Sunteți pe pagina 1din 3

CURRICULUM VITAE

al dlui Dănilă Aurelian, președinte al Uniunii Muzicienilor din Moldova, dr. hab. în studiul
artelor, prof. univ.,membru al Academiei Europene pentru Știință și Arte (Austria)

1948 a. n. Născut în satul Frumoasa, judeţul Orhei, Republica Moldova

1965 A absolvit şcoala specială de muzică de zece ani din Chişinău

1970 A absolvit Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chişinău

1970-1971 Director, şcoala de muzică din Ungheni

1967-1979 Redactor, redactor-şef al redacţiei muzicale a radioteleviziunii


moldoveneşti

1979-1981 Studii la facultatea de ziaristică a şcolii politice din Leningrad

1981-1984 Director al Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău.

1984-1988 Viceministru al Culturii din Republicii Moldova.

1988-2001 Activitate diplomatică:


- Consilier al Ambasadei U.R.S.S la Bucureşti;
- Consul General al U.R.S.S. la Iaşi;
- Ambasador al Republicii Moldova în România, Austria;
- Prim-viceministru de Externe al Republicii Moldova;
- Ambasador al Republicii Moldova în Germania, Danemarca, Suedia;

2001-2002 Director, direcţiei de externe, primăria municipiului Chişinău


2002-2004 Rector al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău.

2005-2009 Preşedinte al Uniunii Teatrale din Moldova,


2010-p/p Președinte al Comitetului Internațional Delphic
2012-p/p Președinte al Uniunii Muzicienilor din Moldova

2009-2010 Consilier al prim-vicepreşedintelui Parlamentului R.Moldova

2010-2013 Director al Institutului Patrimoniului Cultural al AŞM

2013-2015 Academician-coordonator al Secţiei de Ştiinţe Umanistice şi Arte a AŞM

2015-2016 Secretar I al Ambasadei Republicii Moldova la Kiev

2017–2018 Cercetător științific coordonator Institutul Patrimoniului Cultural

2019– Conducător adjunct al Secției Științe Economice, Sociale, Umanistice și


Arte a Academiei de Științe a Moldovei

Grad diplomatic Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar

Distincții și titluri - Ordinul de Onoare


onorifice - Ordinul Prieteniei a Republicii Socialiste Vietnam
- Laureat al Premiului Naţional
- Maestru în Artă
- Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Uniunii Compozitorilor şi
Muzicologilor, al Uniunii Jurnaliştilor, al Uniunii Teatrale.
Limbi vorbite: Română, rusă, germană.

Căsătorit: O fiică, doi nepoţi.

Activitate profesională şi didactică


Curs de lecții „Istoria teatrului muzical” la AMTAP, 2002–.

 Monografii:
1. Opera basarabeană, Chişinău, ed. Enciclopedică Gh. Asachi, 1995)
2. Maria Cebotari în amintiri, cronici şi imagini, Chişinău, ed. Baştina - Radoc,
1999
3. În dialog cu dirijorul Alexandru Samoilă, Chişinău, 2001
4. Lilia Amarfii – prinţesa operetei, Bucureşti, ed. enciclopedică, 2002
5. Opera din Chişinău, Chişinău, ed. Prut internaţional, 2005
6. Maria. Scena, Opera – Dragostea mea”, Chişinău, ed.Cartea Moldovei, 2005,
coautori: E. Vdovina, C. Rusnac şi C. Partole
7. Valentina Saviţcaia, Chişinău, ed. Cartea Moldovei, 2007
8. Teatrul Naţional de Operă şi Balet, Chişinău, ed.Prut Internaţional, 2007, coautor E.
Coroliova
9. Răscrucea întâmplărilor predestinate, ed. Prut internațional, 2008.
10. Опера Молдовы XX век, Chişinău, ed. Prut Internaţional, 2008.
11. Opera Moldovei, Ediţie enciclopedică, Chişinău, 2013
12. Mihai Munteanu.O viață consacrată muzicii. Chişinău, ed. Ştiinţă, 2014
13. Maria Cebotari. Stea rătăcitoare (ediție bilingvă, redactată și completată) ed. Prut
Internațional, 2015
14. Victor Ghilaș, Aurelian Dănilă, Soprana Anastasia Dicescu. Chișinău: Epigraf, 2018.

Articole:
1. Rădăcini şi continuitate, în cartea Invită Maria Bieşu, Chişinău, ed. Baştina-Radog, 2002, p.
22-26.
2. 0pera Naţională, rădăcinile prezentului, în „Arta-2003”, Chişinău, Anuarul Institutului
Studiul Artelor al Academiei de Ştiinţe a R.M., 1995, p. 159-160.
3. A.Dicescu şi genul de operă la Conservatorul „Unirea”, în „Arta-2006”, Chişinău,
Anuarul Institutului Studiul Artelor al Academiei de Ştiinţe a R.M., 2006, p. 41-45
4.Studioul de Operă, anii 1946-1949, în „Arta-2007”, Anuarul Institutului Patrimoniul cultural al
Academiei de Ştiinţe a R.M., 2007, p. 49-54.
5. Enescu la Bălţi, în revista Artă şi educaţie artistică, Nr. 1, Bălţi, 2006, p. 169-172
6. Muzica lui Eugen Doga la radio şi televiziune, în: Eugen Doga: compozitor,
academician, Chişinău, ed. Ştiinţa, 2007, p. 156-157.
7. Opera moldovenească între anii 1956-2000, în: Cultura muzicală a Republicii Moldova,
Chişinău, 2007.
8. Teatrul Naţional de Operă şi Balet în ultima decadă a secolului XX, în revista Artă şi educaţie
artistică (N3), Bălţi, 2007, p. 7-17.
9. Zece ediţii ale Festivalului Internaţional „Invită Maria Bieşu”, în: „Artă şi
educaţie artistică”, N3), Bălţi, 2007, p. 18-27.
10. George Enescu şi Basarabia, în:Gorjeanul în mileniul trei, România, Târgu Jiu, 2005, în
variantă electronică.
11.George Enescu şi Opera Basarabeană, în culegerea „Actele colocviului Internaţional”
Circulaţia modelelor culturale în spaţiul euroregiunilor, România, Galaţi,
Universitatea„Dunărea de jos”, 2006, p. 66-70.
12. Artişti basarabeni pe scenele lumii. Maria Cebotari, în volumul Români majoritari/ români
minoritari: interferenţe şi coabitări lingvistice, literare şi etnologice, Iaşi, ed. Alfa, 2007, p. 737-
742.
13. Impactul lui G. Enescu la deschiderea Teatrului de Operă din Basarabia, în: Festivalul
Internaţional G. Enescu, Bucureşti, 2008.
14. Chişinău-Odesa – aspecte muzicale, în culegerea Academiei de Muzică, Teatru şi Arte
Plastice, Chişinău 2002, p. 3-40.
15. Lidia Lipcovscaia, în „Arta-2004”, Chişinău, Anuarul Institutului Studiul Artelor al
Academiei de Ştiinţe a R.M.
16. Alexandru Antonovschi, în „Arta-2005”, Chişinău, Anuarul Institutului Studiul Artelor al
Academiei de Ştiinţe a R.M., 2005, p. 122-124.
17. Eugeniu Ureche – artist liric, în cartea Eugeniu Ureche, Chişinău, ed. Cartea Moldovei,
2006, p. 100-107.
18. Turneele ansamblului „Joc”. în: Ansamblul „Joc” la 60 de ani, Chişinău, 2006, p. 62-63.
19. Cuvînt înainte, în cartea Anatol Pînzaru (la 70 de ani), Chişinău, ed. Cartea Moldovei, 2007,
p. 3-7.
20. Melosul popular în creaţia de operă a compozitorilor moldoveni, în: „Folclorul şi
contemporaneitatea”, Chişinău, ed. PERISCOP, 2006, p. 39-44.
21. Basarabeanul S. Zalevschi. In: Akademos, nr. 3. Revistă de Știință, Inovare, Cultură și Artă a
AȘM, 2010.
22. Operele compozitorilor din Moldova pe scenele liricului chișinăuian. D Ghersfeld:
„Grozovan”, „Serhei Lazo”, „Aurelia” (2011).
23. Operele compozitorilor din Moldova pe scenele liricului chișinăuian. D Ghersfeld: A.
Stârcea: „Inima Domnicăi” (2012).
24. Operele compozitorilor din Moldova pe scenele liricului chișinăuian. D Ghersfeld: Z. Tcaci:
„Capra cu trei iezi” (2013).
25. Operele compozitorilor din Moldova pe scenele liricului chișinăuian. D Ghersfeld: M.
Copytman: „Casa Mare” (2014).
26. Operele compozitorilor din Moldova pe scenele liricului chișinăuian. D Ghersfeld: Gh.
Neaga „Glira” (2015).

3 CD cu muzică pentru clarinet de Mozart, Beethoven, Weber, Glinka, Mendelsohn-Bartholdy


ș.a.

Peste 300 de emisiuni muzicale în calitate de autor și prezentator la „Teleradio-Moldova”.

Participări la peste 80 de conferințe naționale și internaționale.

Participări la concursuri naționale și internaționale în calitate de membru și președinte al juriilor.

S-ar putea să vă placă și