UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE TRANSPORTURI
TELECOMENZI SI ELECTRONICA IN TRANSPORTURI

OSCILATOR AUDIO – FRECVENTA

-proiect-

Profesor
S.l. Dr. Ing. Stan Valentin

Student
Mihai Radu Mihăiță
8313
 I. TEMA DE PROIECTARE

Descrierea circuitului

Acest circuit este un oscilator de audio frecventa care are parametrii tehnici :

- Tensiunea efectiva (determinate prin masuratoare de aprox 120mV),

- frecventa de oscilatie de aprox 1Khz si
- tensiunea de alimentare a circuitului +/- 9V, forma semnalului aproximativ
sinusoidala(vizualizata pe osciloscop)
- Integratul care realizeaza amplificatorul de tensiune este de tipul LM741

Schema functioneaza in felul urmator:

Acest oscilator de audio frecventa este un oscilator in punte Wien folosind

reteaua in punte Wien.

Schema electrica se compune din: R1, R2, C1, C2 (aceste elemente passive
alcatuiesc reteaua Wien) (reateaua de reactive pozitiva). Amplificatorul in tensiune
este realizat de catre amplificatorul operational LM741, R3 si P1 alcatuiesc reteaua
de reactie negative care determina amplificarea in tensiune la iesirea oscilatorului.
Diodele D1 si D2 care sunt conectate in anti-paralel impreuna cu R3 alcatuiesc un
control automat al amplificarii.
Descrierea controlului automat al amplificarii:

Cand oscilatiile incep sa creasca pe R3, apare o cadere de tensiune mai mare,
iar pe P1 apare o cadere de tensiune mai mica determinand o reactive negativa mai
profunda astfel incat amplificarea scade si deci tensiunea oscilatorului la iesire este
mai mica, deci se evita intrarea in limitare a amplificatorul operational, si deci
forma semnalului de la iesire se pastreaza aproximativ sinusoidala fara ca semnalul
sa devina dreptunghiular. Sursa de alimentare este alcatuita din 2 baterii de 9V cu
punct de masa la conexiunea in serie a celor doua.

Principiul de functionare este urmatorul:

Reteaua de reactie pozitiva (reteaua in punte Wien) este o retea selectiva

care atunci cand nu exista defazaj exista o frecventa de rezonanta

a retelei in care R = Xc .

Reteaua de reactive pozitiva aduce o parte a semnalului de la iesire catre

intrare neinversoare in faza, astfel amplificatorul devenind oscillator si putand
produce semnal la iesire fara introducerea unui semnal exterior catre intrare.

Reteaua de reactive negativa D1, D2, R3, P1 controleaza amplificarea in tensiune a

oscilatorului.

Principiul reactiei negative :

 Aduce o parte a semnalului de la iesire catre intrarea inversoare astfel incat
va exista un defazaj de 180 de grade intre cele doua semnale astfel incat se
limiteaza atat amplifacarea cat si limitarea distorsiunilor astfel incat forma
semnalului sa fie cat mai sinusoidala.

II. INTRODUCERE

În aparatura electronică şi în echipamentele de măsură sunt necesare semnale

sinusoidale de anumite frecvenţe. Pentru producerea lor se utilizează circuite
numite oscilatoare electronice. Acestea sunt realizate din amplificatoare care sunt
aduse în regim de autooscilaţie prin aplicarea unei reacţii pozitive la intrare cu
ajutorul unor reţele de defazare.

După reţeaua de defazare oscilatoarele sunt:

Oscilatoare RC - au reţeaua de reacţie constituită din rezistoare şi

condensatoare conectate într-un mod specific. Perioada de oscilaţie este
determinată de constanta globală de timp a reţelei de reacţie.Cu elemente RC se
pot realiza frecvenţe de ordinul ( 10 -2  106 ) ,ceea ce conduce la o serie
numeroasă de aplicaţii în domeniul de joasă frecvenţă..

Descrierea circuitului integrat ales:

Seria LM741 sunt amplificatoare operationale de uz general care ofera performante
imbunatatite peste standardele din industrie, cum ar fi LM709. Ele sunt din start,
inlocuitori pentru 709C, LM201, MC1439 si 748 in cele mai multe aplicatii.

Amplificatoarele ofera multe caracteristici care fac aplicarea lor aproape foarte
simplu de manevrat: protectie asupra suprasarcinii pe intrare si iesire, fara clanta
atunci cand modul gamei comune este depasita, precum si libertarea de oscilatii.

LM741C este identic cu exceptia faptului ca LM741/LM741A/LM741C a asigurat

performantele peste 0 C la + 70 C intervalul de temperatura, in loc de -55 C la
+125 C.

Diagrame de conexiune

PACHETUL TO-99

PACHETUL CDIP sau PDIP

 PACHETUL CLGA

EVALUARI MAXIME ABSOLUTE

LM741A LM741 LM741C

Supply Voltage ±22V ±22V ±18V
Power Dissipation 500 mW 500 mW 500 mW
Differential Input Voltage ±30V ±30V ±30V
Input Voltage ±15V ±15V ±15V
Output Short Circuit Duration Continuous Continuous Continuous
Operating Temperature Range −55°C to +125°C −55°C to +125°C 0°C to +70°C
Storage Temperature Range −65°C to +150°C −65°C to +150°C −65°C to +150°C
Junction Temperature 150°C 150°C 100°C
Soldering Information

P0008E-Package (10 seconds) 260°C 260°C 260°C

NAB0008A- or LMC0008C-Package (10 seconds) 300°C 300°C 300°C
M-Package

Vapor Phase (60 seconds) 215°C 215°C 215°C

Infrared (15 seconds) 215°C 215°C 215°C
ESD Tolerance 400V 400V 400V
 CARACTERISTICI ELECTRONICE

LM741A LM741 LM741C

Parameter Test Min Typ Max Min Typ Max Min Typ Max Units

Input Offset Voltage Conditions

TA = 25°C
RS ≤ 10 kΩ
1.0 5.0 2.0 6.0 mV
RS ≤ 50Ω
TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX
0.8 3.0
RS ≤ 50Ω
4.0 mV
RS ≤ 10 kΩ
Average Input Offset Voltage Drift
15 6.0 7.5 μV/°C

LM741A LM741 LM741C

Parameter Test Conditions Min Typ Max Min Typ Max Min Typ Max Units

Input Offset Voltage Adjustment TA = 25°C, VS = ±20V

±10 ±15 ±15 mV
Range
Input Offset Current TA = 25°C 3.0 30 20 200 20 200
nA

TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX 70 85 500 300

Average Input Offset Current
0.5 nA/°C
Drift
Input Bias Current TA = 25°C 30 80 80 500 80 500 nA
TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX 0.210 1.5 0.8 μA
Input Resistance TA = 25°C, VS = ±20V 1.0 6.0 0.3 2.0 0.3 2.0

MΩ
TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX, 0.5
VS = ±20V
Input Voltage Range TA = 25°C ±12 ±13
V

TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX ±12 ±13

Large Signal Voltage Gain TA = 25°C, RL ≥ 2 kΩ
VS = ±20V, VO = ±15V
50 V/mV
VS = ±15V, VO = ±10V
TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX,
50 200 20 200
RL ≥ 2 kΩ,
VS = ±20V, VO = ±15V
VS = ±15V, VO = ±10V 32 V/mV
VS = ±5V, VO = ±2V
Output Voltage Swing VS = ±20V 25 15
RL ≥ 10 kΩ
10
±16 V
RL ≥ 2 kΩ
VS = ±15V ±15
RL ≥ 10 kΩ
±12 ±14 ±12 ±14 V
RL ≥ 2 kΩ
Output Short Circuit TA = 25°C 10 25 35 ±10 25
±13 ±10 25
±13
mA
Current TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX 10 40
Common-Mode Rejection TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX
Ratio RS ≤ 10 kΩ, VCM = ±12V
70 90 70 90 dB
RS ≤ 50Ω, VCM = ±12V
Supply Voltage Rejection Ratio TAMIN ≤ TA ≤ TAMAX,
80 95
VS = ±20V to VS = ±5V
RS ≤ 50Ω
dB
RS ≤ 10 kΩ 86 96
Transient Response Rise Time TA = 25°C, Unity Gain
Overshoot 77 96 77 96
0.25 0.8 0.3 0.3 μs
(2)
Bandwidth TA = 25°C 0.437 1.5
6.0 20 5 5 MHz
%
Slew Rate TA = 25°C, Unity Gain 0.3 0.7 0.5 0.5 V/μs
Supply Current TA = 25°C 1.7 2.8 1.7 2.8 mA
Power Consumption TA = 25°C
VS = ±20V
80 150 mW
VS = ±15V

50 85 50 85

DIAGRAMA SCHEMATICA
III. SCHEMA BLOC

R.S.

R.R.N.
IN
INV.

OUT A.L.
A.B.
IN
NEINV.

R.R.P.

R.S. – rezistenta de sarcina;

R.R.N. – retea de reactie negativa (formata din P1R2, D1,D2);
A.B. – amplificator de baza ;
R.R.P. – retea de reactie pozitiva (Puntea Wien);
A.L. – alimentare ;
 IV. SCHEMA ELECTRONICA

Amplificatorul de baza care realizeaza amplificarea in tensiune este un

amplificator operational. Avantajul acestor amplificatoare operationale este faptul
ca, curentii absorbiti de catre intrari (inversoare si neinversoare) sunt neglijabili, iar
amplificarea lui depinde intr-o mare masura de reteaua de reactie negativa.
 Reprezinta reteaua de reactie pozitiva si anume( aceasta reate este de tipul
punte Wien). Aceasta retea aduce semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare
in faza astfel incat la o anumita frecventa (in cazul meu, 1kHz) valorile
rezistentelor se egaleaza cu valorile reactantelor capacitive astfel incat aceasta retea
devine una selectiva.

Aceasta retea aducand semnalul de la iesire catre intrarea neinversoare a

amplificatorului operational, si indeplindu-se conditia de oscilatie al lui
Barkhaussen (A * Beta = 1)
A = amplificarea amplificatorului

Beta = factorul de transfer al reactiei positive

Astfel incat amplificatorul devine oscillator el putand reda semnal la iesire fara a
primi semnal la intrare, si intretinand oscilatiile.

Buzzerul:

Este folosit ca sarcina electro acustica pentru a reda sunetul la frecventa de

aproximativ 1kHz.
 Realizeaza circuitul de reactie negativa care determina amplificarea
oscilatorului.

D1 conectat in anti paralel cu D2 si conectate la bornele lui R3, realizeaza

controlul automat al amplificarii astfel incat forma semnalului la iesire sa fie cat
mai sinusoidala.

Diodele folosite in circuit sunt diode cu germaniu, astfel incat ele sa se

deschida la o tensiune mai mica decat cele cu siliciu (0,3V).

Am folosit un potentiometru semireglabil in locul uni resistor fix pentru a

avea o plaja de reglaj asupra determinarii amplificarii oscilatorului, modificand
forma semnalului la iesire sa fie aproximativ sinusoidala.
 Am folosit 2 baterii de 9V pentru ca AO se alimenteaza cu tensiune dubla,
cele 2 baterii fiind conectate in serie, punctual unde cele 2 se intersecteaza am
putut forma un punct de masa, iar tensiunea de 9V a fost mai la indemana pentru o
buna “comoditate”

V. SCHEMA DE CABLAJ
 VI. Tehnologia de realizare

Pentru realizarea circuitului imprimat am folosit o folie presempel si ca

substanta de corodare am folosit clorura Ferica.

Pasul 1 – desenarea circuitului imprimat in PCB Wizzard

Pasul 2 – imprimarea pe foila presempel a desenului

Pasul 3– transpunerea de pe folie a presempelului a desenelui pe cablajul din

cupru folosind fierul de calcat.

Pasul 4 – dezlipirea cu atentie a foliei de pe cablaj, pe cablaj ramanand doar

imprimarea desenului care era pe foila PMP.

Pasul 5 – introducerea cablajului in baia de clorura ferica, timpul estimative

corodarii a fost de 45min.

Pasul 6 – Spalarea cablajului si indepartarea desenului ramanand doar traseele de

cupru.

Pasul 7 – punctarea si gaurirea

Pasul 8 – introducerea componentelor si cositoritul lor

Pasul 9 – Testarea circuitului

 VII. DIAGRAMA DE DEFECTARE

In partea practica, daca circuitul nu functionaeaza sau forma semnalului la

iesire exista o limitare ( semnalul este dreptunghiular) se umbla catre
potemtiometrul P1 ajustand negatia negative astfel ajustand amplificarea
modificand forma semnalului la iesire aproximativ sinusoidala.

In testarea circuitului s-a observant o amplificarea prea mica a semnalului la

iesire , chiar daca forma semnalului era sinusoidala si am inlocuit diodele de siliciu
cu diodele germanium astfel incat sa mai putem creste putin amplificarea deoarece
tensiunea de deschidere a diodelor cu germanium este ami mica decat a cea a
diodelor cu siliciu.
 VIII. Concluzii

Am constatat ca forma semnalului acestui oscilator RC nu a fost chiar

sinusoidala, fata de calculele din teorie si de aceea am pus potentiometrul P1
pentru a ajusta atat amplificarea, astfel incat ajustanduse forma semnalului sa fie
cat mai sinusoidala chiar daca am mai sacrificat amplificarea ( mai mica).

In practica am constatat la fel ca in teorie ca acest amplificator nu poate devine nu

oscillator daca nu se indepineste conditia lui Barkhauss.