Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA DE VEST TIMIOARA FACULTATEA DE ECONOMIE I DE ADMINISTRARE A AFACERILOR MASTERATUL ADMINISTRARE FISCALA

CIPRU PARADIS FISCAL

Student: Cerbu Ioneta Florica

2011 INTRODUCERE

Globalizarea economiei mondiale, precum i breele create n sistemul fiscal internaional i rafinarea strategiilor financiare au creat un climat propice dezvoltrii accentuate a paradisurilor fiscale, care, datorit legislaiei super-liberale i regimului de impunere fiscal foarte indulgent, aduc, pe de o parte, o serie de avantaje rilor de amplasare a acestora. Paradisurile fiscale reprezint, pe de alta parte, o problema continu, prin faptul c afecteaz negativ incasrile bugetare ale rilor cu fiscalitate mai ridicat i implicit, conduc la creterea evaziunii fiscale, in special a celei legale, la ieirea licita i ilicita a capitalurilor, provocand, astfel, instabilitatea financiar, precum i prin eludarea controlului financiar, crizele financiare. Scopul lucrrii const n cercetarea caracterului dual al paradisurilor fiscale n vederea determinarii posibilittilor de utilizare a avantajelor acestora precum i n determinarea criiteriilor prin care Cipru este privit ca un paradis fiscal. O atenie deosebit s-a acordat Republicii Ciprului, dorindu-se a se demonstra ca aceasta este un paradis fiscal de mari dimensiuni care ofera investitorilor numeroase avantaje fiscale. Am prezentat aspecte teoretice privind paradisurile fiscale, noiunii generale despre Cipru cum ar fi: aezarea geografic, populaia, aspecte economice, istorice i politice precum i avantajele taxaiei n Cipru. Cipru este a treia insul ca mrime din Marea Mediteran dup Sicilia i Sardinia. Este localizat n estul Mrii Mediterane n sudul Turciei. Cipru are un regim de impozitare foarte favorabil. Intrarea n Uniunea European la data de 1 mai 2004 a fcut ca Republica Cipru s devin i mai atractiv pentru societile multinaionale, care folosesc din ce n ce mai mult Republica Cipru ca baz a activitilor lor internaionale n domeniul comercial, financiar i de investiii.

ASPECTE TEORETICE PRIVIND PARADISURILE FISCALE I IMPACTUL ACESTORA ASUPRA ECONOMIILOR MODERNE Abordri conceptuale privind paradisurile fiscale Globalizarea economiei mondiale, precum i breele create n sistemul fiscal internaional i rafinarea strategiilor financiare au creat un climat propice dezvoltrii accentuate a paradisurilor fiscale. Paradisurile fiscale atrag un volum mare de investiii, iar pe de alta parte, existena acestora contribuie la ieiri masive de capital din arile cu nivelul nalt al

fiscalitii, n scopul diminurii poverii fiscale ridicate, ceea ce contribuie la evaziunea fiscala n ara respectiva. Avnd in vedere rspndirea larga a paradisurilor fiscale, precum i necesitatea minimizrii efectelor negative ale acestora asupra economiei naionale (respectiv, fenomenul de evaziune fiscala), se impune, n primul rnd, studierea mai profunda a coninutului paradisurilor fiscale, n sine. ncercrile de a definitiva un paradis fiscal sunt evideniate: in dicionarele economice i explicative; la nivelul unor cercettori; la centrele de excelenta, pe plan naional si internaional; in studiile organismelor financiare internaional; Cercetarea acestor surse au permis sa constatam ca: interpretarea termenului paradis fiscal"este diferita; termenii paradis fiscal" i offshore" sunt apropiai, dar nu sunt sinonimi; n calitate de sinonim al noiunii paradis fiscal", des se utilizeaz si noiuni ca: offshore", zona offshore", jurisdicie fiscala offshore", centru financiar offshore" etc. Neclaritatea fenomenului, la nivel de definiii, necesita, aprofundarea cercetrilor in aceasta privina. Noiunea paradis fiscal" este destul de imprecisa, deoarece nu exista criterii unanim acceptate de specialist in domeniu pentru a determina toate elementele importante care stau la baza existentei paradisurilor fiscale. Lipsete definiia de paradis fiscal att la nivelul legislativ naional, cat si la nivelul legislativ internaional. Paradis fiscal nseamn, in traducere libera, port fiscal, astfel, fiind desemnate acele unitati teritorial-administrative care asigura condiii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului. Termenul propriu-zis de paradis fiscal este preluat din limba engleza, respectiv, tax heaven", care presupune refugiu, port fiscal. Omul de afaceri este comparat cu un navigator, care isi cuta refugiul. El strbate marea legislaiilor fiscale si furtunile sale, care prezuma controalele si taxele asupra semnelor exterioare ale bogatiei, ajungnd apoi in paradisul fiscal, care este portul. Din analiza dicionarelor privind aceasta noiune, se constata urmtoarele: 1. n dicionarul englez-roman, paradis fiscal" se interpreteaz ca tara sau zona, in care impozitul pe venit este redus; paradis financiar". 2. n dicionarul economic si financiar, "paradis fiscal" se interpreteaz ca "tara care practica impozite de nivel redus, inclusiv pentru sursele de venituri strine, respectiv, tara care ncurajeaz, prin politica sa fiscala, exercitarea, pe teritoriul ei, a anumitor activitati economice specifice . 3. n dicionarul Economic and financial-banking english-romanian dictionary", editat in Republica Moldova, autorii acestuia interpreteaz ca paradis fiscal, tara cu impozite sczute/reduse/joase" . Analiza interpretrilor paradisului fiscal, propuse la nivelul dicionarelor, arata ca fenomenul se interpreteaz in mod diferit, astfel: in unele dicionare, paradis fiscal", este tara cu impozitele reduse, in alte dicionare, paradis fiscal", este tara sau zona in care impozitul pe venit este redus. Abordrile diferite privind explicaia noiunii paradis fiscal" necesita precizarea si aprofundarea poziiei autorului privind acest fenomen. OECD definete paradisul fiscal ca fiind o jurisdicie in cadrul creia se poate evita pltirea impozitelor, care, de altfel, ar fi pltite in tari cu un nivel relativ ridicat de impozitare.

OCDE identifica urmtoarele caracteristici ale paradisurilor fiscale: taxe foarte sczute sau taxe zero pentru veniturile nerezidenilor; confidenialitate in ceea ce privete beneficiarii companiilor, trusturilor si a conturilor bancare; atragerea de societati paravan cu activitate fictiva; lipsa schimbului de informaii eficient, pe probleme fiscale, cu alte tari si jurisdicii. Mai precisa este definiia paradisului fiscal, care aparine cercettorului Roger Brunet. Cercettorul constata ca se numete paradis fiscal, un teritoriu in care persoanele fizice sau companiile, au impresia ca sunt mai puin impuse dect altundeva. Ali autori considera ca paradisul fiscal reprezint statul sau teritoriul in care o persoana fizica sau juridica se bucura de un sistem fiscal privilegiat, fie pentru ca nu pltete impozite, fie pentru ca impozitul se determina in cote mai mici dect in tara de origine". Grupul de cercettori romani: C. Bisa, I. Costea, B. Dancau, caut sa extind cadrul definitoriu al paradisului fiscal. Pentru ei, paradisul fiscal reprezint teritorii care ofer o suita de avantaje fiscale companiilor offshore nregistrate in jurisdiciile respective". Paradisurile fiscale sunt, uneori, descrise ca fiind state offshore", expresie care poate crea falsa impresie ca paradisurile fiscale sunt numai state insulare, ceea ce nu corespunde realitii. In condiiile actuale, fenomenul s-a rspndit nu numai la statele insulare, dar si la o mulime statelor neinsulare. De aici, concluzionam ca noiunea de paradis fiscal" in comparaie cu noiunea offshore" este mai vasta, si, respectiv, ierarhic superioara noiunii offshore", care, logic, este aplicabila numai statelor insulare. Pentru a defini corect si in totalitate paradisul fiscal, este necesar sa se ia in consideraie nu numai aspectul teritorial, dar si alte aspecte importante, care trebuie ntrunite de un paradis fiscal. Astfel, este important de subliniat ca, in afara de fiscalitate redusa, paradisul fiscal se caracterizeaz: prin birocraie sczuta, anonimat, protecia patrimoniului, protecia informaiilor bancare si comerciale, o infrastructura bine dezvoltata. Din acest punct de vedere, putem sa constatam ca Cipru este inclus in categoria tarilor paradisurilor fiscale. Caracteristicile predominante ale paradisurile fiscale sunt : Majoritatea paradisurilor fiscale sunt state mici, recent independente, sau teritorii autonome cu o populaie redusa (Andorra, Liechtenstein, Malta, Monaco, San Marino, Vatican); Paradisurile fiscale ofer avantajele fiscale, comparativ cu alte entitati juridice, sau persoane fizice care isi au rezidenta pe teritoriul acestora, in scopul atragerii de capital si stimulrii apariiilor de activitati necesare asigurrii echilibrului economic si social (Irlanda); Paradisurile fiscale protejeaz prin lege operaiunile financiare sau comerciale realizate de persoane fizice sau juridice (Elveia, Liechtenstein, Panama); In majoritatea paradisurilor fiscale, exista secretul bancar (Elveia, Bahamas Singapore); n paradisurile fiscale, lipsete controlul asupra monedei; Paradisurile fiscale isi adapteaz permanent legislaia fiscala in concordanta cu evoluia acesteia pe plan internaional (Hong Kong). Concluzionam c, din totalitatea caracteristicilor aferente paradisurilor fiscale, rolul cel mai important ii revine fiscalitii reduse. Aceasta concluzie determina completarea definiiei de paradis fiscal, astfel: paradis fiscal poate fi numita tara, sau orice teritoriu din interiorul unui stat, in care se aplica o alta legislaie fiscala, mult mai permisiva dect in restul 4

teritoriului statului respectiv sau din afara acestuia, secretul asupra tranzaciilor comerciale si bancare, secretul in ceea ce privete acionarii companiilor, protecia patrimoniului etc. Din opiniile mai sus analizate, rezulta clar ca definirea paradisului fiscal este destul de dificila, dar unii autori considera c exist, attea definiii cate paradisuri fiscale sunt". n mediul cercettorilor, circula o afirmaie eronata, potrivit creia paradisul fiscal reprezint un instrument de frauda fiscala. Aceasta afirmaie se bazeaz pe faptul ca frauda fiscala este sancionata pecuniar si penal, in timp ce contribuabilii, care utilizeaz legal avantajele oferite de aceste entitati teritoriale, nu sunt sancionai. Aceasta afirmaie contrazice opinia OCDE, care publica listele albe", gri" si negre" ale tarilor paradisuri fiscale. Lista tarilor considerate paradisuri fiscale de catre OCDE, repartizate pe continente, este prezentata in tabelul 1. Tabelul 1. Repartizarea pe glob a tarilor si teritoriilor paradisuri fiscale Anguilla, Antigua si Barbuda, Aruba, Bahamas, Barbados, Belize, Bermude, Insulele Virgine Britanice, Insulele Cayman, Costa Rica, Republica Dominicana, Grenada, Montserrat, Antilele Olandeze, New York, Panama, Saint Lucia, St Kitts & Nevis, Saint Vincent& Grenadines, Insulele Turks i Caicos, Uruguay, US Virgin Islands Liberia, Mauritius, Melilla, Seychelles, Sao Tome e Principe, Somalia, Africa Africa de Sud Insulele Aland, Alderney, Andorra, Belgium, Campione d'Italia, Europa London, Cipru, Gibraltar, Guernsey, Hungary, Islanda, Irlanda (Dublin), Ingusetia, Insula Man, Jersey, Liechtenstein, Luxembourg, Madeira, Malta, Monaco, Netherlands, Insula Sark, Elvetia, Trieste,Turkish Republic of Northern Cyprus Asia si Oriental Bahrain, Dubai, Hong Kong, Labuan, Liban, Macau, Singapore, Tel Mijlociu Aviv, Taipei Oceanul Indian si Insulele Cook, Maldive, Insulele Mariane, Insulele Marshall, Nauru, Niue, Samoa, Tonga, Vanuatu Pacific America si Caraibe Problema paradisurilor fiscale, guri negre in privina finanelor", a fost readusa in discuie in noiembrie 2008, in perioada cea mai grava a crizei financiare, la o reuniune a 17 tari organizata la Paris, la iniiativa Germaniei si Franei. Statele participante au cerut OCDE sa reactualizeze, pana la mijlocul anului 2009, lista neagra a paradisurilor fiscale, la care Berlinul cerea adugarea Elveiei. Temndu-se sa nu figureze pe lista reactualizata, Belgia, Austria, Luxemburg, Elveia, Liechtenstein, dar si Andorra, au anunat, in ultimul moment, o modificare a legislaiilor naionale privind secretul bancar. Aprofundand definiia, a paradisului fiscal, dezvoltam ideea ca este mai corect a susine ca paradisul fiscal constituie un mijloc, un instrument prin care se realizeaz evaziunea fiscala internaionala, de ctre contribuabilii aflai in cutarea unui tratament fiscal mai avantajos, si nu, in mod obligatoriu, un instrument al fraudelor fiscale, ceea ce consideram ca este exagerat. Cercetarea conceptuala a paradisurilor fiscale nu este completa fara precizarea noiunilor afiliate paradisurilor fiscale: centru financiar offshore", Jurisdicie fiscala", zona offshore", companie offshore" etc. Autorii romani, C. Bisa, I. Costea, B. Dancau echivaleaz termenul paradis fiscal" cu termenul centru financiar offshore". Ei considera ca termenul paradis fiscal s-a transformat in mult mai preteniosul centru financiar offshore". Pentru ei, paradis fiscal este sinonim cu centru financiar offshore", tocmai pentru faptul ca paradisurile fiscale intenioneaz sa se

prezinte ca veritabile centre financiare profesioniste, iar prin termenul centru financiar", se poate nelege si locul in care societile comerciale isi au numai sediul fiscal, activitatea desfasurandu-se cu totul in alta parte. Dup cum afirma experii OCDE, este important sa se sublinieze faptul ca foarte puin din crearea de valoare in industria financiara are loc in paradisuri fiscale clasice, aceasta avnd loc, in mare parte, in marile centre financiare, cum ar fi Londra, New York si Frankfurt. Avnd in vedere cerinele prevzute de pieele financiare internaionale pentru mrimea, locaia, nivelul de educate, infrastructura generala si expertiza, cele mai multe dintre paradisurile fiscale clasice nu au capacitatea de a oferi consultanta financiara. Acest aspect reprezint diferena dintre paradisurile fiscale si centrele financiare offshore. Multe din jurisdiciile considerate paradisuri fiscale impoziteaz doar anumite categorii de venituri, iar impozitele practicate sunt foarte reduse, comparativ cu tarile de origine ale celor, care folosesc companiile din paradisurile fiscale. Este necesar de evideniat ca cele mai multe din tarile considerate paradisuri fiscale asigura protecia informaiilor bancare si comerciale, ele refuznd sa sparg zidurile din jurul secretului bancar, chiar si atunci cnd este vorba de comiterea unei grave incalcari a legilor unei tari. Aceste paradisuri fiscale ofer reguli restrictive de secret sau confidenialitate persoanelor care fac tranzacii, ndeosebi cu bncile, fiind prevzute sanciuni penale pentru incalcarea secretului bancar. n economia unui paradis fiscal, in comparaie cu economia unei tari, care este considerata ca nefiind paradis fiscal (onshore), activitatea bancara tinde sa joace un rol mult mai important. Cele mai multe paradisuri fiscale dezvolta o politica de promovare a activitilor bancare externe, fcnd diferene de regim juridic intre acestea si cele ale locuitorilor autohtoni. Paradisurile fiscale prospera si in urma activitilor care genereaz venituri sub forma onorariilor si obin ctiguri din nchirierea imobilelor, din angajarea personalului autohton, din stimularea turismului. Paradisurile fiscale au fost printre primele care au beneficiat de dezvoltarea globala, atrgnd att in trecut, cat si in prezent, valori disproporionate din volumul investiiilor strine directe la nivel mondial. Firmele multinaionale au devenit intre timp planificatori de taxe mult mai duri, aceasta evoluie contribuind la folosirea filialelor din paradisurile fiscale si prin urmare, la dezvoltarea economiei acestor tari. Tarile in curs de dezvoltare, precum si tarile dezvoltate, dar cu venituri mici, s-au strduit sa devina adevrate paradisuri fiscale pentru investitori. In acest sens, cel mai reprezentativ exemplu l constituie Irlanda. Aceasta tara a fost multa vreme o tara cu venituri mici, in comparaie cu standardele vest-europene. In prezent, prin masurile economice si fiscale practicate, Irlanda are unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai din Europa, precum si o rata a impozitului pe profit foarte mica, menita sa atrag investiii strine de succes, exemplu fiind faptul ca jumtate din manufacturile irlandeze aparin unor firme cu capital strin. Expansiunea enorma a activitii economice globale a avut menirea de a contribui, in mod simitor, la dezvoltarea economiilor paradisurilor fiscale, ntruct avntul mondial al investiiilor strine directe a mrit simitor cererea de operaiuni in tarile de acest tip, cu scopul evitrii/diminurii taxelor. Majoritatea tarilor, percep impozite prin reinere la sursa. Impunerea se face asupra veniturilor acumulate pe/sau din teritoriul tarii respective de ctre strini si sunt taxate la sursa naintea repatrierii. Existenta tratatelor de evitare a dublei impuneri ofer posibilitatea reducerii sau, in unele cazuri, a eliminrii reinerii la sursa (reinerea impozitului in locul de producere a venitului). De exemplu, o investiie in Europa de Est beneficiaz de avantajele tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate cu tara de destinaie, daca este fcuta printr-o companie

offshore. Daca, in tara intermediar, exista facilitai fiscale, atunci rezultatul consta in evitarea reinerii la sursa, precum si evitarea impunerii dividendelor la repatrierea lor. Un foarte bun exemplu de o astfel de tara intermediar este Cipru, care are o reea de tratate de evitare a dublei impuneri cu 43 de tari. Alte exemple de jurisdicii potrivite pentru nmatricularea de companii tip holding sunt Marea Britanie, Danemarca, Liechtenstein, Luxemburg si Olanda, unul din considerente fiind acela ca aceste tari au ncheiate tratate de evitare a dublei impuneri cu un numr considerabil de tari, precum si faptul ca duc o politica fiscala care ncurajeaz nfiinarea companiilor tip holding. n contradicie cu faptul ca unele tari nregistreaz succese economice datorate unor combinaii extinse de factori (in special, ai celor de producie), paradisurile fiscale isi bazeaz dezvoltarea pe explozia investiiilor strine directe gratie creterii nivelului fiscalitii mondiale. Fluxurile de investiii de portofoliu au devenit din ce in ce mai receptive. FMI menioneaz ca, in contextul liberalizrii contului de capital si al creterii ncrederii in bursa de valori, fondurile ce pot fi investite au devenit mai receptive" la oportunitile si riscurile unui grup mai mare de regiuni si tari. Unele tari au eliminat impunerea anumitor fluxuri de investiii financiare. n funcie de volumul de tranzacii derulate pe teritoriul paradisurilor fiscale acestea se pot clasifica in: paradisuri principale si paradisuri secundare. Paradisurile fiscale principale si secundare: tari care nu aplica niciun fel de impuneri asupra veniturilor (Bahamas, Bahrein, Bermude, Insulele Cayman, Nauru, Saint Vicent, Turks si Caicos, Vanuatu, Monaco); tari in care impozitul este stabilit pe o baza teritoriala, neimpunerea veniturilor realizate in afara teritoriului (Costa Rica, Hong Kong, Liberia, Filipine, Marea Britanie); tari care ofer tratamente speciale companiilor holding, companiilor offshore (Luxemburg, Singapore); tari in care sunt scutite de taxe companiile care produc pentru export ( Irlanda); tari in care impozitul pe venit sau beneficiu este redus ( Cipru, Insulele Virgine Britanice, Liechtenstein, Elvetia, Jersey, Insula Man, Irlanda); tari in care sunt oferite avantaje fiscale companiilor de afaceri internaionale (Liechtenstein, Elvetia, Olanda, Antigua, Barbados, Jamaica); tari care ofer avantaje fiscale specifice societarilor bancare sau altor instituii financiare cu activitati offshore (Elvetia). Foarte muli specialist asociaz termenii paradis fiscal si companie offshore", cu activitati imorale, ilegale. Asupra afacerilor, care se desfasoara in astfel de zone, planeaz suspiciuni, fiind considerate dubioase. Majoritatea guvernelor, mai ales ministerele de finane din tarile dezvoltate, susin o asemenea teorie, datorita incapacitii acestora de a controla activitile companiilor offshore. n anul 2001, minitrii de finane ai celor mai dezvoltate tari din lume au luat o decizie care a schimbat radical geografia economica a planetei. Paradisurile fiscale au primit un vot de blam. Atta timp cat banii circula liber prin lume, fara niciun control si fara nicio ntrebare din partea autoritarilor, diminuarea si combaterea evaziunii fiscale vor ramane doar o noiune pur teoretica. Ori, exact acest lucru se ntmpla in aceste paradisuri fiscale. Dup unele estimri, aproximativ 60% din depozitele in valuta mondiale sunt nmagazinate in bncile offshore, iar 35% din valoarea comerului mondial de bunuri si servicii trec prin paradisurile fiscale. n diversele discuii privind combaterea terorismului internaional, dintre minitrii de finane ai tarilor dezvoltate, s-a naintat ideea de reducere sau chiar desfiinare a paradisurilor fiscale. Dar, dincolo de raiunile strategice, care stau la baza planului minitrilor de finane ai 7

tarilor dezvoltate, se ridica problema implicaiilor economice. Ca exemplu, doar insula Cipru, cu o fiscalitate lejera si confidenialitate asigurata in ceea ce privete tranzaciile financiare, adpostete 30.000 de companii offshore, astfel ca trei sferturi din PIB-ul tarii este dat de servicii, in mare parte, bancare, desfurate de filialele offshore ale unor bnci internaionale sau ale companiilor de avocatura. De asemenea, Singapore sau Bahamas asigura clienilor un grad maxim de confidenialitate si anonimat pentru firmele nregistrate acolo. Pentru astfel de tari, o scoatere la lumina a operaiunilor financiare ar nsemna, intr-un fel, prbuire economica. Totui, aplicarea acestui plan de lupta ar putea restructura din temelii lumea financiara si comerul internaional, iar consecinele pot fi dure, nu numai pentru tarile vizate, dar si pentru cele care susin planul, fiindc o mare parte din propriile companii lucreaz tocmai prin paradisuri fiscale. Aceasta nu nseamn nici pe departe, ca orice operaiune desfurata in paradisurile fiscale, ocolete legea. Practica infiintarii companiilor offshore a depit orice imaginaie. Analitii spun ca circa 70% din masa monetara mondiala este rulata la umbra paradisurilor fiscale. De cele mai multe ori, pentru firma nregistrata in paradisul fiscal lucreaz un avocat, care deservete mai muli clieni, fiecare dintre ei cu sedii in cutii potale. Este uor de inteles, in acest context, de ce zonele offshore sunt att de cutate, de ctre oamenii de afaceri dornici sa-si reduc impozitele sau de ctre mafioii dornici sa-si finaneze operaiunile ilegale, departe de controlul autoritatilor. Totui, companiile create in paradisuri fiscale constituie, de multe, ori o modalitate legala de investiii. Avantajele crerii unui asemenea vehicul investiional in, in primul rnd, de fiscalitate. Dintre cele mai cunoscute teritorii, care adpostesc companii sau corporaii offshore, sunt: 1. Delaware, care este un stat american si care dispune de un statut fiscal derogatoriu inca de la nceputul secolului al XX-lea. 200 dintre principalele ntreprinderi americane isi au sediul in acest stat si cel puin o filiala in alt stat din teritoriul SUA. Aceste firme reprezint 43% din societile cotate la Bursa din New York. Acest stat este considerat punctul ideal de plecare pentru a cuceri piaa americana. Avantajele pe care le prezint acest stat sunt: avantaje juridice: supleea codului societarilor, faciliteaz si simplifica constituirea si modificarea statutului unei societati. Jurisprudena abundenta, ofer o securitate juridica mult superioara altor state ale SUA si capacitatea de adaptare la dreptul statului, in funcie de evoluia nevoilor ntreprinderilor; avantaje fiscale: beneficiul nu este impozitat, obligaia de a tine contabilitate se refera numai la nevoia ntreprinderii in legtura cu aceasta fara ca cineva din partea statului sa solicite o evidenta contabila. Totui, in fiecare an, ntreprinderile trebuie sa achite Statului Delaware o taxa in cuantum de cel mult 2000 de dolari. Operaiunilor comerciale, care sunt generate in Statul Delaware, li se ofer o flexibilitate si o protecie fiscala importanta In raport cu cele ale societarilor comerciale nmatriculate in oricare alt stat nord-american. 2. Insulele Cayman. Potrivit opiniilor unor specialiti, principalele bnci din lume (inclusiv cele europene) au cel puin filiale in aceste insule. Teritoriul este plasat sub tutela Coroanei Britanice, el fiind al cincilea teritoriu financiar din lume dup Tokyo, New York, Londra si Hong Kong. Fondurile mutuale ale tarilor industriale gsesc in Insulele Cayman un refugiu uor. 3. Insulele Virgine. Acest teritoriu gzduiete cel mai mare numr de societati de tip cochilie" din lume. Numrul companiilor offshore a crescut considerabil in ultimii ani, de la 30.000, la mijlocul anilor 90, la 400.000 in prezent. 4. Insulele Bermude sunt considerate laboratorul mondial" al companiilor de asigurri si 8

reasigurri, capitalurile care existau in jurul anilor 90 s-au dublat pana astzi. 5. Luxemburg si Elveia sunt doua tari europene cu o reputaie istorica in privina ospitalitii fiscale", activele estimate nsumnd aproximativ 100 miliarde dolari. 6. Liechtenstein - acest teritoriu foarte mic, situat intre Elveia si Austria, gzduiete active estimate la 100 miliarde dolari SUA. Generaliznd cele expuse mai sus putem afirma ca principalele caracteristici ale paradisurilor fiscale sunt: fiscalitatea redusa, anonimitate, protecia patrimoniului si o infrastructura bine dezvoltata. Anume, aceste caracteristici sunt atrgtoare pentru oamenii de afaceri care deschid companii offshore in paradisuri fiscale. Dar, din punctele de vedere ale autoritatilor publice, statele dezvoltate ofer fiscalitate redusa si anonimitate, avantaje oferite si de paradisuri fiscale , acestea putnd duce la practicarea evaziunii fiscale prin intermediul companiilor multinaionale. Dualitatea paradisurilor fiscale i formele de manifestare a acesteia Complexitatea fenomenului paradisurilor fiscale, in economia contemporana, necesita cercetarea acestuia la diferite niveluri: mondial (mega-nivel), macro si microeconomic, att din punct de vedere al paradisurilor fiscale, cat si al teritoriilor onshore, dat fiind faptul ca in condiiile globalizrii, paradisurile fiscale au devenit, concomitent, parte componenta a sistemului economic mondial si a economiilor naionale. Utilizarea avantajelor oferite de existenta paradisurilor fiscale att la nivelul mondial, cat si la nivelul naional, este posibila datorita activitii companiilor offshore, in cadrul acestora. La fiecare din nivelurile indicate, prin combinaia avantajelor si dezavantajelor, se manifesta dualitatea paradisurilor fiscale. Avantajul esenial al utilizrii paradisurilor fiscale l reprezint concurenta fiscala si prin aceasta stimularea optimizrii fiscale la nivel global. Aspectul extensiv vizeaz impactul paradisurilor fiscale asupra relaiilor economice si financiar-bancare internaionale la nivelul mondial, lund in considerare faptul ca paradisurile fiscale deschid hotarele intre tari, astfel contribuind la mobilitatea capitalului. Atragerea capitalului strin prin intermediul paradisurilor fiscale reprezint o modalitate sigura a intensificrii concurentei economice intre tari, condiionnd efecte pozitive in economia mondiala (oferirea facilitailor, imbunatatirea prestrii serviciilor etc.), ceea ce sporete beneficiile participanilor la sfera producerii si prestrii serviciilor. Economia mondiala nu poate sa se dezvolte si fara centrele financiare offshore, care sunt o componenta prioritara in sistemul de decontri internaionale. Reflectnd asupra importantei crescnde in sfera finanelor internaionale, centrele financiare offshore, intr-o mare msura, au imbunatatit imaginea paradisurilor fiscale. Astzi, baza financiara de fonduri investiionale a offshore-urilor, in volum de 5 trilioane dolari SUA, reprezint o necesitate considerabila in operaiunile zilnice realizate de agenii economici si instituiile financiare. Aceasta necesitate se accentueaz, ndeosebi, la transferarea proprietarii private, vnznd activele companiilor nregistrate in paradisurile fiscale, fapt, care nu presupune transferarea dreptului de proprietate. Dezavantajele, la nivel mondial si naional datorate existentei paradisurilor fiscale, se manifesta prin: creterea evaziunii fiscale; pierderi fiscale ale tarilor onshore; migrarea licita si ilicita a capitalurilor din tarile dezvoltate; splarea banilor provocarea crizelor financiare. inducerea unor dezechilibre in mecanismele pieei;

dislocareaplasamentelor financiare in detrimentul tarilor in care impozitarea veniturilor lor este mai ridicata si mai bine controlata; finanarea si decontarea unor afaceri ilegale; comercializarea de produse interzise; finanarea terorismului etc. Conform cercetrilor efectuate de ctre organizaia Tax Justice Network, pierderile fiscale ale tuturor tarilor onshore sunt de aproximativ 225 miliarde USD anual, activele deinute de ctre persoanele fizice in offshore sunt de 11,5 mii de miliarde USD, iar venitul anual care s-ar ctiga cu aceste active se ridica la aproximativ 860 miliarde USD . Tabelul 2. Pierderile fiscale anuale ale tarilor onshore Regiunea/tara Total pierderi fiscale ale tarilor onshore Total pierderi fiscale UE Total pierderi fiscale Germania Total pierderi fiscale S.U.A. Volumul pierderilor 225 mlrd. USD 100 mlrd. EUR 30 mrld. EUR 50 mrld. EUR

Statisticile oficiale privind fluxurile financiare ilicite, exacte, nu exista, deoarece in statisticile oficiale ale unei tari nu sunt nregistrate direct ieirile de capital ilicit. Cercettorii utilizeaz diverse modele economice de calcul al acestor ieiri de capital ilicit si fac diverse estimri asupra fluxurilor financiare ilicite. Dezavantajele la nivel naional, asociate paradisurilor fiscale, sunt cele referitoare la aplicarea politicilor monetare naionale, care poate deveni mult mai dificila datorita internaionalizrii fondurilor offshore si creterii ofertei de valuta. Astfel, realizarea obiectivelor politicii monetare poate fi ameninata. Recentele crize financiare au evideniat importanta unei supravegheri si reglementari efective pentru meninerea functionalitatii sistemelor financiare. In privina dezavantajelor ale paradisurilor fiscale, suntem de aceeai prere cu cei care afirma ca prosperitatea paradisurilor fiscale afecteaz negativ ncasrile bugetare ale tarilor cu fiscalitate ridicata, dei practica a dovedit ca investiiile din tarile nvecinate paradisurilor fiscale au crescut considerabil. Dintre dezavantajele paradisurilor fiscale, putem meniona: creterea evaziunii fiscale, in special a celei legale; creterea corupiei si a criminalitii organizate. La nivel de companie offshore, dezavantajul consta in cheltuielile care implica funcionarea. Astfel, cheltuielile sunt generate de: taxe sau impozite anuale; taxe care se pltesc pentru agentul si sediul Tnregistrat; plai ctre directorii si proprietarii nominali. Directorii si proprietarii nominali se utilizeaz in cazul in care directorii si proprietarii reali nu doresc sa fie inscripionai in documentele legale ale companiei; cheltuieli de retransmitere a corespondentei, aceasta in cazul in care compania cere partenerilor si ca scrisorile sa fie transmise pe adresa nregistrata; costuri administrative pentru funcionarea spaiului pentru sediu, telefon, fax etc.; taxe pltite pentru emiterea sau remiterea diferitelor documente; alte costuri adiionale, in funcie de necesitatile si cerinele proprietarilor si directorilor. Exista unele categorii de activitati aparte, care denota toata contribuia si importanta regiunilor offshore la nivel macroeconomic.

10

Cea mai mare flota maritima din lume, intr-un timp, aparinea Liberiei, in prezent statului Panama. Daca flota mondiala ar fi onorat permanent si contiincios obligaiile fiscale fata de autoritile guvernamentale in conformitate cu cotele fiscale impuse de tarile nalt dezvoltate, preturile la transportarea incarcaturilor ar fi crescut intr-un ritm considerabil si mpreuna cu ele si preturile la bunurile ce se produc in toata lumea, ceea ce ar fi provocat la imposibilitatea vnzrii lor. Aceasta nseamn ca avantajul consta in minimizarea preturilor si promovarea exportului, respectiv creterea vnzrilor de mrfuri. Cele mai importante avantaje ale paradisurilor fiscale, care se manifesta la nivelul macroeconomic al regiunilor offshore, pot fi grupate in 3 direcii: avantaje economice, avantaje sociale si avantaje tehnico-tiinifice. Avantajele economice sunt: sporirea prelevrilor la bugetul de stat; prevenirea evaziunii capitalului din economia naionala (prin crearea, pe teritoriul unei tari, a unei zone offshore sau a unei zone economice libere); micorarea preturilor la produsele strategice; schimbul de experiena intre tari; dezvoltarea sectorului financiar-bancar naional; sporirea ncasrilor valutare; accelerarea dezvoltrii tarii in ntregime si a teritoriilor concrete ale tarii respective; ameliorarea calitii serviciilor prestate. Avantajele sociale prezuma: creterea ocupaiei forei de munca si a nivelului de venituri al populaiei; pregtirea si perfecionarea forei de munca calificata in baza studierii si implementrii experienei mondiale in domeniile finanelor, managementului, adaptate la cerinele mondiale etc. Avantajele tehnico-tiinifice prefigureaz introducerea tehnologiilor informaionale strine noi . Astfel, paradisurile fiscale sunt privite ca o modalitate eficienta de dezvoltare economica a tarii, in ansamblu, sau a unei regiuni a tarii, crend, pe de o parte, condiii favorabile nerezidenilor si astfel, acumulnd un volum necesar de investiii. Date geografice generale CARACTERISTICI GENERALE DESPRE CIPRU Denumirea rii Denumirea oficial este Republica Cipru iar denumirea convenional scurt este Cipru. Not: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscut sub numele de Republica Turc a Ciprului de Nord, regiune recunoscut numai de Turcia. n prezent, la toate activitile socio-culturale, economice i politice interstatale particip doar partea sudic a rii recunoscut ca stat independent Republica Cipru. Poziia geografic. Suprafaa Statul Cipru este o insul din Marea Mediteran, situat n sud-estul Europei, avnd

11

coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E. Suprafaa total a Ciprului, insula a III dup mrime n Marea Mediteran, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formeaz uscatul, iar 10 km2 apa. Insula are o lungime maxim de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat n nord-estul insulei, la extremitatea vestic a insulei, Cape Arnaoutis. Limea maxim, de la Cape Gata, situat n sud, la Cape Kormakiti, situat n nord, este de aproximativ 90 km. Lungimea liniei de coast este de 648 km. Not 3.355 km2 reprezint suprafaa cipriot turc rile nvecinate Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria i 270 km vest fa de Kastellorizon (extremitatea sud-estic a Greciei). Caracterizarea condiiilor naturale Insula are o form neregulat, partea de nord-est avnd o form ascuit spre direcia coastei de vest a Siriei, formnd Peninsula Karpas. Activitatea seismic este moderat. Relieful Majoritatea uscatului este neted. Aceast parte neted a uscatului este situat n interiorul insulei, purtnd numele de Mesaoria (greac- ntre muni).Mesaoria se ntinde de pe coasta de vest pn pe coasta de est fiind ncadrat de lanuri muntoase; la nord lanul de muni Kyrenia, paralel cu linia de coast, lan muntos ce se ntinde pn n Peninsula Karpas; punctul cel mai nalt al acestui lan muntos atinge cota de 1.019 m. La sud se afl Munii Troodos, care acoper majoritatea poriunii sud-vestice a insulei. rmul din aceast parte a insulei este abrupt i stncos. Vrful cel mai nalt al acestui lan muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m. Condiii climatice Ciprul are o clim temperat-mediteraneean, cu veri arztoare i uscate dar i un sezon rcoros i ploios care ncepe din luna octombrie i dureaz pn n luna martie. Volumul mediu de precipitaii anual nu depete 500 mm. Temperatura medie anual este de 20,6 grade Celsius, n detaliu fiind prezentat n tabelul nr.1. Tabelul 3. Temperaturile medii anuale Media solar a zilei (ore) Minima pe noapte (C) Temperatura mrii Umiditatea Maxima zilnic (C) Zile ploioase 9 7 5 3 3

Luna

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai

16 17 18 22 26

8 8 9 12 16

5 6 7 9 10

17 17 18 20 21

70 69 65 67 68

12

Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Hidrologia

30 32 33 31 27 22 18

18 21 22 10 16 13 9

12 12 12 11 9 6 6

24 26 27 26 24 21 19

64 60 61 59 64 68 70

1 1 1 1 3 4 8

Ciprul nu are cursuri de ap permanente; doar cteva albii inund cmpia Mesaoria pe timpul primverii, datorit ploilor czute pe timpul iernii, dar pe o perioad scurt din an. Insula mai are cteva lacuri cu ap dulce i dou lacuri cu ap srat. Astfel, insula are resurse de ap limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema Lipsa apei pe pmnt . n perioada dezvoltrii industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse polurii rezultate din canalizri i deversri industriale. Acum, statul cipriot realizeaz un proiect naional, care include aspecte practice i teoretice privind soluionarea acestei probleme de ordin economic, i nu n ultimul rnd de ordin ecologic. Cu privire la resursele de ap potabil, proiectul vizeaz ncercarea de a reduce folosirea surselor de ap, care se alimenteaz de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m de ap marin, deci srat, i convertirea acesteia n ap potabil. Acest proiect funcioneaz cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost adiionate prin anumite intervenii articole de proiect direcionate, de asemenea, pe desalinizarea apei. Vegetaia i fauna Pdurile de pin, cedru i chiparos acoper aproximativ 1/7 din suprafaa total a Ciprului, n principal n zonele muntoase. Printre ali arbori indigeni putem meniona ienuprul, stejarul, mslinul, rocovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv n scopul forestificrii insulei, msur impuntoare, n special, n urma defririi unor fii enorme de pdure. n trecut, imensele pduri cipriote realizau un areal de vieuire pentru o diversitate considerabil de psri migratoare i animale, fapt pentru care erau recunoscute adevrate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fia forestier care acoperea cndva partea central a insulei a fost utilizat de oameni n scopuri economice, dar nu a mai fost restituit complet. Anumite eforturi n acest sens au fost efectuate de Marea Britanie n timpul colonizrii insulei din sec.18 i 19. O daun considerabil i-a fost adus nveliului forestier prin incendii, n timpul conflictelor armate a partizanilor greci i turci din 1974. Ciprul are puine animale slbatice, n schimb, insula este vizitat de o mare varietate de psri migratoare. Printre alte specii ntlnite pe insul putem aminti becaele, pitpalacul, sitarul. Cu scopul de a asigura protecia biodiversitii teritoriului su, n cadrul proiectului menionat mai sus, n Cipru s-au delimitat cteva rezervaii i o regiune forestier cu statut de rezervaie naional, statul lund astfel sub o protecie special direcionat 8.1 % din suprafaa total a insulei numai n 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost adiionate n shemele rezervaiilor. De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de convenii internaionale privind protecia biodiversitii i a speciilor pe cale de dispariie, meninerea stratului de ozon, limitarea polurii aerului, schimbarea climei, problemele polurii transporturilor i multe alte probleme ecologice de ordin mondial.

13

Caracterizarea social general. Condiiile socio-umane Majoritatea societii cipriote este format de dou populaii: greac i turc, alturi de acestea regsindu-se o important comunitate de armeni. Sistemul educaional este separat, acesta fiind meninut de comunitile greceti i turce. nvmntul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educaiei. Zece ani de coal elementar sunt obligatorii pentru toi copiii cu vrsta cuprins ntre 5 i 15 ani. La nceputul anilor 90, n nvmntul primar grecesc cipriot se nscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege .a. nvmntul turcesc cipriot este administrat de Republica Turc a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este sczut n ambele comuniti. Limbile oficiale ale statului sunt limba greac i turc, acestea fiind folosite n instituiile statale oficiale, i de asemenea n limbajul cotidian. Datorit extensiei turismului i rolului acestuia n economia cipriot, o alt limb, cea englez, este vorbit n majoritatea oraelor spre a asigura anumite faciliti turitilor. Populaia Populaia total a insulei este de aproximativ 762.887, estimare fcut n iulie 2001, din care 78% reprezint populaia greac cipriot (99,5% locuiesc n regiunea cipriot greceasc; 0,5% locuiesc n regiunea cipriot turc), 18% reprezint populaia turc cipriot (1,3% dintre acetia locuiesc n regiunea cipriot greceasc; 98,7% locuiesc n regiunea cipriot turc), iar restul de 4% este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc n regiunea cipriot greceasc iar 0,8% n regiunea cipriot turc). Structura pe vrst poate fi urmrit pe diagrama nr. 1.

1 2 3

Diagrama nr.1 Structura pe vrste 1. populaia pn la 14 ani 22.95 % 2. populaia cu vrsta ntre 14 i 65 ani 66.26% 3. populaia cu vrsta peste 64 ani 10.79 % Natalitatea este de 13,08 nateri/1.000 locuitori. Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori. Longevitatea medie este de 76,89 ani: 74,6 ani la brbai 79,3 ani la femei Diviziunea pe sexe la natere 1,05 m/f sub 15 ani 1,05 m/f 5-64 ani 1,02 m/f

14

peste 65 ani 0,77 m/f populaia total 1,00 m/f Estimrile din 1999 au artat c pe insul triesc un numr de 400 persoane infectate cu virusul HIV. Din totalul populaiei cipriote, 78 % sunt adepii religiei ortodoxe, 18 % sunt musulmani, iar 4% alte religii. Membrii comunitii greceti ader la Biserica Ciprului ce este n concordan doctrinar cu biserica Ortodox Estic.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, i ali trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt alei de membrii bisericii. Minoritatea turc este n marea majoritate de religie musulman. Celelalte mici grupri religioase includ religiile Romano-Catolic, Cretin-Arab, Evreiasc. Aezri umane. Orae Capitala Ciprului este oraul Nicosia (Lefkosia), acesta fiind i principalul centru comercial, cultural i tiinific al rii. Fiind o capital veche, care dateaz mai mult de 1000 ani, este firesc c interesul pentru acest ora este unul multiplu, att economic, ct i istoric. Itinerarul unei excursii reuite nu trebuie nicidecum s ocoleasc aceste locuri fermectoare. O importan cultural deosebit prezint muzeele din Nicosia, printre care se numr Muzeul de Bijuterii, Muzeul Istoriei Monedei Cipriote, Centrul Municipal de Arte, Muzeul Leventis, care prezint un scurt istoric al capitalei i n 1991 a fost onorat cu titlul de Muzeul Anului n Europa. Un cartier renumit al Nicosiei este Laki Geitonia, o regiune de deplasare pedestrian, renovat cu acuratee de arhiteci pentru a pstra atmosfera tradiiei, i a readuce la via sectorul distrus n urma conflictelor armate din 1974. Cel mai impresionant muzeu istoric al capitalei rmne a fi muzeul Cipru, coleciile cruia dateaz Era Neolitic. Nicosia este un ora al contrastelor, la fel ca i ntreaga insul. Aici convieuiesc strzi care nu s-au schimbat pe aspect arhitectural tocmai din sec. XVI, i totodat mari centre comerciale. Spre exemplu, o vie amprent a civilizaiei moderne o atestm prin edificiile Coleciei Naionale de Art Contemporan sau ale Muzeului de Folclor, a celui Bizantin etc. Cunoscut, n vremurile strvechi, sub numele de Ledra, oraul a fost sub tutela bizantin n secolul 4 d.c. iar apoi sub stpnirea regilor Ierusalimului, n 1192, fiind cucerit apoi de veneieni n 1489, de imperiul otoman n 1571 iar apoi de britanici n 1878. Fiind colonie britanic, Nicosia a devenit capitala acesteia n anul 1925 iar n 1960 a devenit capitala Ciprului independent. ntr-un sens arhitectural, Nicosia poate fi reprezentat prin Muzeul Etnologic, care este cazat n casa lui Chatzigeorgakis Kornesios, sugerndu-se amploarea valorii sale culturale, oraul fiind o succesiune continu de perle a tezaurului cipriot. Oraul a fost divizat n partea cipriot turc i greceasc, n urma invaziei turceti din anul 1974. Teritoriul Ciprului este mprit n 6 districte:Famagusta (populaie-20.516), Kyrenia, Larnaca (populaie-59.600), Limassol(populaie-129.700), Nicosia, Paphos. Procesul de urbanizare alctuiete o pondere de 56 %. (conform estimrilor din a. 1999). Not: 1. Chatzigeorgakis Kornesios personalitate marcant care figureaz n istoria insulei, semnificnd zeul puterii, protector al Ciprului 2.Districtul administrativ al prii cipriote turceti a cedat Kyrenia, o parte din Famagusta, o mic parte din Lefkosa(Nicosia) i Larnaca. Pagin istoric Conform descoperirilor arheologice, batinaii ce locuiau pe aceast insul erau un

15

popor indo-european care aveau o limb scris, n acest sens descoperindu-se unele inscripii; s-a dovedit c n perioada Neoliticului i Epoca Bronzului, ciprioii au avut o civilizaie dezvoltat. Arhivele istorice ale Ciprului ncep cu ocuparea unei pri a insulei de ctre Egipt, n jurul anului 1450 .C, n timpul conducerii lui Thutmose III. Prima colonie greceasc se crede c s-a format de ctre comercianii din Arcadia, n jurul anului 1400 .C., iar apoi insula a fost colonizat de fenicieni ncepnd cu anul 800 .C. Ciprul a fost sub controlul mai multor imperii ce au dominat partea de est a Mrii Mediterane ( ocupaia Egiptului n anul 550 .C., a Persiei n anul 525 .C. n timpul ocupaiei persane, regele Evagoras I a ncercat s unifice toate regiunile insulei avnd succes n anul 391 .C., cu ajutorul Atenei, n revolta mpotriva Persiei, reuind astfel s devin suveranul ntregii insule. La scurt timp dup moartea acestuia insula a ajuns din nou sub ocupaia Persiei. n anul 333 .C. Ciprul a fost luat Persiei de ctre Alexandru cel Mare; dup moartea acestuia a urmat stpnirea egiptean(323 .C.). Roma a ctigat controlul insulei n anul 58 .C., urmnd stpnirea bizantin (395 D.C.) pn n anul 1191 cnd Ciprul a fost cucerit de Richard I al Angliei. Turcia a cucerit insula n anul 1571 i a codus-o pn n 1878 cnd a pierdut rzboiul cu Rusia (1877-1878). Temndu-se de expansiunea Rusiei, Turcia a cerut ajutorul Angliei. n urma conveniei, semnate de Turcia i Anglia n data de 4 iunie 1878, Anglia a primit controlul total al Ciprului n schimbul unei rate anuale de 500.000$. Deoarece Turcia a fost aliatul Puterilor Centrale din Primul Rzboi mondial, Marea Britanie a anulat tratatul din 1878 n noiembrie 1914 i a anexat Ciprul. Guvernul britanic a oferit Greciei insula n schimbul participrii la rzboi alturi de acetia. Greciei i s-a dat o sptmn pentru a decide. Deoarece decizia a fost ntrziat, Anglia a retras oferta. n urma Tratatului de la Lausanne (1923), Turcia a recunoscut posesia Ciprului de ctre Marea Britanie; dup doi ani insula a devenit colonie englez. n iunie 1958 englezii au venit cu plan de stabilitate internaional dar acesta a fost respins de ctre arhiepiscopul Makarios i de guvernele grec i turc. Arhiepiscopul Makairos a fost ales preedinte n 13 decembrie 1959; Fazil Kuchuk, cipriot turc, a devenit vicepreedinte. Independena a fost proclamat pe 16 august 1960, Ciprul fiind admis de Naiunile Unite. Propunerile constituionale ale lui Makarios din decembrie 1963 au dus la izbucnirea unui rzboi civil ntre populaia cipriot greac i cea turc; acesta a fost stopat de intervenia Naiunilor Unite. Discuiile i disputele au durat pn n aprilie 1975 cnd, sub dirijarea Naiunilor Unite, s-a creat un sistem federal: zona cipriot greac(59% din insul) i zona cipriot turc(37% din insul), 4% - zon tampon a Naiunilor Unite. n noiembrie 1983, preedintele cipriot turc, Rauf R. Denktash a proclamat independena republicii sale. n prezent insula nu i-a gsit stabilitate total pe plan politic, fiind disputat de Turcia i Grecia. Consideraii economice PIB (2010): 23.0 miliarde de euro. PIB-ul anual de cretere real (2010): Guvernul a controlat zona de 1,0%. Venitul pe cap de locuitor PIB-ul: ciprioi greci (2010) - 27.945 dolari; ciprioii turci (2009) - 13.354 dolari. Agricultur i pescuit (2010): 2,3% din PIB. Produse - cartofi i alte legume, fructe citrice, msline, struguri, gru, semine de rocov.

16

Resurse - pirite, cupru, azbest, gips, cherestea, sare, marmura, argila, pmnt pigment. Industrie, minerit, constructii (2010): 16,5% din PIB Tipuri - minerit, ciment, constructii, utilitati, productie, produse chimice, maini non-electrice, textile, nclminte, produse alimentare, buturi, tutun. Servicii i turism (2010): 81,2% din PIB. Comer, restaurante, hoteluri i 19,2%; de transport 7,2%, finane, imobiliare, de afaceri i 29,9%; administraie public, nvmnt, sntate i de 20,9%, i a comunitii i alte servicii 5,0%. Comer (2010): Exporturi - 1.51 miliarde dolari:. Citrice, struguri, vin, cartofi, produse farmaceutice, mbrcminte, nclminte i pe pieele majore - UE (n special Grecia, Germania i Marea Britanie), Orientul Mijlociu, Rusia, importurile -. 8530000000 dolari: bunuri de larg consum, materii prime pentru industrie, petrol i lubrifiani, produse alimentare i cereale furajere furnizori majori - Grecia, Italia, i Germania.. (SUA excedent comercial pentru 2010:. 102,600,000 dolari) n ultimii 20 de ani, economia a trecut de la agricultur i industria uoar la servicii. n prezent, agricultura reprezint doar 2,3% din PIB i angajeaz 7,4% din fora de munc. Industrie, minerit, construcii i contribuie 16,5% i angajeaz 19,3% din fora de munc. Sectorul serviciilor, inclusiv turismul, contribuie la 81,2% din PIB i angajeaz 73,3% din fora de munc. n ultimii ani, sectorul serviciilor, i a serviciilor financiare, n special, au furnizat un impuls principal de cretere, n timp ce turismul a fost n scdere n importan. Mrfuri industriale cont pentru 58,3% din exporturile interne, n timp ce cartofii i citrice constituie agricole cu culturi principale de export. Insula are puine resurse naturale dovedit, dei este acum pregateste pentru explorarea de gaze naturale largul coastei de sud. Comerul este vital pentru economia cipriote i cele mai multe bunuri sunt importate. Deficitul comercial a ajuns la $ 7,0 miliarde n 2010. Cipru trebuie s importe combustibili, materii prime cele mai multe, utilaje grele, i echipamente de transport. Mai mult de 68,8% din importurile sale provin din Uniunea European, n special n Grecia, Italia, i Germania, n timp ce 1,4% provin din Statele Unite ale Americii. n 2010, economia cipriot a crescut cu 1,0%, alimentata de o revenire n turism i servicii financiare, ca urmare a unei contracie de 1,7% n 2009, n urma crizei financiare globale. Cu toate acestea, calea de Cipru ", a de recuperare este nc plin de dificulti. Rigiditilor structurale pe piaa forei de munc submineaz competitivitatea Cipru "n majoritatea sectoarelor, n timp ce un serviciu public umflat ridic probleme speciale. Turism, odat ce motorul de crestere pentru a insulei, a fost stagnat n ultimul deceniu, cu care se confrunt concuren acerb din regiune. Cretere economic pentru 2011 sa estimat la 1,4% -1,7%. Majoritatea analitilor sunt de acord c Cipru va fi greu pentru a ajunge la rate de cretere de peste 2,0% -2,5% n urmtorii ani - considerabil mai mic dect media nregistrat o cretere 4,0% n deceniul precedent criza 2009. Salarizarea de stat reprezint circa 30% din cheltuielile publice anual. Guvernul a promis s se implice uniunilor civile de servicii ntr-o discuie s efectueze ample reduceri de personal, inclusiv solicitarea acordului privind uniunea ras 70 milioane de euro (aprox. 96 milioane dolari), de pe statul de plat serviciul public de 2 ani (2011 i 2012) i discutarea serviciul public reforma de pensii. Angajaii serviciului public nu contribuie fa de pensiile lor, dar acest lucru poate avea pentru a modifica, n scopul de a proteja viabilitatea pe termen lung a sistemului de securitate social. n ultimele luni, toate cele trei mari agenii de rating au retrogradat Cipru (ambele sale datoriilor suverane i bncile sale principale) de peste preocuprile Derapajul fiscal i de expunere a sistemului financiar cipriot la piaa greceasc i a datoriei. Inflaia sa meninut

17

incapatanare peste media UE 27, la nivelul 2,6% n 2010, o tendin continu n 2011. omajul rmne sub nivelul mediu al UE, dar nivelul actual de peste 7,0% este o mare de 35 de ani pentru Cipru.

Introducerea monedei euro n Cipru La data de 10 iulie 2007, Consiliul Uniunii Europene a aprobat solicitarea Ciprului de a adera la zona euro ncepnd cu 1 ianuarie 2008.

La 1 ianuarie 2008, euro a devenit moneda oficial n Cipru, nlocuind lira cipriot (CYP) conform cursului de schimb fixat irevocabil la 1 EUR = 0,585274 CYP. Distribuirea prompt a numerarului n euro ctre pri tere competente, nainte de data de 1 ianuarie 2008, a contribuit la introducerea armonioas a monedei euro, la atenuarea dificultilor logistice i la reducerea costurilor generate de circulaia simultan a celor dou monede. Distribuirea anticipat a bancnotelor euro ctre bnci a nceput la data de 19 noiembrie 2007, monedele fiind deja distribuite cu aproximativ o lun mai devreme, din 22 octombrie 2007. La acea dat, o parte din acest numerar a fost alocat n prealabil comercianilor cu amnuntul i altor companii (alimentare anticipat secundar). n plus, la data de 3 decembrie 2007, Central Bank of Cyprus, bncile i societile cooperative de credit au nceput s vnd publicului seturi iniiale de monede euro. Procesul de introducere a monedei euro a decurs rapid i fr perturbri. ncepnd cu 1 februarie 2008, n Cipru se pot folosi numai bancnotele i monedele euro pentru efectuarea plilor n numerar, dar pn la 30 iunie 2008, bncile i societile cooperative de credit vor putea preschimba gratuit lirele cipriote la cursul de schimb fixat. Se vor percepe taxe n cazul n care suma preschimbat depete 1 000 CYP n bancnote i 50 CYP n monede, pentru fiecare client i tranzacie. Ulterior, preschimbarea lirei cipriote va fi posibil la sediul Central Bank of Cyprus pe o durat de zece ani pentru bancnote i doi ani pentru monede. Resurse naturale Principala resurs mineral este cuprul, dup care a i fost denumit ara(grec. Kyproslat. Kuprum ).Cipru a fost principalul furnizor de cupru al lumii antice. Printre alte minereuri putem meniona azbestul, gips, crom, minereu de fier. Alt resurs natural important a rii este pmntul arabil, acesta fiind o surs 18

important de venituri pentru muli locuitori ai insulei. Una dintre cele mai importante resurse natureale ale Ciprului l constituie peisajele muntoase i cele de litoral, asigurnd funcionarea facil a turismului.

Agricultura Aproximativ 47% din terenul arabil este cultivat; majoritatea fermierilor, cei din regiunea sudic a Ciprului, sunt organizai n asociaii mici, private i utilizeaz o tehnologie foarte dezvoltat. Totui, agricultura nu este ramura principal a economiei cipriote, fapt care se pune n vizor ui prin simpla analiz a structurii terenului cultivabil.

1 2 3 4 5

Diagrama nr. 3 Repartiia terenurilor cultivabile 1- teren arabil, 2 - pduri, 3 puni, 4 - culturi cerealiere, 5 - altele Deoarece se confrunt cu deficiene n ceea ce privete resursele de ap, sunt irigai aproximativ 390 km2. Principalele culturi sunt cele de cartofi, vi de vie, citrice, orz, gru, msline. Important este i creterea animalelor:oi, capre, porci, vite, mgari, cai. Industria Este dezvoltat industria extractiv (cupru, fier, azbest), textil(mbrcminte, nclminte) cea a materialelor de construcie, chimicalelor. Industria energetic produce anual aproximativ 2.951 miliarde kWh i consum cam tot att, de aceea importurile i exporturile de energie electric fiind nule. Combustibilul folosit pentru obinerea energiei electrice este 100% combustibil solid. Veniturile anuale ale prii greceti sunt (estimare anul 2000) de aproximativ 2,9 miliarde dolari, iar veniturile anuale ale prii turceti(est.2000) de aproximativ 294 milioane dolari. Transporturile i comunicaiile Ciprul dispune de o reea de osele cu o lungime total de aproximativ 10.780 km de parte greac i de 2350 km de partea turc, fiind cel mai convenabil transport naional i unind

19

toate oraele principale. Statul nu are nici un fel de sistem de ci ferate. Tabelul nr. 4 Schema Distanelor Localitatea Lemesos Pafos Larnaka Troodos Agia Napa Polis Paralimni Lefcosia 80 152 47 80 81 188 85 Lemesos 72 70 51 107 108 111

Pafos 142 123 184 37 178

Larnaka 121 41 177 44

Troodos 163 160 158

Agia Napa 220 5

Polis 219

Paralimni

Aeroporturi sunt n numr de 15 din care 3 sunt internaionale: Larnaka i Paphos, pe teritoriul cipriot grecesc, i Tymbou (Ercan), pe teritoriul cipriot turcesc; helioporturile sunt n numr de 7. Porturile cele mai importante sunt la Famagusta, Kyrenia, Larnaca, Limassol, Paphos, Vasilikos. Ciprul dispune de 1328 nave comerciale, 438 cargouri, 23 nave pentru transport chimicale, 6 pentru transport gaz lichid, 143 tancuri petroliere, 8 nave pentru pasageri. Reeaua de telefonie intern este dezvoltat, utilizndu-se tehnologia modern n acest sens. Legturile telefonice cu continentul sunt fcute cu ajutorul a 3 cabluri coaxilare i 5 cu fibr-optic; exist 6 mari furnizori de servicii de internet (ISP) iar numrul utilizatorilor de internet este de aproximativ 80.000. Este de asemenea dezvoltat i telefonia mobil. Relaii comerciale Cei mai importani parteneri pentru export sunt Federaia Rus, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Germania .a. Cei mai importani parteneri pentru import sunt Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Italia, Germania, Grecia .a. Turismul Ceea ce face din Cipru o ar atractiv i fascinant pentru turiti, este tocmai istoria lung i tulburat a rii, datnd din anul 7.500 .C; varietatea peisajelor ce se pot ntlni satisfac toate gusturile vizitatorilor datorit unicitii lor. Turitii pot vizita peisaje arheologice, muzee ale artei populare, bazilici, fresce bizantine, case tradiionale; acetia pot merge pe strzi pavate i poduri medievale pot lua parte la srbtori, festivale anuale sau la culesul citricelor sau mslinelor, o activitate nfptuit cu mult tradiionalism n cazul ritualurilor, i cu tehnicile cele mai moderne n cazul practicii uzuale. Excursiile sunt organizate de o mare varietate de operatori de turism oferindu-se astfel posibilitatea vizitrii unei game largi, variate i interesante a locurilor de pe aceast insul. Vizitatorii Ciprului au oportunitatea de a vizita rile nvecinate n vase luxoase de croazier. Ageniile de voiaj ofer astfel de croaziere n Egipt(2 zile), Grecia i insulele Greciei ( 7 zile). Un numr mare de turiti sunt atrai cu ocazia desfurrii Raliului Ciprului, acesta fiind inclus n cadrul Campionatului Mondial de Raliuri. Suvenirurile pot fi cumprate dintr-un numr mare de chiocuri situate de o parte i de 20

alta a oelelor. Artizanii ciprioi sunt renumii pentru produsele din ceramic, mpletituri, esturi manuale, cele din argint i cupru. De asemenea , turitii mai pot cumpra timbre i monezi vechi, articole din lemn sculptat, obiecte de mbrcminte din ln. Oricrui turist i va fi de folosul calendarul de srbtori: Srbtorile naionale ale Ciprului sunt: 1 Ianuarie Ziua Anului Nou 6 Ianuarie se srbtorete ndeosebi n oraele de pe marginea mrii i n unele orae mari, unde apa este sfinit, se arunc o cruce n ap, iar tnrii nottori sar s o caute. Lunea Verde este srbtorit nainte cu 40 de zile nainte de Pate Ziua Carnavalului are loc nainte cu cteva zile de LENT 25 Martie este o important srbtoare religioas 1 Aprilie este o srbtoare naional cnd elevii claselor gimnaziale i studenii particip la slujbe religioase Patele(martie-aprilie) este cea mai important srbtoare a grcilor ciprioi 1 Mai srbtoarea naional a tuturor ciprioilor(nu numai a celor ce muncesc) 15 August este o srbtoare a grecilor ciprioi 1 Octombrie ziua independenei Ciprului;este srbtorit printr-o parad militar 28 Octombrie este o important srbtoare naional a grecilor cunoscut i sub numele de Okhi; n aceast zi grecii au refuzat cererea lui Mussolini din 1940 de a se altura teritoriului grec. 15 Noiembrie turcii ciprioi srbtoresc ziua independenei 25 Decembrie este o srbtoare religioas a grecilor ciprioi; 26 decembrie este de asemenea o srbtoare naional Orice turist va gusta din magnificele peisaje ale Ciprului, indiferent de sezonul n care l va vizita, timpul pe aceast insul pitoreasc fiind nsoit de o vast gam de evenimente socioculturale, festivaluri i concursuri dintre cele mai variate, de la concursuri de matematic pn la expoziii de vinuri din Septembrie, concursuri de dans i poezie, parade. Cel mai renumit vin al Ciprului este i cel mai vechi vin din lume, numit Commandaria, un vin dulce de desert, producia cruia este inut n secret. Un lucru este totui sigur, gustul acestui vin este irepetabil, datorit faptului c productorii niciodat nu termin un butoi pn la capt, ci n fiecare an l amestec cu vinul nou. Astfel, i un vin gustat azi are picturi ale unor epoci demult apuse. Relaiile politice Guvernarea Ciprului se bazeaz pe Constituia din 1960 care a distribuit puterea ntre cele dou comuniti: greac i turc. n 1963-1964 turcii ciprioi s-au retras de la guvernare, instituia continund s funcioneze cu mici modificri. n anul 1974 comunitatea turc a insulei a preluat conducerea a unei treimi din nordul insulei formnd astfel Statul Federal Turc al Ciprului iar n anul 1975 i-au creat propria Constituie ce prevedea alegerea popular a unui preedinte, un sistem independent legislativ i judectoresc. n noiembrie 1983 comunitatea turc s-a autoproclamat Republica Turc a Ciprului de Nord, aceasta nefiind recunoscut de Naiunile Unite. ntre 1960-1975 preedintele executivului era ales de ctre comunitatea greac pe o perioad de 5 ani iar Camera Reprezentanilor era format din 35 ciprioi greci i 15 ciprioi turci. 21

n prezent sectorul legislativ este unicameral, numit Camera Reprezentanilor sau Vouli Antiprosopon, format din 80 de locuri: 56 de locuri distribuite grecilor ciprioi i 24 distribuite turcilor ciprioi(dar care sunt de partea comunitii greceti); de partea comunitii turce, de legislaie se ocup Adunarea Republicii sau Cumhuriyet Meclisi, format din 50 de locuri, membrii acesteia fiind alei prin vot popular pe un mandat de 5 ani. Oraele mari sunt administrate de consilii municipale iar cele mici sunt guvernate de un conductor numit mukhtar ajutat de o organizaie a persoanelor mai n vrst, un fel de sfat al btrnilor, numit azas. Sistemul judiciar este condus, n ambele comuniti, de Curtea Suprem de Justiie i de cele subordonate acesteia. n ceea ce privete relaiile politice externe, acestea sunt focalizate ndeosebi pe ndeplinirea condiiilor de acceptare n Uniunea European. Conflicte politice Aproape fiecare vizitator al Ciprului care vede o ar divizat i n special o capital european divizat, se ntreab cum s-a ajuns n aceast situaie. Ciprul a dobndit independena n anul 1960 iar populaia era ,conform recensmntului, de 81,9% ciprioi greci, incluznd mici grupri minoritare, i 18,1% ciprioi turci. Prezena turcilor ciprioi dateaz din secolul 16 ,urmare a cuceririi insulei de ctre otomani, pe cnd prezena grecilor ciprioi dateaz de acum 4.000 ani. Ciprul ,nainte de a deveni republic independent(1960), a fost colonie britanic ncepnd din anul 1878. Relaiile dintre comunitile ce locuiau pe insul erau prietenoase i armonioase n perioada de stpnire britanic, dar nainte cu civa ani nainte de 1960, au avut loc unele tensiuni n interiorul insulei cnd majoritatea ciprioilor greci au cerut unirea acesteia cu Grecia. n cele din urm, independena a fost dobndit n 1960 n urma nelegerii ntre cele trei pri: greci, turci i britanici. Britanicii au pstrat pe insul dou baze militare suverane, iar Ciprul urma a fi condus de toate cele trei pri. Aa cum era de ateptat, regimul astfel instaurat nu a fcut fa problemelor i disputelor aprute i n anul 1963, Arhiepiscopul Makarios, primul preedinte al republicii, a propus, dar nu a impus, o serie de amendamente care n loc s fie discutate, au fost urmate de o revolt mpotriva guvernrii, n defavoarea turcilor ciprioi; insula era ameninat de o invazie turceasc. Astfel a fost necesar intervenia forelor de meninere a securitii i pcii a Naiunilor Unite. n ciuda multor rezoluii adoptate de Consiliul de Securitate al Naiunilor Unite ce recunoteau independena, suveranitatea i integritatea teritorial a Ciprului(1964-1974), nu s-a ajuns la nici o nelegere, iar Turcia a invadat insula n anul 1974, ocupnd 37,5% din teritoriul acesteia. n prezent, problema diviziunii insulei este o problem foarte acut, rezolvarea creia prezint interes social i economic pentru ara n cauz, dar cel mai terifiant aspect al acestei situaii nu este cel economic, dar cel uman. Pn acum exist mii de familii, membrii crora sunt disprui din 1974, cauznd suferin i durere. ntregi familii i-au pierdut integritatea i nu au mai dat semne de via apropiailor. Astfel Ciprul rmne o ar divizat n dou cu o line de aproximativ 180 km, numit Linia verde, dar sperana c acest paradis natural va redeveni un stat integru mai este vie n inimile tuturor ciprioilor.

NFIINAREA UNEI FIRME N CIPRU 22

Avantajele la taxatie pentru societatile inregistrate in Cipru sunt urmatoarele: 1. Impozit standard pe profit de 10% (cel mai mic procent din Uniunea Europeana),care poate fii redus pana la 0% cat si impozitul de 0% pe dividende. 2. Tratate de evitare a dublei impuneri (taxatii) cu peste 40 de tari. 3. Fara impozite pe dividende sau pe alte venituri platite de catre o societate catre o persoana nerezidenta in Cipru. Acest lucru impreuna cu scutirea taxatiei pe dividende si profituri castigate in afara jurisdictiei Ciprului cat si tratatele pentru evitarea dublei impuneri, pot conduce la evitarea totala a taxarii. 4. Scutirea de taxe pentru castigurile din piata de capital si din afacerile imobiliare facute in strainatate,care impreuna cu evitarea dublei impuneri ,pot duce la evitarea completa a impozitelor. 5. 0% TVA pentru operatiunile cu produse si servicii in interiorul Uniunii Europene. Cipru are un regim de impozitare foarte favorabil. Intrarea n Uniunea European la data de 1 mai 2004 a fcut ca Republica Cipru s devin i mai atractiv pentru societile multinaionale, care folosesc din ce n ce mai mult Republica Cipru ca baz a activitilor lor internaionale n domeniul comercial, financiar i de investiii. Impozitul pe profitul societii Rezidena fiscal O societate rezident n Cipru este supus la plata impozitului pe profitul obinut din toate activitile la nivel internaional. O societate este rezident n Cipru n cazul n care controlul i conducerea acesteia se afl pe teritoriul Republicii Cipru. Societile nerezidente sunt supuse la plata impozitului doar pentru profiturile obinute dintr-o activitate permanent n Cipru sau din nchirierea unei proprieti aflate n Cipru, respectiv din profiturile obtinute prin vanzarea unor proprietati imobiliare situate in Cipru, sau prin vanzarea actiunilor detinute la societati care detin astfel de proprietati imobiliare. Termenul activitate permanent are acelai neles ca cel definit de ctre Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD) n Convenia Cadru privind Impozitul pe Profit i Capital, cu excepia antierelor de construcie sau a unui proiect de construcii sau instalaii, care sunt considerate drept activitate permanent n Cipru doar dac dureaz mai mult de trei luni. Rata impozitului pe profiturile societii Conform unui studiu realizat recent de ctre revista financiar Forbes, Cipru ofer cel mai mic nivel de impozitare din ntreaga Uniune European. Rata standard a impozitului pe profitul societii este de 10%. Profiturile societilor comerciale obinute din administrarea activitilor de transport maritim sunt supuse unei rate speciale de impozit de 4,25% (sau unei taxe speciale pe tonaj dac aceasta este mai avantajoas pentru pltitor). Ctigurile de capital Se percepe un impozit de 20% pe ctigurile de capital obinute din vnzarea de proprieti imobiliare aflate pe teritoriul Republicii Cipru sau din vnzarea aciunilor n societi care dein astfel de proprieti imbobiliare ca parte a activelor lor. Cea de a doua prevedere nu este valabil n cazul aciunilor cotate la o burs de valori acceptat.

23

n toate celelalte cazuri, ctigurile de capital nu sunt supuse nici unui fel de impozit pe societate. Valorile mobiliare sunt reprezentate de actiuni, obligatiuni, certificate de trezorerie si alte titluri de participare din Cipru sau din afara lui. Dividende Dividendele primite de la o filial din strintate sunt scutite de plata impozitului pe societate, dac se deine un procent de minim 1% din capitalul social al filialei respective i dac veniturile filialei nu ndeplinesc n mod cumulativ urmtoarele condiii: - mai mult de 50% sunt obinute direct sau indirect din activiti financiare (venituri pasive, cum ar fi veniturile din dobanzi); -sunt supuse unei rate de impozitare mai mici de 5%. Astfel, dividendele obinute de la o filial n care o societate deine mai mult de 1% i care este supus unui impozit pe societate de 5% (sau mai mult) ar trebui s fie ntotdeauna scutite de impozit, indiferent de activitile pe care le desfoar filiala respectiv. Dividendele obinute de la o filial n care o societate deine mai mult de 1% i ale crei venituri nu provin ntr-o proporie mai mare de 50% din activiti financiare ar trebui, de asemenea, s fie scutite de impozit, chiar dac profitul acesteia este supus unui impozit mic sau este scutit de plata oricrui impozit. n cazul n care o societate nu ndeplinete condiiile pentru a fi scutit de la plata acestui impozit, va fi supus unui impozit special pentru contribuia la fondul de aprare a crui rat este de 15%. Dobnda 50% din profiturile obinute de ctre o societate rezident n Cipru din dobnzi sunt scutite de plata impozitului pe societate. De asemenea, toate dobnzile primite vor fi supuse unui impozit special de 10% pentru contribuia la fondul de aprare, ceea ce nseamn o rat efectiv a impozitului pe societate pentru profiturile din dobnzi de 15%. Cu toate acestea, atunci cnd dobnzile sunt obinute ca rezultat al activitilor obinuite ale societii sau al unor activiti strns legate de activitile obinuite ale societii, societatea va fi supus la plata impozitului de 10% la fel ca orice alt societate obinuit din Cipru. Prin urmare, o societate din Cipru al crei principal obiect de activitate este acela de a aciona ca o societate (grup) financiar va trebui s plteasc doar impozitul standard de 10% pe profiturile societii. Redevene Nu exist prevederi speciale n ce privete regimul de impozitare a redevenelor. Profiturile din redevene sunt supuse ratei standard de 10% a impozitului pe societate. Deducerea cheltuielilor Toate cheltuielile (inclusiv cheltuielile de amortizare) efectuate integral i exclusiv pentru realizarea veniturilor sunt n ntregime deductibile din suma supus impozitului pe societate n Cipru. Sedii permanente n alt ar

24

Conform legislatiei cipriote, profiturile obinute dintr-un sediu permanent meninut n afara Republicii Cipru sunt scutite complet de impozitul pe societate. Totui, aceast scutire nu este valabil dac: -prin intermediul acelei activiti permenente se desfoar n mod direct sau indirect activiti financiare n proporie de peste 50%; -nivelul impozitului aplicat n ara respectiv este mai mic de 5%. n cazul n care scutirea de impozit nu se aplic, profiturile filialei vor fi supuse impozitului pe societate n valoare de 10%. Pierderile suferite de un sediu permanent deinut de o societate din Cipru sunt deductibile, dar cu condiia recuperrii acestora din profiturile obinute n anii ulteriori din activitatea permanent. Scutirea de impozit n alt ar Impozitul perceput n alt ar pentru profiturile i ctigurile de capital ale unei societi rezidente n Cipru poate fi deductibil din orice impozit datorat n Cipru. Impozitul pltit n strintate nu poate fi mai mic dect rata impozitului aplicat n Cipru pentru aceste profituri i ctiguri de capital. Slaba capitalizare Dup cum s-a menionat anterior, toate cheltuielile efectuate pentru realizarea venitului sunt in principiu deductibile in totalitate din suma supus impozitului pe societate n Cipru. Aceste cheltuieli includ cheltuielile cu plata dobnzilor. n Cipru nu exist reguli privind slaba capitalizare care ar putea limita deducerea sumelor pltite cu titlu de dobnd n funcie de raportul datorii/capital propriu. Pret de transfer Regula general cipriota prevede ca toti termenii comerciali si financiari ai relatiilor ntre pri afiliate n care este implicat o societate din Cipru trebuie s se desfoare dupa principiul intreprinderilor asociate. Nu exist alte prevederi speciale n ceea ce privete pretul de transfer, cu excepia unei singuri prevederi care stipuleaz c, n cazul n care o societate din Cipru, controlat de mai puin de cinci persoane, a oferit directorilor / acionarilor si un mprumut nepurttor de dobnd, aceasta trebuie s adauge sumei sale impozabile un procent de 9% din valoarea nominal a sumei care i este datorat. Compensarea pierderilor n Cipru, pierderile pot fi reportate pentru o perioad de timp nedeterminat. n Cipru nu este permis deducerea pierderilor din impozitul platit pentru profitul din anii anteriori. Conturi consolidate Societile care fac parte din acelai grup de societi au dreptul de a prezenta conturi consolidate, existnd astfel posibilitatea ca pierderile unei societi s fie deduse din profiturile altei societi. Se va considera c mai multe societi fac parte din acelai grup n sensul celor de mai sus dac:

25

-O societate este n proporie de cel puin 75% filiala altei societi, -Ambele societi sunt n proporie de cel puin 75% filiale ale unei tere societi. Societatea terta nu trebuie sa fie neaparat rezidenta in Cipru sau in UE. Aspecte administrative

sau;

n Cipru, anul fiscal corespunde anului calendaristic. Estimarea profitului impozabil trebuie depus pn la data de 1 august a anului fiscal respectiv (numit n continuare: anul X). Trebuie pltit un impozit provizoriu, n conformitate cu estimare naintat, n trei trane egale la data de 1 august, 30 septembrie i 31 decembrie a anului X. Declaraia final de impunere pentru anul X trebuie depus la sfritul anului care urmeaz anului respectiv (sau: X + 1). Orice diferen dintre impozitul datorat conform sumei estimate i impozitul datorat n realitate conform declaraiei finale de impunere, va trebui pltit apoi pn la data de 1 august a anului care urmeaz anului n care a fost depus declaraia final (X + 2). Impozitul reinut la surs Redevene Impozitarea veniturilor din redevente incasate in Cipru Veniturile din redevente incasate de o societate rezidenta in Cipru se impoziteaza cu 10%. Impozitarea veniturilor din redevente platite catre nerezidenti Veniturile din redevene obinute din surse aflate n Cipru de ctre beneficiari nerezideni nu se impoziteaza n cazul n care exploatarea drepturilor / bunurilor din redevene are loc n afara Republicii Cipru. Dac o societate din Cipru acord unui client din afara Republicii Cipru o sub-licen, nu se va reine impozit la surs pentru plile efectuate de societatea din Cipru. Dividende n Republica Cipru nu se reine impozit la surs pentru dividendele pltite actionarilor nerezideni. Dobnzi n Republica Cipru nu se reine impozit la surs pentru dobnzile pltite beneficiarilor nerezideni.

Impozitul pe capital Republica Cipru nu percepe nici un fel de impozit pentru contribuiile de capital n societile rezidente n Cipru. Avnd n vedere, de asemenea, cele menionate mai sus privind absena unor prevederi n legtur cu slaba capitalizare, societile au n principiu libertatea de a i alege modul n care doresc s i finaneze activitile din Cipru.

26

Impozitul pe salarii i contribuiile la asigurrile sociale Persoanele obligate la plata impozitului pe salariu/venit i la plata contribuiilor la asigurri sociale Pentru impozitarea persoanelor rezidente n Cipru se iau n considerare veniturile obinute la nivel internaional. Persoanele nerezidente vor plti impozit doar pentru veniturile obinute n Cipru, care includ, printre altele, veniturile obinute prin deinerea unei funcii sau unui loc de munc n Cipru. Se consider c o persoan este rezident dac aceasta st n Republica Cipru o perioad cumulat mai mare de 183 de zile n timpul unui an calendaristic. Statutul de nerezident sau de rezident n afara Republicii Cipru este interpretat n consecin. Regulile privind rezidena respect standardele Organizaiei pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OECD). O persoan rezident n Cipru este obligat la plata impozitului pe salariu/venit i la plata contribuiilor la asigurri sociale pe baza salariului primit prin ocuparea unui loc de munc. Vor fi scutite de la plata acestor impozite i contribuii sumele primite ca remuneraie pentru servicii prestate pentru activitatea permanent din afara Republicii Cipru a unui angajator rezident sau pentru un angajator nerezident din afara Republicii Cipru pentru o perioad cumulat n anul respectiv mai mare de 90 de zile. O persoan nerezident va fi obligat la plata impozitului doar pe salariul aferent serviciilor prestate pe teritoriul Republicii Cipru, fiind scutit de la plata acestor impozite pentru restul salariului (pentru servicii prestate n afara Republicii Cipru). Impozite i contribuii pltite de angajatori i angajai Att angajatorii ct i angajaii trebuie s contribuie la fondurile de asigurri sociale prin plata unui procent de 6,3% din retribuia lunar acordat ctre/primit de angajat, pentru sumele pn la maxim 1.911 CYP (1 CYP = 1,73 EURO). Cu alte cuvinte, pentru suma care depete 1.911 CYP, plata contribuiilor la asigurrile sociale nu este obligatorie nici pentru angajator, nici pentru angajat. De asemenea, angajatorii trebuie s contribuie la Fondul de formare profesional a resurselor umane i disponibilizare prin plata unui procent de 1,7% din valoarea salariilor pltite angajailor, pn la aceeai sum lunar maxim de 1.991 CYP. Angajatorii trebuie s plteasc totodat contribuii la fondul de concedii, n procent de 8% din salariul brut al angajailor din Cipru, pn la aceeai sum lunar maxim de 1.991 CYP (angajatorii pot obine o scutire de la plata acestei contribuii). n final, angajatorii trebuie s contribuie la Fondul de Coeziune Social, prin plata unui procent de 2% din salariul brut pltit angajailor. Ratele impozitului pe venit pentru persoanele fizice rezidente in Cipru supuse sunt urmtoarele:

27

Observaie: persoanelor fizice care exercit o funcie sau ocup un loc de munc n Cipru i a cror reziden a fost n afara Republicii Cipru nainte de nceperea exercitrii acelei funcii sau ocuprii acelui loc de munc li se ofer o scutire de 20% de la plata impozitului pentru remuneraia primit sau de 5.000 CYP, oricare este mai sczut, timp de trei ani de la nceputul anului care urmeaz anului n care i-au nceput exercitarea funciei sau a calitii de angajat. Tratate Republica Cipru a ncheiat tratate privind asigurrile sociale cu Australia, Austria, Republica Ceh, Grecia, Slovacia, Elveia i Marea Britanie. Aceste tratate prevd de obicei o acoperire de la unul la trei ani. De asemenea, n contextul UE, se vor aplica reglementrile corespunztoare n domeniul asigurrilor sociale. TVA TVA se percepe pentru furnizarea de bunuri i servicii n Cipru, ca i pentru importul de bunuri n Cipru. Cei care trebuie s plteasc aceast tax percep TVA pentru bunurile sau serviciile furnizate i pltesc TVA pentru bunurile sau serviciile pe care le primesc. n cazul n care ntr-o anumit perioad de calcul al TVA sumele ncasate prin aplicarea TVA depesc sumele totale pltite ca TVA, trebuie fcute pli ctre stat. Dac sumele pltite ca TVA depesc sumele obinute prin aplicarea TVA, statul va efectua o returnare. Ca o excepie de la regula general, sumele pltite ca TVA nu pot fi recuperate ntr-o serie de cazuri, printre care se numr urmtoarele; -Cnd societile furnizeaz doar bunuri sau servicii scutite de TVA; -Achiziionarea, importul sau nchirierea de limuzine; -Anumite cheltuieli pentru activiti de recreere i cazare Legislaia din Cipru privind TVA prevede trei cote ale acestei taxe; cota zero (0%), cota redus (5%) i cota standard (15%). Printre bunurile i serviciile pentru care se aplic cota zero se numr exporturile, comisioanele primite din strintate pentru exportul de bunuri i transportul maritim i aerian internaional nregistrarea este obligatorie pentru societile a) cu cifra de afaceri mai mare de 9.000 Lire cipriote n timpul unei perioade anterioare de 12 luni, sau b) a cror cifr de afaceri se ateapt s depeasc 9.000 de lire cipriote n urmtoarele 30 de zile. Societile a cror cifr de afaceri este mai mic de 9.000 CYP au posibilitatea de a opta n privina nregistrrii. Returnrile de TVA trebuie ntocmite i depuse trimestrial, iar plata TVA trebuie efectuat n 40 de zile de la sfritul fiecrui trimestru. Printre alte obligaii administrative ale pltitorilor de TVA se numr: -ntocmirea i transmiterea documentaiei Intrastat n scopuri statistice (Statistici Intracomunitare), care trebuie ntocmite pentru toate vnzrile i cumprrile din interiorul UE

28

i care reprezint un document ce trebuie ntocmit lunar, n termen de zece zile de la sfritul lunii; -ntocmirea i transmiterea documentului VIES (VAT Information Exchange System Sistemul de schimb de informaii privind TVA), document folosit de statele membre UE pentru schimbul de informaii i evitarea evaziunii fiscale

Tratate privind impozitarea Cipru a ncheiat tratate privind impozitarea cu peste 40 de ri la nivel internaional. In plus, o societate comerciala rezidenta in Cipru, ca stat membru UE, beneficiaza de prevederile Directivelor UE referitoare la firme asociate si respectiv dobanzi si redevente, care prevad regimul impozitarii prin retinere la sursa a dividendelor, dobanzilor si redeventelor platite de companii din alte state UE catre o companie din Cipru Cuantumul taxelor percepute Taxe de deschidere 2964 USD Taxe pentru biroul inregistrat si pentru agentul inregistrat 1197 USD Taxe si cheltuieli anuale 10% din profitul net DATE DE NMATRICULARE Metoda de nmatriculare/nregistrare Statutul companiei: Legislatia aplicabila: Memorandumul si Statutul trebuie semnate de actionarii companiei. Numarul minim de actionari este 2. Companie cu Raspundere Limitata Privata cu capital n actiuni Legea internationala a trusturilor din Cipru

Sufixe posibile la numele companiei: Ltd., Limited. Restrictii legate de numele companiei: Timpul de nmatriculare Numarul de directori: Numarul de actionari: Capitalizare: Termenii Bank, Insuarance, Global, National, Imperial, European, Cooperative, Mondial, Investment, Financial si Trust nu pot aparea n numele companiei. min. 6 saptamni. Minim 1 de orice nationalitate. Minim 1. Nu exista cerinte minime, de obicei 1000 CYP plata nefiind obligatorie.

29

Cerinte legate de contabilitate: Natura actiunilor: Taxe si impozite anuale: Informatii disponibile publicului: Dezvaluirea beneficiarilor: Sediu registrat: Secretar/agent registrat: Tratat de evitare a dublei impuneri:

Da. Se cere revizie contabila anuala Nominale 10% din profitul net. Sediu registrat, directori, secretar, actionari. Solicitat de Banca Centrala a Ciprului Sediu registrat este cerut prin lege. Secretar registrat este cerut prin lege. Cipru are o retea extinsa de astfel de tratate.

COSTURI OBLIGATORII (platibile nainte de nmatriculare)

TAXE DE CONSTITUIRE Taxa de nmatriculare: Autentificare notariala: Autentificare internationala (Apostille): Cheltuieli judiciare, taxe de clasare, taxe de timbru: Emisiunea actiunilor, procese verbale si formulare initiale: Stampila societatii: Taxe de curier: Subtotal : TAXE ANUALE* Sediu registrat si agent registrat: Taxe si impozite anuale: 1170 USD 10% din profitul net 1794 USD 195 USD 195 USD 520 USD 130 USD 65 USD 65 USD 2964 USD

*Taxele anuale pentru primul an de existenta a firmei sunt platibile nainte de nmatriculare. Ulterior, se plateste anual suma de 900 USD, ncepnd cu cel de-al doilea an de existenta a companiei. Neplata taxelor anuale duce la radierea companiei din Registrul Comertului. Subtotal : Total : 1170 USD 4134 USD

30

Suma de 4134 USD include urmatoarele servicii: constituirea societatii, taxe platibile guvernului local pentru nmatricularea companiei, taxe de clasare, furnizarea unui sediu registrat si secretar registrat pentru un an, mapa luxoasa din piele cu actele companiei continnd certificatul de nmatriculare cu Apostille si traducere n engleza legalizata, traducerea legalizata n engleza a Memorandumului si Statutului, certificatele directorului/directorilor si secretarului, Certificatul Sediului registrat, Aprobare de la Banca Centrala pentru nmatricularea companiei, certificatele de actionari, formularele initiale si minutele si doua stampile ale companiei. Pretul nu contine costuri ascunse!

COSTURI OPTIONALE Director nominalizat (persoana fizica): Director nominalizat (persoana juridica): Actionar nominalizat: mputernicire cu autentificare notariala: Autentificare notariala sau Apostille: Certificate of Good Standing: 644 USD / an 384 USD / an min 1560 USD 254 USD Nu este disponibile 488 USD

OFFSHORE BANK. ofera, la acelasi pret, companii ready-made n Cipru. Pentru detalii si lista acestor companii ready-made, contactati firma noastra! OFERTA SPECIALA Taxe de constituire, inclusiv taxe anuale pentru primul an . Companie n Cipru cu doi actionari nominalizata, director nominalizat si mputernicire speciala 5161 USD autentificata inclusiv taxele anuale pentru primul an: Taxe platibile din al doilea an . Sediu registrat si secretar registrat, actionari nominali, director nominalizat si mputernicire speciala autentificata: 2197 USD +10% din profitul net

CONCLUZII Paradis fiscal nseamn port fiscal, astfel, fiind desemnate acele unitati teritorialadministrative care asigura condiii deosebit de favorabile pentru dezvoltarea capitalului. O atenie deosebit s-a acordat cercetrii esenei paradisurilor fiscale, legturilor strnse ale acestora cu companiile offshore. Se evideniaz, de asemenea, caracterul dual al paradisurilor fiscale din punct de vedere al conflictului intereselor la nivel mondial, macro- i microeconomic. Se fac urmtoarele constatri: - globalizarea economiei mondiale, precum i breele create n sistemul fiscal internaional i rafinarea strategiilor financiare, au creat un climat propice dezvoltrii accentuate a paradisurilor fiscale; 31

-analiznd modul n care este interpretat noiunea de paradis fiscal, constatm existena unor divergene eseniale de opinii. Se observ substituirea i /sau echivalarea noiunii de paradis fiscal cu noiuni, ca: zona offshore, centru financiar offshore, jurisdicie offshore etc. Este argumentat i formulat, noiunea paradis fiscal, n raport cu mediul economic contemporan; - paradisurilor fiscale le sunt aferente diferite caracteristici, dar caracteristica cea mai important const n combinaia dintre nivelului redus al fiscalitii, cu secretul bancar i/sau comercial i lipsa controlului asupra monedei etc.; - existena i dezvoltarea accentuat a paradisurilor fiscale reprezint o provocare pentru statele cu nivelul mai nalt al presiunii fiscale. Acest fapt pune n vizorul discuiilor aspectulimpactului negativ, generat de paradisurile fiscale asupra fiscalitii, i cile de diminuare a acestui impact asupra colectrii impozitelor i altor venituri la bugetul de stat; - utilizarea paradisurilor fiscale are consecine duale la diferite niveluri. Cipru ofer multe facilitti fiscale investitorilor i de aceea poate fi considerat un mediu prielnic, un paradis fiscal.

32