Sunteți pe pagina 1din 6

Sari la conținut

Alina Orel

Dezvoltare personală bazată pe știință. Exerciții de gândire critică. Umanism. Psihologie


Practică. Teoria Psihoterapiei.

 Despre Mine
 CONSILIERE Online

 FAQ
 Disclaimer

 Articole Externe
 Contact

„Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și


primești” – Ce înseamnă?
Dictonul “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să se întâmple” sau “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar
putea să și primești” se referă la faptul că uneori dorințele devin realitate, dar nu fără costuri.
Sau că unele dorințe pot atrage consecințe negative.

Putem pune acest dicton în categoria „ironiile vieții”. Dar mi se pare că reprezintă mai degrabă
tendințele inerent umane de a analiza superficial implicațiile unei situații, de a ne baza prea
mult pe intuiții și de a prezice incorect ceea ce ne place sau ceea ce ne face fericiți.

Exemple din categoria „Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și primești”:

 Îți dorești ca afacerea ta să fie nr. 1 pe plan național și când reușești îți dai seama că nu te
poți bucura, căci pe parcurs ți-ai ignorat familia, prietenii și ești singur(ă).
 Relația cu persoana la care visai se concretizează și viața ta devine un coșmar, căci acea
persoană este opusul a ceea ce părea.
 Îți dorești foarte mult să te căsătorești și după ce o faci, îți dai seama că nu ești fericit(ă)
și că responsabilitățile vieții de familie cu copii te copleșesc.
 Reușești într-un final să îți cumperi ultimul model de autoturism și te bucuri mult, dar nu
pentru mult timp, căci costurile ascunse încep să iasă la suprafață. Mașina iese în evidență
și îți este spartă de mai multe ori; se strică foarte repede, căci drumurile de la noi sunt
nasoale și nu găsești piese de schimb și/sau acestea sunt foarte scumpe.
 Termini facultatea mult visată și, când începi să profesezi, îți dai seama că nu e pentru
tine acea meserie.
 Îți dorești să nu mai fie nevoie să mergi la școală și vine pandemia, faci școala online și
regreți că dorința ți s-a îndeplinit. Nu mai socializezi cu colegii, stai mai tot timpul în
casă, rămâi în urmă și trebuie să înveți mai mult ca înainte.
Toate aceste dorințe au, într-un fel, fericirea ca scop final. Dar, de multe ori, prezicem în mod
eronat ce ne va face fericiți sau câtă satisfacție ne va aduce împlinirea anumitor dorințe.

Studiile arată că multe din scopurile pe care oamenii și le propun de obicei – bani mulți, job
bun, note mari, căsătorie, lucruri/obiecte, aspect fizic perfect – nu îi fac fericiți sau nu atât de
fericiți pe cât anticipau ori că le oferă doar un boost de moment. Sunt alte „lucruri” care ne
fac mai fericiți: conexiunea socială și relațiile de calitate, bunătatea față de ceilalți[1],
recunoștința[2], experiențele[3]…

Relațiile de calitate ne fac mai fericiți decât banii sau decât modificarea aspectului fizic (pentru a
ne încadra în tipare). Experiențele ne fac mai fericiți decât lucrurile. Asta și pentru că cele dintâi
nu sunt supuse adaptării și comparațiilor sociale. De exemplu, prezicem că atunci când vom
avea mulți bani vom fi mai fericiți, dar adevărul e că de la un anumit venit în sus[4], starea
noastră de bine stagnează sau descrește. Sau credem că vom fi mai fericiți dacă ne cumpăram tot
felul de lucruri, dar atitudinea materialistă nu numai că nu ne face fericiți, ci ne face mai puțin
fericiți; investiția în experiențe ne face mai fericiți decât cea în lucruri, spun studiile [5]; de ex. o
excursie îți aduce satisfacție atât în timpul desfășurării acesteia, cât și după (amintiri), spre
deosebire de o geantă de firmă, de care te bucuri pe moment.

Nu anticipăm corect ce ne face fericiți și încercăm să ne cumpăram sau ne obținem din


exterior fericirea, pe când aceasta vine mai degrabă din interior. Mă refer la faptul că
varianța fericirii ar ține[6] mai degrabă de gene și de propriile acțiuni și gânduri, decât de
circumstanțele externe.

Unii oameni se nasc cu anumite avantaje, precum tendința spre optimism, trăsătură care nu doar
că îi ajută să fie mai fericiți (se angajează mai des în experiențe, au relații mai satisfăcătoare, sunt
mai sănătoși), ci îi ajută să și reacționeze mai bine în fața dificultăților. Alții au tendința de a fi
pesimiști,  dar schimbarea în mai bine este posibilă, doar că, spre deosebire de optimiști, trebuie
să depună efort pentru a-și restructura gândurile și emoțiile dezadaptative și a acționa în
beneficiul lor. Desigur, uneori, mediul în care trăiești își poate lăsa puternic amprenta în mod
negativ (ex. oamenii care trăiesc în zonele aflate mereu în război), iar unii oameni sunt mai
expuși factorilor externi adverși decât alții (ex. decese în rândul celor apropiați, catastrofe
naturale).

Cam așa aș interpreta din punct de vedere psihologic vorba “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea
să se întâmple” / “Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să și primești”. Alte articole din seria “citate
explicate” aici.

Studii citate:

[1] Bowman, N., Brandenberger, J., Lapsley, D., Hill, P., & Quaranto, J. (2010). Serving in
college, flourishing in adulthood: Does community engagement during the college years predict
adult well-being? Applied Psychology: Health and Well-Being, 2(1), 14–34.
[2] Davis, D. E., Choe, E., Meyers, J., Wade, N., Varjas, K., Gifford, A., Quinn, A., Hook, J. N.,
Van Tongeren, D. R., Griffin, B. J., & Worthington, E. L. (2016). Thankful for the little things:
A meta-analysis of gratitude interventions. Journal of Counseling Psychology, 63(1), 20–31.

[3] Pchelin, P., & Howell, R. T. (2014). The hidden cost of value-seeking: People do not
accurately forecast the economic benefits of experiential purchases. The Journal of Positive
Psychology, 9(4), 322–334.

[4] Diener, E., & Biswas-Diener, R. (2009). Will money increase subjective well-being? : A
literature review and guide to needed research. In E. Diener (Ed.), The Science of Well-Being:
The Collected Works of Ed Diener (pp. 119–154). Springer Netherlands.

[5] Pchelin, P., & Howell, R. T. (2014). The hidden cost of value-seeking: People do not
accurately forecast the economic benefits of experiential purchases. The Journal of Positive
Psychology, 9(4), 322–334.

[6] Brown, N.J.L., Rohrer, J.M. Easy as (Happiness) Pie? A Critical Evaluation of a Popular
Model of the Determinants of Well-Being. J Happiness Stud 21, 1285–1301 (2020).

citate explicate, dorinte, obiective, scopuri

Evaluează asta:

Rate This

Partajează asta:

 Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă)


 Dă clic pentru a partaja pe Twitter(Se deschide într-o fereastră nouă)
 Mai mult

Încarc...

Similare
Mi-am îndeplinit dorința, acum de ce sunt deprimat(ă)?

24 februarie 2022

În „Psihologie”

Cum să scapi de griji – câteva trucuri

19 iulie 2020

În „Psihologie”
Când viața nu mai are sens…

18 iunie 2018

În „Filosofii”

Navigare în articole
Precedent De Ce să Nu Faci din Succes un Scop?
Următor Mi-am îndeplinit dorința, acum de ce sunt deprimat(ă)?

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele
comentariilor tale.

Categorii
 Psihologie
 Personale
 Carti
 Tehnologie
 Filme
 Educatie
 Cariera
 Societate
 Articole Externe
 FAQ

Urmărește blogul prin email


Pentru a urmări acest blog, introdu adresa ta de email și primești notificări prin email când sunt
publicate articole noi.

Adresă email:

Alătură-te celorlalți 25 de abonați.


Etichete

adictia de nicotina citate explicate dependenta de nicotina dependenta de tigari


etica fericire psiholog bun psihoterapeut bun renuntare fumat scopuri
Caută:
Site web propulsat de WordPress.com.
Tema: Rebalance de WordPress.com.

S-ar putea să vă placă și