PROIECTAREA INTERSECŢIILOR

Proiectarea intersecţiilor de drumuri implică patru factori de bază:

• factorul uman,
• factori operaţionali sau de trafic,
• factori fizici şi
• factori economici.

Proiectarea corespunzătoare a intersecţiilor, necesită integrarea optimă a tuturor acestor

factori în scopul prevenirii unor eventuale puncte de conflict sau accidente în intersecţii care,
pot fi inerente atunci când fluxurile de trafic sunt în interacţiune.
Un obiectiv important, cu privire la proiectarea intersecţiilor, al inginerilor de trafic,
constă în diminuarea punctelor de conflict ce rezultă din mişcările multiple, influenţate de
costurile privind mentenanţa, factorii de mediu şi gradul de dificultate al implementării.
Mărimea şi manevrabilitatea vehiculelor reprezintă factori de bază în proiectarea
intersecţiei în special atunci când au fost selectate caracteristicile tipului de canalizare a
fluxurilor de trafic.
Printre factorii care influenţează modul de proiectare a intersecţiilor la nivel, o importanţă
deosebită au: categoria drumului, amenajările existente în împrejurimi şi condiţiile
climaterice în zonă.
Clima locală poate influenţa deciziile de proiectare. De exemplu, o zonă cu ceaţă necesită
soluţii speciale pentru asigurarea vizibilităţii, iar ploile torenţiale frecvente reduc observarea
semnelor şi marcajelor, dar şi aderenţa automobilului.
!!!!!!!(DESENEAZA INTERSECTIILE CU O LINIE NORMALA SIMPLA, NUMAI
SA AIBA ACEEASI FORMA)

Tabelul 5.3: Tipuri de intersecţii Intersecţii cu trei braţe

Intersecţii în T

Intersecţii în Y

Intersecţii cu patru braţe

Intersecţii în unghi drept

Intersecţii oblice

Intersecţii decalate
Intersecţii în sens giratoriu

Intersecţii cu mai multe braţe

Un rol important în analiza capacităţii de circulaţie îl are determinarea fluxului de

saturaţie.
Pentru analiza capacităţii de circulaţie în intersecţie, se poate adopta pentru început un
flux de saturaţie So, considerat în mod frecvent, de 1800 V t/h pentru o singură bandă de
circulaţie, luând în calcul un interval temporal între vehicule de 2 secunde.
Aceasta este valoarea ideală căci, pentru stabilirea valorii reale trebuie luate în
considerare şi caracteristicile drumului, şi condiţiile de mediu, astfel:
S=S0*N*C1*C*C*C*C*C*C*C8
unde, coeficienţii au următoarea semnificaţie:
N - numărul benzilor de circulaţie;
C1 - coeficient ce ţine cont de lăţimea benzii de circulaţie;
C2- coeficient ce ţine cont de greutatea vehiculului;
 C3 - coeficient ce ţine seama de înclinarea drumului;
C4 - coeficient ce ţine cont de locurile de parcare;
C5 - coeficient ce ţine cont de autobuzele blocate;
C6 - coeficient ce ţine cont de tipul intersecţiei;
C7, C8 - coeficienţi ce ţin cont de mişcarea de virare (la stânga şi la dreapta);

Nivelul de serviciu pentru intersecţiile semaforizate este caracterizat de întârzierile care

pot conduce la starea de disconfort şi frustrarea şoferului, consumul de carburant şi timp
pierdut.
în cazul intersecţiilor semaforizate, întârziere este cauzată în special de prezenţa
echipamentelor de control al traficului, motiv pentru care este numită întârzierea de control.
Pentru exemplificare, nivelurile de serviciu sunt descrise sumar:
Nivelul A: caracterizează fluxul liber, cu utilizatori individuali, virtual neafectaţi de
prezenţa altor vehicule din trafic.
Nivelul B: caracterizează fluxurile stabile cu un grad înalt de libertate în a alege viteza şi
condiţiile de operare care influenţează puţin pe ceilalţi participanţi la trafic.
Nivelul C: caracterizează fluxurile cu restricţii care rămân stabile, dar care interacţionează
cu alţi participanţi din fluxul de trafic.
Nivelul D: caracterizează fluxul de densitate mare în care viteza şi manevrabilitatea sunt
restricţionate sever, iar confortul şi siguranţa au un nivel scăzut chiar dacă fluxul rămâne
stabil.
Nivelul E: caracterizează fluxul instabil la, sau lângă, limita capacităţii, cu cel mai scăzut
nivel al confortului şi siguranţei.
Nivelul F: corespunde traficului condiţionat în care numărul vehiculelor
Funcţie de manevra efectuată, distanţa de vizibilitate poartă diferite denumiri, astfel:
• Distanţa de vizibilitate la apropiere
• Distanţa de oprire a vehiculului
• Distanţa de vizibilitate la intrarea pe un drum principal
• Distanţa de vizibilitate de siguranţă în intersecţie
• Distanţa de vizibilitate de manevră
• Distanţa de vizibilitate la depăşire
• Triunghiul distanţei de vizibilitate la trecerea de cale ferată

Intersecţii necontrolate
Acest tip de control nu este întâlnit, în general, în cazul drumurilor principale ale unei reţele
rutiere, ci doar acolo unde sunt intersecţii cu trafic redus şi viteze de circulaţie mici - în special
străzi în zone rezidenţiale.

Intersecţii cu semnul stop pe artera secundară

Când traficul de pe artera secundară este controlat cu semnul STOP, conducătorul auto de
pe artera secundară trebuie să aibă suficientă distanţă de vizibilitate pentru a putea pleca în
siguranţă de la linia de stop, presupunând cel mai defavorabil caz, în care vehiculul care se
apropie pe drumul principal intră în câmpul de vizibilitate când vehiculul oprit s-a pus în mişcare.

Intersecţii semaforizate
În cazul intersecţiilor semaforizate trebuie asigurată distanţa de vizibilitate necesară de la
linia de STOP, astfel încât primul vehicul din fiecare intrare în intersecţie să fie vizibil tuturor
conducătorilor auto din restul intrărilor.