Universitatea Tehnică a Moldovei

ELABORAREA BLOCULUI ELECTRONIC DE

CONTROL A INSTALAȚIEI PENTRU RIDICAREA
CARACTERISTICILOR VOLT-AMPERICE ALE
DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE CU
COMANDĂ LA DISTANȚĂ.

Student: Petic Dumitru

Coordonator: Tincovan Serghei

Asist. univ.
Chișinău, 2023

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Electronică și Telecomunicații
Departament Telecomunicații și Sisteme Electronice

Admis la susținerea
1
 șef departament
conf. univ., dr. Tîrsu V.
________
___________________
“__
___”___________2023

Elaborarea blocului electronic de control a instalației

pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice ale
dispozitivelor semiconductoare cu comandă la
distanță.
Proiect de licență

Student: Petic Dumitru, gr. EA-181FR

Coordonator: Tincovan Serghei, asis. univ.

Consultant: Șestacova Tatiana, conf. univ., dr

Consultant: Grițco Maria, lector universitar

Chişinău, 2023

2
 Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Electronică și Telecomunicații

Departamentul Telecomunicaţii și Sisteme Electronice
Programul de studii Electronica aplicată

Aprob
Șef de program:
Șestacova T, conf. univ., dr..
__________________________
“___” ________________ 2023

CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licență a studentului (ei)

Petic Dumitru

1. Tema proiectului de licenţă:” Elaborarea blocului electronic de control a

instalației pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice ale
dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanță. ” confirmată
prin hotărârea Consiliului FET nr. 05 din 25 februarie 2023
2. Termenul limită de prezentare a proiectului de licență: 20.05.2023.
3. Date inițiale pentru elaborarea proiectului de licență: Sarcina tehnică
pentru elaborarea dispozitivului, analiza realizărilor similare existente pe
piață.

4. Conţinutul memoriului explicativ: pagini de titlu, aviz, rezumat,

introducere, capitolul 1, capitolul 2, capitolul 3, concluzii, bibliografie.

5. Conţinutul părţii grafice a proiectului de licență: Schema de structură,

schema electrică, desenele de asamblare, listele de elemente,
specificațiile.

3
 6. Lista consultanţilor

Consultant Capitol Confirmarea realizării activităţii

Semnătura Semnătura
consultantului (data) studentului (data)
Tincovan Sergiu Capitolul I, II
Sestacova Tatiana Calculul Fiabilitati

Grițco Maria Economie

7. Data inminarii caietului de sarcina 25.01.2023

Coordonator __________________________________ Tincovan S.
(semnatura)
Sarcina a fost luata pentru a fi executata de catre studentul Petic Dumitru.
_________________25.01.2023
(semnatura, data)

PLAN CALENDARISTIC
Nr. crt. Denumirea etapelor de elaborare/proiectare Termenul de
realizare a etapelor Nota

1 Analiza prototipurilor dispozitivelor de control 27.02.2023-04.03.2023

2 Elaborarea schemelor de structura 05.02.2023-11.03.2023

3 Elaborarea scemelor electrice si documentatia 12.03.2023-29.03.2023

tehnica
4 Calculul Fiabilitatii 28.03.2023-03.04.2023
5 Argumentarea economica 06.04.2023-09.04.2023

6 Analiza aspectelor tehnice de Securitate 10.04.2023-16.04.2023

7 Formarea notei explicative 16.04.2023-05.05.2023

8 Formarea dupa regulament a materialului 06.05.2023-12.05.2023
9 Realizarea documentului pentru prezentare 13.05.2023-22.05.2023

Student _______________________________________________Petic Dumitru

Coordonator de proiect de licență ______________________ Tincovan Serghei

4
5
6
 АDNОTАREА

Аutоr: Petic Dumitru, gr. EА-181FR

Temа: “Elaborarea blocului electronic de control a instației pentru ridicarea
caracteristicilor volt-amperice a dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanță ”
7
 Structurа lucrării: cоnstă din pаgini de titlu, аviz, rezumаt, intrоducere, cаpitоlul
1, cаpitоlul 2, cаpitоlul 3, cоncluzii, bibliоgrаfie, аnexe.
Cuvinte-cheie: bloc electronic, semiconductoare, convertor, CVA, aparatajului
radioelectronic, radiocomponente.
Scоpul prоiectului: elaborarea unui bloc de control a instalaţiei pentru ridicarea
caracteristiciloe volt-amperice a dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanţă, care
asigură o eficienţă tehnico-economică destul de înaltă în producere şi testare a articolelor
semiconductoare, reducerea volumului de muncă manuală, minimizarea influenţei factorilor
de ordin uman, care are o anumită influenţare asupra calităţii producţiei finite.
Оbiectivele:
- Elaborarea conceptuală şi structura blocului de comandă al standului de testarea
radiocomponentelor;
- Elaborarea părții schemotehnică şi constructorică a blocului de comandă;
- Efectuuarea calculelor economice, care indică şi apreciază cheltuielile de elaborare,
producere şi exploatare;
- Analiza aspectelor de securitate şi protecţie a mediului ambiant în proces de
elaborare, producere şi exploatare a sistemului de comandă.
Metоde аplicаte: dоcumentаre teоretică, metоdа cоmpаrаției, elаbоrаreа funcțiоnаlă а
blocului electronic de control, cаlcul ecоnоmic, аnаlizа rezultаtelоr оbținute.
Rezultаtele оbținute: Rezultаtul аcestei lucrаri de licență cоnstituie elaborarea
documentaţiei pentru un stand de testare a radiocomponentelor menit de a testa la intrare
toate radiocomponentele pentru condiţii de laborator şi uzină în mod automatizat și care în
afară de măsurarea parametrilor radiocomponentelor mai permite de gestionat şi cu
mecanizmul de transportare a setului de radiocomponente.
La depistarea radiocomponentului cu defect sau depăşirea limitei de toleranţă, blocul
de comandă a standului activează organul mecanizmului, care înlătură de pe bandă piesa cu
defect.

8
 АNNОTАTIОN
Аuthоr: Petic Dumitru, student оf the EА-181FR grоup
Theme: " Elaboration of an electronic control unit for the installation for measuring
the current-voltage characteristics of semiconductor devices with remote control "
Thesis structure: The pаper cоnstance of pаgins title, аviz, summаt, intrоduсt,
cаpitоlul 1, cаpitоlul 2, cаpitоlul 3, cоnclusions, bibliоgrаphy, аppendices.
Keywоrds: electronic block, semiconductor, converter, CVA, radio electronic
equipment, radio components.
Purpоse оf the pаper: is the development of a plant control block for the volt-ampere
pick-up characteristics of remote-controlled semiconductor devices, which ensures quite high
techno-economic efficiency in the production and testing of semiconductor articles, reducing
the volume of manual work, minimizing the influence of human factors, which has a certain
influence on the quality of finished production.
Generаl оbjectives:
- Conceptual development and structure of the radio component test stand control block;

- Elaboration of the schematic and constructional part of the control block;

- Carrying out economic calculations, indicating and estimating development, production and

operating costs;

- Analysis of safety and environmental protection aspects in the process of development,

production and operation of the control system.

Аpplied methоds: theоreticаl dоcumentаtiоn, cоmpаrisоn methоd, functiоnаl

elаbоrаtiоn оf the electrоnic unit, ecоnоmic cаlculаtiоn, аnаlysis оf the оbtаined results

The results оbtаined: The result of this thesis is the development of documentation for

a radio component test stand designed to test all radio components for laboratory and plant

conditions in an automated way and which, in addition to measuring the radio component

parameters, also allows the radio component set transport mechanics to be managed.

When a defective radio component is detected or when the tolerance limit is exceeded, the

stand control block activates the mechanism, which removes the defective part from the tape.

9
 CUPRINS

INTRODUCERE 13
1. ANALIZA, SCOPUL ŞI SARCINILE ELABORĂRII BLOCULUI ELECTRONIC DE
CONTROL A INSTALAȚIEI PENTRU RIDICAREA CARACTERISTICILOR VOLT-
AMPERICE A DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE....................................................

1.1. Actualitatea temei, scopul și sarcinile proiectării..............................................................

1.2 Analiza metodicilor, algoritmilor și prototipilor...................................................................

1.3. Formularea sarcinii tehnice...................................................................................................

2. ELABORAREA BLOCULUI ELECTRONIC DE CONTROL A INSTALAȚIEI

PENTRU RIDICAREA CVA DISPOZITIVELOR SEMICONDUCTOARE..........................

2.1. Elaborarea schemei de structură a blocului electronic de control a instalației RCVA

41

2.2 Elaborarea schemei electrice a blocului electronic de control a instalației RCVA............

2.3. Elaborarea plăcii cu cablaj imprimat....................................................................................

2.4 Calculul fiabilităţii....................................................................................................................

2.5. Elaborarea bloc-schemei algoritmului programului............................................................

2.6 Securitatea sănătății în muncă și protecția mediului ambiant.............................................

3. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE...............................................................................

CONCLUZII.....................................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................

ANEXE.............................................................................................................................................

INTRODUCERE

În procesul de studii la disciplinrlor „Materiale şi Componente în Electronică” şi

„Dispozitive și Circuite Electronice” corelare cu alte disciplini legate cu ele este necesar de

10
posedat la dispoziiţie caracteristicile volt-amperice a diodelor, tranzistoarelor, tiristoarelor şi
altor despozitive semiconductoare pentru un exemplar conctret, ce permite de obţinut un calcul
mai real al unui dispozitiv electronic real în cadrul proiectelor de curs și licență. În altă parte, la
producerea aparatajului radioelectronic (ARE) întotdeauna e important și pe prim plan stă
condiția de respectare a calităţii producţiei finite, care se exprimă printr-un şir de parametri
tehnici:
- fiabilitatea,
- timpul de bună funcţionare,
- timpul până la prima cădere (refuz) etc.
- parametri electrici pentru semnale cu amplitudine mică și maximă, etc.
Toţi parametri susnumiţi la rândul său depind de parametrii şi calitatea dispozitivelor
semiconductoare, în primul rând care-s utilizate la asamblarea ARE, în condiţiile producerii în
masă sunt critice la tranzistori (radiocomponente) cu defect ascuns sau rebut nedepistat în cutiile
de ambalaj a partidei furnizate.
Altă funcţie a standului este ridicarea caracteristicilor dispozitivelor semiconductoare în
mod automatizat sub comanda calculatorului, ce permit de obţinut caracteriscile pentru un
exemplar al dispozitivului semiconductor concret, ce permite efectuat calcule mai exacte în
proiectarea ARE în cadrul birourilor de proiectare sau pentu instituțiile de învățământ legate cu
electronica.
Pentru condiţiile a producereii în serie mică deseori apare necisitatea de selectare a doi sau
mai mulţi tranzistori cu caracteristici identice sau foarte apropiate, unde abaterea valorilor
caracteristicilor nu depăşeşte 0,5...1%. Ca exemplu poate servi realizarea etajului diferenţial sau
etajului final contratimp în amplificatoarele de putere cu clasa Hi-Fi şi Hi-End.
Standul pentru ridicarea caracteristicilor Volt-Amperice a dispozitivelor semiconductoare
este prevăzut de afi utilizat în cadrul lucrărillor de laborator la disciplina „Materiale şi
Componente în Electronică” și „Dispozitive și Circuite Electronice”, altă aplicaţie poate fi
testarea la intrare radiocomponentelor pentru laborator a birourilor de proiectare sau birourile
tehnologice a uzineleor de producere.
Scopul final al acestui proiect este elaborarea unui asemenea stand de măsurare şi testare,
care în afară de măsurarea parametrilor tranzistorelor mai permite de stocat şi documentat
rezultatele măsurărilor individuale a mai multor tipuri de dispozitive semiconductoare.
Partea electronică a standulului elaborat presupune utilizarea pe larg a microcprocesoarelor
şi microcontrollerelor specializate, care permit de automatizat multe operaţii de comandă a
măsurării parametrilor dispozitivelor semiconductoare, ci şi transmiterea lor în calculator pentru

11
prelucrarea şi documentarea rezultatelor măsurate, care la rândul să pot fi utilizate în diferite
proiectări a schemelor electronice sau în procesele de instruire.

12
 1. ANALIZA, SCOPUL ŞI SARCINILE ELABORĂRII BLOCULUI
ELECTRONIC DE CONTROL A INSTALAȚIEI PENTRU RIDICAREA
CARACTERISTICILOR VOLT-AMPERICE A DISPOZITIVELOR
SEMICONDUCTOARE

1.1. Actualitatea temei, scopul și sarcinile proiectării

La baza oricărui aparat, stand sau instalație de măsurare şi testare automatizată stau o serie
de blocuri-componente, care în ansamblu execută sarcina cerută. Pentru instalația elaborată este
nevoie de precizat lista de parametri măsuraţi şi algoritmul de efectuare a măsurării lor. Pentru
condiţiile noastre este necesar de măsurat caracteristicile volt-amperice a dispozitivelor
seniconductoare, parametrii H, Y şi Z a tranzistorilor, caracteristicile volt-amperice a bipolilor cu
joncțiune P-N (diodă cu efect tunel, varicap, diodă Zener, tiristor, semistor, etc.).
Actualitatea temei. Procesele de măsurare și testarea caracteristicilor a dispozitivelor
semiconductoare întotdeauna au fost un proces destul de dificil, care cere echipament de
măsurare special, accesorii specifice și la baza lor stau algoritme destul de sofisticate șe necesită
un volum considerabil de măsurări. De exemplu, aparatele pentru măsurarea caracteristicilor
tranzistorilor conțin multe operații manuale de setare a parametrilor ințiali și calibrare ce
consumă destul de mult timp din tot ciclul de măsurare, apoii urmează etapa de calcul a
rezultatelor măsurate. Unica performanță este, că echipamentul de măsurare se conține într-o
singură construcție a carcasei aparatului și componetele de conexiune sunt gata asamblate în
interior. Pentru a reduce timpul de efectuarea măsurărilor, calcularea rezultatelor și prezentarea
lor în formă comodă pentru alte operați de elaborare al aparatajului electronic este neceser de o
instalație universală cu microprocesor/microcontroller încorporat cu posibilitatea de comandă la
distanță cu el.
Reieșind din cele de mai sus se poate de menționat, că scopul lucrării prezintă
elaborarea unui bloc de control a instalaţiei pentru ridicarea caracteristiciloe volt-amperice a
dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanţă, ce asigură o eficienţă tehnico-economică
destul de înaltă în producere şi testare a articolelor semiconductoare, reducerea volumului de
muncă manuală, minimizarea influenţei factorilor de ordin uman, care are o anumită influenţare
asupra calităţii producţiei finite. Tot aici face de menținat, că asemenea instalație este foarte
dorită în instituțiile de învățământ de profil în domenoul electronicii.
Pentru atingerea scopului pus este necesar de rezolvat (soluționat) următoarele sarcini:

13
 1) Concepţia și structura de realizare al blocului de control pentru instalaţia de ridicare a
CVA, de efectuat analiza prototipilor existenți și de precizat cerințele sarcinii tehnice pentru
proiectare;
2) De elaborat schema de structură și algoritmul lui de funcționare al blocului electronic de
comandă pentru instalația RCVA;
3) De elaborat schema electrică de principiu Modul de realizare schemotehnică şi
constructorică al blocului electronic de comandă pentru instalația RCVA cu posibilitatea
comandării la distanță prin rețea locală;
4) De elaborat plachetă sau plachete cu cablaj imprimat ppentru acest bloc electronic de
comandă;
5) De efectuat calcul constructoric special – calculul fiabilității ce asigură parametrii
prescriși pentru termen de garanție 1 an (12 luni) și termenul de viață de 10 ani (această
perioadă de timp presupune deservire și reparație curentă a instalației până la decontare)
6) De analizat aspectele de asigurare a securității sănătății în muncă și protecția mediului
ambiant;
7) De efectuat calculul eficienței economice pentru cazul producerii a unui program anual
în condiții de uzină și a expluatării pe obiect asemenea instalații.
Pentru început are sens de supus analizei modurile, procedeele și algoritmii de efectuare a
măsurării, ridicării și calcul pentru CVA ce sunt utilizate în prototipi.

1.2 Analiza metodicilor, algoritmilor și prototipilor

Noţiuni generale
Considerînd tranzistorul ca un cuadripol, intervin doi curenţi şi două tensiuni la cele două
porţi. Două din aceste mărimi pot fi alese ca independente. Sînt deci posibile diverse moduri de
descriere a tranzistorului. Numărul de posibilităţi este egal cu numărul combinărilor de patru
elemente luate cîte două, adică cu şase. Notînd cu v şi w cele două mărimi alese ca independente
şi cu p şi q cele dependente, avem relaţii de forma

unde v şi w pot fi tensiuni sau curenţi.

Problema care se pune în cazul de faţă este aceea a stabilirii modului experimental în care
se pot determina coeficienţii a, b, c şi d. Aceasta se face în moduri diferite, de la caz la caz, după
semnificaţia pe care o au v şi w. în general se ia nulă una din mărimile v şi w şi se măsoară p sau
q. Dacă, de exemplu, se urmăreşte determinarea lui a, atunci se ia w — 0, se produce un anume
v şi se măsoară p care rezultă. Avem

14
 Dacă, de exemplu w este o tensiune, atunci borna respectivă se pune în scurt circuit din
punct de vedere alternativ — printr-un capacitor de valoare convenabilă. Dacă w este un curent,
să zicem i2, se ia ieşirea în gol etc. [1]
Referitor la măsurarea tranzistoarelor se pot face şi alte observaţii.
Parametrii caracteristici ai tranzistoarelor depind de punctul de funcţionare. Pentru a se
obţine date concludente este, deci, necesar ca măsurile să se efectueze în puncte bine precizate
din punctul de vedere al curenţilor continui.

Fig. 1.1. Schema de asigurare a punctului de funcţionare

Pentru aducerea tranzistoarelor în punctul de funcţionare, se utilizează montajul prezentat

în fig. 1.1(16.9). Bobinele de şoc L1 şi L2 trebuie să prezinte la frecvenţa de lucru o reactanţă cît
mai mare, iar capacităţile C1 şi C2 — o reactanţă cît mai mică. Valoarea curenţilor de emitor şi
colector se măsoară introducîndu-se două miliampermetre în serie cu L1 şi L2.
Măsurările se fac în regim alternativ şi cu semnale mici. Un semnal este mic dacă valoarea
parametrului nu se modifică atunci cînd reducem amplitudinea semnalului.
În ce priveşte frecvenţa utilizată pentru măsurarea tranzistoarelor, se disting două benzi.
Pentru audiofrecvenţă se lucrează cu o frecvenţă joasă, sub 3 kHz, frecvenţă la care nu se
manifestă efectele reactanţelor din schema echivalentă completă a tranzistoarelor. Pentru înaltă
frecvenţă se utilizează frecvenţe peste 50 kHz — dar în acest caz, se ţine seamă, în schema
echivalentă, de apariţia unor capacităţi — aşa cum se va arăta mai departe. In afara paragrafelor
în care se specifică frecvenţa de lucru, toate măsurările se fac în audiofrecvenţă. Semnalele
aplicate trebuie să fie mici, pentru a se lucra pe porţiunea liniară.

1.2.1. Măsurarea amplificării în scurtcircuit

Schema utilizată este reprezentată în fig.1.2. Generatorul se conectează în montaj printr-un
transformator cu raportul de transformare 1:1 şi, cu un voltmetru convenabil, se măsoară

15
tensiunile U1 şi U2. Luîndu-se rezistenţele Rie şi Ric egale şi făcîndu-se ca U0 să fie unitar,
tensiunea U1 îl măsoară chiar pe .
Avem

Fig. 1.2.
şi, deci, a poate fi aproximativ prin raportul ic/ie, dacă impedanţa din circuitul colectorului
este suficient de mică.
Valorile reactanţelor prezentate de L1 şi L2 trebuie să fie mari şi anume:

1.2.2. Măsurarea lui 

Se utilizează schema reprezentată în fig. (1.3). Tensiunea la ieşire se măsoară la una dintre
cele trei prize prevăzute pe Ric, după valoarea acestei tensiuni. Un calcul simplu ne arată că:
 ic/ib = (Rib/Ric) (U1/U0).

16
 Fig. 1.3

Pentru ca măsurarea să fie corectă, este necesar ca:

1.2.3. Măsurarea lui  de tăiere

În general, coeficientul de amplificare a curentului în scurtciruit variază odată cu frecvenţa.
Prin  de tăiere se înţelege frecvenţa la care valoarea lui  scade la 0,707 din valoarea pe care o
are la joasă frecvenţă. Montajul adoptat pentru măsurarea lui a de tăiere este cel din fig. 1.4.
Comutatoarele S sînt cuplate. Toate comutatoarele fiind pe poziţia de jos, se aduce
tranzistorul în punctul de funcţionare dorit şi se măsoară ue cu un voltmetru electronic de ca. Cu
un oscilograf catodic se observă forma undei. Se trece, apoi, S pe poziţia de sus — în care
tranzistorul se înlocuieşte cu R3. Se reglează R5 pentru că, la bornele lui R2, tensiunea să fie de
100 mV. Se trece, apoi, S pe poziţia de jos şi se citeşte din nou tensiunea la voltmetrul electronic.
Această indicaţie este proporţională cu . Se variază, apoi, frecvenţa de lucru a generatorului,
pînă ce se ajunge la frecvenţa la care scade pînă la 0,707 din valoarea iniţială. Această frecvenţă
este frecvenţa care îl dă pe  de tăiere, iar valoarea corespunzătoare a lui  este valoarea lui  de
tăiere.

17
 Fig. 1.4

1.2.4. Măsurarea parametrului hibrid h11

Conform definiţiei, parametrul hn reprezintă impedanţa de intrare dacă ieşirea este în
scurtcircuit:

In fig. 1.5 se prezintă schemele de principiu ale montajelor pentru măsurarea acestui
parametru, în cazul conexiunilor BC (fig. 1.5, a) şi EC (fig. 1.5. b).
Condiţia de scurtcircuit la ieşire, componenta alternativă, se realizează cu ajutorul
condensatorului C, a cărui reactanţă trebuie să fie mult mai mică decît impedanţa de ieşire a
tranzistorului. în circuitul de intrare se injectează un curent cunoscut i 1 şi cu ajutorul unui
voltmetru electronic V de rezistenţă internă Rc se măsoară tensiunea u1. Se prevăd, de asemenea,
circuitele de curent continuu pentru fixarea polarizărilor. în montajul BC, rezistenţa de intrare
fiind de ordinul zecilor de ohmi, condiţiile sînt simplu de realizat, în montajul EC, emitorul este
pus la masă din punct de vedere alternativ prin condensatorul C2, a cărei reactanţă este mult mai
mică decît rezistenţa re, iar baza este polarizată din punct de vedere continuu, prin intermediul
unui circuit rezonant derivaţie, cu factor de calitate ridicat. Acest circuit

Fig. 1.5.

18
este acordat pe frecvenţa de lucru a generatorului şi prezintă la rezonanţă o impedanţă (ZP =
QL) mult mai mare decît h11, care este de ordinul megohmilor. Intreruptorul K se deschide
numai cînd se fac măsurările; în restul timpului el stă închis pentru a împiedica încărcarea
condensatorului C2 de la tensiunea UE, în cazul în care tranzistorul nu este în soclu. Pentru o
bună precizie a măsurării, trebuie să se aibă în vedere ca ansamblul rezistenţelor Rg, Rv şi R1 în
cazul conexiunii BC, şi Rg, Rv şi RP, în cazul conexiunii EC, să constituie o rezistenţă mult mai
mare decît rezistenţa de intrare a tranzistorului care este conectat în paralel.

1.2.5. Măsurarea parametrului hibrid hl2

Prin definiţie avem

în fig. 1.6 se prezintă schemele de principiu ale montajelor pentru măsurarea acestui
parametru, în cazul conexiunilor BC şi EC.

Fig. 1.6.

în cazul conexiunii EC este necesară introducerea unui circuit rezonant la intrare R 1, L1, C1
(care prezintă la rezonanţă o rezistenţă Rp) şi a unui condensator cu întreruptor, în circuitul
emitorului. Rezistenţa rezultantă a grupului Rv, Rp în cazul conexiunii BC şi a grupului R v, Rp în
cazul conexiunii EC trebuie să fie mult mai mare decît rezistenţa de intrare a tranzistorului.
Pentru evitarea influenţei directe între ieşire şi intrare, circuitul colectorului se ecranează faţă de
circuitul emitorului.

1.2.6. Măsurarea parametrului h21

Parametrul h21 este amplificarea în curent dacă ieşirea este în scurtcircuit:

Schemele de principiu ale montajelor pentru măsurarea acestui parametru, în cazul

conexiunilor BC şi EC, se redau în fig. 1.7. Pentru a realiza condiţia de scurtcircuit la ieşire,
19
rezistenţa Rs trebuie să aibă o valoare redusă (50—100 Q.) mult mai mică decît impedanţă de
ieşire a tranzistorului, iar reactanţa condensatorului C trebuie să fie mult mai mică decît
rezistenţa Rs. Curentul it se măsoară scurtcircuitînd tranzistorul şi măsurînd tensiunea u2 (i1 =
u2/Rs).

Fig. 1.7
Circuitul de alimentare din curent continuu se realizează după aceleaşi considerente ca în
montajele precedente.
Măsurarea parametrilor h2l este dificilă la tranzistoarele cu conexiune BC (deoarece
valoarea parametrului este foarte apropiată de unitate şi i2  i1). De aceasta se preferă uneori să se
determine 1 + h21, măsurînd curenţii ie şi ib cu ajutorul montajului din fig. 1.8. Avem

Se injectează un curent ie, se măsoară curentul ib = U2 /Rs. Condiţiile, care se impun sînt:

În bază se conectează în paralel cu R s un circuit acordat derivaţie care la frecvenţa de lucru

prezintă o impedanţă ridicată; în schimb în curent continuu prezintă o rezistenţă mică R.

Fig. 1.8.
În ceea ce priveşte măsurarea parametrului h21 în cazul tranzistoarelor în conexiune EC, se
observă că voltmetrul trebuie să măsoare tensiuni mici: la un curent continuu în circuitul
colectorului de 1 mA, curentul alternativ care trece prin rezistenţă R s de 50 iQ poate fi de 0,1
mA. în aceste condiţii, voltmetrul V2 trebuie să măsoare o tensiune de 5 mV. Pentru măsurarea

20
curentului i1 cînd tranzistorul este scurtcircuitat, h2l , i1 10-7 A, rezultă u2 = 5 V. Aceste
dificultăţi pot fi înlăturate dacă se utilizează circuitul din fig. 1.9.

Fig. 1.9
1.2.7. Măsurarea parametrului h22

Parametrul h22 se defineşte prin relaţia .

În fig. 1.10 se prezintă schemele de principiu utilizate pentru măsurarea acestui parametru;
la bornele de ieşire se aplică un semnal u 2 şi se mâsoară curentul i2 prin căderea de tensiune la
bornele rezistenţei cunoscute Rs. Avem i2 = URs/Rs.

Fig. 1.10
Condiţia de gol la intrare se realizează cu ajutorul unui circuit acordat derivaţie, care
prezintă o rezistenţă mică în curent continuu. Circuitele de intrare şi de ieşire se ecranează,
pentru a se reduce cuplajele parazite.

1.2.8 Modurile de soluționare sarcinilor cu ajutorul cu ajutorul convertoarelor A/D și

D/A
La baza oricărui aparat sau sistem de măsurare digital stă un convertor A/N, care
convertează mărimea analogică în cod numeric, care la rândul să participă la operaţiile ulterioare:
comparare, afişare şi etc., pentru blocul electronic de control aceasta nu este excepţie ci un lucru
vital necesar

21
 1) Convertoare analog-numerice neintegratoare utilizate pentru blocul de control
Un convertor analog-numeric este un sistem care transformă un semnal analogic, variabil,
sau nu, în timp, într-o mărime discretă. Evident, prin însăşi această operaţie de cuantizare, se
introduce o eroare sistematică în măsurarea mărimii analogice, aproximarea sa neputînd fi mai
bună decît intervalul sau treapta de cuantificare [1, 2]. Astfel, pe caracteristica intrare-ieşire a
unui convertor analog-numeric dată în figura 1.1 se observă că, la treapta de cuantificare aleasă,
dA = 1, valorile mărimii de intrare mai mici decît unu nu pot ii puse în evidenţă.

fig.1.1 caracteristica unui convertor A/N.

În cadrul aparatelor de măsură numerice, mărimea de intrare este o tensiune sau un curent
continuu, iar mărimea de ieşire este un număr binar. Dacă tensiunea de intrare variază în timp,
viteza de conversie trebuie să fie suficient de mare faţă de aceste variaţii, pentru a minimaliza
eroarea dinamică de conversie. O soluţie uzuală constă în utilizarea unui circuit de eşantionare şi
memorizare înaintea convertorului, care preia un eşantion din semnalul de intrare şi îl
memorizează pe durata conversiei. În cazul semnalelor rapid variabile în timp cutare se lucrează
în unele sisteme de comandă automată numerice, există convertoare de tensiune alternativă. Ele
nu vor fi prezentate în cadrul acestui capitol, întrucît în aparatele de măsură numerice, semnalele
alternative sînt transformate în prealabil în semnale continue cu ajutorul unui detector-analogic
obişnuit.
Există diferite principii de conversie a unei tensiuni analogice-continue într-un număr
binar, ceea ce conduce la convertoare cu performanţe diferite, în special în ceea ce priveşte
precizia şi viteza de funcţionare. Metodele de conversie pot fi împărţite în două categorii: cele
care compară direct tensiunea de măsurat cu o tensiune de referinţă şi cele care integrează
tensiunea de măsurat.
Din categoria convertoarelor cu comparaţie fac parte cele cu tensiune de referinţă variabilă
în trepte (în diferite variante) şi cel cu tensiune de referinţă liniar variabilă în timp.

22
 Din categoria convertoarelor cu integrare fac parte convertorul cu dublă pantă şi
convertorul tensiune-frecvenţă, fiecare avînd diverse variante.
Trebuie de menţionat că aceasta nu este singura clasificare posibilă. Ea este însă indicată în
cazul convertoarelor destinate aparaturii de măsură, întrucât integrarea tensiunii de intrare
conduce la importante avantaje din punctul de vedere al preciziei măsurării.
2) Convertoare A/N cu comparaţie utilizate pentru blocul de control
Principiul funcţionării convertoarelor de acest tip constă în compararea tensiunii de
măsurat cu o tensiune de referinţă, generată de convertor. Se urmăreşte egalitatea celor două
tensiuni şi evaluarea numerică fie a tensiunii de referinţă (dacă aceasta variază în trepte), fie a
intervalului de timp necesar realizării egalităţii (dacă tensiunea de referinţă variază liniar în
timp). Există deci următoarele tipuri de convertoare.
a. Convertorul cu tensiune liniar crescătoare. Funcţionarea sa se bazează pe transformarea
tensiunii continue de măsurat initr-un interval de timp, mai exact intr-un impuls de durată
proporţională cu această tensiune. Problema revine deci la aceea a măsurării unui interval de
timp; aceasta se efectuează prin numărarea perioadelor unui semnal de frecvenţă etalon, care au
loc între începutul şi sfîrşitul impulsului. Funcţionarea acestui convertor se poate urmări pe
schema bloc din figura 1.2. în momentul iniţial, pornirea bazei de timp determină deschiderea
circuitului poartă. Comparatorul compară tensiunea necunoscută de măsurat Ux cu tensiunea
liniar crescătoare a bazei de timp. în acest timp, prin circuitul poartă trec impulsurile date de
generatorul de frecvenţă etalon care sînt numărate de circuitul numărător. Cînd tensiunea bazei
de timp devine egală cu tensiunea de măsurat, comparatorul dă la ieşire un impuls care închide
poarta, împiedicînd impulsurile să treacă spre numărător. Numărul de impulsuri înregistrate este
deci proporţional cu durata tensiunii bazei de timp, care la rîndul ei depinde de mărimea tensiunii
de măsurat.

Fig.1.2. Convertor cu tensiune liniar crecătoare

O schemă mai detaliată a acestui tip de convertor se dă în figura 1.2, iar în figura 1.3 se pot
urmări variaţiile în timp ale tensiunilor în diferite puncte ale schemei.

23
 Fig.1.2. Convertor cu tensiune liniar crecătoare (structură mai detaliată)
Baza de timp furnizează o tensiune care creşte liniar în timp UBT = k(t — t0). Aceasta se
obţine prin încărcarea unui condensator sub curent constant. După trecerea unui timp tx,
tensiunea bazei de timp devine egală cu tensiunea de măsurat: UBT = Ux sau k(tx — t0) = Ux,
de undese deduce:

în intervalul de timp tx — t0, prin circuitul poartă

Fig.1.3. Convertor cu bază de timp

au trecut N impulsuri, de perioadă T. Există relaţiile:

dacă T — ci.
Numărul de impulsuri numărate în acest interval este deci proporţional cu mărimea
tensiunii necunoscute.
În figura 1.4 se dă schemaunui convertor care permite măsurarea atît a tensiunilor pozitive
cît şi a celor negative. Comparatorul C1 compară tensiunea necunoscută Ut cu tensiunea linear
crescătoare a bazei de timp. Aceasta este de un tip special, putând lua atât valori negative cît şi
pozitive. Comparatoiul C2 compară tensiunea bazei de timp cu potenţialul zero al masei. Ieşirea
fiecărui comparator comandă cîte un circuit basculant bisţabil. Iniţial aceştia au fost puşi pe

24
poziţia Ă (potenţial ridicat), respectiv B (potenţial ridicat) de către impulsul de pornire care
declanşează şi baza de timp.

Fig.1.4. Convertor pentru tensiuni positive şi negative

Dacă tensiunea Ux e pozitivă, egalitatea celor două intrări are loc mai întîi pentru C2 care
dă semnal la ieşire, basculînd bistabilul j52. Semnalul A • B se transmite prin circuitele logice
„ŞI2" şi „SAU" şi deschide cu ajutorul bistabilului Bi circuitul poarta P, prin care impulsurile
trec spre numărător, în acelaşi timp se afişează semnul ”+” la indicatorul luminos al bistabilului
B3. La egalitatea UBT = Ux, comparatorul Cx dă un impuls, ceea ce basculează şi bistabilul Bv
Combinaţia logică A • B se transmite prin B4 şi închide poarta P. Dacă Ux e negativ, se obţine
iniţial combinaţia logică Ă ■ B care duce la afişarea semnului ”—” . Timpul de numărare a
impulsurilor de către numărător corespunde existenţei funcţiei logice = care
menţine deschisă poarta P pînâ ce combinaţia A • B o închide.
Erorile care intervin în funcţionarea acestui tip de convertor sînt de două tipuri: eroarea de
cuantificare şi erorile datorită circuitului electronic.
Dacă impulsurile generatorului etalon sînt sincronizate cu începutul încărcării
condensatorului, atunci eroarea maximă de cuantificare este egală cu ± 1/2 din rangul cel mai
puţin semnificativ al numărătorului, aşa cum se poate urmări pe figura 1.5, a. Dacă însă această
sincronizare nu este realizată, atunci impulsurile de numărat intră cu un defazaj oarecare în
numărător şi eroarea de cuantificare poate varia între ± 0,5 şi +1,5 din rangul cel mai puţin
semnificativ. Lipsa sincronizării introduce deci o eroare suplimentară (fig. 1.5, b).
Dintre erorile datorită circuitului electronic, cele mai importante sînt cele legate de variaţia
valorii capacităţii şi de inconstanţa sursei de curent. Valoarea capacităţii are o toleranţă de
fabricaţie ACf, un coeficient de temperatură AC şi o stabilitate în timp AC, t. Toate acestea
determină o variaţie totală faţă de valoarea corectă C a capacităţii.

Timpul de încărcare al condensatorului variază de la la t2 =

25
 =
Dacă UM este tensiunea de intrare maximă ce poate fi aplicată convertorului, atunci
eroarea relativă datorită variaţiei capacităţii se apreciază prin:

Fig.1.5. Diagramele de lucru a convertorului

Erorile datorită inconstanţei sursei de curent, adică unei variaţii a curentului faţă de
Valoarea corectă I, se apreciază în mod analog prin expresia:

La aceasta se adaugă erorile datorită comparatorului, precum şi caracteristicilor de

comutaţie imperfecte ale circuitului care comandă încărcarea şi descărcarea condensatorului sau
închiderea şi deschiderea circuitului poartă, ca şi erorile datorite instabilităţii frecvenţei
oscilatorului.

26
 Toate aceste erori fac ca precizia acestui tip de convertor să fie de ordinul 0,1% pînă la 1%.
Această precizie medie, dublată de o viteză de conversie destul de scăzută (de ordinul
rnilisecundelor), este compensată de avantajul simplităţii relative a acestui tip de convertor.
b). Convertorul cu tensiune crescătoare în trepte. Acesta este reprezentat în schema bloc
din figura 1.6, care este expusă mai detaliat în figura 1.7. Ca şi la convertorul precedent,
funcţionarea se bazează pe compararea tensiunii necunoscute cu o tensiune de referinţă variabilă,
care de data aceasta creşte în trepte pînă la egalarea celor două valori. După cum se observă în
figura 1.7, circuitele bistabile ale decodificatorului N/A sînt conectate pentru a forma un
numărător (cu cinci unităţi binare) care numără semnalele de tact de la intrare. Circuitele
bistabile B1 ..., B5. comandă, prin intermediul comutatoarelor de nivel CN1 ..., CN5, reţeaua
decodificatoare rezistiyă. Forma tensiunilor în diferite puncte ale circuitului se poate urmări i'n
figura 1.8. Funcţionarea este următoarea: iniţial un impuls de aducere la zero face ca toate
circuitele bistabile ale numărătorului să fie aduse în starea 0. Atîta timp cît tensiunea de măsurat
este mai mare decît tensiunea de referinţă de la ieşirea convertorului N/A, comparatorul
furnizează un semnal 1 la ieşire, care deschide poarta Pi , permiţînd trecerea impulsurilor de tact
spre numărător. Acesta numără impulsurile aplicate (ca orice numărător binar), iar combinaţiile
de 0 şi 1 de la ieşirea sa determină, prin intermediul reţelei decodificatoare, apariţia unei tensiuni
crescătoare în trepte, Uref. Cînd această tensiune egalează (sau depăşeşte) tensiunea de măsurat,
comparatorul nu mai dă semnal, ceea ce împiedică trecerea impulsurilor prin poarta Px şi opreşte
deci numărarea. Valoarea tensiunii necunoscute este egală cu numărul binar de la ieşirea
numărătorului, în limitele erorii de cuantificare.

Fig. 1.6. Convertor cu urmărire

In ceea ce priveşte eroarea de funcţionare a acestui tip de convertor, ea se datoreşte
convertorului N/A, comparatorului şi variaţiei valorii tensiunii etalon Uet. Viteza sa de
funcţionare este redusă deoarece convertorul N/A trebuie să parcurgă succesiv toate nivelele de
cuantificare pentru a egala tensiunea necunoscută. Pentru un decodi-ficator cu n unităţi binare de
intrare, atingerea valorii maxime la ieşire se efectuează în 2 n — 1 paşi succesivi, plecînd de la
zero. Convertorul descris mai sus poate fi făcut să urmărească în mod continuu tensiunea
analogică de intrare, dacă se înlocuieşte numărătorul sumator cu un numărător rtversibil. Acesta

27
va însuma sau va scădea impulsurile de tact, astfel încât, tensiunea de referinţă de la ieşirea
convertorului N/A să crească sau să scadă în funcţie de variaţiile tensiunii de intrare. Schema
unui astfel de convertor se dă în figura de mai jos.

Fig. 1.7. Convertor cu reţea de rezistenţe.

Fig. 1.8. Convertor cu reţea de rezistenţe ponderate.

28
 Fig. 1.9. Diagramele tetimp ale convertorului cu reţea de rezistenţe ponderate.

Comanda de însumare sau scădere soseşte de la ieşirea comparatorului. Dacă tensiunea de

intrare este mai mare decîţ tensiunea de referinţă, ieşirea comparatorului este 1 logic, ceea ce
determină funcţionarea ca sumator şi, prin comutatoarele analogice (CA) şi reţeaua rezistivă
decodificatoare, creşterea tensiunii de referinţă. Dacă tensiunea de intrare este mai mică decît cea
de referinţă, 0 logic de la ieşirea comparatorului determină funcţionarea ca scăzător.
Avantajul acestei variante este rapiditatea conversiei, tensiunea de referinţă urmărind în
permanenţă variaţiile tensiunii de intrare.
S-a văzut că pentru a efectua o conversie completă, de la zero la valoarea maximă a
tensiunii, convertorul cu tensiunea crescătoare în trepte necesită 2n — 1 paşi în cazul în care
numărătorul aferent este de n biţi.
Pentru a mări viteza de conversie, se poate concepe un convertor lucrând pe acelaşi
principiu, dar cu două categorii de trepte: mari pentru determinarea rangurilor importante ale
numărului binar şi mici pentru determinarea rangurilor mai puţin semnificative. Un astfel de
convertor ar necesita doar (2n/2 — 1) 2 paşi, deci mai puţin decît precedentul.
În mod similar, un convertor cu trei tipuri de trepte (mari, medii şi mici) ar necesita (2n/3
— 1) 3 paşi.
La limită, un convertor cu n mărimi de trepte diferite ar necesita (2n/n — 1) n = n paşi.
Acesta este, de fapt, convertorul cu aproximaţii succesive, care va fi descris în cele ce urmează.
c) Convertor cu aproximaţii succesive. Se caracterizează piintr-o precizie ridicată. In
principiu (fig. 1.10), se compune dintr-un comparator, la intrarea căruia se aplică tensiunea

29
analogică de măsurat, precum şi o tensiune de referinţă, variabilă, care se obţine la ieşirea unui
convertor N/A. Această tensiune este comandată de către un bloc logic de control care sesizează
indicaţiile comparatorului si urmăreşte egalizarea celor doua tensiuni de la intrarea
comparatorului. Această egalizare se face prin aproximaţii succesive, adică prin varierea în trepte
a tensiunii de referinţă. Incepînd cu rangul cel mai semnificativ al covertorului N/A şi continuînd
cu rangurile imediat inferioare. Un exemplu de aproximare a tensiunii necunoscute se dă în
figura 1.11, în care se observă că prin trepte din ce în ce mai mici, crescătoare sau scăzătoare,
tensiunea la ieşirea convertorului N/A se apropie de valoarea tensiunii necunoscute. Când cele
două tensiuni devin egale (în limitele preciziei aparatului) unităţile binare de la intrarea
convertorului N/A reprezintă codul numeric al tensiunii analogice de intrare.

Fig. 1.10. Convertor de echilibrare.

30
 Fig. 1.11. Blocul de comandă.
In figura 4.11 se dă o schemă mai detaliată a blocului logic de control care comandă
convertorul N/A. Semnalele de control care comandă desfăşurarea operaţiilor se obţin în această
schemă cu ajutorul unui registru de deplasare (paragraful 4). Schema mai cuprinde circuitele
poartă Pl, ..., P5, convertorul N/A format din bistabilii Bl, B3, B5, B7, B9 comutatoarele de nivel
CNV ..., CN6 şi reţeaua rezistivă, precum şi comparatorul care funcţionează astfel încît
furnizează un impuls la ieşire, dacă tensiunea U(f) este mai mare decît Ux. Funcţionarea schemei
este următoarea.
Impulsul de pornire aduce bistabilul Bz în starea 1, iar pe celelalte celule bist abile din
registrul de deplasare, în starea 0. Totodată el pune bistabilii B3, B5, B7 şi B9, care comandă
convertorul N/A, în starea 0 şi bistabilul Bx în starea 1. în această stare, B1 comandă, prin
circuitul CNl, conectarea tensiu nii etalon Uct la rezistenţa reţelei convertorului N/A, care
corespunde unităţii binare celei mai semnificative. La ieşirea reţelei se obţine o tensiune
corespunzătoare acestei unităţi şi care constituie deci treapta cea mai importantă de tensiune
generată de convertorul N/A. Fie, de exemplu, 8 V valoarea acestei tensiuni şi fie 6,8 V valoarea
tensiunii necunoscute Ux (fig. 1.12). Deoarece Uref > Ux, comparatorul dă un impuls care se
transmite prin poarta Pj, la intrarea lui Bt pe care îl pune pe zero, anulînd prin CNU tensiunea de
8 V la ieşire. în acest moment, impulsul de tact de la intrare face să avanseze cu o celulă unitatea
binară în registrul de deplasare, care trece astfel în B4; acesta basculează în prealabil bistabilul
Bs, ce comandă treapta următoare de tensiune la ieşirea convertorului N/A. Această treaptă
corespunde unităţii binare imediat următoare, adică valoarea sa este egală cu jumătate din cea
precedentă, deci este de 4 V. întrucît acum Uref < Ux, comparatorul nu va furniza nici un impuls,
ceea ce va menţine pe B3 în starea în care se găseşte, adică va menţine cei 4 V la ieşire. Acestora
li se vor adăuga însă (la pasul următor) cei 2 V proveniţi prin comanda unităţii binare următoare
a convertorului N/A, de către impulsul de tact următor. întrucît şi de data aceasta Uref — 6 V <
Ux = 6,8 V, comparatorul nu va da nici un semnal la ieşire, ceea ce va face ca prin poarta P3 să
nu se transmită nimic (în registrul de deplasare, unitatea binară a ajuns în B8) şi deci B5 să-şi
păstreze starea. Un nou impuls de tact la intrare va bascula pe B7, ceea ce va adăuga tensiunii de
ieşire a convertorului, 1 V. în acest caz, UTet = 7 V > Ux = 6,8 V şi comparatorul furnizează un
impuls. Acesta se transmite prin P4 (unitatea din registru este în B9) la B7, pe care îl readuce în
starea 0, anulînd ultima treaptă de tensiune (1 V). La tactul următor este basculat B9, care
determină apariţia unei tensiuni de 0,5 V la ieşire, care, însumată cu tensiunile ce s-au menţinut,
conduce la valoarea finală a tensiunii de referinţă, de 6,5 V. Aceasta este valoarea cea mai
apropiată de tensiunea de măsurat de 6,8 V, pe-care o poate furniza convertorul nostru. Pentru a
realiza o aproximaţie mai bună ar fi trebuit să se mărească numărul de unităţi binare ale

31
convertorului N/A. Cu cele cinci unităţi binare ale convertorului prezentat, eroarea maximă de
cuantificare este ± 0,5 V.
Performanţe. La acest tip de convertor, cu cît viteza de conversie este mai mare, cu atît
precizia scade. Ne referim la precizia statică, corespunzătoare măsurării unei tensiuni continui.
Un criteriu de performanţă este deci produsul viteză-precizie.
O primă limitare în realizarea unui produs viteză-precizie cît mai mare, provine de la
amplificatorul de intrare care trebuie să compare tensiunea de măsurat cu tensiunea de referinţă
şi să dea la ieşire o tensiune proporţională cu diferenţa lor. Cu cît timpul de conversie este mai
scurt, cu atît răspunsul amplificatorului trebuie să fie mai rapid, la variaţiile de tensiune în treaptă
date de Uref.
La o viteză de conversie dată, precizia convertorului A/N depinde exclusiv de precizia
convertorului N/A din reacţie şi de precizia circuitului sumator de intrare.
La viteze de conversie moderate, erorile sînt determinate de parametrii statici ai
comutatoarelor analogice, şi de toleranţele rezistenţelor din reţeaua decodificatoare. La viteze
ridicate, pe lîngă aceste cauze, se adaugă tranziţiile comutatoarelor la blocare şi deblocare,
întîrzierile din reţeaua rezistivă şi răspunsul cu frecvenţa al amplificatorului. Aceste erori cresc
cu viteza de conversie.
Valori uzuale care se obţin, de exemplu, pentru un convertor de 12 biţi sînt, o precizie de
0,05% cu o viteză de conversie de 100 mks.

1.3. Formularea sarcinii tehnice

Pentru inițierea formulări și precizării datelor pentru sarcina tehnică este necesar în câmpul
de vedere de atras atenția la următoarele momente importante pentru elaborarea blocului
electronic de control a instalației RCVA:
- este necesar de indicat şi enumerat funcţiile de service,
- de stabilit preţul maxim admisibil,
- de indicat termenul de garanţie al sistemului,
- de aflat mărimea cheltuielilor pentru întreţinerea pe parcurs de un an sau alt termen de timp,
- de limitat parametrii de masă şi gabarit,
- de formulat cerinţele pentru rezolvarea schemotehnică şi constructorică, ce ia în consideraţie
condiţiile climaterice de exploatare,
- de formulat cerinţele pentru calificarea şi pregătirea pesonalului de deservire,
Respectarea acestor condiții ne permite pus la temelie pentru sistemul elaborat sarcina
tehnică (ST), ce poate fi formulată în următorul mod:
Funcţiile principale ale blocului electronic de control elaborat:

32
- Blocul electronic să asigure măsurarea caracteristicilor a radiocomponentelor
semiconductoare (diode, simistore, tranzistori bipolari, TEC, etc.);
- Măsurarea parametrilor electrici in intervalul de 0C până 60C;
- Sa efectueze 5 … 10 măsurări pe minut pentru toate canalele simultan;
- Rezoluţia de măsurare constituie  1 %;
- Afişarea parametrilor curenţi şi de serviciu să se efectueze pe ecran LCD;
- Legătura în reţea locală a mai multor blocuri de comandă să se efectueze prin intermediul
interfeţei RS-485 sau USB;
- Gestionarea blocului electronic să fie efectuată în regim autonom, prin reţea locală şi
calculator extern;
- Constructivul să fie realizat în formă de module, ce prevede înlocuirea operativă a
plachetelor electronice cât şi a întregului bloc electronic;
- Legătura cu calculatorul să asigure compatibilitatea cu calculatoarele pe baza procesorului
“Pentium”
- Tipul constructivului Staţionar
- Intervalul temperaturilor de funcţionare +5…+50 С
- Intervalul de umiditate relativă pentru +25С 30 … 98%
- Acceleraţia medie a vibraţiilor până 2 G
- Acceleraraţia loviturilor singulare până 8G
- Acţiunea vaporilor nocivi da
- Accţiunea radiaţiei Rentghen şi FUÎ nu
- Nivelul de perturbaţii în reţeaua de alimentare până 40 dB
- Puterea de consum nu depăşeşte 10 W
- Parametrii de masă şi gabarit:
Înălţimea 530 mm, max
Lăţimea 400 mm, max
Adâncimea 200 mm, max
Masa 10 kg, max
- Termenul de garanţie 1 an
- Termenul post-garanţie de funcţionare 10 ani
- Costul nu depăşeşte 2500 lei
- Mărimea cheltuielilor de întreţinere nu depăşeşete 800 lei
- Personalul de deservire Tehnician sau inginer
pentru deservirea ARE

33
 Un loc nu mai puțin important ocupă tehnica securităţii şi protecţia muncii, deoarece blocul
de comandă a instalației elaborat este destinat și pentru asigurarea lor. Este necesar de luat în
consideraţie şi factorul economic, el lasă amprentă asupra cheltuielilor directe prin mărirea
costului serviciilor

34
 2. ELABORAREA BLOCULUI ELECTRONIC DE CONTROL A
INSTALAȚIEI PENTRU RIDICAREA CVA DISPOZITIVELOR
SEMICONDUCTOARE

2.1. Elaborarea schemei de structură a blocului electronic de control a instalației RCVA

Pe baza cerințelor menționate în ST se poate de conturat lista funcțiilor executare a

blocului electronic de comandă a instalației pentru RCVA. Datele despre funcţiile executate,
valorile cantitative a lor, raporturile caracteristicilor, condiţiile de expluatare şi etc. vor servi ca
punct de referinţă pentru elaborea schemei de structură, schemei electrice şi construcţiei. În
proiectul dat accentul este pus pe HARDWARE, de aceia componentele legate de programe vor
fi menţionate la nivel de condiţii, bloc-scme a algorimilor de program şi cerinţe pentru
elaborarea lor (acest proiect prezintă exclusiv numai partea HARD a instalației RCVA).
Din start se ia decizia, că blocul electronic de control a instalației se va realiza pe bază de
microcontroller, unde el permite de înlocuit multe blocuri-componente pe logică fixă (cu
program neschimbat) cu logică programată.
Ca punct de referință vor servi funcţiile executate de blocul de control a instalației
elaborate, ce sunt indicate în sarcina tehnică. Având la dispoziţie valorile cantitative, restricţii şi
cerinţe speciale putem defini componentele HARDware a instalației, cum ele interacţionează şi
ce funcţii ele vor ecxecuta.
Realizarea operaţiunilor specifice pentru aparataj cu mijloace de program are o trăsătură
caracteristică, cere o precizare: iniţial se utilizează circuite integrate de uz universal (ca regulă
porturi I/O, sumatore, elemente de conjuncţie, elemente de disjuncţie şi etc.) unde operaţia logică
cerută se execută sub acţiunea codului de microprogram din partea microcontrollerului în calitate
de unitate procesorică centrlă (CPU). Funcţiile CPU de obicei le execută un microprocesor sau
microcontroler cu dispozitive auxiliare ale sistemului, care interacţionează cu părţile gestionate
prin intermediul porturilor standarde I/O conform protocolului prestabilit al schimbului de date
prin magistrala de sistem.
În blocul electronic de control a instalației RCVA proiectat trebuie să repartizăm funcţiile
în aşa mod, ca partea HARDware să fie cât mai simplă şi compactă, iar programul de gestionare
pentru miroprocesor/(microcontroller să fie compactă şi să se încadreze în memoria lui internă de
programe, fără a recurge la utilizarea circuitelor integrate de memorie suplimentare şi să nu
consume timp considerabil pentru elaborare, testare şi depănare al programului elaborat.

35
 Funcţiile executate de HARD-ul instalației RCVA
Partea HARD al standului pentru ridicarea caracteristicilor electrice a a dispozitivelor
semiconductoare efectuază toate operaţiile de achiziţie şi prelucrare în proces de ridicare a
caracteristicilor electrice:
- Formarea tensiunii programate şi aplicarea ei la circuitele de ieşire a dispozitivelor
semiconductoare;
- Formarea tensiu/curentului pentru circuitele de intrare a dispozitivelor semiconductoare;
- Măsurarea tensiunii în circuitele de intrare a dispozitivelor semiconductoare;
- Măsurarea tensiunii în circuitele de ieşire a dispozitivelor semiconductoare;
- Măsurarea curentului în circuitele de ieşire a dispozitivelor semiconductoare;
- Sursa de alimentare cu funcţie de formare a tensiunilor de referinț pentru convertoarele
A/D și D/A.
Divizarea pe pe module nu e obligatorie, este suficient de realizat într-o singură
construcţie, unde sursa de alimentare va fi ca un component gata a instalației RDVA.
Repartizarea uniformă a funcţiilor intre aparataj şi programe asigură un câştig considerabil
în complex, de aceia unele funcţii, de exemplu, afişarea şi introducerea de pe tastatură
funcţionează concomitent exclusiv cu programa.
Structura blocului electronic de control a instalației RCVA ce ține cont de aceste
considerente este reprezentată pe fig.2.1.

Fig. 2.1. Schema de structură a instalației RCVA.

36
 În schema de structură de mai sus putem vedea următoarea componență a blocurilor-
componente de unde va vi posibil mai exact de repartizat (distribuit) funcțiile executate între
HARD și SOFT, începem cu „metallul” (adică partea HARD):
- Interfața RS485, ea e necesară pentru legătură cu rețea de calculatoare locală sau
calculator de comandă, în ziua de astăzi inerfețele pentru rețea devin o componentă
obligatorie;
- Ceas de timp real su RTC, servește pentru evidența timpului și calendarului, memoria
internă SRAM servește pentru memorizarea setărilor a configurației instalației RCVA,
datele lui se folosesc pentru sincronizare în timp pentru fixarea datelor pentru documentare
în EEPROM;
- EEPROM-ul, aici fără discuții, servește pentru incrierea blocurilor de date în procesul
ridicării caracteristicilor volt-amperice a dioadelor și tranzistorilor;
- Sursă de tensiune programată 1, servește pentru formarea tensiunii aplicate în circuitul de
intrare al dispozitivului semiconductor (diodă, tranzistor bipolar sau cu efect de câmp, tiristor,
simistor, etc.)
- Convertor analogic U/I, este un bloc adițional pentru sursă de tensiune programată 1, e
necesar pentru dispozitivele semiconductoare cu intrare de curent, tranzistorii bipolari de
exemplu sunt comandați de curent și nu de tensiune;
- Sursă de tensiune programată 2, servește pentru formarea tensiunii aplicate în circuitul
de ieșire al dispozitivului semiconductor;
- Afișor LCD, servește pentru indicarea datelor în proces de lucru pentru regim autonom și
la distanță;
- Bloc de tastatură, se folosește pentru setarea configurației și comutarea redimului de
lucru;
- Amplificator al senzorului de curent, este utilizat pentru a converta curentul de pe
rezistența-senzor în tensiune proporțională acestui curent;
- Convertor A/D, servește pentru transformarea tensiunii în cod binar, ce este proporțional
amplitudinii tensiunii;
- Sursa de alimentare, ea este multifuncțională: formează mai multe tensiuni cu polaritate
diferită și tensiuni de referință pentru convertoarele A/D și D/A.
După analiza componenței funcționale a schemei de structură se poate de acordat atenție și
funcțiilor executate de program sau SOFT.
Funcţiile executate de program a instalației RCVA
După separarea funcţiilor destinate pentru aparataj (HARD) restul funcţiilor le îndeplineşte
programul de gestionare, unde putem menţiona:

37
 - Deservirea evenimentelor externe, pe care le generează dispozitivele periferice externe;
- Deservirea evenimentelor externe, pe care le generează dispozitivele periferice interne ale
microcontrilerului;
- Prelucrarea datelor primite de dispozitivele externe
- Înscrierea şi citirea datelor din memorie FLASH conform protocolului prestabilit;
- Menţinerea tastaturi şi convertirea codurilor de scanare.
- Comutarea şi menţinerea regimurilor introduse de pe tastatură
- Transmiterea datelor din memorie FLASH în calculator
- Analiza şi prelucrarea situaţiilor de avarie
- Lansarea procedurilor de măsurare a caracteristicilor electrice a dispozitivelor
semiconductoare după algoritm prestabilit.

2.2 Elaborarea schemei electrice a blocului electronic de control a instalației RCVA

Alegerea componentelor electronice pentru a blocului electronic de control a instalației

RCVA necesită în primul rând alegerea tipulul de microprocesor sa microcontroller care va sta la
temelia CPU al blocului. Tradițional să facem o trecere în revistă a microprocesoarelor clasice
monocristalice cu arhitectura von NeymannDin. Sa analizam mai detaliat procesoarele clasice de
tipul i8080 a firmei INTEL, SUA, Z80, i8088/86 și succesorii lor din familia x86 (inclusiv până
la familia „Pentium”) care pot fi utilizate in dispozitivul dat.
Ca orice sistem pe bază de microprocesor este necesar utilizat de un şir de blocuri
funcţionale ca: generator de sincronizare, taimer, porturi I/O, schemă de întreruperi, schemă de
control a magistralei de sistem, porturi speciale I/O, etc.
Din cele menţionate se vede, că pentru funcţionare normală este necesar de utilizat

generator de sincronizare, timer, controler de întreruperi, memorie de programe/date permanentă

şi operativă, controlerul de magistrală, interfeţe de legătura externe. Toate aceste circuitele

auxiliare sunt externe, din seria i82xxxx (echvalent sovietic și postsovietic - seria KP580), care

la rândul său duc la mărirea volumului de componente şi necesită rezolvări constructive speciale.

La toate acestea este necesar de utilizat 3 surse de alimentare: +5V, +12V -12V (se atribuie la

i8080). Primele 2 surse sunt necesare pentru procesor, ultimele 2 surse sunt necesare pentru

interfaţa serială. Pentru extinderea spaţiului de adrese a memoriei necesită de mijloace HARD

suplimentare.

38
 Succesorul lui, Z80 (firma Zilog, SUA) prezintă o modificare mai avansată a i8080 ce are
următoarele avantaje: tensiunea de alimentare de la o singură sursă de +5V, frecvenţa de
sincronizare este de 8MHz. Procesorul conţine mijloace HARD necesare ce menţine lucrul cu
memorie dinamica cu volumulde 64 kB. Restul neajunsurilor coincide cu cele a lui i8080.
Următorul succesor, microprocesorul i8086/88 (firma INTEL, SUA) este o varianta mult
mai avansata față de i8080 de 16 biți. În interior microprocesorul i8088 reprezintă procesor de 16
biţi, ce poate adresa 1 MB de memorie ca și i8086, însă cu memoria externă şi porturile I/O se
adresează prin magistrala de date de 8 biţi. Restul neajunsurilor este tipic sistemelor pe baza
i8080/Z80.
Cum arată analiza procesoarele clasice universale complect nu se potrivesc pentru blocul
electronic de comandă pentru instalația RCVA elaborată. Faptul acesta se explică prin acel fapt,
că ele sunt acomodate pentru operaţiile de calcul de tipul memorie/memorie sau registru/registru
şi mai rău este acomodat pentru operaţiile de tipul memorie/port sau registru/port. Sistemul de
întreruperi HARD are de 2 nivele de prioritate, iar pentru scopurile date este necesar circa 3…6
nivele de intreruperi, pe care le generează dispozitivele periferice și duce la utilizarea circuitelor
integrate suplimentare pentru realizarea cerinţelor date. Altă cauză este, că accentul sistemului
proiectat mai mult este pus pe operaţiile I/O prin poturile standarde şi apoi efectuează operţiile
de calcul necesare.
Pentru instalația RCVA este posibil de utilizat microcontrllere avansate cu nucleul x51, la
care toate componentel sunt încorporate pe un singur cristal (inclusiv și converrtoarele A/D și
D/A), un reprezentant poate servi microcontrollerul MAX7651 sau MAX7652 [3].
Din interes să vedem caracteristica tehnică a lui:
 Convertor A/D de 12 biţi cu viteza 53000 de eşanţionări/sec cu întrări diferenţiale
 2 convertoae D/A de 8biţi cu ieţire PWM
 Trei taimere de 16 biţi
 Codul programului e compatibil cu instrucţiunile x51
 Arhitectură complect statică cu frecvenţa de sincronizare 0...12MHz, cu 4 tacte pe
instrucţiune
 Taimer de veghe programat
 4 porturi paralele I/O de 8 biți
 Două interfeţe UART I/O (cu viteza până 375 KB/s)
 Alimentare unipolară +3 V sau +5 V
 Capsulă 64-pin TQFP
CI funcţional șunt adaptate pentru măsurarea şi achiziţionarea datelor bazate pe nucleul
procesoric x51, sunt incorporate în capsula TQFP64 (fig. 2.2 şi 2.3).

39
 Datorită a două bancuri de memorie controllerul permite înscrierea datelor dintr-un banc de
memorie în altul.

Fig. 2.2. Schema de structură a microcontrollerului MAX7651/7652.

40
 Fig. 2.3. Diagrama pinajului a microcontrollerului MAX7651/7652.

Ținând cont de alt factor de restricție, costul lui și utilizarea SOFT-ului licentiat, utilizarea
programatorului special pentru el sunt enorme în cadtrul bugetului planificat, dea ceia cu mare
regret vom fi impuși să refuzăm de el. Un lucru asemănător l-au făcut și producătorii automatelor
d joc, din cauza licențierii SOFT-ului ei au utilizat microprocesoarele Z80 înclusiv și până ziua
de astăzi, în rest utilizează până la maximum produsele freeware.
Pentru a ne încadra în restricțiile bugetare a elaborării vom utiliza un microcontroller mai
simplu, tot din familia x51, acestor cerințe și raportului cost/calitate optim va corespunde
microcontrollerul AT89C52 [4]
Ca baza pentru schema de principiu vor servi schemele funcţionale de pe fig. 2.4 şi fig 2.5.
În calitate de microcontroller de comandă va servi AT89C52/53/55 cu următorii parametri de
bază minimali:
Volumul EEPROMului intern 8/16/20 kBytes
Volumul memoriei interne de date 128 Bytes
Frecvența oscilatorului de cuart extern 12/16/20 MHz
Spatiul de adresare a memoriei
externe pentru programe 64 kB
Spatiul de adresare a memoriei
externte pentru date 64 kB
Port serial asincron (USART) prezent
Timer de 16 biți 3
Porț de intrare/iesire de 8 biţi 4

41
 Fig. 2.4. Structura internă a microcontrolerului AT89C52/53/55.

Fig. 2.5. Reprezentarea grafică a microcontrolerului AT89C52/53/55 pentru capsulă DIP.

Reieșind din recomandările datasgeet-ului conectăm microcontrollerul corespunzător și o

să repartizăm liniile I/O pentru dispozitivele periferice (Fig. 2.6.)

42
 Fig. 2.6 Modul de sincronizare, resetare și distribuirea liniilo I/O a microcontrollerului
Modul de includere al microcontrollrului prevede: sincronizarea de la oscilatorul cu cuarț,
resetarea inițială de la circuit RC, Portul P1 – pentru conectarea afișorului LCD, portul P0 –
pentru magistrală de date a registrelor, P2 – pentru formare stroburilor de sincronizare pentru
register și semnale de comandă pentrt convertorul A/D, portul P3 – menținerea USART, liniile
de citire a tastelor și organizarea SOFT a interfeței I2C. Terminalul EMA econectat la nivelul
„1”logic pentru a-l trece la selectarea EEPROM-ul intern de programe.
Pentru gestionarea suelor de tensiune programate 1 și 2 liniile I/O a mocrocontrollerului
sunt puține, de aceia s-a recurs la 3 registre paralele cu formarea stroburilor de înscriere pe liniile
P2.0…P2.2 (fig.2.6, a) ). Ținând cont că ambele CDA au rezoluția de 10 biți, s-a recurs la
utilizarea a 3 registre de 8 biți, unde 2 registri comandă biții D2…D9 ale CDA și al 3-lea registru
comandă biții D0, D1 ale CDA și comandă cu polaritatea tensiunilor la ieșirile surselor de
tensiune programată. Corespunzător un canal a sursei de tensiune programată conține un CDA de
tipul КР572ПА1А [5] (fig. 2.6., b) ) în cofigurare standardă și un amplificator cu comutarea
polarității tensiunii la ieșire

a) b)

43
 Fig. 2.6. Gestinarea surselor de tensiune programate cu comitarea polarității tensiunii
În schema data (fig. 2.6, b) ) DD5 și DA4.1 formează sursa de tesiune programată, DA4.2
și restul componentelor formează amplificator cu comutarea polarității tensiunii la ieșire.
Comutarea polarității o asigură tranzistorul VT1: „0” – tensiune pozitivă și „1” logic – tensiune
negative față de pământ.
Convertorul U/I analogic [6] (fig.2.7) e realizat pe amplificatoare operaționale de tipul
LM358 [7] și pentru dispozitivul testat se oferă două ieșiri: una de tensiune și a doua – de
current. Acestă soluție permite de testat dispozitivele cu intrare de curent (reprezentant tipic este
tranzistorul bipolar) și cu întrare de tensiune (reprezentant tipic este tranzistor cu efect de câmp
sau TEC)

Fig. 2.7 Convertor analogic U/I pe AO

Măsurarea curemtului în circuiitul de ieșire a sursei de tensiune programate 2 se face cu

metode tradițional cinoscute, se formează o cădere de tensiune pe rezistență-senzor care pe urmă
se amplifică cu un anumit grad de amplificare (fig. 2.8) și valoarea numerică convertită se citește
de pe un convertor A/D în microcontroller.

44
 Fig. 2.8 Convertarea U/I și digitalizarea pentru canalul 2 a sursei programate
În calitate de ADC este utilzat microcircuitul de tip ADS7816 [8] de 12 biți cu interfața
serial sincronă SPI. Amplificatorul diferențial pe AO este calasic [9] și ceva deosebit nu comține.
Corespunzător la finisarea trecerii în revistă cu dispozitive analogice merită de acordat
atenție surselor de tensiune-referință ele sunt necesare pentru funcționarea convertoarelor A/D și
D/A. Ele sunt bazate pe microcircuitul TL431 [10] (fig.2.9). la care divizorul R2R3 determină
tensiunea de ieșire 10,24V pentru chip-urile КР572ПА1А de 10 bițiultimul, al 3-lea asigură
tensiunea de ieșire 4, 096V pentru ADC-ul ADS7816, care conform dasheet-ului necesită de
otensiune de referință externă
Pentru legătură cu calculatorul prin interfaţa USB în instalația elaborată se utilizează un
convetor UART/USB, unde se convertează în ambele direcţii datele UART şi USB, una din
variantele posibile este FT232RL [11] (fig.2.9). Ca variantă de bază se va utiliza totuși interfața
RS485 [12] (fig. 2.10) ea este ca o interfață de bază pentru aplicații industriale.

Fig. 2.9. Schema utilizării convertorului UART/USB.

Fig. 2.10. Schema utilizării convertorului UART/USB.

45
 Încă un component destul de important al blocului electronic de control/comandă este
memoria EEPROM de tipul AT24C1024 [13] (fig.2.11), unde se fixează toate măsurările
prelucrate în procesul ridicării caracteristicilor volt-amperice. Această înscriere poate fi efectuată
în regim autonom, apoi se transmite în calculator extern sau se transmite direect în calcultorul
extern cu fixarea paralelă în EEPROM.
Câteva cuvinte desprea blocul tastaură, regimul de lucru a instalației este mai mult în regim
autonom decât la comandă din exterior, câmpul de taste este în formă de matrice 4x4 cu scanare
dinamică (fig. 2.112)

Fig. 2.11. Schema conectării tastelor in bloc.

Informaţia curentă despre lucrul instalației şi regimurilor lor este utilzat un afişor LCD
[14], care este conectat porturile I/O al microcontrollerului în varianta de o linie d 4 biți de date
(fig.2.12)

Fig. 2.12. Schema conectării afişorului MT-16S2 în componenţa standului.

Aici sunt incluse elemente auxiliare: o rezistență pentru limitarea curentului în circuitul
LED-ului de iluminare a fondalului ecranului și una de ajustare pentru reglarea contrastului
imaginii pe afișor/

46
 La sfîrșitul elaborării schemei electice ne rămâne sursa de alimentare multipolară, ea trbuie
să asigure cu tensiune bipilară +15V și -15V pentru alimentarea AO și o tensiune de +5V pentru
partea digitală a schemei. O soluție tipică este utilizarea a unui transformator de putere cu 2 sau
mai multe înfîșurări secundare. Pentru schema noastră acestor cerințe satisface un
transformatorul de tipul ТПП-246-220-50 [15], la care asigurăm o înfășurare cu punct mediu de
simetrie, la ea conectăm un redresor în punte bipolar, filtre de netezire și stabilizatoare de
tentsiune pentru polaritate necesară (fig. 2.13).

Fig. 2.13. Schema sursei de alimentare multipolară

În realizarea acestei scme a sursei de alimentare au fost utilizate moadilități speciale de

reducere a influenței perturbațiilor din rețea: șuntarea înfășurării primare cu o capacitate de 0,01
mkF, condensatoare de ceramică în filtrele de netezire la înrările și ieșirile stabilizatoarele de
tensiune. Încalitate de stabilizatoare au fost utilizate microcircuitele de tipul LM7805 [16] pentru
tensiunea de +5V, LM7815 [17] - pentru tensiunea de +15V și LM7915 [18] – pentru tensiunea
de -15V

2.3. Elaborarea plăcii cu cablaj imprimat

În ziua de azi principiile de bază de producţie şi de utilizare a circuitelor imprimate sunt
cunoscute în secolul al XXI-lea, dar luind in considerare producţia de plăci cu circuite imprimate
comerciale, a fost organizata numai la începutul anilor '50. Odată cu trecerea la componente de
dimensiuni mici si anume microelectronice, a aparut o scădere bruscă în dimensiunea gabaritelor
şi creşterea circuitelor de viteză, deci pe prim plan a fost propuse problemele de a asigura
permanenta caracteristicilor imprimate de conductoare şi amenajarea lor reciprocă in cablaj.
Foarte considerabil sa complicat sarcina de a proiecta şi construi plăci optime de circuite
imprimate şi componente electronice.
Cu certitudine putem spune ca un circuit imprimat sau cablaj imprimat, (PCB,din engleza
Printed Circuit Board) este un circuit prefabricat în care conductoarele de legătură şi unele
47
componente sunt realizate sub formă de benzi înguste sau suprafeţe de conductoare sau
semiconductoare pe un suport de material izolant, unde are rolul de a susţine mecanic şi de a
conecta electric un ansamblu de componente electrice şi electronice, pentru a putea oferi un
produs final funcţional.
Deci plăcile cu circuite imprimate sunt utilizate pe o scară largă în domeniul electronicii,
permiţându-ne o creştere a fiabilitatii a componentelor, a tehnologiei (datorită automatizarii
anumitor procese de asamblare şi instalare), densitatea de elemente (prin reducerea
dimensiunilor de gabarit şi greutate), viteză, componente de zgomot şi circuite . Baza PCB-ului
este de a rezolva problemele aspectului elementelor microelectronice. Un rol deosebit este jucat
de PCB-uri in domeniul microelectronicii digitale care duce electonica la un nivel foarte avansat
[19, 20].
În procesul de proiectare și producere a plachetelor cu cablaj imprimat si la blocului electronic
de control a instalației pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice ale dispozitivelor
semiconductoare cu comandă la distanță, este necesar ca să se ia în considerație cîtiva pași în
realizarea plachetelor cu cablaj imprimat.
1. Matricea prototip – este o folie de oţel inoxidabil între 5 -10 mm grosime, cu striaţii
pentru a permite pastei de sudură să fie depusă pe suportul plachetelor cu cablaj imprimat.
2. Aplicarea pastei de sudură folosind matriţa prototip – se aplică pasta de sudură pe
matriţa prototip pe o singură parte. Se întinde pasta de sudură pe întreaga suprafaţă a matriţei.
3. Plasarea componentelor – este foarte important ca timpul dintre aplicarea pastei de
sudură şi plasarea componentelor să fie cât mai scurt.
4. Folosirea indicatorilor de temperatură – există două motive pentru care trebuie folosit
un indicator de temperatură: mai întâi, pentru a crea noduri bune, pasta de sudură trebuie să se
topească la o anumită temperatură şi sa rămână lichid pentru un timp. Elementele imrimate sunt
sensibile la temperatură, deci trebuie să se ştie exact cât pot fi expuse la temperatură fără a fi
distruse în vreun fel oarecare si anume la temperatura ridicata.
5. Coacerea asamblajului în cuptor – este foarte important ca înainte de coacere cuptorul
să fie încălzit într-un interval de minim cinci minute. Temperatura în cuptor trebuie să fie setată
la 450-500 °F. Coacerea se face pentru a scoate toate sarcinile expuse la folosirea indicatorilor de
temperatura.
În dezvoltarea proiectarii a circuitelor imprimate, proiectantul sau elaboratorul trebuie să
rezolve schemotehnica, design constructiei si multe alte sarcini [21]. Odata cu aparitia unei game
largi de aplicaţii electronice a dus la aparitia unor anumite tipuri de circuite imprimate diferite:
- Circuit imprimat pe o singura fata.
- Circuit imprimat pe doua feti(pe fata si pe verso).

48
 - Circuit imprimate multistrate.
- Circuite imprimate flexibile.
- Circuite imprimate cu o singura fata de inalta densitate.
Metoda de fabricare a plăcii cu cablaj imprimat este luat pe baza standartelor
ОСТ4ГО054.043 și ОСТ4ГО054.058. în conformitate cu ele există și alte metode:

a. Metoda combinată (pozitiv și negativ);

b. Metoda chimică;
c. Metalizarea gaurilor pentru fabricarea plăcilor cu cablaj imprimat multistrat.
Reieșind din toate caracteristicile schemei electrice, si a bazei de elemente pentru
dispozitivul proiectat și caracteristicile tehnice a plăcii cu cablaj, prelucrată prin mai multe
metode, alegem metoda combinată pozitivă de fabricare a plăcii cu cablaj imprimat.

După cum s-a menționat în sarcina tehnică, schema electrică principială este plasata pe
două straturi. Traseele pe placă se efectuează pe o singură parte. Găurile montate trebuie să fie
metalizate.

La prelucrarea plăcii cu cablaj imprimat pentru elaborarea blocului electronic de control a

instației pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice a dispozitivelor semiconductoare cu
comandă la distanță este necesar să se ia în considerare următoarele recomandații:
– Conductorii de alimentare și legătura cu pămîntul trebuie să aibă rezistență și
lungime minimă;
– Conductorii de ”semnal” trebuie să aibă zone minime unde ele trec paralel;
– Plasarea conductorilor pe părți diferite ale plăcii cu cablaj imprimat trebuie să fie
amplasate paralel sau sub un unghi de 45.
– Cerințele specifica pentru prelucrarea PCB-lui se referă mai mult la contactele
conductorilor și lățimea lor.
– Cerințele tehnoogice ale PCB-ului proiectat sunt următoarele:
– Placa cu cablaj imprimat trebuie să fie produsă conform standartului STAS 23752-79,
grupa de duritate – 5;
– Clasa de precizie – 4 conform ГОСТ 23751-89;
– Mărimea suprafeței de contact și a găurilor sunt introduse în fisierul proiectat;
– Marca și stigmatizarea smalțului Эп-572, negru, О2ТУ-10-1539-76 pe locul liber al
plăcii: 1- semnul ОТК; 2- numărul de la fabrică cu frontul literelor de 2.5 Pr3 ГОСТ 26.020-80
(primele 2 cifre anul producerii, 2 cifre – luna producerii, 3 cifre – numărul de serie);
– Placa este acoperită cu o mască de culoare verde, albastra, alba sau rosie.
– Celelalte cerințe tehnice sunt prezentate după standardul ОСТ4 ГО.070.014.

49
 În continuare putem să prezentăm dimensiunile placilor cu cablaj imprimant a blocului
electronic de control a instalației pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice ale
dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanță.

Figura. 2.14 Dimensiunile de gabarit și ansamblul a plachetei cu cablaj imprimat.

50
Figura 2.15 Dimensiunile de gabarit și prezentarea partii top si boot a plachetei cu cablaj
imprimat.
Urmatorele caracteristicilor pentru PCB-urile sunt prezentate în documentul de baza care
fiind specificatia, unde se arata ansamblul cablajelor, cablajele imprimate cu trasele elaborate
dupa schemele electice principiale a fiecarui dintre modulele enumerate mai sus.
2.4 Calculul fiabilităţii

Următoarea etapă după elaborarea schemei electrice şi a construcţiei reprezintă calculul

fiabilităţii al blocului electronic de control a instalației pentru ridicarea caracteristicilor volt-
amperice a dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanță. Pe parcursul procesului de
exploatare al standului este necesar de soluţionat întrebările legate de partea electronică:
a) cât timp va funcţiona blocul electronic al standului până la apariţia primului defect în el;
b) cât timp va funcţiona blocul electronic de control în mod normal între două reparaţii
succinte.
Tot aici apare necesitatea de a da clasificarea caracterului defectului. Ca exemplu să luăm
următoarele situaţii:
a) Defectul afectează numai partea de afişare fără incălcarea regimului părţii de putere şi
provoacă numai incomodităţi pentru operator în proces de lucru.
b) Defectul afectează un component a sursei de alimentare, de exemplu a ieşit din funcţie
circuitul de stabilizarea tensiunii de alimentare +5V din stabilizator tripolar, care alimentează
unitatea pe bază de procesor ce care comandă cu toate procesele de măsurare.
Pentru exemplul b) defectul în mod evident duce la paralizarea funcţiilor al întregului
sistem.
Fiabilitatea unui element sau a unui ansamblu de elemente este definită ca proprietatea
respectivului element de a-şi îndeplini funcţia pentru care a fost conceput, în condiţii date, într-
un timp dat şi respectând criterii de funcţionare bine definite.
Asupra elementelor schemei acţionează factori interni şi externi. Din ei fac parte nivelul
sarcinii electrice, vibraţiile şi loviturile, umeditatea ş.a. Ei pot să varieze în diferite intervale ceea
ce poate duce la schimbarea proprietăţilor electrice şi mecanice a materialelor din care au fost
produse elementele.
Conform definiţiei, fiabilitatea este proprietatea unui element de a corespunde în limite
cerute a parametrilor implicaţi cu scopul pentru care a fost conceput, cerinţe care presupun
menţionarea proprietăţilor elementelor pe o perioadă de timp prestabilită [22, 23].
Pentru fiabilitate se mai includ alţi termeni ca: timpul de bună funcţionare şi defectare,
unde defectarea este încetarea capacităţii unui dispozitiv de a îndeplini o funcţie predeterminată.

51
 Timpul de bună funcţionare – intervalul de timp în care un dispozitiv reparabil
funcţionează corect între două defectări.
Blocurile sistemului de stratificare sunt destinate pentru funcţionare în regim normal
pentru condiţii staţionare, cu unii parametri climaterici modificaţi, aceasta este umiditatea sporită
a aerului din încăpere. Pentru a efectua calculul fiabilităţii în dependenţă de coeficientul de
sarcină şi rata căderilor elementului este necesar de respectat următoarele principii şi criterii:
1. Intensitatea căderilor tuturor elementelor nu depinde de timp (lipseşte învechirea şi
uzarea lor);
2. Căderile elementelor sunt independente între ele;
3. Căderea unui element duce la căderea al întregului complex.

Calculul fiabilităţii constă din determinarea probabilităţii de bună funcţionare Rs(t) şi a

timpului mediu de bună funcţionare MTBF. Pentru a determina intensitatea căderii întregului
sistem luăm în consideraţie condiţiile de exploatare. Elementele vor funcţiona în condiţii
normale.
Calculul fiabilităţii prevede determinarea probabilităţii de bună funcţionare a sistemului –
R s (t) :

R s ( t )  exp( t / T)
(2.1)
şi a duratei de funcţionare fără refuz – MTBF:
MTBF=1/(Rs  Ni  i) = 1/s (2.2)
unde: t – timpul de funcţionare;
Ni – numărul de elemente de tipul i;
i – rata căderilor elementelor de tipul i;
s – rata căderii sistemului în întregime.
Pentru a caracteriza sarcina se foloseşte coeficientul de sarcină k s ce se defineşte ca
raportul unui parametru estimat în regim de lucru normal şi valoarea lui nominală prevăzută de
condiţiile tehnice. Parametri pentru aceasta pot servi puterea disipată de element, tensiunea la
bornele lui, curentul ce trece prin element ş. a.
Pentru rezistenţe în regim normal de lucru ks va fi:
Pdisnom
ks 
Pdispad
; Pdisad=UI=U2 / R=I2R; deci
ks= I2R / Pdisnom == Pdisi.nom / Pdis.adm (2.3)
unde: Pdis.nom – puterea de disipare nominală;
Pdis.ad – puterea de disipare prevăzută de condiţiile tehnice.

52
Exemplu de calcul:
Conform schemei să calculăm coeficientul de sarcină pentru rezistenţa R4 din componenţa
afișorului LCD care luminează fonul ectanului cu următorii parametri: tipul – C2-33-0,25;
Pdisnom=0,25W; nominalul R4= 220 Ohm. Conform datelor UR4= Ucc-Uout= 5 – 1,8=3,2 V,
I R4=UR4/R4=3,2/220=0,0145 A, Pdisip=I2R4= 0,01452  220= 0,0464 W, de aici mărimea
Ks:
Ks= 0,0464 / 0,250= 0,19 0,2;
Pentru condensatoare:
U constl
ks 
U constpct
(2.4)
unde: Uconstl – tensiunea constantă de lucru;
Uconstpct – tensiunea constantă prevăzută de cerinţele tehnice.
Exemplu de calcul:
Conform schemei blocului electronic de comandă să calculăm coeficientul de sarcină
pentru condensatorul C5 ce stă la întrarea stabilizatoarelor de +5V și +12V cu următorii
parametri: tipul – K50-68; Uconstl= 16 V; Uconstpct=25V;
ks = 15/25=0,64 0,7
Pentru transistoare şi diode:
Il
ks 
I max
(2.5)
unde: Il – curentul de lucru;
Imax – curentul maxim prevăzut de condiţiile tehnice.
Exemplu de calcul:
Conform schemei să calculăm coeficientul de sarcină pentru puntea de redresare VD1 din
componenţa sursei de alimentare a blocului electronic de comandă cu următorii parametri: tipul –
DB108; Il =0,15A; Imax=2 A
ks = 0,15/ 2 =0,075 0,1;
Pentru circuite integrate şi diode luminiscente (LED-uri):
Ks=Icc nom/Icc max (2.6)

unde: Icc.nom – curentul nominal de lucru;

Icc.max – curentul maxim admisibil.
Exemplu de calcul:

53
 Conform schemei a blocului de afişare să calculăm coeficientul de sarcină pentru LED-ul
din componenţa afişorului HLD1 cu următorii parametri: tipul – MT-16S2H; I cc.nom=0,012 A;
Icc.max= 0,045A
ks = 0,012/0,045=0,27 0,3;
Pentru conectori:
Il
ks 
I pct
(2.7)
unde: Il – curentul nominal de lucru;
Ipct – curentul prevăzut de cerinţele tehnice.
Exemplu de calcul:
Conform schemei a blocului principal calculăm coeficientul de sarcină pentru conectorul
(pentru un contact) X1 cu următorii parametri: tipul – DG306-2; II= 55mA; Ipct= 500 mA
ks = 55/500= 0,11;
Pentru transformatoare:
Pl
ks 
Padm
(2.8)
unde: Pl – puterea de lucru;
Padm – puterea admisă de cerinţele tehnice.

Dacă calcularea coeficienţilor de sarcină prezintă dificultăţi sau nu sunt cerinţe

transparente, ei se iau din tabele speciale.
Pentru comoditate rezultatele calculelor se prezintă în formă de tabel pentru întregul bloc
electronic de comandă al standului pentru ridicarea CVA a dispozitivelor semiconductoare într-
un singur tabel, el este alcătuit dintr-o singură plachetă.

Tabelul 2.1
Rata căderilor blocului electronic de comandă
Regimul de
Rata căderilor a grupui i
de elemente Nis.e.
Intensitatea caderilor a
Cantitatea de elemente

funcţionare
Rata căderilor pentru

elementului i i а
Denumirea şi tipul
Notare în schemă

regimul nominal

Coeficientul de

Coeficientul de
Temperatura, t
s.e.10-6 1/h

corecţie, а 
elementului

sarcină, Кs

а10-6 1/h
10-6 1/h
Ni, buc.

С

54
 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Afișor LCD
HLD1 MT-16S2H 1 0,12 0,3 30 0,82 0,0984 0,0984
Circuite integrate
DA1 LM7815 1 0,03 1 30 1 0,03 0,03
DA3 LM7805 1 0,03 1 30 1 0,03 0,03
DA3 LM7915 1 0,03 1 30 1 0,03 0,03
DA4...DA6 LM358 3 0,03 1 30 1 0,03 0,09
DD1 AT89C55 1 0,05 1 30 1 0,05 0,05
DD2…DD4 К555ИР37 3 0,03 1 30 1 0,03 0,09
DD5,DD6 КР572ПА1А 2 0,05 1 30 1 0,05 0,1
DD7 MAX485 1 0,03 1 30 1 0,03 0,03
DD8 ADS7816 1 0,05 1 30 1 0,05 0,05
DD9 AT24C1024 1 0,02 1 30 1 0,02 0,02
Condensatori
C1…C13 K10-59 6 0,063 0,3 30 0,07 0,00441 0,02646
C14,C15 K50-68 2 0,135 0,3 30 0,82 0,1107 0,2214
Conectori
XS1…XS3 DG306-2 9 0,06 0,2 30 0,07 0,0042 0,0378
Comutatori
SB1…SB6 ПКН41-10 16 0,39 0,2 30 0,07 0,0273 0,4368
Diode
VD1 DB108 1 0,021 1 30 1 0,021 0,021
VD2…VD4 TL431 3 0,021 1 30 1 0,021 0,063
VD5…VD8 1N4148 4 0,021 0,3 30 0,85 0,01785 0,0714
Oscilator cu cuart
BQ1 PK169- 1 0,24 0,2 30 1 0,24 0,24
12MHz
Rezistenţe
R1...R30 C2-33-0,25 30 0,004 0,1 30 0,21 0,00084 0,0252
BR1,BR2 Matrice НР- 2 0,003 0,1 30 0,21 0,00063 0,00126
9-1-4,7k
T1 Transformator 1 1,04 0,3 30 0,1 0,104 0,104
ТПП246-220-
50
Tranzistori
VT1,VT2 КП501А 2 0,3 0,3 30 1 0,3 0,6
VT3 КТ3102АМ 1 0,27 0,3 30 0,82 0,2214 0,2214
VT4 КТ3107АМ 1 0,27 0,3 30 0,82 0,2214 0,2214
VT5 КТ972А 1 0,27 0,2 30 0,81 0,2187 0,2187
VT6 КТ973А 1 0,27 0,2 30 0,81 0,2187 0,2187
Lipiri - 397 0,0004 0,3 30 1 0,0004 0,1588
Placheta - 1 0,07 0,6 30 1 0,07 0,07
3,57572

Calculăm intensitatea căderii al întregului bloc al standului pentru ridicarea CVA a

dispozitivelor semiconductoare:
n
 ssdg  k1 k 2 k 3 k 4  N i  m a
i 1
(2.9)

55
 unde: k1, k2, k3, k4 – coeficienţi de corecţie, pentru condiţiile de de exploatare în
condiţii normale de laborator ei se iau egali k1=1, k2=1,03, pentru condițiile date
de exploatare alegem k3=1,3 şi k4=1, ele sunt legate de factorul uman (studenţii
nu respectă întocmai condiţiile de exploatare în proces de efectuarea lucrărilor de
laborator cu standul dat);
Ni – numărul de elemente de tipul i;
m – rata căderilor în regim normal;
a – coeficient de corecţie;
n – numărul de tipuri de elemente.
 CPU = 11,031,313,5757210-6 = 4,787810-6 1/h

Calculăm intensitatea căderii întregului sistem:

Determinăm probabilitatea de bună funcţionare a sistemului informaţional pentru
t=1000h:
 s t
Rs(t )  e
(2.10)
Rs(t)=e-7,787810E-6 1000 =0,9952
În mod similar calculăm P(t) pentru intervalul de timp de la 0 ore până la 210 000 ore
inclusiv cu pas de 10000 ore. Rezultatele calcului sunt incluse în tabelul 2.2., graficul format pe
baza lui este reprezentat pe figura 2.1.

Determinăm timpul mediu de bună funcţionare:

1
MTBF 
s ; (2.11)
 i  k 1 k2 k 3 k4  m a

MTBF=1/(4,787810-6)= 208860,31 ore

Aflăm timpul mediu de exploatare anuală al blocului de comandă:

Tan=tz k (2.12)
Tan=8= 2000 ore
unde: tz – numărul de ore zilnice de funcţionare;
k – numărul de zile în an.
Tabelul 2.3 Valorile P(t) funcţie de timp

56
 100000
110000
120000
130000
140000
150000
160000
170000
180000
190000
200000
210000
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
80000
90000
0
t
1.0000
0.9533
0.9087
0.8662
0.8257
0.7871
0.7503
0.7152
0.6818
0.6499
0.6195
0.5906
0.5630
0.5366
0.5116
0.4876
0.4648
0.4431
0.4224
0.4027
0.3838
0.3659
P(t)

Determinăm timpul corespunzător de funcţionare:

ln Pdat
t  
s
(2.13)
t =-ln(0,95)/(4,787810-6)=10713,33 ore
unde: Pdat=0,95

10713,33 ore 208860,31 ore

Fig. 2.16. Probabilitatea de bună funcţionate P(t) în timp.

Determinăm coeficientul de garanţie:

t
k gar 
Tan
(2.14)

Kgar=10713,33/2000=5,35 > 1

57
 Verificăm condiţia:

Rs(t=1000h)=0,9952 > Rsdat(t=1000h)=0,95

Condiţia este respectată şi deci nu avem nevoie de măsuri adăugătoare pentru a mări
fiabilitatea blocului de comandă al standului pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice a
dispozitivelor srmiconductoare.
Durata garanţiei este mai mare de 1 an, ceea ce corespunde cerinţelor standardelor.
Conform datelor obținute apare necesitatea de a efectua lucrări de profilactică o dată în 64 luni,
cea ce de 5 ori depășește termenul stabilit. Deoarece durata de exploatare constituie 10 luni pe an
este suficient de efectuat lucrările de profilaxie a dată pe an ce ține specificul de activitate a
instituțiilor de învățământ.

2.5. Elaborarea bloc-schemei algoritmului programului

În proces de elaborare a programului este necesar de luat in consideraţie arhitectura părţii

HARD a blocului de comandă al standului de diagnosticare a frigiderului. Limbajul de
programare este ales ASSEMBLER din cauza volumului redus de memorie a controlerelor 4, 8,
16 sau 20 kB în dependență de tipul la concret al micocontrollerului. Programul va fi alcătuit
dintr-un program principal (Main Programm) şi subprograme de deservire a întreruperilor: după
taimer, port serial și semnal extern. Tot aici se includ subprograme de funcţii și operaţii a
rutinelor. Bloc schema ale acestor algoritme sunt reprezentate în anexă. La toate subprogramele
spaţiul de adrese este accesibil în limitele 64 kB, toate registrele sunt accesibile şi
activarea/deactivarea subprogramelor de funcţii si operaţii se efectuează prin intermediul
registrelor de fanioane (până 128 la număr, în spațiu de adrese 20h ...27h a memoriei de date).
Din schema de întreruperi utilizăm o parte a celor 5 linii de întrerupere HARD:
- Întrerupere de la timerului T0 cu adresa iniţială a vectorului 000Bh, pentru ducerea
evidenţei a timpului de reţinere până la 2 mS
- Întrerupere de la timerului T1 cu adresa iniţială a vectorului 0001Bh, pentru ducerea
evidenţei a timpului de reţinere până la 20 mS
- întrerupere de la portul serial cu adresa iniţială a vectorului 0023h
In aceste adrese de obicei se afla instrucţiunile de salt necondiţionat la începutul
subprogramului de deservire. Restul subprogramelor sunt repartizate în spaţiul de adrese
0040h ...1FFFh.
Programul de bază (fig. 2.17) îndeplineşte următoarele proceduri:

58
- iniţializează porturile intrare/ieşire,
- initiaza timerul T0 pentru ciclul de scanare ce cheamă întrerupere de deservire a timerului cu
periodicitatea de 2 mS,
- iniţiază timerul T1 pentru sincronizarea portului serial cu viteza de transfer 9600 Bauds,
- selectează cristalele circuitelor de memorie şi activează permiterea întreruperilor de la
intrările timerul T0, T1 şi portul serial.
- Efectuează analiza stării fanioanelor stării de regim intr-un ciclu infinit (polling de program)
şi în dependenţă de starea fanionului execută un subprogram, care corespunde acestui fanion.

59
 Fig.2.17. Bloc-schema programului principal (Main Program).

Procedura care deserveşte întreruperea terminalului extern INT0 răspunde de evidenţa

timpului real (secunde, ore, zile şi etc.) şi deşteptătoarelor, care activează şi dezactivează
dispozitivele periferice externe după grafic prestabilit (fig.2.18).
Întreruperile de la C/T0 şi C/T1 activează fanioanele timpului de reţinere, când conţinutul ale
TL0 şi TH0 trece din starea 0FFh în 00h. Pentru reţinerile de timp mai lungi decât 50…100 S
se obţin prin acumularea numărului de întreruperi in registrele interne [24, 25].

Fig.2.18. Bloc-schema programului pentru deservirea taimerului 0 și 1.

Interogarea (polingul) de program prevede verificarea ciclică de activare a fanioanelor

pentru subprograme de funcţii și operaţii. Activarea fanioanelor se petrece la apariţia
evenimentelor HARD externe ca:
- expirarea timpului de reţinere în timerul C/T0 sau C/T1
- la primirea unui octet de date, ce este recepţionat la intrarea RxD (P3.1).
- apariţia unui impuls la intrările INT0 sau INT1

60
 După depistarea fanionului corespunzător programul de bază execută subprogramul de
funcţie sau operaţie. După executare subprogramul dezactivează fanionul dat şi/sau poate activa
alt fanion, in dependenţă de operaţia executată.
Subprogramul de deservire al portului serial (fig. 2.19) răspunde de operaţia de transfer a
datelor din buferul portului serial in memoria externa de date. Pentru recepţia comunicărilor din
portul serial în memoria externă este alocat spaţiul de adrese 0000h ...7FFFh (32 kB). După
complectarea lui, se comutează pagina următoare şi datele se înscriu de la începutul acestei
pagini. După complectarea a tuturor 14 pagini datele se înscriu de pe pagina 0. Tot aici este
inclusă procedura de sortare a instrucțiunilor şi datelor, care în funcţie de comandă primită
activează fanionul său. Octeţii cu codul 00h ... 1Fh se disting ca comenzi, iar octeţii cu codul 20h
... FFh se disting ca date.

Fig.2.19. Bloc-schema programului deservirii portului serial pentri transmitere și recepție.

Subprogramul de deservire a timerului efectuează următoarele proceduri:

- Evidenta timpului real prin organizare de program in 8 celule de memorie
- Transmiterea datelor de serviciu pentru blocul primar
Regenerarea datelor în modulul de afişare LCD este realizată în modul următor. Datele de
afişare sunt amplasate în spaţiul de adrese FC80h ... 7FFFh al memoriei externe în forma grafică
al fiecărui punct. Indicatorul masivului se iniţiază pentru adresa FC80h.

61
 Subprogramul de transfer al datelor are menirea de a converti codurile datelor din spaţiul
de adrese 0000h ... 7FFFh pe porţiuni în imagine grafică cu transferul porţiunilor convertite in
spaţiul de adrese FC80h ... 7FFFh. După efectuarea transferului el (subprogramul) dezactivează
fanionul procedurii de transfer.

2.6 Securitatea sănătății în muncă și protecția mediului ambiant

2.6.1. Noțiuni generale
Аcţiuneа curentului electric аsuprа cоrpului umаn pоаte fi cа аrsuri mecаnice, аdică
destrămаreа ţesuturilоr, chimice si biоlоgice аdică cоmprimаreа muşchilоr, pаrаlizаreа
plămânilоr, inimii si аltele. Sub аcţiuneа curentului electric si а аcului electric pоt аpăreа leziuni
lоcаle si generаle.
Securitаteа lucrărilоr si întreţinereа lоr m stаre bună este reglementаtă de regulile tehnicii
securităţii în industrieа electrоnică lа explоаtаreа cоnsumаtоrilоr.
Lucrătоrii аdmisi lа lucru cu dispоzitive rаdiоelectrоnice li se аcоrdă I-IV grupe de
cаlificаre а tehnicii securităţii.
Lа mоntаreа dispоzitivelоr rаdiоelectrоnice se prevede respectаreа cerinţelоr securităţii
electrice si de а lucrа numаi cu instrumente ce funcţiоneаză.
Lа mоntаreа utilаjului se referă lucrările:
1. Determinаreа si lichidаreа defectelоr, schimbаreа celоr iesite din funcţiune si
celоr, ce nu cоrespunde după pаrаmetrii lоr pentru dispоzitivele utilаjului
2. Cоnectаreа instаlаţiei si verificаreа funcţiоnării.
3. Măsurаreа pаrаmetrilоr schemei electrice а utilаjului si а regimelоr de
funcţiоnаre а dispоzitivelоr electrоnice, semicоn-ductоаrelоr si cu vid cu
аjutоrul аpаrаtelоr de măsură.
4. Mоntаreа elementelоr reglаbile (bоbine, cоndensаtоаre, rezistenţe, etc.)
5.Determinаreа prin cоntrоl vizuаl а scînteilоr lа instаlаţiа cоnectаtă,
sciurtcircuitului, а spаrgerii, elementelоr, ce nu pоt fi deter-minаte lа
instаlаţiа,decоnectаtă.
6. Verificаreа funcţiоnării utilаjului lа echivаlentul sаrcinii.
7. Încercаreа utilаjului lа funcţiоnаreа în timp.

Mоntаreа utilаjului rаdiоelectrоnic se efectuiаză cоnfоrm unei prоgrаme, de către I

persоnаlul оperаtiv pentru repаrаţie pe sectоrul întărit аl lui, de persоnаlul servicielоr speciаle аle
întreprinderii, ce se оcupă de repаrаţiа si mоntаreа instаlаţiilоr si а lucrătоrilоr secţiei cаre se
оcupă de elаbоrаreа instаlаţiilоr rаdiоelectrоnice.

62
 Se permite de а elаbоrа prоgrаmul de lucru pentru mоntаreа instаlаţiei rаdiоelectrоmcă,
şefilоr secţiei, аdjuncţiilоr, şefilоr de lаbоrаtоr, secţiei mecаnice, inginerilоr de utilаj, ce аu grupа
de cаlificаre 5 (lа tensiuni de până lа 1000 V - grupа de cаlificаre 4 ) prin dispоziţiа pe
întreprindere.
Mоntаreа instаlаţiilоr cu dimensiuni mаri se efectuiаză de către brigаdа m număr de nu
mаi mic de 2 în frunteа căreiа se аflă un inginer sаu un muncitоr de cаlificаre superiоаră, ce аre
grupа de cаlificаre nu mаi jоs de 4, iаr membrii brigаdei trebuie să аibă grupа de cаlificаre nu
mаi jоs de 3. Mоntаreа instаlаţiei cu dimensiuni mici se permite de а esectuа unui muncitоr, cаre
аre grupа de cаlificаre în prоtecţiа muncii nu mаi jоаsă de 4 (lа tensiune pînă lа 1000 V - nu mаi
jоs de 3), în prezenţа sаu аprоpiereа unei persоаne cu grupа de cаlificаre nu mаi jоs de 3.
Mоntаreа blоcurilоr cоmpоnente аle instаlаţiei cu dimensiuni mаri, cаre se

efectuiаză m аfаrа instаlаţiei se îndeplineşte m lоcuri prevăzute. Аceste lоcuri pоt servi о mаsă
speciаlă, sаu un lоc înzestrаt аlături de utilаj cu аpаrаte de măsură.
Indicаţiile cu privire lа securitаteа reglării si аjustării fregvenţmetruluinumeric sunt
următоаrele:
In cоnfоrmitаte cu аceeа că fregvenţmetrul numeric аre tensiuni periculоаse pentru viаţа
оmului, lа repаrаţiа lui rаdiоmecаnicul strict trebuie să respecte "Regulil etehnicii securităţii lа
lucru, pentru remоntаreа si deservireа аpаrаtаjului electrоnic ":
- Lа lоcul de lucru e necesаr de аvut următоаrele mijlоаce de
prоtecţie individuаlă: instrumente cu cаpetele izоlаte, cоvоr dielectric din cаuciuc,
brăţаră.
- Este interzis cоntrоlul tensiunii în circuit "sub fоrmă de schînteeie ".
- Verificаreа si repаrаreа fregvenţmetrului sub tensiune se permite numаi în аcele
cаzuri când executаreа lucrului lа decоnectаreа sursei de аlimentаre este impоsibilă
(reglаreа, cоntrоlul regimelоr, găsireа cоntаctelоr gresite etc.). Cu аceаstа trebuie de
respectаt tоаte regulile de sigurаnţă necesаre lа lucrul cu tensiuni înаlte.
Lа metоdele tehnice se referă:
- izоlаreа cоmpоnentelоr cоnductоаre de curent si înzestrаreа cu mijlоаce
de cоntrоl neîntrerupt.
- îngrădireа de prоtecţie.
- divizаreа electrică а reţelelоr.
- utilizаreа tensiunilоr jоаse.
Mijlоаcele de prоtecţie electrice sunt:
- blоcаreа.
- semnаlizаreа si semnele de sigurаnţă.

63
 - împămîntаreа de prоtecţie.
- legаreа lа nul.
- decоnectаreа de prоtecţie.
- prоtecţiа lа pericоl de lа trecereа tensiunii de lа pаrteа înаltă lа ceа jоаsă.
- cоmpensаreа curenţilоr de scurt circuit lа pămînt.
Izоlаreа cоmpоnentelоr cоnductоаre de curent - pentru аsigurаreа funcţiоnării nоrmаle а
instаlаţiilоr electrice si prоtecţiа lа electrоcutаre, se utilizeаză izоlаţiа de lucru, ce reprezintă iţоlаre
electrică а cоmpоnentelоr cоnductоаre.
Pоаte fi prevăzută de аsemeneа izоlаreа suplimentаră, pentru izоlаreа si prоtecţiа m cаz de
deteriоrаre а izоlаţiei de lucru.
Pаrаpet de prоtecţie sаu îngrădire - se utilizeаză cu scоpul evitării pоsibilităţii de аtingere cu
cоmpоnentele cоnductоаre de curent sаu de аprоpiere lа ele lа о distаnţă periculоаsă. Pаrаpeturile pоt
fîbdeschise sаu demоntаte numаi cu cheiа sаu cu unelte speciаle.
Divizаreа electrică а reţelelоr - reţele rаmificаte de lungime mаre аu cаpаcităţicоlоsаle si
rezistenţe аctive mici а izоlаţiei de pământ. Аtingereа unei fаze аcestei reţele este fоаrte
periculоаsă, аdică divizаreа reţelei m sectоаre sepаrаte nelegаte între ele cоntribuie lа
electrоcutаre din cоntul micşоrării cоnductibilităţii аctive si cаpаcitаtive. Pentru divizаre sunt
utilizаte trаnsfоrmаtоаre ce permit izоlаreа receptоаrelоr de fregvenţâ si redresоаre, cаre sunt unite lа
reţeа prin trаnsfоrmаtоr.
Utilizаreа tensiunilоr jоаse - tensiunile jоаse se cоnsideră cele mаi lоаse de 42 V, utilizаte
pentru micşоrаreа pericоlului de electrоcutаre. Tensiunile jоаse sunt utilizаte pentru аlimentаreа
instrumentelоr electrice, iluminаţiа lоcаlă lа strunguri, în încăperile cu pericоl spоrit si m speciаl
periculоаse.
Mijlоаcele de prоtecţie electrică după destinаre sunt de izоlаre, de îngrădire, аuxiliаre.
Lа mijlоаcele electrice de izоlаre se referă:
 în instаlаţiile electrice cu tensiuneа de până lа 1000 V, cаre sunt fără de izоlаre, cleştele
electric de măsurаre si de izоlаre, mânusile dielectrice, unelte cu mînere izоlаte,
indicаtоаrele de tensiune.
 Tensiuneа mаi mаre de 1000 V - bаrа de izоlаre, cleştele electric, indicаtоаrele de
tensiune.
Lа mijlоаcele аuxiliаre se referă mijlоаce de prоtecţie, cаre singure nu аsigură prоtecţiа lа
electrоcutаre, dаr sunt utilizаte cu cele de bаză..
Mijlоаcele de îngrădire servesc pentru îngrădireа tempоrаră а cоmpоnentelоr si pentru
prevenireа оperаţiilоr erоnаte si cu аpаrаtаjul de cumutаre. Lа ele se referă îngrădirile mоbile si
cоnectаreа lа pământ mоbilă.

64
 Mijlоаcele аuxiliаre se referă lа încăperile fără pericоl deоsebit. Lа ele se referă brаţul de
sigurаnţă, căngi, оchelаri de prоtecţie, mănusile, măştile аntigаz.
Semnаlizаreа este destinаtă pentru prevenireа persоnаlului despre prezenţа sаu lipsа tensiunii
în instаlаţiile electrice. Plаchetele si seninele de sigurаnţă servesc pentru prevenire lа pericоl. Lа
cоmpоnentele instаlаţiilоr sunt tensiuni pentru lucru, pentru аmintireа de prezenţа tensiunii, cоnectării
lа pământ.
In dependenţă de destinаţie, plаcаtele pоt fi;
 De prevenire ;
 De interzicere;
 De prescriere.

2.6.2. Tehnicа аntiincendiаrа

Incendiile în mаre măsură se dаtоreаză explоаtării incоrecte а dispоzitivelоr de încălzire,
fоlоsirii incоrecte а sistemelоr de ventilаre din urmа cаuzelоr cu cаrаcter electric si neelectric.
Către cаuzele cu cаrаcter neelectric se referă: instаlаreа incоrectă а sоbelоr, încălzitоаrelоr,
lăsаreа încălzitоаrelоr fără suprаveghere, încălcаreа prоceselоr tehnоlоgice, cоmpоrtаreа neаtentă
cu fоcul, încălcаreа ermetizаţiei sistemelоr.
Către cаuzele cu cаrаcter electric se referă: securt circuitul, suprаsаrcinа, electricitаteа
stаtică, rezistenţа de trecere mаre.
Curentul de scurtcircuit pоаte аtinge vаlоri fоаrte mаri (rezistenţа de trecere este tоt mаre) ceeа
ce pоаte аduce lа аprindereа izоlаţiei. Pentru evitаreа аpаriţiei scurtcircuitului trebuie de аles
cоnductоаrele аpаrаtelоr si dispоzitivelоr, de аsemeneа trebuie de făcut repаrаţiа si cоntrоlul
periоdic а аpаrаtelоr.
Pentru evitаreа suprаsаrcinii este necesаr de аles cоrect grоsimeа cоnductоrului. Оperаţiile de
rаdiоmоntаj de аsemeneа pоt prоvоcа incendii. Оperаţiile tehnоlоgice se efectueаză cu
fоlоsireа spirtului estetic si lа temperаturi mаri.
Pentru evitаreа аpаriţiei аcestоr incendii este necesаr să se аsigure nişte supоrturi dielectrici
termоstаbile.
Lа explоаtаreа rаdiоаpаrаturii de putere mаre trebuie de luаt m cоnsiderаţie că eа elimină о
cаntitаte mаre de căldură cаre pоаte fi cаuzа unui incendiu.
Sistemele centrаle de încălzire de аsemeneа pоt prоvоcа incendii, în scоpul înlăturării
аcestоr pricini se iаu măsuri de prоtecţie în dоuă direcţii:
а) micşоrаreа pоsibilităţii аpаriţiei incendiilоr m sistemele de аerisire а încăperilоr.
b) înlăturаreа fоlоsirii cоncentrаţiilоr inflаmаbile.

65
 О sursă periculоаsă de prоvоcаre а incendiilоr sunt fulgere. Pentru stingereа incendiilоr
trebuie de fоlоsit rаţiоnаl substаnţele аntiincendiаre.
Drept substаnţe аntimcendiаre de bаză servesc: аpа, gаzuri inerte, cоmpоnenţă de prаf,
spumă, nisip, cîrpe.
Аpа reprezintă unul din cele mаi răspîndite mijlоаce de stingere а fоcului deоаrece аpа
аbsоаrbe de lа оbiectele аrzînde о mаre cаntitаte de căldură micşоrînd temperаturа suprаfeţei
аcestui оbiect mаi jоs de temperаturа de аprindere.
Dаr tоtоdаtă cu аpа m fоrmă de get subţire nu se perniţe de stins substаnţele cu densitаteа
mаi mică cа l.( benzină.efir, аcetоnă, spirt).
Fiind mаi uşоаră cа аpа ele es lа suprаfаţă si cоntinuă să аrdă.
Cu аpа nu se pоаte de stins stаţiile electrice si reţelele electrice deоаrece prin intermediul
аpei pаоte аveа lоc electrоcutаreа. Аpа nu se fоlоseşte lа stingereа cаliului metаlic si nаtriului,
cаrbid cаlciului cаre lа interаcţiuneа cu аpа prоvоаcă explоzii. Аzоtul se fоlоseşte lа stingereа
incendiilоr în încăperile închise. Efectele аzоtului se mаnifestă prin fаptul că аduce lа micşоrаreа
cоncentrаţiei de оxigen. Pentru stingereа incendiilоr аzоtоаse si mаteriаlelоr se fоlоseşte pe lerg
spumа аntiincendiаră. Lа stingereа incendiului spumа аcоperă оbiectul аrzînd si îl izоleză
de mediul încоnjurătоr.
în întreprinderile industriаle rаdiоelectrоnice se fоlоseşte о mаre cаntitаte de substаnţe ce
pоt prоvоcа аpаriţiа incendiilоr.
în rаdiоelectrоnică о răspîndire lаrgă о аu prаfurele de dispersie înаltă de titаn, bаriu, tоriu.
Ele sunt tоxice si аu temperаturа mică de аprindere si uşоr se аprind de lа lоvituri si
încălzire.
Deаceeа tоаte lucrările cu аceste prаfuri se efectuiаză în încăperi аpаrte ce аu cоndiţii de
ventilаre.
2.6.3. Prоtecţiа muncii si а mediului аmbiаnt
Prоtecţiа muncii аlcătuieşte un sistem de legi sоciа - ecоnоmice, оrgаnizаtоrice, tehnice,
igienice, ce аsigură securitаteа оmului, аptitudineа de lucru în prоcesul de muncă. Аceste stări
sunt оrientаte spre creаreа cоndiţiilоr de securitаte а оrgаnizmului umаn în prоcesul de lucru, ce
exclud trаumаtizmul, bоlile prоfesiоnаle, si аlte dereglări аle sănătăţii оrgаnismului umаn.
Unа din prоblemele prоtecţiei muncii fizice grele si crereа unоr utilаje, mаsini mаi puţin
periculоаse si creаreа unоr cоndiţii mаi аvаntаjоаse de lucru si аsigurаreа cоndiţiilоr cele mаi
fаvоrаbile de lucru.
Prоblemа principаlă este de а duce lа minimum prоbаbilitаteа dereglării sănătăţii
muncitоrilоr, si mărireа prоductivităţii de muncă.

66
 Pe pаrcursul prоcesului de muncă, muncitоrul interаcţiоneаză cu mijlоаcele prоductive, cu
mediul industriаl si cu diferite utilаje tehnice, deci аsuprа lui аcţiоneаză un număr mаre de
fаctоri, diferiţi după nаturа lоr, după cаrаcterul influienţei sаle si un sir de аlte аcţiuni ce
influienţeаză аsuprа sănătăţii si аptitudinii de lucru а оmului. Fаctоrii industriаli în dependenţă
de urmările lа cаre аduce influienţа lоr аsuprа оrgаnismului umаn se împаrt în 2 grupe: fаctоri
industriаli periculоsi si fаctоrii dăunătоri.
Fаctоrii, influienţа cărоrа аduce lа trаume, leziuni sаu аltă dereglаre bruscă а sănătăţii
оrgаnismului umаn sunt fаctоri periculоsi.
Fаctоrii, influienţа cărоrа аduce lа dereglаreа treptаtă а muncitоrului, ce lucreаză în
аnumite cоndiţii determinаte, lа îmbоlnăvireа sаu lа scădereа аptitudinii de lucru sunt fаctоri
dăunătоri.
În dependenţă de nivelul influienţei si de durаtа influienţei, fаctоrii dăunătоri pоt аjunge
periculоsi.
După nаturа influienţei аsuprа оrgаnismului umаn, fаctоrii industriаli se împаrt m pаtru
grupe: fаctоri fizici, ghimici, biоlоgici si psihicо-fizici.
Fаctоrii fizici sunt: fаctоrii ce cаrаcterizeаză utilаjul, semifаbricаtele si mаteriаlele; nivelul
înаlt de vibrаţii; nivelul zgоmоtului; presiuneа аerului; temperаturа mediului încоnjurătоr;
umeditаteа ş.а.
Fаctоrii chimici dăunătоri si periculоsi sunt: nivelul cоncentrаţiei de gаze tоxice în аer;
substаnţele chimice dăunătоаre (аcizi, săruri, hidrооxizi); fаctоrii chimici se mаi împаrt după
cаleа de pătrundere în оrgаnism : prin оrgаnele respirаtоrii, trаct stоmаcаl, prin leziuni ş.а.
In fаctоrii biоlоgici, dăunătоri si periculоsi se include următоаrele substаnţe:
micrооrgаnisme pаtоgenice, prоductele аlimentаre cu termenul trecut,
mаcrооrgаnismele.
Fаctоrii psihicо - fizici dăunătоri si periculоsi se împаrt după cаrаcterul de аcţiune;
suprаîncărcări fizice, neurо - psihice si suprаîncărcări emоţiоnаle.
In prоcesul de lipire а elementelоr si nоdurilоr se prоduce impurificаreа аemlui,
suprаfeţelоr de lucru, а hаinelоr, а pielii, mîinilоr muncitоrilоr cu plumb, аceаstа аduce lа
оtrăvireа mediului încоnjurătоr si а оrgаnismului umаn. în încăperile unde se efectuiаză lipireа cu
аliаj, lа fiecаre lоc de muncă sunt instаlаte ventilаtоаre lоcаle ce аsigură cоncentrаţiа plumbului
nu mаi mаre cа vаlоаreа аdmisibilă - 0,01 mg/ m3.
Spălаreа plăcilоr se efectuiаză în spirt izоprоpilic si аcetоnă, iаr аcesteа lа rîndul lоr sunt
inflаmаbile si dăunătоаre sănătăţii оrgаnismului umаn. In prоcesul de cаrоdаre chimică se
fоlоsesc substаnţele dăunătоаre: аcid аzоtic, dоrură de fer, hidrоxid de nаtriu. De аceeа trebuiesc

67
respectаte legile tehnice de securitаte. Pentru cоrоdаreа cupmlui de pe unele lоcuri аle plăcii se
fоlоsesc о serie de cоrоdаnţi tоxici.
Pentru lucrul cu аceste substаnţe se аngаjeаză muncitоrii cаre аu trecut instructаjul lоcului
de muncă în lucrul cu substаnţe оtrăvitоаre.
In cаz de nimerire а cоrоdаntului pe piele sаu pe suprаfаţа оchiului este necesаr de а spălа
cu аpă rece.
În prоducere аpаrаtаjului electrоnic se fоlоsesc о mаre pаrte de elemente fаbricаte din
mаteriаle izоlаnte. Detаliereа se execută mecаnic, de аceeа se elimină о mаre cаntitаte de prаf si
prоduse а mаteriаlelоr sub fоrmă de gаzоаsă sub аcţiuneа cărоrа se pоаte prоduce оtrăvireа
оrgаnismului. Sectоаrele mecаnice de prelucrаre а utilаjului trebuiesc izоlаte de аlte sectоаre.
Lucrul cu аpаrаtаjul si cоnstmireа аcestuiа este permis numаi persоаnelоr instructаte
speciаl si cаre аu grаdele de cаlificаre III - IV de speciаlizаre lа prоtecţiа muncii.

68
 3. CALCULUL EFICIENȚEI ECONOMICE
Activitatea de producţie şi comercializare, reprezintă pentru oricare firmă, indiferent de
forma de proprietate, metoda și calea de a exista, respectiv de a face și produce bunuri pentru
satisfacerii unor nevoi ale sociatății. În cazul dat, sarcina studiului constă în evidenţierea gradului
de realizare a scopurilor programate privind indicatorii de rezultate şi performanţă care
caracterizează activitatea productiv-industrială a pentru elaborarea blocului electronic de control
a instației pentru ridicarea caracteristicilor volt-amperice a dispozitivelor semiconductoare cu
comandă la distanță ce ar înlătura multe neajunsuri ale prototipilor săi, să fie economic rentabil şi
să fie accesibil după preţ pentru antreprenorilor a businesului mic şi mediu.
În acest capitol au fost efectuate calculele economice care contrubuie esential la
determinarea cheltuielilor legate de elaborarea la partea electronică pentru comandarea blocului
electronic de control [26].
Ulterior se preconizează de a obţine un bloc de control cu eficienţă maximă şi un cost
rezonabil și eficient.
Următoarele cheltuieli ce urmează a fi examinate în acest capitol sunt:
1. Materiale şi materia primă;
2. Deşeuri returnate;
3. Dispozitive componente achiziţionate;
4. Salariul de bază al muncitorilor;
5. Salariul suplimentar al muncitorilor;
6. Decontări pentru asigurări sociale;
7. Cheltuieli pentru asimilarea producţiei;
8. Uzura instrumentelor şi dispozitivelor cu destinaţia specială;
9. Cheltuieli pentru exploatarea şi întreţinerea utilajului;
10. Costurile de regie;
11. Altele cheltuieli de producţie;
12. Cheltuieli supraproductive

69
 1. Materialele
Tabelul 3.1 Materiale

Pretul
Norma unei
Marca, tip, document pentru un unitatii Pretul materialelor
Material
(STAS) produs, kg, de pentru un produs, lei
ml măsură,
lei
1. Sticlotextolit SF-2-35G, GOST
0,45 40 18
10316-78
2. Aliaj de lipit POS-40, GOST 21930-
0,08 120 9,6
76
3. Flux pasta lipire CMT-150 0,0045 105 0,4725
4. Lac protectie
PVB Varnish 60 0,015 18 0,27
masca
5. Alcool etilic tehnic
Marca B, GOST 19299-
0,03 45 1,35
rectificat 71

6. Acidul azotic (HNO 3) 0,03 50 1,5

Total materiale: 31,19
Total materiale inclusiv cheltuielile de transport (3% din cost) 32,12

2. Deşeuri returnate. Se consideră că ele constituie 1% din costul materialelor.

32,12 x 0,01 = 0,32 lei.

3. Dispozitivele și componentele achiziţionate, semifabricate şi servicii întreprinderilor

furnizoare cu care se cooperează. Această parte include cheltuieli pentru aprovizionarea
produselor gata dar şi semifabricate conform tabelului 3.2.

Tabelul 3.2 Costurile pieselor și accesoriilor

Denumirea Cantitatea Pretul 1 Preț total

unit.
Circuite integrate
LM7815 1 4 4
LM7805 1 4 4
LM7915 1 4 4
LM358 3 5 15
AT89C55 1 40 40
К555ИР37 3 4 12
КР572ПА1А 2 12 24
MAX485 1 15 15
ADS7816 1 65 65
AT24C1024 1 35 35
Condensatoare К10-59
22pF 2 0,2 0,4

70
0,47 1 0,8 0,8
0,1 5 0,2 1
0,01x630V 1 1,5 1,5
Condensatoare К50-68
К50-68-25V-4700,0 2 3,5 7
К50-68-35V-22,0 3 0,4 1,2
Conectori 0
DG306-2 3 2,5 7,5
Comutatori
ПКН41-10 16 3 48
Diode
DB108 1 2 2
TL431 3 2,5 7,5
1N4148 4 0,25 1
Oscilator cu cuarţ
HC49/S-12000 KHz 1 5 5
Afișor LCD HD44780 1 80 80
Rezistenţe C2-33-0,25
15 Kohm 1 0,06 0,06
4,7 kOhm 6 0,06 0,36
270R 1 0,06 0,06
1,5k 3 0,06 0,18
100k 2 0,06 0,12
10k 6 0,06 0,36
100R 2 0,06 0,12
1M 4 0,06 0,24
10R 1 0,06 0,06
10k 2 0,06 0,12
100k 2 0,06 0,12
1k 1 0,06 0,06
Matrice de rezistenţe НР-9-1-4,7k 1 3 3
Transformator ТПП213-220-50 1 60 60
Tranzistori
КП501А 2 2,5 5
КТ3102АМ 1 0,5 0,5
КТ3107АМ 1 0,5 0,5
КТ972А 1 3 3
КТ973А 1 3 3
Siguranţă fuzibilă ВП-1-0,5А 1 2 2
Plachetă 1 120 120
Total 99 579,96

Cheltuielile de transport constituie 5% din costul componentelor achiziţionate:

579,96 x 0,05 = 29 lei.

Total pentru componente achiziţionate cu transporturi:

579,96 3 +29 = 1840,68 lei.

71
 3. Salariul de bază al muncitorilor din producție

În acest articol se vor include salariile angajaților. Salariul se calculează în mod direct
conform formulei:

Sb = St + Sp,
n
S t   S ti Ti ,
unde St este salariul tarifar, i 1
în care Sti – salariul tarifar pe oră, Ti – durata
operaţiei, n – numărul operaţiilor; S p este plata suplimentară pentru lucru în acord premial şi
lucru pe unitate de timp premial (20%). Calculul volumului de muncă pentru montarea
componentelor ataşabile este prezentat în tabelele 3.3, 3.4.

Tabelul 3.3 Volumul de muncă la montarea componentelor

Denumirea Tip   Sectiunea   Durata

operatiei componente Numar transversals Numar operatiei T„
electronice componenti a terminale pentru
terminalelor component /
produs, min

  Condensatoare          
Montarea 22pF 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
componentelor 6
pe cablaje 0,47 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
imprimate 6
0,1 5 Sub 0.5 mm2 2 0,4 2,3
6
0,01x630V 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
6
К50-68-25V- 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
4700,0 6
К50-68-35V-22,0 3 Sub 0.5 mm2 2 0,4 1,38
6
Conectori          
DG306-2 3 Sub 0.5 mm2 2 0,4 1,38
6
Circuite          
integrate
LM7815 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9
LM7805 1 Sub 0.5 mm2 4 0,9 0,92
2
LM7915 1 Sub 0.5 mm2 14 3,2 3,22
2
LM358 3 Sub 0.5 mm2 40 9,2 27,6
AT89C55 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9

72
К555ИР37 3 Sub 0.5 mm2 16 3,6 11,04
8
КР572ПА1А 2 Sub 0.5 mm2 20 4,6 9,2
MAX485 1 Sub 0.5 mm2 18 4,1 4,14
4
ADS7816 1 Sub 0.5 mm2 8 1,8 1,84
4
AT24C1024 1 Sub 0.5 mm2 8 1,8 1,84
4
Rezistenţe C2-          
33-0,25
15 Kohm 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
6
4,7 kOhm 6 Sub 0.5 mm2 2 0,4 2,76
6
270R 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
6
1,5k 3 Sub 0.5 mm2 2 0,4 1,38
6
100k 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
6
10k 6 Sub 0.5 mm2 2 0,4 2,76
6
100R 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
6
1M 4 Sub 0.5 mm3 2 0,4 1,84
6
10R 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
6
10k 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
6
100k 2 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,92
6
1k 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
6
Matrice de 1 Sub 0.5 mm2 10 2,3 2,3
rezistenţe НР-9-1-
4,7k
Transformator 1 Sub 0.5 mm2 10 2,3 2,3
ТПП213-220-50
Diode          
1N4148 4 Sub 0.5 mm2 2 0,4 1,84
6
TL431 3 Sub 0.5 mm2 2 0,4 1,38
6
DB108 1 Sub 0.5 mm2 4 0,9 0,92
2
Oscilator cu          
cuarţ
HC49/S-12000 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
KHz 6

73
 Afișor LCD 1 Sub 0.5 mm2 2 0,4 0,46
HD44780 6
           
Siguranţă 1 Sub 0.5 mm2 1 0,2 0,23
fuzibilă ВП-1- 3
0,5А

           
Plachetă 1 Sub 0.5 mm2
1 0,2 0,23
3
Comutatori          
ПКН-41-10 16 Sub 0.5 mm2
2 0,4 7,36
6
           
Tranzistori          
КП501А 2 Sub 0.5 mm2 3 0,6 1,38
9
КТ3102АМ 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9
КТ3107АМ 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9
КТ972А 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9
КТ973А 1 Sub 0.5 mm2 3 0,6 0,69
9
           
 
           
 
Total   99   223    
montarea 105
componente:
Asamblarea contactoarelor  23
 
Total montarea și asamblarea  148
 
Componente atajabile: sau 2 ore 38 2,46
  min

Tabelul 3.4. Salariul muncitorilir

Denumirea operatiei Ponderea Durata Volumul de lucru

operatiei, operajiei, calculal dupa ponderea
% operatiilor, norma-ore
1. Stanjare 7 2,46 0,27
2. Sfredelire 8 0,30
3. Prelucrare fotochimica 6 0,23

74
 4. Metalizarea gaurilor 4 0,15
5. Asamblare-montare 48 1,82
6. Incercari mecanice 7 0,27
7. Incercari climaterice 7 0,27
8. Incercari de vibratie 6 0,23
9. Reglaj 7 0,27
Total: 100   3,79

Calculul salariilor ale angajaților din producţie este indicat în tabelul 3.5.
Tabelul 3.5. Calculul salariul de baza al muncitorilor

Durata Sala
Denumirea operatiei Categoria
operatiei, Salariul tarifar pe ora, lei pent
lucrarilor
n-h operat
1. Stantare 0,27 3 2000/168*1,59*1,85=35,5 9,2
2. Sfredelire 0,30 4 2000/168*1,59*1,85=35,5 10,
3. Prelucrare fotochimica 0,23 4 2000/168*1,59*1,85=35,5 7,9
4. Metalizarea gaurilor 0,15 2 2000/168*1,59*1,85=39,43 5,3
5. Asamblare-montare 1,82 5 2775/168*2,07*1,6=54,71 71,
6. Incercari 0,27 3 2775/168*1,59*1,85=35,5 9,2
7. Reglai 0,27 5 2775/168*2,07*1,6=39,43 10,
Total salariul tarifar: 124
Inclusiv bonificatii pentru lucru In acord promial (18%):
Total salariul:

5. Salariul suplimentar al muncitorilor. Articolul acesta cuprinde plăţile pentru plata

concediilor şi conform codului muncii constituie 12% din salariul de bază:
147,17 x 0,12 = 17,66 lei.
6. Decontări pentru asigurări sociale şi medicale constituie 24 % din suma salariului de bază
şi salariului suplimentar:
(147,17 + 17,66)  0,24= 39,56 lei.
7. Cheltuieli pentru asimilarea producţiei se calculează în procente din salariul de bază al
muncitorilor din producţie şi constituie 40-60 %:
147,17 x 0.4 = 58,87 lei.
8. Uzura instrumentelor şi dispozitivelor cu destinaţia specială..
Pentru producţia în serie specializată pe profilul electronic aceste cheltuieli constituie 26 % din
salariul de bază al personalului productiv:
147,17 x 0,26 = 38,26 lei.

75
9. Cheltuieli pentru exploatarea şi întreţinerea utilajului constituie 40 % din salariul de bază
al personalului productiv:
147,17 x 0.4 = 58,87 lei.
10 Costurile de regie se calculează în procente din salariul de bază al muncitorilor şi constituie
 = 200 %:
147,17 x 2,0 = 294,33 lei.
11. Alte cheltuieli de producţie constituie 38 % din salariul de bază al personalului productiv:
147,17 x 0,38 = 55,92 lei.
12. Cheltuieli în afara producţiei,  = 3 % din salariul de bază al personalului productiv:
147,17 x 0,03 = 4,41 lei.
Totalitatea cheltuielilor ce ţin cont de costul unitar al producţiei sunt prezentate în tabelul 3.6.

Tabelul3. 6. Totalitatea cheltuielilor costului unitar

Nr. crt. Denumirea articolelor de calculaţie Cheltuieli

cota parte, %
lei

Materiale şi materia primă

1 32,13 2,43
2 Deşeurile returnabile 0,32 0,02
3 Dispozitive componente achiziţionate 579,96 43,84
4 Salariul de bază 147,17 11,12
5 Salariul suplimentar 17,66 1,33
6 Defalcări pentru asigurări sociale 39,56 2,99
7 Cheltuieli pentru asimilarea producţiei 58,87 4,45
Uzura instrumentelor şi dispozitivelor cu
8 destinaţia specială 38,26 2,89
Cheltuieli pentru exploatarea şi întreţinerea
9 utilajului 58,87 4,45
10 Costurile de regie 294,33 22,25
11 Alte cheltuieli de producţie 55,92 4,23
12 Cheltuieli în afara producţiei 4,42 0,33
Costul unităţii de produs
  1323,05 100%

Calculul costului angro al produsului şi analiza comparativă cu prototipul

În calitate de varianta de bază a fost ales dispozitivul modelul care a fost propus pentru vânzare
cu costul angro 6500 lei. Pentru calculul costului unitar a modelului nou vom folosi metoda
coeficienţilor de asimilare. La efectuarea calculelor trebuie de luat în seamă că carcasa se
recepţionează în secţia deja asamblată.

76
La efectuarea calculelor trebuie de luat în seamă că carcasa se recepţionează în secţia deja
asamblată.
n
C u  K 0  C b K as ,
i 1

în care: Cb - costul unitar al blocului de bază

Cb = 1323,05 lei;
K0 – coeficient ce ţine cont de cheltuielile pentru asamblarea componentelor ataşabile şi
reglarea blocului, K0 = 1.1;
n – numărul blocurilor în produsul fabricat (n = 1);
Kas – coeficient de asimilare la blocul i.
Cu =1323,05 *1,1= 1455,35 lei.
Costul angro reieşind din rentabilitatea egală cu 0.1:

CAN = Cu (1 + 0,1) = 1600,895 lei.

Pentru comparaţia modelului de bază cu modelul elaborat trebuie făcută analiza comparativă şi
asimilarea lor.

Pentru îndeplinirea funcţiilor analogice ale dispozitivului elaborat se asimilează cu 2.3 , de

construcţia veche (prototipul). Urmează că
CAV = 6500  2,3 = 14950 lei.

Determinarea cheltuielilor de exploatare anuale este următoarea

Aceste cheltuieli re referă la exploatarea produsului elaborat şi includ salariul personalului de
deservire, costul reparaţiilor capitale, costul reparaţiilor curente, costul energiei electrice.
1. Pentru dispozitivul elaborat:
a) salariul personalului de deservire:
 
C s  2 K od F p S (1  K p )(1  K AS ) ,

unde: 2 – numărul personalului ingineresc ocupat cu deservirea acestui aparat,

Kod – coeficient ce ţine cont de nivelul ocupaţiei personalului în deservirea dispozitivului
(Kod = 0.1, aparatul reprezintă a zecea parte din echipamentul în cauză),
Fp – fondul anual de lucru a dispozitivului (Fp = 500 ore),
S – salariul inginerului pe oră,
Kp – coeficient ce ţine cont de premii,
KAS – coeficient ce ţine cont de asigurări sociale (24%)
Cs = 16368,76 lei
b) calculul cheltuielilor anuale pentru reparaţii capitale se efectuează potrivit formulei:

77
 N RC Cb
C RC  ,
100
Cb = CAN (1 + Kms), Kms = 0,1,
Cb = 1760,98 lei
unde NRC este norma cheltuielilor pentru reparaţii capitale care constituie 2%, C b – costul de bilanţ,
Kms – coeficient ce ţine cont de montarea suplimentară. Urmează:
CRC = 1760,98 x 0,02 = 35,22 lei;
c) cheltuieli pentru reparaţii curente constituie 3  5 % din costul de bilanţ al dispozitivului.
Crc = 1760,98 x 0,03 = 52,83 lei;
d) cheltuieli pentru energia electrică:
Cel = P x Fp x Ckw-oră,
în care P este puterea dispozitivului (P = 50 W).
Cel = 50  10-3 x 500 x 2,99 x 1,2 = 89,7 lei.
Pentru dispozitivul elaborat cheltuieli de exploatare constituie:
Cexn = Cs + CRC + Crc + Cel = 16546,51 lei.
2. Pentru prototipul:
a) cheltuieli cu salarizarea constituie Cs = 16368,76 lei
b) calculul cheltuielilor anuale pentru reparaţii capitale:
Cb = CAV x (1 + Kms) = 16445 lei,
CRC = 75900 x 0,02 = 328,9 lei;
c) calculul cheltuielilor pentru reparaţii curente:
Crc = 16445 x 0,03 = 493,35 lei;
d) calculul cheltuielilor pentru energia electrică:
Cel = P x Fp x Ckw-oră,
în care P este puterea dispozitivului (P = 50 W).
Cel = 50  10-3 x 500 x 2,99x1,2 = 89,7 lei.
Pentru prototip cheltuielile de exploatare constituie:
Cexv = 17280,71 lei
Economia la articol cheltuieli de exploatare se calculează potrivit formulei:
Cexv – Cexn =17280,71 -16546,51 = 734,20 lei

Calculul eficienței economice anuale de la implemetnarea dispozitivului elaborat.

Eficienţa economică anuală de la implementarea dispozitivului elaborat prezintă economia
sumară care a fost obţinută cât în producţie, atât şi în exploatare. Valoarea eficienţei economice
se calculează potrivit formulei:

78
  p  En  C exv  C exn 
E e   C AV V   C AN    AN ,
 p N  En  p N  En 

în care:
CAV şi CAN sunt cheltuielile aduse (la asimilarea produselor) la varianta veche (prototip)
şi respectiv nouă (elaborată), se consideră că sunt egale cu costurile angro,
pV  E n

p N  En
coeficient de aducere în forma comparabilă după termenii de exploatare, pV şi
pN sunt valori reciproce termenelor de exploatare: pV = pN = 1/8,
 - coeficient de aducere a produselor în forma comparabilă după productivitate ( =
2,3),
AN – program anual al produsului elaborat (50 unităţi),
En – coeficient normat al eficienţei economice (0.15).
Prin urmare:
Ee=((6500*((0,125+0,15)/(0,125+0,15))*2,3-1600,89)+(17280,71-16546,51)/
(0,125+0,15))*50=800946,70 lei

Concluzia: pentru a elaborarea blocul electronic de control a instației pentru ridicarea

caracteristicilor volt-amperice a dispozitivelor semiconductoare cu comandă la distanță este
sufficient argumetnată dat fiind că eficienţa economică anuală în cazul producerii în serie de 50
unităţi este în mărime de 800946,70 lei.

79
 CONCLUZII

La finișul acestei elaborări al blocului electronic de control pentru instația RCVA se

posibil și necesar de făcut o apreciere integrală despre eficiența funcțională, tehnică și economică
a elaborării. În aceată lucrare au fost realizate toate obiectivele scopului elaborării, momentele
principale despre gradul lor de realizare va fi menționat mai jos, acest lucru este cauzat de
eficiența metodelor și soluțiilor de rezolvare utilizate, nu toate dine le asigură o eficiență maximă
posibilă pentru toate cazurile, o parte din ele sunt de compromis și este dificil de combinat
soluționarea a două sau mai multe condiții reciproc contrdictorii. În rezultat a fost obținut un
bloc electronic de control a instalației pentru ridicarea caracetristicilor volt-amperice care
corespunde sarcinii tehnice, unde în conceptul structurii lui s-a pus un potențial pentru
modernizarea lui în perspectivă. Obiectivele realizate în cadrul acestui proiect:
1) La analiza prototipilor s-a constatat, că majoritatea instalațiilor de măsurare și ridicare a
CVA sunt cu gestionare manuală și cer un volum de calcule pe urma măsurate, aceast este platata
pentru costul scăzut a lor. Versiuni mai perfecte de asemenea insatații sunt într-un singur sau
câteva exemplare și au un cost exagerat de mare. Pentru a solușiona acest confluct între funcșie,
cost și service în sarcina tehnică s-au pus condițiile de realizare a unenei asemenea instalații care
după carateristici să fie comparabil, să fie simplu în exploatare, șă fie posibilitatea de control la
distanță și să fi accesibil după cost și desesvire, cu caracterictici metrologice acceptabile pentru
proces de instruire;
2) La nivelul schemei de structură a eleborării s-a ținut cont următoarele lucruri:
a) Blocul electronic de control a fost realizat într-o singură placă, ce permite de înlocuit cu
altă placă în cazul modernizării;
b) S-a ales o interfață și protocol de schimb a datelor unificat prin rețea locală de
calculatoare. Ca o opțiune suplimentară este prevăzută includerea conectorului ISP pentru
reprogramarea operativă a microcontrollerului din componența blocului electronic;
c) Instalația RCVA este prevăzută pentru funcționare autonomă și în rețea locală, trecerea
dintr-un regim în altul și invers poate fi efectuat de la tastatura lui sau prin rețea locală de la
ccalculatorul central;
3) Au fost eleborată schema electrică principială din componența blocului electronic de
control a instalației RCVA;
4) Au fost elaborată placheta cu cablaj imprimat blocului electronic de comandă. Placheta
este cu 2 straturi și montaj pe o față, majoritatea componentelor sunt prevăzute pentru montaj
SMD, construcția lor și gabatiele lor sunt prevăzute pentru amplasare în cutii-carcase din plastic
„Z-xxx”;

80
 5) La calcule constructorice speciale cum este calculul fiabilității au fost obținute următoarele
rezultate: timpul de bună funcționare constituie 208860,31 ore, Kgar=10713,33/2000=5,35 > 1,
verificarea condiției Rs(t=1000h)=0,9952 > Rsdat(t=1000h)=0,95 a arătat respectarea condițiilor fixate
în sarcina tehnică. Deoarece durata de exploatare a instalației RCVA constituie 10 luni pe an este
suficient de efectuat lucrările de profilaxie a dată pe an ce ține specificul de activitate a instituțiilor de
învățământ.
6) Au fost analizate condițiile de muncă în producer și exploatare, s-au luat măsuri
constructorice de asigurarea securității în process de exploatare (tensiunea de alimentare 12V,
utilizarea surselor de alimentare cu izolare galvanică de la rețea, cutii-carcase din plastic izolant,
cabluri de alimentare cu dublă izolare și altele), au fost effectuate calcule și recomandări care
asigură securitatea exploatării a blocului electronic de control conform cerințelor standardelor
STAS și ISO.
7) La evaluarea tehnică și ecomomică au fost obținuți următorii indici: costul a unei untăți
de produs este de 1323,05 lei, eficiența economică a unuei partide produse în serie mica de 50
de unități (articole) poate constitui 800946,70 lei și asigură o economie de 734,20 lei în process
de exploatare pentru a unitate de produs.
În afară de performanțele obținute s-au observat și unele neajunsuri ale blocului electronic
de cntrol a a camerei climaterice se exprimă în următoarele:
a) Conține sursă de alimentare multipolară;
b) Precizia măsurărilor foarte mult depinde de binaritatea CAD și CDA unilizate în
schemă;
c) Pentru deservirea acestui bloc electronic de comandă e nevoie de personal calificat și
bine instruit, cel puțin un inginer-electronist cu stagiul de muncă în deservira acestor instalați de
1-2 ani.
Aceste neajunsuri pot fi înlăturate prin utilizarea a unei baze de radiocomponente mai
avansate și performante, de utilizat modele mai performante de microcontroolere și a circuitelor
integrate periferice specializate pentru aplicația dată.

81
 BIBLIOGRAFIE

1. Emond Nicolau, Mariana Belș. Măsurări electrice și electronice. Editura didacică și

pedagogică, București. 19792. Федорков Б.Г., Телец В.А. "Микросхемы ЦАП и
АЦП:функционирование, параметры, применение". Москва изд.
"Энергоатомиздат", 1990.
2. Уваров А. С. P-CAD. Проектирование и онструирование электронных устройств. -
М.: «Горячая линия -Телеком», 2004. - 760 с: ил. ISBN 5-93517-141-4.
3. Ю.А. Долгов, Т.В. Шестакова. РАСЧЕТ НАДЕЖНОСТИ ЭЛЕКТРОННОЙ
АППАРАТУРЫ. Методическая разработка к курсовым и дипломным проектам.
КПИ им. С.Лазо, 1992
4. Ghenadie Bodean, Iurie Dolgov, Tatiana Şeetalcova. CALCULUL FIABILITĂŢII
APARATAJULUI ELECTRONIC. Îndrumări metodice pentru îndeplinirea lucrării de
diplomă şi a proiectului de curs. I.P.C. „S. Lazo”, 1993
5. Сташин В .В. и др. Проектирование цифровых устройств на однокристальных
микроконтроллерах/ В.В. Сташин, А.В. Урусов, О.Ф. Мологонцева. - М.:
Энергоатомиздат, 1990. - 224 с. ISBN 5-283-01543-2
6. Бобрыкин А.В., Липовецкий Г.П., Литвинский Г.В., Оксинь О.Н., Прохорчук С.В.,
Проценко Л.В., Петренко Н.В., Сергеев А.А., Сивовород П.В. "Однокристальные
микроЭВМ". Москва, изд. "БИНОМ", 1994, 400с.
7. MAX7652. [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/73785/MAXIM/MAX7652CCB.html
8. AT89C52 [4] [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/56216/ATMEL/AT89C52.html
9. КР572ПА1А [11.03.2023]
10. Dispоnibil: https://doc.platan.ru/pdf/datasheets/russia/572pa1.pdf
11. Sheperd I. E. Chear current source with high out put resistance – „Electronic
Egineering”, 1981, September, N656, p.25
12. LM358 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/3067/MOTOROLA/LM358.html
13. ADS7816 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/543464/TI/ADS7816.html
14. Фолкенберри Л. "Применение операционных усилителей и линейных ИС". М.,
изд."Мир", 1985, 572с.10. TL431

82
15. FT232RL [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/144591/FTDI/FT232RL.html
16. MАX485 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.аblldаtаsheet.cоm/dаtаsheet-pdf/pdf/73463/MАXIM/MАX485.html
17. AT24C1024 [13] [18.03.2023] Dispоnibil: https://www.аllldаtаsheet.cоm/dаtаsheet-
pdf/pdf/77355/АTMEL/АT24C1024.html
18. MT-16S2H [11.03.2023] Dispоnibil: https://files.amperka.ru/datasheets/MT-16S2H.pdf
19. ТПП-246-220-50 [11.03.2023]
20. Dispоnibil: https://www.radiolibrary.ru/reference/transformers-tpp/tpp246.html
21. LM7805 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/82833/FAIRCHILD/LM7805.html
22. LM7815 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/83945/ETC/LM7815.html
23. LM7915 [11.03.2023] Dispоnibil:
https://www.alldatasheet.com/datasheet-pdf/pdf/33408/UTC/LM7915.html
24. Сirсuitе imprimаtе [06.03.2023] Dispоnibil: https://сirсuitе-imlprimаtе.rо/
25. Саblаjе imprimаtе [06.03.2023] Dispоnibil: https://www.sсritulb.соm/tеhniса-
mесаbniса/САBLАJЕ-IMPRIMАTЕ24857.php
26. LЕGЕ Nr. 126/ 2008 сu privirе lа sесuritаtеа şi sănătăţii în munсă [15.03.2023]
Dispоnibil: https://www.lеegis.md/саultаrе/gеtRеsults?dос_id=110580&lаng=rо
27. Sесuritаtеа și sănătаtеа în munсă [06.03.2023] Dispоnibil:
https://bibliоtеса.rеegiеlivе.rо/liсеhntе/drеpt/sесuritаtеа-si-sаntаtаеа-in-munса-
296732.html
28. 28. GАNGАN Silviа. Justifiсаrеа есоnоmiсă а luсrării dе diplоmă. Еxеmplе numеriсе
dе studii mаnаgеriаlе. Îndrumаr - Pаrtеа 2. Сhişinău. U.T.M.-2005.

83
ANEXE

84