Universitatea Națională de Arte

„George Enescu” din Iași

Învăţământul ieşean de artă îşi semnalează apariţia în a doua jumătate a

secolului al XIX-lea, atunci când autorităţile au simţit nevoia imperioasă a
iniţierii unui asemenea proces. Iniţiativa a aparţinut lui Mihail Kogălniceanu,
ministrul Cultelor şi Instrucţiunilor Publice din Moldova. Într-un raport adresat
autorităţilor din acea vreme, el definea rolul artelor în formaţia şi educaţia unei
naţiuni: „artele nu pot progresa decât când sunt deopotrivă protejate şi
încurajate de governăminte”.
La 1 octombrie 1860, primul Domnitor al Principatelor Unite, Alexandru
Ioan Cuza, semna decretul de înfiinţare a primei şcoli de învăţământ superior
din Ţările Române – Şcoala de Muzică şi Declamaţiune de la Iaşi. 26 de zile
mai târziu, iau fiinţă Şcoala de sculptură şi pictură şi Muzeul Naţional de
Pictură.
Pe 6 octombrie 1864, tot Cuza aprobă Regulamentul pentru
Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune , ce se compunea din două şcoli,
una la Iaşi şi alta la Bucureşti. Pe 23 octombrie al aceluiaşi an, se aprobă
Regulamentul pentru Şcoalele naţionale de Arte Frumoase, secţiile: pictură,
sculptură, gravură, arhitectură şi arta grădinilor, revizuit ulterior în 1869 şi
1883.
Primele Regulamente au fost îmbunătăţite constant, aria de studii
diversificându-se consistent în decursul anilor. În acest sens, anul 1907
marchează o dată importantă, în acest an înfiinţându-se şi secţia de teoria
muzicii, alături de cele de canto, instrumente şi artă dramatică. Concertele de
muzică de cameră, spectacolele de teatru, ca şi microstagiunile orchestrei
simfonice, numărul lor, dar mai ales calitatea lor, probată de repertoriul
aprobat, demonstrează că şi Conservatorul din Iaşi ajunsese la maturitate.
Între 1917-1918, George Enescu, personalitate de prim rang în lumea
muzicală naţională şi internaţională, reuneşte sub bagheta sa, în cadrul unei
orchestre simfonice de o excepţională valoare, muzicienii recunoscuţi ai
Iaşului, în mare parte profesionişti ai Conservatorului de Muzică şi
Declamaţiune, a cărui conducere onorifică o acceptă.
În anul 1931 , Conservatorul şi Şcoala de Arte Frumoase sunt ridicate la
rangul de Academie printr-un decret al lui Nicolae Iorga. În acelaşi an, George
Enescu acceptă propunerea ca Academia de Muzică şi Artă dramatică din
Iaşi să-i poarte numele şi este numit, la iniţiativa corpului profesoral, rector de
onoare pe viaţă.
În 1948, reforma învăţământului uneşte instituţiile de învăţământ artistic sub o
singură cupolă, a Institutului de Artă, care, la Iaşi, cuprindea facultăţile de
Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Perioada 1950-1960 a marcat negativ dezvoltarea firească a învăţământului
artistic ieşean, prin reorganizări instituţionale greşit direcţionate, despărţind
domeniile artelor, evoluţiile lor ulterioare fiind diferite.
Conservatorul de Muzică, ce se reînfiinţează în anul 1960, devine însă,
încetul cu încetul, un pol important în viaţa artistică. În 1977, se includ Artele
Plastice în structura Conservatorului, iar între anii 1990 -1991, Teatrul. Anul
1992 reuneşte cele trei domenii ale artei sub titulatura de Academia de Arte
„George Enescu”.
Transformările produse după 1989 în România au determinat o regândire şi
restructurare a învăţământului artistic, centrul cultural ieşean începând să-şi
redobândească prestigiul.
În 1997, instituţia, printr-o hotărâre a Guvernului României, primeşte numele
de Universitatea de Arte „George Enescu” şi cuprinde: Facultatea de
Compoziţie, Muzicologie, Pedagogie muzicală şi Teatru, Facultatea de
Interpretare muzicală şi Facultatea de Arte plastice, Decorative şi Design. Din
anul universitar 2002-2003 a fost infiintat prin O.M. nr. 4861 din 11 nov. 2002,
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
Cu începere din anul universitar 2012-2013 are loc o nouă reorganizare a
facultăţilor din structura Universităţii după cum urmează: Facultatea de
Interpretare, Compoziţie şi Studii Muzicale Teoretice, Facultatea de Teatru şi
Facultatea de Arte vizuale şi Design.
Din anul universitar 2016-2017, în conformitate cu HG 376/2016 privind
aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/domeniilor de
studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul
universitar 2016-2017 și a Notei 9019F/11.11.2015 a Ministerului Educației
Naționale și Cercetării Științifice, noua denumire este Universitatea Națională
de Arte „George Enescu” din Iași.
 Eduard Caudella
În istoria modernă și contemporană a artelor, legătura sufletească și
profesională dintre dascăl și discipol se desfășoară în oglindă, elevul
împrumutând de la profesor nu numai elementele primare ale meșteșugului,
ci întregul complex de virtuți ce contribuie la conturarea personalității
estetice și umane peste timp.
De o particularitate aparte însă, a rămas în conștiința românilor gestul
singular de noblețe spirituală a profesorului Eduard Caudella (1841-1924), în
clipa când s-a întâlnit cu un copil de geniu ce depășea orice ambiții
pedagogice individualiste, egoiste, posesive, de instruire personală. În numai
două întâlniri artistice, profesorul ieșean a simțit că trebuie să facă „pasul
revelator” de renunțare pedagogică în țară, spre binele întregii noastre școli
muzicale. Cu toate că Eduard Caudella era un interpret cu o bază tehnică de
excepție, prin prisma cursurilor cu mari personalități de peste hotare (Henri
Vieuxtemps, Hubert Riess, Delphin Allard) și cu artiști consacrați în casa tatălui
său, Francisc Serafin Caudella, câștigându-și o experiență pedagogică
temeinică pentru vremea sa și mai ales pentru cultura ieșeană, el a avut tăria
să renunțe la reținerea discipolului genial și să-i îndrume pe copil și părinți
spre Viena, un centru muzical european pe măsura pretențiilor educației
acestui polivalent artist în miniatură.
Compozitorul Eduard Caudella a creionat o muzică inspirată de cântul
popular, utilizând-o atât în piesele camerale, cât și în cele de dimensiuni mai
ample, uverturi, concerte, operete sau opere. Începe prin a compune piese
pentru pian, apoi își diversifică sfera de interes, atingând majoritatea genurilor
muzicale, fiind evident atras de muzica vocală, de la cântece, ce stau la baza
lied-ului românesc, la muzică pentru teatru și operă (Opera Petru Rareș –
prima operă românească, 1889).
O altă perspectivă a personalității sale este cea de director și dirijor. În
perioada 1861-1901, Eduard Caudella se regăsește în rândurile profesorilor
Conservatorului din Iași, instituție pe care o va conduce în calitate de director
între 1893-1901. Este cunoscut aportul muzicianului la salvarea
Conservatorului de la desființare, una dintre măsuri fiind canalizarea atenției
spre organizarea orchestrei (1894 – primul concert al ansamblului), pe care o
dezvoltă treptat, acumulând repertorii tot mai avansate. Sub bagheta sa,
ansamblul simfonic depășește nivelul producțiilor școlare anuale, susținând
concerte simfonice propriu-zise.

Drd. Dalia Rusu-Persic

Director Biblioteca UNAGE Iași
 Președintele comisiei:
Prof. univ. dr. Tatiana Pocinoc
Decan,
Facultatea de Interpretare, Compoziție
și Studii Muzicale Teoretice

Membrii comisie:

Prof. univ. dr. Elena Ovănescu-Pîrvu

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași

Prof. univ. dr. Valer Maior

Academia de Muzică „Gheorghe Dima” Cluj-Napoca

Conf. univ. dr. Sebastian Vîrtosu

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași

Lect. univ. dr. Daniel Dragomirescu

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași

Lect. univ. dr. Virgil Florin Prisacariu

Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași
 Programul Concursului Național de Interpretare
„Eduard Caudella”
ediția I

Vineri, 24 noiembrie 2017, ora 17

Festivitatea de deschidere
Sala „Eduard Caudella” - Casa Balș,
str. Cuza Vodă 29

Sâmbătă, 25 noiembrie 2017

Secțiunea vioară, orele 9 -12

Secțiunea muzică de cameră, orele 12:30 - 13:30
Secțiunea corzi grave, orele 16 - 18:30
Sala Studio de Muzică de Cameră „Anton Diaconu”, Corpul D,
str. Costache Negruzzi 7-9

Duminică, 26 noiembrie 2017, ora 11

Gala laureaților
Sala „Eduard Caudella” - Casa Balș, str. Cuza Vodă 29
SECȚIUNEA VIOARĂ
Moisuc Daniel - anul I, UNAGE
repertoriu: George Enescu - Impromptu
Ferdinand Ries - La Capriciossa
Profesor corepetitor Doina Grigore

Ailoaei Larisa-Iulia - anul II, UNAGE

repertoriu: Aram Khachaturian – Concertul pentru vioară și orchestră (PI)
George Enescu – Sonata pentru vioară și pian nr. 1 (PI)
Profesor corepetitor Ciprian Ciotloș

Mihai Ștefana - anul III, UNAGE

repertoriu: L. van Beethoven – Sonata nr. 1, op. 12 (PI)
Bela Bartok – Dansurile populare românești
Profesor corepetitor Anico Berindan

Olaru Alina-Ștefania - anul III, UNAGE

repertoriu: Paul Constantinescu – Sonatina pentru vioară și pian
Igor Stravinsky - „Petruska”
Profesor corepetitor Doina Grigore

Păstru Diana Ioana - anul III, UNAGE

repertoriu: Pablo de Sarasate – Fantezia „Carmen”
Alfred Mendelsohn – Fuga din Partita pentru vioară solo
Profesor corepetitor Doina Grigore
Radu Loredana-Elena - anul III, UNAGE
repertoriu: Antonio Bazzini – Dansul spiridușilor
George Enescu – Sonata a II-a pentru vioară și pian (P1)
Profesor corepetitor Doina Grigore

Sipoș Cosmin - anul III, UNAGE

repertoriu: George Enescu - Sonata pentru pian și vioară în la minor „Torso”
Nicolo Paganini – Capriciul nr. 19
Profesor corepetitor Ciprian Ciotloș
Ciurezu Theodora - anul IV, Facultatea de Muzică Brașov
repertoriu: J. S. Bach – Ciaccona din Partita nr. 2
George Enescu - „Lăutarul”
Matlinsche Mirona-Ioana - anul IV, UNAGE
repertoriu: L. van Beethoven – Sonata nr. 4 pentru vioară și pian
George Enescu - „Lăutarul”
Profesor corepetitor Doina Grigore

Nazarcu Ionela Ramona - anul IV, UNAGE

repertoriu: George Enescu – Sonata pentru pian și vioară în la minor „Torso”
Cesar Franck – Allegro, Sonata în La Major
Profesor corepetitor Doina Grigore

Mihai Alexandru - master I, Academia de Muzica „Gh. Dima”

repertoriu: George Enescu - „Lăutarul”
Camille Saint-Saens – Introducere și Rondo Capriccioso
Profesor corepetitor Varady Henrietta

SECȚIUNEA CORZI GRAVE

Cozma Alexandru - anul I, UNAGE
repertoriu: Max Reger – Suita a III-a (PI,II)
Paul Hindemith – Sonata pentru violă solo
op. 25 nr. 1 (PI,II)

Munteanu Ștefana - anul I, UNAGE

repertoriu: Robert Schumann – Adagio și Allegro
George Enescu – Concertstuck
Profesor corepetitor Ciotloș Ciprian

Ungureanu Laura Nicoleta - anul II, UNAGE

repertoriu: Paul Hindemith – Concertul pentru violă și orchestră (PII)
Max Reger – Suita nr. 2 pentru violă solo (PI, II)
Profesor corepetitor Ciotloș Ciprian
Bejenaru Monica-Mihaela - Master II, UNAGE
repertoriu: Paul Hindemith – Sonata pentru violă op. 25, nr. 1 (PI-II)
Rebecca Clarke – Sonata pentru violă și pian (PI)
Profesor corepetitor Ciotloș Ciprian
Avasiloaie Cătălin-Iulian - anul I, UNAGE
repertoriu: Francisco Tarrega – Gran Jota
Ferdinando Carulli – Concerto in e minor
Profesor corepetitor Edit Arva

Dohanici Cristian-Andrei - anul I, UNAGE

repertoriu: J. S. Bach – Sonata nr. 3 pentru vioară, Allegro assai (P4)
Mario Castelnuevo-Tedesco – Concertul nr. 1 în Re Major (P1)
Profesor corepetitor Edit Arva

Lupu Răzvan-Sebastian - anul IV, UNAGE

repertoriu: Domenico Scarlatti – Sonata K380
Leo Brouwer – Decameronul negru
Toboș Eugen - master I, UNAGE
repertoriu: Mauro Giuliani – Gran Sonata Eroica (PI)
Miguel Llobet – Variațiuni sobre pe o temă de Sor

Beleca Adrian - anul IV, UNAGE

repertoriu: J. B. Vanhal – Concert în Re Major (P1)
G. Bottesini – Elegie nr. 1 Re Major
Profesor corepetitor Anico Berindan

SECȚIUNEA MUZICĂ DE CAMERĂ

Eugen Toboș, Lupu Răzvan-Sebastian - UNAGE
repertoriu: Sergio Assad - „Summer Garden Suite” (PI, II, III, IV)

Saven Liviu-Ștefan, Farcaș Dalia,

Liță Diana-Florentina - UNAGE
repertoriu: George Enescu - Aubade
Sipoș Cosmin, Olaru Alina, Ștefancu Maria, Gavrilă Dan - UNAGE
repertoriu: J. Haydn – Cvartetul op. 76 nr. 2

Pretorian Virgil-Andrei, Ailoaei Larisa-Iulia,

Ungureanu Laura-Nicoleta, Leancă Daniel - UNAGE
repertoriu: Antonin Dvorak – Cvartetul de coarde în Fa Major nr. 12,
op. 96 „American”