Sunteți pe pagina 1din 173

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

EUSEBIU TIHAN

EMIL STR Ă INU

DINAMICI SOCIALE

LA ÎNCEPUT DE MILENIU

  • -- PP UU NN CC TT EE DD EE VV EE DD EE RR EE --

EDITURA

I.E.S.P.U.- FOCUS

BUCURE Ş TI,

2002

2

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

©2002

EUSEBIU TIHAN , M.Sc.; EMIL STR Ă INU , M.Sc.; DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

EDITURA INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIAL Ă Ş I

PROTEC Ţ IE

UMAN Ă - FOCUS

BUCURE Ş TI, 2002 Coperta: MONICA HODOR

I. Toate drepturile apar ţ in editurii EDITURA INSTITUTUL DE ECOLOGIE SOCIAL Ă Ş I PROTEC Ţ IE UMAN Ă - FOCUS

II. Traducerea, prelucrarea ş i adapatarea textelor:

Psihosociolog EUSEBIU TIHAN , Jurist EMIL STR Ă INU ,

ISBN 973 – 85886 – 2 – 6

3

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

“R ă zboiul se poate desf ăş ura în multe moduri diferite. Cele mai grave îns ă , se întâmpl ă îndeob ş te atunci când câte o putere crede c ă - ş i poate atinge obiectivele fie f ă r ă r ă zboi, fie numai printr-un r ă zboi limitat, care poate fi câ ş tigat cu u ş urin ţă ş i, prin urmare, calculeaz ă gre ş it. În consecin ţă , elaborarea unei politici de securitate, rotunde ş i coerente, pune accentul atât pe o ţ elul rece, cât ş i pe psihologie”.

Margaret Thatcher

“O concep ţ ie etic ă în rela ţ iile interna ţ ionale, atât de necesar ă pentru întreaga omenire, nu poate ap ă rea atât timp cât nu este inspirat ă de la nivel na ţ ional ş i, în final, de la nivelul individual.

Dezvoltarea unei asemenea concep ţ ii va necesita mai mult ă cercetare ş i dialog pentru a fi propus ă o re ţ et ă de coexisten ţă consistent ă , armonioas ă ş i dinamic ă , o re ţ et ă comun ă care s ă poat ă fi adaptat ă istoriei, culturii ş i valorilor diferitelor popoare.[…]

În pragul noului secol, omenirea pare prins ă într-o stare de incertitudine gen fin-de siècle , dar sfâr ş itul de mileniu XX aduce o ş i mai adânc ă tulburare, datorit ă sentimentului general de schimbare rapid ă ş i a nesiguran ţ ei care-l înso ţ esc.[…] Avem convingerea c ă ne afl ă m în etapa de început a form ă rii unui nou tip de societate mondial ă , care va fi tot atât de diferit ă de cea de azi pe cât a fost cea n ă scut ă de Revolu ţ ia Industrial ă fa ţă de societatea îndelungatei perioade agrare anterioare.”

Alexander King, Bertrand Schneider

4

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

CUPRINS

COALI Ţ II PENTRU SCHIMBARE

......................................

9

CONFLICTELE ETNICE –UN FLAGEL AL SECOLULUI

XXI

........................................................................................

15

F Ă R Ă NOI LINII DE DEMARCA Ţ IE ÎN EUROPA

25

EDIFICAREA EUROPEI Ş I PROTEC Ţ IA MINORIT ĂŢ ILOR:CAZUL ISTRO-ROMÂNILOR

.........

31

O RECOMANDARE PENTRU PROTEC Ţ IA

MAJORIT ĂŢ II

.....................................................................

37

R Ă ZBOAIELE LOCALE ÎN ETAPA ACTUAL Ă

41

( CARACTER , CONTINUT , CLASIFICARE ) ......................

41

CONTROLUL DEZORDINII.NOILE OP Ţ IUNI STRATEGICE

49

OBSESIA BALCANI

59

JIHAD VS. MC WORLD

71

M C W ORLD SAU GLOBALIZAREA POLITICILOR

73

5

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

J IHAD SAU L IBANIZAREA LUMII

.

................................

81

UCRAINA CARPATIC Ă ....................................................

85

UCRAINA DE VEST

............................................................

89

UNGARIA: AP Ă RAREA Ş I SECURITATEA NA Ţ IONAL Ă

O TRANZI Ţ IE DIFICIL Ă

...................................................

95

P ROBLEME PRIVIND MINORIT ĂŢ ILE

96

N OTIUNEA DE SECURITATE S - A SCHIMBAT

98

N EINTELESI , PROST PLATITI SI SLAB ECHIPATI

99

O PTIUNI LIMITATE U NGARIA SI NATO: CONTINUITATE SAU SCHIMBARI ?

101

........................................................................................

103

RUSIA Ş I VIOLAREA DREPTURILOR POPOARELOR

 

107

RUSIA Ş I VECINII EI APROPIA Ţ I ÎNTRE TRECUT Ş I VIITOR

113

MOLDOVA DUP Ă INDEPENDEN ŢĂ ..............................

129

VERSIUNE UNILATERAL Ă ............................................

153

ROMÂNIA, VERI Ş OAR Ă

ÎNDEP Ă RTAT Ă .....................

157

P OSTCOMUNISMUL

158

6

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

L ITIGIILE CU VECINII

161

A NCORAREA

IN E UROPA

165

“UITA Ţ I DE SERBIA Ş I CROA Ţ IA. ROMÂNIA Ş I BULGARIA VOR FI DOI FACTORI CRITICI ÎN

VIITORUL BALCANILOR ! ”

167

C EL MAI MARE COSMAR AL R OMANIEI

168

BIBLIOGRAFIE

171

7

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

8

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Europa încotro? COALI Ţ II PENTRU SCHIMBARE 1)

Î N URM Ă CU UN AN (1998, n.n), când criza din Asia d ă dea o lovitur ă multora dintre economiile

din regiune care ob ţ inuser ă rezultate în domeniul dinamicii cre ş terii ş i reducerii s ă r ă ciei pe parcursul a 30 de ani, am simţ it c ă era necesar pentru comunitatea interna ţ ional ă s ă fac ă mai mult pentru a proteja ţă rile s ă race în perioada de criz ă ş i s ă adopte o viziune mai complex ă asupra dezvolt ă rii: o viziune care dep ăş e ş te simpla adoptare de solu ţ ii financiare pentru ie ş irea din criz ă ş i în acela ş i timp ţ ine cont de priorit ăţ ile sociale ş i institu ţ ionale care contribuie la s ă n ă tatea ş i bun ă starea oamenilor în timp ce ace ş tia construiesc bazele legale ale reglement ă rilor ş i administr ă rii economiilor de pia ţă moderne. 12 luni mai târziu, este tentant s ă crezi c ă , în sfâr ş it, criza din Asia a fost dep ăş it ă ş i s ă amâni reformele necesare unei refaceri

1) NIETSCHMANN BERNARD, în Utne Reader, Nov-Dec. 1988

9

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

solide ş i de durat ă . Este tentant s ă vorbe ş ti despre un

drum u ş or,

de

ş i

pentru

milioanele

de

s ă raci

ş i de

ş omeri nu se z ă re ş te nici un liman la orizont. Adev ă rul

este

c ă ,

ast ă zi,

 

când

ne

afl ă m în

pragul

câteva

unui nou

mileniu, trebuie

s ă

ne

punem

întreb ă ri

fundamentale.

 

Vom profita oare de acest moment pentru a privi c ă tre o lume mai bun ă ?

Vom începe oare s ă privim propriile noastre eforturi nu prin prisma prosperit ăţ ii celor pu ţ ini, ci a nevoilor celor mul ţ i?

Aceast ă lume milenar ă în care ne afl ă m este locul în care în ultimii 40 de ani speran ţ a de via ţă a crescut mai mult decât pe parcursul a 4000 de ani, unde revolu ţ ia în comunica ţ ii promite accesul universal la cunoa ş tere ş i unde cultura democra ţ iei a creat oportunit ăţ i pentru mul ţ i. Dar dac ă privim mai atent, observ ă m altceva. Veniturile pe cap de locuitor vor stagna sau vor sc ă dea, în acest an, în toate regiunile, cu excep ţ ia Chinei, mai mult cu 100 de milioane de oameni tr ă iesc în s ă r ă cie fa ţă de acum zece ani. Privim la mediul înconjură tor ş i vedem c ă 1,5 miliarde de oameni înc ă nu au acces la surse curate de ap ă ş i, 2,4 milioane de copii mor în fiecare an din cauza bolilor luate din ap ă , 1,8 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza polu ă rii din aer.

Aceste cifre, exprimate în milioane ş i miliarde, pot fi cople ş itoare. Colegii mei ş i cu mine am hot ă rât c ă , pentru a ne putea schi ţ a propria direc ţ ie în raport cu viitorul B ă ncii Mondiale trebuie s ă ş tim mai multe

10

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

despre clien ţ ii no ş tri ca persoane individuale. A ş a c ă , anul trecut am lansat un studiu intitulat, “ Vocile s ă racilor ş i am stat de vorb ă cu 60.000 de b ă rba ţ i ş i femei din 60 de ţă ri despre speran ţ ele ş i aspira ţ iile lor ş i despre realit ăţ i.

Întreba ţ i care ar fi lucrul cel mai important care le-ar putea schimba via ţ a, ace ş tia au dat r ă spunsuri diferite. O b ă trân ă din Africa a spus, “O via ţă mai bun ă pentru mine înseamn ă s ă n ă tate, pace ş i iubire, f ă r ă foame” . Un tân ă r din Orientul Mijlociu: ”Nimeni nu poate s ă vorbeasc ă despre problemele noastre. Cine ne reprezint ă pe noi? Nimeni”. O femeie din America Latin ă : “Nu ş tiu în cine s ă am încredere, în poli ţ ie sau în criminali. Siguran ţ a noastr ă public ă suntem noi în ş ine. Muncim ş i ne ascundem în cas ă ”. O mam ă din Asia de Sud: ”Când copilul îmi cere ceva de mâncare, îi spun pân ă adoarme de foame c ă , fierbe orezul, ş i asta pentru c ă nu avem orez” .

Acestea sunt voci puternice, vocile demnit ăţ ii. Ace ş ti oameni reprezint ă valori, nu obiecte de caritate. Dac ă li se ofer ă speran ţ e ş i oportunit ăţ i, ei î ş i pot construi singuri viitorul. Ei vorbesc despre siguran ţă , o via ţă mai bun ă pentru copiii lor, pace ş i lipsa de teamă . Trebuie s ă auzim aceste aspira ţ ii, care nu difer ă de ale noastre. Pe mă sur ă ce înaint ă m, trebuie s ă reflect ă m asupra a ceea ce ne-a înv ăţ at trecutul despre dezvoltare. Am înv ăţ at c ă dezvoltarea este posibil ă , dar nu inevitabil ă . Cre ş terea este esen ţ ial ă , dar nu suficient ă pentru a asigura reducerea s ă r ă ciei.

11

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

De asemenea, în ultimile 18 luni am înv ăţ at ş i altceva:

cauzele crizelor financiare ş i ale s ă r ă ciei sunt acelea ş i. Ţă rile pot avea o politic ă fiscal ă ş i monetar ă s ă n ă toas ă , dar dac ă nu dispun de o administra ţ ie solid ă , de mă suri puternice anti-corup ţ ie ş i de un sistem juridic complex care s ă protejeze drepturile omului, dreptul de propietate ş i contractele, dezvoltarea lor pleac ă gre ş it de la început ş i nu va fi durabil ă .

Pentru a se trece de la lipsa de putere la o cultur ă democratic ă , de la sl ă biciune la capacitatea de ac ţ iune, de la violen ţă la pace ş i echitate, va fi nevoie de un angajament real din partea guvernan ţ ilor fiec ă rei ţă ri, ca ş i de voin ţ a de a reforma sistemele de guvernare, reglement ă rile ş i institu ţ iile. De asemenea, va fi necesar ca oamenii din ţă rile respective s ă fie împuternici ţ i s ă elaboreze ş i s ă implementeze propriile programe pentru c ă se pierde mult mai pu ţ in din cauza corup ţ iei când o comunitate î ş i administreaz ă resursele proprii. Reducerea s ă r ă ciei ocupând pzi ţ ia de frunte ş i de centru pe agenda noastr ă , munca noastr ă trebuie s ă aib ă în vedere administrarea, institu ţ iile ş i construirea capacit ăţ ii institu ţ ionale.

Dar trebuie s ă mergem mai departe. Dat fiind c ă na ţ iunile depind una de cealalt ă , îmi este clar faptul c ă avem nevoie de reguli globale ş i de o atitudine global ă în elaborarea solu ţ iilor eficiente ş i durabile pentru aceste probleme. Avem nevoie de o nou ă arhitectur ă interna ţ ional ă a dezvolt ă rii care s ă fie paralel ă cu noua arhitectur ă financiar ă global ă .

12

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Un nou regim de dezvoltare ca acesta va avea nevoie de implicarea sincer ă a unei coali ţ ii interna ţ ionale reale, construit ă pe cooperarea dintre to ţ i actorii – Na ţ iunile Unite, guverne, organiza ţ ii de dezvoltare ca Banca Mondial ă , sectorul privat ş i societatea civil ă .

Trebuie s ă fie o coali ţ ie în care s ă se sparg ă lan ţ ul datoriilor, dar care s ă aib ă ş i resursele necesare pentru a merge mai departe ş i a sparge lan ţ ul s ă r ă ciei. Planul de ş tergere a datoriilor pe care l-am anun ţ at este începutul provoc ă rii ş i nu sfâr ş itul ei.

Aceast ă coali ţ ie va recunoa ş te c ă trebuie s ă avem un sistem comercial care s ă func ţ ioneze, cu reguli ş i norme corecte, cuprinz ă toare ş i inclusive.

Mai mult, trebuie s ă fie o condi ţ ie care recunoa ş te c ă mediul înconjur ă tor nu are grani ţ e. Trebuie s ă implement ă m acorduri interna ţ ionale asupra modific ă rilor de climă ş i diversit ăţ ii biologice. Aceast ă coali ţ ie trebuie s ă recunoasc ă puterea cercet ă rii moderne pentru democratizarea s ă n ă t ăţ ii cu

scopul identific ă rii de noi vaccinuri pentru eradicarea SIDA, malariei, tuberculozei ş i a poliomielitei. Ş i, în sfâr ş it, trebuie s ă fie o coali ţ ie care s ă fac ă din revolu ţ ia informa ţ ional ă un adev ă r universal: s ă deschid ă pun ţ i peste pr ă pastia cunoa ş terii care se adânce ş te, ş i s ă conecteze între ele toate economiile în

tranzi ţ ie Internet.

ş i în dezvoltarea prin satelit, e-mail ş i

Dar pentru schimbare avem nevoie de mai mult decât aceast ă coali ţ ie. Avem nevoie ca, guvernan ţ ii s ă explice popoarelor noastre c ă interesele noastre

13

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

na ţ ionale sunt interna ţ ionale. Trebuie s ă ne reafirmă angajamentul fa ţă de dezvoltare – o angajare real ă de a ac ţ iona pe baza declara ţ iilor generoase ale multora dintre liderii ţă rilor industrializate c ă tre ţă rile în curs de dezvoltare. Iar liderii economiilor în tranzi ţ ie ş i în dezvoltare trebuie s ă î ş i reafirme angajamentul de a- ş i respecta promisiunile referitoare la o bun ă administrare, egalitate ş i cre ş tere.

Aceste angajamente necesit ă atât un aspect uman, cât ş i unul moral. Este nevoie s ă ne re-educ ă m unii celorlal ţ i la intrarea în noul secol. Cum s-ar putea ca cineva s ă nu fie mi ş cat de comentariile s ă racilor la care m-am referit anterior? De exemplu, vocea lui Bashiranbibi din Asia de sud: “ La început mi-a fost team ă de ho ţ i ş i de toate: de so ţ ul meu, de sat, de poli ţ ie. Ast ă zi nu mai mi-e team ă de nimeni. Am propriul meu cont în banc ă . Sunt conduc ă toare grupului deponen ţ ilor din satul meu. Le povestesc surorilor mele despre mi ş carea noastr ă ”. Trebuie s ă privim înainte. Trebuie s ă ne angaj ă m c ă vom aduce acea zi când s ă racii lumii, cei tineri plini de speran ţ e, cei vârstnici, copiii str ă zii, handicapa ţ ii, muncitorii agricoli, cei ce locuiesc în magherni ţ e vor putea s ă strige:

Ast ă zi nu mai mi-e team ă de nimeni. Ast ă zi nu mai mi-e team ă de nimeni .”

14

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

CONFLICTELE ETNICE – UN FLAGEL AL SECOLULUI XXI 1)

Î N SPANIA , separati ş tii basci, care nu numă r ă mai mult de 600.000 de persoane, ţ in sub tensiune o ţ ar ă întreag ă prin atentatele lor sângeroase. Tot

astfel, Fran ţ a se confrunt ă cu o situa ţ ie asemă n ă toare în Insula Corsica, de ş i numă rul locuitorilor acesteia este mai mic de 300.000 de persoane. În acela ş i timp, în Belgia, convie ţ uirea dintre flamanzi ş i valoni devine din ce în ce mai problematic ă , în timp ce, în Italia, " Lega Nord " a lui Umberto Bossi dore ş te s ă împart ă ţ ara, unit ă din 1861, într-o regiune nordic ă ş i una sudic ă . Acela ş i lucru se str ă duiesc s ă înf ă ptuiasc ă ş i savoiarzii de la grani ţ a franco-elve ţ iano-italian ă , care din anul 1860 fac part e din statul francez. Cecenii ş i slovacii au reu ş it deja s ă se separe. Mai nou, tot în Spania, nu numai în Ţ ara Bascilor, ci ş i în Catalonia ş i în Gali ţ ia, se fac auzite voci care vorbesc despre separatism. O situa ţ ie asemă n ă toare se întâlne ş te în Sco ţ ia.

1)

MANOUSAKIS, G. Ethnische Konflikte. Die Geissel des

neuen Jahrhunderts ( Conflicte etnice. Un flagel al secolului viitor ). În: Europäische Sicherheit, RFG, vol. 45, nr. 9, sep.1996, p. 26-28.

15

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

For ţ a integratoare a statului european modern, bazat pe bun ă stare ş i prosperitate, pare s ă fie în descre ş tere, chiar dac ă Europa las ă impresia c ă este antrenat ă în desf ăş urarea a dou ă procese politico-spirituale opuse:

în timp ce ţă rile vest-europene fac eforturi pentru integrarea ş i asocierea lor în organiza ţ ii suprana ţ ionale, cum ar fi Uniunea European ă (UE) ş i NATO, în Europa de Est s-a trezit fantoma na ţ ionalismului care ac ţ ioneaz ă în mod dezintegrator ş i specific.

Europa, încotro? Situa ţ ia din Europa de Est

În prezent nu se poate prevedea dac ă în Europa de Est vor câ ş tiga suprema ţ ia for ţ ele integr ă rii sau cele ale separtismului. Îns ă se poate presupune c ă dac ă integrarea progreseaz ă , ea va fi încheiat ă de c ă tre al ţ i "subiec ţ i" decât cei cunoscu ţ i în prezent, deoarece exist ă temerea c ă anumite ţă ri europene nu pot s ă - ş i men ţ in ă unitatea actual ă . Este posibil ca în viitor, nu belgienii sau italienii s ă fie membri ai Uniunii Europene, ci flamanzii, valonii sau "padanezii" lui Bossi. În orice caz, impresia este aceea c ă asocierea statelor în organiza ţ ii suprana ţ ionale ş i globalizarea progresiv ă a economiei sl ă besc for ţ a de integrare a statelor na ţ ionale tradi ţ ionale.

În leg ă tur ă cu acest lucru trebuie spus c ă fenomenul respectiv nu este tipic european. Fenomenul acesta, caracterizat prin eforturile întreprinse de minorit ăţ ile etnice în vederea ob ţ inerii autonomiei lor, este

16

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

prezent peste tot în lume, din Mexic (zapati ş tii) ş i Africa, pîn ă în China ş i India.

Consecin ţ a

o

reprezint ă

cei

aproximativ

25

de

milioane de refugia ţ i care, ca ni ş te dezr ă d ă cina ţ i, lipsi ţ i de drepturi ş i r ă spândind epidemiile, sunt împin ş i încolo ş i încoace prin lume, mai cu seamă în Africa ş i Asia.

Viitorul secol va fi confruntat cu calamitatea minorit ăţ ilor etnice care vor n ă zui spre autonomie - o perspectiv ă care nu promite nimic bun.

Iugoslavia, ca stat multina ţ ional, a trebuit s ă pl ă teasc ă cel mai greu urmă rile noului na ţ ionalism, iar situa ţ ia din statele succesoare Uniunii Sovietice nu s-a clarificat înc ă . Problema minorit ăţ ilor ş i pericolul conflictelor etnice nu se limiteaz ă , în Europa, la aceste dou ă ţă ri. În ţă rile europene exist ă numeroase minorit ăţ i na ţ ionale, cele mai multe se întâlnesc mai ales în Europa de Est. Pentru viitorul politic al continentului important nu este numă rul de persoane. Minorit ăţ ile reprezint ă adesea o problemă politic ă real ă , chiar dac ă numă rul apartenen ţ ilor lor este redus; exemplul bascilor ş i al corsicanilor este caracteristic pentru aceasta.

Tot astfel, a ş a cum istoria o arat ă , minorit ăţ ile, c ă rora le lipse ş te puterea politic ă în interior, primesc aceast ă putere, de regul ă , din exterior, fie de la ţ ara de origine, fie de la alte state interesate s ă le foloseasc ă în scopuri politice proprii. În Europa Central ă ş i de Sud-Est exist ă ş ase minorit ăţ i na ţ ionale care numă r ă

17

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

fiecare peste un milion de persoane ş i care reprezint ă prin ele însele un factor politic în aceast ă zon ă .

Aproximativ 3,5 milioane de maghiari tr ă iesc ast ă zi în afara grani ţ elor Ungariei actuale (aproximativ 2 milioane în România, 700.000 în Slovacia, 450.000 în Vojvodina sârb ă ş i 200.000 în Ucraina carpatic ă ). Aceast ă minoritate maghiar ă a ap ă rut ca urmare a reducerii teritoriale a Regatului Ungariei dup ă primul r ă zboi mondial, când acesta a trebuit s ă cedeze o parte din teritoriul s ă u în favoarea ţă rilor învecinate.

Începând cu Evul Mediu, cu perioada existen ţ ei ordinelor germane ş i pân ă la cel de-al doilea r ă zboi mondial, pozi ţ ia germanilor din afara ţă rii de origine a fost foarte stabil ă peste tot în Europa de Est. În urma celui de-al doilea r ă zboi mondial situa ţ ia germanilor din ţă rile est-europene s-a schimbat ş i datorit ă faptului c ă au fost acuza ţ i de comportament îndoielnic în timpul r ă zboiului. În afar ă de aceasta, pr ă bu ş irea blocului estic, la sfâr ş itul anilor '80, a declan ş at un flux de emigra ţ ie de origine german ă dinspre Europa de Est c ă tre Germania, ceea ce a sl ă bit pozi ţ ia germanilor din afara ţă rii de origine. Acest fapt este valabil mai ales pentru România, unde minoritatea german ă din Transilvania, alt ă dat ă puternic ă , a ajuns ast ă zi la numai 50.000 de persoane. O minoritate german ă exist ă ş i în Ungaria, în Polonia ş i mai ales în Rusia. Avându-se în vedere nivelul cultural ridicat al ţă rii de origine, Germania, precum ş i importan ţ a acesteia în Europa, gradul de asimilare a minorit ăţ ii germane în Europa de Est poate fi considerat ca fiind surprinz ă tor de crescut, chiar dac ă

18

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

în multe cazuri acest lucru s-a realizat prin mă suri de constrângere (Polonia, Ungaria).

Aproximativ 3,5 milioane de români tr ă iesc în afara grani ţ elor na ţ ionale, în Republica Moldova ş i în Ucraina (Bucovina de Nord). Această situa ţ ie a ap ă rut ca urmare a semn ă rii, în august 1939, a Pactului de neagresiune germano-sovietic, prin care se d ă dea Uniunii Sovietice dreptul de a ocupa aceste zone. Eforturile Bucure ş tiului de a readuce aceste ţ inuturi între grani ţ ele ţă rii au e ş uat din cauza opozi ţ iei Moscovei.

În fosta Iugoslavie tr ă iesc aproximativ 2 milioane de albanezi, dintre care 1,5 milioane în Kosovo. În afar ă de aceasta, în provinciile din vestul Republicii Macedonia tr ă iesc înc ă aproximativ 450.000 de albanezi. Existen ţ a unei minorit ăţ i albaneze a ş a de numeroas ă în afara grani ţ elor ţă rii de origine este o consecin ţă a unei târzii izbucniri a na ţ ionalismului albanez. În timp ce Grecia ş i Serbia ş i mai târziu ş i Bulgaria s-au ridicat în s ecolul al XIX-lea împotriva Imperiului Otoman, luptând pentru câ ş tigarea independen ţ ei lor, albanezii au r ă mas loiali Înaltei Por ţ i pân ă la primul r ă zboi mondial. În aceste condi ţ ii, un stat albanez nu s-a putut constitui decât dup ă primul r ă zboi mondial, atunci când configura ţ ia statal ă a Europei de Sud-Est era încheiată de mult timp, fără a se fi luat în considerare specificul naţional albanez.

În Bulgaria tr ă iesc aproximativ un milion de turci ş i de bulgari islamiza ţ i, iar în Belarus, în Ucraina ş i în

19

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Lituania aproximativ un milion de polonezi care, cu excep ţ ia celor din Lituania, sunt asimila ţ i într-o mare mă sur ă .

Noi na ţ ionalit ăţ i ş i for ţ a de "atrac ţ ie" a statelor

În Europa tr ă iesc aproximativ patru milioane de rromi. Este discutabil dac ă în aceast ă situa ţ ie este vorba despre o minoritate etnic ă sau de grupuri sociale cu probleme. Ceea ce este sigur este faptul c ă , exceptându-i pe rromii din România, la ace ş tia nu se manifest ă sentimentul unei apartenen ţ e comune. Rromilor le lipse ş te o limb ă comun ă ş i cu atât mai mult o literatur ă ; ei nu sunt o na ţ iune în sens obi ş nuit ş i ca urmare a acestui lucru, din rândurile lor nu se desprinde un impuls politic comun.

Nu toate aceste minorit ăţ i sunt generatoare de conflicte. Germanii din Europa de Est ş i din Rusia nu reprezint ă un poten ţ ial de conflict. Acela ş i lucru este valabil pentru maghiarii din România ş i din Vojvodina, mai ales datorit ă faptului c ă drepturile lor sunt asigurate. Cu totul altfel trebuie apreciat ă îns ă situa ţ ia minorit ăţ ii albaneze din Iugoslavia ş i din Republica Macedonia. Zonele de reziden ţă ale minorit ăţ ii albaneze se învecineaz ă cu statul na ţ ional albanez ş i ideea alipirii la acesta este prezent ă , dar nu are suficient ă for ţă , mai ales datorit ă situa ţ iei dezolante ş i a subdezvolt ă rii economice a statului albanez.

20

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Trebuie îns ă s ă se ţ in ă seama de faptul c ă , pe mă sur ă ce statul albanez se va consolida ş i situa ţ ia sa economic ă se va stabiliza, va cre ş te atrac ţ ia minorit ăţ ii albaneze învecinate fa ţă de acesta. O asemenea evolu ţ ie nedorit ă se poate produce ş i ca urmare a fraudei electorale ce a avut loc cu ocazia alegerilor parlamentare din 26 mai 1996. Abuzurile regimului Berisha din timpul alegerilor pot avea ca urmare o destabilizare a ţă rii. Cu atât mai seduc ă toare pentru partidele albaneze ar putea fi aducerea în prim plan a ideii anex ă rii regiunilor locuite de albanezii din Serbia ş i Macedonia. Pacea în sudul Balcanilor ar fi pus ă astfel pentru mult timp sub semnul întreb ă rii.

Aceste minorit ăţ i ap ă rute în urma evolu ţ iilor istorice din Europa de Est nu reprezint ă singura problemă etnic ă a regiunii respective. O curiozitate o reprezint ă faptul c ă , în timp ce propov ă duia unitatea proletariatului, comunismul a contribuit cu succes la apari ţ ia unor noi "na ţ ionalit ăţ i" în Europa, acestea ridicând noi probleme legate de minorit ăţ i. Astfel, în istorie n-a existat niciodat ă o na ţ iune "moldoveneasc ă "; în privin ţ a moldovenilor de ast ă zi este vorba în realitate de români, care au fost denumi ţ i astfel de c ă tre Moscova în scopul asigur ă rii cuceririlor sale din timpul celui de-al doilea r ă zboi mondial. Tot astfel, macedonenii slavi sunt rezultatul concep ţ iilor ş i considera ţ iilor politice ale lui Tito ş i tot astfel "bosniacii", cu recunoa ş terea apartenen ţ ei lor la islamism ca singur ă tr ă s ă tur ă a identit ăţ ii lor na ţ ionale. În acela ş i timp, aceste minorit ăţ i sunt în

21

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

prezent o realitate politic ă peste care nu se poate trece, chiar dac ă viitorul lor r ă mâne incert.

În pofida eforturilor Rusiei, identitatea moldoveneasc ă nu se reliefeaz ă în mod deosebit. Precum în Albania, ş i în România, for ţ a de atrac ţ ie pe care aceasta o exercit ă asupra cet ăţ enilor Republicii Moldova este destul de redus ă . Totu ş i acest stat va r ă mâne un motiv de fric ţ iune între România ş i Rusia care se va amplifica pe mă sur ă ce România va cunoa ş te o mai mare dezvoltare economic ă , acest fapt având drept consecin ţă cre ş terea for ţ ei sale de atrac ţ ie fa ţă de moldovenii de dincolo de Prut. Asemă n ă tor se prezint ă situa ţ ia ş i în fosta republic ă iugoslav ă , Macedonia. Bulgaria ş i Grecia nu recunosc existen ţ a unei na ţ iuni "macedonene", c ă ci majoritatea locuitorilor acesteia sunt bulgari. Este de presupus c ă , în cazul îmbun ă t ăţ irii situa ţ iei economice a Bulgariei, va cre ş te ş i for ţ a de atrac ţ ie a acesteia fa ţă de locuitorii Macedoniei. Acela ş i lucru este valabil ş i pentru cazul în care albanezii din Republica Macedonia ar dori o alipire la Albania; f ă r ă albanezi ş i f ă r ă provinciile din est locuite de ei, Republica Macedonia n-ar fi viabil ă .

În aceast ă categorie a minorit ăţ ilor din Europa trebuie inclu ş i ş i imigran ţ ii musulmani. Împ ă r ţ irea lor în musulmani algerieni, indieni sau turci este corect ă , cu sublinierea c ă pentru musulmani no ţ iunea de "na ţ iune" nu exist ă . În Coran se vorbe ş te despre " Umma " islamic ă , societatea tuturor musulmanilor, independent ă de originea lor na ţ ional ă sau de limba vorbit ă .

22

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Sub acest aspect trebuie lua ţ i în considerare cei aproximativ 12 milioane de musulmani care tr ă iesc ast ă zi în Europa. Dac ă ar avea o conducere politic ă proprie, ei ar putea fi considera ţ i o unitate de sine st ă t ă toare ş i ar putea pretinde drepturi colective corespunz ă toare. Un exemplu pentru aceasta o reprezint ă na ţ iunea islamic ă din SUA.

Consecin ţ ele politice ale existen ţ ei unei puternice minorit ăţ i musulmane în Europa nu trebuie subapreciate din dou ă motive:

  • a) vecin ă tatea Europei cu Africa de Nord ş i Orientul Apropiat are ca urmare o imigrare incontrolabil ă a musulmanilor. "Por ţ i de intrare" sunt ţă rile europene cu ie ş ire la Mediterana. Toate eforturile europenilor de a st ă vili acest aflux au e ş uat atât datorit ă imposibilit ăţ ii supravegherii efective a grani ţ elor maritime ale ţă rilor respective, cât ş i datorit ă insuficientei capacit ăţ i de stopare a imigr ă rii ilegale c ă tre Europa a popula ţ iei ţă rilor mediteraneene musulmane; în felul acesta, ţă rile respective reduc presiunea exercitat ă asupra lor însele ş i în acela ş i timp amplific ă elementul islamic din Europa. Un rol esen ţ ial în fenomenul imigr ă rii din Africa de Nord îl joac ă ş i faptul c ă sudul european, de la Portugalia pân ă la Grecia, este caracterizat printr-o economie agrar ă mai puternic ă . Imigran ţ ii sunt primi ţ i cu mai mult ă bun ă voin ţă de c ă tre ţă ranii ş i proprietarii de p ă mânturi sud-europeni ca for ţă de munc ă ieftin ă ş i statornic ă ; ei se aliaz ă de regul ă cu imigran ţ ii împotriva autorit ăţ ilor ţă rii ş i a poli ţ iei. Aceasta

23

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

este situa ţ ia în tot sudul italian, ca de exemplu la Caserta, unde muncile agricole sunt de neconceput f ă r ă imigran ţ ii din Africa de Nord. Acela ş i lucru este valabil ş i pentru sudul Spaniei:

f ă r ă imigran ţ ii din Africa de Nord, plantatorii de citrice nu ş i-ar mai putea strânge recoltele.

b) "Umma" islamic ă are drept consecin ţă faptul c ă fiecare stat islamic îi poate influen ţ a pe musulmanii europeni sub pretextul sprijinului "fr ăţ esc". Rolul Iranului, al Turciei sau al Arabiei Saudite în r ă zboiul civil din Bosnia ş i influen ţ a acestora asupra actualului stat bosniac sunt semne clare în aceast ă direc ţ ie, chiar dac ă rolul statelor respective în Europa este înc ă redus.

Pentru prima dat ă în istoria european ă , ţă ri din afara Europei au reu ş it s ă influen ţ eze procesele politice ale continentului, determinând o schimbare de lung ă durat ă a profilului politic al acestuia.

24

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

F Ă R Ă NOI LINII DE DEMARCA Ţ IE ÎN EUROPA 1)

Ministrul ap ă r ă rii Federa ţ iei Ruse, general-colonelul IGOR RODIONOV a participat, în 26 septembrie 1996, la întâlnirea neformal ă a mini ş trilor ap ă r ă rii din ţă rile membre NATO, potrivit formulei “16 + 1”, care a avut loc în ora ş ul norvegian Bergen. Se supune aten ţ iei textul prezentat de ministrul rus al ap ă r ă rii la aceast ă întâlnire.

Î

N FEDERA Ţ IA RUS Ă , a fost primit ă

cu

satisfac ţ ie

invita ţ ia

de

a

participa

la

aceast ă

întâlnire a mini ş trilor ap ă r ă rii din ţă rile Alian ţ ei

Nord-Atlantice.

Invita ţ ia

a

fost

considerat ă

ca

o

dovad ă a bun ă voin ţ ei ş i dorin ţ ei de înt ă rire a

cooper ă rii

cu

Rusia,

bazat ă

pe

principiile

unui

parteneriat ş i a unor rela ţ ii corecte. Se consider ă c ă natura întâlnirii permite un schimb sincer de idei ş i cuget ă ri asupra problemelor discutate.

În calitate de ministru al ap ă r ă rii Federa ţ iei Ruse, I. Rodionov este gata, ca personal, s ă contribuie la continuarea ş i aprofundarea dialogului cu NATO

1)

RODIONOV, J., Ne dopystit' novyh razdelitel'nyh linij v

Evrope ( F ă r ă noi linii de demarca ţ ie în Europa ). În: Vestnik Voennoj Informacii, Rusia, nr.10, oct.1996, p.1-2.

25

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

asupra tuturor problemelor care prezint ă un interes reciproc. Totu ş i, I. Rodionov este adeptul ideii c ă acest dialog a avut un caracter concret, a dus la luarea de hot ă râri comune, care au valoare principial ă pentru refacerea unui nou sistem european de securitate.

În ultimii ani Federa ţ ia Rus ă ş i NATO au acumulat o experien ţă deosebit ă în colaborarea practic ă . Ca prim exemplu a fost cooperarea comun ă în asigurarea îndeplinirii acordurilor de pace în Bosnia ş i Her ţ egovina. Federa ţ ia Rus ă apreciaz ă în mod pozitiv desf ăş urarea opera ţ iei.

For ţ ele pentru îndeplinirea acordurilor de pace în Bosnia au cooperat în vederea încet ă rii confrunt ă rilor armate între p ă r ţ ile în conflict, ceea ce a creat premisele pentru realizarea aspectelor civile ale reglement ă rii. În acela ş i timp, Federa ţ ia Rus ă nu exclude faptul c ă situa ţ ia din Bosnia poate impune o r ă mânere ulterioar ă a for ţ elor multina ţ ionale de pace, pentru un oarecare timp.

Dup ă cum se ş tie, Alian ţ a Nord-Atlantic ă se ocup ă deja, în detaliu, cu aprofundarea aspectelor politice ş i militare ale prelungirii opera ţ iei. Conducerea politico-militar ă a Federa ţ iei Ruse consider ă c ă la acest proces trebuie s ă participe înc ă de la început nu numai ţă rile membre NATO, ci ş i alte state, care ş i-au luat responsabilitatea asupra întreruperii v ă rs ă rii de sânge ş i reglement ă rii definitive a situa ţ iei în Bosnia.

Ca atare, Federa ţ ia Rus ă consider ă ca oportun s ă se treac ă f ă r ă întârziere la consulta ţ ii cu Alian ţ a Nord- Atlantic ă pentru reglementarea tuturor aspectelor

26

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

politice ş i militare de prelungire a opera ţ iei pe baza unui nou mandat al ONU, cum a fost prev ă zut prin acordul încheiat între Federa ţ ia Rus ă ş i NATO privind participarea la for ţ ele pentru îndeplinirea acordurilor. Din p ă cate, acest mecanism al consulta ţ iilor nu întotdeauna a ac ţ ionat eficient în cursul opera ţ iei.

Elaborarea de c ă tre to ţ i participan ţ ii la opera ţ ie a unui punct de vedere unic privind problema respectiv ă , va contribui la luarea de c ă tre comunitatea interna ţ ional ă , respectiv de c ă tre Consiliul de Securitate al ONU, a unor hot ă râri chibzuite ş i echilibrate. În cazul când situa ţ ia din Bosnia ş i Her ţ egovina necesit ă realmente prelungirea opera ţ iei de men ţ inere a p ă cii, Federa ţ ia Rus ă va participa la aceasta. Totodat ă conducerea politico-militar ă rus ă consider ă c ă nu sunt necesare cine ş tie ce modific ă ri principiale în rela ţ iile de cooperare militar ă în opera ţ iile deja existente ş i organizate de Federa ţ ia Rus ă ş i NATO.

Conducerea politico-militar ă a Federa ţ iei Ruse consider ă c ă opera ţ ia de reglementare a crizei bosniace constituie un bun exemplu al activit ăţ ii de men ţ inere a p ă cii ş i are o semnifica ţ ie deosebit ă pentru procesul de formare a unui nou sistem european de securitate. În aceasta speciali ş tii militari v ă d un prototip al mecanismului comun de ripost ă la pericolele pentru securitatea european ă . Iar pentru aceasta nu este necesar ă extinderea Alian ţ ei Nord- Atlantice.

27

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Colaborarea între Federa ţ ia Rus ă ş i NATO nu se încheie odat ă cu participarea comun ă la reglementarea conflictului bosniac. Aceasta se dezvolt ă cu succes în cadrul programului "Parteneriat pentru Pace", pe linia Consiliului Alian ţ ei Nord- Atlantice, precum ş i pe baza acordurilor bilaterale cu celelalte ţă ri-membre NATO.

Totodat ă , este necesar s ă se recunoasc ă faptul c ă în acest sens Federa ţ ia Rus ă se confrunt ă cu anumite probleme. Ş i în pofida faptului c ă în felul lor divergen ţ ele care apar uneori nu constituie obstacole de nebiruit pentru dezvoltarea parteneriatului, cu toate acestea trebuie subliniat faptul c ă ş i în Federa ţ ia Rus ă ş i în Occident se acumuleaz ă poten ţ ial nu numai de critic ă , ci ş i de neîncredere reciproc ă .

În leg ă tur ă cu aceasta, o anumit ă nelini ş te la nivelul conducerii politico-militare a Federa ţ iei Ruse este provocat ă de hot ă rârea, de principiu, luat ă de conducerea NATO, privind extinderea Alian ţ ei prin primirea de noi membrii. Ş i acest fapt are loc în condi ţ iile, când deja Occidentul recunoa ş te oficial c ă nu exist ă amenin ţă ri pentru securitatea sa din partea Federa ţ iei Ruse ş i a CSI. Adic ă , se poate constata c ă nu este o necesitate din punct de vedere strategic nici men ţ inerea blocului în situa ţ ia actual ă ş i nici extinderea acestuia spre Est.

Cu toate acestea, Federa ţ ia Rus ă a trebuit s ă constate cu regret c ă partenerii s ă i occidentali insist ă , ca ş i alt ă dat ă , asupra extinderii NATO ca un mijloc unic de asigurare a securit ăţ ii pe continent. În mod serios

28

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Federa ţ ia

Rus ă

este

nelini ş tit ă

de

o

asemenea

perspectiv ă , deoarece vede în ea o revenire de la un spa ţ iu de securitate unic la noi linii de demarca ţ ie în Europa.

Extinderea Alian ţ ei Nord-Atlantice duce, în mod inevitabil, la o asemenea situa ţ ie geopolitică în Europa, care se va caracteriza prin diferite niveluri de securitate pentru diferite ţări.

În continuare ministrul rus al ap ă r ă rii a încercat s ă abordeze aspectele militare ale viitoarei extinderi a NATO.

Odat ă cu aderarea la Alian ţ a Nord-Atlantic ă a ţă rilor din Europa Central ă ş i de Est, va cre ş te din nou poten ţ ialul de lupt ă al For ţ elor Armate Unite (F.A.U.) ale acesteia. Cotele de armament, stabilite de Tratatul privind for ţ ele armate clasice în Europa, pentru NATO, vor fi dep ăş ite, iar raportul cantitativ în armament ş i tehnic ă de lupt ă al F.A.U. NATO ş i F.A. ale Federa ţ iei Ruse se va modifica ş i mai mult în favoarea Alian ţ ei Nord-Atlantice. Ca urmare, acest Tratat, care prevede un echilibru permanent ş i sigur în for ţ e armate ş i lichidarea poten ţ ialului de atac prin suprindere, va fi în mod inevitabil înc ă lcat.

Datorit ă extinderii zonei de responsabilitate a NATO spre Est se creaz ă o situa ţ ie similar ă perioadei "r ă zboiului rece", când grup ă rile adeverse de trupe au fost desf ăş urate una în fa ţ a alteia ş i men ţ inute la un înalt nivel de preg ă tire pentru lupt ă , fiind gata de întrebuin ţ are. Totodat ă trupele ruse ş ti din Regiunea

29

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Militar ă special ă Kaliningrad se vor g ă si în contact nemijlocit cu F.A.U. ale Alian ţ ei Nord-Atlantice.

Conducerea politico-militară a Federaţiei Ruse consideră că o adaptare reală a NATO la noile condiţii geopolitice trebuie să constea nu în extinderea acesteia ca o alianţă defensivă, ci în transformarea treptată într-o organizaţie orientată spre prevenirea şi reglementarea crizelor, spre activităţi comune de menţinere a păcii sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU şi OSCE.

În legătură cu aceasta, o importanţă deosebită, într-o perspectivă apropiată, după toate aparenţele, o va avea dezvoltarea relaţiilor de colaborare eficiente între NATO şi Federaţia Rusă în scopul realizării cooperării şi coordonării activităţii părţilor. Există mari rezerve în dezvoltarea colaborării în asemenea domenii, precum prevenirea şi reglementarea crizelor, preîntâmpinarea răspândirii armelor de nimicire în masă, lupta cu crima organizată şi comerţul cu droguri, lichidarea urmărilor calamităţilor naturale, catastrofelor tehnologice, consecinţelor ecologice ale activităţilor militare. Un asemenea proces deschide posibilitatea să se stabilească precis rolul şi locul Alianţei Nord-Atlantice în viitorul sistem al securităţii general europene.

30

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

EDIFICAREA EUROPEI Ş I PROTEC Ţ IA MINORIT ĂŢ ILOR:

CAZUL ISTRO-ROMÂNILOR 1)

Î N CURSUL ULTIMILOR ANI , dezbaterile privitoare la edificarea Uniunii Europene s-au

intensificat într-un ritm din ce în ce mai susţ inut. Totu ş i, problemele minorit ăţ ilor etnice n-au c ă p ă tat considera ţ ia ce li se cuvenea ş i în multe cazuri ele au fost trecute sub t ă cere.

Dac ă , pe de o parte, este pe deplin justificat faptul c ă , în cadrul acestei chestiuni a edific ă rii Europei, aten ţ ia a fost îndreptat ă cu preponderen ţă spre solu ţ ionarea problemelor celor mai importante, precum ş i spre întârzierile grave ce se opun unei integr ă ri efective a ţă rilor în Uniunea European ă , acesta nu este un motiv pentru care trebuie acceptat ă trecerea sub t ă cere a minorit ăţ ilor etnice din Europa ş i în Europa.

Una dintre aceste minorit ăţ i este cea a istro-românilor. Ea este o etnie pu ţ in cunoscut ă - dar nu este mai pu ţ in important ă din aceast ă cauz ă - care a reu ş it în cursul

1) RAVASI, G, La construction de l'Europe et la protection des minorités: le cas des Istro-Roumains ( Edificarea Europei

ş i protec ţ ia minorit ăţ ilor: cazul istro-românilor ). În: Bulletin européen, Italia, vol.46, nr.2, feb.1996, p.18-19.

31

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

secolelor s ă - ş i men ţ in ă propria cultur ă ş i limb ă . A ş a cum arat ă numele lor, istro-românii sunt o comunitate care s-a instalat în Istria ş i, în parte, ş i în zona Trieste. Istro-românii au emigrat de pe teritoriile locuite de români foarte probabil pentru a fugi din calea popoarelor care au invadat Balcanii ş i care s-au stabilit, mai întâi în Dalma ţ ia ş i apoi, treptat, ş i în Istria. Primele migra ţ ii despre care exist ă o documenta ţ ie sigur ă au avut loc în secolul XIV. Totu ş i, nu trebuie exclus ă prezen ţ a istro-românilor pe teritoriul friulan (Italia) înc ă din secolul XII, conform documentelor ce se afl ă în curs de-a fi studiate.

Funda ţ ia European ă Dr ă gan a semnalat problema istro-românilor înc ă din septembrie 1972, la

Congresul de la Tarvis, pentru a solicita

aten ţ ia ş i

interesul în aceast ă privin ţă (a se vedea articolul lui

Manoil Haivas "Românii

din

Istria",

publicat în

revista

"Europa

ş i neamul românesc" în ianuarie

1973).

A ş adar, este de în ţ eles c ă Funda ţ ia European ă Dr ă gan a participat cu mare satisfac ţ ie la simpozioanele, iniţiativele şi manifestările pe această temă şi în special la Congresul Istro-Românilor, care s-a ţ inut la Trieste, unde s-a putut constata c ă eforturile de a face cunoscut ă problema respectiv ă ş i de a dezvolta o sensibilitate în privin ţ a acestei minorit ăţ i sunt pe cale de a avea rezultate din ce în ce mai bune.

Într-o

perioadă

de

trei

ani

a devenit operaţională

Asociaţia pentru istro-români "Andrei Glavina", constituită la Trieste cu scopul salvgardării identităţii şi

32

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

limbii acestei minorităţi române. Asociaţia, care este un organism cultural şi nu o mişcare politică sau de partid, se bazează pe voluntariatul membrilor săi, iar activitatea sa nu urmăreşte un scop material. Ea se bazează pe principiile unei societăţi civile şi pe cunoaşterea şi colaborarea reciprocă între populaţii.

În acest sens, o aten ţ ie deosebit ă o merit ă ini ţ iativele luate de c ă tre aceast ă asocia ţ ie în vederea recunoa ş terii limbii ş i culturii istro-românilor de c ă tre Uniunea European ă , pentru ca acestea s ă fie transmise prin inv ăţă mînt, facultativ, la nivel local.

Op ţ iunea de a lega asocia ţ ia de numele lui Andrei Glavina (1881-1925) a fost determinat ă de calitatea acestuia de promotor al salvgard ă rii limbii istro- române pe toat ă perioada activit ăţ ii sale de profesor, dar ş i în afara acesteia. Datorit ă faptului c ă istro- românii sunt pu ţ in numero ş i ş i c ă nu au fost asculta ţ i mult timp sau au fost chiar uita ţ i, orice încurajare primit ă a însemnat mult pentru ei. Chiar dac ă în fosta Iugoslavie, vecina lor, exist ă probleme pline de dramatism, istro-românii consider ă c ă tocmai de aceea trebuie f ă cute eforturi pentru ap ă rarea celor mai slabi, pentru protec ţ ia minorit ăţ ilor ş i pentru realizarea unui climat de pace, de respect reciproc ş i de toleran ţă .

Cunoa ş terea popoarelor ş i a culturilor lor, în ţ elegând aici ş i pe cele ale minorit ăţ ilor, reprezint ă o cale - care desigur nu e singura, dar care este obligatorie - de realizare ş i de dezvoltare a unei existen ţ e comune durabile, într-un climat de pace. Acestea sunt motivele pentru care Funda ţ ia European ă Dr ă gan ş i Centrul

33

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

UNESCO de la Milano au c ă utat în permanen ţă s ă favorizeze cunoa ş terea, în ţ elegerea ş i colaborarea între ţă ri ş i etnii diferite.

În afar ă de Asocia ţ ia "Andrei Glavina", trebuie amintit ş i un alt organism cultural, Asocia ţ ia de prietenie italo-român ă "Decebal" din Trieste, condus ă de c ă tre Ervino Curtis, care este preocupat ă de mult timp de protejarea ş i cunoa ş terea culturii istro- române. La recentul Congres Interna ţ ional de la Trieste privind " Rolul cultural al minorit ăţ ilor în noua realitate european ă ", doctorul Curtis a vorbit despre cazul istro-românilor, prezentând sinteza unor studii riguroase ş i aprofundate în aceast ă problemă , ş i avansând ş i propuneri concrete. Este vorba despre ideea de a nu l ă sa ca istro-românii - una dintre formele seculare de manifestare ale civiliza ţ iei europene - care au o limb ă ş i o cultur ă proprie, s ă cad ă progresiv în uitare ş i s ă piar ă . Aceast ă manifestare a civiliza ţ iei europene - care este în acela ş i timp ş i expresia romanit ăţ ii orientale - a supravie ţ uit numeroaselor vicisitudini istorice ş i a ajuns pân ă în prezent, r ă mînînd, nu numai din punct de vedere social, dar ş i cultural, "o enigmă ş i un miracol al istoriei", a ş a cum spune pre ş edintele Asocia ţ iei "Andrei Glavina", Dl. Petru Emiliu Ra ţ iu.

Din punct de vedere filologic ş i al istoriei culturii, istro-româna este o limb ă care f ă r ă îndoial ă î ş i are importan ţ a sa. Ea face parte din ramurile limbii române, împreun ă cu aromâna, vorbit ă în Macedonia, megleno-româna pe care o întâlnim în anumite regiuni ale Greciei ş i limba român ă strictu sensu . Reamintim

34

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

c ă dalmata, o alt ă limb ă important ă , a disp ă rut deja. Aceste pierderi nu afecteaz ă doar popula ţ iile care utilizeaz ă limbile respective, ci ele sunt pierderi ş i pentru patrimoniul lingvistic ş i cultural al omenirii. Acesta este motivul pentru care nu ne putem permite ca aceast ă cultur ă s ă dispar ă prin uitare.

35

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

36

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

O RECOMANDARE PENTRU PROTEC Ţ IA MAJORIT ĂŢ II 1)

  • I NTERESUL Ş I INSISTEN Ţ A MINU Ţ IOAS Ă cu care Recomandarea 1201 (recomandare

"obligatorie") prive ş te problema minorit ăţ ilor na ţ ionale sunt excesive. Recomandarea 1201 pune problema necesit ăţ ii unei "Recomand ă ri - inexistent ă înc ă - pentru protejarea majorit ăţ ii".

Ideea s-a n ă scut în mod spontan, c ă ci ar trebui protejat ă în primul rând majoritatea din care sunt formate statele ş i entit ăţ ile juridice na ţ ionale. Acestea, la rândul lor, formeaz ă "unit ăţ ile politice superioare" în statul na ţ ional, iar din ele sunt alc ă tuite uniunile federale sau confederale precum Uniunea European ă .

O

extindere

exagerat ă

în

zona drepturilor

minorit ăţ ilor, costisitoare ş i suportat ă de majoritate,

este

o

impietare

a

drepturilor

majorit ăţ ii,

adic ă

a

tuturor.

 

1) Dragan, C., Une recommandation pour la protection des

majorités ( O recomandare pentru protec ţ ia majorit ăţ ii ). În:

Bulletin européen, Italia, vol. XL V, nr. 9, sep. 1995, p. 1-2.

37

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

Minorit ăţ ile au drepturi ş i datorii egale, printre care acela de a vorbi limba minoritar ă în aceea ş i mă sur ă cu cea oficial ă . Minoritatea maghiar ă ş i cea hun ă (secuii) refuz ă dimpotriv ă s ă vorbeasc ă limba oficial ă a ţă rii ai c ă rei cet ăţ eni sunt. Bine cunoscut este exemplul vânz ă torilor din aceste regiuni locuite de minoritari, care refuz ă s ă serveasc ă ş i chiar s ă r ă spund ă cet ăţ enilor care solicit ă ceva în limba oficial ă a ţă rii, în limba român ă , neservindu-i decât pe cei ce li se adreseaz ă în maghiar ă .

O altă consideraţie trebuie făcută în legătură cu studiile superioare, universitare. Profesorii de origine maghiară sunt foarte generoşi la examene, acordând note mari studenţilor de aceeaşi origine, favorizându-i în felul acesta în obţinerea de locuri de muncă în localităţile dorite - alegerea şi repartizarea făcându-se în funcţie de notele obţinute. Câteodată, aceştia sunt repartizaţi în localităţi ale ţării unde populaţia nu cunoaşte limba mongolo-maghiară care - în pofida pretinsei sale legături cu cea finlandeză - nu are nimic de-a face cu nici una dintre limbile europene.

Se pune deci întrebarea dac ă majoritatea trebuie s ă înve ţ e, prin urmare, o limb ă minoritar ă , oficial numit ă " Magyar Orszag " (din ţ ara maghiaro-mongolilor) ş i care nu este vorbit ă în nici una dintre ţă rile din afara Ungariei.

Ultima ş i cea mai important ă "recomandare" interzice constituirea "partidelor politice pe baze etnice" a ş a cum maghiarii au înfiin ţ at deja în România (UDMR), ei preg ă tindu-se s ă devin ă un stat în stat cu o

38

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

administra ţ ie proprie, vorbind limba proprie, neîn ţ eleas ă de c ă tre cet ăţ enii majorit ăţ ii, adic ă de 93% din popula ţ ie în afar ă de numero ş ii rromi veni ţ i din Panonia ungar ă .

Cet ăţ enii apar ţ inând majorit ăţ ii nu pot s ă se orienteze în localit ăţ ile locuite de maghiari c ă ci indica ţ iile ş i chiar numele str ă zilor sunt scrise în limba local ă care nu are nimic comun cu limba român ă .

Altfel spus, se doreşte realizarea unei divizări camuflate a ţării pentru a se ajunge la o autonomie administrativă, la independenţa şi/sau la unificarea unei mici republici transilvănene cu marea republică ungară ca în timpul dominaţiei austro-ungare de care maghiarilor ar trebui să le fie ruşine, căci în acea vreme naţiunea majoritară română n-a fost recunoscută şi toate drepturile prevăzute încă de la Revoluţia Franceză i-au fost negate. Timp de patru secole, până la primul război mondial, s-a considerat că întreaga populaţie a Transilvaniei (fosta Dacie) este formată exclusiv din maghiari, din secui şi din germani (saxoni), ignorându-se total existenţa populaţiei majoritare a românilor, reduşi la condiţia de semi-sclavaj. Oare Uniunea Europeană este interesată de aceste "drepturi distructive" având în vedere intenţia sa de lărgire prin includerea fostelor ţări socialiste şi de creare a adevăratei Europe, adică a aceleia care se întinde până la meridianul 30, graniţă care delimitează cultura europeană şi respectul faţă de om?

Într-adev ă r exist ă o "domina ţ ie" asupra teritoriilor de care Europa este temporar lipsit ă (Basarabia, Bucovina, Rutenia, Polonia, Statele Baltice, Finlanda),

39

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

ceea ce reprezint ă o suprafa ţă aproximativ egal ă cu suprafa ţ a Fran ţ ei.

Dup ă încetarea r ă zboiului ş i stabilirea provizorie a frontierelor, r ă mâne de reluat negocierile prev ă zute prin Conven ţ ia de la Helsinki în vederea retroced ă rii teritoriilor ocupate ca prad ă de r ă zboi ş i reintegrarea acestor teritorii în adev ă rata noastr ă Europ ă , separat ă de Eurasia prin vechea frontier ă stabilit ă în 1920 pe principiul na ţ ionalit ăţ ilor.

Oare Consiliul Europei, prin "marii s ă i gânditori", are interesul s ă dezmembreze o ţ ar ă stabil ă ca România care, spre deosebire de Iugoslavia unde se simte influen ţ a activ ă a Federa ţ iei Ruse, este o zon ă calmă a Europei? Noi nu avem nevoie de r ă zboi cum s-ar putea întâmpla ca urmare a sugestiilor "amabilei" Recomand ă ri 1201!

40

DINAMICI SOCIALE LA ÎNCEPUT DE MILENIU

R Ă ZBOAIELE LOCALE ÎN ETAPA ACTUAL Ă 1)

(caracter, con ţ inut, clasificare)

S ITUA Ţ IA INTERNA Ţ IONAL Ă ACTUAL Ă a c ă p ă tat noi tr ă s ă turi calitative, caracterizate de

trecerea de la confruntarea strict ă a dou ă sisteme antagonice la noul model de rela ţ ii interna ţ