1

L1. Determinarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare a panourilor

fotovoltaice

1. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de laborator constă în însuşirea abilităţilor practice necesare
caracterizării panourilor fotovoltaice şi a determinării experimentale a caracteristicilor
specifice de funcţionare.

2. Chestiuni de studiat

2.1. Datele principale ale panoului fotovoltaic

2.2. Caracteristicile de funcţionare ale panourilor fotovoltaice
2.3. Determinarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare
2.4. Interpretarea rezultatelor. Observaţii şi concluzii

3. Elemente teoretice

3.1. Datele principale ale panoului fotovoltaic

Datele principale ale panourilor fotovoltaice sunt determinate în condiţii standard de

testare (Standard Test Conditions – STC) care semnifică o temperatură a mediului ambiant
de 25 °C, o intensitate luminoasă a radiaţiei solare de 1000 W/m 2, spectru solar 1.5 AM.
Puterea rezultată este denumită putere de vârf exprimată în kilowatt
(kilowatt peak power – kWp). Datele principale ale panourilor fotovoltaice studiate, de tip
Suntech 175 S – 24 Ac sunt:
- Putere nominală: Pn = 175 [Wp]
- Tensiunea în punctul de putere maximă: UMPP = 35.8 [V];
- Curentul în punctul de putere maximă: IMPP = 4.9 [A];
- Tensiunea de mers în gol: U0 = 44.7 [V];
- Curentul de scurtcircuit: ISC = 5.23 [A];
- Număr de celule înseriate: Ns = 72;
- Coeficientul de modificare cu temperatura a tensiunii de mers în gol U0: Kv = -0.155
- Coeficientul de modificare cu temperatura a curentului de scc I SC: Ki = 0.06.

3.2. Caracteristicile de funcţionare ale panourilor fotovoltaice

3.2.1. Caracteristica externă a unui panou fotovoltaic. Această caracteristică
reprezintă dependenţa dintre curentul I de sarcină debitat de panou şi tensiunea U de la
bornele acestuia, I = f(U), Fig. 1.1.
2 Curba I-V

Se observă că această caracteristică depinde de intensitatea radiaţiei luminoase şi de

temperatura panoului. Când circuitul este deschis (I = 0) celula generează o tensiune de
mers în gol de circa 44.7 V (UOC ≈ 44.7 V) iar atunci când este scurtcircuitată celula
generează un curent de scurtcircuit de circa 5.2 A (I SC = 5.2 A). Tensiunea de mers în gol
furnizată de celulă este aproape constantă cu variaţia intensităţii luminoase G, iar curentul
de scurtcircuit depinde aproximativ direct proporţional cu intensitatea luminii.

Curba I-V Curbele I-V f(T)

7
6
1200W/m2
6
5
1000W/m2 25°C
5
4 50°C
4 800W/m2
75°C
I [A]

I [A]
3
3 600W/m2

400W/m2 2
2

1 1

0 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 0 10 20 30 40
V [V] V [V]

a) b)
Fig. 1.1. Caracteristicile externe analitice ale unui panou fotovoltaic de tip Suntech 175 S – 24 Ac
pentru diferite niveluri ale intensităţii luminoase (a), respectiv pentru diferite temperaturi (b).

3.2.2. Caracteristica puterii unui panou fotovoltaic. Această caracteristică reprezintă

dependenţa dintre puterea P debitată de panou şi tensiunea U de la bornele acestuia,
P = f(U), Fig. 1.2.
În punctul optim de funcţionare al panoului acesta livrează putere maximă P max.
Invertoarele dedicate conversiei energiei de curent continuu produsă de panourile
fotovoltaice în energie de curent alternativ sunt în general dotate cu algoritmi de căutare a
punctului optim de funcţionare (MPPT = Maximum Power Point Tracker) şi de menţinere a
panoului în acest punct pentru a extrage o cantitate cât mai mare de energie de la Soare.

Curba P-V
Curbele P-V f(T)

200 1200W/m2 25°C

160

140 50°C
1000W/m2
150 120 75°C
800W/m2
100
P [W]

P [W]

100 600W/m2 80

400W/m2 60
50 40

20

0 0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 0 10 20 30 40
V [V] V [V]

a) b)
Fig. 1.2. Caracteristica puterii unui panou fotovoltaic de tip Suntech 175 S – 24 Ac pentru diferite
niveluri ale intensităţii luminoase (a), respectiv pentru diferite temperaturi ale panoului (b).
 3

3.3. Determinarea experimentală a caracteristicilor de funcţionare

Pentru a determina caracteristicile de funcţionare ale unui panou fotovoltaic este necesară
realizarea unei scheme electrice de montaj ca cea prezentată în Fig. 1.3.
Aparatele de măsură din schemă trebuiesc corelate cu datele nominale ale panoului (sau a
grupului de panouri) studiate. Astfel ampermentrul trebuie sa permită citirea unor curenţi
mai mari decât curentul de scurtcircuit al
panoului (sau al grupului de panouri), iar
voltmetrul trebuie să admită citirea unor
tensiuni mai mari decât tensiunea de mers în
gol.
Pentru trasarea caracteristicilor dorite se
modifică treptat valoarea rezistenţei de sarcină
Rs de la valori mari către valori mici şi pentru
fiecare valoare se vor măsura curentul I debitat
şi tensiunea U la bornele panoului.
Prima măsurătoare se efectuează cu
întrerupătorul C1 deschis (Rs = ∞),
corespunzătoare regimului de mers în gol al
panoului, iar ultima se efectuează cu rezistenţa
de sarcină Rs scurtcircuitată (Rs = 0)
corespunzătoare regimului de scurtcircuit al
panoului.
Reostatul de sarcină este alcătuit din 2
reostate variabile, cu cursor, de 26  şi 6.3 A
fiecare, acestea fiind conectate fie în serie (prin
Fig. 1.3. Schema electrică de montaj
închiderea contactului C3 şi deschiderea
utilizată pentru determinarea
caracteristicilor panourilor contactelor C4 şi C5) fie în paralel (prin
fotovoltaice. închiderea contactelor C4 şi C5 şi deschiderea
contactului C3) pentru a obţine o rezistenţă
echivalentă variabilă în gama necesară trasării caracteristicilor panourilor fotovoltaice.

3.4. Interpretarea rezultatelor. Observaţii şi concluzii

Rezultatele măsurate ale tensiunii U şi curentului I se vor trece în tabelul 1.1. Se vor trasa
graficele I = f(U) şi P = f(U) şi se va identifica punctul optim de funcţionare, respectiv
valoarea rezistenţei de sarcină ce corespunde acestui punct.
4

Tabel 1.1. Date obţinute prin măsurători experimentale în condiţiile unui cer senin respectiv înnorat

07.07.2010, ora 13:30, cer senin 08.07.2010, ora 14:10, cer înnorat
U [V] I [A] R [] P [W] U [V] I [A] R [] P [W]
80.6 0.0 1000 0
78.33 1.69 46.34911 132.3777 82.66 0 1000 0
77.91 2.03 38.37931 158.1573 79.81 1.48 53.92568 118.1188
77.27 2.54 30.42126 196.2658 79.31 1.75 45.32 138.7925
76.38 3.2 23.86875 244.416 78.04 2.23 34.99552 174.0292
75.05 4.09 18.34963 306.9545 75.5 3.06 24.6732 231.03
73.11 5.28 13.84659 386.0208 70.63 3.97 17.79093 280.4011
71.73 6.09 11.77833 436.8357 55.76 4.51 12.36364 251.4776
71.02 6.39 11.11424 453.8178 38.65 4.55 8.494505 175.8575
69.55 7.17 9.700139 498.6735 22.33 4.58 4.875546 102.2714
66.46 8.38 7.930788 556.9348 7.7 4.61 1.670282 35.497
64.35 8.97 7.173913 577.2195 4.264 4.63 0.92095 19.74232
58.92 9.86 5.975659 580.9512 2.22 4.63 0.479482 10.2786
54.11 10.15 5.331034 549.2165 1.98 4.6 0.430435 9.108
40.01 10.31 3.880698 412.5031 0 4.6 0 0
0 10.31 0 0
 5

L2. Modelarea Matlab a panourilor fotovoltaice pe baza datelor nominale

1. Scopul lucrării
Scopul acestei lucrări de laborator constă în însuşirea cunoştinţelor teoretice şi abilităţilor
practice necesare implementării în mediul Matlab a modelului numeric al unui panou
fotovoltaic calibrat pe baza datelor nominale furnizate de producător. În finalul lucrării
rezultatele numerice vor fi analizate comparativ cu cele măsurate experimental.

2. Chestiuni de studiat

2.1. Modelul celulei fotovoltaice ideale

2.2. Modelul celulei fotovoltaice cu luarea în considerare a rezistențelor R s și Rp
2.3. Simulări numerice. Observaţii şi concluzii

3. Elemente teoretice

3.1. Modelul celulei fotovoltaice ideale

În Fig. 2.1 este prezentat modelul de circuit echivalent al celulei fotovoltaice ideale.
Ecuaţia de bază din teoria semiconductorilor ce permite descrierea matematică a
caracteristicii I = f(U) a celulei fotovoltaice ideale, Fig. 2.1, este următoarea:

(1)

(2)

unde Ipv este curentul generat de lumina incidentă (direct proporţional cu radiaţia solară),
I0 este curentul invers de saturaţie al diodei, I d este curentul caracteristic al diodei Shockley,
q este sarcina electronului (≈1.60.10-19 C), k este constanta Boltzmann (≈ 1.38 . 10-23J/K),
T este temperatura joncţiunii p-n, iar a este constanta ideală a diodei.
Modelul celulei fotovoltaice ideale neglijează rezistenţele echivalente serie şi paralel R s şi
Rp ale acesteia datorită faptului că Rs are în mod uzual o valoare redusă, iar R p are o valoare
importantă.
6

Fig. 2.1. Modelul celulei fotovoltaice ideale cu o singură diodă.

Fig. 2.2. Caracteristica

celulei fotovoltaice
ideale.

Efectul neglijării rezistenţelor Rs şi Rp asupra caracteristicii panourilor fotovoltaice este

ilustrat în Fig. 2.3 şi Fig. 2.4, unde se folosesc datele tehnice ale panoului Suntech 175S-
24Ac prezentate anterior în L1, paragraful 3.1.
Ajustarea Curbei I-V
6

MPP
5

4
I [A]

0
0 10 20 30 40
V [V]

Fig. 2.3. Curba I = f(U) obţinută neglijând Rs şi Rp.

Ajustarea curbei P-V

MPP
160

140

120

100
P [W]

80

60

40

20

0
0 10 20 30 40
V [V]
 7

Fig. 2.4. Curba P = f(U) obţinută neglijând Rs şi Rp.

Analizând rezultatele din cele două figuri de mai jos se observă că folosind doar datele de
catalog ale panourilor şi neglijând rezistenţele serie şi paralel (modelul celulei ideale),
caracteristicile I-U şi P-U nu trec prin punctul optim de funcţionare. Pentru a corecta acest
neajuns vom folosi un program scris în Matlab dedicat identificării valorilor lui R s şi Rp care
să conducă la o caracteristică ce corespunde cu datele de catalog în toate cele 3 puncte
semnificative (mers în gol, scurt-circuit, punctul optim de funcţionare).

3.2. Modelul celulei fotovoltaice cu luarea în considerare a rezistențelor R s și Rp

Producătorii de panouri fotovoltaice furnizează în mod uzual în cataloage un set limitat

de date tehnice ale produsului, insuficiente pentru determinarea caracteristicilor I = f(U).
Printre mărimile utile care influenţează semnificativ caracteristica I = f(U) a unui panou
fotovoltaic şi care în general rămân inaccesibile sunt rezistenţele serie R s şi paralel Rp.
Modelul celulei PV cu o singură diodă cu luarea în considerare a rezistențelor R s și Rp este
prezentat în Fig. 2.5.

Fig. 2.5. Modelul celulei fotovoltaice cu luarea în considerare a rezistențelor Rs și Rp.

Ecuaţia (1) a celulei fotovoltaice elementare nu reprezintă caracteristica I = f(U) a unui

panou fotovoltaic real. Panourile fotovoltaice reale sunt compuse din mai multe celule
fotovoltaice conectate între ele, descrierea ansamblului de celule cu luarea în considerare a
rezistențelor Rs și Rp fiind efectuată prin intermediul ecuaţiei de mai jos:

(3)

unde Ut = NskT/q este tensiunea termică corespunzătoare unui număr de Ns celule conectate
în serie. Mai multe celule fotovoltaice conectate în paralel duc la creşterea curentului, iar
mai multe celule conectate în serie furnizează tensiuni de ieşire mai mari.
Rezistenţa serie Rs influenţează major funcţionarea panoului fotovoltaic în zona de lucru
ca sursă de tensiune şi rezistenţa paralel R p influenţează major funcţionarea sa în zona de
lucru ca sursă de curent. Modelul celulei fotovoltaice prezentat mai sus se ajustează pentru
adăugarea influenței temperaturii și a iradianței solare asupra rezultatelor.
8

3.3. Cerințe
Pe baza modelelor de calcul furnizate pentru analiza panourilor fotovoltaice reale
(PV_model1.sci … PV_model5.sci) vor fi efecuate simulări pentru refacerea graficelor de
mai sus, marcate cu galben. Programele de calcul vor fi rulate pentru:
- Trasarea caracteristicilor specifice celulei fotovoltaice ideale (prin rularea
programului de calcul PV_model1.sci);
- Identificarea rezistențelor Rs și Rp (prin rularea programului de calcul
PV_model2.sci);
- Trasarea caracteristicilor I = f(U) și P = f(U) pentru diferite valori ale temperaturii
(prin rularea programului de calcul PV_model3.sci);
- Trasarea caracteristicilor I = f(U) și P = f(U) pentru diferite valori ale iradianței solare
(prin rularea programului de calcul PV_model4.sci);
- Identificarea temperaturii şi iradianţei solare pentru care rezultatele obținute prin
simulare corespund cu cele măsurate și prezentate în tabelul 1.1, pentru două scenarii
meteo diferite, cer senin și cer înnorat (prin rularea programului de calcul
PV_model5.sci); Pentru valorile aflate prin simulare, ale temperaturii şi iradianţei
solare, se vor trasa 4 grafice care reprezintă caracteristicile I = f(U) și P = f(U)
obținute exprimental și prin simulare numerică, pentru două scenarii diferite, cer senin
și cer înnorat (tabel 1.1).
- Referatul va fi redactat pe baza textului de mai sus și va include rezultatele obținute
prin simulare numerică și de asemenea observații și concluzii individuale asupra
aspectelor studiate.