Dinamica grupurilor: Conducerea (leadership-ul) - continuare

OBIECTIVUL DE ÎNVĂŢARE 6: Înțelegerea modului cum trebuie format și condus un grup

GHID PENTRU FORMAREA ȘI CONDUCEREA UNUI GRUP

Teoria conducerii pe care pune accentul acest capitol este abordarea funcțională/ cu funcții
distribuite a leadership-ului, care postulează că fiecare membru al grupului își asumă, la diferite
momente, responsabilități de conducere și fiecare acțiune eficientă a unui membru reprezintă,
de fapt, o acțiune eficientă de conducere. A te afla în postura de lider desemnat nu diferă prea
mult de asumarea unor roluri de conducere în grup. Această secțiune va descrie pe scurt o serie
de sugestii despre cum să formați și să conduceți un grup în mod eficient.

Munca de pregătire a grupului, anterioară primei întâlniri de grup

Cheia pentru succesul conducerii grupului o constituie pregătirea extensivă a acestuia. Chiar și
liderii experimentați se pregătesc cu mare grijă pentru fiecare grup și pentru fiecare sesiune de
grup.
În planificarea unui nou grup, liderul va reflecta cu atenție la următoarele întrebări:
‒ Care este scopul sau obiectivele generale ale grupului?
‒ Cum pot fi atinse scopul și aceste obiective?
‒ Care sunt particularităţile/ caracteristicile membrilor?
‒ Au unii membri obiective sau nevoi individuale unice/ particulare?
‒ Ce resurse sunt necesare pentru a atinge scopul și obiectivele grupului?
‒ Care este agenda/ ordinea de zi a primei întâlniri?
‒ Care este cea mai bună modalitate prin care membrii pot sugera și decide asupra
obiectivelor specifice ale grupului?
‒ În ce măsură sunt binevenite exercițiile de spargere a gheții sau cele sociometrice și
care dintre ele sunt mai potrivite?
‒ În ce măsură contribuie aspectele de protocol la eficiența grupului (de ex., oferirea de
băuturi răcoritoare sau calde, a unor mici gustări)?
‒ Cum ar trebui să fie aranjate scaunele?
‒ Ce tip de atmosferă va ajuta cel mai bine grupul să-și îndeplinească sarcinile?
‒ Care este cel mai bun loc de întâlnire disponibil?
‒ În ce mod a fost ales liderul sau ce tip de leadership este adecvat pentru scopul grupului?
‒ Ce așteptări au/ ar putea avea membrii de la lider?

Pentru a putea planifica eficient prima întâlnire, un lider ar trebui să privească grupul așa cum
l-ar vedea un nou membru al grupului. Iată câteva întrebări pe care le-ar putea avea un nou
membru al grupului:
 Care vor fi scopul și obiectivele acestui grup?
 Care sunt motivele care mă determină să mă alătur grupului?
 În ce măsură îmi vor fi îndeplinite obiectivele personale?
 Cât de confortabil mă voi simți în contextul unui grup?
 În ce măsură mă voi simți acceptat/ă de către grup?
 Cât de diferiți vor fi ceilalți membri ai grupului față de mine în privința mediului
din care provin și a intereselor acestora?
 Dacă nu mă voi simți confortabil în acest grup, în ce măsură îl voi putea părăsi
fără a suferi repercusiuni?

1
  Care este măsura în care ceilalți membri ai grupului vor respecta ceea ce am de
spus și care sunt șansele ca aceștia să râdă de mine sau mă mă ironizeze/
ridiculizeze?

Luând în considerare astfel de preocupări ale viitorilor posibili membri ai grupului, liderul
poate planifica prima întâlnire astfel încât să-i ajute pe aceștia să se simtă confortabil și să își
clarifice obiectivele și activitățile grupului. Înainte de prima întâlnire, este absolut necesar ca
un lider să identifice cât mai precis posibilele nevoi și așteptări ale grupului. Un grup al cărui
lider și membri nu sunt de acord cu privire la obiective nu poate avea succes.
Există o varietate de moduri de a identifica ceea ce își doresc membrii. În unele situații,
liderul poate avea ocazia să-i sondeze pe viitorii membri încă înainte de prima întâlnire. Dacă
acest lucru nu este posibil, atunci liderul poate vorbi despre acest aspect cu persoana care i-a
solicitat să conducă activitatea de grup (de ex., o instituție publică care oferă servicii sociale
pentru familii vulnerabile, constatând o rată mare a violenței domestice în rândul beneficiarilor
solicită unui asistent social specializat pe intervenția în grup să conducă un grup remedial
pentru părinții abuzatori selectați din familiile pe care instituția le asistă). În alte situații, prima
întâlnire poate fi momentul oportun pentru a clarifica obiectivele grupului.
În procesul de pregătirea a grupului, alte întrebări importante la care liderul trebuie să
răspundă sunt următoarele:
1. Din câți membri va fi format grupul?
2. Care sunt caracteristicile lor în termeni de vârstă, statut socio-economic, origine etnică,
gen, background educațional/ profesional?
3. Cât de mult sunt familiarizați membrii cu subiectele care vor fi abordate în grup?
4. Care sunt cel mai probabil obiectivele personale ale membrilor grupului?
5. Cât de motivați sunt membrii să îndeplinească scopul pentru care se formează grupul?
Membrii voluntari prezintă de obicei o motivație mai mare. Membrii involuntari (de
pildă persoanele cărora li s-a impus de către o instanță să participe la un program de
reabilitare, de tip Alcoolicii anonimi) au o foarte slabă motivație de a se implica în
sarcinile pentru atingerea scopului grupului și se pot manifesta chiar în mod ostil.
6. Ce valori este cel mai probabil să aibă membrii? Deși stereotipurile sunt de evitat, un
lider trebuie să înțeleagă, de exemplu, că un grup pentru adolescenții aflați în sistemul
de probațiune în urma comiterii unor infracțiuni va diferi în mod semnificativ de un
grup de tineret format din adolescenții care aparțin unei parohii creștine.

În planificarea unei întâlniri de grup, este esențial pentru un lider să vizualizeze/ să își
imagineze cum va decurge aceasta la modul practic. De exemplu, un lider ar putea vizualiza
prima întâlnire cu grupul în următorul fel:

Membrii grupului vor sosi la momente diferite. Eu voi fi acolo înainte ca ei să înceapă să
sosească, pentru a-i întâmpina cu un salut de bun venit, pentru a mă prezenta, pentru a-i ajuta
să se simtă confortabil și pentru a purta cu ei mici discuții. Posibile subiecte de interes pe care
le-am putea discuta cu acești noi membri veniți sunt despre __________, __________ și
___________.
Voi începe întâlnirea prezentându-mă pe mine și scopul/ obiectivul general al grupului.
Voi folosi următorul exercițiu de spargere a gheții pentru a degaja atmosfera și pentru a facilita
membrilor grupului să se prezinte și să se cunoască.
Voi cere membrilor grupului să scrie pe un post-it o listă cu patru sau cinci aspecte pe care ar
dori să le afle despre ceilalți membri. Apoi membrii se vor prezenta pe ei înșiși și vor
exemplifica aceste aspecte. Voi răspunde şi eu și, în plus, voi încuraja membrii să pună întrebări
despre mine și despre grup.
După exercițiul de spargere a gheții, voi prezenta pe scurt scopul general al grupului și voi cere
membrilor să adreseze întrebări în legătură cu scopul și obiectivele grupului. Întrebările posibile
ar fi ___________. Răspunsurile mele vor fi ______________.

2
 Vom trece la ordinea de zi/ agenda întâlnirii, care poate fi adusă la cunoștință membrilor pe loc
sau poate să fi fost deja transmisă membrilor grupului prin corespondența electronică. În timpul
discutării fiecărui punct de pe ordinea de zi/ de pe agenda întâlnirii, pot apărea următoarele
întrebări: ____________. Răspunsurile mele vor fi ____________.
Atmosfera de grup pe care voi încerca să o creez este una democratică și egalitaristă. O astfel
de atmosferă este cea mai potrivită pentru a încuraja membrii să se angajeze în realizarea
obiectivelor grupului și să își investească timpul, încrederea și resursele proprii. Voi obține
această atmosferă prin aranjarea scaunelor în cerc, prin atragerea în discuţii a celor care sunt
tăcuți, prin folosirea umorului și asigurându-mă că nu voi domina conversația. Pe parcursul
întâlnirii, voi căuta să stabilesc o atmosferă pozitivă, parțial prin complimente/ încurajări/
aprecieri pozitive adresate membrilor pentru contribuțiile pe care le aduc în discuțiile comune.
Voi încheia întâlnirea prin a rezuma cele abordate și deciziile care au fost luate. Vom stabili o
dată pentru întâlnirea următoare. În final, voi întreba dacă are cineva comentarii sau întrebări
suplimentare.

Dacă un grup s-a întâlnit deja de mai multe ori, liderul trebuie să analizeze/ treacă în revistă
următoarele tipuri de întrebări: Au fost decise și clarificate suficient de bine scopul general și
obiectivele grupului? Dacă nu, ce mai trebuie făcut în acest proces de clarificare? În ce măsură
face grupul progrese reale în atingerea obiectivelor sale? Dacă nu, care sunt obstacolele care
trebuie depășite? În ce măsură urmează grupul cel mai eficient curs de acțiune pentru a-și atinge
obiectivele? Care este ordinea de zi pentru următoarea întâlnire? Ce activități ar trebui
planificate? În ce măsură finalizarea cu succes a acestor activități va ajuta grupul să își atingă
obiectivele generale? Dacă nu, ce alte activități vor fi necesare în acest sens? Cât de mult este
motivat fiecare membru de-a sprijini grupul în atingerea obiectivelor sale? Dacă există o
motivație scăzută în grup, cum s-ar putea acționa pentru a crește nivelul de motivație al unor
membri mai puțin motivați? Sau ce s-ar putea face pentru a le stimula și menține interesul
pentru activitățile de grup?

Planificarea unei sesiuni/ întâlniri de grup

În planificarea unei sesiuni, liderul trebuie să țină cont de obiectivele generale ale grupului,
precum și de cele specifice ale fiecărei sesiuni de grup. Pentru a fi eficient, liderul trebuie să
știe exact ce trebuie realizat în fiecare sesiune și să se asigure că toate punctele de pe ordinea
de zi/ agenda întâlnirii contribuie la atingerea obiectivelor. Iată o listă de verificare
(“checklist”) care îl poate ajuta pe lider să planifice sesiuni de grup reuşite. Așadar, un lider
eficient va avea în vedere următoarele aspecte:

1. Va selecta conținut relevant. Materialul de lucru ar trebui să fie relevant nu numai pentru
obiectivele specifice ale sesiunii, ci și pentru background-ul și interesele participanților.
Sfaturile de gestionare a timpului, de exemplu, vor fi diferite pentru studenți faţă de cele
adresate membrilor unei echipe multidisciplinare. În cazul studenților, sfaturile privind
managementul timpului se vor concentra, probabil, pe îmbunătățirea deprinderilor de studiu;
membrii unei echipe multidisciplinare vor fi mai focusați pe gestionarea timpulului alocat
activităților de lucru în echipă. O modalitate foarte bună de a evalua un posibil material este
aceea de a defini cu precizie modul în care acesta va fi perceput ca valoros de către membrii
grupului. Pentru aceasta, liderul își va răspunde la următoarea întrebare: „Dacă un membru al
grupului dorește să știe de ce ar trebui să cunoască acest material, pot să îi ofer un motiv
suficient de solid?” Dacă la această întrebare nu va putea răspunde cu precizie, liderul ar trebui
să renunțe la acest material și să îl înlocuiască cu un altul mai relevant.
2. Va folosi exemple. Exemplele ajută la ilustrarea conceptelor cheie și stimulează participarea.
Oamenii tind să-și amintească mai ușor exemplele decât statisticile sau conceptele. De
exemplu, cazurile vii care ilustrează efectele dramatice ale unor situații de abuz, vor fi reţinute

3
în mai mare măsură și pe o perioadă mai lungă de timp decât statisticile privind amploarea
abuzului în anumite contexte.
3. Va prezenta materialele într-o ordine logică. În general, este de dorit să se înceapă prin a
rezuma punctele de pe ordinea de zi/ agenda de lucru a sesiunii respective. În mod ideal, un
subiect ar trebui să se integreze în următorul. Exercițiile de grup trebuie utilizate împreună cu
materialul teoretic corespunzător.
4. Va planifica timpul. Odată ce conținutul unei sesiuni este selectat și structurat, trebuie
estimat timpul necesar fiecărui activități de grup, stabilindu-se dacă materialele și activitățile
planificate se încadrează în timpul alocat. Un lider bun știe, de asemenea, la ce material poate
renunța dacă timpul este prea scurt și ce material poate fi adăugat dacă sesiunea progresează
mai rapid decât era planificat. Materialele de rezervă trebuie să fie pregătite în avans pentru a
suplini faptul că membrii grupului nu s-au angajat suficient de mult în discuții sau faptul că au
lipsit de la grup anumiți membri, sau situația în care nu am primit sau nu putem accesa o resursă
planificată pentru acea sesiune de grup, sau situația în care am invitat la activitatea de grup un
specialist pe problematica grupului și acesta și-a anulat în ultimul moment participarea.
5. Va fi flexibil. O serie de evenimente neașteptate care apar în timpul unei sesiuni pot deturna
agenda planificată. Conflictul interpersonal dintre membri poate ocupa mult din timpul alocat
altor subiecte sau poate deveni clar că subiectele legate de scopul general al grupului sunt mai
valoroase pentru grup decât cele de pe agenda pregătită.
6. Va face schimbări de ritm. Putem capta sau menține atenția participanților la grup dacă
există din timp în timp schimbări de ritm. Prelegerile sau discuțiile lungi pot părea plictisitoare
membrilor grupului. Exercițiile de relaxare de grup, filmele, vorbitorii invitați, pauzele,
dezbaterile și alte activități pot produce variații ale tempo-ului unei întâlniri sau sesiuni. În
terapia de grup, o modalitate de a schimba ritmul este trecerea de la problemele unui membru
la cele ale altuia. Prelegerile pot fi mai stimulante dacă instructorul:
*vorbește extemporaneu în loc să citească materialul;
*se plimbă ocazional prin cameră, în loc să stea în picioare sau așezat într-un singur loc;
*atrage participanții adresându-le întrebări.
(O modalitate excelentă de a învăța cum să faci prezentări mai atractive este să observi
modelele de comunicare nonverbală și verbală ale vorbitorilor dinamici.) Este importantă
folosirea unor tranziții adecvate între idei, astfel încât subiectele să se îmbine în mod armonios
unele cu altele.

Relaxarea de dinaintea începerii unei întâlniri de grup

Înainte de a începe o întâlnire de grup, este foarte probabil ca liderul să fie îngrijorat/ tensionat
cu privire la modul în care va decurge în mod efectiv întâlnirea de grup. O oarecare anxietate
este, în fapt, de ajutor, pentru că vine să crească vigilența, iar asta îl va face pe lider mai atent/
prudent, ceea ce contribuie la reușita acelei întâlniri. Prea multă anxietate, însă, reduce
eficacitatea leadership-ului. Tehnicile de relaxare sunt foarte recomandate și includ mersul pe
jos, jogging-ul, ascultarea muzicii şi meditaţia în singurătate pentru limpezirea minţii. Liderii
eficienți învață, în general, că își pot reduce nivelul de anxietate prin utilizarea uneia sau a mai
multor tehnici de relaxare. Acumularea experienţei în conducerea grupurilor consolidează
încrederea liderului în sine și îi reduce nivelul de anxietate de dinaintea sesiunilor de grup.

Câteva indicații practice la întâlnirea inaugurală cu un grup

Este esențial ca un lider să fie prezent la timp la întâlnirile cu grupul, dar este şi mai bine să
sosească mai devreme, deoarece faptul că ajunge primul la locul primei întâlniri de grup îi
permite să vadă dacă materialele, aranjarea locurilor în sală, băuturile răcoritoare și orice alte
elemente necesare bunei desfăşurări a întâlnirii sunt conforme cu planul stabilit. Liderul va
avea, de asemenea, ocazia să-i observe pe membri înainte de a începe întâlnirea de grup. Acesta

4
poate obține informații utile despre interesele participanților, observându-le vârsta, sexul,
aspectul fizic (inclusiv îmbrăcămintea), modul de a conversa și de a interacționa între ei. Un
lider eficient este foarte atent la astfel de indicii și le folosește pentru a crea o legătură inițială
cu participanții.
Să luăm un exemplu concret. Vi se poate solicita să conduceți o activitate de grup pe
tema prevenirii suicidului într-o clasă de elevi de liceu. La momentul sosirii în acea școală
sunteți informat că unul dintre elevii acelei clase tocmai s-a sinucis. Într-o astfel de împrejurare,
în loc să derulați întâlnirea de grup după agenda pe care ați pregătit-o de dinainte, o veți
abandona și veți alege în schimb să solicitați fiecărui elev din clasă să scrie, la modul anonim,
una sau două preocupări/ îngrijorări sau întrebări pe care le are despre sinucidere. Apoi veți
iniția o discuție cât se poate de interactivă, bazată pe întrebările și preocupările lor. O astfel de
discuție va fi cel mai probabil mult mai valoroasă decât urmarea agendei planificate anterior,
deoarece s-ar concentra pe întrebările și preocupările specifice ale elevilor generate de acel
moment/ context particular.

Pregătirea locației și aranjarea locurilor din încăperea de lucru

Poziționarea locurilor dintr-un grup este importantă din mai multe motive. Aceasta poate afecta
cine cu cine vorbește, influențând rolurile de conducere și, în consecință, afectând coeziunea și
moralul grupului. În majoritatea grupurilor, membrii trebuie să aibă contact vizual unul cu
celălalt. Liderul grupului trebuie să fie capabil să realizeze contactul vizual cu toți membrii
grupului pentru a obține feedback nonverbal referitor la ceea ce gândesc și simt aceștia.
Aranjarea în cerc este ideală pentru a genera discuții, pentru a încuraja un sentiment de
statut egal pentru fiecare membru și pentru a promova deschiderea și coeziunea de grup. În
contrast, amenajarea tradițională a clasei are ca efect plasarea liderului într-o poziție de
autoritate şi tinde să inhibe comunicarea, deoarece membrii pot avea contact vizual facil numai
cu câțiva membri așezați în apropiere.
Mesele au avantaje, dar și dezavantaje. Ele oferă un loc pentru a scrie și pentru a pune
materiale de lucru, iar unii membri se simt mai confortabil la o masă, deoarece se pot sprijini
pe ea. Dar mesele restricționează mișcarea și pot servi drept bariere în comunicarea dintre
oameni. Aşadar, liderul ar trebui să dovedească prudență în utilizarea meselor. În anumite
situații, de pildă în sesiunile „de lucru” ale unor grupuri de sarcină, mesele sunt necesare. Însă,
în grupurile de tratare a problemelor sau de terapie, acestea sunt rareori folosite sau
recomandate. Când sunt necesare suprafețe de lucru și pentru comunicare scrisă, pot fi mai
eficiente mesele mici aranjate în cerc. Forma meselor poate influența și modul în care
interacționează membrii grupului. Dacă masa este dreptunghiulară, liderul stă în mod
tradițional la un capăt, devine șeful mesei și „autoritatea întâlnirii”, tinde să vorbească mai mult
și are o influență mai mare asupra discuției decât alți membri ai grupului. O masă rotundă sau
pătrată, însă, stabilește o atmosferă mai egalitară. Efectul poziţiei de autoritate poate fi redus și
prin plasarea alăturată a două mese dreptunghiulare pentru a forma un pătrat.
În grupurile noi, sau chiar în cele deja constituite, membrii sunt predispuşi să stea lângă
prieteni. Dacă este important ca toți membrii grupului să interacționeze, liderul ar putea alege
să le ceară participanţilor să stea lângă persoane pe care nu le cunosc. Oamenii sunt mai
predispuși să vorbească cu vecinii de masă/ de cerc, care stau în unghi drept față de ei și apoi
cu cei de lângă (în lateral de) ei, comunicând mai puţin cu cei cu care stau faţă în față, iar celor
care stau oriunde altundeva este și mai puțin probabil să li se adreseze.

Prezentările introductive
Acreditările/ competențele liderului ar trebui rezumate la prima întâlnire, pentru a oferi
grupului un sentiment de încredere că liderul poate îndeplini așteptările membrilor. Dacă
liderul este prezentat, este de dorit un rezumat concis al acreditărilor/ recomandărilor sale

5
pentru rolul de conducere a grupului așteptat. Dacă liderul se prezintă el însuşi, acreditările
importante ar trebui rezumate într-un mod informativ, dar modest. Rezumatul ar trebui să fie
făcut într-un mod care să ajute la crearea atmosferei dorite, fie că este formală sau informală,
relaxată sau serioasă. În multe cazuri, o modalitate excelentă de a gestiona prezentările
introductive constă în utilizarea unui exercițiu de destindere a atmosferei (“ice-breaker
exercise”).
Este recomandabil ca liderul să învețe numele tuturor membrilor grupului cât mai
repede posibil. Acest lucru necesită o atenție suplimentară, iar etichetele cu prenumele pot ajuta
pe toată lumea să se simtă de la început mai confortabil. Membrii apreciază să fie interpelaţi
după prenume, pentru că aceasta le dovedește că sunt importanți și respectați.
Dacă grupul este mic, membrii se pot prezenta individual, pornindu-se de la unul dintre
membrii grupului care dorește „să spargă gheața”. Pe lângă informațiile personale obișnuite,
este util ca membrii să-și exprime așteptările față de grup pe măsură ce se prezintă. Acest lucru
ajută la descoperirea motivațiilor personale, în special a celor care ar putea fi incompatibile cu
obiectivele grupului. Dacă o așteptare declarată nu se încadrează în scopul grupului, liderul
trebuie să sublinieze acest lucru cu tact, pentru a evita frustrarea sau nemulțumirea ulterioară a
respectivului membru al grupului.

Clarificarea rolurilor
Liderul unui grup trebuie să fie foarte conștient cu privire la rolurile și responsabilitățile sale și
să le comunice și discute cu grupul. O modalitate de a face acest lucru este ca grupul să aleagă
obiectivele și apoi să ia decizii cu privire la sarcinile și responsabilitățile pe care fiecare
membru le va avea în realizarea acestora. În majoritatea situațiilor, este greșit ca liderul să facă
cea mai mare parte a muncii de grup. În general, grupul va fi mai productiv/ eficient dacă toți
membrii îşi aduc contribuții substanțiale. Cu cât membrii contribuie mai mult la un grup, cu
atât este mai probabil să se simtă parte a grupului. Astfel de sentimente pozitive vor aduce
beneficii tuturor.
Chiar dacă liderul este sigur în privinţa rolurilor adecvate, alții pot fi confuzi sau pot
avea așteptări diferite. Dacă există dubii, liderul va trebui să explice rolurile în mod clar. Dacă
membrii grupului indică așteptări diferite, atunci grupul ar trebui să ia decizii cu privire la
repartizarea rolurilor/ atribuţiilor.
În explicarea rolului său, liderul va pune mai puțin accent pe abilitățile și resursele
personale, și mai mult pe a transmite membrilor grupului că este mai degrabă o persoană bine
informată decât o figură de autoritate care deține toate răspunsurile. De asemenea, liderul va fi
mereu pregătit să explice raționamentul din spatele exercițiilor și altor acțiuni sau activități
propuse grupului. Rolul liderului variază de la un grup la altul și de la o situație la alta.

Agenda întâlnirii / Ordinea de zi

Majoritatea întâlnirilor sunt mai eficiente dacă liderul folosește o agendă a discuţiilor de grup
planificată cu câteva zile înainte. În mod ideal, toți membrii grupului ar trebui să aibă
posibilitatea de a sugera puncte pentru ordinea de zi. Aceasta ar trebui revizuită pe scurt la
începutul întâlnirii, pentru a oferi fiecărui membru șansa de a sugera completări sau alte
modificări. La unele întâlniri poate fi oportun ca grupul să discute, și eventual să voteze,
modificările sugerate pe ordinea de zi.

Recomandări suplimentare pentru conducerea unui grup

Această sub-secțiune rezumă pe scurt sugestii suplimentare pentru conducerea eficientă a unui
grup.
1. Înțelegeți că leadership-ul este o responsabilitate comună. Fiecare membru va prelua la un
moment dat roluri de conducere. Liderii desemnați nu ar trebui să caute să domine un grup sau

6
să creadă că sunt responsabili pentru conducerea grupului în toate activităţile necesare atingerii
obiectivelor şi motivării/ menținerii coeziunii grupului. În fapt, productivitatea și coeziunea
grupului cresc substanțial atunci când toți membrii contribuie.
2. Utilizați procedurile de luare a deciziilor (“decision-making procedures”) cele mai potrivite
pentru problemele cu care se confruntă un anumit grup.
3. Utilizați abordarea rezolvării de probleme (“a problem-solving approach”) pentru a gestiona
provocările cu care se confruntă grupul.
4. Creați o atmosferă de cooperare mai degrabă decât una competitivă.
5. Priviți controversele și conflictele ca fiind naturale și dezirabile pentru rezolvarea
problemelor și pentru a ajunge la decizii bune. În rezolvarea conflictelor, căutați să utilizați o
abordare din care toată lumea să aibă de câştigat.
6. În general, căutați să îi confruntați pe membrii care sunt ostili sau perturbatori.
7. Prezentaţi-vă adecvat punctele de vedere personale.
8. Căutaţi să creaţi o atmosfera de comunicare deschisă si sinceră.
9. Furnizați conținuturi stimulante, relevante și exerciții care ilustrează conceptele și îi ajută pe
membri să încerce noile comportamente sugerate. Într-un grup de terapie asertivă, de exemplu,
materialul teoretic despre cum să fii mai asertiv ar trebui urmat de exemple practice de
comunicare asertivă.
10. Acordați atenție modului de încheiere a unei sesiuni/ întâlniri de grup. Cu câteva minute
înainte ca sesiunea să se încheie, sau când grupul a epuizat un subiect, realizarea unui scurt
rezumat care evidențiază punctele majore care trebuie reținute conferă grupului un sentiment
de realizare și semnalează sfârșitul sesiunii.

Liderii nu se nasc. Ei se formează prin antrenament/ exercițiu, practică și experiență. Învățând

cum să conducă grupuri în mod eficient, indivizii devin mai conștienți de ei înșiși, cresc ca
persoane, devin mai încrezători în sine, se simt bine cu ei înșiși, își dezvoltă abilități
transferabile, învață să-şi îmbunătățească relațiile interpersonale și se ajută pe ei înșiși și pe
ceilalți să îndeplinească sarcini importante. Toți cei care citesc și înțeleg acest text au
potențialul de a deveni un lider de grup eficient. Acest capitol a căutat să demistifice conceptul
de leadership, prin aceea că a descris și explicat ceea ce face și ce înseamnă un lider eficient.
Acum depinde de voi să vă dezvoltați în continuare capacitățile de a fi un lider bun. Depinde
de voi să o puteți face!