Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Soarele Si Omuletii de Zapadapoveste
Soarele Si Omuletii de Zapadapoveste
A fost odată ca niciodată…. A fost odată o iarnă albă şi strălucitoare cu puf mult
aşternut pe crengi, pe pământ şi pe case.
- Văleu, să ştiţi că acesta-i Soarele cald ! zise băieţelul cel grăsuţ şi ceilalţi se opriră
înspăimântaţi.
- Nu vă apropiaţi de el - rosti cel mai voinic dintre ei., să nu vi se întâmple vreun
rău. Lăsaţi-mă pe mine….
- Măria Ta, rosti el, cu băgare de seamă. Suntem o familie de oameni de zăpadă. Ieşi
rogu-te de după moviliţă că avem să-ţi spunem ceva…
Dacă aveţi ceva de spus, veniţi voi încoace, se auzi o voce slabă.
- Acesta-i Iepuraşul !
- Dar de ce te-ai pitit(ascuns) de după deal?
- Nu m-am pitit, răspunse Iepuraşul – scormonesc zăpada!
să caut mancare căci nu mai pot de foame.Oof, că dacă nu vine Soarele cald mai repede mă
prăpădesc până mâine în amurg…
Oamenii noştri de zăpadă au mai mers puţin şi deodată au auzit glasurile arborilor ce se
văitau care mai de care:
-Crengile mele sunt prea împovărate de zăpadă. Or să se rupă ! O să pierim cu toţii!
Primăvară, Soare cald, veniţi mai repede….!
Oamenii noştri de zăpadă s-au oprit câteva clipe din drum. Erau tare îngânduraţi.
Tocmai ieşiseră din pădure şi s-au pomenit la marginea câmpului. Apoi au luat-o înapoi, de-a
curmezişul pe ogoarelor înzăpezite, spre satul de unde au plecat. Când să intre pe prima uliţă , i-
a zărit o pasăre neagră:
- Cra, cra, cra. Ia te uită cine umblă teleleu prin sat! Da de unde veniţi oameni buni?
- De unde venim, de unde nu venim ?
- Am fost să căutăm Soarele cald ..
- Cârr, Cârr, Cârr, aţi fost să căutaţi Soarele cald ? Şi l-aţi găsit ?
- Vezi bine că nu ! Nu l-am găsit nicăieri.
- Aşa ? Aflaţi că eu sunt Cioara cea bătrână şi învăţată . Eu ştiu foarte multe, chiar şi
unde-i locuinţa Soarelui cald. Să stiţi că stă tocmai acolo, după vârful acela de munte înalt.
- Zău ?Şi cum se ajunge până la el?
- Nu poţi ajunge decât în zbor.
- Cioară dragă, se rugă atunci femeia de nea, fii bună şi du-te matale până la dânsul,
că ţi-e mai uşor. Zboară degrabă şi du-i veste din partea oamenilor de zăpadă . spune-i că moare
pădurea dacă nu vine. Pier veveriţele cele roşcovane, se prăpădesc iepuraşii urechiaţi, se sting
ciocănitoarele cele frumoase şi harnice; îngheaţă de tot mândrii copaci…. Aşa să-i spui, auzi ?
- Bine, mă duc, încuviinţă cioara.
Și ca şi cum Soarele cald ar fi fost pe undeva pe-aproape, din ochii femeii de nea se
revărsară câteva lacrimi…de zăpadă !
3
Dimineaţa, când m-am trezit, era soare afară şi bătea parcă un vânt călduţ. Zăpada
începu să se topească. Plângeau parcă şi streşinile casei şi deodată în geamul meu bătu o cioară.
Ea mi-a povestit toate câte s-au întâmplat. Apoi au venit copiii care au construit oamenii de
zăpadă.
- Vino să vezi, mi-au spus ei, în curtea grădiniţei au răsărit ghiocei.
Sunau din clopoţei parcă spuneau: „ A venit primăvara !”