Nr.

3, 2017

ASOCIA IUNEA TRANSILVANÃ PENTRU LITERATURA ROMÂNÃ

ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN
DESPÃR ÃMÂNTUL ,,VASILE MOGA” SEBEŞ

ASTRA SABESIENSIS

Numãr 3, 2017

Editura Argonaut
Cluj-Napoca
2017
1
 Astra Sabesiensis

ASTRA SABESIENSIS
Proiecţ finan aţ de Primãria Municipiului Sebeş

COLEGIUL ŞTIIN IFIC:

Prof. univ. dr. Harald Heppner (Graz);
Prof. univ. dr. Daniela Lombardi (Pisa);
Prof. univ. dr. Oliver Schulz (Clermont-Ferrand);
Conf. univ. dr. Vasile Ciobanu (Sibiu);
Conf.цuniv.цdr.цIoanцCârjaц(Cluj-Napoca);
Conf. univ. dr. Ana Victoria Sima (Cluj-Napoca);
Conf.цuniv.цdr.цFloricaцBohîl eaцMihu ц(Bucureоti);
Conf. univ. dr. Florin Dobrei (Reоi a);
Conf.цuniv.цdr.цSorinцBulboacãц(Arad);
Conf.цuniv.цdr.цHadrianцGorunц(Târgu-Jiu);
Lect. univ. dr. Mihai Croitor (Cluj-Napoca);
CS III dr. Mircea-Gheorghe Abrudan (Cluj-Napoca);

COLEGIUL DE REDAC IE:

Drd. Mihai-Octavian Groza - directorul revistei;
Dr. Oana Habor - redactor-оef;
Dr. Diana-Maria Dãianц- Ţecreţarцdeцredac ie;
Dr.цAndreeaцOanaцDãncilãцIneoan;
Drd.цNicolaeцDumbrãveŢcu;
Drd. Iuliu-Marius Morariu;
Drd. Gabriela-Margareta Nisipeanu;

Traducerea оi revizuirea textelor оiцrezumaţelorцînцlimbaцenglezã:

Dr. Diana-MariaцDãianцоi Drd. Maria-Daniela Stanciu

ReŢponŢabiliţaţeaцcon inuţuluiцmaţerialelorцapar ineцauţorilor

ISSN 2457-8150
ISSN-L 2457-8150
Coperţa:цCoŢţiцGhi ulicã

DeŢpãr ãmânţul ASTRA ,,VaŢile Moga” Sebeş, Ţţrada Crângului, numãr 14, Sebeş, 515800,
jude Alba, România, ţelefon: 0747-920019; e-mail: grozamihai@ymail.com.

Ediţura Argonauţ, Ţţrada Ciucaş, numãr 5/15, Cluj-Napoca, 400545, jude Cluj, România,
telefon: 0740-139984, fax: 0264-425626; e-mail: editura_argonaut@yahoo.ro.

2
 Nr. 3, 2017

CUPRINS

Editorial ...................................................................................................................................... 7

STUDII:

Daniel CAIN
Cadrilaţerulцînцrela iileцromâno-bulgare (1913-1916) ..................................................... 11

Valeria SOROŞTINEANU
Protopopiatul Miercurea. ,,O ancheţã”цînцanulц1915 ..................................................... 23

IŢţván KOSZTA
,,ÎnцcheŢţiaцimporţuluiцdeцporumb…”.цImplicareaцdepuţa ilorцţranŢilvãneniцNicolaeц
нerbanц оiц Teodorц Mihaliц înц ţranzac iileц privindц imporţulц deц porumbц dinц Regaţulц
Românieiц(1915-1916)........................................................................................................... 41

Daniel Aron ALIC

Ac iuniцeducaţiveцоiцeconomiceцdeцŢprijinireцaцcomuniţã ilorцdinцBanaţцînцperioadaц
PrimuluiцRãzboiцMondial.цSecven eцdinцiŢţoriaцBiŢericiiцOrţodoxeцRomâne ........... 61

Dan PRISÃCARU
Robãneоti оiц Prunaru:ц mãrţuriiц pereneц aleц înalţelorц virţu iц dovediţeц deц oŢţaоul
românцînцRãzboiulцdeцÎnţregireцNa ionalã ....................................................................... 71

Maria Alexandra PANTEA

ImagineaцfronţuluiцînцpreŢaцecleziaŢţicãцdinцBanaţц(1914-1918) .................................. 89

Sebastian-Dragoş BUNGHEZ
нţiriцdeŢpreцfamiliaцregalãцaцRomânieiцînцpaginileцperiodicelorцarãdeneц,,Românul”ц
оi ,,Biserica оi оcoala”цînцperioadaцPrimuluiцRãzboiцMondial оi a Marii Uniri ........ 101

Mircea-Gheorghe ABRUDAN
Mareleц Rãzboiц înц memorialiŢţicaц generaluluiц ŢaŢц ţranŢilvãneanц Arţhur Arz von
Straussenburg ........................................................................................................................ 117

3
 Astra Sabesiensis

Mihai-Octavian GROZA
Unц memorialiŢţц ţranŢilvãneanц maiц pu inц cunoŢcuţц alц Primuluiц Rãzboiц Mondial:ц
cãpiţanulцIlieцSţricaţu ........................................................................................................... 141

Iuliu-Marius MORARIU
Douãц perŢpecţiveц inediţeц aŢupraц Primuluiц Rãzboiц Mondial:ц jurnalulц luiц GuŢţavц
Zikeli оiцînŢemnãrileцluiцVaŢileцMãgheruоan ................................................................... 163

Florin DOBREI
For Unity and Nation. The People of Hunedoara in the Great War ...................... 173

Mihai Rãzvan NEAGU

Considera ii privind implicarea în realizarea Marii Uniri a studen ilorц ţeologiц
româniцdin Transilvania, care au studiat la Cernãu i în perioada 1875-1918 ......... 189

Mihai-Octavian GROZA, Diana-Maria DÃIAN

The Transylvanian Social-Democratic Movement in the Autumn and Winter of
the Year 1918 ........................................................................................................................ 205

Ioan POPA
Ancheţaц ASTREIц privindц jerţfeleц românilorц ţranŢilvãneniц înц Primulц Rãzboiц
Mondial.цNoiцvalorificãriцmeţodologice .......................................................................... 221

RECENZII:

Mihai-Octavian GROZA
Ioanц Bolovan,ц Rudolfц Gräf,ц Haraldц Heppner,ц Oanaц Mihaelaц Tãmaоц
(coordonatori), World War I. The Other Face of the War, Cluj-Napoca, Centrul de
SţudiiцTranŢilvane/PreŢaцUniverŢiţarãцClujeanã,ц2016 ................................................ 243

Mircea-Gheorghe ABRUDAN
Ioana Elena Ignat, Via a coţidianã în Fãgãraо în anul 1916: înŢemnãrile vicarului Iacob
Popa, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2011............................................. 247

Nicolae DUMBRÃVESCU
Maria Alexandra Pantea, Relaţãri din Primul Rãzboi Mondial prezenţaţe în preŢa
ecleziaŢţicã din Banaţ, Bucureоti, Editura Tritonic, 2017................................................. 250

4
 Nr. 3, 2017

Oana-Maria MITU
Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului. Romanul unei vie i ţrãiţe (1914-1918),ц edi ie,ц Ţţudiuц
introductiv, note оi indici de Mihai-Octavian Groza, Gabriela-Margareta
Nisipeanu, Iuliu-Marius Morariu, Cluj-Napoca, Editura Argonaut/Editura Mega,
2017 ......................................................................................................................................... 252

Bogdan GOZMAN
Mihai-Octavian Groza, Diana-Mariaц Dãian,ц Iuliu-Marius Morariu, Romanians
Defending Vienna. The Romanian Central Military Senate of the Officers and Soldiers,
Saarbrücken, ÉdiţionŢцUniverŢiţaireŢцEuropéenneŢ, 2017 ......................................... 255

Iuliu-Marius MORARIU
Tiron Albani, Cum s-a fãcuţ Unirea. Arţicole Ţuprimaţe de cenzurã din monografia Douãzeci
de ani de la Unire de Tiron Albani. Pagini de iŢţorie ţrãiţã,цedi ieцîngrijiţãцdeцIŢţinaцSima,ц
poŢţfa ãцdeцIoanцBedelean,цAlba-Iulia, Editura Aeternitas, 2012 .............................. 256

Lista autorilor ..................................................................................................................... 259

5
Astra Sabesiensis

6
 Nr. 3, 2017

EDITORIAL
Primulц Rãzboiц Mondial,ц conflicţulц careц aц marcaţц Ţfârоiţulц ,,Laц Belleц
Époque”ц оiц aц aduŢц cuц Ţineц moarţeaц aц peŢţeц zeceц milioaneц deц oameni,ц drameц оiц
Ţuferin eцreŢim iţeцpânãцînцzileleцnoaŢţre,цreprezinţãцaŢţãziцmizaцunuiцimenŢцоanţierц
iŢţoriografic,ц cerceţãţoriц dinц lumeaц înţreagãц aplecându-Ţeц aŢupraц Ţţudieriiц оiц
analizãriiцreŢorţurilorцcareцauцduŢцlaцizbucnireaцaceŢţuiцconflicţ,цaŢupraцdeŢfãоurãriiц
оiц conŢecin elorц aceŢţuia,ц iarц maiц nouц aŢupraц impacţuluiц peц careц aceŢţa l-a avut
aŢupraц Ţocieţã ii,ц înц general,ц оiц indivizilor,ц înц parţicular.ц Oц Ţerieц deц publica iiц
periodice,цvolumeцcolecţive,цdic ionare,цinŢţrumenţeцdeцlucruцоiцbazeцdeцdaţeц(liŢţaц
lorцeŢţeцmulţцpreaцlungãцpenţruцaцfiцpomeniţe),цauцfoŢţцlanŢaţeцînцmediulцacademic,
recheŢţionând, astfel, doŢarulцMareluiцRãzboi.
Conferin e,цŢimpozioane,цexpozi iiцdedicaţeцMareluiцRãzboiцauцfoŢţцоiцŢunţц
organizaţeцînцţoaţãцlumeaцpenţruцaцmarcaцŢecolulцŢcurŢцdeцlaцizbucnireaцconflicţului.ц
Sebeоul,цmiculцnoŢţruцburgцdinцinimaцTranŢilvaniei,цaцgãzduiţ,цpânãцlaцoraцacţualã,ц
ţreiцmanifeŢţãriцоţiin ifice,цimporţanţe,цdedicaţeцaceŢţuiцŢubiecţ:цconferin aц,,100цdeц
aniцdeцlaцdeclanоareaцPrimuluiцRãzboiцMondial.цConţribu iaцŢebeоenilorцlaцrãzboiцоiц
MareaцUnire”ц(5цdecembrieц2014),цColocviileц,,VaŢileцMoga”,цedi iaцaц II-a: ,,Quo
vadiŢц Europa?ц Primulц Rãzboiц Mondial:ц iŢţorie,ц culţurã,ц menţaliţã iц (1914-1918)”ц
(11-13цdecembrieц2015)цоiцedi iaцaцIII-a:ц,,RomâniiцînцaniiцMareluiцRãzboiц(1914-
1919).ц Experien ãц оiц memorie”ц (26ц noiembrieц 2016);ц manifeŢţãriц imporţanţeц aţâţц
prinц numãrulц parţicipan ilor,ц cerceţãţoriц оiц iŢţoriciц conŢacra i,ц câţц maiц aleŢц prinц
rezulţaţe,цmaţerializaţeцînţr-un volum colectiv (Sebeо, ţimp regãŢiţ. Lucrãrile Conferin ei
,,100 de ani de la declanоarea Primului Rãzboi Mondial. Conţribu ia Ţebeоenilor la rãzboi оi
Marea Unire”,цcoordonaţцdeцRodicaцGroza)цоiцunцnumãrцŢpecialцalцanuaruluiцnoŢţru.
Cel de-alцţreileaцnumãrцalцanuaruluiц,,AŢţraцSabeŢienŢiŢ”цimpuneцpublica iaц
noaŢţrãц caц Ţinguraц publica ieц dinц mediulц оţiin ificц româneŢc careц îоiц dedicãц douãц
edi iiцconŢecuţiveцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondialцоiцMariiцUniri.цSţudiileцpublicaţeц
abordeazãцţemaţiciцdinцceleцmaiцdiverŢe,цdeцlaцiŢţoriaцmiliţarã,цlaцceaцeconomicã,цdeц
laц cheŢţiunileц diplomaţice,ц laц celeц na ional-politice, de la imagineaц rãzboiuluiц
reflecţaţãцînцpreŢaцvremii,цlaцmemorialiŢţicã.цToaţeцaceŢţeaцiluŢţreazãцvaŢţulцţerenцpeц
careцîlцoferãцcerceţareaцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondialцоiцMariiцUniriцcare,цconţrarц
opinieiц unorц ,,diŢţinоi”ц cerceţãţori,ц aŢcunde,ц încã,ц mulţeц fa eţeц оiц epiŢoadeц
necunoŢcuţe,цceцaоţeapţãцŢãцfieцdeŢcoperiţeцоiцvalorificaţe.цPrinцceleц14цŢţudii,цcareцŢeц
remarcãцprinцclariţaţeaцţexţului,цprinцŢţilulцperŢonal,цprinцanalizareaцоiцinţerpreţareaц

7
 Astra Sabesiensis

înцprofunzimeцaцinforma iilorцdocumenţare,цŢunţцfieцlanŢaţeцnoi piste de cercetare,

fieцcompleţaţeцŢauцrecheŢţionaţeцcerceţãriцmaiцvechi.
NuцpuţeamцîncheiaцaceŢţцcuvânţцinţroducţiv,цfãrãцaцneцexprimaцgraţiţudineaц
fa ãц deц auţoriiц Ţţudiilorц оiц recenziilorц redaţeц înц aceŢţц numãr,ц careц auц rãŢpunŢц cuц
prompţiţudineцоiцŢerioziţaţeцinviţa ieiц noaŢţre,цfa ãцdeцmembriiцcolegiuluiц оţiin ificц
care s-auц îngrijiţц deц caliţaţeaц maţerialelorц publicaţe,ц precumц оiц fa ãц deц membrii
colegiuluiцdeцredac ieцcareцauцpregãţiţцcuцmulţцprofeŢionaliŢmцaceŢţцnumãr.
Gândulц noŢţruц celц bunц оiц Ţenţimenţeleц deц recunoоţin ãц Ţeц îndreapţãц Ţpre
Primãriaц Municipiuluiц Sebeо care,ц înц bunaц ţradi ieц aц mecenaţului,ц prinц Ţprijinulц
financiarц oferiţ,ц înц cadrulц programuluiц anualц penţruц acordareaц deц finan ãriц
neramburŢabileцperŢoanelorцfiziceцŢauцjuridiceцfãrãцscop patrimonial, pe anul 2017,
aцfãcuţцpoŢibilãцapari iaцaceŢţuiцnumãrцalцanuaruluiцnoŢţruцоiцconţinuareaцproiecţuluiц
,,AŢţraцSabeŢienŢiŢ”.
Nuц înц ulţimulц rând,ц aducemц caldeц mul umiriц ediţuriiц Argonauţ,ц Cluj-
Napoca,цprecumцоiцcolecţivuluiцformaţцînцjurulцaceŢţeia,цpenţruцdiŢponibiliţaţeaцоiц
profeŢionaliŢmulцdovediţцpeцparcurŢulцcolaborãriiцnoaŢţreцediţoriale.
Înц încheiere,ц neц exprimãmц convingereaц cãц aceŢţц alц ţreileaц numãrц alц
anuaruluiц ,,AŢţraц SabeŢienŢiŢ”ц vaц ţreziц inţereŢulц comuniţã iiц academice,ц iarц
materialeleц publicaţeц vorц conŢţiţuiц puncţeц deц reperц înц elaborareaц viiţoarelorц
cerceţãriцdedicaţeцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondialцоiцMariiцUniri.цExcelŢiorч

Drd. Mihai-Octavian Groza

Preşedinţele DeŢpãr ãmânţului ASTRA ,,VaŢile Moga” Sebeş

8
 Nr. 3, 2017

Studii

9
Astra Sabesiensis

10
 Nr. 3, 2017

CADRILATERUL ÎN RELA IILE

ROMÂNO-BULGARE (1913-1916)

Dr. Daniel Cain

Academia Românã, InŢţiţuţul de Sţudii Sud-EŢţ Europene Bucureşţi

Este greu deц în eleŢц deŢconŢiderareaц оiц dezinţereŢulц peц careц iŢţoriografiaц
româneaŢcãцaцMareluiцRãzboiцleцaraţãцraporţurilorцdinţreцVechiulцRegaţцоiцBulgaria.ц
Înц ceeaц ceц priveоţeц campaniaц româneaŢcã,ц nuц doarц începuţulц dezaŢţruluiц
(Turţucaia),цciцоiцizbãvireaц(armiŢţi iulцdeцlaцSalonic)цauцveniţцdinŢpreцŢudulцDunãrii.ц
IŢţoriciiцromâniцauцcãpãţaţцuоurin aцdeцaцacordaцaţen ieцdoarцvicţoriilor,цţrecândцcuц
vedereaц înfrângerile.ц Turţucaiaц nuц eŢţeц oц excep ie. 1 Ceaц maiц bunãц dovadãц oц
reprezinţãц abŢen aц oficialilorц româniц deц laц feŢţiviţã ileц organizaţeц deц auţoriţã ileц
bulgareц înц ulţimiiц aniц peц câmpulц deц lupţãц deц laц Turţucaia,ц loculц celuiц maiц mareц
dezaŢţruц miliţarц Ţuferiţц deц armaţaц românãц înц Primulц Rãzboiц Mondial.ц Înц acelaоiц
ţimp,цaceaŢţãцbãţãlieцreprezinţãцcelцmaiцmareцŢucceŢцob inuţцdeцarmaţaцbulgarãцînц
ţimpulцprimeiцconflagra iiцmondiale.цDeоiцfacile,цdouãцŢunţцexplica iileцdeŢцînţâlniţeц
pentru a ilustra ceea ce s-aцînţâmplaţцînцţoamnaцanuluiц1916цpeцfronţulцdobrogean:ц
lipŢaц deц recunoоţin ãц aц bulgarilorц оiц lipŢaц deц reac ieц aц ţrupelorц ruŢeоţi.2 Seц ignorãц
fapţulц cã,ц penţruц bulgarulц deц rând,ц inţerven iaц miliţarãц aц Românieiц înц celц de-al
doileaц rãzboiц balcanicц aц оţerŢц cuц bureţeleц aminţireaц campanieiц dinц 1877-1878.ц Înц
ceeaц ceц priveоţeц cooperareaц miliţarãц româno-ruŢãц dinц primeleц Ţãpţãmâniц aleц
campanieiц dinц Dobrogea,ц lucrurileц Ţunţц mulţц maiц nuan aţe,ц neceŢiţândц unц Ţţudiuц
Ţeparaţ.ц Deоiц înц perioadaц inţerbelicãц auţoriţã ileц bulgareц auц publicaţц oц Ţerieц
imporţanţãцdeцdocumenţeцdiplomaţiceцоiцmiliţareцdinцperioadaц1914-1918, acestea
rãmânцpracţicцinacceŢibileцiŢţoricilorцromâni,цdinцcauzaцbariereiцlingviŢţice.цÎnцpluŢ,ц
arhiveleц bulgareц deц laц Sofiaц оiц Velikoц Târnovoц con inц informa iiц exţremц deц uţileц
penţruцaцîn elegeцcumцaцfoŢţцpoŢibilцdezaŢţrulцdeцlaцTurţucaia.цDeцaŢemenea,цeleцpoţц
lãmuriцuna dinцmicileцconţroverŢeцdinцiŢţoriografiaцromâneaŢcãцоiцbulgarã:цcineцeŢţeц
vinovaţцpenţruцdeclanоareaцoŢţiliţã ilorцpeцfronţulцdinцDobrogea?

1 DinцconŢiderenţeцideologice,цbãţãliaцdeцlaцTurţucaiaцabiaцeŢţeцmen ionaţãцînцvolumulцpublicaţцdeц
Victor Atanasiu, Anastasie Iordache, Mircea Iosa, Ion N. Oprea, Paul Oprescu, România în Primul
Rãzboi Mondial,цBucureоţi,цEdiţuraцMiliţarã,ц1979,цp.ц161.
2 Vezi,цŢpreцexemplu:цDanцFãlcan,ц„Unцanцcaцleii”,цînцHistoria Special,цanцVI,цnumãrц19,цiunieц2017,цp.ц

12.
11
 Astra Sabesiensis

Înцiulieц1913,цRomâniaцdecideцŢã-оiцţrimiţãцarmaţaцpeŢţeцDunãre,цpenţruцaц
puneцcapãţцceluiцde-alцdoileaцrãzboiцbalcanic.цÎnцŢcurţцţimp,цţrupeleцromâneцajungц
aproapeц deц Sofia,ц fãrãц aц înţâlniц vreoц împoţrivireц dinц parţeaц armaţeiц bulgare,ц
imobilizaţãцlaцgrani aцcuцSerbiaцоiцGrecia.цEŢţeцpracţicцoцplimbareцmiliţarãцprinţr-o
arãцlipŢiţãцdeцapãrare:ц„Nefericita Bulgarie! Satele Ţunţ puŢţii de voinici. Trupele române cad
aŢupra Ţaţelor, ca lãcuŢţele”.3 AuцexiŢţaţцdeŢţuleцvociцcareцauцrecunoŢcuţцcãцalţaцarцfiцfoŢţц
Ţoarţaц aceŢţeiц campaniiц miliţareц dacãц „bulgarii nu ar fi foŢţ încol i i din ţoaţe pãr ile”.
MaiorulцDabija,цaţaоaţцmiliţarцlaцSofia,цŢpuneцlucrurilorцpeцnume:ц „Armaţa românã
inţraŢe în rãzboi nu deŢţul de bine pregãţiţã, alimenţarea Ţ-a fãcuţ foarţe greu, Ţerviciile Ţaniţare
au func ionaţ foarţe Ţlab, aоa cã aţunci când a Ţurveniţ holera, ţoaţã lumea оi-a pierdut capul,
mul i ofi eri оi Ţolda i au muriţ de holerã”.4 Apari iaц holereiц nuц aц reprezenţaţц „un simplu
incident”,ц ciц ţrebuieц conŢideraţãц „o Ţimbolicã încununare” a unor „decenii de uоurin ã, de
neglijen ã оi de incapaciţaţe în guvernarea ãrii”. 5 Numãrulц Ţurprinzãţorц deц mareц alц
vicţimelorцînregiŢţraţeцînцţimpulцaceŢţeiцŢcurţeцcampaniiцmiliţare,цlipŢiţãцdeцciocniriц
peцcâmpulцdeцlupţã,цpreveŢţeоţeцravagiileцpeцcareцţifoŢulцexanţemaţicцleцvaцfaceцînц
ţimpulцreţrageriiцînцMoldova.6
Înцvaraцluiц1913,цprinŢцînţreцdouãцfronţuri,цguvernulцbulgarцadopţãцaceeaоiц
poliţicãц peц careц oц vorц adopţaц оiц cabineţeleц româneц înц primãvaraц luiц 1918:ц
conŢervareaц Ţţaţaliţã ii,ц chiarц cuц pre ulц unorц pierderiц ţeriţorialeц Ţemnificaţive,ц înц
aоţepţareaцunorцvremuriцmaiцbuneцŢauцchiarцaцunuiцmiracol.цÎnцŢchimbulцparţicipãriiц
sale la cel de-alц doileaц rãzboiц balcanic,ц Româniaц primeоţeц Dobrogeaц deц Sud,ц
invocândцnevoiaцuneiцgrani eцŢţraţegiceцcuцBulgaria.7 Popula iaцnoiiцprovinciiцeŢţeц
eŢţimaţãц laц aproapeц 300.000ц deц locuiţori,ц înц Ţpecialц ţurciц оiц bulgari. 8 Chiarц dacãц
româniiцreprezinţãцdoarц5%цdinцpopula iaцnouluiцţeriţoriu,цexiŢţãцdeŢţulцopţimiŢmц
înцcercurileцpoliţiceцdeцlaцBucureоţiцcãцaceaŢţãцregiuneцvaцfiцinţegraţãцcuцŢucceŢцînц
RegaţulцRomân.цModulцînцcareцDobrogeaцdeцNordцaцfoŢţцcolonizaţãцdupãц1878цleц
dãц încredereц auţoriţã ilorц româneц înц reuоiţaц miŢiuniiц lor.ц Prinц urmare,ц Ţeц opţeazãц

3 ÎnŢemnareц dinц jurnalulц Ţergenţuluiц Georgeц Topîrceanu,ц dinц 30ц iulieц 1913.ц Penţruц deţalii, vezi
Georgeц Topîrceanu,ц Scrieri alese,ц volumц II,ц edi ieц îngrijiţãц deц Al.ц SãnduleŢcu,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц
Minerva, 1971, p. 273.
4 BiblioţecaцAcademieiцRomâne,цSec iaцManuŢcriŢe,цAц1710,цGeneralцG.цA.цDabija,цAmintiri din cariera

miliţarã, 1893-1920. Oameni, ţipuri, obiceiuri, nãravuri оi ŢiŢţeme de alţã daţã, p. 355.
5 Constantin Argetoianu, Memorii penţru cei de mâine. Aminţiri din vremea celor de ieri,цedi iaцaцII-a, volum

I-II,цîngrijiţцdeцSţelianцNeagoe,цBucureоţi,цEdiţuraцMachiavelli,ц2008,цp.ц227.
6 PoţriviţцdaţelorцpublicaţeцdeцOficiulцNa ionalцpenţruцCulţulцEroilor,ц2.705цdeцmiliţariцromâniцоi-au

pierduţц via aц înц ţimpulц campanieiц dinц Bulgaria,ц dinц varaц luiц 1913.ц Penţruц deţalii,ц veziц
https://once.mapn.ro/pages/view/95, accesat la 10 Septembrie 2017.
7 Vezi,ц înц aceŢţц ŢenŢ:ц MiniŢţèreц deŢц AffaireŢц EţrangèreŢ,ц Le Traiţé de Paix de BucareŢţ du 28 juilleţ (10

aoûţ) 1913, précédé deŢ ProţocoleŢ de la Conférence,цBucareŢţ,цImprimerieцdeцl’Eţaţ,ц1913.

8 George Georgescu, Jude ul Caliacra din puncţ de vedere adminiŢţraţiv, financiar, economic, Ţocial оi culţural,

Bucureоţi,ц InŢţiţuţulц deц Arţeц Graficeц Carolц Göbl,ц 1915,ц p.ц 3;ц Ionц N.ц CãmãrãоeŢcu,ц Durostorul.
Expunerea Ţiţua iunei jude ului la 1 decembrie 1914, Bucureоţi,цTipografiaцIonцC.цVãcãreŢcu,ц1915,цp.ц20.
12
 Nr. 3, 2017

penţruцunцregimцexcep ionalцalцnouluiцţeriţoriuцromâneŢc:цprivareaцnoilorцceţã eniц

româniцdeцa-оiцalegeцparlamenţariiцоiцprimarii,цinţerdic iaцdeцa cumpãraцproprieţã iцînц
reŢţulцregaţului.цAceŢţцfapţцŢţârneоţeцnemul umireaцdepuţaţuluiцdobrogeanцIoanцN.ц
Roman,ц careц aц miliţaţц mulţц ţimpц penţruц ridicareaц regimuluiц excep ionalц dinц
Dobrogea de Nord: „Credin a mea eŢţe cã mai curând vom aţrage elemenţele Ţţrãine din noul
ţeriţoriu, aŢimilându-le оi fãcându-le Ţã beneficieze de drepţul comun, decâţ inându-le sub un
regim Ţpecial, Ţub diŢpozi iuni excep ionale de lege”. 9 Inţraţц înц opozi ie,ц foŢţulц miniŢţruц
Takeц IoneŢcuц îiц vaц reproоaц guvernuluiц liberalц fapţulц cã,ц înц organizareaц nouluiц
teritoriu, s-aцinŢpiraţцpreaцmulţцdupãцmodelulцDobrogeiцdeцNord:ц„E o foarte mare
deoŢebire înţre anexarea de la 1878 оi cea de aŢţãzi. La 1878 noi anexam o provincie ţurceaŢcã,
anexam o popula ie foarţe rarã, un ameŢţec de oameni care nu ţrãiŢe niciodaţã din via a liberã,
cãci îi luam de la ţurci. Mai aveam оi un avanţaj: erau mul i români prinţre dânоii. AŢţãzi noi
primim o bucaţã de pãmânţ a cãrei popula ie a avuţ via ã conŢţiţu ionalã ţimp de 30 ani de zile,
mai mult sau mai pu in ŢofiŢţicaţã, via ã conŢţiţu ionalã de orienţ, dar ţoţuоi via ã conŢţiţu ionalã.
Din aceaŢţã popula ie, 140.000 Ţufleţe, cum Ţpune chiar ŢţaţiŢţica noaŢţrã, Ţunţ bulgari, care au
foŢţ Ţţãpâni poliţici pe înţreg ţeriţoriul aceŢţa. Acolo ei au ţrãiţ o via ã conŢţiţu ionalã de 30 ani de
zile, via a unui Sţaţ care în ulţimul ţimp a foŢţ înţr-o vrãjmãоie acuţã cu Sţaţul cãruia ei azi
apar in. O aŢimilare compleţã abŢoluţã, de la începuţ, n-aо fi îndrãzniţ Ţ-o propun nici eu оi cred
cã guvernul a fãcuţ foarţe bine cã n-a propus-o. Nu Ţe poaţe. Trebuie o Ţcurţã perioadã de
încercare în care оi noi Ţã cunoaоţem mai bine pe noii noоţri ceţã eni оi noii noоţri ceţã eni Ţã
cunoaŢcã mai bine ara cãreia îi apar in, Ţã Ţe împace mai leŢne cu ideea cã de aŢţãzi înainţe vor fi
români, nu din puncţul de vedere eţnic-asta nu le cer-dar români din puncţul de vedere poliţic, оi cã
vor da nu numai o Ţupunere oarbã оi paŢivã, dar оi o Ţupunere conоţienţã noii Ţuveraniţã i [...]
Am anexaţ, penţru cã era o ţrebuin ã a Sţaţului român, оi penţru cã vecinii noоţri n-au avut
deŢţulã minţe Ţã priceapã ceaŢul în care puţeau Ţã Ţţea de vorbã cu noi, penţru ca anexarea Ţã Ţe
facã prieţeneоţe, fãrã ca armaţa românã Ţã meargã Ţub zidurile Sofiei. Dar am anexaţ cu gândul
cã pe aceia pe care i-am rupţ din paţria lor, oricâţ de neînŢemna i ar fi ei la numãr, Ţã fim penţru
dânоii, nu oameni de aceeaоi raŢã, cãci nu Ţunţem, dar oameni care, prin juŢţi ia noaŢţrã, prin
ţoleran a noaŢţrã, prin civiliza ia noaŢţrã, Ţã fim Ţuperiori foоţilor lor Ţuverani, care i-au guvernat,
оi cel pu in când îоi vor zice: am rãmaŢ bulgari în Ţufleţ, dar fiindcã nu ne-a foŢţ Ţoarţa Ţã
rãmânem Ţupuоi bulgari, ţoţ e bine Ţã fim Ţupuоi români, cãci bulgari fiind, nicãieri nu Ţe poaţe
ţrãi mai bine decâţ Ţub Ţcepţrul României”.10
Legeaц privindц organizareaц Dobrogeiц Noiц eŢţeц voţaţã,ц înц procedurãц deц
urgen ã,цînцprimãvaraцanuluiц1914,цfãrãц oц dezbaţereц parlamenţarãцŢerioaŢã.ц Douãц
Ţunţц principiileц fundamenţaleц aleц aceŢţeiц legiŢla iiц Ţpeciale:ц „1) Ţţabilire a unei prime
înţocmiri adminiŢţraţive chemaţã Ţã înceapã оi Ţã prepare deŢãvârоiţa unificare adminiŢţraţivã a
aceŢţor inuţuri cu înţregul Regaţ cu care Ţunţ penţru ţoţdeauna legaţe; 2) aŢigurarea unei

9 DeŢbaţerile Adunãrii Depuţa ilor,ц SeŢiuneaц ordinarãц 1914,ц numãrц 31/1ц aprilieц 1914,ц оedin aц dinц 28ц

martie 1914, p. 408.

10 Ibidem,цSeŢiuneaцordinarãц1914,цnumãrц30/29цmarţieц1914,цоedin aцdinц27цmarţieц1914, p. 400, 404.

13
 Astra Sabesiensis

dezvolţãri locale liniоţiţã, aţâţ de neceŢarã dupã lungile zdruncinãri ale rãzboiului balcanic”. 11
Guvernulц Brãţianuц eŢţeц chiarц învinuiţц deц cãţreц opozi ieц cãц urmãreоţeц aŢimilareaц
popula ieiцdinцaceŢţцnouцţeriţoriuцînţr-unцmodцbruţal,цceeaцceцnuцaveaцcumцŢãцaţragãц
Ţimpaţiaцnoilorцceţã eniцromâni.цConŢervaţorulцIonцN.цLahovariцîоiцargumenţeazãц
punctul de vedere: „D-lor, înţr-o provincie anexaţã, оi care nu e populaţã-Ţã nu ne facem
iluzii-de oameni de acelaоi neam, de aceeaоi origine, de aceeaоi limbã cu noi, Ţunţ douã elemenţe, ca
în fiecare arã. EŢţe un elemenţ care cu greu Ţe va Ţupune domina iei noaŢţre, acel elemenţ înŢã e o
minoriţaţe, Ţunţ oameni care Ţe numeŢc inţelecţuali, care au parţicipaţ, Ţub regimul de pânã azi, la
via a publicã: profeŢorii, avoca ii, publiciоţii, foоţii depuţa i, foоţii candida i, foоţii primari оi
func ionari; evidenţ eŢţe cã aceŢţe elemenţe mulţã vreme au Ţã regreţe Ţţarea de mai înainţe. нi eu
nu le fac nici o impuţare penţru aceaŢţã Ţţare ŢufleţeaŢcã, dar nici nu prea puţem conţa ca, cel
pu in penţru o genera iune, Ţã devinã Ţinceri, ţrup оi Ţufleţ, cum Ţe zice, ceţã eni devoţa i ai paţriei
celei noi. O parţe va fi poaţe mai pu in refracţarã, Ţunţ оi unii oameni cu mai pu inã ţãrie de
reziŢţen ã, dar mul i vor rãmâne refracţari, оi chiar dacã în fapţe Ţe vor Ţupune legilor оi daţoriilor
cãţre paţria cea nouã, dorul, regreţele, aŢpira iunile lor vor fi în alţã direc ie. Dar aceоţia, d-lor,
formeazã minoriţaţea. Majoriţaţea înŢã, plugarul, omul de la arã, omul care îоi vede de pâinea de
ţoaţe zilele, omul care ine la moоioara lui, micã Ţau mare, la peţecul de pãmânţ pe care-l culţivã,
acela d-lor-оi aici eŢţe Ţecreţul înţr-adevãr al anexãrilor-acela, dacã nu-l vei amenin a în inţereŢele
lui, dacã îi vei reŢpecţa cu Ţcrupuloziţaţe drepţurile оi Ţiţua iunea, dacã nu vei aduce, odaţã cu
Ţchimbarea regimului poliţic, оi o perţurbare economicã оi Ţocialã, care Ţã zdruncine inţereŢele celor
mul i, acela, d-lor, leŢne Ţe va împãca cu regimul cel nou. AceŢţuia dacã îi vei da o mai bunã оi o
mai regulaţã adminiŢţra ie, dacã îi vei aduce proŢperiţaţe оi vei favoriza dezvolţarea inţereŢelor Ţale
maţeriale, dacã acela care va avea o prãvãlie de închiriaţ, o va închiria, Ţub domina ia noaŢţrã, cu
1000 de lei, în loc de 500, Ţau dacã îоi va vinde mai Ţcump grâul оi porumbul dupã deŢchiderea
unei linii feraţe, Ţau dupã conŢţruirea unei оoŢele, dacã vom dezvolţa proŢperiţaţea prin aporţul
bogã iei noaŢţre, dacã vom da din avu ia noaŢţrã penţru înflorirea regiunei alipiţe nouã, foarţe
leŢne maŢa popula iunii Ţe va împãca cu domina ia noaŢţrã, оi repede va diŢpare regreţul Ţţãrii de
mai înainţe. Spuneam cã, dupã cucerirea maţerialã bazaţã оi Ţprijiniţã numai pe for ã, va ţrebui
Ţã vinã оi cealalţã cucerire, Ţingura durabilã, acea a Ţufleţelor”. Ori, din acest punct de
vedere, Lahovari este îngrijoraţцdeцprevederileцlegiiцdeцorganizareцaцnouluiцţeriţoriuц
priviţoareц laц drepţulц deц proprieţaţe,ц careц puţeauц Ţãц depoŢedezeц zeciц deц miiц deц
familii de „pãmânţul pe care îl au de zeci de ani”.12 AceaŢţãц grabãц aц auţoriţã ilorц deц laц
Bucureоţiц vaц creaц mari neplãceriц popula ieiц locale.ц Plecândц deц laц premiŢaц cãц „în
Bulgaria exiŢţa la daţa anexiunii Dobrogei Noi acelaоi regim ţurceŢc în privin a proprieţã ii
imobiliare pe care-l gãŢiŢe la 1878 în Dobrogea veche”,ц legiuiţoriiц româniц i-au deposedat
practic pe proprieţariiцdinцCadrilaţerцdeцbunurileцimobiliare,цconŢiderândцcãцaceŢţeaц

11 Desbaterile Senatului,цSeŢiuneaцordinarãц1914,цnumãrц29/13цaprilieц1914,цоedin aцdinц30цmarţie,цp.ц

348.
12 Ibidem, pp. 365-366.

14
 Nr. 3, 2017

ŢunţцproprieţaţeaцŢţaţului,цdeцlaцcareцpuţeauцfiцrãŢcumpãraţe.13 EŢţeцoцŢiţua ieцcareц

vaц fiц îndrepţaţãц abiaц dupãц Mareleц Rãzboi.ц Oц alţãц prevedereц conţroverŢaţãц priveaц
renun areaцlaцceţã eniaцromânã.14 Poţriviţцlegii,цlocuiţoriiцdinцDobrogeaцNouã,цcareц
deveneauцauţomaţцceţã eniцromâni,цţrebuiauцŢãцopţeze,цînţr-un interval de 12 luni,
penţruцaccepţareaцŢauцrenun areaцlaцnouaцceţã enie.цRenun areaцlaцaceaŢţa aducea
obligaţiviţaţeaц vânzãriiц proprieţã ilor.ц Caliţaţeaц deц ceţã eanц românц urmaц Ţãц fieц
ŢţabiliţãцdeцcãţreцoцcomiŢie,цcareц ţrebuiaц Ţãц înţocmeaŢcãцliŢţeleцcuцnoiiцceţã eniцaiц
RegaţuluiцRomâniei.ц Pracţic,цaceaŢţãцcomiŢieцeraцobligaţãцŢãцexaminezeцdinцoficiuц
Ţiţua iaцţuţurorцlocuiţorilorцdin teritoriul anexat.15 MiniŢţrulцplenipoţen iarцbulgarцlaц
Bucureоţi,ц Simeonц Radev,ц vaц conŢideraц cãц aceaŢţãц legiŢla ieц încãlcaц drepţulц
inţerna ional,ц deoareceц cheŢţiuneaц ceţã enieiц locuiţorilorц dinц Dobrogeaц Nouãц
impuneaц negocieriц cuц parţeaц bulgarã.ц Radevц îiц ţransmitea prim-ministrului Vasil
RadoŢlavovц cãц eŢţeц înц inţereŢulц Sofieiц caц aceaŢţãц cheŢţiuneц Ţãц rãmânãц pendinţe,ц
„deoarece în aceŢţ fel vom avea mâinile dezlegaţe penţru a recunoaоţe ceţã enia bulgarã a celor
veni i din Dobrogea, imediaţ cum inţrã pe ţeriţoriul noŢţru, fãrã nici un fel de formaliţã i:
ţermenul fiind Ţţabiliţ fãrã acordul noŢţru, penţru noi nu eŢţe valid”. 16 Nuц exiŢţãц decâţц oц
ŢţaţiŢţicãц par ialãц aц acelorц locuiţoriц dinц Dobrogeaц deц Sudц cãroraц le-a fost
recunoŢcuţãцnouaцceţã enie.цAŢţfel,цînцjude ulцCaliacraц(unulцdinцceleцdouãцjude eц
aleцDobrogeiцdeцSud)цauцfoŢţцacordaţe,цînц1915,ц34.295цdeцdiplomeцdeцrecunoaоţereц
aцceţã enieiцromâne.цDinцţoţalulцaceŢţorцnoiцceţã eniцromâni,цceiцmaiцnumeroоiцerauц
eţniciiцţurciц(18.123),цurma iцdeцceiцbulgariц(15.722),цdeцarmeniц(212),цromâniц(132),ц
evreiц (96),ц greciц (9)ц оiц Ţârbiц (1).ц Diplomeleц deц înceţã enireц Ţeц înmânauц doarц
bãrba ilor,цŢo iileцоiцcopiiцbeneficiindцauţomaţцdeцceţã eniaцcapuluiцdeцfamilie.17
Înц pofidaц opţimiŢmuluiц afiоaţц deц oficialiţã ileц deц laц Bucureоţi,ц ţeriţoriulц
anexaţцdeцRomâniaцînцvaraцluiц1913цŢeцvaцdovediцaцfiцoцadevãraţãцbombãцcuцceaŢ.ц
ExiŢţã,цînцprimulцrând,цoцdificulţaţeцaцrecruţãriiцperŢonaluluiцadminiŢţraţiv,цaцcãruiц
acţiviţaţeц urmaц aц fiц îngreunaţãц deц proaŢţaц infraŢţrucţurãц ruţierãц оi de
ţelecomunica ii.18
NuцdoarцdinцcauzaцŢenţimenţelorцminoriţã iiцbulgare,цcâţцmaiцaleŢцaцŢţãriiцdeц
furieц оiц revanоãц peц careц campaniaц româneaŢcãц oц provoacãц înц Ţocieţaţeaц bulgarã:ц

13 Ionц CãmãrãоeŢcu,ц ConŢţanţinц GeorgeŢcu-Vâlcea,ц Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare din
Dobrogea Nouã,цBucureоţi,цEdiţuraцTipografieiцUrbana,ц1921,цpp.ц3-4.
14 Desbaterile Senatului,цSeŢiuneaцordinarãц1914,цnumãrц29/13цaprilieц1914,цоedin aцdinц30цmarţie,цp.ц

365.
15 IonцCãmãrãоeŢcu,цConŢţanţinцGeorgeŢcu-Vâlcea,цDreptul de proprietate, pp. 23-24; Monitorul Oficial,

numãrц40,ц24цmai/6цiunieц1914,цpp.ц1973-1976.
16 Ц а ц ъ а цА ,ц .ц176 ,ц .ц3,ца. .ц78, .54./Tsentralen Durjaven Arhiv, f. 176k,
op. 3, a. e. 78, l. 54.
17 Serviciulц Arhiveleц Na ionaleц IŢţoriceц Cenţrale,ц Fond Ministerul de JuŢţi ie, Direc ia juridicã, dosar

70/1914,цf.ц2,ц64ц(înцconţinuareцS.цA.цN.цI.цC.).
18 Ibidem, Fond Ministerul de Interne, dosar 17/1913, f. 49.

15
 Astra Sabesiensis

exiŢţãц Ţenţimenţulц cã,ц înц varaц luiц 1913,ц Româniaц aц privaţц Bulgariaц deц оanŢaц de a
culegeцroadeleцjerţfelorцŢaleцdeцpeцcâmpulцdeцlupţã.цÎnцdecurŢulцurmãţorilorцţreiцani,ц
înцpofidaцaŢigurãrilorцdaţeцdeцdiploma i,цreŢenţimenţeleцvorцcreоţeцexponen ial.цDeоiц
redobândireaц inuţurilorц macedoneneц reprezinţãц principalulц Ţcopц alц poliţiciiц
auţoriţã ilorц deц laц Sofia,ц cheŢţiuneaц Dobrogeiц deц Sudц începeц Ţãц dobândeaŢcãц oц
imporţan ãцţoţцmaiцmareцînцdiŢcurŢulцrevendicaţivцbulgar.цAоaцŢeцexplicãцferociţaţeaц
primelorцciocniriцdinţreцŢolda iiцbulgariцоiцceiцromâni,цdinцţoamnaцluiц1916.цEŢţeцdeц
fapt un rãzboiцcareцaцfoŢţцamânaţцţimpцdeцţreiцani;цeŢţeцrãzboiulцcareцnuцaцpuţuţц
aveaцlocцînцiulieц1913.ц
Penţruц aц în elegeц ceeaц ceц Ţ-aц înţâmplaţц înц ţoamnaц luiц 1916ц peц fronţulц
dobrogean,цţrebuieцŢãцvedemцcareцauцfoŢţцconŢecin eleцinţerven ieiцmiliţareцînцcelц
de-alцdoileaцrãzboiцbalcanic.цÎnцprimulцrând,цpuţemцvorbiцdeцiluziaцuneiцŢuprema iiц
înц Balcani,цaceeaцdeцaц fiцarbiţrulцaceŢţeiцpãr iцaцEuropei.цPãrereaцgeneralãцeŢţeц cãц
exţindereaц ţeriţorialãц ob inuţãц deц Româniaц înц varaц anuluiц 1913ц eŢţeц ob inuţãц dinц
vrerea lui Dumnezeu „оi prin puţerea armaţei noaŢţre”.19 ExţindereaцţeriţorialãцŢpreцŢudц
eŢţeцvãzuţãцcaцunцprimцpaŢцŢpreцrealizareaцidealuluiцna ional.цCampaniaцmiliţarãцdinц
BulgariaцeŢţeцpercepuţãцdrepţц„prima cãrãmidã la edificiul încrederii deŢãvârоiţe, a noaŢţrã în
noi”,ц aц românilorц afla iц Ţubц Ţţãpânireц Ţţrãinãц „în for a noaŢţrã оi a lumii înţregi în
poŢibiliţã ile noaŢţre”.20 Seцvorbeоţeцdeцmaiцmulţãцîncredereцînцpropriileцfor eцоiцînцceeaц
ceцpoaţeцaduceцviiţorul.цDacãцpenţruцuniiцarmaţaцromânãцŢ-a prezentat „admirabil”,
iarц campaniaц dinц Bulgariaц reprezinţãц „o Ţţrãluciţã paginã de iŢţorie miliţarã cu care Ţ-ar
puţea fãli orice popor”,цexiŢţãцnumeroaŢeцalţeцvociцcareцaţragцaţen iaцaŢupraцfapţuluiцcãц
aceasta nu este „pregãţiţã penţru vicţorie”. 21 ClaŢaц poliţicãц eŢţeц gãŢiţãц rãŢpunzãţoareц
penţruц inŢuficienţaц pregãţireц aц armaţeiц române.ц Valoareaц uneiц armaţeц nuц conŢţãц
doarц înц milioaneleц chelţuiţeц penţruц înzeŢţrareaц Ţa,ц ciц depindeц înц primulц rândц deц
organizareaцei.цÎnцŢpa iulцpublicцapareцunцnouцmoţivцdeцaprigeцdiŢpuţe:цcine a dat
armaţeiц româneц organizareaц cuц careц neц lãudãmц aŢţãzi?ц Chiarц dacãц Ţeц doreоţeц aц
scoate „armaţa din diŢcu iile noaŢţre pãţimaоe de parţid”, 22 aţâţц liberalii,ц câţц оiц
conŢervaţoriiцîоiцaŢumãцmeriţeцexcluŢiveцpenţruц„iluzia cã aveam o armaţã”.23 Vina ar
fi nuц doarц aц poliţicienilor,ц ciц оiц aц generalilorц preocupa iц maiц mulţц deц diŢpuţeleц
poliţice,ц decâţц deц apãrareaц „intereselor sacre ale armatei”.24 Oц realiţaţeц confirmaţã,ц înц
ţimpulцcampanieiцmiliţareцdinцBulgaria,цdeцprezen aцunorцoameniцpoliţiciцpeцlângãц

19 G. Murgoci, ara Nouã. Dobrogea Ţudicã оi Deliormanul,цBucureоţi,ц1915,цp.ц5.

20 Take Ionescu, Amintiri. DiscurŢuri penţru România Mare,цedi ieцîngrijiţãцdeцNicolaeцнerbanцTanaоoca,ц
Bucureоţi,цEdiţuraцFunda ieiцPro,ц2005,цp.ц174.
21 Gheorgheц TãţãreŢcu,ц Mãrţurii penţru iŢţorie,ц edi ieц îngrijiţãц deц Sandaц TãţãreŢcu-Negropontes,

Bucureоţi,цEdiţuraцEnciclopedicã,ц1996,цp. 2.
22 DeŢbaţerile Adunãrii Depuţa ilor,цSeŢiuneaцordinarãц1913-1914,цnumãrц13/10цianuarieц1914,цоedin aц

din 18 decembrie 1913, p. 199.

23 Constantin Argetoianu, Memorii penţru cei de mâine, p. 207.
24 Via a RomâneaŢcã,цanцIX,цnumãrц1,цianuarieц1914, p. 114.

16
 Nr. 3, 2017

comandamenţulцunorцdiviziiцromâneоţi,цîncercândцŢãцgrupezeцînцjurulцlorцcâţцmaiц
mul iц ofi eriц „penţru a Ţţãpâni înţr-o zi armata”. 25 Delocц înţâmplãţor,ц conŢervaţorulц
ConŢţanţinцArgeţoianuцvaцconŢideraцcampaniaцmiliţarãцdinцBulgariaцdrepţц „o mare
nenorocire”,ц deoareceц ŢucceŢulц facilцnuцaц fãcuţцalţcevaц decâţц Ţãцconfirmeц „obiceiurile
noaŢţre de a ţraţa ţoaţe lucrurile cu uоurin ã”.26 LipŢiţãц deц poŢibiliţaţeaц deц aц dobândiц oц
experien ãцrealãцpeцcâmpulцdeцlupţã,цarmaţaцromânãцareцneоanŢaцdeцaцdeveniцparţeцaц
unui diŢcurŢцţriumfaliŢţ.цGraveleцlipŢuriцconŢţaţaţeцînцţimpulцcampanieiцdinцBulgariaц
Ţunţцţrecuţeцcuцvederea.цCeeaцceцinţereŢeazãцopiniaцpublicãцeŢţeцcoŢţulцplãţiţцpenţruц
ŢucceŢulц ob inuţ.ц „Nu cunoŢc în iŢţorie o împrejurare”,ц declarãц Takeц IoneŢcu, înц careц
cinevaцŢãцfiцplãţiţцmaiцpu inцdecâţцaцplãţiţцRomâniaцpenţruцrezulţaţeleцob inuţeцprinц
Paceaц deц laц Bucureоţi. 27 Prinц urmare,ц dupãц izbucnireaц Mareluiц Rãzboi,ц eŢţeц deц
în eleŢцŢţraţegiaцguvernan ilorцromâni:цrepeţareaцţacţiciiцdinц1913,цlaцoцŢcarãцmãriţã.цц
Criza dinцiulieц1914цprovoacãцneliniоţeцоiцincerţiţudineцdeцoцparţeцоiцdeцalţaцaц
Dunãrii.цCeleцdouãцguverneцerauцdejaцpreŢaţeцdeцrezolvareaцunorцcheŢţiuniцlegaţeц
deцnouaцgrani ãцdinţreцceleцdouãцŢţaţe.цNuцeŢţeцvorbaцdoarцdeцdelimiţareaцfronţiereiц
ţereŢţre,цciцоiцdeцaŢpecţeцpurцeconomiceцоiцŢociale,цcareцvizeazãцŢţaţuţulцpopula ieiц
dinц noulц ţeriţoriuц româneŢc.ц Vorbimц aiciц deц plaţaц penŢiilor,ц deц încaŢareaц
impoziţelor,ц deц Ţiţua iaц depoziţelorц bancareц Ţauц deц acordareaц unorц deŢpãgubiriц
penţruц rechizi iileц fãcuţeц deц armaţaц românãц înц ţimpulц celuiц de-alц doileaц rãzboiц
balcanic.ц Finalizareaц aceŢţorц acorduriц bilaţeraleц vaц fiц amânaţãц dinц cauzaц Mareluiц
Rãzboi.ц Oц Ţerieц deц incidenţeц deц grani ãц alimenţeazãц neîncredereaц reciprocã.ц Înц
perioada iunie-iulie 1914 mai multe persoane sunt uciŢeц înц curŢulц unorц ciocniriц
înţreц grãniceriiц româniц оiц ceiц bulgari.ц Deц vinãц Ţunţц neîn elegerileц provocaţeц deц
ţraŢeulцîncãцnedefiniţivaţцalцgrani eiцţereŢţreцdinţreцceleцdouãцŢţaţe.цEŢţeцdeclanоaţãцoц
virulenţãцcampanieцdeцpreŢã,цiarцţrupeцŢunţцmaŢaţeцdeцoцparţeцоiцdeцalţaцaцgrani ei.ц
ÎnţreцSofiaцоiцBucureоţiцŢeцpoarţãцoцinţenŢãцcoreŢponden ãцdiplomaţicã.цSeцdiŢcuţãц
deŢpreц formareaц uneiц comiŢiiц mixţeц Ţauц chiarц aц uneiaц inţerna ionale,ц penţruц aц
ancheţaц cauzeleц оiц împrejurãrileц înц careц auц avuţц locц aceŢţeц incidenţe.ц Înц celeц dinц
urmã,ц celeц douãц guverneц decidц Ţãц acordeц ŢaţiŢfac iaц ceruţã:ц pedepŢireaц celorц
vinova iцоiцacordareaцdeцdeŢpãgubiriцfamiliilorцvicţimelor.цAsasinatul de la Sarajevo
obligãц celeц douãц guverneц Ţãц punãц capãţц câţц maiц repedeц aceŢţorц incidenţeц de
fronţierã.28

25 C.ц N.ц Hârjeu,ц Sţudii оi criţice miliţare. Din învã ãminţele rãŢboaelor din 1913 оi 1913-1918, volum I,
Bucureоţi,ц1921,цp.ц44.ц
26 Constantin Argetoianu, Memorii penţru cei de mâine, p. 206.
27 Desbaterile Senatului, Sesiunea ordinarãц 1913-1914,ц numãrц 5/12ц decembrieц 1913,ц оedin aц dinц 5ц

decembrie 1913, p. 54.

28 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71/1914, E2, partea a II-a, volum 22, f. 127-167ц(înц

continuare A. M. A. E.).
17
 Astra Sabesiensis

Subц Ţpecţrulц uneiц Europeц careц Ţeц îndreapţãц vijelioŢц Ţpreц oц confrunţareц
miliţarã,цceiцdoiцоefiцdeцguvern,цIonцI.цC.цBrãţianuцоiцVaŢilцRadoŢlavov,цţrebuieцŢãц
facãцfa ãцuneiцenormeцpreŢiuniцdiplomaţice,цexerciţaţeцdeцceleцdouãцţabereцaflaţeцînц
diŢpuţã.цPoliţicaцcelorцdouãц ãriцeŢţeцidenţicã:цadopţareaцuneiцconduiţeцcareцŢãцnuцleц
expunãц inuţilц оiц careц Ţãц maximalizezeц оanŢeleц deц realizareц aц propriilorц proiecţeц
na ionale.цEŢţeцţeŢţaţã,цfãrãцpreaцmareцŢucceŢцоiцenţuziaŢm,цpoŢibiliţaţeaцuneiцalian eц
sauц aц uneiц coordonãriц aц inţrãriiц celorц douãц ãriц înц rãzboi. 29 Înц aceŢţц conţexţ,ц
neîncredereaцcapãţãцpropor iiцţoţцmaiцvizibile,цînцŢpecialцdupãцdeciziaцBulgarieiцdeцaц
Ţeцalãţura,цdinцţoamnaцluiц1915,цPuţerilorцCenţrale.цPrinцurmare,цŢţareaцdeцŢpiriţцaц
popula ieiцdeцlaцgrani aцţereŢţrãцromâno-bulgarãцcapţeazãцviulцinţereŢцalцauţoriţã ilorц
miliţareцоiцdeцpoli ie.цSunţцurmãriţeцaţâţцdiŢlocareaцunorцuniţã iцmiliţareцînцzonã,цcâţц
оiц Ţţadiulц lucrãrilorц deц forţificareц dinц preajmaц grani eiц dobrogene.ц Oц aţen ieц
deoŢebiţãцeŢţeцacordaţãцmoniţorizãriiцpropagandeiцbulgareцînцrândulцpopula ieiцdinц
Cadrilater.30 Noiцincidenţeцdeцfronţierã ŢeцînregiŢţreazãцînцvaraцluiц1916,цiarцgrani aц
româno-bulgarãц vaц rãmâneц închiŢãц maiц mulţц ţimp.ц Ambiiц aţaоa iц miliţariц depunц
eforţuriцremarcabileцpenţruцob inereaцdeцinforma iiцdeŢpreцpregãţirileцdeцrãzboiцaleц
celorцdouãцŢţaţe.31 ExţremцdeцacţivцeŢţeцaţaоaţulцmiliţarцbulgar,цmaiorulцSamardjiev,ц
careцcolaboreazãцcuцcolegulцŢãuцgermanцоiцcelцauŢţro-ungar.цRapoarţeleцpãŢţraţeцînц
arhiveleцmiliţareцdeцlaцVelikoцTârnovoцconfirmãцcaliţaţeaцinforma iilorцob inute de
diploma iiцPuţerilorцCenţrale.32
Înц iulieц 1916ц devineц evidenţц cãц inţrareaц Românieiц înц rãzboiц eŢţeц maiц
aproapeцcaцniciodaţã.цCondi iileцpuŢeцdeцBrãţianuцŢunţцaccepţaţe,цînцceleцdinцurmã,ц
deц cãţreц Anţanţã.ц Tenţa iaц penţruц oц TranŢilvanieц Ţlabц apãraţãц de trupele austro-
ungareц eŢţeц mulţц preaц puţernicã,ц înц condi iileц debuţuluiц promi ãţorц alц ofenŢiveiц
BruŢilov.ц Dinц cauzaц bãţãlieiц deц laц Verdun,ц Germaniaц pareц aц nuц aveaц ţrupeц
Ţuplimenţare,ц careц Ţãц fieц ţrimiŢeц peц unц nouц fronţ.ц Maiц rãmâneц pericolulц bulgar.ц
Douãц Ţunţц Ţolu iileц peц careц leц vedeц оefulц guvernuluiц român.ц Prima,ц oц ofenŢivãц aц
ţrupelorцaliaţeцdebarcaţeцlaцSalonic,цcareцŢãц inãцblocaţãцarmaţaцbulgarãцpeцfronţulц
macedonean.ц Înц alц doileaц rând,ц prezen aц unorц ţrupeц ruŢeоţiц înц Dobrogea.ц
Ra ionamenţulцeŢţeцŢimplu:цbulgariiцnuцvorцîndrãzniцŢãцţragãцaŢupraцcelorцcareцi-au
eliberaţцînц1877цdeцŢubцŢţãpânireaцoţomanã.цUnцra ionamenţцoarecumцîmpãrţãоiţцоiц
deц comandanţulц ţrupelorц ruŢeоţiц ţrimiŢeц înц Dobrogea.ц Generalulц ZaioncikovŢkiц

29 Penţruц deţalii,ц vezi:ц Danielц Cain,ц ,,Diploma iц înц vremeц deц rãzboi:ц Simeonц Radevц оiц Gheorgheц
DeruŢŢi”,ц înц volumulц România оi Ţţaţele vecine la începuţul Primului Rãzboi Mondial. Viziuni, percep ii,
inţerpreţãri,ц coordonaţц deц FlaviuŢц Solomon,ц Andreiц Cuоco,ц Mihai-нţefanц Ceauоu,ц Iaоi,ц Ediţuraц
UniverŢiţã iiц„AlexandruцIoanцCuza”,ц2016,цpp.ц157-167.
30 Vezi, spre exemplu: S. A. N. I. C., Direc ia Poli iei оi Siguran ei Generale, dosarele 132/1914,

556/1914, 243/1915.
31 A. M. A. E., Fond 71/1914, E2, partea a II-a, volum 22, f. 465-465.
32 Vezi,ц Ţpreц exemplu:ц ъ а ц цА ,ц .ц 40,ц .ц 2,ц а.ц .ц 238,ц .ц 94-
98/Durjaven Voennoistoriceski Arhiv, f. 40, op. 2, a. e. 238, l. 94-98.
18
 Nr. 3, 2017

eŢţeцŢuŢpicioŢцfa ãцdeцţrupeleцdeцvolunţariцŢârbiцaflaţeцŢubцcomandaцŢa.цÎnцprimulц
rând,цnuцareцîncredereцînцcapaciţaţeaцlorцdeцlupţãцоi,цînцpluŢ,цŢeцţemeцcãцanţipaţiaц
bulgaro-Ţârbãцvaцfiцmulţцmaiцpuţernicãцdecâţцafiniţaţeaцbulgaro-ruŢã.цÎnцcondi iileцînц
careцAnţanţaцaccepţãцaceŢţeцcondi ii,цauţoriţã ileц româneцîоiц înfrângц ţemereaцdeцaц
duceцunцrãzboiцpeцdouãцfronţuri,цpeцoцlungimeцţoţalãцdeц1500цdeцkilomeţri.цPlanulц
deц rãzboi,ц celebraц ipoţezãц Z,ц prevedeц ofenŢivãц peŢţeц Carpa iц оiц defenŢivãц înц
Dobrogea.цUlţerior,цoцofenŢivãцurmaцaцfiцdeclanоaţãцоi înцDobrogea.цTreiцŢferţuriц
dinц ţoţalulц ţrupelorц româneц erauц alocaţeц ofenŢiveiц peŢţeц Carpa i.ц Seц doreaц ca,ц laц
nord,цarmaţaцromânãцŢãцajungã,цînц40цdeцzile,цaproapeцdeцcâmpiaцmaghiarã.цSpreц
Ţud,цţrupeleцromâneцţrebuiauцŢãцajungã,цînцceaцde-a 30 zi a mobilizãrii,цlaцBurgaŢ.33
Pareц oц campanieц uоoarã,ц câоţigaţãц deц laц bunц începuţ.ц Celц pu inц aceŢţaц eŢţeц
Ţenţimenţulцprimelorц72цdeцoreцdupãцinţrareaцînцrãzboi.цDoarцcãцreuоiţaцaceŢţuiцplanц
depindeaц deц douãц mariц necunoŢcuţe:ц 1)ц vaц fiц poŢibilãц coordonareaц opera iunilor
miliţareц dinţreц alia iц оiц 2)ц cumц vaц reac ionaц comandamenţulц inamic?ц Fronţulц
româneŢcцeŢţeцţerenulцpenţruцprimaцcolaborareцmiliţarãцdirecţãцînţreцRuŢiaцоiцalia iiц
Ţãi.цCeeaцceцŢeцînţâmplãцînцDobrogeaцînцprimeleцzileцaleцcampanieiцromâneоţiцneц
araţãц oц percep ieц diferiţãц aц ceeaц ceц ţrebuieц Ţãц fieц unц rãzboiц deц coali ie.ц Dupãц
aproapeцpaţruцdecenii,цţrupeleцromâneцlupţã,цdinцnou,цalãţuriцdeцruоi,цpeцunцcâmpц
deцlupţã.цExiŢţã,цînŢã,цoцanumiţãцre inere,цexplicabilãцprinцmodulцînцcareцruоiiцŢ-au
comporţaţцfa ãцdeцaliaţulцlorцînц1878.ц
Înц condi iileц înц careц Brãţianuц purţaц ţraţaţiveleц finaleц penţruц inţrareaц
Românieiц înц rãzboi,ц comandamenţeleц german,ц auŢţro-ungarц оiц bulgarц începц Ţãц
elaboreze,цînцiulieц1916,цunцplanцdeцmãŢuriцpenţruцaceŢţцŢcenariu.цIni ial,цŢeцiauцînц
calcul adoptarea unorцmãŢuriц(precumцmuţareaцunorцţrupeцînцapropiereaцgrani eiцcuц
România)цprinцcareцŢãцŢeцexerciţeцpreŢiuniцaŢupraцluiцBrãţianu,цdeцaцnuцrenun aцlaц
neuţraliţaţeaц ãriiц Ţale.ц Cuц oц lunãц înainţeц deц inţrareaц Românieiц înц rãzboi,ц Puţerileц
Centrale aveauц dejaц aprobaţц unц planц deц mãŢuriц concreţeц penţruц noulц fronţ.ц Peц
Ţcurţ,цŢeцurmãreaцaţragereaцcâţцmaiцmulţorцfor eцînцTranŢilvania,цoцofenŢivãцenergicãц
aцţrupelorцbulgareцînцDobrogeaцоi,цînцceleцdinцurmã,цţrecereaцDunãriiцоiцavanŢareaц
Ţpreц Bucureоţi. 34 Detaliile concrete ale acestuiц planц auц provocaţц deŢţuleц diŢcu iiц
înţreц alia i.ц нefulц Sţaţuluiц Majorц bulgar,ц generalulц JoŢţov,ц Ţeц împoţriveоţeц ideiiц caц
ţrupeleцbulgareцŢãцfor ezeцţrecereaцDunãriiцоiцŢãцajungãцcâţцmaiцrepedeцlaцBucureоţi.ц
ExiŢţãцpreaцpu ineцţrupeцdiŢponibileцpenţruцoцaŢţfelцdeцmanevrã,цiarцpericolulцuneiц
ofenŢiveцromâneоţiцînцDobrogeaцeŢţeцmulţцpreaцmare.цJoŢţovцeŢţeцre inuţцnuцdoarцînц
privin aцprezen eiцunorцdiviziiцţurceоţiцînцDobrogea,цciцоiцaцpoŢibiliţã iiцcaцmareоalulц

33 ComiŢiaцromânãцdeцiŢţorieцmiliţarã, Proiecţe оi planuri de opera iuni ale Marelui Sţaţ Major Român (pânã în
anul 1916), Bucureоţi,ц1992,цpp.ц178-191.
34 Deţaliiц veziц în:ц MiniŢţerulц Apãrãriiц Na ionale,ц România în Rãzboiul mondial. 1916-1919, volum I,

Bucureоţi,цImprimeriaцNa ionalã,ц1934,цpp.ц117-136.
19
 Astra Sabesiensis

MackenŢenцŢãцpreiaцcomandaцţrupelorцbulgareцcareцvorцlupţaцîmpoţrivaцRomâniei.35
DiŢpari iaцŢaцneaоţepţaţã,цînцurmaцuneiцopera iiцnereuоiţe,цexacţцînцajunulцrãzboiuluiц
cuцRomânia,цaцmaiцneţeziţцaceŢţeцaŢperiţã i.цÎnţreцţimp,цţrupeleцbulgareцpreluaŢerãц
ini iaţivaцpeцfronţulцmacedonean,цŢţopândцpoŢibiliţaţeaцoricãreiцofenŢiveцdinцparţeaц
ţrupelorц Anţanţeiц debarcaţeц laц Salonic.ц Prinц urmare,ц oц condi ieц cheieц penţruц
inţrareaц Românieiц înц rãzboiц deveneaц impoŢibilã,ц cuц doarц câţevaц zileц înainţeц deц
mobilizareaцarmaţeiцromâne.
DeоiцRomâniaцa declaraţцrãzboiцdoarцAuŢţro-Ungariei,цîncãцdinцprimeleцoreц
aleц rãzboiuluiц auц foŢţц aţacaţe,ц fãrãц ŢucceŢ,ц naveleц auŢţro-ungareц aflaţeц înц porţulц
bulgarцRuŢciuk.цCuцţoaţeцaceŢţea,цaцfoŢţцnevoieцdeцîncãцpaţruцzileцpenţruцcaцBulgariaц
Ţãцinţreцînцrãzboi.цDeцfapţ,цBulgariaцeŢţeцulţimaцaliaţãцaцAuŢţro-Ungariei care a intrat
înцrãzboiulцcuцRomânia.цAceaŢţãцŢiţua ieцaцdaţцnaоţereцunuiцenţuziaŢmцexageraţцlaц
Bucureоţi.ц S-aц crezuţц cãц explica iaц penţruц inacţiviţaţeaц ţrupelorц bulgareц eŢţeц
prezen aцŢolda ilorцruоiцînцDobrogea.цÎnцaceŢţeцzile,цînŢã,цauцfoŢţцdepãоiţeцulţimeleц
neîn elegeriц înţreц comandamenţulц germanц оiц celц bulgarц legaţeц deц ofenŢivaц înц
Dobrogea. Mackensen, noul comandant al trupelor bulgaro-germaneцdeцlaцDunãre,ц
accepţã,ц înц celeц dinц urmã,ц puncţulц deц vedereц alц generalilorц bulgari.ц Înц loculц unuiц
aţacц Ţimulţanц aŢupraц forţifica iilorц deц laц Turţucaiaц оiц SiliŢţra,ц aţaculц ţrupelorц vaц fiц
concenţraţц doarц aŢupraц ţrupelorц româneоţiц maŢaţeц laц Turţucaia.ц Surprizaц eŢţeц
elemenţulц cheieц alц aceŢţeiц ofenŢive.ц Seц urmãreоţeц oц vicţorieц deц moral,ц înainţeц deц
concenţrareaц maiц mulţorц ţrupeц ruŢeоţiц înц Dobrogea.ц Penţruц comandamenţulц
bulgar,ц inţaцoцreprezinţãцcucerireaцrapidãцaцcelorцdouãцpozi iiцforţificaţeцоiцfixareaц
fronţuluiц peц liniaц Cernavodã-ConŢţan a.ц AceaŢţãц linieц coreŢpundeц celeiц mai mici
diŢţan eц dinţreц Dunãreц оiц Mareaц Neagrã,ц fiindц prinц urmareц mulţц maiц uоorц deц
apãraţ.36 Turţucaiaц joacãц unц rolц imporţanţц înц ŢiŢţemulц defenŢivц gândiţц deц armaţaц
românã.цLucrãriцimporţanţeцdeцforţifica iiцauцfoŢţцefecţuaţeцînцperioadaц1914-1916,
cu scopulцcaцaiciцŢãцexiŢţeцunцpuncţцdeцreziŢţen ã,цcapabilцŢãцblochezeцoцofenŢivãц
bulgarã.ц Laц Bucureоţiц Ţeц credeц cãц Turţucaiaц vaц deveniц unц Verdunц româneŢc.ц
Imporţan aцaceŢţeiцpozi iiцforţificaţeцfaceцcaцŢpionajulцmiliţarцbulgarцŢã-i acorde o
aţen ieцdeoŢebiţã.цChiarцоiцRadev,цminiŢţrulцbulgarцlaцBucureоţi,цvaцţrimiţeцlaцSofiaц
niоţeцŢchi eцaleцforţurilorцconŢţruiţeцlaцTurţucaia.ц
FerociţaţeaцlupţelorцdeцlaцTurţucaiaцaцfoŢţцanţicipaţãцdeцunцalţцepiŢodцcareцaц
inflamaţцŢpiriţeleцînцzonã.цMaiцpreciŢ,цmodulцînцcareцpopula iaцlocalãцaцfoŢţцţraţaţãц
deцcãţreцauţoriţã ileцromâneцînцprimeleцzileцaleцrãzboiului.цMaiцpreciŢ,цmul iцdintre

35 .ц Са ац Са ,ц .ц К а ц ,И ч а а а я,
а ц я,цС я,ц2000,ц .ц143-155./Gen. Sava Savov, gen. Konstantin Jostov, Intimnite
pricini za pogromite na Balgarija, Sofia, Izdatelstvo Zemia, 2000, s. 143-155.
36 а а аа я а а а. 1915–1918, VIII, а а у у я 1916 а,
ъ а а ац П а а, С я, 1939 ., . 56-241/Bulgarska armija v Svetovnata voina. 1915-1918,
VIII, Voinata sreshtu Rumanija prez 1916 godina, Sofia, 1939, s. 56-241.
20
 Nr. 3, 2017

noiiцŢupuоiцromâniцvorцfiцdeporţa iцînцinţeriorulц ãrii,цfenomenцceцdenoţãцîndoialaц

fa ãцdeцfideliţaţeaцaceŢţora.цDeоiцînцepocãцauцfoŢţцavanŢaţeцdiferiţeцcifreцînцprivin aц
civililorц dinц Dobrogeaц inţerna iц înц Moldova,ц ŢţaţiŢţicileц româneоţiц facц luminãц înц
aceaŢţãц privin ã:ц 14.967ц deц ceţã eniц româniц deц eţnieц bulgarã,ц cãroraц liц Ţeц adaugãц
3.913ц deц ceţã eniц bulgari.ц Nuц poaţeц ţreceц neobŢervaţц fapţulц cã aceоţiaц reprezinţãц
aproapeц jumãţaţeц dinц ţoţalulц civililorц inţerna iц deц cãţreц auţoriţã ileц româneц înц
momenţulц inţrãriiц ãriiц înц Mareleц Rãzboi.ц Mul iц dinţreц eiц îоiц vorц gãŢiц Ţfârоiţulц înц
Ţaţeleц dinц Moldova,ц dinц cauzaц condi iilorц precareц dinц perioadaц refugiului. 37
Fermitatea atacului bulgaro-german,ц diŢţan aц mareц dinţreц diviziileц româneоţiц
diŢlocaţeц înц Dobrogea,ц Ţlabaц caliţaţeц aц ţrupelorц оiц ofi erilorц români,ц precumц оiц
nefunc ionaliţã ileц colaborãriiц miliţareц dinţreц ţrupeleц româneц оiц celeц ruŢe,ц explicãц
dezastrulцdeцlaцTurţucaia.цAцfoŢţцnevoieцdeцdoarц36цdeцoreцpenţruцcaцaceaŢţãцpozi ieц
forţificaţãц Ţãц cadãц înц mâinileц bulgarilor.ц нoculц aц foŢţц imenŢ:ц 28.000ц deц Ţolda iц auц
cãzuţцprizonieri.цCuprinŢeцdeцpanicã,цauţoriţã ileцromâneцdecidцŢţopareaцofenŢiveiц
din TransilvaniaцоiцţranŢferulцunorцţrupeцînцDobrogea.цEŢţeцoцdecizieцdezaŢţruoaŢã,ц
careц preveŢţeоţeц reţragereaц înц Moldova.ц Turţucaiaц devineц Ţimbolulц nepregãţiriiц
miliţareц aц României.ц Imediaţц dupãц rãzboi,ц oц comiŢieц miliţarãц vaц încercaц Ţãц afleц
cauzele acestui dezastru miliţar.цRezulţaţeleцaceŢţeiцancheţeцnuцauцfoŢţцînŢãцfãcuţeц
publice.ц Înţreц ţimp,ц miracolulц Ţãvârоiţц laц Ţfârоiţulц anuluiц 1918ц maiц оţerŢeŢeц dinц
imagineaцdezaŢţruluiцdeцlaцîncepuţulцcampanieiцromâneоţi.цUnцlucruцeŢţeцcerţ:цceeaц
ceц pãreaц penţruц mul iц doarц oц Ţimplãц formaliţaţe,ц Ţ-aц dovediţц aц fiц oц experien ãц
ţraumaţizanţã,цpenţruцcareцŢ-aцplãţiţцunцpre цneaоţepţaţцdeцmare.

Cadrilater in the Context of the

Romanian-Bulgarian Relations (1913-1916)

(Abstract)

In the summer of 1913, after months of political turmoil, the Romanian government
decided to get involved militarily in the conflict from Balkans. It was an opportunity that the
Romanian government could not lose: to speculate unconscionably the difficulties that Bulgaria, a
country with which Romania had had a borderland marked by suspicions and fears, was dealing
with. Paying the price of almost 3.000 victims (killed by cholera), Romania scored through a military
excursion on the south of the Danube, the illusion of the supremacy in this European part. Its
territorial expansion due to the annexation of a territory where the Romanians represented an
insignificant minority, did not cause too many worries at Bucharest. There was a strong faith in
echoing successfully its model of integrating a territory with an important foreign population. This
faith derived from the feeling of a civilizing mission in the Balkans. First of all, we are dealing with
an image exercise. As a proof, the fact that in one year, the so trumpeted peace signed at Bucharest

Bogdan Negoi, Mãrţurii documenţare: Lagãrele de prizonieri din România în ţimpul primului rãzboi mondial,
37

Geamãna-Argeо,цEdiţuraцTiparg,ц2009,цpp.ц151-153, 214.
21
 Astra Sabesiensis
in the summer of the year 1913 became obsolete in the context of the outburst of the First World
War. Less discussed in the Romanian historiography, the 1913 campaign explained in a manner by
no means negligible the behavior of the political and military elites from Bucharest at the moment
ofцRomania’ŢцenţranceцinцţheцFirŢţцWorldцWar.
Keywords: Dobruja, Tutrakan, Romania, Bulgaria, First World War.

22
 Nr. 3, 2017

PROTOPOPIATUL MIERCUREA.
„O ANCHETÔ ÎN ANUL 1915

Conf. univ. dr. Valeria Soroşţineanu

UniverŢiţaţea „Lucian Blaga” Sibiu

Aţunciц cândц aц ajunŢц peц Ţcaunulц miţropoliţanц deц laц Sibiu,ц laц 1898,ц foŢţulц
epiŢcopц alц Aradului,ц Ioanц Me ianu,ц aц foŢţц auţorulц uneiц ancheţeц laц nivelulц înţregiiц
arhiepiŢcopiiцaцTranŢilvaniei,цţemaцcenţralãцaцaceŢţeiaцvizândцrãŢpunŢulцlaцoцŢingurãц
înţrebareц оiц anumeц dacãц laц poporulц românц Ţeц manifeŢţãц ceeaц ceц în elegeaц aţunciц
prin „indiferenţiŢm religioŢ”,цprecumцоiцmodaliţã ileцdeцeliminareцaцaceŢţuia.1 Ulterior,
peцţimpulцpãŢţoririiцŢale,цaцreveniţцmereuцaŢupraцproblemeiцmen ionaţe,цmulţeцdinц
circularele sale vizândцneceŢiţaţeaцunorцeforţuriцpeцcareцclerulцparohialцeraцneceŢarц
ŢãцleцdepunãцpenţruцaцfaceцcuцadevãraţцparţeцdinцcomuniţaţeaцpeцcareцoцpãŢţorea.ц
Unulц dinц inŢţrumenţeleц prinц careц Ţeц puţeaц analizaц aŢpecţulц men ionaţц eraц оiц
viziţa iuneaцcanonicãцpeцcareцproţopopulцeraцobligaţцŢãцoцfacãцanualцînцparohiileцdeц
careц rãŢpundea,ц fiindц înц acelaоiц ţimpц оiц inŢpecţorulц оcolilorц confeŢionaleц aоaц cumц
preo iiц erauц direcţoriiц aceŢţora.ц Documenţeleц înц careц auц foŢţц conŢemnaţeц
obŢerva iileцlorцоiцcareцauцpermiŢцulţerior,цla nivelul arhidiecezei ortodoxe a Sibiului,
elaborareaцunorцŢinţezeцauцfoŢţцfiоeleцcompleţaţeцînцţimpulцviziţa iuniiцcanoniceцоiц
care,цodaţãцcuцţimpulцоiцcuцnoileцproblemeцcareцauцapãruţцînцrela iaцcuцŢţaţulцdualiŢţ,ц
auцcãpãţaţцformaцunorцadevãraţeцcheŢţionare cu privire la ceea ce am numit „Ţţarea
na iunii române”.
Înцcazulцdeцfa ãцneцreferimцlaцfiоaцdeцviziţa iuneцcanonicãцinţroduŢãцodaţãц
cuц anulц 1911,ц prinц circularaц ConŢiŢţoriuluiц nr.ц 11351/BiŢ.,ц urmaţãц deц ordinulц
conŢiŢţorialцdeцpunereцînцaplicareцnr.ц12090/Prez.цdinц11цnoiembrieц1911,цоiцdeцunц
regulamenţц deц punereц înц aplicare.2 AceaŢţaц aц urmãriţц oц maiц complexãц analizãц aц
Ţţãrilorц deц lucruriц dinц parohie,ц prinц rãŢpunŢurileц laц înţrebãrileц grupaţeц înц cinciц
capiţole:ц deŢpreц biŢericã,ц deŢpreц oficiulц parohial,ц conduiţaц parohuluiц înц raporţц cuц
parohiaц оiц credincioоiiц Ţãi,ц deŢpreц оcoalaц undeц preoţulц eraц deц drepţц direcţor,ц iarц
proţopopulц inŢpecţorц оiц deŢpreц epiţropieц (problemeleц financiareц aleц parohiei),ц
Ţubiecţц ŢenŢibil,ц maiц aleŢц înц raporţц cuц оcoala,ц dupãц aplicareaц legilorц оcolareц
apponieneц dinц 1910.ц Înц conţinuare,ц amц încercaţц Ţãц analizãmц daţeleц oferiţeц laц

1 ArhivaцArhiepiŢcopieiцSibiuluiц(înцconţinuareцA.цA.цS.), Fond Consistoriul, III, 7740/1899.

2 Ibidem, 561/1915.
23
 Astra Sabesiensis

puncţeleцdeцmaiцŢuŢцînцProţopopiaţulцMiercurea,цunulцdinцproţopopiaţeleцfrunţaоeц
înцceeaцceцpriveоţeцacţiviţaţeaцpreo ilor,цdarцоiцaцcomuniţã ilorцdeцaici.
ProtopopiaţulцMiercureaцоi-aцluaţцnumeleцdeцlaцlocaliţaţeaцcuцacelaоiцnumeц
(înцdialecţulцŢãŢeŢcцReiŢmuerţ,цînцgermanãцReuŢŢmarkţ,цReußmarkţ,цReiŢŢmarkţ,цînц
maghiarã SzerdahelyцŢauцSzáŢzŢzerdahely). ÎnцŢaţulцînţemeiaţцdeцŢaоiцînцanulц1291,ц
româniiцaveauцdejaцînцŢecolul al XVIII-leaцoцcomuniţaţeцînchegaţãцоiцcareцaцŢţabiliţц
rela iiцbuneцcuцŢaоii.цAmbeleцcomuniţã iцauцfoŢţцridicaţeцeconomicцdeцagriculţurã,ц
creоţereaц animalelor,ц darц maiц aleŢц deц viţiculţurã,ц deц undeц оiц denumireaц zoneiц înц
limbajulцŢaоilor,цaceeaцdeц,,vinland”.
Din punct de vedere demografic, conform datelor oferite de
recenŢãmânţulцdinц1850,ццMiercureaцaveaцoцpopula ieцdeц971цromâni,ц664цŢaоi,ц59ц
rromi,ц39цgermaniцоiц35цmaghiari,цiarцînц1900,цpopula iaцaцajunŢцlaц2008цperŢoane,ц
dinцcareц924цromâniцоiцunцnumãrцţoţalцdeц1084цdeцŢaоiцоiцmaghiari.3
MaiцaleŢцînцaцdouaцjumãţaţeцaцŢecoluluiцalцXIX-lea, spre deosebire de alte
comuniţã iц româneоţi,ц ceaц dinц Miercureaц aц foŢţц favorizaţãц penţruц cãц aц foŢţц mulţц
ţimpц Ţediulц uneiц preţuri.ц Româniiц auц foŢţц aţraоiц оiц deц comer ,ц ceiц maiц cunoŢcu iц
neguŢţoriцfiindцIlieцFloaоiuцоiцNicolaeцAlbu,цdecedaţцînцanulц1914.цLaцnivelцgeneral,ц
româniiц auц puŢц bazeleц unorц bãnciц Ţãţeоţi,ц dupãц celeц douãц modeleц germane:ц
,,Schultze-DeliŢch”ц оiц ,,RaiffeiŢŢen”.ц Dinţreц bãncileц româneоţiц оi-a oferit sprijinul
bancaц,,Albina”цdinцSibiu,цcareцaцfoŢţцdeцacordцcuцmodelulц,,RaiffeiŢŢen”,цpreluaţцdeц
,,CaŢŢaцdeцpãŢţrare”цdinцMiercurea,цaleцcãreiцŢţaţuţeцerauцţipãriţeцlaцanulц1908.
ExiŢţen aц uneiц comuniţã iц inţereŢaţeц оiц deц inveŢţi iiц aц duŢц laц fondareaц
Reuniuniiц MeŢeriaоilorцdinцMiercurea,цcuц30цdeц membriц fondaţori,цînцcareцprimiiц
preоedin iцauц foŢţ:цavocaţulцGeorgeц Mãcelaruц оiцproţopopulцAvramц S.цPãcurariu.ц
Dupãц modelulц germanц auц conlucraţц оiц cuц Reuniuneaц RomâneaŢcãц penţruц
Agriculţurãц dinц comiţaţulц Sibiului.ц Ceaц maiц mareц realizareц aц foŢţ,ц înц domeniulц
comunica iilor,цdareaцînцfoloŢin ã,цînцanulц1897,цaцramifica ieiцferoviareцSibiu-Vin uц
deцJoŢ.цToaţãцaceaŢţãцac iuneцaцfoŢţцpoŢibilãцdaţoriţãцîmprumuţurilorцcareцauцfoŢţц
conţracţaţeцla:ц,,Albina”,ц,,SparkaŢŢe”цоiц,,Bodenkrediţ”.
Odaţãц cuц izbucnireaц Primuluiц Rãzboiц Mondial,ц înţreagaц Ţiţua ieц Ţ-a
Ţchimbaţ,цŢaţulцŢimţeцţoţцmaiцmulţцlipŢaцcelorцpleca iцpeцfronţ,цfamiliileцrãmaŢeцacaŢãц
ŢeцconfrunţãцcuцproblemeцeconomiceцоiцŢociale. ÎnцMiercurea,цŢaоiiцauцorganizaţцoц
gardãцna ionalãцpenţruцapãrare,цiarцdupãцdecreţareaцmobilizãrii,цlaц1цauguŢţц1914,цŢ-
auцŢţrânŢцajuţoareцоiцdona iiцpenţruцfronţ,цpenţruцceiцdinцŢpiţaleцŢauцpenţruцvãduveleц
оiц orfaniiц deц rãzboi.ц Comuniţaţeaц dinц Miercureaц aц conţribuiţц cuц 120ц deц coroaneц
pentru SocieţaţeaцFemeilorцRomâneцdinцSãliоţe.цSiţua iaцŢ-aцcomplicaţцdupãцinţrareaц
Românieiцînцrãzboi,цiarцŢaоiiцŢ-auцrefugiaţцînцBoz,цînцoraоulцAlba-Iulia,цînцUngariaц
sau chiar la Viena.

3 EugenцSţrãu iu,цMiercurea Sibiului. Pagini de istorie, Sibiu, Editura Etape, pp. 55-56.
24
 Nr. 3, 2017

Odaţãцcuцanulц1915,цŢocieţaţeaцromâneaŢcãцaцîncepuţцŢãцŢimţãцоiцpreŢiunea
auţoriţã ilor,ц lipŢaц lorц deц încredereц pornindц оiц înц Proţopopiaţulц Miercureaц deц laц
Ţiţuareaцlui,цnuцdeparţeцdeцgrani ã.цÎnц27цiulieц1915,цMiniŢţerulцdeцInţerneцaцceruţц
comi ilor,цmaiцaleŢцcelorцdinцBraоovцоiцSibiu,цŢãцcombaţãцrãŢpândireaцunorцhãr iцcuц
RomâniaцMareцоiцoцpoŢibilãцŢţareцdeцŢpiriţцdefeţiŢţãцînцrândulцŢolda ilorцromâni,цcareц
Ţãцducãцlaцdezerţãriцînцaоţepţareaцuneiц,,invazii româneоţi”.
Prim-pretorul din Miercurea-Sibiuluiцîоiцanun aцŢuperioriiцdeцexiŢţen aцunorц
depoziţeц clandeŢţineц deц armamenţц organizaţeц deц româniц peц ţeriţoriulц plaŢeiц Ţale,ц
ceea ce nu s-aцpuţuţцdovedi.цнefulцpoli ieiцdeцgrani ã,цImreцHomer,цprinцraporţulц
secret nr. 481, din 23 decembrie 1915, s-aц plânŢц deц Ţţareaц deц Ţpiriţц aц românilor,ц
fiindц Ţigurц cãц dupãц aţaculц armaţelorц ruŢe,ц ,,România va porni împoţriva noaŢţrã”.ц Înц
conţraparţidã,цdeцlaцîncepuţulцrãzboiului,цprinцŢaţeleцromâneоţiцŢ-aцrãŢpândiţцzvonulц
cãцRuŢiaцaцaţacaţцRomâniaцоiцaцinvadaţцMoldova.4
Localiţaţea,ц laц felц caц оiц parohiileц dinц jur,ц nuц aц foŢţц ţeaţruц deц rãzboi,ц Ţpreц
deoŢebireцdeцŢaţeleцromâneоţiцdinцMãrginimeaцSibiului.цGaraцdinцMiercureaцaцavuţ,ц
înŢã,ц unц rolц înц opera iunileц Armaţeiц aц IX-a germane. Conform celor declarate
comandamenţuluiц românц deц preţorulц dinц Sãliоţeaц Sibiului,ц ţrupeleц germaneц Ţ-au
foloŢiţц deц garaц dinц Miercurea,ц imediaţц dupãц debarcare,ц Corpulц Alpinц Bavarezц
începândцdinцJina,цdeцpeцcreŢţeleцmun ilor,цînainţareaцŢpreцţeaţrulцdeцopera iuniцalц
armateiцromâne.5
LaцfelцcaцpeŢţeцţoţцînцTranŢilvaniaцînцaniiцrãzboiului,цcolecţeleцоiцdona iileц
ceruţeцdeцţoaţeцinŢţiţu iileцŢţaţuluiцpenţruцbeneficiul,цînцŢpecial,цalцcelorцdeцpeцfronţц
auцavuţцlocцоiцînцproţopopiaţulцMiercurea,цundeцcolecţeleцauцfoŢţцfãcuţeцdeцbiŢericãц
оiцprimãrie,цprinцcomiŢiiцformaţeцdinцromâniцоiцŢaоi,цunцrolцimporţanţцavându-l elita
localã.ц нiц înц cazulц proţopopiaţuluiц men ionaţц auц avuţц locц maiц mulţeц colecţeц înц
curŢulц anuluiц 1915.ц Ceaц maiц imporţanţãц aц foŢţц urmareaц circulareiц nr.ц 6371ц aц
mitropoliţuluiцIoanцMe ianu,цrãŢpunŢцlaцcerereaцnr.ц1099/27цiunieц1915цaцReuniuniiц
Regnicolare, de comemorare a arhiducelui Franz-Ferdinand. Deoarece ea a fost
urmaţãцimediaţцdeцcerereaцSec ieiцdeцAjuţorareцdinцcadrulцMiniŢţeruluiцdeцHonvezi,ц
s-a stabilit organizareaцuneiцŢingureцcolecţe,цcareцurmaцŢãцaibãцlocцînцbiŢericãцdupãц
ciţireaцcirculareiцmen ionaţe.цColecţaцurmaцŢãцŢeцîncheieцdupãцţreiцzile,цiarцpreo iiц
erauцdaţoriцŢãцînţocmeaŢcãцrapoarţeцcuцŢumeleцdeцbaniцadunaţe,цmaiцmulţцurmauцŢãц
dea un exemplu prin dona iiцdeцcelцpu inцcinciцcoroane.
Astfel, conform adresei protopopului din Miercurea, fiecare parohie urma
ŢãцaduneцînцprincipalцbaniцоiцhaineцpenţruцŢolda iiцafla iцpeцfronţ.цLaцnivelulцfiecãreiц
parohii s-auц implicaţц maiц aleŢц reuniunileц deц femei,ц preo iiц sau comisiile mixte

4 Constantin Voicu, BiŢerica ŢţrãmoоeaŢcã din TranŢilvania în lupţa penţru uniţaţea Ţpiriţualã оi na ionalã a

poporului roman, Sibiu, Editura Tipografiei Arhidiecezane, 1985, p. 156.

5 Constantin Kiri eŢcu, IŢţoria rãzboiului penţru înţregirea României, 1916-1919,ц volumц I,ц Bucureоţi,ц

Ediţuraцнţiin ificãцоiцEnciclopedicã,ц1989,цp.ц246.
25
 Astra Sabesiensis

formaţeц dinц româniц оiц Ţaоi.ц Înц GuŢu,ц deц dona iiц Ţ-a ocupat prim-preţorul,ц iarц înц
Cãrpiniоцauц foŢţцacţiviц maiцaleŢцeleviiцdeц laц оcoalã.цCeleцmaiц imporţanţeц Ţumeц deц
bani au provenit din parohiile: Poiana-5260ц coroane,ц Ludoо-1000 de coroane,
Rod-10.158цdeцcoroaneцоiцMiercurea-700цdeцcoroane.цOцcolecţãцoriginalãцaцfoŢţцceaц
din parohia Armeni, unde s-auцdonaţцоiцobiecţeцdinцaur.6
ÎnцadreŢaцŢa,цţrimiŢãцînцdaţaцdeц4/17цauguŢţц1915,цparohulцBaŢiliuцNecоaц
dinц Apoldulц deц SuŢ,ц Proţopopiaţulц Miercurea,ц aц men ionaţц cãц aц ŢţrânŢц dupãц
parastasul de comemorare a arhiducelui Franz-Ferdinand, suma de 20 de coroane
doarц dinц colecţaц fãcuţãц înц biŢericã.ц Laц Ţumaц aceaŢţaц Ţ-auц maiц adãugaţц 67ц deц
coroane,цdonaţeцdeцŢolda iiцcare,цalãţuriцdeцŢublocoţenenţulцVicţorцVel an,цpãzeauц
localitatea. Dupãцreţragereaцarmaţeiцromâne,цînцprimãvaraцanuluiц1917,цMiercureaцaц
foŢţц ocupaţãц deц Baţalionulц 1ц alц Regimenţuluiц Germanц Iц Bayer,ц careц aц Ţãrbãţoriţц
alãţuriц deц Ţaоiц origineaц lorц comunã.ц Înţreц ţimp,ц înц goŢpodãriileц Ţaоilorц auц apãruţц
prizonieriцruоiцоiцiţalieni.7
AlãţuriцdeцcomuniţaţeaцŢaоilor,цceaцromâneaŢcãцaцreuоiţцŢãцŢeцimpunãцmaiц
aleŢцdaţoriţãцeliţei,цcareцaцavuţцo evolu ieцconŢţanţãцоiцnuцaцduŢцlipŢãцdeцlideri.цLaц
nivelulцlocaliţã iiц Miercurea,цromâniiцauц reuоiţц Ţãцaibãцunцnumãrцdeц reprezenţan iц
proprii doar din anul 1863.
Primul care s-aцimpuŢцaцfoŢţцavocaţulцIlieцMãcelariu,цaleŢцjudeцregeŢcцŢauц
pretor din decembrieц1861,цdepuţaţцînцdieţaцdeцlaцSibiuц(1863-1864)цоiцînцdieţaцdeц
încoronareц(1867-1868).цÎnцulţimaцdieţãцmen ionaţã,цundeцŢţabiliŢeцcuцIoanцRa iuцŢãц
vorbeŢcãц înц limbaц românã,ц aц foŢţц daţц afarãц dinц Parlamenţ.ц Urmareaц aц foŢţц
penŢionareaц Ţaц for aţãц înц anulц 1868,ц dupãц ceц de inuŢeц dinц 1865ц оiц func iaц deц
conŢilierцgubernial.цCeaцmaiцimporţanţãцac iuneцpoliţicãццpeцcareцaцconduŢ-o a fost,
înŢã,ц aceeaц deц aц organizaц laц Miercurea,ц înц primãvaraц anuluiц 1869,ц oц conferin ãц
na ionalãцcareцaцpuŢцbazeleцParţiduluiцNa ionalцRomân,цfiindцaleŢцоiцpreоedinţeцalц
aceŢţuia.ц Dinц anulц 1870,ц dupãц ceц acţiviţaţeaц Parţiduluiц Na ionalц Românц dinц
TranŢilvaniaц aц foŢţц inţerziŢã,ц Ţ-a retras la Sibiu, unde s-aц implicaţц maiц aleŢц înц
acţiviţaţeaцASTRAцŢauцaцBãnciiц,,Albina”.цAцmaiцreprezenţaţцMiercureaцоiцînцcadrulц
UniverŢiţã iiцSãŢeоţi,цalãţuriцdeцIoanцHannia.8 AцfoŢţцŢecondaţцdeцfra iiцŢãi,цIoanцоiц
George,цambiiцjudecãţori.цUnцalţцmembruцalцfamiliei,цDumiţruцMãcelariu,цaцajunŢцоiц
elц înц func iaц deц preţorц оiц depuţaţц Ţinodalц (alãţuriц deц Georgeц Bunea), iar Vasile
Greavuц aц foŢţц Ţubjudeц regeŢcц оiц judecãţor.ц Oц alţãц familieц imporţanţã,ц ridicaţãц
daţoriţãцuneiцnumiriцpoliţice,цaцfoŢţцfamiliaцBraniоţe,цcareцaцveniţцaiciцdupãцnumireaц
luiцMoiŢeцBraniоţeцînцfunc iaцdeцpreţor.9

6 A. A. S., Fond Consistoriul, III, 38, 720/1915.

7 EugenцSţrãu iu,цMiercurea Sibiului, pp. 84-85.
8 Ibidem, pp. 77-78.
9 Gheorgheц Rãu ,ц „Comuniţaţeaц orţodoxãц dinц Miercureaц Sibiuluiц înц aц douaц jumãţaţeц aц Ţecoluluiц

ţrecuţ”,цînцReviŢţa Teologicã,цnumãrц1,ц2000,цp.ц85.
26
 Nr. 3, 2017

ProţopopiaţulцMiercureaцоi-a luat numeleцdeцlaцlocaliţaţeaцcuцacelaоiцnumeц

оiц aц foŢţц înц cadrulц celorц 34ц deц proţopopiaţeц dinц ArhiepiŢcopiaц Orţodoxãц aц
TranŢilvaniei,цunulцdeцmijloc.цDupãцcumцŢeцobŢervãцоiцdinцţabelulцalãţuraţ,цalãţuriцdeц
parohiileцcuцpopula ieцmare:цPoiana,цJinaцŢauцApoldulцInferior,цavemцоiцparohiiцmaiц
mici,ц cuц 113ц credincioоi,ц cazulц Blajului,ц undeц credincioоiiц erauц aduna iц dinц 4ц filiiц
(comuniţã iц cuц numãrц micц deц credincioоi,ц Ţubordonaţeц uneiц parohii). 10 Înц celeц
prezentate mai jos, din Protopopiatul Miercurea au fost trimise laцSibiuцdoarцfiоeleц
deцviziţa iuneцcanonicãцdinц17цparohii,цdinцceleц25цcareцformauцproţopopiaţul.ц
Înцceeaцceцpriveоţeцevolu iaцdemograficãцaцproţopopiaţului,цaceaŢţaцaцfoŢţцlaц
ŢfârоiţulцŢecoluluiцalцXIX-lea,цreŢpecţivцînцanulц1894,цdeц26.475цоiцajunge,цîn anul
1915,цlaцunцnumãrцdeц30.610цlocuiţori,цceleцmaiцmulţeцdinцceleц25цdeцparohiiцauцfoŢţц
inţegraţeцînцcomiţaţulцAlbaцInferioarãц(13цparohiiцоiц1цfilie)цоiцînцcomiţaţulцSibiuluiц
(11 parohii).
Laц felц Ţeц prezinţãц Ţiţua iaц оiц înц ceeaц ceц priveоţeц preţurileц care includ
parohiileц dinц Proţopopiaţulц Miercurea.ц AŢţfel,ц laц felц caц оiц înц cazulц unuiц alţц
proţopopiaţц alãţuraţ,ц celц alц Sebeоului,ц Ţunţц men ionaţeц 4ц preţuriц careц leц includ:ц
preţuraцBlajцrãŢpundeцadminiŢţraţivцdeцunцnumãrцdeц5цparohii,ц1цfilieцоiц6цcomuneц
poliţice,цpreţuraцSângãţinцdeц8цparohiiцоiцpreţuraцMiercureaцdeц11цparohii.11
ÎnцproţopopiaţцŢeцaflauц3цcomuneцbiŢericeоţiцcuцmaiцmulţeцparohii:цApoldulц
de Jos-2,цLudoо-2, Rod-2цоiцmaiцaleŢцPoianaцcuц3цparohiiцоiцţoţцaiciцŢeцaflauцоiцоcoliц
cuцmaiцmul iцînvã ãţori: Apoldul de jos-3,цLudoо-2, Rod-2цоiцPoiana-6, ulterior la
aceaŢţãцliŢţãцŢ-aцadãugaţцоiцоcoalaцdinцMiercurea.12

Nr. Parohia Popula ia ObŢerva ii

crt.
1. Apoldul Inferior 3209 2цpreo i
2. Apoldul Superior 1011 1 preot
3. Armeni 958 1 preot
4. Beоineu 611 1 preot
5. Blaj, filii: Tur, Bia, 113 1 preot-catihet
Bucerdea, Spini,
6. Bogatu 977 1 preot
7. Boz 391 1 preot
8. Broоţeni 447 1 preot

10 нemaţiŢmul BiŢericii Orţodoxe Orienţale Române din Ungaria оi TranŢilvania pe anul 1915, Sibiu, Tiparul
Tipografiei Arhidiecezane, 1915, pp. 85-86.
11 RemuŢц Roоca,ц Lexiconul comunelor biŢericeоţi din Arhidieceza Gr. Or. Rom. a TranŢilvaniei, înţocmiţ penţru

ţrebuin ele oficiale de dr. RemuŢ Roоca, proţodiacon arhiepiŢcopeŢc, Ţecreţariu consistorial, Sibiiu, Tiparul
Tipografiei Arhidiecezane, 1894, pp. 124-126.
12 Ibidem, p. 117, 138.

27
 Astra Sabesiensis

9. Cãrpiniо 1121 1 preot, 1 capelan

10. Cinadie 723 1 preot
11. Cun a 581 1 preot
12. Dobârca 580 1 preot
13. Gârbova 1083 1 preot
14. Gusu 487 1 preot
15. Jina 3122 3цpreo i
16. Ludoо 2166 2цpreo i
17. Lupu 161 1 preot
18. Miercurea 1124 1 protopop, 1 capelan
19. Pãuca 1053 1 preot
20. Poiana 6025 3цpreo i,ц1цcapelan
21. Reciu 454 1 preot
22. Rod 1626 2цpreo i,ц1цpoŢţцvacanţ
23. Sângãţin 478 1 preot
24. нpring 1000 1 preot
25. Tãu 1109 1 preot

Primulц preoţц men ionaţц cuц ocaziaц viziţa iuniiц canoniceц aц epiŢcopuluiц
orţodoxцGhedeonцNichiţici,цînцjurulцanuluiц1787,цaцfoŢţцNicolaeцCazan.цProtopopii
men iona iц înц Ţecolulц alц XVIII-leaц auц foŢţц preo iц dinц alţeц Ţaţe:ц cazulц luiц Ioanц
Dobroţãц dinц Poianaц (1767-1790),ц aц luiц VaŢileц Popoviciц dinц Ludoоц laц 1799ц Ţauц
нţefanцMarcuцdinцSãliоţe.цÎnцŢecolulцurmãţorцaцfoŢţцmen ionaţцnumeleцluiцTheodorц
Janoi,ц între anii 1803-1812 sau 1802-1824,ц dupãц alţeц ŢurŢe,ц deciц înц ţimpulц
epiŢcopuluiцVaŢileцMoga,цurmaţцapoiцdeцproţopopulцPeţruцBãdilã.13
Penţruц primaц jumãţaţeц aц Ţecoluluiц alц XIX-leaц aц foŢţц men ionaţц ca preot-
parohцDumiţruц Fleоeriuцînţreцaniiц1802-1832, dar alteц ŢurŢeцîlц men ioneazãц оiц peц
parohulцNeŢţorцFleоeriu,цhiroţoniţцînцanulц1831ц(fieцcãцŢ-aцfãcuţцţrimiţereцlaцaceeaоiц
perŢoanãц Ţauц laц cinevaц dinц familie).ц În anul 1855, ca urmare a unei circulare a
ConŢiŢţoriuluiцdinцSibiu,цaceŢţaцaцţrimiŢцoцliŢţãцcuцţoaţeцceleц17цcãr iцbiŢericeоţiцdeц
careцŢeцfoloŢea,цоiцdinцcareцŢ-aцobŢervaţцcãцerauцţipãriţeцpeŢţeцCarpa iцоiцapar ineauц
cronologic secolului al XVIII-lea.14
PrimaцbiŢericãцmen ionaţãцaцfoŢţцunaцdeцlemn,цcumpãraţãцdinцparohiaцDealц
оiц aоezaţãц înц cimiţirulц româneŢcц dinц Colibi,ц acoloц undeц Ţeц aflaц оiц oц оcoalãц

13 EugenцSţrãu iu,ц„BiŢericaцcuцhramulц,,Sf.цIlie”цdinцMiercureaцSibiului”,цînцReviŢţa Teologicã,цnumãrц2,ц

2001, p. 47.
14 Ibidem;ц Gheorgheц Rãu ,ц „Comuniţaţeaц orţodoxãц dinц Miercureaц Sibiului”,ц p.ц 77;ц ceaц maiц vecheц

daţeazãцdinцanulц1736,цdeciцbiŢericaцdinцMiercureaцaцexiŢţaţцînainţeцdeцaceaŢţãцdaţãц(aцŢeцvedea:цEugenц
Sţrãu iu, Miercurea Sibiului, p. 58).
28
 Nr. 3, 2017

confeŢionalã,цmen ionaţãцodaţãцcuцanulц1758.15 PenţruцcãцparohiaцaцfoŢţцŢãracã,цdeоiц

parohiaц aveaц unц fondц parohialц înц valoareц deц 1710ц florini,ц preoţulц eraц plãţiţц deц
comunaцpoliţicãцdoarцcuцŢumaцdeц300цdeцflorini, înцŢiţua iaцînцcareцparohiaцnuцaveaц
caŢãцparohialã.
Abiaц odaţãц cuц anulц 1862,ц comuniţaţeaц româneaŢcãц deц aiciц cereц
miţropoliţuluiц Andreiц baronц deц нagunaц permiŢiuneaц deц aц faceц colecţeц înц eparhiaц
SibiuluiцpenţruцaцadunaцŢumaцdeцbaniцneceŢarã,ц12.000цdeцflorini, pentru a construi
oц biŢericãц deц piaţrã.ц Comuniţaţeaц ŢãŢeaŢcãц dinц localiţaţeaц Miercureaц aц Ţprijiniţц
conŢţruc iaцbiŢericiiцprinцdona iaцaцdouãцobliga iuniцurbariale,цînцvaloareцdeц2000цdeц
floriniц fiecareц оiц cuц lemnц dinц pãdureaц comunalã,ц neceŢarц penţruц arderea celor
400.000ц deц cãrãmizi.ц Dinц rândulц eliţeiц locale,ц aоaц cumц eraц deц aоţepţaţ,ц celц careц aц
conţribuiţц celц maiц mulţц aц foŢţц avocaţulц Ilieц Mãcelariu.ц Caц oц recunoaоţereц aц
eforţurilorцŢale,цbiŢericaцaцprimiţцhramulц„SfânţulцIlie”,цdupãцnumeleцceluiцmaiцmareц
binefãcãţor,ц careц aц donaţц penţruц conŢţruc iaц biŢericiiц Ţumaц deц 6484ц deц florini.ц
Alãţuriцdeцel,цaцmaiцfoŢţцmen ionaţцоiцnumeleцproţopopuluiцIoanцDroc,цcuцoцdona ieц
deц3046цdeцflorini,цodaţãцcuцanulц1872,цоiцaцluiцVaŢileцGreavu.16 Pentru banii care
mai erau neceŢari,цlocuiţoriiцauцfãcuţцdouãцîmprumuţuri,цlaцBancaцMixţãцRomâno-
SãŢeaŢcãц„TranŢilvania”цоiцlaцBancaцSãŢeaŢcãц„SparkaŢŢa”цоiцauцgaranţaţцcuцaverileц
lor.цAuцmaiцfoŢţцfãcuţeцîmprumuţuriцlaцUniverŢiţaţeaцSãŢeaŢcãцоiцlaцVaŢileцDrocцdinц
Rãоinari.
Biserica eraцimpunãţoare,цaцfoŢţцconŢţruiţãцînцŢţilцgoţic,цiarцţurnulцaveaц50цdeц
metri. La 1889, bolta mare a bisericii s-aцfiŢuraţ,цfiindцnevoieцdeцalţãцperioadãцdeц
ţimpц penţruц repara ii,ц darц Ţfin ireaц aц avuţц locц înц anulц 1901,ц miţropoliţulц Ioanц
Me ianuцfiindцreprezentat de asesorul consistorial Nicolae Ivan.17
Protopopul Ioan Droc s-aц impuŢц caц oц perŢonaliţaţeц nuц numaiц înц cadrulц
comuniţã iiцdinцMiercureaцŢauцaцproţopopiaţului,цdarцоiцprinцuneleцdinцini iaţiveleц
Ţale,ц careц auц ieоiţц dinц cuţumã.ц AŢţfel,ц aц cãlãţoriţц laц PariŢц doarц penţruц aц viziţaц
Expozi iaц UniverŢalãц deц aici,ц peц careц oц deŢcrieц apoiц înц paginileц ,,Telegrafuluiц
Român”ц(1878-1879),цaцcãlãţoriţцdeцdouãцoriцlaцBucureоţi,цundeцццl-a cunoscut pe
Duiliuц ZamfireŢcu.ц Înц anulц 1901ц aц conţribuiţц laц înfiin areaц DeŢpãr ãmânţuluiц
ASTRAцdinцMiercurea,цfiindцоiцprimulцpreоedinţe.цDeоiцaцdeŢcoperiţцunцexemplarцalц
Supplexului dinцanulц1804цоiцl-aцdonaţцAcademieiцRomâneцînцanulц1903,цnuцaцfoŢţц
ŢuŢ inãţorцalцmiоcãriiцmemorandiŢţeцdinцanulц1892.цCuцţoaţeцaceŢţea,цlaцconferin aц

15 http://ziarullumina.ro/biserica-sfantul-ilie-din-miercurea-sibiului-88806.html, accesat la 16
Februarie 2017.
16 EugenцSţrãu iu,цMiercurea Sibiului, p. 58; Gheorghe Rãu ,ц „Comuniţaţeaц orţodoxãцdinц Miercureaц

Sibiului”,цp.ц80.
17 http://ziarullumina.ro/biserica-sfantul-ilie-din-miercurea-sibiului-88806.html, accesat la 16

Februarie 2017.
29
 Astra Sabesiensis

deцunificareцaцcelorцdouãцparţideцna ionaleцromâneоţiцdinцanulц1881,цMiercureaцaц
foŢţцreprezenţaţãцdeцproţopopulцIoanцDroc.18
DupãцIoanцDrocцaцfoŢţцaleŢцproţopopцAvramцS.цPecurariu,цcareцŢ-aцnãŢcuţц
înцlocaliţaţeaцLancrãm,цînцanulц1855,цоiцcareцоi-aцcâоţigaţцloculцînцcadrulцcomuniţã iiц
aţâţцprinцcãŢãţoriaцŢaцcuцfiicaцpreţoruluiцDumiţruцMãcelariu,цcâţцоiцprinţr-o activitate
meriţorieц laц nivelulц comuniţã ii.ц Înц primulц rând,ц aц impulŢionaţц apari iaц unorц
organiza iiц neceŢareц laц nivelulц comuniţã ii,ц cumц auц foŢţ:ц Reuniuneaц deц
Înmormânţare-caц formãц deц aŢiŢţen ãц Ţocialãц (1907),ц men ionaţaц Reuniuneц aц
MeŢeriaоilorц (undeц aц foŢţц оiц preоedinţe),ц Ţauц Reuniuneaц Femeilorц Româneц dinц
Miercureaц (undeц aц foŢţц aleŢц preоedinţeц onorific). 19 Realizãrileц Ţaleц auц foŢţц
numeroaŢeц оiц auц vizaţц ţoaţeц problemeleц biŢericii,ц darц оiц aleц оcolii.ц Astfel, averea
imobilãцaцfoŢţцformaţãцdin:цimobilulцbiŢericii,цînцvaloareцdeц100.000цdeцcoroane,цalţeц
realiţã i,ц11.000цdeцcoroane,цiarцavereaц miоcãţoare,ц13.200цdeцcoroaneц (fonduriцоiц
funda ii),ц3953цdeцcoroaneцpenţruцrechiziţeцоiцornamenţe,цdarцоiцц7150цde coroane
daţorii.цÎnцţimpulцproţopopuluiцAvramцS.цPecurariuцauцfoŢţцînlocuiţeцfereŢţreleцоiц
iconoŢţaŢulцdeцlaцbiŢericaц„SfânţulцIlie”цdinцparohiaцMiercurea.цProţopopulцAvramц
S.ц Pecurariuц aц aleŢц Ţãц Ţeц refugiezeц cuц armaţaц românã,ц peŢţeц Carpa iц laц Ţfârоiţulц
anului 1916.20
нcoalaцnuццavuţцoцclãdireцproprieцdecâţцdinцanulц1906,цiarцproceŢulцeducaţivц
aцavuţцdeцŢuferiţцdaţoriţãцpermanenţelorцconflicţeцlegaţeцdeцperŢoanaцînvã ãţorului,ц
care s-auцderulaţцînţreцproţopopцоiцcomiţeţulцparohial.цLucrurileццŢ-au mai liniоţiţ,ц
aţunciцcândцînvã ãţorulцGeorgeцBabeоцaцreuоiţ,цîncepândцcuцanulцоcolarц1884-1885,
Ţãц Ţeц în eleagãц cuц ambeleц ţabere,ц proţopopulц Ioanц Drocц оiц comiţeţulц parohial.21
Ulţerior,цodaţãцcuцanulц1901,цоcoalaцdinцMiercureaцaцavuţц2цоiцulţeriorц6цînvã ãţori,ц
iarцpânãцînцanulц1914цŢ-aцraporţaţцfapţulцcãцdinц993цdeцmembriцaiцparohiei,ц478цоţiauц
ŢãцŢcrieцоiцŢãцciţeaŢcã.цCelцmaiцcunoŢcuţцînvã ãţorцaцfoŢţцIeronimцPuia,цapropiaţцde
proţopopulцAvramцS.цPecurariuцînцţoaţeцini iaţiveleцŢaleцculţurale.цÎnцanulцdãriiцînц
foloŢin ãцaцclãdirii,цоcoalaцaцfoŢţцfrecvenţaţãцdeцunцnumãrцdeц118цelevi,цdinц164цdeц
copiiцdeцvârŢţãцоcolarã,цiarц8цeleviцauцurmaţцcurŢurileцlaцнcoalaцEvanghelicãцŢauцla
нcoalaц Romano-Caţolicã.ц AŢţfel,ц dupãц oц perioadãц dificilã,ц оcoalaц confeŢionalãц
româneaŢcãцdeцaiciцaцconvinŢцcomuniţaţeaцdeцneceŢiţaţeaцuneiцŢalarizãriцcorecţeцaц
învã ãţorilor,цcareц Ţ-aцaŢiguraţц оiц deцlaц Ţţaţ,ц2200цdeцcoroane,цînцţimpцceц1000цdeц
coroane veneauц deц laц credincioоi.22 Unulц dinţreц învã ãţori,ц Nicolaeц SimuleŢcuц ц aц
rãŢpunŢцоiцdeцeduca iaцreligioaŢãцaцelevilorцromâniцdeцlaцнcoalaцEvanghelicãцоiцdeцlaц
cea Romano-Caţolicã,цceeaцceцŢ-aцdovediţцaцfiцdificil,цpenţruцcãцceleцmaiцmulţeцoreцц

18 EugenцSţrãu iu,цMiercurea Sibiului, pp. 69-70, 77-78.

19 Ibidem, pp. 69-70, 71.
20 Ibidem, pp. 84-85.
21 GheorgheцRãu ,ц,,ComuniţaţeaцorţodoxãцdinцMiercureaцSibiului”,цp.ц84.
22 EugenцSţrãu iu,цMiercurea Sibiului, p. 68.

30
 Nr. 3, 2017

s-auцfãcuţцgraţuiţ.цMaiцmulţ,цŢubцpreŢiuneaцlegilorцluiцApponyi,цdinц1910,цaceоţiцeleviц
erauцconvoca iцlaцнcoalaцCaţolicãцpenţruцlec iiцŢuplimenţareцdeцlimbãцmaghiarãцоiцdeц
conŢţiţu iaцpaţriei.23
UnцrolцdeoŢebiţцauцavuţцînцcadrulцcomuniţã ii,цfieцcãцŢo iiцlorцauцapar inuţц
eliţeiцlaiceцŢauцclericale,цŢo iileцcelorцmen iona iцmaiцŢuŢ,цcareцauцfoŢţцmulţцmaiцuniţeц
înцac iunileцpeцcareцle-au organizat. De numele Agapiei Droc s-aцlegaţцac iuneaцdeц
colecţareцdeцpânzãцpenţruцromâniiцrãni iцînцRãzboiulцdeцIndependen ã,цcaцоiцcolecţa
deц58цdeцfloriniцaduna iцdinцlocaliţã ile:цMiercurea,цJina,цSebeо,цSãliоţe.цLaцfel,цIudiţaц
Mãcelariu,ц careц aц adunaţц оiц eaц dona iiц penţruц rãni iiц armaţeiц române,ц maiц aleŢц înц
Sibiu,ц moţivц penţruц careц ulţeriorц auţoriţã ileц maghiareц le-au interzis. Cea mai
imporţanţãцrealizareцaцfoŢţ,цlaцîncepuţulцŢecoluluiцalцXIX-lea, organizarea Reuniunii
FemeilorцdinцMiercurea,цavându-lцcaцpreоedinţeцonorificцpeцproţopopulцAvramцS.ц
Pecurariu.24 Maiц ţârziu,ц Iudiţaц Mãcelariu,ц Irinaц Mãcelariuц оiц EufroŢinaц Mãcelariu,ц
Iustina Greavu,ц împreunãц cuц alţeц paţruц femeiц dinц Miercurea,ц auц fãcuţц dona iiц
penţruц Reuniuneaц Femeilorц dinц Sibiu,ц iarц ParaŢchivaц Floaоiuц aц parţicipaţц laцц
Expozi ieц InduŢţrialãц laц Sibiu,ц dinц anulц 1902,ц împreunãц cuц ParaŢchivaц Oanceaц оiц
MariaцNicoarã.25
O serie de date inţereŢanţeцdeŢpreцpreo iiцdinцProţopopiaţulцMiercureaцneц
Ţunţц oferiţeц оiц deц conferin eleц preo eоţiц laц careц auц parţicipaţц cuц precãdereц înц
intervalul 1900-1915.ц Caц urmareц aц acţiviţã iiц lor,ц înţr-oц circularãц aц miţropoliţuluiц
Me ianu,цdinцanulц1908,цauцfoŢţцeviden iaţeцceleцmaiцharniceцproţopopiaţeцînцcadrulц
conferin elorц preo eоţi,ц iarц dinц aceŢţц eоalonц aц fãcuţц parţeц оiц Proţopopiaţulц
Miercurea.26 AŢţfel,цînцcadrulцconferin eiц dinцanulц1904,цplecândцdeцlaц dezbaţereaц
ţemeiцţrimiŢeцdeцlaцConŢiŢţoriulцdeцlaцSibiu,ц„Riţualulцdivinцоiцinţerac iuneaцdinţreц
aceŢţaц оiц obiceiurileц localeц dinц fiecareц parohie”,ц ceiц maiц mul iц dinţreц preo iiц dinц
Proţopopiaţulц Miercureaц auц recunoŢcuţц fapţulц cãц nuц Ţeц puţeaц omiţeц influen aц
acestor obiceiuri locale, care de multe ori erau impuse de comunitate.27 Parohul
Romulц Popц dinц Miercureaц оi-aц exprimaţц îngrijorareaц cãц ц oц parţeц aц inţelecţualilorц
mireni,ц adicãц laici,ц mergândц rarц laц biŢericãц puţeauц influen aц negaţiv,ц prinц aceaŢţãц
conduiţã,цpeцcredincioоi,цdarцareцcurajulцŢãцrecunoaŢcãцоiцvinaцpreo ilor,цproveniţãц
dinцdorin aцdeцaцdominaц„pe ceilal i oameni inţeligen i doar prin cuvânţul lor”.
Înц conferin aц anuluiц 1908ц aц exiŢţaţц unц aŢţfelц deц momenţ,ц învã ãţoriiц
criţicândцdeŢchiŢц fapţulцcãц nuц ŢunţцconŢidera iцmembriiцdeцdrepţцaiцconferin elorц
preo eоţiц оiц Ţunţц inviţa iц doarц laц primaц parţeц aц aceŢţora,ц laц Ţerviciulц divin.ц Spreц
deoŢebireцdeцconferin eleцînvã ãţoreоţi,цclericiiцaveauцunцaţuцînцpluŢ,цcaцdirecţoriцdeц

23 Ibidem, p. 69.
24 Ibidem, pp. 70-71.
25 GheorgheцRãu ,ц,,ComuniţaţeaцorţodoxãцdinцMiercureaцSibiului”,цp.ц86.
26 A. A. S., III, Fond Consistoriul, 367, 5230/1908.
27 Ibidem, 13.787/1904.

31
 Astra Sabesiensis

drepţцaiцоcolilorцconfeŢionale,цaоaцcumцproţopopulцaveaцdrepţцdeцinŢpec ieцpenţruц
ţoaţeцоcolileцconfeŢionaleцdinцproţopopiaţulцŢãu.28
Unц alţц Ţubiecţц careц aц foŢţц viuц dezbãţuţ,ц înц conţinuare,ц aц foŢţц legaţц deц
inţerconexiuneaц dinţreц ţipiculц biŢericeŢcц оiц obiceiulц local.ц Referiţorц laц MaŢluц оiц
Boţez,ц înц uneleц parohii,ц cumц erau:ц Rod,ц Jinaц оiц Poianaц nuц Ţeц fãceaц MaŢluц fãrãц
Sfeоţanie,цînцCun a,цReciuцоiцApoldulцdeцSuŢцeraцobiceiulцcaцlaцBoţez,цpreoţul,цnaоaц
оiцcopilulцŢãцînconjoareцalţarul,цiarцînцţoaţeцparohiile,цînцafarãцdeцSãngãţinцоiцGuŢu,ц
copiiцboţeza iцerauцоiцcumineca i.цLaцconferin aцdinцanulц1905, Consistoriul a cerut
preo ilorцcaцpânãцlaцproximaцconferin ãцdinцanulц1906цŢãцŢinţeţizezeцţradi iileцdinц
fiecare parohie.29 Maiц mulţ,ц înц conferin aц anuluiц 1911,ц aţunciц cândц Ţ-aц dezbãţuţц
subiectul icoanelor care nu erau realizate conform tipicului ortodox, dar prezente
înцbiŢerici,цpreo iiцdinцparohiileцProţopopiaţuluiцMiercureaцauцpropuŢцcaцicoaneleцdeц
aceŢţцţipцŢãцfieцpuŢeцînцdiferiţeцlocuriцdinцbiŢericãцоiцapoiцŢãцfieцŢcoaŢeцdefiniţivцdinц
biŢericã.30
Proţopopiaţulц Miercureaц aц inţraţц оiц înц vizorulц auţoriţã ilor locale, atunci
când,цînцcurŢulцanuluiц1908,цconferin aцpreo eaŢcãцaцfoŢţцinţerziŢãцprinцinţerven iaц
jandarmilor,цconŢiderându-ŢeцcãцnuцexiŢţãцaprobareцdinц parţeaцauţoriţã ilorцcivile,ц
pentru o astfel de adunare. Vice-notarul din cercul Miercurea a doriţцŢãцamendezeц
parţicipareaц laц conferin ãц aц dr.ц Dordea,ц originarц dinц parohiaц Pãucaц оiц avocaţц înц
Ocna-Sibiului, ceea ce nu s-aц adeveriţ.ц Deоiц lucrurileц auц foŢţц clarificaţeц pânãц laц
urmã,ц prinц inţermediulц vice-comiţeluiц deц laц Aiud,ц ArhiepiŢcopiaц Orţodoxãц aц
SibiuluiцaцamânaţцdeŢfãоurareaцcelorlalţeцconferin eцpreo eоţi,цpânãцcândцaceŢţeaцauц
primiţц încuviin areaц auţoriţã ilorц civile,ц fiindц conŢideraţeц „adunãri оi de preo i оi de
mireni”.цCuцţoaţeцaceŢţea,цînцProţopopiaţulцMiercurea,цpreo iiцauцfoŢţцlãŢa iцŢãцplece
dupãц ceц liц Ţ-a interzis „Ţã vorbeaŢcã doi cu doi”.ц Unц cazц Ţimilarц aц foŢţц оiц celц dinц
Protopopiatul Abrud.31
Înц Proţopopiaţulц Miercurea,ц viziţa iuneaц canonicãц laц careц neц referimц Ţ-a
derulaţцînцinţervalulцnoiembrieц1914-aprilie 1915, iar documentele au fost trimise la
Sibiuц cuц daţaц deц 22ц auguŢţц 1915.ц Amц aleŢц Ţãц analizãm,ц înц conţinuare,ц pãr ileц
referiţoareц la:ц Ţţareaц biŢericii,ц aц oficiuluiц parohial,ц deŢpreц conduiţaц parohuluiц înц
raporţцcuцparohiaцоiцcuцcredincioоiiцŢãiц(peцcareцoцconŢiderãmцceaцmaiцimporţanţã)ц
оiц nuц înц ulţimulц rândц parţeaц referiţoareц laц epiţropie,ц adicãц laц Ţiţua iaц financiarãц aц
fiecãreiцparohii.цÎnцceeaцceцpriveоţeцanalizaцŢiţua ieiцоcoliiцconfeŢionaleц(parţeaцaцIV-
aц dinц documenţulц men ionaţ),ц aceaŢţaц aц conŢţiţuiţц obiecţulц unuiц alţц Ţţudiu.ц O sa
prezenţãm,цînцconţinuare,цpãr ileцcomponenţeцaleцaceŢţeia:

28 Ibidem, 14.377/1908.
29 Ibidem, 341, 541/1905.
30 Ibidem, 14.148/1911, urmare a circularei nr. 1782 din 1 martie 1911, referitoare la „delãţurarea

obiceiurilor оi obiecţelor Ţţrãine din biŢericile noaŢţre”.

31 Ibidem, 14.377/1908.

32
 Nr. 3, 2017

,,[...] -parţea I: biŢerica are urmãţoarele Ţubdiviziuni: 1) Sţarea ei, 2) Alţarul, 3)

Cãr ile biŢericeоţi, 4) Cum e curã enia în: biŢericã, alţar, cimiţir? 5) Cum Ţunţ îngrijiţe uŢţenŢilele
biŢericeоţi: odoarele, poţirul, mirul, unţdelemnul, cuminecãţura? 6) EŢţe Reuniune de
înfrumuŢe are a biŢericii оi cum merge? 7) Capiţal penţru biŢericã eŢţe?
-partea a II-a: oficiul parohial are cele mai mulţe înţrebãri, 19: 1) Cancelarie Ţeparaţã
de locuin a parohului, 2) Unde eŢţe arhiva aоezaţã? 3) Se ine maţricula Ţeparaţ? 4) LiŢţa
membrilor Ţinodului eŢţe în ordine? 5) ExiŢţã cronicã parohialã? 6) ExiŢţã un Proţocol legaţ
penţru оedin ele comiţeţului parohial? 7) ExiŢţã un Proţocol legaţ penţru оedin ele sinodului
parohial? 8) Conţribu ia Ţe plãţeоţe regulaţ? 9) Sţarea echivalenţului, 10) Fondul de pensie
preo eŢc, 11) Fondul de penŢie penţru învã ãţor, 12) Fondul de aŢigurare, 13) Sidoxia, 14) Plaţa
cotei pentru fondul protopopiatului, 15) Discurile miţropoliţane оi eparhiale, 16) Ra iociniul
biŢericii are abŢoluţoriu? 17) Ra iociniul (averea оi bugeţul parohiei) оcolii are abŢoluţoriu (accepţ,
n. n.)? 18) ExiŢţã proţocoale Ţinodale (proceŢe-verbale) оi congreŢuale? 19) ExiŢţã liŢţa dãrii de
cult, votaţã de Ţinod оi aprobaţã?
-partea a III-a: deŢpre conduiţa parohului în raporţ cu parohia оi cu credincioоii Ţãi: De
câ i ani lucreazã? 1) Ce lucruri bune a fãcuţ Ţub pãŢţorirea Ţa? A colecţaţ penţru Fondul de
zidire al biŢericii, a inuţ prelegeri la оezãţorile culţurale? 2) EŢţe Ţpor Ţau regreŢ în ceea ce priveоţe
numãrul locuiţorilor? 3) ExiŢţã în parohie concubinaje, numãrul lor оi care eŢţe moţivul? 4) нţiu
ciţi оi Ţcrie? 5) Ce ziare ciţeоţe parohul? 6) Ce ziare ciţeŢc credincioоii? 7) Cum eŢţe cerceţaţã
biŢerica? 8) Se mãrţuriŢeŢc Ţau nu? 9) Se cuminecã Ţau nu? 10) ine parohul predici? 11)
ExiŢţã biblioţecã parohialã? 12) CiţeŢc credincioоii cãr i din biblioţeca parohialã? 13) Sunţ în
parohie bãie i ţrimiоi Ţã Ţţudieze comer ul Ţau meŢeriile? 14) Care Ţunţ viciile înrãdãcinaţe în
popor? 15) Cum Ţe lucreazã penţru Ţţârpirea lor? 16) Se face vecernie regulaţ? 17) Parohul a foŢţ
remunerat pentru fapte bune sau a fost pedepsit?
-partea a V-a: epiţropia: 1) Sconţrarea (verificarea, n. n.) caŢei, 2) Se poarţã jurnal de
caŢã regulaţ? 3) Veniţurile biŢericii, 4) Are biŢerica paŢive? 5) CaŢã de fier? 6) Cine ine cheile la
caŢã? 7) Cum Ţe pãŢţreazã obliga iile? 8) Conţracţele de cumpãrãri, arenzi оi chirii? 9) ExţraŢ
de carţe funduarã, de foaie cadaŢţralã оi libele deŢpre ţoţ Ţoiul de dãri? Coli de echivalenţ, 10)
Invenţar, baţe averea la invenţar cu averea fapţicã?”.32
ÎncepândцcuцprimaцŢubdiviziuneцdinцprimaцparţe,цdedicaţãцbiŢericii,цŢţareaц
celorццmaiцmulţeцbiŢericiцaцfoŢţцconŢideraţãцbunã,цincluŢivцaцbiŢericiiцdinцreоedin aц
proţopopului,ц deц laц Miercurea.ц BiŢericaц dinц Ludoоul-Mare l-a impresionat pe
proţopop,цcareцoцconŢiderãцexemplarã,цînцparohiileцArmeniцоiцCinadie,цerauцbiŢericiц
noi,цconŢţruiţeцînцanulц1912,цdarцînцTãuцŢţareaцeiцeraцaţâţцdeцprecarãцîncâţцŢeцŢlujeaцînц
localulцоcolii.33
Referiţorцlaцcurã eniaцînцbiŢericã,цalţarцоiцcimiţir,цconcluziaцaцfoŢţцcãцŢţareaц
lorцaцfoŢţцbunã,цdarцavemцfoarţeцpu ineцdeţalieri.34

32 Ibidem, 180/1915.
33 Ibidem,цparohiileцMiercurea,цLudoоulцMare,цCinadie,цArmeni,цTãu.
34 Ibidem.

33
 Astra Sabesiensis

CeleцmaiцmulţeцrãŢpunŢuriцcuцprivireцlaцgrijaцpenţruцobiecţeleцоiцcãr ileцdeц
culţц Ţunţц poziţiveц оi denoţãц grijaц fiecãruiц preoţц penţruц aceŢţц Ţubiecţ.ц LipŢurileц auц
foŢţцdaţeцdeцabŢen aцunorцMinee (înцBogaţulцRomân,цBeоineu,цGuŢu)цоiццццînţr-un
singur caz a Psaltirii înцparohiaцBroоţeni.35
Reuniunileц deц înfrumuŢe areц aц biŢericiiц Ţunţ,ц înŢã,ц foarţeц pu ine,ц au fost
men ionaţeцdoarц2:цînцparohiaцApoldulцdeцJoŢ,цundeцareц64цdeцmembrii,цdarцnuцŢeц
men ioneazãцnimicцdeŢpreцacţiviţaţeaцlor,цоiцînцGuŢu,цundeцreuniuneaцexiŢţã,цareц32ц
deц membrii,ц darц nuц func ioneazã.ц Deci,ц Ţeц poaţeц obŢervaц foarţeц clarц cãц оiц dacãц
existãц reuniuni,ц exiŢţen aц lorц eŢţeц anihilaţãц deц inacţiviţaţe.ц Siţua iaц eŢţeц ţriŢţãц оiц
puţemцdecelaцoцŢerieцdeцcauze,цprinţreцcareцunaцcareцpuţeaцŢãцexpliceцŢţareaцdeцfapţц
оiц anumeц rãzboiulц оiц greuţã ileц maţerialeц оiц nuц numaiц celeц prinц careц aц ţrecuţц
comunitatea înцaceaŢţãцperioadã,цajungândцŢãцfieцŢufocaţãцdeцcolecţeleцоiцdona iileц
ceruţeцdeцauţoriţã i.36
DeоiцvremurileцauцfoŢţцţulburi,цceleцmaiцmulţeцparohiiцauцdemonŢţraţцcãцauц
adunat de-aц lungulц ţimpuluiц baniц penţruц reparareaц biŢericiiц оiц aц оcolii,ц reŢpecţivц
penţruц conŢţruc iaц unoraц noi.ц Înц câţevaц parohiiц exiŢţauц dejaц fonduriц penţruц
conŢţruc iaц unorц noiц biŢerici:ц Apoldulц deц JoŢц (10.594ц coroane),ц GuŢuц (1400ц
coroane)цŢauцJinaц(800цcoroane).цÎnцparohiileцBogaţulцRomânцоiцBeоineuцŢ-auцfãcuţц
eforturi pentru constituireaц unuiц fondц alц biŢericii,ц iarц înц Broоţeniц aц începuţц
conŢţruc iaцuneiцnoiцоcoli.цÎnцDobârca,цdupãцunцanцоiцjumãţaţeцdeцeforţuri,цauцfoŢţц
cumpãraţeцnoiцobiecţeцdeцculţцоiцţoaţeцcãr ileцneceŢareцpenţruцŢţranã.цFãrãцîndoialã,ц
rãzboiulцоi-a pus amprenta pe eforţurileцpeцcareцcredincioоiiцle-au depus pentru a-i
ajuţaцpeцceiцpleca iцpeцfronţ.37
OцŢerieцdeцlucruriцinţereŢanţeцauцfoŢţцоiцceleцcareцauцdecurŢцdinцrãŢpunŢurileц
date cu referire la partea a II-aцaцfiоei,цceaцreferiţoareцlaцoficiulцparohial,цdeоiцmulţeц
rãŢpunŢuriц lipŢeŢcц Ţauц Ţunţц elipţice.ц AŢţfel,ц majoriţaţeaц rãŢpunŢurilorц laц celeц 19ц
înţrebãriц Ţunţц Ţcurţe,ц Ţiţua iaц eŢţeц bunãц laц ţoaţeц înţrebãrile,ц avemц pu ineц deţalieri,ц
cazulцparohiilorцApoldulцdeцJoŢ,цBroоţeniцŢauцRod.цÎnцparohiaцApoldulцdeцJoŢцŢ-a
rãŢpunŢцpuncţualцlaцfiecareцînţrebare,цînцparohiaцBroоţeniцauцfoŢţцŢemnalaţeцreŢţan eц
laц fondulц deц penŢiiц preo eоţi,ц iarц înц parohiaц Rodц urmaц Ţãц Ţeц inãц оiц oц cronicãц
parohialã,цcuцceleцmaiцŢemnificaţiveцevenimenţeцaleцparohiei.38
Nuц avem,ц deci,ц deц aleŢц оiц nuц puţem decâţц Ţãц credemц cãц Ţunţц înц regulã:ц
maţricolele,цconţribu iileцpenţruцfondulцdeцpenŢiiцalц preo ilor,цdarц оiц penţruцcelцalц
învã ãţorilorц Ţauц coţaц penţruц fondulц proţopopiaţului.ц Deоiц nuц auц foŢţц deţaliaţeц
mulţeцdinцrãŢpunŢurileцlaцparţeaцaцII-aцaцfiоeiцviziţa iuniiцcanonice,цnuцcredemцcã,ц
aţenţц laц cerin eleц Ţuperiorilor,ц proţopopulц dr.ц Avramц Pecurariuц aц foŢţц mul umiţ,ц

35 Ibidem,цparohiileцBogaţulцRomân,цBeоineuцGuŢu,цBroоţeni.
36 Ibidem, parohiile Apoldul de Jos, Gusu.
37 Ibidem,цparohiileцApoldulцdeцJoŢ,цGuŢu,цJina,цBogaţulцRomân,цBeоineu,цBroоţeni.
38 Ibidem,цparohiileцApoldulцdeцJoŢ,цBroоţeni,цRod.

34
 Nr. 3, 2017

miţropoliţulцIoanцMe ianuцaţrãgândцmereuцaţen iaцaŢupraцneceŢiţã iiцînţocmiriiцunorц

daţeцŢţaţiŢţiceцbiŢericeоţiцexacţe.39
Probabil cea mai importanţãцоiцmaiцinţereŢanţãцŢec iuneцaцfoŢţцceaцdedicaţãц
rela iilorцexiŢţenţeцînţreцpreoţцоiцparohie,цdecelaţãцprinцinţermediulцunuiцŢeţцdeц18ц
înţrebãri,ц careц auц ieоiţц dinц „maţca”ц uzualã.ц Prinц inţermediulц rãŢpunŢurilorц puţemц
îndrãzniц realizareaц unuiц profilц alц comuniţã iiц parohialeц laц 1915.ц Penţruц oц analizã,ц
chiarцоiцŢuperficialãцaцaceŢţuiцcapiţolцdinцfiоaцdeцviziţa iuneцcanonicãцamцrearanjaţц
înţrebãrile,ц plecândц deц laц celeц referiţoareц Ţţricţц laц preoţц оiц ajungândц ulţeriorц laц
rela iileцdinţreцpreoţцоiцcomuniţaţeцlaцnivelulцfiecãreiцparohii.
Preotul din Apoldul de Jos are o vechime de оaŢeц ani,ц aц fãcuţц colecţeц
penţruцfondulцdeцziareцalцbiŢericii,цaц inuţцţreiцprelegeriцlaцоezãţorileцculţurale,цciţeоţeц
,,Telegrafulц Român”,ц ,,ReviŢţaц Teologicã”,ц ,,Românul”ц оiц ,,TranŢilvania”,ц ineц
prediciц (aiciц Ţeц cuvineц Ţãц facemц obŢerva iaц cãц înц Ţaţulц româneŢc,ц predicaц aц foŢţц
inţroduŢãцîncepândцdoarцcuцŢecolulцalцXIX-lea,цobiоnuin aцfiindцaceeaцdeцaцciţiцdinц
Cazanie),ц laц felц cumц uniiц preo iц nuц erauц obiоnui iц Ţãц inãц оiц Ţlujbaц Vecerniei. A
combãţuţцviciileцdinцparohiaцŢa,цadicãцbe iaцоiцmaniaцpenţruцproceŢeцprinцprediciцоiц
Ţfaţuriц daţeц laц оezãţorileц culţurale.ц Ceц Ţeц poaţeц Ţpuneц deŢpreц comuniţaţeaц dinц
Apoldulц deц JoŢ?ц Oц comuniţaţeц mare,ц legaţãц deц biŢericã,ц Ţeц Ţpovedeоţeц оiц Ţeц
cuminecã,цiarцlaцŢfaţulцpreoţuluiцоi-auцţrimiŢцcopiiiцŢãцŢţudiezeцlaцgimnaziu,цlaцоcoliц
deцcomer цоiцmeŢerii.цÎnцparohieцauцfoŢţцŢemnalaţeцdoarц3цcazuriцdeцconcubinaje,ц
rromiцcareцîncãцnuцŢeцdeŢpãr iŢerãцcivil.цDacãцŢunţцdorniciцŢãцciţeaŢcãцdinцbiblioţecaц
parohialã,ц înц ceeaц ceц priveоţeц „foile laice” Ţunţц deparţeц deц preferin eleц preoţului,ц oц
obŢerva ieцgeneralãцpenţruцaceŢţцŢubiecţ.цZiareleцciţiţeцdeц ãraniiцcâţцdeцcâţцоcoli iц
Ţunţ:ц ,,Liberţaţea”ц (Orãоţie),ц ,,Foaiaц Poporului”ц (Sibiu)ц оiц ,,Poporulц Român”ц
(Sibiu).40
Înц Armeni,ц dinц daţeleц foarţeц pu ineц oferiţe,ц aflãmц cãц preoţulц Ţ-a afirmat
prinцgrijaцacordaţãцоcoliiцоiцbiŢericii,цaцŢţrânŢцunцfondцdeц5500цdeцcoroane,цcombãţeaц
alcooliŢmulц оiц ciţeaц ,,Telegrafulц Român”ц оiц ,,ReviŢţaц Teologicã”.ц Aiciц nuц Ţunţц
referiri la credincioоi.41
Înц Bogaţulц Român,ц preoţulц aveaц unaц dinц celeц maiц mariц vechimiц înţr-o
parohie,ц32цdeцani,цaцconŢţruiţцoцоcoalãцnouã,цaцŢemnalaţцunцŢingurцconcubinajцînц
parohie.цMaiцmulţ,цaцreuоiţцŢãцîiцconvingãцpeцpãrin iцŢãцîоiцţrimiţãцcopiiiцоiцlaцоcolileц
deцcomer , iarцînцceeaцceцpriveоţeцpreŢa,цŢunţцmen ionaţeцdoarцpreferin eleцaceŢţuia,ц
reŢpecţivц,,FoaiaцPoporului”цоiц,,Liberţaţea”.42
ParohiaцBeоineuцaцoferiţцdoarцrãŢpunŢuriцelipţice,цpreoţulцciţeоţeц,,Telegrafulц
Român”цоiц,,Românul”,цeŢţeцmen ionaţцunцŢingurцconcubinaj,цiarцcredincioоiiцciţeŢcц

39 Ibidem.
40 Ibidem, parohia Apoldul de Jos.
41 Ibidem, parohia Armeni.
42 Ibidem,цparohiaцBogaţulцRomân.

35
 Astra Sabesiensis

,,FoaiaцPoporului”цоiц,,Liberţaţea”цоiцîоiцţrimiţцoцparţeцdinцcopiiiцlaцоcoliцnumiţeц„mai
înalţe” оiцlaцоcolileцdeцmeŢerii.43
LaцfelцînцBroоţeni,цŢingureleцdaţeцfurnizaţeцŢunţцceleцreferiţoareцlaцîncepuţulц
construirii unei оcoli.ц Celeц ţreiц concubinajeц auц avuţц caц moţivц exiŢţen aц unorц
impedimenţeц laц cãŢãţorie.ц Parohulц ciţeоţeц ,,Telegrafulц Român”ц оiц ,,ReviŢţaц
Preo ilor”,цcombaţeцunцŢingurцviciuцdeŢcoperiţцlaцparohieniцоiцanumeцalcooliŢmul.ц
Credincioоiцaveauцpreferin eцpenţruц,,FoaiaцPoporului”цоiц,,Liberţaţea”цоiцunцnumãrц
mareцdinţreцcopiiiцdinцŢaţцurmau,цmaiцaleŢ,цоcoliцdeцmeŢerii.44
Laц Cinadieц preoţulц fuŢeŢeц numiţц doarц înц urmãц cuц unц an,ц înц pluŢц fa ãц deц
colegiiц Ţãiц dinц alţeц parohii,ц ciţeоţeц peц lângãц ,,Telegrafulц Român”ц оiц ,,Revista
Teologicã”ц оiцziarulцpoliţicц,,Românul”,цiarцcopiiiц dinцparohieц Ţunţцţrimiоiцlaц оcoliц
„mai înalţe” оiцdeцmeŢerii.45
Preoţulц dinц Cun aц aц edificaţ,ц înц 12ц ani,ц oц biŢericãц оiц oц оcoalãц nouã,ц aц
împrejmuiţц ambeleц cimiţireц parohiale,ц ciţeоţeц ,,Telegrafulц Român”,ц ,,Românul”ц оiц
,,Liberţaţea”,цinţereŢanţцfiindцfapţulцcãцоiцcredincioоiiцciţeauц,,Liberţaţea”,цalãţuriцdeц
,,FoaiaцPoporului”.цViciileцdinцparohieцŢunţ,цmaiцaleŢ,цluxulцоiцînцparţeцbe ia,цdarцuniiц
copiiiцŢunţцţrimiоiцlaцоcoliцmaiцînalţe,цdeцcomer цŢauцdeцmeserii.46
Înц Dobârca,ц preoţulц eraц prezenţц înц parohieц deц doiц aniц оiц aц reuоiţц Ţãц facãц
popularãц biblioţecaц parohialãц înц cadrulц credincioоilor,ц careц ciţeauц ,,Foaiaц
Poporului”цоiц,,Liberţaţea”,цînцţimpцceцpreoţulцeraцabonaţцlaц,,TelegrafulцRomân”цоiц
,,Românul”ц оi a semnalat patru cazuri de concubinaj. Din parohie erau copiii
ţrimiоiцlaцоcolileцdinцmediulцurban.47
Gusu aцfoŢţцexemplulцuneiцparohiiцundeцbiŢericaцaцfoŢţцrenovaţãцоiцaцfoŢţц
conŢţruiţãцoцоcoalãцnouã.цPreoţulцciţeоţeц,,TelegrafulцRomân”цоiц,,Liberţaţea”, este
aţenţц Ţãц oficiezeц оiц Vecerniaц înц modц regulaţ,ц credincioоiiц Ţunţц lãuda iц penţruц cãц
cerceţeazãцbiŢericaцbiniоor,цîоiцţrimiţцcopiiiцlaцоcoliцdinцoraоц(ţreiŢprezeceцlaцgimnaziuц
оiц unulц laц oц оcoalãц deц meŢerii),ц iarц dinц preŢã,ц preferãц ,,Foaiaц Poporului”ц оi
,,Liberţaţea”.48
ÎnцJina,цceaцmaiцmareцparohieцdupãцPoiana,цunцpreoţцaveaцoцvechimeцdeц38ц
deцani,цŢingurulцpreoţцcareцpânãцînцacelцmomenţцfuŢeŢeцdiŢţinŢцpenţruцînţreagaцŢaц
acţiviţaţeцоiцalцdoileaцdoarцdeцopţцani.цÎnцaceŢţцţimp,цaцfoŢţцconŢţruiţãццoцоcoalãцnouãц
оiцauцfoŢţцrealizaţeцceleцmaiцmulţeцfonduriцpenţruцŢuŢ inereaцbiŢericiiцоiцaцоcolii.цSeц
ciţeŢc,ц deц cãţreц preo i,ц ,,Telegrafulц Român”,ц ,,ReviŢţaц Teologicã”,ц ,,Liberţaţea”ц оiц
,,Românul”,цŢpreцdeoŢebireцdeцreŢţulцcomuniţã ii,цcareцpreferãц,,FoaiaцPoporului”цоiц

43 Ibidem,цparohiaцBeоineu.
44 Ibidem,цparohiaцBroоţeni.
45 Ibidem, parohia Cinadie.
46 Ibidem,цparohiaцCun a.
47 Ibidem,цparohiaцDobârca.
48 Ibidem, parohia Gusu.

36
 Nr. 3, 2017

,,Liberţaţea”,цiarцparohiaцоi-aцţrimiŢцunцanumiţцnumãrцdeцcopiiiцlaцоcoliцmaiцînalţe.цÎnц
parohie au fost semnalate cinci cazuri de concubinaj. 49
Ludoоulц Mareц aц oferiţц imagineaц uneiц parohiiц puţernice,ц cuц doiц preo i,ц
primulцaveaцoцvechimeцdeцnouãцani, iarцalцdoileaцdeцdoarцunцan.цAuцreuоiţцŢãцreducãц
daţoriileцfãcuţeцpenţruцpicţareaцbiŢericiiцоiцînchidereaцоcoliiцcuцoцcurţe.цPreo iiцciţeŢcц
,,Telegrafulц Român”,ц ,,ReviŢţaц Teologicã”,ц ,,Românul”ц оiц ,,Liberţaţea”ц оiц combaţц
iubireaц deц proceŢeц оiц vrajbaц prinц predici.ц Auц foŢţц depiŢţaţeц douãц cazuriц deц
concubinaj,ц moţivulц penţruц careц nuц auц foŢţц încheiaţeц cãŢãţoriileц fiindц lipŢaц
divor urilorцreligioaŢe.цSeцciţeŢcц,,Liberţaţea”цоiц,,FoaiaцPoporului”.цCeiцmaiцînцvârŢţãц
Ţeц ŢpovedeŢc,ц pu iniц ciţeŢcц cãr iц dinц biblioţecaц parohialã,ц oricumц deŢţulц deц
modeŢţã.50
Miercureaц eraц parohiaц reоedin ãц deц proţopopiaţ,ц areц unц parohц cuц oц
vechimeц deц 31ц deц ani,ц careц ciţeоţeц ,,Telegrafulц Român”,ц ,,ReviŢţaц Teologicã”ц оiц
,,Românul”.ц ExiŢţãц oц biblioţecãц parohialãц deŢţulц deц pu inц frecvenţaţã. A fost
Ţemnalaţц unц Ţingurц cazц deц concubinaj,ц iarц credincioоiiц ciţeŢcц ,,Românul”,ц
,,Liberţaţea”ц оiц ,,Drapelul”.ц Caц vicii,ц credincioоiiц Ţunţц afecţa iц deц luxц оiц aplecareaц
spre conflicte verbale.51
Înц Rod,ц preoţulц aveaц oц vechimeц deц cinciц ani,ц unц preoţц harnicц cu multe
realizãri:цaцcreaţцunцnumãrцmareцdeцfunda ii,цaцcumpãraţцobiecţeцpenţruцbiŢericã,цaц
mãriţц fondulц penţruц zidireaц ţurnuluiц biŢericii,ц deц laц 8000,ц laц 11.000ц deц coroane,ц
ciţeоţeц ,,Telegrafulц Român”,ц ,,ReviŢţaц Teologicã”,ц ,,Liberţaţea”ц оiц ,,Românul”.ц În
ceeaцceцîiцpriveоţeцpeцcredincioоi,цaceоţiaцauцaleŢцŢãцciţeaŢcãц,,Liberţaţea”,ц,,Poporulц
Român”ц оiц ,,Foaiaц Poporului”.ц Dinц parohieц auц plecaţц eleviц laц оcolileц deц meŢerii,ц
comer цŢauцgimnazii.52
нpringцaцfoŢţцoцparohieцundeцpreoţul,цcuцoцvechimeцdeцcinciцani a restaurat
biŢericaц deц laц funda ie,ц laц felц оiц оcoala,ц aц combãţuţц luxulц manifeŢţaţц deц uniiц
credincioоi,цlaцfelцcaцоiцbe ia.ц ineцVecerniaцînцfiecareцŢâmbãţãцŢearaцоiцînainţeцdeц
marileцŢãrbãţoriцreligioaŢe.цÎnцcomuniţaţeцauцfoŢţцdepiŢţaţeцdouãцconcubinaje, din
cauzãцcãцnuцauцfoŢţцinţenţaţeцоiцproceŢeleцdeцdivor цbiŢericeŢc.цÎnцparohieцŢeцciţeŢcц
,,FoaiaцPoporului”,ц,,Liberţaţea”цоiц,,PoporulцRomân”.цNuцŢunţцfoarţeцharniciцînцaц
frecvenţaцbiŢericaцоiцdoarцjumãţaţeцdinцceiцcareцŢeцŢpovedeŢcцŢeцоiцîmpãrţãоeŢc.цAu
copiiiцţrimiоiцlaцgimnaziuц(ţrei),цlaцоcoliцdeцmeŢeriiц(doi)цоiцlaцceleцdeцcomer ц(unulц
singur).53

49 Ibidem, parohia Jina.

50 Ibidem,цparohiaцLudoоulцMare.
51 Ibidem, parohia Miercurea.
52 Ibidem, parohia Rod.
53 Ibidem,цparohiaцнpring.

37
 Astra Sabesiensis

ÎnцTãu,цpreoţulцeraцprezenţцdeц31цdeцani,цaцconŢţruiţцoцnouãцbiŢericã,цciţeоţeц
doarц,,TelegrafulцRomân”,цînцţimpцceцcredincioоiiцluiцfrecvenţeazãцbiŢericaцоi citesc
,,FoaiaцPoporului”цоiц,,Liberţaţea”цоiцauцeleviцlaцgimnaziuцоiцоcoliцdeцmeŢerii.54
CareцaцfoŢţ,цînŢã,цоiцcomporţamenţulцcredincioоilorцfa ãцdeцacţulцreligioŢцînц
Ţine?цDeоiцamцdoriцŢãцavemцdaţeцcareцŢãцdezvolţeцŢubiecţulцînцŢine,цnuцavemцniciцaiciц
aceaŢţãцоanŢã.цAŢţfel,цînцparohiaцApoldulцdeцJoŢ,цcredincioоiiцfrecvenţeazãцbiŢerica,ц
ŢeцŢpovedeŢcцоiцŢeцcuminecã,цiarцpreoţulц ineцprediciцînцmodцregulaţ.цDinţreцvicii,ц
ŢemnaleazãцmaiцaleŢцalcooliŢmul,цpeцcareцîlцcombaţeцprinцinţermediulцpredicilor.цÎnц
Armeni,цnuцŢunţцmulţeцdaţe,цŢeцraporţeazãцdoarцfapţulцcãцpreoţulц ineцpredici,цiarц
dinţreц viciiц eŢţeц men ionaţц alcooliŢmul.ц Penţruц preoţulц dinц Cãrpiniо,ц viciulц
poporului este tot alcoolismul, iar combaterea lui se face tot prin intermediul
predicilor, la fel caцоiцînцCun a,цнpringцоiцLudoоulцMareц(undeцŢeцŢpovedeŢc,цmaiц
aleŢ,цceiцînцvârŢţã).цÎnцparohiileцBogaţulцRomân,цBeоineu,цBroоţeni,цCinadie,цRod,ц
Jina,ц GuŢuц оiц Dobârcaц alţeц viciiц men ionaţeц auц ц foŢţц luxulц оiц „iubirea de proceŢe оi
cerţurile”.
Înц general,ц Ţiţua iaц aц foŢţц mul umiţoareц înц ceeaц ceц priveоţeц numãrulц
cazurilorцdeцconcubinaj,цcareцaцfoŢţцrelaţivцmic,цlaцfelцcaцоiцcelцalцcopiilorцţrimiоiцŢãц
Ţţudiezeцmaiцdeparţe,цlaцgimnaziuцŢauцlaцоcoliцcuцcaracţerцpracţic,цdeцcomer цŢauцdeц
meserii, ceea ce a demonŢţraţц оiц oц anumiţãц evolu ieц laц nivelulц menţaliţã iiц
comuniţã ii,цcaцaţare.цDacãцneцraporţãmцlaцcomuniţaţeцоiцlaцgradulцdeцalfabeţizare,ц
maiц Ţunţ,ц înц conţinuare,ц deц depuŢц eforţuriц mari.ц Laц aceŢţц Ţubiecţц nuц avemц
rãŢpunŢuriц decâţц dinц zeceц parohiiц (Armeni-500 deц perŢoaneц оţiuц ciţiц оiц Ţcrie,ц
Bogaţulц Român-150,ц Dobârca-313, Jina-1300,ц laц felц caц înц Ludoоulц Mare,ц
Miercurea-671, Rod-100,ц Tãu-200).ц Oц Ţiţua ieц deц excep ieц aц foŢţц raporţaţãц înц
parohiaцCãrpiniо,цundeцŢ-aцŢţabiliţцcãц95%цdinţreцcredincioоiцerauцalfabeţiza i.
нiцajungemцaiciцlaцunцŢubiecţцcareцieŢeцînцeviden ã,цpreŢaцagreaţãцdeцpreoţцоiц
reŢpecţivц deц eliţaц comuniţã ii,ц undeц niц Ţeц pareц foarţeц ciudaţц fapţulц cãц nuц avemц
niciunцcazцînцcareцŢãцexiŢţeцoцpreferin ãцcomunã,цniciunцziarцagreaţцdeцclerцnuцŢeц
regãŢeоţeцprinţreцpreferin eleцcomuniţã ii.цInverŢ,цauцfoŢţцpreo iцcareцauцmen ionaţ,ц
deц exemplu,ц oц preferin ãц penţruц ,,Românul”ц (Arad).ц Preo iiц Ţunţ,ц laц rândulц lor,ц
foarţeцapleca iцŢpreцlecţurareaц,,TelegrafuluiцRomân”цоiцaц,,ReviŢţeiцTeologice”,цceeaц
ceцdenoţã,цmaiцaleŢцînцulţimulцcaz,цgrijaцconŢţanţãцpenţruцprofeŢiaцlorцоiцfapţulцcãц
abonamenţulц penţruц ,,Telegrafulц Român”ц aц deveniţц obligaţoriu.ц DeŢigur,ц aiciц Ţeц
maiцpoaţeц puneц оiцoцalţãцînţrebareцlegaţãцdeцînfiin areaцbiblioţecilorцparohiale,ц peц
care arhiepiscopul IoanцMe ianuцleцconŢideraцfoarţeцimporţanţeцpenţruцexiŢţen aцоiц
conţinuiţaţeaцuneiцvie iцculţuraleцînцfiecareцparohie.
OцcomuniţaţeцinţereŢaţãцnuцnumaiцdeцagriculţurãцоiцcreоţereaцanimalelorцdarц
оiц deц comer ,ц cumц aц foŢţц оiц ceaц dinц majoriţaţeaц parohiilorц din Protopopiatul

54 Ibidem,цparohiaцTãu.
38
 Nr. 3, 2017

Miercureaц aц puţuţц Ţãц fieц aţraŢãц оiц deц uneleц publica ii,ц caц deц exempluц ,,Foaiaц
Poporului”ц(Sibiu),цţocmaiцdaţoriţãцcaracţeruluiцmulţцmaiцpragmaţicцalцaceŢţeiaцŢauц
deц,,Liberţaţea”ц(Orãоţie),цpenţruцţonulцvindicaţivцalцarţicolelorцdeцfacţurãцpoliţicã.ц
Sunţц Ţupozi ii,ц careц vorц puţeaц cãpãţaц conţur,ц doarц dupãц oц analizãц aц viziţa iunilorц
canoniceцefecţuaţeцînцţoaţeцceleц34цdeцproţopopiaţeцdinцArhiepiŢcopiaцOrţodoxãцaц
Sibiului.
Iar despre bani, sau altfel spus, despre epitropia bisericii, un alt subiect
inţereŢanţ,цaцfoŢţцexpediaţцlaцfelцdeцrapid,цdarцexplica iaцŢţãцоiцînцdaţeleцclareцpeцcareц
leц cere.ц Pu ineц parohiiц auц declaraţц fondurileц deц baniц adunaţe,ц înц Apoldulц deц JoŢ,ц
biŢericaцaveaцoцavereцdeц1197цdeцcoroane,цiarцparohiaцdinцGuŢu,цmulţцmaiцŢãracã,
aveaцdoarц218цcoroane.цÎnцdeŢţulцdeцmulţeцparohii,цnuцauцpuţuţцfiцconŢemnaţeцdaţeц
certe deoarece epitropul a fost absent.55
Nuц Ţeц acordã,ц încã,ц Ţuficienţãц aţen ieц documenţelorц careц delimiţauц
proprieţã ileц donaţeц biŢericiiц оiц ţrecuţeц peц numeleц aceŢţeiaц (foaiaц cadaŢţralã,ц foaieц
funduarã,ц documenţeц deц dareц înц arendãц aц unorц proprieţã iц aleц biŢericiiц eţc.).ц Unц
ŢubiecţцcolaţeralцaцfoŢţцcelцalцmodaliţã iiцdeцpãŢţrareцaцbanilorцоiцaцalţorцdocumenţe,ц
deoareceцînцproţopopiaţulцmen ionaţцcaŢaцdeцfierцlipŢeоţeцcuцdeŢãvârоire.
Avemц оiц aiciц oц Ţerieц deц obŢerva iiц inţereŢanţeц darц careц denoţãц оiц puţereaц
financiarãцaцunorцcomuniţã iцŢauцchiarцcerereaцdeцŢchimbareцaцunorцobiceiuri;цaŢţfel,ц
dacãц înц deŢţulц deц mulţeц parohii,ц baniiц penţruц Ţidoxieц оiц nuц numaiц Ţeц adunauц
toamna, dupãц Ţţrângereaц recolţei,ц înţr-oц parohieц bogaţãц deц oieri,ц Jina,ц prãbuоireaц
ţurnuluiц biŢericiiц nuц reprezenţaц nicioц problemãц penţruц fondulц parohial,ц iarц înц
parohiaцRod,цŢunţцţrecuţeцdouãцobŢerva iiцcareцnuцŢunţцlegaţeцdeцŢiţua iaцfinanciarã:ц
ŢfeоniceleцînцbiŢericãцŢãцfieцdiŢpuŢeцaŢţfelцîncâţцŢãцnuцexiŢţeцniciunцpericolцdeцfocцiarц
„poruncile Ţã nu mai fie publicaţe în biŢericã, ci afarã cu doba”.56
ÎnцceeaцceцpriveоţeцconcluziaцŢţudiuluiцdeцmaiцŢuŢ,цeaцnuцpoaţeцfiцdecâţцunaц
par ialã,цînŢã,цfãrãцnicioцîndoialãцcomplexiţaţeaцfiоeiцdeцviziţa iuneцcanonicãцaцcreaţц
poŢibiliţaţeaцob ineriiцоiцanalizãriiцunuiцnumãrцmareцdeцdaţe.цAnalizareaцlorцnuцfaceц
decâţ Ţãц neц prezinţeц unц rãŢpunŢц laц unц Ţubiecţц mereuц deц acţualiţaţeц înц Ţpa iulц
ţranŢilvanцromâneŢc,цevolu iaцrela ieiцdinţreцpreoţ,цînvã ãţorцоiцcomuniţaţe,цdeci,цcuц
alţeц cuvinţe,ц aц prezenţãriiц „Ţţãrii na iunii române” deц confeŢiuneц orţodoxãц dinц
Transilvania la anul 1915.

55 Ibidem, parohiile Apoldul de Jos, Gusu.

56 Ibidem,цparohiileцJinaцоiцRod.
39
 Astra Sabesiensis

The Archpriestship of Miercurea.

,,An Inquiry” in ţhe Year 1915

(Abstract)

Our study presents one of the Orthodox Archpriesthips of the Sibiu Archdiocese during
the First World War, especially in 1915. Data were provided by the evaluation sheet of each parish
by a dean. These evaluation sheets offered us the occasion to assess the state not only of the church,
but also of the entire community in a difficult and tormented period. As it was harder and harder to
resist during the years of the war, the mentioned sheet provides relevant information on the social
and economic changes, as well as specific hardships in difficult war time.
Keywords: First World War, Miercurea, Orthodox Church, village, community, war,
mentality.

40
 Nr. 3, 2017

,,ÎN CHESTIA IMPORTULUI DE PORUMB...”. IMPLICAREA

DEPUTA ILOR TRANSILVÃNENI NICOLAE ŞERBAN ŞI TEODOR
MIHALI ÎN TRANZAC IILE PRIVIND IMPORTUL DE PORUMB
DIN REGATUL ROMÂNIEI (1915-1916)

Dr. IŢţván KoŢzţa

European Sociological Association Paris
InŢţiţuţul de IŢţorie Miliţarã BudapeŢţa

Sţudiulц peц careц îlц propunц ciţiţorilorц reviŢţeiц eŢţeц oц micãц incurŢiuneц înц
deţaliileцvie iiцcoţidieneцŢocio-economice,цfiindцcuцnepuţin ãцdeцneglijaţцоiцoarecareц
referiri contextuale poliţice,цaleцŢpa iuluiцardeleanцînцprimiiцaniцaiцMareluiцRãzboi.ц
Este, de fapt, un fragment dintr-un subcapitolul al celui de-al doilea volum 1 al
monografieiцmeleцelaboraţeцînцlimbaцmaghiarãцоiцpropuŢãцŢpreцapari ieцînцţoamnaц
acestui an.
Spa iulцrezervaţ penţruцaceaŢţãцlucrareцnu-miцpermiţeцŢãцprezinţ,цînцdeţaliu,ц
iŢţoriografiaц ţemaţiciiц înц careц Ţeц înŢcrieц Ţubiecţulц elaboraţц aici,ц darц ţrebuieц Ţãц facц
referireц laц Ţţudiileц оiц prezenţãrileц apãruţeц înц ulţimiiц ani,ц elaboraţeц deц aţelierulц deц
cercetare al Universiţã iiц ,,Babeо-Bolyai”ц dinц Cluj-Napoca, de Centrul de Studii
TranŢilvaneц alц Academieiц Române,ц darц оiц deц grupulц deц cerceţãţoriц оiц iŢţoriciц dinц
jurulцreviŢţeiц,,AŢţraцSabeŢienŢiŢ”.цSunţ,цînŢã,цcâţevaцlucrãriцdeцreferin ã,цcareцm-au
încurajaţцînцaceaŢţãцincursiune pe care v-oцpropunцînцurmãţoareleцpagini,цŢemnaţeц
de istoricii Liviu Maior, 2 Ioan Bolovan 3 оiц Ioana Elena Ignat Kisanovici. 4
Adãugându-Ţeц laц aceŢţeaц unц ghidц deoŢebiţц penţruц aоezareaц înц conţexţulц
înţâmplãrilorцvremiiцaleц,,cheŢţiei” economiceцоiцinţerpreţareaцimplica iilorцaceŢţeiaцînц
cotidianul socio-poliţicцalцArdealuluiцeŢţeцvolumulцdeцmemoriiцоiцaminţiriцaleцluiцIonц
I.цLapedaţu,цapãruţцînцanulц1998.5

1 A ŢorŢ kereke a végzeţre forog?, volum II, Erdély háborúja 1914-1916 augusztus, volum III, Erdély háborúja
1916-1917 január-careцvaцapãreaцînцvaraцanuluiц1918.ц
2 Liviu Maior, Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni оi baŢarabeni în rãzboi (1914-1916), Cluj-Napoca,

EdiţuraцнcoalaцArdeleanã,ц2016.
3 Ioan Bolovan, Primul Rãzboi Mondial оi realiţã ile demografice din TranŢilvania. Familie, moraliţaţe оi

raporturi de gen, Cluj-Napoca,цEdiţuraцнcoalaцArdeleanã,ц2015.

4 Ioana Elena Ignat Kisanovici, Participare оi mobilizare în TranŢilvnia în Primul Rãzboi Mondial, Cluj-

Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2015.

5 Ion I. Lapedatu, Memorii оi aminţiri,ц edi ieц îngrijiţã,ц prefa ãц оiц noţeц deц Ioanц Opriо,ц Iaоi,ц InŢţiţuţulц

European, 1998.
41
 Astra Sabesiensis

Documenţa iaц înц maţerieц m-aц purţaţц înц maiц ţoaţeц arhiveleц miliţareц aleц
PuţerilorцCenţrale,цaleцFran eiцоiцnorduluiцIţaliei,цnuцneglijând,цînŢã,цarhiveleцnoaŢţreц
dinцTranŢilvaniaцlaцcareцvoiцfaceцreferireцînцţexţ,цlaцloculцpoţriviţ.цOцŢurŢãцarhiviŢţicãц
imporţanţãцpenţruцţemaцpropuŢãцaiciцeŢţe,цînŢã,цarhivaцperŢonalãц(înŢcriŢuri,цŢcriŢori,ц
cuvânţãri,ц Ţţudii)ц aц conţeluiц TiŢzaц IŢţván,ц оiц arhivaц (ŢcriŢori,ц diarii,ц codiceц deц
ţelegrame,цînŢcriŢuri)цbaronuluiцBuriánцIŢţván,цconfidenţulцprimuluiцminiŢţruцTiŢza,ц
din 13 ianuarie 1915 ministru de externe al Imperiului Austro-Ungar, depuse la
Arhivele Sinodului Bisericii Reformate Maghiare din Ungaria.6
Deci,цfãrãцoцinţroducereцpreaцacademicã,цvãцpropunцînцaceaŢţãцlucrareцunц
mãnunchiц deц documenţeц dinц înţâmplãrileц coţidianuluiц Mareluiц Rãzboiц care,ц dinц
nefericire,ц aц ţrecuţц caц unц uragan,ц ceц nuц maiц conţenea,ц cuц ţoaţeц urmãrileц uneiц
aŢemeneaцconflagra ii.цNuцînainţe,цînŢã,цdeцaцdeţaliaцmicaцiŢţorieцaцconceperiiцaceŢţeiц
lucrãri,цalegereaцŢubiecţuluiцfiindцunцоirцdeцcoinciden e.цSţudiileцmeleцbibliograficeц
auцgãŢiţцînцlungulцdrumцalцdocumenţa ieiцоiцcarţeaцIoaneiцElenaцIgnaţцKiŢanoviciцcuц
înŢemnãrileц vicaruluiц Iacobц Popц dinц Fãgãraо, 7 unde l-amц înţâlniţц peц avocaţul
Şerban Nicolae,цoц,,cunoоţin ã”цmaiцvecheцaцmeaцdinцcâţevaцdocumenţeцdeцarhivãц
care, a devenit unul din subiectele primului grup de documente prezentate aici.
DinцaceeaоiцŢurŢãцarhiviŢţicãцaveamцоiцcâţeva documente (rapoarte, scrisori, altele)
deŢpreц afacerileц cuц porumbц aleц luiц Teodorц Mihali,ц avocaţц оiц bancherц dinц Dej,ц
aŢemeneaцluiцнerbanцmembruцalцParlamenţuluiцUngariei,цfilaţцdiŢcreţцdeцcãţreцpoli iaц
deцfronţierãцоiцvameоiiцdeцlaцgrani aцTranŢilvanieiцde laцTurnuцRoоu.цCeцauцînцcomunц
ceiц doiц proţagoniоiц aiц iŢţoriŢiriiц mele,ц înц afarãц deц celeц comuneц înц via aц poliţicã?ц
„CheŢţia imporţului porumbului”,цŢinţagmãцaleaŢãцоiцpenţruцţiţlulцaceŢţeiцlucrãri,цdeцalţfelц
Ţugeraţãц оiц deцunцcapiţolцdinţr-oцalţãцpublica ie a Ioanei Elena Ignat Kisanovici,8
capiţolц careц prezinţãц conciŢ,ц cuц mãrţuriileц preŢeiц româneоţiц dinц TranŢilvania,ц
aŢpecţeleц economice,ц adicãц Ţpa iulц careц aц deţerminaţц ac iunileц proţagoniоţilorц
relaţãriiцmele.
Înц acelaоiц ţimpц cuц decreţulц mobilizãrii,ц Legea numãrц LXIII/1912ц cuц
modificãrileцоiцadãugirileцLegiiцnumãrцL/1914,цcareцauцremodelaţцrânduielileцvie iiц
deцziцcuцziцînцŢpa iulцpãr iiцungareцaцmonarhieiцdualiŢţe,9 au subordonat cotidianul
nevoilor armatei. 10 Auц Ţchimbaţц regimulц comunica iilor,ц Ţubordonându-le

6 MagyarorŢzágiцReformáţuŢцEgyházцZŢinaţiцLevélţáraц(înцconţinuareцMREZSLT).ц
7 Ioana Elena Ignat, Via a coţidianã în Fãgãraо în anul 1916: înŢemnãrile vicarului Iacob Popa, Cluj-Napoca,
Centrul de Studii Transilvane, 2011.
8 Idem, Parţicipare оi mobilizare în TranŢilvania în Primul Rãzboi Mondial, pp. 73-102.цÎiцmul umeŢc,цоiцpeц

aceaŢţãц cale,ц doamneiц Ioanaц Elenaц Ignaţц KiŢanoviciц penţruц generoziţaţeaц cuц careц mi-aц rãŢpunŢц laц
Ţoliciţareaцţrimiţeriiцcelorцdouãцlucrãriцaminţiţeцaici.ц
9 ,,1914.цéviцL.цţörvénycikkцaцháborúцeŢeţéreцŢzólóцkivéţeleŢцinţézkedéŢekrőlцalkoţoţţ”,ц,,1912:цLXIII.ц

ţörvénycikknekцéŢцaцhadiŢzolgálţaţáŢokrólцŢzóló”,ц,,1912:цLXVIII.цţörvénycikknekцkiegéŢzíţéŢéről”.
10 Ioana Elena Ignat Kisanovici, Parţicipare оi mobilizare în TranŢilvania în Primul Rãzboi Mondial, pp. 77-

78.
42
 Nr. 3, 2017

auţoriţã ilorцmiliţare,цauцinţerveniţцînцcoţidianulцobiоnuiţ,цfireŢcцpânãцmaiцdeunãziцalц
valorificãriiц ŢurŢelorц deц produc ie,ц aц func ionãriiц pie eiц muncii,ц aц celeiц agricoleц оiц
alimenţre,цfinanciare,цaцliberuluiцŢchimbцînцgeneral.цEŢţeцleŢneцdeцîn eleŢ,цcãцnoileц
rânduieliц dinц Ţpaţeleц fronţuluiц auц produŢц încãц deц laц începuţц exaŢperare,ц apoiц cuц
оţirileцţoţцmaiцdezamãgiţoareцdeцpeцceleцdouãцfronţuri.цFireŢculцaцdeveniţцînцŢcurţц
ţimpцneŢiguran ã.цAdapţareaцcoţidianuluiцînцcondi iiцdeцneŢiguran ãцaцfoŢţцexţrem
deцdificilã.цNoileцreguli,цînŢã,цdarцmaiцaleŢцreŢţrucţurãrileцоiцreaоezareaцprioriţã ilorц
auцcreaţцоiцnoiцоanŢe,цоanŢeleцfurnizorilorцarmaţei.
Pãr ileцungareцaleцmonarhieiцdualiŢţeцauцavuţцînцaceŢţeцcondi iiцgeneraleцoц
Ţiţua ieц aparţe,ц prinц fapţulц cãц auţoriţã ileц civileц оi-auц pãŢţraţц oц oarecareц
independen ãцdecizionalã,цceeaцceцaцînŢemnaţцmoniţorizareaцnemijlociţãцaцac iunilorц
auţoriţã ilorцarmaţe,цcuцţoaţeцcãцaceaŢţãцоanŢãцaцfoŢţцdeцceleцmaiцmulţeцoriцformalã,ц
Ţiţua iileцconflicţualeцreglându-se, de obicei,цpeцcaleцamiabilã.
Sãцrevenim,цînŢã,цlaцŢubiecţulцpeцcareцl-amцpropuŢцcuцoцmicãцincurŢiuneцînц
Ţpecificulц pie eiц grânelorц оiц aц alimenţelorц deц bazã,ц ceц aц beneficiaţц deц prioriţã ileц
perioadeiцdeцconflicţ,цpenţruцaцexplicaцînţr-unцfelцgeneraliţã ileцfrazelor precedente.
Caliţaţeaцgrâului,цaцcerealelor,цînцgeneral,цmaiцapoiцaцporumbului,цînцŢpecial,ц
cu care s-aцvruţцînlocuireaцînцmareцparţeцaцgrâuluiцpenţruцpâineцlaцbruţãrii,цîncepândц
deц laц cumpãnaц anilorц 1914/1915,ц aц generaţц oц Ţerieц conţinuãц aц ordonan elorц de
reglemenţareц aц conŢumului,ц aц pre urilor,ц aц diŢţribu iei.ц Laц mijloculц perioadeiц înц
studiu (anul 1915), s-aц recurŢц laц ŢecheŢţrãriц оiц maiц ţârziuц laц rechizi iiц deц laц
producãţoriцоiцdeцoriundeцŢ-aцgãŢiţцoцŢurŢãцpenţruцaceaŢţa.11
Declara iaц deц neuţraliţaţeц aц Regaţuluiц Românieiц aц închiŢц pia aц imporţuluiц aceŢţorц
produŢe,ц deciц auţoriţã ileц ţrebuiauц Ţãц Ţeц limiţezeц laц ŢurŢeleц inţerne.ц Laц oц primãц
analizãц Ţeц pareцcãцaceŢţeaц auцfoŢţц Ţuficienţeцînцprimiiцaniцaiц rãzboiuluiцchiarцоiцînц
Transilvania, 12 diŢţribu iaц lorц aц creaţ,ц înŢã,ц dereglãrileц pie ei.ц Începândц dinц lunaц
noiembrie a anului 191413 оiцpânãцlaцmijloculцluniiцocţombrieцaцanuluiц1915,цaцfoŢţц

11 Oцprezenţareцdeţaliaţã,цcuцrefeririцlaцŢurŢeleцmediaţice,цaцŢeцvedeaцla:цIbidem, pp. 82-84.

12 „La 20-23 Sepţemvrie Ţe Ţperã: pe un areal de 4.356,118 jug. caţ., cu o recolţã medie de 1056 mãji meţrice pro
jug. cat., o recolţã ţoţalã de 46.029,661 mãji meţrice. În anul ţrecuţ recolţa a foŢţ de 43.768,820 mãji meţrice. Deci
în aceŢţ an un pluŢ de 2.260,841 mãji meţrice fa ã de anul ţrecuţ. Rezulţaţele cele mai bune, peŢţe media de 10-56
mãji meţrice pro jug. caţ., le-au dat recolţele în 21 comiţaţe, înţre cari Ţe numãrã оi urmãţoarele din regiunile locuiţe de
Români: Toronţal, Braоov, Alba de JoŢ оi Arad. Înţre cele 22 comiţaţe cu o recolţã înţre 8-10,56 mãji meţrice pro
jug. caţ. Ţe numãrã оi comiţaţele: Târnava Mare, Bihor, Sãţmar, Timiо, Ciuc, TreiŢcaune, Târnava Micã, Sibiiu,
Maramurãо, Fãgãraо, Hunedoara оi Solnoc-Dobâca. În fine, înţre cele 17 comiţaţe cu o recolţã Ţub 8 mãji meţrice pro
jug. caţ. Ţe numãrã оi comiţaţele: BiŢţri a-NãŢãud, Caraо-Severin, Ugocea, Odorheiu, Selagiu, Cojocna, Murãо-Turda
оi Turda-Arieо” (aцŢeцvedea:ц„Siţua iaцagricolãцînцUngaria”,цînцReviŢţa Economicã,цanцXVII,цnumãrц41,ц9ц
octombrie 1915).
13 Ordonan aц miniŢţerialãц nr.ц 8317/1914ц dinц 1ц noiembrie,ц ceц aц inţraţц înц vigoareц laц daţaц deц 25ц

noiembrie, reŢcriŢãц deц maiц mulţeц oriц înц perioadaц aminţiţãц (aц Ţeц vedea:ц Székelyц Arţúr,ц Háború éŢ
közgazdaŢág. HáborúŢ gazdaŢági rendŢzabályok MagyarorŢzágon. VároŢi Szemle. 8. évfolyam, 1915, pp. 290-
293).
43
 Astra Sabesiensis

creaţц unц organiŢmц cenţral,ц Hadiţerményц Rţ.-„S. A. penţru produŢele de rãzboi”, 14

pentru gestionarea problemei оi s-a intervenit ŢucceŢivц înц pia aц grânelorц оiц aц
derivaţelorц(fãinã,цpâineцeţc.)цaceŢţora.15
Iarnaц anuluiц 1914/1915ц aц goliţ,ц înŢã,ц hambareleц înц modц neegalц înц uneleц
pãr i,цîncâţцŢeцcãuţaцacoperireaцaceŢţorцŢiţua iiцprinцcãuţareaцunuiцcompromiŢцpenţruц
faciliţareaц achizi iilorц chiarц оiц dinц imporţ.ц Prim-miniŢţrulц TiŢza,ц înţr-o scrisoare
daţaţãц 17ц marţieц 1915,ц ţranŢmiţeaц miniŢţruluiц agriculţuriiц Ghillányi,ц urmãţoarele:ц
„Î i ţranŢmiţ copia reviŢţei preŢei româneоţi cu credin a cã daţele reproduŢe acolo ţe vor inţereŢa.
Dacã în aceŢţe relaţãri eŢţe vorba de canţiţã i neglijabile, Ţ-ar puţea acorda un Ţpa iu mai larg
imporţurilor de cereale din România ca Ţã ajuţãm ţoţuоi în deŢcongeŢţionarea Ţiţua iei din
Ardeal”.цAceeaоiцcheŢţiuneцŢeцregãŢeоte оiцînţr-oцŢcriŢoareцadreŢaţã,цdeцacelaоiцTiŢza,ц
baronuluiцBuriánцIŢţván,цdaţaţãц14цauguŢţц1915:ц„Dupã ce Czernin inŢiŢţã cu informa ia
cã Ţe aduc cereale оi porumb cu maоini оi cãru e pe ţeriţoriul Ungariei, in Ţã Ţpecific cã în aceŢţ
mod, în perioada 1-9 auguŢţ în ţoţal Ţ-au adus peste grani ã în ţoţal 14.000 quinţale. O
canţiţaţe infimã ce în compara ie cu Ţţocurile exiŢţenţe nu are nici o Ţemnifica ie. Am diŢpuŢ Ţã fiu
informaţ periodic deŢpre ţraficul de cereale оi porumb prin ţelefon Ţau ţelegrafic, voi fi deci în
mãŢurã Ţã- i ţranŢmiţ daţele corecţe”.16 нi,цînţr-adevãr,цrevineцcuцdaţeцexacţeцpeŢţeцcâţevaц
zile printr-oц ŢcriŢoreц daţaţãцpeцziuaц deц27цauguŢţ:ц „În perioada 1-20 auguŢţ în ţoţal a
inţraţ în Ungaria din România 1525 vagoane de cereale. 522 de vagoane au rãmaŢ în arã,
1003 vagoane au ţranziţaţ ara în drum Ţpre Germania. Din ţoţal 831 de vagoane a inţraţ pe
calea feraţã, canţiţaţea de 694 vagoane cu cãru ele. Dacã nu mã înоel aceŢţe ţranŢporţuri
ţoţalizeazã cca. 150.000 de chinţale, adicã conŢumul a 20 de zile. O canţiţaţe aţâţ de
neînŢemnaţã comparaţiv cu Ţţocurile României, încâţ ea nu eŢţe în mãŢurã Ţã Ţţingã aţmoŢfera de
neliniоţe оi reproоurile adreŢaţe guvernului cauzaţe de greuţã ile nevalorificãrii Ţţocurilor.
Impunerea de mãŢuri Ţâcâiţoare penţru a Ţţopa aceaŢţã neŢemnificaţivã circula ie ar Ţţârni fãrã
foloŢ averŢiunea opiniei publice româneоţi”.17 FãrãцaцinŢiŢţaцpreaцmulţцpeцaceŢţцŢubiecţ,цeŢţeц
foarţeц clarц cãц guvernulц aц deŢchiŢц ţaciţц oц caleц deц aц ajuţaц Ţeц pareц nevoilorц
ţranŢilvãnenilorцînцprimulцrând,цdarцоiцcaleaцunorцafaceri personale.18

14 ÎnцpreŢaцromâneaŢcãцeraцnumiţã:ц,,Socieţaţea pe ac ii penţru produŢele de rãzboi”.

15 Tóţhц Árpád,ц ,,Aц hadigazdálkodáŢц jogiц ŢzabályozáŢánakц problémaiц azц elŢőц világháborúц idejénц
magyarorŢzágon”,ц înц Acta Juridica et Politica, tom LX, 2002, pp 52-55.ц Veziц оi:ц Ioanaц Elenaц Ignaţц
Kisanovici, Parţicipare оi mobilizare în TranŢilvnia în Primul Rãzboi Mondial, pp. 81-92.
16 Tisza István ÖŢŢzeŢ Művei, volum I-VI, Budapesta, Editura Academiei Maghiare, 1923-1937ц (înц

conţinuareцTIÖM);цaici: TIÖM,цvolumцIV,цp.ц113.
17 Ibidem, p. 146.
18 Conţracţulц deц Ţţaţц înţreц Regaţulц Românieiц оiц Puţerileц Cenţraleц aц foŢţц încheiaţц dupãц reglareaц

conţurilorцcuцpoţen ialiiцalia i:цFran aцоiцAnglia.цDerulareaцafaceriiцaцfoŢţцgeŢţionaţãцdeцoцcomiŢieцînц

careцauцfoŢţцreprezenţaţeцţoaţeцparţideleцromâneоţiцaleцvremii,цоiцprezidaţãцdeцAlecuцConŢţanţineŢcu,ц
miniŢţrulцagriculţuriiцоiцalцdomeniilorцînцguvernulцBrãţianu.цнefulцopozi ieiцconŢervaţoare,цAlexandruц
Margiloman,цaцfoŢţцdirecţцinţereŢaţцînцafacere.
44
 Nr. 3, 2017

SurŢaц eraц laц îndemânãц оiц Ţiţua iaц conjuncţuralãц aц încurajaţц ţaţonareaц
poŢibiliţã iiц imporţãriiц aоaц cumц Ţpecificaц оiц TiŢzaц înц canţiţã iц „neînŢemnaţe”,ц adicãц
canţiţã iцceцnuцinfluen eazãцmajorцgeŢţiuneaцŢţaţului.цConjuncţuraцeraцpalpabilã.цLa
aceaцdaţãцdiŢponibiliţã ileцdeцcerealeц(grâu,цorz,цporumb)цaleцRegaţuluiцRomânieiцauц
deveniţц Ţufocanţe.ц Seц cãuţaц cuц diŢperareц oц modaliţaţeц deц aц valorificaц aceŢţeц
diŢponibiliţã i.19 ÎnцconţinuareцiaţãцdouãцvarianţeцdocumenţareцaцvalorificãriiцaceŢţeiц
conjuncturi.

Cazul dr. Nicolae Şerban

Cineц eŢţeц aceŢţц dr.ц Nicolaeц нerban,ц deŢpreц acţiviţaţeaц оiц perŢonaliţaţeaц
cãruiaц Ţ-aц ŢcriŢц exţremц deц pu in,ц aproapeц nimicц Ţemnificaţiv?ц Docţorц înц drepţ,ц
originarц dinц Voila,ц Ţaţulц înц careц Ţ-aц nãŢcuţц înţr-o familie de mici nobili, la 8
noiembrie 1858 (?); s-aцŢţinŢцdinцvia ãцlaц15цŢepţembrieц1932,цоiцeŢţeцînmormânţaţцlaц
Fãgãraо,ц laц biŢericaц ,,Sfânţulц Nicolae”. 20 „Om poliţic fãgãrãоan conţroverŢaţ”, precum
conchidц Ţemnaţariiц unuiц arţicolц apãruţц înц reviŢţaц ,, araц BârŢei”,ц care-l are ca
perŢonajц principalц peц ţipografulц Ioanц Ha iegan,ц ŢoŢiţц înц oraоц deц laц BudapeŢţaц înц
ţovãrãоiaцluiцнerban.цDupãцmãrţuriŢireaцluiцHa iegan,цciţaţцînцacelaоiцarţicol:ц „În 4
ianuarie 1900, mi-am fãcuţ inţrarea în Fãgãraо cu ţrãŢura cu paţru cai a regreţatului dr.
Nicolae нerban [...] la Fãgãraо exiŢţa un climaţ deŢţul de ţenŢionaţ din puncţ de vedere poliţic,
din cauza confrunţãrii dinţre cei doi frunţaоi locali, avoca ii Nicolae нerban de Voila оi Ioan
нenchea,21 exponen ii celor douã mari linii de ac iune poliţicã a românilor ardeleni, acţiviŢmul оi
paŢiviŢmul”.22 Seцpareцcãцнerbanцapar ineaцceluiцdinцurmãцgrup.цSauцnu.цCredцcãцceaц
maiцnuan aţãцcaracţerizareцaцŢaцaцformulaţ-o Sextil Puоcariuцcare,цdupãцunцcicluцdeц
conferin eцcuцţiţlulц„RãŢuneţulцrãzboiuluiцpenţruцindependen ãцînцArdeal”,ц inuţãцînц
ŢalaцAţeneuluiцdinцBucureоţiцlaц1цaprilieц1927,цapoiцlaцCâmpina,цBraоovцоiцînцŢfârоiţц
оiцlaцFãgãraо,цl-aцgãŢiţцpeцeroulцnoŢţruцlaцFãgãraо,цundeцŢ-a retras de la conducerea
prefecţuriiц dinц ц jude ulц Sãlajц (1920):ц „[…] dupã 35 ani, aceleaоi cerţe оi gelozii în mica
Ţocieţaţe româneaŢcã, care acum nu Ţe mai Ţfãdeоţe numai pe cheŢţii confeŢionale оi pe ranguri
Ţociale, cu оi pe parţide poliţice, izbuţind Ţã baţã recordul: vrajbã chiar în Ţînul aceluiaоi parţid

19 ,,Socoţeam o încãlcare a neuţraliţã ii noaŢţre Ţã le vindem (n. n. Puţerilor Cenţrale) priŢoŢul recolţei noaŢţre. În

1915 produŢele noaŢţre Ţe acumulau înŢã peŢţe mãŢurã, agriculţorii ne cereau Ţã gãŢim o Ţolu ie, nu puţeam rãmâne
muriţori de foame având recolţe îmbelоugaţe, care Ţe Ţţricau în hambarele ce nici nu le mai puţeau încãpea” (a se
vedea: I. G. Duca, Amintiri politice, volum I, München, 1981, p. 200).
20 ***,ц,,PerŢonaliţã iцaleц ãriiцFãgãraоului”,цînцMoniţorul de Fãgãraо,цmar i,ц1цdecembrieц2009.
21 Ioanц нencheaц (1864-1916),ц originarц dinц Zãrneоţi,ц Braоov,ц Ţţabiliţц caц avocaţц înц Fãgãraо,ц înц anulц

1892,ц frunţaоц alц românilorц fãgãrãоeni;ц preоedinţeц alц Clubuluiц Na ionalц Românц dinц comiţaţulц
Fãgãraоului,цînц1905цeraцaleŢцînцComiţeţulцExecuţivцalцParţiduluiцNa ionalцRomân.
22 FlorenţinцOlţeanu,цIoanцCiupea,цLucre ia Olteanu, ,,Un destin paradigmatic-IoanцHa ieganц(1875-

1950)”,цînц ara BârŢei,цnumãrц1,ц2014,цp.ц393.

45
 Astra Sabesiensis

politic. Niculi ã нerban, îmbrãcaţ ţoţ ca un genţry-cam reumatic-ungureŢc, a inuţ Ţã-mi ŢerveaŢcã
оampanie la maŢã”.
Aц Ţţudiaţц drepţulц laц BudapeŢţaц оiц Viena,ц iarц ţiţlulц deц docţorц înц drepţц l-a
ob inuţцdinцparţeaцUniverŢiţã iiцdinцViena.цÎnцalmanahulцcamereiцdepuţa ilor23 este
men ionaţц cuц numeleц ,,Sierban MiklóŢ”,ц depuţaţц înц circumŢcrip iaц Fãgãraо,ц oraоulц
Fãgãraо.цAцfoŢţцaleŢцdepuţaţцindepedenţцînцcircumŢcrip iaцArpaоuцdeцJoŢцlaцalegerileц
generaleцdinцanulц1892цоiцînцperioadaцaceŢţuiцmandaţцŢ-aцînŢcriŢцînцParţidulцLiberal
conduŢцdeцTiŢzaцKálmán.цDupãцpaţruцaniцaцcandidaţ,цdinцnou,цindependenţ.цÎnţreц
aniiц1901цоiц1905цaцob inuţцunцnouцmandaţцcaцmembruцalцParţiduluiцLiberal.цDupãц
diŢolu iaц aceŢţuiц parţid,ц înц anulц 1906,ц aц candidaţц cuц unц programц indepedenţц
alãţurându-se maiцapoiцgrupuluiцParţiduluiцNa ionalцRomân.цÎnцalegerileцdinцanulц
1910ц aц ob inuţц acelaоiц mandaţ,ц pãŢţrându-lц pânãц laц fineleц rãzboiului,ц înц
circumŢcrip iaцFãgãraо.

În Ţfârşiţ, documenţele „Cazului Şerban”

Ziarulц,,GazeţaцTranŢilvaniei”цdinц16цaprilieц1915,24 publicãцcuцacelaоiцţiţluц
unц comunicaţ,ц dinц ŢurŢãц „compeţenţã”,ц cãц definindu-se tratativele unui acord
bilaţeralц înţreцRegaţulцRomânieiцоiцmonarhiaцdualiŢţã25 penţruцexporţulц оiц impliciţц
importul cerealelor s-aц gãŢiţц modaliţaţeaц achizi ionãrilorц directe „la înzeŢţrarea
popula iei noŢţre mai Ţãrace cu porumb din România”.цEŢţeцunцanun цdeцmulţцоiцdeцfoarţeц
mul iцaоţepţaţцînцTranŢilvania,цundeцmaiцmulţцdecâţцînцalţeцpãr iцaleцmonarhieiцeraцoц
lipŢãцacuţãцaцelemenţelorцdeцbazã,26 оiцînцŢpecialцaцporumbului, cuцcareцŢeцîncearcãц
ŢubŢţiţuireaц grâului,ц aц carţofilor,ц darц оiц aц alţorц cerealeц dinц fãinaц penţruц pâineaц deц
ţoaţeцzilele.цOцcheŢţiuneцapãŢãţoareцeŢţeцоiцaceeaцaцpre urilorцţoţцmaiцprohibiţeцaleц

23 Sturm-féle orŢzággyűléŢi almanach 1910-1915,ц1910.ц p.ц412.цÎnцaceaŢţãцpublica ieц amц gãŢiţц oц oarecareц

neconcordan ãцreferiţoareцlaцnumeleцоiцdaţaцnaоţeriiцluiцнerban.цAlmanahulцîlцmen ioneazãцcuцnumeleц
de „Sierbán”,ц iarц daţaц naоţeriiц eŢţe:ц ,,25 iunie 1865”.ц Înц Almanahulц redacţaţц deц VáŢárhelyiц Ferenc,ц
penţruцaceeaоiцperioadã,цnumeleцapareцcorecţц„Serbán” cuцdaţaцnaоţeriiцneŢchimbaţã.
24 Gazeta Transilvaniei, numãrц71,ц3ц/16цaprilieц1915.
25 AцŢeцvedea:ц„Wienцamц8цJuliц1915.цProţokollцdeŢцzuцabgehalţenenцMiniŢţerraţeŢцfürцgemeinŢameц

Angelegenheiţen”,цînцProţokolle deŢ gemeinŢamen MiniŢţerraţeŢ der ÖŢţerreichiŢch-Ungarischen Monarchie (1914-

1918). Eingeleitet und zuŢammengeŢţellţ von MiklóŢ Komjáţhy,цBudapeŢţ,цAkadémiaiцKiadó,ц1966,цpp.ц266-
277.
26 Unц cazц noţoriuц alц vremii,ц careц Ţoliciţaц chiarц inţerven iaц prim-ministrului Tisza, este cel din

comitatul Solnoc-Dobâca:ц „Din ianuarie a. c. încoace ne-au veniţ оi ne vin, când din unul, când alţ inuţ al
paţriei, ţoţ mai mulţe оţiri deŢpre marea lipŢã a alimenţelor de primã оi zilnicã ţrebuin ã penţru popula ia de la oraоe оi
îndeoŢebi penţru cea de la arã. Ni Ţ-a ŢcriŢ înţre alţele, cã în comiţaţul Solnoc-Dobâca ar fi lipŢã de cucuruz, grâu,
carţofi о. a. aоa de mare оi aţâţ de generalã, încâţ d. e. pepi a oraоului Dej, cenţru comiţaţului, Ţãpţãmâni de-a rândul
nu s-a a aduŢ Ţpre vânzare оi nu Ţ-a aflaţ de cumpãraţ din aceŢţe alimenţe nici un bob, abŢoluţ nimica” (a se vedea:
Gazeta Transilvaniei,цnumãrц59,ц15/28цmarţieц1915).
46
 Nr. 3, 2017

pie eiц inţerneц aц alimenţelor.ц Înц comiţaţeleц TranŢilvanieiц iŢţorice poate mai mult
decâţцînцalţeцpãr i.27
IaţãцоiцŢcenariulцafaceriiцînцcareцŢunţцinţereŢaţeцbãncileцpoporale,цprinцcareц
Ţeцderuleazãцachizi iileцоiцdeconţareaцlor,цaоaцcumцeŢţeцaceŢţaцformulaţцînц,,Gazeţaц
TranŢilvaniei”:ц„În cheŢţia comunicaţelor noaŢţre anţerioare cu privire Ţunţem auţoriza i din loc
compeţenţ a da urmãţoarele deŢluоiri: Ob inându-Ţe un acord înţre guvernul noŢţru оi cel român în
cheŢţia imporţului, reŢpecţiv eŢporţului de porumb, Ţe aduc la cunoоţin a celor inţereŢa i
urmãţoarele: porumbul meniţ penţru ãranii noоţrii Ţe lifereazã оi Ţe încarcã în vagoane de cãţrã
bãncile populare din România. Pre ul unui vagon de porumb-cãci mai pu in nu Ţe poaţe
comanda-s-a Ţţabiliţ definiţiv cu pre ul de 2900 cor. loco Ţţa iunea de încãrcare. În aceaŢţã Ţumã
de 2900 coroane sunt cuprinse: taxa de export, agiul, 28 pre ul porumbului оi alţe chelţuieli
mãrunţe. În Ţuma aceaŢţa nu eŢţe înŢã cuprinŢã ţaxa de ţranŢporţ оi locul de încãrcare, care
ţrebuie plãţiţã la ŢoŢirea vagonului în Ţţa ia, unde are Ţã Ţe descarce. Banii pentru un vagon sau
mai mulţe au Ţã Ţe ţrimiţã în cel ţârziu 14 zile filialei ,,Albina” din Braоov, indicându-se precis
оi legibil adreŢa оi Ţţa iunea, unde are Ţã ŢoŢeaŢcã vagonul precum оi numãrul vagoanelor
comandaţe. Filiala ,,Albina” va ţranŢpune banii primi i împreunã cu indicãrile fãcuţe, bãncilor
poporale din România. Cu expedierea porumbului de cãţrã bãncile poporale Ţe va începe, dacã nu
vor obveni pedeci neprevãzuţe, în cel ţârziu 14 zile оi exporţarea va dura aproximaţiv 4
Ţãpţãmâni. Se vor lua în fine mãŢurile de lipŢã ca porumbul încãrcaţ Ţã fie bun оi uŢcaţ, iar în
cazul când din vreo cauzã oareоicare vagonul comandaţ nu va puţea ţrece grani a în Ardeal29 оi
aŢţfel vagonul Ţã nu ajungã la locul deŢţina iunei, ca banii plãţi i Ţã fie reŢţiţui i. Din acelaоi loc
auţorizaţ ni Ţe mai aŢigurã, cã d-l dep. Dr. T. Mihali a esoperat la Budapesta ca guvernul nostru
Ţã nu rechizi ioneze porumbul ţrimiŢ din România, ceea-ce s-a noţificaţ оi guvernului român [...]
Celor cari au comandaţ оi plãţiţ porumbul li Ţe va comunica fie în ŢcriŢ, fie prin ziarul noŢţru
ziua, când vagonul, reŢpecţiv vagoanele cu porumb au foŢţ porniţe din Ţţa iunea de încãrcare din
România”.
Textul, deоiцeŢţeцneŢemnaţ,цоţimцcãцaцfoŢţцpublicaţцmaiцdevremeцînцziarulц
„Olţeanul”,цapoiцоiцînц„ReviŢţaцEconomicã”цaцluiцIoanцI.цLapedaţu.30

27 CuцţreiцŢãpţãmâniцmaiцdevreme,цînцacelaоiцziar,цînţr-oцŢuccinţãцincurŢiuneцaц,,caliţã ilor porumbului”, se

înоirãц urmãţoareleц pre uri:ц „De la 1000-2000 de coroane vagonul, oropsitul porumb trece la 1500, pentru a
ajunge, încã de aŢţã ţoamnã la 2000 cor. оi el nu Ţe opreоţe aici. AŢţãzi, un vagon de porumb Ţe vinde cu 3500 pânã
la 3700 cor.-cifrã fabuloaŢã penţru un alimenţ bun numai penţru „Valachi”, ori penţru dobiţoace-оi ţendin a de
urcare a pre urilor de vânzare Ţe men ine” (a se vedea: Ibidem,цnumãrц56,ц12/25цmarţieц1915).
28 Diferen eцaleцcurŢuluiцdeцŢchimbцvaluţar.
29 Penţruц ţranŢporţulц mãrfurilorц Ţpreц AuŢţro-Ungaria,ц Perie eanu,ц direcţorulц Ţerviciuluiц miоcãrii,ц aц

conveniţц cuц direcţorulц regionalц alц cãilorц feraţeц maghiareц deц laц Cluj,ц caц vagoaneleц româneц Ţãц ducãц
aceŢţeцmãrfuriцprinцpuncţeleцdeцfronţierã:цPalanca,цCâineni оiцPredeal,цpânãцlaцŢţa iunileцdinцinţeriorulц
TranŢilvaniei.цNormaцŢţabiliţãцeŢţeцcaцŢãцiaŢãцdinц arãцaproapeцcâţeцvagoaneцinţrãцоiцŢeцpareцcãцuţilizauц
vagoaneц dubleц cuц condi iaц caц înц ţermenц deц ţreiц zileц vagoaneleц Ţãц fieц reŢţiţuiţeц (aц Ţeц vedea:ц Gazeta
Transilvaniei,цnumãrц52,ц7/20цmarţieц1915).
30 ReviŢţa Economicã,цanцXVII,цnumãrц17,ц24цaprilieц1915.ц

47
 Astra Sabesiensis

Implicareaц luiц Nicolaeц нerbanц devineц clarãц dupãц incidenţulц „confiŢcarea

ŢcriŢorii” relaţaţцînцconţinuare.цLaцfineleцveriiцanuluiц1915,цlaцînţoarcereaцînц arã,цdupãц
oцcãlãţorieцînцBucureоţi,цNicolaeцнerbanцaцfoŢţцperchezi ionaţцlaцconţrolulцvamalцdeц
cãţreцpoli iaцdeцfronţierãцdinцBraоov,цconfiŢcându-i-ŢeцoцŢcriŢoareцadreŢaţãцluiц„Iván
Lapedaţa preоedinţele caŢei de economii S. A. Albina cu Ţediul în Sibiu”, închiŢãцînţr-un plic
oficialцcuцînŢcriŢul:ц„ComiŢiunea Monumenţelor IŢţorice-Adm. CaŢei BiŢericii”.
Raporţulцpoli ieiцdeцgrani ã,цcuцŢcriŢoareaцaţaоaţã,цaцajunŢцpeцcãileцoficialeцlaц
Budapesta la sediul central,ц deц undeц cuц oц noţãц Ţemnaţãц deц IloŢvayц GuŢzţáv,ц
loc iiţorulцоefuluiцpoli ieiцdeцfronţierã,цоiцdaţaţãц29цŢepţembrieц1915,цaцfoŢţцînainţaţц
ministrului de interne de unde a ajuns pe masa de lucru a prim-ministrului Tisza.
Raporţulц ineц Ţãц men ionezeц cãц „нerban” nu a indicat persoana expeditorului, iar
„inŢpecţoraţul de poli ie pânã la noi indica ii nu a fãcuţ inveŢţiga ii în aceŢţ ŢenŢ”. Numele,
oarecumц maghiarizaţ,ц alц deŢţinaţaruluiц eŢţeц fãrãц îndoialãц Ioanц I.ц Lapedaţu.ц Dinц
înŢcriŢulцdeцpeцplicцŢeцpoaţeцleŢne deduceцcãцexpediţorulцaцfoŢţцfraţeleцŢãuцgeamãn,ц
AlexandruцLapedaţu,цpeцaţunciцŢecreţarцalцaceleiцinŢţiţu ii.цIaţãцţraducereaцŢcriŢoriiц
redacţaţãц înц limbaц maghiarã: 31 „Dragã Ioane, Precum i-am ŢcriŢ оi ţe-am informat prin
domnii Comоia32 оi нerban, imediaţ dupã primirea ŢcriŢorii ţale am ţelegrafiaţ în RuŢia penţru a
afla оţiri deŢpre cumnaţul ţãu, dar pânã aŢţãzi nu am primiţ nici un rãŢpunŢ. Nu eŢţe ceva ieоiţ
din comun, penţru cã comiţeţul prizonierilor din Peţrograd, la care m-am adresat prin Crucea
Roоie localã Ţã ob inã informa iile ceruţe din CowŢ,33 are mii de asemenea cereri. S-ar putea ca de
pe o zi pe alţa Ţã ob inem rãŢpunŢul, dar eŢţe poŢibil Ţã aоţepţãm douã, ţrei Ţãpţãmâni ca Ţã
aflãm ceva. Oricum, îndaţã ce voi avea оţiri i le voi ţelegrafia îndaţã. Eu în aceaŢţã varã voi fi la
Bucureоţi. Vicţoria34 cu copii a plecaţ în arã, de unde Ţpre 20 iulie va pleca penţru 3 luni dupã
fãţucã la Techirgiol. Po i Ţã vii oricând la Predeal, dar Ţã mã înоţiin ezi din ţimp, Ţã plec în alţã
parte. Ne-am puţea înţâlni оi la Cãlimãneоţi, dacã- i eŢţe mai la-ndemânã, aţunci înŢã aоi peţrece
acolo 2-3 zile, evenţual zece în care caz ţe rog Ţã-mi gãŢeоţi оi mie cazare. AŢţãzi am vorbiţ cu
Verzea35 în cheŢţiunea ţraducerii оi „Solidariţaţea”.36 Am conveniţ ca ţraducerea Ţã fie publicaţã
în „Democra ia” оi dacã doreоţi în cele douã broоuri în curŢ de apari ie. În cealalţã cheŢţiune Ţã
31 MREZSLT, Tisza-iratok 12:29. 36,цcopieцbãţuţãцlaцmaоinaцdeцŢcriŢ.
32 PreŢupunц cãц eŢţeц vorbaц deц mediculц Nicolaeц Comоaц dinц Sãcele,ц membruц alц ConŢiliulц Bãnciiц
„Albina”,цaleŢцlaц1цdecembrieц1918цînцMareleцSfaţцNa ionalцRomân.ц
33 NuцamцreuоiţцŢãцidenţificцlocaliţaţea.
34 VicţoriaцPanã,цŢo iaцluiцAlexandruцLapedaţu.
35 Vicţorц Verzea,ц ofi erц alц armaţeiц române,ц оef al serviciului telegrafico-poоtal, director general al

Poоţeiц Române,ц comiŢarц alц Bãnciiц Na ionaleц aц României,ц primarц alц Bucureоţilorц înц perioadaц
noiembrie 1916-iunie 1917-perioadaцocupa ieiцgermaneц(aцŢeцvedea:цAdrianцSţroea,цMarinцGhinoiu,ц
File din iŢţoria arţileriei. Fapţe, înţâmplãri оi oameni,ц Bucureоţi,ц Editura Centrului Tehnic-Editorial al
Armatei, 2015, pp. 381-392).
36 Prinц ţranŢformareaц Delega iuniiц Bãncilorц înц AŢocia iaц „Solidariţaţea”,ц careц aц inţroduŢц conţrolulц

obligaţoriuцоiцexţernцalцbãncii.цPreоedinţeleцaceŢţeiaцaцfoŢţцaleŢцParţenieцCoŢma,цpreоedinţeleцBãnciiц
,,Albina”,цiarцfunc iaцdeцŢecreţarцaцfoŢţцîndepliniţãцdeцIaonцI.цLapedaţu.цLaцini iaţivaц„Solidariţã ii”цŢ-a
înfiin aţцprimaцSocieţaţeцRomâneaŢcãцdeцAŢigurãri:ц,,BancaцGeneralãцdeцAŢigurãri”.
48
 Nr. 3, 2017

ţraţezi direcţ cu Mihali, cãruia Verzea i-a propuŢ în acelaоi fel înainţe de a-оi fi diŢcuţaţ eu cu el.
Pentru organizarea cheŢţiunii mai avem ţimp, penţru cã deocamdaţã vom exporţa cerealele
vânduţe care aоţeapţã ţranŢporţul de luni de zile. Numai apoi va fi poŢibil noi comenzi, deci avem
ţimp Ţuficienţ pânã aţunci ca ţoţul Ţã fie organizaţ aоa cum doreоţi. Nu оţiu dacã Mihali te va
chema la Dej, Ţau va veni la Sibiu, fiind foarţe ocupaţ nu am avuţ rãgazul neceŢar Ţã aоţepţ
înţâlnirea lui cu Verzea. Aоa cum Ţţau lucrurile, Ţe pare cã pacea nu va veni pânã în ţoamnã,
doar dacã Ţe va înţâmpla ceva deoŢebiţ ce va Ţchimba radical starea de fapt. Aоa precum Ţţau
lucrurile la noi, mai curând Ţe înţrevede poŢibiliţaţea unei inţerven ii în BaŢarabia, iar în cazul cã
bulgarii Ţe alãţurã Puţerilor Cenţrale lucrurile vor fi deciŢe penţru România. Eu Ţunţ îngrijoraţ cã
împrejurãrile vor Ţili guvernul Ţã abandoneze ardelenii, dacã, cum Ţe Ţpune, Kaizerul german eŢţe
influen aţ de TiŢza. AŢţa va fi o nenorocire penţru cã dacã acum, când Ţe vor decide noile ţemelii
ale Europei, nu Ţe va Ţchimba Ţoarţa românilor ardeleni, aţunci nu Ţe va Ţchimba niciodaţã.
AceaŢţã îngrijorare am împãrţãоiţ-o оi lui Verzea, care în Ţeara precedenţã a diŢcuţaţ cu Sţerea.
RãŢpunŢul lui a foŢţ cã orice Ţ-ar înţâmpla cauza noaŢţrã nicidecum nu va pierii, dacã la aоezarea
lucrurilor оi Germania va ţrebui Ţã aleagã înţre un puţernic Regaţ al României оi accepţarea
concepţului poliţic al na iunii maghiare. Pu ine Ţperan e! i-am împãrţãоiţ aceŢţe gânduri, penţru
cã de când am auziţ deŢpre comporţamenţul inţranŢigenţ al Kaizerului, nu mã poţ lepãda de
gîndul cã nenorocul din nou ne va birui. Al ţãu”.
,,Incidenţul”цaцavuţцoarecareцprecedenţe,цaоaцŢeцexplicãцaţen iaцdeoŢebiţãцaц
poli ieiц deц fronţierãц оiц vamalãц laц deplaŢãrileц luiц нerban.ц Alexandru Marghiloman
men ioneazã,ц înц noţeleц Ţaleц poliţice, 37 alãţuriц deц Teodorц Mihaliц оiц numeleц luiц
Nicolaeц нerbanц („нerban Voila din Fãgãraо”)ц care,ц cuц ocaziaц aц douãц conferin eц
ŢuŢ inuţeцlaцBucureоţi,цeraцinţereŢaţцînţruцdemarareaцînцfapţцaц,,cheŢţiunii porumbului”:
„El vine deŢ prin arã. Acum în urmã Ţe îngrijeоţe de porumb penţru ãrãnimea lor. Am prinŢ оi
la el ce am Ţim iţ la Mihali: o adâncã decep ie deŢpre Ţţarea noaŢţrã. Pe dr. AngheleŢcu 38 l-a
vãzuţ de nenumãraţe ori оi ceeace ,,la noi” Ţ-ar fi regulaţ în 40 de minuţe, ,,la D-voaŢţrã” nu Ţ-a
regulaţ nici dupã 40 de zile (cheŢţiunea vagonelor de porumb cari s-au оi încinŢ pe drum)”.39
Procuraţuraц Regalãц dinц Braоov,ц înц 23ц noiembrieц aц aceluiaоiц an,ц prinţr-un
înŢcriŢц deţaliaţ,ц argumenţaţ,ц Ţ-aц adreŢaţц Tribunaluluiц Regalц dinц Braоovц Ţãц ini iezeц
demerŢuriц penţruц ridicareaц imuniţã iiц avocaţuluiц нerbanц Nicolaeц dinц Fãgãraоц
depuţaţцînцCamerãцоiцŢãцţranŢmiţãцdeцurgen ãцdoŢarulцcazuluiцProcuraţuriiцRegaleцdeц
laцTârgu-Mureо.цJudecãţorulцdeцinŢţruc ieцalцţribunaluluiцbraоovean,цprinцhoţãrîreaц
numãrulц3320/1915,цalãţuraţãцînŢcriŢuluiцdeцlaцParcheţцaцdiŢpuŢцînainţareaцdoŢaruluiц
conŢiderândц cãц depuţaţulц нerbanц Nicolaeц eŢţeц ŢuŢcepţibilц deц comiţereaц fapţeiц deц
înоelãciune,ц deciц începereaц urmãririiц penaleц eŢţeц înţemeiaţã.ц Începereaц urmãririiц
penaleц оiц inveŢţiga iaц cazuluiц eraц poŢibilã,ц înŢã,ц numaiц dupãц ridicareaц imuniţã ii.ц
Procurorulц оefц deц laц Târgu-Mureо,ц peц bazaц aceŢţeiц hoţãrâri,ц aц ceruţц Camereiц

37 22 februarie/7 martie 1915.

38 MiniŢţrulцlucrãrilorцpubliceцînцguvernulцBrãţianu.
39 Alexandru Marghiloman, Note politice (1897-1924),цvolumцI,цBucureоţi,ц1927,цp.ц411.ц

49
 Astra Sabesiensis

ridicareaцimuniţã iiцdepuţaţuluiцнerbanцNicolaeцpenţruцaцfaceцpoŢibileцinveŢţiga iileц

necesare.
Procuraţuraц Regalãц îоiц moţiveazãц concluziaц оiц încadrareaц juridicãц deц
înоelãciuneц peц urmãţoareleц conŢiderenţe:ц „Depuţaţul нerban Nicolae a ademeniţ mul i
ceţã eni maghiari vorbiţori de limba românã care doreau Ţã achizi ioneze porumb penţru conŢum
caŢnic Ţau penţru proceŢare induŢţrialã cu promiŢiunea de a le faciliţa procurarea aceŢţuia în
condi ii avanţajoaŢe. Doriţorii ţrebuiau Ţã Ţe adreŢeze Guvernului României prin cerere ŢcriŢã оi
Ţemnaţã. Condi iile procurãrii porumbului ŢubŢcriŢ, cu obligaţiviţaţea depunerii Ţumei neceŢare
achizi ionãrii au foŢţ publicaţe prinţr-un Comunicaţ în ,,Gazeţa TranŢilvaniei” nr. 71 din anul
1915. Cei aviza i au foŢţ induоi în eroare, aŢcunzându-le fapţul cã neceŢarul de porumb eŢţe
aŢiguraţ deja. Aceоţia dând crez comunicaţului au оi depuŢ Ţumele reŢpecţive, Ţume pe care
depozitarii le-au pãŢţraţ, deponen ii înŢã nu au primiţ în Ţchimb canţiţã ile de porumb comandaţe.
AŢţfel, нerban Nicolae a prejudiciaţ mul i conceţã eni vorbiţori de limbã românã, penţru cã
aceоţia Ţperând în aŢigurarea neceŢarului de porumb, cu înţârzierea ţranŢporţurilor au foŢţ nevoi i
Ţã-оi procure neceŢarul din alţe ŢurŢe cu mulţ la pre uri prohibiţe. нerban Nicolae mai apoi
profiţând de ŢurŢele din depunerile ceţã enilor оi prin implicarea în ţranzac iile efecţive оi a bãncilor
depoziţare la achizi ionarea porumbului a încheiaţ conţracţe avanţajoaŢe cu producãţori
individuali оi bãnci populare din România, ob inând de la Guvernul României оi faciliţã i vamale
la exporţ. Canţiţã ile de porumb achizi ionaţe aŢţfel au foŢţ valorificaţe nu deponen ilor, ci
inţreprinzãţorilor germani aŢţfel realizând foloaŢe bãneоţi necuveniţe”.
ComiŢiaц deц Ţpecialiţaţeц aц Parlamenţului,ц înц оedin aц Ţaц dinц 18ц ianuarieц
1916, analizândцdocumenţa iaцpuŢãцlaцdiŢpozi ie,цînŢcriŢurileцоiцproceŢeleцverbaleц
40

aleцinveŢţiga iilorцpreliminare,цaцajunŢ laцconcluziaцcãцprezum iaцdeцvinovã ieцeŢţeц

înţemeiaţã,ц fapţaц înц cauzãц eŢţeц fãrãц doarц оiц poaţeц demonŢţraţã,ц iarц implicareaц
depuţaţuluiц нerbanц eŢţeц dovediţã.ц Daţoriţãц aceŢţeiц Ţţãriц deц fapţц eŢţeц neapãraţц
indicaţãцinveŢţigareaцnecondi ionaţãцaцcazului.цComiŢiaцaцpropuŢцridicareaцimuniţã iiц
acestuia: „Nici vorbã de hãr uire Ţau ţracaŢare, chiar cel vizaţ a ceruţ la rândul lui оi ridicarea
imuniţã ii Ţale parlamenţare”.
Raportul Comisiei de Imunitate, s-aцdiŢţribuiţцînцformãцţipãriţãцînцоedin aц
Camerei din ziua urmãţoare,41 iarцdezbaţereaцeiцaцurmaţцînцоedin aцdinц27цianuarieц
1915. Textul 42 prezentat de raporţorulц comiŢiei,ц Darvaiц Fülöp, men ioneazãц unц
amãnunţцimporţanţ:ц„Avem în fa ã un caz aparţe. Fiind vorba de infrac iunea de înоelãciune
nu avem un reclamant parţe civilã, avem înŢã auţoŢeŢizarea Procuraţurii Regale, care în ţemeiul
arţicolului 33 din procedura penalã a demaraţ din oficiu o inveŢţiga ie la obiecţ luând în
conŢiderenţ documenţele unui doŢar penal precedenţ”. Despre ce este vorba? „S-a înţâmplaţ ca
un comerciant sibian a avut nevoie de vagoane pentru a-оi ţranŢporţa achizi iile de cereale din
România. ConŢiliaţ de cei apropia i a cãuţaţ penţru a procura vagoanele goale pe cineva cu

40 1910-15. évi KépviŢelőházi Irományok, volum LII, 1-2. l, pp. 1-2.

41 19 ianuarie 1915.
42 PublicaţцînцKépviŢelőházi napló, numãrц28,ц3/27 ianuarie 1915, pp. 513-515.

50
 Nr. 3, 2017

influen ã care ar puţea inţerveni la guvernul României penţru a-i pune la diŢpozi ie vagoanele
neceŢare. Alegerea comercianţului în cauzã a foŢţ depuţaţul dr. нerban Nicolae, care penţru o
Ţumã oarecare a promiŢ Ţã inţervinã penţru a procura vagoanele neceŢare ţranŢporţului de porumb
оi orz care fiind puŢe la diŢpozi ia comercianţului la grani ã, ţranŢporţul pânã la grani a românã
va fi mai pu in coŢţiŢiţor. ReŢpecţivul comercianţ a depuŢ o plângere împoţriva lui нerban Nicolae
învinuindu-l de înоelãciune. InŢţan a, dar mai înainţe Procura generalã, mai apoi judecãţorul de
inŢţruc ie a claŢaţ cazul, conŢiderând cã conţinuarea inveŢţiga iilor nu au obiecţ. Compleţul, pe
parcurŢul deŢfãоurãrii inveŢţiga iei оi-a men inuţ opinia ini ialã cã fapţele învinuiţului înţruneŢc
elemenţele unui caz penal fiindcã a ceruţ vagoanele pentru a facilita transportul de cereale
popula iei româneоţi, dar acele ţranŢporţuri le-a dirijaţ înţre ţimp în Germania. Adicã plângerea
Ţe referea la fapţul cã dr. нerban a fãcuţ roŢţ de vagoanele promiŢe, penţru a aduce porumb în
Ungaria, prin dirijarea aceŢţora în Germania оi-a înŢuоiţ beneficiul ţranzac iei [...] Pe aceŢţ
precedenţ Procuraţura Regalã a reluaţ inveŢţiga ia cheŢţiunii porumbului conŢţaţând cã o parţe a
popula iei îndemnaţã de comunicaţul apãruţ în diferiţe ziare româneоţi din Ardeal într-adevãr au
ŢubŢcriŢ, depunând оi Ţumele în avanŢ penţru imporţul porumbului. În aceaŢţã ac iune dr. нerban
a fost ajutat de protopopul Borzea.43 Porumbul înŢã înţârzia Ţã ŢoŢeaŢcã. Deponen ilor l-i sau
reţurnaţ banii, dar au foŢţ ţoţuоi pãgubi i, penţru cã au foŢţ nevoi i Ţã cumpere porumbul la
Ţuprapre . Pânã la urmã cerealele au inţraţ în arã, conform borderourilor anexaţe doŢarului
cauzei. Prima daţã 37 de vagoane, mai apoi 50 de vagoane de porumb оi orz au ŢoŢiţ la
deŢţina ie în Braоov în curŢul lunilor marţie, aprilie оi mai 1915 pe adreŢa domnului depuţaţ dr.
нerban оi conform daţelor inveŢţiga iei pãrţaоului aceŢţuia în afacere, Sţoyan. Dupã Ţcurţ ţimp
înŢã au foŢţ dirijaţe în Germania la Drezda оi Mannheim valorificându-le la un pre conŢiŢţenţ
mai mare [...] Implicarea nemijlociţã a domnului depuţaţ нerban în aceaŢţã afacere eŢţe
demonŢţraţã de acţele din doŢarul cauzei deci Ţe înţruneŢc ţoaţe condi iile care conform uzan elor
Camerei conduc la moţivarea propunerii ridicãrii imuniţã ii”. Camera a voţaţ,ц înц
unanimiţaţe,цini iaţivaцComiŢieiцdeцImuniţaţe.
EŢţeцdemnцdeцmen ionaţ,цînŢã,цcãцоiцNicolaeцнerbanцaцceruţ,цlaцrândulцŢãu,ц
ŢuŢpendareaцimuniţã iiцŢale,цpledândцlaцaudiereцcomiŢieiцcaцnevinovaţ.цAцrecunoŢcuţц
cãц aceleц ţranŢporţuri,ц careц auц fãcuţц obiecţulц inveŢţiga ieiц înţr-adevãrц auц ŢoŢiţц dinц
RomâniaцlaцadreŢaцindicaţãцdeцdomniaцŢa,цdarцcerealeleцfiindцalţeraţeцle-a valorificat
aоaцcumцaцreuоiţ.цNuцaцaccepţaţ,цînŢã,цînvinuirileцaduŢe.цNuцamцavuţцrãgazulцneceŢarц
penţruцaцaflaцconţinuareaц„cazului”,цiar cercetarea arhivei Camerei nu m-aцajuţaţцînц
acest sens.
ÎnцpreajmaцinţrãriiцRegaţuluiцRomânieiцînцrãzboi,цNicolaeцнerbanцŢ-aцînrolaţц
înцarmaţã,цalãţuriцdeцal iцcolegiцdinцParlamenţ,цmul iцdinцcircumŢcrip iileцardelene.44
M-amцreînţâlniţ,цînŢã,цcuцperŢoana luiцînţr-un raport secret, adresat ministrului de

NicolaeцBorzea,цpreoţцorţodox,цmembruцînцEuforiaцLiceuluiц,,RaduцNegru”цdinцFãgãraо.
43

Comunicat al оedin eiц Camereiц dinц daţaц deц 7ц iunieц 1916ц (aц Ţeц vedea:ц KépviŢelőházi napló,ц numãrц
44

XXX, 7 iunie/15 iulie 1916).

51
 Astra Sabesiensis

interne de o „cunoоţin ã a Ţa” cumц men ioneazãц raporţul,ц careц aц ajunŢ,ц peц cãileц
oficiale,цînţr-un plic pe masa prim-ministrului Tisza.

„Raporţul confiden ial”

Iaţãц ţexţul, 45 datat 22 septembrie 1916, cu ţiţlulц „Raporţц confiden ialц

deŢpreц diŢcu iaц avuţãц cuц нerbanц Nicolaeц depuţaţц român,ц membruц alц
Parlamenţului”:ц„La cafeneaua „Jägerhorn” am avuţ prilejul Ţã am o lungã convorbire cu dr.
Serbán MiklóŢ depuţaţul român. AceŢţa, conŢiderându-mã prieţen mi-a povestit toate ponoasele
Ţale. La începuţ mi-a relaţaţ înţâmplãrile din Fãgãraо dupã declara ia de rãzboi a României.
,,Cu acceptul prefectului46 am rãmaŢ în Fãgãraо aţunci când ţoaţe auţoriţã ile au pãrãŢiţ oraоul.
Am convocaţ la primãrie ţoaţe perŢoanle de vazã care au mai rãmaŢ în Fãgãraо. Eu am foŢţ aleŢ
primar interimar cu un consiliu de 12 membrii. S-a conŢţiţuiţ Garda Na ionalã cu care doream
Ţã men inem ordinea în oraо. Am aleŢ doi morari care aveau daţoria Ţã livreze orãоenilor fãinã, оi
paţru femei Ţã facã pâine. Pre ul cãrnii l-am Ţţabiliţ la 2 coroane kilogramul. Grânele din poŢeŢia
oraоului le-am împãr iţ locuiţorilor, iar ŢurpluŢul l-am valorificaţ. Am convocaţ preo ii din
împrejurimile Fãgãraоului оi le-am Ţugeraţ Ţã Ţe poarţe corecţ, Ţã rãmânã în zona parochiei lor
preocupându-Ţe de cele ţrebuincioaŢe, Ţã nu rãŢpândeaŢcã оţiri alarmanţe оi dacã apare duоmanul
Ţã nu-i iaŢã în înţâmpinare оi Ţã nu fraţernizeze, Ţã rãmânã în parochie. Iar dacã Ţoliciţã oarece
Ţã le ŢaţiŢfacã cererile, dar nimic alţceva. Fãgãrãоenii noоţrii Ţunţ cinŢţi i оi oneоţi, nici vorbã de
rãŢcoalã Ţau Ţã fraţernizeze cu armaţa românã. Popa Iacob, vicarul greco-catolic47 a rãmaŢ în
Fãgãraо, proţopopul [orţodox] Borzea MiklóŢ înŢã, un pungaо care a ţrãiţ din Ţudoarea
enoriaоilor cu înţreaga lui avere a fugiţ la Marienbad unde eŢţe împreunã cu un om cinŢţiţ, pe
nume Iván MiklóŢ. Am foŢţ primar în Fãgãraо din 29 auguŢţ pânã în 4 Ţepţembrie. Toţul
mergea foarţe bine pânã când nu au apãruţ jandarmii, care în mod Ţamavolnic au inţraţ în
magazinele închiŢe, de unde au luaţ mãrfurile, chiar оi din acelea de care nu aveau nevoie оi le-au
încãrcaţ în cãru e. Au refuzaţ Ţã-mi prezinţe o liŢţã a mãrfurilor luaţe. În daţa de 4 Ţepţembrie Ţ-
au prezentat la mine patru jandarmi оi cu preţexţul cã Ţunţ înrolaţ, m-au arestat оi ţranŢporţaţ în
comuna Gala i48 unde ca refugiaţ fãcea legea cãpiţanul de jandarmi SilkovŢzky.49 AceŢţ cãpiţan
mi-a porunciţ Ţã nu ieŢ din camerã, Ţã nu vorbeŢc cu nimeni, alţfel mã va împuоca asemenea
avocaţului român dr. нenchea. Îmbolnãvindu-mã, medicul a aranjaţ voiajul meu la BudapeŢţa.
SoŢind aici am reclamaţ cele înţâmplaţe miniŢţrului de inţerne.50 Ministrul a delegat un secretar al

45 MREZSLT, Tisza-iratok 11:28/297/1-4.

46 „Comiţeц Ţuprem”;ц înц perioadaц 1905-1919ц prefecţulц comiţaţuluiц Fãgãraоц aц foŢţц dr.ц Széllц JózŢefц
(1880–1956),цjuriŢţ,цmembruцînцParlamenţ.
47 IacobцPopaцrelaţeazãцpeцlargцоiцcuцluxцdeцamãnunţeцceleцînţâmplaţeцluiцнerbanцînцînŢemnãrile sale (a

se vedea: Ioana Elena Ignat, Via a coţidianã în Fãgãraо în anul 1916, pp. 137-148).
48 SuburbieцaцFãgãraоului,цpeцmalulцopuŢцOlţului.ц
49 SikorŢzki,цînцînŢemnãrileцluiцIacobцPopaц(aцŢeцvedea:цIoanaцElenaцIgnaţ,цVia a coţidianã în Fãgãraо în

anul 1916, p. 145).

50 SándorцJánoŢ,цardeleanцоiцel,цfoŢţцprefecţцalцcomiţaţuluiцMureо-Turda.

52
 Nr. 3, 2017

miniŢţerului cãruia i-am relaţaţ ţoaţe cele înţâmplaţe”. În conţinuare l-am înţrebaţ pe depuţatul
нerban deŢpre ce va face în viiţor Parţidul Na ional Român? ,,S-a ţerminaţ cu poliţica na ionalã-
mi-a rãŢpunŢ aceŢţa. S-a ţerminaţ concerţarea cu România, Ţpecialiţaţea lui Maniu оi Vlad, care
fãceau pe deоţep ii. Maniu când pregãţea rezolu iile conferin elor na ionale nu Ţ-a gândiţ numai la
cum se vor interpreta acestea la Budapesta, era cu un ochi la Bucureоţi. Sã rãmânã оi varza, Ţã Ţe
Ţe îndoape оi capra-nu Ţe poaţe. Eu Ţpuneam de fiecare daţã în Comiţeţul Na ional cã mulţã
ţeoreţizare eŢţe fãrã de foloŢ. De ce nu ne preocupã cheŢţiunile vie ii reale cu rezolvarea pracţicã a
problemelor în locul abŢţracţizãrilor оi chi ibuоerii avocã eоţi. Problema na ionalã româneaŢcã
ţrebuie reduŢã la ţrei cheŢţiuni: 1) Sã fie aŢiguraţã educa ia copiilor români în оcolile populare, în
cele primare оi gimnazii în limba românã оi numai apoi în limba maghiarã. 2) Inţeligen a
românã care are pregãţirea neceŢarã Ţã aibã poŢibiliţaţea ocupãrii unui poŢţ în adminiŢţra ia de
Ţţaţ ca orice ceţã ean maghiar. 3) Drepţul de auţonomie a biŢericii române de a Ţe dezvolţa liber.
Dacã cele ţrei dolean e Ţunţ ŢaţiŢfãcuţe nu mai eŢţe nevoie de agiţa ia conţinuã, fiind poŢibilã a ne
în elege оi a ne pune de acord. Poporul român doreоţe din Ţufleţ împãcarea cu ungurii, de alţfel cele
douã na ii convie uieŢc acolo unde Ţe aflã în bunã în elegere dacã nu le agiţã în conţinuu
inţeligen ia. Dar Aurel Vlad-mucoŢul cum îi Ţpun eu-face de fiecare daţã pe marele Ţavanţ. La
ţoaţe conferin ele na ionale Ţţriga în gura mare: Nu vrem reconciliere оi împãcare, lupţãm pânã la
capãţ, alţfel ve i vedea, îndeoŢebi la alegerile, ce vor urma dacã vor veni în parlamenţ 60 de
depuţa i români!”. L-am înţrebaţ în conţinuare: ce Ţe va înţâmpla în fond? ,,Dacã vom fi
obraznici-mi-a rãŢpunŢ нerban-vom fi da i afarã. Ungurii vor domina, fiindcã au majoriţaţea,
dar оi au aceŢţ drepţ, ca ei Ţã dicţeze în Ungaria. În viiţor Ţe va Ţfârоi teroarea elementului radical
din Parţidul Na ional Român. De acum noi, modera ii, care am rãmaŢ deoparţe de conducere,
vom lua hã urile în mânã” (Ţemnaţ) TudoŢíţó”. Laц ŢubŢolulц ulţimeiц paginiц cuц cernealã,ц
scris de mânã: „TraduŢ la daţa de 22/IX, HuŢzár Anţal m. p. Ţecreţar m[inisterial]”.

Imporţurile Bãncii „Someşana”

Aоaцcumцmen ionamцmaiцŢuŢ,цTeodorцMihali,цmaiцpragmaţic,цоi-a organizat

afacerileц înц cadrulц legaliţã iiц оi cu sprijinul binevoitor оi tacit al prim-ministrului
TiŢza.цAceŢţцfapţ,цînŢã,цnuцaцîmpiedicaţцpoli iaц deц fronţierãц оiц poli iaцŢecreţãц sã-оi
„facã daţoria” de monitorizare оiцinformareцaцînţreprinderilorцŢale.цDeŢeleцdeplaŢãriцlaц
Bucureоti au fost oficializate, dar erau оiцunцprilejцdeцaцurmãriцderulareaцac iunilorц
afacerii „cheŢţiunea porumbului”.
Avemц mãrţuriaц aceŢţorц deplaŢãriц оiц con inuţulц lorц conŢemnaţeц înц noţeleц
politice ale lui Alexandru Marghiloman, оi elцinţereŢaţцînцvalorificareaцcerealelor,цelц
inţroducându-neцînцmiezulцproblemei:ц„[...] 26 februarie (11 marţie nou)-Mihaly: Acum
începe ţragedia. În 15 zile un milion de Români nu au ce mânca. Analiza vorbirei lui: A i
ame iţ pe Români оi a i deоteptet ŢuŢpiciunea Ungurilor, flãcãii Ţunţ duоi în Germania оi în
Polonia, iar celor de acaŢã Sţaţul nu le dã nimica. Nu ne lua i, penţru cã nu ajuţã ţimpul? Sã
rãmâie ziŢ, cã cel ne-a i hrãniţ pe bani [...] Mihaly mai raporţeazã cã nu au vãzuţ cu ochi buni

53
 Astra Sabesiensis

amestecul Crucei Roоii Române penţru coreŢponden a prizonierilor, nu eŢţe numai gelozie, dar
calcul [...] Eu i-am ŢpuŢ cã din Viena mi Ţ-a ŢcriŢ chiar, cã ei au organizaţ Ţerviciul lor оi cã
Crucea Roоie Romînã i-ar încurca! În inuţul lui, boii Ţunţ 2400 lei perechea, vaca 500”.51
Înцaцdouaцdecadãцaцluniiцmai,цcuцexacţцoцlunãцdupãцapari iaцcomunicaţuluiц
înц ,,Gazeţa TranŢilvaniei”,ц Teodorц Mihaliц îiц faceц dinц nouц oц viziţãц luiц Alexandruц
Marghiloman,ц largц implicaţц înц ţranzac iileц cuц cereale.ц EŢţeц dinц nouц unц prilejц de
reproоuri: „3 mai (16 mai nou)-T. Mihaly înŢpãimânţaţ de ceea ce Ţe peţrece cu porumbul. Au
foŢţ 30 de vagoane penţru TranŢilvania care are nevoie de 3 mii! Poliţica Ţãlbaţicã proclamaţã de
FilipeŢcu: dacã Ţe flãmânzeоţe Ardelul, el Ţe va revolţa în conţra Ungurilor оi atunci se va putea
inţerveni! Dar cu cine Ţã faci aceaŢţã revolţã: cu femei оi cu infirmi? Ciurcu de la Viena i-a spus
cã ţrimiŢ de cãţre primarul WeiŢŢkirchen,52 a ob inuţ 2 mii de vagoane de fãinã, dar cã a foŢţ Ţiliţ
Ţã dea 2 milioane D-rului Costinescu оi fraţelui lui Radovici. Un ãran, Munţeanu din Poiana
Sibiului la Bucureоţi de mulţã vreme a rugaţ pe Mihaly Ţã-i ajuţe Ţã iaŢã din România cu
porumbul lui, оi jurã cã niciodaţã nu va mai pune piciorul aici, cãci prea mulţ l-au furat din toate
pãr ile! Mã roagã Ţã Ţpun Regelui cã România a pierduţ mai mulţ de jumãţaţe din crediţul ei în
ochii Ardelenilor. Se pune în fa ã inuţa Ungurilor, cari dau vagoane оi Ţe îndaţoreazã a nu
rechizi iona ceea ce va veni penţru Români, оi nu aplicã pre uri maximale!”.53 „Joi, 23 iulie (5
august nou)-Teodor Mihaly e foarţe amãrâţ de ceea ce vede. Niciodaţã n-a fost mai mult umilit
decâţ în România. El îоi va conţinua apoŢţolaţul Ţpre a împiedica popula iunea de a muri de
foame. În împrejurimile Dejului Ţe afuriŢeŢc Românii. Dupã ţreiŢprezece cãlãţorii, ţoaţe
fãgãduielile poŢibile, bani depuоi, Mihaly de abia a ob inuţ 130 de vagoane din 1000. În mai
mulţe rânduri, îmi Ţpune cã ungurii nu Ţunţ aоa: O promiŢiune eŢţe ţoţdeauna inuţã оi totdeauna
i se face cinŢţea unui rãŢpunŢ. El a foŢţ ieri (noţa bene: 4 auguŢţ nou) la Sinaia Ţã Ţe plângã
Regelui. FilipeŢcu a ŢuŢ inuţ în fa a lui cruda ţeorie cã refuzându-Ţe de ţoaţe popula iunei, ea va fi
mai Ţigur împinŢã Ţpre revolu ie! De alţfel la începuţ când a veniţ Ţã organizeze ţranŢporţurile,
AngheleŢcu a chemaţ pe FilipeŢcu Ţpre a vorbi împreunã. De ce?-Ţe înţreabã Mihaly”. 54 „26
august (8 septembrie nou)-Mihaly eŢţe furioŢ, exaŢperaţ: ,,Sã-mi Ţcap cu bine banii ce am în
porumb оi piciorul meu Ţã nu mai calce prin România!”. Îmi mai Ţpune: ,,Noi vorbim adeŢeori de
ceea ce se petrece aici оi adevãraţ nu mai dorim decâţ un lucru: Ţã Ţţea la ei acaŢã оi Ţã ne laŢe în
pace”. Sunţ înţr-adevãr anaţeme în conţra noaŢţrã: ţoţul eŢţe furţ, minciunã, diŢpre de drepţurile
altuia! Cel pu in când Ţcrie lui TiŢza, aceŢţa îi rãŢpunde chiar când nu acordã: ai D-voaŢţrã
promiţ ţoţ, nu acordã nimic оi nu rãŢpund niciodaţã. нţie de la BudapeŢţa cã niciodaţã Brãţianu
nu a cerut ceva pentru ei оi nici nu a primiţ Ţã Ţţea de vorbã. ,,Brãţianu l-a Ţfãţuiţ Ţã nu rupã cu
TiŢza, dar Ţã cearã aţâţ de mulţ încâţ Ţã nu i Ţe poaţã acorda”. El n-a urmat acest sfat, mai ales

51 Alexandru Marghiloman, Note politice, volum I, p. 414.

52 AlbeоţiiцBiŢţri ei,цjude ulцBiŢţri a-NãŢãud.
53 3/16 mai 1915 (a se vedea: Alexandru Marghiloman, Note politice, volum I, pp. 463-464).
54 23 iulie/5 august 1915 (a se vedea: Ibidem, pp. 481-492).

54
 Nr. 3, 2017

în ţimp de rãzboi. Îmi cere erţare cã: ,,m-a necãjiţ aţâţa ca Ţã cerem ţeriţoriul de dincolo”, nicidaţã
nu va mai face o astfel de cerere”.55
Cuц ţoaţeц dezamãgirile,ц înŢã,ц ţranŢporţurileц comandaţeц оiц plãţiţeц înц avanŢ,ц
cumцŢpuneaцMihali,цauцîncepuţ.цÎnţârziereaцaцcreaţ,цînŢã,цimpoŢibiliţaţeaцdiŢţribuiriiц
direcţeцaцporumbuluiцimporţaţ;цvomцvedeaцdeцceцînцţexţulцdeцmaiцjoŢ.
Iaţãц ţexţulц informãriiц confiden ialeц aц оefuluiц poli ieiц regaleц maghiareц deц
grani ãц adreŢaţãц miniŢţruluiц deц inţerne,ц aflaţãц înц arhivaц TiŢza:56 „Domnule MiniŢţru,
Excelen ã, Vã raporţez cu reŢpecţ cã, conformându-mã înalţului ordin al Excelen ei VoaŢţre,
am fãcuţ unele inveŢţiga ii în legãţurã cu achizi iile de porumb ale Dr. Mihályi Tivadar, оi m-am
Ţţrãduiţ ca aţâţ câţ mi-a permiŢ confiden ialiţaţea procedurii, Ţã gãŢeŢc perŢoane care Ţunţ diŢpuŢe a
depune mãrţurii în legãţurã cu cazurile concreţe. Vã raporţez ţoţodaţã cu reŢpecţ, cã daţele aceŢţui
raport le-am împãrţãоiţ în prealabil оi Excelen ei Sale, domnului prefecţ conţe Beţhlen BalázŢ,57
comiŢar guvernamenţal. InveŢţiga iile nu puţeau acoperi ţoţaliţaţea vânzãrilor de porumb, penţru a
nu crea suspiciuni, dar cazurile relatate aduc suficiente date pentru a certifica calculele mele
precedenţe de 44 de coroane pre general nu depãоeоţe pre urile reale.58 Preoţul Sonea JánoŢ din
comuna Reţţeg (Reţeag) a cumpãraţ de la Someоana 2 vagoane de porumb. Cele douã vagoane
aveau 20.100 kg. porumb. Dupã informa iile mele primul vagon a foŢţ cumpãraţ cu 38, al doilea
cu 44 coroane chintalul,59 оi a foŢţ vânduţ la pre ul de 38 coroane оi 70 fileri, respectiv 45 coroane
chinţalul. Din primul vagon, la pre ul de 38,70 coroane a cumpãraţ MakŢay JánoŢ, Pap Todor,
Helkán JánoŢ locuiţori în Reţeag. Din porumbul achizi ionaţ cu 44 coroane a cumpãraţ Ţergenţul
de jandarmi HagedűŢ Mihály, Pap Tódor, vãduva Tömlö IŢvánné, direcţorul învã ãţor Szabó
LajoŢ locuiţori în Reţeag. Dinţre aceоţia marţor de încredere eŢţe vãduva Tömlö IŢţvánné,
HagedűŢ Mihály оi Szabó LajoŢ. În comuna Nagyilonda (Ileanda Mare) banca „Someоana” are
filialã, conduŢã de avocaţul Pap Vikţor. La adreŢa bãncii au ŢoŢiţ 4 vagoane, în canţiţaţe de
32.000 kg de porumb. Filiala bãncii a deŢfãcuţ aceaŢţã canţiţaţe cu 44 coroane chinţalul. Din
aceŢţ porumb a cumpãraţ 2 chinţale Benedek Béla comercianţ în Ţaţ, aceŢţa eŢţe marţor de nãdejde

55 Ibidem, p. 511.
56 MREZSLT, MáŢolaţ a 4800/13. B. M. réŢ. Ţzámhoz, ugyanilyen Ţzámú ikţaţmányról. 273/1915. Ţzám.
BizalmaŢ! Sajáţ kezébe! Tárgy: Dr. Mihályi Tivadar ţengeri ŢzállíţáŢi ügye.
57 Beţhlenц BalázŢц (1864–1946),ц inginer,ц cuц Ţţudiiц deц drepţ,ц func ionarц deц Ţţaţ,ц depuţaţц alц

circumŢcrip ieiц Luduо,ц dinц 1910ц prefecţц alц comiţaţuluiц Solnoc-Dãbâca,ц iarц dinц anulц 1914ц comiŢarц
guvernamental.
58 Deodaţãцcuцordonan aцprecedenţãцguvernul,цprinцordonan aцnumãrц1114/1915цM.цE.,цŢţabileоţeц

deцnoiцоiцpre urileц maximeцpenţruцporumbц оiц penţruцfãinaц produŢãцdinцdiferiţeleц Ţoiuriцdeцbucaţe.ц

DiŢpozi iileц principaleц aleц aceŢţeiц ordonan eц Ţunţц urmãţoarele:ц pre urileц maximeц cuц privireц laц
porumb,ц Ţţabiliţeц peц bazaц puncţuluiц 1ц alц ordonan eiц numãrц 8682/1914ц M.ц E.ц оiц promulgaţãц prinц
ordonan aц miniŢţruluiц deц comer ц numãrц 913ц deц laц 5ц ianuarieц 1915,ц cuц ziuaц inţrãriiц înц via ãц aц
ordonan eiцprezenţe,цŢeцŢcoţцdinцvigoareцоiцpenţruцporumb,цcuцexcep iaцŢoiurilorцdeцcincanţinцŢţabiliţeц
maiцjoŢ,цŢeцŢţabileоţeцpenţruцmajaцmeţricãц(100цkg.)цgreuţaţeцcuraţãцcuц26цcoroane.цPre ulцmaximцalц
porumbuluiцcincanţinцŢeцŢţabileоţeцcuц28цcoroaneцproцmajaцmeţricãц(100цkg.)цgreuţaţeцcuraţãц(a se
vedea: ReviŢţa Economicã,цanцXVII,цnumãrц15,ц11цaprilieц1915).
59 Înцpublica iileцromâneоţiцaleцvremii:ц,,maja meţricã” sau ,,chinţale meţrice”-100 de kilograme.

55
 Astra Sabesiensis

оi poaţe cerţifica pre ul porumbului de 44 coroane chinţalul. La fel оi pretorul de plaŢã Szechák
JánoŢ. La adreŢa lui Birle Grigor din HoŢŢzúrév (RãŢţoci) a ŢoŢiţ 10.000 kg de porumb din Dej
care a foŢţ deŢfãcuţ la pre ul de 46 coroane chinţalul. Din aceŢţ porumb au cumpãraţ prinţre al ii
HoŢŢzú LáŢzló, György Tomi, CŢurţye Sándor MariŢke, ţo i din RãŢţoci оi Turde Elek din
RévkörţvélyeŢ (Perii Vadului). DeŢpre aceŢţe achizi ii are informa ii оi LaŢzkaráţy Jenő noţar de
plaŢã, care figureazã оi ca marţor de nãdejde. În comuna KiŢnyíreŢ (MeŢţeacãn), la adreŢa lui
HoŢŢzú VaŢile, locuiţor în Ţaţ au ŢoŢiţ de la „Someоana” 10.500 kg de porumb. AceaŢţã
canţiţaţe HoŢŢzú a deŢfãcuţ-o cu 45,25 coroane chintalul. Din aceeaоi canţiţaţe a vânduţ оi cu 12
corane bani a60 (30 de liţri, 22 kg maximum greuţaţe). Din aceŢţ porumb a cumpãraţ LáŢzlófi
Sándor, HoŢŢzú Tódor Bojan, Szánţó JózŢef, Gece KoŢzţán Fülöp locuiţori în MeŢţeacãn, de
alţfel, aproape ţo i locuiţorii Ţaţului MeŢţeacãn. Aici cel mai de nãdejde marţor eŢţe LáŢzlófi
Sándor. Penţru munciţorii care lucrau pe plaţforma din KödmönöŢ (Cormeniо), prin Ţţa ia de cale
feraţã din HoŢŢzúrév (RãŢţoci), inţreprinderea de exploaţare a lemnului Kronberger a cumpãraţ
de la „Someоana” 100 chinţale de porumb. Conducãţorul uniţã ii, KiŢŢ LáŢzló ne-a relaţaţ cã a
negociaţ aceaŢţã canţiţaţe la pre ul de 3800 coroane, оi a depuŢ o Ţumã în avanŢ. Pe daţa de 7
iunie a. c. „Someоana” l-a înоţiin aţ pe KiŢŢ, cã nu va livra porumbul numai dacã mai ţrimiţe
bãncii 600 de coroane. În aceeaоi zi Kiss a trimis banii оi în câţeva zile a primiţ porumbul
comandaţ. AŢţfel pre ul aceŢţuia a foŢţ 45 de coroane chinţalul. Pe adreŢa lui Buţa Emil din
comuna Léţka (Leţca) „Someоana” a livraţ 33.500 kg de porumb. AceŢţa a deŢfãcuţ porumbul
la pre ul de 45 оi 46 de coroane chinţalul. A mai vânduţ din el оi cu bani a la 10 оi mai ţârziu
cu 11 coroane chinţalul. Din aceaŢţ ţranŢporţ a cumpãraţ KerekeŢ JánoŢ оeful Ţţa iei de cale feraţã
оi Moldován JánoŢ Ţecreţarul comunal. Marţor de nãdejde eŢţe îndeoŢebi KerekeŢ JánoŢ. Szabó
GuŢzţáv preţor de plaŢã din comuna MagyarlápoŢ (Târgu Lãpuо) a cumpãraţ de la „Someоana”
100 de chinţale de porumb penţru aprovizionare publicã la pre ul de 44 coroane chinţalul. Szabó
a conveniţ ţârgul cu dr. Mihályi perŢonal, dar Ţuma de 4396,96 coroane a plãţiţ-o la banca
„Someоana”. Szabó a deŢfãcuţ popula iei porumbul ameŢţecându-l cu o achizi ie mai iefţinã la
pre ul de 37 coroane. Documenţele oficiale ale aceŢţei ţranzac ii Ţe aflã la preţorul Szabó. 61 În
comuna OláhlápoŢ (Lãpuо) secreţarul comunal Márk JózŢef mi-a relaţaţ cã KiŢŢ Kálmán,
locuiţor al comunei a cumpãraţ de la „Someоana” 100 de chinţale de porumb, Ţe pare la pre ul de
44 coroane. AceŢţ porumb a foŢţ vânduţ în comunã cu 47,20 coroane chinţalul. Nu am reuоiţ Ţã
gãŢim marţor de nãdejde în comunã, dar avem Ţperan a cã în cazul unei ancheţe Ţe poaţe adeverii.
La adreŢa conducerii comunei Óradna (Rodna Veche) din jude ul BiŢţri a-NãŢãud au ŢoŢiţ mai
mulţe ţranŢporţuri de porumb de la „Someоana”. A ŢoŢiţ оi la adresa pretorului. O parte din
aceste transporturi s-a diŢţribuiţ în comunã direcţ de la garã. Din cel din urmã ţranŢporţ înŢã

60 RecipienţцdeцmãŢurã.
61 „Cumpãrãrile de cereale ale inŢţiţu iunilor publice. În ŢenŢul unei ordonan e recenţe a miniŢţrului de comerciu,
publicaţã Ţub nr. 57,483/915, inţreprinderile induŢţriale mai mari, inţreprinderile de ţranŢporţ оi de alţã naţurã,
cooperaţivele de conŢum, azilurile, inţernaţele, Ţpiţalurile, Ţanaţoriile, adminiŢţra iile închisorilor, institutele de
corec iune, de învã ãmânţ оi alţe inŢţiţuţe publice poţ cumpãrã canţiţã ile de cereale, ce li Ţ-au încuviin aţ, pânã la 15
ocţombrie a. c.” (a se vedea: ReviŢţa Economicã,цanцXVII,цnumãrц37,ц11цŢepţembrieц1915).
56
 Nr. 3, 2017

numai o parţe a porumbului a foŢţ diŢţribuiţ aŢţfel, parţe a ajunŢ în depoziţul „KonŢum” din
Rodna Veche, de unde s-a vânduţ, dupã informa iile mele, la pre ul de 44 coroane chinţalul.
Mare parţe înŢã a foŢţ mâcinaţ оi vânduţ în formã de fãinã la pre ul de 60 coroane chinţalul.
Conform informa iilor mele „KonŢum” beneficizã de excluŢiviţaţea vânzãrii de porumb оi fãinã, оi
cu ţoaţe cã nu am gãŢiţ marţori de nãdejde penţru a demonŢţra adevãrul, Ţe Ţpune cã fãina оi
porumbul a foŢţ valorificaţ pe bazã de bonuri de conŢum, deci la o ancheţã Ţe poaţe verifica. La
Ţediul primãriei din Rodna Veche un agenţ al meu a vãzuţ la Ţecreţarul comunal Viciu Lőrinc o
facţurã în valoare de 19.267,60 de coroane penţru o canţiţaţe de 43.790 kilograme conŢiderând-o
acţ oficial, deci oricând Ţe poaţe verifica. Învã ãţorul român Demján Nikiţa penŢionar din
comuna KiŢilva (Ilva Micã) a achizi ionaţ un vagon de porumb de la „Someоana”, dupã ŢpuŢele
lui la pre ul de 44 coroane. Din informa iile mele Demján a vânduţ porumbul în parţe la pre ul
de 52 оi 53 de coroane chinţalul. Dar nu am gãŢiţ pe nimeni care Ţã cerţifice aceŢţe informa ii. Pe
adreŢa caŢei de economii „Izvorul” din comuna OláhŢzenţgyörgy (Sângeorz-Bãi) a ŢoŢiţ un vagon
de porumb care a foŢţ achizi ionaţ de la „Someоana”, din informa iile mele la pre ul de 44
coroane chinţalul, de cãţre conducãţorul cooperaţivei învã ãţorul român Márku JánoŢ. Márku a
vânduţ porumbul la pre ul de 50 coroane chinţalul. Au cumpãraţ din el Burg OŢzkár, оeful
Ţţa iei, precum оi pichetul jandarmeriei regale, pentru consum public. Aici Burg este un martor de
încredere. În acţele conţabile ale picheţului Ţe aflã douã chiţan e Ţemnaţe de Márku JánoŢ cu o
valoare de 100 coroane penţru o canţiţaţe de 2 chinţale de porumb. Din informa ii confiden iale
dr. Mihályi Tivadar a Ţoliciţaţ conducerii comunei AlŢóŢzenţgyörgy (Sângiorz) o adeverin ã cu
care Ţe pare ar vrea Ţã Ţe juŢţifice în fa a ziarelor din România, care l-au apostrofat ca speculant.
În NaŢzód (NãŢãud) pe adreŢa preţorului de plaŢã au ŢoŢiţ mai mulţe ţranŢporţuri de porumb de
la „Someоana”. Din informa iile mele caŢa de economii din NãŢãud a deŢchiŢ un magazin de
deŢfacere a fãinii оi cerealelor care are excluŢiviţaţea valorificãrii aceŢţora. Din informa iile ce le
de in în aceŢţ magazin vor fi diŢţribuiţe produŢele pe bazã de bonuri. Un agenţ de al meu a
conŢţaţaţ cã pe afiоierul din magazin pre ul chinţalului fãinii de porumb era 50 de coroane. Se
Ţpune cã porumbul Ţ-a vânduţ la pre ul de 48 de coroane. În comuna TelcŢ (Telciu) porumbul eŢţe
vânduţ de auţoriţã i la pre ul Ţţabiliţ de 50 coroane chinţalul. Se preŢupune cã caŢierul comunal
conduce eviden a vânzãrilor оi a geŢţionãrii banilor. Din aceŢţe eviden e Ţe poaţe conŢţaţa la nevoie
pre ul prea mare al porumbului. Sergenţul de jandarmi Ferenczi TamáŢ chiar aţunci a cumpãraţ
un chinţal de porumb la pre ul de 50 de coroane. A cumpãraţ оi pichetul de jandarmi condus de el
pentru consum public, deci în eviden a lor Ţe va gãŢi mai mulţe chiţan e deŢpre aceŢţe achizi ii. Din
informa iile mele preoţul român CŢorba Julián a cumpãraţ de la „Someоana” 42.500 kilograme
de porumb la pre ul de 44 coroane оi l-a distribuit localnicilor de la garã la pre ul de 44,20
coroane chinţalul. Marţor de încredere eŢţe localnicul Molnár JánoŢ impiegaţ, care a cumpãraţ din
aceŢţ ţranŢporţ. RuŢz Mária a cumpãraţ de la „Someоana” 10.500 kg de porumb, din
informa iile mele la pre ul de 44 coroane chinţalul. RuŢz Márila a vânduţ porumbul localnicilor
la pre ul de 50 de coroane. Din aceŢţ porumb a cumpãraţ оi оeful Ţţa iei din Dombháţ (Dealu
Mare) Mándy Imre, care Ţe poaţe conŢidera marţor, precum оi localnicul Gál Kálmán, cel care a
negociaţ pre ul penţru porumbul cumpãraţ de Mándy. Se Ţpune cã judele comunal din KiŢrebre

57
 Astra Sabesiensis

(Rebriоoara), Moldován MiklóŢ a cumpãraţ porumb de la „Someоana” cu un pre de 44 coroane

chinţalul. O parţe din aceŢţa a foŢţ vânduţ locuiţorilor din comunã în parţe cu 46, alţã parţe cu
47 coroane chinţalul. A vânduţ оi cu bani a, la pre ul de 10 coroane mãŢura. Nu am penţru
aceŢţe informa ii marţori. La o ancheţã a acţiviţã ii de la „Someоana” Ţ-ar puţea demonŢţra fãrã
echivoc ce canţiţaţe de porumb a foŢţ geŢţionaţã precum оi sumele ce au foŢţ încaŢaţe din aceaŢţã
afacere. S-ar afla оi perŢoanele care au foŢţ în rela ii de afaceri cu inŢţiţu ia bancarã. Din daţele pe
care le de in reieŢe cã în mulţe localiţã i Ţ-a vânduţ porumb româneŢc achizi ionaţ de la
„Someоana”. PreŢupun cã în ţoaţe localiţã ile unde Ţ-a vânduţ porumb vom avea aceleaоi date pe
care le-am înоiraţ mai ŢuŢ. O ancheţã ar face luminã în aceaŢţã cheŢţiune penţru cã am conŢţaţaţ
nemul umiri conŢiderând de unii pre urile prea ridicaţe. Confiden ial am aflaţ cã dr. Mihályi
Tivadar a Ţoliciţaţ primãriei din NãŢãud cerţificarea unor ţranŢporţuri de porumb penţru
comunã. Primãria, penţru cã nu a primiţ porumb, nu a eliberaţ o aŢemenea adeverin ã. Mai
ţârziu Mihályi ţoţuоi a primiţ cerţificaţul Ţoliciţaţ. Raporţez ţoţodaţã din ŢurŢe confiden iale cã dr.
Mihályi Ţ-a lãudaţ cã are aprobarea guvernului Ţã vândã porumbul оi la Ţuprapre .62 Aceeaоi
ŢurŢã a relaţaţ cã Mihályi ar fi amenin aţ cã nu mai aduce porumb din România dacã nu i Ţe
accepţã depãоirea pre ului maximal, оi nu îi paŢã dacã poporul va Ţuferi Ţau nu lipŢa aceŢţuia. În
Ţfârоiţ raporţez cã оi intreprinderea de creоţerea porcilor a fra ilor KirkoŢa din Cluj, Pia a
SzécŢényi nr 4. a cumpãraţ 15.000 kilograme de porumb de la „Someоana” la Ţfârоitul lunii
auguŢţ a. c. cu pre ul de 43 coroane chinţalul. Din informa iile mele aceaŢţã canţiţaţe a foŢţ oferiţã
inţreprinderii KirkoŢa de cãţre func ionarul bãncii Popp Gyula. Moţivul era cã porumbul nu mai
avea deŢfacere. Anexez prezenţei o liŢţã 63 care cuprinde cele mai recente transporturi ale dr.

62 Sursa fiind confiden ialãц eŢţeц impoŢibilц deц idenţificaţ,ц darц Teodorц Mihaliц înţr-adevãrц aц avuţц
sprijinul prim-miniŢţruluiц înц înţreprindreaц Ţaц deц aц achizi ionaц оiц imporţaц porumbц dinц Româniaц оiц
deŢfacereaц deц cãţreц bancaц aц cãreiц preоedinţeц era.ц Înţr-oц ŢcriŢoare,ц daţaţãц 30ц maiц 1915,ц adreŢaţãц
episcopului greco-caţolicцVaŢileцHoŢŢu,цconţeleцTiŢzaцîiцcereaцepiŢcopuluiцŢã-lцaţen ionezeцpeцMihaliц
cãц,,cercurile poţrivnice nouã în comenţarii apãruţe în ziare Ţe foloŢeŢc de achizi iile lui penţru a diŢcrediţa monarchia.
Ar fi util sã dea în chip uţil o declara ie în România prin care Ţã demonŢţreze cã ceţã enii noоţri români nu mor de
foame оi cã oficialiţã ile ungare nu geŢţioneazã alimenţa ia popula iei în felul diŢcrediţanţ cum o prezinţã ziarele. Eu
nu iau nici decâţ în nume de rãu cã Mihali Ţe Ţţrãduieоţe Ţã procure cereale penţru pâine românilor ardeleni, ba mai
mulţ, Ţprijin cu indulgen ã ac iunile Ţale, dar numai în condi iile în care înţr-adevãr ia pozi ie fa ã de aceŢţe calomni оi
inţerpreţãri ţenden ioaŢe” (TIÖM,цvolumцIII, pp. 327-328).
63 LiŢţaц eŢţeц daţaţãц 2ц ocţombrie,ц оiц cuprindeц numereleц deц eviden ãц aц vagoanelorц оiц Ţţa iilorц deц

deŢţina ieцcareцauц ţrecuţц prinц Ţţa iaцdeцcaleц feraţãцdeцlaцTurnuцRoоuц (VöröŢţorony)цcuц men iunea:ц
„AceŢţ ţranŢporţ, în ţoţal 30 de vagoane cu o încãrcãţurã de 300 de ţone a ŢoŢiţ în Ţţa ia VöröŢţorony la daţa de 19
auguŢţ, оi au foŢţ dirijaţe Ţpre deŢţina ii la daţa de 31 auguŢţ”. Vagoane cu 175 tone de porumb au plecat
Ţpreц Vienaц înц perioadaц 23-31ц auguŢţ,ц Ţţa iaц deц referin ãц fiindц men ionaţãц Cluj, respectiv Apahida,
deŢţinaţarцfiindцBancaц„Someоana”.цPrimulцţranŢporţцdeц125цţoneцcareцŢeцaflaцînцvagoaneцîncãцdinц
Ţţa iaцdeцcaleцferaţãцTurnuцRoоu,цnuцaцprimiţцcerţificaţulцdeцţranŢporţ.ц„Se aţrage aţen iunea firmelor, ce Ţe
ocupã cu comerciul de cereale, aŢupra urmãţoarelor diŢpozi ii luaţe de ,,Socieţaţea pe ac ii penţru producţe de rãŢboiu”
(Hadiţermény r. ţ.) din BudapeŢţa. În ŢenŢul ordonan ei miniŢţeriale nr. 3411/915 Ţe poţ vinde grâul, Ţãcara, orzul,
ovãŢul, porumbul, pãŢţãioaŢele оi derivaţele lor, imporţaţe dupã 17 Ţepţembrie a. c. Ţau acelea ce Ţe vor imporţa de aci
încolo-excluŢiv ,,Socieţã ii pe ac ii penţru producţe de rãŢboiu”. DiŢpozi ia aceaŢţa are de prezenţ înŢemnãţaţe pracţicã,
în prima linie, penţru cerealele, ce Ţunţ a Ţe imporţa din România, dupã ce numeroaŢe firme indigene au depoziţaţe
58
 Nr. 3, 2017

Mihályi Tivadar care nu le-am luaţ în conŢiderare în Raporţul precedenţ. ConŢider un fapţ
deoŢebiţ cã dr. Mihályi a îndrepţaţ canţiţã i înŢemnaţe din ţranŢporurile recenţe în depoziţul
„Közrakţár” din BudapeŢţa оi „LagerhauŢ” din Viena. 64 Rãmân Ţlujitorul devotat al
Excelen ei VoaŢţre. BudapeŢţa, ziua 14, luna ocţombrie, anul 1915. Homér Imre m. p. оeful
poli iei regale maghiare de grani ã”.
DinцdocumenţeleцprezenţaţeцmaiцŢuŢцŢeцdeŢprindцcâţevaцelemenţe,цcredцeu,ц
imporţanţe,ц careц laц oц analizãц aţenţãц neц ajuţãц laц inţerpreţareaц înц Ţpa iuц realц aц
„cheŢţiunii”цpie eiцcerealelor,цceцaцconŢţiţuiţцŢurŢaцdeцbazãцaцalimenţa ieiцînцgeneralц
оiц aц popula ieiц dinц TranŢilvaniaц înц parţicular. Nu consider elementul etnic
definiţoriuц înц aceŢţц conţexţ,ц definiţoriuц eŢţeц eоeculц auţoriţã ilorц înц proceŢulц deц
cãuţareцaц unorц Ţolu ii pentru reglementarea pre urilor pie ei, indiferent de natura
produsului, a distribu iei, adaptat specificului local a resurselor alimentare, care
ţrebuiauц împãr iţeц înц primãц inŢţan ãц nevoilorц armaţei оi separat consumului
alimenţarц dinц Ţpaţeleц fronţului.ц Armaţaц aveaц regulileц eiц foarţeц bineц definiţe,ц înц
Ţpaţeleц fronţuluiц ceaц maiц neŢemnificaţivãц deraiereц deц laц ŢiŢţemц aц creaţц rãŢţurnãriц
ŢpecţaculoaŢe,цfoarţeцgreuцdeцŢţabilizaţ.цÎnцaceŢţцŢiŢţem,цdupãцcumцobŢervãmцdinц
Ţimplaцciţireцaц documenţelorцprezenţaţeцînцaceaŢţãц lucrareц Ţeцcreeazãц niоte breоe,
undeцoriceцideeцŢauцînţreprindereцpoaţeцaveaцŢucceŢцŢauцpoaţeцfiцperdanţã. Cuцbunãц
оtiin ãцnuцm-amцavenţuraţцînцcomenţareaцdocumenţelor.цAmцconŢideraţцŢuficienţãц
aоezareaцlorцînцconţexţ,цcuцadnoţãrileцdeцreferin ã,цpunândцlaцîndemânaцanaliоtilor
documentul ca argument.

acolo mari canţiţã i de cereale, cumpãraţe de mai de mulţ, cari înŢã din cauza dificulţã ilor de ţranŢporţ оi din alţe
cauze, n-au puţuţ fi imporţaţe pânã acum” (a se vedea: ReviŢţa Economicã, an XVII,цnumãrц43,ц23цocţombrieц
1915).
64 Penţruц înţârziereaц acţelorц deц ţranŢporţц arц fiц oц explica ieц fapţulц cã:ц „La 15 Ocţomvrie a. c. a expiraţ

ţerminul pânã la care parţicularii au foŢţ îndrepţã i i a-оi cumpãrã cerealele neceŢare penţru ţrebuin ele lor caŢnice.
AceaŢţa, înŢã, nici decâţ nu înŢemneazã, cã dupã ţerminul de 15 Ocţomvrie a. c. n-ar mai fi permis a transporta la
cumpãrãţor, cerealele cumpãraţe. Cu începere de la 16 ocţombrie a. c. nu Ţe mai poţ cumpãra cereale din parţea
particularilor, dar cerealele deja aŢiguraţe, cumpãraţe, Ţe poţ ţranŢporţa la deŢţina ie oricând оi în orice raţe. AceaŢţa Ţe
referã оi la fãinuri оi alţe derivaţe din cereale. PermiŢele (cerţificaţele) de ţranŢporţ le libereazã, în ŢenŢul ordonan ei
miniŢţrului de agriculţurã, nr. 47,400/915, în comune proţopreţorul, în oraоe cu magiŢţraţ cãpiţanul de poli ie оi în
oraоele inveŢţiţe cu drepţ municipal func ionarul încredin aţ cu aceaŢţa din parţea magiŢţraţului-dupã ce Ţ-au convins
deŢpre legiţimiţaţea drepţului de diŢpozi ie a peţenţului aŢupra mãrfurilor de ţranŢporţaţ оi în Ţpecial cã proprieţarul le-
a acuiraţ în ŢenŢul ordonan elor referiţoare la ŢecheŢţrarea cerealelor” (a se vedea: Ibidem).
59
 Astra Sabesiensis

,,For ţhe QueŢţion of Corn Imporţ...”. The Involvemenţ of ţhe TranŢylvanian DepuţieŢ
Nicolae Şerban and Teodor Mihali in ţhe TranŢacţionŢ Regarding the Corn Import from
the Romanian Kingdom (1915-1916)

(Abstract)

The study I propose to the readers of this journal represents a brief excursion into the
details of the socio-economic daily life, being by no means negligible some political contextual
references to the Transylvanian territory in the first two years of the Great War. The main topic
consists of the specific of the wheat and of the basic aliments market that has benefitted from the
„precedenceŢ”ц ofцţheцconflicţц period.ц Theц wheaţцandц generallyц Ţpeakingц ţheцcerealцcropŢ,ц ţhenц inц
particulary the corn misery, that has been intended to substitute the wheat for bread in the
bakehouses beginning with 1914-1915 has generated a continuous series of decrees regarding the
regularization of the consumption, of the prices and of the distribution. At the half of the studied
period (1915) it has been resorted to sequestrations and lately to distraints from producers and from
any source it could be identified. The winter of 1914-1915 has emptied unequally the storehouses in
some Transylvanian parts so that it has been tried to cope with these situations through finding a
compromise for enabling the acquisitions deriving from the import. The present study aims,
through presenting a large range of documents, at outlining two cases of involvement in this issue
whose protagonists have been Transylvanian leaders.
Keywords: First World War, Transylvania, import, corn, transaction.

60
 Nr. 3, 2017

AC IUNI EDUCATIVE ŞI ECONOMICE DE SPRIJINIRE A

COMUNITÃ ILOR DIN BANAT ÎN PERIOADA PRIMULUI
RÃZBOI MONDIAL. SECVEN E DIN ISTORIA BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE

Lect. univ. dr. Daniel Aron Alic

UniverŢiţaţea ,,Efţimie Murgu” Reşi a

Primaцconflagra ieцmondialã,цizbucniţãцînцurmaцaţenţaţuluiцdeцlaцSarajevo,ц
dinц 28ц iunieц 1914,ц aц înŢemnaţц penţruц comuniţã ileц dinц TranŢilvaniaц оiц Banat o
perioadãц deц Ţacrificii.ц Normaliţaţeaц vie iiц aц foŢţц bruŢcц înţrerupţãц deц problemeleц
generaţeцdeцrãzboi,цpreocupãrileцprincipaleцaleцŢocieţã iiцfiindцorienţaţeцŢpreцŢferaц
poliţicului.ц Înц aceŢţц conţexţ,ц biŢericaц aц rãmaŢц prinţreц ulţimeleц inŢţiţu iiц care au
continuat, ce-iцdrepţ,цmaiцfirav,цlupţaцîmpoţrivaцracilorцŢocieţã iiцоiцaцîncercaţцŢãцŢeц
exprimeцculţuralцоiцŢpiriţualцînцŢocieţaţe,цfãrãцŢincope.
Rãzboiulц aц foŢţц nemiloŢ.ц Rechizi ionareaц produŢelorц dinц goŢpodãriileц
ãranilor,ц mobilizareaц maŢivãц aц popula ieiц maŢculineц peц fronţurileц deц lupţãц оiц
impunereaцîmprumuţurilorцdeц rãzboi,цauцdeŢţabilizaţц financiarц оiц Ţocialцcomuneleц
biŢericeоţi,ц ţoaţeц Ţecţoareleц deц acţiviţaţeц aleц biŢericiiц avândц deц Ţuferiţ.1 Înц 21ц iulieц
1914, printr-unц ordinц circularц eliberaţц deц EpiŢcopiaц CaranŢebeоului,ц Ţeц anun auц
ţoaţeцoficiileцоiцcomiţeţeleцparohialeцdinцeparhieцcã,цînцconformiţaţeцcuцdiŢpozi iileц
guvernului,ц ţoaţeц edificiileц оcolareц aleц biŢericiiц deц peц ţeriţoriulц comiţaţelorц Caraо-
Severin,цTimiоцоiцToronţal,цînцcazцdeцmobilizareцaцarmaţei,цţrebuiauцŢãцfieцpredaţeцînц
Ţcopuriцdeцrãzboi.2 AceaŢţaцînŢemnaцcãцprioriţaţeaцconduceriiцpoliţiceцeraцŢuŢ inereaц
nemijlociţãцaцeforţurilorцdeцlupţã,цbiŢericaцfiindц оiцeaц implicaţãц prinцresursele sale
materiale.
NeajunŢurileц provocaţeц deц rãzboiц auц creaţц dezordineц înц inţeriorulц
comuniţã ilorц оiц auц exacerbaţц obiceiurileц releц exiŢţenţe.ц Drepţц urmare,ц rãzboiulц aц
moţivaţцоiцoцŢerieцdeцac iuniцeducaţive,цŢocialeцоiцeconomiceцaleцforurilorцbiŢericeоţi,ц
ţoaţeцînцfoloŢulцoamenilorцоiцŢpreцeducareaцlor.цDinцnefericire,цînцţimpulцrãzboiuluiц
auц foŢţц calamiţã iц naţuraleц careц auц îngreunaţц оiц maiц mulţц Ţiţua iaц financiarãц оiц
Ţţabiliţaţeaцpopula iei.цLaцaceŢţeaцŢeцadãugauцоiцproblemeleцprovocaţeцdeцalcooliŢm,

1 Ioan Munteanu, Banatul istoric. 1867-1918. нcoala. Educa ia, volumцIII,цTimiоoara,цEdiţura Excelsior
Art, 2008, p. 454.
2 ServiciulцJude eanцCaraо-SeverinцalцArhivelorцNa ionale,цFond EpiŢcopia Orţodoxã Românã CaranŢebeо,

doŢarцnumãrц1/1914,цf.ц9ц(înцconţinuareцS.цJ.цC.цS.цA.цN.).
61
 Astra Sabesiensis

concubinajц оiц analfabeţiŢm,ц plãgileц celeц maiц frecvenţeц aleц Ţocieţã iiц bãnã eneц dinц
acea vreme. Pentru a-оiцînţãriцcâţцmaiцmulţцcredincioоii,цBiŢericaцOrţodoxãцRomânãц
dinцBanaţ,цaцŢprijiniţцfinanciarцоiцmoralцcomuniţã ileцparohialeцîncercândцŢãцculţiveц
înцoameniцŢpiriţulцŢolidariţã iiцоiцalцiubiriiцdeцaproape.цDinцpricinaцcalamiţã ilor,цînц
ţoţц Banaţulц Ţuţeц deц oameniц auц muriţ,ц înц ţimpц ceц alţeц câţevaц miiц оi-au pierdut
agoniŢelileц deц oц via ãц Ţauц auц ajunŢц înц impoŢibiliţaţeaц deц aц Ţeц ŢuŢ ine.ц BiŢericaц Ţ-a
implicaţц înц ajuţorareaц ţuţurorц aceŢţorц credincioоi,ц având,ц daţoriţãц rapoarţelorц
înţocmiţeцdeцpreo i,цcunoоţin ãцdeŢpreцţoaţeцneajunŢurileцcreaţeцdeцinunda iiцŢauцalţeц
nenorociri.3
Dupãц Ţiţua iileц nefericiţeц dinц aniiц 1910ц оiц 1912,ц cândц oц mareц parţeц aц
Banatului a foŢţцafecţaţцdeцinunda ii,цînцanulц1919,цînцperioadaцdeцocupa ieцmiliţarã,ц
viiţurileцauцproduŢцiarãоiцnumeroaŢeцpagubeцpopula iei.цCuцaceaŢţãцocazie,цcenţreleц
eparhialeц auц diŢpuŢц înfãpţuireaц unorц colecţeц penţruц ajuţorareaц celorц lovi iц deц
inunda ii.4 ToţцînцŢcopuriцcariţabile,цpeцperioadaцrãzboiului s-auцînfiin aţцfonduriцdeц
înţrajutorare pentru sprijinirea diferitelor categorii sociale sau s-au folosit cele
exiŢţenţe,цpenţruцaцajuţaцpeцceiцprejudicia iцdinцpricinaцrãzboiului.цSpreцexemplu,цînц
perioada 1914-1919,ц EpiŢcopiaц CaranŢebeоuluiц aц organizaţц numeroaŢeц colecţeц
penţruцajuţorareaцvãduvelorцоiцaцorfanilorцdeцrãzboi,цaцcelorцbolnaviцоiцaцcelorцŢãrãciц
оiц penţruц ŢuŢ inereaц acţiviţã iiц unorц Ţocieţã iц оiц organiŢmeц deц cariţaţe.ц Înц aceeaоiц
eparhieц auц fiin aţ:ц ,,Fondulц preo eŢcц penţruц ajuţorareaц vãduvelorц оiц orfanilor”,ц
,,Fondulц Balla”,ц ,,Fondulц RajacŢicŢ”,ц ,,Fondulц Pe a”,ц ,,Fondulц Nicolaeviciu”,ц
,,Fondulц Sţoian”,ц ,,Fondul Curiac”,ц ,,Funda iuneaц Ioanichieц Neagoeц оiц Ţo iaц Ţaц
AnaŢţaŢia”,ц ,,Funda iuneaц Liviuц оiц Ioan Andreeviciu”,ц ,,Fondulц deц ajuţoareц Ioanц
PopaŢu”цоiц,,FondulцNicolaeцPopea”.5
CelцmaiцprolificцfondцdinţreцceleцaminţiţeцaцfoŢţц,,FondulцNicolaeцPopea”,ц
prinцinţermediulцcãruiaцauцfoŢţцajuţa iцnumeroоiцoameniцînцvedereaцdeprinderiiцuneiц
meŢerii.цÎnцanulц1914,цdinц,,FondulцNicolaeцPopea”,цauцfoŢţцacordaţeцpaţruцburŢeцdeц
perfec ionareцpenţruцcroiţori,цzidariцоiцţâmplari,цburŢeleцavândцŢumaц300цdeцcoroaneц
pe an.6 Anulцurmãţor,цînц1915,цauцfoŢţцacordaţeцburŢeцpenţruцpanţofariцоiцdenţiоţi,7
iarцînцanulц1916цauцfoŢţцŢuŢ inu iцceiцcareцdoreauцŢãцdeprindãцmeоţeоugulцfabricãriiц
deц lumânãri.8 Toaţeц aveauц rolulц deц aц înţãriц conоţiin aц credincioоilorц înţr-un viitor
maiцbun,цmul iцdinţreцeiцdemoraliza iцdinцpricinaцŢiţua ieiцŢociale.

3 Daniel Alic, Eparhia CaranŢebeоului în perioada pãŢţoririi episcopului Miron Cristea (1910-1919). BiŢericã оi
societate, Cluj-Napoca/CaranŢebeо,ц PreŢaц UniverŢiţarãц Clujeanã/Ediţuraц EpiŢcopieiц CaranŢebeоului,ц
2013, pp. 266-267
4 Foaia Diecezanã,цanцXXXIV,цnumãrц23-24, 2 august 1919, p. 6.
5 Daniel Alic, Eparhia CaranŢebeоului în perioada pãŢţoririi epiŢcopului Miron CriŢţea, p. 269.
6 Foaia Diecezanã,цanцXXIX,цnumãrц24,ц15цiunieц1914,цp.ц1.
7 Ibidem,цanцXXX,цnumãrц29,ц19цiulieц1915,цpp.ц2-3.
8 Ibidem,цanцXXXI,цnumãrц27,ц3цiulieц1916,цpp.ц1-2.

62
 Nr. 3, 2017

Implicareaц biŢericiiц înц via aц comuniţã ilorц dinц Banaţц reieŢeц оiц dinц grijaц peц
careц aceaŢţaц aц vãdiţ-oц înц rezolvareaц problemelorц Ţocialeц legaţeц deц proprieţaţe.ц
ÎnţrucâţцŢiţua iaцpoliţicãцneŢigurãцaцimpuŢцrealizareaцunorцplanuriцcadaŢţraleцnoiцpeц
teritoriul eparhiei, s-auцţrimiŢцcirculareцcãţreцoficiileцparohiale,цprinцcareцpreo iiцauц
foŢţц reŢponŢabiliza iц Ţãц veghezeц оiц Ţãц Ţeц îngrijeaŢcãц penţruц inţabulareaц corecţãц aц
averilor comunitare. 9 Încãц dinц anulц 1911ц auц foŢţц fãcuţeц demerŢuriц penţruц
intabularea cimitirelor ortodoxe ca parte a averilor parohiale. „În conferin a preo eaŢcã
inuţã la 22 ocţober 1911 în CaranŢebeо la propunerea preoţului Ioan Velovan din RuŢca Ţ-a
hoţãrâţ, ca Ţe cearã de la Ven. ConŢiŢţoriu inviţa iuni referiţoare: a) aŢigurarea cimiţirelor în
carţea funduarã ca proprieţaţe confeŢionalã, b) la îngrãdirea cimiţirelor conform cerin elor
Ţaniţare”. 10 Proţopopulц CaranŢebeоului,ц Andreiц Ghidiu,ц aц ţranŢpuŢц dolean aц
preo ilorцConŢiŢţoriuluiцdiecezan,цcareцaцfãcuţ,цdinц1912,цnumeroaŢeцinţerven iiцlaц
organiŢmeleцŢţaţuluiцpenţruцînfãpţuireaцinţabulãrii.11
Înцanulц1915,цpeцfondulцunuiцrãzboiцţoţцmaiцacaparaţor,цŢ-au trimis ordine
circulareцcãţreцţoaţeцoficiileцparohialeцînцcareцŢeцŢubliniaцnevoiaцcaцparohiileцŢãцŢeц
îngrijeaŢcãцpenţruцţrecereaцcimiţirelorцînцadminiŢţrareaцparohialã,ц„oficiile vor contribui
[…] la ŢuŢ inerea unui drepţ naţural al comunelor biŢericeоţi”. 12 Înц acelaоiц an,ц laц 24ц
noiembrie,цpenţruцcãцauц foŢţцmulţeцcazuriцcând,цdinцlipŢãцdeцacţeц deцproprieţaţe,ц
conducereaцpoliţicãцaцcomunelorцaцfãcuţцabuzuri,цConŢiŢţoriulцaцţrimiŢцunцnouцact
prinцcareцaцînţãriţцauţoriţaţeaцpreo ilorцînцrezolvareaцoricãrorцnemul umiriцlegaţeцdeц
cimiţireleцparohiale.цSeцcereaцcaцpreo iiцŢãцapereцcanoaneleцorţodoxeцcuцprivireцlaц
înhumareцоiц„în ţoaţe cazurile Ţã inŢiŢţe aŢupra eŢcluŢiviţã ii drepţului de proprietate al comunei
biŢericeоţi aŢupra cimiţerului, pe care îl are în poŢeŢiune”.13
EpiŢcopiaц CaranŢebeоuluiц aц ŢuŢ inuţц оiц eforţurileц deц modernizareц aц
agriculţurii,цindicândцvaloareaцmoralãцоiцŢocialãцaцhãrnicieiцоiцiŢţe imiiцdovediţeцdeц
poporulцromânцînцaceŢt domeniu.14
AcţiviţaţeaцcenţrelorцbiŢericeоţiцînцŢlujbaцîmbunãţã iriiцcondi iilorцdeцţraiцaleц
românilorц înц ţimpulц primeiц conflagra iiц mondialeц Ţ-aц reflecţaţц оiц înц preocupareaц
inŢţiţu ieiцpenţruцprevenireaцоiцconţracarareaцbolilorцоiцepidemiilor.цÎnцdeŢeцrânduri,
epiŢcopiiцauцţrimiŢцordineцcirculareцprinцcareцauцceruţцpreo ilorцŢãцveghezeцaŢupraц

9 Arhiva Episcopiei Daciei Felix, Fond Proţopopiaţul Vârоe , dosar 80/1917, 6527/16 octombrie 1917
(înцconţinuareцA.цE.цD.цF.).
10 Arhivaц EpiŢcopieiц CaranŢebeоului,ц Fond Bisericesc (III), doŢarц 464/1911,ц numãrц 1721/26ц marţieц

1916ц(înцconţinuareцA.цE.цC.).
11 Ibidem, dosar 620/1910,цnumãrц116/24цaprilieц1912.
12 Ibidem,цnumãrц3989/7цauguŢţц1915.
13 ArhivaцParohieiцCiorţea,цdoŢarц1915,ц69/29цdecembrieц1915ц(înцconţinuareцA.цP.цC.).
14 AŢupraцexploaţãrilorцdeцpeцţeriţoriulцBanaţuluiцveziцоi:цOvidiuцLauren iuцRoоu,цComunitatea de avere a

foŢţului Regimenţ grãnicereŢc româno-bãnã ean nr. 13 din CaranŢebeо (1879-948),ц Timiоoara,ц Ediţuraц
Cosmopolitan Art, 2010.
63
 Astra Sabesiensis

igieneiцdinцcomuniţã iц оiцŢãцlupţeц penţruцaц preînţâmpinaцrãŢpândireaцdeцboli.цEraц

vizaţãцholera,15 оiцboalaцdeцochiцnumiţãц„ţrachomã Ţau boala egipţeanã”.16
Epidemia deцholerãцaцfoŢţцceaцmaiцchinuiţoare.цAuцfoŢţцnumeroaŢeцordineц
circulareцaleцauţoriţã ilorцbiŢericeоţiцprinцcareцŢeцţranŢmiţeauцpreo ilorцmãŢurileцdeц
înlãţurareц aц bolii.ц Auţoriţã ileц Ţaniţareц aleц vremiiц оţiauц cãц celeц maiц eficienţeц
modaliţã iц deц informareц erauц peц caleц biŢericeaŢcã.ц Înц primulц rândц penţruц cãц înц
biŢericiцŢeцvorbeaцlimbaцpoporuluiцоi,цînцalцdoileaцrând,цpenţruцcãцerauцmaiцcredibileц
înцaceŢţцfel.цOrdineleцdiŢpuneauцcaц„ivindu-Ţe boala lipicioaŢã în caŢã, copii Ţã fie deŢpãr i i
îndaţã de cei bolnavi, penţru ca Ţã nu vinã în aţingere cu aceоţia оi cu lucrurile foloŢiţe de ei”.17
Erauц ţipãriţeц оiц broоuriц informaţive,ц preo ilorц cerându-li-Ţeц ciţireaц publicãц aц
acestora. 18 Înц aceŢţeaц Ţeц explica,ц peц în eleŢulц oamenilorц deц rând,ц modulц deц
propagare a bolii, oferind cititorilor sfaturi simple pentru stoparea epidemiei.19 Înц
ciudaцţuţurorцmãŢurilorцluaţeцdeцbiŢericã,цepidemiaцaцfoŢţцvirulenţãцоiцînцanulц1916,ц
cândц Ţ-auц ţrimiŢ,ц dinц nou,ц oficiilorц parohiale,ц broоuriц privindц prevenireaц aceŢţeiц
boli.20
Înцacelaоiцan,цauцfoŢţцdiŢţribuiţeцpopula ieiцţipãriţuriцlegaţeцdeцdizenţerieцоiц
tifos intestinal,21 iarцlaц20цŢepţembrieц1916,цepiŢcopiiцdeцlaцAradцоiцCaranŢebeоцauц
ţrimiŢц oficiilorц parohialeц dinц Ţubordineц unц circularц referiţorц laц ţuberculozã.ц
Greutatea traiului zilnicцlaцmajoriţaţeaцpopula ieiцоiцdezamãgirileцlegaţeцdeцrãzboiцauц
foŢţц facţoriц agravan iц aiц aceŢţorц boli.ц Înц ordinulц circular,ц Ţ-aц aţraŢц aţen iaц aŢupraц
pericolelorц neŢocoţiriiц aceŢţeiц boli,ц cerândц preo ilorц „Ţã îndemne pe credincioоi la
curã enie exemplarã”.22 Deц aŢemenea,ц laц CaranŢebeо,ц ConŢiŢţoriulц diecezanц aц aleŢц Ţãц
ŢuŢ inãцacţiviţaţeaц,,ReuniuniiцpenţruцcombaţereaцţuberculozeiцJózŢefцkir.цHerezegц
Sanaţoriumц EgyeŢüleţ”,ц hoţãrândц caц înц 8/21ц noiembrieц 1916,ц laц Ţãrbãţoareaц
Sfin ilorц Arhangheliц Mihailц оiц Gavriil, „Ţã Ţe poarţe în Ţfinţele biŢerici un ţaŢ penţru
adunarea de dare pe Ţeama numiţului Ţanaţoriu”.23
Toţц înц Ţcopulц preveniriiц bolilorц conţagioaŢeц оiц aц epidemiilor,ц laц 30ц maiц
1917,цepiŢcopulцMironцCriŢţeaцalцCaranŢebeоuluiцaцemiŢцunцordinцcircularцreferiţor
laц acoperireaц Ţicrielorц оiц laц obiceiulц deц aц Ţeц Ţãruţaц morţul.ц Ordinulц arãţaц cãц „uzul
aceŢţa al Ţãruţãrii mor ilor eŢţe foarţe periculoŢ cu deoŢebire la cazuri de moarţe în urma boalelor

15 A. E. C., Fond Bisericesc (III), dosar 498/1910, 8521/12 noiembrie 1910.

16 ArhivaцPaţriarhieiцRomâne,цFond Cabinetul Patriarhal, Patriarhul Miron Cristea, dosar 2/1910, f. 189
(înцconţinuareцA.цP.цR.).
17 A. E. D. F., Fond proţopopiaţul Vârоe , dosar 56/1911, 2964/12 iunie 1911.
18 A. E. C., Fond Bisericesc (III), dosar 498/1910, 4786/3 august 1911.
19 Ibidem, 6622/18 septembrie 1913.
20 A. P. C., dosar 1916, 46/3 septembrie 1916.
21 A. E. C., Fond Bisericesc (III), dosar 498/1910, 458/22 mai 1916.
22 Ibidem, 3848/20 septembrie 1916.
23 A. P. R., Fond Cabinetul Patriarhal, Patriarhul Miron Cristea, dosar 9/1916, f. 88.

64
 Nr. 3, 2017

epidemice оi lipicioaŢe. Prin Ţãruţare Ţe molipŢeоţe оi cel ŢãnãţoŢ оi aŢţfel boala Ţe lã eŢce оi Ţe curmã
via a mulţora”.24
Înцanulц1918,цBanaţulцŢ-aцconfrunţaţцcuцoцnouãцepidemie,цgripaцŢpaniolã.ц
Preo iiц auц primiţц oц noţãц informaţivãц prinц careц erauц îndemna iц Ţãц ciţeaŢcãц
credincioоilorц Ţfaţuriц medicaleц penţruц prevenireaц gripeiц Ţpanioleц оiц Ţãц leц expliceц
meţodeleцrecomandaţeцdeцdocţoriцpenţruцvindecareaцdeцaceaŢţãцboalã.цCircularulцaц
foŢţц publicaţц înц 11ц noiembrieц оiц înц ,,Foaiaц Diecezanã”,ц înц numãrulц dedicaţц
comemorãriiц aŢeŢoruluiц conŢiŢţorialц нţefanц Jianu,ц rãpoŢaţц laц CaranŢebeоц înц 2ц
noiembrieц1918цînцurmaцconţracţãriiцviruŢuluiцgripeiцŢpaniole.25
InŢţiţu iileц biŢericeоţiц auц purţaţц оiц oц campanieц Ţocialãц împoţrivaц
alcooliŢmului,ц cãuţândц Ţãц reŢponŢabilizezeц ţineriiц оiц credincioоiiц dinц Banaţ.ц
Alcoolismul era considerat ca „cea mai lã iţã paţimã încuibaţã în Ţinul credincioоilor eŢţe
paţima be iei Ţau foloŢirea preŢţe mãŢurã a Ţpirţului, a alcoholului, care nu-i alţa decâţ un Ţoiu de
venin foarţe pãgubiţor penţru ţrupul оi organiŢmul omului”. 26 Deц alţfel,ц publica iileц
biŢericeоţiцauцredat numeroaŢeцarţicoleцоiцprediciцîmpoţrivaцalcooliŢmului.
ArţicoleleцpeцaceaŢţãцţemãцţraţauцpeцlargцdeŢpreцmodulцînцcareцpaţimaцbe ieiц
ŢeцinŢţaleazãцоiцdeŢpreц„Ţţricãciunile” peцcareцaceaŢţãцpaţimãцleцfaceцţrupuluiцomeneŢc.ц
Paţimaцbe ieiцeraцlegaţãцdeцbolileцconţagioaŢeцоiцdeцepidemii,цŢubliniindцcãц„beuţurile
ŢpirţoaŢe nu numai cã dau naоţere la o mul ime de morburi, ci ŢlãbeŢc corpul în aоa mãŢurã cã de
omul beuţor mai uоor Ţe prind оi morburile lipicioaŢe”. 27 Perioadaц rãzboiuluiц aц înmul iţц
aceŢţeцac iuni.цLaцCaranŢebeо,цînц18цauguŢţц1915,цepiŢcopulцMironцCriŢţeaцaцţrimiŢц
unц ordinц circularц prinц careц aц preţinŢц preo ilor,ц caţehe ilorц оiц învã ãţorilorц Ţãц
deprindãц ţineriiц cuц lupţaц împoţrivaц viciuluiц be iei.ц Cuц aceaŢţãц ocazie,ц epiŢcopulц aц
men ionaţцоiцoцliŢţãцaцlucrãrilorцоiцbroоurilorцceцcombaţцalcooliŢmul,цapãruţeцpânãцlaц
aceaцdaţã.28
Eforţurileц înц lupţaц împoţrivaц alcooliŢmuluiц auц foŢţц încununaţeц deц ŢucceŢ,ц
mul iцdinţreцcredincioоiцrenun ândцlaцviciulцaceŢţa,цînцţimpцceцmul iцdinţreцţineriцauц
foŢţц convinоiц Ţãц Ţeц fereaŢcãц deц aceaŢţãц paţimã.ц Laц 4ц ocţombrieц 1915,ц ,,Foaiaц
Diecezanã”цaцpublicaţцunцraporţцprinцcareцŢeцarãţaцcã,цdinц11цiunie,цaţâţцproduc ia,ц
câţцоiцconŢumulцdeцalcoolцauцŢcãzuţ.29
Imporţan aц acordaţãц deц biŢericãц emancipãriiц culţuraleц aц popula ieiц aц foŢţ
eviden iaţãц оiц prinц diminuareaц analfabeţiŢmului.ц Încãц dinц 1911,ц Ţ-a cerut
proţopopiaţelorц оiц parohiilorц Ţãц comuniceц înţreц daţeleц ŢţaţiŢţiceц оiц informa iiц

24 A. E. D. F., Fond proţopopiaţul Vârоe , dosar 203/1917, 4576/30 mai 1917.

25 Foaia Diecezanã,цanцXXXIII,цnumãrц44,ц11цnoiembrieц1918,цp.ц4.
26 A. E. D. F., Fond proţopopiaţul Vârоe , dosar 86/1917, 6198/8 septembrie 1912.
27 Foaia Diecezanã,цanцXXVII,цnumãrц33,ц12цauguŢţц1912,цp. 5.
28 Ibidem,цanцXXX,цnumãrц30,ц8цauguŢţц1915,цpp.ц1-2.
29 Ibidem,цanцXXX,цnumãrц40,ц4цocţombrieц1915,цpp.ц6-7.

65
 Astra Sabesiensis

priviţoareцlaцnumãrulцcelorцcareцоţiuцŢãцŢcrieцоiцŢãцciţeaŢcã.30 Înцacelaоiцan,цpreo iiцоiц

învã ãţorii auц foŢţц îndaţora iц Ţãц organizeze,ц peц ţimpц deц varã,ц curŢuriц penţruц
analfabe i,31 Ţiţua ieц ceц Ţ-a repetat de-aц lungulц înţregiiц perioadeц deц dinainţeц оiц dinц
ţimpulцprimeiцconflagra iiцmondiale.цRãzboiulцaцînmul iţцnumãrulцcelorцcareцnuцauц
avuţц acceŢц laц educa ie.ц Spreц exemplu,ц înц EpiŢcopiaц CaranŢebeоuluiц înц anulц 1914,ц
numãrulц analfabe ilorц eraц mulţц maiц micц decâţц înц 1910,ц darц Ţiţua iaц Ţ-a schimbat
radicalцdoiцaniцmaiцţârziu,цînцanulц1916,цcândцnumãrulцcelorцneоţiuţoriцdeцcarţeцŢ-a
dublaţ.цDeцvinãцerauцconcenţrãrileцmaŢiveцaleцînvã ãţorilorцpeцfronţurileцdeцlupţã.32
Biserica s-aц preocupaţц îndeaproapeц оiц deц promovareaц valoriiц familiei.ц Caц
celulãцdeцbazãцaцexiŢţen eiцŢociale,цfamiliaцaцfoŢţцridicaţãцprinцcreоţiniŢmцlaцrangцdeц
ţainã,ц înŢemnãţaţeaц eiц penţruц biŢericãц fiindц confirmaţãц de-aц lungulц înţregiiц iŢţoriiц
creоţine. 33 Deodaţãц cuц recunoaоţereaц imporţan eiц familieiц penţruц via aц Ţocialãц оiц
creоţinã,цbiŢericaцŢ-aцîmpoţriviţцexacerbãrilorцcareцaţingeauцfrumuŢe eaцоiцţemeiniciaц
nun ii,ц lupţândц conţraц abuzurilor,ц aц abandonului,ц aц divor ului,ц aц deŢfrânãriiц оiц aц
concubinajului.
Deоiц promovareaц familieiц aц începuţц cuц mulţц înainţeц deц rãzboi,ц înц ţimpulц
aceŢţuia,ц cândц mulţeц familiiц auц foŢţц deŢpãr iţe,ц forurileц biŢericeоţiц auц conŢideraţц
oporţunцŢãцreiţerezeцvaloareaцŢocialãцоiцreligioaŢãцaцfamilieiцlegalцconŢţiţuiţeцоiцdinц
puncţц deц vedereц religioŢ.ц Ceaц maiц greaц problemãц eraц prevenirea,ц Ţţopareaц оiц
îndrepţareaц pracţiciiц concubinajului,ц foarţeц frecvenţц înц Ţânulц comuniţã ilorц
bãnã ene.ц DeŢeoriц Ţ-auц ţrimiŢц oficiilorц proţopopeоţiц circulare prin care se cerea
creareaцunorцconŢpecţeцprivindцŢiţua iaцconcubinajuluiцdinцepiŢcopie,цaцcãŢãţoriilorц
purцcivileцоiцoцliŢţãцaцmoţivelorцinvocaţeцdeцcredincioоiiцceцţrãiauцînцconcubinaj.34
DaţeleцţrimiŢeцdeцproţopopiaţeцauцarãţaţцcãцoцparţeцînŢemnaţãцaцpopula ieiцţrãiaцînц
concubinajцŢauцaцrefuzaţцŢã-оiцoficiezeцоiцcununiaцreligioaŢã.цCaцexemplu,цdoarцînц
proţopopiaţulц Vârоe uluiц auц foŢţц conŢemnaţe,ц pânãц laц 1ц auguŢţц 1910,ц 505ц deц
perechiцcãŢãţoriţeцnumaiцcivilцоiц1146цdeцperechiцcareцţrãiauцînцconcubinaj.35
ÎnцaniiцurmãţoriцcenţrulцeparhialцdeцlaцCaranŢebeо,цcareцrãŢpundeaцdeцceaц
maiц mareц parţeц aц credincioоilorц româniц dinц Banaţ,ц оi-a intensificat eforturile de
combatere a concubinajului. La 26 martie 1911, episcopul Miron Cristea a emis o
noţãцinformaţivãцînцcareцaцŢubliniaţцcãцpracţicaцconvie uiriiцnelegiţimeцŢporeоţeцînц
Banaţц оiц „prin înŢo irea prea de ţimpurie a unor ţineri nevârŢţnici, cari mai aleŢ din cauza, cã

30 A. E. C., Fond Bisericesc (III), dosar 17/1912.

31 Ibidem, Fond нcolar (IV), dosar 272/1911.
32 Comparativ: Ibidem, Fond Bisericesc (III), dosar 171/1910,ц numãrц 9236/11цdecembrieц1910;цdoŢarц

17/1915,цnumãrц1601/21цmarţieц1916цоiцdoŢarц12/1918,цnumãrц2366/13цaprilieц1918.
33 Paul Evdokimov, Taina Iubirii-Sfin enia unirii conjugale în lumina ţradi iei orţodoxe, traducere de Gabriela

Moldovan,цBucureоţi,цEdiţuraцAŢocia ieiцMedicaleцCreоţinãцChriŢţiana,ц1994.
34 Arhivaц Proţopopiaţuluiц Orţodoxц Românц CaranŢebeо,ц doŢarц 1910,ц 174/15ц februarieц 1910ц (înц

continuare A. P. O. C.).
35 Ibidem.

66
 Nr. 3, 2017

feciorii n-au puţuţ încã îndeplini îndaţoririle miliţare, nu Ţe poţ cununa dupã lege”. 36 Luna
urmãţoare,цînц15цaprilie,цepiŢcopulцaцinţerziŢцprinцordinulцbiŢericeŢcцnumãrц2563цcaц
„preo ii pe vr-o cale Ţã împedece pe credincioоi în încheierea cununiei legale” оiц aц diŢpuŢц caц
„preo imea Ţã facã ţoaţe înleŢnirile celor ce ţrãieŢc în concubinaţ numai ca Ţã Ţe cunune”,37 iarцînц
lunaц ocţombrie,ц dupãц publicareaц înц ,,Foaiaц Diecezanã”ц aц dizerţa iuniiц „deŢpre
concubinaţe” a preotului Ioan Popovici din Iaz,38 aцfoŢţцceruţцpreo ilorц„Ţã deŢvolţe cel
mai mare zel înţru reducerea convie uirilor ilegale de orice Ţoiu ar fi”.39
Penţruцaцconvingeцcredincioоiiцromâniцdeцimporţan aцcununieiцreligioaŢe,цlaц
10ц auguŢţц 1912,ц epiŢcopulц Mironц CriŢţeaц aц ţrimiŢц unц cuvânţц deц îndemn.ц Acţulц
indicaцrezulţaţeleцfrumoaŢeцob inuţeцînцurmaцpaŢţora ieiцînţreprinŢeцînц1911,цcerândц
preo ilorц Ţãц araţeц poporului „cã nu oŢpã ul coŢţiŢiţor eŢţe momenţul de cãpeţenie la Ţfânţa
ţainã a cununiei, ci binecuvânţarea BiŢericei оi obŢervarea celorlalţe preŢcriŢe canonice оi riţuale”.40
Înцacelaоiцan,цlaц15цnoiembrie,цepiŢcopulцaцacordaţцdiŢpenŢãцţuţurorцperechilor de
concubiniцcareцarцdoriцŢãцŢeцcununeцînцperioadaцdeцpoŢţ,цmãrţuriŢindцcãц„aŢemenea
cazuri Ţã poţ ivi mai mulţe оi e foarţe bine оi de lipŢã Ţã Ţe cunune biŢericeоţe mai aleŢ cei care
ţrãieŢc în concubinaţ, ca aŢţfel familia Ţã fie nu numai ocroţiţã de binecuvânţarea creоţineaŢcã, ci Ţã
fie aŢigura i оi cu privire la avere оi la drepţul la moоţenire”.41
Înц anulц 1913ц auц foŢţц luaţeц mãŢuriц penţruц înleŢnireaц încheieriiц cununieiц
religioaŢeцprinцinţerven iiцlaцminiŢţerulцpenţruцapãrareaц ãrii,цurmareцaceŢţoraцfiind
acordaţц ţinerilorц careц nuц auц îndepliniţц Ţerviciulц miliţarц drepţulц deц aц încheiaц
cãŢãţorii.42 Cu toate acestea, s-aцdovediţцcãцuneleцpracţiciцdinцeparhieцdepãоeauцcuц
mulţцliberţã ileцоiцdrepţurileцlegaleцob inuţeцdeцConŢiŢţoriuцînцnumeleцcredincioоilor.ц
ConŢiŢţoriulцdiecezanцdinцCaranŢebeоцŢ-aцvãzuţцnevoiţцaцcereцoficiilorцproţopopeоţiц
daţeцaŢupraцobiceiuluiцînceţã eniţцînцBanaţцcaцţineriiцdeц13-15цaniцŢãцfieцînŢo i iцcuц
fete de 13-14ц ani,ц prinц deciziaц pãrin ilor.ц Laц rândulц lor,ц proţopopiiц auц înainţaţц
soliciţareaц ConŢiŢţoriuluiц cãţreц oficiileц parohialeц dinц ţracţ,ц Ţpecificândц cãц daţeleц
ţrimiŢeцţrebuieцŢãцcuprindã:цa)цlocaliţã ileцînцcareцŢeцpracţicãцaceŢţцobicei,цb)цcareцeŢţeц
numãrulцaceŢţorцînŢo iriцоiцc)цcareцeŢţeцvaloareaцjuridicãцaцconţracţelorцîncheiaţe de
pãrin iцоiцînцceцmãŢurãцpoţцfiцanulaţe.43 Conformцrapoarţelorцfãcuţeцdeцpreo i,цdoarц
înцproţopopiaţulцCaranŢebeоuluiцexiŢţauцpeŢţeц20цdeцaŢţfelцdeцcazuri.44
Laц cerereaц epiŢcopului,ц înц anulц 1914,ц proţopopulц SebaŢţianц Olariuц alц
Fãgeţuluiц aц ţrimiŢц ConŢiŢţoriuluiц diecezanц oц nouãц liŢţãц aц moţivelorц invocaţeц deц

36 A. E. D. F., Fond proţopopiaţul Vârоe , dosar 33/1911, 1819/26 martie 1911.

37 A. P. C., dosar 1911, 38/5 mai 1911.
38 Foaia Diecezanã,цanцXXV,цnumãrц45-46, 6-14 noiembrie 1910.
39 A. P. C., dosar 1911, 98/3 noiembrie 1911.
40 Ibidem, dosar 1912, 90/10 august 1912.
41 Ibidem, 98/28 noiembrie 1912.
42 Ibidem, dosar 1913, 49/16 februarie 1913.
43 A. P. O. C., dosar 1913, 468/30 octombrie 1913.
44 Ibidem.

67
 Astra Sabesiensis

credincioоiцpenţruцrefuzulцdeцaцîncheiaцcãŢãţoriiцlegale.цDinцcon inuţulцraporţuluiцŢeц
obŢervãцcãцexiŢţauцcauzeцmulţipleцlegaţeцdeцŢãrãcieцоiцlipŢaцdeцbaniцpenţruцaцdeŢfaceц
cãŢãţoriaцdinţâi,цneîn elegeriцprivindцavereaцperŢonalãцŢauцmoоţeniţã,цreligiileцdiferiţeц
aleцconcubinilorцŢauцdiferiţeцimpedimenţeцcanoniceцbiŢericeоţi.45 Înцpofidaцţuţurorц
eforţurilorцdepuŢeцdeцcenţrulцeparhial,цŢeцpareцcãцpracţicaцconcubinajuluiцnuцaцpuţuţц
fiцŢuprimaţãцînцBanaţ,цŢuŢ inuţãцfiindцdeцobiceiuriцînceţã eniţeцоiцdeцjuŢţificãriцmaiц
mulţцŢauцmaiцpu inцperţinenţe.46
ÎncercãrileцEpiŢcopieiцCaranŢebeоuluiцdeцaцŢuprimaцpracţicaцconcubinajuluiц
auц foŢţцconţinuaţe.ц Înцanulц1914,ц laц21цaprilie,цConŢiŢţoriulц ŢârbeŢcцdinцVârоe ц оiц
Consisţoriulц diecezanц dinц CaranŢebeоц оi-auц coordonaţц acţiviţã ileц penţruц aц
reglemenţaц оiц aц Ţprijiniц cununiileц credincioоilorц dinц comuneleц mixţe, 47 iar la 14
noiembrie,ц epiŢcopulц Mironц CriŢţeaц aц reînnoiţц îndemnulц cãţreц ţo iц credincioоiiц
româniцdeцaцŢeцcununaцlaцbiŢericã.48
Daţeцfiindцcondi iileцexcep ionaleцdinцţimpulцrãzboiului,цmulţeцfamiliiцццŢ-au
cununaţцоiцreligioŢцînainţeцcaцbãrba iiцŢãцpleceцpeцfronţ,цiarцînŢo irileцnoiцerauцrare.цÎnц
aceŢţeцcondi ii,цnumãrulцfamiliilorцcareцţrãiauцînцconcubinajцeraцmulţцmaiцmicцcaцînц
aniiцdeцdinainţeaцMareluiцRãzboi.цц

100000

80000
Nr. de
60000 familii
Nr. de
40000 concubinaje

20000

0
1908 1909 1914 1915 1916 1917

Figura I: Siţua iaцmaţrimonialãцînцeparhiaцCaranŢebeоuluiц(1908-1917)49

45 A. E. C., Fond Bisericesc (III),цdoŢarц21/1914,цnumãrц1741/19цmarţieц1914.

46 Ibidem.
47 A. P. R., Fond Cabinetul Patriarhal, Patriarhul Miron Cristea, dosar 7/1914, f. 70.
48 Foaia Diecezanã,цanцXXIX,цnumãrц47,ц23цnoiembrieц1914,цp.ц3.
49 Comparativ: A. E. C., Fond Bisericesc (III), doŢarц171/1910,цnumãrц9236/11цdecembrieц1910;цdoŢarц

17/1915,цnumãrц1601/21цmarţieц1916цоiцdoŢarц12/1918,цnumãrц2366/13цaprilieц1918.
68
 Nr. 3, 2017

OцalţãцŢiţua ieцexcep ionalãцdinцţimpulцrãzboiuluiцînцaceaŢţãцprivin ãцaцfoŢţц

ceaц aц cãŢãţorieiц prizonierilor.ц Înц aceŢţц ŢenŢ,ц înц anulц 1917 centrul eparhial de la
CaranŢebeоц aц inţerveniţц laц MiniŢţerulц deц Rãzboiц penţruц caц aceŢţaц Ţãц permiţãц
încheiereaц cãŢãţoriilorц înţreц prizonieriiц deц rãzboiц оiц popula iaц deц peц ţeriţoriulц
Banatului.50
ObŢervãmц dinц ţoaţeц aceŢţeaц cãц înц perioadaц Primuluiц Rãzboiц Mondial
ac iunileц Ţocialeц оiц educaţiv-caritative ale bisericii din Banat au avut un caracter
variat, multe dintre ele fiind generate de probleme mai vechi, antebelice, dar care s-
auцpãŢţraţцоiцchiarцînmul iţцînцaniiц1914-1918,цcuprinzândцînцdeŢfãоurareaцlor toate
caţegoriileцdeцvârŢţãцоiцţoaţeцpãţurileцŢociale.цCenţreleцbiŢericeоţi,цauцlupţaţцpenţruц
promovareaц valorilorц moraleц оiц naţuraleц aleц comuniţã ilorц româneоţi,ц cãuţândц Ţãц
reŢponŢabilizezeцpopula iaцоiцimplicându-Ţeцfinanciarцpenţruцîmbunãţã ireaцcaliţã ii
vie iiц ţuţurorц credincioоilor.ц Cele mai semnificative proiecţeц biŢericeоţiц vizauц
Ţţârpireaц unorц obiceiuriц necreоţineоţi,ц careц aţingeauц demniţaţeaц familieiц Ţauц aц
perŢoanei,цînцţimpцceцoцalţãцparţeцdinцac iunileцdeцaŢiŢţen ãцŢocialãцdoreauцŢãцadaugeц
un pluŢцdeцbucurieцоiцŢiguran ãцexiŢţen eiцromânilorцdinцBanaţцînцconţexţulцgeneralц
alцunuiцrãzboiцŢţrãinцdeцinţereŢeleцlor.

Educational and Economic Actions of Supporting the Communities from Banat during the
First World War. Sequences from the History of the Romanian Orthodox Church

(Abstract)

The Great War has meant for the Romanian population from Banat a period of
difficulties and obstacles. In that context, the Romanian Orthodox Church has represented the
fundamental institution of the society which has supervised the religious and cultural destinies of its
faithful and which has got seriously involved in the moral and economic development of the
communities. The ecclesiastical substructure has been used by the administration of the bishoprics
with the purpose of stimulating the faith and the morality, the culture and the spirituality, the health
education and that for the social progress. By this way, the Church has fulfilled its spiritual and
material purposes and has constituted a factor of stability during cloudy times.
Keywords: The Romanian Orthodox Church from Banat, First World War, Christian
education, social assistance, Church and society.

50 A. P. O. C., dosar 1917, 277/4 decembrie 1917.

69
Astra Sabesiensis

70
 Nr. 3, 2017

ROBÃNEŞTI ŞI PRUNARU: MÃRTURII PERENE ALE ÎNALTELOR

VIRTU I DOVEDITE DE OSTAŞUL ROMÂN ÎN RÃZBOIUL DE
ÎNTREGIRE NA IONALÃ

Dr. Dan PriŢãcaru

AŢocia iunea TranŢilvanã penţru Liţeraţura Românã şi Culţura Poporului
Român, DeŢpãr ãmânţul ,,Mihail Kogãlniceanu” Iaşi

Înц noapţeaц deц 14/27-15/28 august 1916,ц dupãц doiц aniц deц neuţraliţaţe,ц
negocieriц inţenŢeц deŢfãоuraţeц deц guvernulц românц cuц puţerileц Anţanţeiц (Fran a,ц
Anglia, Rusia, Italia)1 оiцpreŢiuniцulţimaţiveцdinцparţeaцaceŢţora,2 Româniaцaцinţraţцînц
rãzboiц împoţrivaц AuŢţro-Ungariei,ц avândц caц Ţcopц deŢãvârоireaц uniţã iiц na ionale.ц
Poţriviţц planuluiц deц campanieц alц armaţeiц româneц penţruц anulц 1916,ц Ipoţeza ,,Z”,
definiţivaţцînцiulieц1916,цînцŢcopulцîndepliniriiцobiecţivuluiцdeцeliberareцaцţeriţoriilorц
1 Laц4/17цauguŢţц1916,цînţreцRomâniaцоiцceleцpaţruцpuţeriцaleцAnţanţeiцŢ-aцîncheiaţцunцţraţaţцdeцalian ãц

оiцoцconven ieцmiliţarã,цprinцcareц araцnoaŢţrãцŢeцobligaцŢãцinţreцînцrãzboiцîmpoţrivaцAuŢţro-Ungariei,

nuц maiц ţârziuц deц 15/28 august 1916, cu scopul explicit de a readuce la patria-mamãц provinciileц
româneоţiцdeцpeŢţeцCarpa i.цTraţaţulцaцfoŢţцŢemnaţцdeцIonцI.цC.цBrãţianuцоiцdeцminiоţriiцplenipoţen iariц
laцBucureоţiцaiцFran ei,цAngliei,цRuŢieiцоiцIţaliei:цconţeleцdeцSainţ-Aulaire, Sir George Barclay, Stanislav
Poklewshi-Koziellц оiц baronulц Carloц FaŢcioţi.ц Conven iaц miliţarãц Ţţabileaц parţicipareaц laц rãzboiц aц
RomânieiцnumaiцîmpoţrivaцAuŢţro-Ungarieiцоiцmodaliţã ileцdeцcooperareцcuцcelelalţeцarmaţeцaliaţeц(aц
se vedea: ***, România în rãzboiul mondial, 1916-1919, volum I, Documente,цBucureоţi,цŢ.цn.,ц1934,цpp.ц5-
6).ц Penţruц realizareaц Ţţricţeiц confiden ialiţã iц aц aceŢţeiц acţiviţã i,ц оţiindц cãц Româniaц eŢţeц ,,o arã a
indiŢcre iei оi a indiŢcre ilor”,цIonцI.цC.цBrãţianuцle-a cerut semnaţarilorцdinцparţeaцAnţanţeiцŢãцvinãц,,pe
drumuri diferiţe оi pe joŢ” acaŢãцlaцfraţeleцŢãu,цVinţilãцBrãţianu.цLaцrândulцŢãu,цpremierulцromân,цpenţruцaц
induceцînцeroareцevenţualiiцŢupravegheţori,цŢ-aцdeplaŢaţцini ialцlaцunцprieţenцоiцaцŢoŢiţцlaцînţâlnireцţoţ pe
joŢ.ц Texţeleц conven iileц auц foŢţц ŢcriŢeц deц mânãц penţruц aц eviţaц divulgareaц con inuţuluiц aceŢţoraц deц
cãţreцdacţilografi.цDupãцŢemnare,цceiцprezen iцauцpãrãŢiţцlocuin aцluiцVinţilãцBrãţianuц,,pe furiо unul câţe
unul” (a se vedea: Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial,цţraducereцdinцlimbaцenglezãцdeц
DanцCriŢţe,цBucureоţi,цEdiţuraцMeţeorцPubliŢhing,ц2014,цp.ц28).
2 Înцaцdouaцjumãţaţeцaцluniiцiunieц1916,цpreŢiunileцfranco-englezeцpenţruцinţrareaцRomânieiцînцrãzboiцauц

avut un caracter ultimativ, obligândцоiцRuŢiaцŢãцŢeцraliezeцŢoliciţãrilorцcelorцdouãцmariцpuţeriцoccidenţale.ц

AŢţfel,ц laц 19ц iunie/1ц iulieц 1916,ц generalulц Mihailц V.ц AlekŢeev,ц оefulц Mareluiц Carţierц Generalц ruŢ,ц
ţranŢmiţeaцaţaоaţuluiцŢãuцmiliţarцlaцBucureоţi,цcolonelulцA.цTaţarinov,цurmãţorul mesaj: ,,Siţua ia impune
românilor Ţã Ţe uneaŢcã cu noi, acum ori niciodaţã. Vã auţorizez Ţã expune i aceŢţ puncţ de vedere d[omnu]lui Brãţianu
оi d[omnu]lui IlieŢcu” (aц Ţeц vedea:ц MirceaцMuоaţ,цIonц Ardeleanu,ц De la statul geto-dac la Ţţaţul român unitar,
Bucureоţi,цEdiţuraцнţiin ificãцоiцEnciclopedicã,ц1983,цp.ц487).цDeцaŢemenea,цaцdouaцzi,цgeneralulцJoŢephц
Joffre,ц comandanţulц Mareluiц Carţierц Generalц francez,ц aц ţranŢmiŢц aţaоaţuluiц miliţarц alц Fran eiц laц
Bucureоţi,цS.цPichon,цŢãцcomuniceцpãr iiцromâneцcãц,,Ţiţua ia comandã Armaţei Române Ţã inţervinã acum ori
niciodaţã” (ArhiveleцNa ionaleцIŢţoriceцCenţrale,цFond CaŢa Regalã, dosar 16/1916, f. 1).
71
 Astra Sabesiensis

locuiţeцdeцromâniiцafla iцŢubцŢţãpânireцauŢţro-ungarã,цmajoriţaţeaцfor elor,цArmaţaц

deц Nord,ц Armaţaц 1ц оiц Armaţaц 2,ц reprezenţândц aproximaţivц 75%ц dinц ţoţalulц
aceŢţora,цţrebuiaцŢãцac ionezeцofenŢivцînцTranŢilvania,цBanaţцоiцUngaria,цaţacândцpeц
direc iaцgeneralãцBraоov,цTârgu-Mureо,цCluj,цBudapeŢţa.цArmaţaц3ц(25%цdinцfor e)ц
aveaцmiŢiuneaцdeцaцţreceцlaцapãrareцpeцfronţieraцdeцŢudцînцŢcopulцaŢigurãriiцliberţã iiц
deцac iuneцaцofenŢiveiцdinцTranŢilvania.3

Figura 1: Ziarulц,,UniverŢul”цanun ãцinţrareaцRomânieiц

înцRãzboiulцdeцÎnţregireцNa ionalã

Ipoteza ,,Z” prevedea,цaоadar,цducereaцunuiцrãzboiцpeцdouãцfronţuri:цînцnordц

оiц nord-veŢţ,ц conţraц Puţerilorц Cenţrale,ц iarц înц Ţud,ц conţraц Bulgarieiц оiц aц alia ilorц
aceŢţeiaц(GermaniaцоiцTurcia).цEfecţivulцţoţalцalцfor elorцcombaţanţeцeraцdeц562.847ц
militari, din careц 420.324ц erauц deŢţina iц penţruц ac iunileц dinц TranŢilvania,ц iarц
142.523 pentru frontul de sud.4 SeцpoaţeцconŢţaţaцcã,цRomânia,цaflaţãцînţr-oцŢiţua ieц
dificilã,ц оi-aц aŢumaţц dinц Ţţarţц riŢculц duceriiц unuiц rãzboiц peц douãц fronţuri,ц fapţц ceц
reprezinţãц unц dezavanţajц majorц penţruц oriceц acţorц Ţţaţalц careц recurgeц laц ac iuneц
armaţãцpenţruцa-оiцîndepliniцobiecţiveleцŢţabiliţe.5
3 ***, România în rãzboiul mondial 1916-1919, volum I, pp. 95-107; Victor Atanasiu, România în anii

1914-1916. Aţiţudinea оi rolul miliţar,цBucureоţi,цEdiţuraцAcademieiцdeцÎnalţeцSţudiiцMiliţare,ц1997,цpp.ц

208-209.
4 Victor Atanasiu, România în anii 1914-1916, p. 210.
5 Peţreц Oţu,ц ,,Fronţulц deц Ţudц înц proiecţeleц Ţţraţegiceц româneоţiц (1914-1916)”,ц înц Gândirea miliţarã

româneaŢcã,цnumãrц1,ц2016,цp.ц244.цIŢţoriculцmiliţarцPeţreцOţuцeviden iazã,цargumenţaţ,цfapţulцcã,цînц
decurŢulцiŢţoriei,цmulţeцŢţaţeцauцîncercaţ,цprinцdiverŢeцmodaliţã i,цŢãцeviţeцaceaŢţãцŢiţua ie,цunцexempluц
înцaceŢţцŢenŢцfiindц,,Planul Schlieffen”,цcareцîоiцpropuneaцŢãцrezolveц,,obŢeŢia Ţţraţegicã” a celui de-al II-lea
72
 Nr. 3, 2017

Opera iuneaц ofenŢivãц deц eliberareц aц TranŢilvaniei,ц declanоaţãц Ţimulţanц peц

înţregцarculцcarpaţic,цaцfoŢţцexecuţaţãцdeцţrupeleцromâneцînţr-un cald entuziasm ce
reflecţaцcredin aцlegiţimãцînцjuŢţe eaцcauzeiцpeцcareцoцŢerveau.ц

Figura 2: BaţalioaneцromâneцţrecândцCarpa iiцînцPrimulцRãzboiцMondialц

(SurŢã:цArhivaцMuzeluiцMiliţarцNa ional)

ÎnainţareaцînцTranŢilvaniaцaцţrupelorцromâneцaцfoŢţцfaciliţaţãцdeцaţiţudineaц
localnicilor,цaproximaţivц30.000цdeцromâniцieоindцînцînţâmpinareaцţrupelorцromâne:ц
,,Armaţa româneaŢcã, (Ţcria ,,Gazeţa TranŢilvaniei” din Braоovul eliberaţ, n. n.) pãоind pe
pãmânţul Ţfânţ pe care rãŢunã de veacuri graiul neamului noŢţru obijduiţ, nu a veniţ cu gând de
duоmãnie împoţriva Ţemenilor de orice lege оi orice neam..., ci, dimpoţrivã, înŢufle iţã de cele mai
frã eоţi Ţenţimenţe penţru ţoţ norodul paоnic”.6

Reich-rãzboiulц peц douãц fronţuri.ц Înц Ţinţezã,ц documenţulц prevedeaц înfrângereaц Fran eiц înц оaŢeц
Ţãpţãmâniц prinţr-oц manevrãц deц înţoarcereц execuţaţãц cuц rapidiţaţeц aŢupraц flanculuiц Ţţângц al
diŢpoziţivuluiц miliţarц francez.ц Ulţerior,ц profiţândц deц riţmulц maiц lenţц alц mobilizãriiц ruŢeоţi,ц for eleц
principaleцgermaneцerauцconcenţraţeцpeцfronţulцdeцeŢţцpenţruцconfrunţareaцdeciŢivãцcuцarmaţaцruŢã.ц
GermaniaцnuцaцreuоiţцŢãцrezolveцaceaŢţãцproblemãцŢţraţegicãцоi,цînцfinal,цaцpierduţцrãzboiulц(deŢpreц
,,Planul Schlieffen”, a se vedea: Ian V. Hogg, Dic ionarul Primului Rãzboi Mondial, traducere din limba
englezãцdeцDianaцнipu,цBucureоţi,цEdiţuraцNiculeŢcu,ц2007,цpp.ц176-177; Doru Dumitrescu, Mihai
Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a Marelui Rãzboi (1914-1918),ц Bucureоţi,ц Ediţuraц Corinţц
Educa ional,ц2014,цpp.ц161-163).
6 Gazeta Transilvaniei,цnumãrц185,ц7цŢepţembrieц1916.

73
 Astra Sabesiensis

Pânãцlaц25цŢepţembrieц1916,цarmaţaцromânãцaцajunŢцpeцcurŢurileцŢuperioareц
aleцMureоuluiцоiцOlţuluiцоiцaцeliberaţцŢuţeцdeцlocaliţã iцdinцinţeriorulцCarpa ilor,цînţreц
careцBraоov,цFãgãraо,цGheorgheni,цMiercureaцCiuc,цPeţroоani.ццц
Dupãцdeclara iaцdeцrãzboiцadreŢaţãцAuŢţro-Ungariei, la 15/28 august 1916,
Germaniaцaцrupţцrela iileцdiplomaţiceцcuцBucureоţiul,цurmaţãцlaц17/30цauguŢţц1916ц
deцImperiulцOţoman,цiarцlaц19цauguŢţ/1цŢepţembrieц1916цGermaniaцоiцBulgariaцauц
declaraţцrãzboiцRomâniei.цConcomiţenţцcuцdeclara iaцdeцrãzboi, for eleцbulgareцоiц
germaneц auц ţrecuţц laц ofenŢivã,ц primulц obiecţivц vizaţц fiindц capulц deц podц deц laц
Turtucaia, pe care l-au cucerit la 24 august/6 septembrie 1916.7 Pierderile suferite
deцţrupeleцromâneцauцfoŢţцînŢemnaţe.цDinцţoţalulцdeц39.000цmiliţariцcareцau luptat la
capulцdeцpodцdeцlaцTurţucaia,ц28.500ц(dinţreцcareц480цofi eri),цauцfoŢţцlua iцprizonieriц
deцbulgari,ц7000цauцfoŢţцpierderiц(mor iцоiцrãni i),цiarц3500цauцreuоiţцŢãцŢeцrefugiezeцlaц
Olţeni aц оiц SiliŢţra.8 Eоeculц gravц deц laц Turţucaia,ц deоiц înregistrat la nivel tactic, a
reprezenţaţцoцradiografieцaцŢţãriiцdeцpregãţireцaцarmaţeiцlaцîncepuţulцuneiцcampaniiц
peц careц mul iц facţoriц deц decizieц poliţico-miliţariц oц apreciauц caц relaţivц uоoarã.ц
CauzeleцînfrângeriiцŢunţцprofunde,цacumulaţeцînцţimp,цpeŢţeцaceŢţeaцŢuprapunându-
Ţeц celeц Ţpecifice,ц rezulţaţeц dinц modulц deц pregãţireц alц armaţeiц penţruц inţrareaц înц
rãzboi,цconcep iaцgeneralãцcareцaцŢţaţцlaцbazaцcreãriiцcapuluiцdeцpodцdeцlaцTurţucaia,ц
organizareaц оiц exerciţareaц comandamenţului,ц conduiţaц ţrupelorц peц ţimpul
confrunţãrilorцeţc.9

În reţragere, Ţub preŢiunea unui inamic Ţuperior în experien ã de rãzboi şi

înzeŢţrare cu armamenţ şi ţehnicã de lupţã modernã

AceaŢţãцînfrângereцaцavuţ,цŢurprinzãţor,цconŢecin eцpoliţiceцоiцŢţraţegiceцdeц
mare amplitudine, care au influen aţц negaţivц deŢfãоurareaц ulţerioarãц aц rãzboiului.ц
Dezastrul de la Turtucaia s-aцproduŢцpeцfondulцenţuziaŢmuluiцgeneralцalцinţrãriiцînц
rãzboi,цdupãцoцperioadãцdeцdezbaţeriцinţenŢe,цincerţiţudineцоiцneliniоţeцоiцalцprimelorц
succese ale ofensivei din TranŢilvania.ц Eaц era,ц men ionaц I.ц G.ц Duca,ц ,,aоa de
rãŢunãţoare, încâţ nu numai cã anula ţoaţe ŢucceŢele-neţãgãduiţele ŢucceŢe de la nord-dar arunca

7 PenţruцdeŢfãоurareaцbãţãlieiцdeцlaцTurţucaia,цaцŢeцvedea:цConŢţanţinцTeodoreŢcu,цTurtucaia. Studiu
ţacţic оi cauzele înfrângerii,ц Braоov,ц Tipografiaц Unirea,ц f.ц a.;ц ConŢţanţinц Zagori ,ц Turtucaia,ц Bucureоţi,ц
InŢţiţuţulц deц Arţeц Graficeц ,,Concuren a”,ц 1939;ц M. Aslan, Turtucaia. Studiu strategic,ц Bucureоţi,ц
Imprimeriaц ,,Ligaц Poporului”,ц 1921;ц G.ц Aц Dabija,ц Armaţa Românã în rãzboiul mondial (1916-1919),
volumцI,цcuцoцprefa ãцdeцAlexandruцAvereŢcu,цBucureоţi,цEdiţuraцI.цG.цHerţz,цf.цa.,цp.ц167,ц186,ц216,ц
246-248; PeţreцOţu,ц,,Turţucaia.цSfârоiţulцiluziilor,цîncepuţulцdezaŢţrului”,цînцDocument,цanцIX,цnumãrц
1-4, 2006, pp. 6-20;цManuelцSţãneŢcu,ц,,Turţucaia.цTrezireaцlaцrealiţaţe”,цînцHistoria Special,цnumãrц5,ц
2016, pp. 48-55.
8 PeţreцOţu,ц,,Turţucaia.цSfârоiţulцiluziilor,цîncepuţulцdezaŢţrului”, p. 13.
9 Ibidem, p. 14.

74
 Nr. 3, 2017

de la începuţ un fel de val de diŢcrediţ aŢupra înţregii noaŢţre inţrãri în ac iune”.10 Constantin
Argetoianu eŢţeц оiц maiц virulenţ,ц conŢemnândц înц memoriileц Ţaleц urmãţoarele:ц
,,Turţucaia înŢeamnã o daţã mare în Ţiţua ia poliţicã a ãrii noaŢţre. Odaţã cu cãderea Turţucaiei
au cãzuţ оi Ţolzii de pe ochii celor mai mul i, Ţ-a prãbuоiţ înţreaga Ţchelãrie poliţicã ridicaţã de
regele Carol I, în lunga Ţa domnie, în jurul Ţţaţului român”.11 Opiniaцpublicãцaцavuţ,цdinţr-o
daţã,ц revela iaц nepregãţiriiц noaŢţreц penţruц rãzboi,ц înfrângereaц punândц înц eviden ãц
,,goliciunea oamenilor cãrora ara le încredin aŢe Ţoarţa ei, aproape fãrã nici un conţrol”.12
ExţremцdeцgravãцaцfoŢţцcrizaцproduŢã,цlaцnivelulцcomandamenţuluiцŢuperiorц
alц armaţeiц care,ц Ţubц preŢiuneaц emo ieiц generaleц generaţãц deц înfrângerileц deц laц
Turţucaiaц оiц SiliŢţra,ц laц ŢugeŢţiaц preоedinţeluiц conŢiliuluiц deц miniоţri,ц Ionц I. C.
Brãţianu,ц l-aц deţerminaţц peц regeleц Ferdinandц Ţãц convoaceц laц Periо,ц înц 2/16ц
Ţepţembrieц1916,цunцconŢiliuцdeцrãzboi,цlaцcareцauцparţicipaţцcomandan iiцdeцarmaţãц
оiцgeneralulцDumiţruцIlieŢcu.13
Facţoriiц deц decizieц prezen i,ц maiц pu inц generalulц ConŢţanţinц Prezan,
comandanţulцArmaţeiцdeцNord,цauцconcluzionaţцcãцŢeцimpuneцoprireaцofenŢiveiцpeц
fronţulц deц nordц оiц organizareaц uneiц ac iuniц miliţareц laц Ţudц deц Dunãreц penţruц
nimicireaц for elorц bulgaro-germane.ц ReŢponŢabilц deц pregãţireaц оiц execuţareaц
ofensivei a fost desemnat generalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei 2,
auţorцalцŢolu ieiцadopţaţe.14 Caцurmare,цînţregulцdiŢpoziţivцaцfoŢţцreŢţrucţuraţцоiцŢ-a

10 I. G. Duca, Memorii, volum 3, Rãzboiul, parţea I (1916-1917),ц edi ieц оiц indiceц deц Sţelianц Neagoe,ц

Bucureоţi,ц Ediţuraц Machiavelli,ц1994,ц p.ц23.ц IŢţoriculцGlennц E.цTorreyцafirmãцcãцînfrângereaцdeцla

TurţucaiaцaцavuţцunцimpacţцdevaŢţaţorцaŢupraцromânilor,цaŢţfelцîncâţцunц,,val de conŢţernare” a trecut
peste factorii de decizie politico-miliţariц deц laц Bucureоţi.ц Înц aceŢţц ŢenŢ,ц Torreyц men ioneazãц
urmãţoarele:ц ,,Vechii ŢuŢ inãţori ai inţerven iei plângeau ca niоţe copii. AdverŢarii rãzboiului Ţpuneau ,,eu v-am
ziŢ”, începând Ţã Ţe gândeaŢcã la o pace Ţeparaţã. Brãţianu, care puŢeŢe la cale parţiciparea României la rãzboi, era
cuprinŢ de deznãdejde. Profund abãţuţ, a plânŢ cu fa a în mâini la o оedin ã de cabineţ. Singura lui conŢolare a foŢţ Ţã
aducã o grãmadã de reproоuri alia ilor României, în Ţpecial generalului francez Maurice Sarrail, penţru fapţul cã n-au
ajuţaţ România aţacând cu puţere Bulgaria dinŢpre Salonic. Popula ia a aflaţ ţârziu, pe 7 Ţepţembrie, de capitularea
Turţucaiei. Venind în ţoiul bucuriei provocaţe de înainţarea din TranŢilvania, veŢţea aceaŢţa a loviţ ,,ca un ţrãŢneţ”.
Panica a cuprinŢ Bucureоţiul. Imaginea bulgarilor ţrecând Dunãrea оi îndrepţându-Ţe Ţpre oraо era în minţea mulţora.
Ceţã enii avu i au începuţ Ţã plece din Capiţalã, ducându-Ţe în Moldova Ţau chiar în RuŢia” (a se vedea: Glenn
E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, pp. 89-90).
11 Constantin Argetoianu, Memorii. Penţru cei de mâine. Aminţiri din vremea celor de ieri, volum VIII, partea

a V-a,цediţorцSţelianцNeagoe,цBucureоţi,цEdiţuraцHumaniţaŢ,ц1995,цp.ц35.
12 Ibidem, p. 36.
13 Alexandru Averescu, Noţi e zilnice de rãzboi, volum 2, 1916-1918 (Rãzboiul noŢţru),ц edi ieц îngrijiţã,ц

ŢţudiuцinţroducţivцоiцnoţeцdeцEfţimieцArdeleanu,цAdrianцPandea,цBucureоţi,цEdiţuraцMiliţarã,ц1992,цp.ц
31.
14 Pentru mai multe detalii, a se vedea: Petre Otu, Mareоalul Alexandru AvereŢcu. Miliţarul, omul poliţic,

legenda,цBucureоţi,цEdiţuraцMiliţarã,ц2005.
75
 Astra Sabesiensis

execuţaţц manevraц deц laц Flãmândaц (18ц Ţepţembrie/1ц ocţombrie-22 septembrie/5

octombrie 1916), care nu a avut succes.15
Schimbareaц radicalãц aц planuluiц deц campanie,ц înainţeц caц for eleц dinц
TranŢilvaniaцŢãцaţingãцrâulцMureо,цobiecţivulцprimeiцeţape,цaцreprezenţaţцoцdecizieц
cuц urmãriц graveц aŢupraц înţreguluiц fronţц româneŢc,ц chiarц dacãц manevraц deц laц
Flãmândaцaveaцlaцbazã oцconcep ieцingenioaŢã.цSolu iaцpropuŢãцdeцgeneralulцPrezanц
aveaцavanţajeцŢţraţegiceцcerţe,цînţrucâţцodaţãцţrupeleцromâneцajunŢeцpeцaliniamenţulц
Mureоului,цfronţulцŢeцŢcurţa,цiarцapãrareaцpuţeaцfiцorganizaţãцînцcondi iiцmulţцmaiц
bune. 16 Înц alţãц ordineц deц idei,ц modificareaц planuluiц deц campanie,ц fãrãц oц
fundamenţareц ţemeinicã,ц eviden iaц divergen eleц dinц Înalţulц Comandamenţц alц
Armaţei,цop iunileцŢţraţegiceцdiferiţe,цconŢecin ãцaцdiŢenŢiunilorцdeцlaцnivelulцclaŢeiц
poliţiceцоiцchiarцanimoziţã ileцperŢonaleцexiŢţenţeцînцrândurileцcorpuluiцgeneralilor,ц
Ţiţua ieцcare,цdinцnefericire,цŢeцvaцmen ineцpeцînţreagaцperioadãцaцrãzboiului.17
DacãцoprireaцofenŢiveiцdinцTranŢilvania,цînцloculцconţinuãriiцeiцînţr-un ritm
maiцrapid,цcombinaţãцcuцoцapãrareцfermãцpeцfronţulцdeцŢud, aцconŢţiţuiţцoцprimãц
eroare,ц manevraц deц laц Flãmândaц aц foŢţц aц douaц mareц eroareц deц concep ieц
Ţţraţegicã.18 Eaц aц duŢц laц oц mareц pierdereц deц ţimp,ц laц diŢperŢareaц nejuŢţificaţãц deц
for eцоiцlaцaccenţuareaцuzuriiцmoraleцaцţrupelor.19
InconŢecven aц Mareluiц Carţierц Generalц românц aц ajuţaţц comandamenţulц
Ţupremц germanц Ţã-оiц aţingãц Ţcopurile.ц Ac iunileц ţrupelorц bulgaro-româneц dinц
DobrogeaцauцdeţerminaţцdiŢlocareaцunuiцnumãrцimporţanţцdeцdiviziiцromâneцdeцpeц
fronţulц ţranŢilvan,ц oprireaц ofenŢiveiц dinц aceaŢţãц provincieц оiц creareaц condi iilorц
neceŢareцconcenţrãriiцfor elorцArmaţeiц9цgermane20 care,цîmpreunãцcuцceleцauŢţro-
ungare,цaflaţeцînцconţacţ,цauцţrecuţцlaцofenŢivãцîmpoţrivaцţrupelorцromâneцpãţrunŢeц
laцveŢţцdeцCarpa i.
ÎnцcurŢulцluniiцŢepţembrieц1916,цînцTranŢilvaniaцauцŢosit aproximativ 22 de
ţrenuriц peц zi,ц ţranŢporţândц echivalenţulц aц 12ц diviziiц deц peц fronţurileц occidenţal,ц
iţalianцоiцruŢeŢc.21 PrinţreцaceŢţeaцŢeцaflauцuniţã iцdeцmunţeцexperimenţaţe,цincluŢivц
CorpulцAlpinцgermanцdinцFran a.22

15 DeŢpreц manevraцdeцlaцFlãmânda,ц aц Ţeц vedea:ц Idem,ц,,Opera iuneaцdeц laцFlãmânda”,цînц Magazin

Istoric,цanцXLIX,цnumãrц10ц(595),ц2016,цpp.ц20-24.
16 Idem,ц,,Turţucaia.цSfârоiţulцiluziilor,цîncepuţulцdezaŢţrului”,цp.ц119.
17 Ibidem.
18 Victor Atanasiu, România în anii 1914-1916, p. 225.
19 Ibidem.
20 Erich von Falkenhayn, Le Commandemenţ Ţupreme de l’ armée Allemande (1914-1916) eţ ŢeŢ déeciŢionŢ

essentielles, Paris, 1921, pp. 14-15.

21 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, p. 107.
22 Ibidem.ц Deоiц parţeц aц armaţeiц bavareze,ц Corpulц Alpinц cuprindea oameni din alte regiuni ale

Germaniei.цOrganizaţцînц1915,цpregãţiţцоiцechipaţцpenţruцrãzboiulцdeцmunţe,цaceŢţaцaцlupţaţцînцIţalia,ц
76
 Nr. 3, 2017

Asumarea comenzii Armatei 9 germaneц deц cãţreц generalulц Erichц vonц

Falkenhayn,ц laц 16ц Ţepţembrieц 1916,ц aц impulŢionaţц opera iunileц deц pregãţireц aц
contraofensivei germano-austro-ungare din Transilvania. Falkenhayn era un
excelenţцţehnicianцmiliţar,цfoarţeцmoţivaţцоiцaveaцacumцоanŢaцŢã-оiцrelanseze cariera
оiц Ţãц Ţeц rãzbuneц peц români,ц aц cãrorц inţrareц înц rãzboiц fuŢeŢeц moţivulц principalц alц
demiţeriiц Ţaleц dinц func iaц deц оefц alц Înalţuluiц Comandamenţц German.ц Scopulц luiц
declarat era ,,nu doar Ţã înfrângem, ci Ţã diŢţrugem aceŢţ Ţţaţ inamic necredincioŢ, care a încãlcaţ
ţraţaţe оi promiŢiuni оi ne-a înjunghiaţ cu viclenie pe la Ţpaţe”.23
Laц 26ц Ţepţembrieц 1916,ц for eleц germano-austro-ungareц auц declanоaţц oц
puţernicãц conţraofenŢivãц angajând,ц înţr-oц primãц eţapã,ц bãţãliaц penţruц cucerireaц
Sibiului. Folosind trupeцdeцeliţã,цcuцanţrenamenţцŢpecialцpenţruцlupţeleцînцmun i,цpeц
care le-aц uţilizaţц penţruц învãluireaц Corpuluiц Românц deц peц Olţ,ц comandamenţulц
inamicцreuоeоţeцrecucerireaцînţreguluiцţeriţoriuцeliberaţцdeцţrupeleцromâne,цcareцŢunţц
nevoiţeцŢãцŢeцreţragãцŢucceŢivцcuцmariцpierderiцmaţerialeцоiцumane.24
Auц urmaţц bãţãliileц crânceneц penţruц apãrareaц ţrecãţorilorц dinц Carpa i,ц aц
Dobrogei,ц Olţeniei,ц Munţeniei,ц bãţãliaц deц peц Neajlov-Argeоц penţruц apãrareaц
capitalei, evacuareaц laц Iaоiц aц conduceriiц Ţţaţuluiц românц оiц Ţţabilizarea frontului la
por ileцMoldovei.

Tãria de lupţã şi Ţacrificiul Ţuprem: facţori eŢen iali care au zãdãrniciţ

diŢţrugerea armaţei române în 1916 şi ocuparea ţoţalã a ãrii

Prinţreц mulţipleleц moţiveц careц auц conduŢц laц aceaŢţãц Ţiţua ieц dramaţicãц Ţeц
numãrãц оiц Ţţareaц precarãц deц înzeŢţrareц оiц pregãţireц aц armaţeiц române.ц AceŢţeц
deficien e,цcuцcaracţerцdeцpereniţaţe,цdinцnefericire,цvorцfiцŢupliniţe,цînц1916,ц1917цоiц
ulţerior,ц deц eroiŢmulц оiц Ţpiriţulц deц Ţacrificiuц alц oŢţaоuluiц român,ц deц îndelungaц luiц
rãbdare оiц reziŢţen ãц înц fa aц lipŢurilorц оiц greuţã ilorц deц ţoţц felul,ц deц dragoŢţeaц luiц
profundãцpenţruцpãmânţulц ãrii,цpeцcareцl-aцapãraţцcuцcredin ãцneclinţiţãцоiцpenţruц
careц оi-aц daţц via a.ц Înц aceŢţц conţexţ,ц оarjeleц deц laц Robãneоţiц оiц Prunaruц auц
reprezenţaţц douãц dinţreц celeц maiц eroiceц ac iuniц deц lupţãц aleц armaţeiц româneц înц
campaniaц dinц anulц 1916,ц rãmaŢeц înц iŢţoriaц miliţarãц daţoriţãц Ţpiriţuluiц deц jerţfãц
demonŢţraţц deц oŢţaоiiц româniц înц confrunţareaц cuц unц inamicц Ţuperiorц înц for eц оiц
mijloace,цprecumцоiцaцpierderilorцfoarţeцmariцpeцcareцle-au suferit. ,,Armei bravilor”,

Serbiaц оiц înц bãţãliaц deц laц Verdun.ц Majoriţaţeaц oamenilorц erauц ţineri,ц mul iц ofi eriц proveneauц dinц
rândurileцariŢţocra iei,цiarцŢpiriţulцdeцŢolidariţaţeцeraцpuţernicц(aцŢeцvedea: Ibidem, p. 376)
23 Ibidem, p. 108.
24 PierderileцarmaţeiцromâneцînцcurŢulцcampanieiцdinц1916цŢ-auцridicaţцlaц250.000цdeцmiliţariц(mor i,ц

rãni iцоiцdiŢpãru i),ц290.000цpuоţiц(67%цdinцţoţal),ц250цmiţraliereц(55%)цоiц450цţunuriц(24%).цN.цN.ц

ConŢţanţineŢcu,цI.цCupоa,ц,,EforţulцmiliţarцоiцmaţerialцalцRomânieiцînцaniiцPrimuluiцRãzboiцMondial”,ц
înцAnale de istorie,цanцXXII,цnumãrц3,ц1977,цp.ц15.
77
 Astra Sabesiensis

cumц aц foŢţц caracţerizaţãц cavaleria,ц ţrebuieц Ţã-iц adãugãmц оiц caracţeriŢţicaц deц
,,Ţpecţaculoziţaţe” aц ac iunilorц eiц Ţpecifice:ц bãrbã iaц оiц neînfricareaц ţrupelorц cãlãri,ц
impeţuoziţaţeaцac iunilorцlorцpeцcâmpulцdeцlupţã,цconţopireaцcuцcalulц ,,combaţanţ”,
înzeŢţraţцcuцpuţereцŢpiriţualãцоiц,,Ţufleţ”.25
Înц modц Ţuccinţ,ц vomц prezenţaц înц ceц conŢţãц oц оarjã,ц viŢulц ţuţurorц
cavaleriоţilor,ц aceaц ,,poezie a bãţãliei” înц careц ,,cãlãre ”ц оiц ,,cal”ц Ţeц conţopeŢcц înţr-o
Ţingurãц fiin ã,ц înţr-unц avânţц fanţaŢţic,ц inegalabil,ц unц iureоц avânţaţ,ц Ţublim.26 Dupãц
primireaцmiŢiunii,цlaцunцprimцŢemnalцalцţrompeţului,цuniţaţeaцŢeцdeŢfãоoarãцînцlinieц
deцcoloaneцînţr-o impreŢionanţãцţãcere.цÎnцfa aцlinieiцdeцоarjãцiauцlocцcomandanţul,ц
adjuncţulцŢãuцоiцţrompe ii.цTrompe iiцŢunãцŢemnalulцdeцоarjã,цiarцcomandanţulцdãц
ordinulцdeцaţac,цarãţândцdirec ia.цCãlãre iiцîоiцpleacãцţrupurileцŢpreцcoamaцcailor,цŢcoţц
lãncileцоiцleцîndreapţãцŢpreцinamic,цînцţimpцceцofi eriiцŢcoţцŢãbiileцоiцleцîndreapţãцînц
aceeaоiц direc ie.ц Cãlãre ii,ц cuprinоiц deц unц freamãţц puţernic,ц porneŢcц înţr-un galop
fanţaŢţicцdeцmarоцînainţe,цgonindцŢpreцglorieцоi,цdinцnefericire,цmul iцdinţreцeiцŢpreц
moarţe.цVrãji iцparcã,цînţr-oцfanţaŢţicãцvâlţoare,цgoneŢcцcaцoцvijelie,цcaцunцuragan,цcuц
Ţţrigãţeц Ţupraomeneоţi.ц Parц niоţeц nãluciц deŢprinŢeц dinц abiŢ,ц iarц înц Ţţrigãţulц lorц deц
,,URA”цŢeцdiŢţingeцfanaţiŢmulцlorцaţavic,цcareцîlцîmpingeцpeцcãlãre цlaцvicţorieцŢauц
moarte. Gloan eleц ucigãţoareц aleц inamiculuiц nu-lц poţц opriц dinц iureоulц Ţãu,ц iarц
ţrãzneţulцobuzelorцinamiceцnu-iцpoţцţemperaцdorin aцdeцaцnimiciцinamiculцcareцnuц
poaţeцfiцdecâţцţrecuţцprinцlanceцоiцŢabie.цUnцadevãraţцinfern,цadeŢeoriцoцlupţãцinegalãц
înţreц firavulц zãngãniţц alц Ţãbiilorц cãlãre ilorц româniц оiц nemiloaŢeleц miţraliereц
germane,цproaŢpãţaцdeŢcoperireцaцîncepuţuluiцdeцŢecolцceцfãceaцravagii.27
Aоaц aц începuţц оiц Ţ-aц deŢfãоuraţц memorabilaц оarjãц dinц ţriunghiulц mor ii,ц
delimiţaţãцlaц10/23цnoiembrieц1916цdeцlocaliţã ile Robãneоţi,цLãcri aцоiцPârоani,цdinц
vecinãţeaцcomunica ieiцCraiova-Slaţina,цlaцaproximaţivц5цkilomeţriцveŢţцdeцBalо.28
Laц7цnoiembrieц1916,цBrigadaц2цRoоiori,цdinцDiviziaц1цCavalerieцRomânã,ц
Ţeц aflaц diŢpuŢãц laц Caracal.ц Brigadaц eraц formaţãц dinц Regimenţulц 4ц Roоioriц ,,Regina
Maria” оiцRegimenţulц9цRoоiori.цAmbeleцregimenţe,цaflaţeцdinцocţombrieц1916цînц
rezervaцgrupuluiцdeцapãrareцaцDunãrii,цlupţaŢerãцdejaцlaцFlãmânda,цînцDobrogeaцоiц
înцpaŢulцTurnuцRoоu.

25 Ionelц Turcin,ц Ionц Pâlоoiu,ц Bujorц Iovãnel,ц Adrianц NãŢţaŢe,ц ConŢţanţinц Pãun,ц Epopeea cavaleriei
române. Robãneоţi-1916, Craiova, Editura Autograf MJM, 2006, p. 59.
26 RaduцPopeŢcu,ц,,нarjeleцcavalerieiцromâneцdinцanulц1916,цŢimbolцalцeroiŢmului”,цînцRevista Cavaleriei,

anцXII,цnumãrц29,ц2004,цpp.ц19-20.
27 Ionelц Turcin,ц Ionц Pâlоoiu,ц Bujorц Iovãnel,ц Adrianц NãŢţaŢe,ц ConŢţanţinц Pãun,ц Epopeea cavaleriei

române, p. 60.
28 Ibidem.

78
 Nr. 3, 2017

Figura 3: Imagineцdeцepocã-оarjã

La 8 noiembrieц1916,цcândцcuiraŢieriiцgermaniцinţrauцînцCraiova,29 Brigada
2цRoоioriцaцprimiţцmiŢiuneaцdeцaцacoperiцflanculц Ţţângцalц ţrupeleцromâneцcareц Ţeц
reţrãgeauц dinц zonaц Jiuц Ţpreц Slaţina,ц peц valeaц Olţe ului.ц Înц noapţeaц deц 7ц Ţpreц 8ц
noiembrie 1916, Brigada 2 Roоioriц aц execuţaţц recunoaоţeriц înц ţerenц penţruц aц luaц
conţacţцcuцinamiculцcareцînainţa.цLaц9цnoiembrieц1916,цbrigadaцprimeоţeцordinцdeцaц
execuţaцoцmanevrãц înц flanculцоiц Ţpaţeleцinamiculuiцceцînainţaцpeц direc iaцCraiova,ц
UngureniцоiцaţacaцţrupeleцromâneцcareцŢeцdeŢfãоurauцpeцcomunica iaцCraiova-Balо,ц
laц4цkilomeţriцdeцlocaliţã ileцRobãneоţiцоiцCâmpuri.
Înц diminea aц zileiц deц 10/23ц noiembrieц 1916,ц colonelulц Ioanц CãlineŢcu,ц
comandanţulц Regimenţuluiц 9ц Roоiori,ц careц primiŢeц ordinulц deц aц ŢuŢ ineц flanculц
Ţţângц alц diŢpoziţivuluiц ţrupelorц româneц prinц înţoarcereaц flanculuiц drepţц alц
inamiculuiцоiцaţaculцînцŢpaţeleцarţilerieiцaceŢţuia,цţrimiţeцînцrecunoaоţereцofi eriцdinц
EŢcadroaneleц 1,ц 3ц оiц 4,ц EŢcadronulц 2ц fiindц înц miŢiuneц laц Sţoeneоţi. 30 ÎnţorŢц dinц

29 Înц raporţulц înainţaţц MiniŢţeruluiц deц Inţerne,ц laц 7ц februarieц 1919,ц deц cãţreц prefecţul de Dolj se
men ioneazãцcã,цîncepândцdinц8цnoiembrieц1916,цpânãцînцnoiembrieц1918,цcândцCraiovaцŢ-a aflat sub
ocupa iaцţrupelorцgermaneцоiцauŢţro-ungare,цpagubeleцprovocaţeцdeцinamicцprinцdiŢţrugeri,цrechizi ii,ц
furţuriц оiц jafuriц auц foŢţц evaluaţeц penţruц jude ulц Doljц laц Ţumaц deц 14.109.784ц lei,ц dinц careц penţruц
Craiova 8.266.160 lei (Ionel Turcin, IŢţoria iluŢţraţã a Craiovei, Craiova, Editura Dova, 1996, p. 2017).
30 EmanoilцHagiцMoŢcu,ц,,LupţaцdeцlaцRobãneоţi.ц10цnoiembrieц1916”,цînцArhivele Olteniei, an VIII,

numãrц45-46, 1929, pp. 401-402. Prin Ecaterina Hagi Moscu (1819-1904),цfoŢţulцofi erцdeцcavalerieц
Emanoilц Hagiц MoŢcu,ц deŢcindeaц dinц voievodulц marţirц ConŢţanţinц Brâncoveanu.ц Ecaţerinaц Hagiц
MoŢcuцeraцfiicaцmareluiцcãminarцнţefanцHagiцMoŢcuц(1787-1863)цоiцaцŢo ieiцŢaleцZoeцBãleanuц(1793-
1877),цfiicaцmareluiцbanцGrigoreцBãleanuц(1770-1842)цоiцaцMarieiцnãŢcuţãцBrâncoveanu.цAceaŢţaцdinц
urmãц eraц Ţoraц mareluiц banц Grigoreц Brâncoveanu,ц deŢcinzândц direcţ,ц peц linieц bãrbãţeaŢcã,ц dinц
79
 Astra Sabesiensis

recunoaоţere,ц locoţenenţulцEmilц Moraц raporţeazãцcomandanţuluiцregimenţuluiц cãц

peцlizieraцpãduriiцPerоaniц ŢeцaflãцamplaŢaţãцoцbaţerieц deцarţilerieцinamicã,цiarцţirulц
aceŢţeiaц împiedicãц deŢfãоurareaц eŢcadroanelorц penţruц lupţã. 31 Înц aceŢţeц condi ii,ц
comandantul regimentului ordonãцcaц,,un eŢcadron”,цfãrãцaцprecizaцcareцanume,ц,,Ţã
оarjeze imediaţ baţeria inamicã”.32
Ordinul a fost transmis verbal de locotenentul Mora, maiorului Grigore
OdobeŢcu,цajuţorulцcomandanţuluiцregimenţului.цLaцrândulцŢãu,цaceŢţaцînоţiin eazãц
comandan iiц deц eŢcadroane,ц darц nuц precizeazãц careц dinţreц celeц ţreiц Ţubuniţã iц Ţãц
execuţeц оarja.ц Cãpiţanulц Alexandruц Filiţţi,ц prezenţц laц primireaц ordinului,ц Ţeц oferãц
primul: ,,Domnule maior, EŢcadronul 3 eŢţe gaţa”.33 ÎnцurmaцgeŢţuluiцcãpiţanuluiцFiliţţi,ц
maiorul Odobescu aprobãц caц EŢcadronulц 3ц Ţãц porneaŢcãц laц aceaŢţãц Ţupremãц
încleоţare.
EfecţivulцeŢcadronuluiцeraцdeц110цroоioriцоi,цînцafarãцdeцcãpiţanulцFiliţţi,ц
nuц maiц aveaц niciunц alţц ofi er.ц Ceilal iц erauц înц paţrule,ц recunoaоţeriц оiц gardaц
drapelului.цIцŢeцalãţurã,цdinцproprieцini iaţivã,цlocoţenenţulцIuliuŢцRoоca,цadjuţanţulц
regimentului.
Luândц laц cunoоţin ãц deц loculц amplaŢãriiц baţerieiц inamiceц indicaţц deц
locoţenenţulцMora,цcãpiţanulцFiliţţiцorganizeazãцeŢcadronulцînцlinieцdeцcoloanãцcuц
inţervaleцmãriţe.цPluţoaneleц3цоiц4цŢunţцpuŢeцŢubцcomandaцŢergenţuluiцIonцBãlaоa,ц
cu misiunea de a executa o infiltrare pe la nord-veŢţulцpãduriiцPârоaniцоi,цulţerior,ц
peцunцŢingurцrândцŢãцaţaceцpeцflancцbaţeriaцdinцRegimenţulц227цArţilerieцgerman.34
ComandaцcelorlalţeцdouãцpluţoaneцoцiaцînŢuоiцcãpiţanulцFiliţţi,цpenţruцaцaţacaцdeц
pe front.35 Urmeazãц unulц dinц aceleц momenţeц uniceц prinц mãre iaц Ţaц оiц peц careц
numai ,,cei care au luaţ parţe la o aŢţfel de ac iune în eleg fiorii de care eŢţe cuprinŢ Ţufleţul
cavaleriоţilor la auzul unui aŢemenea ordin”,цdupãцcumцconŢemneazãцAlexandruцFiliţţi,ц
înцînŢemnãrileцŢale.36
SergenţulцvolunţarцGheorgheцDonici,цdinцPluţonulц4,цînцvârŢţãцdeц67цdeц
ani,ц volunţarц оiц înц Rãzboiulц deц Independen ãц deц laц 1877-1878, se apropie de
cãpiţanulцFiliţţiцînţrebândцceцmiŢiuneцiцŢeцpuţeaцîncredin aцpenţruцa-оiцrealizaц,,cea
mai deplinã mul umire a înţregii vie i”. 37 Inviţându-lц Ţãц оarjezeц alãţuriц deц dânŢul,ц cuц

domniţorulц ConŢţanţinц Brâncoveanuц (Emanoil Hagi Moscu, Aminţirile unui oraо, ziduri vechi, fiin e
diŢpãruţe,цedi ieцîngrijiţãцdeцнţefanцPleоia,цDanцPleоia,цMihaiцSorinцRãduleŢcu,цBucureоţi,ц1995).цц
31 Mircea Radina, нarja nemuriţoare. Volunţarul Gheorghe Donici,цBucureоţi,ц Ediţuraц Miliţarã, 1978, pp.

76-77.
32 ***, IŢţoria Cavaleriei Române,цBucureоţi,цEdiţuraцAcademieiцdeцÎnalţeцSţudiiцMiliţare,ц1998,цp.ц182.
33 Emanoil Hagi Moscu, Aminţirile unui oraо, p. 402.
34 ***, IŢţoria Cavaleriei Române, p. 182.
35 Mircea Radina, нarja nemuriţoare, p. 89.
36 Ibidem.
37 Ibidem, p. 90. Gheorghe Donici s-aцnãŢcuţцlaц20цfebruarieц1849цînţr-oцfamilieцdeцveŢţi iцcãrţurari.ц

Taţãlц Ţãu,ц Iancuц Donici,ц ,,boier de vi ã veche”,ц aveaц ŢţrânŢeц legãţuriц cuц VaŢileц AlecŢandri,ц Alexandruц
80
 Nr. 3, 2017

ţoaţãц opozi iaц maioruluiц Grigoreц OdobeŢcu,ц bãţrânulц boierц moldoveanц

rãŢpunŢeŢeцŢcurţ:ц,,Sunţ gaţa оi vã mul umeŢc”.38
Înцconţinuare,цbravulцcavaleriŢţцAlexandruцFiliţţiцnoţaцînцcarneţulцŢãuц
de campanie: ,,Era un momenţ în care inimile noaŢţe bãţeau la uniŢon, un momenţ
înãl ãţor în care Ţim eam nevoia Ţã ne depãоim pe noi, de a Ţãvârоi fapţe ce înţreceau
obiоnuiţul. Privind la fe ele pline de hoţãrâre ale cãlãre ilor, nu оţiam ce Ţã-i admir mai
înţâi: penţru ne ãrmuriţa lor dragoŢţe de arã Ţau penţru nebuna diŢpre uire a mor ii”;39

IoanцCuza,цMihailцKogãlniceanu, CoŢţacheцNegri,цIonцGhica.цÎnцcaŢaцpãrinţeaŢcã,цaоezaţãцpeцpârâulц
Valeaц Seacã,ц laц margineaц codruluiц Bogdanaц dinц inuţulц Bacãului,ц ţânãrulц Gheorgheц Doniciц aц
cunoŢcuţц nuц numaiц perŢonaliţã iц iluŢţre,ц darц оiц frãmânţãrileц ceц auц urmaţц Revolu ieiц deц laц 1848ц оiц
pregãţiriiцmareluiцacţцalцUniriiцPrincipaţelor.цÎnц1859цaцplecaţцdinц arãцpenţruцaцurmaцcurŢurileцLiceuluiц
,,LouiŢц leц Grand”ц dinц PariŢ.ц Aiciц aц veniţц înц conţacţц cuц mareaц culţurãц оiц aц în eleŢц profundц ŢenŢulц
devizei ,,Liberţaţe, egaliţaţe, fraţerniţaţe”,ц înŢcriŢãц peц Ţţindardulц Revolu ieiц Francezeц dinц 1789.ц Penţruц
DoniciцpaţrioţiŢmulцreprezenţaцoцconvingereцpuţernicã,цunцmodцdeцac iuneцconcreţã.цDeцaceea,цcândц
RomâniaцaцhoţãrâţцŢã-оiцcucereaŢcãцindependen aцpeцcîmpulцdeцlupţã,цGheorgheцDoniciцŢ-aцînŢcriŢц
voluntarцînцarmaţã.цPrinцordinulцnr.ц5493цdinц8цmaiц1877,цvolunţarulцGheorgheцDoniciцeŢţeцîncadraţц
înцRegimenţulц8цCãlãraоi,цcuцreоedin aцînцRoman,цînцeŢcadronulцcareцîоiцaveaцcazarmaцînцBacãu.цLaц17ц
ocţombrieц1877,цcaporalulцGheorgheцDonici,цalãţuriцdeцcamarazii ŢãiцdinцeŢcadronulцdinцBacãu,цiaц
parţeц laц lupţeleц penţruц cucerireaц Vidinului.ц Înц conţinuare,ц vaц parţicipa,ц laц 9ц noiembrieц 1877,ц laц
cucerireaц reduţeiц Rahova,ц iarц laц 2ц ianuarieц 1878ц laц cucerireaц Smârdanului.ц Penţruц curajц оiц meriţeц
deoŢebiţeц peц câmpulц deц lupţã,ц laц 28ц februarieц 1878,ц prinц Înalţulц Decreţц nr.ц 443,ц Ţergenţuluiц
Gheorghe Donici i s-aц acordaţц medaliaц ,,Virţuţeaц Miliţarã”ц deц arginţ.ц Peц piepţulц volunţaruluiц
Ţţrãluceauцоiцdouãцcruciц,,SfânţulцGheorghe”цruŢeоţiц(aцŢeцvedea:цMirceaцRadina,цнarja nemuriţoare, pp.
11-52).ц Înц 1916,ц bãţrânulц Donici,ц deоiц aveaц 67ц deц ani,ц vaц ţrimiţeц Ţoliciţãriц unorц perŢonaliţã iц aleц
vremii,цprecumцоiцMiniŢţeruluiцdeцRãzboi,цpenţruцaцfiцţrimiŢцcaцvolunţarцpeцfronţ.цÎnцdupã-amiaza zilei
deц 14/27ц auguŢţц 1916,ц Doniciц eŢţeц înоţiin aţц cãц MiniŢţerulц deц Rãzboiц i-a aprobat cererea sa de
înrolareц caц volunţar.ц Înц diminea aц zileiц deц 18/31ц auguŢţц 1916,ц Gheorgheц Donici,ц înц uniformaц deц
Ţergenţц оiц cuц decora iileц primiţeц înц 1877-1878,ц Ţeц prezinţãц laц Regimenţulц 9ц Roоiori.ц Comandanţulц
regimentului organizeazãцoцadunareцaцofi erilor,цdeŢcriŢãцaŢţfelцdeцunulцdinцparţicipan i:ц,,Colonelul Ţţã
la caţedrã, iar lângã el, pe un Ţcaun, un domn bãţrân, cu aer de mare diŢţinc iune... Sţã gândiţor, uiţându-se la fiecare
dinţre noi cu o privire caldã de prieţen. Sim eam cu ţo ii cã un evenimenţ înŢemnaţ Ţe va înţâmpla. Colonelul Ţ-a ridicat
dupã ŢoŢirea ofi erilor chema i. Odaţã cu el Ţ-a ridicaţ оi domnul acela în vârŢţã... Am luaţ оi noi o pozi ie mai corecţã,
impreŢiona i de Ţolemniţaţea ce pluţea în jurul nostru. -Domnilor, ni Ţe adreŢã colonelul, vã prezinţ pe noul noŢţru
camarad, Ţergenţul volunţar Gheorghe Donici. Acum 40 de ani a lupţaţ ţoţ în regimenţul noŢţru glorioŢ, în Rãzboiul
penţru Independen ã. Vine acum cu noi, în regimenţul lui iubiţ, penţru împlinirea idealului na ional. Sã-l onorãm, Ţã-
l iubim оi pilda lui Ţã fie ţaliŢmanul înŢufle irii noaŢţre. Boier adevãraţ, de neam mare, bogaţ [...] în loc Ţã ţrãiaŢcã
amurgul vie ii în grija vreunui refugiu prin meleaguri Ţţrãine, vine Ţã Ţe jerţfeaŢcã pe alţarul paţriei” (Lumea iluŢţraţã
miliţarã,цnoiembrieц1935).цAцfoŢţцîncadraţцînцEŢcadronulц3,цcomandaţцdeцcãpiţanulцAlexandruцFiliţţi.ц
Cãpiţanulцîlцprezenţãцţrupeiцcaцpeцunцexempluцţipicцdeцadevãraţцpaţrioţ.цIцŢ-a rezervat locul de cinste,
alãţuriцdeцcãpiţanul comandant. De asemenea, i s-aцdaţцunцcalцdeцraŢã,цcuцpãrulцauriuцroоcaţ,цpeцnumeц
Cobilac, pentru care depusese la regiment suma de 1.000 lei (a se vedea: Mircea Radina, нarja
nemuritoare, p.ц76).цComandanţulцPluţonuluiц4цdinцcareцfãceaцparţeцrelaţa:ц,,Primiţ în regimenţ cu reŢpecţ оi
admira ie, bãţrânul Ţergenţ a cuceriţ curând dragoŢţea ofi erilor оi Ţolda ilor prin poliţe ea, buna voin ã оi modeŢţia fãrã
Ţeamãn” (Revista cavaleriei, mai-iunie 1931).
38 Emanoil Hagi Moscu, Aminţirile unui oraо, p. 403.
39 Mircea Radina, нarja nemuriţoare, p. 93.

81
 Astra Sabesiensis

,,[...] EŢţe ora 9:45. Dupã ce cãlãre ii оi caii Ţ-au orânduiţ, a urmaţ o Ţcurţã оi
impreŢionanţã ţãcere, o clipã de reculegere, un ulţim gând penţru cei dragi. Cu revolverul în
mânã în capul uniţã ii, cu Ţergenţul Donici alãţuri, deŢfãоor pluţoanele în linie cu inţervale
mari оi dãdui comanda: ,,Penţru aţac, lancea în cumpãnire, marо-marо!” [...] În Ţţrigãţele
de ura, apleca i pe gâţul cailor, eŢcadronul, ca un iureо, Ţe nãpuŢţeоţe aŢupra baţeriei
germane. AjunŢ la creaŢţã, vãd cum oŢţaоii duоmani, îngrozi i, Ţcoţ ţunurile din pozi ie оi
Ţe reţrag în grabã în vale. EŢcadronul îi urmãreоţe, dar un pericol neоţepţaţ Ţe iveоţe [...]
ţrei miţraliere [...] оi focul unei companii de infanţerie ce ocupaŢe pozi ie în оan ul оoŢelei.
Primul lovit este locotenentul Emil Mora 40 [...] Înţorcându-mi privirea, vãd cum cãlãre ii
оi caii cad ca Ţpicele. Mai dau un ulţim ordin: ,,Mãri i galopul!”. Pânã aţunci, Ţergenţul
Donici mai era în оa. La aproximaţiv 40 m[eţri] de infanţeria inamicã Ţunţ loviţ în
genunchi [...] Mai înţorc o daţã capul, dar nu mai vãd în urma mea decâţ un Ţingur cal
fãrã cãlãre [...] O grenadã face explozie оi ne prãvãlim unul lângã alţul la 15 m[eţri] de
inţa noaŢţrã. Toţul Ţe Ţfârоeоţe în câţeva clipe [...] AceaŢţa-i epopeea оarjei de la
Robãneоţi, Ţcurţã ca orice оarjã”. 41
Cãpiţanulц erouц Alexandruц Filiţţiц vedeц оiц cumц acelц dârzц apãrãţorц alц
pãmânţuluiцromâneŢc,цŢergenţulцGheorgheцDonici,цcãdeaцvicţimãцglon uluiцcare i-
aцcurmaţцvia a.цÎоiцaflaŢeцunцŢfârоiţцaureolaţцdeцŢlavãцnepieriţoare,цîоiцgãŢiŢe,цcumц
aţâţцdeцfrumoŢцŢpuneaцdupãцaceea,цcomandanţulцŢãu,ц,,un apuŢ de Ţoare al unei vie i
plinã de dragoŢţe penţru arã”.42
EŢcadronulц3цînceţaцŢãцmaiцexiŢţe,цdarцbaţeriaцgermanãцfuŢeŢeцŢcoaŢãцdinц
pozi ieцоiцnuцmaiцaveaцcumцŢãцîmpiediceцînainţareaцregimenţului.цÎnŢã,цpre ulцplãţiţц
aц foŢţц mare.ц Doarц 18ц miliţari,ц dinц ceiц 110,ц auц maiц foŢţц recupera i,ц rãni iц Ţauц
accidenţa iцînцcãdere,цaţunciцcândцcaiiцfuŢeŢerãцŢcoоiцdinцlupţã.цEi auцfoŢţцŢţrânоiц
dupãц lupţãц deц locoţenenţulц Bãlţeanuц dinц Regimenţulц 4ц Roоiori,ц careц Ţeц înapoiaц
dinцrecunoaоţereaцexecuţaţã,цînцajun,цînцlocaliţaţeaцPu uri.43
Rãniţцgrav,цcãpiţanulцFiliţţiцeŢţeцridicaţцdeцŢaniţariiцgermani,цcãroraцleцcereц
Ţãц cauţeц corpulц lui Doniciц Ţpreц aц fiц îngropaţц cuц cinŢţe.ц Unц cãpiţanц germanц îiц

40 Ibidem,ц p.ц 94.ц Locoţenenţulц Emilц Mora,ц deоiц оarjaц ţreceц peŢţeц el,ц vaц Ţcãpaц cuц via ãц daţoriţãц

devoţamenţuluiц Ţoldaţuluiц Peţreц RãduleŢcuц care,ц deоiц nuц fãceaц parţeц dinц EŢcadronulц 3,ц Ţeц aţaоaŢeц
aceŢţuiaцînцţimpцceцŢeцînapoiaцdinţr-oцrecunoaоţere.цSoldaţulцîlцurcãцpeцofi erцpeцunцcalцоiцîlцconduceцînц
dispozitivul trupelor proprii.
41 ***, IŢţoria Cavaleriei Române, pp. 182-183.
42 Mircea Radina, нarja nemuriţoare, p. 95. Despre sergentul voluntar Gheorghe Donici, Nicolae Iorga

aц ŢcriŢц cãц ,,fãrã Ţã-i fi ceruţ nimenea, fãrã Ţã Ţe fi gândiţ a i-o cere, Ţe prezenţã liniоţiţ оi deciŢ la un regimenţ de
cavalerie, Ţoliciţând favoarea оi onoarea de a fi primiţ în vechiul lui rang de Ţergenţ”.цPeцmonumenţulцŢculpţaţцînц
piaţrã,цŢiţuaţцînцcol ulцdeцŢud-veŢţцalцpãduriiцPerоani,цunцdarцalцrudelorцeroului,цţrimiŢцdinцMoldovaцînц
1936ц penţruц aц fiц ridicaţц chiarц peц loculц undeц bãţrânulц erouц aц cãzuţц Ţeceraţц deц foculц miţralierelorц
inamicului,ц Ţţãц ŢcriŢ:ц ,,Robãneоţi, 1936. La 10/23 noiembrie 1916, cãzuţ-a aci boierul moldovean Gheorghe
Donici nãvãlind viţejeоţe aŢupra ţunurilor duоmane”.
43 Ibidem.

82
 Nr. 3, 2017

aduŢe,ц înŢã,ц numaiц bareţaц deц decora iiц aц bãţrânuluiц Ţergenţц volunţarц оi,ц ,,înţr-un
momenţ de Ţincerã indignare, mãrţuriŢi cã-l gãŢiŢe deŢcãl aţ de cizme. Corbi exiŢţã în ţoaţe
armaţele!”.44

Figura 4 şi 5: MonumenţeцridicaţeцînцmemoriaцŢergenţuluiцGheorgheцDoniciц
оiцaцcavaleriоţilorцcãzu iцînцоarjaцdeцlaцRobãneоţi

Rãniţulц eŢţeц ţranŢporţaţц Ţpreц garaц Pieleоţi,ц înţr-oц cãru ã.ц Înц acelц ţimp,ц unц
proiecţilц loveоţeц înц plinц unulц dinц cai,ц pulverizându-l.ц Aц douaц oarãц Ţoarţaц ŢalvaŢeц
via aц ofi erului.45 Aоţepţaц Ţãц pleceц maiц deparţeц Ţpreц Ţpiţalulц dinц Craiova.ц Înц acelц
momenţцŢoŢeоţeцgeneralulцvonцKühne,цcomandanţulцCorpuluiц54цArmaţãцgerman,ц
careц îiц adreŢãц оiц câţevaц cuvinţeц penţruц aц aduceц omagiulц Ţãuц acţuluiц deц ţemerarãц
viţejieц peц careц îlц conŢideraц oц nebunie: ,,Am execuţaţ un ordin”,ц aц rãŢpunŢц cãpiţanulц
Filiţţiц cuц mândrie,ц ,,[...] нi apoi, eu cred cã mi-am îndepliniţ miŢiunea, deoarece ţunurile
dumneavoaŢţrã nu Ţe mai aflã în pozi ie [...]”.46 Impresionat, generalul german a ordonat
caцbravulцofi erцromânцŢã fieцţranŢporţaţцlaцŢpiţalцcuцpropriulцŢãuцauţomobil.47
Lângãц ţargaц peц careц Ţeц aflaц înţinŢц cãpiţanulц Filiţţiц aц foŢţц aduŢ,ц pu inц maiц
ţârziu,цоiцlocoţenenţulцIuliuŢцRoоca,цrãniţцgravцînцpiepţ,цlaцgâţцоiцpicioare.ццццццццццц,,-
Spune-mi, dragã Roоca, de ce ai veniţ la оarjã? Nu aveai nicio obliga ie Ţ-o faci!/- Era prea

44 Emanoil Hagi Moscu, Aminţirile unui oraо, p. 403.

45 Ionelц Turcin,ц Ionц Pâlоoiu,ц Bujorц Iovãnel,ц Adrianц NãŢţaŢe,ц ConŢţanţinц Pãun,ц Epopeea cavaleriei
române, p. 69.
46 Mircea Radina, нarja nemuriţoare, p. 98.
47 Ionelц Turcin,ц Ionц Pâlоoiu,ц Bujorц Iovãnel,ц Adrianц NãŢţaŢe,ц ConŢţanţinц Pãun,ц Epopeea cavaleriei

române, p. 69.
83
 Astra Sabesiensis

frumoŢ, domnule cãpiţan!”. 48 Cuvinţeц Ţublimeц ceц caracţerizeazãц magiŢţralц Ţufleţulц

cavaleriоţilorцromâniцînцaceaцоarjãцnepieriţoareцdeцlaцRobãneоţi.
Şarja de la Prunaru a reprezentat calendaristic,цdupãцceaцdeцlaцRobãneоţi,ц
unцalţцexempluцiluŢţruцоiцpilduiţorцdeцeroiŢmцоiцŢacrificiuцŢupremцalцoŢţaоilorцromâniц
înц Rãzboiulц deц Înţregireц Na ionalã.ц нarjaц aц avuţц locц înц daţaц deц 15/28ц noiembrieц
1916ц оiц aц fãcuţц parţeц dinц ac iunileц deц lupţãц duŢeц înц cadrulц ,,Bãţãlieiц penţruц
Bucureоţi”цŢauц,,BãţãlieiцNeajlov-Argeо”.
Înц urmaц for ãriiц Dunãriiц deц cãţreц ţrupeleц germano-bulgaro-ţurceц оiц aц
conţraofenŢiveiц for elorц germano-austro-ungareц peŢţeц Carpa i,ц Puţerileц Cenţraleц
urmãreauц încercuireaц оiц nimicireaц armaţeiц române оiц Ţcoaţereaц ãriiц noaŢţreц dinц
rãzboi.
Înцdaţaцdeц11/24цnoiembrieц1916,цGrupulцKoŢchц(Diviziaц217цInfanţerieц
germanã,ц Diviziaц 26ц Infanţerieц ţurcãц оiц Diviziaц deц Cavalerieц vonц derц Golţz)ц aц
conţinuaţц înц riţmц rapidц ofenŢivaц peц direc iaц Zimnicea,ц Drãgãneоţi,ц Vlaоca,ц
Bucureоţi,цiarцoцgrupareцŢecundarãц(Diviziileц1цоiц2цInfanţerieцbulgare)цaцînainţaţцpeц
direc iaц Zimnicea,ц Giurgiu,ц ocupândц oraоulц Giurgiuц înц Ţearaц aceleaоiц zile.ц Peц
direc iaц principalã,ц Diviziaц 18ц Infanţerieц românãц aц opriţц aţaculц inamiculuiц peц
aliniamenţulцrâuluiцTeleorman.
Înцvedereaцînţoarceriiцоiцîncercuiriiцţrupelorцromâne,цînцdupã-amiaza zilei de
14/27 noiembrie 1916, un batalion Alpenkorps din avangarda Diviziei 217
InfanţerieцaцocupaţцŢaţulцPrunaru.цSiţua iaцeraцcriţicãцdeoareceцlocaliţaţeaцdeschidea
oц comunica ieц direcţãц cãţreц capiţalã.ц Penţruц aц eviţaц încercuireaц оiц aŢigurareaц
reţrageriiц for elorц propriiц cãţreц oц nouãц pozi ieц deц apãrare,ц generalulц ConŢţanţinц
Referendaru,цcomandanţulцDivizieiц18цInfanţerie,цaцhoţãrâţцaţacareaцinamiculuiцînц
zona DrãgãneоţiцcuцBrigadaц43цMixţãцоiцRegimenţulц2цRoоiori.ц
Înцdiminea aцzileiцdeц15/28цnoiembrieц1916,цauцavuţцlocцlupţeцviolenţeцlaц
margineaц Ţaţuluiц Prunaruц înţreцavangardaц Brigãziiц43цMixţãц оiцţrupeleцinamicului.ц
Profiţândц deц lãŢareaц ce ii,ц inamiculц aц ini iaţц oц manevrãц deц învãluireц aц Brigãziiц 43ц
Mixţãцcuцuniţã iцaflaţeцînцafaraцlocaliţã ii.цAvândцînцvedereцŢiţua iaцcreaţã,цgeneralulц
Referendaru a ordonat colonelului Gheorghe Naumescu, comandantul
Regimenţuluiц2цRoоiori,цŢãцinţreцînцlupţãцоiцŢãцdeŢchidãцoцbreоãцpenţruцaŢigurareaц
reţrageriiц for elorц principaleц aleц diviziei.ц AŢţfel,ц Ţ-aц ajunŢц laц celebraц оarjãц deц laц
Prunaru.49
EpiŢodulцeŢţeцrelaţaţцdeцunulцdinţreцcombaţan iiцacelorцîncleоţãriцdupãцcumц
urmeazã:ц ,,Era în ziua de 15/28 noiembrie... diŢ-de- diminea ã, când iaţã cã apare generalul
Referendaru оi înţreabã de colonelul NaumeŢcu. AceŢţa fiind bolnav, era înţr-o ţrãŢurã. Generalul

48 ***, IŢţoria Cavaleriei Române, p. 83.

49 Deţaliiцla:цFernandeцChirea,цнţefanцDragomir,цнarja de la Prunaru,цBucureоţi,цEdiţuraцMiliţarã,ц1986;ц
aцŢeцvedeaцоi:цVaŢileцAlexandreŢcu,цIonцArdeleanu,цIlieцCeauоeŢcu,цнţefanцPaŢcu,цMirceaцMuоaţ,цIstoria
miliţarã a poporului român,цvolumцV,цBucureоţi,цEdiţuraцMiliţarã,ц1989,цp.ц486.
84
 Nr. 3, 2017

Referendaru îi ŢpuŢe: -Domnule colonel, inamicul a ieоiţ din Ţaţ оi cauţã Ţã ne învãluie Ţţânga penţru
a ne împreŢura. Nu puţem Ţcãpa decâţ dacã vei execuţa o оarjã, Ţpre a deŢchide linia de reţragere.
Fãrã a Ţpune o vorbã, colonelul NaumeŢcu Ţe Ţculã, deţe ordin Ţã Ţune chemarea, Ţe puŢe în capul
regimenţului оi Ţaluţând cu Ţabia pe generalul Referendaru, ziŢe: -Domnule general, Regimentul 2
Roоiori vã mul umeоţe penţru onoarea ce-i face i de a puţea muri penţru paţrie!”.50
Laцoraц09:15,цcomandanţulцregimenţuluiцŢeцadreŢeazãцdirecţцŢubordona ilor:ц
,,-A ŢoŢiţ momenţul Ţã inţervenim în Ţprijinul diviziei. Va ţrebui Ţã оarjãm. Vom оarja, dragii mei,
cu ţoaţe cele ţrei eŢcadroane ale regimenţului. EŢţe modul cel mai drag de manevrã оi de lupţã al
cavaleriоţilor din ţoţdeauna, deоi eŢţe оi cel mai periculoŢ. Am încredere în voi, în repeziciunea оi
curajul voŢţru, al ţuţuror oŢţaоilor din Ţubordine!”.51
Ordinulц deц lupţãц alц comandanţuluiц aц foŢţц deoŢebiţц deц Ţcurţ,ц aоaц cumц Ţeц
înţâmplãц înц aŢţfelц deц Ţiţua iiц limiţã:ц miŢiuneaц principalã-deŢchidereaц comunica ieiц
cãţreц Bucureоţi;ц diŢpoziţivц deц lupţã-ţoaţeц eŢcadroaneleц înц linie;ц obiecţivц deц aţac-
pozi iileцapãraţeцdeцinamiculцdinцlocaliţaţeaцPrunaru;цînцŢprijinulцaţacului-douãцbaţeriiц
deц arţilerie;ц Ţemnalulц оarjei-celц daţц deц ţrompe iiц dinц apropiereaц comandanţuluiц deц
regiment.52
Înţr-oцordineцperfecţã,цînţocmaiцcaцlaцexerci iileцdeцanţrenamenţ,цregimentul
ŢeцdeŢfãоoarãцînцlinieцdeцpluţoaneцînцcoloanã.цTrompe iiцdauцŢemnalulцdeцpornireцlaц
lupţã.ц Începeц apoiц оarja,ц nemuriţoareaц оarjãц deц laц Prunaru.ц Cavaleriоţiiц n-au acum
decâţц unц Ţingurц Ţcop:ц Ţãц ţreacãц înц galopц peŢţeц pozi iaц duоmanã,ц Ţfidândц gloan eleц
miţralierelorц оiц Ţchijeleц obuzelor.ц Nimeniц nu-iц maiц puţeaц opriц dinц iureоulц lor. 53
DeŢcriereaц fãcuţãц deц ConŢţanţinц Kiri eŢcuц eŢţeц emo ionanţã:ц ,,Dupã garduri, din
mãrãciniоuri, de pe fereŢţrele caŢelor оi podurilor, duоmanul a aŢcunŢ zeci de miţraliere. A aruncat o
grindinã de gloan e aŢupra falnicului regimenţ. Cai оi cãlãre i cad grãmadã unii peŢţe al ii. Douã
Ţuţe de oameni rãmân pe câmpul de lupţã, formând împreunã cu cadavrele cailor, mormane de carne
Ţângerândã. Prinţre ei, ţo i ofi erii regimenţului în cap cu bravul lor comandanţ”.54
JerţfaцaceŢţorцbraviцoŢţaоiцnuцaцfoŢţцzadarnicã.цDeоiцRegimenţulц2цRoоioriц
aц pieriţц aproapeц înц ţoţaliţaţe,ц gra ieц eroiceiц оarjeц deц laц Prunaru,ц Diviziaц 18ц
Infanterie s-a putut regrupa pe aliniamentul Letca Veche-Jilava, continuândцlupţaц
înц cadrulц ,,Bãţãlieiц penţruц Bucureоţi”.ц Înц memoriaц celorц cãzu iц înц оarjaц deц laц
Prunaru,цaцfoŢţцînfiin aţцunцcimiţirцmiliţar,цiarцînцincinţaцaceŢţuia,цînц1933,цaццfoŢţц
ridicaţцunцmonumenţцcomemoraţiv.цPeц29цmaiц1927,цlaцIaоi,цînцzonaцCopou,цînц
prezen aц familieiц regale,ц aц foŢţц dezveliţц ,,Monumenţulц eroilorц Divizieiц 2ц
Cavalerie”,цoperãцrealizaţãцdeцŢculpţorulцIonцC.цDimiţriu-Bârlad.ц

50 FernandeцChirea,цнţefanцDragomir,цнarja de la Prunaru, pp. 41-42.

51 Ibidem, pp. 42-43.
52 Ibidem.
53 Ibidem, p. 43.
54 ConŢţanţinц Kiri eŢcu,ц IŢţoria rãzboiului penţru înţregirea României, 1916-1919,ц volumц I,ц Bucureоţi,ц

Ediţuraцнţiin ificãцоiцEnciclopedicã,ц1989,цp.ц484.
85
 Astra Sabesiensis

Figura 6: Schi aцоarjeiцdeцlaцPrunaru

Deоiц campaniaц armaţeiц româneц dinц 1916ц Ţ-aц încheiaţц dramaţic,ц inţrareaц
RomânieiцînцrãzboiцaцaduŢцavanţajeцŢemnificaţiveцcauzeiцalia ilor.цChiarцdacãцacţulц
RomânieiцnuцaцînclinaţцînцmodцdeciŢivцbalan aцvicţorieiцînцfavoareaцAnţanţei,цelцaц
conţribuiţцînцmodцŢenŢibilцlaцînţãrireaцpoţen ialuluiцmiliţarцalцaceŢţeia.цAlãţurându-
ŢeцFran ei,цAngliei,цRuŢieiцоiцIţalieiцînţr-unцmomenţцînцcareцŢoarţaцconflicţuluiцeraц
încãцdeparţeцdeцaцfiцdeciŢã,цRomâniaцaцaruncaţцînţregulцeiцpoţen ialцuman,цmiliţarц
оiцeconomicцînцlupţaцîmpoţrivaцPuţerilorцCenţrale.
Referindu-Ţeцlaцavanţajeleцob inuţeцdeцAnţanţãцprinцinţrareaцRomânieiцînц
rãzboi,ц iŢţoriculц francezц GeorgeŢц Lacour-Gayeţц eviden iaц într-unц numãrц alц
ziaruluiц,,PeţiţцpariŢien”,цdeцlaцŢfârоiţulцluiцnoiembrieц1916,цcãцHindenburgцaцfoŢţц
nevoiţцŢã-оiцreţragãцdeцlaцVerdunцоiцCarŢoц,,arţileria оi diviziile” pe care le-a trimis
împoţrivaцRomâniei;цfronţulцruŢ,цcareцnuцmaiцeraцamenin aţ,цaцpuţuţ Ţãцdevinãцdinц
nouц ofenŢiv;ц Verdunulц aц cãpãţaţц rãgazulц deц a-оiц compleţaц cenţuraц cuц forţurileц
DaumonţцоiцVaux,цdevenindцcuцadevãraţцinexpugnabile;цiţalieniiцauцfãcuţцprogreŢeц
peцCarŢo,цiarцarmaţaцdeцlaцSalonicцaцfoŢţцînцmãŢurãц,,Ţã-оi reia elaŢţiciţaţea, Ţã reŢpingã
pe bulgari оi Ţã inţre în MonaŢţir”.55 ,,Înţre cele douã armaţe (concluziona Lacour-Gayet, n.
n.) România a foŢţ ca un paravan proţecţor... Ca un imenŢ paraţrãŢneţ ea a aţraŢ aŢupra ei ţoţ
uraganul care Ţufla Ţãlbaţic din ţoaţe pãr ile orizonţului. Iaţã Ţerviciul pe care fra ii noоţri din
rãŢãriţ l-au aduŢ cauzei comune”.56

55 Le petit parisien, 30 noiembrie 1916, apud MirceaцMuоaţ,цIonцArdeleanu,цDe la statul geto-dac la statul

român uniţar, pp. 508-509.

56 Ibidem.

86
 Nr. 3, 2017

Figura 7 şi 8: MonumenţeцaleцоarjeiцdeцlaцRobãneоţi

SţãvilireaцînainţãriiцţrupelorцPuţerilorцCenţrale,цŢpreцŢfârоiţulцanuluiц1916,цpeц
liniaц Carpa ilorц Orienţali,ц curŢurileц inferioareц aleц Puţnei,ц Sireţuluiц оiц Dunãrii,ц l-au
deţerminaţцpeцgeneralulцErichцLudendorf,цоefulцMareluiцCarţierцGeneralцgerman,цŢãц
men ionezeцînцînŢemnãrileцŢaleцurmãţoarele:ц ,,Noi am bãţuţ armaţa românã, dar n-am
putut s-o diŢţrugem. Am ob inuţ rezulţaţele care au foŢţ poŢibil de ob inuţ, dar ţrebuia Ţã lãŢãm
ţoţodaţã în Dobrogea оi Valahia for e pe care înainţe de inţrarea României în rãzboi le foloŢeam
pe fronţul orienţal оi pe fronţul occidenţal Ţau chiar în Macedonia. În pofida vicţoriei ob inuţe
împoţriva armaţei române, noi eram mai Ţlabi în ceea ce priveоţe deŢfãоurarea generalã a
rãzboiului”.57
Înцlegãţurãцcuцrezulţaţulцcampanieiцarmaţeiцromâneцdinцanulц1916,цiŢţoriculц
GlennцE.цTorreyцŢubliniazãцurmãţoarele:ц,,Înfrângerea României a foŢţ un fapţ previzibil
penţru cei care cunoоţeau pozi ia geograficã vulnerabilã din puncţ de vedere Ţţraţegic a ãrii,
armaţa proŢţ inŢţruiţã оi Ţlab echipaţã, incompeţen a înalţului comandamenţ оi promiŢiunile
îndoielnice de ŢuŢ inere fãcuţe de alia ii ei. Fãrã îndoialã cã la aceоţi facţori Ţ-a gândiţ aţaоaţul
miliţar briţanic când i-a mãrţuriŢiţ, cu conоţiin a încãrcaţã, colegului Ţãu francez la Ţcurt timp
dupã ce ŢemnaŢerã conven ia miliţarã: Mã Ţimţ ca un aŢaŢin plãţiţ”.58
Concluzionând,цŢeцpoaţeцafirma,цcuцdeplinцţemei,цcãцunцfacţorцeŢen ialцceцaц
deţerminaţц neîndeplinireaц deц cãţreц Puţerileц Cenţraleц aц obiecţivuluiц Ţţraţegicц deц
ŢcoaţereцdinцrãzboiцaцRomânieiцl-aцconŢţiţuiţцrealeleцcaliţã iцdeцlupţãţor,цŢpiriţulцdeц
Ţacrificiu,ц dârzeniaц оiц eroiŢmulц dovediţeц deц oŢţaоulц românц peц câmpulц deц lupţã,ц
57 MirceaцMuоaţ,цIonцArdeleanu,цDe la statul geto-dac la statul român uniţar, p. 508.
58 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, p. 349.
87
 Astra Sabesiensis

îndelungaц luiц reziŢţen aц înц fa aц greuţã ilorц оiц lipŢurilorц deц ţoţц felul.ц Înц aceŢţц ŢenŢ,ц
RobãneоţiцоiцPrunaruцŢunţцоiцvorцconŢţiţuiцpeŢţeцţimpцоiцvremuriцmãrţuriiцpereneцaleц
aceŢţorцexcep ionaleцvirţu iцcareцauцŢţrãluciţцînцRãzboiulцdeцÎnţregireцNa ionalã.цц

Robãneşţi and Prunaru: Perennial TeŢţimonieŢ of ţhe OuţŢţanding VirţueŢ Proven by ţhe
Romanian Soldier during the National Reunification War

(Abstract)

The offensive launched over the Carpathians during the night of 14/27-15/28 of August
1916 in order to win the reunification of the country was stopped at 2/16 of September 1916 as a
result of the worsening situation on the Danube front. This was followed by fierce battles to defend
passers in the Carpathians, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, the battle of Neajlov-Argeо,цţoцdefendцţheц
capiţal,цţheцevacuaţionцofцţheцleaderŢhipцţoцIaоi. Among the many reasons that led to this dramatic
situation, the poor state of the Romanian Army equipment and training is included. These
deficiencies with perennial character, unfortunately, will be compensated, during 1916, 1917 and
afterwards by the spiritual heroism and sacrifice proved by the Romanian soldier, his patience and
resistance to hardships of all kinds. InцţhiŢцconţexţ,цţheцchargeŢцofцRobãneоţiцandцPrunaruцwereцţwoц
of the most heroic battle actions of the Romanian army in the 1916 campaign, remaining in military
history because of sacrifice shown by the Romanian soldiers in facing a superior enemy and the
huge losses they have suffered. Robãneоţiц andц Prunaruц areц andц willц beц overц ţimeц andц ţimeŢц
testimonies of the exceptional virtues of Romanian soldier who shone during the National
Reunification War.
Keywords: FirŢţцWorldцWar,цRobãneоţi,цPrunaru,цheroiŢm,цŢacrifice.

88
 Nr. 3, 2017

IMAGINEA FRONTULUI ÎN PRESA ECLEZIASTICÃ

DIN BANAT (1914-1918)

Dr. Maria Alexandra Pantea,

Universitatea de Vest „VaŢile Goldiş” Arad
Cenţrul de Sţudii ,,Ioan Slavici” Arad

IzbucnireaцPrimuluiцRãzboiцMondial,цcaцurmareцaцaţenţaţuluiцdeцlaцSarajevoц
din 28 iunie 1914,1 aцmarcaţцpuţernicцŢocieţaţeaцromâneaŢcã,цzeciцdeцmiiцdeцromâniц
ajungândцpeцfronţцîncãцdinцmomenţulцdeclanоãriiцconflicţului.цÎnцaceŢţцconţexţ,цînц
paginileцpublica iilorц,,BiŢericaцоiцоcoala”,ц,,FoaieцDiecezanã”цоiц,,ReviŢţaцpreo ilor”,ц
publica iiц biŢericeоţiц dinц zonaц Banaţului,ц auц apãruţц оţiriц imporţanţeц deŢpreц ceiц
mobiliza i,цdarцоiцŢcriŢoriцţrimiŢeцredac ieiцaţâţцdeцpreo iiцmiliţari2 оiцînvã ãţoriiцcareц
acţivauцpeцfronţ,цcâţцоiцdeцŢimpliiцŢolda iцcareцdoreauцaцfaceцcunoŢcuţãцlumiiцţragediaц
prin care treceau.цÎnцaniiцPrimuluiцRãzboiцMondialцpreŢaцecleziaŢţicãцaцavuţцunцrolц
imporţanţ,ц penţruц cãц eraц conţrolaţãц deц biŢericã,ц fãrãц aц aveaц culoareц poliţicãц оiц
obliga iaц deц aц publicaц „mincinoaŢele comunicaţe miliţare оi poliţice”.3 AŢţfel,ц înц paginileц
periodicelor ecleziastice din Banat au fost publicate o serie de date de pe front, prin
careцŢeцpoaţeцreconŢţiţuiцaţmoŢferaцcâmpuluiцdeцbãţaieцоiцpoaţeцfiцîn eleaŢãцmaiцbineц
dramaц Mareluiц Rãzboi.ц Înц paginileц publica iilorц ecleziaŢţiceц dinц Banaţц gãŢimц оiц

1 DeŢpreцevenimenţeleцcareцauцconduŢцlaцizbucnireaцPrimuluiцRãzboiцMondial,цaцŢeцvedea:цMargareţц
MacMillan, Rãzboiul care a puŢ capãţ pãcii. Drumul Ţpre 1914, traducere dinцlimbaцenglezãцdeцSmarandaц
Câmpeanu,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц Trei,ц 2015;ц ChriŢţopherц Clark,ц Somnambulii. Cum a inţraţ Europa în
rãzboi în 1914,ц ţraducereц dinц limbaц englezãц deц CriŢţinaц Mihaelaц Tripon,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц RAO,ц
2016.
2 DeŢpreц acţiviţaţeaц preo ilorц miliţariц româniц ţranŢilvãneniц оiц bãnã eniц înц aniiц Primuluiц Rãzboiц

Mondial, a se vedea: Ionela Zaharia, ,,The Romanian Military Clergy from Austria-Hungary. Their
AcţiviţieŢц onц ţheц Iţalianц Fronţ”,ц înц Transylvanian Review,ц volumц XXIII,ц numãrц 4,ц 2014,ц pp. 43-54;
IonelaцZaharia,ц,,ClerulцmiliţarцromânцdinцAuŢţro-Ungaria (1914-1918)”,цînцMisiunea. Revista Centrului
de Cerceţare a Conlucrãrii BiŢericii Orţodoxe cu Armaţa României ,,General Paul TeodoreŢcu”,цanцII,цnumãrц1,ц
2015, pp. 119-123; Mihai-Octavian Groza,ц ,,Preo iiц româniц ţranŢilvãneniц peц fronţurileц Mareluiц
Rãzboi”,ц înц volumulцScrieri pe aleŢe. Lucrãrile Conferin ei Na ionale ,,O filã de iŢţorie: om, Ţocieţaţe, culţurã în
secolele XVII-XXI”, coordonat de Ana Maria Macavei, Roxana Dorina Pop, Cluj-Napoca, Presa
UniverŢiţarãц Clujeanã,ц 2012,ц pp.ц 369-382; Mihai-Ocţavianц Groza,ц ,,DeŢpreц acţiviţaţeaц preo ilorц
miliţariц româniц ţranŢilvãneniц înц perioadaц Primuluiц Rãzboiц Mondialц (1914-1919)”,ц înц volumulц
AdminiŢţra ie româneaŢcã arãdeanã. Sţudii оi comunicãri din Banat-Criоana, VIII, coordonat de Doru Sinaci,
EmilцArbonie,цArad,ц,,VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц2014,цpp.ц532-545.
3 Roman Ciorogariu, Zile ţrãiţe,цOradea,цTipografiaцDiecezanã,ц1926,цp.ц19.

89
 Astra Sabesiensis

informa iiц care „ţranŢmiţ emo ia оi Ţuferin a prin care ţrecea familia româneaŢcã оi Ţe reflecţã
evenimenţele care au produŢ Ţchimbãri radicale în Ţocieţaţe”. 4 Sunţц daţeц careц eviden iazãц
aceŢţeцţranŢformãriцradicaleцpeţrecuţeцînцŢocieţaţeaцromâneaŢcã,цacoloцundeцŢaţeleц
auцrãmaŢцaproapeцpuŢţii,цiarцpãmânţulцaцajunŢцaцfiцlucraţцdeцfemei,цcopiiцоiцbãţrâni;ц
puŢţiiцauцrãmaŢцоiцоcolile,цpenţruцcãцoцmareцparţeцaцînvã ãţorilorцauцfoŢţцmobiliza i.цц
Dinц cauzaц propor iilorц peц careц le-aц luaţц conflicţul,ц darц оiц aц deciziilorц
adoptate deц conducerileц EpiŢcopieiц Araduluiц оiц aц CaranŢebeоului,ц informa iileц
publicaţeцauцfoŢţцdiferiţe.цDinцanulц1915,цînцpaginileцpublica iilorцarãdeneцaparцmaiц
mulţц relaţãriц deц peц fronţц aleц unorц preo iц miliţari,ц ŢcriŢeц adeŢeaц Ţubц formaц unorц
predici care au fost inuţeц peц fronţц Ţolda ilor,ц înц ţimpц ceц înц paginileц publica iilorц
,,ReviŢţaц preo ilor”ц оiц ,,Foaieц Diecezanã”ц poţц fiц idenţificaţeц numeroaŢeц daţeц careц
poţцfiцconŢideraţeцoцdovadãцaцfideliţã iiцdinaŢţiceцaцromânilor.5 Aici apar numeroase
оţiriц referiţoareц laц viţejiaц Ţolda ilorц bãnã eni,ц darц оiц laц decorareaц lor,ц caц urmareц aц
fapţelorц deц viţejieц fãcuţeц peц fronţ.ц Toaţeц aceŢţeaц Ţunţц imporţanţe,ц penţruц cãц neц
permiţцŢãцreconŢţiţuimцŢiţua iaцexiŢţenţãцînцţimpulцrãzboiuluiцaţâţцpeцfronţ,цcâţцоiцînц
lumeaцruralãцromâneaŢcã.ц
Încãц dinц lunaц Ţepţembrieц aц anuluiц 1914,ц înц paginileц publica ieiц arãdeneц
,,BiŢericaцоiцоcoala”,цaparцoцŢerieцdeцdaţeцreferiţoareцlaцlupţeleцdeцpeцfronţulцgali ian,ц
înц ţimpц ceц înц paginileц publica iilorц ,,ReviŢţaц preo ilor”ц оiц ,,Foaieц Diecezanã” apar
mai mulţeцinforma iiцreferiţoareцlaцmobilizareaцromânilorцоiцlaцplecareaцlorцpeцfronţ.ц
Toţцaici,цaparцdaţeцdeŢpreцceiцcãzu iцînцlupţãцŢauцdecora iцpenţruцfapţeleцdeцviţejie.ц
Paginileц preŢeiц ecleziaŢţiceц dinц Banaţ,ц reprezenţaţãц deц publica iiц apãruţeц laц Arad,ц
CaranŢebeо,ц Timiоoaraц оiц Lugoj,ц reflecţãц aţâţц pozi iaц biŢericiiц оiц aц inţelecţualiţã iiц
româneоţi,цcâţцоiцceaцaцoamenilorцdeцrând,цţranŢmi ândцdramaцMareluiцRãzboi.
Uneleцdinţreцarţicoleleцapãruţeцînцţoamnaцanuluiц1914цînцpaginileцpublica ieiц
arãdeneц,,BiŢericaцоiцоcoala”цŢeцbazauцpeцdaţeleцdinцŢcriŢorileцţrimiŢeцdeцpeцfronţцdeц
Avramц Sãdean, 6 profesor al Institutului Pedagogic-Teologicц dinц Arad.ц AjunŢц înц
Gali ia,7 profeŢorulцarãdeanцconŢţaţãцcãцŢiţua iaцeraцmulţцmaiцdificilãцdecâţцcredeaцоiц

4 Maria Alexandra Pantea, Relaţãri din Primul Rãzboi Mondial prezenţaţe în preŢa ecleziaŢţicã din Banaţ,

Bucureоţi,цEdiţuraцTriţonic,ц2017,цp.ц11.
5 CuцreferireцlaцloialiŢmulцromânilorцţranŢilvãneniцоiцbãnã eniцînцaniiцMareluiцRãzboi,цaцŢeцvedea:цLiviuц

Maior, Românii în armaţa habŢburgicã: Ţolda i оi ofi eri uiţa i,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц Enciclopedicã,ц 2004;ц
Idem, HabŢburgi оi români: de la loialitatea dinasticã la identitatea na ionalã,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц
Enciclopedicã, 2006.
6 Un medalion bio-bibliograficцalцprofeŢoruluiцAvramцSãdean,цaцŢeцvedeaцla:цMariaцAlexandraцPantea,

,,ProfeŢorulцAvramцSãdean,цerouцpeцfronţulцdinцGali ia”,цînцvolumulцSfin i, eroi оi marţiri, coordonat de

OlimpiuцManuelцGlodarenco,цPaulцBocãneţe,цCraiova,цEdiţuraцSiţech,ц2016,цpp.ц427-437.
7 DeŢpreцfronţulцdinцGali ia,цaцŢeцvedea:цIanцV.цHogg,цDic ionarul Primului Rãzboi Mondial, traducere

din limba englezã de Diana нipu,цBucureоţi,цEdiţuraцNiculeŢcu,ц2007,цp.ц78;цDoruцDumiţreŢcu,цMihaiц

Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a Marelui Rãzboi (1914-1918),ц Bucureоţi,ц Ediţuraц Corinţц
Educa ional, 2014, pp. 119-120.
90
 Nr. 3, 2017

se duceau lupte „mari оi înverоunaţe la grani ele RuŢiei”.ц Poţriviţц celorц mãrţuriŢiţeц înц
ŢcriŢorileц Ţale,цînц LembergцaцfoŢţцmarţorulцunorцlupţeцdure.ц DinцînŢemnãrileцŢaleц
aflãmцcãцduminicãц30цauguŢţц1914цaцajunŢцprimaцdaţãцînцfocцоiцaцlupţaţц„neconţeniţ”
pânãц vineriц 16ц ocţombrie.ц Deц laц Lemberg,ц Avramц Sãdeanц aц ţrimiŢц oц ŢcriŢoareц
directorului Institutului Pedagogic-Teologic,цRomanц Ciorogariu,цînц6ц Ţepţembrie.ц
Înц aceaŢţãц ŢcriŢoare,ц profeŢorulц deŢcriaц aţmoŢferaц deц peц fronţ:ц „[...] în Ţãpţãmâna
urmãţoare vom avea lupţã deciŢivã, dupã care aоţepţãm pacea... ca Ţã ne începem iarãоi munca de
acaŢã”.8 Dar,цdinцpãcaţe,цrãzboiulцaцluaţцpropor iiцmondiale,цiarцţânãrulцdaŢcãlцnuцaц
maiц ajunŢц aц Ţeц înţoarceц laц caţedrãц оiц laц iubiţaц Ţa.ц Moarţeaц profeŢoruluiц Avramц
Sãdeanц aц îndureraţц inţelecţualiţaţeaц româneaŢcã. 9 Chiarц Nicolaeц Iorgaц aц ŢcriŢц înц
,,Neamulц RomâneŢc”ц cãц aц foŢţц unц bunц român,ц careц aц ajunŢц înц „ ãrâna pãmânţului
Ţţrãin”.ц Mareleц iŢţoricц conŢideraц cãц prinц ceeaц ceц aц fãcuţц vaц rãmâneц unц erou,ц iarц
„figura lui prieţenoaŢã nu va diŢpãrea din aminţirea noaŢţrã. Ea Ţe va aоeza înţre ale acelor care
au muriţ fãrã Ţã ţrebuiaŢcã a muri, оi din umbra ţoţ mai deaŢã a vremii va veni оi zâmbeţul lui,
de îndemn penţru munca deŢfãоuraţã fãrã dânŢul оi de pãrere de rãu penţru plecarea lui dinţre
noi”.10

Figura 1: ProfeŢorulцAvramцSãdean
(SurŢã:цCoŢînzeana,цanцIV,цnumãrц47-48, 1914)

8 Romanц Ciorogariu,ц ,,Avramц Sãdean”,ц înц Anuarul Institutului Pedagogic-Teologic Orţodox Român Arad,
anul оcolar 1914-1915, Arad, Tiparul Tipografiei Diecezane, 1915, p. 4.
9 ***,ц,,Dr.цAvramцSãdean”,цînцBiŢerica оi оcoala,цnumãrц44,ц2/12 noiembrie 1914, p. 349; V. Stanciu,

,,Dr.цAvramцSãdean”,цînцIbidem, pp. 350-352.

10 Nicolae Iorga, Oameni care au fost,цvolumцIV,цBucureоţi,цFunda iaцpenţruцLiţeraţurãцоiцArţãц„Regeleц

Ferdinand”,ц1938,цp.ц127.
91
 Astra Sabesiensis

Toţц dinц paginileц ziaruluiц arãdeanц aflãmц оiц alţeц veоţiц careц auц înţriŢţaţц
Ţocieţaţeaц româneaŢcã,ц precumц moarţeaц înц anulц 1914,ц peц fronţulц gali ian,ц aц
profesorului Alexandruц Bogdanц Ţauц aц profeŢoruluiц VaŢileц Miculaц оiц aц mediculuiц
AurelцMãrgineanцînц1915.
Uneleцarţicoleцprezenţaţeцînцpaginileцpublica ieiцarãdeneц,,BiŢericaцоiцоcoala”ц
Ţunţц rodulц munciiц unorц preo iц miliţari,ц cumц eŢţeц cazulц arţicolelorц ŢcriŢeц deц Ioanц
Felea.цReprezenţaţiv,цînцaceŢţц ŢenŢ,цeŢţeцarţicolulц,,Religioziţaţeaцînц rãzboi”,цacoloц
undeц preoţul,цoriginarцdinц Pecica,цcareцaцinţraţцînц Ţerviciulцmiliţarц înцmaiц1916,ц aц
prezenţaţцmodulцînцcareцoficiaцSfânţaцLiţurghieцpeцfronţ,цpeцunцalţarцimprovizaţ,цdeц
celeцmaiцmulţeцoriцŢubцunцpom.цÎnцcaliţaţeцdeцpreoţцmiliţarцaцajunŢцpeцfronţurileцdinц
Gali iaцоiцIţalia.цMarţorцalцcelorцpeţrecuţeцpeцfronţulцdinцGali ia,цpreoţulцmãrţuriŢeaц
înц ŢcriŢoareaц ţrimiŢãц redac ieiц publica ieiц arãdeneц cãц acoloц aц „ţrãiţ cele mai Ţolemne
momenţe religioaŢe din via a Ţa”. 11 Înц anulц 1918ц preoţulц eraц peц fronţulц iţalianц оiц Ţ-a
implicaţцînцorganizareaцlegiuniiцdeцvolunţariцromâniцdinцIţalia,цiarцlaц1цDecembrieц
1918 era la Alba-Iulia,цpenţruцaцţrãiцemo iaцMariiцUniri.
Pânãц înц auguŢţц 1916ц înц paginileц publica ieiц arãdeneц aparц оiц uneleц
coreŢponden eц deц peц fronţц ţrimiŢeц deц miliţari.ц EŢţeц cazulц uneiц ŢcriŢoriц dinц 1915,ц
careц eŢţeц Ţemnaţãц deц unц ofi erц anonim,ц careц Ţ-aц remarcaţц оiц aц foŢţц decoraţ.ц Înц
inţroducereaцfãcuţãцdeцceiцdinцredac ieцŢeцaraţãцcãцofi erulцaцfãcuţцunц„geŢţ nobil” оiцîiц
eŢţeцŢchi aţцunцporţreţцmoral,цfiindцconŢideraţц„omul împodobiţ cu Ţemnele eroiŢmului, cu
gândul la ţemelia viiţorului neamului Ţãu, la morala familiarã”.12
DupãцinţrareaцRomânieiцînцrãzboi,цŢiţua iaцŢ-aцŢchimbaţцоiцŢunţцmaiцpu ineц
relaţãriц deŢpreц evenimenţeleц deц peц fronţ.ц Dinţreц arţicoleleц publicaţeц înц aceaŢţãц
perioadãц înц ,,BiŢericaц оiц оcoala”ц aminţim:ц ,,Sublocoţenenţulц Gheorgheц Caţone”,ц
arţicolц ŢcriŢц peц fondulц mor iiц peц fronţц înц anulц 1917ц aц învã ãţoruluiц Gheorgheц
Catone, absolvent al Preparandiei din Arad. Articolul cuprinde date din scrisorile
ţrimiŢeц deц peц fronţц pãrin ilorц оiц fraţeluiц Ţãu;ц înц anulц 1917ц aц apãruţц оiц arţicolulц

11 BiŢerica оi оcoala,ц numãrц 37,ц 11/24ц Ţepţembrieц 1916;ц oц analizãц aц experien eiц religioaŢeц aц Mareluiц

Rãzboi,ц aц Ţeц vedeaц la:ц Nicolaeц Bocоan,ц ,,Religiaц rãzboiului reflectatã în memorialistica bãnã eanã
despre Marele Rãzboi”,цîn Credin ã оi via ã în Hristos. Anuarul Episcopiei Sãlajului, numãr VII, 2014, pp.
333-343; Mihai-Octavian Groza, ,,Religia Marelui Rãzboi reflectatã înц ţexţeleц memorialiŢţice”,ц în
volumul Primul Rãzboi Mondial. Perspectivã istoricã оi iŢţoriograficã, coordonat de Ioan Bolovan, Gheorghe
Cojocaru, Oana Mihaela Tãmaо,ц Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane/Presa Universitarã
Clujeanã, 2015, pp. 85-95; Mihai-Octavian Groza, Daniela-Maria Stanciu, ,,DieцReligionцdeŢцGroßenц
Krieges widerspiegelt in Memoirs”,ц înц Astra Salvensis,ц anц III,ц numãrц 5,ц 2015,ц pp.ц 105-115; Mihai-
Octavian Groza, ,,The Religion of the Great War as Reflected in the Memoirs of the Romanians
fromц TranŢylvaniaц andц Banaţ”,ц în volumul Education, Religion, Family in the Contemporary Society,
coordonat de Ion Albulescu, Adriana-Denisa Manea, Iuliu-Marius Morariu, Saarbrücken, Lambert
Academic Publishing, 2017, pp. 215-227.
12 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц37,ц11/24цŢepţembrieц1916.

92
 Nr. 3, 2017

preoţuluiц bãnã eanц Eugenц Munţeanu,ц ,,Predicãц penţruц Ţolda i”,ц undeц Ţeц araţãц
imporţan aц vie ii,ц conŢiderândц cãц „dinţre ţoaţe bunurile pãmânţeоţi, dinţre ţoaţe averile
pãmânţeоţi cea mai Ţcurţã оi mai pre ioaŢã eŢţe via a”.13 Preoţulц aduceц înц cenţrulц aţen ieiц
figuraцSfânţuluiцGheorghe,цpeцcare-lцnumeоţeц„apãrãţor al adevãrului”.
Înц anulц 1918,ц dinц cauzaц evenimenţelorц deц peц fronţ,ц aц apãruţц arţicolulц
Ţemnaţц deц Nicolaeц Ilieоiu,ц ,,Cuvânţц deц adioц alц unuiц erouц morţц înц RuŢia”.ц Aici,цц
inţelecţualulц bãnã eanц publicãц daţeц deŢpreц unц erouц rãmaŢц anonim,ц darц morţц înц
RuŢia.цArţicolulцŢeцbazeazãцpeцoцcoreŢponden ãцţrimiŢãцdeцpeцfronţ,цînцcareцaceŢţaц
mãrţuriŢeaц cãц Ţeц „deŢparţe de-a pururea”14 deц Ţaţulц Ţãu.ц Nicolaeц Ilieоiuц maiц araţãц cãц
veŢţeaцmor iiцŢaleцaцîndureraţцcomuniţaţea,цcareцl-aцplânŢцоiцaц„plânŢ оi cerul”. Pornind
de la moartea acestui erou,цinţelecţualulцbãnã eanцprezinţãцоiцŢiţua iaцgreaцdinцlumeaц
ruralãц bãnã eanã,ц undeц ţoţц maiц mulţeц femeiц auц rãmaŢц fãrãц bãrba i,ц fapţц ceц leц
deţerminãцpeцuneleцaцaccepţaцоiцlucruriцconŢideraţeцdeцbiŢericãцimorale.15

Figura 2: JurnaliŢţul,цiŢţoricul,цomulцpoliţicцNicolaeцIlieоiu
(SurŢã:цReviŢţa ,,Agero” Sţuţţgarţ)

Arţicolulц ,,Oц conferin ãц paŢţoralãц peц fronţ”,ц eŢţeц oц relaţareц aц preoţuluiц

milţarцarãdeanцCornelцLeucu ia,цcareцpeцfronţцaцparţicipaţцlaцoцconferin ãцaцpreo ilorц
militari, cu „dorul de a vedea în mijlocul lor pe capul biŢericii reformaţe din Debre in”.
MãrţuriŢeоţeц cãц aц foŢţц curioŢц Ţãц aŢiŢţeц laц oц conferin ãц aц preo ilorц reforma iц оiц
obŢervãцoцŢţrânŢãцlegãţurãцînţreцpreo iцоiцepiŢcop,цdarцоiцcãцaцdeŢcoperiţцoц„preo ime

13 Ibidem, numãrц25,ц18цiunie/1цiulieц1917.
14 Ibidem.
15 Cuц privireц laц aceaŢţãц cheŢţiune,ц aц Ţeц vedea:ц Eugeniaц Bârlea,ц Perspectiva lumii rurale asupra Primului

Rãzboi Mondial, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2004, pp. 126-130.

93
 Astra Sabesiensis

conоţienţã, ţreazã оi enţuziaŢţã penţru apãrarea inţereŢelor biŢericii Ţale”. 16 Aminţeоţeц deц
preocupãrileц preo ilorц reforma iц penţruц ameliorareaц Ţiţua ieiц rãni ilorц оiц penţruц
ţipãrireaцоiцrãŢpândireaцcãr ilorцdeцrugãciuneцînцrândulцŢolda ilor.
Reprezentative penţruцpreŢaцecleziaŢţicãцdinцBanaţцŢunţцarţicoleleцpreoţuluiц
Eugenц Munţeanu,цparohulцdinц Toraculц Mic,цcareцdupãцdeclanоareaцconflicţuluiцaц
ajunŢцpreoţцmiliţarцalцRegimenţuluiцdeцInfanţerieц61цdinцTimiоoara.цAцfoŢţцmarţorцalц
luptelor de pe frontul din SerbiaцоiцGali ia.цPoţriviţцcelorцmãrţuriŢiţeцchiarцdeцpreoţ,ц
înц primãvaraц anuluiц 1915,ц Paоţeleц l-a petrecut cu „eroii regimenţului meu 61 în
Carpa i”.17 Este cel care a scris o serie de „predici penţru Ţolda i”,цdarцоiцarţicoleцundeц
prezinţãцproblemeleцaceŢţoraцŢauцaminţirileцŢaleцdeцpeцfronţulцdinцGali ia.цц
Daţeц inţereŢanţeц gãŢimц оiц înц publica iaц ţimiоoreanãц ,,ReviŢţaц preo ilor”,
undeцaparцoцŢerieцdeцarţicoleцcareцŢeцreferãцlaцŢiţua iaцdeцpeцfronţ,цdarцоiцinforma iiц
deŢpreцceiцcareцauцfoŢţцdecora iцpenţruцmeriţeleцlorцŢauцdeŢpreцceiцmor i.цPenţruцaniiц
1914цоiц1915цamцpuţuţцidenţificaцînцpaginileцaceŢţeiцpublica iiцbãnã eneцоţiriцdeŢpreц
evenimenţeleцdeцpeцfronţulцdinцGali ia,цpunându-ŢeцaccenţulцpeцŢiţua iaцBucovinei
care,цînц1914,цaцfoŢţцocupaţãцdeцruоi.цSunţцdeŢcriŢeцabuzurileцfãcuţeцdeцţrupeleцdeц
ocupa ieц оiц Ţiţua iaц jalnicãц înц careц Ţ-aц ajunŢ.ц Dinц aceaŢţãц reviŢţãц aflãmц informa iiц
dureroaŢeцpenţruцlumeaцromâneaŢcãцdinцBanaţ,цprecumцmoarţeaцunorцinţelecţualiц
bãnã eniцpeцfronţц(aцŢeцvedeaцcazulцluiцPeţruцMocioni).цAlţeцоţiri,цapãruţeцlaцrubricaц
„eroiiцnoоţri”,цaducцînцcenţrulцaţen ieiцfapţeleцdeцviţejieцaleцunorцbãnã eni,цmaiцaleŢц
aleцcelorцdinцRegimenţulц61цdinцTimiоoara.ц
Dinц1916,цcândцpreoţulцmiliţarцEugenцMunteanu a ajuns a activa la spitalul
miliţarцdinцTimiоoara,цaцpublicaţцînцpaginile ,,ReviŢţeiцpreo ilor” numeroase articole
prinц careц aц aduŢц laц cunoоţin aц ciţiţorilorц aţrociţã ileц deц peц fronţ.ц Dinţreц aceŢţeaц
aminţimц,,PaоţileцacaŢãцоiцpeцcâmpulцdeцlupţã.цAminţiri”,цundeцprezinţãцaţâţцŢiţua iaц
deцpeцfronţ,цpenţruцcãцînцanulц1915цaцŢãrbãţoriţцPaоţeleцpeцfronţulцdinцGali ia,цcâţцоiц
dinцŢaţeleцromâneоţi,цpeцcareцaцconŢţaţaţ-oцînцanulц1916,цaţunciцcândцacţivaцcaцpreoţц
miliţarцlaцTimiоoara.цPreoţulцaцmaiццŢcriŢцоiцo serie de articole prin care cerea opiniei
publiceц aц Ţeц implicaц înţr-oц Ţerieц deц acţiviţã iц cariţabile,ц avândц caц Ţcopц ŢuŢ inereaц
rãni ilorцdinцŢpiţaleleцmiliţareцdinцTimiоoara.цPrinцaceŢţeцarţicoleцaцaduŢцînцaţen iaц
auţoriţã ilorцcivileцоiцbiŢericeоţiцmizeria din spitalele militare.
DacãцînцpreŢaцecleziaŢţicãцarãdeanãцaparцmulţeцdaţeцprezenţaţeцcaцurmareцaц
ţrimiţeriiцunorцcoreŢponden eцredac iei,цînцpaginileцpublica iilorц,,FoaieцDiecezanã”ц
оiц ,,ReviŢţaц preo ilor” gãŢimц maiц mulţeц amãnunţeц deŢpreц Ţolda iiц care luptau pe
fronţ.цArţicoleleцapãruţeцînцceleцdouãцpublica iiцŢcoţцmaiцmulţцînцeviden ãцloialiŢmulц
românilorцdinцBanaţ,цcareцîncãцdinц1914цauцfoŢţцmobiliza iцpenţruцaцapãraц„paţria оi
coroana”.ц Înц aceŢţeц arţicoleц poţц fiц idenţifica iц uniiц eroiц careц peц nedrepţц auц rãmaŢц
anonimiцaiцiŢţoriei.цÎnцpaginileц,,FoiiцDiecezane”цauцapãruţцdate interesante despre
16 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц42,ц14/27цŢepţembrieц1918.
17 ReviŢţa preo ilor,цnumãrц2-3, 10/23 aprilie 1916.
94
 Nr. 3, 2017

rãni iiцdeцpeцfronţulцdinцSerbia încãцdinцŢepţembrieц1914 оiцauцfoŢţцpublicaţeцnumeleц

ofi erilorцmor iцоiцrãni i.цÎnţr-unцarţicolцpublicaţцînц7/20цŢepţembrie 1914, care este
preluaţцdinц,,Drapelul”,цeцdeŢcriŢãцviziţaцepiŢcopuluiцCaranŢebeоului,цMironцCriŢţea,ц
laцŢediulцCorpuluiцVIIцalцarmaţeiцоiцlaцŢpiţaleleцmiliţareцdinцTimiоoara.цPoţriviţцcelorц
relaţaţe,ц ajunŢц înц fa aц rãni ilor,ц epiŢcopulц eraц emo ionaţц deц eroiŢmul,ц darц оiц deц
Ţiţua iaцlor.цAцîncercaţцaцvorbiцcuцfiecare.цDinцdiŢcu iaцdinţreцepiŢcopцоiцuniiцrãni iц
puţemцaflaцоţiriцdeŢpreцŢiţua iaцdeцpeцfronţ,цdeŢpreцal iцbãnã eniцcareцlupţauцpeцfronţц
оiцcareцŢ-au remarcat prin vitejia lor.

Figura 3: Preotul militar Coriolan Buracu

(SurŢã:цwww.hotnews.ro)

Înц paginileц ,,Foiiц Diecezane”ц Ţunţц inţereŢanţeц relaţãrileц deŢpreц acţiviţaţeaц

unorцpreo iцmiliţariцcareцauцacţivaţцpeцfronţurileцdinцGali iaцŢauцIţalia.цSunţцarţicoleц
înцcareцŢeцaminţeоţeцdeцacţiviţaţeaцunorцpreo iцcaцPavelцBoldea,цcelцcareцînцţimpulц
rãzboiuluiцaцfoŢţцоefцalцcleruluiцmiliţarцdinцcomandamenţulцţrupelorцdeцpeцfronţulц
iţalianцcuцgarnizoanaцlaцLaibach.цPenţruцacţiviţaţeaцdeŢfãоuraţãцpeцcâmpulцdeцlupţãцaц
primiţцmaiцmulţeцordineцоiцmedaliiцdinцparţeaцauţoriţã ilor.цToţцînцpaginileцaceŢţeiц
publica iiцŢeцmaiцaminţeоţeцоiцdeцacţiviţaţeaцpreo ilorцmiliţariцIoŢifцSerafin,цaceŢţaцdinц
urmãцŢlujindцpeцfronţulцiţalian,цоiццIoŢifцCoriolanцBuracuцcare,цînц1916,цeraцpreoţц
miliţarцînцTimiоoara,цînц„ţabãra localã de prizonieri de rãzboi”.цDaţoriţãцmeriţelorцŢale,

95
 Astra Sabesiensis

IoŢifц Coriolanц Buracuц aц foŢţц ciţaţц înц maiц mulţeц ordineц deц zi.ц Înц ordinulц deц ziц alц
garnizoaneiцdinцTimiоoara,цdinц31цauguŢţц1916,цcomandanţulцgarnizoanei,цgeneralulц
OkolicŢanyi,ц afirmã:ц „Eu exprim în numele Ţerviciului Ţuperior, preoţului miliţar Coriolan
Buracu penţru Ţerviciile emiŢe оi pline de Ţacrificii în ţabãra localã de prizonieri de rãzboi pe
ţimpul epidemiei de holerã recunoоţin ã lãudabilã”.18
InţereŢanţц eŢţeц arţicolulц ,,Cuvânţareц deŢpreц rãzboi”,ц publicaţц deц preoţulц
miliţarц Nicolaeц Vãleanuц înц varaц anuluiц 1918,ц aţunciц cândц peц fronţц Ţiţua iaц Ţeц
Ţchimba.ц Nicolaeц Vãleanuц eraц preoţulц parohц dinц parohiaц Cornea,ц diecezaц
CaranŢebeоului.цConcenţraţцînцanulц1915,цaцluaţцparţeцlaцofenŢivaцconţraцSerbieiцdinц
acelaоiцan,цapoiцaцacţivaţцînцmaiцmulţeцŢpiţaleцmilitare. Pentru activitatea sa a fost
diŢţinŢц cuц ordinulц ,,Cruceaц Miliţarãц Preo eaŢcã”,ц claŢaц aц II-a,ц precumц оiц cuц alţeц
decora ii.цÎnцanulц1918цŢ-aцînţorŢцacaŢã,цocazieцcuцcareцmãrţuriŢeaцcãцaцfoŢţцmarţorulц
unuiцrãzboiцdeцcareц„nu a mai auziţ оi vãzuţ lumea”.цConŢideraцcãцŢ-aцajunŢцînцaceaŢţãц
Ţiţua ieцdinцcauzaцpãcaţelorцlumeоţi,цdarцmaiцaleŢцaцprogreŢuluiцоţiin ei.цAцconŢţaţaţц
cãц progreŢulц оţiin ificц aц diŢţruŢц pacea,ц iarц rãzboiulц aц luaţц oц formãц cumpliţã,ц caц
urmare a „maоinilor de rãzboi puŢe în pracţicã de invenţaţori înоiоi”.цPeцlângãцaceŢţeцrelaţãriц
referiţoareц laц acţiviţaţeaц preo ilorц miliţariц careц proveneauц dinц EpiŢcopiaц
CaranŢebeоului,ц maiц poţц fiц idenţificaţeц оiц oц Ţerieц deц daţeц deŢpreц implicareaц
Regimenţuluiц43цdinцCaranŢebeоцînцlupţeleцdeцpeцfronţulцgali ianцоiцapoiцiţalianцоiц
remarcareaц unorц miliţariц careц auц foŢţц decora i.ц Înц numãrulц dinц 29ц noiembrie/13ц
decembrieц1915цalц,,FoiiцDiecezane”,цŢeцaraţãцcãц„lauri mari a câоţigaţ aceŢţ regimenţ” оiц
cãцfronţulцaceŢţuiцregimenţцnuцaцfoŢţцŢparţцniciodaţãцdeцlaцdeclanоareaцrãzboiului.ц
Unц alţц arţicolц inţereŢanţц eŢţeц ,,Falniciiц eroiц aiц regimenţuluiц 43”,ц undeц Ţeц araţãц cãц
regimenţulцdinцCaranŢebeоцaцavuţцunцcomporţamenţцeroicц„pe câmpul de lupţã ruŢeŢc,
unde cu un impunãţor diŢpre de moarţe a opriţ aţacurile înverоunaţe ale duоmanului”. Se mai
aminţeоţeцcãцRegimenţulц43цaцajunŢцpeцfronţulцiţalian,цundeцaцfoŢţцimplicaţцînцlupţeleц
deц laц Doberdo,ц opunândц reziŢţen ã,ц aŢţfelц cãц fronţulц aceŢţuiц regimenţц nuц aц foŢţц
spart.19 PeцlângãцaceŢţeцinforma iiцgãŢimцоiцdaţeцreferitoare la moartea unor militari,
fiind publicate numeroase necroloage.
нiц înц paginileц publica ieiц ,,Foaieц OficioaŢã”,ц periodicц oficialц alц EpiŢcopieiц
Greco-Caţoliceц dinц Lugoj,ц aparц daţeц inţereŢanţeц deŢpreц Primulц Rãzboiц Mondial.ц
Aceste date sunt importante, penţruц cãц aparц înц publica iaц oficialãц aц epiŢcopieiц
greco-caţoliceц оiц exprimãц pozi iaц aceŢţeiц inŢţiţu iiц înţr-unц momenţц înц careц aţâţц
BiŢericaц Orţodoxã,цcâţцоiцceaцGreco-Caţolicã,ц ţreceauцdeц laцloialiţaţeaцdinaŢţicãц laц

18 Gheorgheц Rancu,ц ,,Conţribu iaц preoţuluiц IoŢifц Coriolanц Buracuц (1888-1964) la consolidarea
proceŢuluiц unificãriiц româneоţi”,ц înц volumulц Pe drumul Marii Uniri,ц coordonaţц deц VaŢileц Popeangã,ц
EmilцArbonie,цArad,ц„VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц2008.цp.ц200.
19 Foaie Diecezanã,цnumãrц48,ц29цnoiembrie/12цdecembrieц1916.

96
 Nr. 3, 2017

apãrareaц inţereŢuluiц na ional.ц Paginile acestui ziar sunt o „mãrţurie a ţranŢformãrilor

radicale care Ţe peţreceau aţâţ în Ţocieţaţea româneaŢcã, câţ оi în cea din Cenţrul Europei”.20
InţereŢanţц eŢţeц cã,ц înц celeц maiц mulţeц cazuri,ц înц paginileц ,,Foiiц OficioaŢe”ц
Ţunţц publicaţeц doarц deciziileц оiц ordineleц daţeц deц auţoriţã i,ц fãrãц caц aceŢţeaц Ţãц fieц
comenţaţe.ц Excep ieц facц câţevaц numereц undeц Ţunţц prezenţaţeц deciziileц luaţeц laц
nivelul conducerii episcopiei de la Lugoj sau sunt amintite deciziile luate de
ConŢiŢţoriulц Miţropoliţanц deц laц Blaj.ц Publica iaц Episcopiei Greco-Catolice din
Lugojц Ţeц remarcãц înц peiŢajulц preŢeiц ecleziaŢţiceц bãnã eneц prinц publicareaц unorц
cuvânţãriцaleцîmpãraţului.цToaţeцaceŢţeaцŢunţцdovadaцuneiцpoliţiciцcareцoŢcilaцînţreц
loialiţaţeaцdinaŢţicãцоiцapãrareaцinţereŢuluiцna ional.цÎnцpaginileцpublica ieiцlugojeneц
ŢeцpoaţeцobŢerva,цpeцlângãцloialiţaţeaцfa ãцdeцŢţaţ,цlaцîncepuţulцrãzboiului,цоiцinţereŢulц
epiŢcopieiц penţruц ajuţorulц maţerialц acordaţц Ţolda ilor,ц rãni ilor,ц vãduvelorц оiц
orfanilor,цdepãоindu-ŢeцînцmulţeцcazuriцŢpa iulцconfeŢional.21

Figura 4: PreoţulцNicolaeцBrânzeu
(SurŢã:цNicolaeцBrânzeu,цJurnalul unui preoţ bãţrân)

Înцpaginileц,,FoiiцOficioaŢe”цnuцpoţцfiцidenţificaţeцdaţeцdeŢpreцpreo iiцmiliţariц
greco-caţoliciцоiцniciцdeŢpreцînvã ãţoriiцmobiliza i,цnuцŢeцaminţeоţeцdeцnumeleцlorцоiц
niciцdeцloculцundeцacţivau,цnuцŢunţцpublicaţeцŢcriŢoriцdeцpeцfronţ,цcaцînцcazulцpreŢeiц
ecleziastice ortodoxe, presa greco-caţolicãцdinцBanaţцac ionândцînţr-unцŢenŢц„oficial”,ц

20 Maria AlexandraцPanţea,ц,,PrimulцRãzboiцMondialцоiцpozi iaцEpiŢcopieiцGreco-Catolice din Lugoj

reflecţaţãцînцpaginileцpublica ieiцFoaieцOficioaŢã”,цînцReŢţiţuiri bãnã ene,цnumãrцIV,ц2016,цp.ц257.

21 Ibidem.

97
 Astra Sabesiensis

fãrãцaцpublicaцinforma iiцcareцpuţeauцderanjaцauţoriţã ileцdeцlaцBudapeŢţaцŢauцViena.ц

ChiarцdacãцînцpreŢaцoficialãцnuцŢeцaminţeоţeцdeцaceŢţeцevenimenţe,цcareцerauцfoarţe
imporţanţeцpenţruцŢocieţaţeaцromâneaŢcã,цînцuneleцperiodiceцlocaleцediţaţeцdeцpreo iiц
оiцproţopopiiцgreco-caţoliciцŢeцpoţцidenţificaцdaţeцinţereŢanţeцоiцdeŢpreцŢiţua iaцdeцpeц
fronţ,цdarцоiцdinцlumeaцromâneaŢcã.цImporţanţãцînцaceŢţцŢenŢцaцfoŢţцreviŢţaц,,Calea
Vie ii”,цediţaţãцîncepândцcuцanulц1916цdeцproţopopulцgreco-caţolicцNicolaeцBrânzeu,ц
ca „foaie Ţãpţãmânalã meniţã a oferi o lecţurã bunã foloŢiţoare оi creоţinã nu numai poporului
credincioŢ rãmaŢ acaŢã, ci оi bravilor Ţolda i duоi în rãzboi оi celor rãni i care peţrec prin Ţpiţale”.22
PoţriviţцcelorцmãrţuriŢiţeцdeцNicolaeцBrânzeu,цpublica iaцaцapãruţцpenţruцcãцînцţimpulц
rãzboiuluiц„aţâţ cei de pe fronţ îngropa i în ţranоee, câţ mai aleŢ cei din Ţpiţale aveau nevoie de ceva
de ciţiţ”.23 Publica iaцaцapãruţцpânãцlaцŢfârоiţulцrãzboiului,цcândцBanaţulцaцfoŢţцocupaţц
deцţrupeleцŢârbeоţi.цц
Dacãцînцpaginileцpublica iilorцgreco-caţoliceцоţirileцŢunţцmaiцpu ineцоiцŢeцpoaţeц
constata o loialitate a conducerii Bisericii Greco-Caţoliceцfa ãцdeцauţoriţã ileцŢţaţului,ц
înцpaginileцpreŢeiцecleziaŢţiceцorţodoxeцdaţeleцdeŢpreцŢiţua iaцdeцpeцfronţцŢunţцmulţц
maiцmulţeцоiцpeцbazaцaceŢţoraцŢeцpoaţeцreproduceцdramaцŢocieţã iiцromâneоţiцînцaniiц
rãzboiului.цÎnцpaginileцpublica iilorц,,BiŢericaцоiцоcoala”цоiц,,FoaieцDiecezanã”цŢeцgãŢeŢcц
daţeцimporţanţeцdeŢpreцceiцmobiliza i,цdarцоiцŢcriŢoriцţrimiŢeцredac ieiцaţâţцdeцpreo iiц
miliţariцоiцînvã ãţoriiцcareцacţivauцpeцfronţ,цcâţцоiцdeцŢimpliiцŢolda iцcareцdoreauцaцfaceц
cunoŢcuţãцlumiiцţragediaцprinцcareцţreceau.цPeцlângãцaceŢţeцperiodiceцoficialeцauцmaiц
puţuţц fiц idenţificaţeц оiц alţeц publica ii,ц anuareц оiц calendareц apãruţeц laц Aradц оiц
CaranŢebeо,ц undeц Ţunţц publicaţeц relaţãriц deц peц fronţц оiц medalioaneц aleц preo ilorц
miliţariцcareцerauцmobiliza i.
Pornindц deц laц relaţãrileц idenţificaţeц înц paginileц preŢeiц ecleziaŢţiceц bãnã eneц
puţemц conŢţaţaц Ţchimbãrileц dureц produŢeц înц Ţocieţaţeaц româneaŢcãц dinц cauzaц
declanоãriiц conflicţului.ц Imediaţц dupãц începuţulц Ţãuц оiц mobilizareaц maŢivãц aц
românilor,цpopula iaцcivilãцaцŢuporţaţцmulţipleцgreuţã i,цcareцauцluaţцpropor iiцînцaniiц
careцauцurmaţ.цLumeaцruralãцromâneaŢcãцŢ-a confruntat cu mari probleme materiale
оiц financiare.ц NumeroaŢeц familiiц auц foŢţц dezbinaţe,ц penţruц cãц bãrba iiц auц foŢţц
mobiliza i,цiarцmul iцnuцŢ-auцmaiцînţorŢцacaŢãцniciodaţã.цToate acestea sunt prezentate
înц paginileц preŢeiц ecleziaŢţiceц bãnã ene,ц careц aц avuţц rolulц uneiц adevãraţeц cronici,ц
reflecţândцaţâţцŢiţua iaцdeцpeцfronţ,цcâţцоiцceaцdinцŢaţeleцromâneоţi.

22 Foaie OficioaŢã,цnumãrц11,ц1917.
23 NicolaeцBrânzeu,цMemoriile unui preoţ bãţrân,цTimiоoara,цEdiţuraцTriade,ц2015,цp.ц224.
98
 Nr. 3, 2017

The Image of the Front in the Ecclesiastical Press

from Banat (1914-1918)

(Abstract)

The outbreak of World War I strongly affected the Romanian society, tens of thousands of
Romanians arrived at the front, which made appear in the pages of the ecclesiastical publications from
Banat important news about the mobilized ones, as well as letters sent to the editorial office, both by
the military priests and teachers working on the front, as well as simple soldiers who wanted to make
known to the world the tragedy they were passing through. In the years of the World War I, the
ecclesiastical press, that was subordinate to the church and not to the political class, had an important
role, because it presented a series of front data that could reconstitute the atmosphere on the front and
make us better understand the drama of the Great War.
Keywords: publications, war, priests, Romanians, front, information.

99
Astra Sabesiensis

100
 Nr. 3, 2017

ŞTIRI DESPRE FAMILIA REGALÃ A ROMÂNIEI ÎN PAGINILE

PERIODICELOR ARÃDENE ,,ROMÂNUL” ŞI ,,BISERICA ŞI
ŞCOALA” ÎN PERIOADA PRIMULUI RÃZBOI MONDIAL ŞI A
MARII UNIRI

Dr. Sebastian-Dragoş Bunghez

Colegiul Na ional „Elena Ghiba Birţa”, Arad

Dinţreцpublica iileцapãruţeцlaцAradцînцlimbaцromânãцînцperioadaцPrimuluiц
RãzboiцMondialцоiцaцMariiцUniriцceleцmaiцimporţanţeцauцfoŢţцziarulц,,Românul”цоiц
Ţãpţãmânalulц ,,BiŢericaц оiц оcoala”.ц ,,Românul”ц eraц ziarulц oficialц alц Parţiduluiц
Na ionalцRomân,цfiindцconsiderat „vocea na iunii”,1 iarцprimulцŢãuцnumãrцapãruŢeцînц
3/16цianuarieц1911.цÎncãцdinцprimulцnumãrцŢeцprezinţãцprogramulцziarului,цaceŢţaц
avândц caц obiecţivц principalц realizareaц „uniţã ii culţurale a ţuţuror românilor de
preţuţindeni”.2 Seцmaiцaraţãцcã ceiцgrupa iцînцjurulцnouluiцziarцîоiцexprimãц,,afec iunea оi
legãţura ŢufleţeaŢcã fa ã de fra ii din România”,цdarцŢeцprecizeazãцcãцînц„afacerile poliţice ale
fra ilor noоţri din România nu ne ameŢţecãm”.3 PoţriviţцluiцVaŢileцGoldiо,цziarulцaveaцcaц
scop „neceŢiţaţea de a Ţe apãra Ţolidariţaţea na ionalã a românilor”,цiarцînцţimpulцrãzboiuluiц
a fost „piaţra credin ei româneоţi, goarna înŢufle irii оi a nãdejdii”.4 ZiarulцaveaцcaцŢcopцоiцoц
bunãцinformareцaцţuţurorцceţã enilor,цindiferenţцdeцna iuneцоiцconfeŢiune, fapt ce i-a
aduŢцmulţцŢucceŢцîncãцdinцmomenţulцapari iei.цS-a impus ca unul dintre cele mai
imporţanţeц ziareц aleц românilorц dinц monarhiaц auŢţro-ungarã,ц ajungândц оiц înц
România,ц undeц aц foŢţц ŢuŢ inuţц deц Nicolaeц Iorga,ц careц aц foŢţц unulц dinţreц
colaboratoriiцziarului,цfiindцоiцauţorulцmaiцmulţorцarţicole.ц,,BiŢericaцоiцоcoala”цeraц
publica iaц oficialãц aц EpiŢcopieiц Aradului.ц Aц apãruţц dinц 30ц ianuarie/11ц februarieц
1877,ц fiindц înfiin aţãц laц ini iaţivaц epiŢcopuluiц Ioanц Me ianu,ц viiţorц miţropoliţц alц
Ardealului. Poaţeц fiц conŢideraţãц unaц dinţreц celeц maiц reprezenţaţiveц publica iiц
ecleziaŢţiceц româneоţiц dinц TranŢilvaniaц оiц Banaţ.ц Ini ial,ц înц paginileц publica ieiц
arãdene,цauцapãruţцarţicoleцreferiţoareцlaцvia aцbiŢericeaŢcãцоcolarãцоiцculţuralã,цdarц

1 IulianцNegrilã,цPreŢa liţerarã româneaŢcã arãdeanã (1869-1944),цArad,цEdiţuraцMulţimediaцInţerna ional,ц

1999, p. 166.
2 Raduц Morariu,ц „Conţribu iiц laц iŢţoriculц ziaruluiц Românulц 1911-1918”,ц înц volumulц AdminiŢţra ie

româneaŢcã arãdeanã,ц I,цcoordonaţцdeц Doruц Sinaci,ц Emilц Arbonie,цArad,ц„VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyц

Press, 2010, p. 102.
3 Ibidem, p. 103.
4 IulianцNegrilã,цZiarul Românul оi Marea Unire,цBucureоţi,цEdiţuraцPoliţicã,ц1988,цp.ц460.

101
 Astra Sabesiensis

ocazionalц оiц daţeц deŢpreц Ţiţua iaц dinц România.ц Seц poaţeц conŢţaţaц cãц dupãц luareaц
unorцmãŢuriцdeцmaghiarizare,цlaцîncepuţulцŢecoluluiцalцXX-lea,цоţirileцreferiţoareцlaц
via aцculţuralãцdinцRomâniaцaparцţoţцmaiцdeŢ,цiarцperiodiculцarãdeanцţranŢmiţeцţoţц
mai mult „ideea de uniţaţe a românilor de preţuţindeni”.5
AŢţfel,ц Ţeц poaţeц Ţpuneц cãц înц momenţulц declanоãriiц conflicţuluiц celeц douãц
publica iiц arãdeneц lupţauц penţruц promovareaц idealuluiц na ional,ц unц rolц imporţanţц
avându-l,ц înц aceŢţц ŢenŢ,ц promovareaц imaginiiц familieiц regaleц româneц оiц a
informa iilorц referiţoareц laц aceaŢţa.ц Dinц cauzaц caracţeruluiц diferiţц alц celorц douãц
periodiceцоiцmodulцînцcareцŢunţцredacţaţeцоţirileцdeŢpreцfamiliaцregalãцaцRomânieiцînц
eleцeŢţeцdiferiţ,цdupãцcumцŢeцvaцvedeaцpeцparcurŢulцaceŢţuiцŢţudiu.
Deоiц nuц eraц oц publica ieц cuц caracţerц poliţic,ц înц paginileц Ţãpţãmânaluluiц
,,BiŢericaцоiцоcoala”цauцapãruţ,цţoţuоi,цînцaniiцrãzboiuluiцinforma iiцreferiţoareцlaцvia aц
poliţicãц aţâţц deц laц BudapeŢţaц оiц Viena,ц câţц оiц deц laц Bucureоţi.ц Iarц prinţreц aceŢţea,ц
numeroaŢeцŢeцreferãцlaцfamiliaцregalãцaцRomâniei.цEvidenţ,цcenzuraцfunc iona,цaŢţfelц
încâţц nuц Ţ-auц publicaţц оţiriц deŢpreц ţoaţeц evenimenţeleц imporţanţe,ц iarц arţicoleleц
publicaţeцauцunцţonцimpuŢцdeцcondi iileцpoliţiceцaleцţimpului.цSiţua iaцromânilorцdinц
monarhiaц dualiŢţãц eraц exţremц deц delicaţãц înц perioadaц rãzboiului,ц iarц eiц auц foŢţц
nevoi iц Ţãц adopţeц deц mulţeц oriц aţiţudiniц careц nuц concordauц cuц propriileц lorц
convingeriцоiцŢenţimenţe.ц
Referindu-Ţeц laц Ţiţua iaц publica ieiц arãdene,ц viiţorulц epiŢcopц orţodoxц deц
Oradea, Roman Ciorogariu, mãrţuriŢeaц înц memoriileц Ţaleц cã,ц înц ciudaц mãŢurilorц
dureцluaţeцdeцclaŢaцpoliţicãцmaghiarã,цpublica iaцarãdeanãцaцconţinuaţцŢãцexiŢţeцоiцînц
ţimpulцrãzboiuluiцpenţruцcãцnuцeraцunцziarцpoliţic,цciцunulцdeц„îndrumare a preo imei оi
învã ãţorimei”, iar cei din redac ieцnuцerauцobliga iцŢãцpubliceц„mincinoaŢele comunicaţe
miliţare оi poliţice”.ц Acelaоiц inţelecţualц arãdeanц Ţcriaц оiц cãц dupãц declanоareaц
conflicţului,ц înц caliţaţeц deц redacţor-оef,ц aц abordaţц ţemeц deц „religioziţaţe, moraliţaţe,
culţurale, de cariţaţe оi de jerţfa ce o aduce poporul româneŢc în aceŢţ rãzboi. O înglobare a unei
conоţiin e na ionale în nucleul unei reviŢţe Ţãpţãmânale”.6
Pozi iaц deц neuţraliţaţeц adopţaţãц deц Româniaц laц declanоareaц rãzboiuluiц оiц
rolulц regeluiц Carolц nuц Ţunţц men ionaţeц înц ,,BiŢericaц оiц оcoala”.ц Înц Ţchimb,ц
,,Românul”ц publicãц oц Ţerieц deц arţicoleц deŢpreц aceaŢţa,ц darц unulц dinţreц eleц eŢţeц
cenzuraţцоiцînцloculцŢãuцapareцinŢcrip iaц„Confiоcaţ!”.7 DeŢpreцConŢiliulцdeцCoroanã,ц
inuţцlaц3цauguŢţц1914цlaцSinaia,цnuцŢeцpublicãцdecâţцoцŢcurţã apreciere a fostului
ministru conservator-democrat Constantin G. Dissescu referitoare la rege: „Am
plecaţ dupã ţerminarea conŢiliului cu impreŢiunea cã M. S. Regele, prin aţiţudinea Ţa de ieri, eŢţe

5 RaduцMorariu,ц„PeriodiculцBiŢericãцоiцнcoalãц1877-1918”,цînцCele ţrei Criоuri,цŢeriaцIII,цnumãrц10-12,

2009, p. 27.
6 Roman Ciorogariu, Zile ţrãiţe,цOradea,цTipografiaцDiecezanã,ц1926,цp.ц19.ц
7 Românul,цnumãrц164,ц26цiulie/8цauguŢţц1914.

102
 Nr. 3, 2017

оi mai mare decâţ pânã acum. N-am vãzuţ niciodaţã ceva mai grandioŢ, decâţ conŢiliul de
coroanã de ieri”.8
Toţцînц,,Românul”цeŢţeцincluŢ,цînцcadrulцrubriciiц„Informa iuni”,цunцŢcurţц
arţicolц deŢpreц aniverŢareaц deц 49ц deц aniц aц prin uluiц moоţeniţorц alц României,ц
Ferdinand.цSeцdãцоiцoцŢcurţãцbiografieцaцaceŢţuia,цcuцinforma iiцdeŢpreцînrudireaцŢaц
cuцregeleцCarol,цdeŢpreцŢţudiileцŢale,цŢo iaцоiцcopiiiцŢãi.цToţцaiciцŢeцmaiцapreciazãцcãц
„în curând, probabil, El va fi deŢţinaţ Ţã Ţe punã în frunţea viţezei armaţe române”.9
Toţuоi,ц оiц,,BiŢericaц оiц оcoala” aцfoŢţц recepţivãц „chiar pânã la Marea Unire оi
fa ã de evenimenţele ce priveŢc inŢţiţu ia regaliţã ii României”. 10 Înц ţoamnaц anuluiц 1914ц aц
foŢţцdeplânŢãцmoarţeaцregeluiцCarolцIцalцRomâniei.цRomanцCiorogariu,цredacţorul-
оefц alц publica ieiц arãdene,ц relaţaц cã aţunciц cândц ţelegramaц birouluiц deц preŢãц dinц
BudapeŢţaц prinц careц Ţeц anun aц moarţeaц regeluiц aц ajunŢц laц redac ieц Ţ-a produs o
„impreŢie indeŢcripţibilã”.цDeоiцaveaцlegãţuriцcuцnumeroоiцinţelecţualiцоiцpoliţicieniцdeцlaц
Bucureоţiц оiц оţiaц deŢpreц înrãuţã ireaц Ţţãriiц deц Ţãnãţaţeц aц monarhului,ц Romanц
CiorogariuцaцfoŢţцprofundцŢurprinŢ.цMarcaţцdeцevenimenţ,цconŢideraцcãц„a muriţ un
rege în elepţ care a fãuriţ România modernã оi cu auţoriţaţea lui i-a înãl aţ preŢţigiul în Europa,
iar pentru puterile Centrale un aliaţ convinŢ pânã la moarţe”. 11 Cu prilejul decesului
ŢuveranuluiцRomâniei,цpublica iaцapareцcuцprimaцpaginãцîncadraţãцînцchenarцnegruц
оiц avândц peц primeleц douãц paginiц unц arţicolц elogioŢц deŢpreц perŢonaliţaţeaц оiц rolulц
defuncţului,цînŢo iţцdeцoцfoţografieцimpreŢionanţã.цÎnцarţicolцŢeцafirmã,цînţreцalţele:ц
„În ţimp de pace a clãdiţ aceaŢţã domnie, culţura româneaŢcã, uniţaţea ŢufleţeaŢcã a ţuţuror
românilor; în ţimp de rãzboi a creaţ regaţul român, veghea româniŢmului оi a civiliza iunei. Dar
regele Carol n-a fost numai al ãrii Ţale оi numai al românilor de preţuţindeni, ci o parţe din
Ţufleţul Europei. Europa cenţralã pe el l-a avuţ de înainţemergãţorul civiliza iunei în Balcani оi
prin bra ul lui puţernic a ŢuŢ inuţ echilibrul în vieŢparul acela balcanic, câţã vreme s-a putut pe
cale diplomaţicã, iar când ţoţul pãrea a fi nimiciţ, cu voinica Ţa armaţã a opriţ în loc pieirea оi în
pacea din Bucureоţi a Ţţabiliţ echilibrul balcanic”.цAcelaоiцarţicolцapreciazãцdeŢpreцCarolцI:ц
„A foŢţ prieţenul Domniţorului noŢţru, aliaţul monarhiei noaŢţre, regele fra ilor noоţri de un Ţânge
de peŢţe Carpa i, Ţţâlpul biŢericei orţodoxe”. 12 Toţц aiciц Ţeц dauц оiц câţevaц informa iiц
referiţoareцlaцcircumŢţan eleцdeceŢului,цoцparţeцdinцprevederileцţeŢţamenţuluiцregeluiц
оiцŢunţцreproduŢeцţelegrameleцdeцcondolean eцadreŢaţeцregineiцvãduveцdeцîmpãra iiц
Wilhelm al II-leaц оiц Franzц JoŢeph,ц precumц оiц rãŢpunŢulц regineiц EliŢabeţaц cãţreц
monarhul german: „Regele Carol v-a foŢţ credincioŢ pânã la ulţima Ţuflare”.13

8 Ibidem.
9 Ibidem,цnumãrц176,ц12/25цauguŢţц1914.ц
10 DumiţruцVlãdu ,ц,,ReviŢţaцarãdeanãцBiŢericaцоiцоcoala”,ццînцvolumulцSţudii оi cerceţãri de iŢţoria preŢei,

coordonaţцdeцMarianцPeţcu,цArad,ц„VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц2008,цp.ц77.
11 Roman Ciorogariu, Zile ţrãiţe, p. 22.
12 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц40,ц5/18цocţombrieц1914.
13 Ibidem.

103
 Astra Sabesiensis

нiцînц,,Românul”,цmoarţeaцregeluiцCarolцeŢţeцreflecţaţãцpeцlarg,цînцnuцmaiц
pu inц deц ţreiц pagini.ц Numãrulц dinц 28ц Ţepţembrie/11ц ocţombrie,ц careц anun ãц
deceŢulцŢuveranuluiцRomâniei,цapareцcuцprimaцpaginãцîncadraţãцînцchenarцnegruцоiц
publicãц peц mijloculц eiц oц foţografieц aц luiц Carolц I.ц Înц arţicolulц deц fondц Ţeц araţã:ц
„Sunţem ceţã eni credincioоi ai Sţaţului Ungar [...] dar ţoţdeauna Ţufleţele noaŢţre au avuţ
Ţinceriţaţea a recunoaоţe оi a o Ţpune pe fa ã, cã aceeaоi iubire o Ţim im fa ã de neamul noŢţru
româneŢc оi inimile noaŢţre în fiece moment au resim iţ durerile оi bucuriile Românilor de
preţuţindeni”.цнiцţoţцaiciцŢeцmaiцŢcrie:ц„noi jelim nu numai pe cel mai mare Român, noi jelim
pe amicul Ţincer al iubiţului noŢţru împãraţ оi rege FranciŢc IoŢif I-ul, noi jelim pe aliatul
monarhiei austro-ungare”. DeŢpreцregeleцCarolцŢeцmaiцapreciazã:ц„O lume înţreagã priveоţe
azi Ţpre Bucureоţi оi puţerile Europei Ţe înţrec Ţpre a câоţiga prieţenia de mare pre a Sţaţului
Român. AceaŢţa e opera marelui diŢpãruţ”.цAuţorulцmaiцmãrţuriŢeоţeцоiцcãц„în ceaŢul aceŢţa
de cea mai adâncã durere penţru româniŢmul înţreg avem paţrioţica daţorin ã Ţã mãrţuriŢim, cã
ne Ţim im parţe din aceŢţ româniŢm оi cã nu eŢţe penţru noi indiferenţã mai vârţoŢ Ţoarţa
României, aceŢţ izvor Ţfânţ al culţurii noaŢţre na ionale”.14
La pagina doi a numãruluiц dinц 28ц Ţepţembrie/11ц ocţombrieц alц
,,Românului”цŢeцdãцoцbiografieцexţinŢãцpeцcâţevaцcoloaneцaцregeluiцCarolцI,цcareцeŢţeц
apreciat drept „Rege conŢţiţu ional, diŢţinŢ prin cea mai ŢcrupuloaŢã îndeplinire a daţoriilor”.15
Înц arţicolulц „Regeleц Carolц оiц Româniiц dinц Ungaria”,ц publicaţц ţoţц înц
,,Românul”,цeŢţeцciţaţцunцfragmenţцdinţr-oцŢcriŢoareцţrimiŢãцdeцCarolцIцluiцBiŢmarckц
înц decembrieц 1868,ц înц careц Ţeц apreciaц cãц „amici ia României cu Ungaria va deveni
adevãraţã numai aţunci, când Maghiarii îоi vor Ţchimba poliţica lor fa ã cu Românii
ţranŢilvãneni оi adicã dacã Maghiarii vor reŢtitui Românilor drepţurile poliţice, pe care ei le-au
avuţ Ţub AuŢţria”.ц Înц acelaоiц arţicol,ц auţorulц conŢiderãц cãц regeleц Carolц credeaц cãц
„Ţingurã federalizarea imperiului austro-ungar va da aceŢţuia ţãria neceŢarã, prin care aceŢţ
imperiu îоi va puţea validiţa cu ŢucceŢ, alãţurea de România, chemarea de a fi pavãza neamurilor
din apuŢ împoţriva invaziunii ŢlaviŢmului”.16
Ulţimulцarţicolцalц,,Românului”,цdinц28цŢepţembrie/11цoctombrie, care se
ocupãц deц deceŢulц monarhuluiц Românieiц eŢţeц inţiţulaţц „PerŢonaliţaţeaц regeluiц
Carol”.цAuţorulцlaudãцfapţeleцluiцCarolцI,цcareц„a daţ Ţţabiliţaţe ţronului României”, i-a
conduŢцpoliţicaцexţernãцînцaоaцfelцîncâţц„România a deveniţ un facţor de puţere în rela iile
inţerna ionale” оiцaцconţribuiţцоiцlaцdezvolţareaцculţuriiцei.17
нiцnumãrulц214,цdinц30цŢepţembrie/13цocţombrieц1914,цalц,,Românului”,цŢeц
ocupãц deц dinaŢţiaц dinц România.ц Peц primaц paginãц Ţeц gãŢeоţeц unц arţicolц inţiţulaţц
„RegeleцFerdinand”,цînцcareцauţorulцconŢiderãцcãц„Sţaţele, în care ţrãieŢc Românii [...] Ţe
poţ rãŢboi înţre Ţine оi, fãrã îndoialã, Românii în Ţţaţele lor îоi vor face daţoria paţrioţicã [...]

14 Românul,цnumãrц213,ц28цŢepţembrie/11цocţombrieц1914.
15 Ibidem.
16 Ibidem.
17 Ibidem.

104
 Nr. 3, 2017

niciodaţã înŢã de acum înainţe nu Ţe va puţea Ţţârpi din Ţufleţele româneоţi conоţiin a Ţfânţã a
uniţã ii lor eţnice оi culţurale”.ц Toţodaţã,ц Ţeц afirmãц cãц „Românii de preţuţindeni în regele
României vãd pe apãrãţorul fireŢc al romaniţã ii lor оi penţru aceea îl reŢpecţã оi îl iubeŢc”.18
Înц acelaоiц numãrц alц ,,Românului”ц eŢţeц incluŢã,ц din nou, biografia regelui
Ferdinand,цcareцmaiцfuŢeŢeцpublicaţãцcuцprilejulцaniverŢãriiцŢaleцdeц49цdeцaniц(veziц
maiцŢuŢ),цînŢo iţãцacumцоiцdeцoцfoţografieцaцPalaţuluiцCoţroceni.19
Toţц înц numãrulц 214ц dinц ,,Românul”ц eŢţeц publicaţц unц arţicolц inţiţulaţц
„Aminţiri оiцanecdoţeцdeŢpreцRegeleцCarol”,цcareцreiaцoцparţeцdinţr-unцarţicolцapãruţц
înц1913цînцziarulцiţalianц,,CorriereцdellaцSera”.цSeцglumeоţeцpeцŢeamaцpuncţualiţã iiц
regeluiц Carol,ц Ţeц dãц oц Ţerieц deц informa iiц deŢpreц legãţurileц Ţaleц cuц Iţaliaц eţc.20 La
paginile ţreiцоiцpaţruцaleцaceluiaоi numãrцeŢţeцpublicaţã,цŢubцţiţlulц„Moarţeaцregeluiц
Carol”,цoцgrupareцdeцоţiriцpeцaceŢţцŢubiecţ:цdeŢpreцboalaцregelui,цdeŢpreцfelulцînцcareц
aц reac ionaţ,ц conŢţernaţã,ц opiniaц publicãц dinц România,ц deŢpreц doliulц careц Ţ-a
inŢţiţuiţцînц arã,цdeŢpreцulţimeleцoreцaleцregelui,цdeŢpreцreunireaцcelorцdouãцCamereц
оiц depunereaц jurãmânţuluiц deц cãţreц regeleц Ferdinandц I,ц deŢpreц con inuţulц
ţeŢţamenţuluiц regelui,ц careц aц lãŢaţц 12ц milioaneц deц leiц înц Ţcopuriц deц binefacereц оiц
deŢpreцfapţulцcãцînmormânţareaцŢaцvaцaveaцlocцpeц15цocţombrie.цGrupareaцdeцоţiriц
Ţeц încheieц cuц maiц mulţeц fragmenţeц dinц diŢcurŢurileц roŢţiţeц deц regeц cuц diverŢeц
prilejuri.21
Înц,,BiŢericaцоiцоcoala”цdinц12/25цocţombrieц1914цŢeцpublicã,цînцînţregime,ц
testamentul regelui Carol I, ale cãruiцdorin eцŢunţцapreciaţeцînцcuvinţeцmãguliţoareц
deц cãţreц publiciŢţ:ц „Ca un în ãlepţ a ţrãiţ Regele Carol оi оi-a guvernaţ ara, ridicând-o la
ţreapţa pe care Ţe aflã aŢţãzi, оi cu rarã în ãlepciune Ţ-a pregãţiţ el din vreme оi penţru calea pe
care ţo i avem Ţã o facem, împãra ii оi Ţãracii, penţru ţrecerea la via a de veci. нi-a fãcuţ încã
înainţe cu cinciŢprezece ani ţeŢţamenţul, în care e reoglindaţã înţreaga Ţa gândire оi Ţim ire,
înţreaga Ţa iubire de arã оi de popor. DouãŢprezece milioane de lei a lãŢaţ Regele Carol penţru
Ţcopuri de binefacere, penţru aоezãminţe noi culţurale оi de binefacere оi penţru înţãrirea
aоezãminţelor exiŢţenţe în România. нi-a aduŢ aminţe de feţele de ofi eri, de Ţţuden ii Ţãraci, de
munciţorii rurali, de ţoaţe pãţurile poporului româneŢc, pe care l-a iubiţ оi care l-a adoraţ pe el, în
via ã, ca оi acum, dupã moarţe”.22 ÎnцacelaоiцnumãrцeŢţeц incluŢц оiцunцarţicolцînцcareцŢeц
deŢcrieцînmormânţareaцregeluiцCarolцI.
Numãrulц251цdinц,,Românul”,цdinц14/27цnoiembrieц1914,цreproduceцunele
afirma iiц dinţr-unц arţicolц alц luiц Vinţilãц Brãţianu,ц publicaţц înц ,,ReviŢţaц Cerculuiц deц
Sţudiiц aц Parţiduluiц Liberal”,ц inţiţulaţц „Domniaц regeluiц Ferdinand”.ц Acolo,ц fraţeleц
primului-miniŢţruц alц Românieiц apreciaц cãц domniaц luiц Ferdinandц vaц fiц „cel pu in la

18 Ibidem,цnumãrц214,ц30цŢepţembrie/13цocţombrieц1914.
19 Ibidem.
20 Ibidem.
21 Ibidem.
22 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц41,ц12/25 octombrie 1914.

105
 Astra Sabesiensis

începuţul ei, rãzboinicã оi de apãrare na ionalã”.цSeцbazaцînцafirma iaцŢaцpeцconŢţaţareaцcãц

rãzboiulц careц izbucniŢeц deц ţreiц luniц aц fãcuţц caц „problemele de înţregire eţnicã” Ţãц
preocupeц peц paţrio iiц dinц mulţeц ãri.ц Vinţilãц Brãţianuц conŢideraц cãц aŢpira iileц
na ionaleцaleцRomânieiцŢeцоiцpoţцîndeplini,цdacãцŢunţцpregãţiţe,цaŢţfelцîncâţцоiцdomniaц
regelui Ferdinand poate fi „o epocã eroicã”, asemenea celor de la „1848 pânã la 1859 оi
1877”.цElцcredeaцcãцRomâniaцareцoцconоţiin ãцna ionalãцînţãriţãцde „evenimenţele din
1912 оi 1913”,цoцarmaţãц„Ţuficienţã ca Ţã aţârne de pe acum greu, în evenimenţele de mâine” оiц
oцŢiţua ieц financiarãцbunã.ц Recomandaц „o оi mai mare încordare a înţregii energii de care
diŢpune Ţţaţul оi neamul româneŢc”.23
Înц numãrulц 46ц dinц 16/29ц noiembrieц 1914ц alц ,,BiŢericiiц оiц оcolii”,ц eŢţeц
preluaţãцoцоţireцdinц,,L’IndépendanceцRoumaine”цreferiţoareцlaцcoreŢponden aцluiц
Carol I cu papa Benedict al XV-lea.цSeцaminţeоţeцdeцoцŢcriŢoareцţrimiŢãцpapeiцdeц
regeleц Carolц înainţeц cuц câţevaц zileц deц aц muri.ц Regeleц Ţeц plângeaц deц greuţaţeaц
vremurilorц оiц fãceaц apelц laц pace,ц arãţândц papeiц cãц „ţoaţe privirile оi ţoaţe nãdejdile, Ţe
îndreapţã cãţre BiŢerica noaŢţrã оi cãţre perŢoana înalţã a Sfin iei Tale, în credin a aceea, cã
miŢiunea aducãţoare de pace, vei puţea Ţã o împlineоţi cu ŢuceŢul doriţ”.24
Caц urmareц aц colaborãriiц luiц Nicolaeц Iorgaц cuц oц parţeц aц inţelecţualilorц
arãdeni,цînцpaginileц,,BiŢericiiцоiцоcolii”цauцapãruţцmaiцmulţeцarţicoleцaleцiŢţoricului.цÎnц
numãrulц dinц 30ц noiembrie/13ц decembrieц 1914, un astfel de articol elogia
personalitatea fostului rege. Este vorba, de fapt, de o reproducere a unui articol
ŢcriŢцоiц publicaţц deцNicolaeцIorga,цînц ,,UniverŢul”,цînцcareцŢeцanalizeazãцmodulцînц
careцurmaцŢãцŢeцîmparţãцavereaцdefuncţului.цEŢţeцinfirmaţãцlegendaцîmbogã iriiцcuц
miliardeцaцregelui,цpenţruцcãцaceŢţaцaцînţrebuin aţцoцmareцparţeцdinцveniţulцcelorц12ц
moоiiц careц compuneauц domeniileц coroaneiц penţruц îmbunãţã iriц aduŢeц aceŢţora,ц
precumцоiцpenţruцajuţorareaцaцnumeroaŢeцfamiliiцnevoiaоe,цaцunorцînţreprinzãţoriцlaц
ananghie,ц penţruц opereц deц binefacere,ц penţruц „Cruceaц Roоie”ц Ţârbã,ц germanãц оiц
ruŢãцоiцpenţruцdiverŢeцnevoiцaleцŢţaţuluiцromân:ц„cinci milioane de lei penţru arţileria cu
ţragere repede, douã milioane penţru porţul ConŢţan a”.25 Acelaоiц numãrцdin Ţãpţãmânalulц
arãdean publicãц unц arţicolц deŢpreц Ţerbareaц organizaţãц cuц prilejulц depuneriiц
jurãmânţuluiцcerceţaоilorцdinцRomânia,цcareцŢ-a organizat la Arenele Romane din
Bucureоţi,цcuцparţicipareaцprincipilorцCarolцоiцNicolae,цaцminiŢţruluiцI.цG.цDucaцоiцa
alţorцoficialiţã i.26
,,Românul”цdinц12/25цdecembrieц1914,цŢeцdeŢchideцcuцunцarţicolцinţiţulaţц
„Cuvinţeleц Coroaneiц оiц unanimiţaţeaц na ionalã”.ц Acoloц Ţeц relaţeazãц deŢpreц
remiţereaц deц cãţreц comiŢiaц Ţpecialц deŢemnaţãц aц Adunãriiц Depuţa ilorц deц laц
Bucureоţiц aц adreŢeiц deц rãŢpunŢц laц meŢajulц ţronului.ц Înц aceŢţц documenţц eŢţeц

23 Românul,цnumãrц251,ц14/27цnoiembrieц1914.
24 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц46,ц16/29цnoiembrieц1914.
25 Ibidem,цnumãrц48,ц30цnoiembrie/13цdecembrieц1914.
26 Ibidem.

106
 Nr. 3, 2017

exprimaţãц unanimiţaţeaц „gândurilor оi Ţenţimenţelor reprezenţan ei na ionale, ale cãrei

preocupãri Ţe îndreapţã [...] numai Ţpre aceea ce formeazã [...] grija prefacerilor care vor ieоi din
rezulţaţele definiţive ale rãzboiului european”.цCuцaceŢţцprilej,цregeleцFerdinandцaц inuţцunц
diŢcurŢц înц careц aц ŢpuŢ,ц înţreц alţele:ц „în unirea Ţim eminţelor d[umnea]v[oaŢ]ţre, izvorâţe
dintr-un paţrioţiŢm cald оi luminaţ, gãŢeŢc cel mai puţernic Ţprijin în aceste momente de mare
rãŢpundere prin care ţrecem”. Iar autorul articolului conchide: „DeŢfãоurarea evenimenţelor
din ulţimele zile a fãcuţ dovada neîndoioaŢã, cã frunţaоii ãrii, indiferenţ de credin e poliţice, au
uiţaţ ţoţ ceea ce în vremuri normale ar fi puţuţ ca Ţã-i deŢparţã, punând penţru acum în Ţerviciul
inţereŢelor mari ale ãrii acea paţrioţicã unanimiţaţe, la care am aŢiŢţaţ deunãzi în adunarea
depuţa ilor”.27
DeŢpreцcerceţaоiцŢeцŢcrieцоiцînцprimulцnumãrцpeц1915цalц,,BiŢericiiцоiцоcolii”,ц
apãruţ înц 4/17ц ianuarie.ц Înţr-unц Ţcurţц arţicolц Ţeц relaţeazãц deŢpreц Ţãrbãţoareaц
pomuluiцdeцCrãciunцalцcerceţaоilorцromâni,цcareцŢeцdeŢfãоuraŢeцlaцBucureоţi,цînцŢalaц
ţeaţruluiц„CarolцcelцMare”.цCuцaceŢţцprilej,цprincipeleцCarolц inuŢeцunцdiŢcurŢцînцcareц
afirmase, înţreцalţele:ц„Mul i au crezuţ cã vrem Ţã înviem pe micii doroban i de mulţ adormi i.
Nu eŢţe adevãraţ, Ţcopul nostru este mai mult moral. E drepţ cã la armaţã ţrebue Ţã ne gândim
încã din prima ţinere e. Dar aceaŢţa nu înŢemneazã cã vrem Ţã ducem cerceţaоii la rãzboi. Înainţe
de ţoaţe noi vrem Ţã facem pe bunii ceţã eni de mâine care Ţã оţie cum Ţã Ţe conducã în Ţocieţaţe”.28
Toţцprin ulцCarolцaцluaţцparţeцоiцlaцoцconferin ãцaцcorpuluiцcerceţaоilorцcareц
aц avuţц locц laц Bucureоţiц peц 15/28ц marţieц 1915.ц Înц diŢcurŢulц inuţц cuц aceŢţц prilej,ц
relaţeazãц ,,Românul”,ц aceŢţaц aц ŢpuŢ:ц „Scopul cerceţãоiei e оi moral оi fizic. Nici unul nu
ţrebuie Ţã ne Ţcape, ci ţrebuie împinŢe ţoţdeauna împreunã. Nu vom ajunge la unul fãrã
celãlalţ”.29
Toţцînц,,Românul”цŢeцpublicaцоiцţelegramaцadreŢaţãцdeцmiţropoliţulцprimaţц
alцRomâniei,цKonon,цregeluiцFerdinand,цcuцprilejulцaniverŢãriiцproclamãriiцRegaţuluiц
Român.ц Înц ţexţulц aceŢţeia,ц ierarhulц îiц uraц monarhuluiц „ca providen a dumnezeiaŢcã Ţã
proţejeze ca înţoţdeauna marile оi Ţecularele inţereŢe ale poporului român, оi Ţã ajuţe pe MajeŢţaţea
VoaŢţrã, penţru ca progreŢul începuţ de realizaţ, prin munca neoboŢiţã a marelui VoŢţru
predeceŢor, la fondarea regaţului, Ţã conţinue prin MajeŢţaţea VoaŢţrã”.30
,,Românul” din 29 martie/11 aprilie 1915, reproduceцunцarţicolцapãruţцînц
ziarulцluiцP.цP.цCarp,ц,,Moldova”,цinţiţulaţц„GlaŢulцcelorцceцnuцmaiцŢunţ”.цAici,цeŢţeц
relaţaţãц oц audien ãц aц luiц Virgilц Arionц laц regeleц Carolц Iц dinц 26ц Ţepţembrieц 1914,ц
preziuaц mor iiц aceŢţuia.ц Ideileц regeluiц referiţoareц laц Ţiţua iaц inţerna ionalãц aц
României,цdupãцcumцreieŢцdinцarţicol,цŢunţцfoarţeцinţereŢanţe.цPenţruцîncepuţ,цCarolц
I i-aцpoveŢţiţцpoliţicianuluiцconŢervaţorцoцconvorbireцpeцcareцoцavuŢeŢeцcuцdoiцfra iц
englezi,ц B.,ц chiarц înainţeц deц a-lц primi.ц Aceоţia,ц veni iц dinц Bulgaria,ц îiц ŢpuŢeŢerãц

27 Românul,цnumãrц273,ц12/25цdecembrieц1914.
28 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц1,ц4/17цianuarieц1915.
29 Românul,цnumãrц64,ц20цmarţie/2цaprilieц1915.
30 Ibidem, numãrц66,ц27цmarţie/9цaprilieц1915.

107
 Astra Sabesiensis

regeluiцcãцdacãц„România Ţ-ar miоca, Bulgaria ar pãŢţra neuţraliţaţea”,цcerând,цînŢã,цŢãцiцŢeц

redeaцCadrilaţerul.цCarolцIцrãŢpunŢeŢeцvehemenţ:ц„Câţ voi fi eu rege, nu voi da o palmã
din pãmânţul ãrii”. Tot lui Arion, regele i-a zis: „cheŢţiunea TranŢilvaniei eŢţe o cheŢţiune
de poliţicã europeanã, greu de rezolvaţ, fãrã bunãvoin a declaraţã a puţerilor europene оi a
Germaniei”.ц Carolц Iц aц maiц afirmaţ,ц apoi,ц cãц „România [...] nu poaţe Ţã imprime dânŢa
direc ii poliţicii europene оi Ţã provoace ea evenimenţele. E o fericire când evenimenţele Ţe deŢfãоoarã
în direc ia în care Ţ-a fãcuţ dezvolţarea iŢţoricã a ãrii. Dezvolţarea noaŢţrã iŢţoricã eŢţe în
legãţurã cu Ţţãpânirea Dunãrii оi cu acceŢul la Mare. Cred cã aŢţãzi [...] urmând aceŢţã direc ie
iŢţoricã, a dezvolţãrii ãrilor, puţem ajunge la înţregirea neamului fãrã renun area definiţivã la o
provincie care pânã ieri a foŢţ a noaŢţrã”. Regele a recurs, apoi, la exemple din istorie
pentru a-оiц argumenţaц ideea.ц Aц afirmaţц оiц cã:ц „EŢţe Ţigur cã o puţere mare Ţţãpânã pe
malul dunãrean dominã ãrile noaŢţre [...] EŢţe o primejdie penţru noi dacã Ruоii, Ţţabili i la
gurile Dunãrii, îоi înţind Ţţãpânirea pe Marea Neagrã. De aci rezulţã inţereŢul cel mare ce noi
avem în conflicţul european оi e fireŢc ca noi Ţã dorim ca puţerile cenţrale Ţã iaŢã biruiţoare”.цCâţц
deŢpreцfãgãduielileцruоilor,цcãцneцvorцdaцArdealul,цînцcazцdeцvicţorie,цCarolцIцaцŢpuŢц
cãцnuцeцînцinţereŢulцRomânieiцcaцRuŢiaцŢãцîmparţãцAuŢţro-Ungaria,цpenţruцcãцRuŢiaц
arц închideц România la mare, i-arц luaц Gala iiц оiц arц încercui-o complet, ceea ce ar
obligaцRomâniaцоiцŢãцrenun eцlaцaŢpira iileцeiцaŢupraцBaŢarabiei.цIarцelцperŢonalцnuц
credeaцînцfãgãduielileцruоilor.31
RegeleцCarolцIцalцRomânieiцpareцŢãцfiцfoŢţцunцŢubiecţцfavoriţцоiцalцcelorцdin
redac iaц publica ieiц ecleziaŢţiceц arãdene.ц Chiarц dacãц biŢericaц eraц oficialц adepţaц
loialiţã iiц dinaŢţice,ц eaц urmãreaц оiц apãrareaц idenţiţã iiц na ionale,ц prinц conŢolidareaц
unorцlegãţuriцcuцromâniiцdeцdincoloцdeцCarpa i,цaceaŢţaцfiindцunaцdinţreцmãŢurileцde
proţec ieц fa ãц deц poliţicaц durãц deц maghiarizare.ц Înц aceŢţц conţexţ,ц înц numãrulц dinц
5/18ц aprilieц 1915ц alц ,,BiŢericiiц оiц оcolii”ц eŢţeц reproduŢц unц arţicolц dinц ,,Berlinerц
Tageblaţţ”,цcareцrelaţeazãцviziţaцunuiцziariŢţцgermanцlaцrege,цcuцcâţevaцzileцînainţeцde
moarţeaц aceŢţuia.ц Poţriviţц jurnaliŢţului,ц regeleц Ţeц reŢim eaц dupãц boalãц оiц purţaц
decora iiцgermane.ц нi-aцexprimaţцbucuriaц fa ãц deц înainţareaцvicţorioaŢãцaцţrupelorц
germaneцînцFran a,цdarцeraцŢcepţicцcãцvorцpuţeaцcuceriцceţaţeaцAnverŢцdeцlaцbelgieni,ц
cunoscândцbineцpuţereaцaceŢţeia.32 Dorin aцceaцmareцaцluiцCarolцI,цdupãцceleцŢcriŢeц
deцziariŢţulцgerman,цeraцŢãцŢeцîncheieцpacea.цRegeleцarцfiцŢpuŢ:ц „O de Ţ-ar gãţa aceŢţ
rãzboi, ce grozav Ţuferã ţoaţe puţerile Ţub influen a lui! A face rãzboi nu e aоa de greu, dar a-оi
aŢigura pacea în mod cinŢţiţ, aceaŢţa e greu, foarţe greu”.33
,,Românul” includeaцînцnumãrulцŢãuцdinц10/23цaprilieц1915цoцnoţi ãцdeŢpreц
paraŢţaŢulцdeцоaŢeцluniцpenţruцregeleцCarolцI,цcareцavuŢeŢeцlocцînцţoaţeцbiŢericileцdinц

31 Ibidem, numãrц68,ц29цmarţie/11цaprilieц1915.
32 нiц ţoţuоiц AnverŢц (Anţwerpen)ц aц foŢţц cuceriţц deц germaniц peц 9ц ocţombrieц 1914,ц cuц oц ziц înainţeaц
mor iiц regeluiц Carol. Vezi Mircea N. Popa, Primul Rãzboi Mondial 1914-1918,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц
нţiin ificãцоiцEnciclopedicã,ц1979,цp.ц187.
33 BiŢerica оi оcoala, numãrц14,ц5/18 aprilie 1915.

108
 Nr. 3, 2017

România,цincluŢivцînцcea deцlaцCurţeaцdeцArgeо,цundeцeraцînmormânţaţцdefuncţul,цlaц
careцparţicipaŢerãцmembriiцfamilieiцregaleцоiцaiцguvernului.34
Dupãцcâţevaцzile,цvãduvaцluiцCarolцI,цreginaцEliŢabeţa,цaцviziţaţцmãnãŢţireaц
Coţmeana,цzidiţãцdeцMirceaцcelцBãţrân.цViziţaцŢaцeŢţeцreflecţaţãцццînţr-un articol din
,,Românul”,ц careц relaţeazãц cumц reginaц оi-aц dovediţц оiц cuц aceŢţц prilejц mãrinimia,ц
împãr indцbaniцlocuiţorilorцnevoiaоi.35
Legãţurileцprin uluiцCarolцcuцcerceţaоiiцŢunţцŢurprinŢe,цdinцnou,цînцnumãrulц
din 22 aprilie/5 mai 1915 al ,,Românului”.ц Poţriviţц arţicoluluiц „Cerceţaоiiц dinц
SiliŢţra”,цînцziuaцdeц19цaprilie/2цmaiцaцavuţцlocцînцforţulцMedjidi-Tabiaцalцoraоuluiц
dinц Cadrilaţerц depunereaц jurãmânţuluiц cerceţaоilorц locali.ц Laц aceŢţaц auц aŢiŢţaţц оiц
prin iiцCarolцоiцNicolae,цcareцauцfoŢţцimpreŢiona iцdeцlupţaцŢimulaţãцînţreцcerceţaоiц
ce s-aцdeŢfãоuraţцcuцaceŢţцprilejцînцjurulцforţului.36
ReginaцEliŢabeţaцeцaduŢã,цdinцnou,цînцaţen iaцciţiţorilorцziaruluiц,,Românul”ц
cuц ocaziaц aniverŢãriiц aц 72ц deц ani.ц So iaц luiц Carolц Iц eŢţeц elogiaţãц înц articol pentru
operaцeiцdeцŢcriiţoareцоiцpenţruцpreocupãrileцŢaleцfilanţropice.цArţicolulцeŢţeцînŢo iţцоiц
deцoцfoţografieцrecenţãцaцei.37
Prin ulц Carolц aц conţinuaţц Ţã-оiц peţreacãц ţimpulц înц mijloculц cerceţaоilor.ц
,,Românul”цrelaţeazãцdeŢpreцoцexcurŢieцaцCenţurieiцIцdeцcerceţaоi,ц„LiceulцLazãr”,ц
efecţuaţãц Ţubц conducereaц moоţeniţoruluiц ţronuluiц înц împrejurimileц Bucureоţiului.ц
CuцaceŢţцprilej,цcerceţaоiiцauцfãcuţцfocul,цauцgãţiţц оiц i-auцarãţaţцprin uluiцexerci iileц
fiziceцpeцcareцauцînvã aţцŢãцleцfacãцînцcadrulцorganiza iei.38
Acţiviţaţeaцprin uluiцCarolцlaцconducereaцlegiunilorцdeцcerceţaоi,цconŢidera iц
„oŢţaоii de mâine”,ц eŢţeц lãudaţãц înц arţicolulц „Înţreц poporц оiц dinaŢţie”,ц reproduŢц înц
,,Românul”цdinцpaginileцorganuluiцoficialцalцguvernuluiцRomâniei,ц,,Viiţorul”.39
Dupãцziuaцdeц10цmaiц1915,цŢ-auцpublicaţцînцziarulц,,Românul”цmaiцmulţeц
arţicoleцdeŢpreцfamiliaцregalãцromânã.цPrimulцdinţreцaceŢţeaцŢeцinţiţuleazãц„Regeleц
Carol-fãuriţorцdeц arãцоiцînţemeieţorцdeцdinaŢţie”цоiцreproduceцfragmenţeцdinцziareleц
bucureоţeneц ,,Viiţorul”,ц oficioŢц alц guvernuluiц liberal,ц оiц ,,Sţeagul”,ц oficioŢulц
ParţiduluiцConŢervaţor.цAŢţfel,цcoţidianulцguvernamenţalцdeplângeцmoarţeaцregeluiц
Carol I, considerat „mare fãuriţor de arã”,цdarцconŢiderãцunцnorocцfapţulцcãцacelaоiц
monarhц aц înţemeiaţц o dinastie „care a moоţeniţ din Occidenţ ţoaţã pracţica guvernãrii,
idenţificându-Ţe în acelaоi ţimp cu ţoaţe dorurile, cu ţoaţe aŢpira iunile, cu ţoaţe cuţele cele mai
adânci ale Ţufleţelor оi inimilor româneоţi”.ц ,,Sţeagul” foloŢeоţeц cuvinţeц aŢemãnãţoare,
ciţaţeц оiц eleц înц ziarulц arãdean:ц „10 Mai nu eŢţe numai înţruparea fapţelor glorioaŢe ale lui

34 Românul,цnumãrц78,ц10/23цaprilieц1915.
35 Ibidem, numãrц85,ц18цaprilie/1цmaiц1915.
36 Ibidem, numãrц87,ц22цaprilie/5цmaiц1915.
37 Ibidem, numãrц93,ц30цaprilie/13цmaiц1915.
38 Ibidem, numãrц95,ц3/16цmaiц1915.
39 Ibidem, numãrц96,ц5/18 mai 1915.

109
 Astra Sabesiensis

Carol I, dar eŢţe оi aоţepţarea izbânzilor lui Ferdinand I”.ц Înц acelaоiц numãr,ц înц arţicolulц
„Serbareaц zileiц deц 10ц Mai”,ц ,,Românul”ц deŢcrieц modulц înц careц aц foŢţц celebraţãц
ŢãrbãţoareaцreŢpecţivãцînцRomânia,цcuцunцŢerviciuцreligioŢцоiцoцparadãцmiliţarã,цînц
cadrulцcãroraцmembriiцfamilieiцregaleцromâneцauцde inuţцrolulцprincipal.40
Înц numãrulц dinц 27ц mai/9ц iunieц 1915ц alц ,,Românului”,ц eŢţeц publicaţц unц
articol care reproduceцunцordinцdeцziцdaţцînц7цaprilieц1910цdeцregeleцCarolцIцоiцdeц
miniŢţrulцdeцrãzboi,цgeneralulцCrãiniceanu,цînцcareцŢeцafirmã,цînţreцalţele,цcãц„izbânda
Ţe înţemeiazã pe credin a оi voin a neŢţrãmuţaţã a fiecãrui oоţean de a învinge cu orice pre ”.ц Înц
mod Ţemnificaţiv,цarţicolulцareцţiţlulц„PeцceцŢeцînţemeiazãцizbândaцarmaţei?”.41
Acţiviţaţeaц prin uluiц Carolц laц conducereaц „AŢocia ieiц Cerceţaоilorц
României”ц Ţeц bucurã,ц înц iunieц 1915,ц deц oц aţen ieц deoŢebiţãц dinц parţeaц
,,Românului”.цNuцmaiцpu inцdeцţreiцarţicole sunt consacrate acestui subiect. Astfel,
înц numãrulц dinц 29ц mai/11ц iunieц 1915,ц arţicolulц „Paţronulц AŢocia ieiц Cerceţaоilorц
României”цdeŢcrieцŢerbareaцorganizaţãцlaцBucureоţiцînцziuaцdeц12/25цmai,цlaцcareцauц
parţicipaţц1000цdeцcerceţaоiцdinцceleц11цcenţurii dinцcapiţalã.цAцavuţцlocцunцŢerviciuц
religioŢ,ц laц BiŢericaц „Sfin iiц ConŢţanţinц оiц Elena”,ц apoiц noiiц cerceţaоiц auц depuŢц
jurãmânţul,ц iarц înц finalц principeleцCarolцaц inuţц obiоnuiţulцdiŢcurŢ,цînцcareцaцŢpuŢ,ц
înţreцalţele:ц,,Vã ŢfãţuieŢc Ţã fi i cu luare aminţe оi aŢculţãţori, nepierzând din vedere o Ţingurã
clipã frumoaŢa chemare pe care o ave i de a fi foloŢiţori aproapelui voŢţru оi ãrii voaŢţre”.42 Apoi,
peц 30ц mai/12ц iunieц 1915,ц Ţeц publicãц înц ,,Românul”ц arţicolulц „Cerceţaоiiц
Severineni”,цînцcareцŢeцrelaţeazãцdeŢpreцceremoniaцdepuneriiцjurãmânţuluiцdeцcãţreц
cerceţaоiiцdinцaceaцlocaliţaţe,цînцprezen aц principilorц Carolцоiц Nicolae.ц Laц Ţfârоiţulц
ceremoniei,цprincipeleцCarolцaц inuţцoцcuvânţare,цînцcareцaцafirmaţ:ц„Turnu-Severin este
cel mai drag oraо al ãrii Româneоţi, cãci aci a puŢ piciorul marele împãraţ Traian, înţemeieţorul
imperiului roman, precum оi neuiţaţul noŢţru rege Carol, înţemeieţorul ãrii româneоţi”. 43 Înц
fine, pe data de 7/20 iunie 1915 s-aц deŢfãоuraţц оiц depunereaц jurãmânţuluiц
cerceţaоilorцvâlceni,цlaцcareцauцparţicipaţ,цdeцaŢemenea,цprincipiiцCarolцоiцNicolae.ц
Deоiцоiцacumцprin ulцCarolцaц inuţцunцdiŢcurŢ,цînцarţicolulцdinц,,Românul”цaceŢţaцnuц
este reprodus.44
Deоiц eraц rãzboi,ц via aц dinц Româniaц decurgeaц aproapeц normal.ц Academiaц
Românãцaц inuţ,цîn iunieц1915,цoцоedin ãцŢolemnã,цînцprezen aцregeluiцFerdinand,цaц
regineiцMariaцоiцaцprincipeluiцCarol,цînцcareцŢ-au decernat premiile anuale scriitorilor
români.ц Înц deŢchidere,ц poţriviţц ,,Românului”,ц preоedinţeleц Academiei,ц dr.ц C.ц I.ц
IŢţraţi,цaц inuţцunцdiŢcurŢцînцcareцaцlãudaţцŢprijinulцoferiţцdeцCarolцIцînцţrecuţцînalţuluiц
forцdeцculţurãцоiцŢ-aцdeclaraţцconvinŢцcãцоiцŢubцdomniaцregeluiцFerdinandц„Academia

40 Ibidem, numãrц104,ц16/29цmaiц1915.
41 Ibidem, numãrц113,ц27цmai/9цiunieц1915.
42 Ibidem, numãrц115,ц29цmai/11цiunieц1915.
43 Ibidem, numãrц116,ц30цmai/12цiunieц1915.
44 Ibidem, numãrц129,ц14/27цiunieц1915.

110
 Nr. 3, 2017

va cãpãţa hoţãrâţa ei aоezare оi vazã”. Monarhul i-aц rãŢpunŢ,ц aŢigurândц Academiaц

Românãц deц Ţprijinulц Ţãuц оiц aц îndemnaţц Ţãц Ţeц lucrezeц penţruц dezvolţareaц culţuriiц
neamului,ц fiindcãц aŢţfelц „nu numai cã facem opera culţuralã, împlinim оi un acţ de
paţrioţiŢm”.ц Laц Ţfârоiţ,ц regeleц i-aц feliciţaţц peц Ţcriiţoriiц premia i,ц înţreц careц Ţeц gãŢeauц
Gala Galaction, Mihail CodreanuцоiцConŢţanţinцGane.45
Aceeaоiц оedin ãц feŢţivãц aц Academieiц Româneц eŢţeц deŢcriŢãц înţr-un articol
publicaţцînцnumãrulцdinц21цiunie/4цiulieц1915цalц,,BiŢericiiцоiцоcolii”,цcareцreproduceц
оiцelцinţegralцdiŢcurŢulцpreоedinţeluiцAcademieiцRomâneцоiцpeцcel al regelui.46
,,Românul”цmaiцpublicã,цînцiunieц1915,цînцarţicolulц„ScriŢoriцdinцBucureоţi”,ц
oцrelaţareцdeŢpreцviziţaцefecţuaţãцdeцfamiliaцregalãцînцcâţevaцlocaliţã iцdinцOlţenia.цÎnц
ţimpulц cãlãţoriei,ц membriiц dinaŢţieiц auц foŢţц înţâmpina iц deц oficialiţã ile locale, iar
popula iaцle-aцadreŢaţцova ii.47
Unц alţц arţicolц dinц ,,Românul”,ц careц Ţeц referãц laц membriiц familieiц regaleц
române,цeŢţeцcelцinţiţulaţц„OnomaŢţicaцregineiцMariaцaцRomâniei”,цînцcareцŢuveranaц
Românieiц eŢţeц elogiaţãц penţruц preocupãrileц Ţaleц culţuraleц оiц penţruц acţiviţã ileц
filanţropiceцpeцcareцleцdeŢfãоoarãцcuцabnega ieцоiцmulţцcuraj.48
Înцnumãrulцdinц11/24цocţombrieц1915цalц,,BiŢericiiцоiцоcolii”,цregeleцCarolцIц
eŢţeцreaduŢцînцaţen iaцciţiţorilor,цlaцîmplinireaцunuiцanцdeцzileцdeцlaцmoarţeaцŢa,цprin
reproducereaцunuiцdiŢcurŢц inuţцdeцNicolaeцIorgaцlaцCurţeaцdeцArgeоцcuцaceŢţцprilej.ц
Mareleц iŢţoricц Ţeц arãţaц nemul umiţц deц fapţulц cãц anulц ŢcurŢц deц laц deceŢulц regeluiц
fusese unul „pierduţ”, plin de discordii interne, de „neîncredere unuia în alţul, cele mai
cumpliţe învinuiri reciproce, amenin ãri de revolţe оi оoapţe de conŢpira ii”.ц нiц îndemnaц „a
închega Ţufleţele în idealul unei vie i cinŢţiţe, uniţare, din care Ţã renaŢcã noua via ã orice Ţoarţã ar
avea rãzboiul penţru noi”,ц fiindcãц numaiц aоaц ne-amц arãta „vrednici de marii noоţri
înainţaоi”.49
Înц numãrulц 49ц alц Ţãpţãmânaluluiц arãdean,ц publicaţц înц decembrieц 1915,ц
NicolaeцIorgaцŢaluţaцоiцviziţaцfãcuţãцlaцUniverŢiţaţeaцdinцBucureоţiцdeцreginaцMaria,ц
înŢo iţãцdeцprin eŢaцEliŢabeţa.цÎnţreцalţele,цprofeŢorulцlãudaцfapţulцcãцfamiliaцregalãц
îоiцcreоţeцurmaоiiц„în culţul ţradi iilor româneоţi”.50
FamiliaцregalãцaцRomânieiцeraцоiцînц1916цaţenţцobŢervaţãцdeцpreŢaцarãdeanã.ц
MoarţeaцregineiцEliŢabeţa,цvãduvaцluiцCarolцI,цeraцŢemnalaţãцînцambeleцperiodice.цÎnц
,,Românul”цdin 19 februarie/3 martie, s-aцpublicaţцoцŢcurţãцbiografie,цprecedaţãцdeц
unцarţicolцdeцaproapeцoцcoloanã,цînцcareцŢeцŢpunea,цînţreцalţele:ц„Acţiviţaţea ei Ţpornicã,
care оi-a aduŢ roadele penţru înţreg viiţorul ãrii, eŢţe legaţã penţru ţoţdeauna de numele reginei

45 Ibidem, numãrц120,ц4/17цiunieц1915.
46 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц25,ц21цiunie/4цiulie 1915.
47 Românul,цnumãrц127,ц12/25цiunieц1915.
48 Ibidem, numãrц158,ц22цiulie/4цauguŢţц1915.
49 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц41,ц11/24 octombrie 1915.
50 Ibidem,цnumãrц49,ц6/19 decembrie 1915.

111
 Astra Sabesiensis

care a foŢţ Carmen Sylva”.51 UnцarţicolцelogioŢцîiцdedicãцregineiцEliŢabeţaц оiцnumãrulц

dinц21цfebruarie/5цmarţieц1916цalц,,BiŢericiiцоiцоcolii”.цSeцŢpuneaцdeŢpreцdefuncţaц
Ţuveranã:ц „Niciodaţã o femeie nu Ţ-a înãl aţ la o mai înalţã ţreapţã a Ţţimei universale, ce a
umpluţ cele paţru regiuni ale lumei. Nu prin coroana regalã a ajunŢ la aceaŢţa ţreapţã, ci prin
coroana virţu ilor femeieоţi оi a înalţei inţeligen e, ce a ridicaţ-o în panţeonul poe ilor nemuriţori,
deŢchiŢ numai Ţufleţelor diŢţinŢe”.52
ConŢolidareaц legãţurilorц dinţreц inţelecţualiiц româniiц grupa iц înц jurulц
,,Românului”цоiцceiцdinцRegaţulцRomânieiцaц deranjaţц auţoriţã ileц deцlaц BudapeŢţa,ц
fapt ce a dus la sistarea ziarului pentru a se „confiŢca românilor Ţingurul mijloc de
informare” оiцaцŢeцrupeцlegãţurileцdinţreцlideriiцParţiduluiцNa ionalцRomânцоiцciţiţori.53
InţenŢificareaц cenzuriiц înц primãvaraц anuluiц 1916,ц careц aц duŢц laц inţerzicereaц
,,Românului”цpeцdaţaцdeц26цfebruarie/10цmarţie,цaцavuţцimpacţцоiцaŢupraцpublica ieiц
oficiale a Episcopiei Aradului.ц Chiarц dacãц aceaŢţaц nuц оi-aц înţrerupţц acţiviţaţea,ц aц
ţrecuţц laц unц ţonц maiц blând,ц inŢiŢţândц aupraц fideliţã iiц biŢericiiц fa ãц deц auţoriţã i.ц
Romanц Ciorogariuц confirma,ц înц memoriileц Ţale,ц aceaŢţãц realiţaţe,ц relaţândц cãц
auţoriţã ileцmaghiareцi-au ceruţ,цprinţreцalţele,цŢãцnuцmaiцŢcrieц„în ţon ţânguiţor”.54
InţrareaцRomânieiцînцrãzboiцînцauguŢţц1916цîmpoţrivaцAuŢţro-Ungariei i-a
puŢц peц româniiц dinц imperiuц înţr-oц Ţiţua ieц dificilã.ц Penţruц a-оiц puţeaц conţinuaц
acţiviţaţea,ц eiц auц foŢţц nevoi iц Ţã-оiц reînnoiaŢcãц jurãminţeleц deц fideliţaţeц fa ãц deц
auţoriţã ileц auŢţro-ungare.ц Lideriiц arãdeniц auц condamnaţц inţrareaц Românieiц înц
rãzboiцоi,цlaцpropunereaцluiцVaŢileцGoldiо,цŢ-a adresat primului-ministru al Ungariei,
нţefanцTiŢza,цunц„manifeŢţцdeцloialiţaţe”,цînцcareцŢeцafirmaцcã,цînцpofidaцdeclara ieiц
deц rãzboiц aц Românieiц împoţrivaц AuŢţro-Ungariei,ц credincioоiiц greco-orţodocоiц
româniц dinц diecezaц Aradului,ц laц felц caц ţo iц româniiц dinц Ungaria,ц „îоi pãŢţreazã
neclinţiţã credin a fa ã de ţron оi paţria lor Ungaria оi aceŢţ ţron оi aceaŢţã paţrie o vor apãra cu
averea lor оi cu Ţângele lor оi cu ţoaţã jerţfa, de care vor fi capabili fa ã de fiece duоman din oricare
parţe ar veni acela”.55 Evidenţ,ц eraц oц declara ieц deц complezen ã,ц peц careц româniiц auц
foŢţцŢili iцŢãцoцfacã,цdarцînц careцnuцauцcrezuţцnicioцclipã.цOцdovadãцclarã,цînцaceŢţц
ŢenŢ,цeŢţeц fapţulцcãцauţorulцei,цVaŢileцGoldiо,цaц redacţaţцînц1918ц„Rezolu iaц deцlaц
Alba-Iulia”,цiarцmul iцdinţreцŢemnaţariцauцparţicipaţцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdeц
la Alba-Iulia. Ioan I. Papp a celebraţц cuц acelц prilejц Ţerviciulц divinц înainţeц deц
începereaцadunãrii,цfiindцŢupranumiţц„epiŢcopul Marii Uniri”.
CaцurmareцaцinţrãriiцRomânieiцînцrãzboi,цînцpaginileц,,BiŢericiiцоiцоcolii”цauц
înceţaţц Ţãц maiц aparã,ц ţimpц deц câţevaц luni,ц оţiriц referiţoareц laц familiaц Ţaц regalã.ц Seц
poaţeц obŢervaц cãц peц parcurŢulц anuluiц 1917ц auц apãruţц foarţeц pu ineц informa iiц

51 Românul,цnumãrц38,ц19 februarie/3 martie 1916.

52 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц8,ц21 februarie/5 martie 1916.
53 RaduцMorariu,ц„Conţribu iiцlaцiŢţoricul”,цp.ц117.
54 Roman Ciorogariu, Zile ţrãiţe, p. 20.
55 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц35,ц28цauguŢţ/10цŢepţembrieц1916.

112
 Nr. 3, 2017

deŢpreц via aц poliţicã,ц economicãц оiц culţuralãц dinц România.ц Nuц Ţ-a scris despre
Ţiţua iaцpoliţicãцоiцmiliţarãцŢauцdeцbãţãliieцdinцvaraцanuluiц1917.ц
Din 1918 tonulц publica ieiц oficialeц aц epiŢcopieiц arãdeneц aц începuţц Ţãц Ţeц
modifice,ц peц mãŢurãц ceц evenimenţeleц miliţareц оiц poliţiceц îiц favorizauц peц români.ц
Unireaц BaŢarabieiц cuц Româniaц eŢţeц încãц reflecţaţãц ţârziuц оiц modeŢţц înц paginileц
ŢãpţãmânaluluiцecleziaŢţicцarãdean,цprimulцarţicolцpeцaceŢţцŢubiecţцapãrândцdoarцînц
paginaцaцcinceaцaцnumãruluiцdinц22цaprilie/5цmaiц1918.56 ÎnŢã,цînцţoamnaцluiц1918,ц
peцmãŢurãцceцdeŢfãоurareaцevenimenţelorцŢemnificaţiveцŢeцaccelereazã,цŢeцînmul eŢcц
оţirileцdeŢpreцRomâniaцоi,цimpliciţ,цdeŢpreцfamiliaцŢaцregalã.ц
Toţцacumцreapareцоiц,,Românul”,цprimulцnumãrцdinц1918цfiindцpublicaţцlaц
26 octombrie/8цnoiembrie.цSurprinzãţor,цpoaţe,цdarцînцprimeleцnumereцdinц1918,ц
coţidianulц oficialц alц Parţiduluiц Na ionalц Român,ц deveniţц acumц alц ConŢiliuluiц
Na ionalцRomânцCenţral,цnuцincludeцdecâţцpeŢţeцmaiцbineцdeцdouãцŢãpţãmâniцdeцlaц
reapari ieцоţiriцdeŢpreцfamilia regalãцaцRomâniei.цOцpoŢibilãцexplica ieцarцfiцdorin aц
deц aц nuц liц Ţeц reproоaц liderilorц româniц ţranŢilvãneniц cãц ac iunileц lorц na ionaleц nuц
reflecţauцvoin aцpoporului,цciцerauцdicţaţeцdeцconducãţoriiцRomâniei.ц
Deцaceea,ц,,BiŢericaцоiцоcoala”цeŢţeцprimulцperiodic arãdeanцcareцpublicãцlaц
11/24ц noiembrie,ц imediaţц dupãц manifeŢţulц „Cãţreц popoareleц lumii”,ц Ţemnaţц înц
numele Marelui Sfat al Na iuniiц Româneц din Ungariaц оiц TranŢilvaniaц deц нţefanц
Cicio-PopцоiцGheorgheцCriоan,цunцmanifeŢţцalцregeluiцFerdinandцalцRomânieiцоiцalц
noului prim-miniŢţru,цgeneralulцConŢţanţinцCoandã,цînцcareцŢeццpromiţeцînfãpţuireaц
reformelorц promiŢeц оiц Ţeц faceц unц apelц laц unireaц ţuţurorц penţruц aц ob ineц penţruц
Româniaц„puţere оi propãоire”.57
Înц,,Românul”,цprimeleцоţiriцdinц1918цcareцreflecţãцactivitatea familiei regale
aцRomânieiцauцapãruţцabiaцînцnumãrulцdinц13/27цnoiembrie.цEцvorbaцdeцoцŢcurţãц
noţã,ц inţiţulaţãц „Omagiuц Românieiц оiц Suveranilorц ei”,ц înц careц Ţeц reproduceц
ţelegramaц ţrimiŢãц deц regeleц Mariiц Briţaniiц monarhilorц României,ц urmaţãц deц
„MeŢajulц Bucovinenilor”.ц Celц dinц urmãц arţicolц Ţeц referãц laц meŢajulц ciţiţц regeluiц
FerdinandцlaцIaоiцdeцconducãţorulцdelega ieiцbucovinenilor,цSexţilцPuоcariu,цînцcareц
se afirma, printre altele: „în clipa când vechiul inuţ al Sucevei оi Cernãu ilor, cu ocolul
Câmpulungului оi Coţmanului, Ţunţ uniţe cu ara Mamã, Ţupţ leŢpedea din Puţna, Sfânţul,
dupã o Ţuţã paţruzeci оi ţrei de ani de Ţomn greu, ţurburaţ de viŢuri urâţe, оi-a aflat iar
odihna”.58
Toţц,,Românul”цconţinuãцоiцînцnumereleцurmãţoareцŢãцpubliceцоţiri despre
familiaц regalã.ц AŢţfel,ц înц numãrulц 20,ц dinц 20ц noiembrie/3ц decembrieц 1918,ц Ţunţц
deŢcriŢe,цpeцlarg,цlucrãrileцdinцziuaцprecedenţãцaleцMareluiцSfaţцalцNa iuniiцRomâneц
de la Alba-Iulia. Cu acest prilej, la propunerea lui Iuliu Maniu, ce fusese ales

56 Ibidem,цnumãrц17,ц22 aprilie/5 mai 1918.

57 Ibidem,цnumãrц46,ц11/24 noiembrie 1918.
58 Românul,цnumãrц15,ц13/27цnoiembrieц1918.

113
 Astra Sabesiensis

preоedinţeцalцConŢiliuluiц Dirigenţцînцaceeaоiц оedin ã,ц Sfaţulцaц deciŢцŢãц ţelegrafiezeц

regeluiцFerdinandцI,цguvernuluiцоiцParlamenţuluiцRomânieiцdeŢpreцdeciziaцdeцunireц
dinц 1ц decembrie.ц Texţulц ţelegrameiц cãţreц rege,ц alcãţuiţц deц cãţreц Silviuц Dragomir,ц
notar al MareluiцSfaţ,цîlцînоţiin eazãцpeцaceŢţaцdeŢpreцdeciziaц deцunire,цîlц roagãц Ţãц
primeaŢcãц omagiileц Ţfaţuluiц оiц Ţeц încheieц cuц urãrile:ц „TrãiaŢcã Maj[eŢţaţea] Sa
Ferdinand, regele României; TrãiaŢcã Maj[eŢţaţea] Sa Regina Maria. TrãiaŢcã AuguŢţa lor
Familie, TrãiaŢcã România Mare!”.59
PeŢţeц câţevaц zile,ц ,,Românul”ц publicãц ţelegrameleц deц rãŢpunŢц ţrimiŢeц deц
regiiц Ferdinandц оiц Mariaц Mareluiц Sfaţц alц Na iuniiц Române,ц înц careц aceоţiaц
mul umeŢcцpenţruцоţireaцîmbucurãţoareцceцliцŢ-aцdaţцоiцîоiцexprimãцdorin aцdeцaцveniц
ŢãцvadãцArdealulцînцcurând.60
„Aţâ iaц Ţunţц copiiiц mei”ц eц unц arţicolц publicaţц deц ,,Românul”ц peц 30ц
noiembrie/13ц decembrie,ц alц cãruiц ţiţluц reiaц câţevaц cuvinţeц dinц ţelegramaц regineiц
Maria.ц Suveranaц eŢţeц aiciц elogiaţãц înц cuvinţeц mãguliţoare,ц precum:ц „Suferin ele
înduraţe alãţuri de Ţolda i în lupţã, de mamele ce-оi ţânguiau feciorii o îndrepţã eŢc pe regina
mamã la cea mai adâncã Ţupunere оi recunoоţin ã a na iunii române”.61
Înц numãrulц 29ц dinц 1/14ц decembrieц 1918ц alц coţidianuluiц arãdeanц eŢţeц
publicaţц„DiŢcurŢulцM. S.цReg.цFerdinandцIцlaцoŢpã ulцinţrãriiцînцBucureоţi”,цînцcareц
Ţuveranulц afirmã,ц prinţreц alţele,ц cãц laц urcareaц peц ţronц aц fãgãduiţц cãц vaц fiц unц bunц
românцоiцcredeцcãцŢ-aц inuţцdeцcuvânţ.62
Aц douaц zi,ц peц 2/15ц decembrie,ц ,,Românul”ц publicã,ц Ţubц ţiţlulц „Dinц
Bucovinaцeliberaţã”,цţelegramaцCongreŢuluiцGeneralцalцBucovineiцprinцcareцregeleц
eraцînоţiin aţцdeŢpreцunireцоiцţelegramaцdeцrãŢpunŢцaцaceŢţuia,цprinцcareцîоiцexprimaц
bucuriaцоiцrecunoоţin aцcãţreцceiцceцauцpregãţiţцоiцînfãpţuiţцunirea.63
Din cauza caracteruluiц Ţãpţãmânalц alц ,,BiŢericiiц оiц оcolii”,ц aţâţц ţelegramaц
MareluiцSfaţцNa ional,цprinцcareцregeleцFerdinandцeŢţeцanun aţцdeцdeciziaцdeцunireц
cuцRomâniaцaцţeriţoriilorцromâneоţiцdinцTranŢilvania,цBanaţцоiц araцUngureaŢcã,цcâţц
оiцrãŢpunŢurileцprinцcareцregeleцFerdinandцоiцreginaцMariaцîоiцexprimãцbucuriaцfa ãц
de acest act, au fost publicaţeц cuц înţârziere,ц înц numãrulц 49ц dinц 2/15ц decembrieц
1918.64
Primireaцdelega ieiцConŢiliuluiцDirigenţцlaцBucureоţiцоiцdiŢcurŢurileц inuţeцcuц
aceŢţцprilejцdeцVaŢileцGoldiоцоiцdeцregeleцFerdinand,цîncheiaţeцcuцurãrileц„ţrãiaŢcã în
veci România-mare!”, respectiv „Sã ţrãiaŢcã România pe veci uniţã!”, sunt subiectul

59 Ibidem,цnumãrц20,ц20цnoiembrie/3цdecembrieц1918.
60 Ibidem,цnumãrц27,ц29цnoiembrie/12цdecembrieц1918.
61 Ibidem,цnumãrц28,ц30цnoiembrie/13 decembrie 1918.
62 Ibidem,цnumãrц29,ц1/14цdecembrieц1918.
63 Ibidem,цnumãrц30,ц2/15цdecembrieц1918.
64 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц49,ц2/15 decembrie 1918.

114
 Nr. 3, 2017

articoluluiц „Bucureоţiiц înц Ţãrbãţoare”ц dinц numãrulц 34ц alц ,,Românului”. 65 Acelaоiц
evenimenţц eŢţeц deŢcriŢц înц numãrulц 51ц dinц 16/29ц decembrieц 1918ц alц ,,BiŢericiiц оiц
оcolii”.66
Iarц ulţimulц arţicolц deŢpreц familiaц regalãц dinц 1918ц dinц preŢaц arãdeanãц aц
apãruţц înц ,,Românul”ц dinц 29ц decembrieц 1918/11ц ianuarieц 1919.ц Eц vorbaц deŢpreц
publicarea decretelor-legeцcareцconŢfin eauцunireaцRomânieiцcuц inuţurileцcuprinŢeц
înцhoţãrâreaцAdunãriiцNa ionaleцdeцlaцAlba-Iulia,цŢemnaţeцdeцregeleцFerdinandцIцоiц
de primul-ministru Ion I.цC.цBrãţianu.67
InţereŢulцinţelecţualiorцarãdeniцpenţruц оţirileцreferiţoareцlaцfamiliaц regalãцaц
Românieiц оiц publicareaц lorц înц periodiceleц arãdeneц demonŢţreazãц Ţchimbãrileц
peţrecuţeц înц Ţocieţaţeaц româneaŢcãц înц aniiц rãzboiului.ц Modulц înц careц aparц aceŢţeц
informa iiц оiц glorificareaц regeluiц Carolц Iц araţãц rolulц imporţanţц alц dinaŢţieiц deц laц
Bucureоţiц оiц penţruц româniiц careц înц aceleц vremuriц greleц deц rãzboiц ţrãiauц înц afaraц
grani eiцоiцerauцobliga iцŢãцlupţeцînцarmaţaцimperialã.цEŢţeцoцdovadãцaцfapţuluiцcãцînц
acei aniцgreiцdeцrãzboiцinţelecţualiiцromâniцdinцaceaŢţãцzonã,цchiarцdacãцerauц„fideli”ц
înцaparen ãцauţoriţã ilorцdeцlaцVienaцоiцBudapeŢţa,цŢperauцînцrealiţaţeцcãцvorцajungeц
ŢãцfieцparţeцaцRomâniei.цDeцalţfel,цlideriiцromânilorцţranŢilvãneniцццццоi-auцmãrţuriŢiţц
dorin aцdeцaцŢeцuniцcuцRomâniaцîncãцdinцţoamnaцanuluiц1914,цînţr-o convorbire cu
Constantin Stere.68
ExiŢţã,цînŢã,цdeoŢebiriцînцţonulцcelorцdouãцpublica iiцоiцînцfrecven aцcuцcareц
publicãц aceŢţeaц оţiriц deŢpreц familiaц regalãц aц României.ц Înц ,,Românul”,ц daţoriţãц
apari ieiц coţidiene,ц numãrulц оţirilorц cuц aceŢţц Ţubiecţц eŢţeц maiц mareц decâţц înц
Ţãpţãmânalulц ,,BiŢericaц оiц оcoala”.ц нiц ţonulц arţicolelorц pareц diferiţ.ц Arţicoleleц dinц
,,Românul”цdeцpânãцlaцinţerzicereaцdinц1916,цdeоiцafirmãцdeцcircumŢţan ãцloialiţaţeaц
românilorцardeleniцfa ãцdeцmonarhiaцhabŢburgicã,цapãrãцpeцunцţonцmaiцvehemenţц
drepţurileц românilorц decâţц celeц dinц Ţãpţãmânalulц ecleziaŢţicц arãdean,ц alц cãruiц ţonц
pare mai conciliant.
OцŢchimbareцaцţonuluiц,,BiŢericiiцоiцоcolii”цareцloc pe parcursul anului 1918
оi,ц maiц aleŢ,ц peц mãŢuraц derulãriiц unorц evenimenţeц dinц ceц înц ceц maiц favorabileц
românilor,ц înц ţoamnaц aceŢţuiц an.ц ,,BiŢericaц оiц оcoala”,ц alãţuriц deц reapãruţulц
,,Românul”,ц ajungц Ţãц ŢuŢ inãц peц deplinц revendicãrileц na ionaleц aleц românilor,ц
publicândцaţâţцcomunicãriцoficialeцaleцconducãţorilorцmiоcãriiцna ionaleцromâneоţiц
dinц TranŢilvania,ц câţц оiц relaţãriц necenzuraţeц referiţoareц laц ceeaц ceц Ţeц înţâmplaц înц
aceleaоiцmomenţeцînцRomânia.

65 Românul,цnumãrц34,ц8/21цdecembrieц1918.
66 BiŢerica оi оcoala,цnumãrц51,ц16/29 decembrie 1918.
67 Românul,цnumãrц48,ц29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919.
68 Alexandru Marghiloman, Note politice,цvolumцI,цBucureоţi,цEdiţuraцScripţa,ц1993,цp.ц298.

115
 Astra Sabesiensis

News about the Romanian Royal Family as Reflected

in ţhe PageŢ of ţhe „Românul” and „BiŢerica şi şcoala” JournalŢ
from Arad in the Period of the First World War and Great Union

(Abstract)

In the period of the War and of the Union in the press from Arad there have been
published numerous articles presenting various pieces of information about the Romanian royal
family. The interest of the intellectuals from Arad for the news regarding the Romanian royal family
demonstrates the changes scored in the Romanian society during the war years. The way in which
these information have appearedцandцkingцCharleŢцI’ŢцglorificaţionцŢhowцţheцimporţanţцroleцofцţheц
dinasty from Bucharest for the Romanians who in that difficult time of war have been living outside
Romania and have been obliged to fight for the imperial army. It is a clear proof of the fact that in
those difficult war years the Romanian intellectuals from this area, in spite of their apparent loyalty
to the authorities from Vienna and Budapest have mantained strong relations with leaders coming
from Romania and have fought together with the purpose of fulfilling the ideal of the Big Romania.
Keywords: First World War, Great Union, press, Arad, dinasty, Romania.

116
 Nr. 3, 2017

MARELE RÃZBOI ÎN MEMORIALISTICA GENERALULUI SAS

TRANSILVÃNEAN ARTHUR ARZ VON STRAUSSENBURG*

Dr. Mircea-Gheorghe Abrudan

UniverŢiţaţea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca
Academia Românã, Filiala Cluj-Napoca
InŢţiţuţul de IŢţorie Na ionalã ,,George Bari iu”

Înţreц ŢurŢeleц fundamenţaleц aleц iŢţorieiц culţuraleц aц Mareluiц Rãzboi,ц

memorialistica, cu toate scrierileц încadrabileц genului:ц jurnale,ц memorii,ц aminţiri,ц
auţobiografiiцоiцcoreŢponden e,цŢeцbucurãцînцprezenţцdeцoцaudien ãцdeoŢebiţãцdinц
parţeaц cerceţãţorilor,ц deoareceц areц capaciţaţeaц deц aц reŢţiţuiц deopoţrivãц deŢţineц оiц
menţaliţã iц individualeц Ţauц colecţive.ц Peц deц alţãц parţe,ц maiц aleŢц înц Ţpa iulц noŢţruц
româneŢc,цimporţan aцgenuluiцderivãцоiцdinцfapţulцcãцînцmemorialiŢţicãцŢeцgãŢeŢcцоiц
ţrebuieцcãuţaţeцîncepuţurileцuneiцiŢţoriografiiцaцMareluiцRãzboi,цdupãцcumцŢubliniaц
regreţaţulцiŢţoricцbãnã eanцValeriuцLeu.1
În Ţţudiulц deц fa ãц mi-amц propuŢц oц incurŢiuneц înц biografiaц оiц operaц
memorialiŢţicãцaцgeneraluluiцArţhurцArzцvonцSţrauŢŢenburg,цulţimulцоefцalцMareluiц
Stat Major General al monarhiei austro-ungare,ц perŢonaliţaţeц deц obârоieц
ţranŢilvãneanã,ц înŢãц pânãц deunãziц foarţeц pu inц cunoŢcuţãц înц Ţpa iulц româneŢc.ц
Readucereaц luiц înц aţen iaц publiculuiц româneŢcц оiц aц iŢţoriografieiц noaŢţreц eŢţeц oц
înţreprindereцreŢţiţuţivãцdeopoţrivãцneceŢarãцоiцuţilãцdacãц inemцŢeamaцcãцgeneralulц
eŢţeц auţorulц aц douãц volumeц conŢiŢţenţeц dedicaţeц Primuluiц Rãzboiц Mondial,ц
publicaţeц înц limbaц germanãц înц aniiц 1924ц оiц 1935,ц încãц inŢuficienţ,ц dacãц nuц chiarц
delocцfrecvenţaţeцdeцiŢţoriciiцromâni.
Amц afirmaţц cãц perŢonaliţaţeaц оiц operaц Ţaц auц foŢţц foarţeц pu inц cunoŢcuţeц
pânãц deunãziц dinц celц pu inц douãц moţive.ц Înц primulц rând,ц penţruц cãц înц Mica
enciclopedie a Marelui Rãzboi,ц publicaţãц laц ediţuraц Corinţц Educa ionalц înц 2014,ц aceŢţц
generalц eŢţeц pomeniţц doarц înц ţreacãţц înц cuprinŢulц medalionuluiц dedicaţц maiц

* Acest studiu aц foŢţц prezenţaţц înц Ţec iuneaц „Memoriaц colecţivãц aц Mareluiц Rãzboi”ц organizaţãц înц
cadrulц lucrãrilorц CongreŢuluiц Na ionalц alц IŢţoricilorц Români,ц derulaţц laц Cluj-Napoca,ц înţreц 25-28
august 2016.
1 Valeriuц Leu,ц „MemorialiŢţicaц româneaŢcãц dinц Banaţц referiţoareц laц Primulц Rãzboiц Mondialц оiц laц

Unireaц dinц 1918”,ц înц volumulц Marele Rãzboi în memoria bãnã eanã (1914-1919), I, anţologie,ц edi ie,ц
ŢţudiiцоiцnoţeцdeцValeriuцLeu,цNicolaeцBocоan,цCluj-Napoca,цPreŢaцUniverŢiţarãцClujeanã,ц2012,цp.ц12.
117
 Astra Sabesiensis

celebruluiцConradцvonцHöţzendorf,2 undeцŢeцmen ioneazãцŢecцcãцcelцdinţâiц„a foŢţ

înlocuiţ cu mai paоnicul Arz von SţrauŢŢenburg”,ц iarц înц cronologiaц anuluiц 1917ц Ţeц
Ţţipuleazãцcãцlaц„1 marţie Arz von SţrauŢŢenburg îl înlocuieоţe pe Conrad von Höţzendorf în
func ia de оef al Sţaţului-Major al armatei austro-ungare”.3 Înцalцdoileaцrând,цdeoareceцabiaц
înцprimãvaraцanuluiц2016, profeŢorulцLiviuцMaiorцaцaţraŢцaţen iaцaŢupraцacţiviţã iiц
miliţareц deŢfãоuraţeц peц fronţulц dinц TranŢilvaniaц deц generalulц vonц SţrauŢŢenburg,
prinц Ţubcapiţolulц inţiţulaţц „Unц generalц ŢaŢц ardeleanц împoţrivaц României”, din
cuprinsul valorosului volum al domniei sale Doi ani mai devreme: ardeleni, bucovineni оi
baŢarabeni în rãzboi, 1914-1916,ц publicaţц laц ediţuraц нcoalaц Ardeleanãц dinц Cluj-
Napoca.ц DeŢfãоuraţц peц cuprinŢulц aц оaŢeц pagini, excursul profesorului Maior
prezinţãцpeцŢcurţцgeŢţionareaцfronţuluiцţranŢilvãneanцdeцcãţreцPuţerileцCenţraleцînц
perioada august 1916-marţieц1917цpeцbazaцprimuluiцvolumцmemorialiŢţicцţipãriţцdeц
generalцlaцVienaцînц1924цŢubцdenumireaц„LaцiŢţoriaцMarelui Rãzboi”.4 De remarcat
eŢţeцţoţodaţãцcaracţerizareaцpeцcareцdiŢţinŢulцiŢţoricцromânцi-oцŢchi eazãцluiцArzцvonц
SţrauŢŢenburgцînцcapiţolulцdedicaţцinţrãriiцRomânieiцînцPrimulцRãzboiцMondialцlaц
27 august 1916: „A foŢţ unul dinţre cei mai capabili miliţari de rang superior din armata
austro-ungarã. Un perŢonaj remarcabil, cu un dezvolţaţ Ţim al umorului, plin de bonomie”.5
Penţruц începuţц Ţãц vedemц înŢã,ц maiц exacţ,ц cineц aц foŢţц Arţhurц Arzц vonц
Straussenburg!? Viitorul general s-aцnãŢcuţцlaц16цiunieц1857цînцSibiuцîntr-o veche
familieцdeцpaţricieniцŢaоi,цaleцcãreiцrãdãciniцcoboarãцpânãцînцŢecolulцalцXVI-lea, care
aцdaţцna iuniiцŢãŢeоţiцоaŢeцgenera iiцcunoŢcuţeцdeцpreo iцevanghelici,цoцŢerieцînţreagãц
deц comercian i,ц poliţicieni,ц juriоţiц оiц miliţari,ц doiц dinц Ţţrã-Ţţrãbunicii acestuia fiind
înnobila iцdeцCurţeaцdeцlaцVienaцînцaniiц1701цоiц1743,цţiţlulцnobiliarцfiindцreconfirmaţц
prinцdiplomaцimperialãцacordaţãцbuniculuiцŢãuцMarţinцSamuelцvonцSţrauŢŢenburgц
(1798-1851)цînц31цmaiц1835.цTaţãlцŢãu,цAlberţцArzцvonцSţrauŢŢenburg a fost preot
evanghelic-luteran, iar mama, Luise Pfaffenhuber, a fost fiica dirigintelui oficiului
poоţalц dinц Orãоţie.ц Dupãц bacalaureaţulц ŢuŢ inuţц laц gimnaziulц ŢãŢeŢcц dinц Sibiuц aц
Ţţudiaţц оţiin eleц juridiceц laц Academiaц deц Drepţц dinц Sibiuц оiц laц UniverŢiţaţea din
DreŢda.цÎnц1876цŢ-aцreorienţaţцŢpreцoцcarierãцmiliţarã,цînrolându-Ţeцcaцvolunţarцînц

2 FranzцXaverцJoŢephцConradцGrafцvonцHöţzendorfц(1852-1825),цfeldmareоalцоiцоefцalцMareluiцSţaţ-
Major General austro-ungarцînţreц1903цоiц1916.цDupãцrãzboiцоi-aцpublicaţцmemoriileцŢubцdouãцţiţluri:ц
Mein Anfang (Începuţurile) 1878-1882 оi Aus mein Dienstzeit (Din timpul serviciului meu) 1906-1918,цînцcinciц
volume. Detalii la: Wolfram Dornik, Des Kaisers Falke. Wirken und Nach-Wirken von Franz Conrad von
Höţzendorf.ц Miţц einerц Nachbeţrachţungц vonц Verenaц Moriţzц undц HanneŢц Leidinger,ц înц Ţeriaц
Veröffenţlichungen des Ludwig Boltzmann-InŢţiţuţŢ für KriegŢfolgen-Forschung, Band 25, Innsbruck-Wien,
Studien Verlag, 2013.
3 Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a Marelui Rãzboi (1914-1918),

Bucureоţi,цEdiţuraцCorinţцEduca ional,ц2014,цp.ц30,ц187.
4 Liviu Maior, Doi ani mai devreme: ardeleni, bucovineni оi baŢarabeni în rãzboi 1914-1916, Cluj-Napoca,

EdiţuraцнcoalaцArdeleanã,ц2016,цpp.ц268-273.
5 Ibidem, p. 249.

118
 Nr. 3, 2017

BaţalionulцungureŢcц23цVânãţoriцdeцCâmp.цLaц1цmaiц1878цaцfoŢţцnumiţцlocoţenenţц
înцurmaцŢuŢ ineriiцunuiцexamenцdeцinţrareцînцcorpulцofi ereŢc,цiarцînţreц1885цоiц1887ц
a urmaţцcurŢurileцAcademieiцMiliţareцTerezieneцdinцWienerцNeuŢţadţ.цIeоiţцdeцpeц
bãncileц academieiц aц acţivaţц caц ofi erц Ţuperiorц înц diferiţeц poŢţuriц deц comandãц
încredin aţeцdeцSţaţul-Major General austro-ungar,цavândцurmãţoareaцaŢcenden ã:ц
30.09.1877, sublocoţenenţ în rezervã; 01.06.1878, sublocotenent; 01.05.1883, locotenent;
01.05.1890, cãpiţan claŢa 2-a; 01.05.1891, cãpiţan claŢa 1; 01.05.1896, maior;
01.11.1901, locotenent colonel; 01.05.1902, colonel; 01.11.1908, general maior; 12.05.1912,
Feldmarschalleutnant,ц iarц înţreц 1913-1914ц оefц deц Ţec iuneц înц cadrulц MiniŢţeruluiц deц
Rãzboiц dinц Viena,ц aniц cândц pãreaц Ţãц fiц aţinŢц puncţulц culminanţц alц cariereiц Ţaleц
miliţare.цÎnц1903цŢ-aцcãŢãţoriţцcuцSţefanieцThomkaцvonцTomkahazaцоiцFalkuŢfalvaц
care i-aцdãruiţцoцŢingurãцfiicã,цSţephanie.цDupãцizbucnireaцPrimuluiцRãzboiцMondialц
aц foŢţц ţrimiŢц peц fronţulц dinц Gali iaц undeц aц acţivaţц înц func iileц deц comandanţц deц
divizieцоiцcomandanţцalцcorpuluiцVIцalцarmaţeiцK.u.K.цÎndeplinindu-оiцmiŢiunileцcuц
ŢucceŢ,ц „eroul”ц fronţurilorц gali iene ale Puterilor Centrale sau „învingãţorul de la
Limonova оi BreŢţ-LiţovŢk”,цcumцeraцcaracţerizaţцcuцvãdiţãцmândrieцînţr-un articol al
„CalendaruluiцprieţenuluiцpopularцţranŢilvãnean”цdinцanulц19176 von Straussenburg
a fost numit la comanda armatei 1 K.u.K.цdinцTranŢilvaniaцînцauguŢţц1916,цfiindц
apoiцpropulŢaţ,цŢpreцvãdiţaцŢaцŢurprindere,цînţreцfacţoriiцmiliţariцdeciden iцaiцarmaţeiц
austro-ungare,цîmpãraţulцKarlцIц(1916-1918,цcunoŢcuţцînцmemorialiŢţicaцromânilorц
ardeleni ca regele Carol IV al Ungariei) numindu-lцlaц1цmarţieц1917цînцfunc iaцdeцоefц
al Marelui Stat Major General al Austro-Ungariei,ц demniţaţeц miliţarãц peц careц aц
de inuţ-oц pânãц înц noiembrieц 1918,ц lunaц diŢolu ieiц monarhiei.ц Dupãц prãbuоireaц
imperiuluiц dualiŢţц aц doriţц Ţãц Ţeц ŢţabileaŢcãц înц oraоulц naţal,ц înŢãц indiŢponibiliţaţeaц
auţoriţã ilorцromâneцdeцa-iцoferiцoцpenŢieцviagerãцconformãцgraduluiцŢãuцmiliţarцl-au
deţerminaţцŢãцrãmânãцînцViena,цundeцaцduŢцoцvia ãцdeцlipŢuri,цpânãцînцnoiembrieц
1925,цcândцguvernulцdeцlaцBudapeŢţaцaцdeciŢцŢã-iцplãţeaŢcãцoцpenŢieцlunarãцdinţr-un
fondцconŢţiţuiţцpenţruцofi erimeaцK.u.K.цcuцobârоiaцînцcuprinŢulцgrani elorцUngarieiц
dualiŢţe.цZeceцaniцmaiцţârziu,цlaц1цiulieц1935цpeцdrumцŢpreцBudapeŢţaцpenţruцa-оiц
ridicaцpenŢiaцaцŢuferiţцunцaţacцdeцcordцоiцaцdecedaţцlaцvârŢţaцdeц79 de ani. A fost
înmormânţaţц înц 4ц iulieц 1935ц dupãц „riţul biŢericii evanghelice” cuц onoruriц miliţareц înц
cimitirul Kerepesi din capitala Ungariei.7

6 „Arţhurц Arzц vonц Sţraußenburg,ц derц Siegerц vonц Limanovaц undц BreŢţ-LiţowŢk”,ц înц Kalender des
Siebenbürger VolkŢfreundeŢ für daŢ Jahr 1917, Hermannstadt, Druck&Verlag Joseph Drotleff, 1917, pp.
75-78.
7 „ArziŢcheŢц Sţammbuch”,ц înц Serviciulц Jude eanц Sibiuц alц Arhivelorц Na ionale,ц Colec ia Brukenţhal,

invenţarц111,цnumãrц1-5,цdocumenţц151;ц„Arţhur Freiherr Arz vonцSţrauŢŢenburg”,цînц Kalender des

Siebenbürger VolkŢfreundeŢ für daŢ Schalţjahr 1928, 59 Jahrgang, Hermannstadt, Druck und Verlag der
Krafft&Joseph Drotleff, 1928, pp. 103-110; Peter Broucek, Kurt Peball, GeŢchichţe der öŢţerreichiŢchen
MiliţärhiŢţoriographie,ц Köln-Weimar-Wien,ц Böhlauц Verlag,ц 2000,ц pp.ц 284-286;
https://en.wikipedia.org/wiki/Arthur_Arz_von_Strau%C3%9Fenburg, accesat la 7 Iulie 2017.
119
 Astra Sabesiensis

Sţabiliţц laц Viena,ц vonц SţrauŢŢenburgц aц publicaţц înц limbaц germanãц înц anulц
1924ц laц Vienaц оiц înц anulц 1935ц laц Leipzigц douãц volumeц dedicaţeц iŢţorieiц Mareluiц
Rãzboi,ц înц careц Ţeц rezumãц cuц precãdereц laц propriileц experien eц dinц vremeaц
conflagra iei.ц Înц alц doileaц volumц aц inŢeraţц maiц mulţeц comenţariiц referiţoareц laц
Ţţraţegiaц miliţarãц aц Puţerilorц Cenţraleц оiц laц lipŢaц deц diŢponibiliţaţeц aц înalţuluiц
comandamenţцgermanцdeцaцpurţaцţraţaţiveцdeцpaceцînцcurŢulцanuluiц1918,цceeaцceцaц
declanоaţцproţeŢţeцenergiceцdinцparţeaцfoоţilorцŢãiцalia iцgermani,цdupãцcumцreieŢeц
dinц anumiţeц lãŢãminţeц miliţare.ц Prinц Ţţilц оiц abordare,ц lucrãrileц poţц fiц încadraţeц
deopoţrivãцgenuluiцmemorialiŢţicцоiцceluiцiŢţoriograficцţradi ional,цoperaцgeneraluluiц
ArţhurцArzцvonцSţrauŢŢenburgцînŢcriindu-Ţeцaоadarцînţreцizvoareleцrelevanţeцpenţruц
cunoaоţereaцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondialцînцŢpa iulцEuropeiцCenţral-Orientale
оiц deц Sud-EŢţ.ц Peц deц alţãц parţe,ц aоaц cumц Ţubliniaц Peţerц Broucek,ц volumeleц luiц
SţrauŢŢenburgц rãmân,ц alãţuriц deц lucrãrileц luiц Conradц vonц Höţzendorf,ц celeц maiц
importante titluri memorialistice privitoare la eforturile militare ale Austro-Ungariei
înцMareleцRãzboi.8
Preaцpu inцcunoŢcuţeцînцiŢţoriografiaцdeцlaцnoiцоiцgreuцacceŢibileцînц arã,цceleц
douãц volumeц meriţãц Ţãц fieц ŢupuŢeц aţen ieiц iŢţoricilorц româniц preocupa iц deц
memorialiŢţicaцMareluiцRãzboi,цinţen iaцmeaцfiindцdeцaцinŢiŢţaцcuцprecãdereцaŢupra
paŢajelorцcareцdeŢcriuцŢauцfacцreferireцlaцbãţãliaцpenţruцTranŢilvaniaцоiцlaцderulareaц
rãzboiuluiцînцŢpa iulц româneŢc.ц Implicaţцlaцcelцmaiц înalţц nivelц înц Ţţraţegiaцmiliţarãц
promovaţãц deц Mareleц Sţaţц Majorц alц monarhieiц dualiŢţe,ц Ţibianulц Arzц vonц
Straussenburgц eŢţeц deц fapţц Ţingurulц ţranŢilvãneanц careц aц ocupaţц cea mai sus
pozi ionaţãц func ieц miliţarãц dinц armaţaц cezaro-crãiaŢcã.ц inândц conţц deц micaц
comuniţaţeцeţnicãцdinц Ţânulцcãreiaц Ţeцţrãgea,цArzцvonцSţrauŢŢenburgцeŢţeцdeцfapţц
reprezenţanţulцna iuniiцŢãŢeоţiцcareцnuцnumaiцcãцaцocupaţцfunc iaцmiliţarãцceaцmaiц
înalţãцînцarmaţaцauŢţro-ungarãцоiцînц MiniŢţerulцdeцRãzboiцdeцlaцViena,цciц poaţeц fiц
conŢideraţ,цalãţuriцdeцbaronulцSamuelцvonцBrukenţhalц(1721-1803), sasul ardelean
care a fost investit cu cel mai mare crediţц poliţicц deц cãţreц Ţuveraniiц deц laц Viena,ц
urcândц peц unaц dinц ţrepţeleц deц conducereц celeц maiц preŢţigioaŢeц aleц monarhieiц
habsburgice.9
Experien eleц ţrãiţeц perŢonal,ц compleţaţeц cuц informa iileц exţraŢeц dinц
documenţeцoficiale,цînţregiţeцcuцfragmenţeцdecupaţeцdin coreŢponden aцprivaţãцоiц
Ţecreţãцcuцdiferi iцlideriцpoliţiciцоiцmiliţariцauцfoŢţцŢinţeţizaţeцdeцgeneralцînцceleцdouãц
volume,цpublicaţeцlaцVienaцоiцLeipzigцînц1924цоiц1935.цInţiţulaţцŢugeŢţivц La istoria

8Peter Broucek, Kurt Peball, GeŢchichţe der öŢţerreichiŢchen MiliţärhiŢţoriographie, p. 285.

9DeŢpreцculţuraцmiliţarãцauŢţriacãцоiцpreŢţigiulцarmaţeiцînцimperiuцînцaцdouaцjumãţaţeцaцŢecoluluiцXIXц
vezi: Laurence Cole, Military Culture and Popular Patriotism in Late Imperial Austria, New York, Oxford
University Press, 2014.
120
 Nr. 3, 2017

Marelui Rãzboi 1914-1918. ÎnŢemnãri de generalul-colonel Arz,10 primul volum are dintru
începuţц unц pronun aţц caracţerц memorialiŢţicц fiindц dedicaţц deц generalц „bravilor mei
camarazi de lupţã оi fidelilor mei colaboraţori din zilele bune оi grele ale rãzboiului mondial
1914-1918. Fie ca aceŢţe pagini Ţã conţribuie la pãŢţrarea ţreazã a aminţirii vechii оi bravei
armaţe”.цToţodaţã,цînцŢcurţulцcuvânţцînainţeцalцcãr ii,цvonцSţrauŢŢenburgцmen iona,ц
înцmodцlimpede,цcãцprinцvolumulцŢãuц„de înŢemnãri” nuцdoreоţeцŢãцrealizezeц„o iŢţorie
a rãzboiului”,цciцŢãцredeaцuneleц„conţribu ii la iŢţoria rãzboiului”,цredacţaţeцdupãцnoţeleцоiц
Ţchi eleцperŢonaleцdinцperioadaцconflagra iei,цmoţivцpenţruцcareцaцоiцpãŢţraţцînцcurŢulц
expozeuluiцŢţilulцdeŢcripţivцalцunuiцjurnal.цNumãrândцaproapeцpaţruцŢuţeцdeцpagini,ц
volumul are o structurãц biparţiţã.ц Parţeaц înţâiц eŢţeц Ţubîmpãr iţãц înц cinciц capiţoleц
dedicaţeц vie iiц Ţaleц deц dinainţeaц rãzboiuluiц оiц campaniilorц miliţareц dinц Gali iaц оiц
TranŢilvaniaц înц primiiц doiц aniц aiц conflagra iei,ц iarц parţeaц Ţecundãц oferãц oц
reţroŢpecţivãцaцanilorц1917-1918 dinцpozi iaцfunc ieiцdeцоefцalцMareluiцSţaţ-Major
General austro-ungar,цpeцcareцoцocupaŢeцîncepândцcuц1цmarţieц1917.цAŢţfel,цdacãцînц
parţeaц înţâiц inŢiŢţãц peц deţaliiц referiţoareц laц ac iunileц Ţaleц miliţare,ц laц miоcãrile,ц
componen a,ц doţarea,ц aprovizionareaц оi lipsurile trupelor militare pe care le-a
comandaţ,ц precumц оiц laц Ţiţua iaц dinц imediaţaц apropiereц aц fronţului,ц peц aŢpecţeleц
legaţeцdeцderulareaцdeцziцcuцziцaцvie iiцînцzoneleцfierbin iцdeцbãţaie,цînцparţeaцaцdoua,ц
realizeazãц oц deŢcriereц maiц generalãц aц Ţiţua ieiц ţuţurorц fronţurilorц peц careц lupţauц
trupele austro-ungare,ц acordândц oц aţen ieц Ţporiţãц evolu ieiц evenimenţelorц deц peц
Ţcenaц poliţicãц inţernã,ц cuц unц accenţц peц ac iunileц diplomaţiceц înţreprinŢeц deц
împãraţulцKarlцIцоiцdeцcercurileцpoliţico-militare din jurulцŢãuцînцdirec iaцîncheieriiц
pãcii,ц оiц inţerna ionalã,ц cuц numeroaŢeц inţroŢpec iiц referiţoareц laц ţranŢformãrileц
social-poliţiceцdinцRuŢia,цlaцadminiŢţrareaцţeriţoriilorцcuceriţeцînцIţaliaцоiцUcraina,цlaц
ŢemnareaцpãciiцdeцlaцBufţeaцcuцRomânia,цlaцevolu iaцŢiţua iilorцdeцpeцfronţulцiţalian,ц
celц balcanicц оiц celц apuŢean.ц Ulţimeleц capiţoleц oferãц viziuneaц luiц SţrauŢŢenburgц
aŢupraц colapŢuluiц miliţarц оiц poliţicц alц monarhieiц auŢţro-ungare, fiind rememorate
miоcãrileц cenţrifugeц inţerne,ц oferţaц deц paceц aц alia ilor,ц manifestul politic al
împãraţuluiц Karlц Iц dinц 16ц ocţombrieц 1918,ц încheiereaц armiŢţi iului,ц iar,ц Ţubц
denumireaц ŢugeŢţivãц „ulţimele zile în Schönbrunn”, abdicarea suveranului,
demobilizareaц armaţei,ц naоţereaц Ţţaţelorц na ionaleц ŢucceŢoareц aleц monarhiei,ц
elogierea braveiц armaţeц careц nuц puţeaц fiц învinovã iţãц înц opiniaц Ţaц penţruц
deznodãmânţulцpoliţicцfinal,цîncheindцrememorareaцevenimenţelorцprinţr-un epilog
referiţorцlaцîncercãrileцeоuaţeцaleцfoŢţuluiцŢuveranцdeцaцpreluaцpuţereaцlaцBudapeŢţaцоiц
laцexilareaцоiцmoarţeaцaceŢţuiaцpeцinŢulaцporţughezãцMadeiraцînцanulц1922.
Ac iunileцluiцvonцSţrauŢŢenburgцînцpaţriaцŢaцTranŢilvania,цŢiţua iaцarmaţelorц
combaţanţe,ц evolu iaц fronţuluiц оiц aţmoŢferaц dinц rândulц civililorц ardeleniц Ţunţц
deŢcriŢeцpeцlargцdeцgeneralцînцcapiţolulц„ÎnцTranŢilvania”,цreproduŢцînцanexaцaceŢţuiц
10
Arthur Baron Arz, Zur Geschichte des grossen Krieges 1914-1918. Aufzeichnungen von Generaloberst Arz,
Wien-Leipzig-München,цRikolaцVerlag,ц1924,ц398цp.
121
 Astra Sabesiensis

Ţţudiu.цDeŢfãоuraţцpeцcuprinŢulцaц21цdeцpaginiцexcurŢulцeцprezenţaţц rezumaţivцînц
cuprinsul final astfel: „invazia românilor”, „evacuarea Sibiului”, „marоul armaţei a 9-a
germanã a lui Falkenhayn”, „eliberarea TranŢilvaniei”, „Ţarcina armaţei a 1-a оi a 9-a”,
„bãţãlia de la Sibiu оi de la Braоov”, „marоul armaţei a 1-a”, „înlocuirea românilor de cãţre
ruоi”, „regruparea for elor”, „revocarea mea prin ŢucceŢorul la ţron arhiducele Franz Karl”,
„preluarea conducerii fronţului de cãţre generalul-maior arhiducele IoŢef”, „lupţe la grani ã”.11
Dinц primeleц paginiц aleц capiţoluluiц „Înц TranŢilvania”,ц ciţimц cãц luiц vonц
SţrauŢŢenburgцîiцfuŢeŢeцîncredin aţãцorganizareaцapãrãriiцTranŢilvanieiцîncãцînainţeц
deц aц fiц emiŢãц declara iaц deц rãzboiц aц Românieiц dinц 15/28ц auguŢţц 1916,ц generalulц
ŢoŢindцînцClujцînц14цauguŢţ.цSţrauŢŢenburgцnoţeazãцcãцînainţeцdeцaцŢoŢiцlaцClujцaцavuţц
înţrevederiцcuцConradцvonцHöţzendorfцlaцCieŢzynц(TeŢchen,цaziцînцŢudulцPoloniei)ц
оiцcuцprimulцminiŢţruцmaghiar,цconţeleцIŢţvánцTiŢzaцlaцBudapeŢţa,цdeцlaцcareцaцaflaţц
cãцRomâniaцdiŢpuneaцdeцoцfor ãцarmaţãцdeц432.000цdeцbãrba iцcareцerauцpregãţi iцŢãц
invadezeцŢudulцTranŢilvaniei,цcuцţoaţeцaŢigurãrileцpãŢţrãriiцneuţraliţã iiцexprimaţeцdeц
prim-miniŢţrulц Ionelц Brãţianu. 12 Numit comandant general al noii armate a I-a
austro-ungarãцdinцTranŢilvaniaцоiцinŢţalaţцînцcarţierulцgeneralцalцaceŢţeia,цgãzduiţцînц
incinţaцclãdiriiцcenţraleцaцUniverŢiţã iiц„FerencцJózŢef” din Cluj13 von Straussenburg
rememoraцconŢţernaţцcãцaцfoŢţцmaiцdegrabã un „оef de armaţã fãrã armaţã”,цuniţã ileц
Ţaleцmiliţareцavândцînцrealiţaţeцoцcapaciţaţeцdeцlupţãцcuцmulţцinferioarãц(aproximaţivц
38.000ц deц Ţolda i)ц înц raporţц cuц for eleц româneоţi,ц aŢţfelц cãц nuц aц avuţц alţãц Ţolu ieц
decâţц Ţãц organizezeц oц frânareц aц armaţeiц româneц оiц Ţãц geŢţionezeц oц reţragereц
organizaţãцdinцfa aцinvazieiцromânilorцpânãцînцmomenţulцŢoŢiriiцînцTranŢilvaniaцaц
înţãririlorц promiŢeц deц Sţaţul-Major General austro-ungarц оiц german.ц Dificulţaţeaц
ambelorцprocedeeцeŢţeцprezenţaţãцpeцlargцdeцgeneralцcareцinŢiŢţãцaŢupraцdiŢpozi iilorц
оiцmãŢurilorцŢaleцdinţreц15цоiц28цauguŢţ,цaminţindцviziţeleцfãcuţeцpeцarculцcarpaţic,ц
diŢpozi iileц daţeц laц fa aц locului,ц convorbirileц derulaţeц de-aц lungulц fronţiereiц înц
româneоţeц cuц diverоiц ofi eriц оiц Ţubofi eriц români, despre careц noţeazãц cãц nuц i-au
lãŢaţцimpreŢiaцcãцarцfiцcunoŢcuţцiminen aцdeclanоãriiцunuiцaţacцmiliţar,цŢlabulцŢiŢţemц
deц forţifica ieц alц TranŢilvaniei,ц explicândц neceŢiţaţeaц reţrageriiц peц aliniamenţulц
MureоuluiцоiцalцTârnavelor,цpeцcareцţrupeleцgermaneцîncepuŢerãцîn vara anului 1916
conŢţruireaцunorц rampeцоiц liniiц deцapãrareцcareцŢãцnuцpermiţãцdepãоireaцuneiцliniiц
obliceцţraŢaţeцdeцlaцTimiоoaraцpânãцînцBucovina.цÎnцaceŢţeцprimeцpaginiцŢurprindц
maiцaleŢцinforma iileцreferiţoareцlaцdiŢlocareaцţrupelorцromâneцde-a lungulцgrani elorц
austro-ungare-româneоţiцdeцlaцOrоovaцpânãцînцBucovinaцоiцdeцlaцTurnuцSeverinцlaц
Turţucaiaц оiц Mareaц Neagrãц оiц deţaliileц opera iunilorц miliţareц careц ţrebuiauц
implemenţaţeцînцmomenţulцinţrãriiцromânilorцînцrãzboi,цanumeцoprireaцaceŢţoraцînц

11 Ibidem, p. 390.
12 Ibidem, p. 102.
13 DeŢpreц iŢţoriaц aceŢţeiц inŢţiţu iiц academiceц vezi:ц Ovidiuц Ghiţţaц (coordonaţor),ц Istoria UniverŢiţã ii

„Babeо-Bolyai”, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2012.

122
 Nr. 3, 2017

Transilvaniaц peц aliniamenţulц Târnavelorц оiц aц Mureоului,ц reŢpecţivц conţra-atacul

concentrat al trupelor germano-bulgare-ţurceоţiцînцDobrogeaцоiцfor areaцDunãriiцînц
direc iaц Bucureоţi,ц ceeaц ceц neц deŢcoperãц cãц auţoriţã ileц civileц оiц miliţareц auŢţro-
ungareцоiцgermaneцdeцlaцViena,цBerlinцоiцBudapeŢţaцanţicipaŢerãцpaŢulцdeclara ieiцdeц
rãzboiцaцRomâniei,цmiŢiuneaцluiцArzцvonцSţrauŢŢenburgцfiindцoцconŢecin ãцlimpedeц
aцinţui ilorцauŢţro-ungaro-germane.цInţereŢanţãцeŢţe,цdeцaŢemenea,цconŢemnareaцluiц
Straussenburg referitoare la 26-27цauguŢţц1916,цzileцdeŢpreцcareцŢcrieцcãцpregãţirileц
оiцplanulцdeцevacuareцaцŢuduluiцTranŢilvanieiцfuŢeŢeцdefiniţivaţ,цdinцuneleцlocaliţã iц
deцpeцgrani ãцîncepândцŢãцfieцreţraŢãцpopula iaцgermanãцоiцmaghiarã,цprecumцоiцeliţaц
româneaŢcã,цauţoriţã ileц localeцavândц diŢpozi iaцcaцlaцprimulцŢemnalцdeцagreŢiuneц
armaţãц ŢoŢiţц dinŢpreц Româniaц Ţãц ţrimiţãц înŢpreц câmpiaц TranŢilvanieiц viţeleц оiц
bunurileцceleцmaiцdeцpre .14 Odaţãцcuцdeclara iaцdeцrãzboiцaцRomânieiцdinц28цauguŢţц
1916 von Straussenburg se concentreazãцaŢupraцopera iunilorцarmaţeцalцcãrorцŢcopц
eraцfrânareaцînainţãriiцromânilorцоiцproţejareaцliniilorцdeцcomunica ieцcuцarmaţaцaц7-
a din Bucovina. Interesante sunt, de asemenea, descrierile sale despre refugiul
ungurilorцоiцalцŢaоilor,цcareцauцformaţцadevãraţeц„caravane” constituite din „bãrba i,
femei, bãţrâni, copii, bolnavi оi infirmi”,цprilejцcuцcareцîоiцaminţeоţeцdeцpãţimirileцоiц„ororile
valahe” din 1848.15 CuцţoaţeцaceŢţea,цpreŢupozi iaцŢaцini ialãцreferiţoareцlaцimpacţulц
catastrofal al frontului aŢupraц popula ieiц civileц nuц Ţ-aц confirmaţ,ц generalulц înŢuоiц
precizândцcãцînцţimpulцperegrinãrilorцŢaleцprinц„ţeriţoriile luaţe în Ţţãpânire de duоman”
s-a putut „convinge cã aceŢţea au Ţuferiţ deŢţul de pu in prin invazia româneaŢcã; chiar dacã
recolta bogaţã de pe câmpuri fuŢeŢe cãlcaţã în picioare, caŢele оi goŢpodãriile abandonaţe au rãmaŢ
în mare parţe neaţinŢe; doar în Miercurea Ciuc un incendiu mare a diŢţruŢ parţea de veŢţ a
oraоului. Probabil mai mari vor fi foŢţ pierderile de bunuri оi avere pe care popula ia refugiaţã a
ţrebuiţ Ţã le laŢe în urmã”. 16 Evenimenţeleц miliţareц ulţerioareц Ţunţц îndeobоţeц
cunoŢcuţe,ц excurŢulц generaluluiц neprezenţândц parţiculariţã iц deoŢebiţe,ц decâţц înц
men iuneaцcãцînц28ц ŢepţembrieцcomandamenţulцauŢţro-ungar din Transilvania se
muţaŢeцlaцOdorheiulцSecuieŢcцavândцmiŢiuneaцdeцaцeliberaцSecuimeaцоiцdeцaцŢecurizaц
grani aцînŢpreцMoldovaцоiцBucovinaцînцfa aцuneiцconţraofenŢiveцruŢeоţi,цgermanilorц
revenindu-leцmiŢiaцdeцaцpãţrundeцînцRomâniaцprinцpaŢurileцVulcan,цTurnuцRoоuцоiц
Bran, ceeaц ceц vorц оiц izbuţi,ц nem iiц comanda iц deц MackenŢenц ocupândц Valahiaц оiц
Bucureоţiiц „aproape fãrã lupţã” pânãц laц Ţfârоiţulц luiц decembrieц 1916,ц înц ţimpц ceц
SţrauŢŢenburgц avuŢeŢeц deц daţц piepţц cuц armaţeleц ruŢeоţiц înц Secuimeц оiц înц araц
Lãpuоului,цocupaţãцdeцţrupeleц ariŢţe.17
Dupãц cumц bineц aц concluzionaţц profeŢorulц Liviuц Maiorц laц Ţfârоiţulц
expunerii rezumative a fronţuluiц ţranŢilvãneanц peц bazaц volumuluiц luiц Arzц vonц

14 Arthur Baron Arz, Zur Geschichte des grossen Krieges 1914-1918, pp. 103-108.
15 Ibidem, p. 109.
16 Ibidem, p. 118.
17 Ibidem, pp. 110-120. Veziцоi:цLiviuцMaior,цDoi ani mai devreme, pp. 268-273.

123
 Astra Sabesiensis

Straussenburg, generalul a fost „exţrem de bine informaţ” оiц aц ţraţaţц aceŢţц epiŢodц alц
conflagra ieiцînцmodц„obiecţiv”,цre inându-Ţeцînцaцfaceцcomenţariiцpoliţice.18 Ceea
ce trebuie, de asemenea, precizat eŢţeц cãц diŢcurŢulц generaluluiц eŢţeц peц alocuriц
reŢţiţuiţцpeцzile,цcuцŢemnalareaцexacţãцaцdaţei,цdeцundeцreieŢeцcãцvonцSţrauŢŢenburgцaц
inuţц înц ţimpulц campanieiц Primuluiц Rãzboiц Mondialц unц jurnalц deц fronţц înц careц aц
noţaţ,ц înц modц cronologic,ц peц zile,ц luniц оiц ani,ц celeц maiц imporţanţeц experien eц оiц
epiŢoadeцţrãiţe,цvolumulцpublicaţцlaцVienaцînц1924цfiindцredacţaţцînцmodцlimpedeцpeц
bazaцunorцnoţi eцdeцjurnal.
Al doilea volum intitulat Lupţa оi prãbuоirea imperiilor19 aцfoŢţцfinalizaţцînц14ц
februarieц1931,цdedica ia deцpeцprimaцfilãцfiindцŢemnaţãцînцocţombrieц1934,цcuцunц
anцînainţeaцmor iiцŢale,цgeneralulцvonцSţrauŢŢenburgцdorindцŢãцmarchezeцprinţr-o
nouãцcarţe,цmaiцcondenŢaţã,цceцcombinaцnara iuneaцiŢţoricãцcuцgenulцmemorialiŢţic,ц
ceiц douãzeciц deц aniц Ţcurоiц deц laц izbucnireaц Mareluiц Rãzboi.ц AŢemeneaц ţomuluiц
precedenţцоiцaceŢţaцeraцdedicaţцcamarazilorцŢãiцdeцarmeцоiцmen ineriiцviiцaцaminţiriiц
fapţelorц eroiceц Ţãvârоiţeц deц armaţaц cezaro-crãiaŢcã.ц ÎnŢã,ц Ţpreц deoŢebireц deц celц
anţerior,цţexţulцeraцîmbogã iţцcuцnumeroaŢeцimaginiцaleцprincipalilorцacţoriцpoliţiciцоiц
miliţariцaiцPuţerilorцCenţrale,цcarţeaцfiindцŢţrucţuraţãцînцdouãцpãr iцclare:цprimaцdeц
iŢţorie,ц iarц aц douaц deц memorialiŢţicã.ц Sec iuneaц deц iŢţorieц eŢţeц divizaţãц înц cinciц
capiţoleцafieroŢiţeцfiecãruiцanцdeцrãzboi,цprecedaţeцdeцoцinţroducereцmaiцlargãцcareц
prezinţãц pricinileц оiц modulц înц careц Ţ-aц ajunŢц laц izbucnireaц conflagra iei,ц auţorulц
iluŢţrândц perŢonaliţaţeaц împãraţuluiц Franzц JoŢephц I,ц cheŢţiuneaц vineiц izbucniriiц
rãzboiului,ц problemaц Balcanilor,ц urmãrileц aţenţaţuluiц aŢupraц moоţeniţoruluiц
tronului austro-ungar Franz Ferdinand, planul militar Schlieffen20 оiцprimeleцzileцaleц
confrunţãrilor.21 AceeaоiцmeţodologieцdeцexpunereцlimpedeцoцurmeazãцpeцparcurŢulц
capiţolelorц dedicaţeц anilorц rãzboiului,ц înц careц abordeazãц deopoţrivãц principaleleц
bãţãliiц miliţareц deц peцţoaţeцfronţurileцоiцevolu iileц poliţiceцdinц ãrileцcombaţanţe.22
UlţimeleцdouãцcapiţoleцaleцaceŢţeiцprimeцpãr iцjoacãцrolulцunuiцepilog,цArţhurцArzц
vonцSţrauŢŢenburgцreflecţândцaŢupraцaцdouãцŢubiecţeцdeцinţereŢцînцepocã:цcumцŢ-a
18 Liviu Maior, Doi ani mai devreme, p. 273.
19 Arthur Baron Arz, Kampf und Sturz der Kaiserreiche, Wien-Leipzig, Johannes Günther Verlag, 1935,
253 p.
20 DupãцnumeleцconţeluiцAlfredцvonцSchlieffenц(1833-1913);цdeŢemneazãцplanul strategic al Statului

Major germanцînţocmiţцlaцîncepuţulцŢecoluluiцXXцpenţruцevenţualiţaţeaцînцcareцReichulцvaцfiцpuŢцînц
Ţiţua iaцŢãцlupţeцpeцdouãцfronţuri,цcuцFran aцоiцcuцRuŢia.цPlanulцŢeцbazaцpeцexploaţareaцavanţajuluiц
apãruţцdinцdiferen aц viţezeiцdeцpregãţireц penţruцrãzboiцaцcelorцţreiц ãri.цPeц Ţcurţ,цaceŢţaцaveaцdrepţц
ŢcopцeviţareaцunuiцrãzboiцpeцdouãцfronţuriцprinцconcenţrareaцţrupelorцînцveŢţ,цînfrângereaцrapidãцaц
francezilorцоiцapoi,цdacãцeraцneceŢar,цdeplaŢareaцrapidãцaцţrupelorцpeцcaleaцferaţãцcãţreцeŢţ,цpenţruцaц
faceц fa ãц ruоilorц înainţeц caц aceоţiaц Ţãц aibãц ţimpц Ţãц Ţeц mobilizezeц peц deplin.ц Deţaliiц la:ц Terenceц
Zuber, Inventing the Schlieffen Plan: German War Planning, 1871-1914, Oxford, Oxford University Press,
2002.
21 Arthur Baron Arz, Kampf und Sturz der Kaiserreiche, pp. 11-38.
22 Ibidem, pp. 39-117.

124
 Nr. 3, 2017

ajunŢцlaцrãzboiцоiцcumцŢ-aцdeŢfãоuraţцaceŢţa,цоiцreŢpecţivцcineцpoarţãцvinaцdiŢolu ieiц
monarhieiцdanubieneцdinцmomenţцceцarmaţaцK.u.K.цnuцfuŢeŢeцdeцfapţ,цînцopiniaцŢa,ц
înfrânţãцpeцfronţ,цdeciц„nu eŢţe de vinã penţru cãderea imperiului”.23
Înцparţeaцaцdoua,цinţiţulaţãц„memorii оi compleţãri”, von Straussenburg evoca,
înţr-oц primãц eţapã,ц oц Ţerieц deц perŢonaliţã iц poliţiceц оiц miliţareц auŢţrieceц dinц aniiц
conflagra iei,ц rememorândцînцaцdouaцeţapãцacţiviţaţeaцŢaцmiliţarãцdeц peцfronţurileц
dinцGali ia,цCarpa iцоiцTranŢilvaniaцоiцdeцlaцconducereaцMareluiцSţaţ-Major General
deц laц Viena.ц Înц final,ц diŢcuţaц oц Ţerieц deц „înţrebãri оi rãŢpunŢuri deŢpre ofenŢiva auŢţro-
ungarã din vara anului 1918”,ц exprimândц înц celeц dinц urmãц câţevaц gânduriц deц
comemorare ale armatei înцfrunţeaцcãreiaцŢ-aцaflaţцоiцcare,ц ineaцvonцSţrauŢŢenburgц
Ţãц Ţublinieze,ц „nu poaţe fi învinuiţã penţru dezinţegrarea monarhiei”, deoarece trupele ei
lupţaŢerãцcurajoŢцоiцnuцnumaiцcãцpãziŢerãцfrunţariileцŢţaţului,цciцpãţrunŢeŢerãцadâncц
înц ţeriţoriileц inamicului,ц deц aceeaц generalulц inuŢeц Ţãц Ţubliniezeц pânãц оiц înц ulţimaц
propozi ieцaцcãr iiцcãц„memoria aceŢţeia Ţe cuvine a fi cinŢţiţã”.24
Prinц celeц douãц volume,ц Arţhurц Arzц vonц SţrauŢŢenburgц Ţcrieц nuц numaiц oц
paginãц deц iŢţorieц perŢonalãц aц Primuluiц Rãzboiц Mondial,ц careц iluŢţreazãц memoriaц
auţobiograficãц оiц reprezenţareaц unuiaц dinţreц acţoriiц miliţariц dinц prim-planul
evenimenţelorц deŢfãоuraţeц peц fronţulц deц eŢţц оiц înц cancelariaц Mareluiц Sţaţ-Major
GeneralцdeцlaцViena,цcumцauцfãcuţ,цdeцalţfel,цînцepocãцomologiiцŢãiцgermani, francezi,
briţanici,цamericaniцоiцromâni,цciцconţribuieцînцmodцhoţãrâţorцlaцcunoaоţereaцiŢţorieiц
miliţareцоiцpoliţiceцaцperioadeiцconflagra ieiцaţâţцprinцnumeroaŢeleцdeŢcrieriцdeţaliaţeц
aleц Ţiţua iilorц fronţuluiц eŢţicц оiц aц hinţerlandurilorц aceŢţuia, câţц maiц aleŢц prinц ŢurŢeleц
documenţareц (depeоeц ţelegrafice,ц ţelegrame,ц ŢcriŢori,ц planuriц miliţare)ц peц careц leц
reproduce.цPuţândцfiцîncadraţãцdeopoţrivãцgenuluiцmemorialiŢţicцоiцceluiцiŢţoriograficц
ţradi ional,цoperaцluiцArzцvonцSţrauŢŢenburgцŢeцnumãrãцînţre cele relevante pentru
cunoaоţereaцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondialцînцŢpa iulцEuropeiцCenţral-Orienţaleцоiц
de Sud-Est.

The Great War in the Memoirs of the Transylvanian Saxon

General Arthur Arz von Straussenburg

(Abstract)

Among the fundamental sources of the cultural history of the First World War, the memoirs
have gained a particular interest of the researchers because they have the capacity to re-make destinies
and individual or collective mentalities. On the other hand, especially in the Romanian territory the
importance of this genre also derives from the fact that in the memoirs one can identify the beginnings
of the historiography of the Great War. The present study brings into spotlight the biography and the

23 Ibidem, pp. 117-130.

24 Ibidem, pp. 133-253.
125
 Astra Sabesiensis
papers of the general Arthur Arz von Straussenburg, the last leader of the Great Major Estate of the
Austro-Hungarian monarchy, a personality with Transylvanian roots, but less known in the Romanian
territory. His rehabilitation within the Romanian historiography is a necessary and useful restitutive
percourse if we take into account the fact that the general is the author of two consistent volumes
dedicated to the First World War, published in German in the years 1924 and 1935, not deeply
analyzed by the Romanian historians.
Keywords: First World War, the Eastern Front, Transylvania, Romania, memories.

126
 Nr. 3, 2017

ANEXÃ DOCUMENTARÃ

Arthur Arz von Straussenburg

In Siebenbürgen25

Beim Armeeoberkommando in Teschen eingetroffen, orientierte mich Generaloberst von

Conrad über die Lage. Miţ dem Einţriţţe RumänienŢ in den Krieg Ţei beŢţimmţ zu rechnen. Die
rumäniŢche Armee iŢţ operaţionŢbereiţ; Ţie Ţiehţ miţ den Haupţkräfţen, 432.000 Mann Ţţark,
an der Ost-und Südgrenze SiebenbürgenŢ. Von unŢ befinden Ţich daŢelbst nur geringe Kräfţe,
doch wird eine Vermehrung derŢelben nach Möglichkeiţ erfolgen. Nähere WeiŢungen erhielţ ich
nicht.
Auf der DurchreiŢe durch BudapeŢţ erwarţeţ mich der ungariŢche MiniŢţerpräŢidenţ
Graf Tisza; auch er ist von dem ehesten Ausbruche der FeindŢeligkeiţen RumänienŢ überzeugţ;
Brãţianu habe zwar erŢţ kürzlich die Neuţraliţäţ RumänienŢ beţonţ; er Ţchenke dieŢer
VerŢicherung aber keinen Glauben. Nach den mir gewordenen Miţţeilungen mußţe ich-zur
Verteidigung SiebenbürgenŢ berufen-jeden Momenţ auf den Einfall deŢ übermächţigen Feindes in
das mir anverţrauţe Land gefaßţ Ţein.
Ich eilte nach Klausenburg, wo das 1. Armeekommando aufzustellen war. Am 14.
August daselbst eingetroffen, erhielt ich die Instruktion des Armeeoberkommandos, welche die
OrganiŢaţion und Durchführung der gegen Rumänien zu ţreffenden Maßnahmen mir überţrug
und die 1. Armee dem Heeresgruppenkommando Erzherzog Karl Franz Josef unterstellte. Die
Aufgabe der 1. Armee war die Verzögerung, beziehungsweise Verhinderung des Vordringens
feindlicher Sţreiţkräfţe über die Karpathen von der Bukowina bis zur Donau, sowie der Schutz
der rechten Flanke der in der Bukowina kämpfenden 7. Armee. Hiezu wurden dem 1. Armee-
kommando Ţämţliche in den Milifär-Territorialbereichen Hermannstadt und Temesvar
befindlichen und noch dorthin gelangenden Kommanden, Truppen und Anstalten unterstellt.
In Siebenbürgen Ţţanden mir zunächŢţ nur fünfzehn Ţehr geŢchwächţe
Infanteriebataillone, zehn Feldbatterien und vier Honved-Husarenregimenter, bei Orsowa vier
Bataillone und drei Baţţerien zur Verfügung; dieŢen gegenüber waren 240 kriegŢŢţarke
Baţaillone, 12.000 Säbel und 840 GeŢchüţze Ţchlagferţig und modernŢţ auŢgerüŢţeţ an die
Grenze herangeschoben. AlŢ VerŢţärkung konnţe ich in den nächŢţen Tagen noch die abge-
kämpfţe 51. HonveddiviŢion und daŢ ţapfere ŢiebenbürgiŢche Szeklerregimenţ 82 erwarţen,
eventuell noch einzelne in Formierung befindliche Infanţeriebaţaillone. Ich ţeilţe zunächŢţ den mir
zum Schuţze überţragenen 600 Kilomeţer langen Grenzraum in fünf AbŢchniţţe, deren Schuţz je
einer gemiŢchţen Kampfgruppe aller Waffen überţragen wurde. AlŢ vorderŢţe GrenzpoŢţen wurden
Gendarmerie und Grenzfinanzwache verwendet. Die Honved-Kavalleriedivision bildete meine

25 Ibidem, pp. 102-120.

127
 Astra Sabesiensis

Reserve. Die Truppen hatten sich in ihren Abschnitten, so gut es ging, zur Verteidigung
einzurichţen und im Falle erzwungenen RückzugeŢ bei gründlicher ZerŢţörung aller
Kommunikaţionen, Brücken, Objekţen uŢw. nur ŢchriţţweiŢe zu weichen. Grenzbefestigungen
bestanden keine. Die im Jahre 1878 geschaffenen Verteidigungsvorsorgen hatten kaum mehr
einzelne Spuren hinterlassen. Das zumeist stark bewaldete Grenzgebirge ist auch abseits der
Wege überall gangbar, waŢ Ţeine VerţeidigungŢfähigkeiţ weŢenţlich erschwert. Der
WahrŢcheinlichkeiţ deŢ KriegeŢ miţ Rumänien Rechnung ţragend, war im Laufe des Sommers
eine VerţeidigungŢlinie quer durch daŢ Innere deŢ LandeŢ im AnŢchlüŢŢe an unŢere Kampffronţ in
der Bukowina, längŢ deŢ Kokel-und Maroflusses, ermittelt, trassiert und stellenweise auch in Bau
genommen worden. Deutsche Eisenbahntruppen erweiterten Auswaggonierungs-Stationen und
bauţen Rampen, welche Ţpäţer den AufmarŢch der einlangendeh Truppen Ţehr förderţen.
Dem mir als Generalstabschef belassenen OberŢţ Huber überţrug ich die AufŢţellung
deŢ ArmeekommandoŢ, während ich mich Ţchon am zweiten Tage nach meinem Eintreffen in
Siebenbürgen zur BeŢichţigung und UnţerweiŢung der Truppen in die GrenzabŢchniţţe begab. Ich
ging überall in den PäŢŢen miţ zahlreichen Offizieren bis knapp an die Grenze vor und zeigte
mich dorţ möglichŢţ auffällig. Die Fahrţen miţ Bahn und Auţomobil gingen Ţehr raŢch von
Ţţaţţen, Ţo daß ich an einem Tage ofţ mehrere Übergänge beŢuchen konnţe. Wie Ţpäţer meine
Nachrichtenoffiziere erhoben, haţ dieŢeŢ ErŢcheinen großer OffizierŢgruppen an den verschiedensten
Punkţen der Grenze zur TäuŢchung über den Umfang unŢerer Abwehrmaßnahmen beigeţragen.
Öfţer Ţprach ich miţ rumäniŢchen Offizieren, die an den Grenzschranken herangetreten waren; so
einmal auch miţ einem rumäniŢchen Unţeroffizier, der mir auf meine rumäniŢche Anrede
erwiderţe, ich möge nur ungariŢch Ţprechen. Er Ţţammţe auŢ einer der Szekler AnŢiedlungen, die
Ţich im Laufe der Jahrhunderţe jenŢeiţŢ der Grenze auf reichŢrumänischem Boden gebildet hatten.
AuŢ all den GeŢprächen konnţe ich wohl nichţ den Eindruck gewinnen, daß die von mir
Angeredeţen wußţen, unmiţţelbar vor AuŢbruch deŢ KriegeŢ zu Ţţehen. Der perŢönliche
AugenŢchein aber überzeugţe mich, daß die an die Grenze vorgeschobenen, in ihren
Verteidigungslinien und Lagern sichtbaren Truppenmassen nur eines Signals bedurften, um in
kurzer Sţunde zur ÜberŢchreiţung der Grenze bereiţ zu Ţţehen.
Die mir unterstellten Truppen, die schon in der Front gestanden halten, fand ich
durchwegŢ erholungŢbedürfţig; die ŢonŢţigen Verbände mußţen überhaupţ erŢţ zu Kampfţruppen
umgewandelt werden-manchen war der Gebrauch der Waffe noch fremd, anderen fehlte die Muni-
tion zu ihren altartigen Gewehren. Zur Besichtigung des Szurdukpasses nahm ich die von den
Bergarbeiţerbaţaillonen auŢ den Beamţen und AngeŢţellţen freigewählţen Offiziere mit; ihre
BegeiŢţerung und ihr Pflichţgefühl haţţen mich freudig berührţ-die Mannschaft arbeitete zur Zeit
noch in den dunklen Schächţen der Kohlenbergwerke; Ţie wurde erŢţ beim Einbruch der Rumänen
zu den Waffen gerufen.
Jede einzelne meiner Fahrten durch die Heimat erweckte hundertfache Erinnerungen,
die durch den Gegensatz zur rauhen Wirklichkeit ihre besondere Farbe erhielten. Jede der vielen
Burgen, an denen ich vorbeikam, zauberţe Bilder auŢ längŢţ vergangenen Zeiţen hervor; die von
mir ofţ beŢuchţe Törzburg machţe die ungariŢche Naţion Ţpäţer dem König Karl zum GeŢchenke.

128
 Nr. 3, 2017

Im Rotenturmpasse hielt ich vergeblich nach dem Blockhause Ausschau, das ich im Jahre 1878
bis auf den letzten Blutstropfen zu verteidigen gedachţe. In Görgeny Szţ. Imre erinnerţe ich mich
der Bärenjagden deŢ Kronprinzen Rudolf, an denen ich alŢ Leuţnanţ ţeilnehmen durfţe. Mich
überkam ein ţiefer ErnŢţ. Sollţen all dieŢe herrlichen Gefilde, die wogenden Ährenfelder, die
garţenumkränzţen Dörfer, die mauernbewehrţen Burgen und Sţädţe miţ Krieg überzogen, der
Vernichtung durch den Feind preisgegeben werden? Deutsche Truppen werden uns beistehen, dies
zu verhindern!
Das Geburtsfest des Kaisers, den 18. August, verbrachte ich bei der 61.
HonveddiviŢion, die in Ţchweren Kämpfen in Rußland auf sechs schwache Bataillone, dreiviertel
EŢkadronen und fünf Baţţerien zuŢammengeŢchrumpfţ war. Sie haţţe Ţich augenfällig erholţ. Zum
vierzigsten Male feierţe ich dieŢen Tag alŢ Soldaţ und eŢ war daŢ leţzţemal, daß wir angeţreţen
waren zum Gebeţe für unŢeren allerhöchŢţen KriegŢherrn, den allverehrţen greiŢen KaiŢer und
König.
Nach KlauŢenburg zurückgekehrţ fand ich am 25. AuguŢţ die Arbeiţen für die
AufŢţellung der Armee in guţem ForţŢchreiţen. DieŢe waren nichţ einfach, hieß eŢ doch auŢ einer
Reihe von vier zuŢammengewürfelţen Truppen und AnŢţalţen den großen Apparaţ einer
operationsbereiten Armee aufzubauen, den materiellen Dienst zu organisieren, die Einrichtung
der Etappe in Angriff zu nehmen und Verteidigungsabschnitte zu schaffen; alles in dem
BewußţŢein deŢ unmiţţelbar bevorŢţehenden feindlichen Einfalles. Die Quartiermeisterabteilung
der Armee leitete der auf diesem Gebiete sehr bewanderte und bewährţe Major Schäfer deŢ
GeneralŢţabŢkorpŢ miţ hervorragendem GeŢchick. Die umfangreichen Täţigkeiţen hielţen jeden
einzelnen Offizier und Beamten meines-durch deuţŢche Offiziere verŢţärkţen-Stabes in Atem.
Dankbarst gedenke ich ihrer aller.
Ungarn entsandte den Obergespan Nikolaus von Betheg als RegierungŢkommiŢŢär zum
Armeekommando. Er hatte die Aufgabe, die InteresŢen der Bevölkerung wahrzunehmen, bei der
Bergung der Ţţaaţlichen Güţer, bei Einleiţung und Durchführung der Evakuierung bedrohţer
Landesteile miţzuwirken, Ţpäţer auch wirţŢchafţliche Fragen zu regeln. Er vollzog Ţeine Aufgabe
mit vollendetem Takt. Das Zusammenarbeiten mit diesem seiner Regierung treu ergebenen
Manne war-trotz der begreiflichen Ţachlichen GegenŢäţze-Ţehr erŢprießlich.
Die AmţŢräumlichkeiţen deŢ ArmeekommandoŢ befanden Ţich in KlauŢenburg im
Gebäude der UniverŢiţäţ, die mir Ţpäţer die Ehre der Ernennung zum Dokţor philoŢophiae h. c.
erwies, und in einigen PrivathäuŢern; meine Wohnung war im HauŢe deŢ DomprobŢţ Dr.
Hirschler, dem im höchŢţen AnŢehen Ţţehenden römiŢch-katholischen Stadtpfarrer, bei dem ich
auch öfţer miţ dem römiŢch-kaţholiŢchen BiŢchof von Siebenbürgen, Graf Majlaţh, zuŢammenţraf,
der Ţich durch beŢondere FürŢorge und warmeŢ InţereŢŢe für die im Felde Ţţehenden Soldaten des
LandeŢ auŢzeichneţe. EŢ war begreiflich, daß ich-besonders in den ersten Tagen-von allen Seiten-
auch von den Verţreţern aller Sţände miţ der Frage beŢţürmţ wurde, ob eŢ zum Kriege kommen
werde. Ich zweifelte nicht daran, trotzdem durfte ich die Sţimmung der Bevölkerung und ihre
Erregung durch vorzeiţige Erklärung nichţ Ţţeigern. Der über den Sţand der diplomaţiŢchen
Verhandlungen mit Rumänien voll orienţierţe ungariŢche MiniŢţerpräŢidenţ, der auch meinem

129
 Astra Sabesiensis

AuffaŢŢung über die Lage kannţe, hielţ eŢ bei der gänzlichen Unbestimmtheit des Beginnes der
FeindŢeligkeiţen nichţ für angezeigţ, die Bevölkerung auf eine ungewiŢŢe Möglichkeiţ hin zum
VerlaŢŢen ihrer WohnŢţäţţen aufzufordern. Über die Gruppierung der feindlichen Sţreiţkräfţe
langten nach und nach immer genauere Nachrichţen ein; waren dieŢe richţig, Ţo Ţţand RumänienŢ
Heer knapp vor Beginn deŢ KriegeŢ, eţwa wie folgţ: An der OŢţgrenze SiebenbürgenŢ von der
Grenze der Bukowina biŢ inkluŢive Uzpaß die 4. Armee PreŢan miţ zirka vier Infanţerie-
diviŢionen und einer Kavalleriebrigade, rechţŢ anŢchließend an den Südflügel der ruŢŢiŢchen 9.
Armee; die DeţachemenţŢ vorgeŢchoben gegen den TölgyeŢ-, Bekas-, Gyimes-und den Uzpaß; die
SüdoŢţecke SiebenbürgenŢ umfaŢŢend die 2. Armee Orainiceanu, vier Infanteriedivisionen und vier
Kavalleriebrigaden Ţţark, vor den PäŢŢen OjţoŢ, Bodza, AlţŢchanz, Törzburg; an der Südgrenze
die 1. Armee Culcer mit viereinhalb Infanteriedivisionen und drei Kavalleriebrigaden vor dem
Roţenţurmpaß, dem Vulkan- und Szurdukpaß und mit einem Detachement bei Turnu Severin;
an der Südgrenze BeßarabienŢ von der Donau bei Turţa Kai über Dobric biŢ zum Schwarzen
Meere die rumäniŢche 3. Armee AvareŢcu, vier Infanteriedivisionen und eine Kavalleriebrigade
stark; an der Donau als Sicherung von Ruscuk bis Tumu Severin eine Infanteriedivision. Auch
bei Bukarest sollten mehrere Infanteriedivisionen versammelţ Ţein. Vor SiebenbürgenŢ OŢţ- und
Südgrenze Ţţanden demnach zwölfeinhalb Infanteriedivisionen, jede Division bestehend aus
zwanzig kriegsstarken Bataillonen, und acht Kavalleriebrigaden.
DieŢen feindlichen Kräfţen gegenüber befanden Ţich am 27. AuguŢţ: vor der rumäniŢchen
4. Armee die 61. InfanţeriediviŢion in der Oyergyö und CŢik, linkŢ im AnŢchlüŢŢe an den
Südflügel der 7. Armee; vor der feindlichen 2. Armee die 71. Infanteriedivision in der
Harotnszek und bei KronŢţadţ; vor der 1. Armee die 143. Infanţeriebrigade Ţüdlich
Hermannstadt, die 144. Infanteriebrigade vor dem Szurduk- und Vulkanpaß und bei OrŢova
die 145. Infanteriebrigade; es waren daher zur Grenzverteidigung zwei Infanteriedivisionen und
drei Infanteriebrigaden, alle auf Ţehr reduzierţen Sţänden, verfügbar. Im Anrollen war die 39.
Honveddivision über Maro-Vásárhely, in Versammlung bei Karlsburg die 51. Honveddivision,
beide nach Ţchweren Kämpfen und harţen VerluŢţen vom russischen Kriegsschau platz zudirigiert.
An der Südgrenze der DobrudŢcha Ţţand der 3. rumäniŢchen Armee die 3. bulgariŢche
unter General Toscheff gegenüber; im Sicherungsdienste an der Donau von Ruscuk bis gegenüber
der Ahmündung daŢ deuţŢche Deţachemenţ Kauffmann, von da biŢ OrŢova die bulgariŢche 12.
DiviŢion. Bei SiŢţovo befanden Ţich der öŢţerr.-ung. schwere Brückenţrain, einige Ţchwere Baţţerien
und die k. u. k. Donaufloţţille. DaŢ Kommando über alle Teile Ţüdlich der Donau führţe
GeneralfeldmarŢchall von MackenŢen. Beim Beginne der FeindŢeligkeiţen durch Rumänien haţţe
Ţich die 1. Armee in Siebenbürgen nach dem Ţchon erwähnţen Aufţräge zu verhalţen; die
ŢonŢţigen AbŢichţen der verbündeţen OberŢţen Heeresleitungen wurden mir nicht bekannt gegeben;
erst im Verlaufe der EreigniŢŢe erfuhr ich, daß bereiţŢ im Monaţe Juli die öŢţerr.-ung., die
deutsche und die bulgarische Heeresleitung ein Obereinkommen zu gemeinsamem Handeln im
Fall feindlichen AuftretenŢ RumänienŢ abgeŢchloŢŢen haţţen. Hiernach Ţollţe DeuţŢchland fünf biŢ
sechs Infanterie- und ein bis zwei Kavalleriedivisionen beistellen, das in Nordbulgarien befindliche
deuţŢche Deţachemenţ Kauffmann verŢţärken und die an der DobrudŢchagrenze zu bildende

130
 Nr. 3, 2017

deutsch-bulgarisch-ţürkiŢche Armee reichlich mit schwerer Artillerie, Minenwerfern und

Fliegerformationen verŢehen. Da angenommen werden mußţe, daß Rumänien bei Beginn deŢ
KriegeŢ miţ Ţeinen Haupţkräfţen in Siebenbürgen einfallen, gegen Bulgarien dagegen nur
Ţchwächere Kräfţe verwenden werde, war beabsichtigt, mit den deutsch-bulgarisch-ţürkiŢchen
Kräfţen die rumäniŢchen Sţellungen in der DobrudŢcha zu überrennen, den Feind zu werfen,
dann möglichŢţ Ţţarke Kräfţe auŢ der Fronţ zu ziehen und bei SiŢţovo zu einem VorŢţoß in der
Richţung auf BukareŢţ bereiţzuŢţellen; die 1. Armee in Siebenbürgen haţţe den Feind in den
Grenzgebirgen, ŢpäţeŢţenŢ aber an der oberen MaroŢ und der kleinen Kokel in der vorbereiţeţen
Stellung Ţolange aufzuhalţen, biŢ die für die Aufnahme der Offensive heranzuführenden Kräfţe
aufmarŢchierţ Ţein würden. DeŢ feindlichen EinbrucheŢ Ţţündlich gewärţig, Ţţanden unŢere an der
Grenze befindlichen Gendarmerie- und FinanzwachpoŢţen miţ den in den PäŢŢen vorgeŢchobenen,
alarmbereiten Abţeilungen überall in Verbindung, jede Bewegung der feindlichen Grenzţruppen
meldend.
Miţ der Bergung werţvoller SţaaţŢgüţer war begonnen worden. In den letzten Tagen auch
mit dem Abschube ärariŢcher Vorräţe auŢ den öŢţlichen und Ţüdlichen GarniŢonŢorţen; dies
steigerte die Befürchtung und Aulregung der magyarischen und deutschen Bevölkerung in den
zunächŢţ bedrohţen Landesteilen; diese begann ihre Wohnsitze zu verlaŢŢen; die rumäniŢche
Bevölkerung dagegen, vom Einfalle des GegnerŢ nichţŢ fürchţend, blieb-doch haţţe ein großer Teil
derselben, inŢbeŢondere jener der Inţelligenz, Ţchon früher Siebenbürgen verlaŢŢen; alŢ ich nach
Miţţe AuguŢţ rumäniŢche OrţŢchafţen im Süden deŢ Landes durchfuhr, fand ich diese fast
menschenleer. Der Abtrieb des Viehs von den Alpen hatte begonnen und Tausende von Rindern
und Kühen wurden zu Tale geţrieben, gewiß aber auch so manche den Rumänen gehörige Herde,
insbesondere Schafe, über die rumäniŢche Grenze. Die Vorbereiţungen für die Evakuierung der
Grenzkomitate waren getroffen.
Am 27. AuguŢţ nachmiţţagŢ eben die Nachrichţ leŢend, daß Iţalien an DeuţŢchland
den Krieg erklärţ habe, erhalţe ich die Meldung, daß in KronŢţadţ fürchţerliche Aufregung
herrŢche; Rumänien habe mobiliŢierţ; kein EiŢenbahnzug dürfe mehr über die Grenze und
10.000 Flüchţlinge drängen Ţich nach KronŢţadţ. Die Nachrichţen überŢţürzten einander, das
Bild über die Lage verwirrţ Ţich-ich war auf den Beginn der FeindŢeligkeiţen gefaßţ, aber noch war
nirgends ein ZuŢammenŢţoß miţ dem Feinde; noch war kein Schuß gefallen. Aber knapp vor 9
Uhr abendŢ kommen auŢ allen PäŢŢen Meldungen: der Feind haţ die Grenze überŢchriţţen;
Verbindung miţ der vorderen Grenzbewachung abgeriŢŢen. In der Nachţ zum 28. drängen Ţţarke
rumäniŢche Kräfţe auf allen über die Grenze nach Siebenbürgen führenden Sţraßen, Wegen und
Sţeigen unŢere Ţchwachen SicherungŢţruppen in zahlreichen kleineren Geiechţen zurück, an
manchen Stellen nicht unbedeutende Verluste erleidend. Tapfer wehren sich die Abteilungen in
den PäŢŢen, nur Ţchriţţweise weichend, Brücken, Sţege, Wegengen Ţprengend und zerŢţörend. Zur
Ţelben Sţunde, alŢ RumänienŢ Truppen die ŢiebenbürgiŢche Grenze überŢchriţţen, überreichţe der
rumäniŢche GeŢandţe am Wiener Hofe Mavrocordaţo im MiniŢţerium deŢ Äußern die
KriegŢerklärung RumänienŢ an ÖŢţerreich-Ungarn in der eŢ hieß, Rumänien sehe sich gezwungen,
an die Seite derer zu treten, die ihm die Verwirklichung seiner nationalen Einheit sichern

131
 Astra Sabesiensis

können. Am folgenden Tage erklärţe DeuţŢchland an Rumänien den Krieg, bald darauf auch die
Türkei und Bulgarien, und Ţchon am 1. Sepţember überŢchriţţ die verŢţärkţe bulgariŢche 3.
Armee die rumäniŢch-bulgarische Grenze, um Ţich der DobrudŢcha zu bemächţigen.
Über den Verlauf der erŢţen PhaŢe deŢ KriegeŢ in Siebenbürgen konnţe bei dem
gegenŢeiţigen KräfţeverhälţniŢ kein Zweifel Ţein. Ich mußţe dem übermächţigen Drucke überall
nachgeben, durfte mich nirgends schlagen laŢŢen, Ţondern kämpfend, auf die herankommenden
VerŢţärkungen warţend, Ţo lange langŢam weichen, biŢ dieŢe zum Angriffe übergehen konnţen.
Miţ dem im ŢiebenbürgiŢch-bukowiniŢchen Grenzgebirge kämpfenden XI. KorpŢ der 7. Armee
mußţe die Verbindung unbedingt aufrecht erhalten werden, da der 1. Armee auch der Schutz der
rechten Flanke der 7. Armee zufiel; es schien mir daher angezeigt, das XI. Korps dem 1.
Armeekommando zu unţerŢţellen, um den Einklang in den Ţchwer zu leiţenden Kämpfen im
Gebirge zu gewährleisten.
Am Morgen des 28. August standen unsere Grenzverteidigungstruppen bei Orsova, im
RoţenţurmpaŢŢe und in den GebirgŢpäŢŢen von KronŢţadţ in ungleichen Kämpfen. Der
magyariŢchen und der ŢächŢiŢchen Bevölkerung SiebenbürgenŢ bemächţigţe Ţich eine ungeheuere
Panik. Die Erinnerung an die furchtbaren Greuel, die in den Jahren 1848/49 von den
Walachen verübţ wurden, erhiţzţe die Gemüţer; eine MaŢŢenfluchţ, wie ihreŢgleichen in der
Geschichte des Krieges kaum zu finden ist, setzte in allen Teilen des Landes ein, insbesondere
aber auŢ den öŢţlichen und Ţüdlichen Randgebieten. Jedem, der dies ergreifende Bild mit angesehen
haţ, bleibţ eŢ wohl unvergeßlich. Keine Sţraße, keinen Weg gab eŢ, der nichţ von langen
Karawanen förmlich bedeckţ geweŢen wäre. Männer, Frauen, GreiŢe, Kinder, Sieche und Krüppel
kamen auf hochaufgeţürmţen Wagen dahergezogen oder Ţchleppţen Ţich zu Fuß weiţer. Ganze
Gemeinden hatten gemeinsam den Weg in die Fremde angetreten. Alles Hab und Gut, was mit-
genommen werden konnte, wurde zusammengerafft. Rindviehherden zu zwei-bis dreitausend
Sţück, gewiß inŢgeŢamţ eine Driţţelmillion, dazu eine halbe Milion Schafe und Schweine, ŢelbŢţ
GänŢeherden füllţen die ZwiŢchenräume zwiŢchen den ungezählţen Wagenkolonnen. Von der
Befürchţung bedrückţ, daß binnen wenigen Tagen daŢ eigene Heim, HauŢ und Hof in Flammen
aufgehen würden, zogen die Flüchţlinge einher. Ein Glück noch daŢ herrliche AuguŢţweţţer, daŢ
freilich mit der Pracht der sich im Sonnenglanze goldig wiegenden reichen Getreidefelder einen
erŢchüţţernden GegenŢaţz zum Jammer deŢ TageŢ boţ. LangŢam wichen unŢere Abţeilungen vor
Ţţark überlegenem Gegner oder Ţie räumţen, von weiţ auŢholenden UmfaŢŢungŢkolonnen um-
gangen, ihre Sţellungen; allmählig werden Ţie zu Nachhuţen der FlüchţlingŢkolonnen, durch die
Ţich die Ţpärlichen VerŢţärkungen durchwanden.
Der Rückzug der Truppen brachţe die öffenţliche Meinung UngarnŢ ganz auŢ dem
Gleichgewichţe. Größţe Erregung herrŢchţe. Graf TiŢza ţraţ aufklärend enţgegen: Für die
Sicherheit des Landes sei daŢ MöglichŢţe geŢchehen. Aber „zur Zeiţ alŢ die miliţäriŢchen
Vorbereiţungen RumänienŢ wahrgenommen wurden, war eŢ Ţchon miţ RückŢichţ auf die ruŢŢiŢche
OffenŢive unmöglich, nach Siebenbürgen Ţo viele Kräfţe zu bringen, daß die rumäniŢchen Angriffe
häţţen abgeŢchlagen werden können. Während unŢere Truppen die ruŢŢiŢche OffenŢive aufhielţen,
konnten keine bedeutenden Massen weggenommen werden. Von dem Zeitpunkte an, in welchem

132
 Nr. 3, 2017

die ruŢŢiŢche OffenŢive zum Sţehen kam, biŢ zum rumäniŢchen Überfall aber war nichţ genügend
Zeit, um eine entŢprechende Anzahl Truppen nach Siebenbürgen abŢţoßen zu können. Wir
haţţen nur Ţoviel MannŢchafţen, um daŢ Vordringen RumänienŢ zu verlangŢamen”. Weiţer Ţagţe
TiŢza: „Ich muß noch auŢdrücklich den Heldenmuţ, den unŢere Truppen in diesem Kampfe
enţwickelţen, anerkennen. Nur auf dieŢe WeiŢe drang der Einfall auf eine verhälţniŢmäßig geringe
Enţfernung von der Grenze vor, aber eine Änderung wird in dieŢer Lage einţreţen, wenn die
ergriffenen Maßnahmen miţ ihrem Schwergewichţe in die WagŢchale fallen werden”. Die von
TiŢza angedeuţeţen Gegenmaßnahmen Ţollţen Ţich bald fühlbar machen. DaŢ Armeekommando
war bereiţŢ in KennţniŢ, daß außer den angekündigţen und im Anrollen befindlichen öŢţerr.-
ungar. Truppen auch deuţŢche Kräfţe nach Siebenbürgen enţŢandţ würden.
BiŢ zum 3. Sepţember haţţe die rumäniŢche OrŢovagruppe die unţere Cerna erreichţ, die
über Szurduk-und Vulkanpaß eingebrochene Gruppe der 1. Armee daŢ Becken von PeţroŢeny in
Besitz genommen und die Landsturm- und Bergwerksbaţaillone zurückgedrängţ. Die durch den
Roţenţurmpaß vorgedrungenen Kräfţe der feindlichen 1. Armee bezogen Ţüdlich von
Hermannstadt Stellung ohne es zu verŢuchen Ţich der Sţadţ zu bemächţigen. Dem Drucke deŢ
Feindes nachgebend, haţţen Ţich die PaßverţeidigungŢţruppen über TalmácŢ zurückgezogen; da sie
Ţich rechţŢ und linkŢ umgangen fühlţen, gingen Ţie über HermannŢţadţ auf die Höhen zurück, die
Stadt preisgebend. Die Meldung hierüber haţţe begreiflicherweiŢe im erŢţen Momenţ meinen hef-
tigsten Unwillen hervorgerufen. AlŢ ich mich über die Lage genauer orienţierţ haţţe, mußţe ich der
nun einmal geţroffenen Maßnahme zustimmen; ich hoffte dadurch die Stadt sicher unversehrter
erhalţen zu können alŢ durch den denn doch Ţehr zweifelhafţen VerŢuch, dieŢelbe durch eine
AufŢţellung der vorhandenen Ţchwachen Kräfţe knapp Ţüdlich derŢelben, förmlich zu einem
Kugelfange der AngriffŢarţillerie zu machen. Der EnţŢchluß fiel mir ungemein Ţchwer, aber unţer
den gegebenen VerhälţniŢŢen, war eŢ daŢ ZweckmäßigŢţe-was die Folge auch erwies. Das
Miliţärkommando war von HermannŢţadţ nach KlauŢenburg überŢiedelţ, haţţe aber den Major
Reiner deŢ InfanţerieregimenţŢ 2 miţ der Evakuierung der in der Sţadţ verbliebenen großen
ärariŢchen Vorräţe und Güţer beţrauţ, wozu ihm ein 300 Mann starkes
Landsturmetappenbataillon zugewiesen wurde. Von dem im Kampfraume von Hermannstadt
den Befehl führenden Kommando der 51. HonveddiviŢion haţţe Reiner den Aufţrag, Ţich im Falle
eines feindlichen Angriffes hinter die Gefechtslinie der Division zurückzuziehen. Major Reiner
sperrte die Stadt, die nun zwischen den beiden Kampffronten lag, mit Feldwachen ab und begann
unţer dieŢem Ţchwachen Schuţz miţ dem AbŢchub der Güţer. Am 9. Sepţember-vom Feinde
ernstlich bedroht-stellte er die Arbeiten ein, nahm Ţie aber Ţoforţ wieder vollŢţändig auf, alŢ er
erkannţe, daß der Feind nichţ in die Sţadţ eingedrungen war und enţŢchloß Ţich, die Sţadţ, wenn
angegriffen, miţ Ţeinen Ţchwachen Kräfţen zu halţen. Am 18. ţaţŢächlich angegriffen, wieŢen Ţeine
Feldwachen den Feind überall ab. General der Infanţerie von Falkenhayn, der daŢ Kommando
der hier zur Aufstellung gelangenden 9. Armee übernahm, äußerţe Ţich über ReinerŢ und Ţeiner
Truppen braveŢ und ţapfereŢ Verhalţen, „eŢ iŢţ in der KriegŢgeŢchichţe ohne BeiŢpiel, daß eine
Stadt vor der eigenen Front im Angesichte des FeindeŢ durch Wochen hindurch evakuierţ wurde”.

133
 Astra Sabesiensis

Die rumäniŢche 2. Armee, der unŢere Truppen-speziell das tapfere Szeklerregiment 82-
energiŢchen WiderŢţand leiŢţeţen und zähe um jeden Fußbreiţ heimatlichen Bodens ringend,
entwickelte sich vorsichtig im Burzenlande und in der Haromszeka, indes die 4. Armee Presan
Ţich in Ţţändigen Kämpfen und Gefechţen miţ der 61. InfanţeriediviŢion durch die engen Täler deŢ
GrenzgebirgeŢ durchzwängţe und die Cziker und Gyergyoer Becken in Besitz nahm. Indessen
rollţen die heiß erŢehnţen VerŢţärkungen heran. Zwei deuţŢche GeneralkommandoŢ, daŢ I. und
daŢ XXXIX., langţen ein; erŢţereŢ führţe Generalleuţnanţ von Morgen, leţzţereŢ Generalleuţnanţ
Staabs. Ich unterstellţe Generalleuţnanţ Morgen die Kräfţe an der ŢiebenbürgiŢchen OŢţfronţ, dem
Generalleuţnanţ SţaabŢ die gegen Süden Ţţehenden Truppen. Zur Gruppe Morgen gehörţe die 61.
DiviŢion, die ihren nördlichen AbŢchniţţ Ţicherţe, und die 71., die im Ţüdlichen ihre Vortruppen
bis an den Alt vorgeschoben hatte. Zwischen den beiden Divisionen stand eine ungarische
Landsturmhusarenbrigade. Im Anrollen waren die 39. Honved-und die 72. Infanteriedivision;
das Eintreffen der 89. deutschen Division war in Aussicht gestellt.
Generalleuţnanţ von SţaabŢ führţe den Befehl über die 51. HonveddiviŢion, über die
DeckungŢţruppen im Süden und die deuţŢche 187. Infanteriedivision. Die deutsche 3. Kavallerie-
und die öŢţerr.-ung. 1. Kavalleriedivision wurden unter General Schmettow zu einem
Kavalleriekorps vereinigt, welches zwischen den Gruppen Staabs und Morgen stand.
Generalleutnant Morgen hatte dem Gegner das Eindringen in das Becken von SzäŢz Regen und
an die Bistritz zu verwehren, Staabs wollte-unter Deckung in den Richtungen Mehadia und
Hatzeg-Ţeine Haupfkrafţ zur Bekämpfung deŢ über und öŢţlich HermannŢţadţ vorgehenden
Feindes versammeln.
Am 8. Sepţember meldeţen die beiden Generale die Übernahme ihreŢ KommandoŢ. Der
ţaţkräfţige Generalleuţnanţ von Morgen, deŢŢen Name Ţeiţ Tannenberg ruhmvoll genannt wurde,
wollţe dem Feinde, während er auŢ der Waldzone deŢ GörgenygebirgeŢ vorbrach, in die rechţe
Flanke fallen, andernfallŢ miţ Ţeinem verŢţärkţen Ţüdlichen Flügel in daŢ Becken der Gyergyó
einbrechen. Diesem aktiven Gedanken stimmte ich sofort zu, doch wurde die Absicht von der
Obersten Heeresleiţung nichţ genehmigţ, da weiţergehende Pläne beŢţanden. Den deuţŢchen
Generalkommandos folgte-von mir freudigst begrüßţ-das VI. Korpskommando, welches
Feldmarschalleutnant Fabini, der in den nördlichen Karpaţhen unţer mir erfolgreich gekämpfţ
haţţe, befehligţe. Fabini übernahm den nördlichen Armeeflügel, die 61. und 72. DiviŢion; Morgen
behielţ zunächŢţ nur die 71. und 39. DiviŢion, zu denen Ţpäţer noch die 89. deuţŢche DiviŢion
kam.
Im Anrollen waren außer den genannţen Kräfţen noch daŢ auŢ beŢonderŢ ţüchţigen
Truppen zusammengesetzte deutsche Alpenkorps unter Generalleutnant Krafft von Delmensingen
und die deutsche 76. Reservedivision, die beide zur Gruppe Staabs gelangten. Die bei
Hermannstadt gestandene 143. Infanteriebrigade wurde zur 72. Division umgestaltet und hinter
den Nordflügel der 1. Armee zum VI. KorpŢ verŢchoben. Die 144. Infanţeriebrigade, verŢţärkţ
durch einige Bataillone des Alpenkorps, warf im Vereine mit der deutschen 187. Division den
über PeţroŢény vorgedrungenen Feind in achţţägigen Kämpfen über die Grenze zurück. DaŢ
KavalleriekorpŢ Schmeţţow bezog linkŢ von der nördlich HermannŢţadţ Ţţehenden 51.

134
 Nr. 3, 2017

HonveddiviŢion auf den Höhen nördlich deŢ AlţfluŢŢeŢ biŢ gegen FogaraŢ PoŢtierungen, das
AlpenkorpŢ Ţollţe bei Mühlbach, die 76. DiviŢion bei KarlŢburg auŢgeladen werden. DieŢe vom
1. Armeekommando geţroffenen Maßnahmen bildeţen die Grundlagen für die Gruppierung zur
Schlacht von Hermannstadt.
In die Dobrudscha eingebrochen, hatţe die verŢţärkţe bulgariŢche 3. Armee am 4. und
5. Sepţember den befeŢţigţen Brückenkopf von Turţukai erŢţürmţ, 21.000 Mann miţ ihren
Offizieren gefangen genommen und die Armierung erbeuţeţ, während der rechţe Flügel der Armee
den Feind Ţüdlich Dobric Ţchlug und zurückwarf. Am 9. fiel SiliŢţria. Die 3. bulgariŢche Armee
ist auf der ganzen Front im erfolgreichen Vordringen. Sţarke ruŢŢiŢche Kräfţe verŢţärken die
weichenden rumäniŢchen Verbände; vereinigţ Ţich zum WiderŢţande Ţţellend, werden Ţie am 15.
Sepţember zum Rückzuge gezwungen. Vor der Bahnlinie Cernavoda-Constanta gelingt es dem
Gegner, sich gegen die Angriffe der Bulgaren zu behaupţen; die am rechţen Flügel von den
Rumänen angeŢeţzţen Gegenangriffe werden von der eingelangţen ţürkiŢchen DiviŢion abgewiesen.
Hierauf flauen die Kämpfe an der DobrudŢchafronţ ab; eŢ ţriţţ SţillŢţand ein.
Zögernd nahmen die feindlichen Kolonnen die Vorrückung auŢ dem Becken der Gyergyó
und der CŢik auf; durch daŢ MaroŢţal über daŢ Görgény- und Hargiţţagebirge vorŢţoßend,
drängţen Ţie, unŢere Abţeilungen im waldreichen Gelände vielfach umgehend, zurück; da die Ab-
Ţichţen deŢ GeneralleuţnanţŢ von Morgen nichţ durchgeführţ werden konnţen, mußţe geţrachţeţ
werden, durch akţivere Verţeidigung den Gegner möglichŢţ aufzuhalten und ihm das Eindringen
in daŢ Innere SiebenbürgenŢ zu verwehren, um dadurch den AufmarŢch der Kräfţe zum Schlage
bei Hermannstadt zu sichern.
Gegen Mitte September stand die 1. Kavalleriedivision mit der 6. Kavalleriebrigade
nördlich deŢ Alţ, die 71. DiviŢion eţwa bei FogaraŢ anŢchließend über RepŢ biŢ Homorod, alŢ am
15. Sepţember vor TageŢanbruch die rumäniŢche 2. Armee in mehreren Kolonnen über den Alţ
vorbrach und die Ţchwachen SicherungŢţruppen der DiviŢion zurückdrängţe. Soforţ gehţ die rechţŢ
der 71. Division stehende 6. Kavalleriebrigade zum Gegenangriffe über, deren Kommandanţ, der
in ReiterkreiŢen durch Ţeine HöchŢţleiŢţung im Springen bekannţe General Pongrácz, Ţeine
alarmierţe Abţeilung ŢelbŢţ zum Angriff führţ und den Feind über die Alţ zurückwirfţ, während
am Nachmiţţag die von Feldmarchalleuţnanţ Goldbach miţ Energie geführţe 71. DiviŢion über-
raŢchend in Ţüdlicher Richţung vorŢţößţ und den Feind derarţ in Verwirrung bringţ, daß er-kaum
über den Alţ gelangţ-seine Vorrückung einŢţellţ und eine Woche lang unţäţig bleibţ. Die Lage
am nördlichen Flügel der Armee erforderţe die Heranführung weiţerer VerŢţärkungen; einige
bosnische Bataillone sowie die 37. Honveddivision wurden eingesetzt, da der Drude der 4.
rumäniŢchen Armee dauernd anhielţ. BiŢ Miţţe Sepţember waren die Kräfţe in Siebenbürgen auf
elf Infanterie- und zweieinhalb Kavalleriedivisionen angewachsen, hierunter befanden ach vier
deuţŢche und Ţieben öŢţerr.-ung. Infanterie-, eine deuţŢche und eineinhalb öŢţerr.-ung.
Kavalleriedivisionen; trotzdem reichte die Zahl der Bataillone und Eskadronen nicht einmal an
die Hälfţe der Abţeilungen heran, die Rumänien zur Eroberung von Siebenbürgen eingeŢeţzţ
haţţe. Die Sţärke der in Siebenbürgen verŢammelţen gemeinŢamen Kräfţe, ihre Aufgaben und die
Zahl der deuţŢchen Verbände führţen zur Aufstellung der 9. deutschen Armee, die dem General

135
 Astra Sabesiensis

der Infanţerie von Falkenhayn, dem früheren Chef deŢ GeneralŢţabeŢ deŢ deuţŢchen FeldheereŢ,
überţragen wurde; er übernahm am 19. Sepţember den Befehl über die Truppen der
ŢiebenbürgiŢchen Südfronţ; ich behielţ daŢ Kommando über die die OŢţfronţ verţeidigende 1.
Armee. Diese bestand nun aus der 37., 39., 61., 71., 72 und der deutschen 89.
Infanteriedivision und der Landsturmhusarenbrigade; das deutsche I. Reserve-sowie das VI.
öŢţerr.-ung. Korpskommando standen dem Armeekommando zur Gruppenbildung zur
Verfügung. Die deuţŢche 9. Armee Ţeţzţe Ţich auŢ der deuţŢchen 76. und 187. InfanţeriediviŢion,
dem Alpenkorps, der 51. Honveddivision und der k. u. k. 144. und 145. Infanteriebrigade,
dann der 3. deuţŢchen und der 1. öŢţerr.-ung. Kavalleriedivision zusammen; das XXXIX.
Reservekorpskommando war der 9. Armee unterstellt. Die beiden Armeen hatten den in
Siebenbürgen eingedrungenen Feind zu Ţchlagen. Die 9. Armee Ţollţe zunächŢţ den Feind bei
PeţroŢény werfen, dann-unter Sicherung des Szurduk- und Vulkanpasses-die bei Hermannstadt
Ţţehenden feindlichen Kräfţe Ţchlagen; die 1. Armee die Operaţionen Falkenhayns gegen Osten
decken und Ţo viel Kräfţe alŢ möglich auf Ţich ziehen, Ţpäţer den Feind über die OŢţgrenze
zurückwerfen. Der Erfolg blieb nichţ auŢ. General von Falkenhayn nahm den Szurduk-und den
Vulkanpaß, Ţchlug den Gegner Ende Sepţember in einer im SchlieffenŢchen GeiŢţe geleiţeţen
Umfassungsschlacht bei HermannŢţadţ, dem Feind in kühnem Sţoße über daŢ Gebirge durch daŢ
AlpenkorpŢ den Rückzug durch den Roţenţurmpaß abŢchneidend.
Zum Gelingen der Schlachţ baţţe die 1. Armee weŢenţlich dadurch beigeţragen, daß Ţie
durch einen von Generalleutnant von Morgen geführţen VorŢţoß in Ţüdlicher Richţung den ihn
angreifenden Feind band und an einem Abmarsch nach Westen gegen die 9. Armee hinderte.
Nach der Schlacht sollte das Gros der Armee Falkenhayn sich nach Osten umgruppieren und
Ţüdlich deŢ Alţ auf KronŢţadţ rücken. InzwiŢchen waren aber DiviŢionen der rumäniŢchen 2.
Armee, die miţ dem Südflügel der 1. Armee kämpfţen, alţabwärţŢ in MarŢch geŢeţzţ worden, um
den bei HermannŢţadţ bedrängţen rumäniŢchen Kräfţen zu Hilfe zu eilen. Hiedurch enţŢţand für
die Armee Falkenhayn die Gefahr, daß Ţie ihre Umgruppierung nichţ durchführen und den
VormarŢch auf KronŢţadţ nichţ an ţreţen könne, daß Ţich ferner die Rumänen zwiŢchen die 1.
und 9. Armee einschieben und so die Erfolge der Schlacht von Hermannstadt verloren gehen
könnţen. Am 1. Okţober fuhr ich zu General Falkenhayn nach Mühlbach. Über die
Fortsetzung der gemeinsamen Operationen hatten wir uns bald geeinigt.
Nach Vereinbarung mit dem Armeeoberkommando 9 versammelte das 1.
Armeekommando die 71. und die deutsche 89. Division unter dem Kommando des
GeneralleuţnanţŢ von Morgen am Südflügel zum Sţoß in die Flanke der auf HermannŢţadţ
rochierenden rumäniŢchen DiviŢionen, unbekümmerţ um den in der Fronţ der 1. Armee
angreifenden Feind. Der Angriff der Gruppe Morgen verhinderţe wie erwähnţ den WeiţermarŢch
der Rumänen, die 9. Armeee vollendeţe ihre Umgruppierung und begann den Vormarsch in die
Flanke der miţ Generalleuţnanţ Morgen kämpfenden Rumänen, die hiedurch den Rückzug auf
KronŢţadţ begannen, Ţchließlich dorţ von der 9. Armee über die Grenze geţrieben wurden. DaŢ
haţţe auch den Rückzug der miţ der Fronţ der 1. Armee kämpfenden feindlichen Kräfţe zur
Folge.

136
 Nr. 3, 2017

Die Gruppe Morgen Ţchied auŢ dem Verbände der 1. Armee und Ţchlug im Vereine
mit dem XXXIX. Reservekorps, welches den Feind in der Schlacht am Geisterwalde geworfen
haţţe, die Rumänen bei KronŢţadţ. Bei der Einnahme der Sţadţ haţ Ţich die 51. HonveddiviŢion
hervorgeţan. Durch neue Kräfţe verŢţärkţ, warf Falkenhayn am 9. Okţober die Rumänen über
die Grenze. Hier wie in den Kämpfen jenŢeiţŢ der Grenze zeichneţen Ţich unţer den zur 9. Armee
gehörenden Truppen unŢere GebirgŢbrigaden beŢonderŢ auŢ; die 8. GebirgŢbrigade haţţe den
Törzburger Paß geöffneţ. Während Falkenhayn den Feind über die Südgrenze warf, drängţe die
1. Armee die Rumänen im MaroŢţale, über daŢ Görgény- und Hargiţţagebirge in die GrenzpäŢŢe
zurück. Den rechţen Flügel bildeţe daŢ VI. KorpŢ, den linken daŢ XXL, welcheŢ der regŢame
General der Infanţerie Lüţgendorf kommandierţe. Die 39. DiviŢion deŢ VI. KorpŢ gelangte im
Uztale bis an die Landesgrenze, die 61. und die 1. Landsturmhusarenbrigade kamen im
TroţuŢţale weiţ über die Grenze und bezogen nach wechŢelvollen Kämpfen gegen die rumäniŢche 7.
InfanteriediviŢion Sţellungen in der Höhe von Sulţa. Am Nordflügel erreichte das XXI. Korps
mit der 72. Infanteriedivision den Bekas-, miţ der 37. HonveddiviŢion den TölgyeŢpaß. Der
Einheiţlichkeiţ der GefechţŢleiţung wegen wurde daŢ in den Gebirgen der Ţüdlichen Bukowina
kämpfende XI. KorpŢ der 7. Armee dem 1. Armeekommando unţerŢţellţ. Zielbewußţ leiţeţe der
bewährţe FeldzeugmeiŢţer Habermann Ţeine DiviŢionen in dem Ţchwierigen Gelände gegen Ţţarke
ruŢŢiŢche Kräfţe. SechŢ Wochen nach dem Einbrüche der Rumänen war Siebenbürgen vom Feinde
vollkommen befreit.
Ich unterlaŢŢe eŢ, auf die Schwierigkeiţen einzugehen, die der Führung in der ersten
Periode deŢ FeldzugeŢ in Siebenbürgen erwuchŢen. In dem BeŢţreben, den Einklang unţer den dem
mächţigen Drucke deŢ FeindeŢ weichenden Abţeilungen aufrechţzuerhalţen, mußţe unauŢgeŢetzt
regelnd eingegriffen werden. Die eigenen Abţeilungen durfţen nichţ einen Fußbreiţ heimaţlichen
BodenŢ mehr auf geben, alŢ unabweiŢlich nöţig war, durfţen aber andererŢeiţŢ auch nirgendŢ
geŢchlagen werden. Da mußţe die Führung bald hier, bald dorţ eingreifen, gefährdeţe Teile Ţţüţzen
und Reserven zuschieben. Meine Absicht war niemals die sogenannte Kokel-Maroslinie zu
erreichen; ich wollte dem Drucke des Feindes nur solange nachgeben, bis ich durch die
einlangenden VerŢţärkungen daŢ Gleichgewichţ herŢţellen und ŢelbŢţ zum Angriffe übergehen
konnţe. Die Führer aller Grade haben mich in dieŢer AbŢichţ beŢţenŢ unţerŢţüţzţ und ihre
miţunţer noch nichţ Ţehr manövrierfähigen Verbände miţ großem GeŢchicke geführţ; die Truppen
schlugen sich tapfer und aufopfernd. Manch glänzende EpiŢode könnţe ich hier anführen. Wie
überall, war auch hier der Erfolg gemeinŢam der Truppe und der Führung zu danken.
Dem raŢchen VorwärţŢkommen der Truppen folgend, verlegţe ich daŢ Armeekommando
nach Maros-VáŢárhely, wo ich am 19. Oktober den Thronfolger Erzherzog Karl Franz Josef,
der das Heeresfrontkommando führţe, begrüßen konnţe. Die friŢche, ungekünŢţelţe Arţ, miţ der
sich der Erzherzog gab, verfehlte nirgends ihre Wirkung. Das Interesse, mit dem er die Berichte
über die Lage enţgegennahm und die von ihm geŢţellţen Fragen zeigţen guţen miliţäriŢchen Blick
und VerŢţändniŢ für die VerhälţniŢŢe, unţer denen die Truppen den Kampf führţen. Auf die
Sorge für daŢ maţerielle Wohl der Soldaţen legţe da Thronfolger beŢondereŢ Gewichţ.

137
 Astra Sabesiensis

Am 28. überŢiedelţe ich miţ meinem Sţabe nach Székely-Udvarhely. Die Stadt war von
den Einwohnern verlaŢŢen und Ţţill. Eigene Gefühle bemächţigţen Ţich meiner, alŢ ich in dieŢe
Stadt, in der ich meine LeutnanţŢjahre in frohem Übermuţ verbrachţ haţţe, nun alŢ
Armeekommandant einzog. Doch zu Reflexionen war jetzt keine Zeit-an der Grenze hatte sich
abermalŢ der durch ruŢŢiŢche Truppen verŢţärkţe Feind geŢţellţ. SelbŢţ Falkenhayn konnţe den
gewachŢenen WiderŢţand in den PäŢŢen Ţüdlich KronŢţadţ nichţ ohneweiţerŢ brechen und mußţen
neue Kräfţe herangeführţ werden. Zur 1. Armee kamen die 8. bayriŢche DiviŢion und unŢere 3.
und 10. Kavalleriedivision; zur 9. Armee sollten vier deutsche Infanterie-und zwei
KavalleriediviŢionen Ţţoßen. General Falkenhayn wollţe am Tömöser-, Törzburger-und
Roţenţurmpaß und am Szurdukpaß den Angriff forţŢeţzen, dorţ, wo zuerŢţ der Einbruch gelang,
Ţţärkere Kräfţe nachziehen und die übrigen PäŢŢe von Süden her öffnen, um dann im Vereine miţ
den Truppen MackenŢenŢ auf BukareŢţ vorzuŢţoßen. Wo immer der Angriff Falkenhayns auch
anŢeţzţe, mußţe die 1. Armee miţ einer ruŢŢiŢchen EnţlaŢţungŢoffenŢive rechnen, am wahr-
ŢcheinlichŢţen miţ der Sţoßrichţung auf CŢik-Szereda, wo ich am 28. Oktober zur Besichtigung
der Truppen und RückŢprache miţ den Kommandanten eingetroffen war.
Vor der Fronţ der 1. Armee haţţen die RuŢŢen die rumäniŢchen Truppen abgelöŢţ, die
Ţich miţ der ihnen eigenen Zähigkeiţ im AbŢchniţţe nördlich deŢ GyimeŢpaŢŢeŢ feŢţŢeţzţen. In
Erwartung des Angriffes derselben waren die 3. und 10. Kavalleriedivision im Raume Olah-
Toplica-Gyergyó-Szt Miklos, neu zugeschoben die 10. bayerische Division bei Csik-Szereda und
die 8. bayerische um Kezdi-VáŢárhely alŢ ReŢerven bereiţgeŢţellţ worden. Den OjţoŢpaß verţeidigţe
die wieder dem 1. Armeekommando unterstellte 71. Division.
In der Zeit, als sich diese Gruppierung vollzog, traf der Armeeoberkommandant
Feldmarschall Erzherzog Friedrich im Bereich der I. Armee ein. Zum dritten Male kam der
Erzherzog zu den von mir befehligten Truppen. Durch die Gebieţe, die der Feind vorübergehend
in BeŢiţz genommen haţţe, fahrend, konnţe Ţich der FeldmarŢchall überzeugen, daß dieŢe durch
den rumäniŢchen Einfall nur wenig geliţţen haţţen; wohl lag die reiche Ernţe der Felder zerţreţen
zu Boden, aber die verlassenen Wohnsitze waren zumeist unversehrt; nur in Csik-Szereda hatte
ein größerer Brand den weŢţlichen Teil der Sţadţ zerŢţörţ. Größer mag wohl der VerluŢţ an Hab
und Guţ, daŢ die flüchţende Bevölkerung zurücklaŢŢen mußţe, geweŢen Ţein.
DaŢ den linken Flügel der 1. Armee bildende XI. Korps hatte sich der allgemeinen
Vorrückung angeŢchloŢŢen und die Rumänen in der Ţüdlichen Bukowina zurückgedrängţ. Miţţe
Okţober war eŢ aber auf harţnäckigen ruŢŢiŢchen WiderŢţand geŢţoßen. GeŢchickţ verţeidigţ Ţich
Habermann gegen die wiederholţen ruŢŢiŢchen VorŢţöße und gelingţ eŢ ihm, in energiŢch
angeŢeţzţen Angriffen Herr jener Höhen zu werden, die die für die Erhalţung deŢ in unwirţlichem
Gebirge kämpfenden KorpŢ wichţigŢţe Sţraße beherrŢchţen. Vom 6. November an griff der Russe
auch daŢ Ţüdlich deŢ XI. KorpŢ Ţţehende XXI. an; auch an den übrigen Teilen der Armeefronţ,
inŢbeŢondere in den PäŢŢen, kam eŢ zu wechŢelvollen Gefechţen. Am 11. haţţe General der
Infanţerie Lüţgendorf zum Angriff gegen den hochragenden HegyeŢ angeŢeţzt, wobei sich die
bayeriŢchen Truppen wie überall miţ hervorragender Tapferkeiţ Ţchlugen.

138
 Nr. 3, 2017

Von dem beim Armeekommando eingeţeilţen Major deŢ königlich ŢächŢiŢchen

GeneralŢţabeŢ von Waţzdorf geführţ, ţraf HeereŢfronţkommandanţ Erzherzog Karl an der
Angriffsfronţ ein; daŢ waldbedickţe Gelände machţe eŢ unmöglich, einen Überblick über die
Kampflage zu gewinnen. Da die Meldungen über dieŢe günŢţig lauţeţen, ţraţ der Erzherzog die
Rückfahrţ über die an landŢchafţlichen Reizen reiche Hargiţţa an. Während der Fahrt teilte mir
der Thronfolger miţ, daß er nach Wien berufen Ţei; von der Ţchweren Erkrankung deŢ KaiŢerŢ
Ţcheinţ er damalŢ noch nichţŢ gewußţ zu haben. Auf Ţeinen PoŢţen alŢ HeereŢfronţkommandanţ
Ţollţe er nichţ mehr zurückkehren.
Die herangeführţen VerŢţärkungen haţţen eine Änderung in der Gruppierung der
Kräfţe und eine Neuregelung der KommandoverhälţniŢŢe herbeigeführţ. DaŢ XI. KorpŢ ţraţ zur
7. Armee zurück; den linken Flügel der 1. Armee bildeţe nun wieder daŢ XXI. KorpŢ
Lüţgendorf. Die Kräfţe in der Miţţe der ŢiebenbürgiŢchen OŢţfronţ wurden zu einer Gruppe unţer
dem deutschen General von Litzmann-dem Helden von Brezyny-zuŢammengefaßţ; die Ţüdlich deŢ
Ojtospasses stehenden Truppen wurden dem General von Gerock-zur 9. Armee gehörig-
unterstellt. Die im Innern SiebenbürgenŢ zuŢammengezogene Ausbildungsgruppe der Armee
wurde dem von seiner schweren Verwundung wiederhergeŢţellţen General BrunŢwick überţragen.
Miţ den Anordnungen für die Neugruppierung beŢchäfţigţ, ereilţe unŢ die
TrauerboţŢchafţ, daß Se. MajeŢţäţ KaiŢer und König Franz JoŢef nach ŢechŢundachţzig Jahren
eineŢ dem Wohle Ţeiner Völker geweihţen LebenŢ die müden Augen für immer geŢchloŢŢen habe.
Es fiel schwer, an die Wahrheit dieser Nachricht zu glauben. Tags darauf legten ich sowie die
Offiziere meineŢ SţabeŢ in der großen Turnhalle deŢ GymnaŢiumŢ zu Székely-Udvarhely dem
jungen KaiŢer und König den Eid der Treue ab. EŢ war eine ernŢţe, weihevolle Stunde.
An Sţelle deŢ neuen Monarchen übernahm GeneraloberŢţ Erzherzog JoŢef, UngarnŢ
volkŢţümlichŢţer Heerführer, den Oberbefehl über die HeereŢfronţ, die auŢ der deuţŢchen 9., der k.
u. k. 1., 7. und 3. Armee bestand. Sich voll der operativen Leitung seiner ausgedehnten Kampf-
fronţ widmend, war er auch auf eine muŢţerhafţe Einrichţung deŢ SaniţäţŢdienstes bedacht; durch
Heranziehung von Fachgrößen Ţchuf er allen Anforderungen enţŢprechende MuŢţeranŢţalţen; in
dankenswerţer WeiŢe wurden die miliţäriŢchen OrganiŢaţionen durch die freiwillige SaniţäţŢpflege
ergänzţ.
Während die OŢţfronţ in unabläŢŢige, nichţ unbedeuţende Kämpfe miţ den RuŢŢen
verwickelţ war, erkämpfţe Ţich die Szurduk-Gruppe der 9. Armee den Austritt aus dem
Gebirge, Ţchlug die rumäniŢchen Kräfţe, die Ţich bei Târgul-Jiu gestellt hatten und warf den Feind
über den Alţ, wo er Ţich infolge Eingreifens der aus dem Rotenturmpasse vorrückenden Truppen
des Generals von Krafft auch nicht halten konnte. Die bei OrŢova geŢţandenen rumäniŢchen
Regimenţer waren infolge deŢ raŢchen DurchbrucheŢ bei Târgul-Jiu vom Rückzüge abgeŢchniţţen;
von der nachdrängenden Gruppe Szivo und deutschen Abteilungen endlich eingekreiŢţ, mußţen Ţie
am 6. Dezember die Waffen Ţţrecken. 12.000 Mann, 26 GeŢchüţze, 110 gefüllţe
Munitionswagen und 12 MaŢchinengewehre fielen der Gruppe Szivó in die Hände. Am Ţelben
Tage zogen Truppen der Donau-Armee MackenŢenŢ und der Südflügel der 9. Armee
Falkenhayn in BukareŢţ ein. Die Rumänen haţţen ihre HaupţŢţadţ faŢţ kampfloŢ geräumţ.

139
 Astra Sabesiensis

Die Heeresgruppe Mackensen, bestehend aus der 3. bulgarischen, der Donau-Armee

und der deutschen 9. Armee, drängţe unţer harţen Kämpfen die durch ruŢŢiŢche Kräfţe verŢţärkţen
rumäniŢchen Armeen biŢ Anfang Jänner über die Puţna, den Sereţh und biŢ an die Donau
zurück, wo die Kämpfe zum SţillŢţände kamen. Gegen den Südflügel der HeereŢfronţ Erzherzog
JoŢef führţen die Russen im Dezember zahlreiche, aber wenig erfolgreiche Angriffe. Die Gruppe
Gerock durchschritt das weite Waldgebirge und stellte Ende Dezember die Verbindung mit der
9. Armee her.
In der Miţţe der ŢiebenbürgiŢchen OŢţfronţ war die Höhenlinie Lapos-Magyaros in
FeindeŢhand geraţen; die VerŢuche, Ţie zurückzuerobem, waren nichţ gelungen. Miţţe Jänner
wurde nun der Kommandant der 39. Honveddivision betraut; die Vorbereitungen zur Ent-
reißung dieŢer Höhen zu ţreffen. Miţ beŢonderem Eifer und großer Umsicht kam
Feldmarschalleufnant Brat diesem Auftrag nach. Mir war es nicht mehr vergönnţ, dieŢem für
Anfang März in AuŢŢichţ genommenen, dann glänzend gelungenen Angriff beizuwohnen, da ich
Ende Februar abberufen wurde.
Beim AbŢchlüŢŢe der Aufzeichnungen der EreigniŢŢe, die Ţich während meiner
zweieinhalbjährigen Kommandoführung an der Fronţ abgespielt haben, kann ich es nicht
unterlassen, der bewundernswerten LeiŢţungen der mir unţerŢţellţ geweŢenen öŢţerreichiŢch-
ungarischen und deutschen Truppen zu gedenken. Die Zahl solcher Kampfhandlungen, die eine
besondere Hervorhebung verdienten, ist Ţo groß, daß ich auf die Schilderung derselben nicht
eingehen konnte, wie ich auch aus demselben Grunde von der Anführung der Heldentaten
einzelner abŢehen mußţe. Gewandţere Federn mögen dieŢe feŢţhalţen, um Ţie der Vergangenheit zu
enţreißen.

140
 Nr. 3, 2017

UN MEMORIALIST TRANSILVÃNEAN MAI PU IN CUNOSCUT AL

PRIMULUI RÃZBOI MONDIAL: CÃPITANUL ILIE STRICATU

Mihai-Octavian Groza
UniverŢiţaţea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

ÎnцconţexţulцcomemorãriiцŢecoluluiцŢcurŢцdeцlaцizbucnireaцPrimuluiцRãzboiц
Mondialц оiц alц celebrãriiц cenţenaruluiц Mariiц Unirii,ц idenţificarea,ц prelucrareaц оiц
valorificarea (sau revalorificarea) textelor memorialistice privitoare la aceste
evenimenţe,цreprezinţãцoцdaţorieцaцiŢţoricilor,цînцîncercareaцdeцaц,,reconstitui memoria
colecţivã” aц unorц evenimenţeц cuц impacţц majorц aŢupraц Ţocieţã iiц româneоţiц
ţranŢilvãnene.1 PrinцdezaŢţreleцоiцţraumeleцproduŢe,цPrimulцRãzboiцMondialцaцfoŢţц
unц evenimenţц deц coţiţurã,ц unц momenţц deц rupţurã,ц darц оiц deц conţinuiţaţeц cuц
perioadaцpremergãţoareцaceŢţuia,цcuцefecţeцexţremцdeцcomplexeцaŢupraцŢocieţã ii,цînц
generalц оiц indivizilor,ц înц parţicular,ц favorizândц aţâţц memoriaц colecţivã,ц câţц оiц ceaц
individualã.2 Deоiц bibliografiaц conŢacraţãц aceŢţorц evenimenţeц cuprindeц unц numãrц
impresionant de titluri,3 careцrelevãцciţiţoruluiцelemenţeцdeцnaţurãцmiliţarã,цpoliţico-
diplomaţicãцŢauцeconomico-Ţocialã,цmemorialiŢţicaцrãmâne,цînцconţinuare,цoцŢurŢãц
eŢen ialã4 careцreŢţiţuieцdeŢţineleцоiцmenţaliţã ileцepocii,5 dinцaceŢţцmoţivцcerceţãţoriiц
1 Nicolae Bocоan, ,,Memoria bãnã eanã a Marelui Rãzboi оi a Unirii cu România”,цîn volumul Marele
Rãzboi în memoria bãnã eanã (1914-1919), I, antologie, edi ie, studii оi note de Valeriu Leu, Nicolae
Bocоan, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2012, p. 31; Mihai-Octavian Groza, ,,Pagini din
,,memorialiŢţicaц mãrunţã”ц aц Primuluiц Rãzboiц Mondial.ц ÎnŢemnãrileц luiц Raduц Mãrgean”,ц înц Astra
Salvensis,цanцII,цnumãr 3, 2014, p. 88.
2 Nicolae Bocоan, ,,Religia rãzboiului reflectatã în memorialistica bãnã eanã despre Marele Rãzboi”,ц

în Credin ã оi via ã în Hristos. Anuarul Episcopiei Sãlajului, numãr VII, 2014, p. 333.
3 A se vedea: Gheorghe Stoean, România în Primul Rãzboi Mondial: contribu ii bibliografice, Bucureоti,

Editura Militarã, 1975; ***, ,,Bibliografie româneascã оi central-est-europeanã”,ц în volumul Anul

1918 în Transilvania оi Europa Central-Esticã. Contribu ii bibliografice оi istoriografice, coordonat de Valer
Moga, Sorin Arhire, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2007, pp. 179-382; Oana Mihaela
Tãmaо, Rãzboi оi memorie. Scrieri româneоti despre Marele Rãzboi, Cluj-Napoca, Centrul de Studii
Transilvane, 2015.
4 Iuliu-Marius Morariu, ,,O mãrturie din ara Nãsãudului despre Primul Rãzboi Mondial. Jurnalul

colonelului Anchidim нoldea”,ц în volumul Sebeо, timp regãŢiţ… Lucrãrile Conferin ei ,,100 de ani de la
declanоarea Primului Rãzboi Mondial. Contribu ia sebeоenilor la rãzboi оi Marea Unire” (5 decembrie 2014),
coordonat de Rodica Groza, Sebeо, Editura Emma Books, 2014, p. 88.
5 Mihaela Bedecean, ,,Memorialiоti bãnã eniцpeцfronţulцdinцIţalia”,цîn volumul Primul Rãzboi Mondial.

Studii, articole, eseuri, coordonat de Corneliu Pãdurean, Eugen Ghi ã, Arad, Editura Gutenberg
Univers, 2016, pp. 193-194.
141
 Astra Sabesiensis

care s-auц aplecaţц aŢupraц iŢţorieiц culţuraleц aц Mareluiц Rãzboiц rezervându-i titlul de
ŢurŢãц,,fundamenţalã”.6
Peц ţoţц parcurŢulц deŢfãоurãriiц conflicţului,ц оiц maiц pregnanţц înц perioadaц
imediaţц urmãţoare,ц îоiц faceц apari iaц unц perŢonajц nou,ц necunoŢcuţц pânãц acum,ц
Ţoldaţul/ofi erulц memorialiŢţ,ц careц compleţeazãц ţipulц deц memorialiŢţicãц redacţaţãц
deц principaliiц acţan iц poliţiciц оiц miliţari,ц aceŢţц aŢpecţц conŢţiţuindц unul dintre
,,elemenţele ce dau uniciţaţe memorialiŢţicii Primului Rãzboi Mondial”.7 To iц ceiц careц оi-au
conŢemnaţцexperien aцbelicã,цauцfãcuţ-oцconvinоiцfiindцdeцfapţulцcã,цînцcaliţaţeцdeц
,,Ţubiec i” ai istoriei,8 auц ţrãiţц evenimenţeц majoreц ceц ţrebuieŢcц consemnate pentru
posteritate.9
Conоţienţizândц imporţan aц aceŢţorц ŢurŢeц memorialiŢţiceц penţruц Ţţudiereaц
iŢţorieiц culţuraleц aц Mareluiц Rãzboi,ц urmândц exemplulц regreţa ilorц iŢţoriciц Nicolaeц
Bocоanц оiц Valeriuц Leuц care,ц înц anulц 2012,ц auц ini iaţц unц ampluц proiecţ, privind
recuperareaц memorialiŢţiciiц bãnã ene, 10 neц propunemц caц înц celeц ceц urmeazãц Ţãц
prezenţãmцexperien aцdeцrãzboiцaцcãpiţanuluiцIlieцSţricaţu,цoriginarцdinцoraоulцSebeо,ц
aоaц cumц aceaŢţaц reieŢeц dinц înŢemnãrileц Ţale,ц publicaţe,ц înц anulц 1940,ц Ţubц ţiţlulц Pe
cãrãrile deŢţinului. Romanul unei vie i ţrãiţe. 11 Prinц paleţaц largãц deц informa iiц оiц deц
epiŢoadeц relaţaţeц aceŢţeaц compleţeazã,ц înţr-un mod fericit, datele oferite de
înŢemnãrileц filoŢofuluiц Lucianц Blaga,12 ale preotului-cãrţurarц SebaŢţianц Sţanca13 оiц

6 Nicolae Bocоan, ,,Memorialiоti români din Banat despre Marele Rãzboi. Motiva ia redactãrii

Ţcrierilor”,ц în volumul Primul Rãzboi Mondial. Perspectivã istoricã оi istoriograficã, coordonat de Ioan
Bolovan, Gheorghe Cojocaru, Oana Mihaela Tãmaо, Cluj-Napoca, Centrul de Studii
Transilvane/Presa Universitarã Clujeanã, 2015, p. 42; Mihaela Bedecean, ,,The Memoirs of the
GreaţцWar.цGeneralцConŢideraţionŢ”,цînцTransylvanian Review,цvolumцXXIV,цnumãrц4,ц2015, p. 3.
7 Rodica Bãlu iu, ,,Atitudinea solda ilor români fa ã de Primul RãzboiцMondial”,цîn Studia Universitatis

Babeо-Bolyai. Historia, an XLVI, numãr 1-2, 2001, p. 108.

8 DoruцRadoŢav,ц,,Memoriaц,,deцjoŢ”цaцrãzboiului. Câteva considera ii”,цîn Anuarul Institutului de Istorie

Oralã, numãr XIV, 2014, p. 6.

9 Rodica Bãlu iu, ,,Atitudinea solda ilor români fa ã de Primul Rãzboiц Mondial”,ц p.ц 108; Mihai-

OcţavianцGroza,ц,,Paginiцdinц,,memorialiŢţicaцmãrunţã”цaцPrimuluiцRãzboiцMondial”,цp.ц89.
10 Pânã în momentul de fa ã, în cadrul acestei serii, au apãrut trei volume. A se vedea: Marele Rãzboi

în memoria bãnã eanã (1914-1919), I, antologie, edi ie, studii оi note de Valeriu Leu, Nicolae Bocоan,
Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã, 2012; Marele Rãzboi în memoria bãnã eanã (1914-1919), II,
Memoriile lui Pavel Jumanca, antologie, edi ie, studii оi note de Valeriu Leu, Nicolae Bocоan, Mihaela
Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã/Centrul de Studii Transilvane, 2013; Marele
Rãzboi în memoria bãnã eanã (1914-1919), III, antologie, edi ie, studii оi note de Valeriu Leu, Nicolae
Bocоan, Mihaela Bedecean, Cluj-Napoca, Presa Universitarã Clujeanã/Centrul de Studii Transilvane,
2015.
11 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului. Romanul unei vie i trãite, Sibiu, Tipografia Cavaleriei, 1940.
12 Lucian Blaga, Hronicul оi cântecul vârstelor, edi ie îngrijitã de Dorli Blaga, Bucureоti, Editura

Humanitas, 2012 (capitolele 28-43); a se vedea оi: Mihai-Octavian Groza, ,,Lucian Blaga: memorialist
al Primului Rãzboi Mondial оi al evenimentelor premergãţoareцMariiцUniri”,цîn Tabor, an IX, numãr
10, 2015, pp. 72-80.
142
 Nr. 3, 2017

ale locotenent-coloneluluiц Ioanц Gu ia, 14 priviţoareц laц implicareaц românilorц dinц

SebeоцînцMareleцRãzboi.
Penţruц aц în elegeц maiц bineц celeц ceц urmeazãц aц fiц relaţaţe,ц neц propunem,ц
penţruц începuţ,ц conţurareaц unuiц micц medalionц bio-bibliograficц alц cãpiţanuluiц Ilieц
Sţricaţu,цcuцmen iuneaцcãцaceŢţaцaцpuţuţцfiцrealizaţцdoarцpeцbazaцmãrţuriilorцoraleц
culese, de la cei care l-au cunoscut direct. Ilie Stricatu s-aцnãŢcuţцlaцSebeо,цînцanulц
1896,ц înц caŢaц familieiц Nicolaeц оiц Anaц Sţricaţu, 15 oц familieц deц ãraniц înŢţãri iц
domiciliaţãц peц acţualaц Ţţradãц Cãlãraоiц (foŢţãц Promenadц GaŢŢe/Uli aц Promenadeiц
ŢauцDaiagaŢŢe/Uli aцDãii).16 нi-aцîncepuţцŢţudiileцpeцplanцlocalцlaцоcoalaцconfeŢionalãц
româneaŢcãц оiц laц оcoalaц primarãц maghiarãц deц Ţţaţ,ц conţinuândц cuц frecvenţareaц
cursurilor Institutuluiц Pedagogicц dinц Sibiu,ц inŢţiţu ieц careц i-a conferit diploma de
învã ãţor.17 DupãцfinalizareaцPrimuluiцRãzboiцMondial,цdecoraţцcuцMedaliaцMiliţarãц
,,FerdinandцI”18 penţruцcurajulцоiцpuţereaцdeцŢacrificiuцdovediţeцpeцfronţ,цоiцcãŢãţoriaц
cuцFirucaцSãliоţeanц(1922),цpenţruцoцŢcurţãцperioadãцdeцţimp,цaцacţivaţцcaцînvã ãţorц
înцoraоulцHunedoara,цdupãцcareцaцreveniţцlaцSebeо,цundeцŢ-aцimplicaţцacţivцînцvia aц
poliţicã.19 AцfoŢţцunцmembruцmarcanţцalцParţiduluiцNa ionalцLiberal,цînцinţervalulц
1927-1930цоiц1932-1938 ocupândцfoţoliulцdeцprimarцalцoraоuluiцSebeо.цÎnцcaliţaţeцdeц
primar s-aц îngrijiţц deц achiţareaц daţoriilorц conţracţaţeц deц foоţiiц primari,ц deц
recuperareaц oraоuluiц dupãц prãbuоirileц cauzaţeц deц mareaц crizãц economicã,ц deц
amenajareaц laculuiц dinц oraо,цprecumц оiц deц Ţalvareaцgimnaziuluiц româneŢcцaflaţц înц
pragulц deŢfiin ãriiц (pledândц cauzaц aceŢţuia,ц înц frunţeaц uneiц delega iiц locale,ц chiarц
prim-miniŢţruluiцNicolaeцIorga,цînцiulieц1931).20 Înцmomenţulцizbucniriiцceluiцde-al
DoileaцRãzboiцMondial,цdeоiцînцvârŢţãцdeц46цdeцani, s-aцînrolaţцvolunţarцînцarmaţaц
românã,цdovedindu-оiцîncãцoцdaţãцcurajulцоiцpuţereaцdeцŢacrificiuцînцfoloŢulцna iei.ц
DeцpeцurmaцaceŢţeiцexperien eцne-auцrãmaŢ,цînцmanuŢcriŢ,цînŢemnãrileцŢaleцzilniceц
(dinц pãcaţeц riŢipiţe)ц оiц oц iŢţorieц aц celuiц de-al Doilea Rãzboiц Mondialц (rãmaŢãц înц

13 Sebastian Stanca, Contribu ia preo imii române din Ardeal la rãzboiul pentru întregirea neamului (1916-
1919), edi ie, studiu introductiv, note оi indici de Mihai-Octavian Groza, Mircea-Gheorghe Abrudan,
Deva/Cluj-Napoca, Editura Episcopiei Devei оi Hunedoarei/Editura Argonaut, 2015, pp. 39-73.
14 Ioanц Gu ia,ц ,,Crâmpeieц dinц primeleц lupţeц dinц Sud-Tirol.ц Rovereţo”,ц diŢponibilц onlineц laц

www.europeana1914-1918.eu, accesat la data de 31.V.2017.

15 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.
16 Cãlin Anghel, Evolu ia urbanisticã a oraоului Sebeо, Alba-Iulia, Editura Altip, 2011, p. 287.
17 Nicolae Florin Tudorescu, Adrian Popa, Terra Sebus. ara Sebeоului cu locurile, cu oamenii оi realizãrile

lor, Sebeо, Tipografia ,,LibrãriaцDaniela”,ц2016,цp.ц117.

18 Decora ie acordatã celor care s-au distins pe front în anii Primului Rãzboi Mondial sau оi-au adus

contribu ia la realizarea Marii Uniri (pentru mai multe detalii, a se vedea: Floricel Marinescu, Ordinul
Ferdinand I оi Medalia Ferdinand I, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2013).
19 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.
20 Ibidem; pentru mai multe detalii, a se vedea: Mihai-Octavian Groza, Rodica Groza, ,,Date privind

iŢţoriaцînvã ãmânţuluiцŢebeоeanц(capiţolцalцlucrãriiцPoveŢţe de оcolar…)”,цînцvolumulцSebeо-iŢţorie оi ţradi ii

locale, coordonaţцdeцIonu цCoŢţea,цSebeо,цEdiţuraцEmmaцBookŢ,ц2014,цpp.ц14-46.
143
 Astra Sabesiensis

manuŢcriŢ,ц aŢcunŢãц înţr-oц colec ieц perŢonalãц dinц Sebeо). 21 Dupãц inŢţaurareaц
regimuluiц comuniŢţ,ц caц foŢţц liderц liberalц оiц ,,exploaţaţor”,ц pãmânţurileц оiц
proprieţã ileц i-auц foŢţц na ionalizaţe,ц drepţurileц aboliţe,ц împreunãц cuц Ţo iaц Ţa fiind
obligaţцŢãцŢeцmuţeцînţr-unцbordeiцlaцmargineaцoraоului,цpeцacţualaцŢţradãцнţefanцcelц
Mareц(foŢţãцJoŢeni),22 doarцrela iaцdeцprieţenieцcuцavocaţulцIoanцOni iuц(cumnaţulц
primului-miniŢţruц Peţruц Groza)ц Ţalvându-lц deц ororileц ţemni elorц comuniŢţe.23 Înц
bordeiulц ŢãrãcãcioŢ,ц lipŢiţц deц celeц maiц elemenţareц uţiliţã i,ц Ţãracц (deц abiaц înц anulц
1971цaцreprimiţцdrepţulцlaцoцpenŢieцdeцcâţevaцŢuţeцdeцlei),24 bãţrânцоiцuiţaţцdeцoraоulц
cãruiaцi-aцdedicaţцînţreagaцvia ã,цŢ-aцŢţinŢцînцanulц1975.
VeŢţeaц aŢaŢinãriiц principeluiц moоţeniţorц alц monarhieiц auŢţro-ungare,
arhiducele Franz Ferdinand, l-aцgãŢiţцpeцIlieцSţricaţuцŢaţiŢfãcându-оiцŢţagiulцmiliţar,ц
caц Ţoldaţц înц ţermenц (ţeţeriŢţ), 25 înц cadrulц Regimenţuluiц 22ц Honveziц dinц Târgu-
Mureо.ц DinцaceaŢţãцcaliţaţe,цlaц28цiulieц 1914,цaц fost mobilizat, la Sibiu,26 moment
careцaцmarcaţцîncepuţulцparţicipãriiцŢaleцlaцconflicţ,цini ialцînцcadrulцarmaţeiцauŢţro-
ungare,цmaiцapoiцînцceaцromânã.
Cuц mulţãц aţen ie,ц Ilieц Sţricaţuц aц conŢemnaţц enţuziaŢmulц provocaţц deц
decreţareaц mobilizãriiц generale,ц manifeŢţaţц deц oц anumiţãц parţeц aц popula ieiц
ţranŢilvãnene,ц precumц оiц radicalizareaц Ţocieţã ii,ц puŢãц deц iŢţoriculц Liviuц Maiorц peц
Ţeamaц ţenŢiunilorц acumulaţeц aţâţц înц PeninŢulaц Balcanicãц (înц urmaц celorц douãц
rãzboaieц conŢumaţeц înц inţervalulц 1912-1913),ц câţц оiц înц restul continentului
european: 27 ,,Cânţece paţrioţice maghiare rãŢunau în ţoaţe pãr ile, în bivuac, în barãci, pe
câmpul de inŢţruc ie оi Ţeara, când eram învoi i în oraо, în ţoaţe cafenelele оi reŢţauranţele, nu Ţe
auzeau decâţ cânţece paţrioţice direcţ provocaţoare […] Sţai, Ţţai, câine, Serbia/Nu va fi a ţa
Her egovina”.28
Încãцdinцprimeleцmomenţeцaleцmobilizãrii,цînцminţeaцţânãruluiцIlieцSţricaţuц
s-aцnãŢcuţцînţrebarea,цfireaŢcãцdeцalţfel,ц,,România ce va face?”.цConоţienţцdeцfapţulцcãц
va lupta pentru o cauzãцŢţrãinã,цalãţuriцdeцunцgrupцdeцcamaraziцromâni,цaцhoţãrâţцca,ц
aţunciцcândцîmprejurãrileцvorцfiцfavorabile,цŢãцţreacãцgrani a,цînцRegaţulцRomâniei:
,,[…] Inima noaŢţrã, a ţinerilor, nu puţea Ţã baţã penţru o AuŢţro-Ungarie în care Ţã nu avem
zile de bucurie, unde feudaliţaţea ungureaŢcã ne-a ŢţrânŢ оi ne-a rãniţ pânã la mãduva oaŢelor.
Bra ele noaŢţre nu puţeau lupţa penţru un Ţţãpân care aоţepţa de la noi Ţacrificiul Ţângelui, ca în

21 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.

22 Relatare profesor universitar doctor George Limbeanu, Sibiu, 23.I.2017.
23 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.
24 George Limbeanu, Strãfulgerãri, Sibiu, Casa de Presã оi Editurã ,,Tribuna”,ц1999,цp.ц179.
25 Solda ii în termen, sau teteriоtii, erau cei care, absolvind cursurile unei оcoli civile, beneficiau de

reducerea stagiului militar.

26 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 9.
27 Liviu Maior, Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni оi basarabeni în rãzboi (1914-1916), Cluj-Napoca,

Editura нcoala Ardeleanã, 2016, p. 39.

28 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, pp. 9-10.

144
 Nr. 3, 2017

Ţchimb, la urmã Ţã ne оţeargã din inuţurile noaŢţre, din plaiurile noaŢţre Ţţrãmoоeоţi […] Un
grup de tineri ne-am hoţãrâţ Ţã ne luãm liberţaţea de ac iune. În ungherele cazãrmii de lângã râul
Cibin, apoi pe Ţţrãzile în grupuri de câţe 3-4, оi în camerã la parţiculari, pe care le aveam
închiriaţe, plãnuiam poŢibiliţã ile de ţrecere în România”. 29 ÎnŢã,ц punereaц înц aplicareц aц
aceŢţuiц îndrãzne ц planц aц eоuaţ,ц daţц fiindц fapţulц cãц uniţã ileц auŢţro-ungare,
concenţraţeц înц zonaц Sibiului,ц auц foŢţц ţrimiŢeц Ţãц lupţeц peц fronţulц dinц Gali ia,ц Ilieц
Sţricaţu,цînцcaliţaţeцdeцcomandanţцdeцpluţon, urmându-оiцţrupa.30
Timpцdeцcinciцluni,цţânãrulцcomandanţцdeцpluţonцIlieцSţricaţu,цalãţuriцdeцal iц
doiц camaraziц dinц Sebeоц (Nicolaeц Olţeanц оiц ConŢţanţinц Bozdog),ц aц parţicipaţ,ц înц
Gali ia,ц laц lupţeleц deц laц Grodek,ц Sţarizambor,ц SţaniŢlauц оiц San,ц înц urmaц ultimelor
douãц uniţã ileц auŢţro-ungareц fiindц reŢpinŢe,ц puŢeц peц fugãц оiц hãr uiţeц deц ţrupeleц
ruŢeоţiцpânãцînцTranŢcarpaţia,цînцzonaцţrecãţoriiцUzŢok.31
Îmbolnãvindu-Ţeц înц ţimpulц reţragerii,ц Ilieц Sţricaţuц aц foŢţц ţrimiŢц laц Sibiu,ц
penţruцaцprimiцîngrijiriцmedicaleцînцcadrulцSpiţaluluiцMiliţarцdeцGarnizoanãцnumãrulц
22.32 Dupãцopţцzileцdeцcaranţinã,цaцfoŢţцţranŢferaţцînцcadrulцSpiţaluluiцCivilц,,Franzц
JoŢeph”,ц iarц deц aici,ц dupãц abiaц douãц Ţãpţãmâni,ц aц foŢţц ţrimiŢц laц regimenţ,ц înц
condi iileц înц careц înц aceaц uniţaţeц Ţaniţarãц erauц ţrimiоiц Ţolda iiц penţruц refacereц peц
perioadeцdeцpânãцlaцоaŢeцluni.33
FãrãцaцbeneficiaцdeцoцînvoireцŢemnaţãцdeцcomandanţulцuniţã ii,цIlieцSţricaţuц
s-aц înţorŢц acaŢã,ц laц Sebeо,ц deц unde,ц auzindц zvonurileц privindц inţrareaц Iţalieiц оiц
RomânieiцînцrãzboiцdeцparţeaцAnţanţeiц(ceeaцceцînŢemnaцcã,цmaiцdevremeцŢauцmaiц
ţârziu,ц vaц fiц obligaţц Ţãц lupţeц împoţrivaц fra ilorц deц peŢţeц mun i),ц împreunãц cuц
prieţenulц Ţãu,ц Peţruц Moga,ц aц hoţãrâţц Ţãц dezerţezeц dinц armaţaц auŢţro-ungarãц оiц Ţãц
ţreacãц grani a,ц penţruц aц Ţeц alãţuraц fra ilorц români:ц ,,[…] În aceŢţ ţimp, prin оoapţe,
auzeam cã Iţalia оi România, vor inţra în curând în hora mare a rãzboiului, alãţuri de Fran a оi
Serbia. Da, vor inţra, azi Ţau mâine, noi de aici ce Ţã facem? Sã mergem la rãzboi conţra
intereselor neamului din care fãceam parţe? […] Azi, când Ardealul geme Ţub cãlcâiul ungurului
оi când vocea fra ilor din regaţ Ţţrigã ,,Vrem Ardealul!”, Ţã nu înţind bra ul meu de lupţã, Ţã mi-

29 Ibidem, pp. 10-12.

30 Ibidem, p. 12; despre opera iunile оi bãtãliile desfãоurate pe frontul din Gali ia, a se vedea: Ian V.
Hogg, Dic ionarul Primului Rãzboi Mondial, traducere din limba englezã de Diana нipu, Bucureоti,
Editura Niculescu, 2007, p. 78; Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a
Marelui Rãzboi (1914-1918), Bucureоti, Editura Corint Educa ional, 2014, pp. 119-120, precum оi
însemnãrile scriitorului оi omului politic Octavian Tãslãuanu, Trei luni pe câmpul de rãzboi: ziarul unui
român, ofi er în armaţa auŢţro-ungarã, ce a luaţ parţe, cu gloţaоii români din Ardeal, la lupţele din Gali ia,
Bucureоţi,цDepoziţцGeneral:цLibrãriaцSţãnciuleŢcu,ц1915.
31 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, pp. 14-16.
32 Ibidem, p. 16; despre aceastã institu ie, a se vedea: Mihai Racovi an, Gheorghe V. Vlad, Spitalul

militar Sibiu. 260 de ani de atestare documentarã оi 140 de ani de medicinã militarã modernã, Sibiu, Casa de
Presã оi Editurã ,,Tribuna”,ц1999.
33 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 18.

145
 Astra Sabesiensis

l uneŢc cu cel al fra ilor din regaţ? […] Cu energia caracţeriŢţicã ţinerilor în aŢţfel de împrejurãri,
un grup de ţineri români, înţre cari оi prieţenul Peţru Moga, ne hoţãrâm cu orice pre , chiar cu
pre ul vie ii, Ţã plecãm la Bucureоţi”.34
Planulц,,deцevadare”,цţicluiţцdeцIlieцSţricaţu,цprevedeaцplecareaцdinцSibiu,ц,,pe
la Sãliоţe, prin mun i, Ţpre apa Loţrului”.35 Cuц ajuţorulц uneiц cãlãuze,ц conţraц Ţumeiц deц
300ц deц zlo i,ц aceоţiaц auц ţrecuţц mun ii,ц înц România, 36 laц grani ãц fiindц prelua iц deц
picheţulц deц grãniceri:ц ,,[…] Cu bucurie frã eaŢcã Ţunţem primi i înţre grãniceri. Dupã ce le
istoriŢim ţoţ calvarul noŢţru, оeful picheţului dã ordin grãnicerilor Ţã ne pregãţeaŢcã ceva de ale
mâncãrii […] Diminea a, recrea i, plecãm pe calea indicaţã de оeful picheţului, cu o adreŢã cãţre
Ţec ia de jandarmi, Ţpre comuna VoineaŢa”.37
Dupãцоapţeцzileцdeц,,Ţupraveghere Ţaniţarã, în caranţinã”, de la Voineasa, cei doi
auцplecaţцŢpreцBucureоţi,цţrecândцprinцBrezoiuцоiцRâmnicu-Vâlcea.38 Înцţrenulцcareцîiц
duceaц Ţpreц Bucureоţi,ц Ţpreц Ţurprindereaц lor,ц auц înţâlniţц oц cunoоţin ãц dinц Sebeо,ц
,,nana Rafila a lui Vinţilã”, care i-aцinformaţцînцlegãţurãцcuцprigoanaцabãţuţãцaŢupraц
familiilorц lor,ц rãmaŢeц acaŢã: ,,[…] Dragii mei, Ţã оţi i, acaŢã eŢţe bai mare, paţrulele de
jandarmi оi poli ia a Ţcoţociţ ţoţ prin caŢele pãrin ilor voоţri. Bie ii voоţri pãrin i Ţunţ purţa i la
poli ie оi primãrie de diminea a pânã Ţeara. Prin fa a caŢelor voaŢţre de câţe ori ţreci, Ţau inţrã
câţe un jandarm, Ţau ieŢe câţe o paţrulã […] cine inţrã în curţea d[umnea]voaŢţrã, la momenţ
eŢţe înhã aţ оi conduŢ la poli ie. Auzeam vorbindu-Ţe cã azi Ţau mâine, pãrin ii voоţri vor fi duоi
la Cluj la judecaţã оi de nu vor Ţpune unde Ţunţe i, pe ţo i îi împuоcã. Necaz mare”.39
Cuц Ţufleţeleц оiц conоţiin aц încãrcaţeц deц Ţuferin aц produŢãц celorц dragi,ц auц
ajunŢц înц BucureŢţi,ц oraо,ц încã,ц liniоţiţц оiц veŢel:ц ,,[…] Aici era pace, aici nu era rãzboi.
Acolo erau ofuri оi vaiere, aici era miоcare оi via ã. În Ardeal era doliu, aici era veŢelie”.40 Cu
pu ineleцreŢurŢeцfinanciareцdeцcareцdiŢpuneau,цauцreuоiţцŢãцob inãцunцlocцdeцcazare,ц
la hotelul ,,Braţu”.41
Cuц Ţprijinulц ,,Ligiiц Culţuraleц penţruц Uniţaţeaц Poliţicãц aц ţuţurorц
Românilor”,42 prezidaţãцlaцaceaцvremeцdeцcelцŢupranumiţц,,Leulцdeцlaцнiоeоţi”,цVaŢileц
Lucaciu, 43 precumц оiц cuц celц alц CaŢeiц нcoalelor,ц conduŢãц deц profeŢorulц оiц omulц
poliţicц Peţruц Gârboviceanu,ц înц virţuţeaц pregãţiriiц profeŢionale,ц Ilieц Sţricaţuц aц foŢţц

34 Ibidem, pp. 18-19.

35 Ibidem, p. 19.
36 Ibidem, pp. 21-28.
37 Ibidem, pp. 31-32.
38 Ibidem, p. 34.
39 Ibidem, p. 35.
40 Ibidem, p. 36.
41 Ibidem, p. 37.
42 Ini ial, se numea ,,Liga pentru Unitatea Culturalã a tuturor Românilor”.
43 Horia Dumitrescu, ,,Nicolae Iorga оi Congresul Ligii pentru Unitatea Culturalã a tuturor

Românilor de la Focоani (13-14цŢepţembrieц1931)”,цîn Cronica Vrancei, an XIII, numãr 7, 2012, p.

225.
146
 Nr. 3, 2017

angajaţцcaцŢupliniţorцlaцоcoalaцdinцDudeоţi-Ciopleaц(aŢţãziцcarţierцalцBucureоţilor),цiarц
PeţruцMogaцlaцceaцdinцнţubeiцOrãоţiц(aŢţãziцOrãоţi).44
Înц conţexţulц înц care,ц încãц dinц anulц 1914,ц Româniaц aц începuţц Ţãц Ţeц
pregãţeaŢcãц penţruц inţrareaц înц rãzboi,ц înц vedereaц ,,parţicipãrii la lichidarea AuŢţro-
Ungariei” оiцalipiriiцTranŢilvaniei,45 laцîncepuţulцanuluiц1915,цIlieцSţricaţu,цalãţuriцdeц
camaradulцŢãu,цŢ-aцprezenţaţцlaцMareleцSţaţцMajor,цundeцоi-aцmanifeŢţaţцinţen iaцdeцaц
Ţeцînrola,цvolunţar,цînцarmaţaцromânã.цDupãцunц,,inţerogaţoriu”,цreferiţorцlaц,,[…]
felul de organizare al uniţã ilor, a echipamenţului, a armamenţului, deŢpre Ţţarea moralã a
ţrupelor, de felul de lupţã al ungurilor оi al ruоilor, de procenţele rãni ilor, ale mor ilor оi al
prizonierilor”,цceiцdoiцauцfoŢţцîndruma iцŢpreцDirec iuneaцнcolilorцMiliţareцоiцîncadra iц
înцcadrulцнcoliiцMiliţareцPregãţiţoareцpenţruцOfi eriiцdeцRezervã,цŢec iaцgeniu,цcaцоiц
elevi cu termen redus.46 La 1 iulieц1916,цlaцţerminareaцоcoliiцmiliţare,цIlieцSţricaţu,ц
alãţuriцdeцînţreagaцpromo ie,цaцfoŢţцînainţaţцlaцgradulцdeцŢublocoţenenţ.47
Dupãц cumц bineц Ţeц оţie,ц înц varaц anuluiц 1914,ц înц urmaц ConŢiliuluiц deц
CoroanãцdeцlaцSinaiaц(3цauguŢţ),цîmpoţrivaцapeluluiцlanŢaţцde regele Carol I pentru
decreţareaц mobilizãriiц generaleц оiц inţrareaц înц rãzboiц deц parţeaц Puţerilorц Cenţrale,ц
principaliiц acţan iц poliţiciц Ţ-auц pronun aţц înц favoareaц neuţraliţã ii.48 Înц varaц anuluiц
1916,ц dupãц îndelungaţeц ţraţaţiveц purţaţeц cuц reprezenţan iiц Anţanţei,ц Româniaц aц
Ţemnaţцunцţraţaţцdeцalian ãцоiцoцconven ieцmiliţarãцcuцAnglia,цFran a,цIţaliaцоiцRuŢia,ц
privindцinţrareaцînцrãzboi,цcuцŢcopulцeliberãriiцTranŢilvanieiцоiцBucovinei,цmomenţц
careц aц declanоaţц ceeaц ceц înц iŢţoriografiaц româneaŢcãц poarţãц numele de ,,rãzboiul
penţru înţregirea neamului”.49
AŢţfel,цlaц14цauguŢţц1916,ц regeleцFerdinandцaцemiŢц ,,Înalţulц DecreţцRegalц
penţruцMobilizareaцArmaţei”,цapelцlaцcareцproaŢpãţulцabŢolvenţцalцоcoliiцmiliţare,цIlieц
Sţricaţu,ц aц rãŢpunŢц cuц prompţiţudine,ц fiindц încadrat Regimentului 57 Infanterie,
uniţaţeцmobilizaţãцpeцgrani ã,цînцpreajmaцlocaliţã iiцBunoaicaц(Mehedin i),50 ca parte
aц,,GrupuluiцCerna”.51

44 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 38.

45 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, traducere din limba englezã de Dan Criste,
Bucureоti, Editura Meteor Publishing, 2014, p. 22.
46 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 40.
47 Ibidem, p. 45.
48 Gheorghe Platon (coordonator), Istoria românilor, volum VII, De la independen ã la Marea Unire (1878-

1918), Bucureоti, Editura Enciclopedicã, 2003, pp. 396-403.

49 Mircea Popa, Lucia Pop (coordonatori), Primul Rãzboi Mondial (1914-1918). Texte оi documente,

Bucureоti, 1981, pp. 340-342;ц Mihaiц BãrbuleŢcu,ц DenniŢц Deleţanţ,ц Keiţhц HiţchinŢ,ц нerbanц
Papacostea, Pompiliu Teodor, IŢţoria României,цedi ieцrevãzuţãцоiцadãugiţã,цBucureоti, Editura Corint,
2006, pp. 341-342.
50 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 45.
51 ,,Grupulц Cerna”ц eraц unaц dinţreц celeц ţreiц grupeц aleц Armaţeiц Iц Române, însãrcinatã cu ocuparea

pozi iilor austro-ungare din zona Orоovei (pentru mai multe detalii, a se vedea: нtefan Nicolaescu,
147
 Astra Sabesiensis

Odaţãц mobilizaţã,ц înц noapţeaц dinŢpreц 27ц Ţpreц 28ц auguŢţц 1916,ц armaţaц
românãцaцţrecuţцMun iiцCarpa i,цocupândцFãgãraоul,цBraоovul,цSecuimea,цînainţândц
pânãц laц Topli a,ц pânãц înц zonaц Sighiоoareiц оiц pânãц înц Mãrginimeaц Sibiului, 52
provocândц unц valц deц enţuziaŢmц înц rândulц popula ieiц româneоţi,53 darц оiц deruţãц оiц
panicãцînцrândulцpopula ieiцmaghiareцоiцgermane.54 Regimentul 57 Infanterie, la care
IlieцSţricaţuцaцfoŢţцreparţizaţ,цaцfoŢţцînŢãrcinaţ,цalãţuriцdeцRegimenţulц17,цŢãцocupeц
ţranоeeleц auŢţro-ungare de pe ,,dealul Maţorã ”,ц dinц Mun iiц Cernei. 55 Din acest
momenţ,ц Ilieц Sţricaţuц aц inţraţц înц conţacţц cuц moarţeaц оiц cuц imagineaц aceŢteia care
dominaц ţranоeele, 56 realiţã iц conŢemnaţeц cuц mulţãц aţen ieц deц memorialiŢţ:ц ,,[…]
Bubuiţul ţunurilor, rãpãiţul miţralierelor оi pocniţurile de armã dãdeau impreŢia cã acolo Ţ-au
deŢchiŢ gurile iadului оi Ţe dã o lupţã înţre omenire оi puţerea mor ii”.57
Opera iunileц deŢfãоuraţeц înц aceaŢţãц zonãц auц preŢupuŢц Ţchimburiц deц focц
înţreцceleцdouãцţabere,цac iuniцdeцpaţrulare,цdeцcerceţareцоiцinţercepţareцaцpozi iilorц
duоmanului,ц deц ocupareц aц oficiilorц poоţale,ц aц poŢţurilorц deц jandarmerieц оiц aц
primãriilor:ц ,,[…] Lupţa Ţe încinge оi dupã un bombardamenţ puţernic de arţilerie pornim la
aţac, fãrã niciun adãpoŢţ în fa a noaŢţrã. Ungurii Ţe reţrag prin оan urile de comunica ie, iar noi
revenim Ţub preŢiunea focurilor lor de arţilerie iarãоi în ţranоeele de unde am plecat. Ungurii n-au
mai reveniţ la ţranоeele lor, un aţac de flanc al vânãţorilor noоţri i-au Ţiliţ Ţã Ţe reţragã dupã pu in
ţimp Ţpre comunele Tople оi Bârza pe Valea Cernei. Noi eram în urmãrirea lor […] PrimeŢc
ordinul de la comandanţul baţalionului Ţã cerceţez înţreaga zonã de la pozi iile noaŢţre оi pânã în
comuna Bârza […] Cu pluţonul al doilea, împãr indu-l în paţrule, cerceţez reŢţul Ţţrãzilor din
comunã, ocupând rând pe rând locuin a jandarmilor, oficiul poоţal оi primãria, punând Ţţãpânire
pe toaţe liniile de comunica ie”.58
CuцţoaţeцaceŢţeцŢucceŢe,цlaцŢcurţãцvremeцuniţã ileцromâneоţiцauцfoŢţцnevoiţeц
Ţãцîоiцabandonezeцpozi iile,цînцŢud,цlaцTurţucaia,цoцarmaţãцromânã,цconduŢãцdeficiţarц

Petru Nicolaescu Cranta, Pagini de glorie din rãzboiul pentru întregirea neamului: Grupul Cerna, Bucureоti, s.
n., 1923).
52 Mircea N. Popa, Primul Rãzboi Mondial (1914-1918), Bucureоti, Editura нtiin ificã оi Enciclopedicã,

1979, p. 251; Ioan-Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei, edi ia a II-a revãzutã оi adãugitã,
Cluj-Napoca, Editura нcoala Ardeleanã, 2016, p. 354.
53 A se vedea: Ioana Elena Ignat, Via a cotidianã în Fãgãraо în anul 1916: însemnãrile vicarului Iacob Popa,

Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2011, pp. 136-170; Ioana Elena Ignat Kisanovici,
Participare оi mobilizare în Transilvania în Primul Rãzboi Mondial. Perspective socio-economice оi demografice, Cluj-
Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2015, pp. 37-38.
54 A se vedea: Emil Sigerus (editor), Aus der Rumänenzeit. Ein Gedenkbuch an sturmbewegte Tage.

Zugunsten der siebenbürgisch-sächsischen Kriegswitwen und-weisen, Hermannstadt, Druck und Verlag von
Joseph Drotleff, 1917.
55 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 48.
56 Nicolae Bocоan, ,,Un memorialist bãnã ean mai pu in cunoscut despre Marele Rãzboi: Lae din

Banaţ”,цîn Restituiri Bãnã ene, numãr 3, 2015, p. 301.

57 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 48.
58 Ibidem, pp. 49-50.

148
 Nr. 3, 2017

оiц inŢuficienţц echipaţãц fiindц copleоiţãц оiц diŢţruŢãц deц for eleц Ţuperioare bulgaro-
germane.59 Înцfa aцpierderilorцŢuferiţeцpeцfronţulцdeцŢud,цMareleцCarţierцGeneralцaц
ordonaţц muţareaц unorц uniţã iц deц peц fronţulц dinц TranŢilvania, 60 Ţlãbindц pozi iileц
aceŢţoraц оiц creândц condi iileц declanоãriiц ofenŢiveiц germano-austro-ungare pentru
împingereaцţrupelorцromâneцpeцliniaцMun ilorцCarpa i,цiar,цînцŢud,цpenţruцocupareaц
Dobrogeiц deц cãţreц ţrupeleц bulgaro-germane.61 Regimentul 57 Infanterie, din care
fãceaцparţeцIlieцSţricaţu,цaцprimiţцordinulцŢãцîоiцpãrãŢeaŢcãцpozi iileцоiцŢãцpleceцŢpre
Câineni,ц,,la munţele Robu”, apoi spre Turnu-Severin.62
Înц ciudaц uneiц reziŢţen eц eroice,ц ,,Grupulц Cerna”ц nuц aц reuоiţц Ţãц facãц fa ãц
atacurilor germano-austro-ungare,ц înц 13ц noiembrieц 1916ц capiţulând;63 paralel, pe
liniaц Olţului,ц laц Sţoeneоţi,ц ţrupeleц Puţerilorц Cenţraleц auц for aţц fronţul,ц reuоindц Ţãц
ajungãц înц Câmpiaц Munţenieiц оiц Ţãц Ţpulbereц ulţimaц încercareц deц apãrareц înц
apropiereaц Bucureоţilor,ц peц liniaц Argeо-Neajlov, 64 obligând,ц aŢţfel,ц auţoriţã ileц
româneцŢãцŢeцreţragãцŢpreцIaоiц(fronţulцfiindцŢţabilizaţцpeцliniaцSireţuluiцоiцde-a lungul
Dunãrii).65
Înц fa aц dezaŢţruluiц miliţarц оiц aц prizonieraţului,ц darц maiц aleŢц înц fa aц
pericoluluiцdeцaцfiцdeŢcoperiţ,цdeŢerviţцcur iiцmar ialeцpenţruцdezerţareaцdinцarmaţaц
austro-ungarãц оiц execuţaţ,ц înц minţeaц Ţublocoţenenţuluiц Ilieц Sţricaţu,ц penţruц a-оiц
Ţalvaц onoareaц оiц demniţaţea,ц Ţ-aц nãŢcuţц ideeaц Ţinuciderii,ц doarц inţerven iaц
ordonan eiц împiedicândц aceŢţц geŢţ:ц ,,[…] Sigur, dacã voi cãdea prizonier, Ţfârоiţul vie ii
mele va fi, împuоcarea la zid Ţau Ţpânzurãţoarea! Nu… decâţ Ţã cad prizonier mai bine un
glonţe cu revolverul meu. Pierduţ оi deŢcurajaţ, cu vâjâieli în urechi, cu privirea pierduţã, Ţcoţ din
port-revolver ,,Sţeiyerul” оi-l ridic Ţpre ţâmplã… O mânã puţernicã mã apucã de bra . Ce faci?
Mã înţreabã cineva. Era Ion, ordonan a mea. Nimic Ioane, vreau Ţã încerc revolverul, cu el nu
am ţraŢ pânã acum, ţrebuie Ţã-оi facã оi el daţoria, Ţau în mine un glonţe, Ţau în neam ul care va
pune mâna pe mine”.66 AbandonândцaceŢţцplan,цcuцŢprijinulцţaciţцalцcamarazilorцоiцalц
Ţuperiorilor,цaцarŢцţoaţeцdocumenţeleцcareцîiцdovedeauцidenţiţaţeaцоiцоi-a schimbat

59 Petre Otu, ,,Turtucaia. Sfârоitul iluziilor, începuţulц dezaŢţrului”,ц în Document, an IX, numãr 1-4,
2006, pp. 6-20.
60 Keith Hitchins, România: 1866-1947, traducere din limba englezã de George G. Potra оi Delia

Rãzdolescu, Bucureоti, Editura Humanitas, 1996, p. 285.

61 Doru Dumitrescu, Mihai Manea, Mirela Popescu, Mica enciclopedie a Marelui Rãzboi, pp. 115-116.
62 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, pp. 51-52.
63 Ibidem, p. 58.
64 Henri Berthelot, Memorii оi coresponden ã (1916-1919), introducere de Glenn E. Torrey, traducere

din limba francezã de Mona Iosif, Bucureоti, Editura Militarã, 2015, p. 26.
65 Gheorghe Platon (coordonator), Istoria românilor, p. 425; Constantin C. Giurescu, IŢţoria românilor

din cele mai vechi ţimpuri pânã la moarţea regelui Ferdinand, Bucureоti, Editura Humanitas, 2002, p. 286;
Constantin Bacalbaоa, Capiţala Ţub ocupa ia duоmanului (1916-1918), Bucureоti, Editura Vremea, 2017,
pp. 20-23.
66 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, pp. 55-56.

149
 Astra Sabesiensis

numele,цdinцacelцmomenţ,цpeцţoaţãцperioadaцprizonieraţului,цpurţândцnumeleц,,Ilieц
PopeŢcu”.67
Înц ceeaц ceц priveоţeц dimenŢiuneaц prizonieraţului,ц înц urmaц confrunţãrilorц
miliţareц aminţiţeц anţerior,ц armaţeleц Puţerilorц Cenţraleц auц capţuraţц unц numãrц deц
circaц43.000цdeцŢolda iцromâni,68 numãrulцaceŢţoraцcreŢcândцînцperioadaцurmãţoare,ц
istoricul Ioan Bulei lanŢândцcifraцdeцpeŢţeц125.000цdeцprizonieri,69 peцcândцiŢţoriciiц
GheorgheцNicoleŢcu,цGheorgheцDobreŢcuцоiцAndreiцNicoleŢcuцavanŢeazã,цpeцbazaц
ŢţaţiŢţicilorцpãŢţraţeцînцarhiveleцmiliţare,цcifraцdeц110.845цdeцprizonieri.70
Înцfunc ieцdeцarmaţaцînцfa aцcãreiaцauцdepuŢцarmele,цprizonieriiцromâniцauц
foŢţцţranŢporţa i,цfieцînцceleц170цdeцlagãreцdinцGermania,цfieцînцlagãreleцdinцAuŢţro-
Ungariaцоiц Bulgaria.71 AŢţfel,цuniţaţeaцînцcareцaцfoŢţцîncadraţцIlieцSţricaţu,цcareц Ţ-a
predaţцînцfa aцRegimenţuluiц144цBavarez,цaцfoŢţцinţernaţãцpeцţeriţoriulцGermaniei,цlaц
SţralŢundц (peц inŢulaц Dänholm,ц laц Mareaц Balţicã),ц dupãц oц perioadãц peţrecuţãц înц
lagãrulцdeцţranziţцdeцlaцTimiоoara.72
Penţruц Ilieц Sţricaţuц aц începuţ,ц aŢţfel,ц unц lungц marоц cãţreц locurileц deц
internare, parte cu vaporul (peц Dunãre,ц Ţpreц Turnu-Severin),ц parţeц peц joŢц оiц cuц
ţrenulц (deц laц Orоova,ц laц Timiоoara,ц maiц apoiц deц laц Timiоoara,ц prinц Seghedin,ц
BudapeŢţa,цSopronyékцоiцBremen,цlaцSţralŢund,цiarцdinц21цmarţieц1917,цlaцSţröhenц
Moor).73
Cuцmulţãцminu ioziţaţe,цmemorialiŢţulцaцdeŢcriŢцcondi iileцdeцvia ãцdinцlagãr:ц
mizeriaц barãcilorц (,,[…] Lagãrul era pe câmp, cu barãci оubrede оi cu Ţalţele înfundaţe cu
jurnale vechi, cu reviŢţe, cu blocuri оi carţele de pâine. Pe aоţernuţul aceŢţa cu noduri nu am puţuţ
dormi […] Pãţura era din cele penţru ţrupã rupţã оi foarţe uzaţã”),74 alimenţa iaц(,,[…] Ni
Ţe dãdea un k[ilo]gr[am] pâine la Ţãpţãmânã, împar iţã în piţuоţi, câţe o ciorbã de Ţfeclã cu

67 Ibidem, p. 56.
68 Mihãi ã Enache, ,,Prizonieri români în lagãrele germane în anii Primului Rãzboiц Mondial”,ц în
Istoria Redescoperitã, an II, numãr 1 (4), 2014, p. 26.
69 Gheorghe Caracaо, Din zbuciumul captivitã ii. De la 3 noiembrie 1916 pânã la 30 iunie 1918, edi ia a III-

a revizuitã, Bucureоti, Editura Corint, 2016, p. 5.

70 Gheorghe Nicolescu, Gheorghe Dobrescu, Alexandru Nicolescu, Calvarul prizonierilor români din

Primul Rãzboi Mondial. Mãrturii documentare, volum I, Piteоti, Editura Universitã ii din Piteоti, 2006, p.
37.
71 Ion Gr. Opriоan, Pe cãile robiei. Însemnãrile unui prizonier român (1916-1918), edi ie îngrijitã, note,

studiu introductiv de Cosmin Budeancã, Valentin Orga, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003, pp.
9-11.
72 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, pp. 59-64; la Timiоoaraц aц func ionaţц unц lagãrц ,,deц ţriaj”,ц undeц

prizonierii erau supuоi unor controale оi tratamente medicale, iarц,,efecţele”цaceŢţoraцdezinfecţaţeцоi

Ţţerilizaţeц(aцŢeцvedea:цHanibalцOra iuцDobjanŢki,цMemoriale de rãzboi. Rãzboiul Balcanic, Primul Rãzboi
Mondial, al Doilea Rãzboi Mondial,ц edi ieц îngrijiţãц оiц prefa aţãц deц Mirceaц Popa,ц Cluj-Napoca, Editura
Argonaut, 2015, pp. 96-97).
73 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului, pp. 62-66.
74 Ibidem, pp. 66-67.

150
 Nr. 3, 2017

buruieni, un fel de ,,DörgemuŢe Supe” cum îi ziceau în lagãr, alţãdaţã o Ţupã de varzã оi odaţã
pe Ţãpţãmânã un fel de peоţe Ţãraţ, Ţec ca iaŢca aоa-numiţ KlibfiŢch”), 75 ,,bãţãlia”ц penţruц
înţregireaцra ieiцzilnice,цigiena,цprecumцоiцmodaliţã ileцdeцpeţrecereцaцţimpului.76
Zdrobi i,цcopleоi iцоiцapãŢa iцdeцmonoţoniaцuneiцvie iцfãrãцorizonţ,77 privirile
prizonierilorц Ţeц înţorcц cãţreц Dumnezeu,ц realiţaţeц conŢemnaţãц deц Ilieц Sţricaţu,ц
penţruцprimaцdaţã,цînцmomenţulцpredãrii:ц,,[…] Puţeam Ţã mor în lupţele cu ruоii, puţeam
Ţã mor la ţrecerea grani ei, puţeam Ţã mor la ,,Alion”, la ,,Robu”, la ,,Cocoоul”, la ,,Severin оi
Tia Mare” оi dacã Dumnezeu va vrea Ţã mor voi muri oricând, dar n-aо fi doriţ Ţã mor ca
prizoneir. De cine Ţã mã ţem? Mã ţem de unul Ţingur, Dumnezeu! Ajuţã-mi Doamne оi Ţcapã-
mã de ţo i duоmanii mei оi ai neamului meu оi fã ca drepţaţea Ta Ţã ŢţrãluceaŢcã”.78 ObŢervãmц
cumц Ţenţimenţulц religioŢц Ţeц accenţueazãц Ţponţan,ц înц momenţulц conţacţuluiц cuц
moarţeaцоiцcuцgreuţã ileцfronţului,цproducândцoцŢerieцdeцmuţa iiцînцvia aцŢufleţeaŢcãц
aц Ţoldaţuluiц care,ц Ţubц impreŢiaц uneiц viiц primejdii,ц Ţeц îndreapţãц Ţpre Dumnezeu.79
Oficiereaц Ţlujbelorц religioaŢe,ц maiц aleŢц înц perioadaц marilorц Ţãrbãţoriц creоţine,ц
accentua sentimentul religios,80 dovadãц Ţţândц urmãţorulц paŢaj,ц conŢemnaţц deц Ilieц
Stricatu: ,,[…] În urma conŢfãţuirii din vinerea paţimilor оi din ini iaţiva maiorului Adia,
comandaţura permiţe Ţã Ţe oficieze în ziua de Paоţe un Ţerviciu religioŢ penţru prizonieri. Un preoţ
orţodox eŢţe aduŢ în lagãr. Împodobim Ţala de meŢe cu crengi de brad оi ţrei icoane picţaţe de
camaradul нţefãneŢcu. În ţimpul Ţerviciului religioŢ, la ieоire mã podideŢc оi pe mine lacrimile”.81
UnцepiŢodцexţremцdeцinţereŢanţ,цre inuţцdeцcãpiţanulцIlieцSţricaţu,цaproapeц
necunoŢcuţц înц iŢţoriografiaц româneaŢcã,ц eŢţeц acelaц alц miŢiuniiц deŢfãоuraţeц deц
colonelulц,,dezerţor”цAlexandruцSţurdzaцprinţreцprizonieriiцromâniцdinцGermania,ц
cuцŢcopulцconŢţiţuiriiцunuiцcorpцdeцarmaţãцcareцŢãцlupţe,цalãţuriцdeцarmaţaцgermanã,ц

75 Ibidem, p. 66.
76 Ibidem, pp. 67-70.
77 Stéphane Audoin-Rouzeau, Annette Becker, Rãzboiul redescoperit (1914-1918), traducere de Cristina

Popescu оi Elena-Tudora Du ã, Bucureоti, Editura Corint, 2014, p. 111.

78 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 62.
79 Dumitru Caracostea, Aspectul psihologic al rãzboiului, Bucureоti, Editura Cartea Româneascã, 1922,

pp. 244-246; Gheorghe Negustor, ,,A lupta, a muri, a te mânţui-promiŢiuneaцvie iiцveоnice оiцcredin aц
Ţolda ilor:ц 1914-1918”,ц înц volumulц Lucrãrile SeŢiunii Na ionale a Docţoranzilor în IŢţorie, coordonat de
MihaiцD.цDrecin,цIoanцHorga,цBarbuцнţefãneŢcu,цOradea,цEdiţuraцUniverŢiţã iiцdinцOradea,ц2009,цp.ц
375; Mihai-Octavian Groza, ,,Religia Marelui Rãzboi reflectatã înцţexţeleцmemorialiŢţice”,цîn volumul
Primul Rãzboi Mondial. Perspectivã istoricã оi istoriograficã, coordonat de Ioan Bolovan, Gheorghe
Cojocaru, Oana Mihaela Tãmaо, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane/Presa Universitarã
Clujeanã, 2015, p. 87; Mihai-Octavian Groza, ,,The Religion of the Great War as Reflected in the
MemoirŢцofцţheцRomanianŢцfromцTranŢylvaniaцandцBanaţ”,цîn volumul Education, Religion, Family in
the Contemporary Society, coordonat de Ion Albulescu, Adriana-Denisa Manea, Iuliu-Marius Morariu,
Saarbrücken, Lambert Academic Publishing, 2017, p. 216.
80 Mihai-Octavian Groza, Daniela-Maria Stanciu, ,,DieцReligionцdeŢцGroßenцKriegeŢцwiderŢpiegelţцinц

Memoirs”,цînцAstra Salvensis, an III,цnumãrц5,ц2015,цp.ц110.

81 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 69.

151
 Astra Sabesiensis

peц fronţulц dinц Moldova.ц Laц daţaц deц 7ц februarieц 1917,ц înŢo iţц deц locoţenenţulц
Constantin Wachman, colonelul Alexandru Sturdza a dezertat din armaţaцromânã,ц
ţrecândц înц ţabãraц germanã,ц convinŢц fiindц cãц doarц alãţuriц deц aceaŢţaц araц puţeaц fiц
ŢalvaţãцdeцpericolulцruŢeŢc.цPlanulцŢãuцvizaцaţragereaцarmaţeiцromâneцdeцparţeaцŢaцоiц
organizarea ,,[…] împreunã cu ea оi cu prizonierii români, care Ţe aflã în numãr mare la
germani оi auŢţrieci în ţaberele lor, un corp de volunţari, care, Ţub comanda mea, Ţã lupţe pe lângã
armaţa germanã Ţpre a goni din Moldova armaţa ruŢã, Ţalvându-оi aŢţfel ara”.82
Planul colonelului Sturdza de a-оiцaţrageцarmaţaцromânãцaцeоuat, rapoartele
miliţareц înregiŢţrândц doarц câţevaц dezerţãriц izolaţeц (оiц aceleaц deţerminaţeц deц
alimenţa iaцprecarãцŢauцdeцaţiţudineaцpreaцaŢprãцafiоaţãцdeцuniiцofi eri),83 aŢţfelцcãцaц
încercaţцŢãцpunãцînцaplicareцunцnouцplan:цorganizareaцuneiцuniţã iцmiliţare formate
dinцprizonieriiцdeцrãzboiцromâni,цcareцŢãцlupţeцalãţuriцdeцţrupeleцgermaneцpeцfronţulц
din Moldova. 84 Înц aceŢţц demerŢ,ц colonelulц Sţurdzaц aц foŢţц Ţprijiniţц deц 180ц deц
prizonieriцpuоiцlaцdiŢpozi iaцŢaцdeцcãţreцauţoriţã ileцmiliţareцgermane,85 alãţuriцdeцcare
aц începuţц oц adevãraţãц periegezãц prinц lagãreleц deц prizonieri,ц cuц Ţcopulц înfiin ãriiц
aceŢţeiцuniţã i,цlagãrulцdeцlaцKrefeldцfiindцdeŢemnaţцdrepţцpuncţцdeцconcenţrare.
Conformц mãrţurieiц cãpiţanuluiц Ilieц Sţricaţu,ц ini ial,ц miŢiuneaц coloneluluiц
Sturdza a foŢţц primiţãц cuц Ţimpaţieц deц prizonieriiц româniц (,,[…] ţo i credeam în
Ţinceriţaţea propunerilor colonelului Sţurdza, era ofi er Ţuperior, mulţ ţimp educaţorul оi
îndrumãţorul a mulţor promo ii de ofi eri”),86 aceоţiaц lãŢându-Ţeц convinоiц cãц armaţaц eŢţeц
înfrânţãц оiц cãц ,,dorin a noaŢţrã de acum eŢţe Ţã Ţalvãm ce Ţe mai poaţe”,ц con inuţulц
conferin elorц ŢuŢ inuţeц înц mijloculц prizonierilor, 87 amabiliţaţeaц comandan ilorц deц

82 Cornel Ilie, ,,TrãdareaцcoloneluluiцSţurdza”,цîn Historia, numãr 28, 2011; pentru mai multe detalii, a

se vedea: Barbu B. Berceanu, ,,Diversiunea colonelului Alexandru D. Sturdza оi judecarea

locotenent-colonelului Constantin Gr. Crãiniceanu”,ц în Europa XXI, numãr 3-4, 1994-1995, pp.
119-149; Petre Otu, Maria Georgescu, Radiografia unei trãdãri: cazul colonelului Alexandru D. Sturdza,
Bucureоti, Editura Militarã, 2011.
83 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, p. 196.
84 Piaц Alimãneоtianu, ÎnŢemnãri din ţimpul ocupa iei germane (1916-1918), Bucureоti, Imprimeria

Independen a,ц1929,цp.ц99.
85 ConŢţanţinцFãţu,цMihaelaцMoŢcu,ц,,BeţrayalŢцinцţheцNaţionцUnionцWar”,цînцInternational Journal of

Communication Research,цvolumцVI,цnumãrц1,ц2016,цp.ц74.
86 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului, p. 71.
87 Cãpiţanulц Ilieц Sţricaţuц aminţeоţeц înц înŢemnãrileц Ţaleц ţiţlurileц purţaţeц deц aceŢţeц conferin e:ц

,,Capţiviţaţeaцdeцrãzboiцînцţrecuţцоiцînцţimpurileцmoderne,цdeŢpreцdeforma iileцpricinuiţeцdeцindividц
prinцcapţiviţaţeцcuцconcluziuni”,ц,,Careцpoţцfiцurmãrileцuneiцcapţiviţã iцlungiцaŢupraцindivizilorцuneiц
na iuniцоiцfenomeneleцdeцreac iuneцdupãцcapţiviţaţe?цCumцŢ-arцpuţeaцţraţaцlupţãţoriiцŢcoоiцdinцlupţãцînц
viiţoareleцrãzboaie?”,ц,,Ceцformeazãцdemocra ia?цRegimulцlaцnoiцeŢţeцoareцdemocraţicцоiцcumцarцţrebuiц
Ţãц Ţeц afirmeц înц viiţorц voin aц poporului?”,ц ,,Cumц Ţeц poaţeц înãl aц poporulц noŢţruц laц maţuriţaţe?”,ц
,,Sţaţeleц Uniţeц Europeneц оiц no iuneaц liberţã iiц unuiц Ţţaţц confederaţivц înţr-o uniune cu concluzii
penţruцromâni”,ц,,CeцînŢeamnãцorganiza iune?”,ц,,AŢupraцŢpiriţuluiцŢocialцоiцŢpiriţuluiцcivic,цinfluen aц
dezvolţãriiцlorцprinцfamilie,цоcoalã,цbiŢericãцоiцadminiŢţra ie,цŢlãbiciunileцnoaŢţreцînцaceaŢţãцprivin ãцоiц
îndrepţãrileц penţruц viiţor”,ц ,,Dezvolţareaц Ţpiriţuluiц na ionalц înц România,ц peц ceц puncţц Ţeц gãŢeоţeц
152
 Nr. 3, 2017

lagãr,ц aц ofi erilorц germaniц fa ãц deц colonelulц dezerţor,ц înŢã,ц demonŢţrându-le

adevãraţulцŢcopцal misiunii:88 ,,[…] M-am înŢcriŢ оi eu în liŢţa cu mul imea de ofi eri, dar a
doua zi diŢcuţând cu prieţenul Trifu оi mediţând mai adânc aŢupra aceŢţor propuneri am ajunŢ la
convingerea cã în ţoaţã cheŢţiunea aceaŢţa nu poaţe fi ceva limpede […] Dupã aŢculţarea primelor
douã conferin e n-am puţuţ obŢerva alţceva decâţ o foarţe mare genţile e fa ã de Sţurdza, de cãţre
ofi erii comandaţurii germane, care aŢiŢţau оi ei la conferin e. Dupã conferin ã, colonelul Sţurdza
în ţovãrãоia ofi erilor germani, pleca din lagãr, probabil în oraо, de dormiţ nu dormea cu noi în
lagãr”.89 Pu iniiц ofi eriц оiц Ţolda iц recruţa i,ц auц foŢţц expedia iц înц ţeriţoriulц româneŢcц
ocupaţц deц ţrupeleц germaneц оiц reparţiza iц caц adminiŢţraţoriц aiц unorц moоiiц Ţauц înц
adminiŢţra iaцlocalã,цfiindцobliga iцŢãцŢemnezeцoцdeclara ie,цînцdoiŢprezeceцpuncţe,ц
prinцcareцŢeцobligauцŢãцnuцpãrãŢeaŢcãцţeriţoriulцocupaţ,цŢãцnuцmaiцlupţeцîmpoţrivaц
PuţerilorцCenţrale,цŢãцnuцcomploţezeцîmpoţrivaц,,inţereŢelor germane”,цŢãцnuцŢeцimpliceц
înцvia aцpoliţicã,цŢãцnuцîncerceцŢãцfacãцacţeцdeцpropagandãцŢauцŢpionajцeţc.90
Înц primãvaraц anuluiц 1918,ц dupãц glorioaŢeleц lupţeц purţaţeц deц armaţaц
românã,ц reorganizaţãц cuц Ţprijinulц miŢiuniiц francezeц conduŢeц deц generalulц Henriц
Berthelot, 91 peц fondulц defec iuniiц ruŢeоţiц (prinц înlãţurareaц regimuluiц ariŢţц înц
februarieц1917,цpreluareaцpuţeriiцdeцcãţreцbolоevici,цîncheiereaцţraţaţuluiцdeцlaцBreŢţ-
LiţovŢkцоiцizbucnireaцrãzboiuluiцcivil),92 RomâniaцaцfoŢţцobligaţãцŢãцîncheieцpaceaцcuц
PuţerileцCenţraleц(ini ial,цoцpaceцpreliminarã,цînцlunaцmarţieцaцanuluiц1918,цŢemnaţãц
laцBufţea,цurmaţãцdeцoцpaceц,,definiţivã”цînцlunaцmai,цlaцBucureоţi).93
Peц lângãц ampuţãrileц ţeriţorialeц prevãzuţeц deц ţraţaţul deц pace,ц peц lângãц
Ţubordonareaц economicãц оiц poliţicãц aц ãrii,ц peц lângãц demobilizareaц armaţei, 94

dezvolţareaц Ţaц acum,ц careц eŢţeц primejdiaц eţnicãц cãţreц careц ţrebuieц Ţãц neц îndrepţãmц luareaц noaŢţrãц
aminţe?”,ц,,CareцŢunţцcauzeleцdemocraţizãriiцţiţluluiцdeцînvã ãţor,цcumцoцvomцduceцlaцînãl areaцlui?”,ц
,,CareцaцfoŢţцŢcopulцоiцrezulţaţulцacţiviţã iiцcleruluiцdeцpânãцacum”,ц,,CareцŢunţцcerin eleцpenţruцviiţorц
dinцpuncţцdeцvedereцalцeduca ieiцŢufleţului,цcaracţerelorцna iuniiцînţregi?”,ц,,Care vaцfiцprobabilцdupãц
rãzboiцŢţareaцdeцŢpiriţ,цŢţareaцmaţerialãцaцpoporului,цaцpopula iuniiцnoaŢţreцоiцcareцvorцfi,цprinцurmare,ц
ţendin eleц noaŢţreц deц ceţã eniц români?”,ц ,,Dezrobiţu-Ţaц poporulц românц оiц înц ceц limiţã?ц Careц arц fiц
programul dezrobirii viitoare? CeцînŢemneazãцdezrobire,цliberţaţeцоiцanarhie?”ц(aцŢeцvedea:цIbidem, pp.
71-73).
88 Ibidem.
89 Ibidem.
90 Pia Alimãneоtianu, Însemnãri din timpul ocupa iei germane, pp. 114-115.
91 Ion Cupоa, Mãrãоti, Mãrãоeоti, Oituz, Bucureоti, Editura Militarã, 1967; Florian ucã, Triunghiul de

foc: Mãrãоti, Mãrãоeоti, Oituz, Bucureоti, Editura Sylvi, 1997.

92 Lucian Boia, Tragedia Germaniei (1914-1945), Bucureоti, Editura Humanitas, 2010, p. 85; André

Liebich, De pe celãlalt ãrm: social-democra ia rusã dupã 1921, traducere din englezã de Bicskei Hedwig,
Mihaela Herbel, Irina Pop, Claudiu abrea, Cluj-Napoca, CA Publishing, 2009, pp. 70-86.
93 Lucian Boia, Primul Rãzboi Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretãri, Bucureоti, Editura

Humanitas, 2014, p. 77.

94 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, p. 302, 310-311.

153
 Astra Sabesiensis

Puţerileц Cenţraleц auц procedaţц оiц laц eliberareaц prizonierilorц deц rãzboi. 95 Fireоţe,ц
aceaŢţãцini iaţivãцţrebuieцpuŢãцaţâţцpeцŢeamaцîncheieriiцpãciiцоiцieоiriiцRomâniei din
rãzboi,ц câţц оiц peц Ţeamaц puţerniceiц crizeц alimenţareц cuц careц Ţeц confrunţaц maiц aleŢц
popula iaц Germaniei,ц înţre inereaц prizonierilorц deц rãzboiц preŢupunândц eforţuriц
considerabile.
Momenţulцanun ãriiцrepaţrieriiцaцfoŢţцdeŢcriŢцdeцIlieцSţricaţuцcaцunцmoment
deцuоurare,цdeцeliberare,цgreuцdeцîn eleŢ,цcareцl-aцfãcuţцŢãцuiţeцоiцŢãцţreacãцpeŢţeцfapţulц
cãцeraцŢuferind:ц,,[…] Cu ţoaţe aceŢţea, la anun area cã în arã Ţ-a fãcuţ pacea Ţeparaţã оi cã
în Ţeara aceleiaоi zile vom fi repaţria i, cu ţoaţã febra оi Ţlãbiciunea, am Ţãriţ din paţ, mi-am
ŢţrânŢ ţoaţe obiecţele, caŢţron, ţacâmuri, cãmaоã, baţiŢţele оi manţaua. Câţã uоurare! O bucurie pe
care nu o puţeam în elege încã. EŢţe viŢ, eŢţe realiţaţe? Mergem în arã? нţirea aceaŢţa, rãŢpândiţã
în lagãr în mod aţâţ de fulgerãţor, mi-a daţ noi puţeri de via ã. Temperaţura mea cãzuŢe bruŢc.
Cuvinţele de ,,repaţriere” оi ideea de liberţaţe au оţerŢ din Ţufleţul meu оi din ţrupul meu ţoaţe
cuţele Ţuferin elor. Eram ŢãnãţoŢ, eram fericiţ”.96
ÎnţremaţцоiцînŢufle iţ,цînцcompaniaцţovarãоilorцdeцŢuferin ã,ц,,[…] îmbãţrâni i,
Ţţafidi i la fa ã, cu îmbrãcãminţea zdren oaŢã, cu manţalele zbârciţe, pe alocuri arŢe оi coapţe de
eţuve, cu degeţele picioarelor ieоiţe prin încãl ãminţe”, 97 Ilie Stricatu, cu trenul din gara
Breesen, a porniţцŢpreцcaŢã,цfãrãцaцuiţaцŢãцconŢemnezeцororileцrãzboiuluiцînţâlniţeцînц
gãrileц оiц Ţţa iileц ţranziţaţe:ц ,,[…] În gara BudapeŢţei, Ţolda ii iţalieni prizonieri lucrau la
ţeraŢamenţul liniilor de cale feraţã. Aceоţi prizonieri, debiliţa i, cu fe e Ţupţe cu privirile ŢţrânŢe, cu
miоcãri domoale, abia ridicau ţârnãcoapele pe care le lãŢau Ţã cadã fãrã Ţã Ţe împlânţe […] Înţre
Ţanţinelele care îi Ţupravegheau erau оi români din armaţa auŢţro-ungarã. Nici aceоţia nu Ţe
deoŢebeau mulţ de iţalieni […] ReŢurŢele financiare оi alimenţele Ţe vede Ţ-au ţerminaţ оi în
Ungaria оi în Germania era acum Ţãrãcie”.98
La Turnu-Severinц aц aflaţц cãц ţrenulц careц ţranŢporţaц convoiulц foоţilorц
prizonieriцvaцmergeцînцMoldova,цcuцoprireцînцBucureоţiцpenţruцcaцceiцaцcãrorцfamiliiц
au rãmaŢц înц ţeriţoriulц ocupaţц Ţãц Ţeц poaţãц înţoarceц laц aceŢţea. 99 ÎnŢã,ц înц garaц
Bucureоţi,ц aceоţiaц nuц auц primiţц permiŢiuneaц deц aц coborîц dinц vagoane.100 Drumul
prinц Câmpiaц Olţenieiц eŢţeц marcaţц deц Ţpecţrulц ocupa ieiц inamice,ц deц imagineaц
ţerenurilorц agricoleц neîngrijiţe,ц deц imagineaц uneiц popula iiц Ţãrãciţeц оiц reŢemnaţe:ц
,,[…] arinile nelucraţe, ţerenuri nearaţe, porumburi neprãоiţe Ţe vedeau în orice direc ie priveai,
pe cãile de hoţar rele оi neînţre inuţe, ici colea Ţe vedea rar de ţoţ câţe o cãru ã ori câţe un car, trase
de niоţe animale aţâţ de Ţlabe, încâţ î i fãcea impreŢia cã ele Ţe reazemã de ulube оi de oiоţea
95 Sabina Cantacuzino, Din via a familiei Ion C. Brãtianu (1914-1919). Cu un adaos de însemnãri (1870-
1941), edi ia a III-a revãzutã, note, indici оi edi ie îngrijitã de Elisabeta Simion, Bucureоti, Editura
Humanitas, 2014, p. 212.
96 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 75.
97 Ibidem, p. 76.
98 Ibidem, pp. 78-79.
99 Ibidem, p. 81.
100 Ibidem, p. 82.

154
 Nr. 3, 2017

carului. Fe ele oamenilor erau poŢomorâţe, înŢpãimânţaţe, negre оi arŢe de Ţoare, ţriоţi оi reŢemna i
mergeau ţãcu i Ţau îоi lucrau glia cu Ţape de lemn, râcâind pãmânţul, cu prãjini, rãmaŢ în
paraginã. Armaţa de ocupa ie le-au luaţ animalele bune de lucru, plugurile, Ţapele, cãru ele оi
carele”.101
DinцgaraцMãrãоeоţi,цînц,,parţea româneaŢcã”,цIlieцSţricaţuцaцpãоiţцŢpreцliberţaţe,ц
momenţц care,ц conformц mãrţurieiц aceŢţuia,ц aц puŢц capãţц comuniţã ii,ц Ţolidariţã iiц
prizonierilorц deц rãzboi:ц ,,[…] Prieţenii pe care i-am avut, au plecat fiecare la rosturile lor.
Omul în liberţaţe nu mai eŢţe aоa de bun la Ţufleţ. Cei ce Ţunţ în Ţuferin e Ţe în eleg mai uоor, pe
când cei care Ţunţ în liberţaţe, nu poţ în elege pe cei ce Ţunţ încã în Ţuferin ã. Liberţaţea ţrezeоţe în
Ţufleţele oamenilor dorin e care nu Ţe poţ mãrţuriŢi оi inţereŢe care ţrebuieŢc Ţolu ionaţe fãrã ca Ţã
оţie Ţţânga ce face dreapţa. În lagãr ţo i eram prieţeni, ne ajuţam cu un ban, cu o igarã. Aici în
liberţaţe ne Ţeparãm, fiecare dupã inţereŢele lui”.102
Înцliberţaţe,цlaцîndemnulцcamaraduluiцPaulцTrifu,цoriginarцdinцPiaţraцNeam ,ц
Ilieц Sţricaţuц оi-aц peţrecuţц oц perioadãц înц caŢaц aceŢţuia,ц pânãц laц aflareaц veоţiiц cãц
Regimenţulц57цInfanţerieцeŢţeцconcenţraţцlaцTârguцFrumoŢ.103
ÎnţorŢцlaцregimenţ,цIlieцSţricaţuцaцconŢţaţaţ,цcuцmulţãцindignareцоiцrevolţã,цcãц
peцlângãцMiniŢţerulцdeцRãzboiцŢeцaflauцaţaоa iцofi eriцgermaniцоiцauŢţro-ungari, care
aveau misiunea supravegherii acestuia.104 AŢţfel,ц Ţeц naоţeц ideeaц conţinuãriiц lupţeiц
pânãц laц Ţfârоiţц оiц plecãriiц înц Fran a,ц alãţuriц deц al iц camarazi,ц penţruц aц Ţeц înrolaц înц
rândurileцlegiuniiцromâne.105 AцreuоiţцŢãцob inãцunц,,paоaporţ penţru Ţţudii în America”,
cãlãţoriaц Ţpreц Fran aц urmândц Ţãц Ţeц deŢfãоoareц prinц RuŢia,ц cuц iţinerariul:ц
VladivoŢţok,ц Japonia,ц Hongц Kong,ц Oceanulц Indian,ц Mareaц Roоie,ц Cairo,ц Mareaц
Mediţeranã,цCorŢica.106
ÎnŢã,цînцaоţepţareaцmomenţuluiцprielnic,цŢ-aцproduŢцineviţabilul,цprãbuоireaц
fronturilor,107 оiц inţrareaц Românieiц înц rãzboi:ц ,,[…] În Bulgaria, la Sofia, era anarhie.
Sârbii înainţau vicţorioоi gonind pe bulgari Ţpre ,,Sţrumi a”, în Ungaria TiŢza PiŢţa era zãpãciţ.
Wilhelm al II-lea Ţoliciţã pacea prin WilŢon. Ceho-Ţlovacii aveau guvernul lor, iar Ţârbii în
timpul aceŢţa au ajunŢ la Dunãre. Bucovina proclamaŢe оi ea unirea cu ara mamã. Trupele
franceze ţrecuŢerã Dunãrea în România pe la Zimnicea, iar germanii Ţe reţrãgeau din arã în

101 Ibidem.
102 Ibidem, pp. 84-85.
103 Ibidem, pp. 85-88.
104 Ibidem, p. 90.
105 Ibidem, pp. 90-91; despre Legiunea Românã din Fran a, a se vedea: Vasile Dudaо, Voluntarii Marii

Uniri, Timiоoara, Editura Augusta, 1996, pp. 147-179; Idem, Legiunea Românã din Fran a (1918-1919):
pagini de istorie militarã оi diplomaticã, Timiоoara, Editura Mirton, 1996.
106 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 92.
107 Pentru mai multe detalii, a se vedea: Constantin I. Stan, ,,Prãbuоirea militarã a Puterilor Centrale

în Balcani la sfârоiţulцanuluiц1918”,цîn volumul Primul Rãzboi Mondial. Perspectivã istoricã оi istoriograficã,

coordonat de Ioan Bolovan, Gheorghe Cojocaru, Oana Mihaela Tãmaо, Cluj-Napoca, Centrul de
Studii Transilvane/Presa Universitarã Clujeanã, 2015, pp. 305-321.
155
 Astra Sabesiensis

panicã, lãŢând depoziţele cu pradã. România face mobilizare nouã”. 108 Reîncorporat, Ilie
Sţricaţuц aц foŢţц ţrimiŢ,ц împreunãц cuц uniţaţeaц Ţa,ц înц BaŢarabia,ц unde,ц peц malulц
NiŢţrului,цlaцPeribicãu i,цţrebuiaцŢãцorganizezeцpozi iileцforţificaţe.109
Înц compenŢa ieц penţruц pierderileц ţeriţorialeц Ţuferiţe,110 la 27 martie 1918,
prin decizia Sfatului ãriiцdeцlaцChiоinãu,цRomâniaцоi-aцalipiţцBaŢarabia.цProfiţândц
deцprevederileцaоa-numiţuluiц,,decreţцalцna ionaliţã ilor”,цlanŢaţцdeцLeninцlaцŢfârоiţulц
anuluiц1917,цprinцcareцprovinciileцfoŢţuluiцImperiuц ariŢţцŢeцpuţeauцŢeparaцdeцRuŢia,ц
Basarabia, organizaţãцcaцoцRepublicãцDemocraţicãцMoldoveneaŢcã,цlaц24цianuarieц
1918,ц оi-aц proclamaţц independen a, 111 iarц câţevaц luniц maiц ţârziu,ц laц 27ц marţie,ц
alipireaц laц România.112 Paralel,ц peц fondulц problemelorц cauzaţeц deц ţrupeleц ruŢeоţiц
dezorganizaţe,цSfaţulц ãriiцaцŢoliciţaţцguvernuluiцdeцlaцIaоiцţrimiţereaцarmaţei,цpenţruц
pacificareaц provinciei.ц Dupãц cumц afirmaц iŢţoriculц Glennц E.ц Torrey,ц ocupareaц
BaŢarabieiцaцfoŢţцfãcuţãцrelaţivцuоor,цînŢã,цŢţãpânireaцeiцnuцeraцdelocцunцlucruцlejer,ц
adminiŢţra iaцaceŢţeiaцfiindцîncredin aţãцunuiцguvernaţorцmiliţar.113
PeцfondulцaceŢţa,цuniţaţeaцdinцcareцfãceaцparţeцIlieцSţricaţuцaцfoŢţцţrimiŢãцînц
BaŢarabiaц penţruц aц forţifica,ц cuц ajuţorulц popula ieiц civile,ц malulц NiŢţrului,ц ac iuneц
conŢemnaţãцdeцmemorialiŢţ:ц,,[…] Pe malul NiŢţrului mai ridicaţ decâţ cel dinŢpre RuŢia,
pionierii noоţri ţraŢau defriоarea pãdurilor оi Ţãpau la forţifica ii, cu ajuţorul popula iei. Zilnic, de
diminea a pânã Ţeara, unelţele оi bra ele deŢfundau pãmânţul pe înţindere de kilomeţri. În fiecare
diminea ã, înainţe de rãŢãriţul Ţoarelui, în coloanã lungã, lucrãţori, lucrãţoare, încadra i de
Ţolda i, plecau din Ţaţ în cânţece, Ţpre malul NiŢţrului la lucrãrile de forţifica ie”. 114 Înц
BaŢarabia,цIlieцSţricaţuцaцrãmaŢцpânãцlaц1цdecembrieц1918,цcândцaцprimiţцprimulцŢãuц
concediu,ц deц careц aц profiţaţ,ц înţorcându-Ţeц înц TranŢilvania,ц deц acumц parţeц
componenţãцaцRomâniei,цpenţruцa-оiцviziţaцfamilia.115
DrumulцŢpreцcaŢãцl-aцfãcuţцînцcompaniaцunorцcamarazi,ц,,Bocan, cu cãpiţanul
Peneо оi locoţenenţul Sava”,ц rememorândц ,,înfrângerile Ţuferiţe”, ,,biruin ele câоţigaţe” оiц
ţicluindц planuriц deц viiţor,ц înţr-oц Românieц liberãц оiц uniţã.ц Înц ţrenц aц aflaţц primeleц
informa iiцlegaţeцdeцaоa-numiţaц revolu ieцdinц TranŢilvania,цdeц înlãţurareaцvechilorц

108 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 92.

109 Ibidem, p. 93.
110 Lucian Boia, ,,Germanofilii”. Eliţa inţelecţualã româneascã în anii Primului Rãzboi Mondial, Bucureоti,

Editura Humanitas, 2010, p. 50.

111 Valeriu Popovschi, ,,Sfatul ãrii оi formarea Republicii Democratice Moldoveneоţi”,цîn Revista de

Istorie a Moldovei, numãr 3-4, 1997, pp. 13-18; Idem, ,,Declara ia Sfatului ãrii de la 24 ianuarie 1918 оi
proclamarea independen ei Republicii Democratice Moldoveneоţi”,ц în Destin Românesc, an VIII,
numãr 2, 2001, pp. 103-112.
112 Alexandruц Chiriac,ц ,,ÎnŢemnãţaţeaц acţuluiц deц laц 27 martie 1918 de la Chiоinãu,ц penţruц unireaц

BaŢarabieiцcuцRomânia”,цînцAcademica,цanцIX,цnumãrц1-2, 1998, pp. 8-9.

113 Glenn E. Torrey, România în Primul Rãzboi Mondial, pp. 297-300.
114 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 93.
115 Ibidem, p. 97.

156
 Nr. 3, 2017

auţoriţã iцauŢţro-ungare,цdeцînfiin areaцоiцorganizareaцconŢiliilorцоiцgãrzilorцna ionaleц

româneоţi.ц Dinц garaц Sibiu,ц iц Ţ-auц alãţuraţц preoţulц SebaŢţianц Sţancaц оiц Nicolaeц
Sãliоţean,цoriginariцţoţцdinцSebeо.116
MomenţulцrevederiiцfamilieiцaцfoŢţцunulцemo ionanţ,цumbriţ,цînŢã,цdeцveŢţeaц
cãц unulц dinţreц fra iiц Ţãi,ц Simion,ц aц cãzuţц peц fronţ:117 ,,[…] Familia mã înţâmpinã cu
îmbrã iоãri în lacrimi de bucurie, iar bãţrânul meu ţaţã, Ţãruţându-mã, m-a înţâmpinaţ cu
cuvinţele din Biblie: ,,Pierduţ ai foŢţ оi ţe-ai aflaţ, morţ ai foŢţ оi ai înviaţ”, fraţele ţãu Simion eŢţe
morţ оi îngropaţ în cimiţirul din Linţz, vino înţru bucuria noaŢţrã!”.118
Sfârоiţulц anuluiц 1918ц aц marcaţц începuţulц uneiц eţapeц noiц înц iŢţoriaц
TranŢilvaniei,цînцgeneralцоiцaцoraоuluiцSebeо,цînцparţicular,цprãbuоireaцfronţurilorцоiц
deŢţrãmareaц monarhieiц auŢţro-ungareц favorizândц naоţereaц organiŢmelorц na ionaleц
careцauцpregãţiţцacţulцunirii:цConŢiliulцNa ionalцRomânцCenţral,цconŢiliileцоiцgãrzileц
na ionaleцcomiţaţenŢeцоiцlocale.119 ÎnцcazulцoraоuluiцSebeо,цaceŢţeцorganiŢmeцauцfoŢţц
înfiin aţeцlaцîncepuţulцluniiцnoiembrieцaцanuluiц1918,цurmândцîndeaproapeцindica iileц
formulaţeцdeцConŢiliulцNa ionalцRomânцCenţralцdeцlaцArad.120 De-aцlungulцînţregiiц
lorц acţiviţã i,ц aţâţц ConŢiliulц Na ionalц Românц dinц Sebeо,ц câţц оiц Gardaц Na ionalãц
Românãц dinц Sebeо,ц Ţ-au ocupat de gestionarea problemelor administrative ale
oraоului,ц deц aŢigurareaц ordiniiц оiц liniоţiiц publice,ц deц dezarmareaц uniţã ilorц armaţeiц
germaneц aflaţãц înц reţragere,ц precumц оiц deц pregãţireaц popula ieiц înц vedereaц
parţicipãriiцlaц MareaцAdunareцNa ionalãц deцlaцAlba-Iulia (este cunoŢcuţц fapţulц cãц
Sebeоulц aц daţц celц maiц mareц numãrц deц adeziuniц dinц înţreagaц TranŢilvanie:ц peŢţeц
2400),121 fãcândц dovadaц fapţuluiц cãц оiц româniiц auц capaciţaţeaц deц aц Ţeц organizaц оiц
autoguverna.122
116 Ibidem, p. 102.
117 Conform mãrturiilor domnului doctor Florin Tudorescu, Simion Stricatu a cãzut în anul 1918, pe
frontul din Italia, fiind înmormântat în cimitirul oraоului Linz din Austria.
118 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 103.
119 Nicolae Bocоan, ,,Rolul consiliilor na ionale”,ц în Steaua. Revistã a Uniunii Scriitorilor, an XXXVI,

numãr 12, 1985, p. 7; Idem, Ideea de na iune la românii din Transilvania оi Banat, Cluj-Napoca, Presa
Universitarã Clujeanã, 1997, p. 232.
120 Serviciul Jude ean Alba al Arhivelor Na ionale (în continuare S. J. A. A. N.), Fond Consiliul

Na ional Român Alba-Iulia, numãr inventar 72, dosar 89, f. 1.

121 Ion Popescu-Pu uri, нtefan Pascu (coordonatori), 1918 la români. Documentele Unirii, volum IX,

Bucureоti, Editura нtiin ificã оi Enciclopedicã, 1989, pp. 166-180.

122 Pentru mai multe detalii referitoare la activitatea organismelor na ionale constituite la Sebeо în

toamna anului 1918, a se vedea: S. J. A. A. N., Fond ConŢiliul Na ional Român Sebeо,цnumãrцinvenţarц
1668; Mihai-Ocţavianц Groza,ц ,,Sebeоulц оiц Mareaц Unire.ц AŢpecţeц privindц acţiviţaţeaц ConŢiliuluiц
Na ionalцRomânцdinцSebeоц(3цnoiembrieц1918-13цfebruarieц1919)”,цînцvolumulцSebeо-iŢţorie оi ţradi ii
locale, coordonaţц deц Ionu ц CoŢţea,ц Sebeо,ц Ediţuraц Emmaц BookŢ,ц 2014, pp. 126-155; Idem,
,,Acţiviţaţeaц ConŢiliuluiц Na ionalц Românц dinц Sebeоц оiц conţribu iaц Ţebeоenilorц laц Mareaц Unireц
(noiembrie 1918-februarieц 1919)”,ц înц volumulц Sebeо, ţimp regãsit. Lucrãrile Conferin ei ,,100 de ani de la
declanоarea Primului Rãzboi Mondial. Conţribu ia Ţebeоenilor la rãzboi оi Marea Unire” (5 decembrie 2014),
coordonaţцdeцRodicaцGroza,цSebeо,цEdiţuraцEmmaцBookŢ,ц2014,цpp.ц139-174.
157
 Astra Sabesiensis

Deоiцnuцaцluaţцparţe,цefecţiv,цlaцevenimenţeleцdinцţoamnaцanuluiц1918, pe
bazaц informa iilorц colecţaţeц deц laц rude,ц apropia iц оiц prieţeni,ц Ilieц Sţricaţuц
conŢemneazã,цînцmemoriileцŢale,цоiцaceŢţeцmomenţe.цConformцaceŢţuia,цînцSebeо,ц
revolu iaцaцfoŢţцîncepuţãцdeцŢolda iiцdemobiliza iцcare,цalãţuriцdeцlocuiţoriiцoraоului,ц
înц ţimpulц manifeŢţa iilor,ц auц numiţц primulц primarц român,ц înц perŢoanaц avocaţuluiц
LionelцBlagaцоiцauцpuŢцbazeleцConŢiliuluiцоiцGãrziiцNa ionaleцRomâneцdinцSebeо.123
Cuц mulţãц aţen ieц оiц precizieц eŢţeц conŢemnaţц unц epiŢodц careц aц produŢц agiţa ieц înц
oraо,ц confirmaţц оiц deц documenţeleц deц arhivã,ц referiţorц laц dezarmarea,ц deц cãţreц
popula ie,цaцunuiцţrenцmiliţarцgermanцŢţa ionaţцînцgaraцoraоului:ц,,[…] Trupele germane
erau încã ţoţ în reţragere cu ţrenurile prin gara Sebeо. Un grup mai puţernic de civili, fãrã ordinul
gãrzii na ionale, a voiţ Ţã dezarmeze un ţren miliţar ce Ţţa iona în garã. Doi dinţre civili,
Dumiţru Munţean оi Nicolae Suciu, care Ţ-au apropiaţ de ţren amenin ând au foŢţ împuоca i de
germani din ţren; Nicolae Suciu a muriţ pe loc, iar Munţeanu a foŢţ rãniţ la picior. Mul imea Ţ-a
înfuriaţ. Comandanţul gãrzii na ionale, d[ocţo]rul Tecãu ŢoŢind în garã, ia imediaţ conţacţ cu
ofi erii germani, îi Ţomeazã Ţã dezarmeze, dar eŢţe de inuţ. Gloaţa popula iei Ţ-a înоiruiţ, pe linia
feraţã, înainţea ţrenului, deŢfãcând оinele de cale feraţã оi diŢţrugând ţeraŢamenţul. De ţeama
amenin ãrilor mul imii, germanii au eliberaţ pe d[ocţo]rul Tecãu. Germanii, coborându-se din
ţren, cu echipele lor reparau calea feraţã Ţţricaţã оi prin flanc câţe unul înŢo eau ţrenul pânã la
ieоirea lui din hoţarul Sebeоului”.124
Înцmodцeronaţ,цînц mãrţuriileцcelorцcareцl-au cunoscut, Ilie Stricatu a fost
prezenţaţцdrepţцcelцcareцaцconduŢцdelega iaцromânãцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdeц
la Alba-Iulia,125 lucruцinfirmaţцchiarцdeцînŢemnãrileцŢaleц(înцcareцprecizeazãцfapţulцcãц
aцreveniţцlaцSebeоцdupãцmomenţulц1цdecembrieц1918).цDelega iaцromâneaŢcãцaцfoŢţц
conduŢãцdeцcãţreцprimarulцoraоului,цLionelцBlaga,цprecumцоiцdeцcãţreцpreo iiцSergiuц
Medeanц(orţodox)цоiцIoanцSimuц(greco-catolic).126
ÎnainţeцdeцaцŢeцîncheia perioada de concediu, Ilie Stricatu a fost convocat la
uniţaţe,цpeцcareцurmaцŢãцoцînţâlneaŢcãцlaцCernãu i,цiarцdeцacoloцŢãцoцînŢo eaŢcãцlaц
Lugoj.127 Aici,ц uniţaţeaц aц foŢţц canţonaţãц înц jurulц comuneiц Lugojel,ц peц parcurŢulц aц
ţreiц luniц deŢfãоurândц opera iuniц ,,de vâŢliţ оi de facerea оi deŢfacerea podului de ponţoane”.
Laц Ţfârоiţulц aceŢţeiц perioade,ц uniţaţeaц aц primiţ,ц dinц nou,ц ordinц deц plecareц înц
BaŢarabia,ц deц aceaŢţãц daţãц fiindц canţonaţãц înц oraоulц Bãl i. 128 La scurt timp, Ilie
Stricatu s-aц înţorŢц laц Bucureоţi,ц la Cenţrulц deц InŢţruc ieц aц Geniului,ц undeц aц foŢţц
avanŢaţц laц gradulц deц cãpiţan,ц iarц cuц aprobareaц MiniŢţeruluiц deц Rãzboiц aц foŢţц
123 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului, pp. 109-111.
124 Ibidem, p. 112.
125 George Limbeanu, Strãfulgerãri, pp. 178-179.
126 Dumitru-Nicolae Moga, Eugen Moldovan, ,,Sebeоul оiц Mareaц Unire”,ц în Îndrumãtor Pastoral,

volum XXII, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2008, p. 173; Nicolae Dãnilã, ,,нi Sebeоul a fãcut
Unireaч”,цîn Ibidem, p. 545.
127 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului, p. 116.
128 Ibidem, p. 117.

158
 Nr. 3, 2017

demobilizat, 129 momenţц careц aц puŢц capãţц experien eiц belice,ц unц epiŢodц careц i-a
marcaţц înţreagaц via ã,ц dovadãц recepţareaц înц memoriaц celor care l-au cunoscut
direct.
Nuц puţeamц încheiaц aceŢţц demerŢц reŢţiţuţiv,ц fãrãц aц men ionaц оiц fapţulц cãц
înţreagaцexperien ãцbelicãцaцcãpiţanuluiцIlieцSţricaţuцŢeцinţerŢecţeazãцcuцceaцaцRafileiц
(Firuca)цSãliоţean,цcareцaveaцŢãцîiцdevinãцŢo ie,цoriginarãцţoţ dinцSebeо,цfigurãцînцjurulц
cãreia,цde-a lungul anilor, s-auц eŢuţцoцmul imeцdeцanecdoţeцоiцdeцlegende.цÎncãцdinц
aniiцcopilãrieiцоiцadoleŢcen ei,цIlieцSţricaţuцaцmanifeŢţaţцoцafec iuneцfa ãцdeцvecinaцŢa,ц
fiicaц familieiц Sãliоţean,ц izbucnireaц rãzboiului,ц depãrţareaц accenţuândц aceŢţц
sentiment.130
Încorporareaцţânãruluiц IlieцSţricaţu,цplecareaцaceŢţuiaцpeц fronţ,цprecumц оiц
plecareaц Firucãiц laц Bucureоţi,ц penţruц aц urmaц curŢurileц InŢţiţuţuluiц Surorilorц deц
Cariţaţeц,,ReginaцEliŢabeţa”,цi-aцdeŢpãr iţ,цlegãţuraцlorцŢufleţeaŢcãцdãinuind,цdeоiцŢ-au
revãzuţц doarц penţruц oц Ţcurţãц perioadãц deц ţimp,ц laц începuţulц anuluiц 1915:ц ,,[…]
Legãţurile noaŢţre Ţufleţeоţi nu Ţ-au rupţ, înŢã din cauza împrejurãrilor оi a evenimenţelor, nu ne-
am mai înţâlniţ pânã dupã rãzboi”.131 Imaginea Firucãiцl-aцurmãriţцpermanenţ,цmaiцaleŢц
înцperioadaцdeцgreaцîncercare,цdeцŢuferin ã,цŢperan aцrevederiiцajuţându-lцŢãцţreacãц
maiцuоorцpeŢţeцaceŢţea.цPeцînţregцparcurŢulцrãzboiului,цambiiцauцpuŢцdragoŢţeaцdeц
arãцоiцneamцmaiцpreŢuŢцdeцorice,цоiцоi-auцfãcuţцdaţoria:цIlieцpeцfronţ,цiarцFirucaцînц
ŢpaţeleцaceŢţuia,цcaцŢorãцmedicalã,цini ialцlaцSpiţalulцCenţralцdinцBucureоţi,цiarцmaiц
apoi la cel din Corabia.132
Momentul revederii s-aц conŢumaţц înц decembrieц 1918,ц peц Ţţrãzileц
Bucureоţilor,цfiindцconŢemnaţцdeцmemorialiŢţ: ,,[…] Emo ionaţ mi-am pierdut aproape
ţoţ echilibrul ŢufleţeŢc, nu puţeam Ţã zic un cuvânţ. Priveam în fa a Ţaniei ca un comandanţ,
Ţaluţând miliţãreоţe. Nu оţiu dacã i-am Ţãruţaţ mâna, dar primele cuvinţe ale ei le-am auzit:
,,Ai îmbãţrâniţ Ilie!”. Ea era ţoţ frumoaŢã, mai frumoaŢã mi Ţ-a pãruţ. RãŢpunŢul meu a foŢţ
Ţponţan: ,,Timpul pe ţo i ne îmbãţrâneоţe!”. Cum i Ţe pare cã Ţunţ, îmi zice? ,,Eоţi Ţchimbaţã,
eоţi ţoţ aоa de îmbãţrâniţã ca оi mine”. Un râŢ plãcuţ îi deŢchide buzele care lãŢau Ţã Ţe vadã
douã оiruri de din i Ţãnãţoоi, albi ca Ţpuma lapţelui”.133
Încãцdeцlaцîncepuţuri,цfamiliaцSţricaţuцnuцaцpriviţцcuцochiiцbuniцaceaŢţãцrela ie,ц
FirucaцfiindцconŢideraţãцoцperŢoanãцmulţцpreaцliberţinã,цŢuperficialã,цînцanţiţezãцţoţalãц
cuцfireaцŢerioaŢãцоiцreŢponŢabilãцaцluiцIlie,цlaцţoaţeцaceŢţeaцadãugându-Ţeцоiцacţiviţaţeaц
Ţaцdeц,,geŢţionarã”цaцuneiцcaŢeцdeцţoleran ãцdinцSebeо.134 Cu toate acestea, ,,[…] dupã
ce spiritele s-au mai aоezaţ, când оi unii al ii ai familiei au reveniţ la Ţenţimenţe mai bune”, cei doi

129 Ibidem, p. 126.

130 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.
131 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 44.
132 Ibidem, p. 100.
133 Ibidem, pp. 98-99.
134 Relatare doctor Nicolae Tudorescu, Braоov, 18.IV.2017.

159
 Astra Sabesiensis

оi-auц oficializaţц rela ia,ц prinцcãŢãţorie,ц înцanulц 1922,ц fiindц binecuvânţa iцdeц ,,pãrinţele
Popian” deц laц BiŢericaц Precupe iiц Vechiц dinц Bucureоţiц (aŢţãziц BiŢericaц ,,Tuţurorц
Sfin ilor”).135 Împreunã,цŢ-auцŢţabiliţ,цpenţruцoцŢcurţãцperioadãцdeцţimp,цla Hunedoara,
cuцaceaŢţaцîncepândц unцalţцcapiţolцdinц via aц familieiц Ilieц оiц FirucaцSţricaţu:ц ,,[…] нi
poveŢţea conţinuã… ,,Mã iubeоţi Ilie?”. ,,Te iubeŢc Firuco!”… оi am Ţim iţ cã o nouã lume, mai
fãrã de griji, mai liniоţiţã, mai frumoaŢã, ne învãluie, apoi înţr-o zi am inţraţ iarãоi pe cãrãrile
ŢpinoaŢe ale lumii cu noi planuri, cu noi dorin e, deŢchizându-Ţe o lupţã nouã”.136
ConŢţaţãm,цaоadar,цpeцbazaцcelorцprezenţaţeцmaiцŢuŢ,цfapţulцcãцînŢemnãrileц
cãpiţanuluiц Ilieц Sţricaţu,ц ini ialц pãŢţraţeц înц manuŢcriŢ, apoiц publicaţe,ц înц anulц 1940,ц
conŢţiţuieц oц ŢurŢãц imporţanţã,ц fundamenţalãц amц puţeaц Ţpune,ц priviţoareц laц
parţicipareaцоiцimplicareaцlocuiţorilorцoraоuluiцSebeоцînцMareleцRãzboi.цReprezenţãrile,ц
ţrãirile,цexperien eleцmemorialiŢţuluiцneцŢchi eazãцoцparţeцaцzdruncinãrilor,цaцhaoŢuluiц
оiцaцpaţimilorцgeneraţeцdeцizbucnireaцPrimuluiцRãzboiцMondial,ц unц conflicţц penţruц
careцomenireaцnuцeraцpregãţiţãцdinцpuncţцdeцvedereцmoral.ц
ÎnŢemnãrileцcãpiţanuluiцIlieцSţricaţuцneцprezinţãцunцcapiţolцdeцiŢţorieцţrãiţã,ц
bogaţцîn informa iiцprivindцaţâţцelemenţeleцdeцnaţurãцmiliţarã,цcâţцmaiцaleŢцelemenţeleц
deцvia ãцcoţidianãцpeцfronţ,цdeцŢpiriţualiţaţe,цdeцţrãirileцоiцemo iileцaceŢţuia,цîmbinaţeц
înţr-unцmodцarmonioŢцоiцredaţeцînţr-unцŢţilцplãcuţ,цacceŢibil,цchiarцliţerarцpeцalocuri,
ţoaţeцaceŢţeцdeţaliiцreflecţândцoцperŢonaliţaţeцcomplexã,цaцcãruiцbiografieцŢeцcereцaцfiц
redeŢcoperiţãцоiцvalorificaţã.
DaţцfiindцfapţulцcãцînцulţimulцdeceniuцiŢţoriografiaцromâneaŢcãцaцînregiŢţraţцoц
Ţerieцdeцini iaţiveцprivindцrecuperareaцmemorieiцcolecţiveцaцromânilorцţranŢilvãneniц
parţicipan iцlaцMareluiцRãzboi,137 careцvorцculminaцcuцanulц2018,цcândцvomцcelebraц
cenţenarulц Mariiц Uniri,ц conŢiderãmц cãц recuperareaц оiц prezenţareaц memoriilorц
cãpiţanuluiц Ilieц Sţricaţuц eŢţeц maiц mulţц decâţц bineveniţãц aţâţц penţru comunitatea
localã,ц câţц оiц penţruц înţreagaц na ie,ц înц Ţperan aц cãц aceaŢţaц vaц fiц compleţaţãц cuц noiц
informa iiцdocumenţare.ц

135 Ilie Stricatu, Pe cãrãrile destinului, p. 126.

136 Ibidem, p. 127.
137 Pe lângã colec ia ini iatã de istoricii Valeriu Leu, Nicolae Bocоan, Mihaela Bedecean, a se vedea:

Virgil Curta, Growing with the War. A Romanian Volunteer on the Austrian-Italian Front (1915-1917),
traducere, introducere оi note de Florin Curta, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2006; Árpád Czira,
Cãlãtorie în jurul lumii (1914-1916), edi ie îngrijitã оi comentatã de Viorel Ciubotã, Satu Mare, Editura
Muzeului Sãtmãrean, 2007; Mihai Dan, IŢţoria ce am peţrecuţ în crâncenul rãzboi,цedi ieцîngrijiţãцdeцViorelц
Ciuboţã,цIonцM.цBoţoо,цSaţuцMare,цEdiţuraцMuzeuluiцSãţmãrean,ц2008;цIonelцFloaоiu,цMãrţurii,цedi ieц
îngrijiţãц оiц prefa aţãц deц Peţreц Pop,ц Cluj-Napoca, Casa de Editurãц Paradigma,ц 2008; Elie Bufnea,
Crucia i, tirani оi bandi i, volum I, În Rusia sovietelor, Baia Mare, Editura Marist, 2008; Elie Bufnea,
Crucia i, tirani оi bandi i, volum II, În Siberia lui Kolceak, Baia Mare, Editura Marist, 2008; Simion Ghiоa,
Luptele românilor cu bolоevicii în Siberia (1918-1920), Baia Mare, Editura Marist, 2009; Petre Ugliо
Delapecica, Jurnal de rãzboi din anii 1914-1919, edi ie îngrijitã de Ioana Rustoiu, Smaranda Cutean,
Marius Cristea, Tudor Roоu, Alba-Iulia, Editura Altip, 2015.
160
 Nr. 3, 2017

A Lesser Known Transylvanian Memorialist of the

First World War: Captain Ilie Stricatu

(Abstract)

Remarkable personality of the ţownцofцSebeо,цcomingцfromцaцfamilyцofцrichцpeaŢanţŢ,цIlieц

Stricatu was one of those characters that have identified themselves with the native town, playing an
important role both as a teacher and a scholar as well as a mayor (during the period 1927-1930 and
1932-1938). Living the experience of the Great War, he provided us with a legacy consisting of
memoirs of an exceptional value, totally unknown till our days (Pe cãrãrile deŢţinului. Romanul unei vie i
ţrãiţe/On ţhe paţhŢ of ţhe deŢţiny. The novel of a lived life, published in the year 1940) which completed the
well-known notes belonging to the philosopher Lucian Blaga, the scholar-priest Sebastian Stanca
and to the lieutenant-collonelц Ioanц Gu ia,ц comingц fromц Sebeо.ц Ourц Ţţudyц preŢenţŢц ţheц inţernalц
conflicts of a young soldier of the Austro-Hungarian army, who has recently graduated from the
Pedagogical Institute from Sibiu and who is forced to fight for a foreign cause. In addition to this,
the study outlines his struggle to cross the Carpathian Mountains and to join his co-nationals from
the Romanian Kingdom, his enrollment as a volunteer in the Romanian army, the experience of the
Transylvanian campaign from the autumn of the year 1916, the experience as a prisoner, the contact
with the camps of prisoners and also the moment of returning home and of meeting again his
family. The complete war experience of captain Ilie Stricatu can be compared to Rafila (Firuca)
Sãliоţean’Ţцexperience,ц hiŢцfuţureцwife,цoriginaryцfromцSebeо,ц whoцhaŢц parţicipaţedц inц ţheцwar as a
medical nurse. The notes of captain Ilie Stricatu, conserved initially in a hand-written form, then
published in the year 1940 represent an important source, we could even say foundamental for the
involvement and the participation of the Romanians fromц Sebeоц inц ţheц Greaţц War.ц Theц
representations, the emotions, the experiences of the author outline a part of the internal conflicts,
of the chaos and of the passions generated by the outburst of the First World War, a conflict for
which the humanity has not been prepared yet.
Keywords: FirŢţцWorldцWar,цTranŢylvania,цRomania,цSebeо,цmemoirŢ,цwarцexperience.

161
Astra Sabesiensis

162
 Nr. 3, 2017

DOUÃ PERSPECTIVE INEDITE ASUPRA PRIMULUI RÃZBOI

MONDIAL: JURNALUL LUI GUSTAV ZIKELI ŞI ÎNSEMNÃRILE
LUI VASILE MÃGHERUŞAN

Iuliu-Marius Morariu
Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

DeŢpreцmodulцînцcareцŢ-auцraporţaţцoameniiцdinцjude ulцBiŢţri a-NãŢãudцlaц

PrimulцRãzboiцMondialцŢ-aцmaiцŢcriŢцоiцcuцalţeцocazii,цvalorificându-se documente
Ţauц analizându-se anumite aspecte interesante. 1 Cuц ţoaţeц aceŢţea,ц auц rãmaŢц încãц
mulţeц lucruriц inţereŢanţeц ceц arц puţeaц fiц prezenţaţeц оiц analizaţeц înц cadrulц unorц
cerceţãriц ŢerioaŢe.ц Unц Ţegmenţц inŢuficienţц exploaţaţц încãц îlц reprezinţãц
memorialistica dedicaţãц conflagra iei.ц Publicarea,ц deц curând,ц laц ediţurileц clujeneц
Mega оiцArgonauţ,цprinцgrijaцiŢţoricilorцIonцCârja,цLorandцMadly,цDanцPrahaŢeцоiц
Danц Lucianц Vaida,ц aц colec ieiц foţograficeц оiц aц înŢemnãrilorц apar inândц luiц Alberţц
Porkolab,2 aцdaţцŢţarţulцuneiцac iuniцdeцrecuperareцaцmemoriei,цоiцînцacelaоiцţimp,цaц
redeŢcopeririiц memorialiŢţiciiц nãŢãudeneц оiц aц valen elorц ei.ц Peц aceaŢţãц direc ieц îоiц

1 Iaţãцcâţevaцdinţreцceleцmaiцimporţanţeцţiţluri:цFlorinцVlaоin,цDorinцDologa,ц,,LocuiţoriцdinцNãŢãudц
parţicipan iц laц Primulц Rãzboiц Mondial”,ц înц Arhiva Someоanã, seria a III-a, XIII, 2014, pp. 99-115;
DorinцDologa,ц,,LocuiţoriцdinцRomuliцparţicipan iцlaцPrimulцRãzboiцMondial”,цînц Arhiva Someоanã,
seria a III-a, XIV, 2015, pp. 87-93;цDorinцDologa,ц,,LocuiţoriцdinцSalvaцparţicipan iцlaцPrimulцRãzboiц
Mondial”,ц înц Arhiva Someоanã, seria a III-a, XIV, 2015, pp. 97-107; Dorin Dologa, ,,Locuitori din
Mocod participan iцlaцPrimulцRãzboiцMondial”,цînцArhiva Someоanã, seria a III-a, XV, 2016, pp. 99-
108;ц Florinц Vlaоin,ц ,,Locuiţoriц dinц Coоbucц parţicipan iц laц Primulц Rãzboiц Mondial”,ц înц Arhiva
Someоanã, seria a III-a, XIV, 2015, pp. 109-116;ц Florinц Vlaоin,ц ,,Locuiţoriц din Runcu Salvei
parţicipan iц laцPrimulцRãzboiц Mondial”,ц înц Arhiva Someоanã, seria a III-a, XIV, 2015, pp. 109-116;
Iuliu-MariuŢц Morariu,ц ,,Oц mãrţurieц dinц araц NãŢãduluiц deŢpreц Primulц Rãzboiц Mondial:ц jurnalulц
coloneluluiц Anchidimц нoldea”,ц înц volumulц Sebeо, ţimp regãŢiţ... Lucrãrile Conferin ei ,,100 de ani de la
declanоarea Primului Rãzboi Mondial. Conţribu ia Ţebeоenilor la rãzboi оi Marea Unire” (5 decembrie 2014),
coordonaţцdeцRodicaцGroza,цSebeо,цEdiţuraцEmmaцBookŢ,ц2014,цpp.ц87-95; Iuliu-Marius Morariu,
,,UrmãriцaleцPrimuluiцRãzboiцMondialцînцlocaliţaţeaцSalva,цjude ulцBiŢţri a-NãŢãud:цorfaniцоiцvãduveц
deц rãzboi”,ц înц Astra Salvensis, anц II,ц numãrц 4,ц 2014,ц pp.ц 81-84; Iuliu-Marius Morariu, ,,Imaginea
PrimuluiцRãzboiцMondialцreflecţaţãцînцcânţeceleцfunebreцdinцzonaцNãŢãudului”,цînцAstra Sabesiensis,
numãrц2,ц2016,цpp.ц47-54; Iuliu-MariuŢцMorariu,ц,,ImagineaцPrimuluiцRãzboiцMondialцreflecţaţãцînц
folclorulц dinц zonaц NãŢãudului”,ц înц volumulц AdminiŢţra ie româneaŢcã arãdeanã. Sţudii оi comunicãri din
Banat-Criоana, IX,цcoordonaţцdeцDoruцSinaci,цEmilцArbonie,цArad,ц,,VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц
2014, pp. 587-594.
2 IonцCârja,цDanцLucianцVaida,цLorandцL.цMadly,цDanцPrahaŢe,цUn ardelean în Marele Rãzboi: Alberţ

Porkolab (1880-1920), Cluj-Napoca, Editura Mega/Editura Argonaut, 2017.

163
 Astra Sabesiensis

propuneц Ţãц ŢeцînŢcrieц оiцcerceţareaцdeц fa ã,цalцcãreiц ŢcopцeŢţeцacelaцdeцaцaduceцînц

aţen ieцоiцdeцaцanaliza,цcomparaţiv,цdouãцlucrãriцceцpoţцfiцŢubŢumaţeцaceŢţuiцgen.
Dacãц deŢpreц celц dinţâiц dinţreц auţori,ц GuŢţavц Zikeli,ц avemц daţeц dinţr-un
medalionцpublicaţцînцpaginileцreviŢţeiцbiŢţri eneц,,FileцdeцiŢţorie”,3 ceцţrebuie,цînŢã,ц
analizat critic din pricinaцcuţumelorцvremii,цvarianţaцgermanãцaцmemoriilorцluiцfiindц
dejaцediţaţã,4 darцfiindцuоorцdiferiţãцdeцceaцromâneaŢcã,цceцŢeцpãŢţreazãцlaцServiciulц
Jude eanц BiŢţri a-NãŢãudц alц Arhivelorц Na ionale,ц înц formaţц A4ц dacţilografiaţ, 5
deŢpreцVaŢileцMãgheruоan,цaleцcãruiцînŢemnãriцŢeцgãŢeŢcцînţr-unцmicцcarne elцdinц
fondulц,,AnţonцCoоbuc”,6 nuцavemцniciцceaцmaiцmicãцinforma ieцbiograficã.цPoaţeц
ţocmaiцdeцaceea,цpublicareaцînŢemnãrilorцluiцînцanexaцaceŢţuiцmaţerial,цŢeцimpuneцcaц
o necesitate.
Înţrucâţц celeц 100ц deц paginiц ceц con inц auţobiografiaц luiц Zikeliц prezinţãц
înţregulц Ţãuц parcurŢц biografic,ц neц vomц Ţţrãduiц ca,ц înц paginileц aceŢţeiц cerceţãri,ц Ţãц
avemцînцvedereцdoarцpaŢajeleцcuprinŢeцînţreцpaginileц42цоiц70,цcareцprezinţãцperioadaц
ceцneцinţereŢeazã.цÎnainţeцdeцaцface aceaŢţa,цŢeцcuvine,цînŢã,цŢãцvedemцcineцaцfoŢţц
auţorulц lor,ц careц aц ţrãiţц înţreц aniiц 1861-1952. 7 Fiuц alц unorц meоţeоugariц Ţaоiц dinц
BiŢţri a,8 оi-aцpropuŢцŢãцdevinãцceaŢornicar,цînŢã,цdinцpricinaцunorцneîn elegeriцcuцcelц
careцţrebuiaцŢã-lцajuţeцŢãцŢeцdeprindãцcuцaceaŢţãцmeŢerie,цrenun ãцоiцdevineцţipograf.ц
Îоiцvaцţerminaцuceniciaцînцdomeniuцînцanulц1894цоiцvaцplecaцînцŢţrãinãţaţeцpenţruц
perfec ionare,цŢţabilindu-ŢeцlaцBerlin,цundeцvaцrãmâneцpânãцînцanulц1905.9 Aici va
Ţţudia,ц оiц vaцinţraцînцconţacţцcuцmiоcareaц ŢocialiŢţã,ц fapţцceцvaц fiцdeŢţulц deцinţenŢц
exploaţaţц deц cãţreц iŢţoriografiaц localãц înц perioadaц comuniŢţã.ц Dupãц ce,ц ajuţaţц deц
pãrin iц оiц Ţocri,ц vaц reuоiц Ţãц achizi ioneze,ц înц anulц 1912,ц oц ţipografie,ц vaц deveniц оiц

3 Mikaelц Kroner,ц ,,GuŢţavц Zikeli,ц ziariŢţц progreŢiŢţ,ц miliţanţц ŢocialiŢţц оiц anţifaŢciŢţ”,ц înц File de istorie,
numãrцIV,ц1976,цpp.ц411-417.
4 Zikeli Gustav, Bistritz zwischen 1880 und 1950: Erinnerungen e. Buchdruckers, München,цVerlagцSüdoŢdţц

Kulţurwek,ц 1989.ц Volumulц reproduceц documenţulц pãŢţraţц laц Serviciulц Jude eanц BiŢţri a-NãŢãudц alц
ArhivelorцNa ionaleц(înцconţinuareцS.цJ.цB.цN.цA.цN.),цFond Zikeli Gustav, dosar 5/1951.цÎiцmul umimц
peцaceaŢţãцcaleцdomnuluiцdr.цAdrianцOnofreiu, care ne-aцŢemnalaţцexiŢţen aцlui.
5 Ibidem, Fond Gustav Zikeli (1876-1925), mss.
6 Ibidem, Fond Anţon Coоbuc, dosar 274, f. 8-13.
7 MikaelцKroner,ц,,GuŢţavцZikeli,цziariŢţцprogreŢiŢţ,цmiliţanţцŢocialiŢţцоiцanţifaŢciŢţ”,цp.ц411.
8 ,,Gustav Zikeli se trage dintr-o familie de meŢeriaоi biŢţri eni: ţaţãl era cizmar, iar bunicii cu iţar, reŢpecţiv dogar.

Taţãl lui Zikeli a foŢţ ulţimul ŢţaroŢţe al breŢlei cizmarilor, pãŢţrând, dupã deŢfiin area breŢlei cizmarilor, lada оi
Ţţaţuţele. Pãrin ii lui GuŢţav Zikeli Ţe mai ocupau оi cu îndeleţniciri agricole, inând în acelaоi ţimp оi o micã
dugheanã, în care Ţe vindeau bãuţuri оi mâncãruri”. A se vedea: Ibidem. Cf. http://cautare-
cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=70964, accesat la 12 Mai 2017.
9 MikaelцKroner,ц,,GuŢţavцZikeli,цziariŢţцprogreŢiŢţ,цmiliţanţцŢocialiŢţцоiцanţifaŢciŢţ”,цp.ц412.цÎnцvremeaц

aceea,цpreŢaцgermanãцdinцŢpa iulцbiŢţri eanцeraцdeŢţulцdeцbineцreprezenţaţã,цfapţцceцaцŢţimulaţцpar ialцоiц

dezvolţareaц celeiц româneоţi.ц Penţruц maiц mulţeц informa iiц priviţoareц laц iŢţoriaц celeiц dinц urmã,ц aц Ţeц
vedea: Teodor Tanco IŢţoria preŢei româneоţi a jude ului BiŢţri a-NãŢãud de la origini pânã în 2004, Cluj-
Napoca,цSocieţaţeaцCulţuralãц,,LucianцBlaga”,ц2004.
164
 Nr. 3, 2017

editor de ziar, ,,Bistritzer Deustche Zeitung”,цfiindцînţr-unцfelцoperaцlui,цdupãцcumц

araţãцcerceţãţoriiцcareцŢ-au preocupat de acest subiect: ,,Dupã ce, în anul 1912, Zikeli
îоi cumpãraŢe cu ajuţorul pãrin ilor оi Ţocrilor o ţipografie, deveni proprieţar independenţ. Deja
dupã un an, Ţcoaţe în ţipografia Ţa primul numãr al ziarului ,,BiŢţriţzer DeuţŢche Zeiţung”, pe
aţunci organul genera iei ţinere de inţelecţuali biŢţri eni. În acelaоi ţimp mai apãreau la BiŢţri a în
limba germanã ,,BiŢţriţzer WochenŢchrifţ” оi ,,BiŢţriţzer Zeiţung”, care reprezentau interesele
oficialiţã ilor”.10
DebuţulцrãzboiuluiцîlцvaцgãŢi,цaоadar,цînцpoŢţuraцdeцgazeţar.цSţaţuţulцŢãuцоiц
caliţã ileц Ţaleц dinц aceŢţц domeniuц Ţeц rãŢfrângц оiц aŢupraц înŢemnãrilorц Ţale.ц Omц cuц
forma ieц inţelecţualã,ц Zikeliц deŢcrieц debuţulц rãzboiuluiц prezenţândц conţexţulц
inţerna ionalцînainţeцdeцaцvorbiцdeŢpreцpropriaцluiцrecruţare:ц,,Paоii diplomaţici pe care
i-a fãcuţ AuŢţro-Ungaria în Serbia în problema uciderii perechii moоţeniţoare a ţronului nu au
duŢ la nici un rezulţaţ. În Ţpaţele Serbiei Ţţãţea RuŢia, în Ţpaţele AuŢţro-Ungariei Ţţãţea Reich-ul
german S-a ajunŢ la declarare de rãzboi înţre AuŢţro-Ungaria оi Serbia оi la mobilizare
generalã”.11 Apoi,цvorbeоţeцdeŢpreцrecruţãriцоiцmodulцînцcareцaveauцlocцaceŢţea,цdarцоiц
deŢpreц fapţulц cãц aц reuоiţц Ţãц Ţeц ŢuŢţragãц Ţerviciuluiц miliţarц fiindц declaraţц bolnavц оiц
deci, inapt pentru front: ,,În ziua în care Ţe adunau cei obliga i Ţã facã Ţerviciul miliţar, am
avuţ foarţe mulţ de lucru la ţipografie оi abia Ţpre Ţearã m-am anun aţ la locul de recruţare. Erau
acolo încã opţ-zece oameni. Atunci ne-a foŢţ anun aţ de cãţre comiŢia de recruţare cã puţerea de
rãzboi a regimenţului 63 de infanţerie a foŢţ deja aţinŢã. Am foŢţ amâna i pânã la urmãţoarea
încorporare. AceaŢţa a avuţ loc în anul urmãţor în DeeŢ. Am merŢ acolo, am locuit la o
cunoоţin ã a Ţo iei mele, d[ocţo]r GoldŢchmidţ, care era medic miliţar în DeeŢ оi la cinã am fãcuţ
cunoоţin ã cu un alţ medic miliţar. AceŢţa a recruţaţ în diminea a urmãţoare pe recru ii aduna i оi
m-a declarat inapt pentru serviciul militar. Ce l-a deţerminaţ Ţã facã aceŢţ lucru оi ce a ŢcriŢ pe
liŢţa recru ilor în drepţul numelui meu, nu îmi eŢţe cunoŢcuţ. Îmbucurãţor a foŢţ penţru mine
fapţul cã în ţimpul Primului Rãzboi Mondial am foŢţ lãŢaţ în pace”.12 Înцacelaоiцţimp,цînŢã,ц
înц paginileц ampleiц documenţa iiц rãmaŢe 13 coreleazãц aŢpecţeц generaleц aleц
conflagra iei,ц cuц cheŢţiuniц priviţoareц laц popula iaц ŢãŢeaŢcãц dinц BiŢţri a.ц AŢţfel,ц deц
exemplu,цaraţãцcã:ц,,Chiar la începuţul rãzboiului, încã înainţe de a începe lupţele, a cãzuţ co-
fondaţorul оi moţorul principal al ,,BiŢţriţzer DeuţŢhcer Zeiţung”, d[ocţo]r ErnŢţ Dahinţen, la
grani a Ţârbã, înţr-un avanpost, printr-un bine inţiţ glonţe”.14

10 Mikael Kroner, ,,Gustav Zikeli, ziariŢţц progreŢiŢţ,ц miliţanţц ŢocialiŢţц оiц anţifaŢciŢţ”,ц p.ц 413.ц Cf.ц

Teodor Tanco, ,,Gustav Zikeli pornind de la social-democra ie”,ц înц Virtus Romana Rediviva, volum
III,ц ,,Rãdãciniц adânci”,ц BiŢţri a,ц Comiţeţulц deц Culţurãц оiц Educa ieц SocialiŢţãц alц Jude uluiц BiŢţri a-
NãŢãud,ц1977,цp.ц276.ц
11 S. J. B. N. A. N., Fond Gustav Zikeli (1876-1925), mss., f. 42.
12 Ibidem, f. 42-43.
13 Cf. http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=70964, accesat la 12 Mai

2017.
14 S. J. B. N. A. N., Fond Gustav Zikeli (1876-1925), mss., f. 43.

165
 Astra Sabesiensis

RãmaŢцînцŢpaţeleцfronţuluiцdinцpricinaцproblemelorцdeцŢãnãţaţe,цZikeliцŢeцvaц
mul umiц Ţãц obŢerveц conţexţulц inţerna ional,ц Ţãц ţraducãц оţirileц оiц Ţãц leц publiceц înц
periodiceleц ,,WochenŢchrifţ”ц Ţauц ,,BiŢţriţzerц Zeiţung”,ц cuц careц colaboraц Ţauц leц
edita,15 informând,ц aŢţfel,ц ceţã enii,ц fapţц ceц i-aц aduŢц Ţupravie uireaц periodicelorц înц
aceоţiц ani:ц ,,Deoarece pe atunci nu exiŢţa încã radio, rapoarţele de la Ţţaţul major al armaţei
erau ţelegrafiaţe zilnic, ţrimiŢe la avocaţura orãоeneaŢcã a fiecãrui comiţaţ. Ziarul noŢţru a veniţ în
legãţurã cu avocaţura orãоeneaŢcã de aici, penţru a publica rapoarţele zilnice. În fiecare diminea ã,
un membru al comiŢiei Ţau un lucrãţor al ziarului mergea la avocaţura orãоeneaŢcã оi Ţcria
ţelegramele. Apoi le ţraduceam, le publicam оi le vindeam pe Ţţradã. Aveam оi foarţe mul i
abona i penţru ţelegrame”.16 Înц pauzeleц deц redac ie,ц elц vaц purţaц coreŢponden eц оiц vaц
deŢcrieц Ţţareaц fronţului,ц darц оiц alţeц aŢpecţeц înц paginileц jurnaluluiц Ţãu.ц Unц paŢajц
inţereŢanţ,цcuцoцuоoarãцnoţãцcomicã,цvaцfiцgeneraţцdeцamenin areaцinvazieiцruŢeоţiцînц
BiŢţri aц dinц perioadaц deц începuţц aц rãzboiului.ц Eaц eŢţeц deŢcriŢãц înţr-un mod
inţereŢanţцdeцcãţreцauţor:ц,,Chiar de la începuţul rãzboiului, BiŢţri a a avuţ оi ea înţâmplarea
Ţa de rãzboi, în orice caz, înţr-un fel mai mult tragic-comic. Înţr-o dupã-amiazã de mar i a anului
1914, s-a anun aţ prin inţermediul bãţãilor de ţobã cã inamicul era în apropiere оi cine voia Ţã
fugã, puţea foloŢi ţrenul. Trenurile erau gaţa de plecare. La o ofenŢivã, ruоii au inţraţ în Bucovina
de Ţud. Târgul Ţãpţãmânal Ţe inea pe aţunci în Markplaţz. A începuţ un ţalmeо-balmeо
nebuneŢc în pia ã. ãrãncile veniţe cu produŢele lor de vânzare оi-au ŢţrânŢ legumele, au lãŢaţ mai
mulţ de jumãţaţe pe loc оi au fugiţ la cãru ele lor pe joŢ Ţpre Heidendorf Ţau Ţpre Ţaţele
înconjurãţoare. Gara era plinã de orãоeni оi ãrani, care erau pregãţi i Ţã fugã. Mul i ceţã eni оi-
au închiriaţ cãru e ãrãneоţi оi plecau ca înnebuni i din BiŢţri a. Dupã amiazã, merŢul la garã a
deveniţ aproape o primejdie de via ã. Oamenii Ţe îngheŢuiau, Ţe împingeau, fiecare dorea Ţã urce
primul în ţren. ÎnŢpre Ţearã, Ţ-a auziţ cã lupţele Ţe dãdeau pe Treppiger Hohe. S-ar fi auziţ оi
împuоcãţuri. Noapţea a ţrecuţ, inamicul nu a veniţ. A apãruţ o dezmeţicire generalã. Eu am
rãmaŢ deŢigur cu ţoaţã familia la BiŢţri a. În diminea a celeilalţe zile Ţ-a dovediţ cã ţoţul a foŢţ o
alarmã falŢã, daţã în orice caz din ordinul comiţelui de aţunci, deci din parţe oficialã. Comiţele a
foŢţ înlocuiţ în poŢţul Ţãu. În zilnic publicaţele ţelegrame, precum оi în urmãţoarele numere ale
ziarelor, am pedepŢiţ graba auţoriţã ilor оi purţarea preoţului evanghelic. A pãrãŢiţ prinţre primii
oraоul cu o cãru ã оi оi-a pãrãŢiţ ţurma. Aоa cum Ţ-a dovediţ în zilele urmãţoare, ruоii au
înainţaţ aţunci pânã la Vaţra Dornei, care eŢţe la opţzeci de k[ilo]m[eţri] depãrţare de BiŢţri a.
În parţea de nord a TranŢilvaniei nu a avuţ loc nici o lupţã pe înţreaga perioadã a rãzboiului. În
Ţchimb, în ţimpul lupţelor din Gali ia оi Bucovina, o înţreagã ceaţã de refugia i a ajunŢ în BiŢţri a
оi în împrejurimi”.17
Alãţuriц deц aceŢţea,ц volumulц dacţilografiaţц con ineц оiц alţeц informa iiц
priviţoareцlaцiŢţoriaцfronţului,цevolu iaцlui,цdarцоiцalţeцcheŢţiuniцŢimilare.цCaцomцdeц
preŢã,цZikeliцaveaцlegãţurileцlui,цcare-iцpermiţeauцŢãцafleцinforma iiцnoiцоiцproaŢpeţe.ц

15 Cf. Teodor Tanco, ,,Gustav Zikeli pornind de la social-democra ie”,цp.ц276.ц

16 S. J. B. N. A. N., Fond Gustav Zikeli (1876-1925), mss., f. 44.
17 Ibidem, f. 43-44.

166
 Nr. 3, 2017

Dacãц înц paginileц ziaruluiц eleц ţreceauц filţraţe,ц înц paginileц propriilorц luiц înŢemnãri,ц
aceŢţeaц Ţeц gãŢeŢcц prezenţaţeц aоaц cumц leц percepeaц el,ц fapţц ceц dãц oц valoareц aparţeц
lucrãrii.ц ÎnŢpreц fineleц rãzboiului,ц Zikeliц vaц ini iaц оiц publicareaц ziaruluiц ,,Dieц
VolkŢwachţ”, 18 fapt ce-iц vaц ocupaц maiц mulţц ţimp,ц dândц înц acelaоiц ţimpц peц fa ãц
concep iileцŢaleцŢocialiŢţe,цоiцfãcândцcaцauţobiografiaцŢãцrãmânãцînцplanцŢecund.
SpreцdeoŢebireцdeцînŢemnãrileцluiцGuŢţavцZikeli,цdeţaliaţe,цcorecţцŢcriŢe,цcuц
oarecareцvalen eцliţerare,цceцcon inцuneoriцchiarцmen ionareaцŢurŢelorцdinцcareцŢ-a
informaţц auţorul,ц celeц aleц luiц VaŢileц Mãgheruоanц Ţunţц mulţц maiц lacunare,ц
constituindu-Ţeц adeŢeaц înţr-oц aridãц înоiruireц deц numeц deц localiţã i.ц Auţorulц lor,ц
originar,ц dupãц ţoaţeц probabiliţã ile,ц dinц Nimigeaц de Sus,19 eŢţe,ц înц compara ieц cuц
Zikeli,цunцcombaţanţцceцparţicipãцlaцacţiviţaţeaцdeцpeцfronţ,цfiindцluaţцprizonier.цDinц
nefericire,цpregãţireaцculţuralãцprecarã,цnu-iцpermiţeцŢãцdeŢcrieцpeцlargцniciцlocurile,ц
niciцexperien eleцprinцcareцţrece,цaоaцcumцauцfãcut-oцal iцconţemporaniцaiцlui,цcãzu iц
prizonieri.20 Documenţul,цcon inândцmemoriileцlui,цeŢţeцpãŢţraţцdeцAnţonцCoоbuc,ц
ajungând,цaŢţfel,цdaţoriţãцgrijiiцlui,цînцpãŢţrareaцServiciuluiцJude eanцBiŢţri a-NãŢãudц
alцArhivelorцNa ionale.21 Cele cinci pagini de carneţцceцcon inцînŢemnãriцdinţreцaniiц
1915-1918, sunt uneori delimitate cronologic prin intermediul unor repere cu
valoareц religioaŢã,ц precumц ,,începuţul PoŢţului Crãciunului”,ц fapţц ceц araţãц cãц celц careц
scrie era un credincios practicant.
Înţr-o lume cu mobiliţaţeцreduŢã,цiţinerarulцcaporaluluiцVaŢileцMãgheruоanц
este unul de-aц drepţulцimpreŢionanţ.цPoaţeц ţocmaiц fapţulцcãцaцconоţienţizaţцaceŢţц
lucruцîlцfaceцŢãцprezinţe,цdeоiцlacunar,цnumeleцţuţurorцlocaliţã ilorцprinцcareцţrece,цоiц
uneoriцŢãцîncerceцchiarцdeŢcriereaцlor.цIaţã,цdeцexemplu,цcumцdeŢcrieцprimaцparţeцaц
prizonieraţuluiцŢãu:ц,,Aicea (la нemiŢlu, n. n.), am оezuţ pânã în Ţãpţãmâna RuŢaliilor, apoi

18 ,,Primul numãr al ziarului apare la 25 decembrie 1918, Ţpecificând în Ţubţiţlu, cã eŢţe organul Ţocial-democra iei
biŢţri ene (,,ZeiţweiŢe erŢcheinendeŢ Organ der BiŢţriţzer Sozial-Demokraţie”). Deja la 22 decembrie 1918, în cadrul
adunãrii generale, la care Ţe ciţiŢe, în limba românã оi germanã, programul parţidului, Ţe luaŢe hoţãrârea ca Ţã Ţe
cumpere ziarul local ,,BiŢţriţzer Zeiţung”, penţru ca organul Ţocial democra iei biŢţri ene Ţã aparã Ţãpţãmânal!”. A se
vedea:цMihailцKroner,ц,,OцfilãцdinцmiоcareaцmunciţoreaŢcãцdinцBiŢţri a-ziarul social-democraţ”,цîn File
de istorie, numãr I, 1971, p. 52.
19 Cf. http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=206368, accesat la 12 Mai

2017.
20 UnцaŢţfelцdeцexempluцpoaţeцfiцconŢideraţцcolonelulцAnchidimцнoldea,цcomandanţulцRegimenţuluiц

301 de Honvezi care,ц rãniţц оiц luaţц prizonier,ц vaц decedaц înц urmaц uneiц inţerven iiц chirurgicaleц ce-оiц
propuneaц ţraţareaц Ţuferin eiц luiц deц laц piciorulц bolnav.ц Elц vaц lãŢa,ц înŢã,ц înц urmãц douãц caieţeц cuц
înŢemnãri,ц înц careц deŢcrieц deŢţulц deц ampluц via aц luiц dinц prizonieraţ,ц Ţubliniindц înц acelaоiц ţimpц оiц
Ţenţimenţeleцpeцcareцiцleцcreazãцanumiţeцmomenţe.цPenţruцmaiцmulţeцinforma iiцcuцprivireцlaцvia aцоiц
acţiviţaţeaцlui,цaцŢeцvedea,цpeцlângãцmaţerialulцnoŢţru,цciţaţцmaiцŢuŢ,цоi:цS.цJ.цB.цN.цA.цN.,цFond Colec ia
perŢonalã Anchidim нoldea, dosar II, f. 13-26, f. 29-76; Ibidem, dosar II-14, f. 1-86; Ibidem, Fond
AdminiŢţra ia fondurilor grãnicereоţi nãŢãudene, dosar nr. 1314, f. 1-12;цVaŢileцнioldea,цArborele genealogic al
familiei нioldea. Origini оi iŢţoric, NãŢãud,цŢ.цn.,ц2013.
21 Ibidem, Fond Anţon Coоbuc, dosar 274, f. 8-13.

167
 Astra Sabesiensis

am rãmaŢ în RuŢia în Ufa. Acolo am оezuţ 6 Ţãpţãmâni în Ţpiţal, apoi am merŢ în Aziia. În
TurcheŢţan am оezuţ pânã la reŢaria de PoŢţul Crãciunului,22 în anul 1915. Apoi am merŢ la
TraieŢchi. Acolo am оezuţ pânã la Ilie Prooroc, în 13 AuguŢţ, apoi am veniţ înapoi în RuŢia în
gubernul Perm. În ziua de probojenie am ŢoŢiţ în Tughil”.23
Laц felцdeцŢuccinţeц Ţunţц оiц înŢemnãrileцurmãţoare.цAbiaцcâţevaцpaginiцmaiц
încolo,ц auţorulц vaц încercaц Ţãц Ţeц exprimeц maiц peц larg,ц depãоindц Ţţadiulц Ţimpleiц
enumerãriцdeцloca ii.цAţunci,цdeцfapţ,цelцreiaцceleцprezenţaţeцanţerior,ццdeţaliindu-le
par ialц оiц încercândц Ţãц încropeaŢcãц unц ţexţц omogen din punct de vedere narativ:
,,Prizonieri în Anul 1915 în 22 Marţe în TоemiŢlu. Acolo am оezuţ pânã în Ţ[ãp]ţãmâna
RuŢaliilor fãrã nime cunoŢcuţ, apoi am merŢ în RuŢia оi Ufa. Am оezuţ 6 Ţãpţãmâni în Ţpiţal,
ap[o]i am merŢ în Aziia, în TurcheŢţan. Am оezuţ pânã la reŢaria de poŢţu Crãciunului. Mai
deparţe am merŢ în TroieŢchi lager. Acolo am оezuţ pânã la Sfânţu Ilie p. c. în 1916, apoi am
veniţ înapoi în RuŢia. În PermŢchi Gubern am ŢoŢiţ în Turghil în ziua de probijenie. Acolo am
Ţţaţ numai o Ţãpţãmânã. Am merŢ în Uо-pojva 4 Ţ[ãp]ţãmâni, în Maicor 3 Ţãpţãmâni, la
Condraо Parţie 2 luni, iarã la Maicor am оezuţ 6 luni în bolni ã. În 1 iunie am merŢ în
нulicanŢki. În 8 Iunie am merŢ în VŢa. În ziua de Ţânziene 1917 am ŢoŢiţ la ivili în
нţepanovam am оezuţ 7 luni. În 8 februar[ie] 1918 am merŢ în OŢa la Lagher; am оezuţ pânã
în 5 AuguŢţ”.24
DeоiцŢeцmanifeŢţãцcuцparcimonieцaţunciцcândцeцvorbaцdeцaцoferiцinforma ii,ц
înŢemnãrileцluiцVaŢileцMãgheruоanцŢunţцţoţuоiцimporţanţe.цEleцaraţãцcumцaцevoluaţц
frontul ruŢeŢcцînţreцaniiц1915-1918,цcãci,цeцdeцpreŢupuŢцcãцprizonieriiцŢeцdeplaŢauцînц
func ieцdeцaceŢţa,цînŢo indцarmaţaцînцperegrinãrileцоiцcampaniileцei.цÎnцpluŢ,цfapţulцcãц
auţorulц noţeazãц perioadeleц înц careц aц Ţţaţц înц fiecareц locц araţãц câţц aц duraţц fiecareц
campanieц(deцexemplu,ц5цŢãpţãmâniцlaцOdeŢa,цînцanulц1918,цînцcondi iileцînцcare,ц
grupul de prizonieri a pornit de acolo la 5 august).25 FapţulцcãцaceŢţaцîncearcãцŢãц
înоire,ц peц paginaц aц unŢprezeceaц aц înŢemnãrilorц Ţaleц alfabeţulц chirilicц оiц câţevaц
cuvinţeцruŢeоţi,26 deconŢpirãцdorin aцŢaцdeцaцŢeцadapţaцmediuluiцînцcareцŢeцafla,цdeцa-i
cunoaоţeцlimbaцоiцdeцa-i aprofunda obieciurile.
Iaţã,ц aоadar,ц douãц mãrţuriiц inediţe,ц deц valoareц perifericã,ц darц ţoţuоiц nuц
lipŢiţeцdeцimporţan ã,цpriviţoareцlaцiŢţoriaцzoneiцNãŢãuduluiцоiцaцBiŢţri eiцînцţimpulц
PrimuluiцRãzboiцMondial.цDacãцcelцde-alцdoileaцpoaţeцfiцuоorцclaŢificaţцînцrândurileц
,,memorialiŢţiciiц mãrunţe”, 27 celц dinţâiц poaţeц fiц cuц cerţiţudineц plaŢaţц înц rândulц
memoriilorцclaŢice,цceц deŢcriu,цînŢã,цvia aц deц rãzboiц dinц Ţpaţele frontului. Nivelul

22 ÎncepuţulцPoŢţuluiцCrãciunului.
23 Ibidem, f. 8, 9.
24 Ibidem, f. 11.
25 Ibidem, f. 12.
26 Ibidem, f. 11.
27 Cf. Mihai-Ocţavianц Groza,ц ,,Paginiц dinц ,,memorialiŢţicaц mãrunţã”ц aц Primuluiц Rãzboiц Mondial.ц

ÎnŢemnãrileцluiцRaduцMãrgean”,цînцAstra Salvensis,цanцII,цnumãrц3,ц2014,цp.ц88.ц
168
 Nr. 3, 2017

culţuralц alц auţorilorц lor,ц informa iileц peц careц leц aveau,ц darц оiц preocupãrileц lorц
conŢţiţuie,цdupãцcumцamцpuţuţцobŢerva,цelemenţeцcareцdeţerminãцcaliţaţeaцŢcriŢuluiц
lorцоiцţranŢformãцînŢemnãrileцpeцcareцle-auцlãŢaţцînцŢurŢeцmaiцmulţцŢau maiцpu inц
imporţanţeцpenţruцcerceţareaцconţemporanã.ц
PenţruцŢpa iulцBiŢţri eiцоiцalцNãŢãudului,цeleцŢunţцdeцoцimporţan ãцcapiţalã,ц
conţribuind,цalãţuriцdeцmemoriileцluiцAnchidimцнoldea,цceleцaleцluiцAlberţцPorkolab,ц
darцоiцalţeцdocumenţeцŢimilare,цlaцreconŢţiţuireaцiŢţorieiцaceŢţeiцzoneцоiцaцacţiviţã iiц
oamenilorцeiцînцţimpulцconflagra ieiцmondiale.

Two Unique Perspectives on the First World War:

ţhe Journal of GuŢţav Zikeli and ţhe NoţeŢ of VaŢile Mãgheruşan

(Abstract)

In this research, the author presents, in a comparative way, two important manuscripts
about the First World War. The first one belongs to the Saxon Gustav Zikeli, important personality
ofцţheцculţuralцenvironmenţцfromцBiŢţri a,цediţorцofцŢomeцGermanцnewŢpapers and representative of
the socialism from there and it is a part of his memoirs, published in German in 1989, but still
unpublished in the Romanian version (a little bit different to the first one). The second one consists
on brief notes of the caporalцVaŢileцMãgheruоanцabouţцhiŢцexperienceцaŢцpriŢonerцinцRuŢŢiaцbeţweenц
1915 and 1918. Both of them, even if they are different as content, because of the cultural
competence of their authors, of the context and of the information sources, are important for the
research dedicated to this topic, because they offer interesting information about it and shows how
ţheцpeopleцfromцBiŢţri a-NãŢãudцCounţyцacţedцduringцiţ.цPuţţingцţogeţherцwiţhцţheцnoţeŢцofцAlberţц
Porkolabц andц Anchidimц нoldea,ц ţheyц mayц conŢiŢţц ofц anц important book of memories from this
period.
Keywords: diary,цdailyцnoţeŢ,цRuŢŢia,цBiŢţri a,цlocalцhiŢţory,цnewŢpaper.

169
 Astra Sabesiensis

ANEXÃ DOCUMENTARÃ

ÎnŢemnãrile caporalului VaŢile Mãgheruşan (1915-1918)28

1915

AiceaцamцоezuţцpânãцînцŢãpţãmânaцRuŢaliilor,цapoiцamцrãmaŢцînцRuŢiaцînц
Ufa.цAcoloцamцоezuţц6цŢãpţãmâniцînцŢpiţal,цapoiцamцmerŢцînцAziia.цÎnцTurcheŢţanц
amц оezuţц pânãц laц reŢariaц deц PoŢţulц Crãciunului,ц înц anulц 1915.ц Apoiц amц merŢц laц
TraieŢchi.цAcoloцamцоezuţцpânãцlaцIlieцProoroc,цînц13цAuguŢţ,цapoiцamцveniţцînapoiц
înцRuŢiaцînцgubernulцPerm.цÎnцziuaцdeцprobojenie29 amцŢoŢiţцînцTughil.

1916

ÎnцTughil- [1]цŢãpţãmânã.
ÎnцPopva-1цlunã.
ÎnцMaicov-3цŢãpţãmâni.
ÎnцCandraŢ-2 luni.
Bolni a-6 luni.

1917

1цiunieцamцmerŢцînцSulicamiŢ.
8цiunieцamцmerŢцîn UŢŢaцînцanulц1917.
ÎnцziuaцdeцSânzieneцanuц1917цamцŢoŢiţцlaц iviliцînцнţepanovaцVeŢelianca.ц
Amцоezuţц7цluni.

Februarie 1918

AmцŢoŢiţцînцUŢŢaцlaцLagher.ц
PrizonieriцînцAnulц1915цînц22цMarţeцînцTоemiŢlu.цAcoloцamцоezuţцpânãцînц
Ţ[ãp]ţãmânaцRuŢaliilorцfãrãцnimeцcunoŢcuţ,цapoiцamцmerŢцînцRuŢiaцоiцUfa.цAmцоezuţц
6ц Ţãpţãmâniц înц Ţpiţal,ц ap[o]iц amц merŢц înц Aziia,ц înц TurcheŢţan.ц Amц оezuţц pânãц laц
reŢariaцdeцpoŢţuцCrãciunului.ц MaiцdeparţeцamцmerŢцînцTroieŢchiцlager.цAcoloцamц
оezuţцpânãцlaцSfânţuцIlieцp.цc.цînц1916,цapoiцamцveniţцînapoiцînцRuŢia.цÎnцPermŢchiц
Gubernц amц ŢoŢiţц înц Turghilц înц ziuaц deц probijenie.ц Acoloц amц Ţţaţц numaiц oц

28 Transcrierea textului s-aцfãcuţцdupã:цS. J. B. N. A. N., Fond Anţon Coоbuc, dosar 274, f. 8-13.
29 TermenцarhaicцceцdenumeоţeцŢãrbãţoareaц,,SchimbãriiцlaцFa ã”,цprãznuiţãцînцBiŢericaцOrţodoxãцоiц
înцceaцCaţolicãцlaцdaţaцdeц6цauguŢţ.
170
 Nr. 3, 2017

Ţãpţãmânã.цAmцmerŢцînцUо-pojvaц4цŢ[ãp]ţãmâni,цînцMaicorц3цŢãpţãmâni,цlaцCondraоц
Parţieц 2ц luni,ц iarãц laц Maicorц amц оezuţц 6ц ц luniц înц bolni ã.ц Înц 1 iunieц amц merŢц înц
нulicanŢki.цÎnц8цIunieцamцmerŢцînцVŢa.цÎnцziuaцdeцSânzieneц1917цamцŢoŢiţцlaц iviliцînц
нţepanovamц amц оezuţц 7ц luni.ц Înц 8ц februarц 1918ц amц merŢц înц OŢaц laц Lagher;ц amц
оezuţцpânãцînц5цAuguŢţ.ц
19цA[uguŢ]ţцOrоu.цÎnц23цAuguŢţцamцŢoŢiţцînцlagherцîn (ilizibil).
PorniţцdinцOŢŢaцînц5цAuguŢţцa[nul]ц1918.ц
1.цOŢŢaцц5цŢ[ãpţãmâni]цVladimirцZmilinŢc.
2. Perm.
3. Valagdoc.
5. Iaroslav.
6. Moscova.
7 Smolinsc.
8цUrоa.
9. Minsc.
10. Baranovici.
11. Kobilien.
12. Brest.
13. Lagher 404-LubiоorцŢoŢiţцînц23цAuguŢţ,цporniţцdinцlagherцL[agãrul]ц404ц
înц12цAuguŢţцMar i.ц

171
Astra Sabesiensis

172
 Nr. 3, 2017

FOR UNITY AND NATION. THE PEOPLE OF

HUNEDOARA IN THE GREAT WAR

PhD. Associate Professor Florin Dobrei

,,Efţimie Murgu” UniverŢiţy, Reşi a

Yearц1914цwaŢцaцţurningцpoinţцinцEurope’ŢцhiŢţory,цmarkingцţheцdebuţцofц
the First World War or the Great War (1914-1918). 1 Attached to Hungary,
Transylvania was dragged in a fight that did not belong to it; August 15th/28th, 1916,
namelyцţheцdaţeцofцRomania’ŢцenţryцinţoцţheцwarцjoiningцţheцforceŢцofцţheцEnţenţe,ц
was a real drama for the Transylvanian Romanians, since the brethren on the two
peaks of the Carpathians were not on the same side of the barricade, but fighting
one against another.
In Hunedoara, a county located in the south-west of Transylvania, the
impact of the war was deeply felt, too. Except for the fights in the Jiu Valley and
ţheцŢouţhernцparţцofцţheцLandцofцHa egцinцAuguŢţ-September 1916,2 the rest of the
territory did not know the horrors of the armed clashes directly. However,
thousands of people from Hunedoara were enrolled on a huge front stretching
from Galicia to northern Italy.3 The whole area was heavily militarized, particular
attenţionц beingц paidц ţoц ţheц Mureоц corridor.ц Theц Generalц HeadquarţerŢц ofц ţheц
German Ninth Army led by General Erich von Falkenhayn was established in
Deva for a short while, starting with September 16th, 1916.4
The presence of foreign troops, the large number of the wounded and
prisoners meant a huge maintenance effort for Hunedoara. The requisites of food,
cereals, livestock and fodder (in March 1918, the sub-prefect of Hunedoara
admitted that ,,there is no more reserve, nothing that can be requisitioned on the territory of the
counţy”),5 jobbery, which led to the appearance of a large number of wealthy people
overnight, the lack of labour force in agriculture due to forced conscription and

1 Iuliu-Marius Morariu, ,,O mãrturie din ara Nãsãudului despre Primul Rãzboi Mondial. Jurnalul
colonelului Anchidim нoldea”,цîn Rodica Groza (editor), Sebeо, timp regãsit. Lucrãrile Conferin ei ,,100 de
ani de la declanоarea Primului Rãzboi Mondial. Contribu ia sebeоenilor la rãzboi оi Marea Unire (5 decembrie
2014)”, Sebeо, Emma Books Printing Press, 2014, p. 87.
2 In extenso: Alexandru Niculescu, Luptele de la Jiu. 1916, Bucharest, Military Printing Press, 1976.
3 IoachimцLazãr,цNicolaeцCeriоer,цHunedoara оi Marea Unire. Conţribu ia românilor din inuţul Pãdurenilor оi

zona Hunedoarei la realizarea Unirii, Alba-Iulia, Altip Printing Press, 2009, pp. 12-39.
4 Vicţorцнuiaga,цDeva. Conţribu ii monografice, volume I, Deva, Emia Printing Press, 2012, pp. 117-118.
5 IonцFrã ilã,ц„PrefecţuraцJude uluiцHunedoara”,цinцSargetia. Acta Mvsei Devensis, no. VIII, 1971, p. 254.

173
 Astra Sabesiensis

direction towards the metallurgical sector only,6 as well as the harsh measures of the
Hungarian Government towards any national manifestations-the restriction of the
,,ASTRA”цdiviŢionŢ,7 ţheцcreaţionцofцţheц,,culţuralцarea”цinц1917ц(ţheцŢţaţeцţranŢferц
of all Romanian schools in the south of the county), 8 the prohibition of
publications and assemblies, 9 etc., caused intense reactions within the society of
Hunedoara.
Faced with the aggressive regime, many intellectuals crossed the mountains,
miliţaţingцfromцBuchareŢţ,цfromцIaоiцorцfromцabroad,цwiţhouţцgiving up claims, the
leaderŢhipцofцţheц,,RomanianцNaţionalцParţy”цannouncedцţhaţцiţцwaŢцŢuŢpendingцiţŢц
activity during the war, for the recognition the right to national self-determination;
amongцţhemцwereцpubliciŢţŢцIoanцMo aц(ŢenţцţoцţheцUniţedцSţaţeŢцţoцmake known
the Romanian desiderata to the American public opinion) and Sebastian
BornemiŢa,цboţhцofцOrãоţie.10 Those who were left at home had such an excessive
tax burden that in the scripts of the authorities there were about 78.000 ,,starving
people”.11 Many were banished from their home settlements, investigated, beaten,
confined in the concentration camps of Sopron, Wperd, Ruszt and Szent Margit, or
ŢenţencedцţoцyearŢцofцimpriŢonmenţцinцţheцpriŢonŢцofцCluj,цTimiоoara,цCaranŢebeо,ц
Deva12 etc.
Due to mass desertions, the 64th InfanţryцRegimenţцofцOrãоţieцwaŢцmovedц
to Vienna; instead, the 82nd Infantry Regiment was brought from Odorhei, made up
of Szekler elements, hostile to the Romanians.13 The soldiers not caught, helped by
peasants, made up the armed squads calledц,,GreenцCompanieŢ”цorц,,GreenцForeŢţ”,ц
reviving the old outlawry by their manner of operation. Although the Statutory Law
was instituted against them in 1915, the Command of the VI Army Body of Sibiu

6 Ion Lungu (editor), Din ţrecuţul de lupţã al ãrãnimii hunedorene, Deva, 1967, pp. 230-234; Dumitru
Gãlã an-Jie ,цTiberiuцSvoboda,цPeţrila în oglinda ţimpului, Petrila, Confluence Printing Press, 2009, p. 65.
7 DorinцGo ia,ц„DinцcoreŢponden aцpreo ilorцromâniцrãŢpândiţoriцdeцculţurãцna ionalãцpeцfronţurileцоiц

ŢpiţaleleцPrimuluiцRãzboiцMondial”,цinцMitropolia Ardealului, year XXVI, no. 7-9, 1981, p. 713.

8 Mirceaц Pãcurariu,ц IŢţoria BiŢericii Orţodoxe Române, 3rd ed.,ц volumeц III,ц Iaоi,ц TriniţaŢц Prinţingц PreŢŢ,ц

2008, p. 283.
9 Gheorghe Platon (editor), IŢţoria românilor, volume VII/2, De la Independen ã la marea Unire. 1878-1918,

Bucharest, Romanian Academy Printing Press, 2003, p. 470.

10 VaŢileцNeţea,ц„Lupţaцemigra ieiцţranŢilvãneneцpenţruцdeŢãvârоireaцuniţã iiцdeцŢţaţцaцRomâniei”,цinц

Revista de Istorie, no. 6, 1968, pp. 1145-1162.

11 Ion Lungu (editor), Din ţrecuţul de lupţã, pp. 230-234.
12 Vasile Netea, O zi din istoria Transilvaniei-1 Decembrie 1918, Bucharest, Albatros Printing Press, 1970,

pp. 55-56;ц Vicţorц нuiaga,ц Hunedorenii la Marea Unire din 1 Decembrie 1918, Deva, 1993, pp. 13-14;
Mirceaц Pãcurariu,ц Istoria Bisericii, volume III, pp. 380-381;ц Ioachimц Lazãr,ц Românii din Ţud-vestul
TranŢilvaniei оi Marea Unire. ara Ha egului оi Valea Jiului, Deva, Emia Printing Press, 2007, pp. 14-29,
235-267.
13 Vicţorцнuiaga,цHunedorenii la Marea Unire, p. 13; Dorin Petresc, Ioan Lãzãrescu, Istoria Regimentului

Cezar оi Regesc numãrul 64 Orãоtie (1860-1918), Deva, Corvin Printing Press, 2004, p. 134.
174
 Nr. 3, 2017

established the capital punishment for deserters and those who supported them, as
well as the deletion of their families from the lists of those receiving state aids from
ţheцŢţaţe,цţheц,,rogueŢ”цofцHunedoaraцcouldцnoţцbeцannihilaţed;цinцNovemberц1918ц
they were reported in ţheцţownцofцDenŢuо.14 The great contribution of Hunedoara
soldiers was, however, the participation in the Transylvanian volunteer bodies
recruited from the Romanian prisoners in the camps of Ukraine, Italy and France
ţoцţheцwarцforцRomania’Ţцreunificaţion.15
Throughout this time, the Church of Hunedoara had its share of passion.
Immediately after August 15th/28th, 1916, the Hungarian authorities arrested and
deported dozens of clergy and confessional teachers accused of espionage and
collaborationism in favour of Romania; others were conscripted on the front or
even killed.16 Thus, in August-September, several clergy were removed from their
parishes by gendarmes; some fled inside Transylvania, others south of the
Carpathians. The testimony of Hunedoara priest Sebastian Stanca (a parish priest in
Sebeоцaţцţhaţцţime),цaцwiţneŢŢц ofцţheцevenţŢ,цiŢцeloquenţ:ц ,,From the very first day, the
gendarmerie’Ţ vigilance in ţhe Romanian villageŢ from Braоov ţo Vârоe broke in. The firŢţ who
were sacrificed were the priests. Most of them were picked up in the middle of the night, chained,
lifted at the threat of bayonets, taken tens of kilometres on a country road, from village to village,
slapped and mocked; others were taken in plain daylight on the streets of Hungarian and Saxon
cities, booed and Ţpiţ by ţhe audience”.17
Among those who took the bitter road of exile, we mention: Ioan Duma
fromцPeţroоani,цTeofilцIoanoviciцfromцPeţroоani-Livezeni, Ioan Arad from Petrila-
Poieni, Simion Suciu from Petrila-Lunca, Sebastian Rusan from Vulcan, Victor
нandruц fromц Lupeni,ц archprieŢţц Cornelц PopeŢcuц fromц Ha eg,ц Ioanц Cocoraц fromц
Boholţ,ц Iuliuц JoŢanц fromц Brâznic,ц archprieŢţц IoŢifц Morariuц fromц Dobra,ц Aurelianц
Opreanц fromц Mihãieоţi,ц Vicţorц Sãlãgeanц fromц Sãcãmaо,ц Emanuilц нuiagaц fromц
Lãpuоnic,ц Gheorgheц CopoŢц fromц CriŢţur,ц Dumiţruц Berariuц fromц Almaоuц Mic,ц
Draguţinц Blidariuц fromц Almaоuц Secц (Orţhodox),ц Ionц Dragoleaц fromц Vulcanц
(Greek-Catholic) 18 eţc.ц Theц moŢţц famouŢц ofц ţheц ,,fugiţiveŢ”ц ofц ţhoŢeц ţimeŢц waŢц
journaliŢţц Ioanц Mo aц fromц Orãоţie,ц Ţenţц inц 1917ц fromц BuchareŢţц ţo America,
together with Vasile Lucaciu and Vasile Stoica, to make known the claims of the

14 Ion Lungu (editor), Din ţrecuţul de lupţã, pp. 236-237;цConŢţanţinцEnea,ц„AŢpecţeцaleцdeŢcompuneriiц

armatei austro-ungareц(dezerţãriцоiцrãŢcoaleцaleцŢolda ilorцdinцTranŢilvaniaц1914-1918)”,цinцActa Mvsei

Napocensis, no. V, 1968, pp. 280-282.
15 Vicţorцнuiaga,цHunedorenii la Marea Unire,цp.ц14;цIoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp.

32-37.
16 Mirceaц Pãcurariu,ц Poliţica Ţţaţului ungar fa ã de BiŢerica româneaŢcã din TranŢilvania în perioada dualismului

(1867-1918), Sibiu, Archdiocese Printing Press, 1986, pp. 179-180.

17 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii din Ardeal la rãŢboiul penţru înţregirea neamului (1916-1919), Cluj,

1925, p. 9.
18 Ibidem, p. 170.

175
 Astra Sabesiensis

Romanian people to the allies; in March-December 1918 he worked in the editorial

officeц ofц ţheц newŢpaperц ,,Cuvânţц MoldoveneŢc”ц inц Chiоinãu,ц beingц oneц ofц ţheц
fervent advocaţeŢцofцBeŢŢarabia’Ţцunificaţionцwiţhц,,Moţherland”.19
Those left in the midst of the faithful had to endure robberies and great
humiliation. The destruction of the parochial goods amounted to huge sums.
Greek-Catholic priest Ioan Bora of Petros was deprived of goods worth 31.460
crownŢ;ц oţherц impairedц clergyц wereц Ioachimц Cerbiceanц juniorц fromц Nucоoaraц
(Orţhodox),цNicolaeцGârbeaцfromцBaruцMare,цPeţruцPopeŢcuцfromцParoо-Peоţeraц
(Greek-Caţholic)ц eţc.ц Inц ţheц memorialц ofц Vicarц Teofilц Criоanц ofц Ha egц iţц iŢц
described how ,,the occupation of Bucharest by the Central Armed Forces was celebrated with
greaţ diŢplay; here [Ha eg] iţ waŢ ordered ţo ţoll ţhe bellŢ in all ţhe churcheŢ, ţhen luminaţion in ţhe
whole city, and the mayor of that time, Musznai Bela, summoned all the priests and intellectuals to
the town hall and, in front of everyone, mocked and insulted the Romanian people, calling it a
people of baŢţardŢ and gypŢieŢ”.20
More than 50 priests had to endure unimaginable suffering. Orthodox
priest Avram Stanca ofцPeţroоani,цwho,цwhenцţheцJiuцValleyцwaŢцţakenцoverцbyцţheц
Romanian Army, provided information to the occupant mentioning King
Ferdinand I at the Divine Liturgy, was arrested and, on a chilly night in October,
was made to walk for 40 kilometres by the Hungarian gendarmes, dressed in
summer clothes and with his head uncovered; this caused him to lose his eyesight
forever;ц heц diedцinцSebeоц onц Decemberц24,ц1916,цinцţheцhouŢeц ofцhiŢц Ţon,ц prieŢţц
Sebastian Stanca, who was at that time deported to Ruszt in the Hungarian
steppe.21 Orţhodoxц PrieŢţц Teofilц Pãcurariuц ofц ţheц Nandruц Valleyц waŢц arreŢţedц onц
Ocţoberц2,ц1916цandцŢenţencedцbyцţheцTribunalцofцţheцSoldierŢ’цDiviŢionцofцClujцţoц
12 years in prison because he declared to two Wallachians in Nandru-Vale: ,,Have
you heard ţhaţ God helped uŢ? Our army iŢ now in Sebeоu SãŢeŢc and, wiţh God’Ţ help, iţ will be
here in a few dayŢ, and ţhen we geţ rid of ţhe oppreŢŢorŢ, for we have no Ţhorţage of ţhem”.
Followingц ţheц appealц ţriedц aţц ţheц Courţц ofц Appealц ofц ţheц SoldierŢ’ц Division in
Budapest, his sentence was reduced to five years in prison. He served his sentence
in Cluj until November 1918, but he died the following year because of the torture
suffered.22
However, the list of those arrested or deported is much more numerous.
Among the Orthodox clergy, we mention the following: Ioan Budoiu from
19 Grigorie N. Popescu, Preo imea românã оi înţregirea neamului, volume II, Bucharest, 1940, pp. 131-134;

Mirceaц Pãcurariu,ц Politica statului ungar, pp. 279-282; Maria Razba, PerŢonaliţã i hunedorene. Oameni de
culţurã, arţã, оţiin ã, ţehnicã оi Ţporţ (Ţecolele XV-XX). Dic ionar, Deva, Emia Printing Press, 2004, pp. 352-
353.
20 IoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-vestul Transilvaniei, p. 11, 14-15.
21 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii, p. 107, 123-124.
22 MirceaцPãcurariu,ц„Unцpreoţцhunedoreanцlupţãţorцpenţruцuniţaţeaцna ionalã”,цinцMitropolia Banatului,

year XXX, no. 10-12, 1980, pp. 725-729.

176
 Nr. 3, 2017

Câmpuri-Surduc (in Odorhei and Cluj, between 1st November 1916 and 10th March
1917), Adam Lula from Biscaria-Simeria (in Cluj, between September 26th, 1916
and February 20th, 1917) Ocţavianц PiŢoц fromц Silvaоuц deц SuŢц (inц Szegedц fromц
SepţemberцţoцNovemberц1916),цVicţorцнandruцfromцLupeniц(hoŢpiţalizedцbeţweenц
28th August 1916 and 1st May 1918 in Nezsider and Sopron, then with forced
reŢidenceц inц Forãu,ц Bihorц Counţy),ц Peţruц Armeanц fromц Ohabaц deц Ţubц Piaţrãц (inц
Budapest for 9 months), Mihai Munteanu from Federi (in Budapest for 9 months),
Ioachimц Cerbiceanuц fromц Nucоoaraц (inц BudapeŢţц forц 9ц monţhŢ),ц Nicolaeц
Cerbiceanuц fromц Sãlaоuц deц SuŢц (inц BudapeŢţц forц 9ц monţhŢ),ц AţanaŢieц Dajuц fromц
Fizeоţiц(inцBudapeŢţцforц9цmonţhŢ),цSilviuцAndricaцfromцSârbiц(inцSopronnyekцforц3ц
months), Nicolae Pop from Ormindea (in Lakompak or Sopronnyek, between 9th
September 1916 and 10th Februaryц1917),цNicolaeцPopaцfromцPorcurea/Vãliоoaraц
today (deported to Sopron from September 1916 to September 1917), Constantin
TiŢuцfromцPeоţeraц(inцTeiuоцandцClujцbeţweenцSepţemberц28th and November 15th,
1916, and in Kabold and Sopronnyek from November 16th, 1916 to April 15th,
1917), Petru Todoran from Curechiu (deported to Sopron between September 12th,
1916 and October 12th, 1917), Pompiliu Popovici from Chitid (deported to Sopron
between 28th August 1916 and July 1917), Alexandru Gherman from Pricaz
(deporţedцţoцSopron),цIoanцнuоmanцfromцSilvaоuцdeцJoŢц(inцNezŢider),цIoanцFãrcaо
fromцBãieоţiц(inцBudapeŢţцforц9цmonţhŢ),цArchprieŢţцCornelцPopeŢcuцfromцHa egц
(inцNezŢiderцandцSopronnyek),цPeţruцLulaцfromцBobâlna,цManaŢieцIarцfromцToţia,ц
Ioan Preda from Petrila (in Oradea between 22nd September 1914 and 22nd July
1915), Ioan Traian from Iscroni-Aninoasa (arrested and sentenced to death, but
subsequently acquitted), Eftimie Costescu from Boiu, Adrian Ungur from Reea etc.
The same suffering was endured by numerous Greek-Catholic priests from
Hunedoara: Sigismund Vladislav of Paros (in Szeged between September and
Novemberц1916),цAurelцMãrilãцfromцSilvaоuцdeцJoŢц(inцNezŢiderцandцSopronnyek),ц
Ioan Bora from Petros (in Cluj, between August and September 1916, then
deporţedцţoцNagymárţonцforц6цmonţhŢцwiţhцhiŢцwifeцandцchild),цGheorgheцTodoran
fromц Paroоeni-Vulcan (in Cluj between September 1st, 1916 and October 1918),
monks Leon Manu and Augustin Pop from Prislop Monastery (in Szeged in 1917-
1918;ц deadц Ţhorţlyц afţerц liberaţion),ц Izidorц Saţurnц fromц Meriоorц (inц Nagymárţon,ц
between 29th August 1916 and 15th Marchц1917),цIoanцPepenariuцfromцBãrbãţeniiц
de Sus-Lupeniц (inц Sopronnyekц forц 18ц monţhŢ),ц Ioanц Bocãniciuц fromц Puiц (inц
NezŢiderцforц5цandцaцhalfцmonţhŢ),цNicolaeцBrânzeuцfromцVulcanц(forц6цmonţhŢ),ц
Nicolae Zugrav from Lupeni (arrested twice in 1916-1918, then sent to forced
reŢidenceц inц Comloоuц Mare,ц Timiоц Counţy),ц Vicarц Teofilц Criоanц fromц Ha egц (inц
NezŢiderцandцSopron),цVaŢileцBoraцfromцCoroieоţiц(inцBudapeŢţцforц9цmonţhŢ),цIoanц
Munteanu from Uricani (arrested in August/September 1916 and killed in
deţenţion),цNicolaeцCãrbeaцfromцBaruцMareц(inцBudapeŢţ,цforц9цmonţhŢ),цGeorgeц

177
 Astra Sabesiensis

Niculaц fromцRâuцAlbц(inц BudapeŢţц forц9цmonţhŢ),ц IoanцDãneŢcuцfromцZãvoiц (inц

BudapeŢţц forц 9ц monţhŢ),ц Emilц Todoranц fromц нerelц (inц BudapeŢţц forц 9ц monţhŢ),ц
IoanцSuciuцfromцGala iц(in BudapeŢţцforц9цmonţhŢ),цPeţruцChe anцfromцDenŢuоц(inц
NezŢiderцandцSopron),цVaŢileцComeŢцfromцнerelц(inцNezŢiderцandцSopron),цPeţruц
CondaцfromцPãucineоţiц(deporţedцţoцNezŢiderцandцSopron),цSepţimiuцIonaоцfromц
Toţeоţiц(deporţedцţoцNezŢiderцandцSopron),цAurelцIubaоцfromцCiulaцMareц(deporţedц
ţoцNezŢiderцandцSopron),цAronцMihãeŢcuцfromцFãrcãdinц(deporţedцţoцNezŢiderцandц
Sopron),ц Emilц VladiŢlavц fromц Sãlaоuц deц SuŢц (inц BudapeŢţц ц forц 9ц monţhŢ),ц IuŢţinц
BoraцfromцBucovaц(ţodayцinцCaraо-Severin County in Nezsider and Sopron), Iacob
NiculeŢcuц fromц Tuоţeaц (deporţedц ţoц NezŢiderц andц Sopron),ц Valerц Paveloniц fromц
Bãu aruц Inferiorц (ţodayц inц Caraо-Severin County, deported to Nezsider and
Sopron),ц Silviuц Popaц fromц Cârneоţiц (deporţedц ţoц NezŢiderц andц Sopron),ц Silviuц
Simonetti fromцPeоţeanaц(deporţedцţoцNezŢiderцandцSopron),цLiviuцVârvoniцfromц
Peоţeni aц (deporţedц ţoц NezŢiderц andц Sopron),ц Mihailц нoproniц fromц Hã ãgelц
(deported to Nezsider and Sopron) etc.23
The treatment they were subjected to was inhuman; Hunedoara priest
Sebastian Stanca describes the drama of that period: ,,The dungeonŢ of Cluj, Târgu-
Mureо, Odorhei and Szeged were filled wiţh prieŢţŢ, and ţhe ţhreaţening moţţo <Pahod na
Sopron!> was like a lullaby of a little owl [...] In these prisons, the Romanian priests were
degraded like as the most oppressed animals, along with all the robbers, vagabonds, thieves, rogues,
gypsies and prostitutes. They slept on empty planks without any bedding. Once or twice a year they
were given an armful of straw which soon became garbage. Insects of all kinds gnawed with
millions. Everyone had lice [...] The diet varied according to the type of prison, but in most cases
only once a day a piece of brown dry bread [...] More worrying, however, was the treatment during
investigations. Enchained, with chains cutting deep into the flesh, the detainees were dragged to the
instructional court. The inquiries were accompanied by clouts, punches, nudges and mistreatment.
The poor martyrs returned to the cells with their fingers crushed by hammers, their legs full of the
gendarmeŢ’ booţŢ heel plaţeŢ, wiţh deep woundŢ in ţheir cheŢţŢ, armŢ and back, full of blood, ţheir
cheeks swollen and full of bruises, their nails and hair pulled out, with their heads full of lumps and
bumps. Many of them were carried, tortured and more dead than alive, and were thrown with wild
swearing in the middle of the cell like unnecessary carcasses. In this Golgotha of 1914-1919 the
priests were outlawed as follows: 308 priests were locked up, 86 were imprisoned, 4 clergy were
killed, 4 were sentenced to hanging, 5 died in prison, 7 were exiled, and 35 suffering. In total 487

23 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii, passim; Grigorie N. Popescu, Preo imea românã, II, pp. 134-

142;цMirceaцPãcurariu,цPolitica statului ungar, pp. 260-275;цIdem,ц„Preo imeaцhunedoreanãцŢprijinitoare

aцnãzuin elorцpoporuluiцînцcurŢulцveacurilor”, in Mitropolia Banatului, year XVIII, no. 10-12, 1968, pp.
104-105;цIoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp. 20-29, 235-267.
178
 Nr. 3, 2017

priests. No priestesses were exempt; 19 were detained, imprisoned, exiled and sentenced to 15 years
in priŢon”.24
A contemporary testimony is also that of Greek-Catholic vicar Teofil
CriоanцofцHa eg:ц,,ThuŢ, direcţiveŢ were given ţhaţ Ha eg pariŢh and ţhe enţire valley of Ha eg
should be evacuated of the population from the age of 15 to the age of 55. All men were gathered by
ţhe gendarmeŢ and ŢoldierŢ and reţurned ţo Ha eg, ţhen embarked in freighţ wagonŢ and all of
ţhem, prieŢţŢ, docţorŢ and inţellecţualŢ, ţaken ţo NezŢider, near Lake Ferţö, and locked up wiţh
the Serb fugitives and prisoners. Here they were exposed to very harsh and inhuman treatment,
being forced to sleep on planks, to eat those badly prepared dishes, and for breakfast there was nettle
soup, no one being allowed to bring anything inside, not even if they paid for it with their own
money. After five weeks of suffering, they were taken to Sopron, where they were declared free, but
ţhey were noţ allowed ţo leave ţhe ciţy. Thaţ’Ţ how we Ţpenţ ţhree weekŢ here, ţhen we were allowed
to go back home, where we got at the end of October; the number of those locked up was over 3000
men”.25
Several clergymen were enrolled in the Austro-Hungarian army as priest-
confessors 26 and sent on various fronts, especially in Galicia and Italy. Thus,
OrţhodoxцprieŢţцIoanцDãncilãцfromцRâpaцRâme uluiцPariŢhц(ţodayцValeaцMãnãŢţirii,
AlbaцCounţy),цbornцinцMânerãuц(HunedoaraцCounţy),цonц2nd/14th June 1889 was
conscripted as a military priest between 1915 and 1918, as captain on the Italian
front; in the same capacity, in April-August 1919 he accompanied the Romanian
army in the ,,TiŢzaц Campaign”ц forц ţheц deŢţrucţionц ofц Belaц Kun’Ţц Hungarianц
Bolshevism. 27 Orţhodoxц prieŢţц Lauren iuц Cureaц fromц Devaц waŢц conŢcripţedц aŢц
captain between 1915 and 1918, serving a Romanian armed corps in Prague; there
he organized a choir, giving several artistic performances. On March 7th, 1916 he
asked the Central Committee of Astra in Sibiu to send 100 copies of the Alphabet
Book and several books of prayer and literature required by the Romanian soldiers
from the hospitals in the capital of the Czech Republic; 200 copies were made
available, accompanied by 4 packs of cards. In the autumn of 1918 he played an
active role in forming the ,,Horea Corps-RomanianцLegionцinцPrague”,цinvolvedцinц

24 Sebastian Stanca, Carmen Ţaeculare. Preo imea românã din Ardeal în Ţlujba idealului na ional, Cluj, 1927, pp.
15-17; for more details see: Mihai-Ocţavianц Groza,ц ,,Dinц iŢţoriaц maiц pu inц cunoŢcuţãц aц Mareluiц
Rãzboi.ц InŢţiţuireaц ,,grani eiц culţurale”,ц areŢţarea,ц încarcerareaц оiц deporţareaц preo ilorц româniц
ţranŢilvãneniц înц Ungariaц (1916-1918)”,ц inц Astra Salvensis, year III, no. 6, 2015, pp. 43-61; Mihai-
Octavian Groza, Diana-MariaцDãian,ц,,DiŢplacemenţŢцofцPopulaţionŢцinцţheцYearŢцofцţheцGreaţцWar.ц
The Arrest, the Incarceration and the Deportation of the Romanian Transylvanian Priests in the
West Hungary (1916-1918)”,цinцRoberţцMieczkowŢki (editor), Między Geopoliţyką a Emigracją, Warsaw,
Armagraf Printing Press, 2016, pp. 11-32.
25 IoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp. 13-14.
26 Iuliu-Marius Morariu, ,,Monahismul catolic francez în timpul Primului RãzboiцMondial”,цinцAstra

Sabesiensis, no. 1, 2015, p. 139.

27 Maria Razba, PerŢonaliţã i hunedorene, p. 143.

179
 Astra Sabesiensis

the Czech revolution that broke out on October 28th.28 Other priests participating
on the battlefields of Italy, Poland and Russia were Sebastian Rusan of Vulcan,
Silviuц Andricaц ofц Sârbiц (lockedц upц onц aц priŢonц camp),ц Serafimц Berariuц ofц Ve el-
Vulcez,ц Avramц Boţiciц ofц Hãr ãgani,ц Alexandruц Sţoicaц ofц Fizeо,ц Ioanц Ignaţonц ofц
Ormindea (Orthodox), George Fireza of Uricani, Ioan Bejan of Mintia (Greek-
Catholic) etc.29
In the ,,Report of the Military Attache Bureau of the Romanian Legation
fromц Romeц ţoц ţheц Generalц Secreţariaţц ofц ţheц MiniŢţryц ofц War”ц inц BuchareŢţ,ц
bearing the date of September 14th, 1919, a short profile of another Hunedoara
confessor is made: ,,Priest Felea Ioan [Irineu Felea, the brother of the better-known Orthodox
theologian Ilarion Felea from Valea Bradului]. Through the imposing way he does the divine
service and the beautiful sermons he delivers, he truly honours our clergy. This priest also
distinguishes himself due to his patriotic feelings and his love for the soldiers. He is a true parable
for hiŢ comradeŢ, repreŢenţing our clergy wiţh ţhe moŢţ praiŢeworţhy digniţy”.30 A participant in
the struggles on the western frontier of Austro-Hungary, the future protosingelos
was in the autumn of 1918 among those who organized the Romanian Volunteer
Legion of Italy, made up of former Transylvanian prisoners willing to fight for the
counţry’Ţц reunificaţion.ц Afţerц ţheц war,ц inц 1919-1923, he worked in Rome as a
representative of the Red Cross of Romania, entrusted by the Government from
Bucharest with bringing home the bones of the Romanian soldiers from Ardeal
and Bucovina fallen into battle on foreign territory or with the arrangement of
suitable cemeteries for them. On his return, he was appointed chairperson of the
,,AŢŢociaţionцofцTranŢylvanianцVolunţeerŢцfromцWorldцWarцI”.31
The elementary Romanian schools, set up and financially supported by the
ChurchцdidцnoţцeŢcapeцţheц,,vigilance”цofцţheцHungarianцauţhoriţieŢ,цţheцouţbreakцofц
the First World War, and especially the disastrous withdrawal of the Romanian
Army in the autumn-winter of 1916 being considered a good opportunity to finally
reŢolveцţhiŢц,,problem”.цAŢцŢuch,цaцfirŢţцmeaŢureцwaŢцţoцconŢcripţцonцţheцfronţцnoţц
fewer than 357 teachers; other 158 were declared fit. In other words, more than
two-thirds of them, namely 515 teachers of the total 763, were sent to sacrifice for a

28 Vicţorц нuiaga,ц ConŢiliul Na ional Român din Deva. 1918-1919, Deva, 1994, pp. 85-86;ц Dorinц Go ia,ц
„Dinц coreŢponden aц preo ilorц româniц rãŢpândiţoriц deц culţurãц na ionalãц peц fronţurileц оiц Ţpiţaleleц
PrimuluiцRãzboiцMondial”,цinцMitropolia Ardealului, year XXVI, no. 7-9, 1981, p. 624, n. 3.
29 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii, passim; Maria Razba, PerŢonaliţã i hunedorene, p. 201, 263;

Nicolae Edroiu (editor), Comuna Ve el. Sţudiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact Printing
PreŢŢ,ц2002,цp.ц98;цCoŢminцPan uru,цVia a biŢericeaŢcã a românilor din parohia orţodoxã Bejan-Mintia. Istorie,
culţurã, adminiŢţra ie parohialã, Arad, „AurelцVlaicu”цUniverŢiţaryцPrinţingцPreŢŢ, 2010, p. 57.
30 Gheorghe Nicolescu, Gheorghe Dobrescu, Andrei Nicolescu, Preo i în lupţa penţru Marea Unire

(1916-1919),цBucureоţi,ц2000,цp.ц421.
31 MirceaцPãcurariu,цDic ionarul ţeologilor români, 3rd edition, Sibiu, Andreiana Printing Press, 2014, pp.

241-242.
180
 Nr. 3, 2017

foreignц cauŢe.ц Ofц ţhoŢeц lefţц behind,ц manyц wereц draggedц ţhroughц ,,reŢounding”ц
proceŢŢeŢ,цandцwereцţhenцconvicţed,цbaŢedцonцficţiţiouŢцallegaţionŢцofц,,ţreaŢon”,цţoц
years of imprisonment or exile in the counties of Sopron, Zombor and Becicherecu
Mare.32
HereцareцŢomeцexampleŢ.цTeacherцRomulцMunţeanuцfromцGlodghileоţiцwaŢц
condemned because he spread among the villagers the idea that the big taxes they
pay would be more lax if Transylvania would unite with Romania. Teacher Nicolae
Voina of Vaidei was imprisoned in Sibiu because, at the closing ceremony of the
1915/1916 school year, he would have said before the students: ,,May the Lord do so
ţhaţ nexţ year you do noţ need iţ anymore [ţhe Hungarian language]!”. Moreover, as he ,,shares
Dacian-Romanian feelingŢ”, he was considered by the authorities to be ,,incompatible with
ţhe ŢţaţuŢ of a Hungarian ciţizen”. At the Deva trial in January 1918, he courageously
stated that ,,in leŢŢ ţhan a year we will be able ţo Ţpeak Romanian”. For ,,action against the
Ţţaţe”, ,,Ţţaţe infideliţy” or ,,unpaţrioţic aţţiţude” teachers Ioan Moga from Vinerea (now
inц Albaц Counţy),ц Ioanц Brâncoveanuц fromц Hunedoaraц andц ţheц enţireц familyц ofц
deceaŢedцţeacherцGheorgheцнandorцfromцLupeniцwereцŢenţenced.33
The second measure, taken in 1917 at the initiative of the same minister
Apponyi, aimed at creating a so-called ,,culţural area”, i. e. the transfer of the
Romanian schools from the southern and eastern frontiers of Transylvania
(BiŢţri a-NãŢãud,ц ThreeцChairŢ,ц Braоov,цFãgãraо,ц TârnavaцMare,ц Sibiu,ц Hunedoaraц
andц Caraо-Severin) to the state, instead 1600 state primary schools and 800
kindergartens being in operation. A ,,Ţpecial commiŢŢioner” was appointed in the
person of Baron Emil Horvath Petrichevich, who was charged with supervising the
school division. In addition, in July 1918 it was decreed the expropriation of the
Ţchoolц buildingŢц inц ţheц ,,menţioned”ц area.34 Only December 1st, 1918, to whose
preparation numerous teachers from Hunedoara contributed, as already mentioned,
ended these arbitrary measures.
The political events from the autumn of 1918 found the inhabitants of the
present Hunedoara County on duty again. Thus, among the artisans of the
,,Declaraţion”цfromцOradeaцofцSepţemberц29th/October 12th, 1918 proclaiming the
independenceцofцţheцRomanianцnaţionцwaŢцalŢoцAurelцVladцfromцOrãоţie;цheцwaŢц
also elected a member on 30th October/12th November 1918 in the newly
eŢţabliŢhedц ,,Cenţralц Romanianц Naţionalц Council”,ц ţheц cenţralц bodyц ofц ţheц
Romanian struggle for unification. Other inhabitants of Hunedoara were part of
the Central Command of the Romanian National Guards: Major Alexandru Vlad,
Capţainц MoiŢeц Riоcu aц eţc.ц Aц Ţpecialц conţribuţionц waŢц madeц byц ţheц 64th Infantry

32 Ioan Matei, нcoala noaŢţrã оi rãzboiul, Sibiu, 1915, pp. 22-23.

33 Viorel Lupu, нcoala hunedoreanã оi Marea Unire. Valen e educa ionale în perioada 1860-1918 оi conţribu ii ale
Ţlujiţorilor оcolii la realizarea Unirii TranŢilvaniei cu România, Cluj-Napoca, 2008, pp. 143-148.
34 MirceaцPãcurariu,цIstoria Bisericii, volume III, pp. 380-382.

181
 Astra Sabesiensis

RegimenţцofцOrãоţie,цwhichцhelpedцeŢtablish the ,,Central Senate of the Romanian

OfficerŢцandцSoldierŢцofцTranŢylvania,цBanaţцandцBucovina”ц(baŢedцinцVienna),цwiţhц
an essential role in taking control over Transylvania. 35 In parallel, Romanian
National Guards and Councils were established in the county: Ilia (November 2nd),
Brad and Hunedoara (November 5th),цDevaцandцOrãоţieц(Novemberц7th),цPeţroоaniц
(November 8th) etc.36
Among the chairpersons, vice-presidents and members of the Romanian
National Councils were also archpriests Cornel Popescu fromцHa eg,цIoanцDobreц
from Deva, Vasile Damian from Brad, Ioan Pop from Hunedoara, Iosif Morariu
from Dobra, Constantin Moldovan from Ilia, Ioan Popovici from Geoagiu, Ioan
DumaцfromцPeţroоani,цVaŢileцDomоaцfromцOrãоţieц(Orţhodox),цNicolaeцMunţeanuц
from SarmizegeţuŢa,ц Nicolaeц Zugravц fromц Lupeniц andц Ioanц Jeneaц fromц Orãоţieц
(Greek-Catholic), respectively priests Serafim Berariu from Vulcez-Ve el,цGheorgheц
PopoviciцfromцSânţandrei,цIoanцнuiagaцfromцTeiu,цEmanuilцнuiagaцfromцLãpuоnic,ц
IuliuцJoŢanцfromцBrâznic,цAurelianцOpreanцfromцMihãieоţi,цIoanцSţanцfromцSoceţ,ц
Ioanц Sãlãgeanц fromц Sãcãmaо,ц Nicolaeц Ticuоanц fromц Bãţrâna,ц Dimiţrieц Munducaц
fromцFinţoag,цIoanцMorariuцfromцLãpugiuцdeцSuŢ,цAndreiцUrdeaцfromцTiŢa,цIoanц
Budoiц fromц Câmpuri-Surduc, Petru Jujan from Glodghileоţi,ц Ioanichieц Opreanц
fromц Boz,ц Romulц Iacobц fromц GuraŢada,ц Longinц Popaц fromц Tãţãrãоţi,ц Emanuelц
SimceцfromцZam,цTraianцMoţoraцfromцVor a,цSţefanцMeţeоцfromцBoholţ,цGeorgeц
нerbanц fromц Chergheо,ц Georgeц CopoŢц fromц CriŢţur,ц ConŢţanţinц Dãncilãц fromц
Mânerãu,цIoŢifцTiliceaцfromцHãrãu,цAlimpiuцOpreaцfromцSãcãrâmb,цEmilianцнincaц
fromц Hondol,ц Gheorgheц Gugaц fromц нoimuо,ц Nicolaeц Dumaц fromц Vãrmaga,ц
RomulцSabãuцfromцFolţ,цMironцOpreanцfromцGoţhaţea,цRomulцSabãuцfromцFolţ,ц
Pompiliu Popovici from Chitid, Nicolae Popa from Boоorod,цAţanaŢieцDajuцfromц
Fizeоţi,ц Ioachimц Cerbiceanц juniorц fromц Nucоoara,ц SebaŢţianц RuŢanц fromц Vulcan,ц
VicţorцнandruцfromцLupeniц(allцofцţhemцOrţhodox),цIoanцBejanцfromцMinţia,цIoanц
BuţnariuцfromцBãrbãţeniiцdeцSuŢ-Lupeni,цRomulцMiocцfromцPeţroоani,цVaŢile Bora
fromцCoroieоţi,цGheorgheцNicolaцfromцRâuцAlb,цIoanцBocãniciuцfromцPui,цBaŢiliuц
ComeŢц fromц нerel,ц Aurelц Mãrilãц fromц Silvaоuц deц JoŢ,ц Silviuц Popaц fromц Cârneоţi,ц
Aronц MihãeŢcuц fromц Luncaц Cerniiц deц SuŢ,ц Gheorgheц Todoranц fromц Paroоeni-
Vulcan, Ioan Maxer fromцClopoţiva,цIoanцPopцfromцPeоţeana,цPeţruцChe ianцfromц
DenŢuо,цPeţruцCondaцfromцPãucineоţi,цIacobцNiculeŢcuцfromцTuоţeaц(allцofцţhemц

35 Vicţorцнuiaga,ц Hunedorenii la Marea Unire, p. 15; DorinцPeţreŢc,ц IoanцLãzãreŢcu,ц Istoria Regimentului

cezar оi regeŢc nr. 64 Orãоţie (1860-1918), Deva, Corvin Printing Press, 2004, pp. 157-199.
36 Aurelц Decei,ц „ProceŢele-verbaleц aleц оedin elorц ConŢiliuluiц Na ionalц Românц dinц Devaц оiц alţeц

documente privind comiţaţulцHunedoaraцînцaniiiц1918-1919”,цinцSargetia. Acta Mvsei Devensis, no. V,

1968, p. 311; Vasile Netea, O zi din istoria Transilvaniei,цp.ц112;цVicţorцнuiaga,цHunedorenii la Marea Unire,
p.ц 15;цIoachimцLazãr,ц Românii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp. 47-85, 109-183;цIoachimцLazãr,цNicolaeц
Ceriоer,цHunedoara оi Marea Unire, pp. 51-99, 132-234.
182
 Nr. 3, 2017

GreekцCaţholic)цeţc.цInцaddiţion,цclergyцLauren iuцCureaцfromцDeva,цIoanцIgnaţonц
fromц Crãciuneоţiц (Orţhodox),ц Ioanц Buţnariuц fromц Bãrbãţeniiц deц SuŢ-Lupeni
(Greek-Catholic) etc. organized or were part of the headquarters of the Romanian
National Guards.37 Also, many teachers were among the members of the Romanian
National Councils and Guards; we mention only a few of them: Ioan Oltean from
нerel,ц IoŢifц Andricaц fromц Deva,ц Aronц Demianц fromц Orãоţie,ц Ioanц Anţal,ц Ioanц
SânţimbreanцandцNicolaeцIgnaцfromцDevaцeţc.38
About Orthodox Priest Adam Lula of Simeria, in a report prepared by
DevaцPreţor’ŢцOffice,цiţцwaŢцŢaidцţhaţц,,he took part in all the activities for the preparation of
the Alba-Iulia AŢŢembly and ţhe proclamaţion of ţhe Unificaţion”.39 And so, in the minutes
ofц ţheц ,,Naţionalц AŢŢemblyц ofц Romania”ц inц Ghelari,ц drawnц upц onц 6th November
1918, it was stated that ,,Romanian Orthodox local pariŢh, prieŢţ Gheorghe Hen ea, ŢpeakŢ ţo
those present from a high place about the great significance of the present days since the Romanians,
after a thousand years of slavery under the yoke of the Hungarians, today see themselves freed from
shameful ŢhackleŢ”, then urging ,,the assistants to act honestly towards all fellow citizens,
irrespective of their mother tongue, to prove to the world that the Romanians have noble hearts and
that they follows the prescriptions of Christian laws and precepts, casting bread to those who so far
have caŢţ ŢţoneŢ aţ ţhem”; among the signatories of the document are priests Axente
ãranц fromц Ghelariц (Greek-Caţholic)ц andц Teodorц Murgãuц fromц Rudaц
(Orthodox).40
After the failure of the Arad negotiations with the representatives of the
Hungarian Government held on 13th-14th November 1918 (Victor Bontescu from
Ha egцţookц parţцonц behalfцofцţheцpeopleцofцHunedoara),ц ţheцRomanianцNaţionalц
Council launched on November 15th a call to the Transylvanian Romanian nation
by which it was asked to freely decide its destiny. On November 20th, the decision
to convoke a Great National Assembly in Alba-Iulia was announced on 1st
December 1918, to which delegates of all electoral circles, coming from all social
classes, elected by local communities by universal and equal vote were expected to
take part. In the days that followed (24th-27th November), in an atmosphere of
general liveliness, the official, ordinary and substitute delegates were nominated,

37 IonцFrã ilã,цVaŢileцIonaо,цDumiţruцBarna,цViorelцVânãţoruц(ediţorŢ),цPenţru liberţaţe оi uniţaţe na ionalã.

Documente hunedorene (1848-1920),ц Bucureоţi,ц 1990,ц pp.ц 375-381;ц Vicţorц нuiaga,ц Hunedorenii la Marea
Unire, pp. 22-67, 86-114;ц Ioachimц Lazãr,ц Românii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp. 51-56, 230; Ioachim
Lazãr,цNicolaeцCeriоer,цHunedoara оi Marea Unire, pp. 54-61.
38 Viorel Lupu, нcoala hunedoreanã оi Marea Unire, p. 155, 172-174.
39 IoachimцLazãr,цCameliaцSţârceŢcu-Enãchi ã,цMonografia oraоului Simeria, Deva, Emia Printing Press,

2008, p. 80.
40 Viorel Lupu, нcoala hunedoreanã оi Marea Unire, pp. 156-158.

183
 Astra Sabesiensis

and the legal representatives of institutions, associations and unions.41 Everywhere,

the Hungarian landowners, notaries, mayors and gendarmes were disarmed and
banished; violence recurred in many localities. Confrontations left behind destroyed
households, devastated offices of institutions, dead, wounded, widows and orphans
on both sides. The Hungarians, who were in retreat, ordered executions; 20
peasants were shot in the village of Ohaba while working the field.42
At the same time, the ,,adheŢionŢ”ц orц ,,credenţialŢ”ц wereцformedц ţhroughц
which the inhabitants of the towns and villages of Hunedoara expressed their free
andц unanimouŢц deŢireц ţoц joinц TranŢylvaniaц ţoц ,,Moţherland”. 43 Entitled ,,Our
deciŢion”, they generally had the following content: ,,The community of the Romanian
people in the village of [name of settlement], at our own urgency and without any force or lure on
either side, reveals the burning desire that enlivens the heart of every Romanian and declares that
the unspoilt desire is: We want to be joined with the Romanian territory of Transylvania, Banat,
Hungary and Maramureо ţo ţhe Kingdom of Romania, under ţhe conţrol of HiŢ MajeŢţy, King
Ferdinand! In this decision we lay down everything that our ancestors wanted, everything that
warms us who are present here, and everything that will always exalt our children and
grandchildren. So help us God! This decision is entrusted to [names of delegates, date, place and
ŢubŢcripţionŢ]”. The illiterate put their finger on the sign of the cross next to their
name, according to the custom of the age.44 The priests and confessional teachers
ofц Hunedoaraц appearedц invariablyц onц allц ţheц liŢţŢц ofц ,,credenţialŢ”ц Ţenţц ţoц Alba-
Iulia.45
On behalf of the hundreds of thousands of Romanians at home, the 165
delegates of the Hunedoara lands (ordinary, temporary, legal, representatives of
financialц ŢocieţieŢ,ц ofц ţheц ,,Romanianц Women’Ţц Unionц ofц Hungary”,ц ofц ţheц
,,RomanianцWomen’ŢцMeeţingцinцHunedoaraцCounţy”,цofцţheц,,RomanianцTeacherŢ’ц
Meeţing”,ц ţheц ,,Romanian Socieţyц ofц TradeŢmen”,ц ,,AŢţra”ц Culţuralц Socieţyц eţc.),ц
representing 13,4% of the Transylvanian delegates, shouted in one voice: ,,We want
ţo uniţe wiţh ţhe Counţry!”. They had the signatures of all the towns and villages in the
41 Paulц Abrudan,ц Mirceaц Sţoia,ц „Conţribu iaц hunedorenilorц laц deŢãvârоireaц uniţã iiц deц Ţţaţц aц

României”,цinцSargetia. Acta Mvsei Devensis, no. XV, 1981, pp. 264-266;цIoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-
vestul Transilvaniei, pp. 86-89.
42 Ocţavianц Floca,ц Vicţorц нuiaga,ц Ghidul jude ului Hunedoara, Deva,ц 1936,ц p.ц 112;ц Ionц Frã ilã,ц VaŢileц

Ionaо,ц „Aporţulц popula ieiц dinц jude ulц Hunedoaraц laц unireaц TranŢilvanieiц cuц România”,ц inц Sargetia.
Acta Mvsei Devensis, no. XIV, 1979, p. 466; Ion Lungu (editor), Din ţrecuţul de lupţã, pp. 242-247;
IoachimцLazãr,цRomânii din sud-vestul Transilvaniei, pp. 43-46;цIoachimцLazãr,цNicolaeцCeriоer,цHunedoara
оi Marea Unire, pp. 40-50.
43 Ioachimц Lazãr,ц Românii din Ţud-vestul Transilvaniei, pp. 90-94, 100-105, 183-225;ц Ioachimц Lazãr,ц

NicolaeцCeriоer,цHunedoara оi Marea Unire, pp. 236-314.

44 VaŢileц Ionaо,цRoоcani, Mihãieоţi, Panc, Panc-Sãliоţe. File de iŢţorie, Deva, Emia Printing Press, 2002, p.

66.
45 IonцFrã ilã,цVaŢileцIonaо,цDumiţruцBarna,цViorelцVânãţoruц(ediţorŢ),цPenţru liberţaţe оi uniţaţe na ionalã,

pp. 365-366.
184
 Nr. 3, 2017

county; 29.431 signatures were preserved from 153 settlements in Hunedoara

County. The official delegations were led by Francisc Hossu-Longin (for Deva),
Gheorgheц Dubleоiuц (forц Hunedoara),ц Vicţorц BonţeŢcuц (forц Ha eg),ц lawyerц Aurelц
Vladц(forцOrãоţie),цIoŢifцCiŢerц(forцPeţroоani)цand lawyer Nicolae Robu (for Baia de
Criо).цAmongцţheцdelegaţeŢ,ц48цwereцfromцDeva,ц43цfromцHa eg,ц24цfromцDobra,ц
15цfromцOrãоţie,ц14цfromцţheцLandцofцOrãоţie,ц13цfromцBaiaцdeцCriоцandц8цfromц
Hunedoara; in another clasification, 70 were peasants, 18 craftsmen, 14 teachers, 13
archpriests, 10 lawyers, 9 priests, 8 housewives, 5 teachers, 5 miners, 3 bank
directors, 2 doctors, 2 traders, 1 accountant, 1 mayor, 1 owner, 1 public servant and
1 midwife. Hunedoara inhabitants, as origin, were some delegates from other
counţieŢ:ц Silviuц Dragomirц (ţeacherц inц Sibiu),ц AmoŢц Frâncuц (lawyerц inц Cluj),ц
Alexandruц Vladц (acţiveц majorц inц Arad),ц Adamц Grozaц (prieŢţц inц Coоţeiuц Mare),ц
SebaŢţianц Sţancaц (prieŢţц inц Sebeо),ц SebaŢţianц Olariuц (archprieŢţц inц Fãgeţ),ц Ioanц
Demian (lawyer in Sânnicolauц Mare)ц andц Dimiţrieц NiŢţorц (fromц Cluj).ц Inц
recognition of the merits of the people of Hunedoara, two of them were elected
secretaries of the National Assembly Office (Silviu Dragomir and Iosif Ciser) and
two other members of the Transylvanian Conducting Council (Aurel Vlad and
Victor Bontescu); among the speakers of the Assembly, as a speaker at one of the
14цŢţandŢцinŢţalledцwaŢцPeţruцGrozaцfromцBãcia.46
The archpriests designated to represent Hunedoara County officially in
Alba-Iulia on 1st December 1918 were the following: Vasile Damian from Brad,
IoŢifц Morariuц fromц Dobra,ц Cornelц PopeŢcuц fromц Ha eg,ц VaŢileц Domоaц fromц
Orãоţie,ц Ioanц Dobreц fromц Devaц (repreŢenţedц byц prieŢţц DioniŢieц Bobeiц fromц
Petreni), Ioan Popovici from Geoagiu (Orthodox) and Nicolae Bolboca from Baia
deцCriо,цTeofilцCriоanцfromцHa eg,цNicolaeцMunţeanuцfromцSarmizegeţuŢa,цNicolaeц
Zugravц fromц Lupeni,ц Ioanц Popц fromц Hunedoara,ц Ioanц Sţupineanц fromц Bobâlna,ц
Ioanц Jeneaц fromц Orãоţieц (Greek-Catholic). They were joined by 10 priests: Iosif
Tilicea from Hãrãu,ц Mirceaц Opreaц fromц Cerţejuц deц SuŢ,ц Mironц Opreanц fromц
Goţhaţea,ц Ioanц Budoiuц fromц Câmpuri-Surduc,ц Gheorgheц Hen eaц fromц Ghelari,ц
ZahariaцTiliceaцfromцVaideiц(Orţhodox)цandцValerцMunţeanцfromцVe el,цSepţimiuŢц
IonaоцfromцToţeоţi,цAnţonцHigiaцandцRomulцCriоanцfromцCugirц(Greek-Catholic);
Orţhodoxц clergymenц Adamц Grozaц fromц Toţiaц (prieŢţц inц Coоţeiuц Mare-Timiо),ц
SebaŢţianцSţancaцfromцPeţroоaniц(prieŢţцinцSebeо)цandцSebaŢţianцOlariuцfromцBurjucц
(archprieŢţцinцFãgeţ),цbornцinцţheцcurrenţцcounţy.47

46 Paul Abrudan,ц Mirceaц Sţoia,ц „Conţribu iaц hunedorenilor”,ц p.ц 267;ц Adelaц Herban,ц „Parţicipan iц
hunedoreniцlaцMareaцUnire”,цinцSargetia. Acta Mvsei Devensis, no. XVIII-XIX, 1984-1985, pp. 309-312;
Vicţorц нuiaga,ц Hunedorenii la Marea Unire, pp. 21-70;ц Ioachimц Lazãr, Nicolaeц Ceriоer,ц Hunedoara оi
Marea Unire, pp. 100-123.
47 Vicţorц нuiaga,ц Hunedorenii la Marea Unire, pp. 22-75;ц Ioachimц Lazãr,ц Românii din Ţud-vestul

Transilvaniei, pp. 183-225;цIoachimцLazãr,цNicolaeцCeriоer,цHunedoara оi Marea Unire, pp. 236-314.

185
 Astra Sabesiensis

Besides the official messengers, many other priests and teachers from
Hunedoara attended the event, for, according to a contemporary testimony, ,,every
village with its delegates, with boards stating the name of the village, the leaders of the village in the
forefronţ, prieŢţŢ and ţeacherŢ, each wiţh a huge ţricolor flag flying in ţhe wind were preŢenţ”. 48
Among the teachers we mention the following: Gheorghe Chibelean from
Herepeia, Augustin Pop-Bociaţц fromц Minţia,ц Adamц Popoviciц fromц Ve el,ц Ioanц
ComоaцfromцLeоnic,цTraianцLupeaцfromцCugirц(ţodayцinцAlbaцCounţy),цTomaцRoоuц
fromцDobra,цIoanцPopoviciцfromцSânţandrei,цPeţruцIncicãuцfromцBrâznic,цAndreiц
Ciovicãц fromц Sãcãmaо,ц Andreiц Grecuц fromц SarmizegeţuŢa,ц Ioanц Cioarãц fromц
Lupeni, Ioan Branga and Constantin Baicu fromц Orãоţie,ц Andreiц Luduц fromц
Hunedoara,цNicolaeцCre uцfromцCâmpuri-Surduc etc.49
Other approximately 20.000 Hunedoara inhabitants, representing one fifth
of the total number of Romanian participants in the historic Assembly, also ratified
thorough a plebisciţeцţheцdeciŢionцofцuniţingцTranŢylvaniaцwiţhц,,Moţherland”.цForц
the good conduct of the events, a Hunedoara company participated at the request
of the Romanian National Guard in Alba. With the same enthusiasm, those left at
home gathered in animated gatherings, sending telegrams of congratulation and
adhesion to the works of the National Assembly in Alba-Iulia. As it was a Sunday,
aţц10цo’clockцţheцbellŢцofцallцţheцchurcheŢцinцţheцcounţyцŢţarţedцţoцţoll,цheraldingцţoц
hundreds of thousands of Hunedoara inhabitants the start of the historic gathering;
the priests blessed those present, preached about the solemnity of the moment, and
prayed for this new beginning. There were celebrations everywhere.50
Quartered at a distance, in order to avoid suspicion of military pressure for
the great event, the 10th Hunters Romanian Army Regiment led by colonel Oprescu
did not appear in the county until mid-December. On the morning of December
13th, 1918, the Romanian soldiers received an emotional welcome in the central
ŢquareцofцDeva.цInцţheцcourŢeцofцţheцŢameцday,цfromцţheцrailwayцŢţaţionцinцBrãniоca,ц
a strong Hungarian attack was launched against the Romanian soldiers charged
wiţhцguardingцţheцbridgeцoverцţheцMureоцRiver;цwiţhouţцanyцRomanianцloŢŢ,цţheцţwoц
Hungarian armored trains, it had been tried, unsuccessfully, to stop them in Zam
and Ilia, were forced to withdraw. After these events, the Romanian Army
advanced to Zam and Holdea, and on 19th December took over the cities of
Hunedoara,цHa egцandцPeţroоaniцwiţhouţцany incidents; by the end of the month,
the entire county was under Romanian control.51

48 Viorel Lupu, нcoala hunedoreanã оi Marea Unire, p. 163.

49 Vicţorцнuiaga,цHunedorenii la Marea Unire, pp. 25-65.
50 Vasile Netea, O zi din istoria Transilvaniei,цp.ц180;цнţefanцPaŢcu,цFãurirea Ţţaţului na ional uniţar român,

volume I, Bucharest, Romanian AcademyцPrinţingцPreŢŢ,ц1983,цp.ц214;цMirceaцPãcurariu,ц„Preo imeaц

hunedoreanã”,цp. 106.
51 Vicţorцнuiaga,цConŢiliul Na ional Român, pp. 55-58.

186
 Nr. 3, 2017

However, the tribute of blood of the people of Hunedoara continued. In

the anti-Communist campaign in Hungary in March-August 1919 aimed at the
abolition of the Bolshevik regime of Bela Kun, other sons of these lands fell (in
ebeaцaцcrucifixцwaŢцraiŢedцinцmemoryцofц ţheц50цŢoldierŢцkilledц inцţheŢeц fighţŢ).52
OrţhodoxцprieŢţцSilviuцAndricaцfromцSârbiцre-enrolled in 1919, also participating in
this new campaign of the Romanian Army.53
Towards the same consolidation of the unification, in January 1919 priests
Vicţorц нandruц (Orţhodox)ц fromц Lupeniц andц Ioanц Buţnariuц (Greek-Catholic) of
Lupeni-Bãrbãţeniiц deц SuŢ,ц ţookц parţц inц ţheц reŢţoraţionц ofц orderц inц ţheц Jiuц Valley,ц
disturbed by theцrevolţц ofцţheцHungarianцworkerŢ,ц Ţupporţingц ţheц,,HunţerŢ”ц 10th
Regiment sent to the area. During the same period, namely in January-February, the
new Romanian administration of the county was elected and validated, headed by
prefect Tom Vasinca (1919-1921), lawyer in Pui, former captain of the Romanian
volunţeerцcorpŢцfromцţheцconcenţraţionцcampцofцDarni aц(Ukraine).цFromцţhenцon,ц
the role of the Romanian National Councils and of the Romanian National Guards
ceased.54
The unification, therefore, had been accomplished. It was, of course,
necessary to take some firm steps to consolidate it. And the people of Hunedoara
were, this time too, doing their duty.

For Unity and Nation.

The People of Hunedoara in the Great War

(Abstract)

The year 1914 marked, at the level of the whole of Europe, the onset of a long and bloody
war;цorцţheц,,GreaţцWar”,цaŢцiţцiŢцknownцinцhiŢţory.цAŢцaцcomponenţцparţцofцHungaryцaţцţhaţцţime,ц
Transylvania was therefore dragged in an armed clash that did not belong to it. Thousands of
inhabitants of the present county of Hunedoara fought with a gun in their hands on a huge front,
stretching from Galicia to northern Italy. Both the Orthodox and Greek-Catholic Church of
Hunedoara, through its ministers (priests and teachers from the Romanian confessional schools), had
its contribution to the passions of those years, as well as to the achievement of the most important
national goal: the Great Union of Alba-Iulia on 1st December 1918.
Keywords: World War I, deportations, prisons, the Great Union of 1st December 1918,
the Church of Hunedoara.

52 OcţavianцFloca,цVicţorцнuiaga,цGhidul jude ului Hunedoara, Deva, 1936, p. 163.

53 Grigorie N. Popescu, Preo imea românã, volume II, p. 134, 140-141;цIoachimцLazãr,цRomânii din Ţud-
vestul Transilvaniei, p. 230.
54 Vicţorцнuiaga,цHunedorenii la Marea Unire, pp. 59-82.

187
Astra Sabesiensis

188
 Nr. 3, 2017

CONSIDERA II PRIVIND IMPLICAREA ÎN REALIZAREA MARII

UNIRI A STUDEN ILOR TEOLOGI ROMÂNI DIN
TRANSILVANIA, CARE AU STUDIAT LA CERNÃU I ÎN PERIOADA
1875-1918

Dr. Rãzvan Mihai Neagu

Colegiul Tehnic Turda

UniverŢiţaţeaцdinцCernãu iцaцfoŢţцcreaţãцînцanulц1875,цlaцdiŢţan ãцdeцunцŢecolц

deц laц inţrareaц Bucovineiц înц componen aц Imperiuluiц HabŢburgic. 1 Auţoriţã ileц
imperialeцauцdoriţ,цaŢţfel,цŢãцînţãreaŢcãцlegãţurileцdinţreцcenţrulцvienezцоiцŢocieţaţeaц
localãцcernãu eanã,цînfiin areaцuniverŢiţã iiцŢervind,цaŢţfel,цоiцpropagandeiцoficialeцaц
ŢţaţuluiцauŢţriac.цPeцdeцalţãцparţe,цinŢţiţu iaцdeцînvã ãmânţцŢuperiorцaveaцcaцŢarcinãц
Ţãцacopereцnevoileцeduca ionaleцaleцuneiцzoneцdinamiceцeconomic.цDeciziaцfinalãц
deц înfiin areц aц UniverŢiţã iiц dinц Cernãu iц aц luaţ-oц împãraţulц Franzц JoŢeph,ц careц aц
Ţemnaţц decreţulц imperialц deц înfiin areц laц Palaţulц Schönbrunn,ц laц 30ц Ţeptembrie
1875.цNouaцinŢţiţu ieцdeцînvã ãmânţцŢuperiorцaцpurţaţ,цpânãцînцanulц1918,цnumeleц
împãraţuluiц fondaţor,ц ,,Franzц JoŢephц UniverŢiţäţ”ц Ţauц ,,Almaц Maţerц FranciŢco-
JoŢephina”.2 InaugurareaцoficialãцaцcurŢurilorцuniverŢiţareцaцavuţцlocцlaц4цocţombrieц
1875цînţr-un cadru solemn.3 UniverŢiţaţeaцdinцCernãu iцeraцceaцmaiцeŢţicãцinŢţiţu ieц
deцînvã ãmânţцŢuperiorц dinцAuŢţria,цdarц оiцceaц maiц micã.4 Eaцaц foŢţцconcepuţãцоiц
creaţãцcaцoцinŢţiţu ieцgermanã,цcareцaveaцcaцŢcopцrãŢpândireaцоiцpromovareaцculţuriiц
germane înţr-oц provincieц (Bucovina)ц eţerogenãц dinц puncţц deц vedereц eţnic.ц
UniverŢiţaţeaцdinцCernãu iцaцfoŢţцunulцdinţreцinŢţrumenţeleцpoliţiciiцdeцgermanizareц
aцBucovineiцimaginaţãцоiцpuŢãцînцpracţicãцdeцauţoriţã ileцimperialeцvieneze.цPrimulц
recţorц alц UniverŢiţã iiц dinц Cernãu iц aц foŢţц juriŢţulц ConŢţanţinц TomaŢciucц (1840-
1889), care provenea dintr-oцfamilieцmixţãц(ţaţãlцeraцruţean,цiarцmamaцromâncã).5

1 Gheorghe Platon (coordonator), IŢţoria Românilor, volum VII, ţom II, De la Independen ã la Marea Unire
(1878-1918),цBucureоţi,цEdiţuraцEnciclopedicã,ц2003,цp.ц550.
2 Constantin Ungureanu, Bucovina în perioada Ţţãpânirii auŢţriece: 1774-1918,цChiоinãu,ц EdiţuraцCiviţaŢ,ц

2003, p. 223.
3 Vasile Lipan, Alma Mater Cernautensis,цBucureоţi,цEdiţuraцFarmaceuţicã,ц1999, p. 3.
4 LucianцNaŢţaŢã,цIţinerarii Ţpre lumea Ţavanţã. Tineri din Ţpa iul româneŢc la Ţţudii în Ţţrãinãţaţe (1864-1944),

Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, p. 34.

5 Vasile Lipan, Alma Mater Cernautensis, p. 6.

189
 Astra Sabesiensis

ConŢţruiţãц peц ţiparulц claŢicц medieval,ц UniverŢiţaţeaц dinц Cernãu iц aц avuţ,ц

ini ial,ц ţreiц faculţã i:ц ţeologieц greco-orienţalãц (orţodoxã),ц drepţц оiц filoŢofie. 6 Din
puncţulц deц vedereц alц organizãrii,ц inŢţiţu iaц academicãц dinц Cernãu iц înregiŢţraц oц
premierã:ц eraц Ţinguraц univerŢiţaţeц dinц AuŢţro-Ungaria care avea o facultate de
ţeologieц orţodoxã.ц Înц cadrulц aceŢţeiaц Ţ-a format eliţaц inţelecţualãц orţodoxãц dinц
monarhiaц dualiŢţãц оiц nuц numai.ц InŢţiţu iaц deц învã ãmânţц beneficiaц deц unц corpц
profeŢoralцdeцeliţãцfoarţeцbineцpregãţiţ,цformaţцmaiцaleŢцdinцprofeŢoriцromâni,цdarцоiц
ruteni.
Înц perioadaц1875-1918, la Facultatea de Teologie din cadrulцUniverŢiţã iiц
dinцCernãu iцauцfoŢţцînmaţricula i,цconformцcalculelorцnoaŢţre,цunцnumãrцdeц65цdeц
Ţţuden iц româniц originariц dinц Ungariaц (TranŢilvania,ц Banaţц оiц Criоana).ц Dinţreц
aceоţia,цceiцmaiцnumeroоiцauцfoŢţцbãnã enii,ц32,цînцţimpцceцzeceцţineriцerau originari
dinцCriоana,цreŢţul,ц23,цdinцTranŢilvania.
DacãцneцreferimцlaцTranŢilvania,ц23цdeцţineriцromâniцoriginariцdinцaceaŢţãц
regiuneцauцŢţudiaţцţeologiaцlaцCernãu iцînцperioadaцanalizaţãцdeцnoi.цCeiцmaiцmul iц
dinţreц ţranŢilvãneniц (cinci),ц erauц originariц dinц comiţaţulц Fãgãraо,ц urma iц
îndeaproapeц deц ceiц dinц comiţaţulц Braоovц (paţru).ц Câţeц ţreiц dinţreц Ţţuden iц erauц
originariцdinцcomiţaţeleцSibiu,цBiŢţri a-NãŢãudцоiцSolnoc-Dãbâca.цDoiцerauцoriginariц
dinцcomiţaţulцAlbaцdeцJoŢ,цînцţimpцceцcomiţaţeleцCluj,цMureо-TurdaцоiцHunedoaraц
auцfoŢţцreprezenţaţeцcuцcâţeцunцŢţudenţцfiecare.цSunţцconŢemnaţeц22цdeцlocaliţã iц
diferiţe,ц douãц perŢoaneц fiindц originareц dinц Sãliоţe.ц Deoareceц TranŢilvaniaц eŢţeц oц
zonãцeţerogenãцdinцpuncţцdeцvedereцeţnicцоiцconfeŢional,цconŢiderãmцcã se impune
oц analizãц maiц aprofundaţãц aц originilorц Ţţuden ilorц proveni iц deц aici.ц AŢţfel,ц Ţeц
remarcãц fapţulц cãц peŢţeц jumãţaţeц (12)ц dinţreц Ţţuden iiц deц aiciц Ţunţц originariц dinц
Ţudulц TranŢilvanieiц (comiţaţeleц Fãgãraо,ц Sibiuц оiц Braоov),ц zonãц cuц puţerniceц оiц
reprezenţaţiveц comuniţã iц româneоţi,ц înц majoriţaţeц deц confeŢiuneц orţodoxã.ц Dinц
eŢţulцTranŢilvanieiцprovinцceiцţreiцŢţuden iцoriginariцdinцcomiţaţulцBiŢţri a-NãŢãud,ц
precumц оiц celц dinц comiţaţulц Mureо-Turda. Transilvania de nord-vest este
reprezenţaţãцdeцceiцţreiцŢţuden iцoriginariцdinцcomiţaţulцSolnoc-Dãbâca,цprecumцоiц
deцcelцdinцcomiţaţulцCluj.цDinцzonaцcenţralãцaцTranŢilvanieiцprovinцceiцdoiцŢţuden iц
originariц dinц comiţaţulц Albaц deц JoŢ,ц înц ţimpц ceц unц alţц Ţţudenţц proveneaц dinц
comitatul Hunedoara.
Marea Unire de la 1918 a reprezentat unul dintre momentele fundamentale
оiц definiţoriiц aleц iŢţorieiц românilor.ц Penţruц primaц daţã,ц majoriţaţeaц românilorц dinц
arealul carpato-danubiano-pontic s-auцuniţцînţr-un singur stat coerent sub sceptrul
regeluiц Ferdinandц Iц Înţregiţorul.ц AceŢţц momenţц aц foŢţц rezulţaţulц împrejurãrilorц
favorabileцdeцlaцŢfârоiţulцanuluiц1918.цConţribu iaцpenţruцîmplinireaцidealuluiцuniriiцaц
foŢţцvizibilãцaţâţцlaцnivelulцeliţei,цcâţцоiцalцmaŢelorц ãrãneоţi.цCumцeraцоiцfireŢc,цMareaц

6 Nicolae Ciachir, Din istoria Bucovinei (1775-1944),цBucureоţi,цEdiţuraцOŢcarцPrinţ,ц1999,цp.ц66.ц

190
 Nr. 3, 2017

Unireц aц implicaţц оiц condi ionãrileц facţorilorц inţerniц оiц exţerni.ц Dinц rândulц celorц
interni, vom aminti puternicul curent de opinie pro-unionist, care s-aцmanifeŢţaţцînц
RomâniaцînцaцdouaцjumãţaţeцaцŢecoluluiцalцXIX-leaцоiцlaцîncepuţulцŢecoluluiцalцXX-
lea,ц precumц оiц miоcareaц na ionalãц aц românilorц dinц TranŢilvaniaц înц careц unц rolц
fundamental l-auц jucaţц Parţidulц Na ionalц Românц оiц celeц douãц biŢericiц româneоţiц
(ceaцorţodoxãцоiцceaцgreco-caţolicã).цDacãцfacemцvorbireцdeŢpreцfacţoriiцexţerni,цnuц
se poate trece cu vederea contextul interna ionalц favorabilц aceŢţuiц evenimenţ,ц
marcaţц deц Primulц Rãzboiц Mondialц (1914-1918)ц оiц deŢţrãmarea,ц laц Ţfârоiţulц lui,ц aц
imperiilorцmulţina ionale.цDeцaŢemenea,цnuцŢeцpoaţeцignoraцaţiţudineaцfavorabilãцaц
marilorц puţeriц europene,ц înц Ţpecialц aц Fran ei,ц conduŢãц la acea vreme de prim-
ministrul Georges Clemenceau.
Româniiц dinц TranŢilvaniaц auц оţiuţц Ţãц Ţeц organizezeц poliţicц оiц miliţar,ц
pregãţind,цaŢţfel,цmomenţulц1цdecembrieц1918.цPenţruцMareaцAdunareцNa ionalãц
de la Alba-Iuliaц auц foŢţц aleоiц 1228ц deц delega iц oficiali, care reprezentau 130 de
cercuriц elecţorale,ц dinц celeц 27ц deц comiţaţeц dinц TranŢilvania,ц Banaţ,ц Criоanaц оiц
Maramureо.цLaцAlba-IuliaцauцfoŢţцreprezenţaţeцţoaţeцpãţurileцŢociale,цdeцlaцepiŢcopi,ц
reprezenţan iцaiцоcolilor,цaiцŢocieţã ilorцculţurale,цaiцparţidelorцpoliţiceцromâneоţi,цaiц
meŢeriaоilor,ц aiц ţinerimiiц univerŢiţareц pânãц laц Ţimpliц ãraniц îmbrãca iц înц frumoŢulц
porţц popularц româneŢcц (peŢţeц 100.000ц deц oameni).ц EŢţeц foarţeц imporţanţц deц
ŢubliniaţцcaracţerulцplebiŢciţarцalцadunãriiцdeцlaцAlba-IuliaцоiцfapţulцcãцMareaцUnireц
nu s-aцfãcuţцîmpoţrivaцcuiva,цeaцfiindцdeciziaцliberцexprimaţãцaцmajoriţã iiцromâneоţiц
dinцTranŢilvania,цBanaţцоiцCriоana.
Laц aceŢţц momenţц imporţanţц alц iŢţorieiц româneоţiц auц luaţц parţeц оiц foоţiiц
Ţţuden iцaiцFaculţã iiцdeцTeologieцdinцCernãu i.цPrezen aцlorцlaцAlba-Iulia s-a datorat
fapţuluiц cãц mul iц dinţreц eiц auц reuоiţц Ţã-оiц aŢigureц unц viiţorц bunц fiindц laц aceaц daţãц
clericiцŢauцprofeŢori,цdevenind,цaŢţfel,цmembriiцdeцvazãцоiцdeцbazãцaiцcomuniţã ilorц
dinцcareц fãceauцparţe.цEiцauцfoŢţцdelega iцdeц diverŢeц auţoriţã iц localeц (inŢţiţu iiцdeц
învã ãmânţ,цpreŢã,цuniţã iцecleziaŢţice)цpenţruцaцleцreprezenţaцlaцAlba-Iulia,цfãcândц
parţeц dinц ceiц 1228ц deц delega iц aleоi.ц Dinţreц ei,ц Silviuц Dragomirц aц foŢţц deŢemnaţ,ц
prinţreцal ii,цnoţarцalцMariiцAdunãriцNa ionale.7 Înцconţinuare,цîiцvomцprezenţa,цînц
cadrulцunuiцţabelцalfabeţic,цînцcareцvomцprecizaцоiцinŢţiţu ia,цcareцi-a delegat.8
Înцcadrulцadunãriiцna ionaleцdeцlaцAlba-Iulia din 1 decembrie 1918 a fost
aleŢцunцMareцSfaţцNa ional,цcaцorganцprovizoriuцalцpuţeriiцde stat din Transilvania,
cuцrolцlegiŢlaţiv,цurmândцŢãцfunc ionezeцpânãцlaцunireaцdefiniţivãцcuцRomânia.цDinц
aceŢţцforцauцfãcuţцparţeцоiцpaţruцdinţreцfoоţiiцŢţuden iцdinцTranŢilvaniaцlaцFaculţaţeaц

7 нţefanц PaŢcu,ц Marea Adunare Na ionalã de la Alba Iulia. Încununarea ideii, a ţendin elor оi a lupţelor de
uniţaţe a poporului român, Cluj, s. n., 1968, p. 377.
8 IoanцI.цнerban,цNicolaeцJoŢan, Dic ionarul perŢonaliţã ilor unirii, Alba-Iulia, Editura Altip, 2003, passim;

Ion Popescu-Pu uri,ц нţefanц PaŢcuц (coordonaţori),ц 1918 la români. Documenţele Unirii, volum IX,
Bucureоţi,цEdiţuraцнţiin ificãцоiцEnciclopedicã,ц1989,цpp.ц404-405.
191
 Astra Sabesiensis

deцTeologieцdinцCernãu i.цEŢţeцvorbaцdeŢpreцSilviuцDragomir (profesor la Sibiu),

Nicolaeц Bãlanц (profeŢorц laц Sibiu),ц Ioanц Broоuц (profeŢorц laц Sibiu)ц оiц Pavelц Roоcaц
(profesor la Sibiu).9 Profesorul Silviu Dragomir a fost ales notar al Marelui Sfat
Na ional.10 Prezen aцfoоţilorцabŢolven iцaiцţeologieiцdeцlaцCernãu iцnu a fost un fapt
Ţurprinzãţor.цEiцŢ-auцremarcaţцînцacţiviţaţeaцlorцcaцŢuŢ inãţoriцaiцideiiцna ionaleцоiцaц
inţereŢelorц româneоţi,ц deц celeц maiц mulţeц oriц chiarц dinц perioadaц Ţţuden iei.ц Fiindц
perŢoaneцreprezenţaţiveцaleцcomuniţã ilorцdinцcareцauцfãcuţцparţe,цei auцavuţцоanŢaц
ŢãцparţicipeцlaцcelцmaiцimporţanţцmomenţцalцiŢţorieiцromânilorцоi,цaŢţfel,цŢãцinţreцînц
iŢţorie,цaducându-оiцconţribu iaцlaцrealizareaцunuiцmãre цideal.
DaţeleцavuţeцlaцdiŢpozi ieцaraţãцcã,цdinцceiц23цdeцŢţuden iцţeologiцromâniцdinц
Transilvania,цcareцauцŢţudiaţцlaцCernãu iцînţreцaniiц1875-1918,ц12цauцavuţцconţribu iiц
laц realizareaц Mariiц Uniri,ц chiarц dacãц laц nivelц local.ц Eiц facц obiecţulц prezenţuluiц
maţerial.цPenţruцceilal iц11,цînцŢţadiulцacţualцalцcerceţãrilor,цnuцavemцinforma ii,цcareц
ŢãцaraţeцimplicareaцlorцînцcelцmaiцimporţanţцacţцalцiŢţorieiцmoderneцaцromânilor.11

Implicarea foşţilor Ţţuden i ţeologi

de la Cernãu i în Marea Unire

Unaцdinţreцceleцmaiцimporţanţeцfiguriцaleцorţodoxieiцromâneоţiцdinцprimaц
jumãţaţeц aц Ţecoluluiц alц XX-lea a fost Nicolae Bãlan (1882-1955), mitropolitul
Transilvaniei. El s-aцnãŢcuţцînцlocaliţaţeaцBlãjeniiцdeцSuŢ,цcomiţaţulцBiŢţri a-NãŢãud,ц
înцfamiliaцpreoţuluiцVaŢileцBãlanц(1857-1921).12 Viiţorulцmiţropoliţцоi-aцfãcuţцŢţudiileц
Ţuperioareц laц Faculţaţeaц deц Teologieц dinц cadrulц UniverŢiţã iiц dinц Cernãu iц (1900-
1904).13 NicolaeцBãlanцaцob inuţцdocţoraţulцînцcadrulцaceleiaоiцinŢţiţu iiц(1905),цiarц
înţreц aniiц 1904-1905 a urmat cursuri de specializareц laц faculţã ileц deц ţeologieц
proţeŢţanţãц оiц caţolicãц aц UniverŢiţã iiц dinц BreŢlauц (aziц Wrocław,ц Polonia).ц Înţr-o

9 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц1918 la români. Documenţele Unirii, volum IX, pp.

47-48.
10 нţefanцPaŢcu,цMarea Adunare Na ionalã, p. 383.
11 Cei 11 sunt: Virgil Cioban, Ioan Dihon, Gheorghe Enescu, Gheorghe Guiman, Victor Herman,

IoanцMãrdan,цConŢţanţinцPapuc,цAlexandruцPopоor,цGeorgeцProca,цIoanцSpânuцоiцIoanцVodã.ц
12 PreoţulцparohцVaŢileцBãlanцaцmuriţцlaцîncepuţulцanuluiц1921,цlaцceremoniaцfunerarã,цdeŢfãоuraţãцînц

25цianuarie,цparţicipândцоiцfiulцŢãuцmiţropoliţulцNicolaeцBãlan.цCf.цFoaia Diecezanã, anцXXXVI,цnumãrц

6, 7 februarie/20 februarie 1921, p. 5.
13 MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,ц MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom KiŢebb

Egyeţemein éŢ Akadémiáin 1789-1919,ц BudapeŢţ,ц 2014,ц p.ц 469;ц Szögiц LáŢzló,ц Sţuden i români din
Transilvania la univerŢiţã ile din Europa în Ţecolele XVI-XX,ц Târgu-Mureо,ц Ediţuraц UniverŢiţã iiц ,,Peţruц
Maior”,ц 2011,ц p.ц 166,ц 190;ц Cornelц Sigmirean,ц IŢţoria formãrii inţelecţualiţã ii româneоţi din TranŢilvania оi
Banaţ în epoca modernã, Cluj-Napoca,цPreŢaцUniverŢiţarãцClujeanã,ц2000,цp.ц691,ц714.ц
192
 Nr. 3, 2017

primãцfazã,цBãlanцaцfoŢţцprofeŢorцlaцInŢţiţuţulцTeologicцSibiuц(1905-1920),цpredândц
diŢciplineцprecumцDogmaţica,цApologeţicaцоiцMorala.14
NicolaeцBãlanцоi-aцaduŢцoцpre ioaŢãцconţribu ieцlaцrealizareaцMariiцUnirii.цÎnц
preajmaцmareluiцevenimenţц(1918),цelцaцfãcuţцparţeцdinţr-un comitet de 10 persoane
(alãţuriцdeцavocaţulцLucianцBorcia,цprofeŢoriiцSilviuцDragomir,цAlexandruцLapedaţuц
оiцal ii),цcare aцavuţцmiŢiuneaцŢãцaŢigureцlegãţuraцdinţreцConŢiliulцNa ionalцRomânц
CenţralцоiцlumeaцŢaţelorцTranŢilvaniei,цînцvedereaцorganizãriiцunorцŢţrucţuriцŢimilareц
la nivel rural.15 Înцţoamnaцanuluiц1918,цînцconţexţulцevenimenţelorцcareцauцprecedaţц
unirea Transilvanieiц cuц România,ц Nicolaeц Bãlanц aц foŢţц deŢemnaţц deц ConŢiliulц
Na ionalцRomânцCenţralцdinц TranŢilvaniaц Ţãцmeargãц înţr-oцmiŢiuneц laц Iaоi,цacoloц
undeц Ţeц gãŢeauц refugiaţeц auţoriţã ileц cenţraleц deц laц Bucureоţi.16 Aц foŢţц înŢo iţц deц
Lauren iuцOaneaцdinцDej,цcãpiţanulцVicţorцPrecupцdinцSibiu,цE.цCriоanцоiцToaderц
Roxin, ambii din Arad. 17 Scopul principal al misiunii sale a fost informarea
facţorilorцdeцdecizieцromâniцdeŢpreцŢiţua iaцdinцTranŢilvania.цAцplecaţцŢpreцcapiţalaц
Moldoveiцînцziuaцdeц1/14цnoiembrieц1918,цîmpreunãцcuцcãpiţanulцVicţorцPrecup,цоiц
aцajunŢцlaцdeŢţina ieцînц5/18цnoiembrie.цBãlanцŢ-aцînţâlniţцcuцgeneralulцConŢţanţinц
Coandã,цprim-miniŢţruцalцguvernuluiцromân,цcuцgeneralulцConŢţanţinцPrezan,цоefulц
Mareluiц Sţaţц Majorц General,ц precumц оiц cuц oц Ţerieц deц perŢonaliţã iц caц Ionц I.ц C.ц
BrãţianuцŢauцNicolaeцIorga.18 Laц8цnoiembrieц1918,цprofeŢorulцBãlanцaцaŢiŢţaţцlaцIaоiц
laцfeŢţiviţã ileцprilejuiţeцdeцaducereaцcapuluiцluiцMihaiцViţeazulцdeцlaцKherŢon,цiarцînц
Ţalaц Teaţruluiц Na ionalц dinц capiţalaц Moldoveiц diŢţinŢulц profeŢorц ţranŢilvãneanц aц
inuţцoцînãl ãţoareцcuvânţare.19
Deц laц Iaоi,ц Nicolaeц Bãlanц l-aц înŢo iţц peц generalulц ConŢţanţinц Prezanц laц
Bucureоţi,ц iarц apoiц laц Giurgiu,ц undeц l-a cunoscut pe generalul Henri Mathias
Berţheloţ,ц оefulц MiŢiuniiц Miliţareц Francezeц dinц România. 20 Deоiц aц foŢţц aleŢц Ţãц
reprezinţeцcerculцelecţoralцNocrichцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdinц1цdecembrieц
1918,21 BãlanцaцraţaţцmareleцevenimenţцalцiŢţorieiцromânilor,цajungândцlaцAlba-Iulia
abiaцînцŢearaцaceleiцzile,цcândцmomenţulцuniriiцeraцdejaцconŢumaţ.22

14 Mirceaц Pãcurariu,ц Dic ionarul ţeologilor români,ц edi iaц aц III-aц revãzuţãц оiц adãugiţã,ц Sibiu,ц Ediţuraц
Andreiana, p. 50.
15 Ion Popescu-Pu uri,цAuguŢţinцDeacц(coordonaţori),цUnirea Transilvaniei cu România 1 decembrie 1918,

edi iaцaцII-a,цBucureоţi,цEdiţuraцPoliţicã,ц1972,цp.ц571.ц
16 MirceaцPãcurariu,цDic ionarul ţeologilor români, p. 50.
17 Ion Popescu-Pu uri,цAuguŢţinцDeacц(coordonaţori),цUnirea TranŢilvaniei cu România, p. 697.
18 Ioan Scurtu, Regele Ferdinand I,цBucureоţi,цEdiţuraцEnciclopedicã,ц2016,цp.ц174.ц
19 Ibidem, pp. 164-165.
20 MirceaцPãcurariu,цCãrţurari Ţibieni de alţãdaţã, Sibiu, Editura Andreiana, 2015, pp. 405-406.
21 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц1918 la români. Documenţele Unirii, volum IX, pp.

59-60.
22 MirceaцPãcurariu,цCãrţurari Ţibieni de alţãdaţã, p. 406.

193
 Astra Sabesiensis

PerŢonaliţaţeцmarcanţãцaц ãriiцFãgãraоului, Ilie Beleu ã (1878-1972), s-a

nãŢcuţцlaцMândra,цcomiţaţulцFãgãraоц(aziцjude ulцBraоov),цînţr-oцfamilieцŢimplãцdeц
agriculţoriцоiцŢ-aцremarcaţцmaiцaleŢцcaцprofeŢorцdeцţeologie.цÎnţreцaniiц1901-1904 a
studiat la Institutul Teologic din Sibiu, 23 iar apoi la Facultatea de Teologie din
Cernãu iц înţreц aniiц 1904-1906.ц Ulţerior,ц Ilieц Beleu ãц aц foŢţц profeŢorц deц religieц laц
GimnaziulцdeцSţaţцdinцFãgãraоц(1910-1920).24 DinцaceaŢţãцpoŢţurã,цelцŢ-a afirmat ca
unul dintre corifeii miоcãriiц na ionaleц româneоţiц dinц comiţaţulц Fãgãraо,ц careц оi-a
aduŢцpre ioaŢaцconţribu ieцlaцrealizareaцMariiцUniri.цElцaцfãcuţцparţeцdinцcomiţeţulц
deцconducereцalцConŢiliuluiцNa ionalцRomânцdinцFãgãraоцconŢţiţuiţцlaц11цnoiembrieц
1918.25 IlieцBeleu ãцaцfoŢţцprezenţцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdeцlaцAlba-Iulia din
1цdecembrieц1918,цîmpreunãцcuцproţopopulцFãgãraоului,цNicolaeцBorzeaцоiцal ii,цînц
cadrulцcãreiaцŢ-aцdeciŢц unireaцTranŢilvanieiцcuцRomânia,ц reprezenţândцReuniuneaц
FemeilorцRomâneцOrţodoxeцdinцFãgãraо.26
OцalţãцperŢonaliţaţeцcareцaцŢţudiaţцţeologiaцlaцCernãu iцоiцcareцaцconţribuiţцlaц
Marea Unire a fost Dumitru Borcia (1877-1946). El s-aц nãŢcuţц înц Mãrginimeaц
Sibiului,цînцlocaliţaţeaцSãliоţeцdinцcomiţaţulцSibiuцоiцproveneaцццdinţr-o familie cu o
bogaţãц ţradi ieц preo eaŢcã,ц adevãraţãц dinaŢţieц clericalã.ц Elц ц оi-a finalizat studiile
mediiц laц Gimnaziulц Orţodoxц dinц Braоov. 27 Ulţerior,ц Borciaц aц opţaţц Ţãц Ţţudiezeц
ţeologia,цini ialцînцcadrulц InŢţiţuţuluiц Teologicц dinцSibiuц (SeminarulцAndreian)ц aleц
cãruiц curŢuriц le-a urmaţц înţreц aniiц 1899-1902.28 Dupãц abŢolvireaц aceŢţeiц inŢţiţu ii,ц
BorciaцaцurmaţцcurŢurileцFaculţã iiцdeцTeologieцaцUniverŢiţã iiцdinцCernãu iц(1902-
1904). 29 Laц începuţulц anuluiц 1906,ц ţânãrulц Ţãliоţeanц eŢţeц promovaţц docţorц înц
ţeologieц alц univerŢiţã iiц bucovinene,ц elaborându-оiц ţezaц Ţubц îndrumareaц
profesorului Constantin Popovici.30 La momentul Marii Unirii, Borcia era preot
parohц înц localiţaţeaц naţalã.ц Animaţц deц profundeц Ţenţimenţeц paţrioţiceц оiц deц

23 EuŢebiuц Roоca,ц Monografia Institutului Seminarial Teologic-Pedagogic ,,Andreian’’ al Arhidiecezei Gr. Or.
Române din TranŢilvania, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1911, p. 164.
24 MirceaцPãcurariu,цDic ionarul ţeologilor români, p. 64.
25 ConŢţanţinцBãjenaru,цComiţaţul Fãgãraо (1876-1918), Alba-Iulia, Editura Altip, 2016, p. 273.
26 Ibidem, p. 278.
27 Dumitru Peligrad, ,,Dr. Dumitru Borcia (1877-1946)ц оiц deŢpãr ãmânţulц Sãliоţeц alц ASTREI’’,ц înц

volumul ASTRA 1861-1950: AŢocia iunea TranŢilvanã penţru Liţeraţura Românã оi Culţura Poporului
Român 125 de ani de la înfiin are, coordonat de Victor V. Grecu, Sibiu, s. n., 1987, p. 223.
28 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 163.
29 Cornel Sigmirean, IŢţoria formãrii inţelecţualiţã ii,цp.ц692;цSzögiцLáŢzló,цSţuden i români din TranŢilvania,

p.ц166;цVaŢileцBalţag,ц,,DieцDokţorŢchuleцfürцTheologie beiцderцUniverŢiţäţцauŢцCzernowiţzц(1877-
1918)’’,цînцCodrul Cosminului,цnumãrцXX,ц2014,цp.ц341;цMéŢzároŢцAndor,цSzögiцLáŢzló,цVargaцJúlia,ц
MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom kiŢebb egyeţemein éŢ akadémiáin 1789-1919, Budapest, 2014, p.
469;ц Szabóц MiklóŢ,ц Simonц ZŢolţ,ц Szögiц LáŢzló,ц Erdélyiek Külföldi EgyeţemjáráŢa 1849-1919 Közöţţ, I
köţeţ,цMenţorцKiadó,цMaroŢváŢárhely,ц2014,цp.ц131.ц
30 Bukowinaer Rundschau,цanцXXV,цnumãrц4979,ц6цianuarieц1906,цp.ц2;цBukowinaer Post,цanцXIII,цnumãrц

1862, 6 ianuarie 1906, p. 4; Czernowitzer Allgemeine Zeitung,цnumãrц601,ц5цianuarieц1906,цp.ц4.цц

194
 Nr. 3, 2017

dragoŢţeaцpenţruцneamцоiц arã,цînцţoamnaцanuluiц1918,цpreoţulц Dumitru Borcia a

depuŢц oц neoboŢiţãц muncãц deц propagandãц na ionalãц înц Ţaţeleц româneоţiц dinц
MãrginimeaцSibiului,цalãţuriцdeцIoanцLupaоцоiцal ii,цaducându-оi,цaŢţfel,цparţeaцŢaцdeц
conţribu ieцlaцunireaцTranŢilvanieiцcuцRomânia.цBorciaцŢ-aцnumãraţцprinţreцceiцcare
auцŢemnaţцdocumenţulц,,HoţãrâreaцnoaŢţrã”цdinц12/25цnoiembrieц1918,цprinцcareц
româniiцdinцSãliоţeцîоiцexprimauцadeziuneaцlaцunireaцTranŢilvanieiцcuцRomânia.31 Va
deveniцproţopopцdeцSãliоţe,цmaiцapoiцprofeŢorцalцuniverŢiţã iiцclujene.
Erudit intelectual cuцoriginiцbraоovene,цIoan Broşu (1886-1943) s-aцnãŢcuţц
înцlocaliţaţeaцDârŢţeцdinцcomiţaţulцBraоovц(aziцincluŢãцînцoraоulцBraоov)цоiцproveneaц
dintr-oц familieц cuц ţradi ieц clericalã,ц ţaţãlц Ţãuц fiindц preoţц deц laц careц aц primiţц oц
ţemeinicãц educa ieц creоţinã.ц Tânãrulц Ioanц aц ţerminaţц Ţţudiileц Ţecundareц laц
GimnaziulцOrţodoxцdinцBraоov,цdupãцcareцaцurmaţцcurŢurileцFaculţã iiцdeцTeologieц
aц univerŢiţã iiц dinц capiţalaц Bucovineiц înţreц aniiц 1905-1909.32 Spreц Ţfârоiţulц anuluiц
1910цdevineцdocţorцînцţeologie,цdupãцceцaцob inuţцrezulţaţeцremarcabileцlaцceleцdouãц
exememe (,,rigoroaŢe”).33 Fiindц unц Ţţudenţц eminenţц оiц avândц înclina ieц Ţpreц Ţţudiu,ц
IoanцBroоuцaцurmaţцmaiцmulţeцŢpecializãriцlaцuniverŢiţã ileцdinцBonn,цBerlin,цVienaц
оiц Roma. 34 Reveniţц înц TranŢilvania,ц aц ob inuţц unц poŢt de profesor de religie
(caţeheţ)цpenţruцeleviiцromâniцdeцlaцоcolileцcaţoliceцоiцevangheliceцdinцSibiu.
ÎnцpreajmaцMariiцUniri,цIoanцBroоuцŢ-aцimplicaţцînцorganizareaцromânilorц
Ţibieni.ц Laц 31ц ocţombrieц 1918,ц înц cadrulц uneiц înţruniriц deŢfãоuraţeц laц Sibiu,ц
împreunãц cuц Nicolaeц Bãlan,ц Nicolaeц Ivan,ц Silviuц Dragomirц оiц al ii,ц Ioanц Broоuц aц
foŢţцaleŢцmembruцînţr-unцcomiţeţцexecuţiv,цcareцaveaцcaцŢarcinãцprincipalãцpãŢţrareaц
legãţuriiц cuц ConŢiliulц Na ionalц Românц Cenţral.ц Ioanц Broоuц aц parţicipaţц laц Mareaц
Adunareц Na ionalãц deц laц Alba-Iulia,ц caц delegaţц alц preŢeiц româneц dinц Sibiu. 35
Ulţerior,ц aц foŢţц numiţц membruц înц cadrulц Mareluiц Sfaţц Na ionalц Român,ц organulц
provizoriu al puterii de stat din Transilvania cu rol legislativ.36
Oц reprezenţaţivãц perŢonaliţaţeц aц Vãiiц Bârgãului,ц înц primaц jumãţaţeц aц
secolului al XX-lea, a fost Andrei Buzdug (1891-1939), care s-aц nãŢcuţц înц
localiţaţeaц JoŢeniiц Bârgãului,ц comiţaţulц BiŢţri a-NãŢãudц (jude ulц BiŢţri a-NãŢãud)ц

31 Dumitru Peligrad, ,,Dr. Dumitru Borcia (1877-1946)”,цp.ц224.ц

32 Szögiц LáŢzló,ц Sţuden i români din TranŢilvania, p. 167; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,
MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p.ц470;цSzabóцMiklóŢ,цSimonцZŢolţ,цSzögiцLáŢzló,цErdélyiek
Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum I, p. 151.
33 Telegraful Român,цanцLVIII,цnumãrц129,ц27цnoiembrie/10цdecembrieц1910,цp.ц541;цVaŢileцBalţag,ц

Die Doktorschule für Theologie, p. 342.

34 Telegraful Român,ц anц LX,ц numãrц 89,ц 23ц auguŢţ/5ц Ţepţembrieц 1912,ц p.ц 367;ц Szögiц LáŢzló,ц

MagyarorŢzági Diákok NémeţorŢzági Egyeţemeken éŢ főiŢkolákon 1789-1919, Budapest, 2001, p. 179, 198;
SzögiцLáŢzló,цSţuden i români din Transilvania, p. 187, 189.
35 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц 1918 la români. Documenţele Unirii, volum X, p.

145.
36 IoanцI.цнerban,цNicolaeцJoŢan,цDic ionarul perŢonaliţã ilor unirii, p. 48.

195
 Astra Sabesiensis

înţr-oцfamilieцdeцpreoţ,цţaţãlцŢãuцLeon,цfiindцparohцînцlocaliţaţeaцŢaцnaţalã.37 Tânãrulц
Andreiцоi-aцîncepuţцŢţudiileцprimareцînцŢaţulцnaţal,цiarцulţeriorцaцurmaţцŢţudiileцlicealeц
laц Gimnaziulц Funda ionalц dinц NãŢãudц ţerminându-leц cuц ob inereaц maţuriţã iiц laц
Gimnaziul Superior Greco-Catolic din Blaj.38 Aц Ţţudiaţц ţeologiaц laц Cernãu iц între
anii 1909-1913.39 Laц19цiunieц1916,цaцfoŢţцpromovaţцdocţorцînцţeologie,цŢuŢ inându-
оiц ulţimulц examenц ,,rigoroŢ” laц Suceava,ц acoloц undeц eraц refugiaţãц Faculţaţeaц deц
Teologieц dinц Cernãu i,ц dupãц ceц capiţalaц Bucovineiц aц foŢţ,ц dinц nou,ц ocupaţãц deц
armaţaц ariŢţãцînцcadrulцOfenŢiveiцBruоilov.40 Andrei Buzdug a fost ultimul doctor
înц ţeologieц laц Cernãu i,ц originarц dinц TranŢilvania,ц pânãц laц încheiereaц Primuluiц
Rãzboiц Mondial.ц Dupãц ceц оi-aц finalizaţц Ţţudiileц оiц aц dobândiţц oц impreŢionanţãц
culţurãц ţeologicã,ц ţânãrulц biŢţri eanц aц reveniţц înц TranŢilvania.ц Înц ulţimiiц aniц aiц
Mareluiц Rãzboiц (1916-1918),ц Andreiц Buzdugц оi-aц începuţц carieraц Ţacerdoţalã,ц
pãŢţorindu-iц peц credincioоiiц dinц SuŢeniiц Bârgãului,ц înц caliţaţeц deц paroh. 41 Datele
avuţeцlaцdiŢpozi ieцaţeŢţãцfapţulцcãцAndreiцBuzdugцaцŢuŢ inuţцunireaцTranŢilvanieiцcuц
România.ц AŢţfel,ц elц aц conţribuiţ,ц laц nivelц local,ц laц realizareaц mareluiц dezideraţц alц
iŢţorieiцromânilor.цLaц14/27цnoiembrieц1918,цBuzdugцaцluaţцparţeцlaцoцadunareцaц
românilorц dinц cerculц elecţoralц alц NãŢãudului,ц deŢfãоuraţãц înц oraоulц omonim,ц
conduŢãц deц Alexandruц Hali ãц (preоedinţe)ц оiц Vicţorц Moţognaц (noţar). 42 La o zi
diŢţan ã,ц Sfaţulц Na ionalц Românц ŢãţeŢcц dinц JoŢeniiц Bârgãuluiц îlц deŢemneazãц peц
ţânãrulцţeologцŢãцreprezinţeцcomuniţaţeaцlocalãцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdeцlaц
Alba-Iulia.43 AŢţfel,цAndreiцBuzdugцaцavuţцоanŢaцоiцonoareaцŢãцparţicipeцlaцcelцmaiц
imporţanţцmomenţцalцiŢţorieiцrecenţeцaцromânilor.44 Înцperioadaцinţerbelicãцclericulц
biŢţri eanц aц foŢţц unulц dinţreц ceiц careц auц conţribuiţц celц maiц mulţц laц creareaц оiц
func ionareaцînvã ãmânţuluiцţeologicцdinцCluj.
Eminenţãц figurãц aц inţelecţualiţã iiц româneоţiц dinц Transilvania, Romulus
Cândea (1886-1973), provenea dintr-oц familieц deц preoţ,ц ţaţãlц Ţãuц fiindц Ioanц

37 Telegraful Român,цanцLXXII,цnumãrц56,ц27цiulie/9 august 1924, p. 4; Mircea-GeluцBuţa,ц,,VlãŢţarulц

unei familii ilustre, Pr. Prof. Andrei Buzdug (1891-1939)’’,цînцAnuarul Bârgãuan,цanцV,цnumãrц5,ц2015,ц
p. 165; Mircea-GheorgheцAbrudan,ц,,CoreŢponden aцmiţropoliţuluiцAndreiцнagunaцcuцproţopopiaţulц
ortodox alцBiŢţri ei’’,цînцTabor,цanцX,цnumãrц4,ц2016,цpp.ц16-17, nota 11.
38 Mircea-GeluцBuţa,ц,,VlãŢţarulцuneiцfamilii”,цp.ц165.цц
39 MirceaцPãcurariu,цDic ionarul ţeologilor români, p. 106; Cornel Sigmirean, IŢţoria formãrii inţelecţualiţã ii,

p.ц 691;ц Szögiц LáŢzló,ц Sţuden i români din TranŢilvania, p. 168; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц
Júlia,ц MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, 471; Szabóц MiklóŢ,ц Simonц ZŢolţ,ц Szögiц LáŢzló,ц
Erdélyiek Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum I, p. 160.
40 Telegraful Român,цanцLXIV,цnumãrц64,ц21цiunie/4цiulieц1916,цp.ц259;цVaŢileцBalţag,цDie Doktorschule

für Theologie, p. 344.

41 Mircea-GeluцBuţa,ц,,VlãŢţarulцuneiцfamilii”,цp.ц166.ц
42 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц1918 la români. Documenţele Unirii, volum VIII, p.

79.
43 Ibidem, p. 82.
44 IoanцI.цнerban,цNicolaeцJoŢan,цDic ionarul perŢonaliţã ilor unirii, p. 118.

196
 Nr. 3, 2017

Cândea,цproţopopulцAvrigului.цAцŢţudiaţцînцcadrulцFaculţã iiцdeцTeologieцOrţodoxãц
dinц Cernãu i,ц înţreц aniiц 1906-1910.ц Înц anulц 1912ц aц ob inuţц ţiţlulц deц docţorц înц
teologie ,,Ţub auŢpiciiŢ ImperaţoriŢ”,ц Ţinţagmãц careц îiц deŢemnaц peц ceiц cuц rezulţaţeц
excep ionale. 45 Dupãц abŢolvireaц faculţã iiц Ţ-aц Ţpecializaţц laц Berlinц оiц Leipzig,ц laц
aceaŢţãц dinц urmãц univerŢiţaţeц fiindц promovaţц docţorц înц filoŢofie. 46 Reveniţц înц
Transilvania,цCândeaцaцurmaţцcarieraцdidacţicã,цfiindцprofeŢorцînцcadrulцInŢţiţuţuluiц
Teologic din Sibiu. El s-aц implicaţц acţivц înц organizareaц Mariiц Uniri.ц Înц ţoamnaц
anului 1918 i-aцorganizaţцpoliţicцpeцromâniiцdinцMãrginimeaцSibiului.цDeоiцţrebuiaц
Ţãцparţicipeцla MareaцAdunareцNa ionalã,цînцcaliţaţeцdeцdelegaţцdinцparţeaцcerculuiц
elecţoralц CiŢnãdieц (comiţaţulц Sibiu),ц RomuluŢц Cândeaц nuц aц puţuţц parţicipaц dinц
cauzaцŢţãriiцdeцŢãnãţaţeцdeцlaцacelцmomenţ.47
Celц careц vaц fiц înц perioadaц inţerbelicãц proţopopulц Devei, Ioan Dobre
(1875-1928), s-aцnãŢcuţцlaцZãrneоţi,цcomiţaţulцFãgãraоц(aziцjude ulцBraоov),цццînţr-o
familieц Ţimplãц deц agriculţori. 48 El a terminat studiile secundare la Gimnaziul
OrţodoxцdinцBraоov,цiarцapoiцŢ-aцîndrepţaţцŢpreцSibiuцunde,цînţreцaniiц1894-1897, a
studiat la Institutul Teologic. 49 Tânãrulц Dobreц aц deciŢц Ţã-оiц compleţezeц Ţţudiileц
ţeologiceц laц Cernãu iц (1899-1901). 50 Înц paralel,ц ţânãrulц ţranŢilvãneanц aц urmaţц оiц
curŢurileц Faculţã iiц deц Liţereц оiц FiloŢofieц dinц cadrulц univerŢiţã iiц bucovineneц înţreц
anii 1899-1902.51 Laц 23ц iulieц 1904,ц Dobreц aц ob inuţц ţiţlulц оţiin ificц deц docţorц înц
ţeologieцlaцUniverŢiţaţeaцdinцCernãu i.52 S-aцrealizaţцvoca ionalцоiцprofeŢionalцoцdaţãц
cuцnumireaцŢaцcaцpreoţцоiцproţopopцalцDevei,цoficiuцpeцcareцl-aцîndepliniţцînţreцaniiц
1909-1928.ц Aц foŢţц aleŢц înц aceaŢţãц demniţaţeц deц ConŢiŢţoriulц Arhidiecezanц deц laц
Sibiuцînцоedin aцdinц1/14цiunieц1909.53 ÎnцpreajmaцMariiцUniriцelцaцfoŢţцpreоedinţeleц
ConŢiliuluiц Na ionalц Românц dinц Deva,ц creaţц laц 10ц noiembrieц 1918.54 Deоiц aц foŢţц
unul dintre personajeleцcareцauцconţribuiţцcelцmaiцmulţцlaцrealizareaцMariiцUniriцînц
comitatul Hunedoara, protopopul Devei nu a putut participa la marele eveniment

45 Telegraful Român,цanцLX,цnumãrц59,ц5/18цiunieц1912,цp.ц239.ц
46 SzögiцLáŢzló,цMagyarorŢzági Diákok NémeţorŢzági Egyeţemeken, p. 172, 422.
47 Nicolaeц JoŢan,ц Ioanц Pleоa,ц ,,Reprezenţan iiц românilorц dinц comiţaţulц Albaц Inferioarãц laц Mareaц

AdunareцNa ionalãцdeцlaцAlbaцIuliaцdinц1цdecembrieц1918’’,цînцApulum,цnumãrцXXVII-XXX, 1990-

1993, p. 546.
48 VicţorцI.цнuiaga,цConŢiliul Na ional Român din Deva 1918-1919, Deva, 1994, p. 83.
49 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 161.
50 Szögiц LáŢzló, Sţuden i români din TranŢilvania, p. 166; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,ц

MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p. 469; SzabóцMiklóŢ,цSimonцZŢolţ,цSzögiцLáŢzló,цErdélyiek

Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum I, p. 223.
51 Cornel Sigmirean, IŢţoria formãrii inţelecţualiţã ii, p. 693.
52 Telegraful Român,цanцLII,цnumãrц74,ц13/26цiulieц1904,цp.ц299.
53 Ibidem,цnumãrц59,ц2/15цiunieц1909,цp.ц247.ц
54 VicţorцI.цнuiaga,цConŢiliul Na ional Român, p. 26, 32

197
 Astra Sabesiensis

de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, fiind bolnav. A fost reprezentat de preotul

D. Bobei din Petreni.55
Fãrãц îndoialã,ц ceaц maiц imporţanţãц perŢonaliţaţeц laicãц româneaŢcãц dinц
TranŢilvania,ц careц aц Ţţudiaţц laц Faculţaţeaц deц Teologieц dinц Cernãu iц înц perioadaц
analizaţãц deц noiц aц foŢţц mareleц iŢţoricц Silviu Dragomir (1888-1962). Membru
reprezenţaţivц alц оcoliiц iŢţoriograficeц româneоţi,ц Silviuц Dragomirц Ţ-aц nãŢcuţц înц
localiţaţeaцGuraŢada,цcomiţaţulцHunedoaraц (aziцjude ulцHunedoara)цînţr-o familie
deц vazãц aц comuniţã iiц locale,ц ţaţãlц Ţãuц Simionц Dragomirц (1851-1907) fiind notar
cercual,цdepuţaţцŢinodalцоiцcongreŢualцlaцSibiu.56 TânãrulцSilviuцоi-a finalizat studiile
mediiц laц Noviц Sadц (Voivodina,ц Serbia)ц înц 1905.ц Laц Ţfaţulц miţropoliţuluiц Ioanц
Me ianu,цDragomirцaцaleŢцŢãцurmezeцţeologiaцlaцCernãu iц(1905-1909).57 Pregãţireaц
academicãц dinц capiţalaц Bucovinei,ц i-aц foŢţц încununaţãц laц 21ц martie 1910 prin
ob inereaц diplomeiц deц docţorц înц ţeologie,ц Ţubц îndrumareaц iluŢţruluiц profeŢorц deц
ŢlaviŢţicã,ц Eugenц Kozak. 58 Dupãц finalizareaц Ţţudiilorц deц laц Cernãu i,ц Silviuц
Dragomirц оi-aцcompleţaţц pregãţireaцinţelecţualãцcuц Ţţagiiц deцŢpecializareцlaцViena,ц
Karlowiţz,ц Belgradц оiц MoŢcova. 59 Dupãц periplulц academicц european,ц Silviuц
Dragomirц revineц înц TranŢilvaniaц ц ц dedicându-оiц ţoaţãц via aц оiц acţiviţaţeaц cariereiц
didacţice.ц Înţreц aniiц 1911-1919ц elц aц func ionaţц caц profeŢorц laц InŢţiţuţulц Teologicц
Sibiu.ц Înц ţoamnaц anuluiц 1918,ц înц cadrulц evenimenţelorц careц auц premerŢц Mariiц
Unirii,цSilviuцDragomirцaцfoŢţцunцmiliţanţцacţivцpenţruцcauzaцromâneaŢcãцlaцSibiu.ц
ElцaцfãcuţцparţeцdinцConŢiliulцNa ionalцRomânцdeцlaцSibiu,цfilialaцlocalãцaцConŢiliuluiц
Na ionalц Românц Cenţralц deц la Arad.60 La 1 decembrie 1918, Silviu Dragomir a
parţicipaţц laц Mareaц Adunareц Na ionalãц deц laц Alba-Iulia, care a decis unirea
TranŢilvanieiцcuцRomânia,цcaцdelegaţцalцpreŢeiцromâneцdinцSibiu.61 Profesorul sibian
aц foŢţц aleŢц înц conducereaц adunãrii,ц fiindц unulц dintre secretarii acesteia.62 La o zi

55 Ibidem, p. 84.
56 Telegraful Român,цanцLV,цnumãrц133,ц6/19цdecembrieц1907,цp.ц543.ц
57 Szögiц LáŢzló, Sţuden i români din TranŢilvania, p. 167, 109; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц

Júlia,ц MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p.ц 471;ц Szabóц MiklóŢ,ц Simonц ZŢolţ,ц Szögiц LáŢzló,ц
Erdélyiek Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum I, pp. 229-230; Vasile Baltag, Die DokţorŢchule für Theologie, p.
342.
58 Bukowinaer Post,цanцXVII,цnumãrц2515,ц22цmarţieц1910,цp.ц3;цCzernowitzer Allgemeine Zeitung,цnumãrц

1857, 25 martie 1910, p. 3; Telegraful Român,цanцLVIII,цnumãrц28,ц13/26цmarţieц1910,цp.ц119;цVaŢileц

Baltag, Die DokţorŢchule für Theologie, p. 342.
59 Sorinцнipoо,цSilviu Dragomir-istoric, Cluj-Napoca,цCenţrulцdeцSţudiiцTranŢilvane/Funda iaцCulţuralãц

Românã,ц2002,цpp.ц34-36;цMirceaцPãcurariu,цCãrţurari Ţibieni de alţãdaţã, p. 451.

60 Gheorghe Platon (coordonator), IŢţoria Românilor, volum VII, ţom II, p. 511.
61 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц 1918 la români. Documenţele Unirii, volum X, p.

145.
62 Ion Popescu-Pu uri,цAuguŢţinцDeacц(coordonaţori),цUnirea TranŢilvaniei cu România, p. 671; Marele

Rãzboi în memoria bãnã eanã 1914-1919,цanţologie,цedi ii,цŢţudiiцоiцnoţeцdeцValeriuцLeu,цNicolaeцBocоan,ц

Cluj-Napoca,цPreŢaцUniverŢiţarãцClujeanã,ц2012,цp.ц290.ц
198
 Nr. 3, 2017

dupãцmareleцevenimenţц(2цdecembrieц1918),цDragomirцeŢţeцaleŢцmembruцalцMareluiц
SfaţцNa ionalцRomânцalцTranŢilvaniei,цorganцcuцrolцlegiŢlaţiv.63 A fost unul dintre
notarii acestui sfat.64 LaцpropunereaцŢa,цaцfoŢţцţrimiŢãцoцţelegramãцregeluiцFerdinandц
Iц alц României,ц prinц careц monarhulц eraц înоţiin aţц deц deciziaц luaţãц laц Alba-Iulia.65
Ulţerior,ц aц fãcuţц parţeц оiц dinц ConŢiliulц Dirigenţц alц TranŢilvaniei,ц fiindц numiţц laц 4ц
decembrie 1918, secretar general al resortului Propaganda ZiariŢţicã. 66 Înţreц 1ц
decembrie 1919-30ц ianuarieц 1920,ц Dragomirц aц conduŢц Direc iaц Învã ãmânţuluiц
Superior din cadrulцReŢorţuluiцCulţeцоiцInŢţruc iuneцPublicã.67
Fiuц deц mo , Ioan Felea (1885-1944) s-aц nãŢcuţц înц Ţaţulц CiuruleaŢa,ц deц
lângãцAbrud,цcomiţaţulцAlbaцdeцJoŢц(aziцjude ulцAlba),цînţr-oцfamilieцnumeroaŢã,цcuц
ţradi ieц clericalãц puţernicã,ц ţaţãlц Ţãu,ц Ioanц Feleaц (1857-1922) fiind preot.68 Avândц
voca ieцpreo eaŢcã,цIoanцFeleaцŢ-aцîndrepţaţцŢpreцŢţudiulцţeologiei,цprimeleцŢţudiiцînц
aceŢţцdomeniuцurmându-le la Institutul Teologic din Sibiu (1903-1906).69 Înţreцaniiц
1906-1908ц aц urmaţц curŢurileц Faculţã iiц deц Teologieц dinц cadrulц UniverŢiţã iiц dinц
Cernãu i,ц ob inândц docţoraţulц înц anulц 1909. 70 Tânãrulц Feleaц aц reveniţц înц
TranŢilvania,ц iarц ini ialц Ţ-aц îndrepţaţц Ţpreц Sibiu,ц undeц aц inţraţц înц adminiŢţra iaц
biŢericeaŢcã,ц fiindц numiţц arhivarц miţropoliţanц (1910),ц iarц ulţeriorц aц func ionaţц caц
profeŢorцdeцcânţãriцоiцţipicц(1911).71 Înцanulц1913цaцfoŢţцhiroţonit diacon pe seama
caţedraleiцmiţropoliţaneцdinцSibiu.цÎnцacelaоiцanцaцprimiţцţainaцpreo ieiцоiцaцfoŢţцaleŢц
parohц deц Pecicaц (aziц jude ulц Arad),ц undeц aц pãŢţoriţц pânãц înц anulц 1927.ц DeŢţinulц
aceŢţuiцpreoţцaцfoŢţцmarcaţцdeцprimaцconflagra ieцmondialã,цînţreц1916-1918 fiind
mobilizaţцcaцpreoţцmiliţarцpenţruцromâniiцorţodocоiцdinцarmaţaцauŢţro-ungarãцaţâţц
peцfronţulцdinцGali ia,цcâţцоiцpeцcelцdinцIţalia,цavândцgradulцdeцcãpiţan.цÎnцpreajmaц
momentului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, Ioan Felea i-a organizat pe
româniiцdinцzonaцPecica.ц
Dinц caţegoriaц preo ilorц miliţariц aц fãcuţц parţeц Ilie Hocioţã (1876-1966),
nãŢcuţцînцMãrginimeaцSibiului,цlaцSãliоţe,цcomiţaţulцSibiu.72 AцfoŢţцfiulцînvã ãţoruluiц

63 IoanцI.цнerban,цNicolaeцJoŢan,цDic ionarul perŢonaliţã ilor unirii, p. 48.

64 Gheorghe Iancu, Conţribu ia ConŢiliului Dirigenţ la conŢolidarea Ţţaţului na ional uniţar român (1918-1920),
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1985, p. 16.
65 Ibidem, p. 17.
66 Ibidem, p. 47.
67 Ibidem, p. 258.
68 Telegraful Român,цanцLXX,цnumãrц15,ц18цfebruarie/3цmarţieц1922,цp.ц3.ц
69 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 165.
70 MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,ц MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p. 471;

Vasile Baltag, Die DokţorŢchule für Theologie, p. 341.

71 Telegraful Român,цanцLIX,цnumãrц77,ц23цiulie/5цauguŢţц1911,цp.ц329.ц
72 Corneliu Barboricã,ц,,EcouriцemineŢcieneцînцcrea iaцpoeţuluiцŢlovacцIvanцKraŢko’’,цînцRomanoslavica,

numãrцXVIII,ц1972,цp.ц392,цnoţaц4.ц
199
 Astra Sabesiensis

cuц acelaоiц numeц dinц localiţaţe. 73 Ilieц Hocioţãц aц ţerminaţц Ţţudiileц Ţecundare la
GimnaziulцOrţodoxцdinцBraоov,цundeцaцob inuţцcerţificaţulцdeцmaţuriţaţeцînцanulц
1897.цAцdeciŢцŢãцaleagãцcarieraцpreo eaŢcãцоiцŢ-aцîndrepţaţцŢpreцInŢţiţuţulцTeologicц
din Sibiu (1897-1899).74 Ulţeriorцaцînvã aţцlaцFaculţaţeaцdeцTeologieцaцUniverŢiţã iiц
dinцCernãu iц(1900-1903).75 RevineцdinцBucovinaцînцTranŢilvaniaцоiцŢeцŢţabileоţeцlaц
Sibiu,ц undeц vaц func ionaц caц economц alц InŢţiţuţuluiц Teologicц (1903-1906),ц avândц
grijãцdeцcheŢţiunileцeconomiceцaleцaceŢţeiцinŢţiţu ii.76 Acest post nu era incompatibil
cuцcelцdeцdaŢcãl,цaŢţfelцcã,цpenţruцoцŢcurţãцperioadã,цHocioţãцaцpredaţцarheologiaц
biblicãцоiцinţroducereaцînцţeologieц(1903-1904).77 Înцparalel,цHocioţãцaцfunc ionaţцcaц
profesor de religie (catehet) la Gimnaziul Evanghelic din Sibiu pentru copii
români.цÎnцanul 1906 a fost tot catehet, la Cluj.78 Din anul 1907 revine la Sibiu tot
înцpoŢţuraцdeцcaţeheţ.79
DeŢţinulц luiц Hocioţãц vaц luaц oц alţãц ţurnurãц dinц anulц 1912,ц cândц aц foŢţц
încadraţцînцarmata cezaro-crãiaŢcãцlaцRegimenţulцdeцInfanţerieцnumãrц2цdinцBraоovц
înц calitate de preot militar (,,feldkuraţ”).80 Înц aniiц deц Ţfârоiţц aiц Mareluiц Rãzboi,ц Ilieц
Hocioţãц ajungeц laц Viena,ц fiindц aţeŢţaţц acolo,ц conformц ŢurŢelorц noaŢţreц înц anulц
1917. 81 Deоiц aflaţц înц capiţalaц imperialã,ц Hocioţãц оi-aц aduŢц conţribu iaц laц
evenimentele din preajma Marii Uniri. Astfel, la 31 octombrie 1918, preotul militar
aцparţicipaţцlaцadunareaцofi erilorцоiцŢolda ilorцromâniцdinцVienaцоiцaцacţivaţцînцcadrulц
SenaţuluiцMiliţarцRomânцCenţral,цiarцlaцоedin aцaceŢţui for din 1 noiembrie 1918 a
foŢţцdeŢemnaţцînцcadrulцunuiцbirouцdeцinforma iiцpenţruцofi eriiцоiцŢolda iiцromâniц
conŢţiţuiţц cuц aceaŢţãц ocazie. 82 Preoţulц miliţarц оi-aц aduŢц pre ioaŢaц conţribu ieц laц

73 Învã ãţorulцIlieцHocioţãцaцţrãiţцînţreцaniiц1839-1915,цdecedândцlaц1/14цiunieц1915цlaцSãliоţe,цlaц76цdeц
ani. Cf. Telegraful Român,цanцLXIII,цnumãrц58,ц4/17цiunieц1915,цp.ц233.ц
74 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 162.
75 Szögiц LáŢzló, Sţuden i români din TranŢilvania, p. 166; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,ц

MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p.ц469;цSzabóцMiklóŢ,цSimonцZŢolţ,цSzögiцLáŢzló,цErdélyiek

Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum I, p. 48.
76 Telegraful Român,цanцLI,цnumãrц90,ц14/27цauguŢţц1903,цp.ц370;цEuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului

Seminarial, p. 131.
77 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 125.
78 Tribuna,цanцX,цnumãrц169,ц10/23цŢepţembrieц1906,цp.ц6.ц
79 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 133.
80 Pester Lloyd (Morgenblaţţ),цanцLIX,цnumãrц259,ц2цnoiembrieц1912,цp.ц9;цTelegraful Român, an LX,

numãrц114,ц30цocţombrie/12цnoiembrieц1912,цp.ц471;цWiener Zeitung,цnumãrц252,ц1цnoiembrieц1912,ц
p. 18.
81 ***, RangliŢţen deŢ KaiŢerlich und Königlichen HeereŢ, Wien, 1917, p. 1331.
82 Ion Popescu-Pu uri,ц нţefanц PaŢcuц (coordonaţori),ц 1918 la români. Documenţele Unirii, volum VII,

1989, p. 69; Mihai-Octavian Groza, Senaţul Miliţar Român Cenţral al Ofi erilor оi Solda ilor din Viena (31
octombrie-27 noiembrie 1918), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2015, p. 15, 32; Mihai-Octavian Groza,
,,Drumul spre Alba-IuliaцţreceцprinцViena.цAcţiviţaţeaцSenaţuluiцMiliţarцRomânцCenţralцalцOfi erilorц
оiц Solda ilorц dinц Vienaц (31ц ocţombrie-27ц noiembrieц 1918)’’,ц înц volumulц AdminiŢţra ie româneaŢcã
arãdeanã. Sţudii оi comunicãri din Banaţ-Criоana, X, coordonat de Doru Sinaci, Emil Arbonie, Arad,
200
 Nr. 3, 2017

organizareaц Ţolda ilorц оiц ofi erilorц româniц dinц Viena,ц înц conţexţulц deŢţrãmãriiц
monarhiei dualiste. La 17 noiembrieц1918цaцavuţцlocцŢfin ireaцŢţeaguluiцdeцlupţãцaц
ţrupelorцromâneцdinцViena,цceremonieцlaцcareцaцoficiaţцSfânţaцLiţurghieцоiцpreoţulц
miliţarц Ilieц Hocioţã.83 Dupãц conŢumareaц momenţuluiц Mariiц Uniri,ц Ilieц Hocioţãц aц
rãmaŢцînцconţinuareцlaцVienaцpenţruцa-iцajuţaцpeцŢolda iiцromâniцrãni iцafla iцîncãцînц
ŢpiţaleleцdinцfoŢţaцcapiţalãцimperialã.ц
Unulцdinţreцremarcabiliiцinţelecţualiцţeologiцdinцperioadaцinţerbelicãцa fost
Pavel Roşca (1884-1960).цDeцaŢemenea,цelцaцfoŢţцunulцdinţreцpu iniiцŢţuden iцdeцlaц
FaculţaţeaцdeцTeologieцdinцCernãu i,цcareцproveneaцdinцTranŢilvaniaцdeцnord.цS-a
nãŢcuţц înц localiţaţeaц Sânpeţruц Almaоului,ц comiţaţulц Solnoc-Dãbâcaц (aziц jude ulц
Sãlaj), înţr-oцfamilieцpreo eaŢcã.цTânãrulцţranŢilvãneanцоi-aцfinalizaţцŢţudiileцmediiцînц
anulц1903цlaцGimnaziulцdeцSţaţцdinцSibiu.цUrmândцţradi iaцfamiliei,цaцaleŢцţeologiaцоiц
s-aцînŢcriŢцlaцfaculţaţeaцdeцprofilцdinцCernãu i,цundeцaцŢţudiaţцînţreцaniiц1903-1907.84
Ulţerior,ц aц urmaţц oц Ţpecializareц laц München. 85 Înц 20ц iulieц 1908ц eŢţeц promovaţц
docţorц înц ţeologieц laц Cernãu i,ц elaborându-оiц ţezaц Ţubц îndrumareaц profeŢoruluiц
Eusebiu Popovici.86 DupãцdobândireaцaceŢţuiцţiţluцacademic,цRoоcaцefecţueazãццoц
nouãц Ţpecializareц în Germania, la Berlin.87 Înц anulц 1910ц ob ineц unц nouц ţiţlulц deц
docţorц înц liţereц оiц filoŢofieц laц UniverŢiţaţeaц dinц München.88 Înţreц aniiц 1911-1919,
RoоcaцaцfoŢţцprofeŢorцlaцInŢţiţuţulцTeologicцSibiu.89 Precumцmul iцdinţreцabŢolven iiц
ţeologieiц deц laц Cernãu iц оi Roоcaц Ţ-a afirmat mai ales pe plan profesional ca un
daŢcãlцdeŢãvârоiţ.цCuцţoaţeцaceŢţea,цŢeцpareцcãцRoоcaцaцfoŢţцoцfireцdeŢţulцdeцreţraŢã.90
OniŢiforцGhibuцîоiцaminţeaцdeŢpreцelцcã:ц,,[...] avea o pregãţire excep ionalã оi mulţilaţeralã
оi era un om cu judecaţã оi cu mulţ bun Ţim . Din pãcaţe, era cam ţimid оi de nu prea mare

,,VaŢileц Goldiо”ц UniverŢiţyц PreŢŢ,ц 2015,ц pp.ц 170-171; VaŢileц Lechin an,ц Oficiali de Ţţaţ români din
Transilvania (1368-1918), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2003, p. 152.
83 Mihai-Octavian Groza, Senaţul Miliţar Român Cenţral, p. 113.
84 MéŢzároŢцAndor,цSzögiцLáŢzló,цVargaцJúlia,ц MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p.ц 470.ц Înц

aceaŢţãц lucrareц loculц naоţeriiц Ţaleц eŢţeц idenţificaţц greоiţ,ц caц fiindц localiţaţeaц Loza,ц Raionulц Irоava,ц
RegiuneaцTranŢcarpaţia,цUcraina,цînцţrecuţцparţeцaцcomiţaţuluiцBereg.цPrecizãmцcãцaceaŢţãцinforma ieц
prezenţãцînцlucrareaцciţaţãцeŢţeцfalŢã.цCelцmaiцprobabilцconfuziaцfãcuţãцdeцauţoriiцlucrãriiцprovineцdinц
aŢemãnareaц numelorц celorц douãц localiţã iц înц limbaц maghiarãц FüzeŢŢzenţpéţer-Sânpeţruц Almaоului,
reŢpecţivцFüzeŢmező-Loza.
85 Cornel Sigmirean, IŢţoria formãrii inţelecţualiţã ii,цp.ц718;цSzögiцLáŢzló,цSţuden i români din TranŢilvania,

p.ц199;цSzabóцMiklóŢ,цSimonцZŢolţ,цSzögiцLáŢzló,цErdélyiek Külföldi EgyeţemjáráŢa 1849-1919 Közöţţ, II

köţeţ,цMaroŢváŢárhely,цMenţorцKiadó,ц2014,цp.ц228.ц
86 Bukowinaer Post,ц anц XV,ц numãrц 2255,ц 23ц iulieц 1908,ц p.ц 4;ц Czernowitzer Allgemeine Zeitung,ц numãrц

1358, 22 iulie 1908, p. 5; Telegraful Român,цanцLVI,цnumãrц75,ц10/23цiulieц1908,цp.ц309.ц

87 Szögiц LáŢzló,ц Sţuden i români din TranŢilvania,ц p.ц 187;ц Simonц ZŢolţ,ц Szögiц LáŢzló,ц Erdélyiek Külföldi

EgyeţemjáráŢa, volum II, p. 228.

88 SimonцZŢolţ,цSzögiцLáŢzló,цErdélyiek Külföldi EgyeţemjáráŢa, volum II, p. 228.
89 MirceaцPãcurariu,цCãrţurari Ţibieni de alţãdaţã, p. 479.
90 Ibidem, p. 480.

201
 Astra Sabesiensis

ini iaţivã”.91 DeцaŢemenea,цSexţilцPuоcariuцîiцfãceaцoцcaracţerizareцŢuccinţã,цcareцoferãц

oцalţãцimagineцaŢupraцperŢonaliţã iiцŢale:ц,,[...] pe lângã Ţţudiile Ţale ţemeinice filoŢofice, e un
eŢcelenţ fiu al neamului Ţãu, neînfricaţ, neŢfiindu-Ţe Ţã baţã cu pumnul în maŢã când e nevoie”.92
ProfeŢorulц Pavelц Roоcaц aц avuţц unц rolц înц Mareaц Unireц deц laц 1ц decembrieц 1918.ц
AŢţfel,цelцaцavuţцmareleцprivilegiuцdeцaцparţicipaцlaцMareaцAdunareцNa ionalãцdeцlaц
Alba-Iulia,цcareцaцdeciŢцunireaцTranŢilvanieiцcuцRomânia,цcaцdelegaţцalцInŢţiţuţuluiц
TeologicцdinцSibiu,ц Ţec iuneaцpedagogicã.93 Aц foŢţцdeŢemnaţцînцaceaŢţãцcaliţaţeцînц
conferin aц profeŢorilorц Ţec iuniiц pedagogiceц inuţãц laц 12/25ц noiembrieц 1918ц laц
Sibiu.ц Laц 2ц decembrieц 1918ц Roоcaц aц foŢţц aleŢц membruц înц Mareleц Sfaţц Na ionalц
Românц alц TranŢilvaniei, 94 organul provizoriu al puterii de stat din Transilvania,
avândцunцrolцlegiŢlaţiv.ц
Unulц dinţreц clericiiц braоoveniц ceiц maiц reprezenţaţiviц aц foŢţ Nicolae
Stinghe (1883-1960). S-aц nãŢcuţц înц oraоulц deц laц poaleleц Tâmpeiц оiц aц abŢolviţц
GimnaziulцOrţodoxцdinцoraоulцnaţal.95 Seцpareцcãцdeцmicцоi-aцdaţцŢeamaцdeцvoca iaц
Ţaцpreo eaŢcã,цcareцi-aцfoŢţцoцconŢţanţãцaцînţregiiцvie i.цÎnţreцaniiц1902-1905 a urmat
cursurile Seminarului Andreian din Sibiu.96 Ulţerior,цpregãţireaцŢaцinţelecţualãцaцfoŢţц
deŢãvârоiţãцlaцFaculţaţeaцdeцTeologieцdinцcadrulцUniverŢiţã iiцdinцCernãu iцînţreцaniiц
1905-1907.97 Înцanulц1909,цNicolaeцSţingheцaцfoŢţцpromovaţцdocţorцînцţeologieцlaц
Universitatea din Cernãu i,цelaborându-оiцţezaцŢubцîndrumareaцprofeŢoruluiцVaŢileц
Tarnavschi. 98 Dupãц finalizareaц Ţţudiilorц deц licen ã,ц Sţingheц Ţeц reînţoarceц înц
TranŢilvania.ц Precumц majoriţaţeaц abŢolven ilorц ţeologieiц laц Cernãu i,ц оiц Nicolaeц
SţingheцaцîmbinaţцacţiviţaţeaцprofeŢoralãцcuцvoca iaцclericalã.цÎnцanulц1912,цNicolaeц
Sţingheц aц foŢţц numiţц preoţц parohц laц biŢericaц ,,Sfânţulц Nicolae”ц dinц нcheiiц
Braоovului.ц Sţingheц Ţ-aц dovediţц aц fiц unц apãrãţorц alц româniŢmuluiц оiц unц miliţanţц
na ionalц fervenţ,ц moţivц penţruц careц aц inţraţц înц aţen iaц auţoriţã ilorц auŢţro-ungare,
maiцaleŢцînцaniiцPrimuluiцRãzboiцMondial.цSoarţaцi-aцrezervaţцoцmareцîncercare,цaц
foŢţц ridicaţц deц auţoriţã iц chiarц dinц alţarulц biŢericiiц ,,Sfânţulц Nicolae”ц dinц нcheiiц
Braоovului,цiarцînţreц28цauguŢţц1916цоiц10цmaiц1918цpreotul Stinghe cu familia sa, a
91 Onisifor Ghibu, Amintirile unui pedagog militant,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц InŢţiţuţuluiц Culţuralц Român,ц

2004, p. 108.
92 SexţilцPuоcariu,цMemorii,цBucureоţi,цEdiţuraцMinerva,ц1978,цp.ц290.ц
93 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц1918 la români. Documenţele Unirii, volum X, pp.

101-102.
94 IoanцI.цнerban,цNicolaeцJoŢan,цDic ionarul perŢonaliţã ilor unirii, p. 48.
95 Vasile Oltean, Configura ia iŢţoricã оi biŢericeaŢcã a Braоovului (Ţec. XIII-XX), Sibiu, Editura Andreiana,

2010, p. 397.
96 EuŢebiuцRoоca,цMonografia Institutului Seminarial, p. 165.
97 Szögiц LáŢzló,ц Sţuden i români din TranŢilvania, p. 167; MéŢzároŢц Andor,ц Szögiц LáŢzló,ц Vargaц Júlia,ц

MagyarorŢzági diákok a HabŢburg Birodalom, p.ц 470;ц Simonц ZŢolţ,ц Szögiц LáŢzló,ц Erdélyiek Külföldi
EgyeţemjáráŢa, volum II, p. 342.
98 Czernowitzer Allgemeine Zeitung,цnumãrц1756,ц20цnoiembrieц1909,цp.ц3;цVaŢileцBalţag,цDie Doktorschule

für Theologie, p. 342.

202
 Nr. 3, 2017

foŢţцdeporţaţ,цini ialцlaцнopron,цiarцapoiцinţernaţцînцlagãrulцdeцlaцNagymarţonц(aziц
Mattersburg, Austria). 99 Reveniţц acaŢãц înainţeц deц Mareaц Unire,ц luiц Sţingheц iц Ţ-a
inţerziŢцŢãцmaiцŢlujeaŢcã,цŢiţua ieцcareцŢ-aцperpeţuaţцpânãцŢpreцŢfârоiţulцanuluiц1918.ц
DeоiцeraцŢupravegheaţцdeцauţoriţã i,цpreoţulцSţingheцaцfoŢţцunulцdinţreцceiцcareцauц
pregãţiţцMareaцUnireцlaцnivelulцcomiţaţuluiцBraоov.цLaц26цocţombrie/8цnoiembrieц
1918,цelцaцluaţцparţeцlaцadunareaцna ionalãцaцromânilorцdinц araцBârŢei,цînцcadrulц
cãreiaцŢ-aцconŢţiţuiţцSfaţulцNa ionalцRomânцdinц araцBârŢei,цcareцaveaцunцcomiţeţц
execuţivц conduŢц deц proţopopulц orţodoxц VaŢileц Safţu,ц dinц careц fãceaц parţe,ц caц
membru,цоiцpreoţulцNicolaeцSţinghe.100
FoоţiiцŢţuden iцţeologiцromâniцdinцTranŢilvaniaцcareцauцŢţudiaţцlaцCernãu i,ц
auцconŢţiţuiţцcorpulцeliţarцalцBiŢericiiцOrţodoxeцdinцinţeriorulцCarpa ilor.цAceоţiaцauц
deveniţц remarcabileц perŢonaliţã iц cuц imporţanţeц cariere.ц Eiц auц daţц dovadãц deц
auţenţiceцŢenţimenţeцpaţrioţice,цaducându-оiцparţeaцlorцdeцconţribu ieцlaцrealizareaц
MariiцUniri.цÎnцaceŢţцŢenŢцŢ-auцremarcaţцmaiцaleŢцNicolaeцBãlanцоiцSilviuцDragomir.ц
Dinц pãcaţe,ц înц Ţţadiulц acţualц alц cerceţãrilor,ц penţruц 11ц dinţreц foоţiiц Ţţuden iц înц
capiţalaцBucovinei,цnuцexiŢţãцdaţeцdeŢpreцimplicareaцlorцînцrealizareaцMariiцUniri.цц

Considerations Regarding the Involvement in the Realization of the Great Union of the
Romanian Theologian SţudenţŢ from TranŢylvania, who Learned in Cernãu i beţween
1875-1918

(Abstract)

The aim of the current material is that of presenting the contribution to the great
unionцofцţheцRomanianцţheologianцŢţudenţŢцfromцTranŢylvania,цwhoцlearnedцinцCernãu iцînцţheц
period between 1875-1918. The chronological boundaries of this study range between 1875-
1918. These years were chosen because they mark capital events: the foundation of the
UniverŢiţyцofцCernãu iцandцţheцrealizaţionцofцţheцGreaţцUnion.цTheцuniverŢiţaryцregiŢţryцbookŢц
during this period of time record 23 Romanian students from Transylvania, who chose to
study theology inцCernãu i.цMoŢţцofцţhemцţurnedцouţцţoцbeцauţhenţicцpaţrioţicцŢpiriţŢ,цŢervingц
the community they belonged to as teachers and priests. Our data shows that out of 23, 12
have contributed at local or regional level to the realization of the Great Union. In late 1918,
they became active participants in the unionist struggle. On December 1 st 1918, some of them
attended the Great National Assembly in Alba-Iulia that proclaimed the unification of
Transylvania with Romania. In our opinion, the most important contributions were that of
Nicolaeц Bãlanц andц Silviuц Dragomir;ц Bãlan,ц whoц laţerц becameц orţhodoxц meţropoliţeц ofц

99 IoanцVlad,ц,,BiŢericaцSfânţulцNicolaeцdinцBraоovцînцeţapaцfinalãцaцlupţeiцpenţruцMareaцUnireц(1914-
1918)’’,ц înц Cumidava, numãrц XXII-XXIV, 1998-2000, p. 180; Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii
române din Ardeal la rãzboiul penţru înţregirea neamului (1916-1919),ц edi ie,ц Ţţudiuц inţroducţiv,ц noţeц оiц
indici de Mihai-Octavian Groza, Mircea-Gheorghe Abrudan, Cluj-Napoca/Deva, Editura
Argonauţ/EdiţuraцEpiŢcopieiцDeveiцоiцHunedoarei,ц2015,цp.ц112.ц
100 Ion Popescu-Pu uri,цнţefanцPaŢcuц(coordonaţori),ц 1918 la români. Documenţele Unirii, volum VII,

pp. 173-174.
203
 Astra Sabesiensis
TranŢylvania,ц accompliŢhedц aц miŢŢionц inц Iaоi,ц aŢŢuringц ţheц connecţionц beţweenц ţheц Cenţralц
National Romanian Council from Transylvania and the Romanian government; Dragomir
played an important role at Alba-Iulia, being one of the secretaries of the great national
assembly.
Keywords: Great Union, intellectual elite, university, Alba-Iulia,цCernãu i.

204
 Nr. 3, 2017

THE TRANSYLVANIAN SOCIAL-DEMOCRATIC MOVEMENT

IN THE AUTUMN AND WINTER OF 1918*

Mihai-Octavian Groza, PhD. Diana-Maria Dãian

,,Babeş-Bolyai” UniverŢiţy, Cluj-Napoca

Writing about the evolution of the Transylvanian social-democratic

movement in the autumn and winter of 1918 involves much responsibility and
precaution of the researcher both because of the lack of the historical sources,1 as
well as because of the spirit of the political regimes during the last century which
have projected a negative image on the Transylvanian social-democrats (from
associates of the communist movement, or ,,opporţuniŢţŢ”, to that of ,,traitors of the
principleŢ of inţernaţionaliŢm” and ,,fooţmen of ţhe bourgeoiŢie and of ţhe landlordŢ”). 2
Following a careful and exhaustive analysis of the special literature we become
aware of the fact that during the last century, in the absence of a historiographical
project dedicated to this topic,3 we have been dealing with a real justifying, militant
and politicized discourse,4 an aspect that has made more difficulţц ţheц hiŢţorian’Ţц
work. So, if during a first phase represented by the period of the years 1918-1948,
we have been coping with a justifying literature, elaborated by the main political
social-democraţicцacţorŢц(IoanцClopo el,цTironцAlbani,цIonцFlueraо),цŢţarţingцfromц

* Theц Romanianц verŢionц ofц ţhiŢц Ţţudy,ц waŢц publiŢhedц inц Gabrielaц нerban,ц Silviuц Ferciugц (edŢ.),ц
Supremum vale Nicolae Bocоan (1947-2016),цTimiоoara,цNepŢiŢцPrinţingцPreŢŢ,ц2017,цpp.ц44-61.
1 As far we know, there is no archive of this political group (the Romanian section of the Social-

Democratic Party from Hungary). At the same time we do not know whether there are any
documents elaborated by the social-democrats in the Romanian archives, except from the
memorialist fragments.
2 For a radiography of the Romanian historiography focused on the political action of the

Transylvanian Social-Democrats in the autumn and winter of 1918 see: Mihai-Octavian Groza,
Diana-MariaцDãian,ц,,TheцPoliţicцAcţionцofцţheцTranŢylvanian Social-Democrats from the Autumn
and the Winter of the Year 1918 as Reflected in the Romanian Historiography (1919-2016)”,ц inц
Astra Sabesiensis, no. 2, 2016, pp. 203-220.
3 ,,Inţerviuц cuц profeŢorulц Nicolaeц Bocоan”,ц inц Wernerц Kremm,ц Rudolfц Gräfц (edŢ.),ц Fenomenul

munciţoreŢc оi Ţocial-democraţ din România. Secolele XVIII-XX. Lucrãrile prezenţaţe la Ţimpozionul de la Reоi a,
23-25 mai 1997,цReоi a,цInţerGrafцPrinţingцPreŢŢ,ц1997, p. 101.
4 The same situation for the entire historiographical discourse dedicated to the Great Union (see:

Iacobц Mârza,ц ,,Secven eц iŢţoriograficeц româneоţiц inţerbeliceц aŢupraц anuluiц 1918”,ц inц Valerц Moga,ц
Sorin Arhire (eds.), Anul 1918 în TranŢilvania оi Europa Central-EŢţicã. Conţribu ii bibliografice оi
istoriografice, Cluj-Napoca, Center of Transylvanian Studies, 2007, p. 47).
205
 Astra Sabesiensis

1948, the historiographical discourse manipulated by the directions formulated by

Mihail Roller has contested the position of the social-democrats from the autumn
and winter of 1918, labeled as ,,ţhe waţch dogŢ of ţhe imperialiŢm”, ,,social-ţraiţorŢ”,
,,opporţuniŢţŢ”, 5 while after the moment 1968, following the direction of the
historical legitimization of the Romanian Communist Party, to be the testimonies
of a re-evaluation of this topic. Although after the collapse of the communist
regime in Romania there have appeared papers dealing with this topic from a
modern, objective point of view, the folder of the social-democraţŢ’ contribution
to the fulfillment of the union, as the whole file of the Great Union has not been
closed. Taking as a starting point these brief constatative reflections, we will aim
during our study at directing a survey on the main phases that have circumscribed
the evolution of the social-democratic movement in the autumn and winter of
1918. Taking into account the published documents, the memoirs and also the
secondary sources, we will try to outline the transformations scored in the political
discourse popularized by the Romanian social-democratic leaders, the approach to
the Romanian National Party from Transylvania and the collaboration with its
leaders within the Romanian National Central Council, the contribution to the
organization of the Romanian structures of authority in the industrial areas and to
the organization of the Great National Assembly from Alba-Iulia, the activity
developed within the Dirigent Council so as to concentrate at the end of the study
on the moment of the division of the Transylvanian social-democratic movement
at the beginning of 1919.
The outbreak of the First World War and the enactment of the
mobilization have paralyzed the activity of the Romanian section of the Social-
Democratic Party from Hungary, the largest part of its members being enrolled
into the Austro-Hungarian army or simply arrested under the charge of ,,having
instigated againŢţ ţhe Ţţaţe and againŢţ ţhe army”, while the editorial board of the
,,Adevãrul”6 journal has interrupted its activity.7
5 SorinцRadu,ц,,Inţerna ionaliŢmulцоiцprincipiileцna ionale.цOцperŢpecţivãцaŢupraцdiŢcurŢuluiцpoliţicцalц

social-democra ilorцromâniцdinцUngariaц(1917-1918)”,цinцValerцMoga,цSorinцArhireц(edŢ.),цProblema
TranŢilvaniei în diŢcurŢul poliţic de la Ţfârоiţul Primului Rãzboi Mondial, Cluj-Napoca, Center of
Transylvanian Studies, 2009, p. 117.
6 ,,Adevãrul”ц waŢцţheцofficialцjournalц ofц ţhe Transylvanian social-democratic movement, edited in

Budapest between 1903-1912 (monthly), 1912-1914, 1917-1918 (weekly), since 1919 at Sibiu (for
moreц deţailŢ,ц Ţee:ц Georgeţaц Rãduicã,ц Nicolinц Rãduicã,ц Dic ionarul preŢei româneоti (1731-1918),
Bucharest, Scientific Printing Press, 1995, p. 20; Ioan Hangiu, Dic ionarul preŢei liţerare româneоti (1790-
1999), Bucharest, Romanian Cultural Foundation Printing Press, 1996, pp. 10-11; Ioana Nistor,
,,Adevãrulц(Adeverul).цGlaŢulцPoporului.цOцţribunãцromâneaŢcãцpenţruцunireaцţuţurorцromânilor”,цinц
Marius Ioan Grec (ed.), 95 de ani de la Marea Unire (culegere de studii). Volum omagial, Arad, ,,Vasile
Goldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц2013,цpp.ц157-166).
7 Florea Grapini, Enea Grapini оi ziua cea mare, Bucharest, ,,Constantin-Tiţelц PeţreŢcu”ц Foundaţion,ц

1999, p. 56.
206
 Nr. 3, 2017

In the summer of 1917, in the context of the internal issues which the
Austro-Hungarian monarchy has been dealing with and under the influence of the
turmoils from Russia, the Romanian section of the Social-Democratic Party from
Hungary, initially in anonymity, has restarted its activity.8 At the 8th of July, 1918, at
Budapest, within a conference of the Transylvanian social-democratic movement
it has been decided to restart the activity, to distribute a manifest to the Romanian
workers through which they have been asked to organize themselves and also to
launchцŢubŢcripţionŢцforцţheцouţŢeţцofцţheцacţiviţyцofцţheц,,Adevãrul”цjournal.9 Due
to this conference it has also been brought into debates the issue of the position
the Romanian social-democrats have had to adopt in what concerns the national
question from Hungary since the relations between the Romanian section and the
Social-Democratic Party from Hungary have degenerated on the eve of the war
outburst and since its development has obstructed the discussions. In the name of
ţheцRomanianцŢecţion,цIonцFlueraоцhaŢцelaboraţedцaцreŢoluţionцprojecţцwhichцhaŢц
established that the different opinions in what regards the national question could
not separate the ,,real ŢocialiŢţŢ”, but at the same time has validated the existence of a
national question in Hungary that could be solved only through the application of
the principle of the equality in rights.10
Thanks to the efforts of the members of the Transylvanian social-
democratic movement in the summer and autumn of 1917 it has been collected
the sum of 3707,16 crowns, money that have allowed to restart the activity of the
,,Adevãrul”цjournal on the 1st of October.11 In the first number of the journal there
has been published an article-manifeŢţц enţiţledц ,,Whaţц doц weц wanţ?”,ц ţhroughц
which the Transylvanian social-democrats have presented their requests: equal
rights for each citizen (,,[…] equal righţŢ for each inhabiţanţ of ţhiŢ counţry”), the
confiscation of the large land properties and providing the population with
possessions (,,[…] ţhe land of ţhe counţry which ţoday iŢ more ţhan a half in ţhe hand of Ţome
landlords should be given to the nation so that it should not be obliged to leave the country), the
introduction of the universal vote (,,[…] ţhe righţ ţo voţe for each man and woman who
are 20 years old), measures of social protection (,,[…] ţhe Ţţaţe Ţhould ţake care of ţhe
nation health, should build hospitals and should form doctors), signing the peace (,,[…] aţ ţhe
present after three years of war, of horrible miseries and sufferance we do not ask for anything but

8 Ioan Bolovan, Marius Eppel, 1 decembrie 1918. Conţribu ia Ţocial-democra ilor la unirea TranŢilvaniei cu
România, Cluj-Napoca, Eikon Printing Press, 2008, p. 21.
9 SorinцRadu,ц,,Acţiviţaţeaцpoliţicãцa luiцIonцFlueraоцpânãцînцanulц1918”,цinцApulum, no. XLII/2, 2006,

p. 365.
10 KeiţhцHiţchinŢ,ц,,Socialiоţiiцromâniцоiцproblemaцna ionalãцdinцUngariaц(1903-1918)”,цinцIdemц(ed.),ц

Conоţiin ã na ionalã оi ac iune poliţicã la românii din TranŢilvania (1868-1918), volume I, translated by Sever
Trifu,цCodru aцTrifu,цCluj-Napoca, Dacia Printing Press, 1992, p. 163.
11 ***, Documenţe din iŢţoria miоcãrii munciţoreоţi din România (1916-1921), Bucharest, Political Printing

Press, 1966, p. 84.

207
 Astra Sabesiensis

to reach the peace).12 All over 1917 and the following year, the ,,Adevãrul”ц journal,ц
published in a significant edition of 18.000 copies, reaching in particular on the
battlefield, has informed the Romanian audience about the tensions erupted within
the Austro-Hungarian monarchy, about the Romanian situation, but also about
the installation of the Bolshevik regime in Russia.13
In the context of the military losses scored by the Austro-Hungarian
monarchy and of the internal tensions, the Romanian section of the Social-
Democratic Party from Hungary has convoked for the 22nd of April-5th of May
1918 the 9th congress in which 37 representatives from 22 communities have taken
part.14 Within the conference, Iosif Jumanca has presented a report on the activity
developed by the Romanian section of the Social-Democratic Party from Hungary
in the period 21st of October, 1913-1st of May, 1918 through which he has showed
the great difficulties encountered during the war years (the mobilization, the arrests
of some members, the interruption of the activity), the phases of the outset of the
group activity, the raising funds for re-organizing the movement and re-launching
ţheц ,,Adevãrul”ц journal,ц ţheц meeţingŢц holdц inц ţheц monţhц ofц Julyц 1917ц wiţhц ţheц
workerŢцinцBudapeŢţ,цOcnaцdeцFier,цReоi a,цDognecea,цPeţroоani,цCiclova,цAnina,ц
Ocna Dejului with the purpose of organizing them, as well as the necessity of
diffusion through new subdivisions in Transylvania and Banat.15 The 9th Romanian
social-democratic congress has validated a new group leadership, a new central
committee whose members have been IonцFlueraо,цIoŢifцJumanca,цTironцAlbani,ц
IoŢifц CiŢer,ц Eneaц Grapini,ц Ioanц Mihu ,ц Teodorц Moga,ц Bazilц Surduц andц Nicolaeц
Ignat. 16 In the context of the development of the congress papers, the
Transylvanian social-democrats have expressed vividly their belief that there is a
strong, inseparable relation between the fight for social emancipation and the
national question and they have stated their availability to collaborate with the
Romanian National Party.17
Reunited in a special meeting, on the 25th of September 1918, after
analyzing both the internal situation and also that of the battlefields, the
Transylvanian social-democrats have reached the conclusion that it is necessary to
unify the political forces within a national organism. As a result, it has been
decided to contact the leadership of the Romanian National Party through its
leaders, deputies in the Parliament from Budapest with the purpose of constituting

12 Ibidem, pp. 63-65.

13 SorinцRadu,ц,,AcţiviţaţeaцpoliţicãцaцluiцIonцFlueraоцpânãцînцanulц1918”,цp.ц369.
14 Nicolae Jurca, Istoria social-democra iei din România, Bucharest, Scientific Printing Press, 1994, p. 90.
15 ***,Documenţe din iŢţoria miоcãrii munciţoreоţi din România, pp. 77-84.
16 SorinцRadu,ц,,AcţiviţaţeaцpoliţicãцaцluiцIonцFlueraоцpânãцînцanulц1918”,цp.ц367.
17 Ioan Bolovan, Marius Eppel, 1 decembrie 1918. Conţribu ia Ţocial-democra ilor la unirea TranŢilvaniei cu

România, p. 21.
208
 Nr. 3, 2017

a national council based on the principle of parity. Enea Grapini has been
entrusted with this mission, meeting on the 6th ofц Ocţoberц 1918ц VaŢileц Goldiо,ц
AurelцLazãr,цAlexandruцVaida-VoevodцandцнţefanцCicio-Pop so as to present them
his proposal. As a matter of fact, the project has been accepted, the details related
to the constitution of this national council being established after the convocation
of the executive committee of the Romanian National Party at Oradea, the social-
democrats being informed about the parliamentary actions planned soon
afterwards.18
After the meeting from Oradea, the leaders of the Romanian National
Party have adopted the so-called ,,Statement regarding the right to auto-
deţerminaţionц ofц ţheц RomanianŢц fromц TranŢylvania”,ц aц Ţţaţemenţц madeц publicц
within the Parliament from Budapest on the 18th of October 1918 and which has
proclaimed the right of the Romanian nation to freely decide its destiny. The
members of the Romanian section of the Social-Democratic Party from Hungary
have adhered unconditionally at the principles expressed in the text of the
statement for auto-determination, this fact allowing the two Romanian political
factions to approach with the intention of a collaboration that has been reached in
the end.19
Within a new meeting hold at Budapest on the 29th of October 1918 in
whichц нţefanц Cicio-Pop, Teodor Mihali, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Vlad,
Aurelц Lazãr,ц Ionц Flueraо,ц Tironц Albani,ц IoŢifц Jumanca,ц Eneaц Grapiniц andц Ioanц
Mihu цhaveцţakenцparţ,цfollowingцaцnewцrequeŢţцofцţheцŢocial-democrats it has been
decided to found a national council of the Romanian nation ,,[…] which should exert
ţhe conţrol over ţhe ţerriţorieŢ inhabiţed by ţhe RomanianŢ”.20
On the 30th of October, at Budapest within a reunion hold at the ,,Cornul
Vânãţorilor”ц hoţel,ц ţheц Romanianц Naţionalц Cenţralц Councilц haŢц beenц founded,ц
organized on the principle of parity: six representatives of the Romanian National
Party and six representatives of the social-democrats. From the Romanian section
of the Social-Democratic Party from Hungary one can mention Iosif Jumanca21

18 FloreaцGrapini,ц,,SocialiоţiiцоiцMareaцUnire”,цinцMagazin Istoric, year XXXII, no. 12 (381), 1998, p.

18.
19 Alexandruц Roz,ц ,,Declara iaцdeц auţodeţerminareцaц românilorц ţranŢilvãneni-Oradea 12 octombrie

1918”,цinцIdemц(ed.),цMarea Unire din 1918, ideal al tuţuror românilor 1918-2003,цArad,ц,,VaŢileцGoldiо”ц

University Press, 2004, pp. 61-62.
20 Ionц Flueraо,ц ,,Cumц amц ajunŢц laц Alba-Iulia”,ц inц Tironц Albaniц (ed.),ц Douãzeci de ani de la Unire.

Monografie comemoraţivã a unirii, volum I, Cum Ţ-a fãcuţ Unirea, Oradea, ,,Grafica”ц InŢţiţuţeц ofц Graphicц
Arts, 1938, p. 167.
21 Iosif Jumanca (1893-1950), from Folia, Timiо county; typographer (Gheorghe I. Bodea, ,,Iosif

Jumanca”,цinцRomânul. New SerieŢ, no. 6, 1993, p. 1).

209
 Astra Sabesiensis

(typographer), Bazil Surdu22 (machinist), Enea Grapini23 (engineer), Tiron Albani24

(carpenter), Iosif Renoiu 25 (fiţţer)ц andц Ionц Flueraо26 (wheeler). 27 So, through the
foundation of the Romanian National Central Council it has been created an
organism that has put into practice the statement for auto-determination and that
has managed to achieve the unity of the two Transylvanian Romanian political
forces, based on the principles of the right to auto-determination of the people.28
The moment of the institution of the Romanian National Central Council
has beenц emphaŢizedц dueц ţoц aц manifeŢţц enţiţledц ,,Theц Revoluţionц haŢц wonч”,ц
imagined by the social-democrat Iosif Jumanca and published within a special
ediţionцofцţheц,,Adevãrul”цjournalцandцţhenцmulţipliedцinцmoreцţhanц18.000цcopieŢ.ц
In its text it has been mentioned as it follows: ,,[…] The Romanian Naţional Council iŢ
Ţeţ on ţhe principle ground of ţhe free diŢpoŢiţion regarding ţhe naţionŢ’ deŢţiny, a principle
established by the president Wilson as a main condition of the peace and validated by the official
legacy of ţhe monarchy, by Hungary and alŢo by ţhe Hungarian Naţional Council”.29
After a couple of days, on the 2nd of November 1918, the Romanian
National Central Council moved its center at Arad, its own activity being
developed by only 6 members among which one could mention the social-
democraţŢц Ionц Flueraо,ц IoŢifц Jumanca,ц Eneaц Grapini,ц ţheц oţherц memberŢц beingц
active in the territory with the purpose of organizing the councils and the national
guards, an important role being played by the social-democrats in the industrial,
working areas from Banat and Hunedoara.30
Within a special reunion of the Transylvanian social-democrats hold on
the 4th ofцNovemberц1918цinцwhichцIonцFlueraо,цIoŢifцCiŢer,цEneaцGrapini,цIoŢifц

22 Bazil Surdu (1893-?),ц fromц Bierţan,ц Târnavaц Mareц county; machinist (Alexandru Roz, ,,Baziliu

Surdu-membruцalцConŢiliuluiцNa ionalцRomânцCenţral”,цinцRomânul. New SerieŢ, no. 13, 1993, p. 1).

23 Enea Grapini (1893-1980),цfromцнan ,цBiŢţri a-NãŢãudцcounţy;цengineerц(AlexandruцRoz,ц,,Eneaц

Grapini”,цinцRomânul. New Series, no. 11, 1993, p. 1).

24 Tiron Albani (1887-1976),ц fromц Gârbovaц deц SuŢ,ц Lowerц Albaц counţy;ц carpenţerц (Gheorgheц I.ц

Bodea, ,,Tiron Albani (1887-1976)”,цinцRomânul. New SerieŢ, no. 10, 1993, p. 1).
25 Iosif Renoiu (1888-1977), from Bocоaц Monţanã,ц Caraо-Severin county; fitter (Alexandru Roz,

,,IoŢifцRenoiu”,цinцRomânul. New SerieŢ, no. 8, 1993, p. 1).

26 Ion Flueraо (1882-1953), from Chereluо, Arad county; wheeler (Traian Moca, ,,Ion Flueraо”,цinц

Românul. New SerieŢ, no. 4, 1993, p. 1).

27 Alexandru Roz, Noiembrie 1918. Aradul-capitala Transilvaniei,цArad,ц,,VaŢileцGoldiо”цUniverŢiţyцPreŢŢ,ц

2002, pp. 194-207.

28 Nicolaeц Bocоan,ц Ideea de na iune la românii din TranŢilvania оi Banaţ, Cluj-Napoca, Universitary

PrinţingцPreŢŢ,ц1997,цp.ц232;цDanцDemоea,ц,,DouãцţexţeцinediţeцdeŢpreцŢocialiŢţulцIoanцFlueraоц(1882-
1953)”,цinцSţudia UniverŢiţaţiŢ ,,VaŢile Goldiо” Arad, no. 4, 1994, p. 37.
29 AlexandruцRoz,ц,,ConŢiliulцNa ionalцRomânцCenţralцоiцac iuneaцŢaцpenţruцunireaцTranŢilvanieiцcuц

România”,цinцMagazin Istoric, year XXII, no. 12 (261), 1988, p. 15.

30 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm,ц Târgoviоţe,ц Ceţaţeaц deц Scaunц

Printing Press, 2012, p. 38.

210
 Nr. 3, 2017

Jumanca,цIoanцMihu цandцBazilцSurduцhave taken part, they have established the

principles and the action directions of the group within the Romanian National
Central Council: organizing national councils in Transylvania and Banat,
subordinated to the Romanian National Central Council, the right to represent the
Romanians and to exert the leading authority over the territories inhabited by
them, a task assigned to the Romanian National Central Council, organizing
permanent services in the train stations with the purpose of taking and mobilizing
the Romanian soldiers who have left the battlefield, instituting at Budapest, in the
core of the Transylvanian social-democrats a permanent service with the
responsibility of preparing the contacts with various centers.31
An important moment has been represented by the outset of the activity
ofцţheц,,Românul”цjournal,32 on the 7th of November 1918, becoming the voice of
ţheцRomanianцNaţionalцCenţralцCouncilцunderцţheцleaderŢhipцofцVaŢileцGoldiо,цţheц
position of chief-editor being entrusted to the social-democraţцIoanцClopo el.цDueц
to this journal, the documents elaborated or received by the Romanian National
Central Council, the phases of the political-administrative organization of
Transylvania and Banat, the convocation of the National Assembly have been
brought into the attention of the population, being also achieved the mobilization
of the people with the aim of organizing themselves in councils and national
guards.33
Reunited in a special meeting on the 9th of November 1918, the Romanian
National Central Council has decided the emission of an ultimate note following
the proposal of the social-democratic members which has been addressed to the
Hungarian National Council and which has made public the council decision to
take the control over the territories inhabited by the Romanians from Transylvania
and Banat (24 counties34 andц ţheц Romanianц parţŢц fromц ţheц Bichiо,ц Cianadц andц
Ugocea counties). 35 The social-democrat Enea Grapini has proposed that the
ultimate note should be written in Hungarian and not in French ,,[…] Ţo aŢ ţo be
underŢţood wiţhouţ poŢŢible miŢţakeŢ becauŢe of ţhe ţranŢlaţionŢ”.36 The ultimate note has
been sent to the Hungarian National Council through the prefect Varjasy Lajos,

31 FloreaцGrapini,ц,,SocialiоţiiцоiцMareaцUnire”,цp.ц18.
32 The activity of this journal was suppressed on the 12th of March 1916.
33 IoanцClopo el,ц,,LaцAlba-Iulia”,цinцSţeaua. ReviŢţã a Uniunii Scriiţorilor, year XIX, no. 226, 1968, p. 15;
IonцIŢaiu,ц,,UnireaцTranŢilvanieiцcuцRomânia”,цinцSţeaua. ReviŢţã a Uniunii Scriiţorilor, year XXXIII, no.
12ц(427),ц1982,цp.ц8;цEugenцGagea,ц,,Aradul,цceţaţeцaцMariiцUniri”,цinцColumna, no. 3, 2014, p. 316.
34 Toronţal,цTimiо,цCaraо-Severin,цArad,цBihor,цSãţmar,цMaramureо,цBiŢţri a-NãŢãud,цSolnoc-Dãbâca,ц

Sãlaj,ц Cluj,ц Mureо-Turda, Turda-Arieо,ц Albaц Inferioarã,ц Târnava-Micã,ц Târnava-Mare, Hunedoara,

Sibiu,цBraоov,цFãgãraо,цTreiцScaune,цOdorheiцandцCiuc.
35 Alexandru Roz, ConŢiliul Na ional Român Cenţral оi gãrzile na ionale române din Arad (acţe оi documenţe),

volume I, Cluj-Napoca, Dacia Printing Press, 1993, p. 176.

36 Florea Grapini, Enea Grapini оi ziua cea mare, p. 130.

211
 Astra Sabesiensis

the answer being requested for the day of the 12th of November. Since at Belgrade
there have been hold the debates regarding the armistice with the military
representatives of the Entente, the Hungarian part has asked for a postponement
ofц 12ц hourŢ,ц aц Hungarianц legacyц coordinaţedц byц ţheц Ţociologц JáŢziц OŢzkar,ц ţheц
ministry of the nationalities, being expected to arrive at Arad for further
negotiations.37
Within the Romanian-Hungarian negotiations hold at Arad in the period
13th-14th of November 1918, the social-democraţŢ,ц repreŢenţedц byц Ionц Flueraо,ц
Iosif Jumanca, Enea Grapini (as members of the Romanian National Central
Council)ц andц Ioanц Clopo elц (aŢц preŢŢц repreŢenţaţive)ц haveц adopţedц ţheц Ţameц
position like the representatives of the Romanian National Party, expressing in a
clearц wayц ţheirц opţionц relaţedц ţoц ţheц RomanianŢ’ц righţц ţoц decideц independenţlyц
their destiny and also to their separation from Hungary. 38 Although within the
discussions the social-democratic members of the Hungarian legacy have stated
ţheцprojecţцelaboraţedц byцJáŢziц OŢzkarц regardingцţheц creaţionцofцeţhnicцenclaveŢ,ц
the Romanian social-democrats have abolished this plan, being considered to be ,,a
prospect of thievery or a desperate attitude of the Hungarian governmenţ”.39 So one can notice
that in spite of all the proposals, the Transylvanian social-democrats have
remained concentrated on a position favorable for the national ideal, supporting
the idea of the separation from Hungary and of the union with Romania, the
international principles gaining a secondary importance.40
On the evening of the 14th of November 1918, after the failure of the
negotiations with the Hungarian legacy, the members of the Romanian National
Central Council, reunited in a special meeting, have decided to elaborate and
publish a manifest addressed to the international public opinion (entitled ,,To the
worldц naţionŢч”), 41 so as on the 20th of November to be launched the text
regarding the convocation of the National Assembly from Alba-Iulia.42 According
to the historian Sorin Radu, the idea of the convocation of a national assembly
followingц ţheц modelц ofц ţheц aŢŢemblieŢц holdц aţц Chiоinãuц andц Cernãu i,ц whichц
should express the will of the whole Romanian people from Transylvania and

37 Ionц Clopo el,ц Revolu ia din 1918 оi unirea Ardealului cu România, Cluj, The Journal ,,Societatea de
Mâine”цPrinţingцPreŢŢ,ц1926,цp.ц80;цAlexandruцRoz,ц,,нedin aцConŢiliuluiцNa ionalцRomânцCentral
dinц27цocţombrie/9цnoiembrieц1918”,цinцSţudia UniverŢiţaţiŢ ,,VaŢile Goldiо” Arad, no. 4, 1994, p. 32.
38 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 48.
39 Tironц Albani,ц ,,Enclaveleц luiц JáŢzi”,ц inц Tironц Albaniц (ed.),ц Douãzeci de ani de la Unire. Monografie

comemoraţivã a unirii, p. 192.

40 SorinцRadu,ц,,Inţerna ionaliŢmulцоiцprincipiileцna ionale”,цp.ц149.
41 NicolaeцBocоan,цIdeea de na iune la românii din TranŢilvania оi Banaţ, p. 235.
42 Stelean-IoanцBoia,ц,,MareaцUnireцdeцlaц1918.цLoculцоiцrolulцAradului”,цinцMariuŢцIoanцGrecц(ed.),ц

95 de ani de la Marea Unire (culegere de studii). Volum omagial,ц Arad,ц ,,VaŢileц Goldiо”ц UniverŢiţyц PreŢŢ,ц
2013, p. 35.
212
 Nr. 3, 2017

Banat, has emerged during the Romanian-Hungarian negotiations and can be

attributed to the social-democraţцIonцFlueraо.43
After the position adopted within the Romanian-Hungarian negotiations,
the leaders of the Romanian section of the Social-Democratic Party from Hungary
have been convoked on the 16th of November 1918 for a debate with the party
leaderŢц regardingц ţheц preŢenţц Ţiţuaţionц cauŢedц byц TranŢylvania’Ţц andц Banaţ’Ţц
separation from Hungary. From the part of the Transylvanian social-democrats
IonцFlueraо,цIoŢifцJumancaцand Enea Grapini have taken part who, rejecting any
propoŢalц relaţedц ţoц ţheц mainţenanceц ofц ţheц Hungary’Ţц inţegriţyц andц ţoц ţheц co-
optation in the government (through two ministerial portofolios and many
positions of prefect) have stated that: ,,[…] The Romanian socialists have showed that
the Romanian nation has suffered too much from the imperial leaders so as to be stopped from
realizing its dream of union and that the socialists can not and do not want to avoid or to let it
under the domination of thoŢe who enŢlaved iţ in ţhe paŢţ”.44
In the period in which the social-democrats have taken part in the
negotiations from Budapest, the Romanian National Central Council has made
publicцţheцmanifeŢţцenţiţledц,,ToцţheцworldцnaţionŢч”,цaцmoveцţhaţцhaŢцcauŢedцţheir
turmoil because although they have accepted to launch a manifest addressed to the
international public opinion, they have been not consulted in what regards the date
of its appearance in the public area. The moment has been rapidly surpassed and
the ,,Adevãrul”цjournalцhaŢцţookцandцpubliŢhedцţheцmanifeŢţцinцiţŢцpageŢ.45
As the leaders of the Romanian National Party, due to the contacts and
the strong relations with the intellectuals and the largest part of the population,
have taken the control over the political action, the Romanian social-democrats
have managed to gain popularity due to their struggle for establishing the
principleŢцţhaţцwouldцbeцţheцbaŢeцforцţheцfuţureцdeclaraţionцofцTranŢylvania’Ţцandц
Banaţ’ŢцunionцwiţhцRomania.46 Furthermore, they have made considerable efforts
for organizing the population from the industrial area with the purpose of
designating the representatives and of participating into the national assembly, an
acţionцalŢoцŢupporţedцbyцţheц,,Adevãrul”цjournal.47
On the 30th of November 1918, the Romanian National Central Council
has convoked at Alba-Iulia a reunion of the representatives that has established the
final text of the union resolution and has brought to a common point the different

43 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 51.

44 Tiron Albani, Memorii. Din conţribu ia claŢei munciţoare la deŢãvârоirea Ţţaţului na ional român uniţar (1
decembrie 1918), Bucharest, Scientific Printing Press, 1969, p. 71.
45 Ibidem.
46 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 51.
47 NicolaeцJurca,ц,,Unireaцdinц1918цînцconоţiin aцоiцac iuneaцŢocialiоţilorцromâni”,цinцTransilvania, new

series, year XV (XCII), no. 11, 1986, p. 18.

213
 Astra Sabesiensis

points of view.48 The debates have referred to the project of resolution elaborated
byцVaŢileцGoldiо,цţheцŢocial-democrats managing to impose their point of view in
what regards the revision or the addition of some articles: within the first article
they have managed to impose the formula ,,states the union of those Romanians and of
all ţhe ţerriţorieŢ inhabiţed by ţhem wiţh Romania” and not with ,,ţhe Romanian Kingdom”,
considering that ,,ţhe kingdom can be ephemeral, buţ Romania iŢ eţernal”, within the third
article they have managed to impoŢeц ţheц principleц ofц TranŢylvania’Ţц ţemporaryц
auto-determination as well as the points related to the radical agrary reform (point
5) and to the ensurance of ,,righţŢ and advanţageŢ” for the workers (point 6). 49
Remembering the development of the reunion from the 30th of November as well
as the phases of the establishment of the final text of the resolution and the
contribution of the Transylvanian social-democraţŢцţoцiţŢцelaboraţion,цIonцFlueraоц
has been writing the following lines: ,,[…] wiţhin ţhe Ţame assembly it has been voted the
famous resolution which can be attributed to our insistence, of us the socialists. I have to admit
however that in general the representatives of the Romanian National Party have not rejected the
points included in that resolution just that they do not believe in their opportunity. It has been
objected at the beginning that the constituent assembly of the entire united country could fix the
principles which the union should be based on. We, the socialists, have asked in an insistent way
that even before the peace treaty, just in the spotlight of the Conference from Paris to vote for a
resolution with large democratic principles so as to be known out there that we want to found a
great Romania based on the ideas of freedom. Moreover, us, the social-democrats too, have
requested that until the convocation of the constituent assembly of the whole country Transylvania
Ţhould be adminiŢţered in an auţonomouŢ way by uŢ, ţhe TranŢylvanian people”.50
The social-democrats, participating into the Great National Assembly
from Alba-Iulia on the 1st of December 1918 through approximately 180
delegates, representing more than 70.000 workers from Transylvania and Banat,51
haveцprovidedцţheцaŢŢemblyцwiţhцaцpreŢidenţ,цweцmeanцIonцFlueraо,цandцdue to the
discourses hold by Iosif Jumanca, Emil Isac, Enea Grapini and Eleonora-Lemeny
Rozvan have made public to the people reunited there the official position
regarding the union.52
Thanks to the activity developed for the organization of the workers in the
autumn and winter of 1918, due to their contribution to the organization and

48 Ioanц Gheorghiu,ц Ioanц Coman,ц ,,Conţribu iaц miоcãriiц ŢocialiŢţeц dinц TranŢilvaniaц laц pregãţireaц оiц
deŢfãоurareaц adunãriiц na ionaleц deц laц Alba-Iuliaц dinц 1ц decembrieц 1918”,ц inц Analele UniverŢiţã ii
Bucureоţi, year XVIII, no. 1, 1969, p. 117.
49 Iulian Oncescu, Texţe оi documenţe privind iŢţoria modernã a României (1774-1918),цTârgoviоţe,цCeţaţeaц

de Scaun Printing Press, 2011, pp. 673-674; Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi
sindicalism,цp.ц53;цSorinцRadu,ц,,Inţerna ionaliŢmulцоiцprincipiileцna ionale”,цp.ц154.
50 IonцFlueraо,ц,,CumцamцajunŢцla Alba-Iulia”,цpp.ц172-173.
51 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 56.
52 Nicolae Jurca, Istoria social-democra iei din România, pp. 95-96.

214
 Nr. 3, 2017

development of the Great National Assembly and to the elaboration of the union
resolution, the members of the Transylvanian social-democratic movement can be
also found within the structures of the new national organisms instituted after the
1st of December 1918. So, within the Great Romanian National Council there have
entered 35 social-democrats,53 among whom one can identify the teacher Eleonora
Lemeny-Rozvan, the unique woman chosen in this organism, 54 while in the
Dirigent Council there have been co-opţedц Ionц Flueraоц (ţheц ReŢorţц ofц Socialц
Protection and Hygiene) and Iosif Jumanca (the Industry Resort). 55 From this
poŢiţion,ц Flueraоц andц Jumancaц haveц encouragedц ţheц profeŢŢorц Iuliuц Moldovan’Ţц
initiatives regarding the hygiene area, have actively supported the health system,
have fought for abolishing the corruption from hospitals and for their
reorganization etc. In spite of all these considerations, the tensions between the
social-democrats and the majority belonging to the Romanian National Party have
not ceased to come so that in the month of February, 1919, there has been scored
the first conflictual episode ending with the suspension of the two social-
democrats, a conflict that has been avoided at the end due to their decision to
make another thought about the decision.56 Lately, at the beginning of the month
of August, 1919, after the validation of the new electoral legislation, according to
which the women and the minorities have not been provided with the right to
vote, the two social-democratic members of the Dirigent Council as well as the
members of the Great Romanian National Council have presented their dismissal,
mentioning the following: ,,[…] becauŢe ţhe Greaţ Council does not understand that it has
the obligation to respect our principles and ideas and because the project of the electoral legislation
has been submitted to be voted and has been generally accepted in our absence, determined by the
brutality we have been subjected to, being this procedure not parliamentary, we cannot take part
any more inţo ţhe debaţeŢ”.57
InцţheцŢameцdirecţion,цIonцFlueraоцhaŢцbeenцco-opted into the Romanian
legacy sent to the peace discussions from Paris, but after the riot of the
typographers from Bucharest on the 13th of December 1918 and following its

53 Tiron Albani, Memorii, p. 95.

54 Anţonц DrãgoeŢcuц (coordonaţor),ц IŢţoria României. Transilvania, volume II, Cluj-Napoca, ,,George
Bari iu”цPrinţingцPreŢŢ,ц1997,цp.ц663.
55 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 59.
56 Idem,ц ,,Acţiviţaţeaц luiц Ionц Flueraоц înц cadrulц ConŢiliuluiц Dirigenţц alц TranŢilvaniei,ц Banatului,

Criоaneiц оiц Maramureоuluiц (decembrieц 1918-auguŢţц 1919)”,ц inц Anuarul InŢţiţuţului de Cerceţãri Socio-
Umane Sibiu, no. XIII-XIV, 2006-2007, p. 95.
57 Eugenц Glück,ц Alexandruц Roz,ц Documenţe din iŢţoria miоcãrii munciţoreоţi arãdene (1918-1944), Arad,

1972, p. 13.
215
 Astra Sabesiensis

suppression by the Romanian army, an action condemned by the Transylvanian

social-democrats, he has presented his dismissal.58
On the 2nd of December 1918, the Romanian section of the Social-
Democratic Party from Hungary has moved its nucleus from Budapest to Sibiu
and has changed its name into the Social-Democratic Party from Transylvania.59 In
the period between the 19th and 20th of January 1919, at Sibiu, there have been hold
the congress papers of the new party, on this occasion being also established the
new program: the organization of the workers, the universal vote, equal rights for
all the nationalities, the reorganization of the public education, the separation of
the Church from the state, the confiscation of the Church properties and their
passage into the community possession.60
The political action taken by the six social-democratic members of the
Romanian National Central Council, their support in the union realization, the
collaboration with the leaders of the Romanian National Party within the Great
Romanian National Council and within the Dirigent Council have not been
unanimously accepted and supported by all the members of the Transylvanian
social-democratic movement. As a result, at the beginning of 1919, from the
former Romanian section of the Social-Democratic Party from Hungary two
political factions have come out: the Romanian International Socialist Faction
from Transylvania, Banat and Hungary and the Socialist Party from Hungary.
About the first faction, claiming itself to be ,,the real Romanian socialist
movemenţ” we know that in the period the 31st of December 1918-the 1st of January
1919 it has organized a congress at Budapest within which it has been decided to
exclude the six members of the former Romanian National Central Council from
the social-democratic movement. In addition to this, the congress has adopted a
resolution through which it has been formulated a protest against the act from the
1st of December 1918, being motivated that this has not been an act adopted by
the real representatives of the Romanian nation and that the welfare of the
Romanian nation can only be achieved within the Hungarian proletarian state.61 At
the leadership of this faction, the congress has designated Traian Novac from
Timiоoara,цGrigoreцGoguцfromцVienna,цIonцG.цDobreŢcuцfromцBudapeŢţцandцIlieц
CãrãbuоцfromцArad,цcharacţerŢцwiţhouţцanyцimporţanceцforцţheцŢocial-democratic
movement who have not managed to develop a significant activity, in the end

58 Eftimie Gherman, Memorii. Conţribu ii la iŢţoria miоcãrii ŢocialiŢţe, Bucharest, ,,Constantin-Titel

PeţreŢcu”цFoundaţion,ц2000,цp.ц41.
59 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 60.
60 ***, Documente din iŢţoria miоcãrii munciţoreоţi din România, pp. 151-157.
61 SorinцRadu,ц,,Inţerna ionaliŢmulцоiцprincipiileцna ionale”,цpp.ц159-160.

216
 Nr. 3, 2017

decidingцţoцmergeцwiţhцţheцRomanianцcommuniŢţŢ’цgroupцfromцHungary,цaцmuchц
more active and stronger organization.62
The second faction, that of the Romanian communists, has been active
both in Transylvania and also in Hungary since the month of November 1918,
consisting of former Romanian prisoners returned from the Russian camps. At
Budapest with the support of the Hungarian communist organization and
seconded by a small dissident socialist group, they have instituted the so-called
,,Romanianц CommuniŢţц Group”ц andц haveц launchedц aц manifeŢţц inц ţenц poinţŢц
through which they have been asking for: the confiscation of the private,
ecclesiastic, banking, industrial land properties, the demilitarization of the regular
army, of the gendarmes, of the police and their replacement with peasants and
workers, the separation of the Church from the state, the investment of the
workerŢ’ц councilŢц wiţhц ţheц poliţicalц auţhoriţy. 63 According to the launched
program, the institution of a party following the Bolshevik model from Russia has
been the leading task of this faction in its activity of abolishing the ,,capitalist
dominaţion” and of installing a proletarian dictatorship. In the same direction, the
social-democratic movement that has accepted to collaborate with the leaders of
the Romanian National Party has been accused of betrayal, being recommended
that the same treatment should be applied to them as to the Mensheviks from
Russia. 64 Having as a model the fusion of the Social-Democratic Party from
Hungary with the Hungarian Communist Party, with the proclamation of the
Hungarian Soviet Republic on the 21st of March, 1919, the Romanian Communist
Group merged with the Romanian International Socialist Faction from
Transylvania, Banat and Hungary, forming the Romanian Socialist Party from
Hungary.ц Theц newц group,ц ledц byц CoŢţicãц AţhanaŢiu,ц Henriц Kagan,ц Iacobц
Cre uleŢcu,ц Anaц Cre uleŢcu,ц Georgeц AvrameŢcuц andц IoŢifц Silvãоanu,ц haŢц greeţedц
the proclamation of the new Soviet republic, has joined its activities while its
members have accepted their enrollment into the Hungarian red army.65 From a
report elaborated by the royal commissary C. Ionescu dating from the month of
September 1919 we can find that after the collapse of the Hungarian Soviet
Republic and after the Romanian armies have entered Budapest, the Romanian
communist faction has ended its activity, their members findind a refuge at Vienna

62 Gabrielц MoiŢa,ц ,,Pozi iaц Ţocialiоţilorц româniц dinц Ungaria,ц TranŢilvaniaц оiц Banaţц fa ãц deц revolu iaц
maghiarãцdinц1919”,цinцCrisia, no. XXXII-XXXIII, 2002-2003, p. 223.
63 KeiţhцHiţchinŢ,ц,,SocialiоţiiцromâniцоiцRepublicaцSovieţicãцUngarã”,цinцIdemц(ed.),цMiţ оi realiţaţe în

iŢţoriografia româneaŢcã, translated by Sorana Georgescu-Gorjan, Bucharest, Encyclopedic Printing

Press, 1997, p. 200.
64 Ibidem, p. 201.
65 GabrielцMoiŢa,ц,,цPozi iaцŢocialiоţilorцromâniцdinцUngaria,цTranŢilvaniaцоiцBanaţ”,цp.ц225.

217
 Astra Sabesiensis

and then in Soviet Russia.66 Furthermore, from an informative note elaborated by

the Romanian army on the 7th of August, 1919, we find out that this group has
counted 71 members67 and that during its activity has managed to attract a number
of 19 officers and Romanian soldiers, former prisoners in Germany or Russia and
to determine them to enroll into the red guards from Budapest.68
According to the historian Sorin Radu, the position adopted by the
Transylvanian social-democratic leaders in the autumn and winter of 1918
regardingц ţheц Ţupporţц ofц TranŢylvania’Ţц unionц wiţhц Romania,ц ţhe collaboration
with the leaders of the Romanian National Party within the Romanian National
Central Council, the Great Romanian National Council and the Dirigent Council
has invested them with prestige, respect and influence. 69 In spite of all these
considerations, the Transylvanian social-democratic movement has not managed
to impose itself as a force on the Romanian political scene; more than that, in 1920
iţŢц leaderŢц (Ionц Flueraо,ц IoŢifц Jumanca,ц Grigoreц Grigorovici),ц accuŢedц ofц
opportunism and of the fact that they have not accepted totally the conditions of
adherence to the Comintern, have been excluded from the party. 70 They have
chosen other political groups so that in 1927, with the re-foundation of the Social-
Democratic Party they should return to the faction until the month of February

66 ***, Tradi ii de Ţolidariţaţe revolu ionarã româno-ungarã (1884-1946). Documenţe оi aminţiri, Bucharest,

Political Printing Press, 1979, pp. 116-117.

67 Ibidem, pp. 106-108: ,,Iacob Cre uleŢcu, George AvrameŢcu, broţherŢ Hoppe, EŢkenazy, AţanaŢiu CoŢţicã,

Aurel Buţzã, Doboо Mihail, Erdély Sándor, нţefan Suciu, LáŢzló Vicţor, Balaо IoŢif, Dimanci нţefan, dr. Mezei,
Gál Arţur, Roţer GuŢţav, George Ivan, George Boieru, Elena Voina, Hinţz Ferdinand, Florica Irimeо, нţefan
Sţurza, Ion Dumiţru, нţefan BaiŢer, Florica Coppindean, VaŢile DobreŢcu, Mihail Sţroia, Vicţor Munţeanu, IoŢif
Bán, Alexandru Székely, Andrei Alexandru, dr. George Alexici, George Toth, Teodor Suciu, Ignac Vuku, Ilie
Izdrãilã, George FrumoŢu, AuguŢţin Mureоan, IoŢif Baron, George IoneŢcu, Emil Mureоan, IoŢif Silvãоanu, нţefan
CarabaŢ, нţefan Ana, Gheorghe Dimiţrie Alexici, Alexandru SimioneŢcu, Gheorghe Rujan, VaŢile Peţraоcu, Ella
Peţraоcu, Leopold Schwarţz, Emil SimioneŢcu, Rozalia AvrameŢcu, Ioan Han a, Ulici Lazãr, Vicţor Popp, Teodor
Boroо, Ioan Sambaţcan, Aurel Suciu, Mihai CoŢţea, Ana SligyinŢky, VaŢile BudiŢa, Henrich Cagan-Goldman,
Seil, Seides Herman, Florescu OrnŢţein, OdeŢia KornŢţein, CoŢţicã Marcu, Laurian Vrabie, Lazãr, AndráŢ
RadoŢavlevici, AranyaŢi AndráŢ”.
68 Ibidem, pp. 113-115: ,,lieutenant Scarlat Alexandru-Batallion 9 Hunters, sub-lieutenant Buta Gheorghe-

Regiment 2 Hunters, sergent Ionescu Marin-Regiment 2 Hunters, Cahani Avram-Gala i, RacovŢki’Ţ former
adjutant at Odessa, Zilberman Iosif-Regiment 15 Infantry, Timofte Gheorghe-former sailor, Vasile Marin-deserter,
Ni eŢcu VaŢile-Regimenţ 2 Vâlcea, SaŢcãu Anţal-deserter from the Hungarian Regiment 27 Infantry, Rotariu
Neculai-Regiment 12 Infantry, Grinberg Iosif-Regiment 11 Siret, Brain Norbert-deserter, Cahani Avram-deserter,
Muisner Carol-deserter, Dochian Neculai-deserter, Bejan Sotir-from Fulgereоţi-Covurlui, Grigore Ioan-from Turnu-
Severin, Gheorghe Constantinescu-from Turnu-Severin, Ioan Anghelescu-from Turnu-Severin”.
69 Sorin Radu, Ion Flueraо (1882-1953). Social-democra ie оi ŢindicaliŢm, p. 60.
70 ***, Documenţe din iŢţoria Parţidului ComuniŢţ din România, volume I, 1917-1922, Bucharest, Printing

Press for the Political Literature, 1953, pp. 292-296;ц CoŢţinц Feneоan,ц Sub Ţţeag Ţţrãin. Comuniоţii оi
Parţidul ComuniŢţ din România în arhiva Kominţernului (1919-1924), Bucharest, Encyclopedic Printing
Press, 2011, p. 27, 54.
218
 Nr. 3, 2017

1948, when the whole movement has been liquidated as a consequence of its
fusion with the Romanian Communist Party (transformed into the Romanian
Party of the Working Class).71

The Transylvanian Social-Democratic Movement

in the Autumn and Winter of 1918

(Abstract)

Our study aims to outline the evolution of the Transylvanian social-democratic movement
in the autumn and winter of 1918. Based on published documents, memoirs and secondary sources,
we will try to outline the transformations scored in the political discourse popularized by the
Romanian social-democratic leaders, the approach to the Romanian National Party from
Transylvania and the collaboration to its leaders within the Romanian National Central Council, the
contribution to the organization of the Romanian structures of authority in the industrial areas and
to the organization of the Great National Assembly from Alba-Iulia, the activity developed within
the Dirigent Council. At the end of our study we will try to outline the moment of the division of
the Transylvanian social-democratic movement at the beginning of 1919 (in the Romanian
International Socialist Faction from Transylvania, Banat and Hungary and the Socialist Party from
Hungary). All of these, during the interwar period, has invested the social-democrat leaders with
prestige, respect and influence, although the social-democratic movement has not managed to
impose itself as a force on the Romanian political scene.
Keywords: First World War, Great Union, Transylvania, social-democratic movement,
discourse.

71 SorinRadu,ц,,DocumenţeцinediţeцcuцprivireцlaцacţiviţaţeaцpoliţicãцaцluiцIoanцFlueraоц(1945-1946)”,ц
in Arhiva iŢţoricã a României, new series, volume II, no. 1 (3), 2005, pp. 189-190.
219
Astra Sabesiensis

220
 Nr. 3, 2017

ANCHETA ASTREI PRIVIND JERTFELE ROMÂNILOR

TRANSILVÃNENI ÎN PRIMUL RÃZBOI MONDIAL. NOI
VALORIFICÃRI METODOLOGICE

Dr. Ioan Popa

Colegiul Na ional ,,Samuel von Brukenţhal” Sibiu

EforţulцimenŢцdepuŢцdeцASTRAцоiцdeцDirecţoraţulцGeneralцdeцInţerneцalц
TranŢilvanieiц înţreц aniiц 1921-1922 pentru cuantificarea pierderilor suferite de
româniiц ţranŢilvãneniц înц Mareleц Rãzboiц nuц aц foŢţц înŢo iţ,ц pânãц înц prezenţ,ц deц oц
valorificareцiŢţoriograficãцpeцmãŢurã.цCoordonaţorulцancheţeiцASTREI,цTeodorцV.ц
Pãcã ianц publica,ц înц 1923,ц meţodologiaц inveŢţiga iei,ц rezulţaţeleц generaleц aleц
ancheţeiцоiцŢiţua iaцînregiŢţraţãцdeцcomunele jude uluiцSibiu,цexprimându-оiцŢperan aц
cã,ц aţunciц cândц AŢocia iuneaц vaц diŢpuneц deц fondurileц neceŢare,ц vorц puţeaц fiц
publicaţeц rezulţaţeleц cenţralizaţeц aleц ţuţurorц celorц 22ц deц jude e. 1 Acest demers
editorial nu s-aц produŢц încã.ц ImpreŢionanţulц maţerialц documentar administrat de
ASTRAц aц inţraţ,ц curând,ц înţr-un proces de disipare, un nucleu consistent,
cuprinzândц „Cenţralizaţoarele” jude eneц оiц oц mareц parţeц aц „Tablourilor
nominale”/comunale,ц aflându-Ţeц aŢţãziц înц cuŢţodiaц Serviciuluiц Jude eanц Sibiuц alц
Arhivelor Na ionale.ц Pânãц cuц câ ivaц aniц înц urmã,ц rezulţaţeleц ancheţeiц auц pãruţц
inţereŢanţeц doarц unorц auţoriц deц monografiiц Ţãţeоţi, 2 apoi au fost fructificate, cu
rezerveцŢerioaŢe,цinforma iileцoferiţeцdeц„Rapoarţele” comunaleцprivindцrevolu iaцdinц
toamna anului 1918ц(AndreeaцDãncilãцIneoan,цpenţruцŢiţua iaцdinцjude ulцMureо,ц
dupãц configura iaц adminiŢţraţiv-ţeriţorialãц dinц 1968). 3 Eviden iereaц caren elorц
ancheţeiц aц generaţц înц mediulц оţiin ificц unц reflexц deц ŢuŢpiciuneц оiц oц aţiţudineц deц
subestimare a valorii documentare a acesteia.4 Datele generale ale anchetei, mai

1 TeodorцV.цPãcã ian,ц„JerţfeleцRomânilorцdinцArdeal,цBãnaţ,цCriоana,цSãţmarцоiцMaramurãо,цaduŢeцînц
rãŢboiulцmondialцdinцaniiц1914-1918”,цînцTransilvania,цanцLIV,цnumãrц1-2, 1923, p. 48.
2 CeciliaцGândilã,цNicolaeцDamian,цPãuca-vaţrã de iŢţorie оi legendã, Sibiu, Editura Bucura, 1997, p. 63;

Ceciliaц Gândilã,ц Alãmor-izvor de credin ã оi iubire, Sibiu, Editura Etape, 1998, pp. 117-118; Cecilia
Gândilã,цArmeni-vaţrã daco-romanã,цSibiu,цCaŢaцdeцPreŢãцоiцEdiţurãц„Tribuna”,ц2003,цpp.ц71-73.
3 Andreeaц Dãncilãц Ineoan,ц „Memoryц ofц ţheц Warц andц ţheц Revoluţionц inц ţheц Mureоц Counţy”,ц înц

Comunication, Context, Interdisciplinarity. Studies and Articles,ц volumц III,ц Târgu-Mureо,ц „Peţruц Maior”ц
University Press, 2014, pp. 230-240.
4 Vezi,цŢpreцexemplu,цŢubliniereaцcaracţeruluiцincompleţцalцevaluãriiцla:цIoan Bolovan, Primul Rãzboi

Mondial оi realiţã ile demografice din TranŢilvania. Familie, moraliţaţe оi raporţuri de gen, Cluj-Napoca, Editura
нcoalaц Ardeleanã,ц 2015,ц p.ц 44,ц 62.ц Aţiţudiniц deц ŢcepţiciŢmц aц ŢeŢizaţц chiarц coordonaţorulц ancheţeiц
221
 Astra Sabesiensis

concreţц numãrulц românilorц mobiliza iц peц fronţц (449.796)ц оiц înц Ţpaţeleц aceŢţuiaц
(34.578),цauцre inuţцţoţuоiцaţen iaцunorцcerceţãţoriцconŢacra i,цprecumцLiviuцMaior,5
Ţauцafla iцînцproceŢцdeцafirmare,цcumцeŢţe cazul Ioanei Elena Ignat Kisanovici.6
PornindцdeцlaцpremiŢaцcãц oцmobilizareцumanãц deцaŢemeneaцpropor iiцnuц
poaţeцŢãцnuцproducãцdaţeцrelevanţe,цne-amцpropuŢцŢãцrepunemцancheţaцASTREIцînц
circuiţulц оţiin ific,ц acoloц undeц ajunŢeŢeц penţruц Ţcurţц ţimp,ц daţoriţãц istoricului
TeodorцV.цPãcã ian.цDemerŢulцnoŢţruцurmãreоţe,цcaцaţare,цreliefareaцpuncţelorцforţeц
aleц ancheţei.ц Penţruц eviden iereaц aceŢţoraц amц recurŢц laц unц arŢenalц meţodologicц
Ţpecificц Ţociologiei,ц fãcândц deц laц începuţц diŢţinc iaц înţreц „Tabloul nominal”,
inţerpreţaţцdrepţцcheŢţionarцŢţandardizaţ,цinŢţrumenţцalцunuiцinţerviuцŢţrucţuraţ,цоiц
„Raporţ”,ц unц ghidц deц inţerviuц aplicaţц înц cadrulц unuiц inţerviuц ŢemiŢţrucţuraţ.ц
Cercetarea s-a focalizat pe „Tabloul nominal”, respectiv pe „Cenţralizaţoarele”
jude ene,цprincipalaцmeţodãцdeцlucruцfiindцanalizaцŢţaţiŢţicã.цÎnţr-oцprimãцfazã,цamц
eviden iaţцcapaciţaţeaцancheţeiцdeцaцgeneraцcoeficien iцvaloriciцrelevan i,цrecurgândц
laцoцanalizãцaŢupraцunuiцŢegmenţцŢocio-profeŢionalцbineцdefiniţ,цcelцalцînvã ãţorilorц
(studiu incluŢцînц,,AnuarulцCerculuiцdeцSţudiiцIŢţoriceцоiцSociale”,цnumãrцXI,ц2016,ц
Ţubц ţipar).ц DemonŢţrândц viabiliţaţeaц оţiin ificãц aц ŢurŢei,ц amц demaraţц proceŢulц deц
ediţareц aц rezulţaţelorц înregiŢţraţeц deц localiţã ileц cuц popula ieц româneaŢcãц dinц
Transilvania. Publicareaц rezulţaţelorц nuц vaц urma,ц înŢã,ц configura iaц adminiŢţraţiv-
ţeriţorialãц dinц 1922,ц ciц Ţţrucţuraц comiţaţelorц ŢurprinŢãц laц nivelulц anuluiц 1910.ц
Suplimenţar,ц amц inţroduŢ,ц cuц rolц comparaţiv,ц daţeleц înregiŢţraţeц deц popula iaц
româneaŢcãц laц ulţimulц recenŢãmânţц organizaţц înц cadrulц Regaţuluiц Ungar.ц Penţruц
împãr ireaц peц comiţaţeц оiц plãоiц amц urmaţц volumulц coordonaţц deц Traianц Roţariu,ц
RecenŢãmânţul din 1910. TranŢilvania.7
ScopulцanalizãriiцоiцpublicãriiцdaţelorцînregiŢţraţeцdeцlocaliţã ileцţranŢilvãneneц
cuцpopula ieцromâneaŢcãцnuцaцfoŢţцverificareaцrezulţaţelorцcenţralizaţeцdeцTeodorцV.ц
Pãcã ianцоiцpublicaţeцînц1923.цAceaŢţãцverificareцaцfoŢţцuţilizaţã,цînцprimulцrând,цcaц
inŢţrumenţцdeцconţrolцоiцabiaцapoiцpenţruцaцdepiŢţaцinerenţeleцeroriцоiцdimenŢiunileц
aceŢţora.ц inândцconţцdeцfapţulцcãцacceŢulцlaцţoaţeцcheŢţionareleцcomunaleцinţraţeц
înцeviden aцSec ieiцIŢţorico-EţnograficeцaцASTREI,цînц1922,цpareцaŢţãziцimpoŢibilц
deц realizaţ,ц caц urmareц aц diŢperŢieiц maţerialuluiц documenţar,ц penţruц conŢecven aц
demersului, am acordat credit cifrelor cu care s-aц operaţц înц cenţralizaţoareleц
jude ene.цConfrunţareaцcheŢţionarelorцcuцcenţralizaţoarele,цefecţuaţã,цŢpreцexemplu,ц

ASTREI,ц Teodorц V.ц Pãcã ian,ц încãц deц laц proiecţareaц demerŢului,ц înц 1921,ц dar,ц poţriviţц aceŢţuia,ц
„lucrarea a ŢucceŢ pe deplin” (a se vedea: TeodorцV.цPãcã ian,ц„JerţfeleцRomânilor”,цp.ц37).
5 Liviu Maior, HabŢburgi оi români. De la loialiţaţea dinaŢţicã la idenţiţaţea na ionalã,ц Bucureоţi,ц Ediţuraц

Enciclopedicã,ц2006, p. 127.
6 Ioana Elena Ignat Kisanovici, Parţicipare оi mobilizare în TranŢilvania în Primul Rãzboi Mondial.

Perspective socio-economice оi demografice, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2015, p. 129.

7 Traian Rotariu (coordonator), RecenŢãmântul din 1910. Transilvania,цBucureоţi,цEdiţuraцSţaff,ц1999.

222
 Nr. 3, 2017

cuц acribieц înц cazulц comiţaţului/jude uluiц Sibiu,ц iluŢţreazãц oц preluareц fidelãц aц
informa iilorц dinц cheŢţionareц înц cenţralizaţoare,ц inţerven iiц Ţemnificaţiveц
conŢemnându-ŢeцînцrubricaцdeŢţinaţãцpopula ieiцromâneоţi,цfapţцrecunoŢcuţцînц1923ц
deц Teodorц V.ц Pãcã ian.ц Preоedinţeleц Sec ieiц IŢţorico-Etnografice a ASTREI,
moţivaţц deц dorin aц deц aц Ţurprindeц câţц maiц corecţц dimenŢiunileц comuniţã ilorц
româneоţi,цuţilizeazã,цcaцpuncţцdeцpornire,цdaţeleцrecenŢãmânţuluiцrealizaţцînц1920,ц
deц cãţreц Direc iaц Regionalãц aц SţaţiŢţiciiц deц Sţaţц Cluj,ц darц înц confrunţareaц cuц
cheŢţionarele,ц mulţeц lipŢiţeц deц numãrulц ţoţalц alц locuiţorilorц români,ц opţeazã,ц înц
numeroaŢeleцcazuriцdeцneconcordan ã,цpenţruцinforma iileцţranŢmiŢeцdeцlaцnivelulц
comunelor,ц înц cadrulц ancheţeiц ASTREI.ц Celц pu inц declaraţiv. 8 Înц realiţaţe,ц
ŢârguincioŢulцcerceţãţorцaцfoŢţцcopleоiţцdeцcanţiţaţeaцmaţerialuluiцdocumenţarцоiцaц
ajunŢц Ţãц pendulezeц fãrãц unц criţeriuц bineц definiţц înţreц daţeleц recenŢãmânţuluiц dinц
1920ц оiц celeц aleц cheŢţionarelorц dinц 1922.ц Spreц exemplu,ц cheŢţionarulц comunei
Nocrichц(plaŢaцomonimã)цînregiŢţreazãц516цromâni,цînцţimpцceцTeodorцV.цPãcã ianц
aц înŢcriŢц înц cenţralizaţorulц jude uluiц Sibiuц doarц 277.ц Înц Slimnicц (plaŢaц Sibiu),ц
operaţoriiц deц ancheţãц numãrãц 1693ц deц români,ц înŢã,ц cenţralizaţorulц re ineц doarц
1382.цÎnцŢchimb,цînцaceeaоiцplaŢã,цlaцRuоciori,цcheŢţionarulцindicãц185цdeцromâni,цiarц
cenţralizaţorulц jude uluiц Sibiuц înŢcrieц 698.9 Exemplele pot continua. Din fericire,
aceŢţeцdaţe,цreŢpecţivцaceaŢţãцrubricãцnuцafecţeazãцimporţan aцdemerŢuluiцASTREI.ц
Tocmai pentru a eviţaцaceŢţeцinconŢecven eцŢurprinŢeцînцcenţralizaţoareleцjude elor,ц
darцmaiцaleŢцdeoareceцconŢiderãmцcãцoцdimenŢionareцjuŢţãцaцpierderilorцŢuferiţeцdeц
comuniţã ileцromâneоţiцŢeцpoaţeцob ineцprinцraporţareaцlaцŢiţua iaцanţerioarã,цnuцlaц
ceaцpoŢţerioarãцrãzboiului,цamцrecurŢцlaцdaţeleцrecenŢãmânţuluiцdinц1910,цaоaцcumц
auцfoŢţцeleцpublicaţeцînцvolumulцmen ionaţцmaiцŢuŢ,цcoordonaţцdeцTraianцRoţariu.ц
Este un motiv suplimentar pentru operarea cu realitatea administrativ-ţeriţorialãц
Ţpecificãц anuluiц 1910.ц Amц pãŢţraţ,ц ţoţuоi,ц оiц daţeleц oferiţeц deц cenţralizaţoareleц
jude eneцaleцASTREI.
Erori s-auцŢţrecuraţцоiцînцrubricileцdeŢţinaţeцimplicãriiцînцrãzboi,цdarцaceŢţeaц
Ţunţц rareц оiц Ţeц poţц idenţificaц prinц uţilizareaц cheilorц deц conţrolц penţruц celeц ţreiц
variabile, care vizeazãцnumãrulцperŢoanelorцimplicaţeцînцevenimenţeleцconflagra iei:ц
1. „Implicarea în miоcãrile impuŢe de rãzboi” (rubricile 6-9); 2. „Soarţa înduraţã în ţimpul
rãzboiului” (rubricile 10-15)ц оiц 3.ц „Ocupa ia civilã a celor implica i în miоcãrile impuŢe de
rãzboi” (rubricile 18-20).ц Greоeliц impoŢibilц deц depiŢţaţ,ц înц abŢen aц uneiц prelucrãriц
paraleleц aц cheŢţionarelor,ц Ţunţц celeц produŢeц prinц inverŢarea,ц laц nivelulц aceleiaоiц
localiţã i,ц aц cifrelorц unorц rubriciц alãţuraţe.ц Unц aŢţfelц deц cazц aц foŢţц depiŢţaţц înц
comitatul/jude ulц Fãgãraо.ц Înц cheŢţionarulц comuneiц Râuоor,ц plaŢaц Fãgãraо,ц Ţunţц

8TeodorцV.цPãcã ian,ц„JerţfeleцRomânilor”,цpp.ц47-48.
9Serviciulц Jude eanц Sibiuц alц Arhivelorц Na ionaleц (înц conţinuare,ц S.ц J.ц S.ц A.ц N.),ц Fond „ASTRA”,
numãrц invenţarц 453,ц parţeaц Ţţrucţuralãц „LiŢţeleц parţicipan ilorц laц Primulц Rãzboiц Mondial”,ц 1922,ц
doŢarц11цa,цjude ulцSibiu,цf.ц218,ц224,ц328;цTeodorцV.цPãcã ian,ц„JerţfeleцRomânilor”,цpp.ц52-53.
223
 Astra Sabesiensis

conŢemna iц 8ц mor iц peц câmpulц deц lupţãц оiц 12ц înц Ţpaţeleц aceŢţuia,ц înц ţimpц ceц înц
cenţralizaţorцceleцdouãцrubriciцalipiţeцauцcon inuţulцinverŢaţ.цÎnцcazulцdepiŢţãriiцunorц
aŢţfelц deц greоeli, amц inţerveniţ,ц aŢţfelц încâţц ţabeleleц oferiţeц cerceţãţorilorц оiц
publiculuiц largц Ţãц reflecţeц daţeleц aоaц cumц auц foŢţц eleц conŢţaţaţeц deц reŢponden iiц
localiцaiцanuluiц1922.цÎnцpregãţireaцvolumuluiцcuprinzândцdaţeleцţuţurorцlocaliţã ilorц
din cele 22 de comitate aleц TranŢilvaniei,ц Banaţului,ц Criоanei,ц Sãţmaruluiц оiц
Maramureоului,ц punemц laц diŢpozi iaц celorц inţereŢa iц Ţiţua iileц înregiŢţraţeц înц
comiţaţeleцAlbaцdeцJoŢцоiцFãgãraо.

Comitatul Alba de Jos

ÎnцmomenţulцrealizãriiцancheţeiцASTREI,цaţâţцcomiţaţulцAlbaцdeцJoŢ,цcâţцоiц
comiţaţulц Fãgãraоц îоiц pãŢţreazãц Ţţrucţuraц adminiŢţraţiv-ţeriţorialãц dinц 1910.ц
Comiţaţulц Albaц deц JoŢц areц opţц plãоi,ц cuц 175ц deц comuneц rurale,ц оiц paţruц oraоeц
(Abrud, Aiud, Alba-Iuliaц оiц Ocnaц Sibiului).ц Serviciulц Jude eanц Sibiuц alц Arhivelorц
Na ionaleцde ineцcenţralizaţorulцjude uluiцAlbaцоiцcheŢţionareleцţuţurorцcomunelorц
ruraleц оiц urbane,ц cuц douãц excep ii:ц localiţã ileц Medveо,ц dinц plaŢaц Ocnaц Mureо,ц оiц
Olteni, din plasa Aiud.10 Penţruц ulţimaц aоezareц men ionaţã,ц careц aveaц Ţţaţuţulц deц
cãţunц înц momenţul realizãriiц ancheţeiц ASTREI,ц informa iileц Ţeц regãŢeŢcц înц
cheŢţionarulц comuneiц apar inãţoare,ц Râme .ц Înц Ţchimb,ц doŢarulц jude uluiц Albaц
con ineц unц cheŢţionarц încãц neidenţificaţ,ц apar inândц comuneiц Cãpâlnaц (fãrãц
precizareaц plãоii),ц alţaц decâţц Cãpâlna/SebeŢkápolna,ц reŢpecţivц Cãpâlnaц deц
Jos/AlŢókápolna оiц Cãpâlnaц deц SuŢ/FelŢőkápolna,ц aleц cãrorц cheŢţionareц Ţeц
pãŢţreazãцînцdoŢareleцcomiţaţelor/jude elorцSibiuц(plaŢaцSebeоulцSãŢeŢc)цоiцTârnavaц
Micãц(plaŢaцHuŢuŢãu/ValeaцLungã,цreŢpecţivцDicioŢânmãrţin/Târnãveni).
PoţriviţцcenţralizaţoruluiцASTREI,цpopula iaцromâneaŢcãцaцcelorцopţцplãоiц
Ţeцridicaцlaц161.057цdeцlocuiţori,цînцţimpцceцînц1910цerauцconŢemna iц160.027цdeц
locuiţori.ц Peц fronţц auц foŢţц mobiliza iц 25.136ц deц româniц dinц mediulц ruralц alц
comitatului Alba de Jos. 1852цauцfoŢţцmobiliza iцînцŢpaţeleцfronţului,ц146цauцfoŢţц
areŢţa i/inţerna i,ц iarц 27ц Ţ-auц refugiaţц înц România.ц Peц câmpulц deц lupţãц auц muriţц
2257цdeцromâniц(8,97%цdinţreцceiцmobiliza iцpeцfronţ).цAl iц627цоi-auцgãŢiţцŢfârоiţulц
„în ţemni ã, în pribegie, în Ţpiţal, în urma bolilor Ţau rãnilor”,ц iarц 1806ц auц foŢţц declara iц
diŢpãru i.ц Înц urmaц mor ilorц оiц diŢpãru ilorц auц rãmaŢц 2064ц deц vãduveц оiц 4694ц deц
orfani.ц Toţalulц celorц mor iц оiц diŢpãru iц (4690)ц reprezinţãц 17,26%ц dinц ţoţalulц
românilorцmobiliza i,цareŢţa iцŢauцrefugia iц(27.161).
Înцmediulцurban,цpopula iaцromâneaŢcãцnumãraц13.981цdeцŢufleţe,цconformц
cheŢţionarelorц celorц paţruц oraоe.ц RecenŢãmânţulц dinц 1910ц înregiŢţraц 11.456ц deц
români.цDinţreцaceоţia,ц1364цauцfoŢţцmobiliza iцpeцfronţ,ц146цînцŢpaţeleцfronţului,ц12ц

10 Ibidem,цdoŢarц1цb,цjude ulцAlba,ц568цfile.
224
 Nr. 3, 2017

au foŢţц areŢţa i/inţerna i,ц iarц 5ц Ţ-auц refugiaţц înц România.ц Peц fronţц auц muriţц 111ц
(8,13%цdinţreцceiц mobiliza iцpeц fronţ),ц iarц înц Ţpaţeleц fronţuluiц27.цAl iц 57цauц foŢţц
declara iцdiŢpãru i.цAuцrãmaŢц86цdeцvãduveцоiц232цdeцorfani.цProcenţulцmor ilorцоiцalц
diŢpãru ilorц(195)цraporţaţцlaцţoţalulцmobiliza ilor,цareŢţa ilorцоiцrefugia ilorц(1527)цŢeц
ridicãцlaц12,77%.
AnalizeleцŢţaţiŢţiceцindicãцoцmaiцmareцvulnerabiliţaţeцaцmediuluiцruralцfa ãц
deц celц urbanц înц fa aц pericolelorц generaţeц deц rãzboi.ц Înц mediulц rural,ц gradul de
mobilizareц peц fronţц aц foŢţц deц 15,70%ц dinц ţoţalulц popula ieiц înregiŢţraţeц deц
recenŢãmânţulцdinц1910.цÎnцmediulцurban,цmobilizareaцpeцfronţцaцaţinŢц11,90%цdinц
popula iaц româneaŢcãц aц anuluiц 1910.ц Trebuieц precizaţ,ц cuц aceŢţц prilej,ц fapţulц cãц
realizarea ancheţeiц ASTREIц înц mediulц urbanц aц înţâmpinaţц ŢerioaŢeц dificulţã i,ц
daţoriţãц lipŢeiц deц reac ieц aц popula iei.11 Peц deц alţãц parţe,ц analizaц cheŢţionarelorц aц
dezvãluiţц exiŢţen aц unorц conŢemnãriц mulţiple,ц ineviţabileц înц pofidaц indica iilorц
ASTREIц caц fiecareц Ţãц fie „conŢcriŢ deci în comuna în care îоi are locuin a în prezenţ”. 12
DeŢigur,цceleцcâţevaцcazuriцdeцconŢemnãriцaţâţцînцlocaliţaţeaцdeцdomiciliuцdinц1914-
1919,цcâţцоiцînцceaцdinц1922,цnuцafecţeazãцimagineaцdeцanŢambluцaŢupraцimplicãriiц
românilorц înц evenimenţele Mareluiц Rãzboi.ц Înц aceaŢţãц Ţiţua ieц Ţeц regãŢeоţeц
învã ãţorulцNicolaeцCriŢţian,цmobilizaţцpeцfronţцоiцreveniţцŢãnãţoŢцlaцvaţrã.цAцfoŢţц
conŢemnaţц aţâţц înц cheŢţionarulц comuneiц naţaleц Doоţaţ,ц plaŢaц Sângãţin,ц câţц оiц înц
cheŢţionarulцoraоuluiцAiud.цUnцcazцaparţe eŢţeцcelцalцînvã ãţorului-soldat Macoveiu
Cuţeanц dinц Mogoо,ц plaŢaц RoоiaцMonţanã.цCheŢţionarulцcomuneiцnaţaleцMogoоцîlц
înregiŢţreazãц laц filaц 26ц caц morţц „în ţemni ã, în pribegie, în Ţpiţal, în urma bolilor Ţau
rãnilor”,ц cuц Ţpecificareaц cãц eŢţeц „al lui Achim”, iar la fila 32 apare drept „invalid”.
нemaţiŢmulцBiŢericiiцOrţodoxeцmen ioneazãцunцŢingurцînvã ãţorцcuцaceŢţцnumeцînц
localiţaţeaцMogoо-Micleоţi,цînvã ãţorulцfiindцînцvia ãцînц1919.13 Aоadar,цcelцînцcauzã,ц
decedaţцcaцurmareцaцrãnilorцŢuferiţeцînцrãzboi,цaцfoŢţцconŢemnaţцdinцneaţen ieцdeц
douãцori,цînцacelaоiцcheŢţionar.
Datele oferite de categoria socio-profeŢionalãцaцînvã ãţorilorцconfirmãцaţâţц
ŢţaţuţulцeliţiŢţцalцprofeŢieiцdeцdaŢcãlцlaцîncepuţulцŢecoluluiцalцXX-lea,цcâţцоiцbeneficiileц
aŢociaţeцaceŢţuiaцînцconţexţulцPrimuluiцRãzboiцMondial.цCheŢţionareleцcomiţaţuluiц
AlbaцdeцJoŢцmen ioneazãц104цînvã ãţoriцromâniцînцmediulцruralцоiцurban,цceeaцceц
reprezinţãц 0,36%ц dinц ţoţalulц românilorц mobiliza i,ц areŢţa i/inţerna iц Ţauц refugia iц
(28.688).цPeцfronţцauцfoŢţцmobiliza iц88цdeцînvã ãţoriц(0,33%цdinцţoţalulцdeц26.500),ц
iarцînцŢpaţeleцfronţuluiц10ц(0,50%цdinц1998).цRaporţaţцlaцŢiţua iaцînţregiiцpopula iiцaц
comitatului Alba de Jos, se poate constaţaц cãц daŢcãliiц auц ob inuţц maiц mulţeц

11 TeodorцV.цPãcã ian,ц„JerţfeleцRomânilor”,цp.ц47.
12 Ibidem, p. 43.
13 нemaţiŢmul biŢericei orţodoxe române din Ungaria оi TranŢilvania pe anul 1918,ц Sibiu,ц Ediţuraц оiц Tiparulц

Tipografiei Arhidiecezane, f. a., p. 173; нemaţiŢmul biŢericei orţodoxe române din Ungaria оi TranŢilvania pe
anul 1919, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane, 1919, p. 45.
225
 Astra Sabesiensis

diŢpenŢeцlaцmobilizareaцpeцfronţ,цfiindцînцŢchimbцŢoliciţa iцmaiцconŢiŢţenţцînцŢpaţeleц
frontului.
Rolulц deц formaţoriц deц opinieц оiц modelaţoriц deц caracţereц le-aц aduŢ,ц înŢã,ц
numeroaŢeцneplãceriцdinцparţeaцauţoriţã ilorцmaghiare,цalцcãrorцnivelцdeцŢuŢpiciuneц
fa ãц deц fideliţaţeaц civicãц оiц paţrioţicãц aц popula ieiц româneоţiц aц aţinŢц coţeц
amenin ãţoareц dupãц inţrareaц Românieiц înц rãzboiц împoţrivaц AuŢţro-Ungariei.
MãŢurileц repreŢiveц auц vizaţц cuц precãdereц preo imeaц оiц dãŢcãlimea. 14 Coeficientul
învã ãţorilorцareŢţa i/deporţa iцeŢţeцdeцnouãцoriцmaiцmareц(8,74=3,164/0,362)цdecâţц
celц alц mobiliza ilor.ц CheŢţionareleц auц înregiŢţraţц înц comiţaţulц Albaц deц JoŢц cinciц
învã ãţoriц areŢţa i/inţerna iц dinţr-unц ţoţalц deц 158ц deц româniц careц auц împãrţãоiţ
aceeaоiц Ţoarţãц (3,16%):ц Nicolaeц Duоaц dinц Alba-Iulia,ц Ioanц Dumiţreanц dinц нardц
(plaŢaцIghiu),цEugeniaцAlãmoreanцdinцAlãmorц(plaŢaцSângãţin),цMaţeiuцMãrgineanц
dinц Doоţaţц (plaŢaц Sângãţin)ц оiц Georgeц Miţrofanц dinц Oiejdeaц (plaŢaц Teiuо).15 Ioan
DumiţreanцоiцGeorge MiţrofanцŢunţцmen iona iцcaцînvã ãţoriцpenŢionari.цEugeniaц
Alãmoreanц aц foŢţц deporţaţãц înц Zombor,ц împreunãц cuц ţaţãlц Ţãu,ц preoţulц Simionц
Alãmorean,цdinц12цŢepţembrieц1916цpânãцînц24цfebruarieц1917.цMamaцînvã ãţoarei,ц
EliŢabeţaцAlãmorean,цoriginarãцdinцSibielц(plaŢaцSãliоţe,цcomiţaţulцSibiu)цŢ-a refugiat
înцRomânia,цiarцfraţeleцei,цOcţavianц(Ţţudenţ)цaцfoŢţцmobilizaţцоiцŢ-aцînţorŢцŢãnãţoŢц
acaŢã.16 UnцŢingurцînvã ãţorцdinцcomiţaţulцAlbaцdeцJoŢцeŢţeцconŢemnaţцdeцancheţaц
ASTREIц caц refugiaţц înц România:ц RemuŢц LupeŢcu,ц originarц dinц Roоiaц deц Secaо,ц
domiciliaţц înц 1922ц înц oraоulц Aiud.17 Raporţaţц laц numãrulц românilorц refugia iц dinц
comiţaţulцAlbaцdeцJoŢ,ц32,цprocenţulцeŢţeцdeц3,12%,цadicãцdeцnouãцoriцmaiцmareц
decâţцprocenţulцde inuţцdeцcaţegoriaцînvã ãţorilorцfa ãцdeцţoţalulцromânilorцimplica iц
înцevenimenţeleцrãzboiuluiц(0,36).
Variabilaц definiţãц deц ASTRAц drepţц „Soarţa înduraţã în ţimpul rãzboiului”
confirmãц pozi ionareaц învã ãţorilorц înţr-oц zonãц cuц expunereц maiц Ţcãzuţãц laц riŢc.ц
Cinciц învã ãţoriц dinц comiţaţulц Albaц deц JoŢц оi-auц gãŢiţц Ţfârоiţulц înц Primulц Rãzboiц
Mondial,цpaţruцdinţreцeiцpeцfronţц(0,16%цdinцţoţalulцmor ilorцpeцfronţ-2368; Vasilie
MeŢaroоцdinцBãgãu,цIronimцMarianцоiцTeodorцMarianцdinцGârbovaцdeцJoŢ,цţo iцţreiц
dinцplaŢaцAiud,цоiцAlexandruцTen ian,цoriginarцdinцAgriо,цînvã ãţorцînцBoţez,цplaŢaц
OcnaцMureо),цunulцînцŢpaţeleцfronţuluiц(MacoveiuцCuţeanцdinцMogoо,цplaŢaцRoоiaц
Monţanã).цUnцînvã ãţorцaцfoŢţцdeclaraţцdiŢpãruţц(IoanцVinereanцdinцMândra,цplaŢaц

14 Liviu Maior, Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni оi baŢarabeni în rãzboi (1914-1916), Cluj-Napoca,
EdiţuraцнcoalaцArdeleanã,ц2016,цp.ц111цо.цa.
15 S. J. S. A. N., Fond „ASTRA”,ц numãrцinvenţarц 453,ц parţeaц Ţţrucţuralãц„LiŢţeleц parţicipan ilorцlaц

PrimulцRãzboiцMondial”,ц1922,цdoŢarц1цb,цjude ulцAlba,цf.ц74,ц244,ц295,ц301,ц437.
16 Ibidem, f. 295; Mirceaц Pãcurariu,ц Poliţica Ţţaţului ungar fa ã de BiŢerica româneaŢcã din TranŢilvania în

perioada dualismului (1867-1918), Sibiu,цEdiţuraцInŢţiţuţuluiцBiblicцоiцdeцMiŢiuneцalцBiŢericiiцOrţodoxeц

Române,ц1986, p. 266.
17 S. J. S. A. N., Fond „ASTRA”,ц numãrцinvenţarц 453,ц parţeaц Ţţrucţuralãц„LiŢţeleц parţicipan ilorцlaц

PrimulцRãzboiцMondial”,ц1922,цdoŢarц1цb,цjude ulцAlba,цf.ц147.
226
 Nr. 3, 2017

Sângãţin).цProcenţulцînvã ãţorilorцmor iцоiцdiŢpãru iцeŢţeцdeцţreiцoriцmaiцmicцdecâţц

celцde inuţцdeцcaţegoriaц„Învã ãţori” laцnivelulцcomiţaţului:ц0,12%ц(6цînvã ãţoriцdinц
ţoţalulцdeц4885цdeцromâniцmor iцоiцdiŢpãru i)цfa ãцdeц0,36%.цÎnцurmaцînvã ãţorilorц
mor iц оiц diŢpãru iц auц rãmaŢц ţreiц vãduveц (0,13%=3/2150ц vãduve)ц оiц zece orfani
(0,20%=10/4926цorfani).цVaŢilieцMeŢaroоцeraцţaţãlцaцcinciцcopii,цIonцVinereanцaveaц
paţruцcopii,цiarцAlexandruцTen ianцunцcopil.
Categoria „Sţuden i”,ц componenţãц aц Ţegmenţuluiц eliţiŢţц alц Ţocieţã ii,ц laц
începuţulцŢecoluluiцalцXX-lea,цînregiŢţreazãцcoeficien iцînцconformiţaţeцcuцŢpecificulц
оiц rolulц Ţãuц Ţocial.ц Penţruц uniformizare,ц amц incluŢц înц aceaŢţãц caţegorieц оiц eleviiц
gimnaziali,цcãroraцînцlimbajцpopularцliцŢeцŢpuneaц„Ţţuden i”. Chestionarele comunale
aleц ancheţeiц ASTREIц uţilizeazã,ц cuц precãdere,ц statutul de „Ţţudenţ”,ц fãrãц alţeц
precizãri.цFoarţeц rarц ŢeцconŢemneazãц „Ţţudenţ univerŢiţar”. Mult mai frecvente sunt
men iunileц deц ţipulц „ţeolog”, „mediciniŢţ”, „Ţţudenţ în drepţ” о.ц a.ц CheŢţionareleц
comiţaţuluiцAlbaцdeцJoŢцoferãцnumeleцaц53цdeцŢţuden iцоi doiцgimnaziоţi.цNumãrulц
micцalцŢţuden ilorцpareцŢãцindiceцunцdeficiţцdeцînregiŢţrare,цoцexplica ieцpoŢibilãцfiindц
legaţãц deц problemaц ţemporalãц ridicaţãц laц aţribuireaц aceŢţuiц Ţţaţuţц aŢociaţц uneiц
perioadeц care,ц înц modц normal,ц nuц depãоeоţeц duraţaц deŢfãоurãriiц Primuluiц Rãzboiц
Mondial.ц Raporţaţц laц numãrulц românilorц implica iц direcţц înц evenimenţeleц
rãzboiului,цînцcomiţaţulцAlbaцdeцJoŢцŢţuden iiцde inцunцprocenţцdeц0,19%.цLaцnivelulц
pierderilorцdeцvie iцomeneоţiц(5цmor iцpeцfronţ,ц2цînцŢpaţeleцfronţului,цunцdiŢpãrut),
procenţulцŢcadeцlaц0,16%,цcuцţoaţeцcãцmobilizareaцpeцfronţцaцfoŢţцimpreŢionanţã:ц54ц
dinц 55ц (98,18%).ц Singurulц Ţţudenţц careц nuц aц luaţц drumulц fronţuluiц eraц ţeologц оiц
cãzuŢeцvicţimãцrepreŢiuniiцpoliţice,цfiindцconŢemnaţцcaцareŢţaţ/inţernaţ.цEŢţeцvorbaц
deцEugenцMãrgineanцdinцVingard,цplaŢaцSângãţin.18 DinţreцceiцcinciцŢţuden iцmor iц
peцfronţ,цunul,цDanilцнandruцdinцUngurei,цplaŢaцSângãţin,цaцcãzuţцînц1919,цînцlupţeleц
deцpeцTiŢa.цDupãцŢţuden iiцmor iцnuцauцplânŢцvãduveцŢauцorfani,цdoarцpãrin i,цfra i,ц
suroriцоi,цevenţual,цiubiţe.
NivelulцŢţudiilorцaцfaciliţaţцacceŢulцŢţuden ilorцlaцgradeцmiliţareцŢuperioare,ц
35цdinţreцceiц54цdeцmobiliza iцfãcândцparţeцdinцcaţegoriaцofi erilorц(64,81%),цfieцcaц
Ţublocoţenen iц (30),ц fieц caц locoţenen iц (5).ц AceŢţц fapţц aц foŢţц înŢo iţц оiц deц oц
recompenŢareц peŢţeц mediaц popula ieiц româneоţiц mobilizaţe:ц 16ц Ţţuden iц decora iц
dintr-unцţoţalцdeц2647цdeцmiliţariцromâniцafla iцînцaceaŢţãцŢiţua ieц(0,60%).
Categoria „Preo i” eŢţeцŢlabцreprezenţaţãцînцcheŢţionareleцcomiţaţuluiцAlbaц
de Jos. Dinţreцceiц22цdeцpreo iцconŢemna i,ц12цauцfoŢţцareŢţa i/deporţa i,цunulцŢ-a
refugiaţц înц România,ц оaŢeц auц luaţц conţacţц cuц realiţã ileц fronţului,ц iar trei au fost
mobiliza iц peц loc.ц Preoţulц Ioanц UrŢaц dinц Meţeо,ц plaŢaц Ighiu,ц aц foŢţц înregiŢţraţц deц
reŢponden iцca mobilizaţцpeцloc,цcuцţoaţeцcãцaцţrecuţцоiцprinцexperien aцinţernãrii.цÎnц
analizele statistice i-amцpãŢţraţцŢţaţuŢ-ulцfixaţцdeцreŢponden i.цProcenţeleцareŢţa ilorц

18 Ibidem, f. 305.
227
 Astra Sabesiensis

оiц refugia ilorц depãоeŢcц cuц mulţц procenţulц deц reprezenţareц caţegorialãц (7,59%,ц
respectiv 3,12%ц fa ãц deц 0,07%),ц confirmândц Ţţaţuţulц deц lideriц aiц comuniţã ilorц
ruraleцde inuţцdeцreprezenţan iiцclerului,цdarцоiцnivelulцridicaţцdeцexpunereцlaцriŢcцînц
fa aц mecaniŢmelorц repreŢiveц aleц auţoriţã ilorц guvernamenţaleц maghiare.ц IluŢţrãmц
subcategoria clerului oprimaţц cuц figuraц preoţuluiц orţodoxц IoŢifц Gomboоц (1863-
1926),цoriginarцdinцVidraцSuperioarã.цAцfrecvenţaţцSeminarulцAndreianцdinцSibiu,ц
înţreц aniiц 1883-1886,ц remarcându-Ţeц înц cadrulц Socieţã iiц deц Lecţurãц „Andreiц
нaguna”.цAцpublicaţцînцreviŢţaцmanuŢcriŢãц,,MuŢa”цoцpoezieцpopularãцînchinaţãцluiц
Horea.цÎnцţimpulцŢţudiilorцţeologice,цaцfoŢţцcolegцdeцanцcuцVaŢileцDumaцdinцSãcaluц
deцPãdure,цviiţorulцproţopopцdeцReghinц(1912-1923)цоiцepiŢcopцalцArgeоuluiц(1923-
1936), sub numeleц deц Nichiţa,ц cuц Nicolaeц Clon aц dinц Viоţeaц Superioarã,ц ulţeriorц
preoţцînцBecleanц(plaŢa/comunaцFãgãraо),цrefugiaţцînцMoldova,цapoiцînцAmericaцdeц
Nord,ц înц perioadaц Ţepţembrieц 1916-1919,ц оiц cuц Sergiuц Medeanц dinц Alba-Iulia,
parohц оiц proţopopц deц Sebeо/SzáŢzŢebeŢц (dinц 1890/1896),ц deporţaţц înц RuŢzţц оiц
нopron,ц dinц 29ц auguŢţц 1916ц pânãц înц 13ц marţieц 1917.ц Formareaц Ţpiriţualãц оiц
na ionalãцaцaceŢţorцclericiцaцprimiţцimpulŢuriцpuţerniceцînцaniiцpeţrecu iцlaцSibiu,цînц
aţmoŢferaцSeminaruluiцAndreianцоiцaцinţernaţuluiцaceŢţuia,цSocieţaţeaцdeцLecţurãцоiц
revista ,,MuŢa”цoferindцţeologilorцоiцpedagogilorцunцcadruцprielnicцdeцmanifeŢţare.ц
PeŢţeцani,цfoоţiiцcolegiцdeцŢţuden ie,цajunоiцcãlãuzeцduhovniceоţiцоiцna ional-politice
aleцdiverŢelorцcomuniţã iцruraleцоiцurbaneцromâneоţi,цvorцdeveniцdinцnouцcolegi,цdeц
data aceaŢţaцînцŢuferin ã,цcaцurmareцaцac iunilorцrepreŢiveцaleцauţoriţã ilorцmaghiare.ц
AfirmaţцînцcâmpulцdiŢpuţelorцna ionaleцîncãцdinцaniiцŢţuden iei,цIoŢifцGomboоцŢeцvaц
profilaцcaцfrunţaоцalцlupţeiцromânilorцpenţruцdemniţaţeцоiцdrepţaţe.цDupãцabŢolvireaц
studiilor,цvaцacţivaцcaцînvã ãţorцînцlocaliţaţeaцnaţalãц(1888-1899).цÎnц1894цparţicipã,ц
alãţuriц deц al iц 500ц deц mo iц dinц Vidraц deц SuŢ,ц laц manifeŢţa iaц deц ŢuŢ inereц aц
memorandiоţilor,ц laц Cluj.ц Caц preoţц parohц vaц pãŢţoriц comuniţã ileц orţodoxeц dinц
Abrud-Sat (1901-1921)цоiцCâmpeniц(1922-1926),цînцulţimaцlocaliţaţeцîndeplinindцоiц
func iaцdeцproţopop.цÎnцaniiцPrimuluiцRãzboiцMondialцvaцfiцareŢţaţц(2цocţombrieц
1916)цоiцînchiŢцlaцCluj,цSeghedinцоiцRabold,цţimpцdeцunцanцоiцjumãţaţe.19

19 Ibidem,цf.ц51ц(cheŢţionarulцcomuneiцAbrudцSaţ;цînцmodцeronaţ,цaceaŢţãцlocaliţaţeцeŢţeцindicaţãцdeц
reŢponden iцdrepţцloculцnaоţeriiцpreoţuluiцIoŢifцGomboо);цIoŢifцGomboо,ц„VerŢulцluiцHoreaц(poeŢieц
poporala)ц adunaţãц deц IoŢifц Gomboо”,ц înц Musa, anц XIII,ц numãrц 13,ц 1883,ц pp.ц 154-156; an XIV,
numãrц 14,ц 1884,ц pp.ц 160-161;ц EuŢebiuц R.ц Roоca,ц Monografia Institutului Seminarial Teologic-Pedagogic
„Andreian” al Arhidiecezei Gr. Or. Române din TranŢilvania, Sibiu, Tiparul Tipografiei Arhidiecezane,
1911, p. 157; нemaţiŢmul biŢericei orţodoxe române din Ungaria оi TranŢilvania, 1888, p. 54; Ibidem, 1890, p.
74; Ibidem, 1895, p. 73; Ibidem, 1896, pp. 72-73; Ibidem, 1899, p. 55; Ibidem, 1900, p. 55; Ibidem, 1901, p.
48; Ibidem, 1921, p. 73; Ibidem, 1922, pp. 76-77; MirceaцPãcurariu,цPolitica statului ungar, p. 262 (Iosif
Gomboо),ц 270ц (Sergiuц Medean),ц 278ц (Nicolaeц Clon a);ц Ioanц Popa,ц Revista Musa. Un martor al
Ţenţimenţelor na ionale româneоţi în perioada dualiŢţã, Sibiu, Editura Techno Media, 2012, passim (ţo iцceiц
paţruц Ţţuden iц ţeologiц men iona iц auц arţicoleц cuц ţemaţicãц folclorico-eţnograficãц оi/Ţauц na ionalãц
publicaţeц înц reviŢţaц ,,MuŢa”);ц www.crestinortodox.ro/dictionarul-teologilor-romani/nichita-duma-
228
 Nr. 3, 2017

Dinţreц preo iiц omiоiц deц ancheţaц ASTREIц îiц aminţimц peц Dimiţrieц Goia,ц
parohц înц Sohodol,ц deporţaţц înц BoriŢfalva-нopronц (2ц Ţepţembrieц 1916-ianuarie
1917),ц apoiц închiŢц înц Alba-Iulia,ц pânãц înц 8ц iulieц 1917,ц оiц peц Ioanц TeculeŢcu,ц
protopopul de Alba-Iulia,ц închiŢц acoloц dinц Ţepţembrieц 1916ц pânãц înц decembrie
1917. 20 Confrunţareaц daţelorц ancheţeiц ASTREIц cuц rezulţaţeleц inveŢţiga ieiц
înţreprinŢeцdeцMirceaцPãcurariuцlaцŢfârоiţulцŢecoluluiцţrecuţцaŢupraцpreo ilorцromâniц
ardeleniц оiц bãnã eniц areŢţa i/deporţa iц оi/Ţauц refugia iц înц aniiц Primuluiц Rãzboiц
Mondial ar indicaц dimenŢiunileц deficien eiц ancheţeiц ASTREIц peц aceŢţц Ţegmenţц
socio-profeŢionalцоiцarцlãrgiцliŢţaцpreo ilorцcareцauцavuţцdeцŢuferiţцînцrãzboi,цdeoareceц
ancheţaцdemonŢţreazã,цlaцrândulцŢãu,цlimiţeleцceleiцmaiцacţualizaţeцŢţaţiŢţiciцînцaceŢţц
domeniu (Mirceaц Pãcurariu,ц Poliţica Ţţaţului ungar fa ã de BiŢerica româneaŢcã din
TranŢilvania în perioada dualiŢmului (1867-1918), 1986, pp. 260-282).цLimiţeleцvizeazãц
cuц precãdere,ц darц nuц excluŢiv,ц clerulц greco-caţolicц (inveŢţiga iileц ŢţaţiŢţiceц fiindц
realizaţeцînц mediulцorţodox),цdupãцcumцŢeцvaцarãţaц înцŢţudiileцviiţoareцconŢacraţeц
aceŢţeiцţeme.цDinţreцceiц13ц(14цcuцIoanцUrŢa)цpreo iцareŢţa i/deporţa iцŢauцrefugia iц
men iona iцînцcheŢţionareleцcomiţaţuluiцAlbaцdeцJoŢ,цunulцŢingurцnuцeŢţeцînŢcriŢцînц
statistica realizaţãцdeцMirceaцPãcurariu:цIoanцTocaciu,цoriginarцdinцSâncraiu,цpreoţц
greco-caţolicцînцRãdeоţi,цplaŢaцAiud,цrefugiaţцînцRomânia.21 SţaţiŢţicaцînţocmiţãцdeц
Mirceaц Pãcurariuц poaţeц fiц îmbunãţã iţãц оiц caliţaţiv,ц Ţpreц exempluц cuц informa iaц
referitoare la decesul preotului greco-caţolicц Corneliuц Hulpuоц dinц Alãmor,ц plaŢaц
Sângãţin,ц abŢenţц dinц liŢţaц „Preo ilor ardeleni mor i la Ţcurţ ţimp dupã eliberare, în urma
Ţuferin elor înduraţe în închiŢori Ţau în deporţare”.22
AlãţuriцdeцconţurareaцŢţaţuŢ-ului diferitelor categorii socio-profeŢionaleцînц
conţexţulцdeŢfãоurãriiцPrimuluiцRãzboiцMondial,цancheţaцASTREIцfaceцpoŢibilãцоiцoц
analizãц aц pierderilorц Ţuferiţeц deц comuniţã ileц româneоţiц înц urmaц rãzboiului.ц Dinц
aceŢţцpuncţцdeцvedere,цŢurŢaцdocumenţarãцareцvaloareцdeцunicaţ,цoferind o imagine
deцanŢambluцaŢupraцTranŢilvaniei,цcuцmulţipleцperŢpecţiveцanaliţiceцоiцinţerpreţaţive.ц
Înц comiţaţulц Albaц deц JoŢ,ц Ţpreц exemplu,ц pierderileц înregiŢţraţeц înц ţimpulц
rãzboiuluiц (mor iц оiц diŢpãru i)ц reprezinţãц 2,84%ц dinц popula iaц înregiŢţraţãц deц
recenŢãmânţulц anuluiц 1910.ц Procenţulц mediuluiц ruralц eŢţeц deц 2,93%,ц iarц celц alц
mediuluiцurbanцdeц1,70%.цCeaцmaiцafecţaţãцuniţaţeцadminiŢţraţiv-ţeriţorialãцaцfoŢţц

84537.html,цacceŢaţцlaц14цNoiembrieц2016;цEugenцGoia,ц„PreoţulцIoŢifцGomboо-daŢcãlцоiцpreoţцdeц
cugeţц оiц Ţim ireц româneaŢcã”,ц înц http://www.dacoromania-alba.ro/nr55/preotul_iosif
_gombos.htm, accesat la 14 Noiembrieц2016.цNicolaeцClon aцоiцSergiuцMedeanцnuцŢunţцmen iona iц
înцancheţaцASTREIц(cheŢţionareleцcomiţaţuluiцFãgãraо,цreŢpecţivцSibiu).
20 MirceaцPãcurariu,цPolitica statului ungar, p. 262 (Dimitrie Goia), 265 (Ioan Teculescu).
21 S. J. S. A. N., Fond „ASTRA”,ц numãrцinvenţarц 453,ц parţeaц Ţţrucţuralãц„LiŢţeleц parţicipan ilorцlaц

PrimulцRãzboiцMondial”,ц1922,цdoŢarц1цb,цjude ulцAlba,цf.ц87.
22 Ibidem, f. 293; MirceaцPãcurariu,цPolitica statului ungar,цp.ц276;цCeciliaцGândilã,цAlãmor-izvor de credin ã

оi iubire,цp.ц47:цpreoţulцCornelцHulpuоцaцdecedaţцînцanulц1920.
229
 Astra Sabesiensis

plaŢaц Vin uц deц JoŢ,ц pierderileц umaneц ridicându-Ţeц laц 3,56%ц dinц popula iaц
conŢemnaţãцînц1910ц(ţabel 1).

Tabel 1: Pierderile umane înregiŢţraţe în comiţaţul

Alba de JoŢ în Primul Rãzboi Mondial

Popula iaцînц1910 %цmor i/diŢpãru iцdinц

UniţaţeaцadminiŢţraţivã Mor iцоiцdiŢpãru i
(nr. locuitori) popula iaцanuluiц1910
PlaŢaцVin uцdeцJoŢ 26131 931 3,56
PlaŢaцSângãţin 17.471 558 3,19
Plasa Ighiu 20.303 606 2,98
Total mediul rural Alba
160.027 4690 2,93
de Jos
PlaŢaцOcnaцMureо 18.319 530 2,89
Plasa Aiud 18.213 522 2,86
Comitatul Alba de Jos 171.483 4885 2,84
Plasa Blaj 19.431 536 2,75
PlaŢaцRoоiaцMonţanã 21.531 556 2,58
PlaŢaцTeiuо 18.628 451 2,42
Total mediul urban
11.456 195 1,7
Alba de Jos

Idenţificareaцlocaliţã ilor/comuniţã ilorцcuцŢiţua iiцŢemnificaţivцdiferiţeцfa ãц

deцprocenţulцînregiŢţraţцlaцnivelulцcomiţaţuluiцpoaţeцfurnizaцexplica ii aŢupraцrela ieiц
dintre mediul socio-culţuralцdeцprovenien ãцalцmiliţarilorцоiцnivelulцdeцexpunereцlaц
riŢcцînцcazulцunuiцrãzboiцdeцmaŢãцcumцaцfoŢţцMareleцRãzboi.цAnalizaцdeцfa ãцaцluaţц
înцconŢiderareцlocaliţã ileцcuцpierderiцmaiцmariцdeц5%цоiцmaiцmiciцdeц1%.цÎnцprimaц
caţegorie,ц Ţeц regãŢeŢcц 13ц localiţã i/comuniţã iц dinц comiţaţulц Albaц deц JoŢ,ц Ţiţua iaц
ceaцmaiцgreaцfiindцŢurprinŢãцînцcazulцcomuniţã iiцromâneоţiцdinцIоţihazaц(plaŢaцOcnaц
Mureо):ц ţreiц mor iц laц unц numãrц deц 33ц deц locuiţoriц (9,09%).ц Înц 1910,ц înц aceaŢţãц
localiţaţe,ц maghiariiц reprezenţauц 91,98%ц dinц popula ieц (436/474).ц Alãţuriц deц
româniц оiц maghiariц maiц ţrãiauц aiciц doiц germaniц оiц ţreiц vorbiţoriц deц alţãц limbãц
maţernã,ц celц maiц probabilц evrei,ц înţrucâţц Ţiţua iaц religioaŢãц aц localiţã iiц indicãц
prezen aцaцţreiцizraeli i.23 Celeц13цlocaliţã iцauцoцmedieцdeц487,61цdeцlocuiţori,цmedieц
Ţpecificãц Ţaţelorц miciц ţranŢilvãnene.24 Mediaц mor ilorц оiц diŢpãru ilorц eŢţeц deц 26,3ц
(tabel 2).

23Traian Rotariu (coordonator), RecenŢãmânţul din 1910. TranŢilvania, pp. 408-409.

24Ioan Bolovan, TranŢilvania înţre revolu ia de la 1848 оi unirea din 1918. Conţribu ii demografice, Cluj-
Napoca, Funda iaцCulţuralãцRomânã/CenţrulцdeцSţudiiцTranŢilvane,ц2000,цp.ц95.цAuţorulцuţilizeazãц
urmãţoareaц claŢificareц aц Ţaţelorц ţranŢilvãnene:ц foarţeц mici:ц Ţubц 200ц deц locuiţori;ц mici:ц 200-499 de
230
 Nr. 3, 2017

Tabel 2: Localiţã ile comiţaţului Alba de JoŢ în care Ţ-au înregiŢţraţ pierderi
mai mari de 5% din popula ia anului 1910

%
Nr. Popula iaцînц1910 Mor iцоiц mor i/diŢpãru iц
Localitatea
crt. (nr. locuitori) diŢpãru i dinцpopula iaц
anului 1910
1 Iоţihaza/IŢţvánháza 33 3 9,09
2 Limba, Dumbrava/Lombfalva 361 23 6,37
3 LopadeaцNouã/Magyarlapád 34 2 5,88
Cisteiu de
4 411 24 5,83
Mureо/MagyarcŢeŢzţve
5 Turdaо/OláhţordoŢ 664 37 5,57
6 Blandiana/Maroskarna 894 49 5,48
7 Rãchiоel,цRachiо/OláhrákoŢ 203 11 5,41
8 Pe elca/Paczalka 610 33 5,40
9 нoimuо/MagyarŢolymoŢ 76 4 5,26
10 Hening/Henningfalva 1075 56 5,20
11 Pãgida/KiŢapahida 367 19 5,17
12 Cãpţãlan//MaroŢkápţalan 515 26 5,04
13 Miceоţi/OmpolykiŢfalud 1096 55 5,01
Media 487,61 26,3 5,39
Suma 6339 342 5,39

Dinţreцceleц17цlocaliţã i/comuniţã iцcuцpierderiцmaiцmiciцdeц1%, patru nu

auц avuţц niciunц morţц Ţauц diŢpãruţ.ц Mediaц locuiţorilorц eŢţeц deц 1219,88,ц Ţpecificãц
ŢaţelorцmariцţranŢilvãnene,цiarцceaцaцmor ilorцоiцdiŢpãru ilorцdeц7,64ц(ţabelц3).

locuitori; mijlocii: 500-999 de locuitori; mari: 1000-1999 de locuitoriцоiцfoarţeцmari:цpeŢţeц2000цdeц

locuitori.
231
 Astra Sabesiensis

Tabel 3: Localiţã ile comiţaţului Alba de JoŢ în care Ţ-au înregiŢţraţ pierderi
mai mici de 1% din popula ia anului 1910

%
Nr. Popula iaцînц1910 Mor iцоiц mor i/diŢpãru iц
Localitatea
crt. (nr. locuitori) diŢpãru i dinцpopula iaц
anului 1910
1 Cuci/Kutyfalva 105 1 0,95
2 Ighiu/Magyarigen 1117 10 0,89
3 Abrud-Sat/Abrudfalva 4619 40 0,86
4 Hopârţa/Háporţon 812 6 0,73
5 Gãbud/Gábod 687 5 0,72
6 Blaj/BalázŢfalva 1560 11 0,70
7 Alba Iulia/Gyulafehérvár 5170 36 0,69
8 Înţregalde/HavaŢgáld 1674 11 0,65
9 Beldiu/MaroŢbéld 357 2 0,56
10 Mesentea/Kismindszent 248 1 0,40
11 elna/Czelna 1074 4 0,37
12 GârbovaцdeцSuŢ/FelŢőorbó 824 2 0,24
13 AŢinip/AŢŢzonynépe 510 1 0,19
14 Bichiо/MagyarbükköŢ 47 0 0
15 Medveо/NagymedvéŢ 2 0 0
Uioara, Ocna
16 1845 0 0
Mureо/MaroŢújvár
17 Ozd/Magyarózd 87 0 0
Media 1219,88 7,64 0,62
Suma 20738 130 0,62

ÎnцcazulцcomiţaţuluiцAlbaцdeцJoŢ,цaŢociereaцcadruluiцdemograficцoriginarцcuц
pierderileц Ţuferiţeц înц rãzboiц faceц ţenţanţãц Ţchemaц localiţaţe/comuniţaţeц micã-
pierderi mari, localitate/comunitate mare-pierderiц mici,ц înŢã,ц realiţaţeaц eŢţeц ceva
maiц complexã,ц înц ambeleц caţegorii,ц aţâţц înц ceaц cuц pierderiц mari,ц câţц оiц înц ceaц cuц
pierderiц mici,ц exiŢţândц localiţã i/comuniţã iц foarţeц miciц (3,ц reŢpecţivц 4),ц miciц (4,ц
reŢpecţivц2),цmijlociiц(4,цreŢpecţivц4)цоiцmariц(2,цreŢpecţivц5).цLocaliţã iцfoarţeцmari
Ţunţц conŢemnaţeц doarц înц caţegoriaц cuц pierderiц maiц miciц deц 1%.ц Unaц dinţreц celeц
douãцlocaliţã iцaflaţeцînцaceaŢţãцŢiţua ieцeŢţeцoraоulцAlba-Iulia,цpenţruцcareцţrebuieцŢãц
avemцanumiţeцrezerve,цindicaţeцînцţabelulц3цprinцcaracţereleцiţalice.цCuцţoaţeцaceŢţea,
lacuneleц cheŢţionarelorц urbaneц nuц poţц modificaц parameţriiц deц bazãц aiц mediuluiц
Ţocialц reŢpecţiv.ц ReŢţrângereaц analizeiц laц mediulц ruralц coboarãц mediaц popula ieiц
celorц16цaоezãriцcuцpierderiцŢubц1%цlaц973цdeцlocuiţori,цoцmedieцŢpecificãцaоezãrilorц
mijlocii, aproapeцdeцlimiţaцaоezãrilorцmari.
232
 Nr. 3, 2017

Comiţaţul Fãgãraş

ComiţaţulцFãgãraоцcuprindea,цînц1910,цpaţruцplãоiцcuц86цdeцcomuneцruraleц
оiцunцoraоц(Fãgãraо).цLaцServiciulцJude eanцSibiuцalцArhivelorцNa ionaleцŢeцpãŢţreazãц
cheŢţionareleцţuţurorцlocaliţã ilorцcomiţaţului/jude ului.25 PenţruцcomunaцSâmbãţaц
deц SuŢц aц foŢţц înţocmiţц unц Ţingurц cheŢţionar,ц înц momenţulц realizãriiц ancheţeiц
ASTREIц comuneleц Sâmbãţaц deц SuŢц RãŢãriţeanãц оiц Sâmbãţaц deц SuŢц ApuŢeanã,ц
distincte la 1910, fiind unificate.
Centralizatorul comiţaţului/jude uluiцFãgãraоцindicãцpenţruцceleцpaţruцplãоiц
oцpopula ieцromâneaŢcãцdeц83.660цdeцŢufleţe,цînŢã,цrezulţaţulцcon ineцoцgreоealãцdeц
înŢumareцlaцpaginaцIц(27.002цînцlocцdeц26.902цromâni),26 aŢţfelцîncâţцcifraцcorecţã,ц
conform datelor furnizate deц cenţralizaţor,ц eŢţeц deц 83.560ц deц români.ц
RecenŢãmânţulцdinц1910цînregiŢţraцînцceleц86цdeцcomuneц82.262цdeцromâni.цÎnцaniiц
PrimuluiцRãzboiцMondial,ц12.092цdeцromâniцauцfoŢţцmobiliza iцpeцfronţ,ц1329цînц
Ţpaţeleцfronţului,ц205цauцfoŢţцareŢţa i/deporţa i,цiar 605 s-auцrefugiaţцînцRomânia.ц
Peц câmpulц deц lupţãц auц pieriţц 1242ц dinţreц ceiц mobiliza iц acţivц (10,27%),ц iarц „în
ţemni ã, în pribegie, în Ţpiţal, în urma bolilor Ţau rãnilor” оi-auц gãŢiţц Ţfârоiţulц al iц 373ц deц
româniцfãgãrãоeni.цDiŢpãru iцauцfoŢţцdeclara iц786.цÎnцurmaцmor ilorцоiцdiŢpãru ilorц
auцrãmaŢц1152цdeцvãduveцоiц2289цdeцorfani.цPondereaцromânilorцfãgãrãоeniцmor iцоiц
diŢpãru iц (2401)ц Ţeц ridicãц laц 16,87%ц dinц ţoţalulц românilorц mobiliza i,ц
areŢţa i/deporţa iцŢauцrefugia iц(14.231).
ÎnцoraоulцFãgãraо,цrecenŢãmânţulцdinц1910цŢurprindeц2174цdeцromâni,цiarц
cheŢţionarulцASTREIцindicãц2900цdeцreprezenţan iцaiцaceŢţeiцeţnii.цPeцfronţцauцfoŢţц
mobiliza iц262цdeцromâni,цînцŢpaţeleцfronţuluiц17,цpaţruцauцfoŢţцareŢţa i/deporţa i,ц
iar cinci s-auцrefugiaţцînцRomânia.ц12 româniцfãgãrãоeniцauцmuriţцînцlupţãц(4,58%ц
dinţreцceiцmobiliza iцpeцfronţ),цunulц„în ţemni ã, în pribegie, în Ţpiţal, în urma bolilor Ţau
rãnilor” оiц13цauцfoŢţцdeclara iцdiŢpãru i.цMor iiцоiцdiŢpãru iiцauцlãŢaţцînцurmaцlorц26ц
deцvãduveцоiц27цdeцorfani.цPondereaцmor ilorцоiцdiŢpãru ilorц(26)цeŢţeцdeц9,02%цdinц
ţoţalulцmobiliza ilor,цareŢţa ilorцоiцrefugia ilorц(288).
ÎnцcazulцcomiţaţuluiцFãgãraо,цanalizaцcomparaţivãцaцdaţelorцŢţaţiŢţiceцindicãц
oцdiŢcrepan ãцevidenţãцînţreцmediulцurbanцоiцcelцrural,цulţimulцfiind mult mai afectat
deцrãzboi.цLaцnivelulцmobilizãriiцpeцfronţ,цpopula iaцruralãцînregiŢţreazãцunцprocenţц
deц14,69%цfa ãцdeцţoţalulцconŢemnaţцînц1910ц(12.092/82.262),цînцţimpцceцînцmediulц
urban procentul este de 12,05% (262/2174).
Categoria socio-profesionalãц aц învã ãţorilorц eŢţeц reflecţaţãц înц ancheţaц
ASTREIц prinц inţermediulц aц 133ц deц nume,ц ceeaц ceц înŢeamnãц unц coeficienţц

25 S. J. S. A. N., Fond „ASTRA”,ц numãrцinvenţarц 453,ц parţeaц Ţţrucţuralãц„LiŢţeleц parţicipan ilorцlaц

PrimulцRãzboiцMondial”,ц1922,цdoŢarц7цa,цjude ulцFãgãraо,ц311цfile.
26 Ibidem, f. 2.

233
 Astra Sabesiensis

caţegorialцdeц0,91%ц(133/14.519),цraporţaţцlaцţoţaliţaţeaц românilorц fãgãrãоeniц dinц

mediulц ruralц оiц urbanц implica iц direcţц înц evenimenţeleц rãzboiului.ц Mobilizareaц peц
fronţцоiцînцŢpaţeleцfronţuluiцconfirmãцcaracţeriŢţicileцcaţegoriei:ц0,79%ц(98/12.354),ц
reŢpecţivц 1,11%ц (15/1346).ц Expunereaц laц repreŢiuneaц poliţicãц nuц oferãц Ţurprize:ц
coeficienţulц areŢţa ilor/deporţa ilorц (2,39%=5/209)ц оiц celц alц refugia ilorц
(2,45%=15/610)цŢunţцdeцpeŢţeцdouãцoriцоiцjumãţaţeцmaiцmariцdecâţцcelцcaţegorialц
(2,62, respectiv 2,69). Variabila „Soarţa înduraţã în ţimpul rãzboiului” pãŢţreazãц
principalele coordonate ale categoriei. Coeficientul categorial (0,91%) este aproape
dubluцfa ãцdeцcelцalцînvã ãţorilorцmor iцоiцdiŢpãru iц(0,53%=13/2427;ц7цînvã ãţoriц
mor iц peц câmpulц deц lupţã,ц 4ц înц Ţpaţeleц fronţuluiц оiц doiц diŢpãru i).ц Laц nivelulц
categoriei socio-profeŢionale,ц pondereaц învã ãţorilorц mor iц оiц diŢpãru iц înц rãzboiц
este deц9,77%ц(13/133).цImpreŢioneazãцcoeficienţulцînvã ãţorilorцrãni i,ц1,59%ц(16ц
învã ãţoriцdinц1001цromâniцfãgãrãоeniцcuцaceŢţцŢţaţuŢ),цоiцcelцalцînvã ãţorilorцinvalizi,ц
1,51%ц (12/793),ц fapţц careц coboarãц coeficienţulц învã ãţorilorц reveni iц Ţãnãţoоiц laц
vaţrã (0,89%=92/10.298) sub cel categorial. Cifrele statistice sunt o pledoarie
penţruцaŢumareaцdeцcãţreцînvã ãţoriцaцroluluiцeliţiŢţцpeцfronţ,цconformцaоţepţãrilorц
„gloaţei”.цÎnцlupţã,цînvã ãţoriiцauцconŢţiţuiţцunцmodelцdeцcurajцоiцcombaţiviţaţeцpenţruц
Ţolda ii- ãraniцafla iцŢubцcomandaцlor.
Categoriile „Sţuden i” оiц „Preo i” Ţunţц mulţц maiц bineц reprezenţaţeц înц
cheŢţionareleц comiţaţuluiц Fãgãraо.ц Penţruц „Sţuden i”, coeficientul de reprezentare
caţegorialãц eŢţeц deц 0,43%ц (63/14.519),ц iarц penţruц „Preo i” de 0,31% (46/14.519).
Categoria „Sţuden i” includeцţreiцeleviцоiцunцabŢolvenţцdeцliceuццDoiцŢţuden iцauцfoŢţц
conŢemna iц cuц ŢţaţuŢ-uri duble: mobilizat pe front/refugiat, mobilizat pe
loc/refugiaţ.ц Înц analizeleц ŢţaţiŢţiceц Ţ-aц inuţц conţц deц op iuneaц reŢponden ilor:ц
Tiberiuц Spârcheоц dinц Zãrneоţiц înŢcriŢц оiц caц mobilizaţц peц fronţц cuц gradulц deц
Ţublocoţenenţц aц foŢţц Ţocoţiţц caц refugiaţц fiind,ц deц alţfel,ц Ţingurulц românц cuц aceŢţц
ŢţaţuŢцconŢemnaţцînцcheŢţionarulцlocaliţã ii.27 ÎnцŢchimb,цGheorgheцIţţuцdinцнincaц
Nouãц aц foŢţц înregiŢţraţц înц cheŢţionarulц comuneiц naţaleц doarц cuц ŢţaţuŢ-ul de
mobilizaţц peц loc,ц conŢemnându-Ţeц înц rubricaц „ObŢerva ii” fapţulц cãц „a foŢţ оi
refugiaţ”. 28 Coeficienţulц Ţţuden ilorц mobiliza iц peц fronţц (0,38%=48/12.354)ц eŢţeц
inferior celui de reprezentare categorialãц (0,43%),ц darц coeficienţulц Ţţuden ilorц
refugia iц(1,63%=10/610)цeŢţeцdeцpaţruцoriцmaiцmareц(3,79).цPondereaцŢţuden ilorц
mor iцоiцdiŢpãru iцînцrãzboiцeŢţeцdeц6,34%ц(4/63;цdoiцmor iцpeцfronţцоiцdoiцdiŢpãru i)ц
dinц ţoţalulц Ţţuden ilorц mobiliza i,ц areŢţa i/deporţa iц оiц refugia i,ц cuц mulţц Ţubц
procenţulц înregiŢţraţц laц nivelulц înţregiiц popula iiц româneоţiц dinц comiţaţulц Fãgãraо:ц
16,71%ц (2.427/14.519).ц Aproapeц 60%ц dinţreц Ţţuden iiц româniц fãgãrãоeniц Ţ-au
înţorŢцdinц rãzboiцcuцgradulцdeцofi erц (Ţublocoţenenţ,цlocoţenenţ,цcãpiţan).цRela iaц

27 Ibidem, f. 301 (comuna Zãrneоţi).

28 Ibidem,цf.ц214ц(comunaцнincaцNouã).
234
 Nr. 3, 2017

dinţreц nivelulц deц Ţţudii,ц ierarhiaц miliţarãц оiц gradulц deц expunereц laц riŢcц înц ţimpulц
rãzboiuluiцeŢţeцevidenţã.
Înц privin aц preo ilorц dinц comiţaţulц Fãgãraо,ц impreŢioneazãц numãrulц celorц
refugia iцînцRomânia:ц35цdinţreцceiц46цmen iona iцîn ancheta ASTREI (76,08%). De
fapţ,цcheŢţionareleцancheţeiцmen ioneazãц47цdeцpreo i,цdarцunulцdinţreцaceоţia,цEmilц
SţaniŢlavц dinц LiŢa,ц оi-aц efecţuaţц Ţţudiileц ţeologiceц laц Blajц dupãц încheiereaц
rãzboiului. 29 Aţribuireaц Ţţaţuţuluiц deц preoţц penţruц perioadaц rãzboiului este o
greоealãцaцreŢponden ilorцcomuneiцLiŢa.цÎnцanalizeleцŢţaţiŢţice,цnuцaцfoŢţцincluŢцaceŢţц
preot greco-caţolic.цCoeficienţulцpreo ilorцrefugia iц(5,73%=35/610)цeŢţeцdeцpeŢţeц
opţŢprezeceцoriцmaiц mareц decâţцcelцdeцreprezenţareц caţegorialãц(0,31%). Al iцopţц
preo iц auц foŢţц areŢţa iц Ţauц deporţa i,ц coeficienţulц aceŢţeiц Ţubcaţegoriiц
(3,82%=8/209)ц fiindц deц douãŢprezeceц oriц maiц mareц decâţц celц înregiŢţraţц deц
categoria socio-profeŢionalãц aц preo ilor.ц Înц Ţchimb,ц coeficienţulц preo ilorц româniц
fãgãrãоeniц mobiliza iцpeцfronţц(0,02%=3/12.354)цeŢţeцdeцaproapeц оaiŢprezeceц oriц
maiцmicцdecâţцcelцdeцreprezenţareцcaţegorialã.цPondereaцpreo ilorцmor iцоiцdiŢpãru iц
înцrãzboiцeŢţeцdeц0,12%цdinцţoţalulцromânilorцfãgãrãоeniцmor iцоiцdiŢpãru iц(3/2427),ц
coeficientul fiind de aproapeц ţreiц oriц maiц micц decâţц celц caţegorialц (2,58).ц Simplaц
lecţurareцaцaceŢţorцcoeficien iцeviden iazãцŢpecificulцcaţegorieiцŢocio-profesionale a
preo ilor:цriŢcцŢcãzuţцlaцmobilizareaцpeцfronţ,цnivelцridicaţцdeцexpunereцlaцpreŢiuneaц
оiцrepreŢiuneaцpoliţicã.
Nouãцdinţreцceiц43цdeцpreo iцareŢţa i/deporţa iцоi/Ţauцrefugia iцmen iona iц
deц ancheţaц ASTREIц nuц Ţunţц incluоiц înц ŢţaţiŢţicaц elaboraţãц deц Mirceaц Pãcurariuц
(patru greco-caţolici,цcinciцînцcurŢцdeцidenţificare).цIdenţificareaцunoraцdinţreцaceоţiaц
s-aцfãcut cu ajutorul нemaţiŢmului biŢericii greco-catolice pe anul 191130 оiцalцmonografieiц
conŢacraţeц deц ConŢţanţinц Sţan,ц înц perioadaц inţerbelicã,ц оcolilorц dinц jude ulц
Fãgãraо. 31 Dinţreц preo iiц omiоiц deц ancheţaц ASTREI,ц îiц aminţimц aiciц peц preoţulц
greco-catolic Nicolaeц Munţeanuц dinц LiŢaц оiц preoţulц orţodoxц Ilarieц Gon eaц dinц
нimon.цPrimulцaцfoŢţцareŢţaţцînц1916цоiцaцmuriţцînцdeţen ie,цlaцCluj,цînцmarţieц1917,ц

29 EmilцSţaniŢlavцaцfoŢţцŢţudenţцlaцBlaj,цînцaniiц1918-1922,цоiцaцacţivaţцînцcadrulцSocieţã iiцdeцLecţurãц
,,I.ц M.ц Clain”;ц Serviciulц Jude eanц Albaц alц Arhivelorц Na ionale,ц Fondц „Socieţaţeaц deц lecţurãц aц
Ţţuden ilorц ţeologiц dinц Blajц «Inochenţieц Micuц Clain»”,ц numãrц invenţarц 103,ц doŢarц 161,ц „ProceŢeц
verbale 1913-1932”,ц f.ц 118,ц 122,ц 145;ц S.ц J.ц S.ц A.ц N.,ц Fond „ASTRA”,ц numãrц invenţarц 453,ц parţeaц
Ţţrucţuralãц„LiŢţeleцparţicipan ilorцlaцPrimulцRãzboiцMondial”,ц1922,цdoŢarц7цa,цjude ulцFãgãraо,цf.ц98ц
(comuna Lisa).
30 нemaţiŢmul veneraţului cler al Arhidiecezei Miţropoliţane Greco-Caţolice Române de Alba-Iulia оi Fãgãraо pe

anul 1911, Blaj, Tipografia Seminarului Teologic Gr. Cat., 1911.

31 Constantin Stan, нcoala poporanã din Fãgãraо оi de pe Târnave, volum I, Fãgãraоul, Sibiu, Institutul de

ArţeцGraficeц„DaciaцTraianã”,ц1928.
235
 Astra Sabesiensis

lãŢândцînцurmaцŢaцoцvãduvãцоiцоapţeцorfani.32 IlarieцGon eaцоi-a manifestat cu mult

curajцcrezulцna ionalц încãц dinцaniiц Ţţuden ieiц(1898-1901), la Sibiu, ca membru al
Socieţã iiцdeцLecţurãц„Andreiцнaguna”.цÎnţr-unцarţicolцpublicaţцînц1900,цînцreviŢţaц
manuŢcriŢãц ,,MuŢa”,ц ţânãrulц ţeologц îоiц exprimaц Ţperan aц înц unireaц poliţicãц aц
românilor:ц „Poliţiceоţe Ţunţem deŢbina i, na ionaliceŢce înŢã formãm un ţrup, în care curge
acelaоi Ţânge, a cãrui inimã e cuprinŢã de aceleaоi Ţenţimenţe оi mai pre ŢuŢ de ţóţe un Ţufleţ
cuprinde aceleaоi gândiri оi aŢpira iuni. BaŢa i pe aceŢţea оi încrezu i în conŢciin a de Ţine, precum
оi în puţerea de viţaliţaţe a poporului noŢţru, ne puţem conŢidera ca o na iune ce are de îndepliniţ o
mare misiune: unirea poliţicã [Ţubliniaţ în original, n. n.]. La lucru deci, cãci al noŢţru-i
viiţoriul”.33 Laц Sibiu,ц Ilarieц Gon eaц aц foŢţц colegц deц genera ieц cuц SebaŢţianц Sţancaц
(1878-1947)ц dinц Peţroоani,ц areŢţaţц deц auţoriţã ileц maghiareц înц 1916,ц peц cândц eraц
preoţцînцSebeоulцSãŢeŢc.цDupãцrãzboi,цSebaŢţianцSţancaцaцediţaţцunцvolumцconŢacraţц
Conţribu iei preo imii române din Ardeal la rãzboiul penţru înţregirea neamului (1916-1919)
(1925). 34 Ilarieц Gon eaц aц foŢţц preoţц înц ân ari,ц aziц Dumbrãvi aц (plaŢaц нercaia,ц
comunaцFãgãraо),цdinц1902цpânãцînц1941.цÎnцperioadaцŢepţembrie-decembrie 1916
s-aцrefugiaţцînцRomânia.цReveniţцînц ân ari,цaцfoŢţцareŢţaţцînцianuarieц1917цоiцde inuţц
laц Fãgãraо,ц Târgu-Mureоц оiц Cluj,ц pânãц înц aprilieц 1918.ц Vãduv,ц aц foŢţц eliberaţц laц
moarţeaцunuiaцdinţreцceiцpaţruцcopii,цimpunându-i-Ţeцdomiciliuцobligaţoriuцpânãцlaц
revolu iaцdinцocţombrieц1918.35 Înц18цnoiembrie/1цdecembrieц1918,цpãrinţeleцIlarieц
Gon eaцparţicipa,цlaцAlba-Iulia,цlaцmareleцmomenţцunioniŢţ,цînцcaliţaţeцdeцmembruц
ŢupleanţцalцMariiцAdunãriцNa ionale,цaleŢцînцcircumŢcrip iaцFãgãraоului.36
Pierderileц Ţuferiţeц deцpopula iaцcomiţaţuluiц Fãgãraоц (mor iц оiц diŢpãru i)ц înц
aniiц Primuluiц Rãzboiц Mondialц Ţeц ridicãц laц 2,87%ц dinц locuiţoriiц înregiŢţra iц laц
recenŢãmânţulц dinц 1910.ц Ceaц maiц afecţaţãц uniţaţeц ţeriţorial-adminiŢţraţivãц aц
comiţaţuluiцaцfoŢţцplaŢaцBran,цcuцunцprocenţцdeцpierderiцdeц3,27%.цÎnцmediul rural,
pierderileцdeцvie iцomeneоţiцreprezinţãц2,91%цdinцpopula iaцanuluiц1910,цînцţimpцceц
înцmediulцurban,цreprezenţaţцdoarцdeцoraоulцFãgãraо,цpierderileцauцfoŢţцŢemnificaţivц
maiц mici,ц doarц 1,19%ц dinц popula ieц (ţabelц 4).ц Reiţerãmц afirma iaц cãц rezervele
cerceţãţoruluiцfa ãцdeцdaţeleцancheţeiцASTREIцprivindцmediulцurbanцpriveŢcцdoarц
nuan eцaleцdiŢcurŢuluiцŢţaţiŢţic,цfãrãцŢãцŢeцpunãцînцdiŢcu ieцredefinireaцcon inuţului.

32 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii române din Ardeal la rãzboiul penţru înţregirea neamului (1916-
1919),цedi ie,цŢţudiuцinţroducţiv,цnoţeцоiцindici de Mihai-Octavian Groza, Mircea-Gheorghe Abrudan,
Cluj-Napoca/Deva,цEdiţuraцArgonauţ/EdiţuraцEpiŢcopieiцDeveiцоiцHunedoarei,ц2015,цp.ц122.
33 Ilarieц Gon ea,ц „Sţareaц Românilorц dupãц anulц 1700ц оiц redeоţepţareaц lorц na ionalã”,ц înц Musa, an

XXIX,цnumãrц12,ц1899/1900, pp. 212-213.

34 VolumulцaцfoŢţцreediţaţцînцanulц2015.
35 Sebastian Stanca, Conţribu ia preo imii române, p. 85; Ioan Popa, Dimensiuni etno-idenţiţare оi na ional-

poliţice în Ţpa iul оcolar Ţud-ţranŢilvãnean 1849-1918, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2013, p. 260.
36 IoanцMândrea,ц„1918цînц araцFãgãraоului”,цînцCumidava,цanцXII,цnumãrц1,ц1980,цp.ц297.

236
 Nr. 3, 2017

Tabel 4: Pierderile umane înregiŢţraţe în comiţaţul

Fãgãraş în Primul Rãzboi Mondial

%цmor i/diŢpãru iц
Unitatea Popula iaцînц1910
Mor iцоiцdiŢpãru i dinцpopula iaцanuluiц
adminiŢţraţivã (nr. locuitori)
1910
Plasa Bran 19.088 625 3,27
PlaŢaцнercaia 20.884 661 3,16
Total mediul rural
82.262 2401 2,91
Fãgãraо
ComiţaţulцFãgãraо 84.436 2427 2,87
PlaŢaцFãgãraо 20.694 570 2,75
PlaŢaцArpaоuцdeцJoŢ 21.596 545 2,52
Oraоul Fãgãraо 2174 26 1,19

Treiцlocaliţã iцauцavuţцpierderiцmaiцmariцdeц5%цdinцpopula iaцanuluiц1910.ц

SunţцdouãцŢaţeцmariцоiцunulцmic,цcuцoцmedieцdeц1042цdeцlocuiţori,цŢpecificãцŢaţelorц
mari.цMediaцmor ilorцоiцdiŢpãru ilorцeŢţeцdeц56ц(ţabelц5).

Tabel 5: Localiţã ile comiţaţului Fãgãraş în care Ţ-au înregiŢţraţ

pierderi mai mari de 5% din popula ia anului 1910

%цmor i/diŢpãru iц
Nr. Popula iaцînц1910
Localitatea Mor iцоiцdiŢpãru i dinцpopula iaцanuluiц
crt. (nr. locuitori)
1910
Tohanu
1 1607 87 5,41
Vechi/Гţohán
2 Lupоa/LupŢa 242 13 5,37
3 Holbav/Holbák 1277 68 5,32
Media 1042 56 5,37
Suma 3126 168 5,37

Pierderiцdeцvie iцomeneоţiцmaiцmiciцdeц1%цdinцpopula iaцanului 1910 s-au

înregiŢţraţцînцpaţruцlocaliţã iцaleцcomiţaţuluiцFãgãraо.цDupãцdimenŢiuni,цdouãцŢunţц
Ţaţeц mari,ц unulц mijlociuц оiц unulц mic.ц Mediaц locuiţorilorц eŢţeц deц 886,25,ц Ţpecificãц
Ţaţelorцmijlocii,цiarцceaцaцmor ilorцоiцdiŢpãru ilorцdeц4ц(ţabelц6).

237
 Astra Sabesiensis

Tabel 6: Localiţã ile comiţaţului Fãgãraş în care Ţ-au înregiŢţraţ

pierderi mai mici de 1% din popula ia anului 1910

Nr. Popula iaцînц1910 %цmor i/diŢpãru iцdinц

Localitatea Mor iцоiцdiŢpãru i
crt. (nr. locuitori) popula iaцanuluiц1910
Nou
1 764 7 0,91
Român/Oláhújfalu
2 Beclean/Betlen 1041 6 0,57
3 Lisa/Lisza 1461 3 0,20
4 Lu a/Lucza 279 0 0
Media 886,25 4 0,45
Suma 3545 16 0,45

Rela iaц ŢţaţiŢţicãц Ţţabiliţãц laц nivelulц celorц douãц grupeц deц localiţã i,ц ceaц cuц
pierderiцdeцpeŢţeц5%цоiцceaцcuцpierderiцŢubц1%,цindicãцŢchemaцlocaliţã i/comuniţã iц
mari-pierderiцmari,цlocaliţã i/comuniţã iцmijlocii-pierderi mici.
Câţeva analize comparaţive şi concluzii. Celeцdouãцcomiţaţeцanalizaţeц
înцconţexţulцPrimuluiцRãzboiцMondial,цpeцbazaцinforma iilorцfurnizate de ancheta
ASTREI,ц prezinţãцmecaniŢmeц оiцevolu iiц ŢocialeцaŢemãnãţoare,цcuцuneleцnuan ãriц
Ţpecificeцpozi ionãriiцgeografice.цPreo ii,цînvã ãţoriiцоiцŢţuden iiцîоiцvalorificãцŢţaţuţulц
eliţiŢţц de inuţц laц începuţulц Ţecoluluiц alц XX-lea, beneficiind de o expunere mai
ŢcãzuţãцlaцriŢcurileцrãzboiului,цdeцacceŢulцmaiцfacilцlaцgradeleцdeцŢubofi eriцоiцofi eri,ц
înцmomenţulцmobilizãriiцpeцfronţ,цоiцdeцoцrecompenŢareцmaiцconŢiŢţenţãцaцmeriţelorц
miliţare.ц Sţaţuţulц deц lideriц comuniţariц оiц rolulц deц formaţoriц deц opinie asociate
preo ilorцоiцînvã ãţorilorцauцdeţerminaţцoцvulnerabilizareцaцaceŢţorцcaţegoriiцŢocio-
profeŢionaleцînцfa aцac iuniiцŢiŢţemuluiцrepreŢivцalцŢţaţuluiцna ionalцuniţarцmaghiar.ц
SuŢţragereaцdeцlaцconŢecin eleцnefaŢţeцaleцaceŢţeiцaŢocieriцaцluaţцforma refugiuluiцînц
România,ц înţreprindereц mulţц maiц facilãц înц cazulц comiţaţuluiц Fãgãraо,ц aflaţц laц
fronţieraцcuцRegaţulцRomâniei.
Rela iaц dinţreц orizonţulц experien eiц Ţocialeц оiц nivelulц pierderilorц deц vie iц
omeneоţiцeŢţeцdemonŢţraţãцdeцdiferen eleцmajoreцînregiŢţraţeцînţreцmediulцruralцоiц
celц urban.ц Calificareaц profeŢionalãц оiц „comiŢioanele” auц jucaţц unц rolц imporţanţц înц
momenţulц mobilizãrii,ц creŢcândц оanŢeleц reparţizãriiц înц uniţã ileц auxiliare. 37
MulţilingviŢmulц împãrã ieiц auŢţro-ungareц aц deveniţц oц povarãц aц armaţei acesteia,
creândцadevãraţeцbariereцdeцcomunicareцînţreцofi eriцоiцŢolda i.38 ÎnцcomiţaţeleцAlbaц
deц JoŢц оiц Fãgãraо,ц pierderileц deц vie iц omeneоţiц (mor i,ц diŢpãru i),ц raporţaţeц laц

37 Ioana Elena Ignat Kisanovici, Parţicipare оi mobilizare în TranŢilvania, p. 126, 129; Liviu Maior, Doi ani

mai devreme, p. 192.

38 Vezi abordarea acestei probleme la Liviu Maior, Doi ani mai devreme, pp. 193-196.

238
 Nr. 3, 2017

popula iaц anuluiц 1910,ц auц aproapeц aceleaоiц dimenŢiuni:ц 2,84%,ц reŢpecţivц 2,87%.
Popula iaц comiţaţuluiц Albaц deц JoŢц eraц înц 1910ц deц 2,03ц oriц maiц mareц decâţц ceaц aц
comiţaţuluiц Fãgãraоц (171.483/84.436ц locuiţori),ц iarц diferen aц dinţreц numãrulц
mor ilorц оiц alц diŢpãru ilorц înц rãzboiц eŢţeц deц 2,01ц oriц maiц mareц înц favoareaц
comitatului Alba de Jos.ц Indicaţoriiц ŢţaţiŢţiciц eviden iazãц unц nivelц Ţuperiorц deц
pierderiцînцcazulцcomiţaţuluiцFãgãraо,цcomparaţivцcuцAlbaцdeцJoŢ,цînŢã,цdiferen eleц
aproapeц inŢeŢizabileц (0,02;ц 0,03%)ц poţц fiц puŢe,ц celц pu inц par ial,ц peц Ţeamaц
meţiculoziţã iiц compleţãriiц cheŢţionarelorц înц cadrulц ancheţeiц ASTREI,ц numãrulц
inferiorц deц preo i,ц învã ãţoriц оiц Ţţuden iц conŢemna iц înц cheŢţionareleц comiţaţuluiц
AlbaцdeцJoŢ,цcomiţaţцcuцoцpopula ieцdublãцfa ãцdeцceaцaцcomiţaţuluiцFãgãraо,цfiindц
unцargumenţцînцaceŢţцŢenŢ.
AnalizeleцprezenţaţeцmaiцŢuŢцdemonŢţreazãцcãц„ţablourile nominale” înţocmiţeц
înцcadrulцancheţeiцASTREIцauцvaloareaцunorцcheŢţionareцŢţandardizaţe,цcapabileцŢãц
generezeц indicaţoriц ŢţaţiŢţiciц relevan i,ц cuц oц marjãц deц eroareц Ţcãzuţãц daţoriţãц
dimensiunilor popula ieiцvizaţe.цPublicareaцdaţelorцpeцlocaliţã iцpoaţeцŢţimulaцoцŢerieц
deцanalizeцaŢupraцrela ieiцdinţreцmediulцŢocio-culţuralцоiцriŢcurileцrãzboiului.цOцalţãц
direc ieц inţereŢanţãц deц abordare,ц careц ţrimiţe,ц înŢã,ц laц Ţţudiereaц cheŢţionarelorц
comunale, este ceaц referiţoareц laц rela iaц dinţreц Ţţaţuţulц Ţocio-profeŢionalц оiц
provocãrileц rãzboiului.ц Abordareaц canţiţaţivã,ц cuц unц inŢţrumenţarц meţodologicц
Ţpecificц Ţociologiei,ц poaţeц fiц calibraţãц caliţaţivц prinц recurŢulц laц liţeraţuraц
memorialiŢţicãцaцMareluiцRãzboi.

ASTRA’Ţ InveŢţigaţion Regarding ţhe SacrificieŢ of ţhe RomanianŢ from TranŢylvania in

the First World War. New Methodological Approches

(Abstract)

The involvement of the Transylvanian Romanians in the First World War has become the
object of a complex research organized by the Transylvanian Association for the Romanian
Literature and for the Culture of the Romanian Nation in collaboration with the Transylvanian
General Directorate of Interior. The research developed between the period 1921-1922 was divided
into two methodologically and thematically distinct components. A standard survey entitled
„Nominal board” has captured the involvement of the Romanian population in the events of the
Great War (the mobilization, the arrest, the refuge in Romania, the deaths, the injured people, the
invalids, the missing persons, the people who turned back home, the military distinctions, the
widows, the orphans). As information of personal identity the research has used the first and second
name, the place of the birth and the profession. The centralized information belonging to the
Romanian comunities from the 22 counties situaţedцinцTranŢylvania,цBanaţ,цCriоanaцandцMaramureоц
haveцbeenцpubliŢhedцbyцţheцpreŢidenţцofцASTRA’ŢцhiŢţoricalцŢecţion,цTeodorцV.цPãcã ian,цinцţheцyearц
1923.ц Theц Ţecondц componenţц ofц ASTRA’Ţц reŢearch,ц anц inţerviewц guidelineц enţiţledц „Reporţ” has
investigated the volontary contributions of the Romanian population, its damages and the events
scored in the autumn of the year 1918. This component has entered the historiographical circuit
during the last years due to the contribution of the researcher from Cluj, AndreeaцDãncilãцIneoan.

239
 Astra Sabesiensis
The present article emphasizes new possibilities of developping the first component, predominantly
quantitative through statistical and qualitative investigations, the last approach being facilitated by
the nominal registration of the statistic individuals and by the insertion of the section entitled
„ObŢervaţionŢ”. The directions taken into consideration by the present analytical discourse are the
following:ц 1)ц publiŢhingц ţheц reŢulţŢц ofц ASTRA’Ţц reŢearchц idenţifiedц wiţhinц eachц TranŢylvanian
Romanian comunity after the territorial-administrative division during the 1910 census whose
information we provide so as to emphasize once more the loss of human lives caused by the war; 2)
emphasizing some socio-professional profiles as reported to the dangers brought by the war context
at the beginning of the 20th century; 3) identifying and realizing lists of individuals belonging to the
Romanian elite (e. g. priests, scholars); 4) outlining relations between the socio-cultural sphere, the
dangers and the sufferance. Reported to the preparation of a volume dedicated to the entire
Transylvania, the present article provides the interested researchers with important information
regardingцţheцRomanianцpopulaţionцlivingцinцţheцAlbaцdeцJoŢцandцFãgãraоцcounties.
Keywords: ASTRA’ŢцinveŢţigaţion,цAlbaцdeцJoŢцcounţy,цFãgãraоцcounţy,цFirŢţцWorldцWar,ц
nominal board, Transylvania.

240
 Nr. 3, 2017

Recenzii

241
Astra Sabesiensis

242
 Nr. 3, 2017

Ioan Bolovan, Rudolf Gräf, Harald Heppner, Oana Mihaela Tãmaş

(coordonatori), World War I. The Other Face of the War, Cluj-Napoca,
Cenţrul de Sţudii TranŢilvane/PreŢa UniverŢiţarã Clujeanã, 2016, 477 p.:

Anulц 2014ц aц deŢchiŢц Ţeriaц manifeŢţãrilorц оiц ini iativelor

ediţorialeц dedicaţeц comemorãriiц celorц oц Ţuţãц deц aniц deц laц
izbucnireaц Primuluiц Rãzboiц Mondial,ц conflicţц careц aц provocaţц
moarţeaц aц peŢţeц zeceц milioaneц deц oameni,ц drame,ц Ţuferin eц оiц
ţraumeц reŢim iţeц pânãц înц zileleц noaŢţre,ц darц оiц reconfigurareaц
hãr iiц poliţiceц europene,ц prinц deŢţrãmareaц marilorц imperiiц
mulţina ionaleцоiцformareaцŢţaţelorцna ionale.цSubцŢemnulцaceŢţeiц
comemorãri, auц foŢţц organizaţeц maiц mulţeц expozi iiц ţemaţice,ц
lanŢãriц deц carţe,ц iarц sub auspiciile unorц inŢţiţu iiц academiceц Ţauц aŢocia iiц non-
guvernamentale, s-auц deŢfãоuraţц lucrãrileц maiц mulţorц conferin eц оţiin ifice,ц
majoritatea finalizate cu editarea unui volum de studii (dintre care amintim,
Ţelecţiv:цColocviileц,,VaŢileцMoga”,цedi iaцaцII-a-,,Quo vadiŢцEuropa?цPrimulцRãzboiц
Mondial:ц iŢţorie,ц culţurã,ц menţaliţã iц (1914-1918)”-12ц decembrieц 2015ц оiц edi iaц aц
III-a:ц ,,Româniiц înц aniiц Mareluiц Rãzboiц (1914-1919).ц Experien ãц оiц memorie”-26
noiembrieц2016,цdeŢfãоuraţeцŢubцegidaцDeŢpãr ãmânţuluiцASTRAц,,VaŢileцMoga”ц
Sebeо,ц UniverŢiţã ii ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napocaц оiц aц InŢţiţuţuluiц deц IŢţorieц
EcleziaŢţicãц ,,Nicolaeц Bocоan”ц Cluj-Napoca;ц Conferin aц Inţerna ionalãц ,,Romaniaц
beţweenцAllieŢцandцEnemieŢ.ц100цYearŢцafţerцţheцEnţryцinţoцţheцWar”-14-15 aprilie
2016, deŢfãоuraţãц Ţubц egidaц UniverŢiţã iiц ,,Alexandruц Ioanц Cuza”ц оiц aц Cenţruluiц
CulţuralцGermanцIaоi,цînцurmaцcãreiaцaцrezulţaţцvolumulц,,The Unknown War” from
Eastern Europe. Romania between Allies and Enemies (1916-1918), coordonat de
Claudiu-Lucianц Toporц оiц Alexander Rubel; Simpozionul ,,98 de ani de la Unirea
TranŢilvaniei,ц Banaţului,ц Criоaneiц оiц Maramureоuluiц cuц România”-29 noiembrie
2016,ц ŢubцegidaцMuzeuluiц Na ionalцalц BanaţuluiцTimiоoara;цConferin aцNa ionalãц
,,Porţreţeц deц lupţãţoriц penţruц Unire”-23 august 2017,ц deŢfãоuraţãц Ţubц egidaц
AŢocia ieiц,,нţefanцCicioц Pop”цAradцeţc.).цPeцaceeaоiцlinie,ц Ţubцegidaц UniverŢiţã iiц
,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca,цînц2014цоiц2015,цauцfoŢţцorganizaţeцdouãцconferin e,ц
cuц parţicipareц na ionalãц оiц inţerna ionalãц (,,Primulц Rãzboiц Mondial.ц PerŢpecţivãц
iŢţoricãцоiцiŢţoriograficã”-3-5цiunieц2014цоiц,,WorldцWarцI.цTheцOther Face of the
War”-12-14ц ocţombrieц 2015),ц înц urmaц cãroraц aц rezulţaţц volumulц Primul Rãzboi
Mondial. PerŢpecţivã iŢţoricã оi iŢţoriograficã (Cluj-Napoca, Centrul de Studii
TranŢilvane/PreŢaц UniverŢiţarãц Clujeanã,ц 2015),ц precumц оiц celц ŢupuŢц aţen ieiц
noaŢţre,ц coordonaţц deц iŢţoriciiц Ioanц Bolovan,ц Rudolfц Gräf,ц Haraldц Heppnerц оiц
OanaцMihaelaцTãmaо.

243
 Astra Sabesiensis

Reunindц 33ц deц Ţţudii,ц Ţemnaţeц deц 42ц deц cerceţãţoriц afilia iц unorц inŢţiţu iiц
academiceц dinц arãц оiц Ţţrãinãţaţeц (Germania,ц AuŢţria,ц Iţalia,ц Fran a,ц Republicaц
Moldova,цUcraina,цPolonia),цvolumulцeŢţeцîmpãr iţцînцţreiцmariцŢec iuniц(,,Poliţicalц
ţhoughţцandцmemory”,ц,,NaţionaliŢm”цоiц,,CivilцSocieţy”),цprecedaţeцdeцunцcuvânţц
introductiv alцcoordonaţorilorц(p.ц7)цоiцurmaţeцdeцoцliŢţãцaцauţorilorц(pp.ц475-477)цînц
careцŢunţцprezenţaţeцafiliereaцinŢţiţu ionalã,цţiţlulцacademicцоiцdaţeleцdeцconţacţцaleц
acestora.
Volumul este deschis printr-unц cuvânţц inţroducţivц alц coordonaţorilorц
(p. 7), care prezinţã,ц înţr-oц manierãц Ţuccinţã,ц moţiva iaц publicãriiц aceŢţeiц
culegeriцdeцŢţudii,цprecumцоiцŢţrucţuraцaceŢţeia.
Cumц afirmamц înц rândurileц deц maiц ŢuŢ,ц lucrareaц eŢţeц împãr iţãц înц ţreiц
mariц Ţec iuni,ц înц cadrulц fiecãreiaц fiindц grupaţeц maiц mulţeц Ţţudii,ц dupãц cum
urmeazã:ц ,,Poliţical ţhoughţ and memory” (cu studiile: ,,France and the
Romanianц Publicц Opinionц aţц ţheц Beginningц ofц ţheц Greaţц War”,ц Ţemnaţц deц
Hadrianц Gorunц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,ConŢţanţinц Brâncuоi”ц Târgu-Jiu; ,,An
Intellectual during the Neutrality Period:цC.цI.цIŢţraţi”,цŢemnaţцdeцRalucaцTomiц
deцlaцInŢţiţuţulцdeцIŢţorieцNa ionalãц,,NicolaeцIorga”цBucureоţi;ц,,VoxцClamanţiŢц
in Deserto: The German and French Peace Movements and the Difficult
DreamцofцPeaceцduringцţheцGreaţцWar”,цŢemnaţцdeцMariuŢ-Mircea Mitrache de
laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,A Highly Contested Future:
French and German Governmental Plans for Alsace-Lorraine in the First
WorldцWarцConţribuţion”,цŢemnaţцdeцJoŢephцSchmauchцdeцlaцUniverŢiţaţeaцdinц
Lorraine; ,,Political Discourse as Romania Entered World War I: An Analysis
ofцţheцSpeecheŢцGivenцinцţheцChamberцofцDepuţieŢ,ц1916”,цŢemnaţцdeцMihnea-
SimionцSţoicaцdeцlaцUniverŢiţaţeaц,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca; ,,Sketches from
the Activity of Romanian MPs in the Parliament of Hungary during World War
I”,цŢemnaţцdeцVladцPopoviciцdeцlaцUniverŢiţaţeaц,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca;
,,Bridging the Gap: Romanian Parliamentary Elite in Aid of their Communities
duringц ţheц FirŢţц Worldц War”,ц Ţemnaţц deц Ovidiuц Emilц Iudeanц deц laц
Universitatea ,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca; ,,Sequences of the First World War
in the Press: Transylvanian Romanians between Ethnicity and Politics before
ţheц Greaţц Union”,ц Ţemnaţц deц Mihaelaц Mehedin i-Beiean de la Universitatea
,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca;ц ,,Romania’Ţц Neutrality in the Eyes of Banat
Intellectuals (1914-1916)”,ц Ţemnaţц deц Ioanaц Mihaelaц Bondaц оiц Oanaц Mihaelaц
Tãmaоц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,My Participation in
the First World War: The Manuscript Diary of the Transylvanian Saxon, Otto
Folberţh”,ц Ţemnaţц deц Mircea-Gheorgheц Abrudanц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-
Bolyai”цCluj-Napoca; ,,Russian Images and Impressions in the Correspondence
Between the Refugee Hortensia Cosma-Goga and Octavian Goga (January-
Aprilц 1917)”,ц Ţemnaţц deц Mihaiц D.ц Drecinц de la Universitatea din Oradea;

244
 Nr. 3, 2017

,,Transylvania and Banat in the Autumn and Winter of 1918: ,,The

RevoluţionaryцViolence” aŢцReflecţedцinцMemoirŢ”,цŢemnaţцdeцMihai-Octavian
Grozaц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,Orphans, Widows
and Invalids in Transylvania during and after the Great War: Statistical
ConţribuţionŢц Concerningц BiŢţri a-NãŢãudц Counţy”,ц Ţemnaţц deц Ioanц Bolovanц
deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napocaц оiц Adrianц Onofreiuц deц laц
ArhiveleцNa ionale,цServiciulцJude eanцBiŢţri a-NãŢãud;ц,,IţalianцMiliţaryцDeaţhŢц
inцţheцWWI:цNaţionalцEŢţimaţeŢцandцRegionalцDifferenceŢ”,цŢemnaţцdeцAleŢŢioц
FornaŢim,цMarcoцBreŢchi,цNeluцDanцоiцMaţţeoцManfrediniцdeцlaцUniverŢiţaţeaц
din Udine), ,,NaţionaliŢm” (cu studiile: ,,Interethnic Relations and the
Attitude Towards War as Reflected in the Cluj Press in the Spring and Summer
ofц 1914”,ц Ţemnaţц deц JózŢefц LukácŢц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-
Napoca;ц ,,Beţweenц ţheц Gameц andц ţheц War:ц Children’Ţц PaţrioţiŢmц inц OdeŢŢaц
during the Great War (1914-1917)”,ц Ţemnaţц deц Dzhumyhaц Yevhenц deц laц
UniverŢiţaţeaц,,I.цI.цMechnikov”ц OdeŢŢa;ц,,Romaniaцinц1915:цNaţionalцInţereŢţц
in Neutrality Years: Between Press Bribery, Royal Hopes and Popular
ExpecţaţionŢ”,ц Ţemnaţц deц Alina-Oanaц нmigunц deц laц UniverŢiţaţeaц dinц
Bucureоţi;ц ,,RumorŢ,ц Fear,ц Anxieţy,ц War?ц Socialц Moodц andц Siţuaţionц aţц ţheц
Beginningц ofц ţheц FirŢţц Worldц Warц inц Smallerц TownŢц inц WeŢţц Galicia”,ц deц laц
UniverŢiţaţeaц,,Jagiellonia”цCracovia;ц,,LoyalţieŢцandцDiŢloyalţieŢ:цTheцQueŢţionц
of Treason and Collaboration in the First World War and the Ruthenian
Irredenţa”,цŢemnaţцdeцMarcцSţegherrцdeцlaцUniverŢiţaţeaц,,LudwigцMaximilian”ц
München;ц ,,NaţionaliŢmц aţц Work:ц JuŢţifyingц Worldц Warц One”,ц Ţemnaţц deц
Cãţãlinц Turliucц deц laц Filialaц Iaоiц aц Academieiц Române;ц ,,Theц Soldier’Ţц
RelaţionŢhipцwiţhцţheц,,HomeцFronţ”цCapţuredцinцţheцRomanianцWarцSongŢ”,ц
semnat de Iulia-Dorinaц Sţanciuц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-
Napoca; ,,WWI and the Radicalization of Nationalism: The Case of the
TranŢylvanianц PedagogiŢţц OniŢiforц Ghibu”,ц Ţemnat de Stefano Santoro de la
UniverŢiţaţeaцdinцTrieŢţe)цоiц,,Civil Socieţy” (cu studiile: ,,The Assassination in
Sarajevo Reflected in Gazeta de Transilvania”,цŢemnaţцdeцRãducuцRuоe цоiцTiberiuц
Iordanц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,Children during a
Timeц ofц War:ц Aц TranŢylvanianц Perpecţiveц onц Worldц Warц I”,ц Ţemnaţц deц Anaц
Vicţoriaц Simaц оiц Mirelaц Andreiц Popaц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-
Napoca; ,,And there was Still War: Transylvania in 1915 between Propaganda
andц DonaţionŢ”,ц Ţemnaţц deц Valeriaц Soroоţineanuц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Lucianц
Blaga”цSibiu;ц,,ByцWordцandцExample:цMobilizingцPeopleцţhroughцţheцCircularŢц
Issued by the Romanian Greek-Caţholicц Churchц inц TranŢylvaniaц (1915)”,ц
Ţemnaţц deц Dianaц Covaciцdeц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,A
significant Success of the Preparations for War in Romania in 1915: The Book
WarцSurgeryцbyцIacobцIacobovici”,цŢemnaţцdeцCriŢţianцBârŢuцdeцlaцUniverŢiţaţeaц

245
 Astra Sabesiensis

deц Medicinãц оiц Farmacieц ,,Iuliuц Ha ieganu”ц Cluj-Napoca; ,,The Joint

DistribuţionцCommiţţeeцandцţheцReliefцofцRuŢŢianцJewŢ”,цŢemnaţцdeцGiuŢeppeц
Moţţaц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Sapienza”ц Roma;ц ,,Beţweenц SadneŢŢц andц Agony:ц
DiŢeaŢeцandцDeaţhцbehindцţheцFronţцLine”,цŢemnaţцdeцDana-EmiliaцCâmpeanц
оiц Mariaц Aureliaц Diaconuц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca;
,,SendingцGreeţingŢцduringцţheцGreaţцWar”,цŢemnaţцdeцMáriaцLupeŢcuцMakóцоiц
Raduц Mârzaц deц laц UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,A Devoted
Friend and Ally, Henry Mathias Berthelot: The Image of the French General
Presented in the Românul NewŢpaper”,ц Ţemnaţц deц Carmenц âgоoreanц deц laц
UniverŢiţaţeaц ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-Napoca; ,,A Different Face of the War:
Romanianц HabŢburgц Miliţaryц ChaplainŢц onц ţheц Homeц Fronţ”,ц Ţemnaţц deц
IonelaцZahariaцdeцlaцUniverŢiţaţeaц,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca; ,,The Activity
ofцPoliceцForceŢцinцBeŢŢarabiaцduringцWorldцWarцI”,цŢemnaţцdeцIgorцChioŢaцdeц
laцInŢţiţuţulцdeцIŢţorieцalцAcademieiцdeцнţiin eцdinцRepublicaцMoldova).
Analizândц ţiţlurileц enumeraţe,ц puţemц conŢţaţaц cuц uоurin ãц cãц primaц
Ţec iune eŢţeц rezervaţãц eţapelorц careц auц duŢц laц declanоareaц Mareluiц Rãzboi,ц
ac iunilorц diplomaţiceц оiц Ţţraţegiilorц poliţico-miliţare,ц precumц оiц anumiţorц
aŢpecţeцaleцconflicţuluiцreflecţaţeцînцmemoriaцcolecţivã,цceaцde-a doua mesajului
promovaţц deц celeц douãц ţabere, rela iilorц inţereţnice,ц planurilorц na ionaleц оiц
rela ieiц Ţolda ilorц cuц ceiц rãmaоiц acaŢã,ц iarц ceaц de-aц ţreiaц aŢpecţelorц deц via ãц
coţidianã.ц Toaţeц aceŢţeaц înц încercareaц deц aц demonŢţraц preocupareaц fa ãц deц
ŢţudiereaцiŢţorieiцPrimuluiцRãzboiцMondial,цprecumцоi fapţulцcãцnouaцgenera ieц
deцiŢţorici,цaцcãreiцreprezenţan iцŢemneazãцmajoriţaţeaцmaţerialelorцpublicaţeцînц
cuprinsul prezentului volum, este cea care va aduce un ,,Ţuflu nou” înц
recuperarea diferitelor aspecte ale conflictului (p. 7).
Din cele prezentate maiцŢuŢ,цŢeцpoaţeцobŢervaцcãцvolumulцWorld War I.
The Other Face of the War,ц coordonaţц deц iŢţoriciiц Ioanц Bolovan,ц Rudolfц Gräf,ц
HaraldцHeppnerцоiцOanaцMihaelaцTãmaо,цvineцŢãцînţregeaŢcãцŢeriaцconţribu iilorц
individuale,ц mulţцpreaцlungãцpenţruцaцfiцenumeraţã,цaцvolumelorцcolecţiveц оiцaц
reviŢţelorцcuцţemaţiciцdedicaţeцiŢţorieiцMareluiцRãzboiцоiцMariiцUniri.цPublicareaц
Ţţudiilorц excluŢivц înц limbaц englezãц reprezinţãц puncţulц forţeц alц volumului,ц careц
conţribuieц оiц vaц conţribuiц laц diŢeminareaц rezulţaţelorц înц rândul comuniţã iiц
academiceцinţerna ionale.
Unцalţцpuncţцforţeцalцvolumuluiцîlцreprezinţãцaоezareaцeleganţãцaцţexţuluiц
înцpaginã,цgrafia,цcoperţaцaţrãgãţoareц(careцreproduceцoцcarţeцpoоţalã,цpãŢţraţãцînц
colec iileц Serviciuluiц Jude eanц Sibiuц alц Arhivelorц Na ionale), reproducerea
iluŢţra iilorц оiц ţipãriţuraц deц caliţaţe,ц elemenţeц careц îndeamnãц laц oц lecţurãц
imediaţã.
Reunindц 33ц deц Ţţudii,ц grupaţeц înц ţreiц Ţec iuniц оiц Ţemnaţeц deц 42ц deц
cerceţãţori,ц volumul World War I. The Other Face of the War, coordonat de

246
 Nr. 3, 2017

istoricii IoanцBolovan,цRudolfцGräf,цHaraldцHeppnerцоiцOanaцMihaelaцTãmaо,ц
reprezinţãц oц veriţabilãц conţribu ieц iŢţoriograficã,ц neceŢarãц revigorãriiц cerceţãriiц
referiţoareцlaцPrimulцRãzboiцMondialцоiцMareaцUnire,цcuцaţâţцmaiцmulţцcuцcâţцneц
apropiemц cuц paоiц repeziц deц momenţulц celebrãriiц cenţenaruluiц Românieiц Mari.ц
Dinц aceŢţц moţiv,ц îiц feliciţãmц peц ceiц 42ц deц auţori,ц precumц оiц peц ceiц paţruц
coordonaţori,ц careц оi-auц daţц mânaц penţruц apari iaц aceŢţuiц volum,ц careц
compleţeazã,ц redeŢchideц Ţauц reevalueazãц anumiţeц doŢareц alц Primuluiц Rãzboiц
Mondial.

Mihai-Octavian GROZA

Ioana Elena Ignat, Via a coţidianã în Fãgãraş în anul 1916: înŢemnãrile

vicarului Iacob Popa, Cluj-Napoca, Centrul de Studii Transilvane, 2011, 183
p.:

CenţenarulцPrimuluiцRãzboiцMondialцaцmarcaţ,цcumцeraц
de aоţepţaţ,ц nuц numaiц iŢţoriografiaц europeanã,ц ciц оiц ceaц
româneaŢcã,ц maiц mul iц iŢţoriciц româniц canalizându-оiц cerceţãrileц
aŢupraцevenimenţuluiцcareцaцŢchimbaţцharţaцEuropeiцоiцpeцceaцaц
paţrieiцnoaŢţreцînцmodцdeciŢiv.цTiţlurileцpublicaţeцpeцaceŢţцŢubiecţц
acoperã, înцmareцmãŢurã, genulцmemorialiŢţic,цоiцanumeцjurnale,ц
înŢemnãri,ц noţeц zilnice,ц memorii,ц aminţiri.ц AceŢţeц lucrãriц neц
deŢcoperãцdimenŢiuneaцŢauцcondi iaцumanãцînцţimpulцconflagra iei,цvia aцŢolda ilorц
deцpeц fronţцоiцaцcelorц dinц ŢpaţeleцaceŢţuia,ц via aцcoţidianãцaцcivililor,цexperien eleц
oamenilorцcareцauцfoŢţцmarca iцdeцdeŢfãоurareaцMareluiцRãzboi.
IoanaцElenaцIgnaţ,цdocţorцînцiŢţorieцalцFaculţã iiцdeцIŢţorieцоiцFiloŢofieцdinц
cadrulц UniverŢiţã iiц ,,Babeо-Bolyai” Cluj-Napoca,ц aц preînţâmpinaţц cenţenarulц
Mareluiц Rãzboiц înц iŢţoriografiaц româneaŢcãц prinц publicarea,ц înц curŢulц Ţţagiuluiц eiц
docţoral,ц aц înŢemnãrilorц inediţeц aleц vicaruluiц greco-catolic Iacob Popa al
Fãgãraоuluiц dinц curŢulц anuluiц 1916.ц Lucrareaц reprezinţãц oц ŢurŢãц fundamenţalãц
penţruц cunoaоţereaц vie iiц coţidieneц dinц Fãgãraоц înц alц ţreileaц anц deц rãzboi,
încadrându-Ţeц înц memorialiŢţicaц româneaŢcãц aц Primuluiц Rãzboiц Mondial.ц Noţeleц
vicaruluiцauцfoŢţцredacţaţeцînцRegiŢţrulцOficiuluiцparohialцgreco-caţolicцdinцFãgãraо,
pe anul 1916, înц formaц uneiц croniciц parohialeц zilnice,ц inuţeц înţreц 1ц ianuarieц оiц 6ц
octombrie 1916.
Primaц parţeц aц înŢemnãrilorц urmeazãц unц calapodц Ţţandardц careц grupeazãц
informa iiц referiţoareц laц Ţerviciileц divineц publice,ц laц numãrulц perŢoanelorц careц auц
primit Sfintele Taine (Botez, Spovedanie, Împãrţãоanie,ц Cununie,ц MaŢlu),ц laц
numãrulц diferiţelorц ierurgiiц biŢericeоţiц Ţãvârоiţeц (Ţfeоţanii,ц înmormânţãri,ц paracliŢe,ц

247
 Astra Sabesiensis

viziţeцpaŢţoraleцlaцbolnavi),цprecumцоiцlaцţemaцpredicilorцduminicaleцоiцdinцzileleцdeц
Ţãrbãţoare.ц Odaţãц cuц inţrareaц Românieiц înц rãzboi, înц 15/28ц auguŢţц 1916, notele
zilniceцaleцvicaruluiцŢporeŢcцcanţiţaţiv,цpãrinţeleцIacobцPopaцadãugândцinforma iilorц
paŢţoraleцŢţandardцnumeroaŢeцdeţaliiцdeŢpreцpopula iaцcivilãцdinцoraо,цdeŢpreцmodulц
înц careц aceaŢţaц aц percepuţц declara iaц deц rãzboiц aц României,ц deŢpreц mãŢurileц
adminiŢţra ieiц maghiare,ц deŢpreц declanоareaц exoduluiц popula ieiц neromâneоţi,ц
precumцоiцdeŢpreцpozi iaцadopţaţãцdeцauţoriţã iцfa ãцdeцromâni.цPrimaцînŢemnare,
care iese din tiparul pastoral standard, daţeazãц dinц 18ц auguŢţц 1916,ц cuц zeceц zileц
înainţeaц veоţiiц inţrãriiц Românieiц înц rãzboi,ц cândц vicarulц greco-catolic descrie
puţerniculц оocц emo ionalц ţrãiţц deц înţreagaц comuniţaţeц dinц Fãgãraоц înц momenţulц
rechizi ionãriiцclopoţelorцdeцlaцţoaţeцbiŢericileцdinцoraо.цPãrinţeleцIacobцPopaцre ineц
momenţulц dramaţicц înцfelulц urmãţor:ц „[...] Joi în 17/VIII a f. aduŢ p. armaţã clopoţul
mijlociu al biŢericii de 135 klgr., 6 Ţolda i l-au demonţaţ lãŢându-l în joŢ pe ţrepţele Ţpirale ale
ţurnului legaţ de o funie groaŢã. Toţ aţunci au f. duŢe clopoţele оi de la celelalţe biŢerici din
Fãgãraо. Clopoţele au f. ţranŢporţaţe la garã cu auţomobile de povarã miliţare aоa de mari оi grele
încâţ Ţe cuţremurã pãmânţul Ţub ele. Aveau ro i maŢive de fier. Cu aceleaоi auţomobile au foŢţ
aduŢe ţoţ azi clopoţele din Ţaţele din jur. Înainţe de demonţare la biŢ. gr. caţ. din Fãgãraо au foŢţ
ţraŢe pe lung ţoaţe ţrei clopoţele laolalţã. La veŢţea deŢpre duŢul clopoţelor Ţ-a adunaţ la biŢericã
mulţ popor, mai aleŢ femei оi copii, care au acoperiţ cu flori clopoţul ce pleacã peţrecându-l cu
privirile înlãcrimaţe câţ a inuţ drumul pânã la garã. Cele 2 clopoţe rãmaŢe au foŢţ ţraŢe
înconţinuu ca Ţemn al deŢpãr irii jalnice de fraţele lor” (p. 131).
Alц doileaц оocц emo ionalц cuц puţerniceц reverbera iiц Ţocialeц aŢupraц înţregiiц
popula iiцcivileцdinцFãgãraоцaцfoŢţцinţrareaцRomânieiцînцrãzboiцdeцparţeaцAnţanţeiцоiц
ţrecereaц mun ilorц deц cãţreц armaţaц românã.ц Luni,ц 28ц auguŢţц 1916,ц vicarulц Iacobц
Popaц precizaц cãц „[...] ţoaţã lumea era foarţe alarmaţã. Mul i pacheţaŢerã оi o fac gaţa de
plecare”,цiarцlaцdiŢpozi iaцcomiţeluiц Ţupremцauцplecaţц „[...] foarţe mul i domni unguri оi
jidani în noapţea aceea cu cãru ele peŢţe Gala i cãţre Sighiоoara” (p.ц137).цAоaцŢeцfaceцcã,цînц
urmãţoareaцzi,цmar iц29цauguŢţц1916,цvicarulцIacobцPopaцconŢţaţaцcãц„[...] oraоul e
foarţe liniоţiţ оi puŢţiu. Pe oricare Ţţradã ţe por i ţu azi Ţingur. Se vede cã în noapţea ţrecuţã
deodaţã cu ofician ii au plecaţ aproape ţo i Ţţrãinii-neromâni” (p.ц137).цExodulцauţoriţã ilorц
оiцalцcivililorцmaghiari оiцgermaniцaцlãŢaţцFãgãraоulцînţr-unцvidцdeцpuţereцоiцauţoriţaţe,ц
înŢemnãrileцvicaruluiцfiindцexpliciţeцînцaceŢţцŢenŢ:ц„[...] în oraо nu e nici un jandarm, nice
poli iŢţ, nice un oficianţ decâţ Ţubmaţriculanţul civil Ancorin” (p.ц 138),ц ceiц rãmaоiц peц locц
neоţiindцnimicцdeŢpreцopera iunileцmiliţareцŢauцdeŢpreцevenimenţeleцdinцapropiere:ц
„[...] DeŢpre Ţţarea opera iunilor miliţare nu оţim nimic. Se aude cã azi românii ar fi foŢţ în
Tohanul vechiu. N-avem nici o gazeţã, nici o informa iune, e poŢibil... Toaţe bol ile Ţunţ închiŢe,
în pia ã nu Ţe vinde оi nu Ţe cumpãrã nimic. Femeile celor duоi la armaţã au rãmaŢ fãrã ajuţor de
la stat, n-or avea ce mânca” (p. 138).
Cuц ţoaţeц cãц nuц relaţeazã, înц modц expliciţ, Ţţareaц generaţãц deц aceŢţeц
evenimente, vicarul Iacob Popaц laŢãц Ţãц Ţeц în eleagãц cãц aţmoŢferaц dinц Fãgãraоц оiц

248
 Nr. 3, 2017

împrejurimiцînцzileleцulţerioareцinţrãriiцRomânieiцînцrãzboiцaцfoŢţцunaцcaracţerizaţãц
deцpanicaцoficialiţã ilor,цaцmaghiarilor,цevreilorцоiцŢaоilor,цreŢpecţivцunaцmarcaţãцdeц
bucuriaцоiцdeцenţuziaŢmulцromânilorцchiarцdacãцeliţaцlorцaцavuţцdeцŢuferiţцoцŢerieцdeц
repercurŢiuniц dinц parţeaц auţoriţã ilorц prinц areŢţareaц maiц mulţorц preo i,ц avoca i,ц
noţari,цprofeŢoriцŢauцŢimpliц ãraniцacuza iцdeцţrãdareцоiцŢimpaţizareцcuцinamiculцоiц
agresorul statului austro-ungar.
AţiţudineaцvicaruluiцIacobцPopaцfa ãцdeцRomâniaцоiцdeцarmaţaцromânãцeŢţeц
emblemaţicãц penţruц felulц înц careц româniiц ardeleniц auц percepuţц ţrupeleц româneц
pãţrunŢeцînцTranŢilvania.цÎnцaceŢţцŢenŢ,цînцdaţaцdeц15цŢepţembrieц1916,цcândцţrupeleц
româneц auц inţraţц înц oraо,ц pãrinţeleц vicarц deŢchideaц înŢemnãrileц zilniceц prinц
cuvintele: „[...] Zi memorabilã, în care a inţraţ armaţa românã în Fãgãraо” оiц leц încheiaц
ţriumfalц precizândц cãц „[...] înainţarea armaţei române pe ţoaţe linia” fusese una
„glorioaŢã” (pp. 156-157).ц Douãц zileц maiц ţârziuц vicarulц noţaц cãц aц începuţц Ţã-l
pomeneaŢcãц „[...] la Sfânţa Liţurghie pre M. S. Regele Ferdinand I”,ц al iц preo iц dinц
împrejurimiцprocedândцlaц fel,ц unii,цprecumцcelц dinц Gala iц aоţepţându-l pe regele
Ferdinandц alц Românieiц cuц „flori” la margineaц localiţã iiц (p.ц 177),ц deц undeц reieŢeц
adeziuneaцpreo imiiцromâneцpenţruцcauzaцna ionalãцromâneaŢcã,цafirmaţãцdeцIacobц
Popaцexpliciţцînцnoţaцdinц30цŢepţembrieц1916,цcândцprecizaцcãцţrupeleцromâneцnuц
erauц ocupanţe,ц ciц eliberaţoare,ц Ţubliniindц cãц „[...] cel mai bun rezulţaţ al rãzboiului
penţru neamul româneŢc ar fi dacã cei din România cu noi ardelenii ne vom nivelã împrumuţaţ,
luând unii de la al ii înŢuоirile cele bune” (p.ц 178).ц Oficiindц Ţlujbaц deц înmormânţareц aц
оaŢeцŢolda iцromâniцdeceda iцînцŢpiţalulцorãоeneŢc,цpãrinţeleцIacobцPopaцaцreiţeraţц
expliciţц cauzaц uniţã iiц na ionaleц româneоţiц penţruц careц Ţeц jerţfiŢerãц aceоţiц miliţari,ц
precizândцînц„Ţcurţa cuvânţare” inuţãцcuцaceaцocazieцcãц„[...] repauŢa ii au aduŢ cea mai
mare jerţfã, ce o puţeau aduce jertfindu-оi via a penţru cauza cea mare a eliberãrii оi unirii оi
înţregirii neamului româneŢc [...] De alţã parţe Ţã nu uiţãm, cã ei Ţunţ din numãrul eroilor fãrã
nume care cu miile remân în pãmânţul Ţcump al Ardealului dezrobiţ” (pp. 179-180). Vorbele
preoţuluiцnuцerauцaruncaţeцînцvânţ,цeleцreprezenţauцoцrealãцprofeŢiuneцdeцcredin ãцînц
izbândaцînţregiriiцneamuluiцromâneŢc.цAceŢţцfapţцreieŢe, ţoţodaţã, din decizia sa de
aц urmaц caleaц exiluluiц înц Vechiulц Regaţц împreunãц cuц ţrupeleц româneц aflaţeц înц
reţragereцlaцîncepuţulцluiцocţombrieц1916.цDeцalţfel,цcunoŢcândцŢupliciileцînduraţeц
deц mul iц confra iц de-aiц Ţãiц areŢţa iц оiц inţerna iц înц veŢţulц Ungariei,ц vicarul greco-
caţolicцIacobцPopaцaцaleŢцmaiцbineцŢãцpleceцînцrefugiu,цulţimeleцînŢemnãri, din zilele
de 2-6 octombrie 1916, deŢcriindц iţinerariulц refugiuluiц Ţãuц deц laц Fãgãraоц pânãц laц
Predeal,цcândцcronicaцparohialãцŢeцînţrerupe.ц
Dinцfirulцulţeriorцalцvie iiцvicaruluiцоţimцcãцaceŢţaцŢ-a dedicat, înцconţinuare,
cauzeiцna ionale,цînцmaiц1917цajungândцînцRuŢiaцundeцaцfãcuţцparţeцdinцcomiŢiaцdeц
recruţareцaцvolunţarilorцdinţreцprizonieriiцţranŢilvãneniцcapţura iцdeцarmaţeleцruŢeоţi.ц
Înц Ţcopulц îndepliniriiц noiiц Ţaleц miŢiuniц derulaţeц pânãц înц varaц anuluiц 1918,ц Iacobц
PopaцaцŢţrãbãţuţцţreiцguberniiцruŢeцKurŢk,цOrelцоiцVoronejцlupţândц„[...] de bunãvoie

249
 Astra Sabesiensis

penţru limbã оi Ţângele noŢţru”,ц cumц afirmaŢerãц înţr-oц ŢcriŢoareц ceiц careц îiц recruţaŢeц
penţruцaц Ţeцînrolaцînцarmaţaц românã.ц Periplulц Ţãuц Ţeцvaцîncheiaцînц30ц decembrieц
1918,цcândцŢ-aцînţorŢцînцFãgãraо,цdupãцceцŢerviŢeцdouãцluniцcaцpreoţцmiliţarцcuцgradц
deцcãpiţanцalц Baţalionuluiц Iц VolunţariцdinцcadrulцCorpuluiц deцVolunţariцArdeleniц
„AvramцIancu”.
Manuscrisul vicarului Iacob Popa, restituit istoriografiei noastre din
fondurileцServiciuluiц Jude eanцalцArhivelorц Na ionaleцCluj,цprezinţãц oцimagineц deц
anŢambluц aц uneiц perioadeц complicaţeц оiц aц unuiц conţexţц complex,ц careц Ţuporţãц
analizeцоiцabordãriцdinцperŢpecţiveцdiferiţe,цcareцvizeazãцistoria bisericii, demografia
iŢţoricã,цiŢţoriaцpoliţicã,цadminiŢţraţivãцоiцmiliţarã.цMeriţulцlucrãriiцIoaneiцElenaцIgnaţц
eŢţeцdeцaцfiцinţroduŢцînцcircuiţulцоţiin ificцoцŢurŢãцdinцepocãцcareцprezinţãцviziuneaцоiц
experien eleц unuiц clericц românц dinц Ţudulц TranŢilvanieiц careц aц ţrãiţц laц caldц
evenimenţeleцоiцŢ-aцdedicaţцcauzeiцna ionaleцromâneоţiцînцŢcopulцrealizãriiцRomânieiц
înţregiţe,цalцcãreiцcenţenarцŢeцapropieцcuцpaоiцrepezi.ц

Mircea-Gheorghe ABRUDAN

Maria Alexandra Pantea, Relaţãri din Primul Rãzboi Mondial prezenţaţe în

preŢa ecleziaŢţicã din Banaţ, Bucureşţi, Ediţura Triţonic, 2017, 302 p.:

Comemorareaц cenţenaruluiц Mareluiц Rãzboiц aц prilejuiţц

publicareaцunuiцimporţanţцnumãrцdeцlucrãriцdeŢpreцaceŢţцŢângeroŢц
evenimenţц dinц iŢţoriaц omenirii.ц Înц aceŢţц conţexţ,ц Ţeц înŢcrieц оiц
lucrarea Relaţãri din Primul Rãzboi Mondial prezenţaţe în preŢa
ecleziaŢţicã din Banaţ, publicaţãцdeцMariaцAlexandraцPanţea,цpeцcareц
neцpropunemцŢãцoцrecenzãm.
Lucrareaц deц fa ãц eŢţeц deŢchiŢãц deц oц inţereŢanţãц prefa ã,ц
Ţemnaţãц deц cerceţãţorulц Mirceaц Mãran,ц înц careц aceŢţaц eviden iazãц imporţan aц
lucrãriiцpenţruцiŢţoriografiaцromâneaŢcãцdedicaţãцPrimuluiцRãzboiцMondial.
Conţinuã, apoi, cu un interesant studiu introductiv, inţiţulaţц,,Imporţan aц
preŢeiц ecleziaŢţiceц înц lumeaц româneaŢcãц dinц Banaţ”,ц înц careц auţoareaц neц prezinţãц
rolulц preŢeiц ecleziaŢţiceц dinц Banaţц înц via aц românilorц bãnã eniц dinц ţimpulц primeiц
conflagra iiцmondiale,цînţrucâţцînцeaцeraцprezenţaţãцaţâţцŢiţua iaцdeцpeцfronţ,цcâţцоiц
ceaцdinцŢaţeleцbãnã ene.цUnцalţцaŢpecţ,цexţremцdeцinteresant, surprins de autoare,
eŢţeцdaţцdeцfapţulцcãцpreŢaцecleziaŢţicãцbãnã eanãцaцfoŢţцоiцunцimporţanţцmijlocцdeц
pãŢţrareцaцdocumenţelorцpriviţoareцlaцPrimulцRãzboiцMondial,цînţrucâţцaiciцauцfoŢţц
publicate o serie de scrisori de pe front, predici ale preo ilorцdeцpeцfronţцоiцŢimpleц
relaţãriц deŢpreц unц perŢonajц Ţauц unц anumiţц evenimenţц care,ц cuц Ţiguran ã,ц Ţ-ar fi
pierduţцodaţãцcuцţrecereaцţimpului.

250
 Nr. 3, 2017

Înц conţinuareaц aceŢţeiц lucrãri,ц Mariaц Alexandraц Panţeaц aц înţocmiţц unц

inţereŢanţцcorpuŢцdeцrelaţãriцdeŢpreцPrimulцRãzboiцMondialцpeцcareцle-a cules din
preŢaц ecleziaŢţicãц bãnã eanãц înţreц careц aminţim:ц ,,BiŢerica şi şcoala” („Deц peц
câmpulц deц rãŢboiu”,ц „Dr.ц Alexandruц Bogdan”,ц „Dr.ц Aurelц Mãrginean”,ц „VaŢileц
Micula”,ц „Înц aminţireaц iubiţuluiц noŢţruц profeŢorц VaŢileц Micula”,ц „SuperŢţi iaц înц
rãŢboiu”,ц „EroiŢmulц noŢţru”,ц „EroiŢmulц unuiц regimenţ”,ц „Cuvânţareaц inuţãц înц
6/19 decembrie 1915ц laц paraŢţaŢulц unuiц erou”,ц „Penţruц cãru aц moravurilor”,ц
„Învã ãţurileц rãŢboiului”,ц „Sţareaц ŢufleţeaŢcãц aц rãni ilorц noоţri”,ц „ReligioŢiţaţeaц înц
rãŢboiu”,ц „Sublocoţenenţц Gheorgheц Caţone”,ц ,,Predicãц penţruц Ţolda i”,ц „Cuvânţц
deцadio.цUnuiцerouцmorţцînцRuŢia”,ц„Oцconferin ãцpaŢţoralãцînцfronţ”,),ц,,Anuarul
Institutului Pedagogic-Teologic Orţodox din Arad” („D-leц direcţor”,ц
„AuţobiografiaцŢcriŢãцdeцpeцcâmpulцdeцrãŢboiuцŢo ieiцŢale”),ц,,Calendar pe anul de
la HriŢţoŢ 1915” (,,Înţâmplãriц оiц icoaneц dinц rãŢboiu”,ц „ScriŢoareц dinц rãzboi”,ц
„Lupţeleц deц laц Miţrovi a.ц PoveŢţeaц unuiц Ţoldaţц românц dinц armaţaц ŢârbeaŢcãц
prizonierц înц Arad”,ц ,,Lupţaц deц laц Cernãu i”,ц „Rãniţul”),ц ,,ReviŢţa Preo ilor”
(„Rãni iiц noоţriц cerц preo i”,ц ,,ScriŢoriц deц peц câmpulц deц rãŢboiu”,ц „Mor iiц noоţri”,ц
,,Izbândaц ţrupelorц noaŢţreц înц RuŢia”,ц „Unц erouц românц laц vârŢţaц deц 12ц ani”,ц
„Cronicaц Rãzboiului.ц Cumц lupţãц românii”,ц „PrzmyŢlul”,ц „OŢţaоiiц noоţri”,ц
„Suferin eleцfra ilorцromâniцdinцBucovina”,ц„Unцpreoţцdecoraţ”,ц„ViţejiaцŢolda ilorц
români”,ц„Dinцecourileцbiruin eiцromâneоţiцdeцlaцIvangorod”,ц„Românulцînцlupţãцeц
cevaцmiraculoŢ”,ц,,EroiŢmulцunuiцmedicцromân”,ц„EroiiцNoоţri”,ц„Celцmaiцviţeazц
înţreц viţeji.ц Decorareaц unuiц viţeazц român”,ц „Eroiц noоţri.ц Decoraţц cuц Signumц
laudiŢ”,ц„PaоţileцacaŢãцоiцpeцcâmpulцde lupţã.цAminţiri”), ,,Calendar pe anul de la
HriŢţoŢ 1916” („Lupţeleц deц lângãц râulц Ljig”,ц „Unц micц ţablouц dinц rãŢboi”,ц
„Rãniţul”,ц „Drapelul”),ц ,,Foaia DieceŢanã” („EpiŢcopulц Mironц înţreц rãni i”,ц
„Eroii Noоţri”,ц „Ceц poveŢţeŢcц rãni ii?”,ц „Ofi eriц rãni iц оiц mor i”,ц „MajeŢţaţeaц Saц
înţreцrãni i”,ц„Solda iцromâniцdiŢţinоi”,ц„ViţejiaцŢolda ilorцromâni”,ц„Ofi eriцromâniц
diŢţinоi”,ц„UnцerouцdinцBanaţ”,ц„Crãciunulцrãni ilorцdinцCaranŢebeо”,ц„Falniciiцeroiц
aiц reg.ц 43”,ц „EpiŢţolãц deц peц câmpulц deц rãzboi”,ц „DiŢţinc iuniц Miliţare”,ц „Rãni iiц
româniц înц Praga”,ц „Ziuaц învieriiц peц câmpulц deц lupţã”,ц „Regimenţulц NoŢţru”,ц
„Eroulц Ioanц Criоan”,ц „Ofi eriц româniц diŢţinоi”,ц „Erouц Român”,ц „ScriŢoareц dinц
prinŢoareaцruŢeaŢcã”,ц„Medicцromânцlãudaţ”,ц,,IoanцPârva”,ц„Unцînvã ãţorцromânц
erou”, „ÎnmormânţareaцerouluiцcãzuţцînцrãzboiцPeţruцdeцMocŢonyiцînцMauzoleulц
familiarц deц laц Foeni”,ц „Oц Ţãrbãţoare”,ц „Candeleц aprinŢe”,ц „BiŢericaц orţodoxãц
românãц оiц rãzboiul”,ц „EroiŢmulц românilor”,ц „Regimenţulц 43”,ц „Rãzboiul”,ц
„Cuvânţareц deŢpreц rãzboi”ц „Ordinulц Mariaц Tereziaц penţruц unц român”),ц ,,Foaia
OficioaŢã a Diecezei Lugojului” („Veоţiцalarmanţe”,ц„CãţreцPopoareleцMeleч”,ц
„RuоiiцreŢpinоi”,ц„Suferin eleцfra ilorцromâniцdinцBucovina”,ц„Unцpreoţцdecoraţ”,ц
„Colecţãц penţruц Ţolda iiц româniц rãni i”,ц „CãŢãţoriaц prizonierilorц deц rãŢboiu”),ц
,,Calendar pe anul de la HriŢţoŢ 1917” („Dinцînţâmplãrileцunuiцrãniţ”,ц„Înцfa aц

251
 Astra Sabesiensis

mor ii.цSchi ãцdinцrãŢboiu”),ц,,Calea Vie ii” („Oцlupţãцeцviea aч”,ц„ScriŢoareцcãţreц

fraţeleц meuц laц plecareaц peц câmpulц deц lupţã”),ц ,,Calendarul Românului” („Oц
dragoŢţeц pierduţã.ц PoveŢţireц dinц rãzboiulц acţual”),ц ,,Calendarul Românului pe
anul comun de la CriŢţoŢ 1918” („Înainţeaц uneiц barãci”,ц „Peţruц Iorgovan”),
,,Calendar pe anul de la HriŢţoŢ 1918” („ÎnцfocцŢeцcurã eоţeцŢufleţul”,ц„Cugeţãriц
dinцţranоee”).
Lucrareaц Ţeц încheieц cuц unц inţereŢanţц albumц foţoц ceц Ţurprinde diverse
aspecte de pe front оiц porţreţeleц unorц preo iц Ţauц profeŢoriц (Eugenц Munţeanu,ц
NicolaeцVãlean,цCornelцLeucu ia,цVaŢileцMicula,цAvramцSãdeanцоiцPeţruцMocioni).
Prin urmare, prin lucrarea de fa ã,цauţoareaцreuоeоţeцŢãцevoceцоiцŢãцpunãцînц
circuiţulц memorieiц оiц alц iŢţoriografieiц româneоţiц oц Ţerieц deц relaţãriц deŢpreц Primulц
RãzboiцMondialцpeцcareцle-aцculeŢцdinцpreŢaцecleziaŢţicãцbãnã eanã.
Înц încheiere,ц nuц neц rãmâneц decâţц Ţãц îndemnãmц iŢţoriciiц inţereŢa iц deц
cunoaоţereaцPrimuluiцRãzboiцMondial,цŢãцpurceadãцlaцlecţurareaцaceŢţuiцvolumцcare,ц
prinцînţindereaцŢa,цprinцmanieraцdeцabordareцоiцprinцdiŢcurŢulцauţorului,цreprezinţãцoц
realãц conţribu ieц laц îmbogã ireaц iŢţoriografieiц româneоţi,ц priviţoareц laц Marele
Rãzboi.

Nicolae DUMBRÃVESCU

Ilie Stricatu, Pe cãrãrile deŢţinului. Romanul unei vie i ţrãite (1914-1918),

edi ie, Ţţudiu inţroducţiv, noţe şi indici de Mihai-Octavian Groza, Gabriela-
Margareta Nisipeanu, Iuliu-Marius Morariu, Cluj-Napoca, Editura
Argonaut/Editura Mega, 2017, 196 p.:

Volumulц eŢţeц parţeц aц unuiц proiecţц alц DeŢpãr ãmântului

ASTRA „Vasile Moga” Sebeо, un demers istoriografic planificat
Ţubц formaц uneiц colec iiц îndrepţaţeц cãţreц memoriaц unorц
,,PerŢonaliţã iц marcanţeц aleц Sebeоului”. Reprezenţândц ceaц de-a
douaцconţribu ieцînцcadrulцŢerieiцnumiţe,цlucrareaцeŢţeцîngrijiţãцdeц
cãţreц ţineriiц cerceţãţoriц Mihai-Octavian Groza, Gabriela-
Margareţaц NiŢipeanuц оiц Iuliu-MariuŢц Morariu.ц Forma iц Ţubц
îndrumareaц profeŢoruluiц Nicolaeц Bocоan,ц figurãц imporţanţãц înц Ţţudiereaц
memorialiŢţiciiц bãnã eneц deц rãzboi,ц coordonaţoriiц urmãreŢcц înц modц conŢecvenţц
îmbogã ireaц paţrimoniuluiц culţuralц local,ц regionalц оiц na ionalц prinц Ţcoaţereaц laц
luminãцaцunorцinforma iiцdemneцdeцaţen ieцdinцdomeniulцmemorialiŢţiciiцţranŢilvaneц
aц Primuluiц Rãzboiц Mondial.ц AŢţfel,ц prinц angajamenţulц luaţц оiц prinц rezulţaţeleц
pracţice,цediţoriiцîndeplineŢcцoцmulţiplãцŢarcinã:цaducцunцomagiuцregreţaţeiцfiguriцaц
cerceţãţoruluiцоiцîiцcinŢţeŢcцmuncaцprinцoglindireaцaceŢţeiaцînцŢţudiereaцuneiцregiuniц

252
 Nr. 3, 2017

istoriceц învecinaţe,ц îmbogã eŢcц Ţpa iulц culţuralц comuniţar,ц conţinuãц ţradi iaц
necurmaţãц aц ASTREIц deц aц fiц oц cãlãuzãц aц valorilorц culţural-Ţpiriţuale,ц celebreazãц
înţr-oцmanierãцbineveniţãцaniverŢareaцcelorц100цdeцaniцdeцaniцţrecu iцdeцlaцŢfârоiţulц
PrimuluiцRãzboiцMondialцоiцînfãpţuireaцRomânieiцMari.ц
Volumulцcompleţeazãцcuцîncãцoцmãrţurieцnemijlociţã,цcuцţrãirileцviiцaleцunuiц
om,ц ţabloulц rãzboiuluiц caц experien ã complexãц umanã aţâţц individualã, câţц оiц
socialã.ц Memoriileц cãpiţanuluiц Ţebeоeanц Ilieц Sţricaţuц nuц Ţeц mai aflauц aŢţãziц laц
îndemânaц publicului,ц unц deţaliuц imporţanţ,ц careц adaugãц valoareц prezenţeiц edi ii.ц
AŢţfelц eŢţeц оiц fapţulц cãц lucrareaц prezinţãц unц ,,cuvânţц înainţe”ц ŢcriŢц deц profeŢorulц
univerŢiţarцGeorgeцLimbeanu,цurmaоulцdirecţцalцunuiцalţцţânãrцromânцalãturi de care
memorialistul îоiцdepãna amintiri din captivitatea rãzboiuluiцodaţãцceцŢeцregãŢiŢerãц
amândoiцprinоiцîn noua (оi,цdinцuneleцpuncţeцdeцvedere,цmaiцcumpliţa)цcapţiviţaţe,ц
cea a regimului comunist.
Auţorulц înŢuоiц mãrţuriŢeоţeц cãц aminţirileц Ţaleц auц foŢţц ini ialц publicaţeц dinц
dorin aцdeцaцlãŢaцmoоţenireцurmaоilorцconоţiin aцpaţrioţiŢmuluiцviguroŢ,цaцdragoŢţeiц
profundeц penţruц arãц оiц regeц aц genera ieiц Ţaleц (p.ц 46).ц Carţeaц nuц eŢţeц numaiц oц
aţeŢţare,ц ciц oц încurajare,ц oц îmbãrbãţareц оiц unц Ţprijinц prinц careц genera iaц Uniriiц
ŢuŢ ineaц genera iaц careц urmaц Ţãц conŢolidezeц funda iileц Românieiц înţregiţeц оiц care,ц
deоiцînцalţeцcircumŢţan e,цţrebuiaцŢãцaraţeцaceeaоiцţemeriţaţe,цcredin ãцоiцdeŢţoinicie.ц
AceaŢţãц menireц deц îndrumarц civicц Ţeц vãdeоţeц prinц fapţulц cãц poveŢţea
ţânãruluiцIlieцSţricaţuцîncepeцnuцmaiцînainţeцdeцmomenţulцînцcareцŢeцprimeоţeцveŢţeaц
aŢaŢinãriiцmoоţeniţoruluiцimperial.цLaцfelцcaцînцcazulцalţorцperŢonaliţã iцţranŢilvãneneц
aflaţeцînцŢiţua iiцaŢemãnãţoare,цgândurileцţânãruluiцromânцindicãцfrãmânţareaцŢocialãц
înãbuоiţãцŢubцaоţepţareaцdezvãluiriiцviiţorului;цţenŢiuneaцeraцprezenţãцpreţuţindeni,ц
darцŢeцmanifeŢţaцînцmoduriцdiferiţe,цînцfunc ieцdeцŢţaţuţulцŢocio-poliţicцalцfiecãruia:ц
înfierbânţareaцagreŢivãцaцauţoriţã ilorцŢeцameŢţecaцcuцincerţiţudinileцоiцneŢiguran aц
reŢţuluiц popoarelorцdinцimperiu.цPenţruц români,цoц Ţingurãцînţrebare:ц,,Ceцvaц faceц
regaţulц român?”. Aminţirileц cãpiţanuluiц Ilieц Sţricaţuц Ţunţц adeŢeoriц oц mãrţurieц
indignaţãцaцmoduluiцînцcareцerauцţraţa iцelцоiцcamaraziiцŢãi,цnepuţincioоiцînцfa aцunei
Ţolidariţã iц negaţivц inţerpreţaţeц оiц aplicaţeц deц cãţreц conţraparţeaц ungureaŢcã.ц
Asemenea multor altora, Ilie Stricatu va dezerta din armata austro-ungarãцоiцŢeцvaц
îndrepta Ţpreц Bucureоţiiц fra ilorц deц Ţângeц unde,ц ulţerior,ц Ţeц vaц înrolaц în oastea
româneascã.ц Cãzuţц prizonierц oц daţãц cuц înainţareaц ţrupelorц inamice,ц Ilieц Sţricaţuц
noţeazãцdouãцdinţreцceleцmaiцîmpovãrãţoareцŢenţimenţeцdinцţimpulцrãzboiului:цfricaц
deц aц nuц fiц deŢcoperiţц caц oŢţaоц dezerţorц оiц durereaц deц aц vedeaц arboraţeц Ţţeaguriц
Ţţrãineц peц pãmânţulц ãriiц Româneоţiц (p.ц 98).ц Dincoloц deц laţuraц deoŢebiţц deц
perŢonalã,цdeцuоurareцaцunuiцŢufleţцîngreunaţ,цmãrţuriŢirileцauцroŢţulцuneiцradiografiiц
Ţociale,ц alц uneiц idenţificãriц deц conŢţanţe-inimileц ţuţurorц Ţolda ilorц ţranŢilvaniц erauц
ŢţrãpunŢeц deц aceŢţeц griji,ц iarц ţoaţãц popula iaц ardeleanãц eraц mãcinaţãц deц ,,anume”ц
greuţã iцînцaоţepţareaцunuiцdeznodãmânţ.ц

253
 Astra Sabesiensis

Auţorulцare,цînцmodцneîndoielnic,цînzeŢţrareaцpoveŢţirii.цUnцriţmцdeoŢebiţц
deцanţrenanţцprindeцciţiţorulцînцvârţejulцînţâmplãrilorцоiцemo iilor;цoцface,цînŢã,ц înц
modцplãcuţ,цîmpleţindцfireleцpoveоţiiцdeцvia ãцprinţreцceleцaleцmarilorцevenimenţeц
iŢţoriceц peц fundalulц cãroraц Ţeц deŢfãоurau.ц Aminţirileц Ţunţц Ţţrucţuraţeц înц 24ц deц
capiţole,цfiecareцevocândцunцmomenţцŢauцunцevenimenţцdeцreferin ãцpenţruцauţorц
sau pentru iŢţoriaцrãzboiului.цRelaţareaцeŢţeцprofundцperŢonal-ŢubiecţivãцоiцŢocial-
obiecţivãц ţoţodaţã,ц cãpãţândц peц alocuriц impreŢiaц unuiц adevãraţц romanц iŢţoric.ц
PreŢãrareaц deţaliilorц careц dauц Ţavoareц оiц individualiţaţeц dauц peц alocuriц Ţenza iaц
beletristicii, dar acesţцŢim ãmânţцnuцpuneцînцniciunцmomenţцciţiţorulцŢubцîndoialaц
veridiciţã iiц fapţelorц poveŢţiţe.ц Trecereaц deц laц informa iileц foloŢiţoareц cerceţãriiц
iŢţoriceц (aц Ţeц vedeaц înц Ţpecialц deţaliileц deŢpreц acţiviţaţeaц coloneluluiц Alexandruц
Sţurdza),цlaцfarmeculцpoveоţiiцdeцdragoŢţeцdinţreцIlieцSţricaţuцоiцFirucaцSãliоţeanцŢeц
faceцnaţural,цpeцneŢim iţe,цaŢţfelцîncâţцlucrareaцîmbinãцplãcereaцlecţuriiцcuцuţiliţaţeaц
cerceţãriiцţrecuţului.ц
VolumulцnuцeŢţeцnumaiцoцbineveniţãцcompleţareцaцmemorieiцcolecţiveцdinц
punct de vedere socio-cultural, ci are caracterul unui instrument de lucru prin
conţribu iaц ediţorilor.ц Compleţãrileц deц Ţpecialiţaţe,ц precumц Ţţudiulц inţroducţiv,
construit pe fundamentul unei bibliografii bine alese, notele explicative care
idenţificãц perŢonaje,ц explicãц ţermeniц оiц punц informa iileц înц conţexţ,ц indiciiц careц
faciliţeazãц rãŢfoirea,ц aŢigurãц recepţareaц opţimãц aц ţexţuluiц deц cãţreц oriceц public,ц
plaŢândцaminţirileцauţoruluiцînцconţexţulцŢocio-poliţicцadecvaţ.цOцanexãцfoţograficãц
apropieцciţiţorulцdeцceleцdouãцperŢonajeцcenţraleцaleцmemoriilor,цauţorulцоiцŢo iaцŢa.ц
Celeцcinciцrezumaţeцîn limbiцŢţrãineцexpunцŢuccinţцоiцclarцcon inuţulцpenţruцaцŢţârniц
interesul unui public mai extins.
Puţemц afirmaц fapţulц cãц demerŢuriц aŢemãnãţoare,ц deц culegereц aц
„mãrunţelor”цmãrţurii,цŢunţцînţoţdeaunaцuţile.цNuцŢeцpoaţeцdecâţцŢperaцcaцaŢţfelцdeц
angajamenţeц Ţãц aţragãц inţereŢulц cerceţãţorilorц dinц ţoaţeц zoneleц ãrii, pentru a
perfecta pe câţц poŢibilц Ţferaц cunoоţin elorц оiц aц conоţiin eiц colecţiveц referiţoareц laц
Marele Rãzboiц оiц a-i reînviaц cumц Ţeц cuvineц memoriaц înц pragulц celebrãriiц
cenţenaruluiцŢãu.

Oana-Maria MITU

254
 Nr. 3, 2017

Mihai-Octavian Groza, Diana-Maria Dãian, Iuliu-Marius Morariu,

Romanians Defending Vienna. The Romanian Central Military Senate of
the Officers and Soldiers, Saarbrücken, ÉdiţionŢ UniverŢiţaireŢ
EuropéenneŢ, 2017, 94 p.:

Aproapeц deц cenţenarulц Mareluiц Rãzboiц dupãц miiц deц

lucrãri,цŢţudiiцоiцarţicole,цamцpuţeaцcredeцcãцţoţцceцeraцdeцŢpuŢцŢ-a
spus sau a fost scris. VolumulцpregãţiţцdeцMihai-Octavian Groza,
Diana-MariaцDãian оiцIuliu-Marius Morariu contrazice acest lucru
(încãц maiц Ţunţц Ţubiecţeц оiц evenimenţeц neelucidaţeц legate de
PrimulцRãzboiцMondial)цоiцaduceцinforma iiцmaiцpu inцcunoŢcuţeц
deŢpreц unц epiŢodц imporţanţц alц iŢţorieiц noaŢţre.ц Înц conţinuareaц
Ţţudiilorц începuţeц deц Mihai-Octavian Groza,ц lucrareaц puneц înц luminãц acţiviţaţea,ц
chiarцdacãцefemerã,цdarцdeoŢebiţцdeцimporţanţã,цaцSenaţuluiцMiliţarцRomânцCenţralц
alц Ofi erilorц оiц Solda ilorц dinц Viena.ц OrganiŢmul, creaţц înţreц 31ц ocţombrie-27
noiembrie 1918, a avut rolul de a organizaцоiцţrimiţeцŢolda iiцromâniцdinцdefuncţulц
Imperiu Austro-Ungarц cãţreц TranŢilvania,ц Bucuvinaц оiц Banaţ,ц concomiţenţц cuц
men inereaцordiniiцînцViena,цprincipalulцnodцprinцcareцaveauцŢãцţreacãцŢolda ii.
Ceiц ţreiц cerceţãţori,ц careц de-a lungul anilor de studii s-auц fãcuţц remarca iц
prinцrezulţaţeцdeoŢebiţe,цrelevãцoцpaginãцneŢcriŢãцaцŢfârоiţuluiцrãzboiuluiцоiцaцroluluiц
românilorц înц aceŢţeц evenimenţe.ц Prinц conŢiŢţenţulц Ţţudiuц inţroducţiv,ц puţemц gãŢiц
amãnunţeц legaţeц deц Ţţareaц haoţicãц dinц cuprinŢulц foŢţuluiц imperiuц оiц deц eforţulц
românilorцdeцaцmen ineцordineaцînцViena. Subordonaţцini ialцConŢiliuluiцNa ionalц
Românц dinц TranŢilvaniaц оiц Bucovinaц ceц acţivaц laц Viena,ц prezidaţц fiindц deц Iuliuц
Maniu,ц dupãц conŢţiţuireaц ConŢiliuluiц Na ionalц Românц Cenţralц înц daţaц deц 31ц
octombrieц1918цоiцmaiцaleŢцdupãцmuţareaцacţiviţã iiцaceŢţuiaцlaцAradцlaц2цnoiembrieц
1918, organismul constituit la Viena s-aцŢubordonaţцceluiцdinцurmã.
Prinţreцalţele,цSenaţulцMiliţarцRomânцоi-aцpropuŢцinformareaцŢolda ilorц
оiц ofi erilorц româniц înц legãţurãц cuц evolu iaц evenimenţelorц miliţare оiц poliţiceц
înfiin ândц gazeţaц ,,Timpulц Nou”.ц Prinц inţermediulц gazeţei,ц Ţolda iiц româniц auц
foŢţц informa iц înц legãţurãц cuц deciziileц Ţenaţului,ц precumц оiц înц legãţurãц cuц
evolu iaцevenimenţelorцpoliţiceцdinцTranŢilvania,цconŢţiţuireaцgãrzilorцna ionaleц
comiţaţenŢe,ц orãоeneоţiц оiц locale,ц darц оiц informa iiц legaţeц deц convocareaц Mariiц
Adunãriц Na ionaleц laц Alba-Iulia.ц Toaţeц aceŢţeaц auц foŢţц realizaţeц înц pofidaц
încercãrilorцauţoriţã ilorцmaghiareцdeцa-iцmen ineцpeцŢolda iцŢubцauţoriţaţea lor,
reuоindu-ŢeцînцacelaоiцţimpцоiцcombaţereaцpropagandeiцanţiunioniŢţe.цOdaţãцcuц
eоeculц ulţimelorц încercãriц deц aц reŢţabiliц monarhiaц auŢţro-ungarãц laц Ţfârоiţulц luiц
noiembrieц 1918ц оiц daţц fiindц fapţulц cãц deц peц fronţц nuц maiц ŢoŢeauц Ţolda i,ц înц

255
 Astra Sabesiensis

ultima adunare aц organiŢmuluiц (27ц noiembrieц 1918)ц Ţeц fãceaц оiц anun ulц
deŢfãоurãriiцMariiцAdunãriцNa ionaleцdeцlaцAlba-Iulia.
Maţerialulцcriţic,цredacţaţцcuцmeţiculoziţaţeцоiцacribie,цrelevãцmaţuriţaţeaц
оiц profeŢionaliŢmulц auţorilor.ц Documenţareaц eŢţeц minu ioaŢã,ц oц aţen ieц
deoŢebiţãц fiindц acordaţãц оiц redacţãriiц ţexţului.ц Bibliografiaц cuprinzãţoare,ц uţilãц
ţuţurorц celorц inţereŢa iц deц Ţubiecţц оiц indiceleц deц numeц compleţeazãц eficienţц
volumulцcelorцţreiцcerceţãţori.цц
Auţoriiц nuцоi-auцpropuŢцŢãцepuizezeцaceaŢţãц ţemã,цlucruцgreuц deцfãcuţ,
de altfel, înц condi iileц înц careц cerceţareaц eŢţeц laц începuţц deц drum.ц Înц Ţchimb,ц
muncaц înţreprinŢãц deц eiц poaţeц conŢţiţuiц unц excelenţц maţerialц deц lucruц penţruц
lucrãriц viiţoare,ц deц aц cãrorц apari ieц nuц neц îndoim.ц Proţocoaleleц оedin elorц
senatului оiцnoţeleцexplicaţiveцpoţцconŢţiţuiцunцexcelenţцpuncţцdeцpornireцŢauцdeц
ceцnuцdeцconţinuareцaцuneiцmunciцcareцaцîncepuţцfoarţeцpromi ãţor.цCenţenarulц
MareluiцRãzboiцnuцvaцfaceцdecâţцŢãцconfirmeцceleцŢpuŢe,цcãciцnouaцgenera ieцdeц
profeŢioniоţiцîоiцaŢumãцmiŢiuneaцcuцţoaţãцcondeŢcenden aцfa ãцdeцţrecuţ,цfa ãцdeц
acest evenimet capital, de oamenii care s-auцzbãţuţцŢã-lцrealizezeцоiцcareцauцfãcuţц
ŢacrificiulцŢuprem,цdându-оiцvia aцpeцcâmpulцdeцlupţã.ц
Valoareaц volumuluiц creоţeц оiц maiц mulţц daţoriţãц fapţuluiц cãц beneficiazãц
deц preŢţigiulц uneiц limbiц deц circula ieц inţerna ionalã,ц aŢţfelц cãц ceiц inţereŢa iц deц
acţiviţaţeaцSenaţuluiцоiцaцŢfârоiţuluiцrãzboiuluiцvorцpuţeaцbeneficiaцdeцinforma iiц
inediţeцacumцоiцînцlimbaцenglezã.

Bogdan GOZMAN

Tiron Albani, Cum s-a fãcuţ Unirea. Arţicole Ţuprimaţe de cenzurã din
monografia Douãzeci de ani de la Unire de Tiron Albani. Pagini de iŢţorie
ţrãiţã, edi ie îngrijiţã de IŢţina Sima, poŢţfa ã de Ioan Bedelean, Alba-Iulia,
Editura Aeternitas, 2012, 64 p.:

Apropierea cenţenaruluiцMariiцUniri,цdarцоiцcomemorareaц
primeiцconflagra iiцmondiale,цaцgeneraţцpublicareaцŢauцreediţareaц
maiцmulţorцlucrãriцdedicaţeцaceŢţorцŢubiecţe.цÎnţreцele,цŢeцnumãrãц
оiцceaцpeцcareцoцavemцînцvedere,цcareцreuneоţe,цprinцgrijaцdoamneiц
Istina Sima,ц maiц mulţeц arţicoleц reŢpinŢeц deц cenzurã,ц ŢcriŢeц deц
TironцAlbaniцînцanulц1938,цcuцprilejulцcomemorãriiцaцdouãцdeceniiц
deцlaцprimulцdinţreцevenimenţeleцmen ionaţe.
PerŢonaliţaţeцimporţanţã,цînŢãцinŢuficienţцreliefaţã,цaцculţuriiцromâne,цaceŢţaц
s-aцnãŢcuţ,цdupãцcumцaraţãцediţoareaцînцpaginileцprefe ei,цînцdaţaцdeц3цmarţieц1887цînц
localiţaţeaц Gârbovaц deц SuŢц dinц comiţaţulц Albaц Inferioarãц оiц aц decedaţц laц 12ц

256
 Nr. 3, 2017

Ţepţembrieц1976ц(p.ц5).цNepoţцalцpreoţuluiцdinцlocaliţaţe,цvaцrãmâneцorfanцdeцmic,ц
ţaţãlц recãŢãţorindu-se cuц Floricaц Criоan,ц cuц careц vaц maiц aveaц paţruц feţeц (p.ц 6).ц
ExponenţцalцgândiriiцŢocial-democraţeцţranŢilvãnene,цelцpoaţeцfiцdefiniţ,цdupãцcumц
frumoŢц Ţubliniazãц ediţoarea,ц aŢţfel:ц ,,[...] Scriitor popular, cum singur se considera, Tiron
Albani a Ţerviţ, prin ţoaţe manifeŢţãrile Ţale, un crez. Acţiviţaţea liţerarã a lui Tiron Albani eŢţe
o prelungire a celei de miliţanţ” (p. 6).
IncurŢiuneaц biograficã,ц corelaţãц cuц bibliografiaц lui,ц care-l relevãц drepţц unц
înflãcãraţцmiliţanţцpenţruцunire,цprezenţaţãцaţâţцaici,цcâţцоiцînцpoŢţfa a,цŢemnaţãцdeц
profesorul Ioan Bedelean (pp. 39-42),цeŢţeцurmaţãцdeцţexţeleцluiцpropriu-ziŢeцоiцdeц
facŢimiluri.цÎnainţeцdeцaцleцexpune,цIŢţinaцSimaц ine,цînŢã,цŢãцmaiцfacãцoцafirma ieц
valoroaŢã,цcuцcaracţerцdeцŢinţezã,цpriviţoareцlaцmanuŢcriŢeleцlui,цcare-iцjuŢţificã,цdeц
alţfel,цоiцdemerŢulцreŢţiţuţiv:ц,,[...] ManuŢcriŢele lui Tiron Albani Ţunţ pagini de iŢţorie ţrãiţã
de un marţor оi un arţizan al Marii Uniri, de aceea ele Ţunţ de o imporţan ã deoŢebiţã, redarea
lor fiind mãrţuria auţorului parţicipanţ la înfãpţuirea Marii Uniri de la Alba-Iulia 1 Decembrie
1918” (p. 9).
Texţeleцprezinţã,цapoi,цperŢpecţivaцauţoruluiцcuцprivireцlaцmodulцînцcareцŢ-a
realizat unirea (pp. 16-24),ц deŢcriuц deŢfãоurareaц Mariiц Adunãriц Na ionaleц deц laц
Alba-Iulia (pp. 25-38),ц Ţauц explicãц peц largц ceц aц înŢemnaţц aceaŢţa.ц Preţexţândц
neclariţaţeaцоiцinconŢecven aцinforma iilorцoferiţeцdeцiŢţoriciiцvremii,цTironцAlbaniц
ineцŢãцaraţeцcã:ц,,[...] Din datele înregiŢţraţe de ,,iŢţoricii” burghezi, nu reieŢe un ţablou clar al
felului de organizare a Adunãrii Na ionale. Ei laŢã Ţã parã cã Adunarea Ţ-a mãrginiţ la cea
din Ţala de оedin ã оi câţeva grupuri de oameni rãmaоi pe dinafarã. Adevãrul eŢţe cã au luaţ parţe
120.000 de ceţã eni, din care abia 100 dacã au încãpuţ preŢa i ca Ţardelele în Sala Unirii. Îоi
poaţe imagina oricine cã poporul în numãr de 120.000 nu a încãpuţ nici în ceţaţe. Aоa cã zecile
de mii au rãmaŢ în oraо. Ca Ţã eviţe o prea mare aglomera ie, s-au improvizaţ ţribune în pia a
din cenţru, în parc, în fa a Tribunalului (aŢţãzi Prefecţura), în Ţubceţaţe, la inţrarea în Ceţaţe în
оaŢe locuri. De la aceŢţe ţribune au vorbiţ oraţorii pânã la epuizare” (p. 13).
Accentele anti-monarhiŢţeцregãŢiţeцînцţextele sale (ca de exemplu, la pp. 27-
29),ц Ţunţц cuц cerţiţudineц celeц careц auц conţribuiţц laц reŢpingereaц publicãriiц lorц înц
volumulц înц careц Ţeц preconizaц Ţãц fieц incluŢe.ц Înц afarãц deц aceŢţeц accenţe, înŢã,ц
maţerialeleц Ţunţц inţereŢanţeц оiц uţile,ц aţâţц caц ţeŢţimonial, realizat de un martor al
evenimenţului,ц câţц оiц dinц perŢpecţivaц dimenŢiuniiц informa ionaleц inediţe.ц Tironц
Albaniцrelaţeazãцpeцde-oцparţeцevenimenţeleцcãroraцle-aцfoŢţцmarţor,цchiarцdacãцnuц
dintr-oцperŢpecţivãцînţruцţoţulцobiecţivã,цоiцaduceцdaţeцоiцprecizãriцuţile,цaţâţцpenţruц
în elegereaц complexiţã iiц Adunãriiц Na ionale,ц câţц оiц penţruц percep iaц priviţoareц laц
deŢfãоurareaцei.ц
FacŢimilurileцcareцînŢo eŢcцţexţeleцţranŢliţeraţe,цdarцоiцceleцdouãцcuvinţe,цcelц
alцdoamneiцIŢţinaцSimaцоiцcelцalцluiцIoanцBedelean (pp. 43-59),цalãţuriцdeцfoţografiileц
careц încheieц lucrareaц (pp.ц 60-61,ц p.ц 64)ц оiц deц noţaц aŢupraц edi ieiц (p.ц 63),ц careц
cuprindeцcuцprecãdereцaŢpecţeцdeцnaţurãцformalã,цrelevãцinţereŢulцediţoruluiцpenţruц

257
 Astra Sabesiensis

aducereaцînцaţen ieцaцaceŢţorцţexţeцinediţeцcuцprivireцlaцevenimenţulцMariiцUniri,цоiц
dorin aцdeцaцoцfaceцînţr-un mod profesionist.
Volumul intitulat Cum s-a fãcuţ Unirea. Arţicole Ţuprimaţe de cenzurã din
monografia Douãzeci de ani de la Unire de Tiron Albani. Pagini de iŢţorie ţrãiţã, editat de
doamna IstinaцSimaцŢeцconŢţiţuie,цaоadar,цdupãцcumцamцîncercaţцŢãцarãţãmцоiцnoi,ц
înţr-o restituire bibliografico-proŢopograficãц inţereŢanţã,ц ceц readuceц înц aţen iaц
ciţiţorilorцevenimenţulцMariiцUniri,цreliefându-iцcomplexiţaţeaцоiцarãţândцdinamicaц
percep iilorцdeцcare a beneficiat el.

Iuliu-Marius MORARIU

258
 Nr. 3, 2017

LISTA AUTORILOR

Mircea-Gheorghe ABRUDAN, DocţorцînцiŢţorie,цUniverŢiţaţeaц,,Babeо-Bolyai”ц

Cluj-Napoca;ц Academiaц Românã,ц Filialaц Cluj-Napoca-Institutul de Istorie
Na ionalãц,,GeorgeцBari iu”;
e-mail: mirceapadre@yahoo.com.

Daniel Aron ALIC, Lector Universitar Doctor, UniverŢiţaţeaц ,,Efţimieц Murgu”ц

Reоi a;
e-mail: alic_daniel@yahoo.com.

Sebastian-Dragoş BUNGHEZ,ц Docţorц înц iŢţorie,ц Colegiulц Na ionalц ,,Elenaц

GhibaцBirţa”,цArad;
e-mail: sbunghez@gmail.com.

Daniel CAIN,цDocţorцînцiŢţorie,цAcademiaцRomânã,цInstitutul de Studii Sud-Est

Europene Bucureоti;
e-mail: daniel.cain@protv.ro.

Diana-Maria DÃIAN,ц Docţorц înц iŢţorie, Universitatea ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-

Napoca;цAŢocia iuneaцTranŢilvanãцpenţruцLiţeraţuraцRomânãцоi Cultura Poporului
Român,цDeŢpãr ãmânţulц,,VaŢileцMoga”цSebeо;
e-mail: diana_daian1989@yahoo.com.

Florin DOBREI,ц Conferen iarц UniverŢiţarц Docţor,ц UniverŢiţaţeaц ,,Efţimieц

Murgu”цReоi a;
e-mail: f.dobrei78@gmail.com.

Nicolae DUMBRÃVESCU, Docţorand,ц UniverŢiţaţeaц ,,1ц Decembrieц 1918”ц

Alba-Iulia;ц AŢocia iuneaц TranŢilvanãц penţruц Liţeraţuraц Românãц оi Cultura
PoporuluiцRomân,цDeŢpãr ãmânţulц,,VaŢileцMoga”цSebeо;
e-mail: ndumbravescu@yahoo.com.

Bogdan GOZMAN, Doctorand, Universitatea ,,Babeо-Bolyai”цCluj-Napoca;

e-mail: bogdan_gozman89@yahoo.com.

259
 Astra Sabesiensis

Mihai-Octavian GROZA, Doctorand, Universitatea ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-

Napoca;цAŢocia iuneaцTranŢilvanãцpenţruцLiţeraţuraцRomânãцоi Cultura Poporului
Român,цDeŢpãr ãmânţulц,,VaŢileцMoga”цSebeо;
e-mail: grozamihai@ymail.com.

IŢţván KOSZTA,цDocţorцînцsociologie, European Sociological Association Paris,

InŢţiţuţulцdeцIŢţorieцMiliţarãцBudapeŢţa;
e-mail: kosztai@gmail.com.

Oana-Maria MITU,цDocţorand,цUniverŢiţaţeaц,,DunãreaцdeцJoŢ”цGala i;
e-mail: oana.mitu@ugal.ro.

Iuliu-Marius MORARIU, Doctorand, Universitatea ,,Babeо-Bolyai”ц Cluj-

Napoca;цAŢocia iuneaцTranŢilvanãцpenţruцLiţeraţuraцRomânãцоi Cultura Poporului
Român,цDeŢpãr ãmânţulц,,VaŢileцMoga”цSebeо;
e-mail: morariu_iuliumarius@yahoo.com.

Mihai Rãzvan NEAGU,цDocţorцînцiŢţorie,цLiceulцTehnologicцTurda;

e-mail: neagurazvan10@yahoo.com.

Maria Alexandra PANTEA,ц Docţorц înц iŢţorie,ц UniverŢiţaţeaц deц VeŢţц ,,VaŢileц
Goldiо”цArad,цCenţrulцdeцSţudiiц,,IoanцSlavici”цArad;
e-mail: mariapantea82@gmail.com.

Ioan POPA,цDocţorцînцiŢţorie,цColegiulцNa ionalц,,SamuelцvonцBrukenţhal”,цSibiu;

e-mail: ioanpopasb@yahoo.de.

Dan PRISÃCARU,цDocţorцînцiŢţorie,цAŢocia iuneaцTranŢilvanãцpenţruцLiţeraţuraц

RomânãцоiцCulţuraцPoporuluiцRomân,цDeŢpãr ãmânţulц,,MihailцKogãlniceanu”цIaоi;
e-mail: dan.prisacaru@yahoo.com.

Valeria SOROŞTINEANU,ц Conferen iarц UniverŢiţarц Docţor,ц UniverŢiţaţeaц

,,Lucian Blaga”цSibiu;
e-mail: valeria_sorostineanu@yahoo.ca.

260