Cum funcţionează tehnicile de biofeedback?

Biofeedback-ul utilizează senzori electrodermali pentru a măsura răspunsul galvanic al pielii (GSR),
cunoscut şi sub numele de răspunsul electrodermal (Electro-Dermal Response (EDR )). Prin această
metodă se măsoară impulsurile electrice ale epidermei, care se pot modifica datorită umezelii. Pielea
transpiră în funcţie de gradul de stres sau relaxare al organismului. Între activitatea sistemului nervos
simpatic şi anumiţi factori emoţionali există o legătură direct proporţională. Metoda GSR este atât de
precisă încât poate măsura chiar şi fluctuaţii ale stărilor emoţionale.
Instrumentele de Biofeedback măsoară activitatea musculară, temperatura pielii, activitatea
electrodermală (activitatea glandelor sudoripare), respiraţia, ritmul cardiac, variabilitatea ritmului
cardiac, tensiunea arterială,activitatea electrică a creierului şi fluxul sanguin. Există multe tipuri de
Biofeedback: GSR, EE G, CAT scan, MRI, etc.
Aceste metode captează semnalele electrice ale organismului şi le transformă în informaţii pe înţelesul
nostru prin algoritmii complecşi ai unui software, descifrate apoi de un specialist.
Cercetările au descoperit că biofeedback-ul, folosit atât singur cât şi în combinaţie cu alte terapii
comportamentale, este foarte eficace în tratarea unei serii de afecţiuni medicale şi psihologice. Astăzi,
tehnicile de Biofeedback sunt utilizate de medici, asistente medicale, psihologi, consilieri, fizioterapeuţi,
terapeuţi, precum şi de o serie de alţi specialişti şi laici.
În 1987 s-a descoperit că utilizarea Biofeedback-ului reduce numărul vizitelor la medic, tratamentele
medicamentoase, durata şi frecvenţa spitalizărilor, rata de mortalitate şi îmbunătăţeşte calitatea vieţii.
Studii conduse de Jonas şi Levin demonstrează că aplicarea tehnicilor de Biofeedback reprezintă soluţia
ideală pentru majoritatea pacienţilor care cer din ce în ce mai mult următoarele:
• Intervenţii medicale iniţiale uşoare, mai puţin invazive şi mai puţin toxice
• Posibilitatea de a alege metode terapeutice integrative şi alternative
• Mai multe informaţii despre opţiunile existente, pentru a putea lua cele mai bune decizii privitoare la
modalitatea de tratament
• Mai multă implicare şi participare în tratamentul aplicat
Medicii şi oamenii de ştiinţă de top afirmă că din punct de vedere al aspectelor psiho-educaţionale,
biofeedback-ul este:
“Una dintre cele mai fundamentale şi necesare strategii pentru reducerea cheltuielilor în domeniul
sănătăţii şi îmbunătăţirea sănătăţii şi calităţii vieţii.Este potrivit şi util pentru intervenţii psihologice şi
educaţionale”

Evolutia stiintei de biofeedback

Acurateţea şi fiabilitatea sistemului INDIGO se datorează deceniilor de cercetare în domeniul medicinei

bioenergetice.

Sistemul incorporează profesionismul medicinei energetice, electrice şi rezonante. Aşa zisa electro-
medicină, sau folosirea modalităţilor electrice pentru tratarea bolilor fizice, este considerată una dintre
cele mai vechi şi mai documentate ştiinţe cunoscute până în zilele noastre.
Modalităţile de utilizare subtile şi profunde a electro-medicinei sunt descoperite abia acum, folosind
conceptul de ”corp electric”; dar există un număr impresionant de oameni de ştiinţă care îşi dedică
timpul îmbogăţirii acestei ştiinţe.

Biofeedback Timeline

Vă oferim în continuare o scurtă istorie a celor mai esenţiale descoperiri în domeniu. Aceştia sunt doar
câţiva pionieri care au utilizat impulsurile electrice pentru a descoperi cât mai multe despre problemele
corpului uman şi a-i stimula abilitatea de a se auto-vindeca.

Secolul 5 î.e.n.

Democritus şi Leucippus, doi filozofi greci, sugerează teoria că materia, inclusiv corpul uman, se
compune din particule minuscule, indivizibile, numite atomi, sau în greacă ”a-tomos”.

Medicii din Grecia antică au descoperit şi ei că impulsurile emise de ţiparii electrici în băile de picioare
ameliorează durerea şi influenţează pozitiv circulaţia sanguină.

46 e.n.

Medicii Largus şi Dioscorides documentează rezultatele obţinute cu terapiile pe bază de curent electric
în probleme circulatorii şi ameliorarea durerii în caz de nevralgii, cefalee şi artrită.

1700

Din ce în ce mai mulţi medici europeni folosesc exclusiv terapii cu curent electric de intensitate
controlată, de la generatoare electrostatice pentru tratarea a numeroase afecţiuni medicale, inclusiv
ameliorarea durerii, traumatisme şi probleme circulatorii. Tot în această perioadă, Benjamin Franklin
notează că terapiile cu curent electric sunt folosite pentru ameliorarea durerii în cazuri ca ”sindromul
umărului îngheţat.”

1840

Se înfiinţează primul departament de terapie electrică din Anglia, la Spitalul Guy’s, sub conducerea Dr.
Golding Bird. Descoperirea lui Galvano duce la utilizarea curenţilor galvanici.

1860

Începutul stimulării faradice. Bristow creează bobina Bristow, utilizând principiul lui Faraday de
controlare electro-magnetică a voltajului. Descoperirea ”corpului electric” de către Michael Faraday.
Funcţionarea organismului uman se bazează în mare măsură pe electricitate. Nervii conduc impulsurile
electrice, potenţialul de acţiune, în organism. Nervii reprezintă o formă de grupare a fibrelor
conductoare organice cu rolul de a conduce suportul energetic al informaţiei de la un stimul intern sau
extern la un centru de comandă al organismului, sau de la un centru de comandă la un organ efector
(muscular sau secretor). Nervii sunt structurile prin care creierul controlează activitatea fiecărei celule, a
fiecărui ţesut şi a fiecărui organ din corpul uman. Istoricii îl consideră pe Faraday drept unul dintre cei
mai buni experimentalişti din istoria ştiinţei.

1891
Nikola Tesla publică o lucrare în ‘Electrical Engineer’, despre utilizarea curenţilor de frecvenţă înaltă în
medicină. El remarcă faptul că atunci când se aplică un curent alternativ de o anume frecvenţă în
organism, se obţine căldură.

1897

Thompson descoperă prima particulă subatomică fundamentală cu sarcină electrică negativă, electronul.

1905

Einstein confirmă teoria lui Plank care susţine că energia transportată de o cuantă are o dependenţă
liniară de frecvenţa radiaţiei sursei emisive, unde E=hf.

1910

Aproximativ 50% din medicii din S.U.A. folosesc electro-medicina zilnic.

Anii 1920 şi 1930

Dr. Royal Raymond Rife obţine rezultate extraordinare în medicină şi biologie folosind frecvenţe.

1929

Lakhovsky publică cartea “The Secret of Life (Secretul vieţii)”. El conduce studii şi ajunge la concluzia că
celulele au rezistenţă, capacitate şi inductanţă, funcţionând ca un circuit rezonant, iar când sunt expuse
la o serie de frecvenţe fiind capabile să rezoneze cu anumite frecvenţe din serie.

1920 – 1960

Se fac cercetări intense în bio-energetică şi biofeedback de către Rife, Tesla, Miller. Biofeedback-ul
bioenergetic este analizat prin studierea efectelor impulsurilor electrice asupra plăgilor.

1944

Schrödinger scrie cartea “What is Life? (Ce este viaţa?)” care conţine o discuţie despre negentropie
(entropie negativă) şi introduce conceptul unei molecule complexe şi codul genetic al organismelor vii.
În această carte Schrödinger scrie că ADN -ul şi biologia sunt cuantice şi nu termodinamice.

Conform memoriilor lui James D. Watson, „ADN -ul, Secretul vieţii”, cartea lui Schrödinger a fost
inspiraţia şi motivaţia lui Watson pentru a cerceta gena, ceea ce a dus la descoperirea structurii de dublu
helix a ADN -ului.

1950’s

Primele studii care investighează reactivitatea electrică ale Dr. Reinhold Voll. Voll reuşeşte să măsoare
modificările rezistenţei pielii în punctele de acupunctură şi demonstrează că organismul reacţionează
electric la ceea ce are nevoie sau la ceea ce este dăunător.

1955

Dr. James Pershing Isaacs publică lucrarea “Complementary in Medicine (Complementarismul în

medicină)”, şi defineşte biologia ca fiind cuantică. Introducerea este scrisă de către Werner Heisenberg.
1959

Jaroslav Heyrovsky primeşte Premiul Nobel în Chimie pentru ”descoperirea şi dezvoltarea metodelor de
analiză polarografice voltametrice”. Aceste metode dovedesc faptul că întradevăr există un câmp
voltametric în jurul fiecărui element.

Anii 1970

TEN S (Electro-stimulare nervoasă transcutanată) este recunoscută ca o metodă eficace pentru

ameliorarea durerii de către FDA (Food and Drug Administration) din Statele Unite. Foarte multe
companii americane încep să producă aparate TEN S. Se produce primul pacemaker.

1985

Becker publică “The Body Electric (Corpul electric)”. Teoria lui contestă abordarea acceptată până atunci
a organismului uman din perspectivă mecanică. Prin cercetările sale, el descoperă indicii care mai târziu
au dus la o mai bună înţelegere a procesului de vindecare şi a faptului că electricitatea este esenţială
vieţii. Becker cercetează motivul pentru care oasele sănătoase se vindecă, iar cele bolnave nu.
Experimentele lui au fost făcute în special pe salamandre şi broaşte, iar mai târziu şi-a extins cercetările
şi a studiat regenerarea tisulară după leziuni sau amputări ale membrelor. Becker a suspectat că
câmpurile electrice joacă un rol important în controlarea procesului de regenerare şi a notat potenţialul
electric în diferite puncte ale corpului în timpul procesului de regenerare.

Această hartă a organismului uman a dezvăluit că membrele sunt de obicei încărcate negativ, în timp ce
restul organismului este încărcat pozitiv. În cazul în care se amputează un membru al unei salamandre,
voltajul la nivelul amputării se modifică într-o zi de la aproximativ -10mv (milivolţi) la +20 mV (milivolţi)
sau mai mult, fenomen denumit curentul leziunii. În cazul broaştelor, voltajul ajunge la valoarea normală
negativă în patru săptămâni, şi nu există regenerare tisulară.

Pe de altă parte, în cazul salamandrelor, voltajul ajunge de la +20 mV la -30 mV în primele două
săptămâni, şi apoi se normalizează şi atinge valoarea de -10 mV în următoarele două săptămâni, când
are loc şi regenerarea tisulară.

1988

Se înregistrează la FDA aparatul Voll de electro-acupunctură şi medicină energetică. (aparatul Voll este
un aparat unidimensional pentru măsurarea rezistenţei cutanate)

1989

Se înregistrează la FDA aparatul Xrroid de biofeedback al Prof. Nelson, un dispozitiv tridimensional,

trivectorial şi voltametric.

2010

Astăzi, mii de doctori şi cercetători din lumea întreagă consideră electro-medicina şi biofeedback-ul
drept alternative eficace la metodele tradiţionale de tratament. Aceste metode deschid drumul către noi
posibilităţi de tratare a diferitelor afecţiuni, ca leziunile măduvei spinării, refacerea musculară,
regenerarea nervoasă, stimularea creierului, tulburările vezicii urinare, bolile inimii, tumorile şi multe
alte probleme cronice.
 

Cercetări in biofeedback

Următoarele articole sprijină ştiinţa biofeedback-ului în general precum şi aplicaţiile acesteia ca terapii
eficace pentru o serie de afecţiuni clinice:

Biofeedback pentru tratarea durerii membrelor fantomă.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat:  Cercetătorii de la Centrul pentru Studierea Durerii din cadrul Institutului de Reabilitare din
Chicago/Universitatea de Medicină Northwestern au condus un studiu pe 9 indivizi suferind de durerea
membrului fantomă pentru a evalua efectele tehnicilor de biofeedback asupra acesteia. Subiecţii au
participat la şedinţe de biofeedback timp de 4-6 săptămâni. La opt din cei nouă pacienţi s-au constat
reduceri ale durerii în procent de de 25-66%.

Biofeedback pentru tratarea cefeleei şi alte dureri la copii.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat:  S-au făcut multe cercetări asupra efectelor biofeedback-ului în tratarea durerii la copii, în
special cefaleea. Datele empirice au fost studiate şi evaluate atât la Institutul Central al Bolilor Mintale
din Mannheim, Germania, cât şi la Centrul pentru Stres şi Anxietate din Albany, New York. Descoperirile
arată că două treimi din copii au resimţit o scădere de 50% a durerii. Cercetările referitoare la
eficacitatea tehnicilor de biofeedback în cazul durerii artritice sau durerii abdominale recurente nu au
oferit rezultate concludente datorită lipsei de studii.

Biofeedback combinat al HRV (variabilitatea ritmului cardiac) cu un pulsoximetru pentru boala

pulmonară obstructivă cronică: descoperiri preliminare.
Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: Universitatea Centrului de Medicină din Wahington a condus un studiu pentru testarea
efectelor asupra calităţii vieţii a unei metode de tratament care combină HRV biofeedback cu un
pulsoximetru la pacienţii cu boala pulmonară obstructivă cronică. S-au studiat douăzeci de participanţi
pe parcursul a nouă şedinţe, folosind testul de distanţă parcursă în 6 minute de mers. Rezultate.
Rezultatele arată o creştere semnificativă clinic a distanţei parcurse şi a calităţii vieţii în general.

Biofeedback-ul Undei-R-la-interval de puls normalizează tensiunea arterială.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: Medicii din Munchen, Germania, au evaluat modul în care tratamentul cu biofeedback
afectează pacienţii cu tensiune arterială problematică. 22 de participanţi au primit 3 şedinţe individuale
pe parcursul a două săptămâni. 12 participanţi au avut tensiune arterială ridicată, pe când ceilalţi 10 au
avut tensiune arterială scăzută. În concluzie s-a descoperit că atât tensiunea arterială ridicată cât şi cea
scăzută s-au modificat pozitiv semnificativ în urma a trei şedinţe de biofeedback.

Tratamentul cu biofeedback în astm.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438
Rezumat: La Universitatea de Medicină şi Stomatologie din New Jersey şi la Facultatea de Medicină
Robert Wood Johnson s-au făcut cercetări care au evaluat eficacitatea biofeedback-ului ca tratament
adjutant în astm. Au participat 94 de voluntari adulţi cu astm. Rezultatele sugerează că în urma studiului
participanţii au necesitat o doză mai mică de steroizi, iar severitatea astmului a scăzut cu un nivel.

O comparaţie între eficacitatea electromiografiei, terapiei cognitiv-comportamentale şi intervenţiilor

medicale tradiţionale în tratamentul durerii muscularo-scheletice cronice. Retrieved September 3, 2010
from http://www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: Cercetătorii de la Universitatea din Tubingen, Germania, au comparat trei metode diferite de
tratament pentru durerea muscularo-scheletică cronică, cu scopul de a determina care dintre ele este
cea mai eficientă. Printre tratamentele comparate se numără EMG Biofeedback, terapiile cognitiv-
comportamentale şi tratamentul medical tradiţional. La şedinţa de monitorizare la 24 de luni s-a
descoperit că doar în grupul de biofeedback s-au menţinut reducerile semnificative ale severităţii
durerii.

Biofeedback-ul în tratamentul hipertensiunii.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: Comitetul pentru Sănătate Publică a raportat că tehnicile de biofeedback reprezintă metode
constructive pentru reducerea medicaţiei la pacienţii cu hipertensiune. Rezultatele sunt obţinute în
urma a 10, 20 de şedinţe de 30 de minute, care au efecte dovedite în reducerea tensiunii arteriale.-
minute sessions, which have been proven to lessen blood pressure levels.

Relaxare prin Biofeedback în migrene: legătura cu velocitatea fluxului sanguin din artera cerebrală
medie. QBAA Published Research.
Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: Departamentul de Psihiatrie şi Neurologie al Colegiului Medical din Ohio a testat 20 de

pacienţi cu migrene cu sau fără aură. După 20 de şedinţe de biofeedback, pacienţii au experimentat o
reducere a durerii, depresiei şi
anxietăţii. Pacienţii cu şi fără aură au raportat în aceeaşi măsură efectele pozitive.

Evaluarea eficacităţii tratamentelor de biofeedback în reducerea anxietăţii la copii.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Rezumat: De-a lungul unei perioade de şase săptămâni, o sută cincizeci de copii de clasa a 7-a şi a 8-a
suferind de anxietate au participat la 12 şedinţe de biofeedback pentru a determina dacă acestea sunt
eficace în reducerea simptomelor. Li s-au administrat şase şedinţe de training termal şi şase şedinţe de
EMG. Rezultatele arată o scădere semnificativă a anxietăţii.

Biofeedback pentru tratamentul insuficienţei cardiace.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Abstract: Tehnicile de biofeedback pot fi folosite pentru a reduce activarea sistemului nervos simpatic
(SNS) şi a stimula activarea sistemului nervos parasimpatic (SNP ). Este dovedit că hiperactivitatea
sistemului nervos simpatic contribuie la progresia insuficienţei cardiace. Este un fapt acceptat că
activitatea scăzută a sistemului nervos parasimpatic poate juca un rol în patofiziologia insuficienţei
cardiace. În plus faţă de dezechilibrele autonome, procesul de inflamaţie cronică are rol în progresia
insuficienţei cardiace, iar cercetări recente sugerează că activarea procesului inflamator poate fi
atenuată de stimularea nervului vag.Deoarece interferează atât cu dezechilibrele autonome cât şi cu
procesul inflamator, managementul stresului aplicat alături de biofeedback poate fi un tratament
eficace la pacienţii cu insuficienţă cardiacă prin îmbunătăţirea stării clinice şi calităţii vieţii.

Studii recente sugrează că biofeedback-ul şi managementul stresului au un impact pozitiv asupra

pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică, iar pacienţii care au un control mai ridicat asupra bolii au o
calitate a vieţii mai ridicată. Studiul nostru în curs de desfăşurare despre tratamentul insuficienţei
cardiace în ultimul stadiu cu biofeedback combinat cu tehnici de management al stresului va examina şi
simptomele biologice ale pacienţilor trataţi la momentul transplantului de inimă, pentru a evalua
efectele biofeedback-ului asupra componentelor celulare şi moleculare ale inimii afectate. Ipoteza
noastră este că efectele trainingului de biofeedback vor ajunge până la a remodela inima umană
afectată, în plus faţă de creşterea calităţii vieţii.

Biofeedback pentru cefalee.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Abstract: Biofeedback reprezintă feedbackul direct al unei funcţii fiziologice. Scopul acestor tehnici este
de a îndrepta funcţia respectivă într-o anume direcţie. Pentru a reuşi acest lucru, se trimite un semnal
acustic sau vizual care trebuie perceput la nivel conştient. Ca metodă terapeutică, biofeedback-ul derivă
din terapiile cognitive şi poate fi folosit în contextul intervenţiilor comportamentale. Biofeedback-ul s-a
dovedit eficace în tratarea durerii. Meta-analizele recente relevă dovezi importante ale eficacităţii sale în
tratamentul migrenelor clasice. Tehnicile de biofeedback sunt considerate foarte eficace în asemenea
probleme. PMID: 20563685 [PubMed – in process]

Realitatea virtuală în tratamentul anxietăţii generalizate.

Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438

Abstract: Sindromul anxios generalizat este o boală anxioasă comună caracterizată de 6 luni de ”griji şi
anxietate excesive” cu privire la diferite situaţii şi evenimente. Anxietatea şi grija sunt deseori
acompaniate de simptome ca agitaţia, oboseala, dificultate de a se concentra, iritabilitatea, tensiunea
musculară şi tulburările de somn. Acest sindrom se tratează de obicei medicamentos şi/sau prin
psihoterapie. Cele mai promiţătoare metode de tratament par a fi terapiile cognitive şi relaxarea. Acest
studiu integrează aceste metode de abordare prin folosirea sistemului pentru biofedback-ul realităţii
virtuale (VR ) folosit atât pentru relaxare cât şi pentru monitorizare. Mai mult, această tehnică este
dezvoltată prin folosirea unui telefon mobil care permite pacienţilor să repete această experienţă într-un
alt mediu decât cel ambulatoriu. Acest articol descrie rezultatele unui studiu controlat (NCT00602212)
pe 20 de pacienţi cu sindromul anxios generalizat împărţiţi aleator în următoarele grupuri: (1) grupul VR
şi mobil (VR MB) inclusiv biofeedback; (2) grupul VR şi mobil (VR M) fără biofeedback; (3) lista de
aşteptare (WL). Datele clinice subliniază faptul că (a) VR poate fi folosit în tratamentul sindromului; (b) în
cazul tratamentului VR, pacienţii profită de telefonul mobil care permite repetarea experienţei VR.

EMG Biofeedback prelungit îmbunătăţeşte funcţionarea extremităţilor superioare ale copiilor cu

paralizie cerebrală.
Preluat de pe www.qbaa.org/Default.aspx?pageId=476438
nu a mai fost folosită pentru tratamentul pe termen lung al tulburărilor de mişcare. Autorii presupun că
aplicarea zilnică a EMG biofeedback poate îmbunătăţi funcţionarea membrelor superioare ale copiilor cu
paralizie cerebrală şi deficienţe motoare la nivelul membrelor superioare. Ei au construit un
electromiograf portabil care include un senzor şi amplificator EMG de suprafaţă, procesare nonliniară a
semnalelor, şi feedback al activităţii musculare. 11 copii cu vârstele cuprinse între 6 şi 16 ani, cu paralizie
cerebrală sau traumatisme cerebrale, au purtat acest dispozitiv cel puţin 5 ore pe zi timp de o lună.

Modificările în funcţionarea membrelor superioare au fost evaluate cu o scală individualizată de atingere

a obiectivelor. Rezultatele arată îmbunătăţiri clinice semnificative la toţi cei 10 copii care au participat la
studiu. Aceste rezultate sugerează că testarea în continuare a EMG biofeedback de suprafaţă este
justificată.

Pentru cine se recomandă biofeedback?

Biofeedback-ul este considerat o tehnică accesibilă, sigură şi simplă care poate fi folosită acasă pentru
monitorizarea şi abordarea diferitelor feluri de stres şi simptomelor asociate acestora, atât individual,
cât şi în familie.

Multe persoane fac trainingul pentru obţinerea diplomei de Specialist Biofeedback Certificat
(Biofeedback Specialist Certification) şi apoi îşi deschid o clinică privată acasă sau lucrează cu dispozitivul
în centre de wellness, cabinete medicale sau alături de chiropracticieni.

Specialistii si terapeutii:

din multe ramuri ale medicinei alternative folosesc biofeedback-ul ca o metodă auxiliară atât pentru a
educa clienţii să preia controlul asupra propriilor vieţi şi să ia decizii pozitive referitoare la stilul de viaţă
şi sănătate în general, cât şi ca modalitate de spriijn în lucrul cu stresul sau durerea.

Aparatul INDIGO este folosit si de psihologi, asistenti sociali, consilieri si psihiatri

pentru identificarea şi echilibrarea emoţiilor cu cel mai înalt scor de reactivitate, corelate cu traumele
psihologice ale clienţilor lor. Această metodă ajută şi la crearea unei relaţii terapeut-client, accelerând
procesul terapeutic.

Pentru sporirea performantei sportive de catre atleti olimpici, traineri si antrenori profesionisti

Biofeedback-ul este folosit de ani de zile pentru sporirea performanţei sportive de către atleţi olimpici,
traineri şi antrenori profesionişti. Reducerea stresului şi ameliorarea durerii oferă un atu important
sportivilor. Astăzi, terapeuţii IND IGO sunt recunoscuţi internaţional pentru rezultatele extraordinare
obţinute prin munca cu atleţii olimpici şi echipele sportive profesioniste, lidere în domeniul sportului.

Terapeuti din toate ramurile medicinei alternative

consideră că rezultatele testului din matricea INDIGO oferă indicii preţioase referitoare la factorii de
stres care afectează clientul, fiind o metodă personalizată şi eficientă de tratare a stresului, fără a se
recurge la tratament medicamentos sau intervenţii invazive.