Cursn Electrician UV

5/20/2018 suportdecursELECTRICIAN-slidepdf.
com
MODULUL 1
1 Capitolul VI
SCU
ELE PIO
TR CIRT ÎÎ D
AN D C
N EO NCSU
C TRR
US II
CȚ
Cod COR: 713701
Nivelul de instruire: 2 (studii medii)
2014
Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL - Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 -CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
SUPORT DE CURS EL (M1/C6) – CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-electrician
Pag 1 din 94
1/94
5/20/2018 suportdecursELECTRICIAN-slidepdf.com
Capitolul VI
Instalații electrice interioare şi exterioare de uz general Pag.03

Aparate de măsură şi control pentru intalațiile electrice Pag.27
Circuite electronice în instalații electrice Pag.49
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea montării elementelor de intalaț ii Pag.77
INOVAREA ȘI REVITALIZAREA MEDIULUI RURAL - Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 -
CONTRACT: POSDRU/135/5.2/S/126607
Pag 2 din
2/94
94
Instalații electrice interioare şi exterioare de uz general
Condiții (cerințe) general valabile pentru realizarea unei instalații electrice (interioar e /
exterioare ) de uz general:
I. Trebuie să existe un ”proiect tehnic” care să conțină cel puțin:


exterioare
 Plan / scheme instalatii electrice interioare (eventual pe nivele de clădire)
 Plan / scheme Tablou electric TE
Schemă electrică
Schema electrică este o reprezentare simplificată grafică a unui circuit electric, a unei instalaţii
electrice sau a unui echipament electric, în care apar, figurate prin simboluri, clementele esenţiale
ale acestora şi legăturile electrice dintre ele.
Marcarea elementelor, reprezentate prin simboluri grafice (semne convenţionale), se face cu

simboluri literale, ce indică grupa din care fac parte (întreruptoare, contactoare, dispozitive de
Pag 3 din
3/94
94
protecţie, rezistoare, maşini electrice etc.). Schema electrică se utilizează la studiul, proiectarea,
executarea şi repararea echipamentelor şi instalaţiilor electrice.
În general, schemele electrice se împart în scheme funcţionale şi scheme de montare. Schemele
electrice funcţionale se clasifică î n scheme tehnologice, scheme bloc, scheme electrice de
alimentare (distribuţie), scheme electrice desfăşurate (de principiu) şi scheme electrice generale.
Schemele tehnologice, folosite, în special, la instalaţiile de automatizare, reprezintă legăturile
funcţionale dintre diferitele elemente, de exemplu, fluxul tehnologic comandat automat. Schemele
bloc arată principiul de funcţionare a unui echipament, aparat sau instalaţie complexă, pe baza
legăturilor funcţionale dintre diferitele subansambluri, reprez entate prin figuri geometrice simple
(pătrate, dreptunghiuri etc.) şi simbolizate prin litere şi cifre (de exemplu, acţionare electrică).
Schemele de distribuţie sunt, de regulă, scheme monofilare ale circuitelor de alimentare a
instalaţiei, fără să cuprindă circuitele secundare (de comandă, protecţie, semnalizare). Schema
electrică de distribuţie cuprinde şi o legendă a elementelor figurate.
Schemele desfăşurate cuprind atât circuitele primare (de putere), cât şi circuitele secundare, cu
toate elementele dispuse intr-o ordine logică, de regulă alta decât amplasarea lor reală în
instalaţie, pentru a putea urmări mai uşor legăturile funcţionale dintre ele. În afară de elemente,
se mai marchează bornele şi contoarele de legătură, atât la aparate, cât şi la şirul de
cleme. Fiecare circuit este numerotat, iar sub circuite se indică locul unde se află contactele,
normal închise sau normal deschise, ale aparatelor de comutaţie din circuitul respectiv. Schema
desfăşurată trebuie să cuprindă lista întregului echipament, diagramele funcţionale ale unor
aparate de comutaţie (controlere, comutatoare, chei de comandă) şi o manşetă, în care se înscrie
rolul fiecărui circuit sau grup de circuite. Schemele generale, utilizate numai în cazuri speciale,
cuprind atât elemente ale schemelor funcţionale, cât şi ale schemelor de montare.
Schemele de montare, pot fi scheme de conexiuni şi scheme de cablare. Schemele de conexiuni

se utilizează la montarea echipamentelor şi constituie desenele de execuţie după care se
efectuează legăturile dintre
dintre subansambluri. aparate,
Aparatele suntşiruri de cleme din
reprezentate tablouri,amplasării
în ordinea pupitre sauîndulapuri şi legăturile
instalaţie, ceea ce
face ca aceste scheme electrice să nu poată servi la înţelegerea funcţionării sistemului.
Schemele de cablare cuprind echipamentele instalaţiei reprezentate sub formă de blocuri,
precum şi legăturile cu cabluri sau conducte dintre diferitele părţi componente ale instalaţiei.
Schema electrică monofilară
Schema monofilara, schema electrica a unui sistem trifazat (centrala electrica, statie, post de
transformare, linie electrica sau consumator) in care se indica numai elementele aferente unei
Pag 4 din
4/94
94
faze si, eventual, a conductorului neutru (daca exista), legaturile celorlalte doua faze fiind
identice.
Schemele
fara legaturi monofilare
electrice. sunt scheme de principiu si pot cuprinde aparate de masura si protectie,
In schemele de instalatii electrice, schemele monofilare apar pe schemele de distributie.
Schemele monofilare sunt în general utile pentru ”vizualizarea” modului de distribuție a energiei
electrice la consumatori și de aceea se regăsesc până la identitate și în anumite scheme de pe
panourile sinoptice
Pag 5 din
5/94
94
Pag 6 din
6/94
94
Retele electrice (tipuri, scheme monofilare la consumator)
1. Generalit ăț i
Din punctul de vedere al utilizarii energiei, instalatiile electrice(i.e.) se pot clasifica astfel :
a. instalatii electrice pentru lumina : iluminat interior si exterior ;
b. instalatii electrice pentru forta : motoare electrice, cuptoare electrice, tratamente
termice, masini de ridicat si transportat s.a ;
c. instalatii electrice de curenti slabi :
 i.e. pentru semnalizari acustice, optice si mixte (semnalizari propriu-zise, de avertizare
a incendiilor, paza impotriva furtului, cautatoare de persoane).
 i.e. fonice si video : telefonie, radioficare, radiodistributie, radiosonorizare, interfonie,
de antena colectiva pentru radio-tv, speciale pentru retransmisiuni radio si tv.
 i.e. de ceasoficare.
d. instalatii electrice speciale : iluminat tehnologic (scene teatre, studiouri cinematografi-
ce, radio si tv), de retransmisiuni radio si tv ;
e. instalatii electrice de protectie a omului impotriva electrocutarii (atingere directa sau
indirecta) ;
f. instalatii electrice de protectia constructiilor si instalatiilor electrice impotriva descar-
carilor atmosferice (instalatii de paratrasnet).
Pag 7 din
7/94
94
Producerea, transportul si distributia energiei electrice la consumatori poate fi sintetizata conform

schemei (monofilara) din figura de mai sus.
2. Instalatii electrice de joasa tensiune (IJT)
IJT realizeazădistribuția energiei electrice la receptoare îndeplinind scopul final al

procesului de producere, transport si distributie a energiei electrice.
Instalatiile electrice la consumator se compun din :
- receptoare electrice ;
- retele electrice si puncte de alimentare (distributie);
- echipamente de conectare, protectie, aparate de masura si control (AMC).
Schema de distributie generalizata pentru

instalatiile electrice la consumator este prezentata in
figura 2., unde s-a notat :
SSE – stația sistemului energetic ;
ST(SD) – stație de transformare (distributie) ;
PT – post de transformare ;
TG - tablou general de distribuție ;
TD – tablou distribuție ;
TU – tablou de for ță utilaj ;
mmt – receptor medie tensiune ;
m jt – receptor joasa tensiune.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorului, alcătuit din receptoarele de joasa
tensiune m jt si de medie tensiune mmt se realizeaza in inalta tensiune de la statia sistemului
energetic
subterana).SSE cu ajutorul acestui
Prin intermediul racordului
recorddeseinalta tensiunestatia
alimenteaza 1 (linie electrica aeriana
de transformare sau
ST (tensiuni
mai mari de 35 kV) sau o statie de distributi SD (tensiuni sub 35 kV). In cazul in care alimentarea
Pag 8 din 94
8/94
cu energie a consumatorului se face cu un singur post de transformare PT, racordul acestuia se

face direct la barele din statia sistemului.
Digeritele posturi de transformare PT sunt alimentate din barele statiei ST (TD) precum si
receptorii de medie tensiune, prin intermediul liniilor 2, numite distribuitoare sau fidere.
Receptoarele de joasa tensiune m jt se alimenteaza de la barele de j.t. ale posturilor de
transformare. In general, receptoarele importante sau cele de puteri mai mari, se racordeazect la
TG.
In practica,se realizeaza puncte de distributie intermediare reprezentate de tablourile
distributie TD, care sunt alimentate prin circuitele 3 numite coloane.
In cazul in care receptoarele de j.t. sunt grupate pe utilaje prevazute cu instalatii electrice
proprii, acestea sunt prevazute si cu un tablou de distributie al utilajului TU, alimentarea acestuia
facandu-se prin circuitele de utilaj 4.
Alimentarea receptoarelor se face prin liniile de alimentare 5, cunoscute sub denumirea de
circuite.
In cazul retelelor electrice de joasa tensiune se pot face urmatoarele grupari :
- retele de alimentare -leaga barele de j.t. ale posturilor de transformare la punctele de

distributie (tablouri) si cuprind totalitatea coloanelor electrice-.
- Retele de distributie – fac legatura intre punctele de distributie si receptoare sau utlaje,
cuprinzand totalitatea circuitelor de receptori sau utilaje -.
Tablourile electrice din cadrul instalatiilor de j.t. pot fi :
- tablouri generale ce primesc energia electrica de la postul de transformare sau
direct de la furnizor ;
- tablouri principale ce se alimenteaza dintr-un tablou general si distribuie energia
electrica la tablouri secundare ;
- tablouri secundare ce distribuie energia electrica la receptori si utilaje.
2.1. Schemele rețelelor de distribuție
Pentru a racorda receptoarele si utilajele la tablourile de distributie se utilizeaza scheme
de tipradial sau cu linie principala.
Pag 9 din 94
9/94
Schema de distributie radiala aferenta unui

tablou de distributie TD este readata in figura 3, fiind
una din configuratiile cele mai frecvent utilizate in
instalatiile de j.t.
In cazul unor receptoare si utilaje electrice de
importanta redusa ce
se gasesc departe de
punctele de distributie
dar sunt amplasate
apropiat, se utilizeaza
schema de distributie
cu linie principala, numita uneori si conexiune in lant. O astfel de schema
de distributie este prezentata in figura 4, cshema ce nu exclude
posibilitatea amplasarii unui tablou de distributie in apropierea grupului
de receptoare si utilaje alimentate.
2.2. Schemele retelelor de alimentare

Legatura intre posturile de transformare si tablourile de distributie la receptoare si utilaje se
realizeaza prin retelele de alimentare care, pentru j.t., pot fi realizate in variantele : radiale, cu linii
principale, buclate si combinate.
In figura 5 se prezinta modul de realizare a retelelor de alimentare radiale cu o singura treapta
a)., cu doua trepte b). si in cascada c).
Pag 10
din 94
10/94
Retelele de alimentare cu linii principale, reprezentate in figura 6 pot fi realizate in

variantele :nesectionate cu sarcini punctiforme_a)., nesectionate cu sarcini concentrate
b). si sectionate c).
Retelele de alimentare buclate se obtin prin reintoarcerea capatului liniei principale
sectionate la punctul de alimentare de plecare, putand fi in inel ca in figura 1.7.a)., sau de tip
plasa ca in 1.7.b).
Schemele de distributie combinate cuprind linii radiale, principale si buclate, utilizandu-se in mod
curent datorita diversitatii conditiilor practice de realizare a distributie in joasa tensiune.
De exemplu, in figura 8 se arata un mod de realizare a unei scheme de distributie
combinata, folosind linii radiale, principale si buclate.
Tablouri de distribuţie de reţea

Tablourile de distribuţie de joasă tensiune tip ES -TD sunt utilizate în posturi de transformare sau
în montaj exterior, pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor urbani, agenţilor
comerciali, a iluminatului stradal, precum şi în distribuţia primară a diverşilor consumatori
industriali
Pag 1111/94
din 94
Prin combinarea mai multor module, tablourile de distribuţie

ES-TD permit realizarea constructivă a celor mai complexe
configuraţii.
Elemente constructive
Car casa metalică
Carcasa metalică a tablourilor de distribuţie de joasă tensiune tip
ES-TD este compusă dintr -un schelet metalic, pereţi şi capace
superioare şi frontale, în cazul gradului de protecţie IP 2X şi
dintr-un schelet metalic, pereţi, capace superioare şi uşi, în cazul
gradului de protecţie IP 54, toate vopsite în câmp electrostatic.
Sistemul de bare
Pentru sistemul de bare al tabloului de distribuţie sunt utilizate
bare de cupru electrotehnic, bare având secţiunile
corespunzătoare curentului nominal. Bara PEN are secţiunea
min. 60% din secţiunea barelor principale.
Sistemul de bare este susţinut de izolatoare suport de joasă
tensiune din răşini sintetice de diferite dimensiuni, ceea ce
asigură atât fixarea
corespunzătoare. mecanică, cât şi distanţele de izolaţie
Întreruptoare automate
Întreruptoarele automate utilizate sunt tripolare sau
tetrapolare, fixe sau debroşabile, cu acţionare manuală sau
motorică. Cele debroşabile asigură o
separare vizibilă a circuitului.
Separatoare
Separatoarele utilizate sunt separatoare tripolare NH, cu cuţite
sau cu siguranţe, în construcţie orizontală sau verticală. Se
utilizează gabaritele 00, 1, 2, 3 şi 4a. Siguranţele tip separator
pot fi manevrate
utilizate sunt de tipindividual
MPR. pe faze sau simultan. Patroanele
Pag 12
din 94
12/94
Siguranţele fuzibile sunt astfel dimensionate încât să asigure o funcţionare selectivă în raport cu aparatajul de protecţie d in
circuitul respectiv.
Transformatoare de curent
Tabloul de distribuţie de joasă tensiune poate fi echipat cu circuite de
măsură a energiei electrice.
Transformatoarele de curent utilizate corespund clasei de precizie 0,5, iar
puterea aparentă este de 10 (15) VA.
ablouri electrice de joasă tensiune 4
joasă tensiune 4
Alte aparate
Tablourile de distribuţie de joasă tensiune mai pot fi echipate în funcţie de
schema electrică solicitată şi cu alte aparate electrice, ca de exemplu:
-- contactor de c.a.
descărcătoare depentru iluminat public;
joasă tensiune;
- scurtcircuitoare;
- instalaţie de compensare a puterii reactive
- aparate de măsură: ampermetre, voltmetre (cu cheie voltmetrică),
contoare, etc.
Exemple tipice de scheme electrice monofilare
Tablou de distribuţie de joasă tensiune, cod ES -TD 1/10-1600-xx
Configuraţia standard realizează alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, protecţia selectivă a
sistemului de bare de distribuţie şi a coloanei de alimentare, măsura generală şi/sau la nivel de consumator /
abonat a energiei electrice consumate precum şi alte funcţii opţionale cum ar fi protecţia la supratensiune,
compensarea factorului de putere etc.
Pag 1313/94
din 94
Tablouri de distribuţie de reţea

Tablou de distribuţie de joasă tensiune, cod ES -TD 2/16-1000-xx
Permite alimentarea a două sisteme de bare de distribuţie, fie individual, dacă există tensiune pe
fiecare coloană de alimentare, fie împreună de la o singură sursă, prin închiderea separatorului
cu rol de cuplă, în cazul apariţiei unui defect pe una dintre coloanele de alimentare.
SCHEME ELECTRICE DESFĂȘURATE

Schemele electrice sunt constituite din doua circuite distincte:
- circuite de forta (de obicei trifazate);

- circuite de comanda (monofazate).
In circuitele de forta sunt conectate elementele de actionare (motoare, electromagneti
trifazati), iar in circuitele de comanda elementele necesare comenzii.
Circuitele de comanda sunt legate intre o faza (R, S sau T) si nulul O, utilizand sau nu
transformatorul coborator de tensiune, in majoritatea cazurilor circuitele de comanda sunt
reprezentate asa cum
in care cele doua suntseinreprezinta
circuite realitate, adica derivate
separat sau sedin circuitelenumai
reprezinta de forta. Exista de
circuitele insacomanda.
si situatii
Pag 1414/94
din 94
Pentru o mai buna intelegere a functionarii schemei si gasirea usoara a contactelor

circuitelor se vor nota cu numere, incepand cu circuitele de forta si continuand cu cele de
comanda.
Identificarea usoara a legaturilor din schema desfasurata in instalatia fizica se poate
realiza prin notarea cu numere a tuturor nodurilor din schema.
ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE COMAND Ă

In circuitele de comanda sunt conectate bobinele releelor sau bobinele unor aparate
de conectare mecanica, hidraulica sau pneumatica (electromagneti, cuplaje electromagnetice,
ventile etc.). In comanda electrica a masinilor-unelte cel mai frecvent sunt utilizate releele cu
contacte, in ultima perioada se utilizeaza insa tot mai mult elementele de comanda fara
contacte, in special la masinile cu comanda numerica pentru transmiterea informatiilor primite
de la purtatorul de program si de la traductoarele de deplasare. In cazul unui numar mic de
aparate in sistem, alimentarea cu curent se realizeaza de obicei direct de la reteaua electrica
(intre o faza si nul), iar atunci cand sistemul de comanda este mai complicat — cu ajutorul
unui transformator de coborare.
Tensiunea de faza are valoarea de 220 V. Utilizarea acestei tensiuni are avantajul ca
micsoreaza nomenclatorul bobinelor aparatelor privind tensiunea de alimentare si usureaza
exploatarea instalatiilor electrice ale masinilor-unelte. In multe situatii se utilizeaza tensiunea de
220 V obtinuta
tensiunii printr-unaretransformator
de comanda cu raportul
avantaje deoarece de transformare
dispare conductorul 1:1. Acest
neutru mod degenerale
al retelei obtineredea
alimentare si astfel scade si pericolul de electrocutare. La utilizarea tensiunii directe dintre faza
si nul exista posibilitatea de electrocutare a persoanelor venite in contact cu partea sub
tensiune din schema si masele metalice ale masinii-unelte legate la pamant. La folosirea unui
transformator,electrocutarea este posibila numai la atingerea concomitenta a celor doua fire
de iesire de la transformator.
Prin utilizarea unui transformator de coborare se pot obtine tensiuni mai mici decat
220 V. In tara noastra se utilizeaza tensiunile de 24, 48, 110. Pentru coborarea
tensiunii
secundara.esteUtilizarea
obligatorie utilizarea transformatoarelor
autotransformatoarelor, cu infasurare
a coboratoarelor de primara
tensiuneseparata de cea
cu rezistente
sau a altor dispozitive,care nu au izolarea galvanica de sursa de curent, se interzice.
Alegerea tensiunii retelei de comanda cu transformatoare coboratoare este mai
complicata, criteriile principale fiind complexitatea aparaturii electrice, numarul motoarelor
electrice comandate, numarul de bobine si contacte din circuitele de comanda, in mod frecvent
se utilizeaza tensiunile de 110 V si 220 V. Tensiunile de 24 si 48 V se utilizeaza atunci cand se
impun conditii speciale din punctul de vedere al tehnicii securitatii (de exemplu cand
exista contacte neacoperite).
Deoarece
mare de contactelalegate
unelein masini-unelte
scrie si lungimiinmari
sistemele de comanda
de cabluri, se utilizeaza
este necesar sa se tinaun numar
seama la
Pag 15
din 94
15/94
calculul tensiunii de caderile de tensiune ce au loc in contacte si cabluri de legatura pentru

a rezulta o functionare sigura a aparaturii.
Tensiunea nominala poate fi determinata cu relatia:
în care:
P este puterea electromagnetilor aparatajului din circuit, in VA ;
R K — rezistenta contactelor legate in serie cu bobina aparatelor de putere,'P, in Ω;
R c — rezistenta cablului, in Ω .
Deoarece R K si R c sunt in general mici (exemplu la 44 contacte R K = l, l Ω si R c =
1,86 Ω pentru cablul cu sectiune de 0,75 mm 2 in lungime de 75 m), din relatie se observa ca o
mare importanta o are puterea aparatului conectat, in general pentru P ≤ 5 VA rezulta U N < 20
V, pentru P < (130—150) VA, UN < 100 V, iar pentru P = (300 . . .800) VA, U N = (100. . .200)
V.
Asupra stabilitatii functionarii sistemelor de comanda cu relee cu contacte influenteaza si
oscilarea tensiunii retelei.Conform standardelor, tensiunea ce trebuie sa ajunga la aparat
trebuie sa fie egala cu 0,951,1 UN, iar aparatul trebuie sa lucreze stabil la tensiunea de 0,85. .
.1,1 UN.
Pag 16
din 94
16/94
INSTALAȚII DE ILUMINAT
Pag 17
din 94
17/94
Intrerupator cap scara si cruce

Pentru casa scarii este suficienta prezenta a doua intrerupatoare la instalatia electrica de
iluminat, un intrerupator in partea de jos a scarii si unul in capatul de sus. Evident ca se pot
intercala mai multe intrerupatoare, ca sa avem posibilitatea de a aprinde sau stinge lumina pe
casa scarii de la fiecare etaj al cladirii, acolo unde este cazul.
Schema electrica a unui astfel de circuit este foarte simpla, spre dezamagirea majoritatii
curioase.
Aceste intrerupatoare sunt de fapt niste comutatoare, insa nu asta conteaza in toata povestea
noastra: comutatoarele cap scara sunt in numar de doua si se afla la capetele scarii, pe cand
comutatoarele cruce sunt acele comutatoare puse la fiecare etaj in parte si nu conteaza numarul
lor, pot fi milioane de comutatoare tip cruce in schema electrica de iluminat, numai sa aiba fiecare
in parte un scop anume.
Pentru o vila cu un singur etaj de exemplu, sunt suficiente doar doua comutatoare cap scara,
unul la parter si altul la etaj.
Pag 18 18/94
din 94
Am pus in schita doua becuri ca si

consumatori, conectate in paralel.
Faza am desenat-o cu rosu. Intre cele
doua comutatoare cap scara, C1 si C2,
avem desfasurate numai doua cabluri,
de la parter la etaj.
Un comutator cap scara are doar doua
pozitii de conectare, iar printr-o apasare
a acestuia se pot schimba, pe rand,
dintr-una intr-alta aceste doua pozitii.
Fiecare dintre cele doua pozitii ale
comutatorului face legatura dintre un cablu comun si unul din celelalte doua cabluri, in cazul de
fata unul din cele doua cabluri care urca la etaj, la C2. Cand apesi butonul lui C1, acesta va
schimba traseul electric de la un cablu la celalalt cablu. In exemplul din schema, la prima
actionare a lui C1 becurile se aprind deoarece circuitul electric se inchide. La urmatoarea
actionare a comutatorului, fie de la C1 sau de la C2, nu conteaza de unde, circuitul se va
redeschide si becurile se vor stinge din nou. Si tot asa, cele doua comutatoare schimba pe rand
traseul electric, intre cele doua cabluri pe care le au in comun.
Aceasta schema electrica poate fi adoptata si pentru spatii mari gen hale imense, sau la holuri
interminabile.
Sa presupunem ca mai avem inca
trei etaje la cladire, un P+4, asadar
vom avea nevoie de inca trei
comutatoare cruce, pentru fiecare
nivel in parte.
Am introdus in schema mai multe

becuri, tot in paralel conectate,
cate unul pentru fiecare nivel al
constructiei.
Comutatoarele tip cruce le-am
desenat in maro, C3, C4 si C5.
Acestea au tot doua pozitii de
functionare si prin actionare
schimba
urca de laconectarea cablurilor
C1 la C2, ca ce
si cum le-
ar inlocui pe unul cu celalalt. La
Pag 1919/94
din 94
actionarea lui C3 spre exemplu, cablul din stanga ce urca spre C2 devine cablul din dreapta la
trecerea prin comutator, si viceversa. C3, C4, C5 vor actiona astfel incat sa schimbe fiecare in
legea lui traseul
aprinzand becurile.electric intre cele doua cabluri care urca la ultimul nivel, fie intrerupand, fie
Intrerupător cap-scară (1)

Comanda unui circuit de lumini cu doua intrerupatoare
Denumirea intrerupator , desi oficiala, nu-i chiar corecta tehnic; dispozitivul e, de fapt, un
comutator, unul bistabil (SPDT = Single Pole Double Throw = un singur pol, doua pozitii) - cu
doua stari stabile: lama (1) face atingere cu unul dintre cele doua contacte de lucru (2 sau 3) la
fiecare apasare - sus sau jos - a clapetei comutatorului.
Circuitul face exact ce-i spune numele : cand esti in capul scarii, aprinzi lumina, cand ai ajuns jos,
o stingi si viceversa.
Logica circuitului e urmatoarea: cand comutatoarele sunt in aceeasi stare(apasate sus sau jos),
lumina e aprinsa; cand ele sunt apasate diferit,
lumina-i stinsa.
Dar functioneaza si pe dos - lumina aprinsa si

comutatoarele-n stari diferite -, ca in schema
urmatoare.
Increngaturile electrice se urmaresc si se
realizeaza mai usor si mai sigur atunci cand
folosesti culori diferite
la conductoare, pastrand, insa,
culorile regulamentare pt. Nul si pt. Faza de
intrare/iesire.
Schema cea mai simpla utilizeaza un singur
bec, cel de la intrarea circuitului, la stanga,
avand doar trei fire peste tot(comutatoare si
doze) dar la o scara lunga se
poate scinda sursa de lumina pt. iluminare
optima.
Pe langa utilizarea clasica de intrerupator pus
la scara, schema e valabila oriunde e nevoie
de comanda luminii din doua puncte, ex. : un
hol lung ori o camera cu doua intrari sau o
curte - un intrerupator pe poarta si al doilea pe usa casei, aprinzand/stingand lumina la venire sau
la plecare.
Pag 20
din 94
20/94
Intrerupător cap-scară (2)

Comanda lampilor de langa canapea cu doua intrerupatoare
Circuitul esteintrerupator
la un singur alternativasideselux , ergonomica,
foloseste comoda,
in dreptul la aplicele
canapelei lipite dedeperete,
perete conectate economic
cand stai intins pe ea,
pt. comanda luminii la cap si la picior , montand cele doua intrerupatoare pe perete catre
extremitatile canapelei si un pic deasupra ei.
Folosirea conductoarelor din mai multe culori e binevenita pt. realizarea fara probleme a
circuitului. Aceleasi reguli de protectie suplimentara se pot aplica si aici: Nulul legat la partea
filetata a duliilor si Impamantarea luata din priza daca aplicele au corpul metalic.
Patul de cablu,
conectarea; avand
se vad capac
numai detasabil,ininlesneste
2 conexiuni schema:
cea pt. distributia Nulului comun becurilor(aici,
pt. variatie, lampi fluorescente compacte CFL) si cea
pt. distributia Fazei de comanda realizata in interiorul
dozei intrerupatorului din dreapta.
La fel ca la schema anterioara cu intrerupatoare

cap-scara, daca se utilizeaza o singura sursa de
lumina (becul din stanga, sa zicem), la intrerupatorul
din dreapta vor merge numai trei fire : maro(faza de
comanda), rosu si verde. Firele de legatura pot fi
conductoare litate(flexibile) sau cablu flexibil tip
MYYM(4x0,75 ... 4x1,5) ori varianta economica
MYYU 4x0,75.
cap-scara si cruce
Schema electrica de conectarea a sistemului de iluminat prin intermediul intrerupatoarelor cap-
scara si cruce. Schema este utilizata in deosebi la scara caselor cu trei nivele etc.
Pag 2121/94
din 94
Comanda si protecția unui motor asincron cu pornire stea-triunghi

Majoritatea motoarelor nu permit pornirea prin conectare directa la retea si necesita metode
speciale de pornire care urmaresc reducerea socului de curent concomitent cu obtinerea unor parametrii
energetici cat mai buni. Circuitul de alimentare cu energie electrice al unui asemenea motor se prevede
cu elemente de comutare si protectie, iar cand puterea depaseste o anumita valoare, sau conditiile de
pornire sunt grele, se introduc elemente de reducerea a curentului de pornire. Limitarea curentului de
pornire are la baza reducerea, pentru o perioada determinata de timp, a tensiunii de alimentare la pornire
(Up) :
Aceasta se poate realiza cu ajutorul comutatoarelor stea-triunghi, dar numai

pentru motoarele ce functioneaza in regin normal (de durata) cu infasurarile conectate in triunghi, sau a
autotransformatoarelor de pornire, indiferent de modul de conectare al infasurarilor statorului.
Comutatorul stea-triunghi are trei pozitii : zero, Y si ∆ asigurand atat operatie de conectare-deconectare
cat si limitarea curentului de pornire, prin alimentarea infasurarilor motorului (care in mod normal sunt
alimentate cu tensiunea de linie, conexiune triunghi) in primele momente cu o tensiune redusa si anume
tensiunea de faza.
Aceasta se realizeaza prin aplicarea aceluiasi sistem trifazat de tensiuni celor trei infasurari ale
motorului, o data conectate in stea iar apoi in triunghi
Autotransformatorul de pornire reduce tensiunea re țelei de alimentare care este aplicată

înfășur ărilor motorului în momentul pornirii
Pag 22
din 94
22/94
Una din metodele cele mai folosite de pornire a motoarelor asincrone cu rotor in scurt circuit este pornirea stea –
triunghi a carei schema electrica desfasurata este prezentata în continuare.
Conform diagramei prezentate in figura 1.27 la pronirea stea –triunghi datorita alimentarii initial a motorului
cu tensiunea de faza, curentul de pornire (dar si momentul de pornire) sunt de trei ori mai mici decat in cazul
conectarii directe la retea la tensiunea de linie. Rezulta ca aceasta metoda de pornire se poate aplica motoarelor
cu porniri usoare (cu sarcina redusa sau cu cuplaje). Motarele asincrone cu rotor in scurtcircuit care folosesc
pornirea stea –triunghi trebuie sa aiba tensiunea nominala egala cu tensiunea de linie a retelei si sa aiba acces la
ambele capete ale bobinelor statorice (sase borne statorice pe cutia de borne).
Pentru ponire se actionaza butonul S 2 care alimenteaza bobina contactorului K2daca contactl normal
inchis de interblocare K3 (3 –5) nu este deschis. Deci daca conectiunea triunghi nu este realizata K 2 prin
contactele sale principale realizeaza conexiunea stea si apoi prin K 2 (14 –16) alimenteaza bobina contactorului
principale K1 (0 –1) care se automentine prin K1 (14 –16). O data cu alimentarea lui K2 este alimentata si bobina
releului de timp K4T (0 –1) care isi incepe temporizarea. Dupa trecerea timpului prestabilit contactorul K 4T isi
deschide contactul normal inchis cu temporizare la actionare K4T (3 –5) deconectand contactorul K2 si readucand
in pozitia inchisa contactul K 2 (3 –5). In acest moemnt se realizeaza conexiunea triunghi prin contactele principale
ale contactului K3. Motorul ramane alimentat in regim de durata in conexiune triunghi.
Figura 5.5. Schema electrica de comanda cu contactoare de c.a., protectie si pornire Y- a unui motor asincron
cu rotorul in scurtcircuit
F1, F2, F3, F5 – sigurante

fuzibile, F4 – releu
termobimatalic, K1, K2, K3 –
contactoare
de timp cu K4T –
electromagnetice,
releu
temporizare la actionare,
S1, S2 – butoane de
actionare, M – motor
asincron cu rotorul in
scurtcircuit.
Pentru oprire se
actioneaza butonul
S1 care intrerupe
alimentarea
schemei de
comanda si aduce
la starea initiala
instalatia.
O schema similara celei din figura 5.5 dar realizata cu contactoare de curent
continuu este prezentata in figura 5.6.
Pag 2323/94
din 94
Schema contine transformatorul de separare T1 cu rolul de a separa

galvanic instalatia de comanda de cea de forta. Puntea redresoare V alimenteaza
schema de comanda cu tensiunea continua necesara. Sigurantele F1 F9 asigura
protectii la scurt circuit a instalatiei de forta si de comanda. Rezistentele R 1, R2,
R3 sunt rezistente economizatoare cu rolul de a limita curentul prin bobinele de
c.c. ale contactoarelor si de a limita in acest mod solicitarea lor termica.
Figura 5.6. Schema electrica desfasurata de comanda cu contactoare de c.c.,

protectie si pornire Y- a unui motor asincron cu rotorul in scurtcircuit
F1, F2, F3, F5, F6, F7, F 8, F9, – sigurante fuzibile, F4 – releu termobimatalic, K1, K 2,
K3 – contactoare electromagnetice, K 4T – releu de timp cu temporizare la
actionare S1, S2 – butoane de actionare, M – motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit, H1, H2, H3, H4–lampi de semnalizare, T–transformator de separare,
V–punte redresoare, R1, R2, R3–rezistente economizatoare, C0–condensator dee
filtraj.
Lampile de semnalizare H1 H4 semnalizeaza: H1 – prezenta tensiunii in

reteaua de alimentare, H2 – prezenta tensiunii de comanda, H 3 – functionarea in
conexiune stea a motorului, H4 – functionarea in conexiune triunghi a motorului.
Caracteristica temporala de protectie a motorului este cea prezentata in

figura 5.3.
Pag 2424/94
din 94
Instalația electrică dintr -o locuință
curentii maximi admisi pe conductoare in functie de sectiune si nr. de conductoare aflate in tub.
Pag 25
din 94
25/94
CURENTII MAXIMI ADMISIBILI LA CONDUCTOARELE IZOLATE (IN REGIM

PERMANENT)
Temperatura mediului ambiant =22°C-25°C !
temperatura maxim admisă pe conductor=65°C
sectiunea conductoarelor Nr.conductoare montate in tub in aer liber
exprimata in mm² 2 3 4 5,6
1 14 12 11 10 20
1,5 17 14 13 11 25
2,5 24 20 18 16 34
4 31 26 24 21 45
6 40 34 31 24 57
10 55 49 45 39 78
16 73 64 58 51 104
25 100 84 76 67 134
35 125 108 98 87 168
50 150 135 123 109 219
70 200 171 156 137 260
95 241 218 198 174 310
120
150 272
310 250
280 228
255 196
224 365
415
Pag 26
din 94
26/94
Aparate de măsură şi control pentru intalațiile electrice
Pag 27
din 94
27/94
Aparatele de măsură, indiferent de tip, sunt instrumente de bază în munca electroniştilor,

proiectanţilor, lucrătorilor de mentenanţă, instalatorilor, şi chiar a montatorilor.
Cel mai adesea sunt folosite multimetrele, care au o carcasă
compactă, comod de utilizat şi, totodată, oferă posibilitatea de
măsurare a unor mărimi electrice diverse (chiar şi a unora cum sunt
capacitatea sau inductanţa). Există o grupă de echipamente de
măsură care completează excelent multimetrele în ceea ce priveşte
posibilitatea de măsurare a unor mărimi specifice, parametrii extremi
sau modul nestandard de măsurare. Un asemenea aparat este
cleştele ampermetric
Instrumentul din imaginea alăturată este un cleşte ampermetric de

putere. În cazul acestui tip de echipament, măsurarea este realizată
prin cuprinderea conductorului traversat de curent între fălcile
cleştelui, care fac parte integrantă din aparat. Acest cleşte este un fel
de circuit magnetic şi funcţionează ca transformatorul de curent.
Conform legii lui Ampère, curentul care trece prin cablu determină un
câmp magnetic în circuitul magnetic-cleşte.
Figura 1
Măsurarea se realizează cu ajutorul celei de -a doua bobine (cu un număr mai mare de spire),
înfăşurată
funcţionarepearată
circuitul magneticampermetric
că cleştele şi aflată în carcasa
măsoarăaparatului.
mărimile Oelectrice
scurtă analiză a principiului
în circuitele de curentde
alternativ (deşi există soluţii destinate măsurării parametrilor curentului continuu, dar bazate pe
un principiu de funcţionare complet diferit).
Avantajul acestui aparat de măsură constă în posibilitatea de măsurare a câtorva mărimi electrice
diferite şi în eliminarea necesităţii de întrerupere a circuitului la măsurarea curentului (şi a puterii),
care poate fi dificilă, poate lua mult timp şi poate fi chiar periculoasă.
Aparatul măsură cleşte
şi a defactorului de ampermetric
putere cosφ este destinat măsurării puterii
în circuitele active, reactive,
monofazate şi aparente
trifazate.
Puterea activă este puterea primită de receptor de la sursă şi transformată în alt tip de energie.
Pag 28 28/94
din 94
Această putere apare în circuit în cazul receptoarelor cu un caracter pur rezistiv. În schimb
puterea reactivă este cea care, pe durata unei funcţionări normale, trece între sursă şi receptor în
ambele
inductivepărţi (nu este transformată în receptor). Această putere apare în cazul receptoarelor
şi capacitive.
Puterea aparentă este o putere ocazională a circuitului, văzută dinspre sursă, care este
suma vectorială a primelor două puteri. Dependenţa dintre diferitele puteri este indicată în figura
nr. 1, care prezintă triunghiul puterilor. Pe triunghi este prezentat şi un alt parametru legat de
puteri: factorul de putere cosφ.
Puterea reactivă nu este transformată într -un alt tip de energie în receptor şi trecerea ei prin
circuit (concret, fluxul curenţilor legaţi de aceasta) determină pierderi pe rezistenţele diferite de
zero ale conductoarelor. De aceea, se tinde spre reducerea la maximum a prezenţei puterii
reactive în circuit (cosφ →1), fapt care are, bineînţeles, o importanţă specială în cazul sarcinilor
inductive (motoare) şi capacitive.
Aparatul cleşte ampermetric măsoară şi mărimile legate de măsurarea puterii, curentul şi

tensiunea alternative (valori efective), energia activă, unghiul de defazaj între tensiune şi curent φ
şi frecvenţa semnalelor măsurate. Toate mărimile care pot fi măsurate cu ajutorul apara tului sunt
detaliate în tabelul nr. 1.
Figura 2
Aparatul AX-3550, ca multe alte aparate digitale moderne, este
prevăzut cu funcţii specifice care facilitează măsurarea:
• funcţie de menţinere a rezultatului măsurătorii pe ecran
(HOLD),
• funcţie de salvare a rezultatului măsurătorii în memorie
(SAVE) şi de afişare a rez ultatului din memorie (MR),
• funcţie de înregistrare a valorii maxime şi minime (MAX/MIN),
• afişaj tip bargraf
analogică, – indicator
util pentru digital care rapide
măsurătorile simuleazăşi afişarea
foarte
aproximative, dar şi pentru măsurarea parametr ilor variabili.
Pag 2929/94
din 94
Figura 3
Pe afişajul tip bargraf pot fi citite domeniul şi direcţia modificărilor mult mai uşor decât pe afişajul
digital. şi funcţii specifice pentru echipamentul descris:
• însumarea puterilor diferitelor faze (Σ),
• alegerea fazelor şi a sumei acestora (SEL),
• aducerea la zero a contorului de energie (CLEAR)
În figura 2 sunt prezentate câteva accesorii ale aparatului de
măsură AX-3550. În afară de sondele, clemele crocodil şi
cablurile de măsurare prezentate, în set se mai află: etui
pentru aparat, care poate fi purtat pe umăr sau la curea, cablu
USB pentru conectare la computer, CD cu driverele şi
programul pentru descărcarea şi prelucrarea rezultatelor
măsurătorilor, precum şi instrucţiuni de utilizare în limbile
polonă şi engleză.
A venit timpul să trecem la aspecte mai practice. Vă voi prezenta, pe scurt, metoda de măsurare
a fiecărei mărimi. În figura 3, se poate vedea butonul selector destinat alegerii mărimii măsurate.
Figura 4
• Măsurarea tensiunii – conectarea se realizează în mod
clasic, folosind bornele L1 şi COM. Butonul selector de funcţii
trebuie reglat la VAC. În figura 4 apare rezultatul măsurării
tensiunii (valoare efectivă) de la reţeaua de energie electrică,
iar pe rândul de jos este afişată frecvenţa semnalului măsurat.
Figura 5
• Măsurarea curentului – cuprindem în cleşte conductorul
testatfălcile
între şi reglăm butonul
cleştelui selector
trebuie să sedeaflefuncţii la AAC.
un singur Reţineţi din
conductor că
circuitul de curent respectiv (dat fiind principiul de funcţionare
al aparatului). Figura 5
arată rezultatul măsurării
curentului (valoare
efectivă) care ajunge la
receptor, iar mai jos este afişată şi va loarea tensiunii dintre
punctele în care au fost aplicate sondele de măsurare.
Figura 6
• Măsurarea puterii active – conectăm bornele ca la
Pag 30
din 94
30/94
măsurarea tensiunii şi cuprindem în cleşte conductorul testat.

Reglăm butonul selector de funcţii în poziţia kW. Figura 6 arată rezultatul măsurării puterii unui
ceainic fără fir şi unghiul de defazaj între tensiune şi curent (PG).
• Măsurarea puterii reactive şi aparente – pregătirile de

măsurare ca mai sus. Reglăm butonul selector de funcţii în
poziţia kVAr (reactivă) sau kVA (aparentă). Pe afişaj vor
apărea întotdeauna ambele puteri menţionate, iar funcţia
aleasă va decide valoarea care se va afla pe rândul de sus.
Figura 7
Figura 8
• Măsurarea factorului de putere cosφ – pregătirile de
măsurare ca mai sus. Reglăm butonul selector de funcţii în
poziţia cosθ. Figurile 7 şi 8 prezintă rezultatele măsurării
puterii reactive (kVAr), aparente (kVA), factorului de putere
(PF) şi a unghiului de defazaj între curent şi tensiune (PG)
pentru un aspirator în funcţiune.
Figura 9
• Măsurarea energiei active – pregătirile de măsurare ca în
cazul măsurării puterii.
Pe afişaj va
măsurătorii. apărea valoarea puterii în KWh şi durata
Figura 9 este un exemplu de rezultat al măsurării energiei
necesare pentru fierberea apei într-un ceainic fără fir aproape
plin.
Aşa cum am mai spus, aparatul de măsură are posibilitatea de conectare la computer şi de
transmitere a rezultatelor măsurătorilor în programul aflat pe CD-ul ataşat. Comunicaţia se
desfăşoară prin portul USB şi, dinspre aparatul de măsură, are un caracter optic. Astfel, există o
izolaţie galvanică
garantează a conectării
siguranţa pistei de latransmisie
computer de la circuitele
pe durata de unor
măsurării măsurare
tensiunialeşi curenţi
aparatului, care
mai mari.
Vă prezint mai jos un print screen al ferestrelor programului.
Pag 3131/94
din 94
Măsurătorile efectuate pot fi transmise către

aplicaţie
aparatului în detimpmăsură,
real sauprindin apăsarea
memoria
butonului USB de pe echipament. Programul
este alcătuit din două ferestre: o fereastră cu
lista de valori şi o fereastră de caracteristici.
Valorile din listă pot fi salvate, printate sau
exportate către o foaie de calcul Excel.
Fereastra de alături prezintă caracteristicile
diferitelor valori, trasate pe baza valorilor
măsurate. În această fereastră putem
observa variaţia diagramelor, putem schimba
scara şi putem printa aceste caracteristici.
APARATE de MĂSURĂ ELECTRONICE. VOLTMETRE

Sunt folosite pentru măsurări în curent continuu şi în curent alternativ fiind specifice
tensiunilor de audio şi radiofrecvenţă.
Generalităţi
Lucrează într -o gamă foarte largă de tensiuni ( V
- zeci sau sute de kV ) şi frecvenţe până la sute şi
mii de MHz. Se caracterizează printr -o
sensibilitate înaltă, scară liniară într -un domeniu
larg de măsurare, consum mic de putere,
rezistenţă de intrare mare (sute sau mii de M )
capacitate mică de intrare 5 ÷ 20 pF . Precizia lor
este însă redusă 1-3% şi aceasta datorită variaţiei
cu temperatura a parametrilor dispozitivelor
semiconductoare.
Voltmetrele electronice constau în principal dintr-

un dispozitiv de măsurare magnetoelectric şi un
traductor electronic de detecţie (redresoare) şi
amplificare. În plus un circuit de intrare şi o sursa
de alimentare.
Circuitul de intrare asigură mărimea şi caracterul impedanţei de intrare, precum şi extinderea
domeniului de măsurare. Se compun din: borne de intrare, divizor de tensiune şi uneori un
repetor pe emitor. Acesta din urmă are impedanţă de ieşire mică, fapt ce permite cuplarea unui
cablu de legătură
Divizorul cu capacitate
de tensiune mare, fărădomeniului
asigură extinderea reducereade
benzii Pentru tensiuni până la 100 ÷
de frecvenţă.
măsurare.
200V se utilizează divizoare rezistive cu compensare de frecvenţă, cu impedanţa de intrare mică;
Pag 32
din 94
32/94
pentru tensiuni de ordinul kV se folosesc divizoare capacitive. La unele tipuri de voltmetre

extinderea domeniului de măsurare se efectuează prin variaţia factorului de reacţie negativă a
amplificatorului.
Voltmetrele electronice pot fi clasificate, in primul rind, dupa modul in care se afiseaza rezultatul,
distingindu-se voltmetre analogice si voltmetre digitale. De asemenea voltmetrele electronice pot
fi clasificate dupa cum utilizeza tuburi sau dispozitive semiconductoare sau dupa tipul de detectie
utilizat. Se disting, astfel, voltmetre cu dioda, voltmetre cu detectie anodica si volmetre cu
detectie pe grila. In afara de a aceste tipuri curente de voltmetre electronice exista si tipuri
speciale, ca: voltmetre cu retragere, voltmetre in punte, voltmetre cu scara logaritmica si
voltmetre cu trioda inversata.
Voltmetre electronice cu tranzistoare

Voltmetrele electronice de tip analogic cu tranzistoare se utilizeaza numai la instrumente putin
pretentioase. In principiu, acestea sunt voltmetre electronice de curent continuu, la care
tranzistorul lucreaza ca amplificator de curent.
Deoarece factorul de amplificare al unui tranzistor nu este prea mare, iar pe de alta parte,
amplificatoarele de curent continuu cu tranzistoare cu mai multe etaje se realizeaza dificil, astfel
de voltmetre se intrebuinteaza relativ rar si numai in montaje realizate de amatori. Schema de
principiu a unui voltmetru cu tranzistoare se prezinta in figura 19. Deoarece tranzistorul prezinta
un efect termic important, etalonarea nu se realizeaza cu precizie.
În prezentînvoltmetrele
aproape totalitate deelectronice analogice
către voltmetrele (cu ac(numerice),
digitale in dicator) nucele
se analogice
mai fabrică,găsindu
locul lor
-sefiind
încăluat
în
număr mare atât în tehnica de laborator cât și în instrumentația industrială mai veche.
Pag 3333/94
din 94
MĂSURAREA TENSIUNII ELECTRICE
egală- cu
tensiunea
raportulelectrică dintremecanic
dintre lucrul două puncte alede
efectuat unuicâmp
câmppentru
electric este mărimea
a deplasa fizicădescalară
o sarcină probă
între cele două puncte și valoarea sarcinii de probă.
Masurarea tensiunii electrice se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor aparate: multimetre
fig.1, voltmetre fig.2., testere fig. 3
Fig.1 – Multimetru Fig.2 – Voltmetru
Fig. 3 - Tester
Sunt aparate destinate masurarii de tensiuni continue, alternative si in impulsuri, in gama
larga de frecvente. Desi in prezent nu se mai produc ca aparate individuale, ci in variante de
multimetre, destinate masurarii mai multor marimi (tensiuni, curenti, rezistente, inductante,
capacitati), studiul lor este important prin aceea ca tensiunile reprezinta o clasa de marimi care
intereseaza in mod frecvent. Evolutia lor s-a bazat pe cresterea performantelor in electronica, cu
consecinte in cresterea preciziilor, domeniilor de frecvente si vitezei de lucru.
Clasificari:
– dupa modul prelucrarii tensiunii masurate:
Pag 3434/94
din 94
· analogice
· numerice.
– dupa natura ·tensiunii
de masurate:
c.c.
· de c.a.
Fig. 4 Schema de baza de masurare a tensiunilor
Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data in

fig.4, in care:
– Ra -este rezistenta aditionala;
– Rbm -este rezistenta proprie a bobinei mobile;
– I - dispozitivul magnetoelectric.
Unitatea de măsură a tensiunii electrice denumită astfel în cinstea lui Alessandro Volta
(1745 - 1827) este voltul.
2.Metode de masurare:
Scopul masurarii este obtinerea experimentala a unei informatii cantitative asupra anumitor
proprietati ale unui obiect sau sistem si exprimarea ei sub o forma adecvata pentru utilizator.
Asamblul operatiilor experimentale care se executa in vederea obtinerii rezultatului masurarii
constituie procesul de masurare.
Procesul de masurare contine urmatoarele elemente principale: masurandul (marimea de
masurat), metoda de masurare, aparatul de masurat si etalonul. In functie de natura, precizia si
scopul masurari, aceste elemente au o importanta relativa diferita. Ele determina marea varietate
a masurilor in general si a masurilor electrice in particular.
Masurandul - nu toate proprietatile unui obiect sau ale unui sistem sunt masurabile. O prima
conditie de masurabilitate este ca marimea sa constituie o multime ordonabila, adica o multime in
care sa se poata
Metoda defini relatiile
de masurare de egal, marimii
– prezenta mai mic de
si mai mare (a
referinta intre elementelechiar
etalonului), ei. daca unori este
mai putin evidenta, este indispensabila. Se pot deosebi masurari prin comparatie simultana si
masurari prin comparatie succesiva.
Aparatul de masurat – in general, marimea de iesire depinde nu numai de marimea de
intrare, ci si de alte marimi care influenteaza aparatul. Aceste marimi sunt numite marimi de
influenta. Cele mai obisnuite sunt marimile caracteristice mediului in care se face masurarea:
marimi perturbatoare electromagnetice si marimi proprii obiectului supus masurari.
Etalonul – unicitatea si conformitatea masurarilor, in orice loc si la orice moment, reclama
un sistem
acestor de etaloane
unitati caresi sa
de masura asigure:intre
corelarea generarea principilordeunitati
ele a unitatilor masura.de Aceste
masura,trei
mentinere
operatii
Pag 35
din 94
35/94
fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei

categorii de etaloane: de definitie, de conservare si de transfer.
3.Masurarea tensiunii si curentului continuu:
Tensiunea continuă și curentul continuu sunt mărimi a caror măsurare este necesara atat
in sisteme de transmitere a energiei electrice cat si in cele de transmitere a informatiei pe suport
electric.
Generatoare de tensiune de referinta –in cazurile simple in care generatorul de tensiune
de referinta trebuie sa debiteze un curent neglijabil se pot folosi elemente normale sau circuite cu
diode Zener, care furnizeaza o tensiune de referinta fixa.
Metoda compensarii complete –consta in masurarea tensiunii continue printr-un procedeu
de zero, echilibrand tensiunea de masurat Ux cu o tensiune cunoscuta U e egala cu Ux ,obtinuta
prin trecerea fie a unui curent constant printr-un resistor variabil, fie a unui curent variabil printr-un
resistor constant.
Metoda compensarii incomplete.Voltmetre diferentiale –metoda compensarii incomplete
pentru masurarea tensiunii continue este o metoda diferentiala, constand in masurarea cu un
voltmetru indicator a diferentei dintre tensiunea necunoscuta si o tensiune de compensare
reglabila, cunoscuta rezulta ca tensiunea de masurat este egala cu tensiunea de compensare +
tensiunea masurata cu voltmetrul indicator.
Masurarea curentului continuu –masurarea directa a curentului continuu se face cu ajutorul
ampermetrelor magnetoelectrice si electrodinamice. Masurarea indirecta se face fie cu ajutorul
sunturilor fie prin intermediul convertoarelor magnetice de c.c.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ :
Tensiunea si curentul alternativ se masoara cu precizie mare la frecvente intre 10 Hz si 10
kHz.
Generalitati –din punct de vedere al comportarii globale, un semnal alternativ in regim
stationar poate fi caracterizat prin valoare efectiva, valoare medie si valoare de varf.
Valoarea efectiva a unei tensiuni alternative este egala cu valoarea unei tensiuni continue
care ar dezvolta o putere medie egala in aceeasi rezistenta.
Valoarea medie a unei tensiuni alternative este valoarea medie in timp a modulului
tensiunii.
Valoarea de varf a unei tensiuni alternative este valoarea instantanee de modul maxim a
tensiunii.
Masurarea tensiunii si curentului alternativ prin comparare – cea mai precisa masurare a
tensiunii alternative si a curentului alternativ se poate face prin comparare cu marimea continua
corespunzatoare observand egalitatea efectelor termice, electrodinamice sau altele asupra unui
element sensibil la aceste efecte.Metoda se numeste comparare c.a.-c.c., elementul sensibil se
numeste element de transfer c.a-c.c., iar aparatul bazat pe aceasta metoda este un comparator
c.a-c.c.
Masurarea tensiunii alternative prin conversiune c.a.-c.c. – in practica masurarea prin
comparare c.a.-c.c. se foloseste numai la calibrarea aparatelor si in masurari speciale, de mare
Pag 36
din 94
36/94
precizie.Masurarea tensiunii alternative se face prin conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui

convertor c.a.-c.c. care furnizeaza la iesire o tensiune continua egala sau proportionala cu
valoarea efectiva,
Metode valoarea
de raport mediela sau
aplicate valoareainde
masurarile varf
c.a. a tensiuniidealternative
–metodele raport potdeatinge
intrare.precizii mai
bune decat ale masurarilor similare in c.c. datorita dispozitivelor inductive de raport (DIR).
Transformatorul este unul din dispozitivele inductive fundamentale; el poate fi folosit ca
transformator de tensiune sau ca transformator de curent. Divizorul inductiv este un alt dispozitiv
fundamental utilizabil pentru a genera sau a compara doua tensiuni sau doi curenti intr-un raport
dat.
4.Exemple de aparate de masurat :
În cadrul masurarilor electrice, masurarea tensiunii are cea maimare pondere, datorit
faptului ca în acest caz nu se modifica structura constructiva a circuitului electric. Masurarea
tensiunii electrice se face cu metode directe, însa sunt posibile si metode indirecte de masurare.
În toate masurarile de tensiune se urmareste ca prin introducerea mijlocului de masurare - în
paralel între doua puncte din circuit (figura 5) - sa nu se perturbe functionarea acestuia.
Fig. 5 Schema de masurare a tensiunii

Considerând o sursa de tensiune E, cu rezistenta interioara ri 1, eroarea suplimentara ce
apare ca urmare a introducerii voltmetrului în schema de masurare, este:
de unde rezulta ca pentru a avea erori minime este necesar ca Rv>>ri .

În circuitele de curent continuu si alternativ, unde nu sunt necesare precizii prea mari,
pentru
continuumasurarea tensiunii
se folosesc se utilizeaza
voltmetre aparatele
construite pe bazacu dispozitivului
citire directa. Astfel, în circuitelemasurarea
magnetoelectric, de curent
tensiunii facându-se prin intermediul curentului ce parcurge bobina instrumentului. Într-adevar,
daca I este curentul ce parcurge bobina si R0 rezistenta sa interioara, caderea de tensiune de la
bornele instrumentului va fi U=IR0, iar deviatia
permanenta:
Fig.6 Extinderea domeniului de masurare la voltmetre
Pag 37
din 94
37/94
Extinderea domeniului de masurare se face conectând rezistente aditionale în serie cu

dispozitivul, conform figura 6 voltmetrul V, cu tensiunea nominala, U0 si rezistenta interioara, Rv,
este înseriat
tensiunea, cuacest
U. În rezistenta aditionala,aditionala
caz, rezistenta Ra pentru extinderea
se poate calculadomeniului
cu relatia: de masurare pâna la
R = R (n -1) a v , unde n= U/U0.
Ca si la ampermetrele magnetoelectrice, extinderea domeniului de masurare în c.a. se face

cu ajutorul unor circuite redresoare. Dispozitivele electromagnetice si electrodinamice se folosesc
la construirea unor voltmetre, în special pentru curent alternativ, pâna la 1000V.
Pentru masurarea tensiunilor alternative de frecvente mai ridicate se folosesc:
- voltmetre electronice de valori efective;
- voltmetre electronice cu diode în clasa B (de valori medii);
- voltmetre electronice cu diode în clasa C (de vârf).
5.Voltmetrele electronice de valori efective: permit masurarea directa a valorii efective a

tensiunii pe baza definitiei termice a valorii efective sau a relatiei:
Voltmetrele electronice bazate pe definitia termica a valorii efective au în compunerea lor

dispozitive de masurare a temperaturi la care ajung unele rezistoare din schema de masurare ca
urmare a puterii disipate de catre acestea, proportionala cu valoarea efectiva a tensiunii
necunoscute. Cele bazate pe relatia de definitie a valorii efective au în compunerea lor dispozitive
de ridicare la patrat, mediere si extragerea radacinii patrate.
Voltmetrele electronice de valori efective sunt aparate complexe, utilizarea lor practica fiind
redusa numai pentru unele aplicatii speciale.
Fig. 7 Voltmetru electronic cu dioda în clasa B.
6. Voltmetrele electronice cu diode în clasa B: (de valori medii) au schema din figura 7 si se
caracterizeaza prin aceea ca dioda conduce o jumatate de perioada dintr-un semnal sinusoidal
(numai semialternanta pozitiva). Indicatia acestor voltmetre este proportionala cu valoarea medie
si ele sunt etalonate direct în valori efective pentru forme de unda sinusoidale, conform relatiei:
Pag 38 38/94
din 94
Masurarea altor forme de unda nesinusoidale sau cu un continut bogat în armonici cu faze
diferite, conduce la aparitia unor erori suplimentare.
7. Voltmetrele electronice cu diode în clasa C: (de vârf) sunt caracterizate prin aceea ca dioda
conduce mai putin decât o jumatate de perioada a unui semnal sinusoidal ca urmare a încarcarii
condensatorului la valoarea de vârf a tensiunii de intrare. Schema de principiu a unui voltmetru cu
dioda în clasa C este prezentata în figura 8, împreuna cu diagramele de tensiuni.
Fig 8 Schema de principiu a voltmetrului cu dioda în clasa C.
Pentru a explica principiul de functionare al voltmetrelor cu diode în clasa C se presupune

ca dioda D este ideala si condensatorul C are conditii initiale nule; daca la intrare se aplica o
tensiune sinusoidala, pentru semialternanta pozitiva, dioda D este direct polarizata, permitând
încarcarea condensatorului cu polaritatea din figura, si deci, tensiunea la bornele condensatorului
va urmari tensiunea de intrare. La un moment dat, dupa ce tensiunea de intrare a atins valoarea
de vârf (punctul A din figura 5), dioda devine invers polarizata deoarece tensiunea de la bornele
condensatorului este mai mare decât tensiunea aplicata la intrare; în aceste conditii,
condensatorul începe sa se descarce dupa o exponentiala pe rezistenta Rv a voltmetrului.
Descarcarea are loc pâna în momentul în care tensiunea de la intrare devine mai mare
decât tensiunea de la bornele condensatorului (punctul B din diagrama de tensiuni); din acest
moment, dioda se redeschide si permite reîncarcarea condensatorului la valoarea de vârf a
tensiunii (portiunea BC), dupa care procesul se repeta.
Dacă se alege constanta de timp a circuitului CRv>>T0, unde T0=1/f0 este perioada
semnalului aplicat la intrare,
bornele condensatorului durata de
se mentine deschidere
aproximativ a diodei va
constanta, fi foarte
egala mica side
cu valoarea deci
vârftensiunea la
a tensiunii
aplicate la intrare, de unde provine si denumirea de voltmetru de vârf.
8. Voltmetre electronice analogice:
In prezent voltmetrele electronice analogice (cu ac indicator) nu se mai fabrica,locul lor fiid
luat aproape in totalitate de catre voltmetrele numerice ,acestea se gasesc inca in numar mare
atat in tehnica de laborator cat si instrumentatia industriala.
Caracteristici de baza ale voltmetrelor electronice :
dar suntVoltmetrele electronice

mai complicate si mai au senibilitate
vlnerabile mult maielectromagnetice.In
la perturbatii mare decat voltmetrele electromecanice
literatura de prospect
Pag 3939/94
din 94
caracteristicile voltmetelor sunt clasificate in :caracteristici de intrare,de transfer,de iesire si

generale.
9. Voltmetre electronice de c.c.:
Voltmetrele electronice de curent continuu (VEC) constituie până î n anii 1970 sunt de tipul
punte,cu triode sau cu tranzistoare cu efect de câmp.Ambele variante,isi ofera o rezistenta de
intrare suficient de buna ce necesita reglaj de zero si au sensibilitatea redusa;de aceea au fost
parasite complet in favoarea celor cu amplificatoare operationale integrate.Acestea asigura o
rezistenta la fel de buna si in plus au o sensibilitate mult mai mare cum si o precizie mai buna.
Cuplul produs in dispozitiv este proportional cu curentul care trece prin bobina mobila, deci,
prin legeadirect
etalonata lui Ohm, si cude
in unitati tensiunea
tensiune.deScara
la bornele montajului. De aceea scalaa paratului poate fi
este uniforma:
Determinarea rezistentei aditionale se poate face cunoscând sensibilitatea in curent a

dispozitivului (de ex. 50 m A) si alegând limita domeniului de tensiune U in care sa se faca
masurarea:
Pentru un voltmetru cu mai multe domenii de masurare se conecteaza mai multe rezistente
aditionale (relatia de mai sus), calculate corespunzator domeniului deservit selectat cu un
comutator K1.
Fig. 9
Principalul dezavantaj al acestui tip de voltmetru este rezistenta sa mica de intrare. Clasa de
precizie maxima nu depaseste 1 %.
10. Voltmetre de curent continuu cu amplificatoare:
Pentru a mari sensibilitatea si rezistenta de intrare a unui voltmetru magnetoelectric,

acestuia i se poate atasa un amplificator de c.c. fig.10.
Pag 40
din 94
40/94
Fig. 10 Voltmetru de c.c. cu amplificator

Amplificatorul poate fi :
– cu cuplaj direct;
– cu choppare.
Atenuatorul permite schimbarea sensibilitatii voltmetrului. Filtrul elimina eventualele
componente alternative suprapuse peste semnalul continuu. Reactia negativa asigura o
stabilitate mai buna a caracteristicilor amplificatorului.
Fig. 11
Amplificatorul poate fi tranzistorizat sau cu amplificatoare operationale (AO). O rezistenta
foarte mare de intrare se obtine la folosirea in circuitul de intrare a tranzistoarelor cu efect de
câmp (1010 W ) sau a unor AO cu astfel de componente in circuitul de intrare, rezultând curenti de
intrare de ordinul zeci de nA.
In concluzie la un voltmetru de c.c. regasim etajele din fig. 9.4:
– ACR- atenuator calibrat rezistiv;
– Ac.c. – amplificator de c.c.
Pag 4141/94
din 94
11. Voltmetre de curent alternativ:
Un –voltmetru de c.a.
partea de este format
detectie, din doua parti
care transforma distincte:
semnalul alternativ de masurat intr-un semnal
continuu proportional;
– partea de masura in c.c
Dupa tipul detectiei, voltmetrele de c.a. se pot clasifica in voltmetre:
– de valori efective (Vef );

– de valori medii (Vmed);
– de valori de vârf (Vmax).
Intre valorile efectiva, medie si de vârf ale unui semnal periodic cu variatie sinusoidala
subzista relatiile de legatura:
Factorul de forma este (pentru tensiune sinusoidala)
Valoarea vârf – la - vârf a unui semnal sinusoidal este:
12. Voltmetre de valori medii:
Aceste voltmetre se etaloneaza in valori efective, pe baza relatiei de legatura dintre

valoarea medie si cea efectiva in regim sinusoidal . Voltmetrele de valori medii sunt mai simple si
mai ieftine decât cele de valori efective.
Semnalul
este apoi fig. corespunzator
atenuat, 12 se aplica unui amplificator
scarilor cu amplificare
VE. Tensiunea si impedanta
alternativa de intrare
este redresata ridicate,
de puntea cu
diode, curentul variaza in instrument ca in fig. 13. Deplasarea indicatorului se produce sub
Pag 42
din 94
42/94
actiunea unui cuplu mediu proportional cu valoarea medie a curentului redresat. Circuitul folosit
este de fapt un convertor tensiune-curent cu redresare dubla alternanta.
Fig. 12 Fig. 13
Etalonarea se face in valori efective, pe baza relatiei dintre valoarea medie si cea efectiva la
redresarea dublă alternanță:
13.Voltmetre de valori de varf:

Sunt voltmetre universale (de c.c. si c.a.), functionând dupa principiul masurarii valorii de vârf.
Fig. 14
– ACR- atenuator calibrat rezistiv;
– ACC – amplificator de c.c.;
– I – instrument indicator.
Tensiunile continue se masoara cu voltmetrul de c.c., constituit de ACR, ACC, I.
Tensiunea alternativa se converteste intr-o tensiune continua de valoare proportionala cu
detectorul de vârf DV, apoi este masurata cu voltmetrul de c.c. DV poate fi realizat sub
forma de sonda, ceea ce constituie un avantaj al acestui ti*p de voltmetru.
Detectorul de vârf poate fi:

– serie;
– paralel;
Pag 4343/94
din 94
Fig. 15 – Vârf la vârf

Ultima variantă prezintă avantajul eliminarii erorilor datorate unor semnale nesimetrice. Schema
unui detector vârf – la – vârf dublor de tensiune se da in fig. 15. C 1 se incarca la valoarea de vârf a
semialternantei negative. In semiperioada pozitiva sarcina lui C1 este transferata la C2, caruia i se aplica
in plus tensiunea de vârf a semialternantei pozitive, deci se va incarca la valoarea vârf – la – vârf a
tensiunii sinusoidale de intrare. C1 si C2 trebuie sa fie de valori suficient de mari pentru ca tensiunea la
bornele lor sa sevoltmetrelor
Avantajul mentina constanta
de vârf ilinconstituie
decursul capul
unei perioade.
de proba care permite masurarea tensiunilor acolo
unde apar, prin conductorul de legatura cu aparatul circulând c.c. Acest mod de masurare este indicat in
special la frecvente mari.
14. Voltmetre de valori efective:

Valoarea medie pătratică sau valoarea efectivă (î n engleză rms – root mean square) se definește
că acea valoare a tensiunii alternative care are același efect termic ca o tensiune continuă dată.
De ex. :
10 V c.c. dau acelasi efect termic intr-o rezistenta ca si o tensiune alternativa de 14,14
V. Deci se poate scrie:
sau:
adică:
Dintre tensiunile definite, cea efectiva este, de departe, cea mai importanta forma, intrucât
este singura care ofera o legatura directa intre efectele tensiunilor alternative si continue,
indiferent de forma de unda.
Pag 4444/94
din 94
Voltmetrele de valori efective pot fi:
– voltmetre cu
de termocuplu;
valori efective cu scheme speciale, folosind detector patratic.
Fig. 16
Schemele folosind detectia patratica se aseamana cu cea din fig. 16
Ca detector patratic poate fi folosita dioda semiconductoare care are caracteristica cu
neliniaritate de ordinul doi la valori mici ale tensiunii de intrare – fig. 17.
Fig. 17
O alta posibilitate de obtinere a unui voltmetru de valori efective o constituie combinarea
unei detectii de vârf cu o detectie de valori medii; dupa o relatie de forma:
Schema se da in fig. 18
Fig. 18
Relatia este valabila pentru orice forma de unda. Coeficientii se determina pentru o
anumita forma de unda, in general cea sinusoidală.
Când forma de unda nu este sinusoidala aparatul nu va indica valoarea medie patratica
adevarata a tensiunii masurate, ci o valoare datorata valorii medii a formei de unda respective. In
tabelul alaturat se dau relatiile dintre valorile efective si valorile medii in functie de forma de unda.
Deci la voltmetrele a caror scara este calibrata pentru o forma de unda specificata, indicatia este
corecta doar pentru acea forma, in alte situatii indicatia este mai mica.
15.Voltmetre si multimetre numerice:
Pag 45
din 94
45/94
Sunt aparate care afiseaza rezultatul masurarii direct sub forma numerica. Ele sunt
destinate masurarii tensiunilor continue.
Multimetrele
alternative, curenti numerice
continui sisunt variante multifunctionale
alternativi, rezistente. Toatecare mai pot
aceste masura
marimi suntin convertite
plus tensiuni
in
prealabil intr-o tensiune continua, de valoare proportionala, care este apoi masurata cu partea de
voltmetru numeric a multimetrului.
Avantaje ale folosirii voltmetrelor numerice:

– precizie foarte buna (0,001 in c.c si 0,1 in c.a.);
– rezolutie ridicata (de ordinul nV);
– frecventa mare de repetitie a masuratorilor (zeci, sute/sec);
– impedante de intrare de ordinul GW ;
In plus au avantajele aparatelor numerice:
– posibilitatea transmiterii cu usurinta la distanta a rezultatului;
– o buna imunitate la perturbatii.
Schema bloc simplificata a unui voltmetru numeric este data în fig. 19
Fig. 19
Elementul principal il constituie circuitul convertor analog - numeric CAN. Acesta

realizeaza conversia sub forma numerica a tensiunii de masurat U x, rezultatul fiind afisat in cod
binar – zecimal (BCD) pe dispozitivul de afisare DA.
operatiaDCdeeste dispozitivul
conversie si de aderelua
comanda, având rolul
in mod automat de a initia, la momente bine determinate,
masuratoarea.
Diferitele tipuri de voltmetre numerice difera, in esenta, prin tipul de CAN utilizat. Cele mai
intâlnite variante de CAN sunt:
– cu comparare:
– cu tensiunea de comparat: – cu trepte egale;
– cu trepte inegale;
– cu urmărire;
– cu aproximare succesiva;
cudubla
– – cu conversie tensiune – timp: – cu integrarea tensiunii de referință;
integrare;
Pag 46
din 94
46/94
– cu conversie tensiune-frecventa;

– cu modulatie D a impulsurilor;
– combinatii ale celor de mai sus.
Cele mai utilizate, prin avantajele oferite sunt cele cu comparare si cu dubl ă integrare.
Pentru aprecierea preciziei de conversie, trebuie avut in vedere ca tensiunea de masurat

este discretizata intr-un numar de trepte elementare, usor numarabile. Treapta trebuie sa
corespunda unei tensiuni de valoare bine precizata. Ea reprezinta cea mai mica valoare diferita
de zero, indicata de aparat. De asemenea, doua indicatii adiacente difera intre ele tot prin
aceasta treapta elementara. Ea reprezinta ceea ce se denumeste rezolutia voltmetrului numeric.
Ca parametru, ea este specificata:
– prin valori absolute de tensiune;
– prin numarul de cifre zecimale ale afisajului, cu terminologia 3 ½, 4 ½, etc. digiti, cu
semnificatia: 3 ½ corespunde unei indicatii maxime 1999, 4 ½ la 19999, etc.
Rezoluția este un parametru de proiectare si nu unul rezultat in urma efectuarii de

masuratori.
Se exemplifică cu schema bloc a unui voltmetru numeric cu comparatie cu aproximatii
succesive – fig. 20 Se caracterizeaza printr-o precizie ridicata, fiind unul din tipurile cele mai
raspândite.
Fig. 20
16.Caracteristicile voltmetrelor numerice:
1. Precizia – nu poate fi caracterizata printr-un singur indice de clasa, similar cu cel de la
voltmetrele analogice. Unele erori sunt independente de valoarea masurata, iar altele depind de
aceasta. Se introduce un indice global de caracterizare a erorii:
unde:
- ed[%] este eroarea constanta maxima raportata la limita superioara a domeniului
de masurare;
- ex[%] este eroarea raportata la valoarea masurata;
Pag 47
din 94
47/94
- DSMin – digit de semnificatie minima (engl. LSB – Least Significant Bit) este cea mai
mica variatie a marimii analogice de intrare care produce la marimea numerica de iesire o
variatie de un bit.
2.Viteza de m Elădesemneaza
surare – esteeroarea
raportuldedintre
cuantificare.
numărul de ordine numerice m afișate și timpul
de măsurare sau de decizie (Td):
Ea este limitată superior de viteza de comutatie a elementelor schemei si inferior de viteza

de variatie a marimii masurate.
3. Rejectia zgomotului serie (de mod normal - engl. NMR – Normal Mode Rejection).
Aceste zgomote sunt reprezentate de semnalele parazite care apar in serie cu semnalul de
masurat. De obicei ele provin din brumul de retea, dar pot fi si de alta natura, având o frecventa
oarecare.
4. Rejectia zgomotului de mod comun ( - engl. CMR – Common Mode Rejection). Acest
tip de zgomot este dat de semnalele parazite care apar intre ambele borne de intrare si masa si
se manifesta in cazul masurarilor flotante – când nici una din bornele de intrare nu este pusa la
masa – (ex. iesirile unui etaj diferential, iesirile unei punti).
5. Numarul de domenii – asigura masurari de la m V la sute de V.

6. Rezolutia, data de numarul de digiti ai afisajului.
7. Tipul de afisaj – elemente cu LED – uri, cristale lichide.

8. Impedanta de intrare – de ordinul 106…109 W .
9. Gradul de automatizare:
– schimbarea automata a scarii;

– recalibrarea automată;
– indicarea depășirii de domeniu.
10. Stabilitatea – se refer ă la variația etalonării în funcție
de temperatură.
Concluzie
Voltmetrele electronice au senibilitate mult mai
mare decat voltmetrele electromecanice dar sunt mai
complicate si mai vlnerabile la perturbatii
electromagnetice.
Pag 48 48/94
din 94
Circuite electronice în instalații electrice

AMPLIFICATORUL OPERAȚIONAL
Amplificatorul operaţional este un amplificator de c.c. (cu cuplaj direct), care
îndeplineşte nişte performanţe deosebite: amplificare, bandă de frecvenţă şi impedanţă de
intrare foarte mari, decalaj, derivă şi impedanţă de ieşire foarte mici.
Din punct de vedere constructiv, AO au o structură complexă, fiind realizate sub formă de
circuite integrate monolitice, prevăzute cu borne pentru alimentare, intrări, ieşiri, reacţii etc.
În mod normal, AO se folosesc cu reţele de reacţie, care, printr -o structurare adecvată, le
permit să realizeze operaţii matematice (adunare, scădere, integrare, diferenţiere etc) sau să fie
utilizate într-o gamă extrem de largă de aplicaţii.
Structura internă a amplificatorului

operaţional
Majoritatea AO sunt amplificatoare diferenţiale, adică oferă la ieşire diferenţa a două

tensiuni de intrare (notate u+ , respectiv u- ), amplificată, astfel:
U0 = A0 (u+- u-), unde A0 (notată uneori şi Ad) reprezintă amplificarea diferenţială.
Amplificarea diferenţială (fără reacţie, sau în buclă deschisă), A 0 (sau Ad ), este foarte
mare, de ordinul zecilor sau sutelor de mii.
Pag 4949/94
din 94
Datorită performanţelor sale, AO poate fi considerat un amplificator ideal de tensiune.
SimbolSimbolul utilizat pentru AO este prezentat în figura de mai jos:

Ec

u   -
Uo = A0 ( u - u )
-
u- -Ec
Borna notată cu   se numeşte intrare neinversoare.

Borna notată cu -  se numeşte intrare inversoare.
Aplicând un semnal pe borna inversoare, se obţine la ieşire un semnal în opoziţie de
fază cu cel de la intrare.
Dacă semnalul este aplicat pe intrarea neinversoare, la ieşire se obţine un semnal în
fază cu cel de la intrare. După cum se aplică semnalul de intrare, pe una sau pe cealaltă dintre
intrări, amplificatorul se numeşte inversor sau neinversor.
Parametrii electrici
1 Amplificarea în buclă deschisă (fără reţea de reacţie externă), A0, este foarte mare,
putând fi considerată infinită.
Aceasta face ca diferenţa de potenţial între cele două borne de intrare să fie practic
nulă:
u+ u- sau se poate spune că cele două intrări sunt în scurtcircuit virtual.
2 Impedanţa de intrare, Zi, este foarte mare, putând fi considerată infinită.
Aceasta face ca să putem considera curentul absorbit de amplificator practic nul:
Ii 0.
3 Impedanţa de ieşire, Zo este foarte mică, putând fi considerată egală cu zero.
Aceasta face ca tensiunea de decalaj de intrare să poată fi considerată nulă.
u+ = u- U0 = 0.
Utilizările A.O. circuite specifice

AO constituie principala clasă de circuite integrate liniare. Ele sunt destinate lucrului în
buclă de reacţie, în care funcţiile de transfer sunt univoc determinate de proprietăţile reţelelor de
reacţie.
Prin aplicarea reacţiei amplificatorului operaţional, se obţin configuraţii de circuit cu noi
proprietăţi:
Pag 50
din 94
50/94
 În cazul aplicării reacţiei negative se obţin: micşorarea amplificării, mărirea stabilităţii etajului,
se lărgeşte banda de frecvenţă, creşte viteza de lucru, scade nivelul zgomotelor şi al
 distorsiunilor
Prin aplicareaneliniare.
reacţieipozitive se obţin noi proprietăţi reactive şi regenerative (capacităţi,
inductanţe, oscilatoare).
Prin realizarea combinată a unor reacţii pozitive şi negative se obţin circuite de filtrare a
semnalelor, stabilizatoare de tensiune, convertoare D-A etc.
În cele ce urmează se vor prezenta principalele configuraţii ale AO.
A.O. inversor
SchemaIrde principiu :
R 2
I1 I
- -
R 1 u A
Ui
 Uo
u
R 2
Observaţii:
A 1. Din expresia amplificării se observă că tensiunea de la ieşire este în
R opoziţie de fază cu semnalul de la intrare, deci amplificatorul este inversor.
1 2. Datorită proprietăţilor AO, A nu depinde de AO ci numai de reţeaua de
reacţie.
Acest fapt permite controlul amplificării, conferindu-i o mare stabilitate, precum şi posibilităţi de
reglaj.
Circuit repetor
Dacă se alege R2= R 1, se obţine U0 = -Ui, deci tensiunea de la ieşire reproduce tensiunea de
la
Prinintrare, dar în
montarea cascadă a două AO repetoare se poate obţine la ieşire reproducerea tensiunii
în antifază.
de la intrare în fază.
AO neinversor
Schema de principiu:
I
R 2
I1 R
Ii 2
R 1 u - - A 1
A R
Ui u  Uo 1
+
Pag 5151/94
din 94
Observaţii:
1.
2. Semnalul
A  1, decidenulapoate
ieşirefieste în fază
folosit cu semnalul
ca divizor sau ca de la intrare, deci amplificatorul este neinversor.
repetor.
Integratoare şi derivatoare În afara operaţiilor matematice simple, ca multiplicarea,
divizarea, adunarea, scăderea, AO pot efectua şi operaţii mai complexe, de natură algebrică sau
din analiza matematică. Aceste operaţii au numeroase şi variate utilizări, printre care: măsurarea
intervalelor de timp, rezolvarea (analogică) a ecuaţiilor diferenţiale, conversia analog digitală,
realizarea regulatoarelor automate etc.
În cele ce urmează ne vom opri asupra integratoarelor şi derivatoarelor.
Integratoarele şi derivatoarele electronice analogice se bazează pe relaţia care leagă
tensiunea de curentul la bornele unei capacităţi electrice. Cele două forme sub care poate fi
scrisă această relaţie sunt:
1
u
 i dt C
Tensiunea la bornele capacităţii este proporţională cu integrala curentului prin borne.
du
i  C
dt
Curentul prin capacitate este proporţional cu derivata tensiunii la bornele acestia.
AO integrator
Schema de principiu :
I
I1 C În schema de bază a AO inversor s-a înlocuit R1 cu o
I
u - - capacitate.
ui
R1 A Aplicând legea a doua alui Kirchhoff pe ochiul de ieşire şi
u+
uo apoi pe cel de la intrare,se obţine:
1 1
u 0
u C
i
dt
C
 u dt
r
R 1C
i
AO derivator
Schema de principiu :
I În schema de bază a AO inversor s-a înlocuit R1 cu o
I1 R 2 capacitate.
I
- Aplicând legea a doua alui Kirchhoff pe ochiul de ieşire
C u-
ui A şi apoi pe cel de la intrare, se obţine:
 Uo du i
u u 0
R 2 C
dt
Pag 52
din 94
52/94
Observaţie: În mod similar se realizează şi integratoare şi derivatoare neinversoare.
Utilizarea componentelor
semiconductoare, electronice
tranzitoare bipolare) (componente
elementare pasive,
în anumiote diode/
subsisteme
subansamble ale instalațiilor electrice

Componente electroni ce pasive - REZISTOARE
Pag 5353/94
din 94
Pag 5454/94
din 94
Pag 55
din 94
55/94
Pag 56
din 94
56/94

Componente electr onice pasive - CONDENSATOARE
Pag 57
din 94
57/94
Pag 58 58/94
din 94
Pag 5959/94
din 94
Pag 60
din 94
60/94
Pag 6161/94
din 94

Componente electr onice pasive - BOBINE
Pag 62
din 94
62/94
Pag 6363/94
din 94
Pag 6464/94
din 94
Componente electroni ce active – DI ODA

SEM I CONDUCTOARE
Pag 65
din 94
65/94
Pag 66
din 94
66/94
Pag 67
din 94
67/94
Pag 68 68/94
din 94
Componente electroni ce active – TRANZI STORUL

BI POL AR
Pag 6969/94
din 94
Pag 70
din 94
70/94
Pag 7171/94
din 94
Cir cuite electronice – REDRESOARE
Pag 72
din 94
72/94
Pag 7373/94
din 94
Cir cuite electronice – STABILIZATOARE
Pag 7474/94
din 94
Pag 75
din 94
75/94
Încărcător pentru baterie de mașina (12 V cc)
Un încărcător foarte simplu,

din circuitul acestui
acumulator putem observa că
acesta utilizează doar un
singur tranzistor pentru
detectarea tensiunii, precum
și pentru a deconecta în mod
automat bateria de la sursa
de alimentare atunci când
aceasta devine complet
încărcată.
Având în vedere ca avem o
baterie de 12 volți, știm că
este recomandat să o
încărcăm până când tensiunea ajunge între 13.5 și 14 volți. Baza de tensiune a tranzistorului este reglată
cu ajutorul potențiometrului P1, astfel încât tranzistorul conduce și acționează releul pana la aproximativ
14 volți. Acest reglaj atinge un punct maxim în momentul în care bateria devine complet încărcată sau
tensiunea ajunge în jurul valorii de 14 volți. Punc tul de jos al acestui circuit nu poate fi reglat. Cu toate
acestea, tranzistorul
prea scăzută. însușiunfuncționează
De obicei, tranzistor decuuzungeneral
comutator
cum înar cazul
fi cel în care tensiunea
prezentat (BC547),saatunci
de la bază
când este
este
ajustat pentru a porni pe la 14 volți el are pragul inferior de aproximativ 10 volți, deci acesta funcționează
doar intre 10 și 14 volți. Această diferență mare de tensiune între pragul superior și pragul inferior natural
este dat de arhitectura circuitului, acesta funcționând ca un histerezis. Pragul inferior de 10 volți este
periculos de scăzut și nu putem aștepta până când bateria ajunge la această tensiune, pentru a reporni
procesul de încărcare.
Permiterea bateriei să se descarce până la 10 volți va deteriora permanent bateria și îi va reduce durata
de viață. Prin urmare, pentru a elimina această problemă trebuie să ridicăm acest nivel minim din circuit.
Acest lucru se face prin înserierea unor diode la emitorul tranzistorului. Știm că în mod normal o dioda
1N4007 ar scădea tensiunea cu aproximativ 0,7 volți. În cazul de față folosim doua bucăți 1N4007 pentru
a câștiga 1,4 volți. Prin introducerea celor două diode în serie cu emitorul tranzistorului, forțăm
tranzistorul să ridice pragul de tensiune, mai devreme specificat la limita normală de 10 volți. Prin
urmare, acum pragul de funcționare minim devine 10 + 1.4 = 11.4 volți, care poate fi luat în considerare
ca prag minim pentru baterie și pentru repornirea automată a procesului de încărcare. Având ambele
praguri de tensiunii în conformitate cu cerințele standard de încărcare, acum avem un încărcător automat
de acumulatori auto, care nu este doar unul ieftin de construit, dar, de asemenea este destul de inteligent
proiectat pentru o încărcare eficientă a bateriei.
Listă de componente:
R1 = 4K7 ; P1 = 10K (potențiometru); T1 = BC547B; Releu = 12V, 400 Ohm; TR1 = 0 – 14V,
curent 1/10 din AH ai bateriei.
Pag 76
din 94
76/94
Punte redresoare = Să suporte curentul transformatorului, 2 Diode = 1N4007, C1 = 100uF/25V

Variator de lumină
Eliminarea histerezisului si a parazitilor din retea
Dispozitivele din comert - ieftine, realizate economic la limita functionarii,
gen merge si-asa - utilizate ca variator de lumina, a caror schema electronica
e formata doar din componentele R-P-C-D-T, au doua mari neajunsuri:
parazitii electrici(RF) generati in retea si histerezisul manifestat prin variatia haotica (neliniara) a
luminii in raport cu pozitia cursorului de reglaj: dai din potentiometru si ... nimic, dai din nou si tot
nimic ... si dintr-o data lumina se aprinde brusc mai mult decat ai fi dorit.
Histerezisul e cauzat de incarcarea(descarcarea) incompleta a lui C pana la tensiunea de
deschidere a
diacului(20...36V)
ce activeaza
defazat triacul.
Daca P+R are o
valoare ce il
incarca doar partial
pe C Triacul nu
va porni , la
urmatorul zero
crossing fiind
nevoie de un timp
diferit de incarcare
a lui C ajungand,
in final, la intensitati
ale luminii diferite pentru cele doua sensuri de rotatie dar in aceeasi pozitie a cursorului.
Remedierea se face cu grupul R2-SR-C3 ce compenseaza incarcarea lui C. Reglajul e astfel :
inainte de alimentarea circuitului se pune SR pe mijloc si P in pozitia de minim; se conecteaza
sarcina, se alimenteaza si, cu o surubelnita bine izolata, se regleaza SR a.i. lumina sa fie stinsa
de tot.
Parazitii electrici(multiplii ai frecventei retelei pana in zona MHz-ilor) apar datorita aprinderii
bruste a triacului dupa fiecare trecere prin zero a tensiunii; un filtru obisnuit e format dintr-o
inductanta (in serie cu sarcina) si un condensator(paralel pe sarcina).
In anumite conditii acest filtru simplu poate rezona, de aceea e buna o retea antioscilatie (C1-C2-
R1) ce reduce factorul de calitate al filtrului prin urmare si probabilitatea de a oscila.
R - 15K; R1 - 100W; R2 - 68K; SR - 500K; P - 470K; C,C3 - 100n; C1 - 47n; C2 - 220n; toti cond.
poliester la 400V; D - diac 20V; T - triac 6A/600V(BTA06-600); L - 40mH/6A toroid; Fuz - 6A
rapida; Becuri max 1KW.
Variatorul merge bine pe sarcini rezistive(becuri si rezistente de incalzire) dar defectuos sau
periculos pe cele reactive(tuburi fluorescente, CFL, motoare) si numai in conectare simpla
(fara cruce sau cap-scara).
Pag 77
din 94
77/94
Executarea lucrărilor pregătitoare în vederea montării elementelor de

intalații
la cele de curenti salbi respectiv T.V., internet, telefon sisteme de sonorizare) , intrerupatoare ,
corpuri de iluminat , tabloul electric (sau tablourile electrice dupa caz) . Aceasta stabilire nu este
facuta la voia intamplari , ea se realizeaza astfel incat dupa finalizarea lucrarii sa nu existe
probleme de amplasare a acestor aparate atat din punct de vedere al functionarii cat si al
esteticului . O instalatie electrica bine facuta , pe langa faptul ca e realizata corect electric ea mai
trebuie realizata la un anumit "stas" . De exemplu un intrerupator amplasat intr-un loc in care nu e
accesibil poate fi chiar incomod pentru aprinderea plafonierei sau a aplicei de pe perete .
în general inaltimile aparatelor pot fi :
 pentru intrerupatoare : intre 80cm-120cm.
 pentru prize (inclusiv curenti slabi) : 35cm-45cm.
 pentru prize bucatarie (zona blatului) : 90cm-130cm (in functie si de blat)
 tablou electric : 180cm-220 cm.
dimensionati astfel incat sa suporte intensitatile curentului electric la care sunt supusi . La o
locuinta obisniuta (casa , apartament etc) se folosesc in general conductori de cupru , cu
diametrul de 2,5mm² pentru circuitele de prize si conductori cu diametrul de 1,5mm² pentru
circuitele de lumina .multifilari
FY cat si conductori Acesti conductori
sau "lițațpot fi atat
i" MY monofilari
. pentru sau solizi
alimentarea numiti
tabloului si conductori
electric se va folosi
conductor cu sectiunea minima de 4mm². Pentru acesta se mai poate folosi conductor cu
diametrul de 6 sau 8mm² .
Desigur se pot folosi si conductori cu un diametru de 1,5mm² pentru circuitele de prize insa doar
acolo unde se stie sigur ca nu se va depasi intensitatea maxima admisibila pentru acest diametru
de conductor
Un circuit
-priza electriclegatura
-> doza(e) complet ->
poate avea
tablou urmatorul traseu :
electric
-priza -> tablou (mai ales la circuitele separate)
-corpul de iluminat+intrerupator -> doza(e) legatura ->tablou electric .
Circuite Separate
Dupa cum stim , sunt unele aparate electrocasnice pentru care ar trebui sa le acordam o anumita
atentie din punct de vedere al energiei electrice . Pentru acestea se realizeaza CIRCUITE
SEPARATE si ele pot fi atat de prize cat si de lumini .
Un circuit separat reprezinta realizarea lui fara a avea legatura cu alte curcuite , cat si o siguranta (in
Pag 78 78/94
din 94
tabloul electric) rezervata numai acestui circuit ! echipamentele electrice care necesita circuit separat
:
CIRCUIT DESTINAT : MOTIVUL

SEPARARII TIPUL SI VALOARE SIGURANTEI
Consumator mare
Masina de spalat protectie diferentiala Siguranta Diferentiala 16A , Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Aer conditionat Consumator mare siguranta bipolara 16A.
siguranta bipolara 16A sau 20A (in functie de
Cuptor Electric Consumator mare
consumul acestuia)
Plita electrica Consumator mare siguranta

consumul bipolara
acestuia)16A sau 20 A (in functie de
Cuptor microunde Consumator mare siguranta bipolara 16A
Priza exterioara
posibill consumator
locuintei Siguranta Diferentiala 16A sau 20A , dupa caz
mare
Grad de protectie de Δ=30mA sau 10mA
ex:aparat sudura
minim Ip=54
consumator mare,
Sig. diferentiala10A sau 16A(in functie de
Cada hidromasaj protectie diferentiala
obligatorie consumul acesteia)Δ=30mA sau 10mA
Functionare
Centrala termica siguranta bipolara 6A sau 10A
independenta
protectie diferentiala
Masina spalat vase Siguranta diferentiala 10A , Δ=30mA sau 10mA
obligatorie
Calorifer electric Consumator mare Siguranta bipolara 16A
siguranta diferentiala 16A , 20A ,25A (in functie
consumator mare,
de consumul acestuia)
Instant electric protectie
obligatoriediferentiala cu Δ=30mA sau 10mA [alte informatii privind
instantul]
Consumator mare, siguranta diferentiala 20A , 25A (in functie de
Sauna electrica protectie diferentiala consumul acesteia)
obligatorie cu Δ=30mA sau 10mA
Obs: Ideal ar fi folosirea de sigurante diferentiale pe toate circuitele din tabloul electric insa din
motive de pret in unele dintre cazuri am renuntat la acestea . spun asta deoarece o siguranta
diferentiala e aproximativ de 5 ori mai scumpa decat o siguranta "bipolar ă" si de a proximativ 10 ori
mai scumpa decat o siguranta "monopolara" !
Pag 79 din 94
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-electrician 79/94
 Dupa cum am mentionat mai sus stabilim pozitia prizelor , a intrerupatoarelor cat si a
corpurilor de iluminat .Dupa aceasta operatie urmeaza sa gasim locul dozelor de legatura
,ambele
atat pentru
tipuri curenti tari si,cat
de curenti nicisipentru
pentrutipuri
curenti slabide. NU utilizati
diferite curenti slabiniciodata o doza
de exemplu pentru
cabluri de
T.V. si telefon , deoarece pot aparea interferente care nu sunt deloc dorite . O alta atentie
pe care nu ar trebui sa o ignoram referitor la curenti slabi sunt traseele acestora care ar
trebui distantate la minim 30 de centimetri fata de traseele de curenti tari!
Dozele de legatura se stabilesc in locurile unde nu apare umezeala sau temperaturi mari.
(de exemplu baia,cabina de dus, soba , semineu etc).Dimensiunile acestora se stabilesc
in functie de numarul de conductoare ajunse in doza respectiva . Pozitionarea acestora se
face incercand sa reducem cat mai mult distanta dintre acestea si locurile de aparat pe
care le servesc cu energie .
tuburile
Pentru a proteja cat si pentru a permite schimbarea conductorilor dintr-o instalatie electrica
acestia sint introdusi in tuburi PVC sau copex .Dimensiunile tuburilor se aleg in functie de
numarul cat si de diametrul conductoarelor ce urmeaza a fi introduse in ele , astfel pentru o
instalatie electrica la o casa , apartament , garsoniera etc. putem folosi tuburi cu urmatoarele
sectiuni :
 ø=11mm
 ø=13mm
 ø=16mm
 ø=20mm
 ø=25mm ,
 etc
obs. Pentru realizarea instalatiei

electrice pe structura de lemn este
impusa folosirea copexului metalic.
Pag 80 80/94
din 94
DEFINIRE SI CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE

A. DEFINIRE
Prin instalatii electrice se inteleg acele instalatii care sunt destinate a folosi energia electrica
pentru forta,iluminat si alte scopuri industriale sau casnice.
B. CLASIFICARE
Din punctul de vedere al locului unde se executa, instalatiile electrice se impart în:
1. Instalatii interioare, care cuprind conductoarele cu toate elementele accesorii de
montaj ,intrerupere ,
protectie ce se monteaza
in interiorul cladirilor de
orice fel ;
2. Instalatiile exterioare, la
care elementele instalatiei
sunt montate in afara
cladirilor . Instalatiile
electrice pot servi numai
pentru iluminat si se
numesc instalatii electrice
de iluminat ,sau pot servi
pentru alimentarea
diferitelor receptoare
electrice de puteri mari ,ca
motoare si cuptoare
electrice,aparate de sudat si se numesc instalatii electrice de for ță .
Pag 81 din 94
81/94
Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile electrice de joasa tensiune ,care functioneaza
la tensiuni pana la 1000 V,se impart în :
12.Instalații electrice cu tensiunea intre conductor si pamant pana
.Instalatii pestela250
250V.V;
Dupa modul in care se executa,instalatiile electrice se impart în:

 Instalații electrice executate aparent, la care conductoarele electrice
,prizele,intreruptoarele, sunt montate in mod vizibil .
 Instalații electrice executate ingropat,la care conductoarele electrice nu se văd .
2 PREGĂTIREA EXECUTĂRII INSTALAȚIILOR ELECTRICE INTERIOARE

2.A.GENERALITATI
Orice instalatie
electrica se executa
dupa un proiect de
executie intocmit de
proiectantii de
specialitate.
Instalatiile electrice
de iluminat sant
alimentate de la
tablouri de distributie
separate de cele
care alimenteaza
instalatiile electrice
de forta .
Succesiunea tuturor
operatiilor necesare
pentru executare
unei instalatii
electrice formeaza
procesul tehnologic
de executie al
instalatiei respective .
Principalele operatii care trebuie executate sunt:
Pag 82 82/94
din 94
1. Trasarea pe tavanul și pe peretii incaperilor a instalatiei electrice ,indicate pe planul de

executie,saparea santurilor in pereti ,a locasurilor pentru doze ,dibluri,prize,intrruptoare,si fixarae
acestora in montaj aparent sau ingropat;
2. tragerea conductoarelor intuburile de protectie ,executarea legaturilor intre conductoare si
izolarea lor ; Montarea aparatelor de comutare ,a consumatorilor de energie electrica si a
tablourilor de distributie; Verificarea instalatiei Procesul tehnologic difera de o lucrae la alta si
uneori de la un santier la altul , in functie de materialele si utilajele folosite, de specificul cladirilor
in care se executa
2.B. TRANSPUNEREA SCHEMEI ELECTRICE DUPĂ PROIECT
Aceasta este operatie importanta ,care consta in indentificarea si transpunerea cu precizie pe

teren, a continutului planurilor. Cu aceasta ocazie se va insemna locul unde se monteaza:
corpurile de ilumunat, intreruptoarele, prizele, dozele, masinile electrice,precum si tablourile de
distributie,tuburile de protectie ,ca si locurile unde se vor executa strapungerile prin ziduri si
plansee. Trasarea circuitelor se efectueaza cu ajutorul sforii de trasat, inegrite de negru de fum.
La instalatiile ingropate, circuitele se traseaza pe constructia netencuita . Trasarea se face cu
creta sau carbune,folosindu-se semnele conventionale pentru aparatele respective . Orientare
orizontala asforii inainte de trasare se verifica cu
nivela cu bula de aer,cu metrul sau cu compasul de
lemn,masurandu-se de circa 30-50
Directia verticala a traseelor cm deinlaprealabil
se verifica tavan .
cu cu firul de plumb sau cu nivela cu bula de aer.
2.C. SĂPAREA ȘANȚURILOR ȘI EXECUTARE

STRĂPUNGERILOR
Săparea șanțurilor se execută cu dalta lata, dalta
cu varf, si cu ciocanul pneumatic sau masini
electrice de gaurit si frezat santuri. In
tavane nu se daltuiesc santuri.Tubul de
protectie se monteaza peste planseu.
La planseele din prefabricate, gaurile
se dau de obicei inainte de montarea
elementelor pe plansee la locul lor .
Grinzile prefabricate nu se strapung .
Pag 83 din 94
83/94
2.D. MONTAREA TUBURILOR DE PROTECȚIE

Operatiile de montare si fixare a tuburilor de protectie sunt precedate de unele lucrari
pregatitoare, in cadrul carora se confectioneaza unele piese care asigura innadirea tuburilor si
fixarea lor, se efectueaza unele operatii de taiere si indoire.
Tuburile IP se înnădesc între ele cu mansoane din tabla plumbuita .Imbinbinarea tuburilor PCV-IP
se face cu ajutorul diferitelor piese auxiliare: curbe (90), semicurbe (45), si mansoane .Aceste
piese auxiliare sant prevazute la ambele capete cu portiuni largite ,astfel incat sa fie posibila
imbinarea cu tubul de acelasi diametru.
Taierea, indoirea, si filetarea tuburilor de protectie .Inainte de a fi taiate, tuburile de protectie se
masoara, potrivit traseului stabilit prin proiectul de executie . Se tine seama de curbele ce
urmeaza a se face, de amplasarea dozelor de protectie, se foloseste ferastraul pentru taiat
metale sau clestele cu role.
Montarea si fixarea tuburilor de protectie Tuburile
de protectie IP montate aparent se fixeaza cu
ajutorul unor bratari sau scoabe, care sunt prinse
la randul lor in dibluri.
Când sunt
fixeaza montate
in santuri ingropat,
prin agrafe tuburile
.Fiecare agrafaIPeste
se
confectionata dintr-o bucata de sarma de otel de
circa 1mm grosime, legata de capatul unui
cui.Cuiul se bate in fundul santului daltuit,in
dreptul unui rost dintre doua caramizi. Dupa ce
se introduce tubul in sant, capetele sarmei se
impletesc.
Montarea tuburilor P comporta operatii asemanatoare
celor necesare in cazul montarii aparente a tuburilor
IP. Daca tuburile P trebuie montate pe grinzi, ferme
sau daca se monteaza mai multe tuburi pe acelasi
traseu, se folosesc diferite scoabe fixate direct pe
dibluri in zid sau pe console. In montajul ingropat,
tuburile PEL se fixeaza in mod asemanator tuburilor IP
montate ingropat, iar montajul aparent este
asemanator
electrice celui
in tevi defolosit
otel seinexecuta
cazul tuburilor
in mod P. Instalatile
asemanator
instalatiilor in tuburi PEL pozate aparent sau montate sub pardoseala.
Pag 84 din 94
84/94
Țevile de oțel se pot monta pe console sini canale vizitabile din beton, executate în pardoseal ă.
In aceste canale tevile se aseaza la circa 10 cm deasupra fundului canalului. Montarea tuburilor
de protectie in constructiile din elemente prefabricate
Executarea instalatiilor electrice folosind tehnologia de inglobare in panourile de beton a dozelor
si tuburilor de protectie din PCV prezinta avantajul ca o parte din manopera executata pe santier
este transferata in fabrica si in acest fel se reduce timpul de executie in santier, se asigura o
calitate mai buna a lucrarilor de instalatii electrice si o crestere a productivitatii.
Racordarea tuburilor din pereți cu cele din plansee este o operatie care se executa pe santier si
la care se cere foarte multa atentie. După montarea panourilor, inainte de monolitizare este
necesara executaraea lucrarilor de racordare a instalatiei intre pereti si plansee.
După operația de racordare a intregii instalatii urmeaza tragerea conductoarelor si executarea
legaturilor care se face ca la instalatiile sub tencuială
2.E. MONTAREA CONDUCTOARELOR
Montarea aparenta a conductoarelor Conductoarele electrice care compun circuitele instalatiilor
electrice au caracter de lunga durata, trebuie protejate prin tuburi protectoare .Cand instalatiile
electrice au caracter de scurta durata ,fiind destinate diferitelor constructii de pe santiere,
iluminarii incaperilor
fixandu-se în timpul
direct pe pereti tencuirii
sau pe sauajutorul
tavan,cu zugravirii lor,. conductoarele se monteaza aparent,
rolelor
Pag 85 85/94
din 94
Conductoarele utilizate in mod normal in astfel de instalatii sant cele cu izolatie de cauciuc
precum si conductoarele izlolate rezistente la intemperii Conductoarele care coboara spre
motoare electrice, intreruptoare, comutatoare,deprize
la oseinaltime
introduc
deincirca
tuburi
2,5demprotectie,
deasupraincepand
podelei.
Trecerea conductoarelor prin perete, prin planseele
dintre etaje se face introducandu-se conductoarele
in tuburi de protectie.
Tragerea conductoarelor in tuburi de protectie si
executerea legaturilor intre conductoare
Conductoarele se introduc in tuburi numai dupa ce
tencuiala in care sunt ingropate tuburile s-a uscat.
Conductoarele aceluiasi circuit trifazat, inclusiv
conductorul neutru, se introduc in acelasi tub. In
instalatiile pentru curent continuu se poate introduce cate un conductor in tub separat. Tragerea
conductoarelor de cupru Inainte de
introducerea conductorului in tub,capatul
conductorului se indoaie, pentru a nu se
agata de izolatia interioara a tubului sau
de asperitatile existente in interiorul
tubului.
Se introduce apoi conductorul printr-un
capat si se impinge cu atentie in tub
pana cand conductorul apare la celalalt
capat al tubului. Daca instalatiile se
executa in tuburi pozate aparent,
conductoarele pot fi trase in tuburi odata
cu montarea acestora.In acest scop, inainte de a fi introduse in tub, conductoarele se taie la
lungimea necesara. Legaturile
conductoarelor de cupru prin
executa prin lipire,uneori in doze se
sudare
saucu ajutorul clemelor
speciale,prevazute cu suruburi.
Tragerea conductoarelor de aluminiu
Intrducerea conductoarelor de
aluminiu in tuburi se executa numai
prin impingere,si nu prin tragere.
Conductoarele de aluminiu se
instaleaza in tuburi bine uscate si
curatite in interior.Pentru aceasta se
Pag 86 86/94
din 94
introduc in tub,cu ajutorul unei sarme de otel,un dop de cauciuc,o perie cilindrica de sarma sau,la
nevoi,numai un somoiog de calti. Legaturile dintre conductoarele de aluminiu se fac cu ajutorul
clemelor de legatura
sa asigure prevazutepermanenta
o presiune cu saiba arcuita
intresau conductoare
cu ajutorul altorșidispozitive
clemele dede
stingere, care.
legătură
Montarea conductoarelor INTENC

Conductoarele INTENC se monteaza aparent, sau ingropat, fara a se mai introduce in tuburi de
protectie. La traversarile peretilor sau planseelor mai groase de 7 cm, conductele INTENC se
protejeaza in tuburi IP sau PCV-IP. Conductoarele INTENC montate peste plansee se protejeaza
cu un strat de mortar de ciment sau cu alt material protector.
Montarea aparenta a cablurilor Fixarea acestor cabluri pe pereti se face fie cu ajutorul scoabelor,
fie cu ajutorul consolelor metalice,in mod asemanator fixarii tuburilor de protectie . In incaperile
permanent umede, unde distanta dintre cablu si perete trebuie sa fie de minim 1 cm, fixarea
cablurilor se face pri bratari speciale, montate in perete.
2.F. INSTALAȚIILE ELECTRICE DE FORȚĂ Î N
HALE INDUSTRIALE
Pentru alimentarea
receptoare de forta, masinilor-unelte saudea joasa
instalatiile electrice altor
tensiune se pot executa subteran in canale de cabluri
sau aerian cu cabluri suspendate,pe poduri de
cabluri sau prin bare de alimentare. Montarea
cablurilor in canale Cablurile pot fi montate in canale
de zidarie sau de beton special executate,asezandu-se fie libere, pe fundul canalului, fie pe
suporti metalici fixati pe peretii canalului.
Montarea cablurilor suspendate pe tendoane

Trasarea instalatiei stabileste pozitia de montare a
elementelor de intindere si de sustinere ale
cablului. Cablul de otel pentru sustinere se fixeaza
la cap.Dupa intinderea sa, se rigidizeaza si la
celalalt cap.Cablul electric se deruleaza de pe
tambur si prin intermediul unei role este dirijat de-a
lungul traseului de montaj.Cablul este tras prin
intermediul unui troliu.
Pag 87 87/94
din 94
Montarea podurilor de cabluri Podurile de

cabluri sunt sisteme de sustinere a cablurilor
formate din elemente metalice longitudinale,
denumite longerone, si elemente de
sustinere ale cablurilor transversale de
traseu.
Cablurile de comanda si control se
monteaza pe paliere diferite de cele ale
cablurilor de energie, care si ele, la randul
lor, vor avea trasee diferite pentru tensiuni
diferite . Intre etajele podurilor de cabluri se monteaza placi de separatie din azbociment,
bazalt,beton in urmatoarele situatii: Intre rastele de cabluri de energie cu tensiuni diferite ; Intre
rastele de cabluri de energie si cele cu cabluri de comanda si control ; Intre rastele de cabluri cu
diferite destinatii ; Intre rastele de cabluri avand invelisuri exterioare diferite ;
Pentru pozarea cablurilor tamburele se

instaleaza
apropierea petraseului.
cricuri intr-un loc usorinstalatiilor
Executarea accesibil din
de
forta cu bare protejate in canale de tabla Acest
sistem de distributie este folosit pentru alimentare
de energie electrica in ateliere, laboratoare,
institute de cercetare etc. deoarece prezinta
avantaje foarte mari la schimbarea traseelor,la
adaugarea sau scoaterea unor consumatori la
extinderi.
Canalele au sectiune dreptunghiulare avand

imbracaminte din tabla de otel.In interiorul lor sunt
asezate patru bare din aluminiu montate in suporti
din lemn de fag fiert in ulei material plastic sau
bachelita.Racordarea consumatorilor in orice
punct din traseu se face prin bransarea la sistemul
de bare a unor cutii speciale de sigurante, care
asigura legatura dintre sistemul de bare si
consumatori.
Pag 88 din 94
88/94
Cutia cu sigurante pentru derivatii este executata din tabla de otel avand patru furci duble de
brosare si sigurantele respective.Furcile servesc la fixare cutiei de sigurante de sistemuri de bare
si la realizarea alimentat.
consumatorului acordului Cutia
electricdecusiguranta
acestea sea sigurantelor
rigideaza dedecanalul
protectie
de sidistributie
respectivprina
intertmediul unor suruburi de fixare. Carcasele metalice ale canalelor magistrale si de distributie
si cele ale cutiilor de siguranta se leaga electric la bara de nul. Canalele de cablu se sprijina pe
console fixate pe ziduri sau stalpi, independenti de cladire sau pe fermele halelor.
MONTAREA APARATELOR DE CONECTARE, COMANDA SI PROTECTIE
Aparatele electrice de conectare si
protectie pentru instalatii interioare au o
constructie simpla care asigura o
manevrare usoara. Printre cele mai
utilizate aparate de conectare se
menționează:
1.Întreruptoarele,care inchid sau
deschid unul sau mai multe circuite
electrice sub sarcina;
2.comutatoarele,care
modificarea, in mod servesc
sucesiv, laa
conexiunilor unuia sau mai multor circuite electrice;
3.prize de curent cu fisa,care leaga un receptor de energie electrica
3.A. MONTAREA ÎNTRERUPTOARELOR
1. Se demonteaza mai intai placa sau capacul

aparatului, desfacandu-se in acest scop
suruburile.Prin aceasta, clemele de legatura
ale intrer uptorului devin acesibile.
2. Se dezizoleaza apoi capetele
conductoarelor circuitului pe o lungime de
circa 1 cm,atat cat este necesar pentru
axecutare legaturii la borne.
3. Se introduc capetele conductoarelor astfel
Pag 89 din 94
89/94
pregatite in locasurile bornelor si se strang bine suruburile de contact. Se slabesc suruburile care
tin desfacute ghearele de fixare, se introduce aparatul in doze si se strang suruburile pana cand
ghearele desfacandu-se fixeaza
intreruptorului,fixandu-se intreruptorul
prin suruburi. pe peretii dozei.
Intreruptoarele Se monteaza
se monteaza placa sau capacula
dupa necesitati,pentru
actiona unul sau mai multe corpuri de iluminatdeodata.Ele se conecteaza la conductorul de faza,
nu la cel de nul, pentru ca atunci cand aparatul este deschis,lampa sa nu se mai afle sub
tensiune.
3.B. MONTAREA COMUTATOARELOR
Comutatoarele se folosesc atunci

cand se urmareste sa se aprinda o
parte sau toate lampile unei
lustre,unul sau mai multe corpuri de
iluminat. Montarea aparenta sau
ingropata a comutatoarelor, precum
si fixarea conductoarelor circuitului in
locasurile clemelor respective,se face
in mod asemanator ca la
intreruptoare. In cazul comutatoarelor, sant necesare insa,
pe langa
doua conductorul suplimentare
conductoare de faza si cel de
de nul,
nul,incadupa
unul tipul
sau
comutatorului folosit,ca de exemplu comutator serie,de
scara sau comutator cruce.
3.C. MONTAREA PRIZELOR
Prizele bipolare se monteaza aparent sau ingropate sub
tencuiala,in mod asemanator intreruptoarelor si

comutatoarelor. La prizele prevazute cu
contact de protectie, acestea se leaga printr-un
conductor de cupru F-500,de minim 2,5 mm
patrati, la sistemul de impamantare . Legatura se face prin lipire sau printr-o bratara metalica.
Pag 90 90/94
din 94
Prizele nu se monteaza in camerele de baie. Prizele pentru masinile electrice de barbierit se pot
monta in camerele de baie langa chiuveta numai daca sunt alimentate printr-un transformator
special
fixeaza ladeo separare cu 0,15-0,30m
inaltime de4 o putere dedecella mult 15 w. In camerele de locuit si birouri prizele se
pardoseala.
Încăperile cu pardoseli neizolate (cu mozaic,beton) ca de exemplu ateliere ,bucatarii inaltimea de
montare a prizelor va fi de 1,20-1,40 m, iar in gradinite, crese prizele se monteaza la 1,50 m
inatime de podea.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI COMUTATOARELOR PACHET SI
INTRERUPTOARELOR CU PARGHIE
Pentru intreruperea si comutarea circuitelor de lumina si de

forta se utilizeaza intreruptoare si comutatoare pachet. Ele
pot fi bipolare sau tripolare . Atunci cand sunt utilizate pentru
conectarea sau deconectarea circuitelor care pleaca de la
tablourile de distributie sau pentru actionarea diferitelor
utilaje,intreruptoarele pachet se monteaza pe tablouri de
distributie,pe schelete metalice fixate in pardoseala langa
utiljele pe care le deservesc,sau direct pe corpul utilajului
respectiv.
Daca sunt folosite pentru actionarea unor corpuri de iluminat
ce totalizeaza puteri mari si deci intesitati mari de curent,
intreruptoarele si comutatoarele pachet se

monteaza aparent pe pereti, pe dibluri de
lemn.
Fixarea lor se face prin suruburi introduse
in urechile de fixare aflate pe talpa
aparatelor. Intreruptoarele si
comutatoarele pachet pot fi utilizate numai
in incaperi uscate, cu atmosfera lipsita de pulberi, sau gaze inflamabile. Intreruptoarele cu
parghie servesc si ele la intreruperea si separarea circuitelor de forta si lumina, strabatute de
Pag 9191/94
din 94
intensitati de curent mai mari. Intreruptoarele cu parghie se fixeaza pe placa tabloului de

distributie prin suruburi cu piulita. . Alimentarea se face la bornele superioare, iar plecarile
circuitului
intermediulspre
unui receptoare se leaga
maner de material la bornele inferioare. Actionarea se face manual, prin
izolant.
3.D. MONTAREA INTRERUPTOARELOR SI PRIZELOR ETANȘE
Intreruptoarele se monteaza aparent, fixandu-se pe dibluri cu suruburi introduse locasurile anume
destinate pe talpa carcasei aparatului. Cand instalarea acestor aparate se face pe pereti de lemn,
se introduce intre intreruptor si perete o placa din material necombustibil. Prizele etanse se
monteaza de regula in plan vertical si se fixeaza in locul de montaj prin suruburi introduse in
urechile de fixare ale prizei.
Conductoarele de alimentare trase in tuburi IPE se introduc prin orificiul de racordare al tubului la
priza.Capetele conductoarelor de alimentare, dezizolate, se leaga la borne.
4. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT
Corpurile de iluminat sunt dispozitive care fixeaza lampile electrice si permit alimentarea lor cu
energie electrică
4.A. MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU INCANDESCENTA
Corpurile de iluminat se pot instala fie prin

suspendare de tija lor metalica fie prin fixarea
directa pe pereti sau tavan. La montajul
suspendat,corpul de iluminat se agata de un
carlig fixat mai de dinainte de tavanul
incaperii.Acest carlig numit carlig de plafon, se
prinde de tavan cu ajutorul unui diblu de lemn
sau metal.
Carligul de plafon se fixeaza apoi cu mortar de
ciment. Legaturile intre instalatia interioara si
corpul de iluminat se executa fie cu ajutorul
clemelor, fie prin rasucirea conductoarelor cu
clestele plat. Legaturile trebuie bine izolate cu
banda izolanta, pentru a nu se produce scurtcircuite prin atingerea capetelor conductoarelor
insuficient izolate de carligul de plafon sau de corpul de iluminat.
Montarea
prin fixareacorpurilor de iluminat
lor cu suruburi pe de
in dibluri pereti,
lemniningropate
incaperi uscate, sau umede
sub tencuiala. cu itermitenta,se
In incaperi face
umede, cu gaze
corozive, se folosesc corpuri de iluminat imprmeabile sau etanșe.
Pag 92 92/94
din 94
4.B.MONTAREA CORPURILOR DE ILUMINAT PENTRU LAMPI CU LUMINISCENTA

(FLUORESCENTE,CU DESCARCARI IN GAZE SI VAPORI DE MERCUR)
Lampa fluorescenta se
fixeaza in cele doua dulii de
la capetele corpurilor de
iluminat, rasucindu-se usor
pasna cand contactele lampii
au intrat in locasurile duliilor.
Corpurile de iluminat
fluorescente se monteaza fie
la distanta unul de altul ,fie
cap la cap.
Montarea lor la tavanul
incaperii respective se poate
face prin suspendarea cu tije
sau cu lanturi metalice sau
prinse direct pe tavan. Montajul corpurilor de iluminat fara distanta fata de tavan se face prin
fixarea cu suruburi a fundului carcasei, de diblurile introduse in prealabil in tavan. Dupa aceasta
se
de fixeaza cu se
suspensie suruburi
agata corpul lampii de
cu un capat pe plafon
carcasa. Tijele
printr-un
carlig montat in placa de beton.Celalalt capat se
insurubeaza in corpul lampii.
5. M ĂSURI DE PROTEC Ț IE A MUNCII
In timpul executarii instalatiilor electrice, muncitorii

electricieni trebuie sa respecte anumite reguli de
protectie a muncii, pentru a evita diferite accidente cu
urmari grave. Astfel: La executarea gaurilor in ziduri
(caramida sau beton) se folosesc ochelari de protectie,
pentru a feri ochii de praf, aschii de caramida. In cazul
in care muncitorul electrician foloseste scara pentru executarea lucrarilor sale,el trebuie sa aiba
grija sa prevada la capetele de jos ale scarilor rezemate, varfuri ascutite sau talpi de cauciuc,
pentru a impiedica eventuala lor alunecare. Treptele scarilor de lemn trebuie sa fie totdeauna
incadrate in cadru si nu batute in cuie. Scarile rezemate trebuie sa fie asezate sub un unchi de 60
grade fata de orizontala.
Pag 9393/94
din 94
Nu este permis sa se aseze scarile pe

suporturi instabile Cand se lucreaza pe
scari
de 4 rezemate
m,trebuie lafolosita
o inaltime mai mare
si centura de
protectie, care se leaga de stalpul sau
de constructia de care este rezemata
scara. In cazul in care se folosesc
scarile duble, este bine ca ele sa fie
prevazute cu un lant sau cu un alt
dispozitiv,care sa impiedice
desfacerea scarii in timpul lucrului.
Instalatorii electricieni vor avea grija sa nu aseze niciodata scarile in apropierea locurilor sau
instalatiilor care se gasesc sub tensiune si care nu sunt protejate impotriva atingerilor accidentale
. De asemenea, scarile nu se aseaza langa masini, angrenaje cu curele de transmisie aflate in
functiune.
Folosirea uneltelor electrice portabile ca : masini electrice de daltuit si frezat ziduri, de gaurit etc
,alimentate la o tensiune de 220 v , este permisa numai in locuri uscate si numai cu conditia de a
se lega la pamant partile metalice ale acestor utilaje. In incaperile umede se folosesc unelte
electrice care
functioneaza la
tensiunea de 36, 24
sau 12 v .In timpul
manipularii sculelor
electrice nu este
permisa apucarea
uneltelor de partea
lor activa sau de
conductoarele de
legatura cu sursa de
alimentare,
se pot deoarece
produce
accidente prin
electrocutare.
Instalatorul electrician
care lucreaza cu uneltele electrice de gaurit sau de sapat santuri in zid, precum si cu dalti
pneumatice, nu va sta pe o scara rezemat ă sau pe o scar ă dublă, deoarece exista pericolul de a
se rasturna. De aceea, in cazurile in care urmeaza sa lucreze la inaltimi mai mari, electricianul
care manuieste unelta electrica sau pneumatica va sta pe schele sau pe esafodaje construite in
prealabil.
SUPORT DE CURS EL (M1/C6)– CALIFICAREA ”ELECTRICIAN” nivel 2,COR 713701, elaborat ing. Gheorghe Bucătaru - Formator
http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-electrician 94/94

Cursn Electrician UV

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursn Electrician UV

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/20/2018 suportdecursELECTRICIAN-slidepdf.

Formator: ing. Gheorghe Bucătaru

Instalații electrice interioare şi exterioare de uz general Pag.03

Instalații electrice interioare şi exterioare de uz general

I. Trebuie să existe un ”proiect tehnic” care să conțină cel puțin:

Marcarea elementelor, reprezentate prin simboluri grafice (semne convenţionale), se face cu

Schemele de montare, pot fi scheme de conexiuni şi scheme de cablare. Schemele de conexiuni

Schema electrică monofilară

Retele electrice (tipuri, scheme monofilare la consumator)

Producerea, transportul si distributia energiei electrice la consumatori poate fi sintetizata conform

IJT realizeazădistribuția energiei electrice la receptoare îndeplinind scopul final al

Schema de distributie generalizata pentru

cu energie a consumatorului se face cu un singur post de transformare PT, racordul acestuia se

- retele de alimentare -leaga barele de j.t. ale posturilor de transformare la punctele de

Schema de distributie radiala aferenta unui

2.2. Schemele retelelor de alimentare

Retelele de alimentare cu linii principale, reprezentate in figura 6 pot fi realizate in

Tablouri de distribuţie de reţea

Prin combinarea mai multor module, tablourile de distribuţie

Tablouri de distribuţie de reţea

SCHEME ELECTRICE DESFĂȘURATE

- circuite de forta (de obicei trifazate);

Pentru o mai buna intelegere a functionarii schemei si gasirea usoara a contactelor

ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE COMAND Ă

calculul tensiunii de caderile de tensiune ce au loc in contacte si cabluri de legatura pentru

Intrerupator cap scara si cruce

Am pus in schita doua becuri ca si

Am introdus in schema mai multe

Intrerupător cap-scară (1)

Dar functioneaza si pe dos - lumina aprinsa si

Intrerupător cap-scară (2)

La fel ca la schema anterioara cu intrerupatoare

Comanda si protecția unui motor asincron cu pornire stea-triunghi

Aceasta se poate realiza cu ajutorul comutatoarelor stea-triunghi, dar numai

Autotransformatorul de pornire reduce tensiunea re țelei de alimentare care este aplicată

F1, F2, F3, F5 – sigurante

Schema contine transformatorul de separare T1 cu rolul de a separa

Figura 5.6. Schema electrica desfasurata de comanda cu contactoare de c.c.,

Lampile de semnalizare H1 H4 semnalizeaza: H1 – prezenta tensiunii in

Caracteristica temporala de protectie a motorului este cea prezentata in

Instalația electrică dintr -o locuință

CURENTII MAXIMI ADMISIBILI LA CONDUCTOARELE IZOLATE (IN REGIM

exprimata in mm² 2 3 4 5,6

Aparate de măsură şi control pentru intalațiile electrice

Aparatele de măsură, indiferent de tip, sunt instrumente de bază în munca electroniştilor,

Instrumentul din imaginea alăturată este un cleşte ampermetric de

Aparatul cleşte ampermetric măsoară şi mărimile legate de măsurarea puterii, curentul şi

măsurarea tensiunii şi cuprindem în cleşte conductorul testat.

• Măsurarea puterii reactive şi aparente – pregătirile de

Măsurătorile efectuate pot fi transmise către

APARATE de MĂSURĂ ELECTRONICE. VOLTMETRE

Voltmetrele electronice constau în principal dintr-

pentru tensiuni de ordinul kV se folosesc divizoare capacitive. La unele tipuri de voltmetre

Voltmetre electronice cu tranzistoare

MĂSURAREA TENSIUNII ELECTRICE

Fig. 4 Schema de baza de masurare a tensiunilor

Schema de baza de masurare a tensiunilor cu un dispozitiv magnetoelectric este data in

fundamentale in activitatea metrologica se efectueaza in mod corespunzator cu urmatoarele trei

3.Masurarea tensiunii si curentului continuu:

precizie.Masurarea tensiunii alternative se face prin conversiune c.a-c.c. cu ajutorul unui

Fig. 5 Schema de masurare a tensiunii

de unde rezulta ca pentru a avea erori minime este necesar ca Rv>>ri .

Fig.6 Extinderea domeniului de masurare la voltmetre