Raport de Evaluare Trasabilitatea Probelor Biologice BSP - Undp 18 10 2998877

Proiectul PNUD
Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova
RAPORT
Activitatea 1.4.5 Raport de evaluare a procedurilor de colectare, ambalare, păstrare,

transportare/depunere la laborator și lanțul de custodie a materialului
biologic uman pentru cercetare în laboratoarele de toxicologie și
biologie ale Centrului de Medicina Legală.
Elaborat de: Inna Soțchi
Septembrie 2022
Prezentul raport a fost elaborat în cadrul proiectului ”Consolidarea eficienței și accesului la

justiție în Moldova”, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD)
Moldova și finanțat de Suedia. Opiniile exprimate în acest raport aparțin autorului și nu
reprezintă în mod necesar opiniile acestor instituții.
1
CUPRINS
I. ABREVIERI UTILIZATE ....................................................................................................................................... 3

II. SUMAR EXECUTIV .............................................................................................................................................. 4
III.INTRODUCERE ..................................................................................................................................................... 6
IV METODOLOGIE .................................................................................................................................................... 8
V. ANALIZA JURIDICĂ A CADRULUI NORMATIV ....................................................................................... 10
A. Colectarea materialului biologic .................................................................................................................. 11
A.1 Analiza cadrului normativ general.............................................................................................................. 11
A.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice ............................................... 13
A.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice .................................................... 14
B. Transportarea probelor biologice către instituția medicală competentă................................................ 16
B.1 Analiza cadrului normativ general.............................................................................................................. 16
B.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice ............................................... 17
B.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice .................................................... 17
C. Investigarea materialului biologic ............................................................................................................... 18
C.1 Analiza cadrului normativ general.............................................................................................................. 18
C.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice ............................................... 21
C.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice .................................................... 22
D. Eliberarea rezultatului investigației ............................................................................................................. 24
D.1 Analiza cadrului normativ general.............................................................................................................. 24
D.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice ............................................... 25
D.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice....................................................... 25
VI. ANALIZA CELOR MAI BUNE PRACTICI INTERNAȚIONALE ..... .......................................................25
VII. ANALIZA PRACTICII JUDICIARE.................................................................................................................29
XI. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.....................................................................................................................33
XII. ANEXE……………..............................................................................................................................................35
2
I. ABREVIERI UTILIZATE
A2J Proiectul PNUD „Consolidarea eficienței și accesului la justiție

în Moldova”
CML Centrul de Medicină Legală
CTCEJ Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare
CPDCP Centrul pentru protecția datelor cu caracter personal
IGPF din subordinea Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
MAI
IGP din subordinea MAI Inspectoratul General al Poliției
ISO Standard Emis de către Organizația Internațională de
Standardizare
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiției
MS Ministerul Sănătății
CPP al RM Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122/2003
CPC al RM Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225/2003
CA al RM Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2018
ILAC Cooperare Internațională de Acreditare a Laboratoarelor
IMSP Instituție Medico-Sanitară Publică
INSP Inspectoratul Național de Securitate Publică
IP Inspectoratul de Poliție
PNUD Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare
UE Uniunea Europeană
3
II. SUMAR EXECUTIV
În perioada 2019-2022 PNUD implementează proiectul „Consolidarea eficienței și accesului la

justiție în Moldova” A2J1, cu obiectivul sporirii eficienței serviciilor din domeniul justiției și
îmbunătățirii accesului la justiție pentru bărbații și femeile din Moldova, inclusiv prin
consolidarea capacităților instituțiilor de expertiză judiciară.
Unul dintre rezultatele scontate în cadrul proiectului A2J este racordarea instituțiilor naționale
de expertiză judiciară la standardele ISO. Laboratoarele Biologie și Toxicologie (în continuare
laboratoarele CML) din cadrul CML au implementat proceduri interne privind managementul
materialului biologic în conformitate cu standardele sus numite. La moment, este necesară
evaluarea cadrului normativ privind lanțul de custodie a materialului biologic destinat
investigațiilor în laboratoarele CML pentru a determina dacă corespunde cerințelor stabilite în
standardele sus-numite. (Capitolul V)
Actele normative de bază, ce reglementează custodia materialului biologic destinat investigațiilor

în cadrul laboratoarelor CML, sunt:
1. Codul de procedură penală nr. 122 din 14.03.2003;
2. Lege cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar nr. 68 din
14.04.2016;
3. Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28.03.1995;
4. Lege privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit
de droguri și de alte substanțe psihotrope nr. 713 din 6.12.2001;
5. Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală nr. 333 din 10.11.2006;
6. Legea privind activitatea specială de investigații nr. 59 din 29.03.2012;
7. Legea cu privire la activitatea specială de investigație nr. 320 din 27.12.2012;
8. Legea privind înregistrarea genetică judiciară nr. 235 din 17.11.2017;
9. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
materialului biologic nr. 236 din 10.04.2020;
10. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului Centrului de Medicină
Legală nr. 58 din 4.02.2010;
11. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de
testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi
naturii ei nr. 296 din 16.04.2009;
12. Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind aprobarea
Regulamentului de Organizare și Funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice
Dispensarul Republican de Narcologie nr. 553 din 02.05.2018;
13. Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la recoltarea și
analiza probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de droguri și
de alte substanțe psihotrope, de medicamente cu efecte similare acestora nr.
OMSMPS30/2019 din 11.01.2019;
14. Ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM privind aprobarea procedurii
operaționale „Cercetarea la fața locului” nr. 487 din 29.12.2016;
1 https://www.undp.org/ro/moldova/projects/consolidarea-eficientei-si-accesului-la-justitie-moldova
4
Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor medico-legale contra plată în
cadrul Centrului de Medicină Legală nr. 1402 din 29 noiembrie 2019;
16. Ordinul IGP privind aprobarea Procedurii operaționale standard privind
ambalarea, etichetarea şi păstrarea mijloacelor materiale de probă nr. 412 din
17.12.2020;
17. Regulamentul de prelevare a probelor biologice pentru cercetări complementare în
cadrul Centrului de Medicină Legală Anexă la Ordinul Centrului de Medicină
Legală nr. 1 din 11 ianuarie 2016;
18. Regulamentul secției Biologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală Anexa
nr. 1 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019;
19. Regulamentul secției Toxicologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală
Anexa nr. 2 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019;
În temeiul analizei cadrului normativ național, a celor mai bune practici internaționale și a
practicii judiciare naționale și internaționale au fost trasate următoarele recomandări:
1. Uniformizarea noțiunilor utilizate în diferite acte normative.
2. Modificarea actelor normative în vigoare în sensul completării acestora cu prevederi
ce țin de asigurarea lanțului custodiei probei care conține material biologic destinate
investigaților toxicologică și/sau biologică în cadrul CML.
3. Modificarea prevederilor art. 172 al Legii nr. 713/2001 face referire la atribuțiile
exclusive ale IMSP Dispensarul Republican de Necrologie de a efectua expertiza
necrologică nu și la atribuțiile Centrului de Medicină Legală, acest fapt poate crea o
situație de exclusivitate pentru prima instituție la efectuarea expertizelor respective.
4. Reglementarea procedurii privind lanțul custodiei materialului biologic destinat
investigațiilor toxicologice pentru:
- respectarea termenului de 2 ore pentru a însoți persoana care nu este de
acord cu rezultatul testării alcooscopice la IMSP pentru prelevarea
materialului biologic,
- respectarea termenului de 30 min pentru prelevarea materialului biologic de
la prezentarea în cadrul IMSP a persoanei supuse testării,
- stabilirea cauzele imposibilității transmiterii imediate a probei sau în termen
de 3 zile,
- a identifica persoanele responsabile de gestiunea materialului biologic.
5. Reglementarea modalității de transportarea a materialelor recoltate de la organul de
urmărire penală, IMSP care păstrează proba ce conține material biologic către
instituția medicală abilitată (investigația toxicologică).
6. Reglementarea modalității de transport/transmitere a probelor care conțin material
biologic recoltate/prelevate către instituția medicală abilitată (investigația biologică).
7. Reglementarea cerințelor unice de transportare a probelor care conțin material
biologic către Centrul de Medicină Legală pe cale externă, pentru prevenirea
pierderii, deteriorării, alterării, contaminării între ele sau amestecul corpurilor delicte
ori al altor obiecte care conțin material biologic.
8. Implementarea unui sistem unic de evidență a probelor, care ar permite etichetarea
acestora prin atribuirea unui cod unic care ar permite verificarea custodiei probei.
5
9. Reglementarea mecanismului de sancționare a persoanei vinovate în pierdere,
deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor
obiecte.
10. Reglementarea în mod clar și univoc a competențelor instituțiilor medicale în
efectuarea investigațiilor toxicologice și biologice.
12. Reglementarea în mod clar și univoc a actului prin care se finalizează investigațiile
toxicologice și biologice.
III. INTRODUCERE
Evaluarea conține analiza bazei juridice naționale privind procedurile de colectarea, ambalarea,
etichetarea, sigilarea, depozitarea transportul/depunerea la laborator și lanțul de custodie a
materialului biologic uman pentru cercetare în laboratoarele CML.
Scopul evaluării este de a aprecia dacă procedurile respective sunt conforme standardelor
stabilite în ILAC G19:06/20222 și ISO/IEC 170253. Pentru aceasta urmează să fie analizat cadrul
normativ național care reglementează procedurile de investigații a materialului biologic uman de
la etapa prelevării probei biologice până la distrugerea acesteia. Întrucât datele cu privire la starea
de sănătate a persoanei sunt date cu caracter personal cu statut special, o componentă separată a
studiului este respectarea drepturilor subiectului datelor cu caracter personal. După identificarea
lacunelor legislative vor fi propuse soluții, fundamentate pe practica judiciară națională și
internațională și cele mai bune practici internaționale.
Utilitate
Pe parcursul anului 2021 în cadrul laboratoarelor biologie și toxicologie din cadrul CML au fost
efectuate investigații expertize și cercetări pentru care ordonatorii și solicitanții au achitat
aproximativ 8 576 000 MDL.
2 https://www.ukas.com/wp-content/uploads/2022/07/2022.07.22-Technical-Bulletin-ILAC-G19-Modules-in-a-Forensic-
Science-Process-Revised.pdf
3 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110765&lang=ro
6
Secția Toxicologie Secția Bilogie
4993 investigații 683 rapoarte de expertiză și cercetare
4228 - material cadaveric 330 - Expertize biologice la

solicitarea organului de urmărire
765 – material prelevat de la penală
persoane
50 - Expertize genetice
Dintre care 919 pentru determinarea
altor toxice decât alcool etilic (762 - 303 - Cercetări biologice și
material cadaveric și 157 – material citologice complementare în
prelevat de la persoane) cadrul expertizelor medico-
legale a persoanelor și
cadavrelor
Obiectivele cercetării sunt stabilite conform rezultatelor scontate ale proiectului A2J4, prin
analogie sunt utilizate anumite mecanisme de evaluare ex-post a legislației stabilite conform
planului de evaluare ex-post5 și Hotărârii Parlamentului nr. 2 din 7.02.20186.
În prezentul raport ne propunem analiza actelor normative care reglementează domeniul evaluat
cu atingerea următoarelor obiective:
Obiectivul nr. 2:
Obiectivul nr. 1: Obiectivul nr. 3:
Identificarea gradului de
Descrierea actelor Elaborarea concluziilor și
executare a actelor
evaluate recomandărilor
evaluate
Pentru executarea obiectivului nr. 1 vor fi stabilite următoarele date despre actele evaluate:
• data intrării în vigoare;
• procedurile controlului de constituționalitate al care au fost supuse;
• impactului prin prisma principiilor nediscriminării și egalității;
• modificările efectuate;
• cadrul normativ conex;
• existența cadrului normativ secundar;
Obiectivul nr. 2 va fi executat prin determinarea:

• realizării scopului și obiectivelor actelor evaluate;
• implementării legislației primare și secundare (costurile și beneficiile);
• consecințelor neprevăzute – economice, sociale sau de altă natură;
4https://www.undp.org/ro/moldova/projects/consolidarea-eficientei-si-accesului-la-justitie-moldova.
5Plan de evaluare ex-post, în versiunea conform anexei nr. 1 la Hotărârii Parlamentului nr. 2 din 7.02.2018.
6Hotărârea Biroului Permanent al Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 din 7.02.2018 pentru aprobarea Metodologiei
de evaluare ex-post privind implementarea actelor legislative.
7
• autorităților implementatoare și modul de implementare;
• Descrierea beneficiarilor actului evaluat.
Obiectivul nr. 3 presupune să constatăm:

• dacă sunt necesare alte măsuri pentru îmbunătățirea situației;
• dacă există dificultăți în procesul de implementare a actelor evaluate;
• cauzele care generează inaplicabilitatea actelor evaluate;
• dacă actele evaluate mai sunt necesare, sau urmează a fi modificate;
Grupurile țintă ale raportului de evaluare sunt subiecții care au fost identificați în funcție
atribuțiile pe care le au la efectuarea și analiza investigațiilor de laborator în cadrul laboratoarelor
toxicologie și biologie din cadrul CML și impactul rezultatelor investigațiilor respective asupra
lor.
GRUPURILE ȚINTĂ
Subiecți implicați în Subiecții asupra

procedurile de cărora rezultatele
efectuare și analiza a investigațiilor de
investigațiilor de laborator au
laborator impact:
- Angajații INSP al IP;

- Angajații IMSP-urilor - Persoanele supuse prelevării substanțelor
- Alte persoane abilitate, implicați în recoltarea biologice în scopul determinării stării de
instruite în modul probelor; ebrietate;
corespunzător;
- Angajații CML - Persoanele vizate într-o cauză penală în
- Organele de urmărire implicați în efectuarea calitate de suspecți (bănuiți, învinuiți,
penală, Ofițerii de investigațiilor în cadrul inculpați) sau victime, în care analiza de
urmărire penală, laboratoarelor laborator a materialului biologic poate
procurorii; toxicologie și biologie; influența statutul procesual al acestora.
Instanțele de judecată din - Beneficiarii serviciilor de investigații de
RM; laborator – subiecții care solicită efectuarea
investigațiilor de laborator toxicologice și
biologice.
IV. METODOLOGIE
În procedura de evaluare a cadrului normativ au fost aplicate metodele de evaluare recomandate

prin Hotărârea Parlamentului nr. 2 din 7.02.2018 și Ghidul metodologic pentru evaluarea
intermediară și ex-post a politicilor publice.7
Cercetarea este secționată în următoarele etape:
7Ghidul metodologic pentru evaluarea intermediară și ex-post a politicilor publice aprobat de Guvernul RM cu asistența
Agenției Internaționale Suedeze de Cooperare în dezvoltare acordată Guvernului RM în cadrul proiectului „Consolidarea
capacităților de management al politicilor publice”, implementat de ECORYS (Marea Britanie) în parteneriat cu CPM
(Letonia).
8
Notificarea autorităților Analiza datelor primare,
Consultarea grupurilor
responsabile de secundare, cantitative
țintă
implemntare calitative
Pentru a determina indicatorii de resurse (input) au fost expediate scrisori către reprezentanții a
37 de IMSP-uri responsabile de colectarea materialului biologic prin care au fost informați despre
efectuarea evaluării și li s-a cerut răspunsuri la 17 întrebări legate de procedurile de prelevare a
materialului biologic.
La evaluarea celor mai bune soluții propuse au fost calculate și descrise resursele necesare pentru
implementare și determinat indicatorii rezultatului scontat (output) materializat prin propunerea
modificării actelor normative și elaborarea unor regulamente interne în temeiul procedurilor
stabilite prin actele normative în vigoare. Rezultatele directe (outcome) vor fi implementarea
procedurilor lanțului custodiei materialului biologic de la recoltarea până la distrugere, utilizarea
truselor de recoltare standardizate.
Analiza practicii
Cantitativă judiciare naționale
Metodele de cercetare
Analiza celor mai bune
practici internaționale
Calitativă
Analiza cadrului
normativ național
9
V. ANALIZA JURIDICĂ A CADRULUI NORMATIV
Cadrul normativ național reglementează investigațiile toxicologice și biologice prin acte

normative cu reglementare expresă și acte normative cu reglementare tangențială.
În continuare vom prezenta actele normative, consultate în prezenta analiză:
1. Codul de procedură penală nr. 122 din 14.03.2003;

2. Lege cu privire la expertiza judiciară şi statutul expertului judiciar nr. 68 din
14.04.2016;
3. Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28.03.1995;
4. Lege privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului ilicit
de droguri și de alte substanțe psihotrope nr. 713 din 6.12.2001;
5. Legea privind statutul ofițerului de urmărire penală nr. 333 din 10.11.2006;
6. Legea privind activitatea specială de investigații nr. 59 din 29.03.2012;
7. Legea cu privire la activitatea specială de investigație nr. 320 din 27.12.2012;
8. Legea privind înregistrarea genetică judiciară nr. 235 din 17.11.2017;
9. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
materialului biologic nr. 236 din 10.04.2020;
10. Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului Centrului de Medicină
Legală nr. 58 din 4.02.2010;
11. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de
testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi
naturii ei nr. 296 din 16.04.2009;
Regulamentului de Organizare și Funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice
Dispensarul Republican de Narcologie nr. 553 din 02.05.2018;
13. Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la recoltarea și
analiza probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de droguri și
de alte substanțe psihotrope, de medicamente cu efecte similare acestora nr.
OMSMPS30/2019 din 11.01.2019;
14. Ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM privind aprobarea procedurii
operaționale „Cercetarea la fața locului” nr. 487 din 29.12.2016;
Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor medico-legale contra plată în
cadrul Centrului de Medicină Legală nr. 1402 din 29 noiembrie 2019;
16. Ordinul IGP privind aprobarea Procedurii operaționale standard privind
ambalarea, etichetarea şi păstrarea mijloacelor materiale de probă nr. 412 din
17.12.2020;
17. Regulamentul de prelevare a probelor biologice pentru cercetări complementare în
cadrul Centrului de Medicină Legală Anexă la Ordinul Centrului de Medicină
Legală nr. 1 din 11 ianuarie 2016;
18. Regulamentul secției Biologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală Anexa
nr. 1 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019;
19. Regulamentul secției Toxicologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală
Anexa nr. 2 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019;
10
Investigațiile toxicologice și biologice sunt reglementate prin cadrul normativ național prin acte
normative cu caracter general și special.
În acest capitol vom analiza actele normative cu caracter general și special care reglementează
ambele investigații (în continuare „investigații medicale”).
Legiuitorul reglementează investigațiile medicale, tangențial, începând din momentul (a)

colectării probelor biologice pentru supunerea investigații, (b) transportarea probelor biologice
către instituția medicală competentă, (c) investigarea materialului biologic și (d) eliberarea
rezultatului investigației.
În continuare vom analiza actele normative din perspectiva fiecărui punct menționat mai sus.
A. COLECTAREA MATERIALULUI BIOLOGIC
A.1 Analiza cadrului normativ general
Codul de procedură penală nr. 122-XV din 14.03.2003 este actul normativ care reglementează, în
mod general, colectarea probelor biologice.
Codul de procedură penală folosește diverse noțiuni generale pentru a identifica în calitate de
probe „materialul biologic”.
Conform art. 66 alin. (5) al Codului de procedură penală,
„Învinuitul sau, după caz, inculpatul este obligat:
3) să accepte, la cererea organului de urmărire penală, controlul medical, dactiloscopia, fotografierea,

să dea posibilitate să i se ia, în temeiul autorizaţiei judecătorului de instrucţie, mostre de sînge, de
eliminări ale corpului sau alte mostre biologice;
4) să fie supus, la cererea organului de urmărire penală sau a instanţei, expertizei judiciare;”
Art. 66 alin. (5) pct. 3) și 4) reglementează ridicarea de „mostre de sânge” sau alte „mostre biologice”
de la învinuit și inculpat.
Conform art. 118 alin. (4),
„Obiectele descoperite în timpul cercetării la faţa locului se examinează la locul efectuării acestei
acţiuni şi rezultatele examinării se consemnează în procesul-verbal al acţiunii respective. Dacă pentru
examinarea obiectelor şi documentelor se cere un timp mai îndelungat, precum şi în alte cazuri,
persoana care efectuează urmărirea penală le poate ridica pentru a le examina în sediul organului de
urmărire penală. Pentru aceasta, obiectele şi documentele se împachetează, se sigilează, pachetul
se semnează şi despre aceasta se face menţiune în procesul-verbal.”
Art. 118 alin. (4) al Codului de procedură penală reglementează modalitatea de ridicare de la fața
locului a „obiectelor” și „documentelor”.
„Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de
urmărire penală, al procurorului sau al instanţei de judecată, să înainteze instituţiei publice de
expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară o cerere privind efectuarea expertizei judiciare
pentru constatarea circumstanţelor care, în opinia lor, vor putea fi utilizate în apărarea intereselor
11
lor. În acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată este obligată să
remită instituţiei publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară materialele
necesare efectuării expertizei judiciare.”
„Reprezentantul organului de urmărire penală, cu participarea specialistului, dacă acesta este invitat,
desfăşoară acţiunile necesare şi colectează mostrele respective. Mostrele, cu excepţia documentelor,
se împachetează şi se sigilează, iar pachetele sigilate se semnează de persoana care efectuează
acţiunea respectivă. În cazurile necesare, colectarea mostrelor se face prin percheziţie sau ridicare ori
concomitent cu efectuarea acestora, precum şi a altor acţiuni de urmărire penală.”
La fel, în sensul aceleași reglementări, Codul de procedură penală în art. 142 alin. (2) face referire
la o altă noțiune „materiale necesare efectuării expertizei judiciare”.
În continuare, vom considera că, noțiunile de „mostre de sânge”, „mostre biologice”, „probe biologice”,
„obiecte”, „documente” și „materiale necesare efectuării expertizei judiciare”, în sensul procedural
penal, sunt folosite de legiuitor cu același sens, în cazul transmiterii pentru a fi supuse expertizei
judiciare toxicologice sau biologice.
Codul de procedură penală stabilește următoarele rigori pentru colectarea probelor, ca acestea să
fie pasibile de investigație medicală:
a. împachetarea;
b. sigilarea;
c. semnarea pachetului.
Rigorile menționate mai sus sunt reguli unice pentru organul de urmărire penală în colectarea
probelor.
Potrivit Codului Fiscal al RM nr.1163 din 24.04.1997,
„Sigiliu – produs electronic sau obiect alcătuit dintr-o placă de cauciuc, metal, lemn, hîrtie sau alte
materiale, fixată pe un suport, avînd gravată o emblemă, o inscripţie sau un alt semn distinctiv oficial,
ca dovadă a autenticităţii.
Sigilare – aplicarea sigiliului pe uşile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite
produse, colete, corespondenţă, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării,
identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.”
Conform art. 24 alin. (2) al Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr.
68 din 14.04.2016 (în continuare „Legea nr. 68/2016”),
„(2) La efectuarea expertizei judiciare este permisă prelevarea de mostre de la persoana examinată,
necesare pentru efectuarea cercetărilor. Mostrele sînt prelevate de către medic sau un alt specialist
în prezenţa lucrătorilor medicali din instituţia medicală respectivă. Obținerea mostrelor se
consemnează în raportul de expertiză judiciară.”
Legea nr. 68/2016 stabilește că, este competent în a preleva materialul biologic (mostrele) „medicul”
sau „specialist în prezența lucrătorului medical”.
Prelevarea materialului biologic este parte componentă a expertizei judiciare.
12
Conform art. 11 alin. (1) al Legii nr. 68/2016,
(1) Expertiza judiciară se efectuează de către expertul judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor
judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sînt experţi de specializarea
necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de incompatibilitate,
în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în specializarea
solicitată pentru efectuarea expertizei.
A.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice
Conform art. 19 al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul

de testare alcoolscopică şi examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei nr.
296 din 16.04.2009 (în continuare „Hotărârea Guvernului nr. 296/2009”),
„Medicul abilitat cu dreptul de efectuare a examinării medicale, trebuie să realizeze următoarele

acţiuni:
a) să solicite biletul de trimitere la examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii
ei;
b) să identifice persoana în baza actelor cu fotografie ce confirmă identitatea (buletinul de identitate,

legitimația, permisul de conducere etc.). Lipsa actelor de identitate nu temei pentru refuzul
examinării medicale;
c) să se informeze asupra scopului şi cauzelor care au generat necesitatea efectuării examinării

medicale;
d) să informeze persoana despre procedura examinării medicale;
e) să efectueze examinarea medicală cu aplicarea obligatorie a probelor de laborator(sînge şi/sau

urină) şi prin respectarea strictă a ordinii şi modului unic de efectuare a examinării medicale
pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;
f) să întocmească un proces-verbal în două exemplare în care va expune detaliat rezultatele

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei;
g) să comunice persoanei examinate rezultatul examinării medicale;
h) să explice persoanei examinate dreptul de a contesta, în caz de dezacord, rezultatul examinării

medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei.”
Hotărârea Guvernului nr. 296/2009 nu reglementează în mod expres procesul de recoltare a

materialului biologic. Recoltarea materialului biologic se încadrează în procedura de „examinarea
medicală cu aplicarea obligatorie a probelor de laborator (sânge şi/sau urină)”.
Hotărârea Guvernului nr. 296/2009 stabilește că este competent în a recolta materialul biologic
„medicul abilitat cu dreptul de efectuare a examinării medicale”.
Conform art. 3 pct. 3 al Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale cu privire la
recoltarea și analiza probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de droguri și de
alte substanțe psihotrope, de medicamente cu efecte similare acestora nr. 30 din 11.01.2019 (în
continuare „Ordinul MSMPS nr. 30/2019”),
„3. Persoanele responsabile de efectuarea examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și
naturii ei, precum și recoltarea probelor biologice, sunt medicul psihiatru/narcolog şi asistentul
medical din cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie și secţiilor consultative, precum şi
13
medicii de gardă abilitați, din cadrul departamentului/unității primiri urgenţe/secția de internare, a
instituțiilor medico-sanitare spitalicești, care se numesc prin ordinul conducătorului instituției.”
Ordinul MSMPS nr. 30/2019 stabilește că este competent în a recolta materialul biologic „medicul
psihiatru/narcolog şi asistentul medical din cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie și secţiilor
consultative” și „medicii de gardă abilitați, din cadrul departamentului/unității primiri urgenţe/secția de
internare, a instituțiilor medico-sanitare spitalicești”.
A.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice
Conform art. 5 al Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind aprobarea
Regulamentului cu privire la prestarea serviciilor medico-legale contra plată în cadrul Centrului
de Medicină Legală nr. 1402 din 29 noiembrie 2019 (în continuare „Ordinul MSMPS nr.
1402/2019”),
„Centrul acordă servicii în baza Cererii de prestare a serviciilor medico-legale (în continuare -
Cerere), conform anexei la prezentul Regulament, depuse de către solicitant sau a unui contract de
prestări servicii.”
Ordinul MSMPS nr. 1402/2019 este singurul act normativ identificat care reglementează
investigațiile biologice realizate în cadrul Centrului de Medicină Legală.
Ordinul MSMPS nr. 1402/2019 nu reglementează modalitatea de recoltare a materialului biologic.
Cu toate că nu există un act normativ centralizat pentru toate autoritățile și instituțiile implicate
în procedurile gestionare a materialului biologic care este supus expertizei sau cercetării în cadrul
laboratorului de biologie din cadrul CML, instituțiile implicate în procesul de colectare, ambalare,
sigilare, păstrare și transport al acestuia au aprobat proceduri prin acte normative subordonate
legii prin care sunt stabilite reguli de gestiune a materialului biologic.
Spre exemplu în temeiul Ordinelor IGP al MAI al RM privind aprobarea procedurii operaționale
Cercetarea la fața locului nr. 487 din 29.12.2016, Ordinul IGP privind aprobarea Procedurii
operaționale standard privind ambalarea, etichetarea şi păstrarea mijloacelor materiale de probă
nr. 412 din 17.12.2020 sunt descrise în mod detaliat procedurile de recoltare și manipulare a
materialului biologic.
Potrivit prevederilor respective manipularea materialului biologic este efectuată după cum
urmează:
14
1. Stare umedă/lichidă/fluidă - seringă sterilă (pipetă) ori prin transfer pe
tampoane din tifon sterile, uscate corespunzător şi apoi ambalate în plicuri care
să le asigure securitatea.
2. absorbit în sol, nisip s.a. împreună cu stratul superior al materialului absorbant
- în ambalaj din hârtie curat şi apoi se ambalează în recipiente din sticlă cu
capace închise ermetic.
3. Toate obiectele şi urmele umede care conțin material biologic care pot fi
păstrate în stare uscată, înainte de ambalare trebuie supuse uscării în depărtare
de la surse de căldură şi lumină/radiație solară directă, în incinte destinate
acestui scop, la temperatura ambiantă, folosind condițiile atmosferice sau surse
Ambalarea materialului de ventilație indirectă.
biologic 4. Materialul biologic trebuie să fie ambalat în funcție dacă este în stare fluidă sau
uscată în pachete, plicuri din hârtie curată/sterilă, cutii de carton, eprubete,
recipiente din sticlă.
5. Fiecare obiect care conține urme de material biologic trebuie să fie ambalat
individual în ambalaje separate, ambalaj de protecție a urmei, ambalaj pe care
se aplică inscripții explicative şi sigiliul. s.a.
Sigilarea este efectuată astfel încât deschiderea neautorizată a ambalajului să fie

detectabilă (ambalajul să nu poată fi deschis fără a deteriora sigiliul).
Păstrarea urmelor biologice uscate – se păstrează la temperatura camerei, fără a fi

supuse luminii solare directe; țesuturile biologice, care nu pot fi uscate – se
Sigilarea și Păstrarea păstrează la o temperatură cuprinsă între 16– 20oC.
materialului biologic
•Etichetarea ambalajului în care se află materialul biologic (proba) prin atașarea

(lipirea) unui ecuson cu informații sau înscrierea informațiilor respective direct
pe ambalaj asigură evidența gestiunii materialului biologic de la recoltare până
la prezentare pentru investigații de laborator cu condiția includerii informațiilor
complete.
•Pentru materialul biologic despre care se cunoaște sau presupune că este infectat
Lanțului de custodie a va fi însoțit de inscripția „PERICOL BIOLOGIC/CHIMIC” – în cazul ambalării
probei substanțelor periculoase (sânge infectat cu HIV sau cu Hepatită, mercurului,
etc.).
Concluzii:
1. Codul de procedură penală nu reglementează în detaliu modul de împachetare, sigilare

a materialului biologic.
2. Lipsește o reglementarea centralizată privind cerințele unice privind materiale utilizate
la ambalarea probelor care conțin material biologic prezentate către Centrul de Medicină
Legală pe cale externă. (investigația biologică)
3. Noțiunea de sigiliu în sistemul legislativ național poate fi interpretată în sensul CF al RM

însă în cazul sigilării probelor care conțin material biologic în anumite situații ar apărea
dificultatea identificării și aplicării unui „obiect alcătuit dintr-o placă de cauciuc, metal, lemn,
15
hîrtie sau alte materiale, fixată pe un suport, avînd gravată o emblemă, o inscripţie sau un alt
semn distinctiv oficial, ca dovadă a autenticităţii” în calitate de sigiliu pe ambalajul probei.
Acest fapt ar putea compromite proba din considerentul neîndeplinirii condițiilor
prevăzute la art. 118 din CPP al RM.
4. Lipsește reglementarea privind lanțul custodiei probei, iar acest fapt lasă la discreția
organului competent de colectarea probei să decidă instituirea unor reguli de identificare
și somare a persoanelor implicate în gestionarea probei de la recoltare până la investigare.
Recomandări:
2. Modificarea actelor normative în vigoare în sensul completării acestora cu prevederi ce

țin de asigurarea lanțului custodiei probei care conține material biologic destinate
B. TRANSPORTAREA PROBELOR BIOLOGICE CĂTRE INSTITUȚIA MEDICALĂ

COMPETENTĂ
B.1 Analiza cadrului normativ general
„Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de
lor.
În acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată este obligată să
remită instituţiei publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară materialele
necesare efectuării expertizei judiciare.
Raportul de expertiză judiciară întocmit la cererea părţilor se prezintă de către parte organului de
urmărire penală, procurorului sau instanţei de judecată, se anexează la materialele cauzei penale şi
urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe.
În cazul în care, reieşind din concluziile formulate de experţi în rapoartele de expertiză anterioare, se
constată inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părţi, iar efectuarea unei
alte expertize va condiţiona tergiversarea procesului penal, organul de urmărire penală, procurorul
sau instanţa de judecată respinge cererea părţilor.”
Conform art. 160,
„(1) La păstrarea corpurilor delicte şi a altor obiecte, la transmiterea lor pentru efectuarea expertizei
judiciare sau a constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale, precum şi la transmiterea cauzei altui
organ de urmărire penală sau altei instanţe judecătoreşti trebuie să fie luate măsuri pentru a preveni
pierderea, deteriorarea, alterarea, atingerea între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor
obiecte.
(2) În cazul transmiterii cauzei, în documentul de însoţire, în anexele la el şi în informaţia anexată

la rechizitoriu se indică toate corpurile delicte şi alte obiecte care au fost anexate la dosar şi pe care
îl însoţesc, precum şi locul lor de păstrare dacă ele nu sînt anexate la dosar.
16
(3) La transmiterea cauzei în care figurează corpuri delicte, organul care primeşte cauza verifică
prezenţa obiectelor anexate la dosar în conformitate cu datele menţionate în documentul de însoţire
a cauzei. Despre rezultatele acestei verificări se face menţiune în documentul de însoţire.”
CPP stabilește că, organul de urmărire penală în procesul transmiterii probelor, trebuie să prevină
deteriorarea acestora, fără a reglementa modalitatea de prevenire și sancțiunea pentru
deteriorare.
Conform art. 16 alin. (1) al Legii nr. 68/2016,
„(1) La recepţionarea actului de dispunere a expertizei judiciare, conducătorul instituţiei publice de

expertiză judiciară îl transmite, pentru efectuarea cercetărilor solicitate, expertului judiciar sau
comisiei de experţi judiciari nominalizaţi în conţinutul acestuia.”
Legea nr. 68/2016 reglementează acțiunile persoanei care a recepționat actul de dispunere a
expertizei și materialele anexate, fără a reglementa statutul persoanei care a predat actul și
materialele.
B.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice
Conform art. 25 al Regulamentului secției Toxicologie medico-legală a Centrului de Medicină

Legală Anexa nr. 2 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019 (în continuare
„Regulamentul Anexa nr. 2”),
„Obiectele prezentate în laborator de către organele de drept, instanţele de judecată, persoanele

fizice şi juridice (în continuare Calea externă) sunt recepţionate în Biroul de primire a probelor,
sub controlul şefului de secţie, de către felcerul-laborant superior contra semnătură, care verifică
actul de dispunere a expertizei (ordonanţa, încheierea, solicitarea, buletinul de trimitere a probelor
biologice) şi ambalajul containerelor prezentate (fără a interveni în conţinutul acestora) în vederea
verificării corespunderii întrebărilor formulate competenței secției, corespunderii obiectelor indicate
în actul de dispunere cu cele fizic prezentate, corectitudinii ambalării obiectelor de cercetare și
integrității ambalajului, eventualei necesități de achitare pentru cercetare.”
B.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice
Conform art. 25 al Regulamentului secției Biologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală

Anexa nr. 1 la Ordinul Centrului de Medicină Legală nr. 45 din 16.07.2019 (în continuare
„Regulamentul Anexa nr. 1”),
„Obiectele prezentate în laborator de către organele de drept, instanţele de judecată, persoanele

fizice şi juridice (în continuare Calea externă) sunt recepţionate în Biroul de primire a probelor,
sub controlul şefului de secţie, de către felcerul-laborant superior contra semnătură, care verifică
actul de dispunere a expertizei (ordonanţa, încheierea, solicitarea, buletinul de trimitere a probelor
biologice) şi ambalajul containerelor prezentate (fără a interveni în conţinutul acestora) în vederea
verificării corespunderii întrebărilor formulate competenței secției, corespunderii obiectelor indicate
în actul de dispunere cu cele fizic prezentate, corectitudinii ambalării obiectelor de cercetare și
integrității ambalajului, eventualei necesități de achitare pentru cercetare.”
În temeiul Ordinului IGP privind aprobarea Procedurii operaționale standard privind ambalarea,
etichetarea şi păstrarea mijloacelor materiale de probă nr. 412 din 17.12.2020, Sângele lichid,
urmele de spermă şi secreții vaginale, probele biologice din depozitul subunghiular, țesuturile
biologice moi în formă lichită/umedă se transportă la laborator cu menținerea temperaturii de
conservare, folosind lăzi frigorifice şi gheață, după caz.
17
Concluzii:
1. Lipsește reglementarea privind modalitatea de transportarea a materialelor recoltate de

la organul de urmărire penală, IMSP care a recoltat și păstrat materialul biologic către
2. Lipsește o reglementarea centralizată, cum ar fi o Hotărâre de Guvern sau un ordin

ministerial privind cerințele unice de transportare a probelor care conțin material biologic
către Centrul de Medicină Legală pe cale externă, privind modalitatea de prevenire,
pierdere, deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al
altor obiecte care conțin material biologic.
3. Lipsește reglementarea privind mecanismul de sancționare a persoanei vinovate în

altor obiecte.
4. Lipsește un sistem unic de evidență a probelor, care ar permite etichetarea acestora prin
atribuirea unui cod unic care ar permite verificarea custodiei probei.
Recomandări:

urmărire penală, IMSP care păstrează proba ce conține material biologic către instituția
medicală abilitată (investigația toxicologică).

5. Reglementarea cerințelor unice de transportare a probelor care conțin material biologic

altor obiecte care conțin material biologic.


deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor obiecte.
C. INVESTIGAREA MATERIALULUI BIOLOGIC
C.1 Analiza cadrului normativ general
Conform art. 140 al Codului de procedură penală,
„(2) Constatarea tehnico-ştiinţifică se efectuează asupra materialelor şi informaţiei puse la

dispoziţie sau indicate de către organul de urmărire penală, procuror, organul de constatare sau
instanţa de judecată. Persoanei căreia îi revine sarcina efectuării constatării nu i se pot delega şi nici
aceasta nu-şi poate însuşi atribuţii de organ de urmărire penală, procuror, organ de constatare sau
de organ de control.
(3) Dacă specialistul căruia îi revine sarcina efectuării lucrării consideră că materialele puse la
dispoziţie ori informaţia indicată sînt insuficiente, el comunică aceasta organului de urmărire penală,
procurorului, organului de constatare sau instanţei în vederea completării lor.
18
(4) În cazul în care este necesară o examinare corporală asupra învinuitului ori părţii vătămate pentru
a constata pe corpul acestora existenţa urmelor infracţiunii, organul de urmărire penală, procurorul,
organul de constatare dispun efectuarea unei constatări medico-legale şi cer organului medico-legal,
căruia îi revine competenţa potrivit legii, să efectueze această constatare.”
Conform art. 142 alin. (2),
„(2) Părţile, din iniţiativă proprie şi pe cont propriu, sînt în drept, prin intermediul organului de
lor.
În acest caz, organul de urmărire penală, procurorul sau instanţa de judecată este obligată să remită
instituţiei publice de expertiză judiciară/biroului de expertiză judiciară materialele necesare
efectuării expertizei judiciare.
Raportul de expertiză judiciară întocmit la cererea părţilor se prezintă de către parte organului de
urmărire penală, procurorului sau instanţei de judecată, se anexează la materialele cauzei penale şi
urmează a fi apreciat în coroborare cu alte probe.
În cazul în care, reieşind din concluziile formulate de experţi în rapoartele de expertiză anterioare, se
constată inoportunitatea dispunerii expertizei judiciare solicitate de către părţi, iar efectuarea unei
alte expertize va condiţiona tergiversarea procesului penal, organul de urmărire penală, procurorul
sau instanţa de judecată respinge cererea părţilor.”
Conform art. 11 al Legii nr. 68/2016,
„(1) Expertiza judiciară se efectuează de către expertul judiciar înscris în Registrul de stat al
experţilor judiciari. În cazul în care în Registrul de stat al experţilor judiciari nu sînt experţi de
specializarea necesară sau în cazul în care nu poate fi numit un alt expert judiciar din motive de
incompatibilitate, în calitate de expert judiciar poate fi recunoscută ad-hoc o persoană competentă în
specializarea solicitată pentru efectuarea expertizei.
(2) Expertiza judiciară se efectuează în temeiul actului de dispunere a expertizei judiciare, emis în
conformitate cu prevederile legislaţiei de procedură.”
Legea nr. 68/2016 reglementează statutul persoanei investite cu dreptul de a realiza expertiza
judiciară – expertul judiciar înscris în Registrul de stat al experţilor judiciari sau în anumite
circumstanțe o persoană recunoscută în calitate de expert ad-hoc.
Legea nr. 68/2016 stabilește subiectul investit cu dreptul de a solicita efectuarea expertizei
judiciare: părțile prin intermediul organului de urmărire penală, organul de urmărire penală,
procurorul și instanța de judecată.
Conform art. 6 pct. 1) al Hotărârii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului Centrului de

Medicină Legală nr. 58 din 04.02.2010 (în continuare „Hotărârea Guvernului nr. 58/2010”),
„Centrul exercită următoarele atribuţii:
1) efectuarea constatărilor/expertizelor medico-legale, conform actelor normative învigoare;”
Conform art. 12,
„Centrul efectuează următoarele forme de constatări şi expertize medico-legale:
1) privind cadavrele, părţile de cadavre;
2) privind persoanele, în baza documentelor medicale, materialelor cauzelor penale, civile şi de altă
natură pentru constatarea:
19
a) gravităţii vătămării corporale;
b) stării de sănătate, simulării, disimulării, agravării, a bolilor artificiale şi a automutilării;
c) stărilor sexuale contestabile şi în cazul agresiunilor cu caracter sexual;
d) stării de ebrietate alcoolică şi narcotică;
e) identităţii, vîrstei persoanei;
f) volumului incapacităţii generale şi profesionale de muncă;
3) biologice;
4) pentru stabilirea filiaţiei;
5) toxico-narcologice;
6) medico-criminalistice, inclusiv traseologice şi de stabilire a identităţii după oseminte;
7) histopatologice;
8) alte forme de cercetare medico-legală, în conformitate cu legislaţia în vigoare.”
Hotărârea Guvernului nr. 58/2010 investește Centrul de Medicină Legală cu dreptul de a efectua
expertiză judiciară, inclusiv, în domeniul, stabilirii stării de ebrietate alcoolică și narcotică, toxico-
narcologică și biologică.
Conform art. 14 al Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale privind aprobarea
Regulamentului de Organizare și Funcționare al Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul
Republican de Narcologie nr. 553 din 02.05.2018 (în continuare „Ordinul MSMPS nr. 553/2018”),
„Pentru realizarea scopului și obiectivelor menționate instituția este mandatată cu următoarele

atribuții funcționale:
1) prestarea serviciilor medicale de calitate în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală în

conformitate cu contractele încheiate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină și cu actele
normative în vigoare;
2) prestarea serviciilor medicale în cadrul asigurărilor medicale facultative în conformitate cu

clauzele contractuale și prevederile legale;
3) prestarea de servicii medicale contra plată, în baza actelor normative în vigoare;
4) procurarea echipamentului, medicamentelor și a consumabililor necesare pentru prestarea

serviciilor medicale, precum și altor bunuri necesare pentru activitatea sa, cu respectarea
procedurilor legale de achiziții și a prezentului Regulament;
5) darea în locațiune a bunurilor și încăperilor, trecerea la cheltuieli a mijloacelor fixe și vânzarea

mijloacelor fixe neutilate în activitatea IMSP Dispensarul Republican de Narcologie se efectuează
exclusiv cu acordul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale;
6) implementarea tehnologiilor performante orientate spre asigurarea securității pacientului și a

calității serviciilor medicale (utilizarea standardelor, ghidurilor de tratament și a protocoalelor clinice
aprobate, etc.);
7) colectarea datelor, crearea și gestionarea eficientă a bazelor de date privind serviciile medicale
prestate și prezentarea în modul și termenul stabilit a rapoartelor și informațiilor despre activitatea
IMSP Dispensarul Republican de Narcologie;
8) monitorizarea indicatorilor principali de sănătate și prezentarea rapoartelor statistice medicale

instituțiilor abilitate în modul și termenele stabilite;
20
9) încheierea contratelor cu persoane terțe, cu prestator de servicii aferente activității de bază
(spălătorii, alimentație, rețea de comunicații, de canalizare, etc.);
10) conlucrarea cu alți prestatori de servicii medicale, asigurarea integrității și continuității

tratamentului, respectarea principiului de etapizare a asistenței medicale;
11) organizarea și participarea la conferințe tematice în domeniile de activitate;
12) crearea condițiilor pentru autoinstruirea personalului, organizarea educației medicale continue a
lucrătorilor medic-sanitari și farmaceutici în instituțiile abilitate și contribuirea la dezvoltarea
profesională a angajaților;
13) solicitarea informațiilor de la alte instituții medicale, referitor la starea sănătății pacientului,
extrase din fișa medicală, rezultatelor de laborator și a investigațiilor efectuate în procesul acordării
asistenței medicale;
14) efectuarea altor activități permise de legislația în vigoare.”
Ordinul MSMPS nr. 553/2018 nu reglementează în mod expres investirea Dispensarului

Republican de Narcologie cu dreptul de a efectua expertiză judiciară în domeniul, stabilirii stării
de ebrietate alcoolică și narcotică, toxico-narcologică și biologică.
C.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice
Conform art. 172 al Legii privind controlul și prevenirea consumului abuziv de alcool, consumului
ilicit de droguri și de alte substanțe psihotrope nr. 713-XV din 6.12.2001 (în continuare „Legea nr.
713/2001”),
„Expertiza narcologică legală în acţiunile civile şi penale se efectuează în temeiul ordonanţei

organelor de drept şi în modul prevăzut de legislaţie în cadrul Instituţiei Medico-Sanitare Publice
Dispensarul Republican de Narcologie.”
Conform art. 2 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009,
„examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei (examinarea medicală) –

complex de acţiuni şi procedee cu caracter medical, stabilite prin actele normative ale Ministerului
Sănătăţii ce au drept scop determinarea şi evaluarea stării de ebrietate a persoanei examinate;
analiză de laborator – investigaţie de laborator ce are drept scop determinarea în probele biologice a
concentraţiei alcoolului, prezenţei drogurilor şi/sau altor substanţe ce provoacă ebrietate.”
Conform art. 9,
„Testarea alcoolscopică se efectuează de către persoanele abilitate în acest scop (angajaţii

Inspectoratului Naţional de Securitate Publică al Inspectoratului General al Poliţiei, lucrătorii
medicali, inspectorii "Controlului treziei" şi alţii), instruite în modul stabilit şi curespectarea regulilor
şi normativelor sanitaro-epidemiologice în vigoare în conformitate cu instrucţiunile aprobate în acest
sens.”
Conform art. 15,
„Examinarea medicală este efectuată în instituţiile medico-sanitare publice abilitate în acest scop de
Ministerul Sănătăţii:
a) în municipiul Chişinău – în regim non-stop de către specialiştii instituţiei medico-sanitare publice

Dispensarul Republican de Narcologie;
b) în instituţiile medico-sanitare publice spitaliceşti municipale/raionale abilitate – în orele de lucru

de către medicul psihiatru-narcolog din cadrul secţiei consultative, în lipsa lui şi în afara orelor de
lucru – de către medicul de gardă din secţia de internare (departamentulde urgenţă).”
21
Examinării medicale se supun următoarele categorii de persoane:
1) persoanele la care în urma testării alcoolscopice s-a constatat o concentraţie de alcool în aerul
expirat, corespunzătoare stării de ebrietate cu grad avansat de alcoolemie;
2) persoanele bănuite de comiterea infracţiunilor sub influenţa alcoolului, drogurilor şi altor
substanţe ce provoacă ebrietate, la decizia lucrătorului organului de drept;
3) conducătorii de vehicule şi alţi participanţi la trafic, care au fost implicaţi într-un accident rutier
soldat cu traumatizarea sau decesul persoanelor;
4) persoanele bănuite de consum de alcool, consum de droguri şi de alte substanţe ce provoacă
ebrietate, care încalcă ordinea publică şi/sau care manifestă comportament agresiv şi violent, care
refuză testarea alcoolscopică.
5) persoanele care nu sînt de acord cu rezultatul testării alcoolscopice sau contestă rezultatul
acesteia. Angajatul INSP al IGP va însoți persoana la cea mai apropiată instituţie medicală abilitată,
dar nu mai tîrziu de 2 ore după testarea alcoolscopică.
6) persoanele ce se adresează de sine stătător.
Recoltarea probelor biologice pentru determinarea concentraţiei alcoolului în sînge şi a prezenţei

substanţelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sînge şi/sau urină
este obligatorie în cazul în care:
1) în urma examinării medicale se stabileşte stare de ebrietate;
2) cînd există divergenţe între rezultatul testării alcoolscopice şi concluzia examinării medicale;
3) persoana testată alcoolscopic, nu este de acord cu procedura testării, funcţionarea aparatului de
testare, rezultatul testării, și îl contestă, prin examinarea medicală cu recoltarea obligatorie a probelor
biologice;
Conform art. 15 al Ordinului MSMPS nr. 30/2019,
„Instituțiile medico-sanitare se obligă să respecte cerințele unice pentru ambalarea probelor

biologice, care prevăd în mod obligatoriu să:
1) se închidă ermetic pentru a se evita scurgerea materialului biologic;
2) se eticheteze, cu indicarea numelui şi prenumelui persoanei examinate (conform actelor de

identitate), data şi ora recoltării probelor biologice;
3) fie însoţite de biletul de trimitere al medicului, care a dispus recoltarea materialului biologic
respectiv şi care urmează a fi trimis în laborator pentru examinare;
4) se ambaleze, în cazul transportării în altă instituție, într-un plic de tip ISO C5 cu sigilare siliconică,
densitatea hîrtiei – nu mai puțin de 100 g/m2, cu sigilarea, în mod obligatoriu, în prezenţa persoanei
examinate;
5) se aplice pe plic, imediat după recoltare, sigiliul medicului care a supravegheat recoltarea.”
C.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice
Conform cap. IV al Regulamentului Anexa nr. 1,
„12. Secția execută și cercetări la solicitarea experților medico-legali din secțiile teritoriale ale
Centrului în baza buletinelor de trimitere a materialului biologic în laborator.
13. Expertizele se efectuează de către experţi judiciari medico-legali cu specializare în domeniul de

competență al secției în conformitate cu metodicile tip de efectuare a expertizei judiciare în vigoare
și alte proceduri (proceduri operaționale, ghiduri, regulamente etc.) aprobate.
14. Experții judiciari medico-legali sunt responsabili pentru respectarea principiilor și procedurilor
de efectuare a cercetărilor, corectitudinea rezultatelor investigațiilor, conținutul rapoartelor medico-
22
legale, păstrarea documentelor și a obiectelor prezentate pentru cercetare în procesul investigării
acestora.
15. Expertizele medico-legale se efectuează în termenele indicate de ordonatorul expertizei sau

stabilite de directorul Centrului ori șeful secției. Expertizele și alte cercetări medico-legale în cauzele
penale în care sunt bănuiţi, învinuiţi, inculpaţi arestaţi preventiv, precum şi minori, se face de urgenţă
şi în mod preferenţial.
22. Rapoartele medico-legale se întocmesc în conformitate cu prevederile Codului de procedură

penală, Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, Instrucțiunii privind
elaborarea rapoartelor medico-legale și psihiatrico-legale în vigoare.
23. Raportul medico-legal se prezintă șefului de secție, care verifică corectitudinea întocmirii
raportului, respectarea metodicii tip de efectuare a expertizei judiciare și procedurilor de lucru,
veridicitatea rezultatelor cercetărilor. Dacă raportul medico-legal întrunește toate cerințele actelor
normative șeful secției confirmă acest fapt prin aplicarea ștampilei secției. În caz contrar, raportul
medico-legal este restituit expertului pentru înlăturarea neajunsurilor.
24. Copiile de pe rapoartele medico-legale se eliberează centralizat de către juristconsult, autentificate

cu ștampila secției juridice.”
Concluzii:
1. Art. 172 al Legii nr. 713/2001 face referire exclusiv la atribuțiile Instituției Medico-Sanitare
Publice Dispensarul Republican de Necrologie de a efectua expertiza necrologică nu și la
atribuțiile Centrului de Medicină Legală, acest fapt crea o situație de exclusivitate pentru
prima instituție la efectuarea expertizelor respective.
2. Conform art. 12, pct. 2), lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 58/2010, Centrul de Medicină
Legală are dreptul să efectueze expertize medico-legale pentru constatarea, inclusiv, a
stării de ebrietate alcoolică și narcotică.
3. Nu este reglementată procedura privind lanțul custodiei materialului biologic destinat

investigațiilor toxilogice. Astfel este imposibil la examinarea probei daca a fost respectate
termenele de 2 ore pentru a însoți persoana care nu este de acord cu rezultatul testării
alcooscopice la IMSP pentru prelevarea materialului biologic, termenului de 30 min pentru
prelevarea materialului biologic de la prezentarea în cadrul IMSP a persoanei supuse
testării, cauzele imposibilității transmiterii imediate a probei sau în termen de 3 zile.
La întrebările adresate IMSP-urilor responsabile de recoltarea materialului biologic acestea

au prezentat răspunsuri diferite privind evidența respectării termenului respectiv.
23
Întrebarea nr. 6: La înregistrarea probei care conține material biologic
uman este indicat timpul testării alcoolscopice de către angajatul
Inspectoratului Național de securitate Publică și sunt efectuate
mențiuni dacă a fost respectată perioada de 2 ore?
DA - 15 NU - 4 Respondenții au indicat mențiunile înscrise în Registru - 5
4. Nu este reglementată sancțiunea pentru nerespectarea termenului de 2 ore de prezentare

la instituția medicală.
Recomandări:
1. Reglementarea în mod clar și univoc a competențelor instituțiilor medicale în efectuarea

investigațiilor toxicologice și biologice.
2. Reglementarea în mod clar și univoc a statutului persoanei împuternicite în efectuarea


investigațiilor toxilogice.
4. Reglementarea modalității de monitorizare a termenului dintre testarea alcoolscopică

efectuată de către angajații INSP al IGP și ulterior de personalul medical al instituției
medicale competente.
D. ELIBERAREA REZULTATULUI INVESTIGAȚIEI
D.1 Analiza cadrului normativ general
Conform art. 141 al Codului de procedură penală,
„(1) Rezultatele constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale se consemnează într-un raport.
(11) Organul de urmărire penală, procurorul, organul de constatare sau instanţa de judecată
informează părţile că au dreptul să ia cunoştinţă de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică sau
medico-legală, întocmind un proces-verbal în cazul exercitării acestui drept.
(2) Dacă se constată că raportul tehnico-ştiinţific ori medico-legal nu este complet sau concluziile
acestuia nu sînt exacte, se dispune efectuarea unei expertize judiciare.”
24
D.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice
Conform art. 21 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009,
În cazul în care în urma examinării medicale se stabileşte stare de ebrietate, recoltarea probelor
biologice pentru determinarea concentraţiei alcoolului în sînge şi a prezenţei substanţelor stupefiante
sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sînge şi/sau urină este obligatorie.
Conform art. 22,
Determinarea concentraţiei alcoolului în sînge şi a prezenţei drogurilor, a altor substanţe psihotrope

sau a medicamentelor cu efecte similare acestora în sînge şi/sau urină este obligatorie şi în cazul cînd
există divergenţe între rezultatul testării alcoolscopice şi concluzia examinării medicale.
Conform art. 28,
Concluzia examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei se comunică

persoanei examinate, după care aceasta semnează procesul-verbal.
Hotărârea Guvernului 296/2009 stabilește că Dispensarul Republican de Narcologie, în calitate de

instituție medicală abilitată cu dreptul de a efectua investigații, eliberează Concluzia examinării
medicale.
D.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice
Conform cap. IV al Regulamentului Anexa nr. 1,
22. Rapoartele medico-legale se întocmesc în conformitate cu prevederile Codului de procedură

penală, Legii cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar, Instrucțiunii privind
elaborarea rapoartelor medico-legale și psihiatrico-legale în vigoare.
23. Raportul medico-legal se prezintă șefului de secție, care verifică corectitudinea întocmirii
raportului, respectarea metodicii tip de efectuare a expertizei judiciare și procedurilor de lucru,
veridicitatea rezultatelor cercetărilor. Dacă raportul medico-legal întrunește toate cerințele actelor
normative șeful secției confirmă acest fapt prin aplicarea ștampilei secției. În caz contrar, raportul
medico-legal este restituit expertului pentru înlăturarea neajunsurilor.
24. Copiile de pe rapoartele medico-legale se eliberează centralizat de către juristconsult, autentificate

cu ștampila secției juridice.”
Concluzii:
1. Hotărârea Guvernului nr. 296/2009 stabilește că, Dispensarul Republican de Narcologie

efectuează testare alcoolscopică (art. 9) și examinări medicale (art. 15).
2. Conform art. 28 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009, Dispensarul Republican de

Narcologie eliberează Concluzia examinării medicale.
3. Dispensarul Republican de Narcologie nu emite raport de expertiză dar concluzie a

examinării medicale.
4. Dispensarul Republican de Narcologie efectuează examinări medicale, care se finalizează

prin concluzia examinării medicale (art. 28 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009).
5. În cazul în care prin concluzia examinării medicale se determină starea de ebrietate sau
testarea alcoolscopică contravine primei, medicul abilitat va efectua determinarea
concentrației alcoolului în sânge (art. 22 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009).
25
6. Determinarea concentrației alcoolului în sânge nu poate fi efectuată în cadrul
Dispensarului Republican de Narcologie prin raport de expertiză, din următoarele
considerente:
5. Lipsește subiectul investit cu acest drept – expertul judiciar;
6. Lipsește actul de dispunere a expertizei judiciare;
7. Actul eliberat de către Dispensar este numit „concluzia examinării medicale pentru
stabilirea stării de ebrietate.”
Recomandări:
1. Reglementarea în mod clar și univoc a competențelor instituțiilor medicale în efectuarea


26
VI. ANALIZA CELOR MAI BUNE PRACTICI INTERNAȚIONALE
În acest subcapitol sunt supuse examinării procedurile de recoltare și sunt descrise cantitățile de
material biologic recoltat, modul de ambalare, păstrare, transportare, păstrarea și custodia
probelor biologice conform legislației din unele țări din regiune și UE. Informația detaliată este
descrisă în Tabelul nr. 1 care este parte componentă a prezentului Raport.
Menționăm că în sistemele analizate procedura de recoltare și analiză a probelor biologice este

reglementată în unele țări prin legi în alte prin acte normative subordonate legii.
6.1. ROMÂNIA
În România, recoltarea și analiză a probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei consumului

de droguri și alte substanțe psihotrope, de medicamente cu efecte similare acestora (în continuare
investigații) poate fi efectuată în cadrul oricărei unități de asistență medicală autorizate sau în
cadrul instituțiilor medico-legale.8
Procedura:
Recoltarea probelor biologice este efectuată de către personalul medical care are aviz valabil de
liberă practică, în prezența/cu controlul polițistului. Pentru determinarea alcoolemiei sunt
recoltate două probe de sânge dintre care prima este obligatorie, iar a doua probă este recoltată
doar dacă după testarea cu un mijloc tehnic certificat rezultatul indică prezența alcoolului în aerul
expirat sau la cererea persoanei în cauză.
Cantitatea substanțelor recoltate pentru determinarea alcoolemiei este de 2 probe de sânge

recoltate la un interval de 1 h, în cantitate de 10 ml fiecare. Pentru determinarea substanțelor
stupefiante se recoltează o probă de sânge și o probă de urină în cantitate de cel puțin 20 ml.
Ambalarea probelor biologice recoltate este efectuată în containerele trusei standard care este
securizată cumulativ cu banderola autocolantă și sigiliul de unică folosință. Există două tipuri de
truse standard destinate probelor pentru determinarea alcoolemiei și pentru determinarea
consumului substanțelor stupefiante.
Păstrarea probelor biologice este efectuată doar în trusa standard care trebuie menținută în
frigider la o temperatură de până la 4°C până la efectuarea transportului către laboratorul de
toxicologie al instituției medico-legale. După efectuarea determinărilor toxicologice, probele
biologice rămase vor fi păstrate în cadrul instituției medico-legale, pe o perioadă de 6 luni de zile,
la congelator, la o temperatură maximă de -18°C.
Transportarea trusei standard va fi efectuată de către polițistul rutier sau, după caz, va fi reținută
la instituția medico-legală (nu mai mult de 7 zile) în vederea înaintării către laboratorul de
toxicologie unde se va efectua analiza probelor biologice.
Custodia materialului biologic este asigurată prin înscrierile efectuate pe capacul cutiei trusei
standard de către personalul medical care a efectuat recoltarea.
8 NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2013 privind recoltarea, depozitarea şi transportul probelor biologice în
vederea probaţiunii judiciare prin stabilirea alcoolemiei sau a prezenţei în organism a substanţelor sau produselor
stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora în cazul persoanelor implicate în evenimente sau împrejurări
în legătură cu traficul rutier
27
6.2. SPANIA
În Spania, analiza probelor biologice este efectuată de către Institutul Național de Toxicologie și
Științe Criminale (INTCF) de pe lângă Ministerul Justiției. 9
Procedura:
Recoltarea probelor biologice pentru analize toxicologice este efectuată de către organizațiile
solicitante: autorități judiciare/ guvernamentale, procurori, medici legiști. Pentru determinarea
alcoolului în sânge extracția se va efectua cu o seringă de unică folosință, iar la dezinfecția pielii
nu se va folosi alcool sau alți dezinfectanți.
Cantitatea substanțelor recoltate pentru determinarea alcoolemiei este de 2 probe de sânge

recoltate în două tuburi a câte 5 ml fiecare. Cel puțin unul dintre tuburi va coține fluorură de
sodiu (conservant) și oxalat de potasiu (anticoagulant). Tuburile trebuie să fie fără urme de apă
și, pe cât este posibil, umplute până la limita maximă.
Ambalarea probelor biologice este efectuată într-un ambalaj cu triplă securitate. Capacul
tuburilor este fixat cu bandă adezivă. Pe ambalajul primar este aplicată o etichetă ce permite
identificarea fără echivoc a persoanelor, cazurilor, înregistrărilor clinice etc. Ambalajul secundar
are menirea de a proteja ambalajul primar împotriva scurgerilor. Pe ambalajul exterior va fi
plasată o etichetă ce conține simbolul materialului biologic, originea și destinația probei, fără a fi
înscrise alte detalii privind proba biologică.
Păstrarea probelor biologice este efectuată la o temperatură între 2-8 ºC până la efectuarea
transportului către INTCF. Dacă expedierea urmează să fie întârziată cu mai mult de 24-48 de
ore, proba este congelată la -70 °C.
Transferul probelor biologice trebuie efectuat imediat către INTCF. Livrarea se realizează în stare
frigorifică, iar temperatura de păstrare este menținută pe toată durata transportării. Agenții
frigorifici sunt plasați în afara ambalajelor secundare, iar ambalajul secundar este fixat cu bare
astfel încât, în cazul în care agentul frigorific se topește, proba biologică rămâne intactă.
Custodia materialului biologic este asigurată prin înscrierile efectuate pe un Formular unde sunt
indicate toate persoanele implicate în lanțul de custodie (persoana care expediază pachetul
transportatorului, transportatorul, persoana din cadrul INTCF ce recepționează pachetul).
6.3. FRANȚA
În Franța, analiza probelor biologice pentru stabilirea consumului de substanțe stupefiante se

realizează de către un medic sau farmacist care profesează într-un laborator de criminalistică, un
biolog medical dintr-un laborator de biologie medicală sau un expert în toxicologie înscris pe una
dintre listele experților juridici. 10
Recoltarea probelor biologice se efectuează din salivă, cu ajutorul unui colector plasat în cavitatea
bucală, chiar de către conducătorul auto. La discreția șoferului se poate preleva și o probă de
9 ORDINUL JUS/1291/2010 din 13 mai 2010, pentru aprobarea regulilor de pregătire și depunere a probelor spre analiză
de către Institutul Național de Toxicologie și Științe Legale.
10 ORDINUL din 13 decembrie 2016 prin care se stabilesc procedurile de screening pentru substanțele care indică
consumul de stupefiante, precum și analizele și examinările prevăzute de Codul Rutier și se abrogă Ordinul din 5
septembrie 2001 modificat de stabilire a procedurilor de screening pentru substanțele care indică consumul. de
stupefiante, precum și analizele și examinările prevăzute de codul rutier
28
sânge. Recoltarea probelor de sânge se realizează de către un medic, un student la medicină
autorizat să profeseze ca înlocuitor sau de către un biolog. Sângele este colectat prin puncție
venoasă. În ambele cazuri, recoltarea probelor se face în prezența/cu controlul ofițerului/
agentului de poliție judiciară.
Cantitatea probelor recoltate pentru determinarea substanțelor stupefiante este de 1 probă de

salivă recoltată cu ajutorul unui colector aflat în trusa specială pusă la dispoziție de către ofițerul/
agentul de poliție judiciară. În cazul solicitării de către conducătorul auto a unei probe de sânge
pentru un examen tehnic sau un raport de expertiză se recoltează 1 probă de sânge într-un tub
de colectare sub vid de 10 ml cu heparină de litiu și etichetă. În cazul examenului clinic se
colectează suplimentar încă un tub de sânge. Tubul este agitat în vortex pentru a preveni
coagularea lui.
Ambalarea probelor biologice recoltate este efectuată în recipientele trusei speciale care este
securizată cu sigiliu.
Păstrarea probelor biologice pentru determinarea substanțelor stupefiante se efectuează la -20°C

timp de cel puțin un an.
6.4. ITALIA
În Italia, recoltarea probelor biologice pentru stabilirea alcoolemiei, consumului de substanțe

stupefiante și psihotrope se efectuează de către laboratoarele de toxicologie criminalistică.11
Procedura:
Recoltarea probelor biologice este efectuată de către personalul de laborator cu pregătire specifică
în domeniul toxicologico-analitic și criminalistic. Pentru determinarea alcoolemiei, consumului
de substanțe stupefiante și psihotrope este recoltată o probă și o contraprobă.
Cantitatea probei și contraprobei de urină recoltată este de 10 ml/ fiecare. În cazul recoltării
probei de sânge pentru determinarea alcoolemiei se colectează 3 ml/ fiecare, iar pentru
determinarea substanțelor stupefiante și psihotrope 5 ml/ fiecare. Dacă este colectată salivă atunci
cantitatea este de 1 ml pentru fiecare probă.
Păstrarea probelor biologice este asigurată la o temperatură de + 2 / + 8 ° C în cazul efectuării

testelor analitice într-o perioadă de timp relativ scurtă (de exemplu, câteva zile). În timp ce dacă
analizele se efectuează într-o perioadă mai îndelungată (luni/ani) acestea trebuie păstrate la - 18
/ -22°C.
Păstrarea contraprobelor este asigurată timp de cel puțin un an de la data emiterii raportului,
daca legislația specifică nu prevede altfel.
6.5. UCRAINA
În Ucraina, recoltarea probelor biologice din sânge pentru determinarea alcoolemiei poate fi
efectuată de către de către un ofițer de poliție la locul opririi vehiculului folosind mijloace tehnice
11 Ghid pentru determinarea substanțelor narcotice și psihotrope în baza probelor biologice în scopuri toxicologic-legale
și medico-legale
29
speciale aprobate pentru utilizare de către Ministerul Sănătății. 12
Recoltarea probelor biologice pentru determinarea substanțelor stupefiante și psihotrope este

efectuată în cadrul instituțiilor medicale care dețin certificate de conformitate pentru efectuarea
testelor de laborator în vederea determinării alcoolului, drogurilor sau altor noxe în organism.
Examinarea se poate efectua și în unități mobile (autoturisme) special echipate aparținând
instituțiilor medicale și care îndeplinesc cerințele de conformitate.
Procedura:
Recoltarea probelor biologice este realizată din salivă, urină sau spălături de la suprafața buzelor,
pielea feței și a mâinilor. Sângele poate fi utilizat pentru prelevarea probelor biologice în cazul în
care este imposibil de recoltat probe din celelalte materiale biologice. Dacă recoltarea are loc în
cadrul unei instituții medicale, atunci aceasta este realizată de către un medic care a urmat un
program special de pregătire. În absența medicului, în localitățile rurale, recoltarea poate fi
realizată de un paramedic sau o moașă.
Cantitatea substanțelor recoltate pentru determinarea alcoolului, drogurilor sau altor noxe este
realizată în două recipiente. Conținutul unui recipient este folosit pentru cercetarea primară.
Păstrarea probelor biologice este asigurată de către instituția medicală. Conținutul celui de-al
doilea recipient este păstrat timp de 90 de zile.
Din analiza practicii internaționale cele mai bune experiențe oferă sistemele care au implementat
truse standard pentru recoltarea/prelevarea/ colectarea probelor care conțin material biologic și
au implementat sisteme centralizate de evidență a probelor.
IMSP-urile din RM responsabili de prelevarea materialului biolog la întrebările adresate în

chestionarul pentru stabilirea modului de implementare a ordinului nr. 30 din 11.01.2019 au
apreciat că standardizarea truselor medicale pentru recoltarea materialului biolog în scopul
testării toxicologice ar influența pozitiv activitatea acestora.
12ORDINUL nr. 1452/735 din 11.09.2015 Cu privire la aprobarea Instrucțiunilor privind procedura de depistare a semnelor
de alcool, droguri sau alte intoxicații sau de a fi sub influența unor droguri care reduc atenția și viteza de reacție la
conducătorii de vehicule
30
Întrebarea nr. 17: Considerați că dotarea instituțiilor medicale cu
Kituri (truse standard care ar include toate recipientele, materialele și
ustensilele necesare recoltării materialului biologic) ar influența
pozitiv activitatea lucrătorilor medicali în
DA - 18 NU - 1
31
VII. ANALIZA PRACTICII JUDICIARE
În cadrul acestui subpunct au fost analizate hotărâri judecătorești în care se fac mențiuni cu
privire la probele biologice administrate pe parcursul procesului de judecată în Republica
Moldova. În continuare vom descrie și analiza practica judiciară națională în funcție de
infracțiunea/contravenția comisă. În tabelul nr. 2, din Anexa nr. 2 la acest Raport, este
descrisă practica judiciară relevantă.
A. Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică
Am identificat 8 cauze în care au fost comise infracțiunile prevăzute la art. 264 și 2641 din
Codul Penal.
În toate cauzele analizate, inculpații au fost supuși testării cu alcotesterul „Drager” la locul
comiterii infracțiunii.
În cauza Zabolotnîi Ivan13 inculpatul a fost escortat la Spitalul mun. Bălți unde au fost
prelevate probe biologice de sânge pentru examinarea toxicologică, după testarea cu
alcotesterul „Drager”. În urma examinării toxicologice a fost întocmit raportul de expertiză
judiciară în care s-a stabilit că în sângele prelevat s-a depistat alcool etilic.
În cauza Munteanu Gheorghe14 în privința contravenientului a fost întocmit procesul-verbal

al examinării medicale de constatare a faptului consumării alcoolului, stării de ebrietate și
naturii acesteia, la care a fost anexat alcotestul „Drager 6810”. Acest proces-verbal a fost
semnat de către un medic din IMSP SR Căușeni.
În procesul-verbal al examinării medicale nu a fost indicată specializarea medicului și nici

certificatul de competență din care să rezulte că este instruit și autorizat pentru exploatarea
corectă a alcotestului „Drager 6810”. De asemenea, nu a fost anexată nici copia buletinului
de verificare metrologică a alcotestului „Drager 6810”.
Din aceste motive, instanța de judecată a constatat că fapta contravențională lipsește și

procesul contravențional a fost încetat.
În majoritatea cauzelor în calitate de pedeapsă este aplicată munca neremunerată în folosul

comunității. În cauza Cebotari Oleg15, inculpatului pe lângă munca neremunerată în folosul
comunității i-a fost anulat și dreptul de a conduce mijloace de transport. Iar în cauza Batog
Anton16, inculpatului i-a fost stabilită doar amenda în mărime de 600 de unități
convenționale, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.
B. VIOLUL
Am identificat două cauze în care au fost administrate probe biologice. Astfel, în ambele
cazuri în calitate de probe au fost administrate rapoarte de expertiză judiciară în cadru cărora
13 https://cab.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/39c06e1b-865c-4544-8c93-471913c63947
14 https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/c0c0ad76-9ec7-4b69-92ff-3ea5e9b7574a
15 http://jurisprudenta.csj.md/search_col_penal.php?id=21006
32
au fost examinate fragmente din tampon cu conținutul vaginal al părții vătămate, în care se
conține sânge și spermă.
Rapoartele de expertiză nu stabilesc exact proveniența spermei și doar menționează faptul

că ar putea proveni la oricare bărbat dintr-o anumită grupă sangvină.
Astfel, în cauza Băetrău Valerii17 prin raportul de expertiză judiciară s-a stabilit că materialul
biologic prelevat de la partea vătămată nu aparține inculpatului. Dar în același timp s-a
stabilit că pe parcursul examinării cauzei probele biologice au fost distruse, din acest motiv
în raportul de expertiză sunt concluzii contradictorii.
În ambele cazuri examinate, rapoartele de expertiză au fost apreciate prin prisma celorlalte
probe administrate și în nici un caz de sine stătător.
C. OMORUL INTENȚIONAT
În baza art. 145 al Codului Penal am analizat un caz relevant pentru studiul dat. Astfel, în
cauza Zaricicovii Dmitrii18 una dintre probele administrate pe parcursul procesului de
judecată a fost raportul de expertiză medico-legală a cadavrului. Acest raport a avut la bază
un raport de expertiză medico-legală efectuat de către un medic legist care activează în
cadrul în cadrul ГУ „РБ СМЭ Бендерское отделение” din regiunea Transnistreană. Medicul
legist autorizat în Republica Moldova nu a examinat cadavrul și nici nu a avut acces la acesta.
Acest raport de expertiză a stat la baza calificării infracțiunii în baza art. 145 alin. (2) lit. j) al
Codului Penal adică săvârșirea omorului cu deosebită cruzime.
Instanța de judecată a apreciat faptul că raportul de expertiză medico-legală a cadavrului

administrat în cadrul procesului penal a fost cel întocmit de către Centrul de Medicină Legală
a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova iar legea nu stabilește careva restricții privind
imposibilitatea stabilirii morții inclusiv prin alte modalități.
I. PRACTICA JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ
A. România
Am analizat 5 hotărâri din practica judiciară a României, unde au fost examinate infracțiunile
de conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe și incestul.
În cauza Florin L.19 în care a fost săvârșită infracțiunea de conducere sub influența alcoolului,
șoferul a fost testat cu etilotestul iar ulterior i-au fost prelevate probe biologice. Astfel, după
efectuarea testului cu etilotestul, aparatul a indicat o concentrație a alcoolului în aerul expirat
de 0,06% iar șoferul a fost sancționat cu o amendă de 1.305 RON și suspendarea dreptului de
a conduce timp de 90 de zile. Șoferul a argumentat că etilotestul a indicat prezența alcoolului
în aerul expirat din motiv că acesta și-a șters gura de sânge după accidentul rutier. Ulterior,
17 http://jurisprudenta.csj.md/search_plen_penal.php?id=1748
19 https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/i-a-iesit-alcoolemia-pozitiva-dupa-ce-s-a-sters-cu-servetele-umede-la-gura--
324935.html
33
șoferului i s-au prelevat probe biologice iar expertiza a stabilit lipsa totală a alcoolului în
sânge.
Astfel, instanța de judecată a decis exonerarea șoferului de amendă și de suspendarea

dreptului de a conduce timp de 90 de zile.
În cauza penală nr. 341/13 martie 2018, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul
nr. 6360/118/201620, inculpatului i-au fost prelevate probe biologice care au demonstrat faptul
că inculpatul a consumat droguri (cannabis) în urmă cu aproximativ una sau două
săptămâni. În urma audierii medicului primar în calitate de martor, s-a stabilit faptul că
efectele drogului dispar în decurs de 24-26 de ore după consum. Respectiv, din motiv că
inculpatul nu a consumat recent droguri și nu i-a fost afectată capacitatea de a conduce
autovehiculul, acesta a fost achitat. În cauza nr. 365/RC/202021 inculpatul a fost testat cu un
aparat marca x – drug test – care a ieșit pozitiv la poziția 35 – cocaină, iar ulterior i-au fost
prelevate probe biologice de sânge și de urină a căror analiză toxicologică a evidențiat
prezența substanței benzoilecgonină, metabolit al cocainei - 226 ng/ml în sânge și, respectiv,
12605 ng/ml în urină.
În acest caz, în pofida faptului că în sângele inculpatului a fost depistată substanța

benzoilecgonină, acesta nu era sub influența substanței menționate, fapt confirmat prin
procesul-verbal de control medical emis de Spitalul Județean Arad. Înalta Curte de Casație
și Justiție nu a reținut acest argument și a stabilit în privința inculpatului pedeapsa de 1 an
și 6 luni de închisoare.
În cauza BB și AA22, inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de incest.

Anterior procesului de judecată a fost efectuat un raport de expertiză medico-legală prin care
a fost efectuat examenul ADN și a fost stabilită legătura de rudenie între BB și AA. Ulterior,
în cursul cercetării judecătorești a fost efectuată o expertiză genetică care la fel a confirmat
că BB este tatăl biologic al AA cu probabilitatea de paternitate de 99,999%. Aceste două
rapoarte de expertiză medico-legală a stat la baza condamnării inculpaților.
Modul de colectare a probelor, inclusiv a celor biologice influențează în mod direct

eventualele hotărâri ale instanțelor de judecată. Pentru a evita compromiterea probelor
urmează a fi implementa un sistem național unic de evidență a probelor, iar instituțiile
abilitate în colectarea prelevarea acestora ar trebui să dispună de truse, materiale
standardizate. Spre exemplu IMPS-urile participante la chestionarul efectuat în cadrul
prezentului raport au oferit răspunsuri diferite cu privire la sursa acestor materiale, iar acest
fapt presupune utilizarea ambalajelor de tip diferit, care de multe ori nu corespunde cu cel
prevăzut în actul normativ.
20 https://www.juridice.ro/734119/aspecte-privind-stabilirea-conditiilor-de-tipicitate-ale-infractiunii-de-conducere-a-
unui-vehicul-sub-influenta-substantelor-psihoactive.html#_ftn11
21 https://www.scj.ro/1093/Detalii-
jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=170849
22 http://www.rolii.ro/hotarari/6185f0dbe49009d41900004b
34
Întrebarea nr. 13: Cine asigură instituția medicală cu
ambalaj primar (plic de tip ISO C5, sigiliu siliconic, cu
densitatea hârtiei – nu mai puțin de 100g/m2) descrise la
pct. 15.4 din Ordinul nr. 30 aprobat la 11.01.2019 de către
MS?
Instituția - 11
INSP - 2
Instituția nu dispune de ambalaj primar - 4
Terțe persoane - 2
35
VIII. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În prezentul Raport am identificat că legislația RM și cadrul normativ subordonat legii urmează

fi îmbunătățit pentru a stabili reguli clare și certe privind custodia materialului biologic care ale
calitate de probă și este destinat investigațiilor în cadrul laboratoarelor de toxicologie și biologie
din cadrul CML.
Lipsa cadrului normativ duce la aplicarea standardelor duble situațiilor identice. Din aceasta
cauză IMSP-urile de exemplu tratează în mod diferit actul care ar presupune asigurarea lanțului
custodiei probei după cum reiese din răspunsurile oferite de către acestea.
Întrebarea nr. 15: Probele ce conțin material biologic

destinate investigațiilor sus numite au o fișa de evidență a
materialului biologic (act de predare primire sau fișă de
însoțire) în care ar fi descrise lanțul posesie (lanțul de
custodie a probei)?
Fișă de evidență - 9 Registru - 2 Act de primire-predare - 3

Bilet de trimitere - 2 Proces-verbal - 2
La efectuarea Prezentului Raport am constatat:
1. Codul de procedură penală nu reglementează în detaliu modul de împachetare, sigilare

a materialului biologic.
2. Lipsește o reglementarea centralizată privind cerințele unice privind materiale utilizate
la ambalarea probelor care conțin material biologic prezentate către Centrul de Medicină
Legală pe cale externă. (investigația biologică);
3. Noțiunea de sigiliu în sistemul legislativ național poate fi interpretată în sensul CF al
RM însă în cazul sigilării probelor care conțin material biologic în anumite situații ar apărea
dificultatea identificării și aplicării unui „obiect alcătuit dintr-o placă de cauciuc, metal, lemn,
hîrtie sau alte materiale, fixată pe un suport, avînd gravată o emblemă, o inscripţie sau un alt semn
distinctiv oficial, ca dovadă a autenticităţii” în calitate de sigiliu pe ambalajul probei. Acest fap
tar putea compromite proba din considerentul neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art.
118 din CPP al RM.
36
4. Lipsește reglementarea privind lanțul custodiei probei, iar acest fapt lasă la discreția
organului competent de colectarea probei să decidă instituirea unor reguli de identificare
și somare a persoanelor implicate în gestionarea probei de la recoltare până la investigare.
5. Nu este clar dacă, Legea nr. 68/2016, Ordinul MSMPS nr. 30/2019, și Hotărârea
Guvernului nr. 296/2009 echivalează noțiunile de „medicul abilitat cu dreptul de efectuare a
examinării medicale”, „medicul”, „specialist în prezența lucrătorului medical”, medicul
psihiatru/narcolog şi asistentul medical din cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie și
secţiilor consultative” și „medicii de gardă abilitați, din cadrul departamentului/unității primiri
urgenţe/secția de internare, a instituțiilor medico-sanitare spitalicești” cu noțiunea de „expert
judiciar”, în calitate de persoană investită cu dreptul de a recolta materialul biologic.
6. Lipsește reglementarea privind modalitatea de transportarea a materialelor recoltate de
la organul de urmărire penală, IMSP care a recoltat și păstrat materialul biologic către
7. Lipsește o reglementarea centralizată, cum ar fi o Hotărâre de Guvern sau un ordin
ministerial privind cerințele unice de transportare a probelor care conțin material biologic
pierdere, deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor
obiecte care conțin material biologic.
8. Lipsește reglementarea privind mecanismul de sancționare a persoanei vinovate în
pierdere, deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor
obiecte.
9. Lipsește un sistem unic de evidență a probelor, care ar permite etichetarea acestora prin
atribuirea unui cod unic care ar permite verificarea custodiei probei.
10. Hotărârea Guvernului nr. 296/2009 stabilește că, Dispensarul Republican de Narcologie
efectuează testare alcoolscopică (art. 9) și examinări medicale (art. 15)
11. Conform art. 28 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009, Dispensarul Republican de
Narcologie eliberează Concluzia examinării medicale.
12. Dispensarul Republican de Narcologie nu emite raport de expertiză dar concluzie a
examinării medicale.
13. Dispensarul Republican de Narcologie efectuează examinări medicale, care se
finalizează prin concluzia examinării medicale (art. 28 al Hotărârii Guvernului nr.
296/2009).
14. În cazul în care prin concluzia examinării medicale se determină starea de ebrietate sau
testarea alcoolscopică contravine primei, medicul abilitat va efectua determinarea
concentrației alcoolului în sânge (art. 22 al Hotărârii Guvernului nr. 296/2009).
15. Determinarea concentrației alcoolului în sânge nu poate fi efectuată în cadrul
Dispensarului Republican de Narcologie prin raport de expertiză, din următoarele
considerente:
- Lipsește subiectul investit cu acest drept – expertul judiciar;
- Lipsește actul de dispunere a expertizei judiciare;
- Actul eliberat de către Dispensar este numit „concluzia examinării medicale pentru
stabilirea stării de ebrietate.”
În urma constatărilor menționate mai sus se impun următoarele recomandări:
37
14. Modificarea actelor normative în vigoare în sensul completării acestora cu prevederi
ce țin de asigurarea lanțului custodiei probei care conține material biologic destinate
15. Modificarea prevederilor art. 172 al Legii nr. 713/2001 face referire exclusiv la
atribuțiile Instituției Medico-Sanitare Publice Dispensarul Republican de Necrologie
de a efectua expertiza necrologică nu și la atribuțiile Centrului de Medicină Legală,
acest fapt crea o situație de exclusivitate pentru prima instituție la efectuarea
expertizelor respective.
investigațiilor toxicologice. Pentru a proba respectarea termenului de 2 ore pentru a
însoți persoana care nu este de acord cu rezultatul testării alcooscopice la IMSP
pentru prelevarea materialului biologic, termenului de 30 min pentru prelevarea
materialului biologic de la prezentarea în cadrul IMSP a persoanei supuse testării,
cauzele imposibilității transmiterii imediate a probei sau în termen de 3 zile. Și
pentru a identifica persoanele responsabile de gestiunea materialului bilogic.
urmărire penală, IMSP care păstrează proba ce conține material biologic către
19. Reglementarea cerințelor unice de transportare a probelor care conțin material
biologic către Centrul de Medicină Legală pe cale externă, privind modalitatea de
prevenire, pierdere, deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor
delicte ori al altor obiecte care conțin material biologic.
deteriorare, alterare, atingere între ele sau amestecul corpurilor delicte ori al altor
obiecte.
IX. ANEXE
Anexa nr. 1
Tabel nr. 1, cele mai bune practici internaționale
Anexa 2
Tabelul nr. 2, Analiza practicii judiciare
38
Anexa nr. 3 Răspunsurile IMSP -urilor responsabile de recoltarea materialului biologic în scopul
testării toxicologice sistematizate în diagrame.
Anexa nr. 4
Tabel nr. 3, Prevederile legale naționale
39

Raport de Evaluare Trasabilitatea Probelor Biologice BSP - Undp 18 10 2998877

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Evaluare Trasabilitatea Probelor Biologice BSP - Undp 18 10 2998877

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectul PNUD

Consolidarea eficienței și accesului la justiție în Moldova

Activitatea 1.4.5 Raport de evaluare a procedurilor de colectare, ambalare, păstrare,

Elaborat de: Inna Soțchi

Prezentul raport a fost elaborat în cadrul proiectului ”Consolidarea eficienței și accesului la

I. ABREVIERI UTILIZATE ....................................................................................................................................... 3

A2J Proiectul PNUD „Consolidarea eficienței și accesului la justiție

În perioada 2019-2022 PNUD implementează proiectul „Consolidarea eficienței și accesului la

Actele normative de bază, ce reglementează custodia materialului biologic destinat investigațiilor

4228 - material cadaveric 330 - Expertize biologice la

Obiectivul nr. 2 va fi executat prin determinarea:

Obiectivul nr. 3 presupune să constatăm:

Subiecți implicați în Subiecții asupra

- Angajații INSP al IP;

În procedura de evaluare a cadrului normativ au fost aplicate metodele de evaluare recomandate

Cercetarea este secționată în următoarele etape:

Cadrul normativ național reglementează investigațiile toxicologice și biologice prin acte

În continuare vom prezenta actele normative, consultate în prezenta analiză:

1. Codul de procedură penală nr. 122 din 14.03.2003;

Legiuitorul reglementează investigațiile medicale, tangențial, începând din momentul (a)

A. COLECTAREA MATERIALULUI BIOLOGIC

A.1 Analiza cadrului normativ general

Conform art. 66 alin. (5) al Codului de procedură penală,

„Învinuitul sau, după caz, inculpatul este obligat:

3) să accepte, la cererea organului de urmărire penală, controlul medical, dactiloscopia, fotografierea,

Conform art. 118 alin. (4),

Conform art. 142 alin. (2) al Codului de procedură penală,

Conform art. 142 alin. (2) al Codului de procedură penală,

Potrivit Codului Fiscal al RM nr.1163 din 24.04.1997,

Prelevarea materialului biologic este parte componentă a expertizei judiciare.

A.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice

Conform art. 19 al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul

„Medicul abilitat cu dreptul de efectuare a examinării medicale, trebuie să realizeze următoarele

b) să identifice persoana în baza actelor cu fotografie ce confirmă identitatea (buletinul de identitate,

c) să se informeze asupra scopului şi cauzelor care au generat necesitatea efectuării examinării

d) să informeze persoana despre procedura examinării medicale;

e) să efectueze examinarea medicală cu aplicarea obligatorie a probelor de laborator(sînge şi/sau

f) să întocmească un proces-verbal în două exemplare în care va expune detaliat rezultatele

g) să comunice persoanei examinate rezultatul examinării medicale;

h) să explice persoanei examinate dreptul de a contesta, în caz de dezacord, rezultatul examinării

Hotărârea Guvernului nr. 296/2009 nu reglementează în mod expres procesul de recoltare a

A.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice

Ordinul MSMPS nr. 1402/2019 nu reglementează modalitatea de recoltare a materialului biologic.

Sigilarea este efectuată astfel încât deschiderea neautorizată a ambalajului să fie

Păstrarea urmelor biologice uscate – se păstrează la temperatura camerei, fără a fi

•Etichetarea ambalajului în care se află materialul biologic (proba) prin atașarea

1. Codul de procedură penală nu reglementează în detaliu modul de împachetare, sigilare

3. Noțiunea de sigiliu în sistemul legislativ național poate fi interpretată în sensul CF al RM

1. Uniformizarea noțiunilor utilizate în diferite acte normative.

2. Modificarea actelor normative în vigoare în sensul completării acestora cu prevederi ce

B. TRANSPORTAREA PROBELOR BIOLOGICE CĂTRE INSTITUȚIA MEDICALĂ

B.1 Analiza cadrului normativ general

Conform art. 142 alin. (2) al Codului de procedură penală,

Conform art. 160,

(2) În cazul transmiterii cauzei, în documentul de însoţire, în anexele la el şi în informaţia anexată

Conform art. 16 alin. (1) al Legii nr. 68/2016,

„(1) La recepţionarea actului de dispunere a expertizei judiciare, conducătorul instituţiei publice de

B.2 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor toxicologice

Conform art. 25 al Regulamentului secției Toxicologie medico-legală a Centrului de Medicină

„Obiectele prezentate în laborator de către organele de drept, instanţele de judecată, persoanele

B.3 Analiza cadrului normativ special aplicabil investigațiilor biologice

Conform art. 25 al Regulamentului secției Biologie medico-legală a Centrului de Medicină Legală

„Obiectele prezentate în laborator de către organele de drept, instanţele de judecată, persoanele