Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea din București

Facultatea de Științe Politice

Otto von Bismarck

Student: Posea Răzvan-Nicușor

Specializarea: Științe Politice în limba română

Profesor Coordonator: prof. Univ. Dr. Laurențiu Vlad

Anul:1

1
Cuprins:
Introducere ...............................................................................................................................3
Primele etape ale vieții ...........................................................................................................3-4
Începuturile carierei politice ..................................................................................................4-5
Războiul de unificare .............................................................................................................5-6
Consolidarea lui Bismarck după unificare.................................................................................7
Concluzie ...................................................................................................................................7
Bibliografie ................................................................................................................................8

Introducerea:
Otto von Bismarck, o personalitate imensă pentru Europa secolului XX și printre cele mai
importante personalități ale Germaniei. Este arhicunoscut datorită faptelor sale de o mare
importanță în istoria Germaniei, unificarea și fondarea Reichului German din anul 1871, 18
ianuarie până la data de 5 iunie 1945.
Pe numele acestuia, Otto Eduard Leopold von Bismarck, născut la Schönhausen1 pe 1 aprilie
1815 venea dintr-o familie de iuncheri2, tatăl său, Ferdinand von Bismarck deținea funcția de
ofițer militar, mama sa, Wilhelmine Menken având privilegiu sa provină dintr-o familie
înstărită, burgheză.
Familia Bismarck a dus un trai modest, în contradicția crezurilor familiilor iuncher,
Bismarck a ales cu o cale de trai total diferită, de exemplu, iuncherii se caracterizau prin
modestia,autodisciplina,munca și atracția acestora față de tradiții.
În cariera sa, Bismarck a obținut mai multe funcții politice de mare onoare. Acesta a reușit să
devină prim-ministrul Prusiei în anul 1862 atunci cand regele Wilhelm îl numește în funcție.
Bismark a deținut funcția de prim-ministru până în anul 1871, urmând să redevină prim-
ministru din anul 1873 până în 1890. Din anul 1871, Bismarck a reușit să ocupe remarcabila
poziție politică de cancelar al Imperiului German datorită unificării. Acesta având să-și
mențină statutul de cancelar până în anul 1890.
Toate realizările acestuia dovedește abilitatea și cunoștințele politice ale lui Bismarck,
făcând din acesta una dintre personalitățile foarte importante ale Europei în secolul al XX-lea.

Primele etape ale vieții:

Prima interacțiune a lui Bismarck cu sistemul educațional este atunci când împlinește vârsta
de 7 ani fiind înscris la Institutul din Berlin Plamann. Acesta fiind obișnuit cu traiul rural,
mutarea la Berlin nu i-a fost foarte prielnică, tânărul Bismarck adaptându-se destul de greu.
După spusele lui Bismarck, ‘‘ Institutul Plamann mi-a ruinat întreaga copilărie. A fost
intolerabil de strict, o Sparta falsă’’. Cu ajutorul acestui citat se poate vedea cât de diferit era
Bismark față de un copil iuncher. Majoritatea tinerilor iuncheri își doreau să urmeze o carieră
militară, Bismarck încercând pe cât mai mult să evite armata. După finalizarea școlii din
Berlin, Bismarck a urmat gimnaziu timp de 3 ani la școala numită Frederik William, reușind
la vârsta de 17 ani să își susțină examenul de admitere abitur3. Raportul examenului susținut
de Bismarck are un rezultate foarte satisfăcător, iar în același timp îi sunt recunoscute
abilitățile de vorbire în limbile franceză și engleză.

1 Schönhausen - comună din nordul Germaniei

2 Iuncher - proprietar de pământ provenit din nobilimea germană

3 Abitur - examenul final pe care studenții din Germania sunt obligați să îl dea în cazul în care
aceștia își doreau să continuie studiile la universitate
3
După finalizarea studiilor gimnaziale din cadrul școlii Frederik William, Bismarck a decis să-
și urmeze cursurile universitare din cadrul Facultății de drept din Gottingen4. În pofida
intelectului său, studiile universitare nu au fost deloc promițătoare, acesta devenind un elev
mediocru: ‘‘La universitate se pare că și-a petrecut o bună parte din timp bând alcool și
practicând jocuri de noroc.’’5. Din acest paragraf putem observa din nou, diferența de gândire
a lui Bismarck față de ceilalți descendenți din familii iunchere, rezultând că încă din tinerețe,
personalitatea acestuia este diferită de a majorității.
Totuși, se spune că în timpul universității, Bismark a avut numărul maxim de prezențe la un
anumit profesor, Arnold Heeren, lecturând lecții legate de politica externă și cum influențează
dezvoltarea sistemului internațional. Acest fapt, fiind un prim semnalment că Bismarck este
foarte interesat și preocupat de problemele și caracteristicile politice, dezvoltându-și această
pasiune cu ajutorul lectorului Heeren. Din pricina personalității sale de a exagera, Bismarck
și-a propus ca așteptările academice să fie în aria minimul necesar, acesta finalizează
Universitatea din Gottingen urmând să practice meseria de tutore revizuitor.

Începuturile carierei politice:

Anul 1835 reprezintă o perioadă destul de importantă pentru cariera lui Bismarck. Acesta își
susține examenul de barou, trecându-l cu brio, astfel Bismarck ocupând poziția de
Auskultator6, în cadrul curții de apel a Berlinului. Acesta a prestat la acest loc de munca din
luna mai, însă, din nou, din cauza sau datorită caracterului și a personalității sale, odată cu
sosirea verii, a început să-și reconsidere meseria, nefiind sigur dacă această poziție este
potrivită pentru el.
Bismarck a trimis o scrisoare unui coleg de-al său, destăinuindu-și gândurile referitoare
meseriei sale: ’’Nu sunt de părere că cel mai mare succes, cele mai mari realizări sau cea mai
semnificativă medalie de război a Germaniei nu vor compensa părțile negative ale vieții
acesteia. Deseori mă gândesc în a schimba penița și servieta pe un plug’’7. Această scrisoare
demonstrează că, Bismarck era conștient de cât de diferită era viața politică față de viața pe
care a trăit-o până acum. Acesta avea momente de cumpănâ, având mereu posibilitatea de a
se întoarce la viața de iuncher, lucru pe care l-a și făcut în anul 1839 odată cu moartea mamei
sale, Bismarck întorcându-se în satul natal pentru a-și ajuta tatăl. Așadar, o perioada de câțiva
ani, viața acestuia devenise banală.
Bismarck a revenit în viața politică la începutul anului 1847, atunci când prin neșansa unui
reprezentant al provinciei ce s-a îmbolnăvit, Bismarck luându-i locul în parlament,
surprinzător având în vedere că ceilalți membrii liberali nu erau de acord cu ideea aceasta
inițial.

4 Margaret MacMillan ‘‘Oamenii istoriei’’, 2021, p. 27


5 Gottingen - oraș universitar din landul Saxonia inferioară, Germania
6 Auskultator - asistentul judecătorului sau al magistratului
7 Volker Ullrich ‘‘Bismarck: The Iron Chancellor’’, 2008, p. 23

4
După câteva luni de practică la noul loc de muncă, de aceasta dată, Bismarck pare mult mai
atras de această poziție de parlamentar, spunând despre aceasta : ‘‘ Activitatea asta este mult
mai interesanta decat am crezut inițial că va fii’’8. Având în vedere că, Bismarck a găsit într-
un final un lucru de care este atras și își dorește sa progreseze în aceasta, putem spune ca din
acest moment a început evolutia fulminanta din punct de vedere politic a lui Bismarck.
În anii următori, Bismarck a avut un succes incredibil, urmând o serie de promovări din
punct de vedere politic, în anul 1849 fiind ales în Camera Inferioară a Dietei Prusiei, urmând
ca în anul 1851 având onoarea sa fie numit de către regele Wilhelm al IV reprezentant al
Dietei Federale din Frankfurt. În următorii ani, Bismarck a reușit sa obțină statutul de
ambasador al Prusiei în Rusia, respectiv Franța.
Perioada foarte importantă în cariera lui Bismarck este aceea din anul 1862 martie, atunci
când regele Wilhelm a luat riscanta decizie de a desființa parlamentul, construind unul nou,
baza acestuia fiind Albrecht von Roon, ministrul de război. Decizia regelui nu a încântat
populația, fiind foarte aproape sa abdice în favoarea fiului său. Bismarck a profitat de această
ocazia, discutând posibilele rezolvări politice. Felul în care Bismarck gândea și puterea sa de
convingere, împreuna cu personalitatea sa explozivă l-a impresionat pe Wilhelm, acesta luând
decizia să continue amânând abdicarea:’’Este de datoria mea să încerc să continui lupta cu
tine alături, nu voi abdica’’9.
Așadar, Otto von Bismarck a fost numit prim-ministrul Prusiei și ministru de externe în
toamna anului 1862.

Războiul de unificare:

Începutul planului de unificare a Germaniei al lui Bismarck pornește datorită problemei


externe asupra încorporării orașului Schleswig în Danemarca, Germania liberală nefiind de
acord cu acesta.
Cu ajutorul puterii sale de convingere, Bismarck reușește să trimită un mandat federal
guvernului Danemarcei în privința anexării orașului Schleswig și Holstein, având Austria ca
aliată. Cum guvernul Danemarcei nu a dat niciun răspuns, Bismarck a trecut la fapte
beneficiind de o victorie rapidă. Problemele au intervenit după puțin timp când Bismarck s-a
gandit la o posibila intervenție austriacă în cazul administrării orașelor respective, austria
avand nevoie de acel teren pentru a își putea consolida în partea respectivă a Europei.
Astfel, Bismarck începe în a se gandii sa plănuiasca un atac surpriză asupra austriei
folosindu-se de contextul problemei împărțirii ducatelor. În tot acest timp cu ajutorul lui
Bismarck, nemții au reușit să convingă atât pe Franța cât și pe Rusia să rămână neutre în

8 Ibid, p.35
9 Ibid, p.59
5
cazul unui război cu Austria. Totul a decurs cum își dorea Bismarck, însă regele Wilhelm a
avut dubii în a începe un război împotriva aliatului său Franz Joseph.
După un timp de gândire, Wilhelm decide să aibă încredere în planul lui Bismarck, astfel în
data de 3 iulie 1866, armata prusacă a zdrobit inamicul, însă datorită lui Bismarck, fiind de
părere că fără Austria, Prusia o sa evolueze foarte greu, astfel regele Wilhelm, renunță la
ideea anexării Vienei. Conflictul dintre cele două puteri se încheie în august cu Pacea de la
Praga.
Astfel, dorința lui Bismarck este din ce în ce mai aproape de a se finaliza, însă mai rămăsese
încă o problema externă, Franța, aceasta fiind un ultim impediment în cazul consolidării
puterii prusace peste teritoriile din sud ale europei.
În anul 1870, beneficiind de un pretext favorabil și datorită inteligenței acestuia, Bismarck
reușește să-și ducă planul la bun sfarsit, izbucnind războiul cu Franța. Contextul favorabil de
care au profitat prusacii a fost reprezentat de o neînțelegere privind succesiunea la tron în
Spania, francezii nefiind de acord cu numirea unei rude îndepărtate a regelui Wilhelm.
Scanteia care a aprins razboiul a fost Telegrama de la Bad Ems10 transmisă regelui Napoleon
al III-lea, Bismarck reușind un vicleșug transformând din aceasta telegrama, o ofensă asupra
francezilor, astfel, în data de 19 iulie 1870, Franța declară război Prusiei. Inițial, Bismarck se
asigurase de neutralitatea puterilor europei, Italia, Rusia și Marea Britanie, astfel războiul a
fost câștigat cu ușurința de prusaci, armata franceza fiind prinsa intr un moment de haos.
Bătăliile importante s-au dat la Metz si Sedan, acolo unde francezii au fost infranti si
inconjurati de prusaci, unde s-au și predat alături de rege. Așadar, datorită eforturilor
prusacilor si istetimii lui Bismarck, Germania a fost unificata: ‘‘Pe 18 ianuarie 1871, la
Versailles, în Sala Oglinzilor a lui Ludovic al XIV-lea, a fost proclamat noul Reich German.
Wilhelm era acum împăratul Germaniei, iar lângă el ședea Bismarck’’11.

Consolidarea lui Bismarck după unificare:

Odată cu unificarea Germaniei, apar noi probleme politice, mai ales pe plan extern.
Bismarck a urmat sa fie nevoit sa consolideze unificarea de teama că restul europei nu va fi
de acord cu aceasta. Bismarck și-a dat seama ca va trebuii sa schimbe modul de gândire

10 Bad Ems - oraș în landul Renania-Palatinat, Germania


11 Margaret MacMillan ‘‘ Oamenii Istoriei’’, 2021, p.33

6
politică, ca restul europei să fie de acord cu unificarea, acesta trebuia sa lase impresia că
Germania este total unificată, renuntand la alte drepturile teritoriale externe. În anul 1874,
Bismarck spunând : ‘‘Politica noastră constă în securitate, nu în putere’’12, prin această
declarație publică, cancelarul Bismarck a liniștit marile putere europene.
După ce Bismarck și-a schimbat ideea politică intr-una pacifista pentru a consolida
unificarea din punct de vedere extern, acesta și-a îndreptat atenția către problemele interne ce
ar fi putut să compromită unificarea, fiind vorba de amploarea partidelor ce s-ar considera
drept inamici, precum Partidul Social Democrat ce se opune unificarii din cauze ideologiilor
politice. Așadar, Bismarck încearcă să expună Partidul Social Democrat ca fiind negativ din
orice punct de vedere in fata populatiei, acesta decide să apeleze la discursuri politice cu
scopul de a îi degrada pe socialiști: ‘‘ Dacă muncitorii nu ar mai avea motive sa se planga,
democrația socială ar fi tăiată de la rădăcini‘‘13. Astfel, Bismarck reușește cat de cat sa
respingă ideea socialista în randul populatiei germane, mai ales după ce acesta a beneficiat de
un context extrem de favorabil după ce Partidul Social Democrat ești tintit ca fiind complice
la tentativele de asasinat asupra împăratului William, toate acestea rezultand in excluderea
partidului din afara legii în anul 1878.
Planul lui Bismarck în a consolida unificarea a mers exact cum și-a dorit având în vedere ca
în pricina personalității și a gândirii sale explozive a reușit sa mențină pacea și bunăstarea în
europa aproximativ două decenii. Cariera sa, extrem de apreciată, se finalizează în anul 1890
atunci când noul rege se vede obligat sa il demita pe Bismarck din cauza faptului că,
ideologia socialista cunoaște o mare amploare avand peste jumătate de poziții în Reichstag14.

Concluzie:

În concluzie, pe numele său Otto Eduard Leopold von Bismarck, supranumit și cancelarul
de fier este probabil cea mai importanta figura pozitiva din istoria Germaniei, acesta reușind
un lucru notabil pentru un om ce nu a fost nascut intr-o familie regala, realizarea sa de a
unifica Germania este de-a dreptul impresionantă mai ales ca acesta a câștigat războaie
importante împotriva unor tari puternice precum Danemarca, Austria și Franța, a uneltit în
vederea neutralității marilor puteri precum Italia, Rusia, Marea Britanie reușind un lucru la
care nu mulți cetățeni prusaci s-ar fi gandit.
O altă realizare impresionantă este faptul ca, împotriva tuturor așteptărilor avand in vedere
personalitatea vulcanică și viciile sale, Bismarck a reușit să mențină pacea atat interna cât și
externa timp de aproximativ 20 ani. Acesta a murit în anul 1898 secerat de boală

Bibliografie:

12 Volker Ullrich ‘‘Bismarck: The Iron Chancellor’’, 2008, p. 96


13 Ibid, p 107
14 Reichstag - clădirea parlamentului german situată în centrul Berlinului
7
BARKIN, Kenneth, THE EDITORS OF ENCYCLOPAEDIA BRITANNICA, ,, Otto von
Bismarck German chancellor and prime minister”, accesat în data de 16.01.2023

History.com EDITORS, ,,Otto von Bismarck”, accesat în data de 18.01.2023

MACMILLAN, Margaret, ‘‘Oamenii Istoriei’’, 2021, editura TREI

STEINBERG, Jonathan, ‘‘Bismarck: A Life’’, 2011, editura Oxford University Press, Usa

ULLRICH, Volker, ‘‘The Iron Chancellor’’, 2008, editura Haus Publishing

S-ar putea să vă placă și