Sunteți pe pagina 1din 12

Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova


Facultatea de tiine Economice
Catedra Finane i bnci

REFERAT
la disciplina Sisteme fiscale internaionale

TEMA:

Caracteristicile sistemului fiscal din Luxemburg

A elaborat:
Grlean Loredana
Studenta anului III
Specialitatea Finane i bnci
Secia zi, grupa FB1201

A verificat:
Grosu Diana
lect.univ.

CHIINU 2015

Cuprins:
Introducere
Capitolul I:Descrierea general i aspectele economice
Capitolul II:Sistemul fiscal din Luxemburg
Concluzie
Bibliografie

Introducere
Luxemburg, situat ntre hotarele Franei, Belgiei, Germaniei este considerat paradis al
paradisurilor. Sintagma i se potrivete Luxemburg-ului, ntruct ea are deplin acoperire: n
primul rnd, n Constituia luxemburghez este nscris principiul secretului bancar (locul 6
mondial n lumea finanelor internaionale), apoi pentru c n Luxemburg se nregistreaz cea
mai sczut rat a omajului din Europa continental i, n fine, nu este cunoscut aici inflaia.
Regimul fiscal, calitatea de neutru a UE, infrastructura modern i reeaua vast de tratate
ncheiate pentru evitarea dublei impuneri, fac din Luxemburg o ofert foarte atractiv pentru
diferitele tipuri de societi de tip offshore. n prezent, Luxemburg-ul se gsete ntr-o situaie
foarte delicat, confruntndu-se pe de o parte cu atacurile UE/OECD, i de pe alt parte cu
dependena sa fa de sectorul off-shore. Tara in care traiesc 500.000 de oameni a devenit un
puternic centru financiar in cea de-a doua jumatate a secolului XX, in mare parte datorita
legislatiei stricte privind secretul bancar.

Capitolul I:Descrierea general i aspectele economice


Marele Ducat de Luxemburg face parte din Uniunea Benelux, mpreun cu Regatul Belgiei i
Regatul rilor de Jos. Statul luxemburghez este o monarhie constituional, care funcioneaz
ntr-un regim de democraie parlamentar. n conformitate cu constituia din 1868, puterea
executiv este exercitat de Marele Duce i Guvern.
Puterea legislativ aparine Camerei Deputailor, alei direct pentru o perioad de cinci ani. Pe
lng Camera Deputailor activeaz un al doilea corp Consiliul de Stat (Conseil d'tat) care
este format din 21 de consilieri numii de duce, i are rol consultativ n elaborarea legilor.
Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; n Esch-sur-Alzette, n Luxembourg i
n Diekirch), dou tribunale districtuale (Luxembourg i Diekirch) i o Curte Superioar de
Justiie (Luxembourg), care include Curtea de Apel i Curtea de Casaie.
Exist i un tribunal administrativ, o Curte Administrativ i o Curte Constituional, toate n
oraul Luxemburg.
Marele Ducat de Luxemburg este format din dou regiuni: Oesling (n partea de nord a rii,
respectiv n zona Munilor Ardeni) i Gutland (n partea de centru i sud a rii) cu terenuri
agricole i zona industriei siderurgice.
Luxemburgul este mprit n 3 districte, 12 cantoane i 118 comune care au autonomie i
persoane juridice, fiind conduse de Consiliile Comunale. Cele mai populate comune sunt
Luxemburg (74.400 locuitori), Esch-sur-Alzette (28.000 locuitori), Differdange (19.000
locuitori).
Marele Ducat de Luxemburg este unul din cele mai mici state membre ale Uniunii Europene.
Aezarea sa geografic strategic, dezvoltarea continu a relaiilor externe, dimensiunea
economiei luxemburgheze determin poziia nalt ocupat de Luxemburg ntre statele dezvoltate
din Europa.

Marele Ducat de Luxemburg reprezent o puternic concentrare de capital, datorit marii


mobiliti a forei de munc i dezvoltrii sectorului financiar-bancar. Efectele acestor atuuri au
fost ntrite de un ir de msuri fiscale i bugetare care au fcut din economia luxemburghez un
teren atractiv pentru implementarea i dezvoltarea mediului de afaceri.
De menionat c, Marele Ducat de Luxemburg este un partener economic i politic recunoscut i
fiabil la nivel european i internaional i face parte integrant din unul din cele mai mari spaii
economice i monetare din lume. Marele Ducat joac un rol motrice n dezvoltarea Marii
Regiuni, spaiului economic transfrontalier constituit de Luxemburg i regiunilor vecine din
Germania, Frana i Belgia.
Economia stabil, puternic a Marelui Ducat de Luxemburg prezint cretere moderat, inflaie
redus i omaj redus.
Caracteristicile de baz ale economiei luxemburgheze sunt:
- fiind un stat foarte mic, are o larg deschidere spre integrare i schimburi comerciale;
- schimbrile structurale foarte rapide n economie (n domeniul produciei, utilizrii forei de
munc i relaiilor economice externe);
- promovarea unei politici de diversificare economic;
- un standard de via foarte ridicat determinat de existenta unor sectoare foarte productive;
- piaa financiar (sectorul bancar, asigurrile si reasigurrile) constituie un sector important al
economiei luxemburgheze, care plaseaz aceast ara pe locul 4 n cadrul UE i 7 ntre marile
piee financiare ale lumii.
Distribuia pe sectoare de activitate

Sectorul serviciilor este principala ramura a economiei luxemburgheze, in special prin


dezvoltarea sistemului bancar, a telecomunicaiilor, transportului aerian (Cargolux, companie
luxemburghez printre lideri n Europa) si audiovizualului.
Merit de menionat i rolul pe care l joaca Marele Ducat de Luxemburg in domeniul
audiovizualului european, gzduind dou dintre cele mai mari companii n domeniu, respectiv
Grupul RTL-CTL, principalul productor de programe radio i televiziune din Europa i
Societatea European a Sateliilor, SES Global, lider mondial absolut n domeniul transmisiilor
prin satelit.
Industria luxemburghez s-a dezvoltat n jurul industriei siderurgice care a dominat economia
rii pna la criza din anii 1970, cnd a fost restructurat i modernizat. Acesta a fost i punctul
pentru diversificarea industriei, prin apariia altor noi ramuri, printre care industria chimic, a
cauciucului i maselor plastice precum i sectorul construciilor.
Agricultura se bazeaz pe mici ferme familiale. Creterea animalelor (bovine i porcine) este
adevrata bogie a agriculturii luxemburgheze.
127 000 ha din terenurile Luxemburgului sunt agricole. Terenurile arabile constituie 46 %,
punile - 52 %, podgoriile i alte culturi - 2 %.
Sistemul financiar
n ultimele decenii, n Marele Ducat de Luxemburg, creterile n sectorul financiar au compensat
declinu loelului. Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important
al economiei.
Din punct de vedere politic sectorul financiar este sub tutela Ministerului Trezoreriei i a
Bugetului. Politica fiscal dimpotriv ine de competena Ministerului Finanelor.
n Luxemburg activeaz mai mult de 150 de bnci. Sectorul financiar-bancar asigura 12% din
locurile de munca, 40% din ncasrile fiscale i 68% din surplusul balanei serviciilor.
n funcie de statutul juridic i de originea geografic, bncile prezente n Luxemburg pot fi
clasificate n trei mari categorii: instituii de drept luxemburghez; sucursale ale unor bnci
originare din statele membre UE i sucursale ale unor bnci originare din state din afara UE.
Structura de rezisten a pieei financiare este reprezentat de patru elemente principale:
1) Activitatea interbancar;
2) Private Banking: peste jumtate din numrul bncilor provin din rile limitrofe, la acestea
adugndu-se bncile de origine elveian, american i scandinav; piaa financiar se bazeaz
pe o clientel internaional, n cutare de o gam vast de produse financiare i de investiii,
6

ntr-un cadru fiscal atractiv;


3) Organismele de plasament colectiv: centrul financiar luxemburghez este liderul incontestabil
n comercializarea transfrontalier a fondurilor de investiii;
4) Asigurrile prin liber prestare de servicii (LPS): serviciile luxemburgheze n domeniul
asigurrilor ofer importante faciliti n materie de transmitere de patrimoniu.
Luxemburgul are legturi comerciale i financiare n special cu Belgia i Olanda, i ca membru
al UE, se bucur de avantajele pieei libere europene. Luxemburgul are cel mai mare PIB per
capita din lume (cca. 62.000 Euro n 2006)

Capitolul II:Sistemul fiscal din Luxemburg


Dispoziiile fiscale luxemburgheze sunt publicate n "Codul fiscal luxemburghez", care conine i
unele comentarii ale specialitilor din domeniu. Structura sistemului fiscal luxemburghez este
comparabil celui german n ceea ce privete impozitul comercial i impozitul pe proprietate i
celui francez sau belgian n cazul taxrii dreptului de nregistrare. La nivelul impozitelor
indirecte, Luxemburgul aplic sistemul taxei asupra valorii adugate, legislaia n domeniu fiind
conform directivelor Uniunii Europene.
Sistemul fiscal al Luxemburgului este caracterizat printr-o presiune fiscala totala de circa 4142% care este apropiata de media europeana (elul nr. 1). Reformele fiscale din aceasta tara au
vizat reducerea presiunii fiscale, fapt ce determina un usor declin al ponderii veniturilor fiscale
totale in PIB in perioada 1995-2001 (maximul fiind inregistrat in anul 1995: 42,4%, iar minimul
in anul 1998: 40,2%, in anul 2001 incepe din nou sa creasca atingand loarea de 41,8%, pentru ca
in 2012 sa ajunga la loarea de 39,0%
Principalele tipurile de impozite administrate de ctre autoritile fiscale sunt:
A. IMPOZITE DIRECTE:
- Impozit pe venit de corporaie
- Individual de impozit pe venit;
- impozit municipal de afaceri, care este colectat de ctre stat ;
- Taxa pe valoare net. +++++++++
B. IMPOZITE INDIRECTE:
- Taxa pe valoarea adugat
- Taxa anual de nregistrare fiscal
- Taxe de nregistrare i tampila
C. VAMALE I ACCIZE:
7

- Accizele la benzina, tutun i alcool;


- Drepturile de import.
D. TAXE MUNICIPALE
- Teren de impozitare
Structura sistemului fiscal luxemburghez este comparabila celui german n ceea ce priveste
impozitul comercial si impozitul pe avere si celui francez sau belgian n cazul taxarii dreptului de
nregistrare. La nivelul impozitelor indirecte, Luxemburgul aplica sistemul taxei asupra valorii
adaugate, legislatia n domeniu fiind conforma directivelor Uniunii Europene.
ncasarea impozitelor se face prin intermediul a trei administratii distincte:
(i) Administratia Contributiilor Directe - pentru impozitele asupra veniturilor,
(ii) Administratia nregistrarilor si Domeniilor - pentru taxa asupra valorii adaugate, taxele de
timbru, nregistrari, ipoteci, succesiuni, amenzi, precum si unele taxe pentru protectia proprietatii
intelectuale,
(iii) Administratia Vamilor si Accizelor pentru taxele vamale si accize.

Impozitul pe venit
In Marele Ducat al Luxemburgului sunt considerai rezideni acei contribuabili care locuiesc n
acest loc timp de 6 luni consecutiv (chiar cu mici ntreruperi), inclusiv n doi ani fiscali.
Rezidenii datoreaz impozit pe venit pentru toate veniturile pe care le realizeaz, din ar sau
din strintate.
Sunt tratate de evitare a dublei impozitri ntre Luxemburg i 30 sau mai multe ri, proiectate
pentru a se asigura c venitul care a fost deja impozitat ntr-o ar s nu fie impozitat din nou.
Nerezidenii sunt ns supui impunerii doar pentru veniturile realizate n Luxemburg. Veniturile
din capital ale nerezidenilor sunt n principiu neimpozabile, cu dou excepii: dobnzile
adiacente unei creane ipotecare nregistrate n Luxemburg i dividendele primite de la o
societate de capital.
Baza de impozitare cuprinde opt categorii de venituri, dup cum urmeaz: beneficiile
comerciale; beneficiile agricole i forestiere; veniturile din exercitarea unei profesii liberale;
veniturile salariale nete; veniturile nete provenind din pensii sau rente viagere; venitul net din
capitaluri mobiliare; venitul net din cedarea folosinei bunurilor; venituri diverse.
Marele Ducat al Luxemburgului are cel mai complex barem de impunere din Europa:
1
2
3

0- 11 265
11 265 - 13 173
13 173 - 15 081
8

0%
8%
10%

4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19

15 081 - 16 989
16 989 - 18 897
18 897 - 20 805
20 805 - 22 713
22 713 - 24 621
24 621 - 26 529
26 529 - 28 437
28 437 - 30 345
30 345 - 32 253
32 253 - 34 161
34 161 - 36 069
36 069 - 37 977
37 977 - 39 885
39 885 - 41 793
41 793 - 100 000
Peste 100 000

12%
14%
16%
18%
20%
22%
24%
26%
28%
30%
32%
34%
36%
38%
39%
40%

Neimpozitarea profitului societilor agricole pe o perioad de 5 ani de la nfiinare, dac profitul


este folosit pentru dezvoltarea afacerii. Printre rile din U.E. care aplic asemenea scutiri sunt:
Frana, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia.

Impozitul pe profit
Beneficiar al impozitului pe profit este statul luxemburghez. Subiecii impozabili sunt societile
pe aciuni, cooperativele, asociaiile religioase, organizaiile fr scop lucrativ, fundaiile i
stabilimentele de utilitate public, fondurile speciale, asociaiile de asigurri mutuale, serviciile
publice industriale i comerciale ale persoanelor de drept public.
Societile nerezidente nu datoreaz impozit dect pentru profitul realizat n Luxemburg.
Impozitul poate fi reinut la surs, dup acest moment stingndu-se orice alte obligaii fiscale
pentru impozitul pe profit.
Cotele de impozitare sunt:
20% (dac beneficiul anual impozabil este mai mic de 10.000 ),
2000 + 26% suma care depete 10.000 (dac acesta se ncadreaz n intervalul 10.000 15.000 )
22% pentru profit impozabil mai mare de 15.000 .
Statul luxemburghez a pus n practic un regim fiscal extrem de favorabil pentru anumite
categorii de societi, constnd n general n scutirea de la impozitarea veniturilor acestora:
Societile holding de tip 1929 sunt acele societti luxemburgheze, constitute n baza legii din
31 iulie 1929, care au ca singur obiect de activitate preluarea unor titluri de participare ale unor
societi naionale sau strine i gestionarea sau valorificarea acestora (inclusiv deinerea de
9

brevete, finanarea unor grupuri de societi sau a unor filiale etc.).


Societile de participaii financiare (SOPARFI), avnd aproximativ acelai obiect de activitate,
dar profitnd de dispoziiile favorabile ale tratatelor de evitare a dublei impuneri semnate de
Marele Ducat al
Luxemburgului.
Comisia Europeana a catalogat drept ilegal si anticoncurential sistemul fiscal, valabil de peste 80
de ani, care acorda facilitati fiscale companiilor cu sediul la Luxemburg.
Dupa sase luni de anchete aprofundate, departamentul de concurenta al Comisiei considera ca
legislatia fiscala aplicabila din 1929 acorda avantaje fiscale nejustificate anumitor companii care
dezvolta mari companii la Luxemburg.
Legislatia fiscala din 1929 acorda companiilor financiare, denumite holding-uri, scutiri de la
plata impozitului pe profit, pe veniturile din dividende si din dobanzi, informeaza NewsIn.
Scopul acestei legi a fost atragerea in Luxemburg a activitatilor financiare, a gestionarii
brevetelor si licentelor. Astfel, Luxemburg a devenit unul dintre cele mai mari centre financiare,
regimul fiscal favorabil determinand numeroase multinationale sa isi stabileasca sediul social in
Luxemburg. Cu toate acestea, un reprezentant bancar a afirmat ca Legea 1929 nu va produce
mari schimbari, pentru ca o mare parte dintre companii au preferat sa fie fie prezente pe piata din
Luxemburg prin fuzionari cu alte companii, in locul mutarii sediului sociail, chiar daca plateau
impozit pe profit, dar beneficiau de alte facilitati fiscale greu de gasit in alte state.
Anul fiscal coincide in Ducat cu anul calendaristic.
Sistemul de taxare si impozitare, Luxemburgul are nivelul de impozitare cel mai redus din U.E.,
respectiv impozitul pe venituri atinge 30,38% (din care contributia pentru fondul de pensii 16% 8% platita de angajator si 8% de angajat, asigurarile de sanatate 7,5% - 2,6% platita de angajator
si 4,9 % de angajat, fondul pentru somaj 4% etc), impozitul pe profit este de 22%, taxele locale
cca. 7,5%.
Taxe care se platesc pentru inregistrarea unei firme in Luxemburg: pentru inregistrarea unei
societati cu un capital de cca. 25.000 Euro trebuiesc platite urmatoarele taxe: taxe de inregistrare
248 de Euro, taxe notariale 198 Euro, publicarea in Monotorul Oficial 372 Euro, taxe la
Registrul Comertului 818 Euro

Taxa pe valoare adugat(TVA)


Taxa luxemburgheza pe loarea adaugata a cunoscut numeroase schimbari legislative de-a lungul
timpului. Reglementata initial prin Legea din 12 februarie 1979 privind TVA, a inregistrat
10

numeroase abrogari, ajustari si adaugiri ale cadrului legal, astfel incat putem aprecia ca in
prezent Legea din 1979 este substantial amendata. Dintre schimbarile legislative importante
subliniez Legea din 29 iunie 1997, dar si numeroasele reglementari ale Marelui Ducat si
circulare administrative. Resursele fiscale colectate din acest tip de impozit alimenteaza bugetul
statului luxemburghez. Cotele de impunere sunt de patru categorii: o cota de 3% (asa-numita
taxa superredusa), o cota de 6% (cota redusa), o cota de 12% (pentru veniturile rezultate din
parcare) si o cota normala de 14%. Sistemul luxemburghez privind TVA prevede desigur si
scutiri la plata. Dintre acestea amintim: exporturile in spatiul intracomunitar, transportul
international de pasageri, acizitiile intracomunitare de bunuri, serviciile de telecomunicatii,
tranzactiile financiare si bancare, sanatate, educatie si activitatile culturale.
Vorbind de impozitarea indirecta in Luxemburg trebuie subliniat ca sistemul fiscal al acestei tari
se caracterizeaza printr-o proportie mica a impozitelor de consum in totalul impozitelor.

Accizele
Accizele (colectate integral de statul luxemburghez) se evidentiaza printr-o reglementarea
legislati extrem de stufoasa cu numeroase modificari si completari. Desi exista numeroase feluri
de accize, importanta acestora ca pondere in PIB este destul de redusa (un procent situat sub
5%). Mentionez cate din accizele practicate pe teritoriul luxemburghez: accize pe uleiurile
minerale, accizele pe tutun si produse din tutun, accize si impozite pe consum pe alcoolul etilic,
acizele pe vinuri si produsele fermentate si nefermentate, accizele pe bere. Interesant de
mentionat este faptul ca din aceste accize, o tara mica precum Luxemburgul colecteaza o parte
semnificati din impozitele pe consum pe baza impozitelor pe combustibili.

Concluzie
Precizari privind unele trasaturi ale reformelor statului luxemburghez: Mai multe reforme fiscale
au fost adoptate in anii '90. Majoritatea acestor reforme vizeaza reducerea sarcinii fiscale asupra
indivizilor si asupra afacerilor precum si incurajarea investitiilor in Luxemburg. O degrere
fiscala a fost implementata in anul 1998: rata impozitului pe venitul corporational (IRC) a fost
diminuata la 30% (dupa reforma, rata fiscala statutara corporationala a tot cuprinzatoare"
(inclusiv suprataxele) insumeaza 37,45%), in timp ce in acelasi timp impozitul pe avere ar putea
fi atribuit acestui impozit doar in conditia reinvestirii. Aceasta masura a fost luata in principal
pentru a proteja pozitia competiti a companiilor rezidente in piata internationala. Pana in 1997
impozitul municipal pe afaceri a fost compus din doua componente: un impozit asupra
11

profiturilor corporationale si un impozit pe capital. Impozitul municipal asupra capitalului din


afaceri a fost abolit in 1997. Totusi continua sa existe un impozit municipal pe afaceri, dar acum
in principal este calculat pe baza profiturilor realizate de societati. De asemenea in 1998, mai
multe masuri au fost adoptate pentru a reduce sarcina impozitarii in ceea ce priveste impozitul pe
venitul corporational.
Programul de reforma din 2001-2002 introduce masuri bugetare care nu sunt compensate de
impozite alternative asupra altor factori sau de impozitele verzi. Este consolidat astfel tendinta de
diminuare sarcinii fiscale, ceea ce presupune o reducere transversala ale impozitelor pe venitul
personal printr-o crestere a pragului de scutire, o reducere a ratei superioare in doua etape (de la
46% la 42% in 2001 si la 38% in 2002), precum si o modificare a structurii transelor. in privinta
impozitelor pe consum in anul 2001, contributia platita de sectorul electricitatii a fost inlocuita
cu un impozit asupra consumului de electricitate.

Biliografie
1.
2.
3.
4.
5.

www.stiucum.com
www.europa.eu
luxembourg.angloinfo.com
www.fisc.md
biblioteca.regielive.ro

12