Gregg Braden şi Deepak Chopra – O STRĂVECHE

RUGĂCIUNE MAGICĂ
Revelaţii din Manuscrisele de la Marea Moartă
O mulţime de oameni cred că Iisus era blond, avea ochii albaştri şi s-a născut în
Manhattan. Nu se recunoaşte faptul că el a fost, din multe puncte de vedere, un
asiatic. Era evreu, vorbea limba aramaică şi limbile originale din vremurile
biblice: aramaică, babiloniană şi ebraica veche.
Evanghelia după Toma, Evanghelia după Maria Magdalena, Evanghelia după
Petru şi multe alte texte au fost intenţionat scoase din tradiţia creştină.
Evanghelia după Ioan: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la
Tatăl Meu decât prin Mine“. În limba aramaică originală, înţelesul este diferit de
versiunea ce ne-a parvenit de la regele Iacob. În aramaică, se face referire la
spirit, la prana, la unificarea conştiinţei,
prima versiune a Noului Testament a apărut în SUA abia în 1881, şi chiar şi din
acea versiune au fost scoase mai multe părţi decât din versiunea regelui Iacob.
, în lumea noastră, suntem condiţionaţi ca emoţiile noastre să fie o reacţie la ceea
ce ni se întâmplă nouă. Acea emoţie este o cale de acces către o putere care
sălăşuieşte în fiecare dintre noi, o putere pe care o cunoaştem intuitiv, dar pe
care logica noastră o respinge de 1.700 de ani.
Ştim că acum 1.700 de ani, o cantitate uriaşă de informaţii a fost scoasă din
textele sacre la care oamenii aveau acces şi apelau pentru a înţelege lumea. Noi
le cunoaştem în inimile şi minţile noastre. Acum 1.700 de ani, nu exista o Biblie
aşa cum o cunoaştem noi astăzi, ci erau anumite texte ce erau cuprinse în
manuscrise sau informaţii transmise pe cale orală din vremuri foarte îndepărtate.
Când acele informaţii au fost editate, ceea ce a rămas a continuat să dispară, iar
informaţiile au fost rearanjate. Scrierile romane spun că ele trebuiau să fie pe
înţelesul oamenilor obişnuiţi de pe stradă; şi aşa au ajuns până la noi. Noi ştim
că, de exemplu, cel puţin 25 de cărţi au fost eliminate din ceea ce a devenit
Biblia noastră occidentală.
Şi lipsesc ani mulţi din viaţa lui Iisus, pentru că multe textele au fost eliminate.
Şi e vorba de texte foarte puternice; de exemplu, textul despre copilăria lui Iisus
spune povestea unui om care vine pe această lume exact la fel cum a venit
fiecare dintre noi şi are puteri pe care se luptă să le înţeleagă.
deci vorbim de 45 de texte care au dispărut în urmă cu 1.700 de ani. Au dispărut
referirile la ceea ce s-a întâmplat la începuturi, prima şi a doua carte despre
Adam şi Eva, unele dintre cele mai importante cărţi referitoare la tehnologie,
secretele profetului Enoh, care ne vorbeau despre iluminaţi, la lucruri ce au fost
confirmate în secolul XX.
Cheia pe care esenienii au transmis-o spune simplu că lumea din jurul nostru
este o oglindă a fericirii care sălăşuieşte în noi. Ei sugerează că lumea din afara
noastră, chiar dacă pare solidă, tangibilă, este de fapt difuză şi maleabilă precum
lutul sculptorilor. Aşa cum mâinile modelează lutul pentru a crea o statuie,
lumea noastră din afară e modelată de conştiinţă.
E greu de crezut, dar, într-o zonă numită Qumran, de-a lungul ţărmului Mării
Moarte, la 1.300 de picioare sub nivelul mării planetare, s-au descoperit o serie
de peşteri. Ceva s-a întâmplat în anul 1946, ceva care a schimbat modul în care
privim lumea noastră. Atunci, doi beduini, care erau oieri, trecând cu turmele în
apropierea peşterilor, printre bolovani, au auzit, la intrarea uneia dintre peşteri,
zgomotul pietrelor care se prăvăleau, iar prin căderea acestora, au ieşit la iveală
câteva vase din lut ce stătuseră ascunse timp de 2.000 de ani. Iar în interiorul
acestor vase, după ce au scos sigiliile din răşină, au găsit manuscrise ce
cuprindeau informaţii scrise ce fuseseră ascunse pentru a fi păstrate în siguranţă.

Cele descoperite în 1946 şi 1959 în 11 peşteri conţineau 25.000 de fragmente de

hârtie de papirus, foaie de cupru, piele, cuprinse în aproximativ 800 de
manuscrise. Toate acele informaţii i-au fost date unei echipe formate din doar 7
oameni de ştiinţă. Toţi erau bărbaţi. Şi imaginaţi-vă, când au început să traducă,
să redacteze, să editeze şi să pregătească lansarea acelor informaţii, ce au simţit
ei în sufletul lor când au avut acces direct la acele informaţii atât de valoroase.
una dintre cele mai interesante este Cartea originală a Genezei. S-a găsit o
singură copie a acestul manuscris într-una dintre peşteri, şi, pentru prima oară, s-
a văzut versiunea ei needitată.
Esenienii spun că ceea ce se petrece în interiorul nostru este oglindit în afară.
Prima este tehnologia profeţiei. Oamenii noştri de ştiinţă şi cercetătorii i-au dat
un nou nume; ei o numesc viziune sau percepţie extrasenzorială, adică abilitatea
de a proiecta conştienţa, simţurile prin timp/spaţiu, iar acestea să apară la
distanţă, în viitor, trecut sau în momentul prezent.
prima tehnologie e profeţia, care ne permite să fim martori la consecinţele
viitoare ale unor alegeri pe care le facem în prezent. Dacă facem anumite lucruri
acum, cum vor influenţa acestea lumea noastră peste 1.000 de ani?
A doua tehnologie este cea a rugăciunii. Tehnologia rugăciunii ne permite să
alegem în ce profeţie viitoare vom trăi. Este Manuscrisul profetului Isaiia, care
include 66 de capitole.
Caracterul complet al Manuscrisului lui Issaia ne oferă un model pentru a
explora misterele profeţiei şi rugăciunii, iar o cale prin care putem face acest
lucru este să înţelegem fizica timpului.
Oamenii din vechime priveau timpul într-un mod foarte diferit de al nostru. Ei
spuneau că relaţia noastră cu timpul reprezintă secretul vindecării corpului fizic,
secretul transcenderii, nu al supravieţuirii, al transcenderii provocărilor din
vremea noastră, al modului în care ne raportăm la timp.

Multe tradiţii străvechi au înregistrări ale timpului, aşa cum este calendarul
zodiilor de pe cupola Templului de la Dendera, din Egipt. Este un loc în care
putem vedea toate semnele zodiacale. Acesta e un exemplu al modului în care
înregistrăm timpul pe măsură ce trece pe lângă noi. De asemenea, multe tradiţii
străvechi, inclusiv egiptenii, susţineau că putem călători prin timp.
viitorul există simultan cu trecutul
Profetul Isaiia a fost considerat unul dintre cei mai importanţi profeţi din
Vechiul Testament. Isaiia ne spune că urmează să vă dezvăluie sau să vă
reveleze viziunile lui despre viitorul vostru. El spune că vede o vreme când
Pământul e fie gol, fie despuiat şi poluat din cauza locuitorilor lui, în care
oraşele sunt doar nişte ruine, când luna se va înroşi, iar soarele va păli. Şi acum
vine viziunea care i-a înnebunit pe oamenii de ştiinţă. Prentru că, referindu-se
exact la acelaşi moment din timp, Isaiia vede cu totul altceva: un deşert străbătut
de ape şi plin de vegetaţie, pământul plin de roade, un timp în care orbii vor
vedea, iar surzii vor auzi. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat cum e posibil aşa
ceva. E o catastrofă, o distrugere totală sau o vreme a păcii şi vindecării?
Ceea ce a spus Isaiia e faptul că noi avem în primul rând capacitatea de a
cunoaşte consecinţele viitoare ale alegerilor pe care le facem în prezent. În al
doilea rând, noi deţinem puterea de a alege pe care dintre aceste consecinţe le
vom experimenta.
o rugăciune nu poate fi văzută. există moduri de a te ruga care sunt mai presus
de cuvinte. Ele se bazează pe puterea sentimentelor umane
. Iata cheia: emoţia sau sentimentul este rugăciunea
Rugăciune e un cuvânt foarte personal. Câtă vreme ştim că există o tehnologie
lăuntrică, rugăciunea se bazează pe emoţie. O emoţie care mai degrabă deja a
primit un răspuns decât să ceară ceva prin gânduri. Să simţi emoţia – asta e
rugăciunea.
Pentru că, în momentul în care te rogi pentru ca ceva anume să se întâmple, ceea
ce ceri nu se află acolo. În esenţă, noi recunoaştem lipsa. Noi spunem: „Doamne
fă să fie pace în lume”, recunoscând, de fapt, că acum nu e pace.
Prietenul meu şi-a scos cizmele, a păşit în cerc, unde ştia că va căpăta toate
răspunsurile celor care păşiseră aici înaintea lui. A închis ochii, şi-a plasat
mainile într-o mudra în faţa pieptului, iar peste câteva clipe, s-a uitat la ceas,
spunându-mi că-i e foame şi ar trebui să mergem la masă. I-am spus că venisem
acolo să ne rugăm pentru ploaie, iar el mi-a răspuns: „Nu, dacă ne-am fi rugat
pentru ploaie, nu ar mai ploua niciodată.”

L-am întrebat ce anume a făcut. Şi iată cum mi-a descris ceea ce făcuse: „Când
am închis ochii, am simţit senzaţia noroilul care se mişcă între degetele mele de
la picioare, noroiul din satul meu, Pueblo, care e plin de praf pentru că nu plouă
îndeajuns. Şi am simţit mirosul apei când ploaia spală străzile şi pereţii caselor
din satul meu. Şi am simţit senzaţia pe care o ai când alergi gol prin lanul de
porumb şi spicele-ţi ajung până la piept; şi recolta e atât de bogată pentru că a
plouat din abundenţă; iar în acel moment, rugăciunea mea a devenit o rugăciune
de mulţumire, recunoştinţă şi apreciere”.

L-am întrebat dacă a mulţumit pentru ceea ce crease, iar el mi-a răspuns: „Nu,
noi nu am creat nimic niciodată. Asta e! Mulţumirile mele sunt pentru
posibilitatea de a alege ce creaţie să experimentez”.

Un astfel de proces de vindecare se poate desfăşura în 2 minute şi 40 de

secunde.