FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GALAŢI

FORMA ÎNVĂŢĂM NT : zi

STUDENT : NUMELE........................ PRENUMELE..............

ANUL II, ECTS

TEHNICI COMERCIALE

Selectaţi varianta corectă :

1. În procesul circulaţiei mărfurilor de la producător la consumator, comerţul cu ridicata este o etapă

importantă, deoarece :

a) este indispensabil în cazul anumitor produse şi prin prezenţa lui contribuie la regularizarea activităţii
producătorilor;

b) asigură continuitatea vânzărilor;

c) contribuie la menţinerea calităţii mărfurilor şi reducerea pierderilor;

d) este inevitabil în distribuţia mărfurilor şi reducerea stocurilor greu vandabile;

e) b, c şi d.

2. Marcaţi caracteristica nespecifică a întreprinderilor ce acţionează în cadrul verigii comerţului cu

ridicata:

a) oferă servicii comerciale bine puse la punct şi încadrate cu personal de înaltă calificare;

b) deţin o mare acoperire financiară;

c) intervin numai în cadrul fluxului bunurilor realizate de producătorii indigeni;

d) a şi b;

e) toate variantele sunt false.

3. Comerţul cu ridicata nu asigură producătorilor :

a) consultanţă managerială privind organizarea producţiei;

b) informaţii asupra modului în care le sunt primite mărfurile;

c) servicii logistice;

d) regularizarea producţiei;

e) b şi d.
4. Următoarea categorie de comercianţi nu face parte din comercianţii cu ridicata clasici care oferă
servicii complete :

a) comercianţii „cash and carry”;

b) comercianţii camionagii;

c) agenţii de expediţie;

d) comisionarii;

e) comercianţii cu ridicata care lucrează pe bază de comenzi poştale.

5. Nu sunt agenţi mijlocitori ai tranzacţiilor cu ridicata :

a) agenţii sau reprezentanţii producătorilor;

b) agenţii de vânzări;

c) comisionarii;

d) comercianţii care aprovizionează rafturile detailiştilor;

e) brokerii.

6. Brokerii sunt :

a) mijlocitori independenţi care vând mărfurile unuia sau mai multor producători într-o anumită zonă
geografică;

b) agenţi care primesc mărfurile în consignaţie de la vânzătorii locali şi negociază vânzarea lor pe pieţele
centrale;

c) mijlocitori pe care atât cumpărătorii, cât şi vânzătorii îi angajează temporar pentru realizarea unei
tranzacţii;

d) mijlocitori care asigură sprijinul forţei de vânzare a producătorului în zonele unde sunt concentraţi
clienţii şi unde cererea este mai mare;

e) c şi d.

7. Comerţul cu amănuntul poate fi definit asfel :

a) o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde
consumatorilor sau utilizatorilor finali, în general, în cantităţi mici şi în stare de a fi întrebuinţate;

b) un ansamblu de activităţi şi relaţii organizate şi desfăsurate de unităţi specializate pe circulaţia

mărfurilor, în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali;
c) include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii
finali, spre a fi folosite în scopuri personale, necomerciale;

d) orice organizaţie care practică acest gen de comerţ, fie că este vorba de producători, detailişti sau
grosişti, efectuează comerţul cu amănuntul;

e) nicio variantă nu este corectă.

8. Comerţul stabil poate fi realizat prin :

a) corespondenţă şi pe bază de catalog;

b) unităţile clasice de desfacere şi prin automate comerciale;

c) vânzări directe generate de publicitatea gratuită;

d) „home video shopping” şi videotext;

e) a, c şi d.

9. Printre principalele caracteristici ale comerţului stabil realizat prin intermediul reţelei de automate se
numără :

a) oferă un sortiment foarte restrâns de mărfuri;

b) utilizează tehnologii automatizate;

c) se desfăşoară în mod continuu;

d) pune accent pe articolele de strictă necesitate din categoria produselor de uz curent;

e) toate variantele sunt corecte.

10. Vânzarea electronică, componentă a comerţului fără magazine se realizează prin mai multe forme.
Marcaţi forma nespecifică :

a) vânzarea directă generată de publicitatea televizată;

b) vânzările prin corespondenţă şi pe bază de catalog;

c) vânzarea prin videotext;

d) vânzarea prin televiziunea cablată;

e) c şi d.
11. Vânzarea electronică este o componentă a :

a) comerţului fără magazine;

b) comerţului cu ridicata;

c) comerţului strict specializat;

d) lanţurilor voluntare;

e) comerţului mobil.

12. Comerţul mobil se poate realiza în mai multe variante. Marcaţi variantele nespecifice :

a) deplasarea itinerantă pe distanţe mici a unor vânzători ambulanţi;

b) gruparea unor unităţi mobile de diferite specializări în cadrul pieţelor obişnuite;

c) vânzări prin curier, prin telefon, vânzări electronice;

d) organizarea unui comerţ itinerant, realizat cu ajutorul unor mijloace de transport speciale;

e) a, b şi d.

13. Marile magazine nu se caracterizează prin :

a) suprafaţă comercială mare;

b) gamă largă de mărfuri;

c) diverse servicii comerciale;

d) acces restricţionat în magazine;

e) realizează oficiul unui magazin specializat.

14. Grupările de cumpărare ale detailiştilor oferă consumatorilor :

a) mărfuri la preţuri reduse;

b) o gamă restrânsă de servicii comerciale;

c) o gamă largă de mărfuri;

d) diverse acţiuni promoţionale;

e) mărfuri la preţuri reduse, dar şi cele care fac obiectul unor acţiuni promoţionale.
15. Vânzarea bazată pe pe vânzări prealabile cuprinde :

a) vânzarea pe bază de catalog;

b) vânzarea pe bază de corespondenţă;

c) vânzarea pe bază de preselecţie;

d) vânzarea pe bază de catalog şi vânzarea prin corespondenţă;

e) vânzări bazate pe autoservire.

16. Printre activităţile derulate pentru stimularea micului comerciant independent nu sunt incluse :

a) accesul la informaţiile privind evoluţia pieţei;

b) oferirea unor consultaţii de specialitate;

c) asigurarea unor documentaţii de specialitate;

d) facilitarea unor reuniuni de informare reciprocă;

e) acordarea unor privilegii anumitor comercianţi.

17. Nu sunt forme ale comerţului asociat :

a) cooperativele de consum;

b) cooperativele detailiştilor;

c) lanţurile voluntare;

d) grupările cumpărătorilor grosişti;

e) exploatarea în comun a unor magazine.

18. În rândul avantajelor pentru comercianţii din asociaţie oferite de grupările de cumpărare ale
detailiştilor, nu se numără :

a) perfecţionarea metodelor de vânzare;

b) facilităţi de ordin administrativ;

c) crearea unei mărci comune pe ansamblul asociaţiei;

d) accentuarea rupturilor de stocuri;

e) garanţii financiare din parte asociaţiei.

19. Magazinele colective ale independenţilor grupează societăţi :

a) independente din punct de vedere juridic şi financiar;

b) prestatoare de servicii tehnice;

c) cu obligaţii diferenţiate faţă de societăţile nou create;

d) axate numai pe activităţile productive;

e) specializate pe activităţi logistice.

20. În cadrul lanţurilor voluntare se disting următoarele forme de organizare :

a) marile magazine;

b) exploatarea în comun a unor magazine;

c) lanţurile grosiste şi centralele de cumpărare;

d) marile magazine şi magazinele cu sucursale;

e) cooperativele de consum şi magazinele populare.

21. Una din următoarele structuri nu aparţine lanţurilor voluntare :

a) magazinele cu sucursale;

b) lanţurile grosiste;

c) centralele de cumpărare;

d) exploatarea în comun a unor mari magazine;

e) grupările de cumpărare ale comercianţilor cu ridicata.

22. Printre metodele de vânzare ce pot fi practicate de marile magazine nu se numără :

a) vânzări bazate pe preselecţii;

b) vânzări prin videotext;

c) vânzări bazate pe autoservire;

d) vânzări tradiţionale;

e) vânzări bazate pe comenzi prealabile.

23. Nu sunt caracteristici ale marilor magazine :

a) reprezintă firme puternice, capabile să răspundă dificultăţilor cu care se confruntă în cadrul pieţei;

b) practică metode tradiţionale de prezentare şi vânzare a mărfurilor;

c) funcţia comerţului cu ridicata este asigurată prin intermediul centralelor sale de cumpărare;

d) beneficiază de o poziţie privilegiată în cadrul pieţei, asigurându-şi cu uşurinţă o clientelă numeroasă şi

stabilă;

e) dispune de o suprafaţă mare de vânzare, structurată pe raioane, accesibilă publicului, în cadrul căreia
este oferită o gamă largă de mărfuri şi servicii comerciale.

24. Magazinele cu sucursale cuprind în structura lor următoarele componente :

a) servicii proprii de producţie;

b) servicii proprii de vânzare şi centrale specializate;

c) servicii proprii de producţie şi centrale generale;

d) servicii centrale şi sucursale;

e) sucursale şi centrale generale.

25. Următoarele aspecte nu sunt proprii direcţiei comerciale din cadrul magazinelor cu sucursale :

a) asigură întreaga logistică comercială a mărfurilor;

b) dispune de sucursale comerciale asistate, în acelaşi timp, de servicii juridice şi administrative;

c) asigură implementarea de tehnologii comerciale moderne în cadrul sucursalelor;

d) studiază piaţa şi selectează furnizorii;

e) asigură politica de stocaj pentru fiecare sucursală în parte.

26. Depozitul central al magazinelor cu sucursale nu asigură :

a) politica de stocaj pentru fiecare sucursală în parte;

b) colectarea şi recepţia mărfurilor;

c) transformarea loturilor industriale de mărfuri în partizi comerciali în vederea pregătirii lor pentru
magazinele cu amănuntul;

d) stimularea vânzărilor de mărfuri;

e) depozitarea mărfurilor.
27. Structurile funcţionale care compun cooperaţia de consum sunt clasificate astfel :

a) structura generală şi structura specializată;

b) structura generală şi structuri regionale;

c) structura teritorială şi structura centrală;

d) structura generală şi structura comercială;

e) structura comercială şi structura meşteşugărească.

28. Centralele de cumpărare fac parte din :

a) lanţurile grosiste;

b) lanţurile voluntare;

c) grupările de cumpărare;

d) cooperativele comercianţilor;

e) comerţul independent.

29. Care din următoarele afirmaţii referitoare la caracteristicile micului comerţ independent nu este falsă :

a)firmele de comerţ independent sunt întreprinderi familiale, constituite şi sub forma societăţilor cu
răspundere limitată;

b)sub aspectul activităţilor desfăşurate în cadrul comerţului independent se evidenţiază două tipuri de
activităţi, respectiv sedentare şi mobile, şi care, la rândul lor, putând fi generale sau specializate;

c)pe plan internaţional, în ţările dezvoltate din punct de vedere economic, se manifestă o puternică
tendinţă de eliminare a numărului micilor întreprinderi comerciale;

d)dezvoltarea puternică a firmelor moderne de distribuţie şi a fenomenelor generate de activitatea

concurenţială din cadrul economiei de piaţă determină creşterea numărului micilor întreprinderi
independente;

e) firmele de comerţ independent nu sunt obligate să treacă prin canalele de distribuţie ale diverselor
asociaţii.

30. Sucursalele prezintă drept caracteristici :

a) sunt structurate şi funcţionează ca magazine sau diverse puncte de vânzare;

b) gestionează activităţile productive în cadrul spaţiilor de vânzare;

c) asigură realizarea constantă a serviciilor tehnice;

d) asigură realizarea politicii de stocaj pentru fiecare sucursală în parte;

e) asigură servicii logistice consumatorilor.