Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti

Facultatea de Stiine Sociale si Politice


Specializarea: Relaii Internaionale i Studii Europene

Disciplina de studiu:
Economie Mondial

Tema Proiectului: Paradisurile Fiscale

RISE an

II

Anul 2014

Cuprins

1. Scurt istoric privind paradisurile fiscal.3


2. Ce inseamna paradis fiscal5
3. Caracteristicile paradisurilor fiscal....6
4. Clasificarea paradisurilor fiscal.8
5. Cele mai cunoscute paradisuri fiscale...10
6. Probleme in paradis...12
7. Concluzii...16
BIBLIOGRAFIE.17

1.Scurt istoric privind paradisurile fiscale

Evaziunea fiscal internaional, stimulat de existena unor mici entiti juridice cu statut
special sau de tip statal, numite n literatura secolului XX paradisuri sau oaze fiscale, nu este un
fenomen caracteristic lumii contemporane. Acestea au existat din vechime.
Astfel, n Grecia antic, insulele din vecintatea Atenei erau utilizate de ctre comerciani
pentru stocarea mrfurilor, n felul acesta evitndu-se un impozit de 2% perceput de cetate asupra
importurilor i exporturilor.
n secolele XVI-XVII, Flandra a devenit un paradis fiscal, ntruct comerul efectuat prin
porturile sale era supus la obligaii fiscale i restricii minore. n anul 1889, The Bank of Nova
Scotia din Canada, a doua ca mrime din ar, a deschis un birou n Jamaica, prin intermediul
cruia clienii bncii beneficiau de avantajele fiscale i financiare acordate de aceast ar pentru
operaiunile de comer internaional.
Momentul care a marcat creterea importanei paradisurilor fiscale l-a reprezentat sfritul
celui de-al doilea Rzboi Mondial, cnd a crescut numrul filialelor unei societi societate
mam.
Iniial, aceste filiale au servit extinderii societilor mam n strintate, n ri care le
acordau faciliti fiscale, i ca loc de refugiu pentru capitalurile destinate a fi reinvestite sau
repatriate. Ulterior, filialele strine au nceput s fie utilizate ca mijloc de evaziune fiscal.
Pentru a servi acestui scop, filialele au nceput s fie implantate n ri cu moned stabil,
care nu exercitau un control asupra schimburilor, aveau un sistem bancar fiabil i un guvern care
ncuraja investiiile strine pe teritoriile lor, dar impuneau slab profiturile investitorilor strini sau
beneficiile societilor rezidente, precum i dividendele vrsate de filiale societii mam.
Statele-paradis fiscal (Tax Haven) capt, astzi, o rezonan din ce n ce mai profund,
att n lumea marilor gigani ai mapamondului, ct i n ri cu niveluri de trai mult sub cel al
subzistenei, ele multiplicndu-i simultan numrul i complexul de avantaje oferite investitorilor
strini, n spe corporaiilor multinaionale. Pentru susinerea celor de mai sus se pot prezenta o
serie de date relevante.
Astfel, dac n 1978, corporaiile americane transferau ctre paradisurile fiscale, sub
forma investiiilor strine directe, capitaluri cifrate la 23 miliarde dolari USD, iar corporaiile
Europei Occidentale avansau resurse financiare estimate la 160 miliarde dolari USD, la nceputul
secolului al XXIlea, volumul operaiunilor de capital derulate n state - paradis fiscal sunt
evaluate la 1600 miliarde dolari USD, aa cum afirm reprezentani ai Organizaiei Naiunilor
Unite .
n prezent, n lume exist mai mult de 50 de regiuni considerate paradisuri fiscale.1
1 Claude Dauphi (1999), Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscal , grupul de edituri Tribuna ,p10

Acestea sunt situate pe arhipelaguri (ex. Insulele Britanice Virgine), n republici insulare (
ex.Republica Nauru) sau ri mici (ex. Panama).
Unele ri, precum Elveia, au o lung istorie n pstarea secretului bancar, pe cnd altele
(Bahamas, Liechtenstein, Delaware) au dorit s le imite pe cele mai dezvoltate.
Legislaia independent a acestor ri sau teritorii ncurajeaz investitorii strini n
nfiinarea companiilor pe teritoriul respectiv. n majoritatea zonelor respective, funcionarea
companiilor, securitatea investiiilor strine i protecia secretului informaiilor sunt garantate
prin lege. (de exemplu, Adunarea Legislativa din Insulele Britanice Virgine a votat un astfel de
cod de legi n 1984 sub numele de Ordonana Companiilor de Afaceri Internaionale).
Dac obligaiile fiscale ale contribuabililor sunt stabilite prin legislaia elaborat la nivelul
fiecrei ri sau entiti juridico-administrative independente i dac nimeni nu este obligat s
plteasc ceea ce legea nu-l oblig, rezult c oricine poate s caute soluii pentru a se apra
mpotriva unei impuneri pe care o consider excesiv.
Evaziunea fiscal internaional este, deci, o form a evaziunii fiscale licite, iar paradisul
fiscal o soluie de realizare a acesteia.
Ceea ce este ns cu adevrat grav, n legtur cu existena paradisurilor fiscale, este
faptul c, profitnd de avantajele oferite de acestea, companiile off-shore recurg la splarea
banilor provenii din fraud fiscal naional, de foarte multe ori evaziunea fiscal, derulat prin
intermediul companiilor off-shore mpletindu-se, armonios, cu bancruta frauduloas,
contrabanda i splarea banilor.
i n Romnia, speriai de mrimea exagerat a unor impozite i taxe, oamenii de
afaceri, n special importatorii i exportatorii, i-au nregistrat, ntr-un ritm ameitor, n ultimii 15
ani, companii off-shore, prin intermediul crora statul romn este prejudiciat de importante
fonduri bneti.
In ultimele decenii, paradisurile fiscale s-au aflat intr-o competitie inegala in ceea ce
priveste impozitarea cu guvernele din intreaga lume si au ajutat oamenii bogati si companiile sa
evite plata taxelor in tarile lor de origine. Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de
dolari pe an, da semne ca se destrama. Potrivit metodologiei OCDE, o tara trebuie sa
indeplineasca patru criterii pentru a se incadra in categoria paradisurilor fiscale. In primul rand,
asocierea cu paradisurile fiscale tine de nivelul impozitelor percepute care este foarte scazut, iar
in unele cazuri zero. Dar acest criteriu nu este suficient in conditiile in care fiecare jurisdictie are
dreptul sa stabileasca individual nivelul impozitelor percepute in interiorul sau. Celelalte criterii
enuntate de OCDE se refera la lipsa transparentei operatiunilor bancare, existenta unor
reglementari care impiedica schimbul de informatii referitoare la impozite intre guverne si lipsa
unor conditiilor ca activitatile economice intreprinse de companii sa fie unele substantiale. Acest
ultim criteriu poate releva intentia anumitor state de a atrage investitii doar pe baza
oportunitatilor oferite de nivelul de impozitare - asa-numitele centre offshore.

Devenind rezidenti ai unei tari paradis fiscal, in cazul indivizilor, sau instalandu-si sediul
aici, in cazul corporatiilor, actorii economici beneficiaza de taxele si impozitele tarii respective,
asadar veniturile si beneficiile vor fi impozitate mult mai putin decat in tarile lor de origine. In
acest fel, paradisurile fiscale isi asigura sursele de capital necesare expansiunii economice.
Grupul de presiune Tax Justice Network estimeaza ca pierderile generate sistemului
global de impozitare prin intermediul paradisurilor fiscale se ridica la 255 mld. dolari pe an, dar
aceste cifre nu sunt acceptate in unanimitate. OCDE, de exemplu, estima ca la nivelul lui 2007
capitalurile plasate prin intermediul firmelor offshore in paradisurile fiscale atingeau o valoare
cuprinsa intre 5.000 si 7.000 mld. dolari. Numai in Insulele Cayman capitalurile de acest fel erau
estimate la 1.400 mld. dolari.

5. Ce inseamna paradis fiscal

Roger Brunet ne ofera o definitie a paradisurilor fiscale : numim paradis fiscal un teritoriu
n care persoanele fizice si societatile comerciale considera ca sunt mai putine punctionate fiscal
dect n alta parte.
In limbajul curent, paradisuri fiscale sunt acele teritorii care ofera o gama larga de
avantaje fiscale companiilor offshore inregistrate pe acest teritoriu. (Termenul original englez
tax haven inseamna refugiu fiscal). O companie offshore poate functiona sub conditii de
impozitare favorabile, numai daca este inregistrata intr-un paradis fiscal.
In concordanta cu principiul afirmat mai sus, compania trebuie bineinteles sa functioneze
in afara teritoriului de inregistrare.
In paradisurile fiscale traditionale, functionarea companiilor este sustinuta de un
mecanism legislativ extrem de bine organizat, aceasta insemnand ca, in tara respectiva, legea
asigura conditii de impozitare favorabile companiilor offshore. Trebuie subliniat faptul ca, prin
neplata impozitului, compania nu incalca legea, din contra, conform legii este scutita, partial sau
total de plata impozitelor.
Denumirea de paradis fiscal, folosita intr-un domeniu larg in ultimii 20 de ani, tinde din
ce in ce mai mult sa fie inlocuita prin aceea de paradis financiar sau, mai bine zis, de centru
financiar international. In epoca noastra, astfel de termeni apar intr-adevar mai putini provocatori
si mult mai discreti.
In lume exista aproximativ 70 de paradisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut, asa cum
este cazul Libanului, renasc ulterior. Altele, asa cum este cazul Elvetia, sunt pe cale de disparitie
sau au disparut de curand, cum este Hong Kong-ul. Concomitent, in alte locuri se nasc paradisuri
5

noi. Subiect fierbinte prin excelenta, paradisurile fiscale sunt binecunoscute de turisti si de
oamenii de afaceri (amintim aici nume precum: Andorra; Austria, vestita pentru secretul sau
bancar; Monaco; Gibraltar etc.). Altele sunt totodata si adevarate paradisuri de vacanta:
Caraibele, spre exemplu, cuprind un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata.2

Caracteristicile paradisurilor fiscale

Multe ri nu impun nici un impozit sau percep impozite foarte reduse pe toate sau pe unele
categorii de venituri i ofer un anumit grad de secret bancar sau comercial. Dar, n mod tipic, paradisurile fiscale au extins sau ntrit legile lor cu privire la secretul bancar i au adoptat i alte msuri
pentru a-i mbunti poziia n competiia cu alte paradisuri fiscale.
Principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale sunt urmtoarele:
Impozitele reduse
Majoritatea rilor considerate paradisuri fiscale nu impun nici un impozit pe venituri sau
impun impozite doar asupra unor categorii de venituri, fie impun un impozit redus, n comparaie cu
impozitele impuse de rile de origine ale celor care folosesc paradisurile fiscale respective.
De exemplu, guvernele din Insulele Bahamas, Bermuda, Cay-man i altele nu impun nici un
impozit asupra veniturilor sau averii personale. n aceste cazuri, lipsa impozitelor pe venituri face parte
dintr-o politic de atragere a bncilor i corporaiilor economico-financiare din strintate, dar e-xist de
asemenea i cazuri n care ara respectiv a considerat c nu este necesar sau practic s aplice un impozit
asupra veniturilor. Multe din paradisurile fiscale din regiunea Caraibelor sunt ri mici, mai puin
dezvoltate, ai cror locuitori sunt, n general, sraci. Proporia redus a populaiei cu un venit superior
nivelului de subzisten ar putea face ca un sistem de taxare s fie prea puin practic. ara respectiv ar
putea obine un venit mai considerabil, cu un cost mai redus, prin perceperea de taxe vamale, taxe de autorizaii i onorarii.
Secretul
Un anumit grad de secret bancar este o caracteristic comun att rilor care sunt considerate a
fi paradisuri fiscale, ct i celor care nu intr n aceast categorie.
Cele mai multe ri asigur o anumit protecie a informaiilor bancare sau comerciale.
Dar, n acelai timp, cele mai multe ri nu vor proteja aceste informaii n cazul unei anchete
legale din partea unui guvern strin, mai ales atunci cnd aceast anchet este fcut n baza unui tratat.

2 Bisa Cristian, Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune fiscal i fraud fiscal, Editura BMT Publishing
House, Bucureti, 2005.p67

Paradisurile fiscale, ns, refuz s sparg zidurile din jurul secretului bancar, chiar i atunci
cnd poate fi vorba despre nclcarea legilor unei alte ri.
Distincia se face ntre o serie de reguli exagerat de restrictive cu privire la secretul bancar, care
pot ncuraja comiterea unor infraciuni fiscale i legile care in seama cuvenit de protecia confidenialitii personale, dar care permit i cercetrile legitime n cazurile corespunztoare.
Gradul de secret i amploarea restriciilor variaz de la ar la ar. Spre exemplu, unele state
menin o distincie ntre evaziunea fiscal i alte activiti criminale, coopernd atunci cnd este vorba
despre investigarea cazurilor infracionale din afara sferei taxelor, dar refuz s coopereze n cazurile de
evaziune fiscal.
Incurajarea dezvoltarii segmentului bancar
Activitatea bancar tinde s joace un rol mai important n economia unui paradis fiscal dect n
economia unei ri care nu este considerat ca atare.
Cele mai multe ri paradisuri fiscale urmeaz o politic de ncurajare a activitii bancare din
strintate. Acest lucru se face prin introducerea unei distincii ntre activitatea bancar a locuitorilor
rii respective i aceea a cetenilor strini.
n general, activitatea cetenilor strini nu este supus unor cerine n ce privete rezerva de
fonduri, ea fiind impozitat n mod diferit (dac va fi impozitat) i nu va fi supus controalelor exercitate asupra schimburilor valutare sau altor controale.
n plus, aceast activitate se bucur de garaniile relative la meninerea secretului bancar.
Paradisurile fiscale prosper n larg msur datorit prezenei bncilor strine. Unul din
criteriile importanei activitii bancare pentru o economie este relaia dintre volumul de bunuri strine,
sub forma depunerilor bancare i volumul comerului exterior total al rii respective.
In comparaie cu comerul exterior, depunerile bancare din strintate n paradisurile fiscale
sunt considerabil mai mari dect conturile bancare strine n rile care nu sunt paradisuri fiscale.
Mijloace de comunicaie moderne
Numeroase ri considerate paradisuri fiscale posed excelente instalaii de comunicare, ndeosebi servicii bune de telefonie, cablu care le leag de alte ri. Unele au, de asemenea, excelente
servicii aeriene. De exemplu, exist curse aeriene zilnice non-stop ntre SUA i Insulele Cayman.
Folosirea englezei ca limb principal n rile caraibiene i apropierea lor geografic de continentul american contribuie, de asemenea, la considerarea lor drept inte deosebit de atrgtoare pentru
locuitorii Statelor Unite i Canadei.
Lipsa de control asupra monedei
Controlul care se exercit n multe paradisuri fiscale este un control cu dubl moned, care face
deosebire ntre localnici i strini i ntre moneda local i cea strin.
Ca regul general, locuitorii rii sunt supui controalelor asupra monedei, dar nu i cetenii
strini. n mod normal, ns, strinii sunt supui controalelor n ceea ce privete moneda local.

O companie creat ntr-o ar paradis fiscal i al crei proprietar este un cetean strin care i
desfoar cea mai mare parte a activitii n afara paradisului fiscal este, n general, considerat ca
entitate cu regim de strin n ce privete controlul asupra schimburilor valutare.
n consecin, un strin poate nfiina o companie ntr-un paradis fiscal pentru a-i desfura activitatea n alte jurisdicii. n acest caz, compania nu va fi supus controalelor asupra schimburilor
valutare n paradisul fiscal, att timp ct activitatea ei se desfoar n moneda altor jurisdicii i nu se
angajeaz n tranzacii n ara paradis fiscal respectiv.
Publicitatea promoional
Cele mai multe ri paradisuri fiscale i fac singure publicitate pe aceast tem datorit avantajelor pe care le prezint atragerea investiiilor strine.
Aceste ri vd n activitatea financiar o surs de venituri relativ stabil i caut s o promoveze activ.
De exemplu, Insulele Barbados au adoptat o legislaie de natur a le mbunti poziia de
centru financiar. Insulele Bahamas au declanat o puternic campanie publicitar pentru a deveni un
centru de elit al activitii bancare, de asigurri i nregistrri de nave.
Unele ri paradisuri fiscale sunt activ promovate de diferite persoane i companii din alte state,
care organizeaz seminarii n rile lor. Ei favorizeaz interesele acelor investitori interesai sa-i
recicleze banii i care nu vor s plteasc impozite pe venit.
Aceti promotori sunt specializai n vnzarea de licene de funcionare n strintate.
Astfel, pentru un pre rezonabil, o persoan poate deveni proprietara unei bnci proprii, care este
de obicei adpostit ntr-un birou cu o singur ncpere, alturi de multe alte bnci, i const
dintr-o plac de alam cu numele bncii, lipit pe o u i un sistem de telex folosit n comun.
Pretutindeni i din totdeauna evaziunea fiscal a fost condamnat. Cu toate acestea perspectivele
privind acest fenomen nu s-au schimbat de-a lungul timpului. El persist n toate rile i n toate
perioadele, n ciuda sanciunilor.3

4. Clasificarea paradisurilor fiscale


Paradisurile fiscale se pot mpri n principale i secundare.
n cadrul paradisurilor fiscale principale se pot identifica apte tipuri de ri:
1) ri care nu aplic nici un fel de impuneri asupra veniturilor i creterilor de capital
numite zero heavens sau pure heavens): Anguilla, Aruba, Bahamas, Bermude, Insulele
Cayman, Insulele Marshall, Mauritius.
3 Georgeta Vintila, Metode si tehnici fiscal (editia a II-a), Editura Economica, Bucuresti, 2006,p84

2) ri n care impozitul pe venit sau beneficiu este redus (rate fixe stabilite de autoriti
sau n combinaie cu scutiri sau reduceri provenite din tratatele de evitare a dublei impuneri):
Cipru, Liechtenstein, Malta, Elveia, Jersey, Insulele Britanice Virgine.
3) ri n care impozitul este stabilit pe o baz teritorial: Costa Rica, hong Kong, Liberia,
Malaezia, panama, Filipine, Marea Britanie (pentru societile nerezidente). Contribuabilii
beneficiaz de o exonerare a beneficiilor obinute prin operaiuni realizate n afara teritoriului.
4) ri care ofer tratamente speciale companiilor offshore i companiilor holding:
Austria, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Singapore, Thailanda.
5) ri n care sunt scutite de taxe companiile ce produc pentru export: Irlanda i
Madeira.
6) ri n care sunt oferite avantajele fiscale companiilor de afaceri internaionale
companii orientate sau nu spre investiii, dar care se calific drept companii financiare offshore
privilegiate: Antigua, Bahamas, Bermude, Insulele Britanice Virgine, Montserrat, Nevis.
7) ri care ofer avantaje fiscale specifice societilor bancare sau altor instituii
financiare cu activiti offshore: Hong Kong, Madeira, Malaezia, Filipine, Singapore, Thailanda,
Vanuatu.
Aceast clasificare are la baz principalele dispoziii legale, ns n realitate multe ri
aparin mai multor categorii de mai sus.
Marea majoritate a acestor state reprezint foste colonii rmase fr suportul financiar al
Coroanei dup spargerea imperiului colonial britanic. Fiind ri mici din punct de vedere
geografic, cu populaie restrns i n general fr prea multe resurse naturale, aceste state s-au
orientat ctre exploatarea frumuseilor naturale, turismul i serviciile diverse jucnd cel mai
important rol n economia lor.
Companiile offshore asigur acestor ri venituri substaniale prin:
- crearea de locuri de munc pentru persoane superior calificate, deci salarii i impozite
pe salarii mai mari;
- existena unor firme de avocatur, instituii de stat de nregistrare, bnci i instituii
financiare nregistrate pe aceste teritorii.
Chiar i n situaia unor sume modeste, taxele obligatorii ctre stat: taxe de nmatriculare
i renmatriculare i impozitele contribuie la obinerea unui venit considerabil pe cap de locuitor.
De exemplu, Insulele Britanice Virgine au 17.000 de locuitori. n anul 2003, erau
nmatriculate n aceast ar aproximativ 460.000 de companii offshore. nmulind acest numr
cu impozitul anual pltit de o astfel de companie ( 300 USD), reiese c taxele pltite de
companiile offshore aduc 8.000 USD pe cap de locuitor.

n ceea ce privete paradisurile fiscale secundare, rile din cadrul lor, caracterizate printro suprafa mic i o populaie redus numeric, fr a ndeplini toate caracteristicile paradisurilor
fiscale principale, fie nu aplic nici un fel de impunere fiscal, fie nu impun anumite venituri
realizate de persoane fizice sau de societi. Uneori acord exonerri pentru activitilr
desfurate de anumite societi sau reduc mult cotele de impunere.
Exist ns multe insulie i ri n curs de dezvoltare deficitare la nivelul mediului
economico social, dar care nu prevd impozite i taxe pentru entitile offshore. Ele nu sunt
calificate drept paradisuri fiscale eficiente deoarece nu ofer celelalte faciliti cerute de aceast
industrie. De exemplu, Tonga, n Oceanul Pacific, nu impoziteaz profiturile, ci impune numai o
tax anual pltit de companii; acest stat este ns practic inaccesibil pentru afaceri.
n Marea Nordului, pe coasta german, n statul Schleswig Holstein, se afl un stuc de
aproximativ 50 de locuitori, utilizat n scopuri fiscale de aproximativ 70 de companii. Relaxarea
fiscal a existat aici de aproximativ 300 de ani, de cnd un duce german i-a eliberat de taxe pe
locuitori n schimbul construirii unui dig pentru prevenirea inundaiilor. Dup ce, din 1996, satul
a nceput s fie cutat pentru a beneficia de avantajele sale fiscale, autoritile au ncercat s
stavileasc profitorii fiscali condiionnd facilitile fiscale de derularea operaiunilor societii
din satul respectiv i de inerea evidenei tot acolo. Rezultatul s-a materializat n introducerea de
noi linii telefonice i n demararea afacerilor.4

5. Cele mai cunoscute paradisuri fiscale


Antilele Olandeze.
Autoritatile care guverneaza cele patru insule ale Antilelor Olandeze au adoptat legislatia
offshore, prin care reduc cu 90 la suta impozitul pentru unele venituri pasive, derivate de
companiile locale competente.
Din anul 1940, Guvernul Antilelor Olandeze a creat acest climat favorabil pentru
companiile offshore. In fiecare an, aproximativ 3.600 de miliarde de dolari SUA circula prin
bancile din Antilele Olandeze si din Olanda. Antilele Olandeze sunt si noua casa a Quantum
Fund, detinut de investitorul de origine maghiara George Soros, dar si a sucursalelor a mai mult
de 50 de banci internationale, printre care ABN AMRO si Deutsche Bank.
Fac din statutul lor de paradis fiscal o parte a strategiei de marketing: locuitorii bastinasi,
dar si rezidentii straini nu platesc niciun fel de taxa.
4 Buzan Cristian George Paradisurile fiscal si centrele financiare offshore in contextual economiei mondiale,
Editura CH Beck, Bucuresti 2010,p43

10

In Bahamas nu exista taxe pe venit personal si nici pentru profiturile realizate din
vanzarea investitiilor capitale. Iar cei care au rude bogate pot dormi linistiti. Statul nu le va
injumatati mostenirea. Rezidentii temporari sunt nevoiti insa sa plateasca un procent din valoarea
proprietatii detinute. Bahamas se numara printre paradisurile fiscale care se transforma rapid in
centre financiare proeminente care pot rivaliza oricand cu Los Angeles, Chicago, Londra, Tokyo
si New York.
Nu exista taxe pe profit, nu exista obligatia de a scrie rapoarte financiare, iar managerii
care-si au sediul aici pot fi reprezentati si de persoane nerezidente. Este, in schimb, interzisa
desfasurarea de activitati comerciale de catre nerezidenti, care nu pot detine proprietati. Nu exista
intelegeri pentru evitarea dublei impozitari.
Sunt situate in arhipelagul Antilelor, in largul Golfului Mexic. Detin o industrie bancara
offshore recunoscuta, fiind din punctul de vedere al activelor pe care le poseda - aproximativ
1.000 de miliarde de dolari - al cincilea sector financiar mondial.
Aici sunt localizate 40 dintre cele mai mari banci din lume. In iunie 2000, organizatiile
multilaterale au catalogat oficial Insulele Cayman drept un paradis fiscal, teritoriu necooperant
in lupta impotriva spalarii banilor negri. Raspunsul autoritatilor de aici a fost limitarea
confidentialitatii informatiilor bancare.
Este unul dintre marile centre financiare ale lumii, ocupand primul loc pe glob ca cifra de
afaceri pe locuitor. Principala sursa a PIB o constituie veniturile obtinute din pastrarea in
depozitele bancilor elvetiene a capitalului strain depus aici. Strai-nii care devin rezidenti ai
acestei tari europene pot gasi aici paradisul fiscal pe care si l-au dorit. In general, venitul care
urmeaza sa fie taxat pentru noul rezident este egal cu de cinci ori suma platita pentru chiria unei
locuinte.
Comisia Europeana lupta de cativa ani impotriva regimului fiscal din Elvetia, motivand
ca scutirile de impozit acordate companiilor care-si stabilesc sediul aici sunt de fapt ajutoare de
stat ilegale, care trebuie eliminate. Potrivit oficialilor elvetieni, aceasta politica fiscala aplicata
companiilor straine aduce anual economiei elvetiene aproximativ 2,5 miliarde de dolari SUA.
Cu o suprafata de numai 0,44 kilometri patrati, Vaticanul este cel mai mic stat din lume.
In baza unui tratat care dateaza din 1929, Vaticanul nu plateste taxe pentru veniturile aduse de
proprietatile aflate in subordinea sa. Premierul Italiei din 2005, Silvio Berlusconi, a extins aceste
facilitati si la cladirile pe care Biserica le foloseste pentru functionarea unor clinici medicale sau
camine pentru tinerii credinciosi veniti din lumea intreaga. Guvernul Prodi a revenit asupra
acestei decizii, precizand ca sunt scutite de taxe doar activitatile care nu sunt exclusiv
comerciale. Sfantul Scaun detine 100.000 de proprietati in Italia, dintre care la Roma
functioneaza 65 de aziluri, 250 de scoli, 18 spitale, 580 de manastiri si institute religioase. De
aceea, la inceputul anului 2008, Comisia Europeana a cerut Italiei explicatii in legatura cu
anumite scutiri de taxe de care beneficiaza Sfantul Scaun. In fata presiunilor venite de la

11

Bruxelles, Sfantul Scaun si Guvernul italian se vad obligate sa renegocieze intelegerea, in caz
contrar Italia riscand o amenda consistenta.
Desi Gibraltarul este localizat in Spania, regiunea este, de fapt, un paradis fiscal britanic
independent. Ca sa devii rezident permanent in Gibraltar ai nevoie de doua scrisori de
recomandare. Persoanele fizice platesc taxe de 56 de mii de dolari SUA doar pentru primii 90 de
mii de dolari SUA din venitul total, indiferent de suma din cont.
Este un fost teritoriu britanic, alipit Chinei de la 1 iulie 1997, in care nu exista impozit pe
salariu si nici taxe pentru profiturile realizate din vanzarea investitiilor. Exista o taxa unica pe
venit de 16 la suta si o taxa pentru corporatii de 17,5 la suta.
Economia Marelui Ducat se bazeaza in mare parte pe domeniul bancar, dar a gasit in
comertul electronic o modalitate de diversificare a veniturilor. Micul principat apara cu indarjire
orice secret bancar inca din 1926. Luxemburg este unul dintre cele mai batrane paradisuri
fiscale din lume. Familiile regale ale Marii Britanii, Belgiei si Luxemburgului se numara printre
cei care apreciaza profesionalismul si discretia oferite de institutiile financiare din principat.
Micul (ca suprafata) ducat a devenit centrul e-comertului din Europa, firme precum iTunes,
Skype, eBay sau Amazon stabilindu-si sediul european in aceasta tara, ca urmare a TVA-ului mic
care se aplica activitatii lor.
Desi primul paragraf din Constitutia sa o defineste ca o republica democrata fondata pe
munca, Malta este un paradis fiscal sui-generis. In pofida aderarii la UE si a adoptarii monedei
unice, in ultimii ani Malta a adoptat mai multe amnistieri fiscale. Una dintre ele permite celor
care nu si-au declarat veniturile sa si le inregistreze anonim, platind doar o amenda de 4 la suta.
Principatul se straduieste de mai multi ani sa isi coreleze regulile bancare interne cu cele
internationale, mentioneaza, pentru a linisti spiritele, Printul Albert al II-lea, seful statului
monegasc. Dincolo de asigurarile sale, Monaco este, fara indoiala, un paradis fiscal, apreciat mai
ales de fosti sportivi, care aleg sa traiasca aici. Taxele pe venit si pe beneficii nu sunt cunoscute
in cochetul principat de pe Coasta de Azur. De aceste facilitati fiscale nu beneficiaza insa decat
locuitorii principatului.
Regatul Bahrain este cel mai mare centru financiar-bancar din Golf, aici functionand
peste 300 de banci si institutii financiare. Volumul mare de lichiditati, provenite in principal din
exportul de petrol si gaze, asigura o mare stabilitate economica, politica si financiar-bancara.
Infrastructura din Bahrain poate fi utilizata pentru penetrarea bunurilor, atat in tarile din regiunea
Golfului, cat si in alte state.
Bahrain este o importanta baza de reexport pentru foarte multe tari cu traditie, care si-au
infiintat in zonele libere din principat spatii de productie si depozitare.
Enclava in teritoriul Italiei, San Marino isi revendica titlul de cea mai longeviva republica
din lume. Potrivit traditiei, a fost fondata in anul 301 de Marinus, un zidar crestin care a fugit de
persecutia anticrestina a imparatului Diocletian din Dalmatia. De atunci, si-a pastrat tot timpul
independenta, beneficiind de protectia Italiei. Ca si suratele ei, San Marino traieste din turism
12

(aproximativ 3 milioane de vizitatori la o populatie de 31.000 de persoane) si din lipsa taxelor, un


magnet care atrage sume mari de bani de la nonrezidenti.5

5 http://www.fin.ro/articol_26365/cele-mai-cunoscute-paradisuri-fiscale.html

13

6. Probleme in paradis

In ultimele decenii, paradisurile fiscale s-au aflat intr-o competitie inegala in ceea ce
priveste impozitarea cu guvernele din intreaga lume si au ajutat oamenii bogati si companiile sa
evite plata taxelor in tarile lor de origine. Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de
dolari pe an, da semne ca se destrama.
Urmarirea celor care incearca sa evite plata impozitelor ar putea deveni o actiune mult
mai facila in conditiile in care tari precum Elvetia, Austria, Hong Kong si Singapore si-au dat
acordul pentru a relaxa regulile referitoare la pastrarea secretelor bancare.
Acestea au cedat in fata presiunii constante venite din partea comunitatii internationale
pentru a adopta standardele globale privind transparenta operatiunilor bancare, dar insista asupra
faptului ca vor continua sa protejeze identitatea investitorilor.
Tarile mentionate mai sus nu sunt incluse pe lista neagra a paradisurilor fiscale a
Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), dar miscarea intreprinsa de ele
forteaza micile state aflate pe aceasta lista sa intreprinda actiuni similare. Si aceasta in conditiile
in care principala arma de aparare a unor tari precum Insulele Cayman sau Bermude in fata
acuzatiilor venite dinspre OCDE era sa indice ipocrizia atacurilor organizatiei.
Acuzatii similare, aratau acestea, puteau fi formulate si in cazul unor tari membre ale
OCDE, ca Elvetia, sau in cazul centrelor financiare asiatice - Hong Kong si Singapore.
Concesiile facute de jucatorii de talie mare au distrus insa argumentul acestora si le forteaza sa
renunte in a se mai agata de secretul bancar.
Potrivit metodologiei OCDE, o tara trebuie sa indeplineasca patru criterii pentru a se
incadra in categoria paradisurilor fiscale. In primul rand, asocierea cu paradisurile fiscale tine de
nivelul impozitelor percepute care este foarte scazut, iar in unele cazuri zero. Dar acest criteriu
nu este suficient in conditiile in care fiecare jurisdictie are dreptul sa stabileasca individual
nivelul impozitelor percepute in interiorul sau. Celelalte criterii enuntate de OCDE se refera la
lipsa transparentei operatiunilor bancare, existenta unor reglementari care impiedica schimbul de
informatii referitoare la impozite intre guverne si lipsa unor conditiilor ca activitatile economice
intreprinse de companii sa fie unele substantiale. Acest ultim criteriu poate releva intentia
anumitor state de a atrage investitii doar pe baza oportunitatilor oferite de nivelul de impozitare asa-numitele centre offshore.
Acordurile incheiate recent nu vizeaza insa si centrele offshore pe care companiile le
folosesc pentru a-si reduce costurile cu impozitarea. Daca in perioada dintre cele doua razboaie
mondiale paradisurile fiscale erau asociate cu indivizii bogati care erau atrasi aici de nivelul

14

redus al impozitarii, incepand cu anii '50 acesteau au inceput sa fie tinta predilecta a companiilor
care incercau sa-si reduca sumele destinate impozitelor.
Devenind rezidenti ai unei tari paradis fiscal, in cazul indivizilor, sau instalandu-si sediul
aici, in cazul corporatiilor, actorii economici beneficiaza de taxele si impozitele tarii respective,
asadar veniturile si beneficiile vor fi impozitate mult mai putin decat in tarile lor de origine. In
acest fel, paradisurile fiscale isi asigura sursele de capital necesare expansiunii economice.
Grupul de presiune Tax Justice Network estimeaza ca pierderile generate sistemului
global de impozitare prin intermediul paradisurilor fiscale se ridica la 255 mld. dolari pe an, dar
aceste cifre nu sunt acceptate in unanimitate. OCDE, de exemplu, estima ca la nivelul lui 2007
capitalurile plasate prin intermediul firmelor offshore in paradisurile fiscale atingeau o valoare
cuprinsa intre 5.000 si 7.000 mld. dolari. Numai in Insulele Cayman capitalurile de acest fel erau
estimate la 1.400 mld. dolari.
Initiativele OCDE si acordurile la care s-a ajuns in ultima perioada ar putea genera insa o
schimbare nesemnificativa a acestei situatii, spun scepticii. Si aceasta in conditiile in care
guvernele straine care vor sa afle mai multe informatii referitoare la clientii bancilor aflate in
jurisdictii considerate paradisuri fiscale trebuie sa faca dovada suspiciunilor lor. Iar in situatia in
care dovezile sunt foarte greu de obtinut multe dintre demersuri ar putea ramane fara raspuns.
Cel mai semnificativ impact in ceea ce priveste evaziunea fiscala prin intermediul
paradisurilor fiscale este cel asupra tarilor emergente, care nu detin instrumentele necesare pentru
a forta un schimb de informatii. Organizatia caritabila Oxfam estimeaza ca tarile emergente ar
putea pierde prin intermediul paradisurilor fiscale mai multi bani decat au primit sub forma de
ajutor strain.
Mai mult, bancheri si avocati din centrele financiare afectate de deciziile privind alinierea
la standardele internationale de transparenta pun accentul asupra limitelor implicate de aceste
acorduri. Ei vad aceste decizii ca pe un compromis intre necesitatea cooperarii cu guvernele
straine si incercarea de mentinere a secretului bancar.
In general, paradisurile fiscale au un sistem de control monetar dublu care distinge atat
intre rezidenti si non-rezidenti, cat si intre monedele locale si monedele straine. Rezidentii sunt,
de obicei, subiectul controalelor monetare, iar non-rezidentii nu. De asemenea, paradisurile
fiscale au monede foarte usor convertibile in dolari, euro sau lire sterline.
Daca marile corporatii beneficiaza de pe urma instituirii de centre offshore, persoanele
fizice obtin avantaje prin intermediul bancilor offshore, banci aflate de obicei in jurisdictii cu
fiscalitate redusa, in afara tarii de rezidenta a deponentului. Avantajele de care beneficiaza acesti
deponenti sunt: mentinerea secretului bancar, impozitare redusa sau nula, acces facil la depozite
si protectie impotriva instabilitatii politice si financiare.
De regula, paradisurile fiscale sunt asociate cu stabilitatea politica si financiara.
Stabilitatea multora dintre paradisurile fiscale - precum Monaco, Liechtenstein, Bermude sau
Andorra - este data de asocierea acestora cu economii puternice, ca Statele Unite sau Franta.
15

Altele, desi independente, sunt de asemenea stabile. Este cazul Elvetiei sau cel al
Luxemburgului.
In acelasi timp, mai multe paradisuri fiscale au renuntat la operatiunile care le confereau
acest statut in anii '90, raspunzand astfel presiunilor constante privind transparenta venite din
partea OCDE. Acum, atacul asupra paradisurilor fiscale s-a intensificat, iar cercul acestora incepe
sa se restranga vizibil.

Masurile de crestere a transparentei adoptate in paradisurile fiscale


Tara
Insulele Cayman
Insulele Bermude
Insula Man
Elvetia,
Austria,
Luxemburg
Belgia

Andorra

Lichtenstein

Guemsey
Jersey
Monaco

Singapore

Hong Kong

Masuri
Autoritatile au anuntat ca vor semna o serie de acorduri privind
schimbul de informatii cu tarile nordice.
Insulele Bermude au fost nominalizate de OCDE pe lista celor mai
activi negociatori privind acordurile pentru furnizarea de informatii.
A semnat un accord privind schimbul de informatii cu Germania.
Au anuntat o relaxare a regulilor privind secretul bancar, precizand
ca vor coopera cu autoritatile straine pentru a furniza informatii in
cazuri individuale bazate pe dovezi solide.
Si-a dat acordul pentru schimb de informatii in ceea ce priveste
depozitele non-rezidentilor cu partenerii sai din Uniunea Europeana.
Si-a relaxat regulile privind secretul bancar inca din 2007.
Si-a anuntat intentia de a incheia acorduri privind schimbul de
informatii si de a elimina reglementarile stricte referitoare la secretul
bancar.
Autoritatile de la Vaduz au anuntat ca vor accepta standardele de
tranparenta ale OCDE si ca vor declansa negocieri privind schimbul
de informatii cu alte guverne.
A semnat un accord privind schimbul de informatii cu Marea
Britanie.
A semnat un accord privind schimbul de informatii cu Marea
Britanie.
Se afla intr-un proces de schimbare a pozitie vizavi de schimbul de
informatii. Se afla, alaturi de Andorra si Lichtenstein pe lista OCDE
a paradisurilor fiscal necooperante.
A adoptat recent standardele privind transparent si schimbul de
informatii ale OCDE, precizand ca va introduce o legislatie specifica
pentru a le implementa.
A anuntat ca va declansa negocieri cu OCDE privind adoptarea
standardelor organizatiei.
16

Concluzii

Care sunt avantajele oferite de paradisurile fiscale?


Anumite ri nu percep nici un impozit pe venituri, pe plus -valorile n capital, nici pe
avere. Altele au stabilit o percepere de impozite pe veniturile aferente unei baze teritoriale: dac
beneficiile nu ii au sursa n ara respectiv, nu exist impozit. Altele au nc rate de impozitare
sczute. n fine, anumite tri ofer avantaje specifice pentru tipuri precise de societi (de
exemplu: holdinguri, societi scutite).

La ce servesc paradisurile fiscale persoanelor fizice?


O persoan fizic poate ncerca, pe de o parte, s profite de politicile guvernamentale
avnd ca obiectiv dezvoltarea anumitor activiti. Aceasta va cuta, pe de alt parte, rile unde
impozitarea este sczut, respectiv nul, sau unde s-au stabilit acorduri cu rile cu impozitare
puternic care ofer posibilitatea unor reduceri pentru impozitele pltite n prima ar. Se pare c,
din nefericire, numrul oportunitilor rmne totui limitat.

La ce servesc paradisurile fiscale persoanelor juridice?


n anumite ri beneficiile sunt impozitate n anul imediat urmtor realizrii lor, impozitul
fiind calculat pe ansamblul beneficiilor naionale i strine. Aceasta permite ntreprinderilor care
au filiale in strintate s ntrzie impozitarea, care este aadar subordonat repatrierii
beneficiilor.

17

Bibliografie

1. Claude Dauphi (1999), Ghidul cu adevarat practic al paradisurilor fiscal , grupul de


edituri Tribuna .
2. Bisa Cristian, Utilizarea paradisurilor fiscale. ntre evaziune fiscal i fraud fiscal,
Editura BMT Publishing House, Bucureti, 2005.
3. Georgeta Vintila, Metode si tehnici fiscal (editia a II-a), Editura Economica, Bucuresti,
2006
4. Buzan Cristian George Paradisurile fiscal si centrele financiare offshore in contextual
economiei mondiale, Editura CH Beck, Bucuresti 2010
5. http://www.fin.ro/articol_26365/cele-mai-cunoscute-paradisuri-fiscale.html

18