Sunteți pe pagina 1din 22

Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de Valori


Program de Master BANCAS

Sistemul bancar din Luxemburg

Husac Daria Elena


Ioanid Monica-Ioana
grupa2

Bucureti
2011

uxemburg este una dintre cele mai mici tri din Europa cu o suprafat de circa 2,586
km. n vest se mrgineste cu provincia belgian Luxembourg care are aproape o
suprafat dubl fat de cea a trii (4.443 km2).

Economia stabil, puternic a Luxemburgului, prezint crestere moderat, inflatie redus


si somaj redus. Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al
economiei. Luxemburgul are legturi comerciale si financiare n special cu Belgia si Olanda, si
ca membru al UE, se bucur de avantajele pietei libere europene.
Luxemburg are cel mai mare PIB pe locuitor din lume (79.836,48 EUR n 2010). Somajul
a fost de 5,789% din forta de munc n 20101. n anul 2009, investitiile strine directe n
Luxemburg au fost de 27,2 miliarde dolari. Totodat, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde
de dolari n alte tri.
Dupa anii 70 cand a avut loc criza structurala a siderurgiei, datorata in principal
supracapacitatii de la nivel mondial, a avut loc dezindustrializarea accelerata a economiei
luxemburgheze, locul siderurgiei fiind luat de sectorul financiar-bancar.
Momentul de varf al dezvoltarii sectorului financiar-bancar a fost atins in anii 90, fiind
favorizat de implementarea unui cadru legal favorabil si a unui regim fiscal avantajos secretul
bancar si regimul flexibil in materie de provizionare bancara, eficacitatea supravegherii
prudentiale i transpunerea rapida a directivelor Uniunii Europene.
Luxemburg este initiatorul euro-obligatiunilor, consolidandu-si pozitia de principal centru
financiar international prin diversificarea in materie de obligatiuni externe, obligatiuni de stat si
depozite la bancile centrale din Elvetia si Germania. Luxemburgul ocupa locul intai pe piata
financiara europeana in gestionarea activelor prin intermediul organismelor de plasament
colectiv.
Avntul sistemului financiar-bancar luxemburghez s-a datorat n mare parte unor avantaje
legislative i de reglementare n cele mai diverse planuri: flexibilitatea autoritilor
administrative i fiscale cu privire la controlul prudenial i la previzionarea riscurilor,
reglementrile permisive ale activitii financiare, absena iniial a rezervelor minime obligatorii
(condiie impus ulterior o dat cu crearea Bncii Centrale Europene n 1998), funcionarea unui
1www.economywatch.com/economic-statistics/country/Luxembourg/
1

sistem legislativ (legat de sistemul financiar-bancar) cu caracter puternic inovator i instaurarea


progresiv a unui puternic i bine pzit secret bancar (i de ale crui avantaje Luxemburg caut
s profite ct mai mult, aa explicndu-se neparticiparea la schimbul automat de informaii n
domeniu).
Structura de rezistenta a sistemului financiar luxemburghez este reprezentata de cateva
elemente principale: activitatea interbancara, private banking, organisme de plasament colectiv,
asigurari. Piata financiara se bazeaza pe o clientela internationala in cautarea unei game
diversificate de produse financiare si de investitii, intr-un cadru fiscal atractiv. Activitatea de
private banking din Luxemburg detinea, in 2009, 6% din totalul pietei de private banking la nivel
mondial2. Activele clientilor de private banking din Luxemburg sunt 47% originare din Belgia,
Franta si Germania, clientii interni detinand doar 20% din total.
Banca Centrala din Luxemburg este responsabila de politica monetara asa cum este
definit de BCE, pentru intreaga zona Euro, fiind membra a Euro-Sistemului. Politica monetara
practicata utilizeaza diferite instrumente: operatiuni de open-market, facilitatile permanente si
rezervele minime obligatorii.
Bancile din Luxemburg pot fi impartite in mai multe categorii in functie de statutul
juridic si de originea geografica: institutii de stat luxemburghez, sucursale ale unor banci
originare din statele membre, sucursale ale unor banci originare din state din afara UE.
Tipurile bancilor specifice sectorului bancar luxemburghez sunt 3:
-

Institutii publice 2
Societati pe actiuni 97
Societati in comandita pe actiuni 2
Banci cooperatiste 2
Banci rurale 13
Banci ce emit obligatiuni ipotecare 5
Sucursale ale unor banci ne-membre UE 6
Sucursale ale unor banci membre UE 31

Cele mai multe banci cu activitate in Luxemburg sunt de origine germana (44), fiind
urmate de cele din Franta (13), Belgia(10), Elvetia(10) si Italia (9).

2http://www.abbl.lu/sites/abbl.lu/files/wysiwyg/ABBL_RA%202010.pdf
3http://www.abbl.lu/statistics/statistics/banking-sector; in martie 2011
2

n Luxemburg, bncile sunt autorizate s funcioneze ca "banci universale", care acoper


ntreaga gam de servicii bancare de pe piata nationala i n strintate. Bncile din Luxemburg
sunt de renume mondial pentru know-how-ul lor, calitatea forei de munc multinationala si
multilingva, precum i pentru felul strict in care respecta normele i reglementrile, fiind
supravegheate de autoritatea de supraveghere financiar.
Private banking-ul s-a dezvoltat n urm cu muli ani in Luxemburg i este o industrie
matur i bine stabilita. Istoric aceasta afacere a constat in prestarea de servicii la un spectru larg
de clieni internaionali privati care pun accent pe mentinerea bunastarii financiare. Aceste
persoane de multe ori solicita consiliere profesional de nalt calificare de la bancherii lor i
multe bnci n Luxemburg au o tradiie indelungat in prestarea de servicii de private banking.
Marca lor este nelegerea global a nevoilor clientilor, timp de rspuns rapid, livrare de calitate,
atenia personal i discreie.
Cinci banci si-au inceput activitatea in 2009, fiind concentrate pe urmatoarele domenii:

Banca custode pentru fonduri de investitii: Fortis Prime Fund Solutions Bank

(Ireland) Ltd si Bank of New York Mellon;


Private banking: Banque Havilland care a preluat activitatea de private banking a

Kaupthing Bank Luxembourg;


Trezorerie pentru investitorii instituionali: State Street Bank;
Corporate banking: RBS Global Banking care a preluat activitatea, in acest
domeniu, a ABN Amro Bank Luxembourg.

Opt banci au fost retrase din lista oficiala a bancilor autorizate sa functioneze in
Luxemburg , pe parcursul anului 2009, din urmatoarele motive:

Fuziune/ restructurarea altui grup: Dresdner Bank, Unibanco Uniao de Bancos

Brasileiros si BNY Mellon Asset Servicing B.V;


Desfintarea activitatii: BSI Luxembourg, Evli Bank plc si Banco Santander Totta;
Lichidare: Kaupthing Bank Luxembourg si Glitnir Bank Luxembourg.

Analiza indicatorilor
3

I.

Indicatori care exprima gradul de patrundere geografica si demografica a produselor si


serviciilor bancare:
A. Numarul de banci pe suprafata de 1000 km2 4
Anul

Numarul de banci

2008
2009
2010
Feb2011

152
149
147
146

Banci la 1.000
km2
59
58
57
56

In ceea ce priveste numarul de banci ce activeaza in Luxemburg, se poate observa o


scadere a acestora in ultimii trei ani. In 2009, numarul acestora a scazut fata de 2008 din cauza a
4 noi banci constituite, 3 fuziuni si 4 lichidari. In ianuarie 2010, numarul bancilor crescuse cu o
unitate, pentru ca apoi in aprilie sa aiba loc o fuziune. La sfarsitul lunii mai 2010, numarul
institutiilor de credit din Luxemburg erau in numar de 149.
B. Numarul de sucursale la 100.000 locuitori
Anul

Numar de
sucursale

Populatia

2008
2009
2010

41
39
38

486.006
491.775
497.538

Numar de
sucursale/100.00
0 locuitori
8
8
8

Numarul de sucursale la 100.000 locuitori a ramas constant in intervalul 2008-2010. Desi


numarul bancilor a scazut, unele si-au extins activitatea si astfel valoarea acestui indicator nu a
inregistrat schimbari in perioada analizata.
C. Numarul de angajati la 100.000 locuitori
Anul

Numar
angaja
ti

Populatie

2008
2009
2010

27.205
26.420
26.254

486.006
491.775
497.538

Numar
angajati/100
.000
locuitori
5.598
5.372
5.277

Numarul angajatilor raportat la 100.000 locuitori a scazut in perioada analizata din cauza
scaderii numarului de banci active in sistemul bancar luxemburghez, insa se pastreaza destul de
ridicat desi exista o tendinta de automatizare a activitatii bancilor din ce in ce mai mare.
4 Suprafata Luxemburgului este 2.586 Km2.
4

Ocuparea forei de munc n sectorul bancar din Luxemburg a sczut cu 2,9% ntre
decembrie 2008 i decembrie 2009. Aceasta reprezint o pierdere de 792 poziii. Ocuparea forei
de munc n sectorul bancar a atins apogeul n al treilea trimestru al anului 2008 cu 27.269 de
angajai, De atunci, acest numr a continuat sa scada ceea ce arata o restrangere a activitatii
bancilor incepand cu anul 2008.
La sfritul lunii martie 2010, 26.404 de oameni lucrau n sectorul bancar din
Luxemburg, n comparaie cu 26.416 la sfritul lunii decembrie 2009. Ponderea salariailor
luxemburghezi in totalul forei de munc, n sectorul bancar, a reprezentat 27,7% la sfritul lunii
martie 2010. Aceast cot este mai mare dect n anii precedeni.

D. Marimea depozitelor raportate la PIB/locuitor


Anul

Valoarea
depozitelor

PIB/locuito
r

Marimea
depozitelor
raportate

2008
2009
Mar-10

286.692.000.0
00
266.619.000.0
00
266.274.000.0
00

80.566

la PIB/loc
3.558.477

76.047

3.505.986

79.836

3.335.242

Comparativ cu anul 2008, marimea depozitelor raportate la PIB/locuitor a scazut in principal


datorita scaderii valorii depozitelor constituite de clienti, PIB/locuitor inregistrand o usoara
scadere in 2010 fata de 2008.
La sfarsitul anului 2009, valoarea depozitelor clientilor non-bancari era 145.469 milioane
euro, spre deosebire de 166.157 milioane euro la sfarsitul anului 2008 (o scadere de 12,5%).
Totusi, pe parcursul primului trimestru din 2010, aceasta valoare a crescut cu 5.401 milioane
euro.
Depozitele apartinand celorlalti intermediari financiari reprezinta cea mai mare parte a
depozitelor atrase de institutiile de credit. La sfarsitul lui 2009, valoarea acestora era 96.700
milioane euro, cu 18,3% mai putin ca in 2008. Acest declin ar putea fi explicat prin revigorarea
pieelor financiare n anul 2009, care a ncurajat intermediarii financiari s se ndeparteze de
produsele sigure de economisire (cum ar fi depozite bancare) si s investeasc n piee.
Gospodariile si organizatiile non-profit care servesc gospodariile detineau 15,8% din
totalul depozitelor bancare in decembrie 2009, reprezentand 22.765 milioane euro, cu 1% mai
putin decat la sfarsitul anului 2008.
Depozitele Guvernului central au scazut puternic in 2009. Suma total a depozitelor
guvernului central a fost de 3.344 milioane euro la sfritul anului 2009, fa de 5.354 milioane
de euro n anul precedent (37,5% mai puin).Cu toate acestea, n primul trimestru al anului 2010,
valoarea acestor depozite s-a majorat cu 568 milioane de euro (17%) pentru a ajunge la 3.912
milioane de euro.
Depozitele societilor non-financiare au crescut cu 18,1% n 2009, valoarea acestora
ajungand la 16.976 milioane de euro. Aceast cretere a continuat n cursul primului trimestru al
anului 2010.

E. Marimea creditelor raportate la PIB/locuitor


6

Anul

Valoarea
creditelor

PIB/locuito
r

2008

205.222.000.0
00
188.149.000.0
00
189.186.000.0
00

80.566

Marimea
creditelor
raportate
la
PIB/locuitor
2.547.255

76.047

2.474.121

79.836

2.369.669

2009
2010

Indicatorul a inregistrat o scadere in perioada analizata, valoarea creditelor acordate fiind


mai scazuta in 2010 fata de 2008.
La sfarsitul anului 2009, valoarea creditelor acordate rezidentilor non-bancari din
Luxembourg era 62.936 milioane euro, comparativ cu 64.722 milioane euro la sfarsitul anului
2008. Pe parcursul ultimului trimestru al anului 2009, aceste imprumuturi au scazut cu 8,5%
(5.871 milioane euro). Un motiv important pentru aceasta scadere a fost declinul puternic al
cererii de credite din partea celorlalti intermediari financiari. Totusi, in primul trimestru al anului
2010, creditele au crescut cu 2.338 milioane euro (+3,7%) pana la 65.273 milioane euro.
Spre deosebire de imprumuturile acordate celorlalti intermediari financiari, valoarea
creditelor companiilor de asigurari si fondurilor de pensii a fost relativ mica, 180 de milioane
euro la sfarsitul 2009.
Recurgerea Guvernului la imprumuturi bancare in 2009 (2.457 milioane euro) a fost
stabila comparativ cu anul 2008. Aceasta stabilitate ar putea fi explicata prin emisiunea de
obligaiuni in decembrie 2008 in valoare de dou miliarde de euro, ceea ce a eliminat nevoia de
mprumuturi bancare.
Creditele acordate gospodariilor au crescut cu 8,1% in 2009, pana la valoarea de 19.131
milioane euro. Aceasta ascensiune se datoreaza in special cresterii valorii creditelor ipotecare cu
941 milioane euro in 2009. In decembrie 2009, 82,8% din creditele acordate gospodariilor erau
acordate pentru proiecte imobiliare.
F. Numarul de ATM-uri la 1000 km2
Anul
2008
2009

Numar
ATM-uri
942.430
941.082

Numar ATM-uri /
1000km2
364.435
363.914

Acest indicator a inregistrat o scadere in principal datorita scaderii numarului de banci


active din sistemul luxemburghez. Totusi, modificarea indicatorului este nesimnificativa in 2009
fata de 2008.
G. Numar ATM-uri la 100.000 locuitori
Anul

Numar ATMuri
942.430
941.082

2008
2009

Populatie

Numar ATM/100.000
locuitori
193.913
191.364

486.006
491.775

Acest indicator a inregistrat o scadere in 2009 fata de 2008 in principal datorita scaderii
numarului de banci active din sistemul luxemburghez si datorita cresterii populatiei. Totusi,
modificarea este nesimnificativa.
II.
Indicatori ai gradului de acces pe piata bancara
A. Marimea depozitelor raportate la numarul de locuitori
Anul
2008
2009
Mar10

Valoarea
depozitelor
286.692.000.000
266.619.000.000
266.274.000.000

Populatie

Indicator

486.006
491.775
497.538

589.894
542.156
535.183

Indicatorul arata un grad de acces atat al institutiilor bancare cat si al clientilor in scadere
in 2010 fata de 2009 si mai ales fata de 2008.
B. Marimea creditelor raportate la numarul de locuitori
Anul

Valoarea
creditelor

2008
2009
Mar10

205.222.000.
000
188.149.000.
000
189.186.000.
000

Populatie

Marimea creditelor
raportate la numarul de
locuitori
422.262

486.006

382.592

491.775
380.244
497.538

Valoarea acestui indicator a scazut din cauza scaderii valorii creditelor acordate clientilor
in perioada analizata, aratand o restrangere a activitatii de creditare a institutiilor de credit active
pe piata din Luxembourg.
C. Numarul de carduri de debit la 1.000 locuitori
Anul
2008
2009

Numar
carduri
573.000
576.000

Populatie
486.006
491.775

Numar carduri de
debit/1000 loc
1.179
1.171

Numarul cardurilor de debit raportat la 1000 locuitori a scazut usor in 2009 fata de 2008,
modificarea indicatorului fiind practic nesemnificativa, populatia crescand mai mult decat a
crescut numarul cardurilor de debit.
D. Numar de carduri de credit la 1.000 locuitori
Anul

Numar
carduri
441.000
484.000

2008
2009

Populatie

Numar carduri de
credit/1000 loc
907
984

486.006
491.775

Comparativ cu anul 2008, numarul cardurilor de credit a crescut cu 10%, aratand nevoia
crescuta de lichiditate a populatiei in 2009 fata de 2008.
E. Valoarea tranzactiilor efectuate cu carduri de credit pe locuitor
Anul
2008
2009

Populatie
486.006
491.775

Valoare tranzactii
2.150.000,000
2.270.000.000

Indicator
4.424
4.616

Valoarea acestui indicator a crescut cu 4% in 2009 fata de 2008. Aceasta valoare mai
ridicata inregistrata se explica prin cresterea numarului de carduri de credit si implicit a nevoii
de lichiditate tot mai ridicata a populatiei.
F. Valoarea tranzactiilor efectuate cu carduri de debit pe locuitor
Anul
2008
2009

Populati
e
486.006
491.775

Valoare tranzactii

Indicator

3.010.000.000
3.190.000.000

6.193
6.487

Valoarea acestui indicator a crescut cu 5% in 2009 fata de 2008, aratand o preferinta in


crestere a populatiei pentru tranzactiile cu cardul de debit.
III.
Indicatori care exprima marimea sistemului bancar
A. Gradul de intermediere financiara
Anul

Active

PIB real

Indicator

2008

931.562.000.000

32

2009

797.461.000.000

2010

780.811.000.000

29.510.000.0
00
28.500.000.0
00
29.340.000.0
00

28
27

In perioada analizata se poate observa ca gradul de intermediere financiara a scazut,


dimensiunea sectorului bancar in totalul economiei scazand in 2010 fata de 2008.

Activele bancare cumulate ale bancilor din Luxemburg au scazut in 2009 cu 15% la 793
miliarde de euro. Declinul a fost cauzat de

actiunile de dezintermediere ale bancilor din

Luxemburg intr-un mediu economic instabil si incert. Cea mai mare reducere in cadrul activelor
bancare au avut-o imprumuturile acordate institutiilor de credit (-17%) si pe partea de pasiv
imprumuturile de la institutiile de credit (-19%).
Bancile care au inregistrat o scadere semnificativa a activelor, in anul 2009, au fost:

Dexia Banque Internationale a Luxembourg (Dexia BIL): -17,9 miliarde euro in


principal datorita scaderii plasamentelor interbancare (-5 miliarde euro), a
creditelor si facilitatilor acordate clientilor (-5 miliarde euro) si investitiilor

financiare (-4,6 miliarde euro);


BGL BNP Paribas: -8,8 miliarde euro si BNP Paribas Luxembourg: -7,9 miliarde
euro, in principal datorita scaderii plasamentelor interbancare.

Banci care au inregistrat o crestere semnificativa a activelor, in anul 2009, sunt:

CACEIS Bank Luxembourg: +11,3 miliarde euro, datorita cresterii plasamentelor

interbancare, titlurilor de creanta si a altor titluri cu venit fix;


Deutsche Bank Luxembourg: +2,6 miliarde euro ca rezultat a cresterii volumului

de plasamente interbancare in cadrul grupului.


B. Gradul de intermediere bancara
Anul

2008

Credite
neguvernament
ale
205.222.000.000

2009

188.149.000.000

2010

189.186.000.000

PIB real

Indicator

29.510.000.0
00
28.500.000.0
00
29.340.000.0
00

6,95
6,60
6,45

Gradul de intermediere bancara a inregistrat o usoara scadere in 2010 fata de 2008,


aratand o implicare mai scazuta a sectorului bancar in finantarea sectorului privat.
C. Gradul de economisire i de plasare a economiilor n sistemul bancar
Anul

Depozite
bancare

PIB real

Indicator

2008

286.692.000.000

9,7

2009

266.619.000.000

2010

266.274.000.000

29.510.000.0
00
28.500.000.0
00
29.340.000.0

9,4
9,1

10

00

Gradul de economisire si de plasare a economiilor in sistemul bancar a intregistrat o


usoara scadere in 2010 fata de 2008.
D. Active ale Bncii Centrale/PIB
Anul

Active ale BCL

PIB real

Indicator

2008

100.645.076.226

3,41

2009

77.049.043.144

2010

79.759.000.000

Feb-11

80.685.000.000

29.510.000.0
00
28.500.000.0
00
29.340.000.0
00
30.000.000.0
00

2,70
2,72
2,69

Acest indicator a avut un trend descendent in perioada analizata, principala cauza fiind
scaderea activelor Bancii Centrale a Luxemburgului.
E. Raportul credit neguvernamental (privat)/total credite
Anul
2008

Credite
neguvernamentale
205.222.000.000

2009

188.149.000.000

Total credite

Indicator

676.500.000.
000
562.500.000.
000

0,30
0,33

Acest indicator a inregistrat o crestere datorita scaderii volumului total de credite


acordate, acestea scazand mai mult decat a scazut volumul creditelor (neguvernamentale)
acordate catre sectorul privat. Totusi indicatorul arata un grad de implicare oarecum constant al
sectorului bancar in finantarea sectorului privat.
IV.
Indicatori de exprimare ai structurii financiare
A. Credite acordate/total active bancare
Anul
2008

Credite
205.222.000.000

2009

188.149.000.000

Mar-10

189.186.000.000

Active
931.562.000.
000
797.461.000.
000
780.811.000.
000

Indicator
0,22
0,24
0,24

Acest indicator a fost relativ constant in perioada analizata.


B. Credite acordate/total pasive bancare
Anul
2008

Credite
676.500.000.000

Pasive
931.562.000.

Indicator
0,73

11

2009

562.500.000.000

000
797.461.000.
000

0,71

Creditele acordate raportate la totalul pasivelor bancare a scazut in 2009 fata de 2008.
C. Depozite atrase/total pasive bancare
Anul
2008

Depozite
765.900.000.000

2009

637.200.000.000

Pasive
931.562.000.
000
797.461.000.
000

Indicator
0,82
0,80

Depozitele atrase de la clienti desi au scazut in perioada analizata, au intregistrat o


pondere apropiata de cea din 2008. Scaderea valorii depozitelor clientelei este explicata in
principal prin scaderea depozitelor clientilor non-bancari (peste 90%).

Volumul total net de bancnote emise de BCL n cursul anului 2009 se ridic la 37 de
milioane de bancnote fa de 23 milioane de bancnote n 2008, ceea ce echivaleaz cu o cretere
de 21,7%. Aceast cretere este parial legat de repercusiunile crizei financiare din 2008. n ceea
ce privete zona euro, BCL a contribuit cu circa 2,6% din volumul total al bancnotelor puse n
circulaie, n comparaie cu 1,3% n 2008. Monedele euro din Luxemburg au continuat s fie
obiect al cererii publice puternice. Valoarea total a monedelor puse n circulaie a crescut cu
9,6% n 2009 fa de 9,2% n 2008. Aceasta a crescut de la 175,7 milioane euro la 192,6 milioane
de euro. Numrul de monede emise n cursul anului 2009 a crescut cu 43,1 milioane,
reprezentnd o cretere de 8,9%, i a atins un total de 528,5 milioane la sfritul anului 2009.
V.

Indicatori ce exprima gradul de deschidere al sectorului bancar


12

A. Numr de bnci strine i naionale n cadrul unui sistem bancar


Alte banci: 28

China: 4
Olanda: 4
Israel: 3
Brazilia: 2
Danemarca: 2
Irlanda: 2
Norvegia: 2
Portugalia: 2
Andorra: 1
Belgia/Canada: 1
Canada: 1
Grecia: 1
Liechtenstein: 1
Rusia: 1
Turcia: 1

Se poate observa ca
numarul

bancilor

nationale este foarte


mic comparativ cu numarul bancilor straine din cadrul sistemului bancar al Luxemburg, aratand
un grad foarte ridicat de deschidere al acestui sistem. Insa, se poate observa ca numarul bancilor
nationale este destul de redus in totalul bancilor din sistem, acestea fiind in numar de doar 5.
Asadar, desi este o tara dezvoltata, in Luxemburg penetrarea bancilor straine este destul de mare
comparativ cu alte tari dezvoltate. Aproape 30% din totalul bancilor ce activeaza pe piata
luxemburgheza sunt din tari non-UE. Cea mai mare pondere in total o au bancile membre ale
Zonei Economice Europene.
n zona serviciilor financiare, acest caracter multinaional al Luxemburgului joac un rol
decisiv. Fiecare banc, prin specificul su propriu de pia i know-how-ul sau contribuie la
succesul Luxemburg-ului ca important centru financiar.
VI.

Indicatori de exprimare a competitiei

Gradul de concentrare al activitii bancare (ponderea primelor cinci bnci n total active)
Anul 2008
Active
bancare
931.562.000.
000
Indicator

26,22

Nume banca

Tara origine

Valoare Active

Deutsche Bank Luxembourg

Germania

65.801.000.000

Dexia Banque International


a Luxembourg
BGL S.A (fosta Fortis Banque
Luxembourg)

Belgia

59.198.000.000

Franta

42.372.000.000

Franta

39.316.000.000

Luxemburg

37.546.000.000

Socit Gnrale Bank and


Trust
Banque & Caisse dEpargne
de lEtat

13

Total:

244.233.000.000

Anul 2009
Active
bancare
797.461.000.
000
Indicator

27,75

Nume banca

Tara origine

Valoare Active

Deutsche Bank
Luxembourg
Dexia Banque
International a
Luxembourg
Socit Gnrale Bank
and Trust
Banque & Caisse
dEpargne de lEtat

Germania

68.435.000.000

Belgia

41.208.000.000

Franta

40.460.000.000

Luxemburg

37.631.000.000

Franta
Total:

33.565.000.000
221.299.000.000

BGL BNP Paribas

Comparativ cu anul 2008, in 2009 gradul de concentrare al activitatii bancare a crescut,


ponderea primelor 5 banci din sistem inregistrand o usoara crestere. Activele bancare au scazut
de la 931.562.000.000 EUR la 797.461.000.000 EUR in 2009, scazand cu 14.4%. Valoarea
scazuta inregistrata de acest indicator releva faptul ca Luxemburgul este o tara cu un nivel de
concentrare a activitatii bancare destul de redus, comparativ cu alte tari precum Austria, Belgia
Finlanda, unde gradul de concentrare este unul mai ridicat.
Bancile din Luxembourg sunt printre cele mai competitive din intreaga lume alaturi de
cele din Germania si Grecia.
VII.

Indicatori de exprimare a eficienei i productivitii


A. ROA rentabilitatea activitii bancare calculate n funcie de active
Anul
2008

Profit net
10.437.000.000

2009

10.553.000.000

Sept 2010

7.368.000.000

Active
931.562.000.0
00
797.461.000.0
00
780.811.000.0
00

ROA
1,12
1,32
0,94

Rata rentabilitii activelor (ROA-return on total assets) msoar gradul de rentabilitate


al utilizarii activelor. Indicatorul a intregistrat in 2010 o valoare mai scazuta comparativ cu anul

14

2008. In anul 2009 acest indicator a inregistrat o usoara crestere, insa in 2010 scaderea valorii
indicatorului a scazut cu aproximativ 28%.
Pe parcursul anului 2009, marja de dobnd a sczut cu 838 milioane de euro fata de
2008 (11,2% mai puin). Cu toate acestea, dac nu luam n considerare venitul din titluri de
valoare, marja de dobnd realizata n 2009 este apropiata de cea din 2008. ntr-adevr, anul
2007 s-a remarcat cu rezultate excelente, care au condus la venituri inalte din titluri, n 2008. n
plus, dobnzile de primit i, respective, de pltit au sczut cu 54,5%, respectiv 60,2% fa de
2008. Aceste declinuri pot fi explicate prin scderea volumului de activiti i de rate ale
dobnzii mai mici. Veniturile din comisioane au sczut cu 16,1% n 2009, pentru a ajunge la
suma de 3 188 milioane de euro. Creterea de 1.624 milioane de euro a altor venituri nete ntre
2008 i 2009 ar putea fi explicat prin creterea valorii portofoliilor de titluri deinute de bnci.
B. Ponderea costurilor operaionale n total venituri
Anul
2008
2009

Costuri
operationale
4.560.000.000
4.451.000.000

Venituri

Indicator

10.815.000.000
10.707.000.000

42,16
41,57

n ceea ce privete costurile cu care se confrunt bncile, n 2009, cheltuielile


administrative generale au sczut cu 7,2%, alte cheltuieli administrative cu 9,5%, i cheltuielile
de personal cu 5,5%. Cu toate acestea, costurile de personal au nceput s creasc din nou n
cursul ultimului trimestru din 2009 i aceast tendin ascendent a continuat n cursul primului
trimestru al anului 2010.
VIII. Indicatori pentru caracterizarea sistemului de pli i decontri
A. Numrul de mijloace de plat de retail (transferuri bancare, cecuri, carduri de credit)

15

La data de 19 noiembrie 2007, sistemul de decontare pe baza bruta n timp real LIPSGross s-a transformat in noul sistem TARGET2-LU. De atunci, noua platform a fost exploatata
n comun de ctre bncile centrale ale Eurosistemului. 28 de participani directi (25 n 2007) i
dou sisteme auxiliare sunt nregistrate cu componenta luxemburghez a TARGET2 (TARGET2LU).
Plati nationale: n 2009, participanii la TARGET2-LU au operat o medie lunar de
20.684 pli (fa de 21.015 n 2008) pentru o valoare de 267,8 miliarde de euro (fa de 274
miliarde de euro n 2008). 12.972 sau 62,7% din aceste pli au fost plile clienilor. Valoarea lor
a reprezentat o medie lunar de 7 miliarde euro sau 2,6% din valoarea totala. n TARGET2-LU,
scderile volumelor i a valorilor au fost n mare parte declanate de criza financiar care a
contribuit la scderea tranzaciilor interbancare.
Plati internationale: n 2009, participanii la TARGET2-LU au trimis o medie lunar de
42.232 pli fa de alte ri ale UE (43.772 pli n 2008) pentru o valoare medie de 573,3
miliarde de euro (600,8 miliarde de euro n 2008). Acest volum a inclus 22.821 pli ale
clienilor, reprezentnd 54,0% din total. n valoare, plile clienilor s-au ridicat la o medie lunar
de 15,2 miliarde de euro sau 2,7% din valoarea total. Volumul plilor transfrontaliere trimise a
sczut cu 3,6%, iar valoarea schimbata cu 4,8% n comparaie cu 2008. Valoarea medie pe
tranzactie trimisa a fost 13,6 milioane euro (13,7 milioane de euro n 2008). Criza financiar a
fost din nou la originea acestor modificri.
Cu o medie lunar de 35.983 pli, participanii la TARGET2-LU au primit pli mai
puin dect au trimis.Cu toate acestea, valoarea total a plilor primite a fost mai mare dect
valoarea trimisa.
Numrul total de plati trimise de ctre participanii la TARGET2-LU, n 2009 s-a ridicat
la 754.980 (777.445 n 2008, scdere de 3% n termen de un an). 35.793 sau 4,7% din toate
plile au fost plile clienilor.
Valoarea medie lunara a tuturor plilor trimise a fost 841,2 miliarde euro, din care 22,1
miliarde de euro (2,6%) a reprezentat plile clienilor.
Alturi de bancnote i monede, cele mai utilizate instrumente de plat din Luxemburg
sunt carduri de plat, transferuri de credit i debitare direct.
Decontarea transferurilor de credit poate fi procesata n cadrul bncilor, pe baze bilaterale
ntre bncile n cauz sau printr-un sistem de plat (de exemplu, Target2 sau Step2).Cea mai

16

mare parte a transferurilor de credit din Luxemburg i ordinele de plat sunt procesate in cadrul
platformei pan-europene STEP2.
In 2009, participanii din Luxemburg au transmis 72.659 tranzacii cu o valoare de 165
milioane de euro pe o medie zilnic prin sistemul STEP2. Tranzaciile nationale au reprezentat
68% din volum (aproape 49.346 operaii pe zi) i 62% din valoarea totala (102 milioane de euro).
Volumul restant este transfrontalier. Plile trimise de comunitatea luxemburghez n STEP2 au
avut o ascensiune puternica n 2009 cu o cretere de respectiv 10% in volum si 25% ca valoare
fa de anul 2008. Creterea anual a activitii interne a fost de 2% n volum i 19% n valoare.
Dou tipuri diferite de carduri de plat pot fi intalnite in Luxemburg, de debit i de credit.
Sistem naional de carduri de debit este numit Bancomat. Majoritatea cardurilor de debit este cobranded cu sistemul internaional Maestro. Cardurile de credit emise n Luxemburg sunt n
principal Visa i Mastercard. La sfritul lunii decembrie 2009, numrul total de carduri de debit
emise de bncile din Luxemburg i gestionate de ctre Cetrel a ajuns la aproape 576.000
(573.000 n 2008). Numrul de carduri de credit emise de bnci din Luxemburg, n aceeai
perioada, a fost de peste 484.000 (441.000 n 2008).
n 2009, numrul de tranzactii cu carduri de debit emise n Luxemburg au totalizat 40,59
milioane (37,6 n 2008) pentru o valoare de 3,19 miliarde euro (3,01 n 2008). Numrul de
tranzacii procesate cu carduri de credit s-a ridicat la 21,89 milioane tranzactii (19,88 in 2008)
pentru o sum de 2,27 miliarde euro (2,15 n 2008).
n ceea ce privete tranzaciile procesate pe teritoriul luxemburghez cu carduri emise n
Luxemburg sau n afara rii, volumul de tranzacii cu carduri de debit s-a ridicat la 38,31
milioane (39,24 milioane n 2008) pentru o valoare de 2,72 miliarde euro ( 2,74 miliarde n
2008) i la 21,39 milioane (21,87 milioane n 2008), echivalentul a 1,87 miliarde euro ( 1,95
miliarde n 2008) pentru tranzaciile cu carduri de credit.
MiniCash este numele portofelului de moned electronic n Luxemburg. Acesta const
ntr-un cip de memorie instalat pe un card de debit Bancomat pe care titularul cardului poate
transfera o sum de bani schimbata n moneda electronica. n 2009, 2,10 milioane de tranzactii
au fost realizate pentru o sum total de 5,49 milioane euro (fa de 2,18 milioane de tranzacii
efectuate pentru o valoare de 5,82 milioane euro n 2008).
B. Numrul tranzaciilor/ATM
Anul

Nr ATM-uri

Nr. Tranzactii

Indicator

17

2008
2009

942.430
941.082

57.480.000
62.480.000

61
66,4

Se poate observa ca desi numarul ATM-urilor a scazut, numarul tranzactiilor efectuate


prin intermediul lor a crescut, aratand o preferinta in crestere a clientilor ce detin carduri pentru
platile efectuate prin intermediul acestora.
IX.

Indicatori de exprimare ai stabilitii financiare a sistemului bancar


A. Ponderea depozitelor clienilor/total pasive

Anul
2008
2009
Martie 2010

Depozite clienti
286.692.000.000
266.619.000.000
266.274.000.000

Pasive
931.562.000.000
797.461.000.000
780.811.000.000

Indicator
30,78
33,43
34,1

Ponderea depozitelor clientilor in total pasive a ramas relativ constanta cu usoare oscilatii
dar pastrand tendinta de crestere. Scaderea valorii depozitelor s-a datorat in principal scaderii
valorii depozitelor constituite de clientii non-bancari.
B. Ponderea creditelor acordate clienilor/depozite atrase de la clieni
Anul
2008
2009
Martie 2010

Credite
205.222.000.000
188.149.000.000
189.186.000.000

Depozite clienti
286.692.000.000
266.619.000.000
266.274.000.000

Indicator
71,58
70,57
71,1

Ponderea creditelor acordate clientilor in totalul depozitelor atrase de la clienti a oscilat


in cei trei ani analizati in jurul valorii de 70%.

18

In
Stabilitate

raportul

de

Financiara

pentru anul 2010 intocmit


de

BCL,

anchetei

rezultatele
trimestriale

privind distributia riscului


de credit in sistemul bancar
arata ca bancile in general
dau importanta deosebita
riscului de contrapartida si capacitatii acestora de a plati datoriile fata de banca. O alta concluzie
este faptul ca nu exista nici o teama de acordare a creditelor catre gospodarii, chiar daca situatia
economica si mediul financiar conduc spre ideea ca bancile ar trebui sa fie mai precaute inaintea
acordarii creditelor.
Cele mai mari 2 riscuri din sectorul bancar luxemburghez sunt:
Riscul de credit acordat rezidentilor din Luxemburg si sectorului imobiliar;
Riscul de credit privind riscul activelor straine.
Potrivit BCL, riscul expunerii bancilor din Luxemburg la Grecia era de 3 miliarde de
euro la sfarsitul anului 2009.
In ceea ce priveste depozitele atrase, geografic, 55% (comparativ cu 57% in 2008) sunt
entitati sau persoane rezidente, 27% (comparativ cu 23% in 2008) sunt din tari din zona Euro si
18% (comparativ cu 21% in 2008) sunt din restul lumii.Exista un numar de banci care
inregistreaza o reducere a depozitelor. Un declin semnificativ a inregistrat J.P Morgan Bank
Luxemburg: -3,6 miliarde euro, Dresdner Bank Luxemburg : -2,8 miliarde euro si Banque et
Caisse dEpargne de lEtat (BCEE): -2,8 miliarde euro.

19

Pe de alta
parte, CACEIS Bank
Luxemburg

inregistrat o crestere
importanta

cu

5,2

miliarde pana la 11,6


miliarde
Societe

euro.
Generale

Bank & Trust si-a


marit depozitele atrase de la clienti cu 4,1 miliarde euro pana la valoarea de 17 miliarde de euro.
Deutsche Bank Luxembourg o inregistrat o crestere a depozitelor de 3 miliarde de euro la
valoarea de 10,8 miliarde euro.
In urma analizarii tuturor indicatorilor prezentati se poate concluziona ca anul 2008 a
fost unul dificil si pentru sectorul bancar din Luxemburg principala cauza fiind criza financiara si
economica globala. In conditiile acestea, evolutia unora dintre indicatori era de asteptat sa se
inrautateasca avand in vedere si faptul ca bancile au incercat sa isi optimizeze resursele existente,
sa recruteze personal mai putin (orientandu-se mai mult spre reducerea activitatii), si sa isi
restructureze activitatea.

Bibliografie

20

1. http://www.bcl.lu/en/index.php
2. http://www.bcl.lu/en/publications/rapports_annuels/Annual_report_2009/all_doc.pdf
3. http://www.statistiques.public.lu/fr/acteurs/statec/index.html
4. http://www.abbl.lu/
5. http://www.kpmg.com/LU/en/IssuesAndInsights/Pages/default.aspx
6. http://www.cssf.lu/index.php
7. http://www.abbl.lu/sites/abbl.lu/files/wysiwyg/ABBL_RA%202010.pdf
8. http://www.abbl.lu/statistics/statistics/banking-sector
9. http://www.luxembourg.public.lu/fr/index.html
10. http://www.pwc.com/lu/en/banking/docs/pwc-banking-luxembourg.pdf
11. http://www.kpmg.lu/Download/Brochures/2009/LuxembourgBanks_Insights09.pdf
12. http://www.kpmg.com/LU/en/IssuesAndInsights/Articlespublications/Documents/Luxem
bourg%20Banks%20Insight%202010.pdf

21