Candva a fost si el un taran simplu, care depanusa porumb pe domeniile unui lord vestit si crud.

Atat
putea sa faca de vreme ce era costeliv si orb si la muncile campului sau la caratul sacilor de ovaz pentru
cai nu se putea lega. Cat ar fi vrut el sa il priveasca pe lord in ochii aia pe care el si-I imagina mari si nergi,
plini de ura, pentru ca sa si-I imagina el pe lord atunci cand acestuia ii fierbea sangele vazand ca oamenii
nu mai indura greutatea sacilor sau cad lati dupa o zi de munca, gafaind mai sa isi dea duhul. De asta va
platesc ma? Striga lordul agitand biciul gros deasupra capului si apoi sfichiunindu-le spatele bietilor
oameni cu miscari largi de imblanzitor de lei. Cat ar fi dat el sa plece de aici pe picioarele lui