Sunteți pe pagina 1din 62

Structura anului şcolar;

Calendar şcolar ;
Schema orară;
Orarul (cei care lucrează cu clase simultane vor întocmi
orarul astfel încât să rezulte modul de cuplare a
disciplinelor; pe orar se vor specifica orele de desfăşurare a
lecţiilor);
Programe şcolare;
Programe pentru disciplina opţională (aprobate de
Inspectoratul Şcolar) ;
Planificarea calendaristică ;
Proiectele unităţilor de învăţare ;
Proiecte didactice ;
Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi
folosit la clasa respectivă) ;
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin
mijloace proprii, prin sponsorizări ;
Lista lecturii suplimentare.
CABINET MINISTRU

________________________________________________________________
_____
ORDIN
privind structura anului şcolar 2013 – 2014

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind


organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale,
În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educației naționale nr.1/2011,
cu modificările și completările ulterioare,

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE


emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176
de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de
săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind
dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat. Cursurile claselor
terminale se încheie în data de 30 mai 2014;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata
cursurilor este de 35 de săptămâni, o săptămână fiind dedicată desfășurării
evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 13 iunie
2014;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția
claselor terminale, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de
învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al
liceului, filiera tehnologică, durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând
181 de zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior
al liceului, filiera tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada
propusă de unitatea de învățământ organizatoare și aprobată de inspectoratul
școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.
Art.2 Anul şcolar 2013-2014 începe pe data de 1 septembrie 2013, se încheie pe
data de 31 august 2014 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I

Cursuri – luni, 16 septembrie 2013 – vineri, 20 decembrie 2013


În perioada 2 - 10 noiembrie 2013, clasele din învăţământul primar şi grupele
din învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 21 decembrie 2013 – duminică, 5 ianuarie 2014
Cursuri – luni, 6 ianuarie 2014 – vineri, 31 ianuarie 2014
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 1 februarie 2014 – duminică, 9 februarie
2014
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 10 februarie 2014 – vineri, 11 aprilie 2014
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 12 aprilie 2014 – marți, 22 aprilie 2014
Cursuri – miercuri, 23 aprilie 2014 – vineri, 20 iunie 2014
Vacanţa de vară – sâmbătă, 21 iunie 2014 – duminică, 14 septembrie 2014

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

Art.4 (1) Săptămâna 7–11 aprilie 2014 din semestrul al doilea este săptămână
dedicată activităților extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului
numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin.
(1), modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc conform anexei,
care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă,
până la data de 20 decembrie 2013.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2013-2014 se susţin, de regulă,
până la data de 23 mai 2014.

Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile


climaterice locale speciale şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot
aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări ale structurii
anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea
consiliului reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ
respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se
acordă în condiţiile asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel
stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să participe, fără restricţii,
la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.

Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire,


respectiv de certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor,
precum şi calendarul admiterii în clasa a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale
ministrului educaţiei naționale.

Art.8 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia


generală învăţământ în limbile minorităţilor, Direcţia generală management,
resurse umane și rețea şcolară națională, inspectoratele şcolare judeţene şi al
municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la
îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art.9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU,

Remus PRICOPIE

Bucureşti
Nr. 3818
Data 03.06.2013
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 430 din 15.07.2013
16. IX. 2013 –01. XI. 2013
11. XI. 2013 - 20. XII.2013
17 săptămâni - 85 zile

6. I. 2014 –31. I. 2014


– ciclul primar -
16. IX. 2013 –
31. I. 2014

(pentru clasele din învăţământul primar şi 02. XI -10. XI. 2013


grupele din învăţământul preşcolar).
21. XII. 2013 –
05. I. 2014

VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ – 01. II. 2014 – 09. II. 2014


10. II. 2014 – 11. IV. 2014
10 II. 2014 – 20. VI. 2014

23. IV. 2014 -20. VI. 2014


18 săptămâni -86 zile

7 -11 aprilie 2014

12. IV. 2014 – 22. IV. 2014

21. VI. 2014 –


14. IX. 2014

ZILE LIBERE

30 NOI. 2013 SFÂNTUL ANDREI


1 DEC. 2013 ZIUA NAŢIONALĂ A
ROMÂNIEI
25 – 26.DEC. 2013 CRĂCIUNUL
01 – 02 IAN. 2014 ANUL NOU
20 – 22 APR. 2014 SĂRBĂTORILE
PASCALE
1MAI 2014 ZIUA MUNCII
08 – 09 IUN. 2014 RUSALIILE
Prevederi generale
1. Săptămâna 7–11 aprilie 2014 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și
extrașcolare, în cadrul programului numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai
bun!”. În această săptămână nu se organizează cursuri conform orarului obișnuit al
unității de învățământ, iar programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”
se va desfășura în conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor
didactice în activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor
preșcolari/elevilor, să pună în valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii,
nu neapărat în cele prezente în curriculumul național, și să stimuleze participarea lor la
acțiuni variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 7–11 aprilie 2014 , Ministerul Educației Naționale organizează, de regulă,
etapele naționale ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz, ale
concursurilor școlare.
4. În programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de
fiecare unitate de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele
didactice care nu participă la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare.

Planificarea și aprobarea programului


5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita
propuneri elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor
comisiilor metodice, părinţilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor
autorităţilor administraţiei publice locale/ai comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de
administraţie.
6. După colectarea propunerilor se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în
consiliul elevilor, în consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în
vederea adoptării programului agreat de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ
şi presupune implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților,
astfel încât proiectele și activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale
specifice comunităţii școlare, fiind un rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora,
modalitățile de organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se
aprobă de către consiliul de administrație al unității de învățământ, până la data de 14
februarie 2014.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în
vederea includerii acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ,
ca domeniu distinct: programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Școala
altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact
pozitiv al activităților organizate, atât la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul
comunității.
11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a
reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip
de deschidere spre comunitate.

Conținutul și organizarea programului


12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al
grupurilor de clase sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită
realizarea unor obiective educaționale prin activități care, în programul normal din
perioada cursurilor, nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de
învățământ, cu organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu
cluburile sportive școlare, cu direcțiile de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții
culturale și științifice (institute de cercetări, instituții de învățământ superior etc.), cu
poliția, jandarmeria, inspectoratele pentru situații de urgență, cu direcțiile de sănătate
publică, agențiile pentru protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din
lista celor propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților
care doresc acest lucru, precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copiii preșcolari/elevii trebuie să fie coordonată de un
număr corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate,
conducerea unității de învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru
asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi
mai multe, să fii mai bun!”, pot include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor
umanitare (inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate,
responsabilitate socială, relații și comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la
dependență de calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare
selectivă, economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de
urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al
județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de
prevenire a traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan
intern și internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în
proiecte.
Monitorizare și evaluare
17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind
cel puțin numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și
pentru cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu,
atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind
înregistrate în catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi
monitorizate de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților
desfășurate în săptămâna „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea
criteriilor se va realiza printr-o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților
și a cadrelor didactice, cu consultarea, după caz, a partenerilor din afara unității de
învățământ implicați în program. Instrumentele și criteriile de evaluare vor fi avizate de
către consiliul profesoral, aprobate de către consiliul de administrație și anunțate
comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3 săptămâni înainte de începerea
activităților propriu-zise.
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea
și asigurarea calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din cadrul programului
„Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile
aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate
de către unitățile de învățământ în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe,
să fii mai bun!”.
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, în cadrul
primului consiliu profesoral se va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele
educaționale ale acestora, precum și modalitățile de ameliorare a planificării și organizării
programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. La activitatea de analiză
din cadrul consiliului profesoral vor participa şi reprezentanţi ai elevilor şi părinților, care
vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în program. Directorul unității
de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea
învățământului un capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților
desfășurate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”,
evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi și cadre didactice față de organizarea şi
desfăşurarea acestuia.

Valorificarea exemplelor de bună practică


26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi
premiate la nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice
locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin
metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare
de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni:
chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice și părinților, un ”jurnal” al săptămânii
programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” făcut public, prezentarea
activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui
vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru
publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ
poate selecţiona o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția
celor mai interesante activități desfășurate la nivel județean/al municipiului București în
cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București,
unitatea de învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată
competiției din cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”,
dosarul activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat
în săptămâna programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una
din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-
o procedură transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al
elevilor, a organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al
cadrelor didactice. Criteriile și modalitatea de evaluare, modalitatea și termenul limită de
încărcare a dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate
unităților de învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de
data de 3 martie 2014.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va
evalua dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul
inspectoratului și comunicate public, și va selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare
domeniu menționat la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților
de învățământ prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și
implicarea unui procent mare de membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai
valoroase acțiuni: prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor
implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii,
filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea
unui vot electronic pentru publicul larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare,
activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse
proprii etc.
35. Cele mai interesante 10 activități desfășurate în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi
mai multe, să fii mai bun!” stabilite la nivelul fiecărui județ și al municipiului București,
conform pct. 30-32, vor participa la competiția organizată la nivel național, de Ministerul
Educației Naționale, conform unei proceduri ce va fi transmisă inspectoratelor școlare,
până la data de 11 aprilie 2014.
ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”-
 
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
 
 
Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi: o clasă de elevi
Obiectivele activităţii:
  
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare. 
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social,  religios, etnic sau sexual şi  urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi
de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde. 

  Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să
desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de
ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe copii să fie
îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună
este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.
 
Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce
înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice
vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul
educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive
binevenite în povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar
prin a se cunoaşte mai bine. Pentru a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom
începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât mai bine degajat
și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între
participanți.
 
Astfel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare persoană în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
 
Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă
provocare pentru ei: să lucreze în echipe mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile
sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea
nevoie de o sfoară) .
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe
această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca
cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie să-i mănânce
pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.
 
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu
propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode
ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI DE
SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea
nevoie de mixere, site, pânze, burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat –
ziare, ligheane, apă) .
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă
câteva căni de apă. Conţinutul astfel obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă.
Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel obţinându-se o hârtie
parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu
susul în jos, astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în
exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei.
Sita se ridică, rămânând numai celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la
uscat în sala de clasă, pe pânză pe care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?
v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9 
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după
câteva zile (când vă asiguraţi că sunt uscate) copiii le pot lua acasă.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi,
ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da
20 de minute pentru aceasta.
 
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă activităţile cu zâmbetul
pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă
recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele.
Primul şir trebuie să transmită un anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie
să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând zgomote şi realizând
mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect
recepţionat. Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul,
receptorul şi elementul perturbator al mesajului.
 
După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou
concurs. Durează aproximativ 20 minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom
avea nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori) : Participaţii se împart
în mai multe echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un
perete. Fiecare echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm
de ştafetă se transmite markerul de la un participant la altul. Fiecare membru al echipei
desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării
jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv
desen în cel mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze
prin acel desen.
 
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc)
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
         Îţi curge nasul – suflă-l!
         Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
         O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
         Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
         Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
 
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie
liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au
învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi cât,
dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
 
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!


 
 
1.     Grupa de vârstă: copiii din clasele primare
2.     Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3.     Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4.     Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5.     Perioada:
6.     Durata: 4 ore
7.     Nr. participanţi: o clasă de elevi
8.     Obiectivele activităţii:
 
         Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
       Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine
pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
       Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
       Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de
comunicare. 
       Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social,  religios, etnic sau sexual şi  urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
       Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege
cauzele şi efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
       Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a
deveni matur din punct de vedere emoţional.
       Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile
personale şi de potenţialul de care dispune, pentru a-şi găsi propriul rol.
       Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod
autentic.
       Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite
circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele din jur.
       Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
       În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea,
respectarea şi evaluarea unor reguli unanim acceptate.
       Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre
membrii unui grup şi caută să descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
       Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi
acţionează cu demnitate.
       Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
       Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde. 
 
9.     Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc,
unde ne putem desfăşura activitatea. Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu
ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în
natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor
şi să vă ajute în derularea activităţii.
 
Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea
prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru
aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare
cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea
şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să
fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri
de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se
prezintă fiecare personă în parte (numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite
câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va răspunde: “Vecinii mei
sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea
să fie vecinii tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja
vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate trebuie să îşi găsească un loc în partea
opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost
întrebaţi.
 
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge
în mijlocul cercului. Odată aşezaţi, copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din
stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia. Adultul începe jocul
spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele
unei persoane din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat
pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi
să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă la
faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga.
Jocul se poate termina oricând, în funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc
numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de probă pentru a fi
siguri ca jocul a fost înţeles.
 
Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi
atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a
se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie
emoţiile şi sentimentele: RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte
o eşarfă pentru fiecare copil)
Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se
va spune că pomul este noul său prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că
trebuie să răspundă la cerinţe precum:
         Fă cunoştinţă cu el!
         Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
         Bate palma cu el!
         Mângâie-l !
 
După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea
pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat
fiecare copil pentru a vedea dacă aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne
uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20
de minute pentru aceasta.
 Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai
repede şi vor să reînceapă activitatea, atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai
repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună mintea la contribuţie
în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI
(un joc care poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a
terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru diferenţierea echipelor):
http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g  
 Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei
adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în
care să îi felicitaţi pe toţi pentru efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în
echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare sunt şi mai pregătiţi în a
găsi alte metode pentru a captura steagul.
 Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc
în care vom realiza un OM GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi
utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam 20 de minute (vom
avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de
pantaloni/ de cămaşă, etc).
Descriere : Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om
are o serie de probleme pe care trebuie să le rezolve.
         Îţi curge nasul – suflă-l!
         Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
         O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
         Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
         Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a
corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în
picioare, ghemuit etc.
 Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e
discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de
ce au învăţat sau cum s-au simţit) ( diferite metode de evaluare vă vom pregăti şi noi
cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi ) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora
pentru implicarea activă în această zi cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră
Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout
Sem. I: 17 săptămâni – 85 zile Sem. II: 18 săptămâni - 86 zile
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie
S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 Vacanţă S8 S9 S10   S11 S12 S13 Vacanţă S14 S15 S16 S17
   
L 16 23 30 7 14 21 28 4 11 18 25  2 9 16 23 30   6 13 20 27
M 17 24 1 8 15 22 29 5 12 19 26  3 10 17 24 31   7 14 21 28
M 18 25 2 9 16 23  30 6 13 20 27  4 11 18 25  1 8 15 22 29
J 19 26 3 10 17 24  31 7 14 21 28   5 12 19 26  2 9 16 23 30
V 20 27 4 11 18 25   1 8 15 22 29   6 13 20 27  3 10 17 24 31
S 21 28 5 12 19 26   2 9 16 23 30   7 14 21 28  4 11 18 25
D 22 29 6 13 20 27   3 10 17 24 1 8 15 22 29   5 12 19 26
Februarie
Martie Aprilie Mai Iunie
Vacan Vacan S27
S18 S19 S21 S22 S23 S24 S25 S26 S28 S29 S30 S31 S32 S33 S34 S35
  ţă S20  ţă  
L   3 10 17 24 3 10 17 24  31 7 14 21  28 5 12 19 26 2 9 16
M   4 11 18 25 4 11 18  25 1 8 15 22 29 6 13 20 27 3 10 17
M 5 12 19 26 5 12 19  26 2 9 16  23 30 7 14 21 28 4 11 18
J 6 13 20 27 6 13 20  27 3 10 17  24 1 8 15 22 29 5 12 19
V 7 14 21 28 7 14 21  28 4 11 18  25 2 9 16  23 30 6 13 20
S 1 8 15 22 1 8 15 22 29  5 12 19  26 3 10 17  24 31 7 14 21
D 2 9 16 23 2 9 16 23 30 6 13 20  27 4 11 18  25 1 8 15 22

Legendă:
Cursuri Săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun!” Sărbători legale Vacanţe Zile libere
Aria curriculară/disciplina Clasa a IV-a

7-9
1.Limbă şi comunicare
Limba şi literatura română 5-7
2-3
Limba modernă
2. Matematică şi ştiinţe ale naturii 4-6

3-4
Matematica
Cunoaşterea mediului/Ştiinţe ale 1-2
naturii
3. Om şi societate 3-5
1-2
Educaţie civică
Istoria Românilor
Geografia României 1-2
Religie 1
4. Arte 2-3
1-2
Educaţie plastică
Educaţie muzicală 1-2
5. Educaţie fizică şi sport 2-3
2-3
Educaţie fizică
6. Tehnologii 1-2
1-2
Abilităţi practice
7. Consiliere si orientare 0-1
-
Consiliere şi orientare
Curriculum elaborat în şcoală 1-4
(discipline opţionale)
Nr. total de ore alocat pentru trunchi 19
comun
Nr. minim de ore pe săptămână 21
Nr. maxim de ore pe săptămână 23

55
Nr. ore Nr. ore C.D.S. Nr.
Aria curriculară disciplinară conf. trunchi A. E. O. total
plan comun ore
1. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 5-7 5 1 6
LIMBA MATERNĂ1 2-3 2 2
2. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
MATEMATICĂ 3-4 3 1 4
ŞTIINŢE ALE NATURII 1-2 1 1
3. OM ŞI SOCIETATE
EDUCAŢIE CIVICĂ 1–2 1 1
ISTORIE 1–2 1 1
GEOGRAFIE 1–2 1 1
RELIGIE 1 1 1
4. ARTE
EDUCAŢIE MUZICALĂ 1–2 1 1
EDUCAŢIE PLASTICĂ 1–2 1 1
5. EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
EDUCAŢIE FIZICĂ 2–3 2 2
6.TEHNOLOGII
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ 1–2 1 1
7.CONSILIERE ŞI ORIENTARE 0–1 0 0
CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII 1-4 1 1

NUMĂR TOTAL DE ORE: 23

56
Marţi
1.
2. Miercuri
3. 1.
Luni 4. 2.
1. 5. 3.
2.
4.
3.
5.
4.
5.

Joi Vineri
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.

57
MANUALE ŞCOLARE:

Disciplina Manual Locul


Editura Autori
Anul
Limba şi literatura Limba şi
română literatura
română

2 Matematică Matematică
Istorie Istorie
Geografie Geografie
Ştiinţe ale naturii Ştiinţe ale
naturii
Educaţie civică
Educaţie civică
Educaţie muzicală Educaţie
muzicală
Religie
Religie

58
MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:
......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:


………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………
cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative,
portofolii ilustrative, hărţi etc:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel
cronologic în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din
studii critice, focalizate pe textele prezentate etc.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
59
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………..
seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu
caracter confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare
ş.a.:
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
materiale “imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC,
dischete, CD-ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………............................................................
........................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................

60
Anul şcolar 2013 - 2014

Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”, manual pentru clasa a IV-a,


Editura Ana , Bucureşti, 2006
Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”, manual pentru
clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006
Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual pentru clasa a
IV-a , Editura Corvin, Deva, 2006
Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a, Editura
Ana, Bucureşti 2006
Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale naturii”, clasa a IV-a,
Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006
Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual pentru clasa a IV-a, Editura Aramis,
Bucureşti, 2006
Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”, manual pentru clasa a IV-
a, Editura Ana, Bucureşti, 2006

61
1. Limba română -2 caiete dictando ( clasă, teme); vocabular;
2. Matematică -2 caiete cu pătrăţele ( clasă, teme); trusă geometrică;
3. Ştiinţe ale naturii - 1 caiet de biologie; dosar cu ţiple;
4. Geografie - 1 caiet geografie ; Atlas geografic;
5. Istorie -1 caiet dictando; Atlas istoric;
6. Educaţie civica -1 caiet cu linii dictando; dosar cu ţiple;
7. Educaţie muzicală - 1 caiet de muzică ( cu portative);
6. Educaţie plastică - bloc mic de desen; 4 pensule ( subţiri si groase);
acuarele; paletă pentru culori; cârpă; pahar; hârtie igienică;
7. Educaţie tehnologică - hârtie glasată; foarfecă; lipici; resturi de
materiale textile, fire de aţă ( lână, PNA , mohair), hârtie ( de la cadou, de
la ciocolată, de la flori); flori şi frunze presate; pahare de plastic; ghinde;
castane.
8. Limba franceză (Limba engleză) -1 caiet dictando;
9. Religie- 1 caiet dictando;
10. Educaţie fizică-trening, adidaşi; tricou; jocuri (pentru clasă pe vreme
rea )
11. Opţional : 1 caiet dictando, dosar

Alte rechizite:
* carioca, creioane colorate, pixuri de diferite culori, stilouri, pix cu gel;
* un carneţel;
* etichete şi coperte
* coli albe format A4

62
Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 3915/31.05.2001

Se elimină:

Formarea capacităţii de lectură

“Delimitarea tablourilor şi formularea titlurilor acestora”

Formarea capacităţii de comunicare:

“*Compunerea după benzi desenate”

Elemente de construcţie a comunicării

în paragraful “Atributul”: precizarea “Se studiază numai


atribute substantivale în care substantivul este în cazul
acuzativ cu prepoziţie şi atribute exprimate prin numeral cu
valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia
gramaticală.”

“*Complementul exprimat prin pronume”

Funcţia sintactică de subiect de la numeral

Se trec la extinderi:

Formarea capacităţii de lectură

“Personajul literar – trăsături fizice, trăsături morale”

“Dialogul”

Se introduc în curriculum nucleu:

Ghilimelele

63
Pronumele personal de politeţe

Adjectivul. Funcţia sintactică: atribut

Se modifică:

Formarea capacităţii de lectură/citire

“Formularea ideilor principale”, în loc de “Formularea


ideilor principale (numai în propoziţii sau în frază)”

Formarea capacităţii de comunicare

“Utilizarea ortogramelor şi scrierea corectă a cuvintelor


într-o / într-un; dintr-o / dintr-un;

v-a / va; n-ai / nai; ce-l / cel; nu-l; n-o / nu-i / n-am / n-are /
n-aţi / n-au etc.”, în loc de “Scrierea corectă a cuvintelor.
Utilizarea ortogramelor într-o/într-un; dintr-o/dintr-un; v-
a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l; no/ nu-i/n-am/n-are/n-aţi/n-
au etc”

Elemente de construcţie a comunicării

la paragraful “Pronumele”, precizarea: “Pentru


recunoaştere se utilizează texte care conţin pronume
personale cu formă accentuată, sau neaccentuată, precedate
sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv,
dativ, acuzativ. Se vor analiza doar pronumele personale
formă accentuată. Nu este folosită terminologia
gramaticală.”, în loc de “Pentru recunoaştere şi pentru
analiză se utilizează texte care conţin pronume personale cu
formă accentuată sau neaccentuată, precedate sau
neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv,
dativ, acuzativ. Nu este folosită terminologia gramaticală.”

64
ŞCOALA: AVIZ:
JUDEŢUL: DIRECTOR,
TEL :

65
NR. ORE : 5 ore trunchi comun + 1 oră aprofundare
MANUALUL UTILIZAT : Limba şi literatura română
AUTORI : Marcela Peneş
EDITURA : Ana

66
Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3919 / 20.04.2005

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CONSILIUL NAŢIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME ŞCOLARE PENTRU CLASA A IV-A

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Aprobat prin ordin al ministrului


Nr. 3919 / 20.04.2005

Bucureşti, 2005
NOTĂ DE PREZENTARE

Textul de faţă reprezintă curriculum-ul disciplinei Limba şi literatura română pentru clasa a IV-a, urmărind
formarea şi dezvoltarea progresivă la elevi a competenţelor esenţiale ale comunicării orale şi scrise, precum şi
familiarizarea acestora cu texte literare şi nonliterare, semnificative din punctul de vedere al vârstei cuprinse între
8/9 ani. Se urmăreşte, totodată, structurarea la elevi a unui ansamblu de atitudini şi de motivaţii care vor încuraja şi
sprijini ulterior studiul limbii şi al literaturii române.
De altfel, scopul studierii disciplinei Limba şi literatura română în perioada şcolarităţii obligatorii este acela
de a forma progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională şi literară de bază, capabil să înţeleagă lumea din jurul
său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi gânduri, stări, sentimente, opinii etc., să fie sensibil
la frumosul din natură şi la cel creat de om, să-şi utilizeze în mod eficient şi creativ capacităţile proprii pentru
rezolvarea unor probleme concrete în viaţa de zi cu zi, să poată continua în orice fază a existenţei sale procesul de
învăţare.
În acest sens, curriculum-ul de faţă are la bază modelul comunicativ-funcţional, model ce presupune
dezvoltarea integrată a capacităţilor de receptare orală, de exprimare orală, respectiv de receptare a mesajului scris
(“citirea/lectura”) şi de exprimare scrisă.
Debutul şcolarităţii la 6 ani a determinat reconfigurarea demersului didactic din perspective multiple: la
nivelul curriculum-ului şcolar, al gestiunii activităţii de învăţare şi de predare şi, nu în ultimul rând, al evaluării.
Operându-se unele schimbări la nivelul obiectivelor de referinţă pentru clasele I şi a II-a, în vederea relaxării
ritmului de lucru (în special la clasa I) şi a realizării individualizării demersului didactic, s-a urmărit găsirea unor
soluţii profesioniste pentru nevoile de şcolarizare impuse de diferenţele de vârstă cronologică, dar şi de diferenţele
de dezvoltare psihologică şi emoţională a elevilor. Modificarea obiectivelor de referinţă a impus o reclădire a
activităţilor de învăţare şi a conţinuturilor, în vederea realizării corelaţiilor adecvate. Toate acestea au determinat
anumite schimbări şi în ceea ce priveşte metodologia construirii parcursului didactic, fără de care nu se pot obţine
rezultatele dorite.
Obiectivele de referinţă formulate pentru clasa a III-a sunt concepute în progresie, realizându-se corelaţiile
cu obiectivele urmărite în clasele I şi a II-a, propunându-se activităţi de învăţare cât mai potrivite pentru atingerea
obiectivelor propuse.
Astfel, curriculum-ul şcolar al disciplinei Limba şi literatura română pentru ciclul primar creează, prin
ansamblul obiectivelor de referinţă, o hartă echilibrată a ceea ce înseamnă competenţă de comunicare la această
vârstă, accentuând asupra elementelor de interacţiune în grup, de cooperare etc. Activităţile de învăţare
recomandate au fost selectate astfel încât să fie de tip productiv, să ofere o motivaţie intrinsecă pentru învăţare şi să
aibă un sens pentru copil, altfel acestea ar fi fost consumatoare de timp, iar rezultatele ar fi fost de suprafaţă. Prin
statutul lor orientativ, ele lasă învăţătorului libertatea de a le utiliza selectiv, de a le adapta la grupul de elevi cu care
lucrează, în funcţie de parcurgă pe toate sau poate folosi alte exemple care i se par mai potrivite pentru atingerea
obiectivului propus. Schimbările făcute în cadrul ariei Limbă şi comunicare au fost susţinute prin introducerea unor
strategii cât mai diverse de predare/învăţare, de o nouă modalitate de organizare a timpului şcolar pe activităţi
monodisciplinare şi transdisciplinare şi de utilizare a unor instrumente adecvate de evaluare.
Prezentul document cuprinde:
 Obiective cadru (urmărite pe parcursul ciclului primar)
 Obiective de referinţă urmărite pe parcursul fiecărei clase
 Activităţi de învăţare pentru fiecare obiectiv de referinţă (sugestii de exerciţii/activităţi care pot
conduce la atingerea obiectivelor)
 Conţinuturi
 Standarde curriculare de performanţă pentru finele învăţământului primar.
I. OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral


2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/lectura)
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

68
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE
ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
1.1. să sesizeze legătura logică dintre - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor
secvenţele unui mesaj oral logice de tipul: din ce cauză? cu ce condiţie?;
(raporturi cauză-efect etc.) - exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de
cele de detaliu din mesajul comunicat/receptat;
1. 2. să identifice sensul unui cuvânt - folosirea dicţionarelor pentru identificarea sensului
necunoscut cu ajutorul cuvintelor necunoscute întâlnite în mesajele orale;
dicţionarului - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la contextul în care apare şi
de confruntare cu sensul/sensurile oferite de
dicţionare;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin
sinonime, antonime identificate în dicţionare;
1.3. să sesizeze structurile gramaticale - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale
(morfologice şi sintactice) corecte (morfologice şi sintactice) corecte de cele incorecte în
sau incorecte dintr-un mesaj fluxul enunţului etc.;
ascultat
1.4. să recepteze corect mesajul în - exerciţii de receptare auditivă a cuvintelor noi din
funcţie de condiţiile comunicării textele literare;
- exerciţii de ascultare a unor mesaje în diferite condiţii
de comunicare;
- exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică
înţelegerea mesajului (voce slabă, zgomotul,
pronunţarea incorectă, neatenţia);
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor
verbale cu cele nonverbale (gesturi, mimică) în
comunicare etc.;
1.5. să manifeste atenţie şi toleranţă - activităţi de grup pe teme diferite;
faţă de partenerul de dialog - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
- discuţii libere pe teme date;
- jocuri de rol, dramatizări.

1
Obiectivele de referinţă pentru clasa a IV-a se bazează pe obiectivele de referinţă pentru clasele I – a III-a, pe care le integrează şi
le dezvoltă.
69
2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
2.1. să construiască pe baza planului de - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce
idei propriu un text oral scurt trebuie transmise prin mesaj;
- exerciţii de reformulare a unui mesaj;
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se
organizează o temă dată;
- activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei
realizat anterior;
2.2 să rostească mesaje, utilizând - exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
pronunţarea şi intonaţia adecvată - exerciţii de pronunţare a numeralelor cardinale
complexe;
- jocuri de cuvinte;
- exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme
de accentuare;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei
proprii de a vorbi;
- exerciţii de recitare a unor poezii;
- exerciţii de punere în scenă a unor povestiri etc.;

2.3. să redea prin cuvinte proprii - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea
conţinutul unui text citit sau al indirectă;
unui mesaj audiat - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi;
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite
sau mesaje audiate;

2.4 să-şi adapteze vorbirea la diferite - exerciţii de dialog cu persoane diferite;


situaţii de comunicare - conversaţii pe teme cunoscute;
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu
parteneri diverşi (părinţi, profesori, colegi, vecini etc),
pe teme diverse;
- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare
nonverbală la comunicarea verbală în situaţie de
dialog etc.;
- simularea unor situaţii de comunicare (convorbiri
telefonice, dialoguri formale şi informale de diverse
tipuri) în cadrul cărora elevii să realizeze acte de
vorbire precum: utilizarea formulelor de salut, de
prezentare, de permisiune, de solicitare; formularea
unor întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări;
- exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin
propoziţii afirmative/negative;

70
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a IV-a elevul va Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
fi capabil: activităţi:
2.5. să integreze adecvat, în exprimarea - exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în
orală proprie, elementele de dativ;
construcţie a comunicării studiate - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi
de propoziţie studiate;
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în
propoziţii dezvoltate şi invers;
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente
de construcţie a comunicării învăţate (substantiv,
numeral, adjectiv, pronume, verb);
- exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale;

2.6. să manifeste independenţă în - exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de


situaţiile de comunicare salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare,
formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri,
povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea
acordului sau dezacordului în legătură cu un fapt sau
cu atitudinea unei persoane;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a
curajului de a interveni în actul comunicării;
- exerciţii de rezolvare a unor probleme în grup pentru
dezvoltarea cooperării şi a concurenţei;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii în legătură
cu un fapt cunoscut etc.

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1 să sesizeze rolul ilustraţiilor ce - exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre
însoţesc un text mesajul transmis de ilustraţie şi cel transmis de texte;
- exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune
cu ilustraţiile corespunzătoare;
- exerciţii de ordonare a ilustraţiilor după succesiunea
momentelor acţiunii prezentate de text;
- exerciţii de identificare a elementelor prezente în
ilustraţii care completează informaţia transmisă de
diverse texte, afişe sau articole din revistele pentru copii;

71
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.2. să desprindă idei principale şi - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente
informaţii de detaliu dintr-un text logice;
citit (literar-nonliterar) - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
- exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri
lacunare cu informaţii de detaliu desprinse din textul
suport;
- exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o
succesiune logică;
- exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a
întâmplărilor prezentate într-un text citit;
- exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi
temporali ai acţiunii;
- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale
ale personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite
caracteristici;
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în
funcţie de următorii parametri: “cine” (personajele),
„ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea
acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de
desfăşurare a acţiunii);
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru
desprinderea informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un
text citit;
3.3 să citească conştient, corect, fluent - exerciţii de marcare prin intonaţie a semnului
şi expresiv texte cunoscute întrebării, a semnului exclamării, a virgulei – în
enumerare şi pentru vocativ; exerciţii de marcare prin
pauză a punctului şi a *punctelor de suspensie dintr-un
text citit;
- exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă,
dar cu înţeles asemănător şi de recunoaştere a sensului
din text;
- exerciţii de reglare a intensităţii şi volumului vocii
precum şi a ritmului vorbirii corespunzător încărcăturii
afective a mesajului;
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie
învăţate studiate în textele citite;

3.4 să citească în mod conştient şi - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu
corect un scurt text necunoscut adaptarea ritmului şi intonaţiei impuse de semnele de
punctuaţie etc.;

72
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
3.5. să identifice secvenţele narative, - exerciţii de identificare a elementelor descriptive dintr-
dialogate şi descriptive dintr-un un text;
text - exerciţii de prezentare a imaginii de ansamblu a
spaţiului sau a obiectului descris;
- exerciţii de identificare a dialogului prezent într-un
text narativ;
- exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere
şi un dialog;
- exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a
trăsăturilor fizice şi sufleteşti ale personajelor;

3.6. să recunoască în textele studiate - exerciţii de recunoaştere a părţilor principale de


elementele de construcţie a propoziţie;
comunicării învăţate - exerciţii de recunoaştere a părţilor secundare de
propoziţie;
- exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele
dezvoltate;
- exerciţii de identificare a acordului dintre subiect şi
predicat;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul
determinat;

3.7. să manifeste interes şi iniţiativă - activităţi de alegere a lecturii în funcţie de gusturi;


pentru lectura unor texte variate - prezentarea unor lecturi individuale suplimentare celei
literare sau nonliterare impuse,
- lectura unor articole din revistele pentru copii;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
- conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi
să dea răspunsuri referitoare la un text citit etc.

73
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


La sfârşitul clasei a IV-a elevul va fi Pe parcursul clasei a IV-a se recomandă următoarele
capabil să: activităţi:
4.1 să aplice în mod conştient regulile de - copieri, transcrieri selective, dictări de enunţuri sau de texte
ortografie şi de punctuaţie ce conţin ortograme, numerale compuse, adjective
terminate în “-iu”, verbele “a fi” şi “ a lua”;
- exerciţii de ortografie: de recunoaştere a formei corecte de
scriere, de selectare, de completare, de punere în
corespondenţă, de compunere de enunţuri;
- exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a
liniuţei de despărţire în silabe în scrierea cuvintelor care nu
încap la sfârşitul rândului;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de
vorbire folosite în texte redactate;
- exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de
dialog, virgula în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării,
semnul exclamării, ghilimelele în citarea de titluri de texte sau
nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane sau citarea
fragmentelor unor texte);
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie
(jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de scriere
(folosirea ortogramelor studiate, a numeralelor compuse, a
adjectivelor terminate în “-iu”, a verbelor “a fi” şi “a
lua”) şi de punctuaţie;
- autodictări, autocorectări, corectare în perechi etc.;
4.2 să alcătuiască povestirea unui text - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
literar după un plan simplu de idei - exerciţii de formulare a ideilor principale;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de
enunţuri cu înţeles logic;
- exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în
povestire, cu folosirea adecvată a timpurilor verbelor şi a
persoanei verbului şi pronumelui etc.;
4.3. să redacteze diverse texte de mică - exerciţii de formulare a unor enunţuri interogative şi
întindere adaptându-le destinaţiei şi enunţiative (propriu-zise şi exclamative);
scopului comunicării - exerciţii de transpunere a unor idei într-un şir de enunţuri
cu o succesiune logică;
- exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de
relaţie pentru a asigura succesiunea logică a propoziţiilor în textul
redactat (apoi, deci, la început, în primul rând/ în al doilea rând,
prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului
dezvoltat al unui text studiat;
- exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii;
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport
vizual, cu început/sfârşit dat, după un plan dat sau plan
propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date,
cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
- exerciţii de redactare a unor tipuri diverse de texte cu
destinaţie specifică: invitaţia, *scrisoarea;
- antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi:
introducere, cuprins şi încheiere etc.;

74
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.4 să utilizeze corect, în textele - exerciţii de stabilire a acordului dintre predicat şi subiect;
redactate, elementele de construcţie a - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi
comunicării studiate substantivul determinat etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu
structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de construire corectă a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea de adjective, *numerale cu
valoare adjectivală plasate înainte /după substantiv;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii
dezvoltate prin adăugarea unor părţi secundare de
propoziţie;
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru
a prezenta trăsăturile personajelor, şi/sau complemente,
pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
- *exerciţii de transformare, în propoziţie, a subiectului
multiplu în subiect simplu şi invers;

4.5 să aşeze corect în pagină textele - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
scrise, respectând scrierea cu alineate - exerciţii de plasare corectă a alineatelor;
pentru a marca trecerea de la o idee la - transcrierea în ordine logică a unor fragmente date pentru a
alta reconstitui un text;

4.6. să manifeste interes şi spirit critic faţă - exerciţii de redactare de texte narative, descriptive,
de redactarea diverselor tipuri de texte dialogate şi funcţionale etc.
- exerciţii de selectare a vocabularului adecvat;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu
echivalentele cerute de context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere
proprii referitoare la modul de redactare şi de prezentare a
textelor etc.

75
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură/citire


 Cartea (actualizare). Rolul ilustraţiilor2.
 Textul literar
Textul narativ (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul ca element constitutiv al
unui text narativ. Recunoaşterea determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii. Personajul literar -
trăsături fizice, trăsături morale.
Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: afişul, articole din reviste pentru copii.
Tematica textelor trebuie să reflecte universul copilăriei şi valorile proprii acestuia. Autorii de manuale pot utiliza
texte literare, în proză sau în versuri, sau texte nonliterare, de mică întindere, până la 250-300 de cuvinte. Gradul
Aceştia vor avea libertatea de a decide cu privire la structurarea şi configurarea unităţilor de conţinut din programă,
tratarea didactică originală a noţiunilor din programă.

2. Formarea capacităţii de comunicare


 Comunicare orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Factorii perturbatori ai comunicării. Adaptarea la
particularităţile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a
unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Povestirea orală a unor texte citite sau mesaje audiate.
Factorii perturbatori ai comunicării.
Intonarea propoziţiilor enunţiative (propriu-zise şi exclamative) şi interogative (actualizare). Constituirea de
dialoguri în situaţii concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică)
(actualizare).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de
vorbire:
 utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
 formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
 povestirea unor fapte şi întâmplări;
 exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicare scrisă
Organizarea textului scris. Părţile componente ale unei compuneri: introducerea, cuprinsul, încheierea
(actualizare). Planul iniţial al compunerii.
Ortografia şi punctuaţia.
Scrierea corectă a cuvintelor. Utilizarea ortogramelor v-a/va; n-ai/nai; ce-l/cel; nu-l/n-o/nu-i/; n-am/n-are/n-
aţi/n-au etc. Semnele de punctuaţie (actualizare). Ghilimelele. *Punctele de suspensie3.
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Invitaţia, *scrisoarea.
b) Scrierea imaginativă (compuneri libere). Compunerea după un suport vizual (actualizare). Compunerea
după plan dat (actualizare). Compunerea după un plan propriu de idei. Compuneri cu început/sfârşit dat
(actualizare).Compunerea pe baza unor cuvinte şi a unor expresii date. Compunerea cu titlu dat.
Compunerea narativă liberă. *Compunerea narativă în care se introduce dialogul.
c) Scrierea despre textul literar. Povestirea scrisă a unor fragmente din text (actualizare). Planul simplu de
idei (actualizare). Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. Planul dezvoltat de idei.
Povestirea unor texte de mică întindere după un plan de idei *Transformarea textului dialogat în text
narativ.

2
Ceea ce apare cu scris îngroşat reprezintă o noţiune nouă.
3
Elementele de conţinut marcate cu asterisc reprezintă curriculum la decizia şcolii.
76
3. Elemente de construcţie a comunicării
 Lexicul.
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus
(actualizare). Cuvintele cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit.
 Noţiuni de fonetică (actualizare). Despărţirea cuvintelor în silabe (actualizare).
 Morfologia.
Verbul (actualizare). Persoana şi numărul (actualizare). Timpul: prezent, trecut (toate formele), viitor
(forma literară). Funcţia sintactică: predicat. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor “a fi” şi “a
lua”.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin verbe personale, la diateza activă, modul
indicativ (timpurile prezent, trecut, viitor – forma literară). Verbul "a fi" este utilizat numai cu valoare predicativă. Nu
este utilizată terminologia gramaticală.

Substantivul (actualizare). Genul. Numărul. Funcţia sintactică: subiect (actualizare); parte secundară de
propoziţie.
Pronumele (actualizare). Pronumele personal. Numărul. Persoana. Genul. Pronumele personal de politeţe
(actualizare). Funcţia sintactică: subiect (actualizare); *parte secundară de propoziţie.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin pronume personale cu formă accentuată sau
neaccentuată, precedate sau neprecedate de prepoziţii, în cazurile nominativ, genitiv, dativ, acuzativ. Nu este folosită
terminologia gramaticală.

Numeralul (actualizare). Probleme de ortografie şi ortoepie: numeralele cardinale compuse, numeralul


ordinal.
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin numerale cardinale (simple şi compuse) şi
numerale ordinale. Nu este folosită terminologia gramaticală.

Adjectivul (actualizare). Acordul adjectivului în gen şi număr cu substantivul pe care îl determină.


Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Ortografia adjectivelor terminate în "-iu".
Pentru recunoaştere şi pentru analiză, se utilizează texte care conţin adjective propriu-zise şi provenite din participiu,
variabile la gradul pozitiv. Nu este folosită terminologia gramaticală.
 Sintaxa propoziţiei.
Propoziţia (actualizare). Propoziţia simplă şi propoziţia dezvoltată. *Propoziţia enunţiativă, afirmativă
negativă.
Predicatul verbal.
Subiectul. Subiectul simplu şi *subiectul multiplu. Părţile de vorbire prin care se exprimă subiectul
(substantiv, pronume personal). Acordul predicatului cu subiectul.
Atributul - parte secundară de propoziţie care determină un substantiv. Atributul exprimat prin:
substantiv, adjectiv, *numeral cu valoare adjectivală.
Se studiază numai atribute substantivale în care substantivul este în cazul genitiv şi acuzativ cu prepoziţie şi atribute
exprimate prin numeral cu valoare adjectivală. Nu este folosită terminologia gramaticală.
Complementul - parte secundară de propoziţie care determină un verb. Complementul exprimat prin
substantiv. *Complementul exprimat prin pronume.

77
STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ
LA FINELE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR

Obiectiv cadru Standard


1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S1. Desprinderea semnificaţiei globale şi a unor
mesajului oral informaţii de detaliu din mesajul ascultat
S2. Desprinderea sensului unui cuvânt nou prin
raportare la contextul mesajului ascultat

2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală S3. Adaptarea mesajului la partener în situaţii de


comunicare dialogată
S4. Formularea unor enunţuri corecte din punct de
vedere fonetic, lexical şi gramatical
S5. Povestirea orală a unui text narativ cunoscut pe
baza unui plan de idei

3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S6. Citirea conştientă şi corectă a unui text


mesajului scris (citirea / lectura)
S7. Formularea ideilor principale ale unui text
narativ
S8. Identificarea secvenţelor narative, descriptive şi
dialogate dintr-un text citit
S9. Desprinderea unor trăsături fizice şi morale ale
personajelor dintr-un text citit

4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare S10. Alcătuirea unui plan simplu de idei al unui text
scrisă narativ
S11. Redactarea unui scurt text narativ propriu, pe
baza unui plan de idei
S12. Redactarea unor texte scurte cu destinaţie
specială (bilet, felicitare, carte poştală, invitaţie)
S13. Redactarea de texte cu respectarea regulilor de
despărţire a cuvintelor în silabe, a celor
ortografice şi de punctuaţie studiate, a aşezării
corecte în pagină şi a scrisului lizibil
S14. Redactarea unor texte corecte din punct de vedere
lexical şi gramatical

78
NR UNITATEA DE OB. REF. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII NR. DATA OBSERVAŢII
CRT ÎNVĂŢARE ORE
Prezentarea manualului ; „Deşteaptă-te , 1
1.1 române!” de Andrei Mureşanu
I Recapitulare 1.5 Exerciţii de citire a unui text cunoscut ; 1
8 ore 2.2 exerciţii de citire la prima vedere
2.6 Povestirea textului citit 1
3.1 Exerciţii recapitulative-substantivul , adjectivul, 1
3.4 pronumele, numeralul , verbul
4.1 Exerciţii de citire şi memorare de poezii ; 1
4.2 autodictare
4.3 Exerciţii recapitulative – subiectul şi predicatul 1
4.4 Exerciţii recapitulative – propoziţia simplă şi 1
4.5 propoziţia dezvoltată
Evaluare ; Concurs pe echipe :”Cine ştie , 1
câştigă! ”
« Cartea ca o grădină » 2
Să ne verificăm. Să aplicăm ! – Exerciţii 1
II Comoara de 1.1 aplicative - textul-suport : « Cheia », de
mărgăritare ; Cartea – 1.2 Mihail Sadoveanu
model de comunicare 1.4 Cartea . Rolul ilustraţiilor 3
1.5 Cuvântul (actualizare) 2
18 ore 2.2 « Poveste », de Şt. O. Iosif 1
2.3 Semnele de punctuaţie (actualizare) 2
2.4 Părţile componente ale compunerii 1
2.6 (actualizare). Planul de idei dat (actualizare) 2
3.1 « Domniţa Frumuseţii » lectură . 2
4.3 Recapitulare 1
Evaluare 1
« Sârguinţa lui Iancu » , de Virgil Stoenescu 3
III Şcoala ca o carte – 1.1 , Textul narativ
Comunicarea dialogată 1.2 Componentele comunicării dialogate 2
1.5 (actualizare)
17 ore 2.1 « A murit Luchi ... « , de Otilia Cazimir 3
2.2 Verbul 2
2.3 « Mi s-a terminat caietul «,  de Mircea 3
2.4 Sântimbreanu
2.5 Compunere după un plan propriu : « Şcoala 1
2.6 noastră »
3.1 « Şcoala » lectură 1
3.2 Recapitulare 1
3.6 Evaluare 1

« Aurul toamnei » , de Cezar Petrescu 3


IV S-au aurit a toamnă 1.1 « Toamna » , de Octavian Goga ; 2
pădurile – Comunicarea 1.3 « Toamna » , de George Topârceanu 2
după imagini 1.4 Cine ? Când ? Unde ? 2
2.1 Substantivul 2
18 ore 2.2 Formularea ideilor principale după imagini 2
2.3 Compunere după un plan dezvoltat : 1
2.5 « Toamna »
3.2 « Nu e esenţial »- lectură 2
4.2 Recapitulare 1
4.3 Evaluare 1
4.5
4.6

80
1.1 « Cum este bine ? » 1
V Vă rog ! 1.3 « Dumbrava minunată », de Mihail 1
Vă mulţumesc ! – 1.4 Sadoveanu
Politeţea în 1.5 Situaţii de comunicare 1
comunicare 2.1 Povestirea în scris a unui text 1
2.3 Pronumele 1
9 ore 2.4 « Onoarea mai presus » , de Mircea 1
2.5 Sântimbreanu
3.2 « Sarea în bucate » , după Petre Ispirescu – 1
3.3 lectură
4.4 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1
Citirea unor texte cunoscute 1
1.1 Cartea . Rolul ilustraţiilor. Cuvântul . Semnele
1.3 de punctuaţie
VI Recapitulare 1.4 Verbul 1
1.5 Părţile componente ale compunerii . Planul
8 ore 2.1 de idei dat 1
2.3 Compunere după un plan propriu .
2.4 Compunere după un plan dezvoltat 1
2.5 Substantivul . Pronumele 1
3.2 Citire la prima vedere a unor texte de mică
3.3 întindere
3.4 Formularea ideilor principale după imagini 1
3.7 Povestirea în scris a unui text
4.1 Situaţii de comunicare
4.2 Concurs ”Cine ştie , câştigă!”
4.4 Recapitulare 1
4.5 Evaluare 1
4.4
4.6

81
“Iarna”, de Vasile Alecsandri 2
1.1 “Iarna” , de Barbu Ştefănescu Delavrancea” 3
Se cern norii de 1.3 Întrebările şi răspunsurile în comunicare. 2
zăpadă ... – Întrebările 1.5 Intonarea propoziţiilor 2
VI şi răspunsurile în 2.1 Compunere pe baza unor cuvinte şi expresii
comunicare 2.1 de sprijin : “Bucuriile iernii” 3
2.2 “O noapte de iarnă”, de Fănuş Neagu 2
17 ore 2.3 Numeralul 2
2.5 “La Polul Nord” - lectură – de Marin
2.6 Sorescu 2
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
3.5
3.6
4.5
4.4
4.6
« Domnu’ Trandafir », de Mihail Sadoveanu 3
1.1 « George Enescu » , de Viorica Huber 2
VII Mi-am slujit ţara ... – 1.2 Adjectivul 2
Comunicare despre 1.3
personajul literar 1.5 SEMESTRUL II
2.1
23 ore 2.2
2.3 “Meşterul Nicu”, de Alexandru Vlahuţă 2
2.4 Textul neliterar : Afişul , articolul 2
2.5 Comunicarea nonverbală 2
2.6 Compunere cu titlu şi cu plan dat : « Un 2
3.1 personaj îndrăgit »
3.2 « Un explorator român », de Constantin
3.3 Motaş – lectură 2
4.4 Recapitulare 2
4.5 Evaluare 1

82
1.1 « Amintiri din copilărie », de Ion Creangă 2
1.2 “Mama” , de Panait Cerna 2
VIII Când mă gândesc la 1.3 Propoziţia 2
locul naşterii mele ... – 1.5 « Pe Argeş în jos... », de Alexandru Vlahuţă 2
Comunicarea despre 2.1 « Scrisoare învăţătorului meu », de Petre 2
locuri şi întâmplări 2.2 Ghelmez
2.3 Povestirea unei întâmplări după un şir de 2
17 ore 2.4 imagini
2.5 Compunere cu plan simplu dat : « Locul 2
2.6 natal »
3.1 « Întâlnire cu mama » , de Nicolae Labiş – 2
3.2 lectură
4.5 Recapitulare 1
4.6 Evaluare 1

1.1 « Cucul pus pe glume », de Stelian Filip 2


1.2 « Ţara poveştilor » , de Fănuş Neagu 3
IX Jocul de-a primăvara – 1.3 De ce nu înţelegem mesajul ? 2
Comunicarea despre 1.5 Predicatul verbal 2
fapte 2.1 « Un joc nou » , de Călin Gruia 2
2.2 Subiectul 2
2.3 Compunere cu început sau cu sfârşit dat : 2
2.4 « O faptă bună »
19 ore 2.5 « Micul prinţ » , de Antoine de Saint 2
2.6 Exupery – lectură
3.1 Recapitulare 2
3.2 Evaluare 1
4.4
4.5
4.4
4.6

83
1.1 « Cuiul » , de Tudor Arghezi 3
Părerea şi atitudinea ta 1.3 « Ce părere aveţi ? » 3
X contează ! – Exprimarea 1.4 « Musca la arat » , de Alexandru Donici 2
acordului / 1.5 „Ciuboţelele ogarului „, de Călin Gruia 2
dezacordului 2.1 Atributul 2
2.3 « Un suflet nobil » , de Edmondo de Amicis 2
2.4 – lectură
15 ore 3.7 Recapitulare 2
4.1 Evaluare 1
4.4
4.6

1.1 « Fiind băiet , păduri cutreieram », de Mihai 3


1.2 Eminescu
Un rai din basme văd 1.3 “Din copilăria mea “, de Lucian Blaga 3
XI – Comunicarea 1.4 « Basm », de Geo Bogza 3
impresiilor şi 1.5 Complementul 3
sentimentelor 2.1 Comunicarea impresiilor şi sentimentelor . 3
2.2 Compunere liberă : « Vara cea luminoasă » 3
24 ore 2.3 « A fost odată » , de Marin Sorescu . 3
2.4 « Carnavalul personajelor literare » - lecturi
2.5 Recapitulare 2
2.6 Evaluare 1
XII Recapitulare finală 3.7 Recapitulare finală 13
14 ore 4.6 Evaluare sumativă 1

84
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Comoara de mărgăritare ; Cartea – model de comunicare (18 ore)
NR. OB
CRT REF ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBS.
DETALIERI DE CONŢINUT RESURSE EVALUARE
1  « Cartea ca o grădină » - pag.5 1.1
1.2
- formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce
cauză? cu ce condiţie?;
* metode şi
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – procedee
1.4 - exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la
exerciţii aplicative textul-suport : « Cartea -exerciţiul : -observare
3 ca o grădină »
1.5
2.2
contextul în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime -de identificare sistematică
 « Cheia », de Mihail Sadoveanu– 2.3 identificate în dicţionare; -de transformare -analiză şi apreciere
4 pag. 6 2.4
2.6
- exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce
slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia);
-de despărţire a
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.1 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; cuvintelor în silabe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative textul-suport :« Cheia » 3.2 - discuţii libere pe teme date; -de construcţie scrisã)
 Cartea . Rolul ilustraţiilor – pag.8 3.3 - exerciţii de dicţie şi de ortoepie; -procedee de -formativă, curentă
3.4 - exerciţii de rostire corectă a cuvintelor cu probleme de accentuare;
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii scriere: -verificare orală
6 de consolidare- Cartea .Rolul ilustraţiilor
4.1
4.2
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi;
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -transcriere selectivă -verificare scrisă
7  Cuvântul (actualizare) – pag. 9 4.3 - exerciţii de dialog cu persoane diferite; -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de 4.6 - conversaţii pe teme cunoscute; -extragerea şi -în echipă
- exerciţii de simulare a unor situaţii de comunicare cu parteneri diverşi (părinţi,
8 consolidare - Cuvântul profesori, colegi, vecini etc), pe teme diverse;
scrierea citatului
 « Poveste », de Şt.O.Iosif – pag. 10 semnificativ -tema pentru acasă
9  Să ne verificăm. Să aplicăm ! –
- exersarea actelor de vorbire: utilizarea formelor de salut, de prezentare, de
permisiune, de solicitare, formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri, -lectura activă a -temă în clasă
exerciţii aplicative textul-suport : povestirea unor fapte şi întâmplări, exprimarea acordului sau dezacordului în textelor-suport
10 « Poveste » legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane;
- exerciţii de dezvoltare a iniţiativei comunicative şi a curajului de a interveni în
-lectura selectivă
11  Semnele de punctuaţie actul comunicării; -conversaţia
(actualizare) – pag.11 - exerciţii de identificare a cuvintelor cu aceeaşi formă, dar cu înţeles asemănător -dezbaterea de grup
 Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de şi de recunoaştere a sensului din text; -problematizarea
12 - exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul, linia de dialog, virgula
consolidare Semnele de punctuaţie în enumerare şi pentru vocativ, semnul întrebării, semnul exclamării, ghilimelele -simularea
 Părţile componente ale compunerii în citarea de titluri de texte sau nume de reviste, citarea cuvintelor unei persoane -studiu de caz
13 (actualizare). Planul de idei dat sau citarea fragmentelor unor texte); -jocul de rol
(actualizare) – pag. 12 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut; -recitirea
- exerciţii de formulare a ideilor principale;
14  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii de - exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles individuală, în
consolidare -Părţile componente ale logic; perechi, pe grupe
compunerii . Planul de idei dat - exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura -investigaţia (pe
 « Domniţa Frumuseţii » - lectură succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în textul literar)
15 primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.);
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui
text studiat;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -autoevaluare
 Recapitulare modul de redactare şi de prezentare a textelor etc. -recapitulare
16
 Evaluare – pag. 14 -probă de evaluare

17  Autoevaluarea , discutarea şi
18 evaluarea testelor

85
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Şcoala ca o carte – Comunicarea dialogată (17 ore)
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  « Sârguinţa lui Iancu », de 1.1
1.2
- exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată;
- activităţi de grup pe teme diferite
* organizare clasă
Virgil Stoenescu. Textul narativ –pag. 16 -frontal,
1.5 - exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - pe grupe -observare
2 exerciţii aplicative textul-suport :
2.1
2.2
învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb);
- exerciţii de diferenţiere a propoziţiilor simple de cele dezvoltate; -pe perechi sistematică
3 « Sârguinţa lui Iancu » 2.3 - exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire -individual -analiză şi apreciere
2.4 în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
 Componentele comunicării 2.5 - exerciţii de împărţire a textului în unităţi logice de conţinut;
-formativă, curentă
4 dialogate (actualizare) – pag.18 2.6 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin -lucru pe ateliere -verificare orală
5  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii 3.1 adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -lucru pe grupe -verificare scrisă
de consolidare-Componentele comunicării 3.2 - exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -lucru în echipe
3.6 - formulare de întrebări pentru sesizarea raporturilor logice de tipul: din ce cauză?
dialogate -predictivă (orală,
6  « A murit Luchi ... »,  de Otilia
4.1
4.2
cu ce condiţie?;
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt necunoscut prin raportare la contextul -recitirea scrisă)
7 Cazimir – pag.19 4.3 în care apare şi de confruntare cu sensul/sensurile oferite de dicţionare; individuală, în -în perechi
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.4 - exerciţii de înlocuire a cuvântului necunoscut prin sinonime, antonime perechi, pe grupe -în echipă
4.5 identificate în dicţionare;
8 exerciţii aplicative textul-suport : « A - activităţi de comunicare pe baza unui plan de idei realizat anterior;
murit Luchi ... »  -chestionar oral
9  Verbul – pag. 21
- exerciţii de adaptare a elementelor de comunicare nonverbală la comunicarea
verbală în situaţie de dialog etc.; -probă orală
10  Îmi folosesc cunoştinţele – exerciţii - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; -probă scrisă
- exerciţii de recunoaştere a corespondenţei dintre mesajul transmis de ilustraţie şi
de consolidare- Verbul cel transmis de texte;
-tema pentru acasă
11  « Mi s-a terminat caietul »,  de - exerciţii de asociere a unor momente dintr-o naraţiune cu ilustraţiile -temă de lucru în -temă în clasă
Mircea Sântimbreanu – pag.23 corespunzătoare; clasă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -tema de lucru
12 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
exerciţii aplicative textul-suport : - exerciţii de povestire a fiecărui fragment; pentru acasă
« Mi s-a terminat caietul »  - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
13  Compunere după un plan propriu : - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -fişe de activitate
14 « Şcoala noastră » - pag. 25 text citit;
- exerciţii de dicţie şi de ortoepie;
independentă
 Discutarea compunerilor - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; -testul de evaluare
 « Şcoala » - lectură – pag. 25 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
- exerciţii de formulare a ideilor principale; -lucrări scrise
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic; -munca independentă
- exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual
-autoevaluare
15  Recapitulare -activitate pe grupe -recapitulare
16  Evaluare – pag. 26 - activitate frontală -probă de evaluare
17  Autoevaluarea , discutarea şi - activitate
evaluarea testelor independentă

86
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : S-au aurit a toamnă pădurile – Comunicarea după imagini (18 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  « Aurul toamnei », de Cezar 1.1
1.3
- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul
comunicat/receptat;
* materiale
Petrescu – pag. 28 -manualul -analiză şi
1.4 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – -culegere de texte apreciere
2 exerciţii aplicative textul-suport :
2.1
2.2
corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.;
- exerciţii de sesizare a corespondenţei elementelor verbale cu cele nonverbale literare
3 « Aurul toamnei » 2.3 (gesturi, mimică) în comunicare etc.; -diferite volume de
-formativă,
 « Toamna » de Octavian Goga ; 2.5 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin
poezii, poveşti, curentă
3.2 mesaj;
4 « Toamna » de George Topârceanu – 4.2 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; povestiri -verificare orală
pag. 30 4.3 - exerciţii de reglare a intonaţiei, a tonului şi a vitezei proprii de a vorbi; -planşe cu imagini -verificare scrisă
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 4.5 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; sugestive
4.6 - exerciţii de utilizare în contexte diverse, a achiziţiilor lexicale noi;
exerciţii aplicative textul- -proverbe şi zicători
5 suport :« Toamna »
- povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate;
ilustrate
-predictivă
- exerciţii de utilizare a substantivelor în genitiv şi în dativ;
6  Cine ? Când ? Unde ? – pag. 32 - exerciţii de utilizare în comunicarea orală a unor părţi de propoziţie studiate; -materialul ilustrativ (orală, scrisă)
7  Îmi folosesc cunoştinţele!- - exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a propoziţiilor dezvoltate; -planşe cu imagini -în perechi
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers;
8 exerciţii de consolidare -exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice;
sugestive -în echipă
 Substantivul – pag. 33 - exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate; -imagini sugestive -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele! - exerciţii în care se solicită completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii de -fişe de lucru
9 exerciţii de consolidare- Substantivul detaliu desprinse din textul suport; -fişe ortografice
sistematică
10  Formularea ideilor principale - exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
-fişe de muncă -tema pentru
- exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică;
după imagini – pag. 35 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un independentă acasă
11  Îmi folosesc cunoştinţele!– ex.de text citit; -temă în clasă
consolidare- Formularea ideilor - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
- exerciţii de ortografiere a formelor flexionare ale părţilor de vorbire folosite în
principale după imagini
12  Compunere după un plan
texte redactate;
- exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea
13 dezvoltat : « Toamna » - pag. 35 adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.;
 « Nu e esenţial »- lectură –pag. 36 - exerciţii de descriere a unor obiecte / fenomene / fiinţe;
- exerciţii de utilizare corectă, în scris, a unor elemente de relaţie pentru a asigura
14 succesiunea logică a propoziţiilor în textul redactat (apoi, deci, la început, în
primul rând/ în al doilea rând, prima oară/ a doua oară etc.); -autoevaluare
- exerciţii de elaborare a planului simplu de idei şi a planului dezvoltat al unui text
15 studiat; -recapitulare
 Recapitulare
16  Evaluare – pag. 37
-exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină; -probă de
17  Autoevaluarea , discutarea şi evaluare
18 evaluarea testelor

87
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Vă rog ! Vă mulţumesc ! – Politeţea în comunicare (9 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  « Cum este bine ? », de Marcela 1.1
1.3
- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din mesajul
comunicat/receptat;
* metode şi
Peneş - pag. 39 procedee - observare
1.4 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi sintactice)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – -exerciţiul : sistematică
2 exerciţii aplicative, textul-suport :
1.5
2.1
corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.;
- exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea mesajului (voce -de identificare -analiză şi apreciere
« Cum este bine ? » 2.3 slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); -de transformare
2.4 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată;
 « Dumbrava minunată », de 2.5 - discuţii libere pe teme date;
-de despărţire a -predictivă (orală,
3 Mihail Sadoveanu – pag. 40 3.2 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; cuvintelor în silabe scrisã)
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 3.3 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -de construcţie -formativă, curentă
exerciţii aplicative textul- 3.4 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii procedee de scriere: -verificare orală
3.7 afirmative/negative;
suport:« Dumbrava minunată » -transcriere selectivă -verificare scrisă
4  Situaţii de comunicare – pag.42
4.1
4.2
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a comunicării
învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -dictare -în perechi
 Îmi folosesc cunoştinţele! 4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -extragerea şi -în echipă
exerciţii de consolidare - Situaţii de 4.5 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii; scrierea citatului
4.4 - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
5 comunicare 4.6 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici;
semnificativ
 Povestirea în scris a unui text – - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii parametri: -lectura activă a
pag.43 “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în textelor-suport
 Îmi folosesc cunoştinţele! timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -lectura selectivă
6 exerciţii de consolidare- Povestirea în - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor
esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-conversaţia
scris a unui text - explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în textele -dezbaterea de grup -tema pentru acasă
7  Pronumele – pag. 44 citite; -problematizarea -temă în clasă
Îmi folosesc cunoştinţele!– – exerciţii - exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi intonaţiei -simularea
impuse de semnele de punctuaţie etc.;
de consolidare- Pronumele - vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -studiu de caz
 « Onoarea mai presus » de - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri referitoare -jocul de rol
Mircea Sântimbreanu – pag. 47 la un text citit etc. -recitirea
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! – - jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie; individuală, în
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu înţeles logic;
8 exerciţii aplicative, textul-suport : - exerciţii de transformare a unei secvenţe dialogate în povestire, cu folosirea perechi, pe grupe
« Onoarea mai presus » adecvată a timpurilor verbelor şi a persoanei verbului şi pronumelui etc.; -investigaţia (pe
 « Sarea în bucate », după Petre - exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat etc.; textul literar)
Ispirescu – lectură – pag. 49 - exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile morfologice
învăţate;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate prin
adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -recapitulare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile -verificare orală
personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni; -verificare scrisă
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
 Recapitulare -autoevaluare
9  Evaluare
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare la -probă de evaluare
modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

88
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Recapitulare semestrială
NUMĂRUL DE ORE ALOCATE : 8
NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.
CRT REF
1  Citirea unor texte cunoscute - exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea
informaţiilor esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
* materiale
-manualul
-analiză şi apreciere
-formativă, curentă
- explicarea rolului pe care îl au semnele de punctuaţie învăţate studiate în -culegere de texte literare
 Verbul -verificare orală
2 1.1
textele citite;
- exerciţii de citire a unor texte la prima vedere, cu adaptarea ritmului şi
-diferite volume de
poezii, poveşti, povestiri -verificare scrisă
 Îmi folosesc cunoştinţele – 1.3 intonaţiei impuse de semnele de punctuaţie etc.; -planşe cu imagini
3 exerciţii de consolidare – verbul 1.4
1.5
- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale de cele de detaliu din
mesajul comunicat/receptat;
sugestive
-proverbe şi zicători
-predictivă (orală,
2.1 - exerciţii de discriminare a structurilor gramaticale (morfologice şi ilustrate scrisă)
 Substantivul . Pronumele 2.3 sintactice) corecte de cele incorecte în fluxul enunţului etc.; -materialul ilustrativ -în perechi
2.4 - exerciţii de identificare a unor cauze care împiedică înţelegerea -planşe cu imagini -în echipă
4  Îmi folosesc cunoştinţele 2.5 mesajului (voce slabă, zgomotul, pronunţarea incorectă, neatenţia); sugestive
-observare
3.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -imagini sugestive
exerciţii de consolidare – Substantivul. 3.3 - discuţii libere pe teme date; -fişe de lucru sistematică
5 Pronumele 3.4 - exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se organizează o temă dată; -fişe ortografice
3.7 - povestirea orală a unor texte literare/nonliterare citite sau mesaje audiate; -fişe de muncă
4.1 - exerciţii de exprimare a acordului/dezacordului prin propoziţii independentă
 Citire la prima vedere a unor 4.2 afirmative/negative;
texte de mică întindere
6 4.4
4.5
- exerciţii de completare a unor enunţuri cu elemente de construcţie a
comunicării învăţate (substantiv, numeral, adjectiv, pronume, verb); -autoevaluare
4.4 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale -probă de evaluare
4.6 - exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
 Povestirea în scris a unui text - selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
- grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -tema pentru acasă
7 - exerciţii de discutare a textelor narative citite, în fncţie de următorii -temă în clasă
 Evaluare parametri: “cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde”
(plasarea acţiunii în timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a
acţiunii);
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc. -recapitulare
8 - conversaţii în grup, în care elevii să pună întrebări şi să dea răspunsuri
referitoare la un text citit etc.
- jocuri gramaticale de corectare a greşelilor de ortografie şi de punctuaţie;
- exerciţii de dezvoltare a ideilor principale într-un şir de enunţuri cu
înţeles logic;
- exerciţii de stabilire a acordului dintre adjectiv şi substantivul determinat
etc.;
- exerciţii de completare corectă a propoziţiilor lacunare cu structurile
morfologice învăţate; -probă de evaluare
- exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate
prin adăugarea unor părţi secundare de propoziţie; -autoevaluare
- exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta
trăsăturile personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele
unei acţiuni;
- exerciţii de înlocuire a unor expresii şi cuvinte cu echivalentele cerute de
context;
- exerciţii de formulare a unor opinii şi puncte de vedere proprii referitoare
la modul de redactare şi de prezentare a textelor etc.

89
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Se cern norii de zăpadă ... – Întrebările şi răspunsurile în comunicare ( 17 ore)

NR. DETALIERI DE CONŢINUT OB ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE RESURSE EVALUARE OBS.


CRT REF
1  “Iarna”, de Vasile Alecsandri 1.1
1.3
- exerciţii de identificare a temei din poeziile studiate;
- exerciţii de povestire a fiecărui fragment;
* organizare clasa
-frontal,
2  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – -analiză şi apreciere
1.5 - exerciţii de formulare a ideilor principale într-o succesiune logică; - pe grupe
exerciţii aplicative, textul-suport : 2.1 - exerciţii de ordonare într-o succesiune logică a întâmplărilor prezentate într-un -pe perechi -formativă, curentă
“Iarna” 2.1 text citit; -individual -verificare orală
3  “Iarna”, de Barbu Ştefănescu 2.2 - exerciţii cu argumente pro şi contra pe o temă dată; -verificare scrisă
2.3 - exerciţii de identificare a elementelor semnificative ce trebuie transmise prin -lucru pe ateliere
Delavrancea” – pag. 54 2.5 mesaj; -lucru pe grupe
4  Să ne verificăm. Să aplicăm ! – 2.6 - exerciţii de reformulare a unui mesaj; -lucru în echipe -predictivă (orală,
5 exerciţii aplicative, textul-suport : 3.1 - exerciţii de trecere de la vorbirea directă la vorbirea indirectă; scrisă)
“Iarna” 3.2 - exerciţii de transformare a propoziţiilor simple în propoziţii dezvoltate şi invers; -recitirea individuală , în -în perechi
3.5 - exerciţii de stabilire a acordurilor gramaticale; perechi , pe grupe
 Întrebările şi răspunsurile în -în echipă
6 comunicare. Intonarea propoziţiilor–56
3.6
3.7
- exerciţii de identificare a elementelor prezente în ilustraţii care completează
informaţia transmisă de diverse texte -chestionar oral -observare
 Îmi folosesc cunoştinţele!- 4.1 - exerciţii de delimitare a unui text narativ în fragmente logice; -probă orală sistematică
7 exerciţii de consolidare -Întrebările şi 4.2
4.3
- exerciţii de identificare a determinanţilor spaţiali şi temporali ai acţiunii;
- selectarea din text a caracteristicilor fizice şi morale ale personajelor;
-probă scrisă
răspunsurile în comunicare. Intonarea 4.4 - grupări de personaje în funcţie de anumite caracteristici; -temă de lucru în clasă
propoziţiilor
8  Compunere pe baza unor cuvinte
4.5
4.6
- exerciţii de discutare a textelor narative citite, în funcţie de următorii parametri:
“cine” (personajele), „ce face?” (acţiunea), „când”, “unde” (plasarea acţiunii în
-tema de lucru pt.acasă

9 şi expresii de sprijin : “Bucuriile timp şi spaţiu), “cum” (modul de desfăşurare a acţiunii); -fişe de activ.indep. -tema pentru acasă
- exerciţii de citire explicativă şi selectivă pentru desprinderea informaţiilor -testul de evaluare
iernii” – pag. 56 esenţiale şi de detaliu dintr-un text citit;
-temă în clasă
10  Discutarea compunerilor - exerciţii de evidenţiere a diferenţelor dintre o descriere şi un dialog; -lucrări scrise
 “O noapte de iarnă”, de Fănuş - exerciţii de recunoaştere şi de prezentare sumară a trăsăturilor fizice şi sufleteşti -munca independentă
Neagu – pag. 57 ale personajelor;
- exerciţii de acord al adjectivului cu substantivul determinat -activitate pe grupe
 Să ne verificăm. Să aplicăm ! –
11 exerciţii aplicative textul-suport : “O
- exerciţii de utilizare a cratimei în scrierea ortogramelor şi a liniuţei de despărţire
în silabe în scrierea cuvintelor care nu încap la sfârşitul rândului;
-activ.frontală
-activ.independentă
12 noapte de iarnă” - exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport vizual, cu început/sfârşit
13  Numeralul – pag. 59 dat, după un plan dat sau plan propriu de idei, pe baza unor cuvinte şi a unor
expresii date, cu titlu dat, liberă, narativă, *în care se introduce dialogul;
 Îmi folosesc cunoştinţele!- - antrenament de structurare a textului scris în cele trei părţi: introducere, cuprins
exerciţii de consolidare- Numeralul
14 şi încheiere etc.;
 “La Polul Nord” - lectură – de - exerciţii de completare a unor propoziţii cu atribute, pentru a prezenta trăsăturile
Marin Sorescu – pag. 61 personajelor, şi/sau complemente, pentru a reda circumstanţele unei acţiuni;
15  Recapitulare - pag. 61 -autoevaluare
16  Evaluare - pag. 62 -recapitulare
17  Autoevaluarea , discutarea şi -probă de evaluare
evaluarea testelor

90
91
Referent ştiinţific: Conf. univ. dr. Remus Grigorescu
Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE


www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com

92
Pagina

Argument………………….....................................................................................................................9
Structura portofoliului învăţătorului………………...............................................................................10

CAPITOLUL I –DATE PERSONALE…………………………….......................1331

Curriculum vitae ……………………………………………...............................................................14


Dosarul cadrului didactic.......................................................................................................................17
Fişa personală.........................................................................................................................................18
Fişa postului...........................................................................................................................................19
Declaraţie...............................................................................................................................................21
Declaraţie pe propria răspundere...........................................................................................................22
Declaraţia contribuabilului.....................................................................................................................23
Fişa de evaluare a cadrelor didactice.....................................................................................................24
Lista surselor de informare……………………………………………………………………………35

CAPITOLUL II – CURRICULUM…………………………………..................................36

 Ordin privind structura anului şcolar 2013-2014…………………………………….......................37


 Structura anului şcolar…………………………………………………………………...................40
 Programul “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………..41
 Activităţi “Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………………………………………...46
 Calendar şcolar 2013-2014…………………………………………………………………………54
 Planul cadru………………………………………………………………………………………...55
 Schema orară…………………………………………………………………………………….....56
 Orar……………………………………………………………………………………...................57
Materiale curriculare:……………………………………………………………………...................58
Manuale şcolare......................................................................................................................58
Materiale didactice auxiliare...................................................................................................59
Lista manualelor utilizate........................................................................................................61
Disciplinele de învăţământ şi rechizitele necesare.................................................................62
Anexa la Programa şcolară……………………………………………………..................................63

PROIECTARE CURRICULARĂ:..........................................................................65

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ (autori: Marcela Peneş, „Limba şi literatura română”,


manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana , Bucureşti, 2006.....................................................66
Programa şcolară……………………………………………………………........................67
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................79
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….......................85
LECTURA …………………………………………………................................................96
Programa şcolară…………………………………………………………….......................96
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................97
93
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………….....................102
MATEMATICĂ (autori : Aurel Maior, Angelica Călugăriţa, Elena Maior „ Matematică”,
manual pentru clasa a IV- a, Editura Aramis , Bucureşti, 2006...............................................112
Programa şcolară………………………………………………………….........................113
Planificarea calendaristică anuală........................................................................................122
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................126
ŞTIINŢE ALE NATURII (autori : Ibric Elena, Chiriac Marinela, Macri Cecilia, „Ştiinţe ale
naturii”, clasa a IV-a, Editura Tiparg, Geamăna , com. Bradu, 2006...........................................147
Programa şcolară…………………………………………………………..........................148
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................160
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................162
ISTORIE (autori : Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Viorel Lupu, „Istorie”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Corvin, Deva, 2006..........................................................................174
Programa şcolară…………………………………………………………..........................174
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................181
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................183
GEOGRAFIE (autori : Marcela Peneş, Ioan Şortan, „Geografie”, manual pentru clasa a IV-a,
Editura Ana, Bucureşti, 2006................................................................194
Programa şcolară…………………………………………………………..........................195
Planificarea calendaristică anuală.........................................................................................201
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................203
EDUCAŢIE CIVICĂ (autori : Dumitra Radu, „Educaţie civică”, manual
pentru clasa a IV-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006.................................................................214
Programa şcolară…………………………………………………………...........................215
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………..........................219
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………...........................221
EDUCAŢIE MUZICALĂ ( autori : Marcela Peneş, Miţu Antonia „Educaţie muzicală”,
manual pentru clasa a IV-a, Editura Ana, Bucureşti, 2006..........................................................233
Programa şcolară…………………………………………………………..........................234
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................240
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................242
EDUCAŢIE PLASTICĂ………………………………………………………………............258
Programa şcolară…………………………………………………………..........................259
Planificarea calendaristică anuală………………………………………….........................263
Proiectarea unităţilor de învăţare…………………………………………..........................265
EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ………………………………………………………..............276
Programa şcolară…………………………………………………………..........................277
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................283
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................285
EDUCAŢIE FIZICĂ…………………………………………………………………..............292
Programa şcolară………………………………………………………….........................293
Planificarea calendaristică anuală…………………………………………........................299
Proiectarea unităţilor de învăţare………………………………………….........................300
DISCIPLINE OPŢIONALE :
EDUCAŢIE PLASTICĂ – “FANTEZII PE STICLĂ”:………..............................................306
o Argument……………………………………………………………….......…….........307
o Obiective cadru………………………...........................................................................308
o Obiective de referinţă……………………………………..............................................308

94
o Conţinuturi…………………………………………......................................................309
o Standarde curriculare de performanţă.............................................................................309
o Modalităţi de evaluare.....................................................................................................310
o Bibliografie………………………………………………………………….................310
o Proiectarea unităţilor de învăţare.....................................................................................311
o Fişa de avizare – opţional................................................................................................313

PROIECTE DE LECŢIE:...........................................................................................................314

 Limba şi literatura română…………………………………………………..................315


 Matematică…………………………………………………………………..................341
 Ştiinţe ale naturii.......………………………………………………………..................356
 Istorie.............................................................................................................................379
 Geografie.......................................................................................................................400
 Educaţie civică...............................................................................................................418
 Educaţie muzicală………………………………………..............................................421
 Educaţie plastică............................................................................................................429
 Educaţie tehnologică……………………….....………………………........................434
 Educaţie fizică……………………..........………………………….............................439

Lista materialului didactic existent în şcoală (care poate fi folosit la clasa respectivă)…...........448
Lista materialului didactic propus a fi procurat prin mijloace proprii, prin sponsorizări............449
Bibliografie pentru lectura suplimentară ………………………………………………….........450
Îndrumări pentru citirea lecturilor................................................................................................451
Fişă de lectură...............................................................................................................................452

CAPITOLUL III - EVALUARE.........................................................................45454

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ……………………………………………….......455

a. Limba şi literatura română…………………………………………………................456


b. Matematică…………………………………………………………………................460
c. Ştiinţe ale naturii.......…………....................................................................................466
d. Istorie............................................................................................................................470
e. Geografie......................................................................................................................472
f. Educaţie civică..............................................................................................................476
g. Educaţie plastică ……………......................................................................................478
h. Educaţie muzicală ……………………………………………………………...........482
i. Educaţie fizică……………………………………………….......................................486
j. Educaţie tehnologică……………………………………………………….................490
 Criterii de evaluare –educaţie fizică..........................................................................................492
 Fişă pentru înregistrarea rezultatelor de la probele de evaluare –educaţie fizică......................496
 Fişă individuală de evaluare –educaţie fizică…………………………………………….......501
 Fişă de evaluare permanentă…………………………………………………………….........502
 Fişă de evaluare formativă la limba română.............................................................................503
 Grafic pentru evaluare sumativă...............................................................................................503
 Grila de evaluare a copilului aflat în plasament…...................................................................504
 Fişă de apreciere săptămânală………………………..............................................................505
95
 Fişă de apreciere comportamentală……………………..........................................................506
 Fişă de evaluare a evoluţiei copilului………………………..................................................507
 Bilanţul psiho-social al elevului……………………………..................................................508
 Ghid de notare – Portofoliu....................................................................................................509
 Grilă de observaţie..................................................................................................................510

TESTE DE EVALUARE……………………………………………………...............................511
-LIMBA ROMÂNĂ.....................................................................................................512
 Teste de evaluare iniţială……………................................................512
 Teste de evaluare formativă...............................................................532
 Teste de evaluare sumativă................................................................550
-MATEMATICA..........................................................................................................559
 Teste de evaluare iniţială...................................................................559
 Teste de evaluare formativă...............................................................574
 Teste de evaluare sumativă................................................................585
-ŞTIINŢE ALE NATURII..........................................................................................603
 Teste de evaluare iniţială ...................................................................603
 Teste de evaluare formativă................................................................607
 Teste de evaluare sumativă.................................................................615
-ISTORIE.....................................................................................................................625
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................625
 Teste de evaluare formativă...............................................................626
 Teste de evaluare sumativă................................................................630
-GEOGRAFIE.............................................................................................................635
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................635
 Teste de evaluare formativă...............................................................636
 Teste de evaluare sumativă................................................................640
- EDUCAŢIE CIVICĂ……………………………………........................................647
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................647
 Teste de evaluare formativă...............................................................648
 Teste de evaluare sumativă................................................................652
- EDUCAŢIE MUZICALĂ…………………………………….................................653
 Teste de evaluare iniţială ..................................................................653
 Teste de evaluare formativă...............................................................654
 Teste de evaluare sumativă................................................................658

CAPITOLUL IV – MANAGEMENTUL CLASEI..........................................662

CAIETUL PERSONAL AL ÎNVĂŢĂTORULUI:..................................................................663

 Sarcinile învăţătorului………………………………………................……………664
 Postulate ale activităţii învăţătorului..........................................................................665
 Date generale despre colectivul clasei............................................................................666
 Date generale privind familia……………………………………………………...…...667
 Alte date familiale………………………………………………………………...……671
 Catalog de evaluare şi notare..........................................................................................672
 Situaţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale……………………………..…….....673
96
 Oglinda clasei…………………………………………………………………......……674
 Organizarea pregătirii suplimentare elevilor…………...................................................676
 Programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă….....................677
 Plan de activităţi – consultaţii..........................................................................................678
 Programe de pregătire suplimentară pentru elevii cu deficienţe şi plan de măsuri…….679
 Responsabilităţile elevilor în colectiv…………………………………………………..680
 Situaţii statistice pe anii de studiu...................................................................................681
 Evoluţia generală a elevului în ciclul primar………………………………..................686
 Situaţia cu elevii care se evidenţiază în cadrul grupului…………………………...…..687
 Situaţia cu elevii care întâmpină dificultăţi la învăţătură…………………………........687
 Situaţia cu elevii care au aptitudini speciale şi interese deosebite……………..............688
 Caracterizarea clasei………………………………………………………..………….689
 Fişa elevului...................................................................................................................690
 Situaţia manualelor şcolare............................................................................................691
 Situaţia participării la viaţa colectivului……………………………………....……….694
 Situaţia rezultatelor la învăţătură……………………………………….......................695
 Cauze ale insuccesului şcolar………………………………………………................696
 Situaţia elevilor distinşi la olimpiade şi concursuri……………………………...........697
 Situaţia recompenselor date elevilor………………………………………………......698
 Situaţia sancţiunilor date elevilor……………………………………………………..699
 Situaţia elevilor-problemă.............................................................................................700
 Măsuri întreprinse pentru a remedia situaţia elevilor-problemă………........................701
 Fişa de înregistrare a comportamentelor observabile ale elevului................................702
 Fişa de caracterizare psihopedagogică..........................................................................703
 Fişa de observaţie asupra elevului.................................................................................708
 Raport final privind evoluţia elevului............................................................................712
 Adresă către ISJ pentru efectuarea excursiilor şcolare..................................................713
 Proces-verbal pentru instruirea elevilor care merg în excursii......................................714

REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ:................................................................715

 Norme de protecţia muncii.............................................................................................716


 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie................................................718
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor igienico-sanitare.........................................720
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor de protecţie şi pază împotriva incendiilor..722
 Proces-verbal pentru prelucrarea normelor şi regulilor de circulaţie pentru pietoni......724
 Regulile clasei................................................................................................................726
 Valori şi atitudini............................................................................................................727
 Din secretele succesului la învăţătură.............................................................................728
 Regulamentul de bună purtare........................................................................................729

ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII:...............................................................................................730

 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar….731


 Atribuţiile comitetului de părinţi......................................................................................733
 Tematica şedinţelor cu părinţii.........................................................................................734
 Lectorate cu părinţii:
1. Probleme organizatorice: septembrie 2013……………..........................737
2. Educaţia – de la greutăţi la reuşite: octombrie 2013………………........741
97
3.
Importanţa relaţiei părinte - copil: noiembrie 2013……………………..746
4.
Cât de bine ne cunoaştem copiii: decembrie 2013..................................752
5.
Ajutorul pe care familia trebuie să-l dea şcolii: ianuarie 2014…….......756
6.
Sănătatea şcolarului influenţată de regimul igienic de activitate
şi de odihnă: februarie 2014……………….............................................759
7. Influenţe educative exercitate de mass-media: martie 2014………….....763
8. Forme şi cauze ale inadaptării şcolare: aprilie 2014…………………....767
9. Elevul meu, copilul dumneavoastră, cetăţeanul de mâine: mai 2014…..771
10. Situaţia la învăţătură: iunie 2014………………………………................779
 Modele de înştiinţări /comunicări adresate în scris părinţilor……………........................781
Scrisoare de felicitare.................................................................................................782
Înştiinţare cu privire la situaţia şcolară şi invitaţie la şcoală.......................................783
Preaviz de exmatriculare..............................................................................................784
Situaţie neîncheiată/ corigenţă/ repetenţie la sfârşitul semestrului/ anului şcolar.......785
Scrisoare informativă pentru părinţi............................................................................786
 Forme de colaborare cu familia………………………………………………………......787
 Situaţia vizitelor la domiciliu………………………………………………………..........788
 Diplome pentru părinţi........................................................................................................789

CAPITOLUL V - FORMARE CONTINUĂ.....................................................7939

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar curent.........................................................794


 Materiale metodice........................................................................................................794
 Lista articolelor publicate..............................................................................................795

CAPITOLUL VI - ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE..........................7969

 Programul activităţilor extracurriculare.........................................................................797


 Regulamentele unor concursuri şcolare.........................................................................799
 Tabele nominale cu elevii propuşi a participa la diferite cursuri………………..........799
 Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de elevi la diferite concursuri…....800

CAPITOLUL VII – ALTE MATERIALE……………………………………...801.7

CURRICULUM ADAPTAT:……………………………………………………..........................802
 Limba şi literatura română………………………………………………………………......802
 Matematică…………………………………………………………………………………......805
 Program de intervenţie personalizat..............................................................................807

METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………………...........................814

SERBĂRI ŞCOLARE………………………………………........................................…..............821
- “Uite, vine Moş Crăciun!”...........................................................822
- “Daruri pentru mama!”...............................................................833
- “Inimioară pentru mama!”..........................................................848

98
- “Adio, clasa a IV-a!”....................................................................850
- “Rămas bun, doamna învăţătoare!”...........................................867

MODELE DE DIPLOME…………………………………………………………......................874

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..........................884

Dacă vă interesează varianta completă a lucrării, puteţi trimite mesajul


“Portofoliu_clasa a IV-a” la adresa de e-mail vlcelena@yahoo.com şi veţi primi
detalii.

99

S-ar putea să vă placă și