04 Volumul 4

A-PDF Merger DEMO : Purchase from www.A-PDF.
com to remove the wate
STUDII
{N
SCRIPTURI
^C`rarea celor drep\i este ca lumina
str`lucitoare, care merge mereu
cresc>nd p>n` la miezul zilei."
VOLUMUL IV
B~T~LIA ARMAGHEDONULUI
Âl ]aselea a v`rsat potirul lui peste fluviul cel
mare, Eufrat. }i apa lui a secat, ca s` fie preg`tit`
calea [mp`ra\ilor de la r`s`ritul soarelui. Apoi am
v`zut … trei duhuri necurate … . Acestea sunt
duhuri de demoni care fac semne ]i care se duc la
[mp`ra\ii [ntregii lumi locuite, ca s`-i str>ng`
pentru r`zboiul zilei celei mari a Dumnezeului
Celui Atotputernic. … }i i-au str>ns [n locul care
[n evreie]te se nume]te ARMAGHEDON."
Apocalipsa 16:12-14, 16
Reeditat de Asocia\ia Cre]tin` Studen\ii [n Biblie

400376 Cluj-Napoca, Str. Sun`toarei Nr. 4
2005
ACEAST~ OPER~ ESTE DEDICAT~
{mp`ratului [mp`ra\ilor ]i Domnului

domnilor
{N INTERESUL
SFIN|ILOR S~I CONSACRA|I

CARE A}TEAPT~ {NFIEREA
— }I —
^TUTUROR CELOR CARE CHEAM~ {N VREUN LOC

NUMELE LUI ISUS HRISTOS, DOMNUL",
^CASEI CREDIN|EI"
— PRECUM }I —
CREA|IEI CARE SUSPIN~ }I SUFER~ DURERILE NA}TERII,

A}TEPT<ND DESCOPERIREA FIILOR LUI DUMNEZEU.
_________
^S` pun [n lumin` [naintea tuturor: care este administrarea acestei

taine ascunse din veacuri [n Dumnezeu"; ^bog`\iile harului Sù,
pe care l-a r`sp>ndit din bel]ug peste noi, [n orice [n\elepciune
]i pricepere, f`c>ndu-ne cunoscut` taina voii Sale, potrivit
bunei Sale pl`ceri pe care }i-o alc`tuise [n Sine {nsu]i,
pentru administrarea plin`t`\ii timpurilor,
spre a uni [n Hristos toate lucrurile".
Efeseni 3:4, 5, 9; 1:7-10
_________
Scris` [n 1899 de Pastorul Ch. T. Russell

–––––––
PREFA|A AUTORULUI
PRIMA EDI|IE a acestui volum a fost publicat` [n 1897.
El se refer` la perioada sf>r]itului acestui Veac Evanghelic,
a suprapunerii acestuia peste Noua Dispensa\ie — o
perioad` care aduce lumii binecuv>nt`ri minunate, care, la
r>ndul lor, din cauza st`rii nepreg`tite a inimii oamenilor,
devin tot mai mult cauze de fric\iune, nemul\umire,
str>mtorare. Dac` binecuv>nt`rile ultimilor patruzeci ]i trei
de ani ar fi s` continue [n ritmul de cre]tere din prezent,
nemul\umirea oamenilor ar cre]te ]i ea, ]i [nsu]i scopul lui
Dumnezeu [n privin\a stabilirii {mp`r`\iei lui Mesia ]i a
binecuv>nt`rii omenirii prin ea ar fi z`d`rnicit.
Din aceast` cauz`, Dumnezeu permite ca zorile Mileniului
s` vin` treptat asupra lumii. De]i oamenii se trezesc din
amor\eala trecutului, ei nu se g>ndesc la Domnul ]i nu recunosc
harul Sù [n leg`tur` cu binecuv>nt`rile prezente ]i viitoare.
Am evaluat c` ace]ti patruzeci ]i trei de ani au adus omenirii
de o mie de ori mai mult` bog`\ie dec>t a fost creat` [n timpul
celor ]ase mii de ani trecu\i. Condi\iile [mbun`t`\ite ale tuturor
oamenilor din \`rile civilizate, scurtarea orelor de lucru etc.,
sunt contrabalansate de o cuno]tin\` mai mare ]i de o
nemul\umire care vine odat` cu ea. Aceasta este [n armonie
cu declara\ia Domnului privind acest timp. Descriind timpul
nostru [n profe\ia lui Daniel, El spune: ^Mul\i vor alerga [ncoace
]i [ncolo ]i cuno]tin\a va cre]te”. ^Cei [n\elep\i vor [n\elege”,
^c`ci acesta va fi un timp de str>mtorare, cum n-a mai fost de
c>nd sunt popoarele”. Dan. 12:1-4, 10.
Cu alte cuvinte, cre]terea cuno]tin\ei este r`spunz`toare
de cre]terea nemul\umirii ]i a fricii care aduc Armaghedonul
sau Ziua R`zbun`rii lui Dumnezeu asupra [ntregii lumi. {n
r`zboiul cel mare actual, vedem c` fiecare din marile na\iuni
s-a temut de prosperitatea celorlalte. De]i toate au devenit
fabulos de bogate, toate sunt mai nemul\umite dec>t oric>nd
[nainte ]i mai tem`toare c` s-ar putea [nt>mpla ceva, care
s` le opreasc` [mbog`\irea ]i s` [ntoarc` ]uvoiul bog`\iei
spre porturile rivale. Teama lor una de alta a hot`r>t c`
Prefa\a autorului
r`zboiul trebuie s` vin` ]i prezentul a fost ales ca cea mai
favorabil` ocazie, [nainte ca cel slab s` devin` prea tare.
Acela]i spirit se manifest` pretutindeni — nemul\umire fa\`
de prezent ]i trecut, team` fa\` de viitor ]i un egoism care
d` pu\in` aten\ie Regulii de Aur. Conflictul dintre capital ]i
munc` este [n leg`tur` cu aceasta, ]i trebuie s` ne a]tept`m
ca astfel de lucruri s` mearg` din rù [n mai rù.
Surse competente declar` c` datoriile na\iunilor
combatante sunt de cincizeci ]i cinci de miliarde de dolari
— o sum` care, desigur, nu poate fi pl`tit` niciodat` [n aur;
]i toat` lumea ]tie c` nu exist` aur suficient s` se pl`teasc`
dob>nzile pe datoriile lumii. Aceasta atrage dup` sine
falimentul — imediat ce r`zboiul se va sf>r]i ]i emiterea de
ac\iuni va [nceta s` furnizeze bani pentru plata dob>nzilor
pe celelalte ac\iuni. Na\iunile cad astfel [n abisul
falimentului, dar se [nt>mpl` cu ele a]a cum se [nt>mpl` [n
cazul c`derii unui om, senza\iile nu sunt at>t de rele p>n`
c>nd c`derea se opre]te printr-un ]oc demoralizator. Evident
c` r`zboiul nu se va opri din lips` de oameni care s` [mpu]te
]i s` fie [mpu]ca\i, ci fie din lips` de hran`, fie din sl`biciune
financiar`. Opinia autorului este c` va fi cea din urm`.
Deja regii politici ]i financiari ]i consilierii lor sunt [n mare
dilem` cu privire la ceea ce trebuie f`cut dup` [ncheierea
r`zboiului ca s` se [mpiedice o revolu\ie mondial` a celor
nemul\umi\i. Dou`zeci de milioane de oameni care acum sunt
sub arme vor avea nevoie de lucru. S` presupunem c` un sfert
din ei sunt re\inu\i [n armat`, ce se va face cu ceilal\i trei
sferturi r`ma]i? Aceasta este [ntrebarea care [i fr`m>nt` pe
mul\i din [n\elep\ii lumii. Lumea se descurc` acum f`r` ei ]i
de asemenea fabric` mari cantit`\i de provizii militare ]i
muni\ie. Evident c` s-ar putea descurca f`r` ace]ti dou`zeci
de milioane de oameni. F`r` s` le pese de via\a uman`, ei vor
fi mai mult sau mai pu\in o amenin\are [n fiecare \ar`.
Britanicii fac preg`tiri s`-i conving` pe cei care sunt [n plus s`
devin` fermieri [n Canada ]i Australia. Alte na\iuni urmeaz`
f`r` [ndoial` un curs asem`n`tor [n m`sura [n care pot. Dar
to\i []i dau seama c` le va fi greu s` fac` fa\` acestei situa\ii.
II
Prefa\a autorului
Biblia arat` c` aproximativ [n acest timp sistemele Bisericii
Nominale ale lumii se vor ridica din nou la mare proeminen\`
[n leg`tur` cu puterile civile. Putem vedea deja motivele pentru
aceasta. Toate [mp`r`\iile, sl`bite financiar, []i vor da seama
de necesitatea \inerii publicului sub o autoritate dominant` ]i
a pre[nt>mpin`rii a orice este [nrudit cu Socialismul sau cu
Anarhia. Ei vor privi [n mod firesc spre marile institu\ii
religioase numite Biserici ca s`-i sus\in`, s`-i amenin\e pe
oameni cu chinurile viitoare, ]i [n general s` ajute ca Barca
Statului s` nu se r`stoarne. Bisericile vor fi ]i ele gata ]i bucuroase
de o astfel de ocazie. Deja se adun` laolalt` ca un sul — pe de o
parte catolicii, pe de alta protestan\ii, opu]i ]i totu]i lega\i — fiecare
parte unit` ]i federalizat` dup` cele mai bune puteri ale sale.
Dar Biblia declar` c` aceast` domnie ^ca o regin`” va fi
scurt`, ]i c`derea Babilonului va fi groaznic` — asemenea
unei mari pietre de moar` aruncate [n mare. {n timpul
puterii acestei a]a-zise ^regine” pentru o perioad` scurt`,
lumea va fi sub o mare [ncordare [n privin\a oric`rei
prezent`ri a Adev`rului. }i cei g`si\i loiali lui Dumnezeu ]i
principiului vor suferi f`r` [ndoial` din aceast` cauz`.
La timpul c`derii Babilonului, puternicii de pe p`m>nt,
prin\ii ]i regii finan\elor ]i politicii, vor sta deoparte,
p`zindu-se de o leg`tur` prea str>ns` cu el, cu toate c` [i
vor pl>nge cu amar nimicirea, d>ndu-]i seama c` o
preveste]te pe a lor proprie. Apoi foarte repede va veni
completa r`sturnare ]i nimicire a guvernelor prezente ale
neamurilor, reprezentate simbolic [n Biblie ca un mare foc
care va arde tot p`m>ntul — toate institu\iile — religioase,
sociale, politice ]i financiare.
Av>nd [n vedere faptul c` acest volum a fost scris cu dou`zeci
de ani [n urm`, nimeni nu trebuie s` fie surprins s` afle c`
unele din afirma\iile lui, de]i nea]teptat de puternice, nu
reflect` acum Adev`rul deplin. De exemplu, bog`\ia lumii s-a
[nmul\it enorm [n ace]ti dou`zeci de ani. Combina\iile
capitalului au crescut grozav [n ceea ce prive]te rentabilitatea,
puterea ]i influen\a. Se estimeaz` c` [n ultimii patru ani
capitalul Statelor Unite a crescut cu zece miliarde pe an.
III
Prefa\a autorului
{n acest volum s-a ar`tat c` de]i la timpul scrierii lui
Trusturile erau mai degrab` folositoare dec>t dùn`toare,
totu]i ace]ti gigan\i, n`scu\i din avari\ie ]i zidi\i pe egoism,
vor deveni [n cele din urm` o amenin\are, un pericol pentru
oameni ]i pentru interesele lor. Am ajuns acel timp ]i mul\i []i
dau seama c` pericolul este asupra noastr`. Nimic rù nu se
poate face at>t timp c>t ma]in`ria merge bine ]i este sub
control; dar c>nd va veni momentul ca interesele managerilor
]i ale capitali]tilor s` fie [n direc\ia opus` intereselor angaja\ilor
]i ale publicului, atunci fi\i aten\i! Aminti\i-v` Cuv>ntul
inspirat — c` acesta trebuie s` fie ûn timp de str>mtorare
cum n-a fost de c>nd sunt popoarele”.
C>t de ferici\i suntem c` limita extrem` a omului din acest
Timp de Str>mtorare va fi ocazia Domnului! El a]teapt` s`
fie [ndur`tor. Este doritor s` reverse peste omenire
binecuv>nt`rile {mp`r`\iei Milenare, timp de o mie de ani,
pentru ridicarea lor din condi\iile p`catului ]i mor\ii [napoi
la chipul ]i asem`narea lui Dumnezeu. El ]tie dinainte c`
ei trebuie s`-]i primeasc` mai [nt>i lec\iile. A ar`tat deja
aceasta celor care au ochi de v`zut, d>ndu-le mai mult de
patruzeci de ani din perioada zorilor — care [ns` [n loc de a
aduce lumii binecuv>nt`ri ]i fericire, au adus tot mai mult`
nemul\umire. Acum Domnul va permite omenirii s` mearg`
p>n` la cap`t cu realizarea propriilor ei planuri ]i proiecte.
El [i va permite s` demonstreze z`d`rnicia tuturor acestor
proiecte ]i c` nimic [n afar` de interven\ia divin` n-o va
salva de naufragiul [ntregii structuri a societ`\ii. {ntr-adev`r,
El va permite naufragiul ]i apoi va reorganiza omenirea sub
Mesia; pentru c` El promite c` {mp`r`\ia Sa va fi ^dorin\a
tuturor neamurilor”. Hagai 2:7.
Slujitorul vostru [n Domnul,
CHARLES T. RUSSELL
Brooklyn, N.Y.,
1 octombrie 1916
IV
Cuprins
STUDIUL I
MEN|IONAREA EI PROFETIC~ — A SOSIT TIMPUL — OBIECTIVUL ACESTUI VOLUM
— OBSERVA|II GENERALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
STUDIUL II
^PROROCIE {MPOTRIVA BABILONULUI" —
^CRE}TIN~TATEA" — ^MENE, MENE, TECHEL,
UFARSIN"
BABILONUL — CRE}TIN~TATEA — CETATEA — IMPERIUL — MAMA — FIICELE
— SOARTA BABILONULUI — SEMNIFICA|IA EI {NGROZITOARE . . . . . . . . . . . 21
STUDIUL III
NECESITATEA }I DREPTATEA ZILEI DE
R~ZBUNARE
ASUPRA ACESTEI GENERA |II, TIP }I ANTITIP — MAREA STR< MTORARE UN EFECT
LEGITIM AL CAUZELOR ANTERIOARE — RESPONSABILITATEA ^ CRE}TIN~T~|II”
}I ATITUDINEA EI FA|~ DE ELE — A AUTORIT~|ILOR CIVILE, A CONDUC~TORILOR
RELIGIO}I, A DIFERITELOR CLASE ALE MASELOR DE OAMENI DIN |~RILE CIVILIZATE
— RELA|IA NA|IUNILOR P~G< NE CU CRE}TIN ~TATEA }I CU STR< MTORAREA —
JUDECATA LUI DUMNEZEU — ^@R~ZBUNAREA ESTE A MEA, EU VOI R~SPL~TI#,
ZICE D OMNUL.” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
STUDIUL IV
BABILONUL ACUZAT {N FA|A MARII
CUR|I DE JUSTI|IE
PUTERILE CIVILE, SOCIALE }I ECLESIASTICE ALE BABILONULUI, CRE}TIN~T~|II
— ACUM SUNT C<NT~ RITE {N BALAN|~ — ACUZAREA PUTERILOR CIVILE —
ACUZAREA SISTEMULUI SOCIAL ACTUAL — ACUZAREA PUTERILOR ECLESIASTICE
— CHIAR ACUM , {N MIJLOCUL FESTIVIT~|ILOR LUI, SE POATE URM ~RI SCRISUL
DE PE PERETE PREVESTIND SOARTA LUI }I POATE FI CITIT CLAR, CHIAR DAC~
JUDECATA NU ESTE {NC~ COMPLET ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
STUDIUL V
BABILONUL {NAINTEA MARII CUR|I DE JUSTI|IE
CONFUZIA LUI — NA|IONAL~
P UTERILE CIVILE {N STR<MTORARE, V~Z<ND C~ JUDECATA ESTE {MPOTRIVA LOR —
{N FRIC ~ }I STR<MTORARE ELE CAUT~ S~ SE ALIEZE UNA CU ALTA }I {N ZADAR
PRIVESC SPRE BISERIC~, DATORIT~ PUTERII EI DIN TRECUT — ELE {}I M~RESC
ARMATELE }I FLOTELE — PREG~TIRILE PENTRU R~ZBOIUL ACTUAL — FOR|ELE DE
LUPT ~ DE PE USCAT }I DE PE MARE — MIJLOACE DE R~ZBOI {MBUN~T~|ITE ,
DESCOPERIRI NOI, INVEN|II, EXPLOZIVE ETC. — S~ SE TREZEASC~ CEL TARE, CEL
SLAB S~ ZIC~ SUNT TARE; PREFACE|I FIARELE DE PLUG {N S~BII }I COSOARELE {N
SULI|E ETC. — STATELE UNITE ALE AMERICII SUNT UNICE {N POZI|IA LOR, TOTU}I
SUNT AMENIN|ATE CU {NC~ MAI MARI RELE DEC <T B~TR<NUL CONTINENT —
S TRIG~TUL PACE! PACE! C<ND NU ESTE PACE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
STUDIUL VI
CONFUZIA LUI — ECLESIASTIC~
BISERICA ADEV~RAT~, CUNOSCUT~ DOMNULUI, NU ARE DELOC PARTE DE JUDEC~|ILE
BABILONULUI — SITUA|IA RELIGIOAS~ A CRE}TIN~T~|II NU PREZINT~ NICI UN
CONTRAST OPTIMIST CU SITUA |IA POLITIC~ — —
MAREA CONFUZIE
RESPONSABILITATEA DE A CONDUCE AP~RAREA {I REVINE CLERULUI — SPIRITUL
MARII REFORME ESTE MORT — PREO|II }I POPORUL SUNT {N ACEEA}I SITUA|IE —
ACUZA|IILE ADUSE — AP~RAREA — ESTE PROPUS~ O CONFEDERA|IE — SF<R}ITUL
C~UTAT — MIJLOACELE ADOPTATE — SPIRITUL GENERAL AL COMPROMISULUI —
JUDECATA MERGE {MPOTRIVA INSTITU|IILOR RELIGIOASE ALE CRE}TIN~T~|II . . 157
STUDIUL VII
STR<NGEREA POPOARELOR }I PREG~TIREA
ELEMENTELOR PENTRU MARELE FOC AL
INDIGN~RII LUI DUMNEZEU
C UM }I DE CE SUNT STR<NSE POPOARELE — PREG~TIREA ELEMENTELOR SOCIALE
PENTRU FOC — {NGR~M~DIREA BOG~|IILOR — CRE}TEREA S~R~CIEI — FRIC|IUNEA
SOCIAL~ SE APROPIE DE PUNCTUL APRINDERII — UN CUV<NT DIN PARTEA
PRE}EDINTELUI FEDERA|IEI AMERICANE A MUNCII — BOGA|II SUNT CONDAMNA|I
UNEORI PREA ASPRU — EGOISMUL }I LIBERTATEA {N COMBINA|IE — INDEPENDEN|A
A}A CUM ESTE V~ZUT ~ DE C~TRE CEI BOGA|I }I DE C~TRE CEI S~RACI — DE CE NU
MAI POT CONTINUA CONDI|IILE ACTUALE — M ECANIZAREA UN FACTOR IMPORTANT
{N PREG~TIREA PENTRU MARELE FOC — C ONCUREN|A FEMININ~ — OPINIA
MUNCITORILOR DESPRE SITUA|IE, RA|IONAL~ }I NERA |IONAL~ — LEGEA CERERII
}I OFERTEI, INEXORABIL ~ PENTRU TO |I — PERSPECTIVA DE CONCUREN|~
INDUSTRIAL~ EXTERN~ ESTE {NSP~IM<NT ~TOARE — DOMNUL JUSTIN MCCARTHY
SE TEME PENTRU ANGLIA — KIER H ARDIE, M. P., DESPRE PERSPECTIVA MUNCII {N
A NGLIA — CUVINTELE PROFETICE ALE DISTINSULUI JOS . CHAMBERLAIN C~TRE
MUNCITORII ENGLEZI — AGRESIUNEA NA|IONAL ~ LEGAT~ DE INTERESELE
INDUSTRIALE — DOMNUL LIEBKNECHT DESPRE R~ZBOIUL SOCIAL }I INDUSTRIAL
DIN GERMANIA — REZOLU|IILE CONGRESULUI INTERNA|IONAL AL SINDICATELOR
MUNCITORE}TI — URIA}II DIN ACESTE ZILE — LISTA TRUSTURILOR }I A UNIUNILOR
PATRONALE — ROBIA BARBAR~ FA|~ DE ROBIA CIVILIZAT~ — MASELE {NTRE CELE
DOU~ PIETRE DE MOAR~ — CONDI|IILE SUNT GENERALE }I DEP~} ESC PUTEREA
UMAN~ {N PRIVIN |A REGLEMENT~RII LOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
STUDIUL VIII
STRIG~TELE SECER~TORILOR
ELEMENTUL — |~RANI, FERMIERI — CONDI|II
CONSERVATOR AL SOCIET~|II
— AGITA|IA AGRAR~ — CAUZELE EI — STANDARDELE {N
NOI {N CRE}TIN~TATE
AUR }I ARGINT SUNT FACTORI — PREZICEREA SCRIPTURII {MPLININDU-SE —
ACESTE LUCRURI LEGATE DE B~ T~LIA ZILEI CELEI MARI . . . . . . . . . . . . . . 385
STUDIUL IX
CONFLICTUL ESTE IMPOSIBIL DE ST~P<NIT
M~RTURIA CELOR {N|ELEP|I {N FELUL LUMII
INTELIGEN|A GENERAL~ UN FACTOR NOU {N TOATE SOCOTELILE — OPINIILE
SENATORULUI INGALLS — OPINIILE REV. LYMAN ABBOT — OPINIILE EPISCOPULUI
NEWMAN (M. E.) — OPINIILE UNUI JURIST RENUMIT — OPINIILE COL. ROBERT
INGERSOLL — DISTINSUL J. L. THOMAS DESPRE LEGISLA|IA MUNCII — OPINIA
LUI WENDELL PHILLIPS — PREZICEREA ISTORICULUI MACAULAY — SPERAN|ELE
DISTINSULUI CHAUNCEY DEPEW — EPISCOPUL WORTHINGTON (P. E.) INTERVIEVAT
— R~SPUNSUL LUI W. J. BRYAN — O OPINIE ENGLEZEASC ~ — DECLARA|IA LUI
EDWARD BELLAMY DESPRE SITUA|IE — OPINIA REV . J. T. M CGLYNN —
PERSPECTIVA PROF. GRAHAM — OPINIILE UNUI JUDEC~TOR DE LA CURTEA
SUPREM~ — O OPINIE FRANCEZ~, O ^{NV~LM~}EALA S OCIAL~” . . . . . . . . . . . 413
STUDIUL X
REMEDII PROPUSE — SOCIALE }I FINANCIARE
PROHIBI |IA }I VOTUL FEMEILOR — ARGINTUL LIBER }I TARIFUL PROTECTOR —
^COMUNISMUL" — ÂVEAU TOATE LUCRURILE {N COMUN" — ÂNARHISMUL "
— ^SOCIALISMUL" SAU ^COLECTIVISMUL" — BABBITT }I EDIFICAREA SOCIAL~
— HERBERT SPENCER DESPRE SOCIALISM — EXEMPLELE A DOU~ COMUNIT ~|I
SOCIALISTE — ^N A|IONALISMUL" — EDUCA|IA MECANIC~ GENERAL ~ CA
REMEDIU — REMEDIUL ^T AXEI UNICE" — R~SPUNSUL LUI HENRY GEORGE
C~TRE PAPA LEON AL XIII-LEA CU PRIVIRE LA MUNC~ — DR . LYMAN ABBOTT
DESPRE ACEAST ~ SITUA|IE — SUGESTIILE UNUI EPISCOP M. E. — ALTE
SPERAN|E }I TEMERI — SINGURA SPERAN|~ — ^F ERICITA SPERAN|~" —
ATITUDINEA POTRIVIT~ PENTRU POPORUL LUI DUMNEZEU CARE VEDE ACESTE
LUCRURI — {N LUME DAR NU DIN LUME . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 469
STUDIUL XI
NECAZUL CARE SE APROPIE, SIMBOLIZAT DE PROFE|I {N DIFERITE MODURI —
SIMBOLIZAT PRIN C~DEREA LUI ISRAEL, {N 70 D. CR., }I PRIN REVOLU|IA FRANCEZ~
— C ARACTERUL LUI GENERAL }I {NTINDEREA LUI — MAREA O}TIRE A DOMNULUI
— ^POPOARELE CELE MAI RELE" — ^TIMPUL DE NECAZ PENTRU IACOV" —
E LIBERAREA LUI — {NCURC~TURA LUI GOG }I MAGOG . . . . . . . . . . . . . . . . 527
STUDIUL XII
MAREA PROFE|IE A DOMNULUI NOSTRU
MATEI 24; MARCU 13; LUCA 21:5-36; 17:20-37
IMPORTAN|A ACESTEI PROFE|II — CONDI|IILE }I CELE TREI {NTREB~RI CARE AU
DETERMINAT- O — ATEN|IE LA CRISTO}II MINCINO }I — O SCURT~ PRIVIRE
ISTORIC~ LA CELE OPTSPREZECE SECOLE — NECAZUL DE LA SF<R}ITUL VEACULUI
I UDEU }I CEL DE LA SF <R}ITUL VEACULUI EVANGHELIC, COMBINATE {N
CUVINTELE TUTUROR EVANGHELI}TILOR — UR<CIUNEA PUSTIIRII — F UGI|I LA
MUNTE — CELE {NS~RCINATE ETC. — {NAINTE DE IARN~ }I DE SABAT — I AT~-
L AICI! IAT~-L ACOLO! S~ NU -I CREDE|I — NECAZUL DIN ZILELE ACELEA —
{ NTUNECAREA SOARELUI }I A LUNII CA SEMNE — C~DEREA STELELOR —
{MPLINIRI SIMBOLICE DE ASEMENEA — SEMNUL F IULUI O MULUI — CE VOR
VEDEA SEMIN|IILE P~M<NTULUI — SMOCHINUL — ^GENERA|IA ACEASTA” —
V EGHEA|I! — ^CUM A FOST {N ZILELE LUI N OE, EI N -AU }TIUT NIMIC” —
Â DUCE|I- V~ AMINTE DE FEMEIA LUI LOT” — UNUL LUA T }I ALTUL L~ SAT —
C EI ALE}I VOR FI ADUNA|I LA ADEV~R — CASA LUI SATAN VA FI STRICAT~ —
P REG~TIRI PENTRU HR~NIREA CASEI CREDIN|EI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 563
STUDIUL XIII
STABILIREA {MP~R~|IEI }I
CUM SE VA MANIFESTA
A UMBLA PRIN CREDIN|~ — D IN CIN E ESTE ALC~ TUIT~ {M P~R ~|IA —
S TABILIREA {MP ~R~|IEI S PIRITUALE — STABILIREA ^PRIN|ILOR {N TOAT~ |ARA"
— DORIN |A TUTUROR POPOARELOR — COMUNICARE INTIM~ {NTRE { MP~R~|IE
}I SLUJITORII SAU ^PRIN|II" EI — SCARA LUI IACOV — V~LUL LUI MOISE —
I NTRODUCEREA MARILOR SCHIMB~RI — NU VA FI OARE O PRIMEJDIE DIN CAUZA
PUTERII AT<T DE MARI {N POSESIA NOULUI POTENTAT ? — DOMNIA TOIAGULUI
DE FIER, C<T VA DURA? — C ONVERTIREA LUMII — UN POPOR N~SCUT {NTR- O
ZI — ^TO|I CARE SUNT [N MORMINTE" — C RE}TEREA {MP ~R~|IEI SALE —
DOMNIA PREDAT~ — VOIA LUI DUMNEZEU SE VA FACE PE P~ M<NT . . . . . . 615
STUDIUL XIV
A}TERNUTUL PICIOARELOR LUI IEHOVA
F~CUT GLORIOS
A }TERNUTUL PICIOARELOR LUI DUMNEZEU P<NG ~RIT }I P~R~SIT DIN CAUZA
P~CATULUI — RE{NSUFLE|IREA F~G~DUIT~ A GLORIEI LUI — POSESIUNEA
R~ SCUMP~RAT~ VA FI RESTABILIT~ — GIUVAERUL LUI CEL MAI STR ~LUCITOR —
R ESTABILIREA PICIOARELOR LUI I EHOVA ^PE MUNTELE M~SLINILOR " —
B INECUV <NT ~RILE CARE V O R REZULTA — A }TERNUTUL PICIOARELOR
{NTR -ADEV~R GLORIOS {N CELE DIN URM ~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 647
^ZIUA R~ZBUN~RII”
STUDIUL I
MEN|IONAREA EI PROFETIC~ — A SOSIT TIMPUL — OBIECTIVUL ACESTUI
VOLUM — OBSERVA|II GENERALE
^{n inima Mea era ziua r`zbun`rii ]i venise anul celor r`scump`ra\i
ai Mei.” Êste o zi de r`zbunare a DOMNULUI, un an de r`spl`tire pentru
cauza Sionului.” Isa. 63:4; 34:8.
ASTFEL se refer` profetul Isaia la acea perioad`
descris` de Daniel (12:1) ca ûn timp de str>mtorare cum
n-a mai fost de c>nd sunt popoarele”; despre care Maleahi
spune (4:1): Îat`, vine ziua care va arde ca un cuptor!
To\i cei m>ndri ]i to\i cei rì vor fi ca miri]tea”; [n vreme
ce Apostolul Iacov (5:1-6) spune c` boga\ii vor pl>nge ]i
se vor t>ngui din cauza nenorocirilor care vor veni peste
ei; ziua pe care Ioel (2:2) o descrie ca o zi de nori ]i
[ntuneric dens; despre care Amos spune (5:20) c` este
^[ntuneric, ]i nu lumin` … [ntunecoas` ]i f`r` str`lucire”;
]i la care Domnul Se refer` (Mat. 24:21, 22) ca la un timp
de ^necaz a]a de mare”, at>t de distrug`tor [n caracterul
lui [nc>t, dac` n-ar fi scurtat, nimeni n-ar supravie\ui
ravagiilor lui.
C` ziua [ntunecoas` ]i mohor>t` descris` de profet este
o zi de judecat` asupra omenirii din punct de vedere social
]i na\ional — o zi de r`spl`tire na\ional` — este clar din
multe scripturi. Dar cititorul, [n timp ce observ` aceasta,
11
12 B`t`lia Armaghedonului
s` aib` [n minte deosebirea dintre judecata na\ional` ]i
judecata individual`. De]i na\iunea este format` din indivizi
]i indivizii sunt [n mare m`sur` r`spunz`tori de cursul
na\iunilor, ]i trebuie s` sufere ]i chiar sufer` mult [n
calamit`\ile care vin peste ei, cu toate acestea judecata lumii
ca indivizi va fi deosebit` de judecata ei ca na\iuni.
Ziua judec`\ii individuale pentru lume va fi Veacul
Milenar, dup` cum s-a ar`tat deja.* Apoi, sub condi\iile
favorabile ale Noului Leg`m>nt ]i acord>ndu-li-se o
cuno]tin\` clar` a adev`rului ]i orice ajutor posibil ]i
[ncurajare spre dreptate, to\i oamenii, individual ]i nu
colectiv, ca na\iuni ]i ca alte organiza\ii sociale, vor fi [n
[ncercare sau judecat` de via\` ve]nic`. Judecata
na\iunilor, instituit` acum, este o judecat` a oamenilor
[n calitatea lor colectiv` (religioas` ]i civil`). Institu\iile
civile ale lumii au avut un timp lung de concesionare a
puterii; ]i acum, fiindc` ^Timpurile Neamurilor” ajung la
sf>r]it, ei trebuie s` dea socoteal`. }i judecata Domnului,
exprimat` mai [nainte de profe\i, este c` nici una dintre
ele nu va fi g`sit` vrednic` de re[nnoirea acelui contract
de concesionare sau de continuare a vie\ii. Decretul este
c` st`p>nirea va fi luat` de la ele ]i c` Acela care are
dreptul va lua {mp`r`\ia, ]i na\iunile {i vor fi date Lui ca
mo]tenire. Ezec. 21:27; Dan. 7:27; Ps. 2:8; Apoc. 2:26, 27.
Asculta\i Cuv>ntul Domnului c`tre na\iunile adunate
[naintea Lui pentru judecat`: Âpropia\i-v`, neamuri, s`
auzi\i! Popoare, lua\i aminte! S-asculte p`m>ntul, el ]i
ceea ce-l umple, lumea cu tot ce produce ea. C`ci m>nia
DOMNULUI este [mpotriva tuturor popoarelor ]i furia Lui
[mpotriva tuturor armatelor lor”. ^DOMNUL Dumnezeu este
… {mp`ratul ve]niciei. P`m>ntul tremur` de m>nia Lui
]i neamurile nu pot [ndura indignarea Lui.” ^Vuietul
ajunge p>n` la marginea p`m>ntului; c`ci DOMNUL Se
*Vol. I, cap. 8
Ziua r`zbun`rii 13
ceart` cu popoarele … A]a vorbe]te DOMNUL o]tirilor:
@Iat`, nenorocirea merge din popor [n popor ]i o mare
furtun` [necaz ]i tulburare intens` ]i complicat`] se ridic`
de la marginile p`m>ntului. Cei pe care-i va ucide DOMNUL
[n ziua aceea vor fi [ntin]i de la un cap`t al p`m>ntului
p>n` la cel`lalt#.” ^@De aceea a]tepta\i numai#, zice
DOMNUL , @p>n` [n ziua c>nd M` voi scula la prad`: c`ci
am hot`r>t s` str>ng popoarele, s` adun [mp`r`\iile, ca
s`-Mi v`rs indignarea peste ele, toat` aprinderea m>niei
Mele; c`ci tot p`m>ntul [ordinea social` actual`] va fi
mistuit de focul geloziei Mele. Atunci [dup` aceea] voi da
popoarelor buze curate, ca to\i s` cheme Numele DOMNULUI
ca s`-I slujeasc` [ntr-un g>nd#.” Isa. 34:1, 2; Ier. 10:10;
25:31-33; Tef. 3:8, 9; Luca 21:25.
Am ar`tat deja* c` a sosit timpul ]i c` evenimentele
din ziua lui Iehova se aglomereaz` tare asupra noastr`
chiar acum. C>\iva ani sunt necesari s` duc` la coacere
elementele care acum lucreaz` [n direc\ia necazului
prezis; ]i potrivit cuv>ntului sigur al profe\iei, genera\ia
actual` va fi martora crizei [ngrozitoare ]i va trece prin
conflictul decisiv.
Prin faptul c` atragem aten\ia asupra acestui
subiect, scopul nostru nu este doar s` st>rnim senza\ie
sau s` cùt`m s` mul\umim o curiozitate de]art`. Nici
nu putem spera s` producem o cìn\` [n inimile
oamenilor care s` realizeze o schimbare [n ordinea
social`, politic` ]i religioas` actual`, ]i astfel s` evite
catastrofa iminent`. Necazul care se apropie este
inevitabil: toate cauzele puternice lucreaz` ]i nici o
putere uman` nu poate opri ac\iunea ]i progresul lor
spre finalul sigur: efectele trebuie s` urmeze a]a cum a
prev`zut ]i a prezis Domnul. Nici o m>n` [n afar` de m>na
lui Dumnezeu nu poate opri evolu\ia cursului actual al
*Vol. II
evenimentelor; ]i m>na Lui nu va face aceasta p>n`
c>nd experien\ele amare ale acestui conflict vor fi pecetluit
[nv`\`tura asupra inimilor oamenilor.
Obiectivul principal al acestui volum nu este, prin urmare,
s` lumineze lumea, care poate aprecia numai logica
evenimentelor ]i nimic mai mult; ci s` previn`, s` [narmeze
dinainte, s` m>ng>ie, s` [ncurajeze ]i s` fortifice ^casa
credin\ei”, a]a [nc>t ace]tia s` nu fie [nspìm>nta\i, ci s`
poat` fi [n armonie ]i simpatie deplin` chiar ]i cu cele mai
severe m`suri de disciplinare divin` [n pedepsirea lumii,
v`z>nd prin credin\` rezultatul glorios [n roadele pre\ioase
ale drept`\ii ]i p`cii durabile.
Ziua r`zbun`rii este legat` [n mod natural de obiectivul
binevoitor al permisiunii ei divine, care este r`sturnarea
[ntregii ordini de lucruri din prezent, preg`titoare pentru
stabilirea permanent` a {mp`r`\iei lui Dumnezeu pe
p`m>nt, sub Cristos, Prin\ul P`cii.
Profetul Isaia (63:1-6), lu>ndu-]i punctul de observa\ie
la sf>r]itul seceri]ului Veacului Evanghelic, vede un
Cuceritor puternic, glorios [n \inuta Sa ([mbr`cat cu
autoritate ]i putere), ]i [naint>nd c`lare, victorios peste
to\i vr`jma]ii Sì, cu al c`ror s>nge {i sunt p`tate toate
hainele. El [ntreab` cine este acest strìn minunat,
spun>nd: ^Cine este Acesta, care vine din Edom, din Bo\ra,
[n haine ro]ii str`lucitoare, Acesta care este maiestuos [n
[nf`\i]are, merg>nd [n m`re\ia puterii Lui?”
Edom, ne vom aminti, a fost numele dat lui Esau,
fratele geam`n al lui Iacov, dup` ce ]i-a v>ndut dreptul
de [nt>i-n`scut (Gen. 25:30-34). Acest nume a fost de
asemenea aplicat ulterior at>t la oamenii care au
descins din el c>t ]i la \ara [n care ace]tia s-au stabilit.
(Vezi Gen. 25:30; 36:1; Num. 20:18, 20, 21; Ier. 49:17.)
Prin urmare, numele Edom este un simbol potrivit al
unei clase care [n acest veac ]i-a v>ndut [n mod
Ziua r`zbun`rii 15
asem`n`tor dreptul de [nt>i-n`scut; ]i care, de
asemenea, l-a considerat ca un fleac, asemenea blidului
de linte care l-a influen\at pe Esau. Numele este folosit
astfel [n mod frecvent de c`tre profe\i cu referire la
acea mul\ime mare de cre]tini pretin]i care este numit`
uneori ^lumea cre]tin`” ]i ^cre]tin`tate” (adic`,
{mp`r`\ia lui Cristos), nume pe care cei cuget`tori ar
trebui s` le recunoasc` u]or ca nepotrivite, tr`d>nd o
mare lips` de [n\elegere a adev`ratului obiectiv ]i
caracter al {mp`r`\iei lui Cristos, ]i de asemenea a
timpului ]i modului fixat al stabilirii ei. Ele sunt pur
]i simplu nume lùd`roase care denatureaz` adev`rul.
Este p>n` acum lumea [ntr-adev`r cre]tin`, sau m`car
acea parte a ei care pretinde acest nume — na\iunile
Europei ]i ale Americii? Asculta\i bubuitul tunului,
tropotul o]tilor [n mar], \iuitul obuzelor care
explodeaz`, gemetele celor oprima\i ]i murmurele
na\iunilor [nfuriate cu un r`spuns asurzitor de
accentuat: Nu! Constituie acestea {mp`r`\ia lui Cristos
— o cre]tin`tate adev`rat`? Cine de fapt ]i-ar lua
sarcina dovedirii unei sugestii at>t de monstruoase?
Falsitatea acestei preten\ii lùd`roase este at>t de palpabil`,
[nc>t orice [ncercare de a o dovedi ar distruge complet
[n]el`toria, a]a c` nici unul dintre cei care ar dori s` o
transmit` mai departe n-ar [ndr`zni s` [ncerce a o dovedi.
Potrivirea numelui simbolic Êdom” [n aplicarea lui la
cre]tin`tate este foarte marcant`. Na\iunile a]a-zisei
cre]tin`t`\i au fost privilegiate mai presus de toate
celelalte na\iuni, prin aceea c` lor, asemenea israeli\ilor
din veacul anterior, li s-au [ncredin\at cuvintele lui
Dumnezeu. Ca rezultat al influen\elor iluminante ale
Cuv>ntului lui Dumnezeu, at>t direct c>t ]i indirect, la
aceste na\iuni au venit toate binecuv>nt`rile civiliza\iei;
]i prezen\a [n mijlocul lor a c>torva sfin\i (ô turm` mic`”),
dezvolta\i sub influen\a lui, a fost ca ^sarea p`m>ntului”,
ferindu-l [ntr-o anumit` m`sur` de stricarea moral`
complet`. }i ace]tia, prin exemplele lor de evlavie ]i prin
energia lor [n men\inerea sus a Cuv>ntul vie\ii, au fost
^lumina lumii”, ar`t>nd oamenilor calea de [ntoarcere spre
Dumnezeu ]i spre dreptate. Dar numai pu\ini din toate
aceste na\iuni favorizate s-au folosit cum se cuvine de
avantajele lor, care le-au venit ca mo]tenire [n virtutea
na]terii lor [n \`ri at>t de binecuv>ntate cu influen\ele
Cuv>ntului lui Dumnezeu, direct ]i indirect.
Asemenea lui Esau, masele cre]tin`t`\ii ]i-au v>ndut
dreptul de [nt>i-n`scut al avantajului special ]i deosebit.
Prin mase [n\elegem nu numai partea agnostic` a lor, ci
]i marea majoritate a celor lume]ti care declar` a fi [n
religia lui Cristos, dar care sunt cre]tini numai cu numele,
[n care lipse]te via\a lui Cristos. Ace]tia au preferat
buc`\ica jalnic` a avantajului p`m>ntesc prezent, fa\` de
toate binecuv>nt`rile comuniunii ]i p`rt`]iei cu
Dumnezeu ]i cu Cristos, ]i fa\` de mo]tenirea glorioas`
[mpreun` cu Cristos promis` acelora care urmeaz` cu
credincio]ie [n urmele Sale de sacrificiu. Ace]tia, de]i sunt
cu numele poporul lui Dumnezeu — Israelul spiritual
nominal al Veacului Evanghelic, al c`rui tip [n Veacul
Iudeu a fost Îsraelul dup` trup” — [n realitate au pu\in,
sau n-au deloc respect pentru f`g`duin\ele lui Dumnezeu.
Ace]tia, de]i sunt [ntr-adev`r o o]tire puternic`, purt>nd
numele lui Cristos ]i poz>nd [n fa\a lumii ca Biserica lui
Cristos; de]i au construit organiza\ii mari reprezent>nd
diferite schisme [n corpul declarat al lui Cristos; de]i au
scris volume masive de ^teologie” ne-^sistematic`” ]i au
fondat numeroase colegii ]i seminarii pentru [nv`\area
acestora; de]i au f`cut ^multe fapte minunate” [n numele
lui Cristos, care, cu toate acestea, au fost adeseori contrare
[nv`\`turilor Cuv>ntului Sù — ace]tia constituie clasa
Ziua r`zbun`rii 17
Edom care ]i-a v>ndut dreptul de [nt>i-n`scut. Clasa
aceasta include aproape toat` ^cre]tin`tatea” — to\i cei
care au crescut [n a]a-zisele \`ri cre]tine, care nu s-au
folosit de privilegiile ]i binecuv>nt`rile Evangheliei lui
Cristos ]i nu ]i-au conformat via\a dup` ea. Restul sunt
cei c>\iva [ndrept`\i\i, consacra\i ]i credincio]i care s-au
al`turat lui Cristos printr-o credin\` vie ]i care, ca
^ramuri”, r`m>n [n Cristos, Vi\a Adev`rat`. Ace]tia
formeaz` adev`ratul Israel al lui Dumnezeu — israeli\i
cu adev`rat, [n care nu este viclenie.
Edomul simbolic din profe\ia lui Isaia corespunde
Babilonului simbolic din Apocalipsa ]i din profe\iile lui
Isaia, Ieremia ]i Ezechiel. Astfel Domnul indic` ]i descrie
acel mare sistem c`ruia oamenii [i atribuie numele fals,
cre]tin`tate — {mp`r`\ia lui Cristos. Dup` cum toat` \ara
Edomului simbolizeaz` toat` ^cre]tin`tatea”, tot a]a
cetatea sa capital`, Bo\ra, reprezint` eclesiasticismul,
citadela principal` a cre]tin`t`\ii. Profetul {l reprezint`
pe Domnul ca un lupt`tor victorios care face un mare m`cel
[n Edom ]i mai ales [n Bo\ra. Numele Bo\ra [nseamn`
^staul”. Bo\ra este chiar ]i acum renumit` pentru \apii sì,
iar m`celul din acea zi de r`zbunare se spune c` este de
^miei ]i \api” (Isa. 34:6). |apii ar corespunde ^neghinei,” [n
timp ce mieii ar reprezenta pe sfin\ii din str>mtorare
(Apoc. 7:14; 1 Cor. 3:1) care au neglijat folosirea ocaziilor
acordate lor ]i n-au alergat a]a [nc>t s` ob\in` premiul
chem`rii lor de sus, ]i care, prin urmare, de]i n-au fost
respin]i de Domnul, n-au fost socoti\i vrednici s` scape de
necaz ca ôi” mature — chema\i, ale]i ]i credincio]i.
R`spunsul la [ntrebarea profetului — ^Cine este Acesta,
care vine din Edom, din Bo\ra, [n haine ro]ii str`lucitoare?”
este: Êu sunt Cel care vorbesc cu dreptate, puternic
s` m>ntuiesc”. Este acela]i puternic descris de Revelator
(Apoc. 19:11-16), ^{mp`ratul [mp`ra\ilor ]i Domnul
Domnilor”, Unsul lui Iehova, R`scump`r`torul ]i Domnul
nostru binecuv>ntat, Isus.
Pentru informarea noastr`, profetul [ntreab` mai departe
spun>nd: ^Dar pentru ce {\i sunt hainele ro]ii ]i ve]mintele
Tale ca ale celui ce calc` [n teasc?” }i iat` r`spunsul: Êu
singur am c`lcat [n teasc ]i nici un om dintre popoare nu
era cu Mine; i-am c`lcat astfel [n m>nia Mea ]i i-am zdrobit
[n furia Mea; a]a c` s>ngele lor a \>]nit pe ve]mintele Mele
]i Mi-am m>njit toate hainele cu el. C`ci [n inima Mea era
ziua r`zbun`rii ]i venise anul celor r`scump`ra\i ai Mei.
M` uitam [mprejur, ]i nu era nimeni s` ajute; ]i M` miram
c` nu era cine s` M` sus\in`; atunci bra\ul Meu [puterea]
Mi-a fost [ntr-ajutor ]i m>nia Mea M-a sprijinit. Am c`lcat
[n picioare popoare [n m>nia Mea … ]i le-am v`rsat s>ngele
pe p`m>nt”. }i Reveletorul adaug`: ^}i va c`lca [n picioare
teascul vinului m>niei aprinse a lui Dumnezeu Cel
Atotputernic”. Apoc. 19:15.
C`lcarea teascului este ultimul aspect al lucr`rii
seceri]ului. Mai [nt>i se face seceratul ]i adunatul. A]a
c` aceast` c`lcare a teascului m>niei lui Dumnezeu [n
care este aruncat` ^via p`m>ntului” (via fals` care ]i-a
[nsu]it [n mod fals numele de cre]tin ]i de {mp`r`\ie a
lui Cristos) c>nd ciorchinii ei nelegiui\i sunt cop\i pe
deplin (Apoc. 14:18-20), reprezint` ultima lucrare a acestei
perioade de ^seceri]” pline de evenimente.* Ilustreaz`
ultimele aspecte ale marelui timp de str>mtorare care va
cuprinde toate na\iunile ]i despre care ne avertizeaz` at>t
de mult Scripturile.
Faptul c` {mp`ratul [mp`ra\ilor este reprezentat c`lc>nd
^singur” teascul arat` c` puterea exercitat` pentru
r`sturnarea na\iunilor va fi o putere divin`, ]i nu doar
energie uman`. Va fi puterea lui Dumnezeu care va pedepsi
*Vol. III, cap. 6

Ziua r`zbun`rii 19
na\iunile ]i care [n cele din urm` ^va face s` biruie judecata
[justi\ia, neprih`nirea, adev`rul]”. ^Va lovi p`m>ntul cu
toiagul gurii Lui ]i va omor[ pe cel rù cu suflarea buzelor
Lui [for\a ]i spiritul adev`rului Sù]” (Isa. 11:4; Apoc. 19:15;
Ps. 98:1). Onorurile victoriei adev`rului ]i drept`\ii viitoare
nu vor putea fi atribuite nici unui general uman. Conflictul
neamurilor [nfuriate va fi violent, iar c>mpul de b`taie ]i
tulburarea neamurilor vor fi peste tot p`m>ntul; ]i nici un
Alexandru, Cezar sau Napoleon uman nu se va g`si ca s`
fac` ordine [n mijlocul confuziei [ngrozitoare. Dar [n cele
din urm` se va ]ti c` marea victorie a drept`\ii ]i adev`rului
]i pedepsirea nelegiuirii cu ceea ce pe drept merit`, au fost
aduse de puterea cea mare a {mp`ratului [mp`ra\ilor ]i
Domnului domnilor.
Toate aceste lucruri trebuie s` fie [nf`ptuite [n ultimele
zile ale Veacului Evanghelic, pentru c`, a]a cum afirm`
Domnul prin profet (Isa. 63:4; 34:8), ^venise anul celor
r`scump`ra\i ai Mei” ]i êste o zi de r`zbunare a
DOMNULUI, un an de r`spl`tire pentru cauza Sionului”.
De-a lungul Veacului Evanghelic Domnul a luat
cuno]tin\` de cauza, cearta ]i disputa din Sionul nominal.
El a v`zut cum au trebuit s` lupte sfin\ii Sì credincio]i
pentru adev`r ]i dreptate, ]i chiar s` sufere persecu\ie
pentru dreptate din partea celor care li se [mpotriveau [n
numele Domnului; ]i pentru scopuri [n\elepte Domnul S-a
ab\inut s` intervin` p>n` acum; dar acum a venit ziua
r`spl`tirilor ]i Domnul Se judec` cu ei dup` cum este scris:
^C`ci DOMNUL are o judecat` cu locuitorii \`rii, pentru c`
nu este adev`r, nu este [ndurare, nu este cuno]tin\` de
Dumnezeu [n \ar`. Jur`minte, minciuni, ucideri, ho\ii,
adultere se dezl`n\uie, v`rs`ri de s>nge. De aceea, \ara
se va jeli, to\i cei care o locuiesc vor t>nji” (Osea 4:1-3).
Aceast` profe\ie at>t de adev`rat` [n [mplinirea ei asupra
Israelului dup` trup, este [ndoit de adev`rat` [n aplicarea
ei mai deplin` asupra Israelului spiritual nominal —
cre]tin`tatea.
^@Vuietul ajunge p>n` la marginea p`m>ntului; c`ci
DOMNUL Se ceart` cu popoarele, intr` la judecat` [mpotriva
oric`rei f`pturi ]i d` pe cei rì prad` sabiei#, zice DOMNUL.”
Âsculta\i, v` rog, ce zice DOMNUL: … @Asculta\i, mun\ilor
[[mp`r`\iilor], mustrarea DOMNULUI ]i lua\i aminte temelii
[p>n` acum] de neschimbat ale p`m>ntului [societ`\ii]! C`ci
DOMNUL are o judecat` cu poporul Sù [declarat]#”, ^]i d` pe
cei rì prad` sabiei”. Ier. 25:31; Mica 6:1, 2.
S`-l ascult`m iar`]i pe profetul Isaia cu privire la
aceast` judecat`: Âpropia\i-v`, neamuri, s` auzi\i!
Popoare, lua\i aminte! S-asculte p`m>ntul, el ]i ceea ce-l
umple, lumea cu tot ce produce ea [tot egoismul ]i rùl
care provine din spiritul lumii]. C`ci m>nia DOMNULUI este
[mpotriva tuturor popoarelor ]i furia Lui [mpotriva
tuturor armatelor lor: El le-a dat [lu>nd un punct de
vedere viitor] nimicirii, le-a r>nduit m`cel`ririi … \ara
lor va fi muiat` de s>nge ]i \`r>na se va umple de gr`sime.
C`ci este o zi de r`zbunare a DOMNULUI, un an de r`spl`tire
pentru cauza Sionului”. Isa. 34:1, 2, 7, 8.
Astfel Domnul va lovi neamurile ]i le va face s`-I cunoasc`
puterea, ]i va elibera pe poporul Sù credincios care nu
merge cu mul\imile [n calea rùlui, ci care urmeaz` [n
[ntregime pe Domnul Dumnezeul lui [n mijlocul unei
genera\ii str>mbe ]i stricate. }i chiar ]i aceast` judecat`
teribil` asupra lumii ca na\iuni, zdrobindu-le astfel [n buc`\i
ca pe vasele unui olar, se va dovedi o lec\ie valoroas` pentru
ele c>nd vor veni la judecata individual` sub domnia
Milenar` a lui Cristos. Astfel, [n m>nia Sa, Domnul {]i va
aminti de [ndurare.
STUDIUL II
^PROROCIE {MPOTRIVA BABILONULUI" —
^CRE}TIN~TATEA" — ^MENE, MENE, TECHEL,
UFARSIN"
BABILONUL — CRE}TIN~TATEA — CETATEA — IMPERIUL — MAMA —
FIICELE — SOARTA BABILONULUI — SEMNIFICA|IA EI {NGROZITOARE
^Prorocie [mpotriva Babilonului, pe care a v`zut-o Isaia … .
Ridica\i un steag pe un munte ple]uv, [n`l\a\i glasul spre ei, face\i
semne cu m>na, ca s` nu intre pe por\ile celor nobili.
Am dat porunc` sfintei Mele o]tiri, am chemat pe vitejii Mei la
judecata m>niei Mele, pe cei ce se bucur` de m`rimea Mea."
Êi vin dintr-o \ar` dep`rtat`, de la marginea cerurilor: DOMNUL
]i uneltele m>niei Lui vor nimici toat` \ara."
Ûn vuiet se aude pe mun\i, ca vuietul de popor mult; se aude o
zarv` de [mp`r`\ii, de popoare adunate. DOMNUL o]tirilor {]i
cerceteaz` oastea care va da lupta."
^Geme\i! c`ci ziua DOMNULUI este aproape: ea vine ca o pustiire
a Celui Atotputernic. De aceea toate m>inile vor sl`bi ]i orice
inim` omeneasc` se va topi. Ei vor fi [nspìm>nta\i, [i vor cuprinde
chinurile ]i durerile; se zv>rcolesc ca o femeie [n durerile na]terii,
se uit` unii la al\ii [ncremeni\i; fe\ele lor sunt ro]ii ca fl`c`rile.
Iat`, vine ziua DOMNULUI, zi f`r` mil`, zi de m>nie ]i de furie
aprins`, care va preface tot p`m>ntul [n pustiu ]i va nimici pe
to\i p`c`to]ii de pe el.
C`ci stelele cerurilor ]i constela\iile nu vor mai str`luci; soarele
se va [ntuneca la r`s`ritul lui ]i luna nu va mai lumina.
Voi pedepsi lumea pentru rùtatea ei ]i pe cei rì pentru
nelegiuirile lor; voi face s` [nceteze m>ndria celor trufa]i ]i
21
voi dobor[ [ng>mfarea celor violen\i. Voi face pe muritori mai
rari dec>t aurul curat ]i pe om mai scump dec>t aurul din Ofir.
Pentru aceasta voi cl`tina cerurile, iar p`m>ntul va fi mutat
din locul lui, de m>nia DOMNULUI o]tirilor, [n ziua m>niei Lui
aprinse." Isa. 13:1-13. Compar` cu Apoc. 16:14; Evr. 12:26-29.
^Voi face din judecat` o linie ]i din dreptate un fir cu plumb; ]i
grindina va surpa locul de sc`pare al neadev`rului ]i apele vor
[neca ad`postul ascuns." Isa. 28:17.
DIFERITELE profe\ii din Isaia, Ieremia, Daniel ]i
Apocalipsa cu privire la Babilon sunt toate [n armonie
deplin` ]i [n mod evident se refer` la aceea]i cetate mare.
}i deoarece aceste profe\ii au avut numai o [mplinire
foarte limitat` asupra cet`\ii literale antice, iar cele din
Apocalipsa au fost scrise cu secole dup` ce Babilonul
literal a fost pref`cut [n ruine, este clar c` referirea
special` a tuturor profe\ilor este la ceva pentru care
str`vechiul Babilon literal a fost o ilustra\ie. Este de
asemenea clar c`, [n m`sura [n care profe\iile lui Isaia ]i
Ieremia cu privire la c`derea lui s-au [mplinit asupra
cet`\ii literale, acesta a devenit, [n c`derea ]i [n caracterul
lui, o ilustra\ie a marii cet`\i spre care indic` Revelatorul
[n limbajul simbolic al Apocalipsei (capitolele 17 ]i 18) ]i
la care fac referire mai ales ceilal\i profe\i.
A]a cum a fost deja sugerat, ceea ce ast`zi este cunoscut
ca cre]tin`tate este antitipul vechiului Babilon; ]i prin
urmare avertiz`rile ]i prezicerile solemne ale profe\ilor
[mpotriva Babilonului — cre]tin`t`\ii — sunt chestiuni
de cel mai profund interes pentru genera\ia actual`.
Numai de-ar fi oamenii destul de [n\elep\i ca s` le ia [n
considerare! Cu toate c` [n Scripturi cre]tin`t`\ii [i sunt
aplicate diferite alte nume simbolice, cum ar fi Edom,
Efraim, Ariel etc., acest termen, ^Babilon", este cel mai
frecvent folosit, ]i semnifica\ia lui, confuzie, este
remarcabil de potrivit`. Apostolul Pavel indic` de
asemenea un Israel spiritual nominal, spre deosebire de
^Prorocie [mpotriva Babilonului" 23
un Israel trupesc nominal (vezi 1 Cor. 10:18; Gal. 6:16;
Rom. 9:8); ]i la fel exist` un Sion spiritual nominal ]i un
Sion trupesc nominal (vezi Isa. 33:14; Amos 6:1). Dar s`
examin`m unele din coresponden\ele uimitoare ale
cre]tin`t`\ii cu Babilonul, tipul ei, inclusiv m`rturia
direct` a Cuv>ntului lui Dumnezeu asupra acestui
subiect. Apoi vom observa atitudinea actual` a
cre]tin`t`\ii ]i indiciile actuale ale soartei lui prezise.
Revelatorul a sugerat c` nu va fi greu s` fie descoperit`
aceast` mare cetate tainic`, pentru c` numele ei este pe
fruntea ei, adic`, ea este evident marcat`, astfel [nc>t nu
putem s` nu o vedem, numai dac` [nchidem ochii ]i
refuz`m s` privim — ^Pe frunte purta scris un nume, o
tain`: @Babilonul cel mare, mama prostituatelor ]i a
ur>ciunilor p`m>ntului#" (Apoc. 17:5). Dar [nainte de a
cùta acest Babilon Tainic, s` observ`m mai [nt>i
Babilonul tipic, ]i apoi, cu tr`s`turile lui proeminente [n
minte, s` cùt`m antitipul.
Numele Babilon a fost aplicat, nu numai la cetatea-
capital` a imperiului babilonian, ci ]i la imperiu [nsu]i.
Babilonul, capitala, era cetatea cea mai str`lucitoare ]i
probabil cea mai mare din lumea antic`. Era construit`
[n forma unui p`trat pe ambele maluri ale r>ului Eufrat;
]i, ca ap`rare [mpotriva invadatorilor, era [nconjurat` de
un ]an\ ad>nc umplut cu ap` ]i [nchis` [ntr-un vast sistem
de ziduri duble, groase de 9,6 m p>n` la 25,5 m, ]i [nalte
de 22,5 m p>n` la 90 m. La v>rf se aflau turnuri joase,
despre care se spune c` erau [n num`r de dou` sute
cincizeci, plasate de-a lungul marginilor exterioare ]i
interioare ale zidului, unul [n fa\a altuia; ]i [n aceste
ziduri erau o sut` de por\i de bronz, dou`zeci ]i cinci pe
fiecare latur`, corespunz`tor num`rului de str`zi care se
intersectau unele cu altele [n unghiuri drepte. Cetatea
era [mpodobit` cu palate ]i temple splendide ]i cu pr`zile
de r`zboi.
Marele monarh al Imperiului Babilonian era
Nebucadne\ar, a c`rui domnie lung` s-a [ntins pe aproape
jum`tate din perioada existen\ei lui, ]i lui i s-au datorat [n
principal m`re\ia ]i gloria lui militar`. Cetatea era faimoas`
pentru bog`\ia ]i m`re\ia ei, care au adus ]i o degradare
moral` corespunz`toare, precursorul sigur al declinului ]i
c`derii ei. Era cu totul dedat` idolatriei ]i era plin` de
nelegiuire. Oamenii erau [nchin`tori lui Baal, c`ruia [i
ofereau jertfe umane. Profunda degradare a idolatriei lor
poate fi [n\eleas` din mustrarea israeli\ilor de c`tre
Dumnezeu, c>nd ace]tia au dec`zut prin leg`turile lor cu
babilonienii. Vezi Ieremia 7:9 ]i 19:5.
Numele []i are originea [n z`d`rnicirea planului cu marele
turn, numit Babel (confuzie), pentru c` acolo Dumnezeu a
[ncurcat vorbirea uman`; dar etimologia b`]tina]` i-a f`cut
numele Babil, care, [n loc s` fie condamnabil ]i o aducere
aminte a nemul\umirii Domnului, pentru ei [nsemna —
^poarta lui Dumnezeu".
Cetatea Babilon a ajuns la o pozi\ie de proeminen\` ]i
abunden\` [n calitate de capital` a marelui Imperiu
Babilonian ]i a fost numit` ^cel care str>ngea aurul", ^slava
[mp`r`\iilor, falnica m>ndrie a caldeenilor". Isa. 13:19; 14:4.
Nebucadne\ar a fost urmat la tron de nepotul sù,
Bel]a\ar, sub a c`rui domnie a venit pr`bu]irea, pe care
m>ndria, bel]ugul de p>ine ]i abunden\a tr>nd`viei o asigur`
]i o gr`besc [ntotdeauna. {n timp ce to\i oamenii, [n
necuno]tin\` de pericolul iminent, urm>nd exemplul regelui
lor, s-au l`sat [n voia exceselor degradante, armata persan`
sub conducerea lui Cirus s-a strecurat pe furi] prin albia
Eufratului (c`ruia [i deviaser` cursul), au masacrat pe cheflii
]i au capturat cetatea. Astfel s-a [mplinit profe\ia acelui scris
ciudat pe perete — ^Mene, mene, techel, ufarsin" — care dup`
t>lcuirea lui Daniel numai cu c>teva ore [nainte [nsemna —
^Dumnezeu \i-a num`rat zilele domniei, ]i i-a pus cap`t ...
ai fost c>nt`rit [n balan\`, ]i ai fost g`sit u]or ... [mp`r`\ia
ta este [mp`r\it` ]i dat` mezilor ]i per]ilor". }i at>t de
complet` a fost nimicirea acelei cet`\i mari, [nc>t chiar ]i
locul ei a fost uitat ]i mult` vreme n-a fost sigur.
A]a a fost cetatea tipic`; ]i, ca o piatr` mare de moar`
aruncat` [n mare, ea s-a scufundat cu secole [n urm`, ca s`
nu se mai ridice niciodat`; chiar amintirea ei a devenit o
ocar` ]i un proverb. Acum s` cùt`m antitipul ei, observ>nd
mai [nt>i c` Scripturile [l arat` clar, ]i apoi not>nd caracterul
potrivit al simbolismului.
{n profe\ia simbolic` o ^cetate" [nseamn` un guvern`m>nt
religios sus\inut de putere ]i influen\`. Astfel, de exemplu,
^cetatea sf>nt`, noul Ierusalim" este simbolul folosit s`
reprezinte {mp`r`\ia lui Dumnezeu stabilit`, biruitorii
Bisericii evanghelice [n`l\a\i ]i domnind [n glorie. Biserica
este de asemenea, [n aceea]i rela\ie contextual`,
reprezentat` ca o femeie, ^mireasa, so\ia Mielului", [n putere
]i glorie ]i sus\inut` de puterea ]i autoritatea lui Cristos,
so\ul ei. Âpoi unul dintre cei ]apte [ngeri … a venit ]i a
vorbit cu mine ]i mi-a zis: @Vino s`-\i ar`t mireasa, so\ia
Mielului!# … }i mi-a ar`tat cetatea sf>nt`, Ierusalimul."
Apoc. 21:9, 10.
Aceea]i metod` de interpretare se aplic` Babilonului
tainic, marea [mp`r`\ie eclesiastic`, ^cetatea cea mare"
(Apoc. 17:1-6), care este descris` ca o prostituat`, o femeie
dec`zut` (o biseric` apostat` — pentru c` adev`rata
Biseric` este o fecioar`), [n`l\at` la putere ]i st`p>nire ]i
sus\inut` [ntr-o m`sur` considerabil` de [mp`ra\ii
p`m>ntului, puterile civile care sunt mai mult sau mai
pu\in [mb`tate de spiritul ]i doctrina ei. Biserica apostat`
]i-a pierdut puritatea feciorelnic`. {n loc s` a]tepte, ca o
fecioar` logodit` ]i curat`, [n`l\area cu Mirele ei ceresc,
ea s-a asociat cu [mp`ra\ii p`m>ntului ]i ]i-a prostituat
puritatea feciorelnic` — at>t a doctrinei c>t ]i a
caracterului — ca s` se potriveasc` ideilor lumii; ]i [n
schimb a primit o st`p>nire actual`, ]i acum o exercit`
[ntruc>tva, [n mare m`sur` prin sprijinul lor direct ]i
indirect. Acestei necredincio]ii fa\` de Domnul, al c`rui
nume ea [l pretinde, ]i fa\` de [naltul ei privilegiu de a fi
^fecioara curat`" logodit` cu Cristos, i se datore]te
calificativul ^prostituat`", [n timp ce influen\a ei ca
imperiu sacerdotal, plin de inconsecven\` ]i de confuzie,
este reprezentat` simbolic sub numele de Babilon, pe care,
[n sensul lui cel mai larg, a]a cum este simbolizat prin
Imperiul Babilonian, [l identific`m imediat cu
cre]tin`tatea; [n timp ce [n sensul lui mai restr>ns, a]a
cum este simbolizat prin cetatea antic` Babilon, [l
identific`m cu Biserica cre]tin` nominal`.
Faptul c` cre]tin`tatea nu accept` c` termenul biblic
^Babilon" ]i semnifica\ia lui, confuzie, i se aplic` ei, nu este
o dovad` c` nu este a]a. Nici Babilonul antic n-a recunoscut
semnifica\ia biblic` — confuzie. Babilonul antic presupunea
c` este [ns`]i ^poarta lui Dumnezeu"; dar Dumnezeu l-a
etichetat Confuzie (Gen. 11:9); ]i la fel este ]i cu antitipul
lui ast`zi. El se nume]te pe sine cre]tin`tate, poarta c`tre
Dumnezeu ]i c`tre via\a ve]nic`, [n timp ce Dumnezeu [l
nume]te Babilon — confuzie.
Protestan\ii au pretins [n mod foarte general ]i potrivit
c` numele ^Babilon" ]i descrierea profetic` sunt aplicabile
papalit`\ii, de]i mai recent o dispozi\ie compromi\`toare
este mai pu\in [nclinat` s`-l aplice astfel. Dimpotriv`, acum
sectele protestante fac toate eforturile pentru a se [mp`ca
cu Biserica Romei ]i a o imita, ]i pentru a se afilia ]i a coopera
cu ea. F`c>nd astfel, ei devin parte integrant` din ea, [n
timp ce-i [ndrept`\esc cursul ]i-i umple m`sura nelegiuirilor,
la fel cum au umplut c`rturarii ]i fariseii m`sura p`rin\ilor
lor care au omor>t pe proroci (Mat. 23:31, 32). Desigur,
nici protestan\ii nici papi]tii nu sunt gata s` admit` toate
acestea, pentru c` dac` ar face a]a s-ar condamna pe ei
[n]i]i. }i acest fapt este recunoscut de Revelator, care
arat` c` to\i cei care vreau s` aib` o vedere corect` asupra
Babilonului trebuie, [n spirit, s` ia pozi\ie al`turi de
adev`ratul popor al lui Dumnezeu ^[n pustie" — [n starea
de separare de lume, de ideile lume]ti ]i de simplele forme
de evlavie, ]i [n starea de consacrare total` ]i de
credincio]ie fa\` de Dumnezeu ]i dependen\` numai de
El. ^}i m-a dus [n Duh [ntr-un de]ert. }i am v`zut o femeie
… Babilonul." Apoc. 17:1-5.
}i deoarece [mp`r`\iile lumii civilizate s-au supus ca s`
fie [n mare m`sur` dominate de influen\a marilor sisteme
eclesiastice, [n special a papalit`\ii, accept>nd din partea
lor numele de ^na\iuni cre]tine" ]i ^cre]tin`tate", ]i prin
autoritatea lor accept>nd doctrina dreptului divin al regilor
etc., ele de asemenea se aliniaz` [mpreun` cu marele Babilon
]i devin parte din el, a]a [nc>t, dup` cum [n tip numele
Babilon i s-a aplicat nu numai cet`\ii, ci ]i [ntregului
imperiu, ]i aici termenul simbolic ^Babilon" li se aplic` nu
numai marilor organiza\ii religioase, papal` ]i protestant`,
ci ]i, [n sensul lui cel mai larg, [ntregii cre]tin`t`\i.
Prin urmare, aceast` zi de judecat` asupra Babilonului
tainic este ziua de judecat` asupra tuturor na\iunilor
cre]tin`t`\ii; calamit`\ile ei vor cuprinde [ntreaga structur`
— civil`, social` ]i religioas`; ]i indivizii vor fi afecta\i de ea
dup` m`sura interesului lor pentru diferitele ei organiza\ii
]i aranjamente ]i a dependen\ei lor de ele.
Na\iunile din afara cre]tin`t`\ii vor sim\i de asemenea
greutatea m>inii grele a r`spl`tirii prin aceea c` ]i ele sunt
[ntr-o oarecare m`sur` legate de na\iunile cre]tin`t`\ii prin
diferite interese, comerciale ]i altele; ]i pe bun` dreptate,
de asemenea, prin aceea c` nici ele n-au apreciat lumina pe
care au v`zut-o ]i au iubit [ntunericul mai degrab` dec>t
lumina, pentru c` faptele lor au fost rele. Astfel, dup` cum
a declarat profetul: ^Tot p`m>ntul [societatea] va fi mistuit
de focul geloziei Mele" (|ef. 3:8); dar [mpotriva Babilonului,
cre]tin`t`\ii, din cauza mai marii ei responsabilit`\i ]i a
folosirii gre]ite a favorii primite, va arde [nver]unarea
m>niei ]i indign`rii Lui (Ier. 51:49). ^De strig`tul lu`rii
Babilonului, p`m>ntul se cutremur` ]i se aude un strig`t
de durere printre neamuri." Ier. 50:46.
BABILONUL — MAM~ ]I FIICE
Dar unii cre]tini sinceri, care nu sunt [nc` trezi\i [n
privin\a declinului protestantismului ]i care nu-]i dau seama
de leg`tura diferitelor secte cu papalitatea, [ns` care percep
nelini]tea ]i mi]c`rile doctrinare din toate sistemele
religioase, ar putea totu]i [ntreba nelini]ti\i: ^Dac` [ntreaga
cre]tin`tate va fi implicat` [n soarta Babilonului, ce se va
[nt>mpla cu protestantismul, rezultatul marii Reforme?"
Aceasta este o [ntrebare important`; dar cititorul s` cugete
c` protestantismul, a]a cum exist` ast`zi, nu este rezultatul
marii Reforme, ci al declinului ei; ]i acum particip` [n mare
m`sur` la dispozi\ia ]i la caracterul Bisericii Romei, din care
au ie]it diferitele lui ramuri. Diferitele secte protestante (]i
o spunem cu toat` considera\ia cuvenit` fa\` de relativ
pu\inele suflete evlavioase din ele, pe care Domnul le
nume]te ^gr>u", spre deosebire de num`rul cople]itor al
^neghinei") sunt adev`ratele fiice ale acelui sistem degenerat
al cre]tin`t`\ii nominale, papalitatea, la care face referire
Revelatorul atunci c>nd [i aplic` numele ^mama
prostituatelor" (Apoc. 17:5). }i s` nu treac` neobservat faptul
c` at>t romano-catolicii c>t ]i protestan\ii recunosc acum
deschis rela\ia de mam` ]i fiice, cea dint>i numindu-se pe sine
Sf>nta Biseric` Mam`, iar cea din urm`, cu o pl`cut` satisfac\ie,
sprijinind ideea, a]a cum se arat` prin multe declara\ii publice
ale clericilor ]i laicilor protestan\i de frunte. Astfel ^slava lor
este [n ru]inea lor", nep`s`tori se pare de stigmatul pe care ei
[l accept` astfel din Cuv>ntul lui Dumnezeu, care nume]te
papalitatea ^mama prostituatelor". Nici papalitatea,
pretinz>ndu-]i func\ia de mam`, nu pare s`-]i fi pus vreodat`
la [ndoial` dreptul sù la acel titlu sau s` se fi g>ndit la
incompatibilitatea acestuia cu preten\ia c` ea este [nc` singura
biseric` adev`rat`, pe care Scripturile o numesc ^fecioar`"
logodit` cu Cristos. Preten\iile ei recunoscute la calitatea de
mam` sunt spre ru]inea ve]nic`, at>t a ei c>t ]i a odraslelor ei.
Adev`rata Biseric`, pe care o recunoa]te Dumnezeu, dar pe
care lumea nu o cunoa]te, este [nc` fecioar`; ]i din starea ei
pur` ]i sf>nt` n-au ap`rut niciodat` sisteme fiice. Ea este [nc`
o fecioar` curat`, credincioas` lui Cristos ]i drag` Lui ca lumina
ochilor (Zah. 2:8; Ps. 17:6, 8). Adev`rata Biseric` nu poate fi
ar`tat` nicìeri ca o companie din care a fost separat` toat`
neghina, dar ea este format` numai din ^gr>u" adev`rat, ]i
to\i ace]tia {i sunt cunoscu\i lui Dumnezeu, fie c` lumea [i
recunoa]te sau nu.
Dar s` vedem cum sus\in sistemele protestante aceast`
rela\ie de fiice cu papalitatea. Deoarece papalitatea, mama,
nu este un singur individ, ci un mare sistem religios,
p`str>nd simbolul ar trebui s` ne a]tept`m s` vedem alte
sisteme religioase care s` corespund` ilustra\iei de fiice cu
un caracter asem`n`tor — desigur, nu at>t de vechi, nici [n
mod necesar at>t de depravate ca papalitatea — dar cu toate
acestea ^prostituate" [n acela]i sens; adic` sisteme religioase
care pretind c` sunt fie fecioara logodit`, fie mireasa lui
Cristos, ]i totu]i curteaz` favoarea ]i primesc sprijinul lumii,
cu pre\ul neloialit`\ii fa\` de Cristos.
Acestei descrieri [i corespund cu totul diferitele organiza\ii
protestante. Ele sunt marile sisteme fiice.
A]a cum a fost deja ar`tat,* na]terea acestor diferite
sisteme fiice a ap`rut [n leg`tur` cu reformele, din
*Vol. III, pag. 112

deprav`rile Bisericii mame. Sistemele fiice s-au desp`r\it
de mam` [n [mprejur`rile durerilor de na]tere ]i s-au n`scut
fecioare. Totu]i, ele con\ineau nu numai reformatori
adev`ra\i; ele con\ineau mul\i care aveau [nc` spiritul mamei
]i au mo]tenit multe din doctrinele ]i teoriile ei false; ]i n-a
trecut mult timp p>n` c>nd ele au c`zut [n multe din
practicile ei rele ]i ]i-au dovedit caracterul potrivit
stigmatului profetic — ^prostituate".
S` nu uit`m c` [n timp ce diferitele mi]c`ri reformatoare
au f`cut o lucrare valoroas` [n ^cur`\irea sf>ntului loca]",
totu]i numai clasa templu, clasa sf>ntului loca] a fost
vreodat` Biserica adev`rat`, [n socoteala lui Dumnezeu.
Marile sisteme omene]ti, numite biserici, n-au fost niciodat`
Biserica mai mult dec>t cu numele. Ele apar\in toate unui
sistem fals care contraface, prezint` [ntr-o lumin` fals` ]i
ascunde de lume Biserica adev`rat`, care este format` numai
din credincio]i deplin consacra\i ]i loiali, care se [ncred [n
meritul acelui mare sacrificiu pentru p`cate. Ace]tia se
g`sesc r`sp>ndi\i ici ]i colo, [nùntru ]i [n afara acestor
sisteme omene]ti, totu]i [ntotdeauna desp`r\i\i de spiritul
lumesc al acestora. Ei sunt clasa ^gr>u" din pilda Domnului
nostru, pe care El a deosebit-o clar de ^neghin`".
Ne[n\eleg>nd adev`ratul caracter al acestor sisteme, ca
indivizi ei au umblat cu Dumnezeu [n umilin\`, lu>nd
Cuv>ntul Lui ca pov`\uitorul lor ]i spiritul Lui ca
[ndrum`torul lor. Ei nu s-au sim\it niciodat` confortabil [n
Sionul nominal, unde au observat de multe ori cu durere c`
spiritul lumii, care ac\ioneaz` prin elementul ^neghin`"
nerecunoscut, periclita prosperitatea spiritual`. Ei sunt
binecuv>nta\ii care pl>ng [n Sion, c`rora Dumnezeu le-a dat
^frumuse\e [n loc de cenu]`, un untdelemn de bucurie [n
locul pl>nsului" (Mat. 5:4; Isa. 61:3). Numai [n acest timp
de ^seceri]" este cuvenit` separarea acestei clase de
elementul ^neghin`"; pentru c` planul Domnului a fost ca
ele s` fie l`sate ^s` creasc` [mpreun` p>n` la seceri] [timpul
[n care trìm noi acum]." Mat. 13:30.
Prin urmare, aceasta este clasa care acum este [n curs de
trezire la o [n\elegere a adev`ratului caracter al acestor
sisteme condamnate. Dup` cum s-a ar`tat mai [nainte,*
diferitele mi]c`ri reformatoare, a]a cum a prezis profetul
(Dan. 11:32-35), au fost âdemenite prin lingu]iri": fiecare dup`
ce a realizat o m`sur` de cur`\ire s-a oprit; ]i [n m`sura [n
care au g`sit c` este folositor, au imitat exemplul Bisericii de
la Roma, curt>nd ]i primind favoarea lumii cu pre\ul virtu\ii
lor — al fidelit`\ii lor fa\` de Cristos, adev`ratul Cap al Bisericii.
Biserica ]i statul au f`cut din nou cauz` comun`, ]i-au unit
[ntr-o oarecare m`sur` interesele p`m>nte]ti, pe seama
intereselor reale, spirituale ale bisericii; ]i progresul ]i reforma
[n biseric` au [ncetat din nou. De fapt, a [nceput o mi]care
retrograd`, astfel [nc>t ast`zi multe dintre ele sunt mult mai
departe de standardul potrivit, at>t al credin\ei c>t ]i al
practicii, dec>t [n zilele fondatorilor lor.
Unele dintre bisericile reformate au fost chiar admise s`
[mpart` autoritatea ]i puterea cu conduc`torii p`m>nte]ti;
ca, de exemplu, Biserica Angliei ]i Biserica Luteran` din
Germania. }i cele care n-au reu]it p>n` la m`sura aceea (ca
[n aceast` \ar`, de exemplu) au f`cut multe avansuri
compromi\`toare lumii pentru favoruri mai mici. Este
adev`rat ]i aceea c` [n timp ce puterile lumii au promovat
ambi\iile lume]ti ale bisericii necredincioase, biserica a
admis cu generozitate lumea [n comuniunea ]i p`rt`]ia ei;
]i cu at>ta generozitate [nc>t cei lume]ti boteza\i formeaz`
acum marea majoritate a membrilor ei, ocup>nd aproape
toate pozi\iile importante ]i astfel domin>nd-o.
Aceasta a fost dispozi\ia care a degradat biserica la
[nceputul veacului, care a produs marea lep`dare de credin\`
*Vol. III, Cap. 4

(2 Tes. 2:3, 7-10) ]i care treptat, dar rapid, a dezvoltat
sistemul papal.
Acest caracter libertin asumat devreme de diferitele
mi]c`ri reformatoare, care au dezvoltat treptat organiza\ii
sectare, continu` p>n` [n prezent; ]i cu c>t aceste organiza\ii
cresc mai mult [n bog`\ie, num`r ]i influen\`, cu at>t cad
mai departe de la virtutea cre]tin` ]i dezvolt` arogan\a
mamei lor. C>\iva cre]tini serio]i din diferitele secte observ`
aceasta [ntr-o oarecare m`sur`, ]i o m`rturisesc ]i o depl>ng
cu ru]ine ]i durere. Ei v`d c` diferitele organiza\ii sectare
fac orice efort posibil s` plac` lumii ]i s`-]i atrag` favoarea
]i s`-]i asigure sprijinul ei. Edificii biserice]ti elegante ]i
scumpe, turnuri [nalte, clopote r`sun`toare, orgi
impresionante, mobilier frumos, coruri artistice, oratori
rafina\i, t>rguri, festivaluri, concerte, jocuri, loterii, distrac\ii
]i amuzamente [ndoielnice, toate sunt aranjate cu scopul de
a-]i asigura aprobarea ]i sprijinul lumii. Doctrinele
importante ]i s`n`toase ale lui Cristos sunt [mpinse pe
ultimul plan, [n timp ce doctrinele false ]i subiectele
senza\ionale le iau locul la amvon, adev`rul este ignorat ]i
uitat, iar spiritul lui este pierdut. {n aceste particularit`\i,
c>t de exact seam`n` fiicele cu organiza\ia mam`!
Ca una dintre numeroasele dovezi de libertate ]i chiar de
m>ndrie cu care este recunoscut` aceast` rela\ie dintre sectele
protestante ]i papalitate, d`m urm`toarele sentimente ale unui
cleric presbiterian, citate dintr-una din predicile sale, a]a cum
a fost publicat` de presa zilnic`. Acest domn a spus:
Ôric>t a\i tres`ri, trebuie s` admite\i c` aceasta (Biserica
Catolic`) este Biserica Mam`. Ea are o istorie ne[ntrerupt`
care merge [napoi p>n` la timpul apostolilor. [Da, acolo a
[nceput apostazia. 2 Tes. 2:7, 8.] Pentru fiecare fragment de
adev`r religios pe care-l pre\uim, [i suntem [ndatora\i ei ca
depozitar. Dac` ea nu are preten\ii de a fi adev`rata Biseric`,
atunci noi suntem bastarzi ]i nu fii.
Vorbi\i despre misionari care s` lucreze printre romano-
catolici! Eu a] prefera s` m` g>ndesc s` se trimit` misionari
printre metodi]ti, episcopali, presbiterieni uni\i ]i luterani,
cu scopul de a-i converti [n presbiterieni."
Da, aproape toate erorile doctrinare sus\inute cu at>ta
tenacitate de protestan\i au fost aduse cu ei de la Roma, cu
toate c` dincolo de erorile grosolane ale papalit`\ii, cum ar
fi jertfa liturghiei, cultul sfin\ilor, al fecioarei Maria ]i al
icoanelor, spovedania, acordarea de indulgen\e etc., fiecare
dintre mi]c`rile reformei a f`cut progres considerabil. Dar
vai! Protestan\ii de ast`zi nu sunt numai dispu]i, ci ]i
ner`bd`tori s` fac` aproape orice compromis ca s`-]i asigure
favoarea ]i ajutorul b`tr>nei ^mame" de a c`rei tiranie ]i
tic`lo]ie au fugit p`rin\ii lor cu trei secole [n urm`. Chiar ]i
acele principii ale adev`rului care la [nceput au format baza
protestului sunt treptat uitate sau respinse [n mod deschis.
{ns`]i doctrina de temelie a ^[ndrept`\irii prin credin\`" [n
^jertfa necurmat`" face repede loc vechii dogme papale a
[ndrept`\irii prin fapte ]i prin jertfa profanatoare a
liturghiei.* }i mul\i, at>t de la amvoane c>t ]i din strane,
declar` acum deschis c` ei nu au credin\` [n eficien\a
s>ngelui pre\ios al lui Cristos ca pre\ul de r`scump`rare
pentru p`c`to]i.
Preten\iile la succesiune apostolic` ]i la autoritate clerical`
sunt aproape la fel de [ng>mfat prezentate de unii din clerul
protestant ca ]i de preo\imea papal`. }i dreptul persoanei la
judecat` individual` — [nsu]i principiul fundamental al
protestului [mpotriva papalit`\ii, care a condus la Marea
Reform` — este comb`tut acum aproape tot at>t de intens de
c`tre protestan\i ca ]i de c`tre papi]ti. Totu]i protestan\ii sunt
pe deplin con]tien\i c` Refroma a [nceput ]i a continuat o scurt`
*Cea din urm`, liturghia, printre episcopali — ^Biserica

Sacerdotal`" — [n Marea Britanie ]i [n Statele Unite.
vreme cu scopul exercit`rii dreptului la judecat` individual`,
de]i mai t>rziu o dominare [ncrezut` din partea conduc`torilor
recunoscu\i a \inut pe loc ro\ile progresului ]i le-a men\inut de
atunci [ncoace strict [n liniile tradi\ionale, ]i a pus o interdic\ie
asupra tuturor celor care p`]esc ne[nfricat [n afara lor.
Astfel v`zut, protestantismul nu mai este un protest
[mpotriva bisericii mame, ca la [nceput. A]a cum a remarcat
recent un scriitor pentru pres`: Îsm-ul este tot cu noi, dar ce
s-a [nt>mplat cu protestul?" Protestan\ii par s` fi uitat — pentru
c` [ntr-adev`r ignor` — [nse]i motivele protestului originar,
]i, ca sisteme, ei sunt purta\i de curent repede [napoi spre
bra\ele deschise ale ^Sfintei (?) Biserici Mame", unde sunt
invita\i cu generozitate ]i asigura\i de o primire cordial`.
^S` [ntindem spre voi m>na noastr` cu afec\iune" (spune
Papa Leon protestan\ilor [n renumita* lui enciclic` adresat`
^prin\ilor ]i popoarelor de pe p`m>nt"), ^]i s` v` invit`m la
unitatea care nu i-a lipsit niciodat` Bisericii Catolice ]i care
nu poate lipsi niciodat`. De mult v-a chemat mama noastr`
comun` la s>nul ei; de mult v-au a]teptat to\i catolicii din lume
cu ner`bdarea iubirii fr`\e]ti. … Inima noastr`, chiar mai mult
dec>t glasul nostru, v` cheam`, dragi fra\i, care timp de trei
secole trecute a\i fost [n dezacord cu noi [n credin\a cre]tin`".
Din nou, [n enciclica sa c`tre Biserica Roman` din America**,
Papa Leon spune: ^G>ndurile noastre se [ntorc acum spre cei
care nu sunt de acord cu noi [n chestiuni de credin\` cre]tin`.
… C>t de preocupa\i suntem de m>ntuirea lor; cu ce ardoare a
sufletului dorim ca ei s` fie readu]i [n cele din urm` [n bra\ele
bisericii, mama comun` a tuturor! … Cu siguran\` nu trebuie
s`-i l`s`m [n seama fanteziilor lor, ci cu bl>nde\e ]i caritate
s`-i atragem, folosind orice mijloc de convingere pentru a-i
determina s` examineze [ndeaproape fiecare parte a doctrinei
catolice ]i s` se elibereze de ideile preconcepute".
*1894 **1895
}i [n ^Scrisoarea apostolic` adresat` poporului englez"
(1895), el roste]te rug`ciunea urm`toare: Ô, binecuv>ntat`
Fecioar` Maria, Mama lui Dumnezeu ]i bl>nda noastr`
Regin` ]i Mam`, prive]te cu mil` asupra Angliei. … O,
Mam` duioas`, mijloce]te pentru fra\ii no]tri desp`r\i\i,
pentru ca ei s` poat` fi uni\i [mpreun` cu noi [n adev`ratul
staul, cu P`storul Suprem, Vicarul Fiului tù" — adic`
el [nsu]i, Papa.
Spre prop`]irea aceluia]i plan au fost ini\iate ^Misiuni
pentru protestan\i" sub grija celor cunoscu\i ca ^Fra\ii
Pauli]ti". Aceste adun`ri au fost ]i sunt \inute [n ora]ele
mari. Ele sunt conduse pe liniile [mp`c`rii ]i explic`rii; se
cer [ntreb`ri scrise de la protestan\i ]i se d` r`spuns la ele
[n public; ]i se distribuie cu generozitate pliante pentru
protestan\i. Protestan\ii recunosc practic pozi\ia roman` ]i
[n realitate nu au de dat nici un r`spuns; ]i cine poate
r`spunde ]i o face, ]i se refer` la fapte, este denun\at ca
perturbator at>t de c`tre protestan\i c>t ]i de c`tre catolici.
Orice persoan` inteligent` poate vedea c>t de u]or este
prins [n capcan` protestantismul prin aceast` viclean`
]iretenie, ]i c>t de perceptibil este [ndreptat curentul popular
c`tre Biserica Romei, care este schimbat` [ntr-adev`r [n voce
]i putere, dar este neschimbat` [n inim`, ]i care justific`
[nc` inchizi\ia ]i alte metode de-ale ei din veacurile
[ntunecate pretinz>ndu-]i dreptul, ca ]i conduc`toare a
p`m>ntului, s` pedepseasc` pe eretici cum [i place ei.
Este clar, prin urmare, c` [n timp ce multe suflete
credincioase, [n necuno]tin\` de starea real` a cazului, s-au
[nchinat lui Dumnezeu cu reveren\` ]i cu evlavie [n cadrul
acestor sisteme Babilon, totu]i aceasta nu schimb` faptul
c` ele, toate, sunt sisteme ^prostituate". Confuzia domne]te
[n toate; ]i numele Babilon se potrive]te bine [ntregii familii
— mam`, fiice ]i complici, na\iunile numite cre]tin`tate.
Apoc. 18:7; 17:2-6, 18.
S` se \in` minte deci, c` [n marile sisteme politico-
eclesiastice pe care oamenii le numesc cre]tin`tate, dar
pe care Dumnezeu le nume]te Babilon, avem nu numai
temelia, ci ]i suprastructura ]i v>rful care [ncununeaz`,
al ordinii sociale de acum. Acest lucru este sugerat [n
termenul acceptat [n mod general, cre]tin`tate, care mai
recent este aplicat nu numai la acele na\iuni care sprijin`
sectele cre]tine prin legisla\ie ]i impozitare, ci ]i la toate
na\iunile care arat` toleran\` fa\` de cre]tin`tate f`r` a
o favoriza sau a o sprijini [ntr-un mod definit; ca, de
exemplu, Statele Unite.
Doctrina ^dreptului divin al regilor", [nv`\at` sau
sprijinit` de aproape toate sectele, este temelia vechiului
sistem civil, ]i a dat mult timp autoritate, demnitate ]i
stabilitate regatelor Europei; ]i doctrina numirii ]i
autorit`\ii divine a clerului a [mpiedicat pe copiii lui
Dumnezeu de la progresul [n lucrurile divine, ]i i-a legat
cu lan\urile supersti\iei ]i ignoran\ei de venerarea ]i de
adorarea semenilor lor imperfec\i, ]i de doctrinele,
tradi\iile ]i interpret`rile date de ei Cuv>ntului lui
Dumnezeu. Aceast` [ntreag` ordine de lucruri trebuie s`
cad` ]i s` treac` [n b`t`lia acestei zile mari — ordinea de
lucruri care a \inut pe oameni timp de secole docili sub
puterile st`p>nitoare civile, sociale ]i religioase. Toat`
aceast` ordine a fost prin permisiunea lui Dumnezeu (nu
prin hot`r>rea ]i aprobarea Lui, cum pretind ei). Dar
aceasta, de]i a fost [n sine un rù, a servit temporar unui
scop bun, pentru prevenirea anarhiei, care este nem`surat
mai rea, pentru c` oamenii nu erau preg`ti\i s` fac` mai
bine pentru ei [n]i]i ]i pentru c` timpul {mp`r`\iei
Milenare a lui Cristos nu venise [nc`. Prin urmare,
Dumnezeu a [ng`duit ca diferitele [n]el`ri s` c>]tige
credibilitate pentru a \ine pe oameni [n fr>u p>n` la
^Timpul Sf>r]itului" — sf>r]itul ^Timpurilor Neamurilor".
SOARTA BABILONULUI
{n pagina profetic` putem citi clar soarta Babilonului,
a cre]tin`t`\ii; ]i este exprimat` tot a]a de clar [n semnele
timpurilor. Faptul c` nimicirea lui va fi brusc`, violent`
]i complet` este exprimat [n mod conving`tor astfel:
Âtunci un [nger puternic a ridicat o piatr` ca o mare
piatr` de moar` ]i a aruncat-o [n mare, zic>nd: @Cu a]a
violen\` va fi aruncat Babilonul, cetatea cea mare, ]i nu
va mai fi g`sit#." (Apoc. 18:8, 21; Ier. 51:63, 64, 42, 24-26.)
}i totu]i, c` el urma s` sufere un proces treptat de nimicire
este ar`tat de Daniel (7:26). Âpoi se va a]eza judecata ]i
i se va lua st`p>nirea, care va fi pr`bu]it` ]i nimicit`
pentru totdeauna." St`p>nirea papal` (]i mare parte din
reveren\a abject` a oamenilor pentru bisericism [n
general), a]a cum s-a ar`tat deja*, a fost dobor>t` la
[nceputul Timpului Sf>r]itului — 1799; ]i cu toate c`
procesul urm`tor de distrugere a fost [ncet ]i au existat
semne ocazionale de aparent` redresare, care n-au p`rut
niciodat` mai m`gulitoare dec>t [n prezent, siguran\a
distrugerii finale a papalit`\ii este clar` ]i lupta ei de
moarte va fi violent`. Mai [nt>i [ns`, ea trebuie s` ob\in`
mai mult din prestigiul ei de odinioar`, care va fi [mp`r\it
cu o asociere confederat` a fiicelor ei. Ele vor fi ridicate
[mpreun` pentru a putea fi aruncate jos cu violen\`.
C` pedeapsa Babilonului este mare, este un lucru sigur.
Este scris profetic: ^}i Dumenzeu }i-a adus aminte de
Babilonul cel mare, ca s`-i dea potirul de vin al furiei m>niei
Lui". ^}i a r`zbunat s>ngele robilor Sì din m>na ei."
^P`catele ei au ajuns p>n` la cer; ]i Dumnezeu }i-a adus
aminte de nedrept`\ile ei. R`spl`ti\i-i cum v-a r`spl`tit ea
]i [ntoarce\i-i de dou` ori c>t faptele ei! Turna\i de dou` ori
mai mult [n potirul [n care a amestecat ea! Pe c>t s-a sl`vit
*Vol III, pag 40

pe sine [ns`]i ]i a trìt [n lux, pe at>t da\i-i chin ]i
[ntristare. Pentru c` zice [n inima ei: @Stau ca
[mp`r`teas`, nu sunt v`duv` ]i nu voi vedea [ntristarea#"
(Apoc. 16:19, 19:2; 18:5-7). De]i aplicarea cea mai larg` a
acestor cuvinte este desigur la papalitate, ea implic` ]i
pe to\i care sunt [ntr-o m`sur` oarecare [n unire sau
simpatie cu ea. To\i ace]tia vor fi p`rta]i la pedepsele ei
(Apoc. 18:4). Cu toate c` [mp`ra\ii p`m>ntului au ur>t-o
pe prostituat` ]i au respins-o (Apoc. 17:16), totu]i ea
spune: ^Stau ca [mp`r`teas`, nu sunt v`duv`", se laud`
zgomotos cu dreptul ei de a conduce neamurile ]i pretinde
c` puterea ei anterioar` va fi [n cur>nd rec>]tigat`.
Citatul urm`tor dintr-un ziar catolic de dat` recent` este
o dovad` clar` a lùd`ro]eniilor ]i amenin\`rilor ei:
^Papalitatea va c>]tiga suveranitatea ei p`m>nteasc`
pentru c` este folositoare ]i convenabil` pentru Biseric`. {i
d` capului executiv al bisericii o libertate mai deplin` ]i o
st`p>nire mai deplin`. Papa nu poate fi mult timp supusul
vreunui [mp`rat. Nu este [n concordan\` cu func\ia divin`
s` fie astfel. {l restr>nge ]i-i limiteaz` influen\a pentru
bine. Europa i-a recunoscut aceast` influen\` ]i va fi
obligat` s` i se [nchine [n timpuri de nevoie mai mari
dec>t acesta. Mi]c`rile sociale ]i m>na ro]ie a anarhiei
vor [ncorona totu]i pe Leon sau pe succesorul lui cu
realitatea puterii pe care o simbolizeaz` al treilea cerc, ]i
care odat` era recunoscut` universal".
Da, pe m`sur` ce ziua necazului se apropie, eclesiasticismul
se va str`dui s`-]i foloseasc` puterea ]i influen\a din ce [n ce
mai mult pentru a-]i asigura bun`starea politic` proprie, prin
controlul ei asupra elementelor agitate ale societ`\ii; dar [n
criza din viitorul apropiat, elementul nelegiuit va nesocoti orice
influen\` conservatoare ]i va trece peste orice constr>ngeri,
m>na ro]ie a Anarhiei []i va face lucrarea ei cumplit`, iar
Babilonul, cre]tin`tatea, din punct de vedere social, politic
]i eclesiastic, va c`dea.
^De aceea", spune scriitorul inspirat, adic`, din cauz` c`
ea se va lupta cu violen\` pentru via\` ]i putere — ^[ntr-o
singur` zi [pe nea]teptate] vor veni nenorocirile ei: moarte,
[ntristare ]i foamete. }i va fi ars` [n foc [foc simbolic —
calamit`\i nimicitoare], pentru c` Domnul Dumnezeu, care
a judecat-o, este puternic." Apoc. 18:8.
Â]a vorbe]te DOMNUL: @Iat`, ridic [mpotriva Babilonului
]i [mpotriva locuitorilor Caldeii [to\i [n simpatie cu
Babilonul] un v>nt nimicitor. Trimit [mpotriva Babilonului
ni]te v>ntur`tori care-l vor v>ntura ]i-i vor goli \ara. Vor
veni din toate p`r\ile asupra lui, [n ziua necazului. …
Nimici\i toat` o]tirea lui!" Ier. 51:1-3.
^Voi r`spl`ti Babilonului [papalit`\ii [n mod special],
]i tuturor locuitorilor Caldeii [sau Babiloniei —
cre]tin`t`\ii, tuturor na\iunilor a]a-zisei lumi cre]tine],
sub ochii vo]tri, tot rùl pe care l-au f`cut Sionului, zice
DOMNUL" (Ier. 51:24). Amintindu-ne de lungul ]ir de rele
prin care Babilonul a asuprit ]i a zdrobit pe sfin\ii Celui-
Prea-{nalt, (adev`ratul Sion) ]i cum este scris c`
Dumnezeu [i va r`zbuna pe ale]ii Sì, ]i aceasta f`r`
[nt>rziere; c` El le va r`spl`ti du]manilor Sì dup` faptele
lor; c` El va r`spl`ti Babilonului (Luca 18:7, 8; Isa. 59:18;
Ier. 51:6), [ncepem s` [n\elegem c` [l a]teapt` o nenorocire
[ngrozitoare. Decretele oribile ale papalit`\ii — ocara ]i
r`splata c`reia ]i le atrage asupra sa ]i protestantismul
prin actuala sa asociere compromi\`toare cu ea — pentru
arderea, m`cel`rirea, exilarea, [ntemni\area ]i torturarea
sfin\ilor [n toate modurile imaginabile, [ndeplinite cu a]a
cruzime diavoleasc` [n zilele puterii ei prin bra\ul statului,
a c`rui putere a cerut-o ]i a primit-o, []i a]teapt` m`sura
deplin` de r`spl`tire dreapt`; pentru c` ea trebuie s`
primeasc` ^de dou` ori c>t faptele ei". }i na\iunile
(cre]tin`t`\ii) care au luat parte la crimele ]i la vina ei
trebuie s` bea cu ea p>n` la drojdie acel potir amar.
^Voi pedepsi pe Bel [n Babilon [dumnezeul Babilonului
— papa], [i voi smulge din gur` ce a [nghi\it [[n situa\ia
sa extrem`, el va respinge marile ^cuvinte arogante" ]i
titlurile blasfematoare pe care de mult timp ]i le-a [nsu]it
— c` el este vicarul infailibil, ^[nlocuitorul lui Cristos",
ûn alt Dumnezeu pe p`m>nt" etc.] ]i neamurile nu se
vor mai [ngr`m`di [n el: chiar ]i zidul [puterea civil` care
odat` [l ap`ra ]i care [ntr-o anumit` m`sur` [l mai ap`r`]
Babilonului va c`dea. … A]a vorbe]te DOMNUL o]tirilor:
@Zidurile cele largi ale Babilonului vor fi surpate ]i por\ile
lui cele [nalte vor fi arse cu foc [vor fi nimicite]. Astfel
popoarele muncesc degeaba, ]i neamurile se obosesc
pentru foc [s` propteasc` ]i s` salveze zidurile
Babilonului]!#" (Ier. 51:44, 58). Aceasta arat` orbirea
oamenilor ]i autoritatea pe care o are Babilonul asupra
lor, c` ei se vor str`dui s`-l sprijine [mpotriva celor mai
bune interese ale lor; dar [n ciuda luptei lui disperate
pentru via\` ]i pentru a-]i men\ine prestigiul ]i influen\a,
Babilonul se va duce la fund ca o piatr` mare de moar`
aruncat` [n mare, ca s` nu se mai ridice niciodat`; ^pentru
c` Domnul Dumnezeu, care a judecat-o, este puternic".
Numai atunci []i vor da seama oamenii de minunata lor
eliberare ]i c` r`sturnarea lui a fost prin m>na lui
Dumnezeu. Apoc. 19:1, 2.
Astfel este soarta Babilonului, a cre]tin`t`\ii, pe care
Isaia ]i al\i profe\i au prev`zut-o ]i au prezis-o. }i av>nd [n
vedere faptul c` [n interiorul lui se afl` mul\i din poporul
drag al Lui, Domnul, prin profetul Sù (Isa. 13:1, 2),
porunce]te celor sfin\i\i ai Sì zic>nd: ^Ridica\i un steag
[steagul binecuv>ntatei evanghelii a adev`rului, lipsit de
erorile tradi\ionale care l-au [ntunecat mult timp] pe un
munte ple]uv [printre cei care formeaz` adev`rata
{mp`r`\ie embrionar` a lui Dumnezeu], [n`l\a\i glasul
spre ei [vesti\i serios ]i larg acest adev`r oilor dezorientate
din turma Domnului care sunt [nc` [n Babilon], face\i
semne cu m>na [face\i-i s` vad` puterea adev`rului
exemplificat`, precum ]i s` aud` vestirea lui], ca [ei,
cei doritori ]i ascult`tori, adev`ratele oi] s` nu intre
pe por\ile celor nobili [pentru ca ei s` poat` [n\elege
binecuv>nt`rile celor cu adev`rat consacra\i ]i
mo]tenitori ai {mp`r`\iei cere]ti]."
Astfel glasul de avertizare merge c`tre ^cine are urechi
de auzit". Ne afl`m [n timpul ultimei etape sau a etapei
Laodiceene a marii biserici nominale evanghelice formate
din gr>u ]i neghin` (Apoc. 3:14-22). Ea este mustrat`
pentru [ncropeala, m>ndria, s`r`cia spiritual`, orbirea ]i
goliciunea ei, ]i este sf`tuit` s` p`r`seasc` repede cìle
ei rele [nainte de a fi prea t>rziu. Dar Domnul ]tia c`
numai pu\ini vor asculta avertismentul ]i chemarea; ]i
astfel f`g`duin\a r`spl`\ii este dat`, nu [ntregii mase a
celor c`rora li se adreseaz`, ci celor pu\ini care au [nc`
urechi pentru adev`r ]i care [nving dispozi\ia general` ]i
spiritul Babilonului: ^Celui care va birui [i voi da s` stea
cu Mine pe scaunul Meu de domnie, dup` cum ]i Eu am
biruit ]i M-am a]ezat cu Tat`l Meu pe scaunul Sù de
domnie. Cine are urechi [dispozi\ia de a asculta ]i de a
\ine seama de cuv>ntul Domnului] s` asculte ceea ce
Duhul zice bisericilor". Dar asupra celor care nu au
urechi, nu au dispozi\ia de a asculta, Domnul {]i va
rev`rsa indignarea.
C` atitudinea [ntregii cre]tin`t`\i, cu pu\ine excep\ii
individuale, este aceea de m>ndrie, siguran\` de sine ]i
satisfac\ie, este evident ]i pentru observatorul neglijent.
Ea [nc` spune [n inima ei: ^Stau ca [mp`r`teas`, nu sunt
v`duv` ]i nu voi vedea [ntristarea". {nc` se mai sl`ve]te
pe sine ]i trìe]te [n desf`tare. Ea spune: ^Sunt bogat`,
m-am [mbog`\it ]i nu duc lips` de nimic", ]i nu-]i d`
seama c` este ^tic`loas`, vrednic` de pl>ns, s`rac`, oarb`
]i goal`". Ea nu ascult` nici sfatul Domnului s` cumpere
de la El (cu pre\ul jertfirii de sine) aur cur`\it prin foc
(adev`ratele bog`\ii, bog`\iile cere]ti, ^natura divin`"),
]i haine albe (haina drept`\ii lui Cristos atribuite, pe care
acum at>t de mul\i o leap`d`, pentru a ap`rea [naintea
lui Dumnezeu [n propria lor nedreptate), ]i s`-]i ung`
ochii cu alifie (consacrare ]i supunere total` la voin\a
divin`, a]a cum este exprimat` [n Scripturi), pentru ca
s` poat` vedea ]i s` poat` fi vindecat`. Apoc. 3:18.
Spiritul lumii a pus at>t de complet st`p>nire pe
puterile eclesiastice ale cre]tin`t`\ii, [nc>t reformarea
sistemelor este imposibil`; ]i indivizii nu pot sc`pa de
destinul acestora numai printr-o retragere prompt` ]i
oportun` din ele. A sosit ceasul judec`\ii ]i chiar acum
m>na de avertizare a providen\ei divine scrie pe
zidurile ei cuvintele misterioase: ^Mene, mene, techel,
u f a r s i n " — DUMNEZEU |I-A NUM~RAT ZILELE
DOMNIEI }I I-A PUS CAP~T! AI FOST C<NT~RIT {N
BALAN|~ }I AI FOST G~SIT U}OR! }i profetul (Isaia 47)
vorbe]te acum zic>nd:
^Coboar`-te ]i stai [n \`r>n`, fecioar`, fiica Babilonului
[spus [n der>dere pentru preten\ia ei la puritate]; ]ezi pe
p`m>nt, f`r` scaun de domnie, fiica caldeenilor; c`ci nu
te vor mai numi delicat` ]i pl`cut`. … |i se va descoperi
goliciunea ]i \i se va vedea ru]inea. M` voi r`zbuna ]i nu
voi cru\a pe nimeni. … Stai [n [ntuneric ]i taci, fiic` a
caldeenilor, c`ci nu te vor mai numi [mp`r`teasa
[mp`r`\iilor. … Tu ziceai: @Voi fi [mp`r`teas` pentru
totdeauna!# ]i nu te-ai g>ndit, nici nu \i-ai adus aminte
c` lucrul acesta se va sf>r]i.
Ascult` [ns` acum, tu cea dedat` pl`cerilor, care
trìe]ti f`r` grij` ]i zici [n inima ta: @Eu sunt ]i nu
este alta ca mine; nu voi fi niciodat` v`duv` ]i nu voi
fi niciodat` lipsit` de copii!# }i totu]i aceste dou`
lucruri vor veni deodat` peste tine, [n aceea]i zi: ]i
pierderea copiilor ]i v`duvia [compar` Apoc. 18:8]: vor
veni asupra ta cu putere mare, [n ciuda tuturor
vr`jitoriilor tale ]i a multelor tale desc>ntece. C`ci te
[ncredeai [n rùtatea ta ]i ziceai: @Nimeni nu m` vede!#
{n\elepciunea [lumeasc`] ]i ]tiin\a ta te-au am`git,
[nc>t ziceai [n inima ta: @Eu sunt ]i nu este alta ca
mine#. Dar un rù va veni peste tine, f`r` s`-i vezi
zorile; o nenorocire va c`dea peste tine, f`r` s` fii [n
stare s` te aperi; ]i deodat` va veni peste tine pr`p`dul,
pe care nu-l b`nuiai [[nainte]." Compar` versetul 9 ]i
Apocalipsa 18:7.
Aceasta fiind declara\ia solemn` [mpotriva
Babilonului, bine va fi pentru to\i cei care ascult`
glasul de avertizare ]i [ndrumarea Domnului pentru
cei din poporul Sù care mai sunt [nc` [ntre hotarele
ei; pentru c`, Â]a vorbe]te D OMNUL : @… Fugi\i din
Babilon, ]i fiecare s`-]i scape via\a, ca nu cumva s`
fi\i nimici\i [n nelegiuirea lui! C`ci acesta este timpul
de r`zbunare pentru D OMNUL : El [i va r`spl`ti dup`
faptele lui. … Deodat` Babilonul a c`zut ]i a fost
zdrobit! … Am cùtat s` [ngrijim Babilonul, dar nu s-a
vindecat. P`r`si\i-l … c`ci pedeapsa lui a ajuns p>n`
la ceruri ]i se [nal\` p>n` la nori. … Ie]i\i din mijlocul
lui, poporul Meu, ]i fiecare s`-]i scape via\a, de m>nia
aprins` a D OMNULUI !#" Ier. 51:1, 6, 8, 9, 45. Compar`
cu Apoc. 17:3-6; 18:1-5.
Pentru cei care ascult` porunca aceasta, s` ias` afar`
din Babilon, nu exist` dec>t un loc de refugiu; ]i acela
este, nu [ntr-o nou` sect` ]i robie, ci [n ^locuin\a tainic` a
Celui-Prea-{nalt" — locul sau condi\ia consacr`rii totale,
simbolizat` prin Sf>nta Sfintelor din Cortul {nt>lnirii ]i
din Templu (Ps. 91). ^Cel ce st` [n locuin\a tainic` a Celui-
Prea-{nalt se va odihni la umbra Celui-Atotputernic."
} i a c e ] t i a p o t s p u n e [ n t r- a d e v ` r [ n m i j l o c u l
calamit`\ilor din aceast` zi rea: Êl [DOMNUL] este locul
meu de sc`pare ]i cet`\uia mea, Dumnezeul meu [n care
m` [ncred!"
A ie]i din Babilon nu poate [nsemna o emigrare fizic`
din mijlocul na\iunilor cre]tin`t`\ii; pentru c` nu numai
cre]tin`tatea, ci tot p`m>ntul va fi mistuit de focul
(necazul [nfocat al) m>niei Domnului, cu toate c` partea
cea mai cumplit` a m>niei Lui va fi [mpotriva na\iunilor
luminate ale cre]tin`t`\ii, care au cunoscut sau cel pu\in
au avut ocazii abundente s` cunoasc` voia Domnului.
Ideea poruncii este o desp`r\ire de toate jugurile
obligatorii ale cre]tin`t`\ii — a nu avea nici o parte [n
organiza\iile ei civile, sociale sau religioase; ]i aceasta,
at>t din principiu c>t ]i dintr-o tactic` [n\eleapt` ]i
condus` divin.
{n baza principiului, de [ndat` ce lumina crescut` a
adev`rului seceri]ului ne lumineaz` min\ile ]i descoper`
deform`rile erorii, trebuie s` fim loiali celui dint>i ]i s` o
[nl`tur`m pe cea din urm` prin retragerea de la ea a
[ntregii noastre influen\e ]i a [ntregului nostru sprijin.
Aceasta implic` retragerea din diferitele organiza\ii
religioase, ale c`ror doctrine prezint` [ntr-o lumin` fals`
]i fac f`r` valoare Cuv>ntul lui Dumnezeu, ]i ne situeaz`
[n atitudinea de strìni fa\` de toate puterile civile
existente; [ns` nu strìni care se [mpotrivesc, ci strìni
pa]nici ]i care se supun legilor, care dau Cezarului
lucrurile care sunt ale Cezarului ]i lui Dumnezeu lucrurile
care sunt ale lui Dumnezeu; strìni a c`ror cet`\enie este
[n ceruri, ]i nu pe p`m>nt; ]i a c`ror influen\` este
[ntotdeauna favorabil` drept`\ii, justi\iei, milei ]i p`cii.
Principiul [n unele cazuri ]i tactica [n altele, ne-ar separa
de diferitele aranjamente sociale care sunt printre oameni. {n
baza principiului, acesta ar elibera pe oricine este [ncurcat cu
jur`mintele ]i obliga\iile diferitelor societ`\i secrete; pentru
c` voi care era\i [n [ntuneric sunte\i acum lumin` [n Domnul,
]i ar trebui s` umbla\i ca ]i copii ai luminii, neav>nd nici o
p`rt`]ie cu lucr`rile neroditoare ale [ntunericului, ci mai
degrab` dezaprob>ndu-le. Efes. 5:6-17.
Dar pe m`sur` ce venim din ce [n ce mai aproape de marea
criz` din aceast` ^zi rea", ea va fi f`r` [ndoial` evident`
pentru cei care v`d situa\ia din punctul de vedere al
^cuv>ntului sigur al prorociei", c`ci, chiar dac` ar exista
cazuri [n care principiul n-ar fi implicat, ar face parte din
[n\elepciune a se retrage din diferitele robii sociale ]i
financiare care trebuie inevitabil s` cedeze [n fa\a ravagiilor
revolu\iei ]i anarhiei mondiale. {n acel timp (]i, \ine\i minte,
va fi probabil [n urm`torii c>\iva ani) institu\iile financiare,
inclusiv companiile de asigurare ]i societ`\ile de binefacere,
vor c`dea; ]i ^comorile" din ele se vor dovedi cu totul f`r`
valoare. Aceste pe]teri ]i st>nci ale mun\ilor nu vor da dorita
protec\ie de m>nia acestei ^zile rele", c>nd marile valuri ale
nemul\umirii populare izbesc ]i spumeg` [mpotriva mun\ilor
(a [mp`r`\iilor — Apoc. 6:15-17; Ps. 46:3); ]i va veni timpul
c>nd oamenii ^[]i vor arunca argintul pe str`zi ]i aurul lor
le va fi ca o necur`\ie. Argintul sau aurul lor nu poate s`-i
scape, [n ziua m>niei DOMNULUI; nu poate [cu bog`\ia lor]
nici s` le sature sufletul, nici s` le umple m`runtaiele; c`ci
el i-a f`cut s` cad` [n nelegiuirea lor" (Ezec. 7:19. Compar`
]i versetele 12-18, 21, 25-27). Astfel va face Domnul via\a
unui om mai pre\ioas` dec>t aurul curat, chiar mai pre\ioas`
dec>t aurul din Ofir. Isa. 13:12.
Dar cei care au f`cut din Cel-Prea-{nalt locul lor de sc`pare
nu trebuie s` se team` de apropierea acestor timpuri. El [i
va acoperi cu penele Lui ]i sub aripile Lui se vor [ncrede;
da, El le va ar`ta m>ntuirea Lui. Pe m`sur` ce confuzia cea
mai grozav` se apropie, ei []i pot m>ng>ia inimile cu asigurarea
binecuv>ntat` c` ^Dumnezeu este ad`postul ]i t`ria noastr`, un
ajutor care nu lipse]te niciodat` [n nevoi"; ]i pot spune: ^De aceea
nu ne temem, chiar dac` s-ar r`sturna p`m>ntul [chiar dac`
ordinea social` actual` ar fi [n [ntregime r`sturnat`] ]i s-ar zgudui
mun\ii [[mp`r`\iile] [n inima m`rilor [biruite de anarhie], chiar
dac` valurile m`rii ar urla ]i ar spumega, ]i s-ar ridica p>n` acolo
[nc>t s` se cutremure mun\ii". Dumnezeu va fi [n mijlocul sfin\ilor
Sì credincio]i, care fac din El locul lor de sc`pare, ]i ei nu vor fi
cl`tina\i. Dumnezeu va ajuta Sionul devreme [n diminea\a
Milenar`; el va fi ^socotit vrednic s` scape de toate acestea care se
vor [nt>mpla" [n lume. Ps. 46; Luca 21:36.
^NORII DE [NDOIAL~ SE ADUN~"
^Tat`l nostru, acum c>nd inimile noastre se desc`tu]eaz`
De crezurile care numele-|i dezonoreaz`,
Las` [nc` altarele noastre sfin\ite
S` ard` cu flac`ra credin\ei infinite.
Ajut`-ne s` citim a {nv`\`torului nostru voin\`,

Prin toat` [ntinarea care
Chipul Sù sf>nt [ntunec` [nc`,
}i iar`]i s`-l vedem.
Pe fratele om, prietenul comp`timitor,

Care suferin\a uman` depl>nge,
}i-n mijlocul vr`jma]ilor [nfuria\i roste]te
Cuvinte rug`toare de iertare.
Dac` [n toiul norilor de [ndoial`

Inimile ne sl`besc ]i se r`cesc,
Puterea f`r` care via\a nu se poate,
Iubirea Ta s` n-o re\in` de la noi.
Rugile noastre le prime]te, p`catele noastre le iart`,

Zelul tinere\ii noastre re[nnoie]te;
Vie\i mai sfinte [n noi croie]te,
Pe cari s` le trìm ]i lucrare mai nobil` s` [mplinim.”
Versurile de mai sus au fost citite de c`tre Dr. Oliver Wendell

Holmes, [n fa\a membrilor Uniunii Tinerilor Cre]tini, [n Boston,
la 1 iunie 1893. Acestea indic` faptul c` el []i d`dea seama [ntr-o
m`sur` de [ntunericul care amenin\` Babilonul.
STUDIUL III
NECESITATEA }I DREPTATEA ZILEI DE
R~ZBUNARE
ASUPRA ACESTEI GENERA|II, TIP }I ANTITIP — MAREA STR<MTORARE UN
EFECT LEGITIM AL CAUZELOR ANTERIOARE — R ESPONSABILITATEA
^CRE}TIN~T~|II” }I ATITUDINEA EI FA|~ DE ELE — A AUTORIT~|ILOR CIVILE,
A CONDUC~TORILOR RELIGIO}I, A DIFERITELOR CLASE ALE MASELOR DE
OAMENI DIN |~RILE CIVILIZATE — R ELA|IA NA|IUNILOR P~G<NE CU
CRE}TIN~TATEA }I CU STR<MTORAREA — JUDECATA LUI DUMNEZEU —
^@R~ZBUNAREA ESTE A MEA, EU VOI R~SPL~TI#, ZICE DOMNUL.”
Âdev`rat v` spun c` toate acestea vor veni peste genera\ia
aceasta.” Mat. 23:34-36; Luca 11:50, 51.
CELOR care nu sunt obi]nui\i s` c>nt`reasc`
principiile din punctul de vedere al unei filosofii morale
exacte, ar putea s` li se par` straniu ca o genera\ie
urm`toare de oameni s` sufere pedeapsa nelegiuirilor
acumulate de c>teva genera\ii precedente; totu]i,
deoarece aceasta este judecata clar indicat` a lui
Dumnezeu, care nu poate gre]i, ar trebui s` a]tept`m
ca g>ndirea matur` s` arate dreptatea deciziei Sale.
{n cuvintele de mai sus, Domnul nostru a spus c` a]a
trebuia s` fie cu genera\ia Israelului trupesc c`reia i
S-a adresat la sf>r]itul Veacului Iudeu tipic. Asupra lor
trebuia s` vin` tot s>ngele drept v`rsat pe p`m>nt, de la
s>ngele lui Abel cel drept p>n` la s>ngele lui Zaharia,
care a fost omor>t [ntre templu ]i altar. Mat. 23:35.
Aceasta a fost o profe\ie teribil`, dar a c`zut [n urechi
neatente ]i necredincioase; ]i adev`rat, dup` liter` ]i-a
47
avut [mplinirea cam cu treizeci ]i ]apte de ani mai
t>rziu, c>nd conflictul civil ]i invadatorii ostili au
[mplinit temuta recompens`. Despre acel timp citim
c` locuitorii Iudeii erau dezbina\i de gelozii [n multe
fac\iuni care se r`zboiau ]i c` ne[ncrederea reciproc`
ajunsese la cea mai mare dezvoltare. Prietenii erau
[nstrìna\i, familiile erau destr`mate ]i fiecare om
suspecta pe fratele sù. Furtul, impostura ]i asasinatul
erau r`sp>ndite ]i via\a nim`nui nu era sigur`. Nici
chiar templul nu era un loc sigur. Marele preot a fost
[njunghiat [n timp ce f`cea serviciul public de
[nchinare. Apoi, [mpin]i la disperare din cauza
masacr`rii fra\ilor lor din Cezareea, ]i se pare sorti\i
m`celului [n toate p`r\ile, [ntreaga na\iune s-a unit [n
revolt`. Iudeea a fost astfel adus` la r`scoal` deschis`
[mpotriva Romei ]i la sfidarea [ntregii lumi civilizate.
Vespasian ]i Titus au fost trimi]i s`-i pedepseasc`, ]i
grozav` a fost r`sturnarea lor. Cet`\ile lor au fost m`turate
una dup` alta, p>n` c>nd [n sf>r]it Titus a asediat
Ierusalimul. {n prim`vara anului 70 d. Cr., c>nd cetatea
era aglomerat` de mul\imile venite la s`rb`toarea Pa]telui,
el ]i-a condus legiunile [n fa\a zidurilor ei ]i locuitorii captivi
au ajuns repede prad` foametei ]i s`biei invadatorilor ]i
conflictului civil. C>nd cineva reu]ea s` se strecoare afar`
din cetate era r`stignit de c`tre romani; ]i at>t de
[nspìm>nt`toare era foametea [nc>t p`rin\ii []i ucideau ]i
[]i m>ncau propriii lor copii. Num`rul celor care au pierit
este declarat de c`tre Iosefus ca fiind peste un milion, iar
cetatea ]i templul au fost pref`cute [n cenu]`.
Acestea au fost faptele, ca [mplinire a profe\iei de mai
sus asupra r`zvr`titului Israel trupesc la sf>r]itul
veacului lor de favoare special` ca popor ales al lui
Dumnezeu. Iar acum, la sf>r]itul acestui Veac Evanghelic,
potrivit semnifica\iei mai largi a profe\iei, trebuie s` vin`
Necesitatea ]i dreptatea ei 49
paralela acelei str>mtor`ri peste Israelul spiritual
nominal, care, [n sensul lui cel mai larg, este cre]tin`tatea
— ûn timp de str>mtorare, cum n-a mai fost de c>nd
sunt popoarele”, ]i ca atare, [ntr-un sens chiar mai teribil
dec>t acela care a fost peste Iudeea ]i peste Ierusalim.
Cu greu ne putem imagina o str>mtorare mai sever` dec>t
aceea descris` mai sus, dec>t [n sensul c` va fi mai
general`, mai larg r`sp>ndit` ]i mai distructiv`, dup`
cum sugereaz` grìtor echipamentele moderne de r`zboi.
{n loc de a fi limitat` la o na\iune sau provincie, n`vala ei
va fi peste toat` lumea, [n special peste lumea civilizat`,
cre]tin`tatea, Babilonul.
De aceea putem privi acea pedeaps` a m>niei peste
Israelul trupesc ca o preumbrire a indign`rii ]i a m>niei
mai mari care vor fi v`rsate peste cre]tin`tate la sf>r]itul
acestui veac. Cei care, [n graba lor, [nclin` s` vad` c` acest
procedeu al Atotputernicului cu aceast` genera\ie este
nedrept, numai n-au [n\eles legea perfect` a r`spl`tirii,
care desigur, de]i adesea [nceat`, produce rezultatele ei
inevitabile. Dreptatea, da, necesitatea ]i filosofia ei, sunt
foarte evidente pentru cei chibzui\i ]i reveren\io]i, care,
[n loc s` fie [nclina\i s`-L acuze pe Dumnezeu de
nedreptate, []i apleac` inima asupra instruc\iunilor
Cuv>ntului Sù.
MAREA STR<MTORARE UN EFECT LEGITIM AL CAUZELOR
PRECEDENTE
Ast`zi ne afl`m [ntr-o perioad` care este culminarea

veacurilor de experien\` care ar trebui s` fie, ]i este [n
anumite privin\e, [n mare m`sur` spre profitul lumii; [n
special pentru acea parte a lumii care a fost, direct ]i
indirect, favorizat` cu lumina adev`rului divin —
cre]tin`tatea, Babilonul — a c`rei responsabilitate pentru
aceast` administrare a avantajului este [n consecin\`
foarte mare. Dumnezeu [i face pe oameni r`spunz`tori,
nu numai pentru ceea ce ]tiu, ci ]i pentru ceea ce ar putea
]ti dac` ]i-ar apleca inima asupra instruc\iunilor — asupra
lec\iei pe care experien\a (a lor ]i a altora) este inten\ionat`
s-o dea ca [nv`\`tur`; ]i dac` oamenii nu dau aten\ie lec\iilor
din experien\e, sau neglijeaz` sau dispre\uiesc cu voia
[nv`\`turile ei, trebuie s` sufere consecin\ele.
{n fa\a a]a-zisei cre]tin`t`\i st` istoria deschis` a tuturor
timpurilor trecute, precum ]i revela\ia divin` inspirat`. }i
ce lec\ii con\in ele! — lec\ii de experien\`, de [n\elepciune,
de cuno]tin\`, de har ]i de avertizare. D>nd aten\ie
experien\elor genera\iilor trecute [n diferitele aspecte ale
industriei umane, ale economiei politice etc., lumea a f`cut
progres foarte lùdabil [n lucrurile materiale. Multe din
comodit`\ile ]i avantajele civiliza\iei actuale ne-au venit [n
mare m`sur` din aplicarea lec\iilor observate [n experien\ele
genera\iilor trecute. Arta tiparului a adus aceste lec\ii la
[ndem>na fiec`rui om. Genera\ia actual` numai [n acest
punct are mare avantaj [n toate felurile: toat` [n\elepciunea
]i experien\a acumulat` a trecutului este adùgat` la a ei
proprie. Dar marile lec\ii morale pe care oamenii ar trebui
de asemenea s` le fi studiat ]i [nv`\at au fost [n mod foarte
general nesocotite, chiar ]i atunci c>nd ele au fost [n mod
accentuat impuse aten\iei publice. Istoria este plin` de
asemenea lec\ii pentru mintea g>nditoare [nclinat` spre
dreptate; iar oamenii din prezent au mai multe asemenea
lec\ii dec>t cei din oricare genera\ie trecut`. Min\ile
g>nditoare, din c>nd [n c>nd, au observat ]i au atras
aten\ia asupra acestui fapt. Astfel, Profesorul Fisher,
prefa\>ndu-]i relatarea despre ridicarea, progresul ]i
c`derea imperiilor, cu adev`rat spune: ^C` exist` o domnie
a legii [n succesiunea evenimentelor umane, este o
convingere garantat` de faptele observate. Evenimentele
nu vin [n existen\` f`r` leg`tur` cu antecedentele care
duc la ele. Ele sunt [n\elese ca rezultate naturale ale
timpurilor care au trecut [naintea lor. Evenimentele
precedente le-au preumbrit”.
Acest lucru este de fapt adev`rat: legea cauzei ]i
efectului nu este nicìeri mai proeminent marcat` dec>t
[n paginile istoriei. Potrivit acestei legi, care este legea
lui Dumnezeu, semin\ele sem`n`rii trecute trebuie [n mod
necesar s` [ncol\easc`, s` se dezvolte ]i s` produc` road`;
]i de aceea, un seceri] vine [n mod inevitabil c>ndva. {n
Volumul II am ar`tat c` timpul seceri]ului Veacului
Evanghelic a venit deja; c` a [nceput [n 1874, c>nd sosise
timpul ca Domnul seceri]ului s` fie prezent, ]i c` [n timp
ce de la acea dat` [ncoace este [n desf`]urare o mare
lucrare de seceri], acum ne apropiem [n grab` de sf>r]itul
perioadei de seceri], c>nd []i au timpul cuvenit arderea
neghinei ]i adunarea ]i c`lcarea ciorchinilor deplin cop\i
ai ^viei p`m>ntului” (roadele coapte ale viei false —
^Babilonul”). Apoc. 14:18-20.
RESPONSABILIT~|ILE CRE}TIN~T~|II }I ATITUDINEA
EI FA|~ DE ELE
Babilonul, cre]tin`tatea, a avut un lung termen de

[ncercare a puterii ]i a avut multe ocazii at>t de a [nv`\a
]i a practica dreptatea, c>t ]i multe avertiz`ri [n privin\a
unei judec`\i viitoare. {n tot acest Veac Evanghelic a avut
[n mijlocul ei pe sfin\ii lui Dumnezeu — devota\i,
sacrificatori de sine, b`rba\i ]i femei asemenea lui Cristos
— ^sarea p`m>ntului”. A auzit mesajul m>ntuirii de pe
buzele lor, a v`zut principiile adev`rului ]i drept`\ii
exemplificate [n vie\ile lor, ]i i-a auzit reflect>nd despre
dreptate ]i despre judecata viitoare. Dar ea a nesocotit aceste
epistole vii ale lui Dumnezeu; ]i nu numai at>t, dar a]a-zisele
na\iuni cre]tine ale ei, [n l`comia lor dup` c>]tig, au adus
ocar` peste numele lui Cristos printre p`g>ni, urm>nd pe
misionarul cre]tin cu blestematul trafic de rom ]i cu alte
rele ^civilizate”; ]i [n mijlocul ei ]i prin autoritatea ei,
adev`rata [mp`r`\ie a cerurilor [n embrion (compus`
numai din sfin\i, ale c`ror nume sunt scrise [n ceruri) a
suferit violen\`. Ea i-a ur>t ]i i-a persecutat chiar p>n`
la moarte, a]a [nc>t, prin decretele ei, de-a lungul
secolelor, mii dintre ei ]i-au pecetluit m`rturia cu s>ngele
lor. Ca ]i {nv`\`torul lor, ei au fost ur>\i f`r` pricin`; au
fost respin]i ca gunoiul p`m>ntului pentru dreptate; ]i
lumina lor a fost tot mereu [n`bu]it`, pentru ca
[ntunericul care era preferat, [mpreun` cu ocaziile lui de
a face nelegiuire, s` poat` domni. O, c>t de [ntunecoas`
este aceast` m`rturie a cre]tin`t`\ii! Sistemul-mam` este
^[mb`tat de s>ngele sfin\ilor ]i de s>ngele martorilor lui
Isus”; iar ea ]i fiicele ei, [nc` oarbe, sunt gata [nc` s`-i
persecute ]i s`-i decapiteze (Apoc. 20:4), de]i [ntr-un mod
mai rafinat, pe to\i cei care sunt loiali lui Dumnezeu ]i
adev`rului Sù, ]i care [ncearc`, oric>t de bl>nd, s` le
arate clar Cuv>ntul Domnului care le mustr`.
Puterile civile ale cre]tin`t`\ii au fost frecvent
avertizate, c>nd tot mereu imperiile ]i [mp`r`\iile au
c`zut sub greutatea propriei lor corup\ii. }i chiar ]i ast`zi,
dac` puterile care sunt ar asculta, ele ar putea auzi ultima
avertizare a profetului inspirat al lui Dumnezeu, zic>nd:
Âcum, [mp`ra\i, fi\i [n\elep\i! Lua\i [nv`\`tur`,
judec`torii p`m>ntului! Sluji\i D OMNULUI cu fric` ]i
bucura\i-v` tremur>nd! S`ruta\i pe Fiul ca s` nu Se m>nie
]i s` nu pieri\i pe calea voastr`; c`ci m>nia Lui este gata
s` se aprind`”. ^Pentru ce se [nt`r>t` neamurile ]i pentru
ce cuget` popoarele lucruri de]arte? {mp`ra\ii p`m>ntului
se r`scoal` [se [mpotrivesc] ]i domnitorii se sf`tuiesc
[mpreun` [mpotriva DOMNULUI ]i [mpotriva Unsului Sù:
@S` rupem leg`turile lor ]i s` arunc`m departe de noi
funiile lor!# Dar [mpotrivirea lor nu le va folosi la nimic;
pentru c` ^Cel care locuie]te [n ceruri r>de, Domnul {]i
bate joc de ei. Apoi [deoarece cu persisten\` neglijeaz` s`
dea aten\ie avertiz`rilor Lui], [n m>nia Lui le vorbe]te ]i
[n aprinderea Sa [i [ngroze]te”. Ps. 2:10-12, 1-5.
Iar`]i, a]a cum este reprezentat prin principiile simple ]i
acum larg cunoscute ale legii Sale sfinte: ^Dumnezeu st` [n
adunarea celor puternici [a celor [n autoritate — K. J., n. e.];
El judec` [n mijlocul dumnezeilor [judec`torilor — trad. reviz.,
subsol, n. e.] [st`p>nitorilor, zic>nd]: @P>n` c>nd ve\i judeca
str>mb ]i ve\i cùta la fa\a celor rì? Face\i dreptate celui slab
]i orfanului, da\i dreptate celui ap`sat ]i s`racului, sc`pa\i pe
cel nevoia] ]i lipsit, scoate\i-i din m>na celor rì!” (Ps. 82:1-4).
Presa zilnic` este m`rturie constant` c` importan\a ]i folosul
acestui sfat, prin exigen\ele timpurilor actuale, sunt impuse
aten\iei celor [n autoritate; ]i numeroase sunt vocile
prevenitoare ale oamenilor chibzui\i care v`d pericolul neglij`rii
generale a acestui sfat. Chiar ]i oamenii din lume, care observ`
viitorul numai din punctul de vedere al folosului, [n\eleg
necestitatea de a se urma calea recomandat` de profe\i.
Fostul {mp`rat William al Germaniei a v`zut aceasta, a]a
cum se observ` din cele ce urmeaz`, primite de la
corespondentul la Berlin al lui Osservatore Romano (1880):
^C>nd {mp`ratul William a primit vestea despre ultimul
atentat oribil la via\a \arului a devenit foarte serios, ]i dup` ce
a r`mas t`cut c>teva minute, a spus cu accent melancolic dar
cu o anumit` energie: @Dac` nu schimb`m direc\ia politicii
noastre, dac` nu ne g>ndim [n mod serios s` d`m [nv`\`tur`
s`n`toas` tineretului, dac` nu d`m primul loc religiei, dac`
numai ne facem c` guvern`m prin expediente de pe o zi pe
alta, tronurile noastre vor fi r`sturnate ]i societatea va c`dea
prad` celor mai groaznice evenimente. Nu mai avem timp de
pierdut ]i va fi o mare nenorocire dac` nu ajung toate guvernele
la un acord [n munca salutar` de represiune#.”
{ntr-o carte larg r`sp>ndit` [n Germania, intitulat`
Reform` sau Revolu\ie, autorul ei, Herr von Massow, care
nu este nici socialist nici radical, ci conservator ]i pre]edinte
al Comitetului Central pentru Coloniile de Munc`, acuz` pe
concet`\enii sì de ^politica stru\ului”, c` imit` obiceiul
proverbial al acelei p`s`ri de a-]i ascunde capul [n nisip crez>nd
c` devine invizibil` c>nd nu vede. Von Massow scrie:
^Putem ignora faptele, dar nu le putem schimba. Nu este
nici o [ndoial` c` suntem [n ajunul unei revolu\ii. To\i cei care
au ochi s` vad` ]i urechi s` aud` trebuie s` admit` aceasta.
Numai o societate afundat` [n egoism, mul\umire de sine ]i
cùtarea pl`cerii poate nega aceasta; numai o astfel de societate
va continua s` danseze pe vulcan, va refuza s` vad` Mene-
Techel ]i va contiuna s` cread` [n puterea baionetelor.
Marea majoritate a celor educa\i nu are nici o idee de
magnitudinea urii care fierbe printre p`turile de jos. Partidul
Social-Democrat este privit ca oricare alt partid politic; totu]i
acestui partid nu-i pas` de drepturile politice, nu-i pas` de
reforma administrativ` sau de legi noi. Acest partid se bazeaz`
pe dorin\a claselor de jos de a se bucura de via\`, o dorin\` de
a gusta pl`ceri despre care cei care n-au avut niciodat` o
bancnot` de o sut` de m`rci au o concep\ie cu totul deformat`.
… Ordinea, desigur, va fi restabilit` cur>nd [dup` regimul
socialist]; dar [n ce stare va fi \ara! Vor fi nenum`ra\i schilozi,
v`duve ]i orfani; b`ncile de stat ]i private vor fi fost jefuite;
cìle ferate, telegrafele, drumurile, podurile, locuin\ele,
fabricile, monumentele — totul va fi demolat, ]i nici Uniunea,
nici Statele, nici ora]ele ]i parohiile nu vor putea g`si milioanele
pentru costul repar`rii chiar ]i a unei mici p`r\i din ceea ce
este distrus. Este aproape incredibil c` nimic nu se face pentru
a [nl`tura pericolul. Nu caritatea este necesar`, ci inimi calde,
dispuse s` arate interes pentru clasele de jos. Iubirea, iubirea
atotcuprinz`toare, va birui mare parte din ura care fierbe. Mul\i
se pot pierde [n a]a m`sur` [nc>t nimic nu-i va aduce [napoi;
dar exist` de asemenea milioane care pot fi totu]i c>]tiga\i
pentru lege ]i ordine dac` se d` dovada c` este posibil ca ei s`
ob\in` o ocupa\ie vrednic` de o fiin\` uman`; c` ei nu trebuie,
cum este acum cazul, s-o duc` mai rù ca animalele care cel
pu\in au ad`post [n grajd ]i sunt hr`nite”.
Scriitorul continu` pe larg ]i deschide ochii oamenilor din
Berlin la pericolul [n care trìesc. ^Berlinezii”, spune el, ^[]i
imagineaz` c` sunt siguri sub protec\ia g`rzilor, cu un efectiv
de vreo 60.000. O speran\` zadarnic`! {n timpul toamnei,
c>nd cei c`rora le-a expirat termenul []i p`r`sesc regimentele
]i [nainte de a veni noii recru\i, garnizoana de-abia are un
efectiv de 7.000. O insurec\ie condus` de vreun fost ofi\er
nemul\umit ar putea repede g`si 100.000 ]i chiar 160.000
de muncitori care s` participe la ea. To\i ace]ti oameni au
f`cut serviciul militar ]i sunt la fel de bine preg`ti\i ca ]i
[mpotrivitorii lor ]i [n\eleg necesitatea disciplinei. Firele de
telegraf ]i de telefon ar fi tìate; liniile ferate ar fi avariate
pentru a [mpiedica venirea [nt`ririlor; ofi\erii care s-ar gr`bi
la posturile lor ar fi intercepta\i. Revolu\ionarii ar putea
arunca [n aer caz`rmile ]i i-ar putea [mpu]ca pe {mp`rat,
pe mini]tri, pe generali, pe oficiali — pe to\i cei care poart`
uniform` — [nainte ca o singur` trup` de cavalerie sau
baterie de artilerie s` poat` veni [n ajutorul lor”.
Dar oare cei [n autoritate dau aten\ie prevenirilor ]i
lec\iilor solemne din aceast` or`? Nu: dup` cum a prezis
profetul despre ei — ^Dar ei nu cunosc, nici nu [n\eleg; umbl`
[n [ntuneric; … [p>n` c>nd] se clatin` toate temeliile
p`m>ntului” [temeliile societ`\ii — principiile legii ]i ordinii
p>n` acum stabilite] — se clatin` teribil — se clatin` ca s`
poat` fi [ndep`rtate. Evr. 12:27; Ps. 82:5; Isa. 2:19.
Fostul [mp`rat al Germaniei a fost foarte indiferent la
temerile tocmai citate, exprimate de bunicul sù. Cu ani [n
urm`, d`ruindu-i prin\ului Bismarck o sabie magnific` [ntr-o
teac` de aur, [mp`ratul a spus:
^{naintea ochilor acestor trupe vin s` prezint Lumin`\iei
Voastre darul meu. N-a] putea g`si un dar mai bun dec>t o
sabie, cea mai nobil` arm` a germanilor, un simbol al acelui
instrument la care {n`l\imea Voastr`, [n serviciul bunicului
meu, a\i ajutat s` se fùreasc`, s` se ascut` ]i de asemenea
s` se m>nuiasc` — un simbol al acelui mare timp de
construc\ie [n care mortarul a fost s>ngele ]i fierul — un
remediu care nu d` gre] niciodat`, ]i care, [n m>inile regilor
]i prin\ilor va p`stra [n caz de nevoie unitatea Patriei,
[ntocmai cum, atunci c>nd a fost aplicat [n afara \`rii, a dus
la unire intern`”.
The Spectator din Londra coment>nd aceast` expresie spune:
Âceasta este desigur o declara\ie c>t se poate de alarmant`,
precum ]i ]ocant`. Exist` dou` explica\ii curente ale ei [n Germania
— una c` este [ndreptat` [mpotriva preten\iei oric`rui stat german
de a se separa de imperiu, iar cealalt`, c` anun\` decizia
[mp`ratului ]i a alia\ilor lui de a trata pe sociali]ti ]i anarhi]ti,
dac` este necesar, prin for\` militar`. {n ambele cazuri anun\ul a
fost nenecesar ]i indiscret. Nimeni nu se [ndoie]te c` Imperiul
German, care a fost construit de fapt cu sabia la Langensalza,
precum ]i [n r`zboi cu Fran\a, ar decreta ocupa\ia militar` a oric`rui
Stat secesionist; dar a amenin\a vreun partid, chiar ]i pe sociali]ti,
cu legea mar\ial` [n timp ce [ncearc` s` c>]tige prin vot, este de
fapt a suspenda constitu\ia [n favoarea unei st`ri de asediu. Noi
nu presupunem c` [mp`ratul a inten\ionat ceva de felul acesta,
dar pare clar c` este preocupat de situa\ie; c` simte rezisten\a
sociali]tilor ]i c` concluzia lui este — @Ei bine, ei bine, eu am [nc`
sabia ]i acesta este remediul care nu d` gre] niciodat`.# Mul\i regi
au ajuns la aceast` concluzie [naintea lui, dar pu\ini au fost l`sa\i
[n voia lor p>n` acolo [nc>t s` considere [n\elept s` g>ndeasc`
asupra unui astfel de subiect cu voce tare. Este o amenin\are,
oricum am explica-o; ]i monarhii [n\elep\i nu amenin\` p>n` c>nd
ora de atac este sosit`, ]i [nc` mai pu\in amenin\` cu violen\a
militar` ca remediu chiar ]i pentru nepl`ceri interne. @Sabia un
remediu# pentru relele interne, @care nu d` gre] niciodat`!# La fel
s-ar putea spune ]i c` bisturiul chirurgului este un remediu pentru
febr`, care nu d` gre] niciodat`. Prin\ul Schwartzenburg, un
conservator al conservatorilor, cu o armat` irezistibil` [n spate, a
[ncercat acest remediu [n [mprejur`ri mai favorabile, ]i concluzia
lui dup` experien\` [ndelungat` a fost [ntruchipat` [n cea mai
[n\eleapt` din toate zic`torile politice bune, pe care [mp`ratul
german ar fi bine s-o ia [n considerare — @Po\i face orice cu
baionetele — cu excep\ia c` nu po\i ]edea pe ele#.
Ce ar fi putut spune un imperator roman mai tare dec>t c`
@sabia este un remediu care nu d` gre] niciodat`#? {ntr-o propozi\ie
de felul acesta se afl` esen\a tiraniei; ]i dac` [mp`ratul a rostit-o
[ntr-adev`r dup` ce s-a g>ndit, Germania nu are [n el un
conduc`tor, ci un st`p>n absolut, de tipul pe care istoria modern`
ni-l arat` a fi [nvechit. S-ar putea dovedi, desigur, c` [mp`ratul a
vorbit pripit, sub influen\a acelei emo\ii pe jum`tate poetice, pe
jum`tate ie]ite dintr-un sim\ exagerat al propriei sale personalit`\i,
pe care a tr`dat-o adeseori [nainte; dar dac` vorbirea lui trebuie
acceptat` [n lumina unui manifest c`tre poporul sù, tot ce se
poate spune este: @Ce p`cat; ce surs` de speran\` a disp`rut!#”
Declara\ia actualului \ar al Rusiei, c` el va sus\ine autocra\ia
la fel de [nfocat ca ]i tat`l sù, a fost un alt indiciu al neglijen\ei
de a da aten\ie prevenirilor solemne ale ceasului sù prielnic
]i ale Cuv>ntului lui Dumnezeu. }i remarca\i cum a fost primit`
de c`tre oamenii de pe domeniul sù, [n ciuda [ntregii energii
oficiale exercitate acolo pentru a pune botni\` libert`\ii de
exprimare. Partidul Drepturilor Populare din Rusia a scos un
manifest ]i l-a r`sp>ndit [n tot imperiul.
Manifestul era sub forma unei scrisori c`tre \ar ]i era remarcabil
[n privin\a exprim`rii clare ]i pline de for\`. Dup` ce-l critica pentru
afirmarea absolutismului sù, manifestul spunea:
^Cei mai avansa\i zemstvos au cerut numai armonia \arului
cu poporul, libertatea de exprimare ]i suprema\ia legii asupra
arbitrarului executivului. A\i fost [n]elat ]i speriat de
reprezent`rile curtenilor ]i birocra\ilor. Societatea va [n\elege
perfect c` birocra\ia, care p`ze]te cu gelozie propria sa
omnipoten\`, a vorbit prin dumneavoastr`. Birocra\ia,
[ncep>nd cu Consiliul de Mini]tri ]i sf>r]ind cu cel mai de jos
agent de ordine civil` de la \ar`, ur`]te orice dezvoltare, social`
sau individual`, ]i [mpiedic` [n mod activ comunicarea liber`
[ntre monarh ]i reprezentan\ii poporului sù, dac` nu vin [n
[mbr`c`minte de gal`, prezent>nd felicit`ri, icoane ]i prinosuri.
Vorbirea dumneavoastr` a dovedit c` orice [ncercare de a vorbi
deschis [n fa\a tronului, chiar ]i [n cea mai loial` form`, despre
nevoile strig`toare la cer ale \`rii, sunt [nt>mpinate numai cu
refuz aspru ]i brusc. Societatea a a]teptat de la dumneavoastr`
[ncurajare ]i ajutor, dar a auzit numai o memorare a omnipoten\ei
dumneavoastr`, d>nd impresia [nstrìn`rii complete a \arului de
popor. Dumneavoastr` [n]iv` v-a\i ucis popularitatea ]i a\i
[nstrìnat toat` acea parte a societ`\ii care se lupt` [n t`cere s`
[nainteze. Unele persoane sunt foarte bucuroase de discursul
dumneavoastr`, dar cur>nd ve\i descoperi neputin\a lor.
{n alt segment al societ`\ii, vorbirea dumneavoastr` a produs
un sentiment de daun` ]i depresie, pe care [ns` cele mai bune
for\e sociale [l vor birui, [nainte de a trece la str`duin\a pa]nic`
dar [nc`p`\>nat` ]i deliberat` necesar` pentru libertate. {n
alt` sec\iune, cuvintele dumneavoastr` vor stimula dispozi\ia
de a fi gata de lupt` cu orice mijloace [mpotriva nesuferitei
st`ri de lucruri actuale. Dumneavoastr` a\i fost primul care
a\i [nceput lupta. Cur>nd ea va continua.”
Astfel toate na\iunile ^cre]tin`t`\ii” cu nep`sare se
[mpleticesc [n [ntunericul de mult preferat. Chiar ]i aceast`
\ar` frumoas` a lùdatei libert`\i, [n multe privin\e at>t de
bogat favorizat` mai presus de toate celelalte na\iuni, nu
este o excep\ie; ]i ea de asemenea a primit multe preveniri.
S` observ`m cuvintele aproape profetice ale pre]edintelui
ei martir, Abraham Lincoln, scrise cu pu\in timp [nainte de
asasinarea sa, unui prieten din Illinois. El a scris:
^Da, cu to\ii ne putem felicita c` nemilosul r`zboi se apropie
de sf>r]it. A costat o enorm` cantitate de bog`\ie ]i s>nge. Cel
mai bun s>nge al florii tineretului american a fost oferit liber
pe altarul \`rii noastre pentru ca na\iunea s` poat` trì. A fost
[ntr-adev`r un ceas greu pentru Republic`. Dar eu v`d c` [n
viitorul apropiat vine o criz` care m` descurajeaz` ]i m` face
s` tremur pentru siguran\a \`rii mele. Ca rezultat al r`zboiului
au fost [ntronate corpora\iile, apoi va urma o er` a corup\iei [n
locurile [nalte, iar puterea banilor din \ar` se va str`dui s`-]i
prelungeasc` domnia prin aceea c` va lucra asupra
prejudec`\ilor poporului p>n` c>nd toat` bog`\ia se va str>nge
[n c>teva m>ini ]i Republica va fi distrus`. Simt [n acest
moment mai mult` nelini]te pentru siguran\a \`rii mele dec>t
oric>nd [nainte, chiar ]i dec>t [n plin r`zboi”.
}i iar`]i [n 1896, reprezentantul Hatch din Missouri, [ntr-un
discurs [n fa\a Congresului despre chestiuni financiare ]i
sociale, dup` cum raporteaz` presa public`, a spus:
^Remarca\i ce spun! Dac` legea inexorabil` a cauzei ]i efectului
n-a fost scoas` afar` din codul de legi al Atotputernicului, dac` nu
se pune cap`t foarte repede situa\iei, v` pute\i a]tepta s` vede\i
ororile Revolu\iei Franceze puse pe scena american` cu toate
[mbun`t`\irile moderne, ]i aceasta [n urm`torul deceniu. }i eu
nu sunt singurul. Domnul acela, Astor, care a plecat [n Anglia cu
c>tva timp [n urm`, ]i-a cump`rat un loc pe insul` ]i a devenit
supus britanic, a v`zut ce vine tot at>t de clar cum v`d ]i eu, a]a c`
n-a pierdut ocazia ]i a luat-o din loc c>nd n-a fost a]a mare
[nghesuial` la cabinele de lux cum va fi dup` un timp. El ]tia
foarte bine c` dac` lucrurile vor continua a]a cum voi ]i cu mine
le-am v`zut de un timp, nu va fi mult p>n` c>nd va fi a]a de mare
[nghesuial` a celor din clasa lui care se vor gr`bi s` se [mbarce pe
fiecare vapor care pleac`, [nc>t ar putea fi [mpins jos de pe pasarel`”.
Distinsul H. R. Herbert, secretar al marinei Statelor Unite,
[ntr-un discurs \inut [n Cleveland, Ohio, la 30 aprilie 1896,
a folosit urm`toarele cuvinte [ntr-o vorbire foarte moderat`
[n fa\a oamenilor de afaceri:
Într`m [ntr-o er` de [ntreprinderi mari care amenin\` s` ocupe,
cu excluderea altora, toate cìle obi]nuite ale progresului uman.
Optimi]tii v` pot spune c` aceasta este pentru [mbun`t`\irea
condi\iilor vie\ii umane, c` [ntreprinderile mari vor ieftini
produsele, vor ieftini transporturile. Magazinul mamut [n care
po\i g`si tot ce dore]ti, ]i g`se]ti ieftin, apare peste tot. Fabricile cu
capital de milioane [n spatele lor pun st`p>nire rapid pe c>mpul
odat` ocupat de [ntreprinderi mai mici de acela]i fel.
Inteligen\a uman` pare incapabil` s` n`scoceasc`, f`r` s`
limiteze periculos de mult libertatea natural` a cet`\eanului,
vreun plan pentru [mpiedicarea acestor monopoluri, ]i efectul
este acumularea marii bog`\ii de c`tre cei pu\ini, [ngustarea
oportunit`\ilor celor mul\i ]i dospirea nemul\umirii. Ca atare,
conflictele [ntre munc` ]i capital vor avea o semnifica\ie mai
mare [n viitor dec>t au avut [n trecut.
Exist` oameni chibzui\i care prezic c` din antagonismul [ntre
munc` ]i capital va ie]i un conflict care va fi fatal pentru
guvernarea republican` printre noi, un conflict care va duce
mai [nt>i la anarhie ]i v`rsare de s>nge, ]i apoi la monarhie
sub vreun conduc`tor [ndr`zne\, care va fi capabil prin
putere militar` s` scoat` ordine din haos.
Uneori ne este indicat socialismul ca rezultatul logic al
st`rii actuale. Se spune c` primele experimente [n aceast`
direc\ie trebuie s` fie f`cute [n ora]e, c` angajatorii, cu
mijloace nelimitate la [ndem>na lor, ]i angaja\ii, cu slab`
oportunitate de [naintare, dec>t prin vot, trebuie s` lupte
unii cu al\ii, o clas` [mpotriva alteia, pentru controlul
guvernelor municipale. Acesta este unul dintre pericolele
viitorului. … S-a presupus odat` c` fermierul american va
rezista ve]nic precum un bastion de neclintit, dar a venit o
schimbare [n spiritul multora dintre fermierii no]tri”.
Puterile eclesiastice ale cre]tin`t`\ii au avut de asemenea
[nv`\`tur` peste [nv`\`tur`, regul` peste regul`. Ele au fost
avertizate prin procedurile providen\iale ale lui Dumnezeu
cu poporul Sù [n trecut ]i prin reformatori ocazionali. Totu]i
pu\ine, foarte pu\ine, pot citi scrisul de pe perete ]i ele n-au
putere s` biruie, sau m`car s` opreasc` acest curent popular.
Rev. T. De Witt Talmage p`rea c` vede ]i [n\elege [ntr-o
anumit` m`sur`; c`ci [ntr-un discurs de actualitate a zis:
^Dac` Biserica lui Isus Cristos nu se ridic` ]i nu se dovede]te
prietenul poporului cum este ]i prietenul lui Dumnezeu, ]i [n
simpatie cu masele largi, care, av>ndu-]i familiile [n spate,
lupt` aceast` b`t`lie pentru p>ine, biserica, a]a cum este
organizat` [n prezent, va deveni o institu\ie defunct` ]i Cristos
va merge iar`]i pe \`rm ]i va invita pescari simpli, one]ti, s`
vin` [n apostolia drept`\ii — fa\` de om ]i fa\` de Dumnezeu.
A venit timpul c>nd toate clasele de oameni vor avea drepturi
egale [n marea lupt` pentru c>]tigarea existen\ei”.
}i totu]i acest om, cu o administrare de talent ]i influen\`
pe care doar pu\ini o posed`, n-a p`rut s`-]i urmeze [n grab`
convingerile exprimate [n privin\a datoriilor cre]tinilor
influen\i [n ora de pericol.
Avertiz`rile merg [nainte ]i convingerile despre datorie
]i privilegiu se fixeaz` [n multe min\i; dar vai! nimic n-are
rost; ele trec f`r` a fi luate [n seam`. Puterea mare a
fost, ]i [ntr-o anumit` m`sur` mai este, [n m>inile
eclesiasticilor; dar [n numele lui Cristos ]i al Evangheliei
Sale a fost ]i mai este [nc` folosit` egoist ]i abuziv. ^Slava
unuia de la altul”, ^scaunele dint>i [n sinagogi” ]i ^s` fie
numi\i de oameni @Rabbi#”, doctor, reverend etc., ]i caut`
c>]tig, fiecare din partea [sau denomina\ia] sa” (Ioan 5:44;
Mat. 23:6-12; Isa. 56:11), ]i ^frica de oameni este o curs`”
— acestea [i [mpiedic` pe unii chiar ]i dintre servitorii
adev`ra\i ai lui Dumnezeu de la credincio]ie, [n timp ce
se pare c` mul\i dintre p`storii subordona\i n-au avut
niciodat` vreun interes pentru turma Domnului dec>t ca
aceasta s` le asigure l>na de aur.
{n timp ce noi recunoa]tem bucuro]i c` printre clerul
tuturor denomina\iilor bisercii nominale, care de-a lungul
veacului a con\inut at>t gr>u c>t ]i neghin` (Mat. 13:30),
sunt ]i au fost inclu]i mul\i oameni educa\i, cultiva\i,
rafina\i ]i pio]i, suntem for\a\i s` admitem c` mul\i care
apar\in clasei ^neghin`” ]i-au g`sit calea at>t spre
amvoane c>t ]i spre strane. {ntr-adev`r, ispitele spre
m>ndrie ]i slav` de]art`, ]i [n multe cazuri spre
comoditate ]i bog`\ie, prezentate tinerilor talenta\i care
aspirau la amvon, au fost astfel [nc>t s` garanteze c`
trebuia s` fie a]a, ]i aceasta [ntr-o m`sur` mare. Dintre
toate profesiile, slujirea cre]tin` a permis drumul cel mai
rapid ]i mai u]or spre faim`, comoditate ]i prosperitate
vremelnic` general`, ]i adesea spre bog`\ie. Profesia
juridic` cere energie intelectual` ]i efort [n afaceri toat`
via\a ]i aduce greutatea grijii ei presante. Acela]i lucru
se poate spune ]i despre profesia medical`. }i dac`
oamenii se ridic` la bog`\ie ]i distinc\ie [n aceste profesii,
nu este numai fiindc` ei au spirit viu ]i limb` preg`tit`,
ci fiindc` au c>]tigat [n mod cinstit distinc\ie prin folosirea
atent` ]i constant` a min\ii ]i prin efort laborios. Pe de
alt` parte, [n profesia clerical`, o purtare rafinat`,
pl`cut`, o abilitate moderat` de a se adresa unei adun`ri
publice de dou` ori pe s`pt`m>n` pe o tem` luat` din Biblie,
[mpreun` cu o educa\ie moderat` ]i un caracter moral bun,
[i asigur` oric`rui t>n`r care intr` [n aceast` profesie
respectul ]i reveren\a comunit`\ii sale, un salariu confortabil
]i o via\` lini]tit`, netulburat` ]i u]oar`.
Dac` are talent superior, oamenii, care sunt admiratori
ai oratoriei, vor descoperi repede ]i nu mult va trece p>n`
c>nd va fi chemat la o misiune mai avantajoas`; ]i aproape
f`r` s`-]i dea seama va deveni faimos printre oameni,
care arareori se opresc s` [ntrebe dac` pietatea lui —
credin\a, smerenia ]i evlavia lui — au \inut pasul [n
dezvoltare cu progresul sù intelectual ]i oratoric. De fapt,
dac` acesta din urm` va fi cazul, el va fi mai pu\in
acceptabil, [n special pentru congrega\iile bogate care,
probabil mai frecvent dec>t cele foarte s`race, sunt
compuse mai ales din ^neghin`”. Dac` pietatea lui va
supravie\ui presiunii acestor [mprejur`ri, el va fi
obligat, prea adesea pentru binele reputa\iei sale, s`
ac\ioneze contra dispozi\iilor ]i prejudec`\ilor
ascult`torilor sì ]i cur>nd va constata c` este nepopular ]i
nedorit. Aceste [mprejur`ri au adus astfel la amvon o
propor\ie foarte mare de ceea ce Scripturile numesc ^p`stori
pl`ti\i”. Isa. 56:11; Ezec. 34:2-16; Ioan 10:11-14.
Responsabilitatea celor care au [ntreprins slujirea
Evangheliei [n numele lui Cristos este foarte mare. Ei stau
foarte proeminen\i [n fa\a oamenilor ca reprezentan\i ai lui
Cristos — ca exponen\i speciali ai spiritului Sù ]i ca
expun`tori ai adev`rului Sù. }i, ca clas`, ei au avantaje
fa\` de ceilal\i oameni pentru a ajunge la o cuno]tin\` a
adev`rului ]i [l pot vesti f`r` piedici. Ei au fost u]ura\i de
poverile muncii ]i grijii pentru c>]tigarea celor necesare
vie\ii care-i [nc`tu]eaz` pe al\i oameni, ]i, av>nd nevoile
materiale asigurate, li s-a acordat timp, tihn`, educa\ie
special` ]i numeroase ajutoare de asociere etc., chiar
pentru acest scop.
Aici, pe de alt` parte, au existat aceste mari oportunit`\i
pentru zel pios ]i sacrificiu de sine devotat pentru cauza
adev`rului ]i drept`\ii; ]i, pe de alt` parte, mari ispite,
fie pentru comoditate indolent`, fie pentru ambi\ie dup`
faim`, bog`\ie sau putere. Vai! marea majoritate a clerului
[n mod evident a c`zut sub ispite, mai degrab` dec>t s`
[mbr`\i]eze ]i s` foloseasc` ocaziile pozi\iilor lor; ]i ca
rezultat ei sunt ast`zi ^conduc`tori orbi ai orbilor” ]i
[mpreun` cu turmele lor se poticnesc repede [n groapa
scepticismului. Ei au ascuns adev`rul (pentru c` este
nepopular), au avansat eroarea (fiindc` este popular`) ]i
au dat ca [nv`\`tur` preceptele oamenilor (fiindc` sunt
pl`ti\i s` fac` astfel). De fapt, ei le-au spus oamenilor, ]i
uneori tocmai a]a: ^Crede\i ce v` spunem pe propria
noastr` autoritate”, [n loc s`-i [ndrume spre a ^cerceta
toate lucrurile” prin cuvintele inspirate ale apostolilor ]i
ale profe\ilor, ]i s` ^\in`” numai ^ce este bun”. De multe
secole clerul Bisercii Romei a \inut Cuv>ntul lui
Dumnezeu [ngropat [n limbi moarte ]i n-a permis
traducerea lui [n limbile vorbite de popor, ca nu cumva
oamenii s` cerceteze Scripturile ]i astfel s` dovedeasc`
de]ert`ciunea preten\iilor ei. Cu timpul, din mijlocul
stric`ciunii ei s-au ridicat c>\iva reformatori evlavio]i, au
salvat Biblia din uitare ]i au dat-o poporului, ]i a rezultat
o mare mi]care protestant` — care a protestat [mpotriva
doctrinelor false ]i a practicilor rele ale Bisericii Romei.
Dar cur>nd ]i protestantismul a devenit corupt, iar
clerul ei a [nceput s` formuleze crezuri, [nv`\>nd poporul
s` priveasc` la ele ca la doctrinele condensate ale Bibliei
]i de cea mai mare importan\`. I-au botezat ]i catehizat
din fraged` pruncie, [nainte de a [nv`\a s` g>ndeasc`;
apoi, dup` ce au crescut la anii maturit`\ii, le-au c>ntat
s` adoarm` ]i le-au dat de [n\eles c` [n chestiuni religioase
calea lor sigur` este s` le [ncredin\eze lor toate problemele
de doctrin` ]i s` le urmeze instruc\iunile, d>ndu-le de
[n\eles c` numai ei aveau educa\ia etc., necesare
[n\elegerii adev`rului divin, ]i c` ei, de aceea, trebuie
considera\i autorit`\i [n toate aceste chestiuni f`r` s` mai
apeleze la Cuv>ntul lui Dumnezeu. }i c>nd cineva
[ndr`znea s` pun` sub semnul [ntreb`rii aceast` pretins`
autoritate ]i s` g>ndeasc` diferit, era privit ca eretic ]i
schismatic. Cei mai [nv`\a\i ]i mai proeminen\i dintre ei
au scris volume masive de ceea ce ei numesc Teologie
Sistematic`, toat` fiind calculat`, ca ]i Talmudul printre
evrei, s` desfiin\eze [n mare m`sur` Cuv>ntul lui
Dumnezeu ]i s` dea ca [nv`\`tur` preceptele oamenilor
(Mat. 15:6; Isa. 29:13); iar al\ii dintre cei [nv`\a\i ]i
proeminen\i au acceptat func\ii profesorale onorabile ]i
avantajoase [n Seminarii Teologice stabilite, ostentative,
ca s` preg`teasc` pe tineri pentru slujirea cre]tin`, dar
de fapt pentru a [nv`\a ideile a]a-zisei ^Teologii
Sistematice” ale celor c>teva ]coli ale lor — s` [nc`tu]eze
g>ndirea liber` ]i investigarea onest`, reveren\ioas` a
Sfintelor Scripturi [n vederea unei credin\e simple [n
[nv`\`turile lor, f`r` a \ine seama de tradi\iile umane. {n
acest fel, genera\ie dup` genera\ie de ^cler” a [naintat pe
c`rarea b`t`torit` a erorii tradi\ionale. }i numai ocazional
a fost c>te unul suficient de treaz ]i loial adev`rului ca s`
descopere eroarea ]i s` strige dup` reform`. Era cu mult
mai u]or s` se lase du]i de curentul popular, [n special
c>nd [n frunte erau oameni mari.
Astfel puterea ]i avantajele superioare ale clasei clerului
au fost folosite gre]it, chiar dac` [n r>ndurile lui au fost (]i
sunt [nc`) unele suflete serioase, evlavioase care g>ndeau
cu adev`rat c` fac serviciu lui Dumnezeu [n sprijinirea
sistemelor false [n care au fost condu]i, ]i de a c`ror erori
au fost ]i ei orbi\i [n mare m`sur`.
{n timp ce aceste reflec\ii vor p`rea f`r` [ndoial`
ofensatoare pentru mul\i din cler, [n special pentru cei
m>ndri ]i care-]i urm`resc propriile interese, nu ne temem
c` prezentarea lor candid` va ofensa pe vreunul dintre cei
bl>nzi, care, dac` recunosc adev`rul, vor fi binecuv>nta\i
printr-o m`rturisire umilit` a acestuia ]i o hot`r>re deplin`
de a umbla [n lumina lui Dumnezeu a]a cum str`luce]te
din Cuv>ntul Lui, indiferent de tradi\iile umane. Noi ne
bucur`m s` zicem c` p>n` acum [n perioada de seceri] am
ajuns s` cunoa]tem c>\iva clerici din aceast` clas`, care,
atunci c>nd li s-a clarificat adev`rul seceri]ului, au p`r`sit
eroarea ]i au urmat ]i au servit adev`rul. Dar majoritatea
clerului, vai! nu este din clasa celor bl>nzi, ]i iar`]i suntem
obliga\i s` recunoa]tem for\a cuvintelor {nv`\`torului —
^C>t de greu vor intra [n [mp`r`\ia lui Dumnezeu cei care
au avu\ii!” fie c` aceste avu\ii vor fi reputa\ie, faim`,
[nv`\`tur`, bani, sau chiar confort obi]nuit.
Oamenii obi]nui\i nu trebuie s` fie surprin]i, prin
urmare, c` clerul din cre]tin`tate, ca clas`, este orb fa\`
de adev`rurile cuvenite [n acest timp de seceri], [ntocmai
cum [nv`\`torii ]i conduc`torii recunoscu\i de la sf>r]itul
Veacului Iudeu tipic au fost orbi ]i s-au [mpotrivit
adev`rurilor cuvenite [n acel seceri]. Orbirea lor este
[ntr-adev`r o r`spl`tire pentru talan\ii ]i oportunit`\ile
folosite gre]it, ]i de aceea lumina ]i adev`rul nu pot fi
a]teptate din partea aceea. La sf>r]itul Veacului Iudeu
conduc`torii religio]i au sugerat poporului [n mod
semnificativ [ntrebarea: Â crezut [n El vreunul dintre
mai-marii no]tri sau dintre farisei?” (Ioan 7:48), ]i accept>nd
sugestia lor ]i supun>ndu-se orbe]te [ndrum`rilor lor, unora
le-au sc`pat privilegiile ]i n-au intrat [n binecuv>nt`rile noii
dispensa\ii. La fel va fi cu o clas` asem`n`toare [n aceste
zile din urm` ale Dispensa\iei Evanghelice: cei care
urmeaz` orbe]te [ndrum`rile clerului vor c`dea [mpreun`
cu el [n groapa scepticismului; ]i numai cei care umbl`
credincio]i cu Dumnezeu, [mp`rt`]indu-se din spiritul
Sù ]i baz>ndu-se cu smerenie pe toate m`rturiile
Cuv>ntului Sù pre\ios, vor fi [n stare s` discearn` ]i s`
[nl`ture ^pleava” erorii care de mult este amestecat` cu
adev`rul, ]i s` stea tari [n credin\a Evangheliei ]i [n
loialitatea inimii fa\` de Dumnezeu, [n timp ce masele
sunt duse de curentul popular spre necredin\` [n diferitele
ei forme — Evolu\ia, Critica Radical`, Teosofia, }tiin\a
Cre]tin`, Spiritismul, sau spre alte teorii care neag`
necesitatea ]i meritul marelui sacrificiu de pe Calvar. Dar
cei care-]i men\in pozi\ia cu succes [n aceast` ^zi rea”
(Efes. 6:13), f`c>nd a]a, []i vor dovedi metalul caracterului
lor cre]tin; c`ci at>t de puternic va fi curentul [mpotriva
lor, [nc>t numai adev`rata devotare cre]tin` lui
Dumnezeu, zelul, curajul ]i t`ria vor putea [ndura p>n`
la sf>r]it. Aceste valuri de necredin\` care vin, [n mod
sigur vor lua cu ele tot ce le st` [n cale. Este scris: Ô mie
s` cad` al`turi de tine ]i zece mii la dreapta ta, dar de
tine nu se va apropia. … Pentru c` zici: @DOMNUL este
locul meu de ad`post# ]i faci din Cel-Prea-{nalt locuin\a
ta. … Cel ce st` [n locuin\a tainic` [a consacr`rii,
comuniunii ]i p`rt`]iei] a Celui-Prea-{nalt se va odihni
[n umbra Celui-Atotputernic. … El te va acoperi cu penele
Lui ]i vei avea un refugiu sub aripile Lui. C`ci scut ]i
pav`z` este adev`rul Lui.” Ps. 91.
Cre]tinii individuali nu se pot sustrage de la
responsabilitatea lor personal`, pun>nd-o pe p`stori ]i
pe [nv`\`tori sau pe concilii ]i pe crezuri. Dup` Cuv>ntul
Domnului suntem judeca\i (Ioan 12:48-50; Apoc. 20:12),
]i nu dup` opiniile ]i faptele precedente ale semenilor
no]tri [n nici o m`sur`. De aceea to\i ar trebui s` imite pe
nobilii bereeni care ^cercetau Scripturile [n fiecare zi”, ca
s` vad` dac` lucrurile date lor ca [nv`\`tur` erau
adev`rate (Fapt. 17:11). Datoria noastr` ca cre]tini este
s` verific`m individual toate lucrurile pe care le accept`m
]i s` re\inem ceea ce este bun. ^{ntreba\i legea ]i
descoperirea! De nu v` vor vorbi asemenea cuv>ntului
acesta, atunci nu-i lumin` [n ei.” Fapt. 17:11; 1 Tes. 5:21;
Isa. 8:20 (B. B., edi\ia 1988 — n. e.).
Acest principiu este bun at>t [n lucrurile naturale c>t ]i
[n cele spirituale. {n timp ce diferitele cor`bii ale statului
plutesc [n deriv` spre nimicire, cei care v`d talazurile [n
fa\`, de]i nu pot schimba cursul evenimentelor [n general,
pot, [ntr-o m`sur` cel pu\in, folosi ocaziile prezente cu
[n\elepciune ca s`-]i regleze propria conduit` [n vederea
catastrofei inevitabile; ei pot preg`ti b`rcile de salvare ]i
colacul de salvare, a]a [nc>t atunci c>nd cor`biile statului
vor e]ua [n marea [nvolburat` a anarhiei, ei s`-]i poat` \ine
capul deasupra valurilor ]i s` g`seasc` odihn` dincolo de
ele. Cu alte cuvinte, politica [n\eleapt`, ca s` nu mai zicem
nimic de principiu, este [n aceste zile s` proced`m drept,
generos ]i bl>nd cu semenii no]tri din fiecare clas` ]i stare
a vie\ii; c`ci marea str>mtorare va izvor[ din m>nia intens`
a na\iunilor [nfuriate — din nemul\umirea ]i indignarea
maselor luminate ale poporului [mpotriva claselor mai
norocoase, aristocrate ]i conduc`toare. Subiectele de
nemul\umire sunt actualmente discutate pe larg; ]i acum,
[nainte ca furtuna m>niei s` izbucneasc`, este timpul ca
indivizii s`-]i fac` cunoscute principiile, nu numai prin
cuvinte, ci ]i prin conduita lor [n toate rela\iile cu semenii
lor. Acum este timpul pentru a studia ]i a aplica principiile
regulii de aur; a [nv`\a s` ne iubim aproapele ca pe noi
[n]ine ]i s` ac\ion`m [n consecin\`. Dac` oamenii ar fi
destul de [n\elep\i s` ia [n considerare care anume, [n
viitorul foarte apropiat, trebuie s` fie rezultatul cursului
actual al lucrurilor, ei ar face aceasta din diploma\ie, dac`
nu din principiu.
Nu este dec>t ra\ional s` presupunem c` [n str>mtorarea
care vine, chiar [n mijlocul celei mai mari confuzii, vor fi
discrimin`ri [n favoarea celor care s-au ar`tat drep\i,
genero]i ]i bl>nzi, ]i m>nie extrem` [mpotriva celor care au
practicat ]i au ap`rat opresiunea. A]a a fost [n mijlocul
ororilor Revolu\iei Franceze; ]i c` iar`]i va fi a]a este
sugerat de sfatul Cuv>ntului lui Dumnezeu care spune:
^Cùta\i dreptatea, cùta\i smerenia! Poate c` ve\i fi
ascun]i [n ziua m>niei DOMNULUI” (|ef. 2:3). ^Dep`rteaz`-te
de rù ]i f` binele; caut` pacea ]i urm`re]te-o. Ochii
DOMNULUI sunt peste cei drep\i ]i urechile Lui iau aminte
la strig`tele lor. DOMNUL {]i [ntoarce fa\a [mpotriva celor
care fac rù, ca s` le ]tearg` amintirea de pe p`m>nt”
(Ps. 34:14-16). Aceste cuvinte de [n\elepciune ]i avertizare
sunt pentru lume [n general. {n privin\a ^sfin\ilor”,
^turma mic`”, ^biruitorii”, lor le este promis c` vor fi
socoti\i vrednici s` scape de toate acele lucruri care vin
peste lume. Luca 21:36.
RELA|IA NA|IUNILOR P~G<NE CU CRE}TIN~TATEA
}I CU MAREA STR<MTORARE
{n timp ce m>nia aprins` a Domnului trebuie s` fie

v`rsat` [n mod special peste na\iunile cre]tin`t`\ii,
fiindc` ele au p`c`tuit [mpotriva luminii ]i privilegiului
mare, Scripturile arat` clar c` na\iunile p`g>ne n-au fost
nici ele f`r` responsabilitate ]i nu vor trece nepedepsite.
Multe genera\ii ]i multe secole, ele ]i-au g`sit pl`cerea
[n nedreptate. P`rin\ii lor din veacurile trecute L-au uitat
pe Dumnezeu, fiindc` nu le-a pl`cut s` p`streze [n
amintire autoritatea Lui dreapt`: le-a pl`cut mai degrab`
[ntunericul dec>t lumina ]i au urmat [n mod voit
nechibzuin\a propriilor [nchipuiri; iar urma]ii lor au mers
statornic pe aceea]i cale [n jos, chiar p>n` [n zilele noastre.
{n privin\a responsabilit`\ii acestor na\iuni, apostolul
Pavel (Rom. 1:18-32) ne spune clar care este g>ndul
Domnului zic>nd: ^M>nia lui Dumnezeu se descoper` din
cer [mpotriva oric`rei necinstiri a lui Dumnezeu ]i a oric`rei
nedrept`\i a oamenilor, care [n`bu]` adev`rul [n nedreptate.
Fiindc` ce se poate cunoa]te despre Dumnezeu este
descoperit printre ei, c`ci le-a fost ar`tat de Dumnezeu.
{nsu]irile nev`zute ale Lui, puterea Lui ve]nic` ]i
divinitatea Lui se v`d l`murit, de la crearea lumii, fiind
[n\elese de minte, prin lucrurile f`cute de El, a]a c` [av>nd
aceast` lumin` a naturii — adic`, m`rturia naturii [n
privin\a existen\ei, puterii ]i bun`t`\ii lui Dumnezeu, ]i a
con]tiin\ei care le indic` ce este corect ]i ce este gre]it] nu
se pot dezvinov`\i [[n urmarea unei cì rele [n via\`]. Fiindc`,
m`car c` au cunoscut pe Dumnezeu [cel pu\in [ntr-o anumit`
m`sur`], nu L-au sl`vit ca Dumnezeu, nici nu I-au mul\umit:
ci s-au dedat la g>nduri de]arte ]i inima lor f`r` pricepere
s-a [ntunecat [ca rezultat natural al unei astfel de cì]. Zic>nd
c` sunt [n\elep\i, au [nnebunit ]i au schimbat slava
Dumnezeului nepieritor, [ntr-o icoan` care seam`n` cu omul
supus putrezirii, p`s`ri, animale cu patru picioare ]i reptile.
De aceea, Dumnezeu i-a l`sat prad` poftelor inimii lor, s`-]i
necinsteasc` trupurile, ei [ntre ei, c`ci au schimbat adev`rul
lui Dumnezeu [n minciun` ]i au cinstit ]i au slujit creaturii
[n locul Creatorului, care este binecuv>ntat [n veci. Amin!
De aceea Dumnezeu i-a l`sat [n voia unor patimi josnice
[adic`, Dumnezeu n-a [ncercat sau nu S-a str`duit s`-i
recupereze, ci i-a l`sat singuri s`-]i urmeze calea rea aleas`
]i s` [nve\e din experien\` roadele ei amare]. … Fiindc` n-au
socotit ca bun s` p`streze pe Dumnezeu [n cuno]tin\a lor,
Dumnezeu i-a l`sat [n voia min\ii lor f`r` pricepere, ca s`
fac` lucruri ne[ng`duite, fiind plini de orice fel de nedreptate,
de desfr>nare, de l`comie, de rùtate; plini de invidie, de
ucidere, de ceart`, de [n]el`ciune, de porniri rùt`cioase;
sunt ]optitori, b>rfitori, ur>tori de Dumnezeu, obraznici,
[ng>mfa\i, lùd`ro]i, n`scocitori de rele, neascult`tori de
p`rin\i, f`r` pricepere, c`lc`tori de cuv>nt, f`r` dragoste
fireasc`, f`r` mil`. }i m`car c` ]tiu hot`r>rea dreapt` a lui
Dumnezeu, c` cei care fac asemenea lucruri sunt vrednici
de moarte, totu]i ei nu numai c` le practic`, dar []i g`sesc ]i
pl`cerea [n cei care le fac”.
{n timp ce na\iunile p`g>ne, dup` cum s-a ar`tat aici, de
mult au [n`bu]it adev`rul cunoscut [n veacurile timpurii
ale lumii [n privin\a lui Dumnezeu ]i a drept`\ii, ]i au
preferat mai degrab` [ntunericul dec>t lumina fiindc` faptele
lor erau rele, ]i din [nchipuirile lor rele ]i de]arte au inventat
religii false care le-au justificat cìle lor rele, ]i [n timp ce
genera\iile urm`tore au sus\inut ]i au justificat cursul rù
al p`rin\ilor prin subscrierea la doctrinele lor ]i prin urmarea
[n urmele lor, asum>ndu-]i astfel ]i acumularea vinei ]i
condamn`rii lor, chiar pe acela]i principiu pe care na\iunile
actuale ale cre]tin`t`\ii []i asum` obliga\iile genera\iilor
precedente, totu]i na\iunile p`g>ne n-au fost [n total`
necuno]tin\` de faptul c` prin Isus Cristos a venit [n lume o
mare lumin`. Chiar ]i [nainte de venirea lui Cristos,
Dumnezeul minunat al lui Israel a fost cunoscut printre
multe na\iuni p`g>ne, prin procedurile Lui cu acel popor; ]i
de-a lungul [ntregului Veac Evanghelic sfin\ii lui Dumnezeu
au r`sp>ndit vestea bun`.
Ici ]i colo c>\iva indivizi au dat aten\ie adev`rului, dar
popoarele l-au nesocotit [n general ]i au umblat mai departe
[n [ntuneric. De aceea, ^m>nia DOMNULUI este [mpotriva
tuturor popoarelor” (Isa. 34:2). Popoarele p`g>ne, f`r`
Evanghelie ]i f`r` avantajele ei, sunt acum judecate ca
nevrednice de a continua contractul puterii; [n timp ce
a]a-zisele na\iuni cre]tine, cu lumina ]i privilegiile
Evangheliei de care n-au umblat vrednici, sunt de asemenea,
prin standardul ei de adev`r ]i dreptate, judecate ca
nevrednice de a-]i continua puterea.
Astfel orice gur` este [nchis` ]i toat` lumea st` vinovat`
[n fa\a lui Dumnezeu. Dintre toate popoarele ^Nu este nici
unul care s` aib` pricepere, nu este nici unul care s` caute
pe Dumnezeu. To\i s-au ab`tut ]i au ajuns ni]te netrebnici.
Nu este nici unul care s` fac` binele, nici unul m`car”.
Dreptatea lui Dumnezeu [n pedepsirea acestor popoare
este vizibil`; ]i [n timp ce popoarele p`g>ne vor primi o
r`spl`tire dreapt` a faptelor lor, s` nu fie uitat`
responsabilitatea mai mare a cre]tin`t`\ii; c`ci, dac` evreii
au avut âvantaje mari, oricum” fa\` de neamuri, mai ales
fiindc` lor le-au fost [ncredin\ate cuvintele lui Dumnezeu
(Rom. 3:1, 2), ce vom spune despre na\iunile cre]tin`t`\ii,
cu avantajele lor [nc` mai mari, at>t ale Legii c>t ]i ale
Evangheliei? Totu]i, ast`zi este adev`rat [n privin\a
cre]tin`t`\ii, a]a cum a fost atunci [n privin\a na\iunii
evreie]ti, c` numele lui Dumnezeu este hulit din cauza lor
printre p`g>ni (Rom. 2:24). S` se observe, de exemplu,
impunerea traficului de alcool ]i opiu asupra popoarelor
p`g>ne, prin l`comia dup` aur a popoarelor cre]tine.
Un martor demn de [ncredere, care vorbe]te din cuno]tin\`
personal`, a scris acum c>tva timp c`tre The Voice din New
York dup` cum urmeaz`:
^Potrivit propriilor mele observa\ii, declara\iei multor
misionari ]i a altora, pe Coasta Congo-ului ]i pe Coasta de
Vest [a Africii], bùtura face mai mult rù b`]tina]ilor dec>t
comer\ul cu sclavi de acum sau din trecut. Aceasta ia oamenii
]i distruge satele; nu numai c`-i ucide cu miile, ci depraveaz`
]i ruineaz` corpul ]i sufletul, triburi [ntregi, ]i-i las` s`
devin` p`rin\ii unor creaturi degenerate n`scute [n propriul
lor chip depravat. … Tuturor muncitorilor li se d` o por\ie
mare de rom [n fiecare zi la amiaz` ]i sunt for\a\i s` ia cel
pu\in dou` sticle de gin ca plat` pentru munc` [n fiecare
s>mb`t` seara; la multe dintre fabrici, c>nd expir` un
contract de unul, doi sau trei ani, ei sunt for\a\i s` ia un
butoia] de rom sau c>teva recipiente sau damigene de gin
s` duc` acas` cu ei. Comercian\ii b`]tina]i sunt for\a\i s` ia
butoia]e de bùtur` [n schimbul produselor autohtone, chiar
]i atunci c>nd protesteaz` ]i c>nd, neob\in>nd nici o
reparare, vars` bùtura [n r>u; comercian\ii zic>nd:
@Negroteii trebuie s` ia rom, noi nu putem face destui bani
ca s` mul\umim firma de acas` prin v>nzarea de sare sau
de haine#. Ora]ele vuiesc ca iadurile [n fiecare duminic`
din cauza bùturii. Sunt sate unde fiecare b`rbat, femeie ]i
copil este beat turt`, ]i astfel serviciile religioase avute mai
[nainte sunt desfiin\ate. C`peteniile le spun cu triste\e
misionarilor: @De ce voi oamenii lui Dumnezeu n-a\i venit
[nainte s` fi venit bùtura? Bùtura le-a m>ncat capetele
oamenilor mei ]i le-a [mpietrit inimile: ei nu pot [n\elege,
nu le pas` de nimic ce este bun#.”
Se spune chiar c` unii dintre p`g>ni \in Biblia cre]tin` [n
fa\a lor ]i zic: ^Practicile voastre nu corespund cu [nv`\`turile
din Cartea voastr` sf>nt`”. Se spune c` un brahman i-a scris
unui misionar: ^V` descoperim. Nu sunte\i at>t de buni ca
]i Cartea voastr`. De-ar fi oamenii vo]tri at>t de buni ca ]i
Cartea voastr`, a\i cuceri India [n cinci ani.” Vezi Ezec. 22:4.
{ntr-adev`r, dac` oamenii din Ninive ]i [mp`r`teasa de la
miaz`zi se vor scula la judecat` [mpotriva genera\iei din Israel
c`reia Domnul nostru i S-a adresat direct (Mat. 12:41, 42),
atunci Israel ]i fiecare genera\ie anterioar` ]i popoarele p`g>ne
se vor ridica [mpotriva acestei genera\ii a cre]tin`t`\ii; c`ci
unde s-a dat mult se va cere mult. Luca 12:48.
Dar l`s>nd la o parte aspectul retributiv din punct de
vedere moral, prin [ns`]i natura cazului, popoarele p`g>ne
trebuie s` sufere [n c`derea cre]tin`t`\ii, a Babilonului. Prin
influen\ele Cuv>ntului lui Dumnezeu, direct ]i indirect,
popoarele cre]tine au f`cut mare [naintare [n civiliza\ie ]i
[n prosperitate material` pe toate liniile, a]a [nc>t [n bog`\ie,
confort, dezvoltare intelectual`, educa\ie, guvern civil,
]tiin\`, art`, manufactur`, comer\ ]i fiecare ramur` a
industriei umane, ele sunt cu mult [naintea popoarelor
p`g>ne care n-au fost at>t de favorizate cu influen\ele
civilizatoare ale cuvintelor lui Dumnezeu, dar care,
dimpotriv`, au avut un declin constant, a]a [nc>t ast`zi
expun vederii numai ruinele fostei lor prosperit`\i.
Compara\i de exemplu Grecia de ast`zi cu Grecia antic`,
care a fost odat` loca]ul [nv`\`turii ]i afluen\ei. Remarca\i
de asemenea ruinele actuale ale gloriei Egiptului antic, odat`
poporul de frunte al [ntregului p`m>nt.
Drept urmare a declinului popoarelor p`g>ne ]i a
civiliza\iei ]i prosperit`\ii popoarelor cre]tine, cele dint>i
sunt mai mult sau mai pu\in [ndatorate celor din urm`
pentru multe avantaje primite — pentru foloasele
comer\ului, ale comunica\iei interna\ionale ]i ale unei l`rgiri
consecutive a ideilor etc. Apoi, de asemenea, mersul
progresului [n anii recen\i a legat toate popoarele [n diferite
interese comune, care, dac` sunt grav tulburate [ntr-unul
sau [n mai multe popoare, repede le vor afecta pe toate. Ca
atare, c>nd Babilonul, cre]tin`tatea, va c`dea brusc, efectul
va fi foarte serios asupra tuturor popoarelor mai mult sau
mai pu\in dependente, care, [n limbajul simbolic al
Apocalipsei, sunt de aceea reprezentate ca jelind mult
c`derea acelei cet`\i mari, Babilonul. Apoc. 18:9-19.
Dar nu numai prin c`derea Babilonului vor suferi
popoarele p`g>ne; c`ci valurile umflate ale agita\iei sociale
]i politice se vor r`sp>ndi repede ]i le vor cuprinde ]i le vor
[nghi\i pe toate; ]i astfel tot p`m>ntul va fi m`turat cu
m`turoiul distrugerii ]i arogan\a omului va fi dobor>t`, c`ci
este scris: ^@R`zbunarea este a Mea, Eu voi r`spl`ti#, zice
DOMNUL” (Rom. 12:19; Deut. 32:35). }i judecata Domnului
peste lumea cre]tin` ]i p`g>n` va fi pe cele mai stricte linii
ale echit`\ii.
FURTUNA CE VINE
Ô, trist` mi-e inima pentru furtuna ce vine

Ca vulturii [n stol din larg n`pustind;
Ad`post caut` pesc`ru]ii iar brazii suspin`
}i toate dau semne pentru furtuna ce vine.
O vraj` fost-a ]optit` din pe]ter` sau din ocean,

P`storii adormit-au, sentinelele-s mute,
R`zle\itu-s-au turmele pe c>mpuri ]i mun\i,
}i nimeni nu crede c` {nv`\`toru-i aici.
Este aici, dar la postul de straj` pe cine g`se]te?

Pe p`m>nt, unde se afl` credin\a c>nd El a venit?
Boga\ii mai tare [n lux orice sim\ []i afund`,
S`racii cu greu de ast`zi pe m>ine o duc.
B`rbate, femeie, las` pl`cerea m`runt` ]i gluma!

Ascult` despre necazul ce vine, c>nd spun.
* * *
La fel i-a] putea cere ghe\arului s` se opreasc` din cale
Sau valurilor-nalte ce se n`pustesc din mare!”
STUDIUL IV
BABILONUL ACUZAT {N FA|A MARII
CUR|I DE JUSTI|IE
P UTERILE CIVILE , SOCIALE }I ECLESIASTICE ALE B ABILONULUI ,
CRE}TIN~T~|II — ACUM SUNT C<NT~RITE {N BALAN|~ — ACUZAREA
PUTERILOR CIVILE — ACUZAREA SISTEMULUI SOCIAL ACTUAL — ACUZAREA
PUTERILOR ECLESIASTICE — CHIAR ACUM, {N MIJLOCUL FESTIVIT~|ILOR
LUI, SE POATE URM~RI SCRISUL DE PE PERETE PREVESTIND SOARTA LUI }I
POATE FI CITIT CLAR, CHIAR DAC~ JUDECATA NU ESTE {NC~ COMPLET~
^Dumnezeu, da, chiar Dumnezeu, DOMNUL a vorbit ]i a chemat

p`m>ntul, de la r`s`ritul soarelui p>n` la asfin\itul lui.” Êl va
striga spre ceruri [puterile [nalte sau conduc`toare], sus, ]i spre
p`m>nt [masele de oameni], ca s` judece pe poporul Sù [declarat,
cre]tin`tatea].”
Âscult`, poporul Meu, ]i voi vorbi; ascult`, Israele [Israelul
spiritual nominal — Babilonul, cre]tin`tatea], ]i-\i voi da
m`rturie. … Dumnezeu zice [ns` celui rù: @Ce tot [n]iri tu legile
Mele ]i ai [n gur` leg`m>ntul Meu, c>nd tu ur`]ti mustr`rile ]i
arunci cuvintele Mele [napoia ta? Dac` vezi un ho\, te une]ti cu
el ]i te [nso\e]ti cu cei ce sunt adulteri. Dai drumul gurii la rù ]i
limba ta urze]te viclenie. Stai ]i vorbe]ti [mpotriva fratelui tù
[sfin\ii adev`ra\i, clasa gr>u], defìmezi pe fiul mamei tale. Iat`
ce ai f`cut ]i Eu am t`cut. |i-ai [nchipuit c` Eu sunt ca tine. Dar
te voi mustra ]i [\i voi pune totul sub ochi!
Lua\i seama dar, voi, care uita\i pe Dumnezeu, ca nu cumva s`
v` sf>]ii ]i s` nu fie nimeni s` v` scape!” Ps. 50:1, 4, 7, 16-22.
CA O CONSECIN|~ logic` a marii cre]teri a cuno]tin\ei
asupra fiec`rui subiect, acordat` providen\ial [n aceast` ^zi
a preg`tirii” pentru domnia Milenar` a lui Cristos, puterile
75
civile ]i eclesiastice ale cre]tin`t`\ii, Babilonul, sunt
c>nt`rite acum [n balan\ele Drept`\ii, [n fa\a [ntregii lumi.
Ceasul judec`\ii fiind venit, Judec`torul este acum pe
scaunul sù; martorii — publicul general — sunt prezen\i;
]i la aceast` etap` a procesului ^puterile care sunt” au
permisiunea s` aud` acuza\iile ]i apoi s` vorbeasc` [n
ap`rarea lor. Cazurile lor sunt judecate public ]i toat`
lumea prive]te cu interes intens ]i febril.
Obiectivul acestui proces nu este s` conving` pe marele
Judec`tor de starea real` a acestor puteri; c`ci suntem
deja avertiza\i de soarta lor prin ^cuv>ntul sigur al
prorociei” Sale; ]i oamenii pot citi deja pe pere\ii s`lilor
lor de banchet scrierea m>inii misterioase dar fatale —
^MENE, MENE, TECHEL, UFARSIN!” Procesul actual,
cuprinz>nd discu\ia despre cele drepte ]i cele nedrepte,
despre doctrine, autorit`\i etc., este pentru a ar`ta tuturor
oamenilor caracterul adev`rat al Babilonului, a]a [nc>t
oamenii, chiar dac` au fost de mult` vreme [n]ela\i de
preten\iile lui goale, s` poat` [n cele din urm`, prin acest
proces de judecat`, s`-]i dea seama pe deplin de dreptatea
lui Dumnezeu [n r`sturnarea lui final`. {n acest proces,
preten\iile lui de sfin\enie superioar` ]i de autoritate ]i
numire divin` ca s` conduc` lumea, precum ]i multele
lui preten\ii doctrinare monstruoase ]i contradictorii, sunt
puse toate sub semnul [ntreb`rii.
Cu ru]ine ]i tulburare evident` pe fa\` [naintea unei
a]a mul\imi de martori, puterile civile ]i eclesiastice, prin
reprezentan\ii lor, conduc`torii ]i clerul, se str`duiesc s`
dea raportul. Niciodat`, [n toate analele istoriei, n-a
existat o asemenea stare de lucruri. Niciodat` [nainte n-au
fost examina\i, interoga\i ]i critica\i eclesiasticii, oamenii
de stat ]i conduc`torii civili, cum sunt acum la bara
judec`\ii publice, prin care Spiritul p`trunz`tor al
Domnului ac\ioneaz` asupra lor, spre marea lor confuzie.
Babilonul acuzat 77
{n ciuda hot`r>rii ]i efortului lor de a evita examinarea
]i interogarea spiritului acestor timpuri, ei sunt obliga\i
s` [ndure, ]i procesul continu`.
BABILONUL C<NT~RIT {N BALAN|~
{n timp ce masele de oameni cu [ndr`zneal` provoac`
ast`zi puterile civile ]i eclesiastice ale cre]tin`t`\ii s`-]i
dovedeasc` preten\iile la autoritate divin` de a conduce,
nici ei nici conduc`torii nu v`d c` Dumnezeu a acordat,
sau mai degrab` a permis o concesionare a puterii* unor
astfel de conduc`tori cum putea alege sau tolera omenirea,
fie buni fie rì, p>n` la expirarea ^Timpurilor Neamurilor”;
c` [n acest timp Dumnezeu a permis lumii [n mare m`sur`
s`-]i conduc` afacerile ]i s` mearg` pe calea sa [n privin\a
autoguvern`rii, cu scopul ca astfel f`c>nd, to\i oamenii s`
poat` [nv`\a c` [n starea lor dec`zut` sunt incapabili s` se
autoguverneze ]i c` nu merit` s` [ncerce s` fie independen\i
nici de Dumnezeu, nici unul de altul. Rom. 13:1.
Conduc`torii ]i clasele conduc`toare din lume, nev`z>nd
aceasta dar d>ndu-]i seama de ocazia lor ]i profit>nd de
masele de oameni mai pu\in noroco]i, prin a c`ror
permisiune ]i toleran\`, din ignoran\` sau cu bun` ]tiin\`,
au fost de mult sus\inu\i la putere, s-au str`duit s` v>re
[n masele analfabete doctrina absurd` a numirii divine
]i a ^dreptului divin al regilor” — civil ]i eclesiastic. }i [n
scopul continu`rii acestei doctrine, at>t de convenabil`
politicii lor, ignoran\a ]i supersti\ia au fost nutrite ]i
[ncurajate multe secole printre mase.
Numai [n timpurile recente cuno]tin\a ]i educa\ia au
devenit generale. }i aceasta s-a produs prin for\a
circumstan\elor providen\iale, ]i nu prin eforturile regilor
]i eclesiasticilor. Tiparul ]i transportul cu aburi au fost
*Vol. II, pag. 80

mijloacele principale [n promovarea lor. {nainte de aceste
interven\ii divine, masele de oameni, fiind [n mare m`sur`
izola\i unii de al\ii, n-au putut [nv`\a mult [n afar` de
propriile lor experien\e. Dar aceste mijloace au fost
folositoare [n producerea unei minunate cre]teri a c`l`toriei
]i a schimburilor sociale ]i de afaceri, a]a [nc>t to\i oamenii,
indiferent de clas` sau stare, pot profita de experien\ele
altora din [ntreaga lume.
Acum publicul larg este publicul care cite]te, publicul
care c`l`tore]te, publicul care g>nde]te; ]i devine repede
publicul nemul\umit ]i g`l`gios, c`ruia i-a r`mas pu\in
respect fa\` de regi ]i potenta\i, care au \inut [mpreun`
vechea ordine de lucruri sub care se fr`m>nt` acum cu
at>ta nelini]te. Nu sunt dec>t cam trei sute cincizeci de
ani de c>nd o lege a parlamentului englez a f`cut o
prevedere pentru analfabe\ii dintre membrii lui, [n aceste
cuvinte — Ôrice lord sau lorzi din parlament ]i orice pair
sau pairi din regat care au loc sau voce [n parlament, la
cererea sau la rug`mintea lor, pot pretinde beneficiul
acestui act, chiar dac` nu pot citi”. Dintre cei dou`zeci ]i
]ase de baroni care au semnat Magna Carta, se spune c`
numai trei ]i-au scris numele, [n timp ce dou`zeci ]i trei
]i-au f`cut semnele.
V`z>nd c` tendin\a ilumin`rii generale a maselor este
spre judecarea puterilor conduc`toare ]i nu [n sprijinul
stabilit`\ii lor, ministrul rus de interne a propus, ca un
control al cre]terii nihilismului, s` opreasc` educa\ia [nalt`
a membrilor claselor mai s`race. {n 1887 el a scos o ordonan\`
din care d`m [n cele ce urmeaz` un extras: ^Gimnaziile,
liceele ]i universit`\ile vor refuza de acum [ncolo s`
primeasc` [n calitate de elevi sau studen\i pe copiii
servitorilor casnici, ai \`ranilor, ai meseria]ilor, ai micilor
comercian\i, ai fermierilor ]i ai altora de condi\ie
asem`n`toare, ai c`ror urma]i nu trebuie ridica\i din cercul
c`ruia [i apar\in, ]i s` fie condu]i prin aceasta, a]a cum a
Babilonul acuzat 79
ar`tat experien\a [ndelungat` … s` ajung` nemul\umi\i cu
soarta lor ]i irita\i [mpotriva inegalit`\ilor inevitabile ale
pozi\iilor sociale existente”.
Dar ziua este prea [naintat` pentru ca o astfel de politic`
s` reu]easc`, chiar ]i [n Rusia. Este politica pe care a urmat-o
papalitatea [n zilele puterii sale, dar care, acea institu\ie
viclean` []i d` seama acum c` ar fi un e]ec, ]i sigur ar
reac\iona asupra puterii care ar [ncerca-o. Lumina a r`s`rit
[n min\ile maselor ]i ele nu pot fi trimise [n [ntunericul [n
care au fost [nainte. Cu cre]terea treptat` a cuno]tin\ei, s-au
cerut forme de guvernare republican`, iar cele monarhice
au fost cu necesitate modificate mult prin for\a exemplului
lor ]i prin cererile poporului.
{n lumina zorilor zilei noi oamenii [ncep s` vad` c` sub
protec\ia preten\iilor false, sprijinite de popor [n ignoran\a
lui de dinainte, clasele st`p>nitoare [n mod egoist au f`cut
o marf` din drepturile ]i privilegiile naturale ale restului
omenirii. }i privind la preten\iile celor [n autoritate ]i
c>nt`rindu-le, ajung repede la propriile lor concluzii, [n
ciuda slabelor scuze oferite. Dar ei [n]i]i nefiind [nsufle\i\i
de principii ale drept`\ii ]i adev`rului mai [nalte dec>t
clasele st`p>nitoare, judecata maselor este tot at>t de
departe de a fi corect` asupra celeilalte p`r\i a chestiunii,
dispozi\ia lor cresc>nd` fiind s` ignore [n grab` orice lege
]i ordine mai degrab` dec>t s` analizeze la rece ]i cu calm
preten\iile drept`\ii asupra tuturor p`r\ilor [n lumina
Cuv>ntului lui Dumnezeu.
{n timp ce Babilonul, cre]tin`tatea — organizarea ]i
ordinea actual` a societ`\ii a]a cum este reprezentat`
de oamenii de stat ]i de clerul ei — este c>nt`rit [n
balan\a opiniei publice, multele lui preten\ii
monstruose sunt v`zute a fi f`r` temei ]i absurde, iar
acuza\iile grave [mpotriva lui — de egoism ]i
neconformare la regula de aur a lui Cristos, al c`rui
nume ]i autoritate le pretinde — au [nclinat deja mult
balan\a ]i au ridicat bra\ul at>t de mult [nc>t, chiar
acum, lumea nu prea mai are r`bdare s` aud` ]i alte
dovezi ale caracterului ei [ntr-adev`r anticre]tin.
Reprezentan\ii lui cheam` lumea s` observe gloria
[mp`r`\iilor, triumful armelor, splendoarea ora]elor ]i
palatelor, valoarea ]i puterea institu\iilor politice ]i religioase
ale lor. Ei se str`duiesc s` retrezeasc` vechiul spirit al
patriotismului ]i supersti\iei tribale, care [nainte se [nclina
cu respect supus ]i adorator [n fa\a celor [n autoritate ]i
putere; care strigau p`tima] ^Trìasc` regele!” ]i priveau cu
respect persoanele celor care pretindeau a fi reprezentan\ii
lui Dumnezeu.
Dar zilele acelea au trecut: r`m`]i\ele fostei ignoran\e
]i supersti\ii dispar repede ]i odat` cu ele ]i sentimentele
de patriotism tribal ]i de reveren\` religioas` oarb`; iar
[n locul lor se g`sesc independen\a, suspiciunea ]i
sfidarea, care promit s` duc` [n cur>nd la conflict mondial
— anarhie. Persoanele din diferitele cor`bii ale statului
vorbesc m>nios ]i amenin\`tor c`pitanilor ]i pilo\ilor, ]i
uneori devin chiar r`zvr`ti\i. Ei pretind c` politica actual`
a celor de la putere este s`-i momeasc` spre pie\ele de
sclavi ale viitorului ]i s` fac` o marf` din toate drepturile
lor naturale ]i s`-i reduc` la robia p`rin\ilor lor. }i mul\i
insist` cu vehemen\` cresc>nd` asupra [nlocuirii
c`pitanilor ]i pilo\ilor actuali ]i a l`s`rii cor`biilor s`
pluteasc` [n deriv` [n timp ce ei se ceart` [ntre ei pentru
autoritate. Dar [mpotriva acestei vocifer`ri nest`p>nite
]i periculoase, c`pitanii ]i pilo\ii, regii ]i oamenii de stat
se lupt` ]i-]i men\in locurile lor de putere, strig>nd tot
timpul c`tre popor: ^Jos m>inile! ve\i conduce vasul pe
st>nci!” Apoi vin [n fa\` [nv`\`torii religio]i ]i sf`tuiesc
supunere din partea poporului; ]i, cùt>nd s` accentueze
autoritatea lor ca fiind de la Dumnezeu, ei ajung la o
[n\elegere tacit` cu puterile civile s` \in` poporul sub
restric\ii. Dar ]i ei [ncep s`-]i dea seama c` puterea lor a
trecut ]i caut` peste tot ceva mijloace s-o re[nt`reasc`. A]a
Babilonul acuzat 81
c` vorbesc despre unire ]i cooperare printre ei, ]i [i auzim
discut>nd aprins cu statul pentru mai mult ajutor din acea
surs`, permi\>nd [n schimb s` sprijine institu\iile civile cu
puterea lor (care sl`be]te). Dar [n tot timpul acesta se ridic`
o furtun`, ]i de]i masele poporului, incapabile s` [n\eleag`
pericolul, continu` s` vocifereze, cei de la c>rma cor`biilor
[]i dau sufletul de fric` din pricina celor pe care le v`d acum
c` trebuie s` vin` [n mod sigur.
Puterile eclesiastice, [n special, simt c` este obligatoriu
s` dea raportul despre ei pentru a ar`ta c>t mai bine posibil;
astfel, dac` este posibil, s` \in` [n fr>u curentul revolu\ionar
al sentimentului public [ndreptat [mpotriva lor. Dar c>nd
[ncearc` s` se scuze pentru rezultatele slabe din secolele
trecute ale puterii lor, ei numai adaug` mai mult la confuzia
]i dezorientarea lor, ]i st>rnesc aten\ia altora asupra st`rii
adev`rate de lucruri. Aceste scuze apar constant [n coloanele
presei laice ]i religioase. }i [n contrast marcant cu acestea
sunt criticile ne[nfricate din partea lumii [n general la adresa
puterilor at>t civile c>t ]i eclesiastice ale cre]tin`t`\ii.
Urm`toarele sunt exemple extrase din rapoartele care
circul` [n pres`.
ACUZAREA PUTERILOR CIVILE DE C~TRE LUME
^Printre toate credin\ele ciudate ale rasei, nu este nici
una mai ciudat` dec>t aceea care L-a f`cut pe Atotputernicul
Dumnezeu s` aleag` cu grij` pe unii din cei mai obi]nui\i
membri ai speciei, adesea boln`vicio]i, stupizi ]i vicio]i, ca
s` domneasc` peste comunit`\i mari sub protec\ia Sa
special`, ca reprezentan\ii Sì de pe p`m>nt.” New York
Evening Post.
Un alt jurnal de acum c>\iva ani spunea urm`toarele, sub
titlul — ^Soarta slab` a regilor”:
^Se spune ]i pare a fi adev`rat c` regele Milan al Serbiei este
bolnav mintal. Regele Württembergului este par\ial lunatic.
Ultimul rege al Bavariei s-a sinucis [ntr-un acces de nebunie, iar
conduc`torul actual al \`rii este debil mintal. |arul Rusiei ocup`
acea func\ie fiindc` fratele sù, mo]tenitorul natural, a fost declarat
incapabil din punct de vedere mintal; iar actualul \ar este afectat
de melancolie de la [ncoronarea sa ]i a chemat [n ajutor speciali]ti
[n boli mintale din Germania ]i din Fran\a. Regele Spaniei este
victima scrofulozei ]i probabil nu va ajunge la v>rsta b`rb`\iei.
{mp`ratul Germaniei are un abces incurabil [n ureche, care [n
cele din urm` [i va afecta creierul. Regele Danemarcei a l`sat ca
mo]tenire s>nge otr`vit c>torva dinastii. Sultanul Turciei este
afectat de melancolie. Nu este nici un tron [n Europa [n care
p`catele p`rin\ilor s` nu fi descins [n mod vizibil la copii, ]i [n
[nc` o genera\ie sau dou` nu vor mai fi nici Burboni, nici
Habsburgi, nici Romanovi, nici Guelpfi s` tulbure ]i s`
st`p>neasc` lumea. S>ngele albastru de felul acesta nu va mai
avea trecere [n anii 1900. Se exclude singur din problema viitorului”.
Un alt scriitor pentru presa cotidian` a calculat costul
regalit`\ii astfel:
^T>rgul f`cut cu regina Victoria la urcarea ei pe tron [i d` 385.000
de lire pe an, cu puterea acord`rii de pensii noi p>n` la suma de
1.200 de lire pe an, estimate a fi egale cu o rent` de 19.871 de lire.
Acestea fac un total general de 404.871 de lire numai pentru regin`,
din care 60.000 de lire sunt pentru punga ei personal`, adic` pur
]i simplu bani de buzunar. Ducatul de Lancaster, care totu]i
r`m>ne sub administrarea coroanei, de asemenea [i pl`te]te 50.000
de lire pe an [n punga personal`. Astfel regina are 110.000 de lire
pe an bani de cheltuial`; pentru celelalte cheltuieli ale casei sunt
prev`zu\i bani prin alte puncte ale Listei Civile. C>nd se anun\`
un cadou de 50 sau 100 de lire pentru caritate din partea reginei,
nu trebuie s` se presupun` c` vin din punga personal`, fiindc`
exist` un cont separat, de 13.200 de lire pe an pentru m`rinimia,
pomenile ]i caritatea reginei. Printre func\iile din casa regal`
dou`zeci sunt clasate ca politice, cu salarii totale de 21.582 de lire
pe an, regula fiind aceea c` un om ia salariul ]i altul face munca.
Departamentul medical cuprinde dou`zeci ]i cinci de persoane,
de la medici extraordinari la farmaci]ti ]i droghi]ti, to\i pentru a
\ine corpul regal [n bun` s`n`tate, [n timp ce treizeci ]i ]ase de
capelani permanen\i ]i nou` preo\i permanen\i slujesc pentru
Babilonul acuzat 83
sufletul regal. Departamentul lordului ]ambelan cuprinde o list`
lung` de func\ii, printre care, toate puse de-a valma cu
examinatorul de jocuri, cu poetul laureat ]i cu supraveghetorul de
tablouri, sunt ]i maestrul luntra], [ngrijitorul de lebede ]i
p`str`torul bijuteriilor [n Turn. Cea mai curioas` func\ie sub ]eful
V>n`torii Regale este marele ]oimar ereditar, de\inut` de ducele
de Sf. Albans cu un salariu de 1.200 de lire pe an. Probabil c`
ducele nu cunoa]te deosebirea dintre un ]oim ]i un pinguin ]i nu
inten\ioneaz` s-o afle vreodat`. Regina Victoria a desfiin\at multe
func\ii nefolositoare, f`c>nd prin aceasta o economie considerabil`,
care merge toat` [n punga ei personal` [nc`p`toare.
{ngrijindu-se at>t de generos pentru regin`, na\iunea britanic`
trebuie s`-i dea ceva ]i so\ului ei. Prin\ul Albert a primit 30.000 de
lire pe an prin vot special, pe l>ng` cei 6.000 de lire pe an [n calitate
de feldmare]al, 2.933 de lire pe an [n calitate de colonel a dou`
regimente, 1.200 de lire pe an [n calitate de guvernator al castelului
Windsor ]i 1.500 de lire [n calitate de supraveghetor al parcurilor
Windsor ]i Home. So\ul reginei a costat na\iunea [n total 790.000
de lire [n timpul celor dou`zeci ]i unu de ani de c`snicie ]i a conceput
o familie mare care s` fie instalat` [n na\iune. Urm`toarea vine
[mp`r`teasa Augusta a Germaniei, care scoate 8.000 de lire pe
an, pe l>ng` faptul c` are o zestre de 40.000 de lire ]i 5.000 pentru
preg`tiri de nunt`. Dar aceast` aloca\ie larg` nu este destul` ca
s`-]i pl`teasc` c`l`toria spre Anglia pentru a-]i vedea mama, c`ci
la fiecare astfel de ocazie i se dau 40 de lire pentru c`l`torie. C>nd
prin\ul de Wales a ajuns la majorat, a primit o mic` sum` de
601.721 de lire ca dar pentru ziua de na]tere, aceasta fiind suma
veniturilor acumulate ale ducatului de Cornwall p>n` la acea
perioad`. De atunci a primit [n medie 61.232 de lire pe an de la
ducat. Na\iunea a cheltuit de asemenea 44.651 de lire pentru
repara\ia Casei Marlborough, re]edin\a din ora] a prin\ului,
din 1871; [i pl`te]te 1.350 de lire pe an [n calitate de colonel al
Regimentului Zece Husari; i-a dat 23.450 s`-]i pl`teasc` cheltuielile
de c`s`torie; [i aloc` so\iei sale 10.000 de lire pe an ]i i-a dat lui
60.000 de lire bani de cheltuial` pentru vizita sa [n India [n 1875.
{n total el a scos 2.452.000 de lire (peste 12.000.000 de dolari) din
portmoneul lui John Bull p>n` acum zece ani ]i de atunci tot
scoate [nc` cu regularitate.
Acum [n privin\a fiilor ]i fiicelor mai mici. Prin\esa Alice a primit
30.000 de lire la c`s`toria ei [n 1862 ]i o rent` de 6.000 de lire p>n`
la moartea ei [n 1878. Ducelui de Edinburgh i s-au acordat 15.000
lire pe an la majorat [n 1866 ]i [nc` 10.000 de lire pe an la c`s`toria
sa [n 1874, pe l>ng` cei 6.883 de lire pentru cheltuieli de nunt` ]i
pentru repara\ia casei sale. Prime]te aceste sume pentru c` nu
face nimic dec>t c` este prin\. Dar pentru munca de c`pitan ]i [n
ultima vreme de amiral [n marin` a c>]tigat 15.000 de lire. Prin\esa
Elena, la c`s`toria ei cu prin\ul Cristian de Schleswig-Holstein, [n
1866, a primit o zestre de 30.000 de lire ]i o aloca\ie de 7.000 de lire
pe an toat` via\a, [n timp ce so\ul ei prime]te 500 de lire pe an ca
supraveghetor al parcului Windsor Home. Prin\esa Louisa a primit
acelea]i favoruri ca ]i sora ei Elena. Ducele de Connaught a [nceput
via\a [n 1871 cu 15.000 de lire pe an din partea na\iunii ]i aceasta
a crescut la 25.000 la c`s`toria sa [n 1879. El de\ine acum comanda
armatei din Bombay, cu 6.600 de lire pe an ]i valoroase c>]tiguri
suplimentare. Ducelui de Albany i s-au acordat 15.000 de lire pe
an [n 1874, suma fiind m`rit` la 25.000 de lire la c`s`toria sa [n
1882, iar v`duva lui prime]te 6.000 de lire pe an. Ducele ghinionist
a fost geniul familiei; ]i dac` ar fi fost un cet`\ean obi]nuit cu
ocazii mijlocii, ]i-ar fi putut c>]tiga o existen\` confortabil` ca avocat
pledant, c`ci a fost orator. Prin\esa Beatrice a primit la c`s`toria
ei zestrea obi]nuit` de 30.000 de lire ]i o rent` anual` de 6.000 de
lire. Astfel na\iunea, de la urcarea reginei pe tron p>n` la sf>r]itul
lui 1886, a pl`tit 4.766.083 de lire pentru luxul unui prin\ consort,
a cinci prin\ese ]i a patru prin\i, l`s>nd afar` din socoteal` banii
de buzunar speciali, re]edin\ele gratuite ]i scutirea de taxe.
Dar aceasta nu este totul. Na\iunea nu are de [ntre\inut numai
pe urma]ii reginei, ci ]i pe veri]orii, unchii ]i m`tu]ile ei. Voi
consemna numai sumele pe care ace]ti pensionari regali le-au
primit de la 1837 [ncoace. Leopold I, regele belgienilor, numai
pentru c` s-a c`s`torit cu m`tu]a reginei a primit 50.000 de lire pe
an p>n` la moartea lui [n 1865, un total de 1.400.000 de lire [n
timpul domniei actuale. Totu]i, el a avut o anumit` decen\`, fiindc`
Babilonul acuzat 85
atunci c>nd [n 1834 a devenit regele belgienilor, pensia lui a fost
pl`tit` [mputernici\ilor, stipul>nd numai rentele pentru servitorii
sì ]i pentru [ntre\inerea Casei Claremont, ]i c>nd a murit toat`
suma a fost returnat` Ministerului de Finan\e. N-a fost a]a cu
regele Hanovrei, un unchi al reginei. El a luat tot ce a putut primi,
ceea ce, de la 1837 la 1851, s-a ridicat de la 21.000 de lire la 294.000
de lire pe an. Regina Adelaida, v`duva lui William IV, a scos 100.000
de lire pe an timp de doisprezece ani, sau 1.200.000 de lire [n total.
Mama reginei, ducesa de Kent, a primit 30.000 de lire pe an de la
urcarea fiicei sale pe tron p>n` la moartea sa, un total de 720.000
de lire. Ducele de Sussex, un alt unchi, a primit 18.000 de lire pe
an timp de ]ase ani, un total de 108.000 de lire. Ducele de
Cambridge, unchiul nr. 7, a absorbit 24.000 de lire pe an, sau
312.000 de lire [n total, [n timp ce v`duva lui, care este [nc` [n
via\`, prime]te 6.000 de lire pe an de la moartea lui, sau 222.000
de lire [n total. Prin\esa Augusta, alt` m`tu]`, a primit cam 18.000
de lire [n total. Contesa de Hesse, m`tu]a nr. 3, a primit cam
35.000 de lire, Ducesa de Gloucester, m`tu]a nr. 4, a ie]it cu 14.000
de lire pe an, timp de 20 de ani, sau 280.000 de lire [n total. Prin\esa
Sofia, alt` m`tu]`, a primit 167.000 de lire, iar ultima m`tu]`,
prin\esa Sofia de Gloucester, nepoata lui George III, a primit 7.000
de lire pe an timp de 7 ani, sau 49.000 de lire. Apoi ducele de
Mecklenburg-Strelitz, veri]orul reginei, a fost pl`tit cu 1.788 de
lire pe an [n timpul domniei ei de 23 de ani, sau 42.124 de lire.
Ducele de Cambridge, [n calitate de comandant-]ef al armatei
britanice, cu pensiile, cu salariul de comandant-]ef, cu func\ia de
colonel al c>torva regimente ]i de adiministrator al c>torva parcuri,
din care mari p`r\i le-a transformat [n rezerva\ii de v>n`toare
private, a primit 625.000 de lire din banii publici. Sora lui,
ducesa de Mecklenburg-Sterlitz, a primit 132.000 de lire, iar a
doua sor` a lui, @Mary grasa#, duces` de Teck, a luat 153.000
de lire. Acestea fac un total general de 4.357.124 de lire pe care
i-a pl`tit na\iunea pentru [ntre\inerea unchilor, a m`tu]ilor ]i
a veri]orilor reginei [n timpul domniei ei.
{n afar` de sumele date [n Lista Civil` a Reginei, costul
originar ]i costul [ntre\inerii celor patru iahturi regale sunt
incluse [n evalu`rile marinei, chiar dac` [n mod legitim fac
parte din cheltuiala regalit`\ii. Costul ini\ial a fost de 275.528
de lire, iar costul total al [ntre\inerii ]i al pl`\ii, al aloca\iilor ]i
al hranei echipajului timp de zece ani a fost de 346.560 de lire,
un total de 622.088 de lire pentru acest singur punct.
{n rezumat, numero]ii unchi, m`tu]i ]i veri]ori ai reginei au
costat 4.357.124 de lire; so\ul, fiii ]i fiicele ei 4.766.083 de lire; ea
[ns`]i ]i casa ei 19.838.679 de lire; iar iahturile ei 622.088 de lire.
Acestea fac un total de 29.583.974 de lire [aproape o sut` cincizeci
de milioane de dolari] pe care na\iunea britanic` i-a cheltuit pe
monarhie [n timpul domniei actuale. [P>n` [n anul 1888.] Merit`
jocul? Acesta este un pre\ destul de piperat pentru stabilitate,
fiindc` [nseamn` c` oamenii sunt taxa\i p>n` la limita puterilor
pentru a men\ine [n inactivitate un num`r de persoane care ar
face mai mult bine \`rii dac` ]i-ar c>]tiga traiul cinstit”.
{ncoronarea spectaculoas` a \arului Rusiei a fost o
ilustra\ie marcant` a extravagan\ei regale, menit`, cum sunt
toate [nfloriturile \an\o]e ale regalit`\ii, s` imprime [n
masele poporului ideea c` conduc`torii lor sunt at>t de mult
deasupra lor [n slav` ]i demnitate [nc>t sunt vrednici de
adorare ca fiin\e superioare ]i de supunerea lor cea mai
mizerabil` ]i servil`. Se spune c` marea etalare a regalit`\ii
cu aceast` ocazie a costat 25.000.000 de dolari.
Despre aceast` extravagan\`, [n a]a contrast cu
nefericitele condi\ii ale milioanelor ei de \`rani, cu ale c`ror
mizerii lumea [ntreag` a devenit at>t de bine familiarizat`
[n timpul foametei din 1893, extragem din comentariile
jurnalului englezesc The Spectator dup` cum urmeaz`:
Êste greu s` examinezi relat`rile [n leg`tur` cu preg`tirile
pentru [ncoronarea rus`, care spun ca ]i cum s-ar cuveni s` fie
tip`rite [n aur pe m`tase purpurie, f`r` o senza\ie de dezgust, mai
ales dac` citim [n acela]i timp descrierile despre masacrele
armenilor pe care ru]ii au refuzat s`-i protejeze, chiar dac` au
avut puterea. Putem, cu efort, s` amintim minunata scen`
prezentat` [n Moscova, cu arhitectura ei asiatic` ]i cu cupolele ei
str`lucitoare, cu str`zile ei pline de uniforme europene str`lucitoare
Babilonul acuzat 87
]i de rochii asiatice mai str`lucitoare, cu prin\i albi [n ro]u, cu
prin\i galbeni [n albastru, cu prin\i cafenii [n haine aurii, cu
conduc`torii triburilor din orientul [ndep`rtat, cu dictatorul Chinei
]i cu generalul japonez cafeniu [n fa\a c`ruia dictatorul acela a
c`zut [nchin>ndu-se, al`turi de membrii tuturor caselor domnitoare
din Europa, ]i cu reprezentan\ii tuturor bisercilor cunoscute cu
excep\ia mormonilor, a tuturor popoarelor care se supun \arului
— credem c` sunt optzeci — ]i a fiec`rei armate din apus, to\i
mi]c>ndu-se printre regimente nesf>r]ite la num`r ]i [n variet`\i
de uniforme, ]i printre milioanele de oameni simpli — jum`tate
asiatici, jum`tate europeni — plini de emo\ie ]i devotament fa\`
de domnul lor p`m>ntesc. Putem anticipa vuietul mul\imilor
nesf>r]ite, al corurilor nenum`ra\ilor c`lug`ri, al salvelor de
artilerie repetate din post [n post p>n` c>nd [n tot nordul lumii, de
la Riga la Vladivostock, to\i oamenii s` aud` [n acela]i moment c`
\arul ]i-a pus coroana pe cap. Englezii studiaz` acest lucru ca ]i
cum ar studia un poem de Moore ]i-l g`sesc splendid ]i sc>rbos [n
acela]i timp. Nu este prea grandios pentru grandoare? Nu este
mai degrab` de oper` dec>t de via\`? Nu este oare ceva asemenea
vinei, [ntr-un imperiu ca Rusia, cu milioanele peste milioanele lui
de oameni care sufer`, [n cheltuiala enorm` care produce aceste
efecte de purpur`? Cinci milioane de lire sterline pentru un
ceremonial! Exist` un principiu pe baza c`ruia o cheltuial` ca
aceasta poate fi justificat` plauzibil? Nu este risipa unui Bel]a\ar,
etalarea unei m>ndrii aproape nebune, o rev`rsare de comori a]a
cum revars` uneori regii orientali, numai s` st>rneasc` un
sentiment de slav` [ntr-o minte suprasaturat`? Nimic nu l-ar putea
face pe un englez s` voteze astfel de sum` pentru un astfel de
obiectiv, ]i Anglia s-ar putea dispensa de banii ace]tia de cel pu\in
zece ori mai repede dec>t Rusia.
Dar exist` temerea c` acei care conduc Rusia sunt [n\elep\i [n
genera\ia lor ]i c` aceast` cheltuial` nes`buit` de energie ]i bog`\ie
asigur` un rezultat care, din punctul lor de vedere, este un c>]tig
adecvat. Obiectivul este s` ad>nceasc` impresia ru]ilor c` pozi\ia
\arului este cumva supranatural`, c` resursele lui sunt la fel de
nelimitate ca puterea lui, c` el este [ntr-un fel de rela\ie special`
cu Cel divin, c` [ncoronarea sa este o consacrare at>t de solemn`
]i cu a]a semnifica\ie pentru omenire, [nc>t nici o manifestare
exterioar` pentru a o face vizibil` nu poate fi excesiv`, c` omenirea
poate fi poftit` s` priveasc` f`r` a o mic]ora, c` actualul moment
de pace care a fost cu at>ta grij` r`sp>ndit peste tot nordul lumii
este cauzat nu de ordine, ci de a]teptarea unui eveniment adecvat.
Iar ru]ii de la conducere cred c` rezultatul este ob\inut ]i c` impresia
[ncoron`rii este egal` [n tot imperiul cu impresia unei victorii care
ar costa tot at>ta [n bani ]i mult mai mult [n lacrimi. Ei repet`
ceremonialul la fiecare cedare a tronului, cu o splendoare mereu
cresc>nd` ]i cu o l`rgime a proiectului corespunz`toare cre]terii
pozi\iei Rusiei, remarcat` chiar acum, dup` cum cred ei, prin
mersul posac [napoi al Japoniei, prin supunerea Chinei ]i prin
servilitatea lingu]itoare a conduc`torului Constantinopolului. Ei
cred chiar c` [ncoronarea cre]te prestigiul st`p>nului lor [n Europa,
c` grandoarea imperiului sù, mul\imea solda\ilor sì, posesia
tuturor resurselor civiliza\iei, precum ]i a tuturor resurselor unei
Puteri barbare, sunt aduse tot mai aproape de mintea colectiv` a
Apusului, ]i cre]te nepl`cerea existent` acolo de a se confrunta cu
marea Putere nordic`. {n Berlin exist`, g>ndesc ei, un fior mai
profund la g>ndul invaziei, [n Paris mai mult` exaltare, deoarece
oamenii []i aduc aminte de Alian\`, [n Londra o pauz` mai lung`,
deoarece oamenii ei de stat mediteaz`, cum mediteaz` [ntotdeauna,
cum poate fi oprit sau deviat mar]ul ghe\arului [n viitor. Poate
cineva sus\ine cu [ncredere c` ei gre]esc cu totul, sau c` timp de
un an diploma\ia Rusiei nu va fi mai [ndr`znea\` ca urmare a
s`rb`torii na\ionale, a rezisten\ei celor care se [mpotrivesc mai
timid fiindc` au v`zut, cel pu\in cu ochii min\ii lor, o scen` care
probabil ar putea fi mai bine descris`, dac` s-ar cùta concizia, ca
trecerea [n revist` a unui imperiu \inut [ntre zidurile capitalei lui,
sau ca mar]ul trecut al Europei de Nord ]i al Asiei [n onoarea
Comandantului-]ef al ei?
Ar putea fi [n]el`tor, dar de aceasta ne sim\im asigura\i, c`
scene ca aceea prezentat` la aceast` [ncoronare constituie unul
dintre riscurile din lume. Ele trebuie s` conduc` la demoralizarea
celor mai puternici oameni ai ei. Despre \arul actual nimeni nu
Babilonul acuzat 89
]tie nimic, dec>t, cum spune unul care [mprejur`rile au f`cut s`
fie [n contact str>ns cu el, c` @este un om cu sim\`minte ad>nci#;
dar el trebuie s` fie mai mult dec>t masa obi]nuit`, dac` el, un
descendent al lui Alexandru I care a semnat Tratatul de la Tilsit,
poate sim\i zile [ntregi c` este centrul acelei scene de [ncoronare,
poate fi venerat de fapt, ca ]i cum ar fi domnit [n Ninive, f`r` s`
aib` vise; ]i visele regelui sunt de obicei despre st`p>nire. Exist` o
[mb`tare de grad, prespunem, ca ]i o [mb`tare de putere, ]i omul
asupra c`ruia este fixat fiecare ochi ]i [n fa\a c`ruia to\i prin\ii par
mici, trebuie s` fie o minte temperat` [ntr-adev`r dac` uneori nu
se umfl` de convingerea c` el este primul din omenire. Conduc`torii
Rusiei pot afla totu]i c`, de]i [n ridicarea \arilor lor at>t de sus au
[nt`rit loialitatea ]i au ad>ncit supunerea, ei au dizolvat puterea
st`p>nirii de sine care este ap`rarea necesar` a min\ii”.
Dar faptul c` ace]ti conduc`tori ai a]a-ziselor {mp`r`\ii Cre]tine
sunt [n general lipsi\i de sentimente cre]tine adev`rate ]i deficitari
chiar [n comp`timire uman` este dovedit cu prisosin\` prin faptul
c`, [n timp ce bog`\ia era irosit` ca apa [n sprijinul regalit`\ii, a
pompei ]i a spectacolului sù de]ert, ]i [n timp ce milioane de
solda\i ]i marinari ]i un uimitor armament militar se afla la ordinul
lor, ei ascultau impasibili strig`tele bie\ilor cre]tini armeni pe care
turcii [i torturau ]i-i omorau cu zecile de mii. Uimitoarele armate
nu sunt, evident, organizate de dragul umanit`\ii, ci numai pentru
scopurile egoiste ale conduc`torilor politici ]i financiari ai lumii;
adic`, s` acapareze teritorii, s` apere interesele de\in`torilor de
obliga\iuni ]i s` se repead` unul la g>tul celuilalt, aprin]i de m>nie
uciga]`, ori de c>te ori se vede o bun` ocazie de a-]i l`rgi imperiile
ori de a-]i cre]te bog`\ia.
{n contrast marcant cu aceast` extravagan\` regal` care
predomin`, [ntr-o anumit` m`sur` [n fiecare \ar` unde
este men\inut` o familie regal`, este Enorma Datorie a
|`rilor Europene.
Êconomiste Francais a publicat un articol elaborat, scris de
d-nul René Stourm, despre Datoria public` a Fran\ei. Se spune
c` cea mai obi]nuit` estimare a capitalului datoriei este
6.400.000.000 $. Cea mai moderat` estimare o plaseaz` cu c>teva
milioane mai pu\in. D-nul Paul Leroy-Beaulieu o d` la
6.343.573.630 $. Rezultatul calculului d-nului Stourm este un total
de 5.900.800.000 $, cu specificarea [ns` c` el a omis 432.000.000 $
pentru anuit`\i, pe care al\i economi]ti le-au tratat ca parte din
capitalul datoriei. Cota anual` pentru dob>nd` ]i pentru
stingerea datoriei, pe toat` datoria, inclusiv anuit`\ile, este
258.167.083 $. Din datoria pe termen lung 2.900.000.000 $
sunt obliga\iuni perpetue de 3%, 1.357.600.000 $ sunt de 4,5%,
iar 967.906.200 $ obliga\iuni r`scump`rabile de diferite feluri.
Anuit`\ile c`tre diferite companii ]i corpora\ii de 477.400.000 $, ]i
200.000.000 $ datoria pe termen scurt, completeaz` bilan\ul
total al d-nului Stourm. Aceasta este de departe cea mai grea
povar` purtat` de vreo na\iune de pe glob. Cea mai aproape
de aceasta este datoria Rusiei, care este declarat` la
3.605.600.000 $. Anglia este urm`toarea, cu 3.565.800.000 $,
iar Italia urm`toarea, cu 2.226.200.000 $. Datoria Austriei este
de 1.857.600.000 $, iar a Ungariei de 635.600.000 $. Spania
datoreaz` 1.208.400.000 $, iar Prusia 962.800.000 $. Acestea
sunt cifrele d-nului Stourm. Nici una dintre aceste na\iuni, cu
excep\ia Angliei ]i a Prusiei, nu ridic` venituri suficiente ca s`
garanteze un echilibru permanent al bugetului, dar Fran\a
este cel mai greu [mpov`rat` dintre toate, ]i cre]terea datoriei
ei a fost cea mai rapid` [n trecutul recent ]i este cea mai
amenin\`toare pentru viitor.
{n concluzie d-nul Stourm spune: @Ne ab\inem de a insista
asupra reflec\iilor tulbur`toare pe care le treze]te rezultatul muncii
noastre. Sub oricare aspect am privi aceste 29,5 miliarde, fie [n
compara\ie cu datoriile altor \`ri, fie cu datoria noastr` de acum
zece sau dou`zeci de ani, ele apar ca o culme a unei [n`l\imi
necunoscute, dep`]ind limita pe care vreun popor din lume, din
oricare epoc`, a g>ndit c` poate fi atins`. Turnul Eiffel va fi perechea
lor veritabil`; noi o domin`m pe a vecinilor ]i domin`m istoria
noastr` cu [n`l\imea datoriei noastre … [n fa\a c`reia este timpul
ca \ara noastr` s` simt` spaim` patriotic`#”.
London Telegraph a publicat odat` urm`torul rezumat al
perspectivei financiare na\ionale:
Babilonul acuzat 91
^Lipsa de bani at>rn` ca un nor [ntunecos ]i aproape general
deasupra na\iunilor Europei. Timpurile sunt foarte rele pentru
Puterile de peste tot, dar cele mai rele sunt pentru cele mici. Nu
prea este o na\iune pe Continent al c`rei bilan\ pentru anul trecut
s` nu prezinte o perspectiv` trist`; [n timp ce multe dintre ele
sunt simple m`rturisiri de faliment. Rapoartele atente asupra
condi\iilor financiare din diferitele state arat` o str`duin\` a celor
c>teva trezorerii de a o scoate la cap`t, care niciodat` n-a fost at>t
de r`sp>ndit`. Starea aceasta de lucruri este [ntr-adev`r aproape
mondial`; c`ci, dac` privim [n afara Continentului nostru, Statele
Unite pe de o parte, ]i India ]i Japonia cu vecinii lor pe de alt`
parte, au sim\it str>nsoarea care predomin`. …
Marea Republic` este prea mare ]i plin` de resurse ca s` moar`
de bolile ei financiare; de]i ea [ns`]i este foarte bolnav`. Marea
Britanie, de asemenea, are s` se confrunte cu un deficit [n bugetul
viitor, ]i a [ndurat scump, poate ireparabil, pierderile afacerii
nebune a grevei c`rbunelui. Fran\a, ca noi ]i ca America, este una
dintre \`rile care nu pot fi bine imaginate ca insolvabile, at>t de
bogat este solul ei ]i at>t de harnic este poporul ei. Venitul ei [ns`
manifest` deficite frecvente; datoria ei na\ional` a luat propor\ii
enorme, iar povara armatei ]i a flotei ei aproape strive]te industria
\`rii. Germania de asemenea trebuie scris` [n categoria puterilor
prea solide ]i prea tari ca s` sufere mai mult dec>t o eclips`
temporar`. Totu]i, [n timpul anului trecut s-a calculat c` ea a
pierdut 25.000.000 de lire sterline, ceea ce reprezint` cam jum`tate
din economiile na\ionale. Mare parte din aceast` pierdere s-a
datorat investi\iilor germane la bursele din Portugalia, Grecia,
America de Sud, Mexic, Italia ]i Serbia; Germania [ns` a sim\it
acut ]i confuzia de pe pia\a argintului. Povara p`cii sale [narmate
apas` poporul ei cu o greutate zdrobitoare. Printre puterile pe
care le grup`m [mpreun` ca solvabile [n mod natural, este izbitor
s` afl`m c` Austro-Ungaria are de dat cea mai bun` ]i cea mai
fericit` socoteal`. …
C>nd ne [ntoarcem de la acest grup mare ]i ne arunc`m ochii la
Italia, iat` un exemplu de @Putere Mare# aproape adus` la starea
de cer]etor prin m`rimea ei. An de an venitul ei scade ]i cheltuielile
ei cresc. Acum ]ase ani valoarea comer\ului extern al Italiei era de
2.600.000.000 de franci; acum a sc`zut la 2.100.000.000 de franci.
Ea trebuie s` pl`teasc` 30.000.000 de lire sterline dob>nd` pe
datoria ei public`, pe l>ng` o prim` pentru aurul necesar.
Certificatele ei de garan\ie sunt un drog pe pia\`; emisia ei
prodigioas` de bancnote a pus aurul ]i argintul la pre\uri
fantastice. Popula\ia ei este aruncat` [ntr-o stare de s`r`cie ]i
neajutorare aproape inimaginabil` aici, iar c>nd noii ei mini]tri
inventeaz` alte ]i alte taxe, izbucnesc revolte s>ngeroase.
{n privin\a Rusiei, declara\iile ei financiare sunt [nv`luite [n
a]a mister [nc>t nimeni nu poate vorbi despre ele cu [ncredere;
dar nu prea sunt motive de [ndoial` c` numai m`rimea imperiului
\arului o [mpiedic` de a deveni falimentar`. Popula\ia a fost stoars`
p>n` c>nd a fost extras` aproape ultima pic`tur` de s>nge din
via\a industriei. Chiar cel mai nechibzuit ]i mai ne[ndur`tor
ministru de finan\e de abia [ndr`zne]te s` [nv>rt` ]urubul
impozit`rii cu o jum`tate de tur`.
O autoritate autohton` moderat` ]i corect` scrie despre
situa\ia din Rusia [n urm`toarele cuvinte:
@Fiecare copeic` pe care \`ranul reu]e]te s-o c>]tige este
cheltuit`, nu pentru a-]i pune lucrurile [n ordine, ci pentru a pl`ti
restan\e la impozite. … Banii pl`ti\i de popula\ia \`r`neasc` sub
masca taxelor se ridic` la [ntre dou` treimi ]i trei p`trimi din
marele venit al \`rii, pe l>ng` munca lor ca muncitori agricoli.#
Creditul aparent bun al guvernului este sus\inut prin mijloace
artificiale. Observatorii aten\i a]teapt` o pr`bu]ire a arcadelor
at>t sociale c>t ]i financiare ale imperiului. }i aici uimitorul co]mar
al p`cii [narmate a Europei ajut` [n mare m`sur` s` paralizeze
comer\ul ]i agricultura. Exemplul Portugaliei este [n afara
competen\ei noastre; c`ci, de]i regatul odat` faimos este insolvabil,
pozi\ia lui nefericit` nu se datore]te desigur ambi\iei militare sau
cheltuielilor febrile. Grecia [ns`, de]i este nesemnificativ` printre
Puteri cu popula\ia ei de dou` milioane, ofer` un exemplu vizibil
de ruin` la care va fi dus` o na\iune prin extravagan\a financiar`
]i prin planurile ei infatuate. @Marea idee# a fost blestemul micu\ei
Grecii, ]i noi am v`zut-o recent [mpins` s` evite povara datoriei
Babilonul acuzat 93
publice printr-un act de absolut` necinste, numai par\ial suspendat
[n fa\a protestelor Europei. Banii risipi\i pe @Armata ]i Flota# ei
puteau la fel de bine s` fie arunca\i [n mare. Politica a devenit
pentru ea o boal`, care a infectat cei mai buni ]i mai capabili b`rba\i
publici ai ei. Un popor de r>nd prea educat ca s` munceasc`;
studen\i la universitate mai mul\i dec>t zidari; datorii publice
]i datorii private pe care nimeni n-are de g>nd s` le pl`teasc`
vreodat`; o armat` ]i o flot` fictive, care consum` fonduri; lipsa
onestit`\ii f`cut` principiu [n politic` ]i planuri secrete care,
fie trebuie s` [nsemne mai multe [mprumuturi, fie un t>rg
corupt ]i periculos cu Rusia — aceste lucruri caracterizeaz`
Grecia contemporan`.
Privind peste tot continentul, prin urmare, nu se poate nega c`
starea de lucruri [n privin\a bun`st`rii poporului ]i bilan\ului
na\ional sunt foarte nesatisf`c`toare. Desigur c` un motiv principal
]i evident pentru aceasta este acea pace [narmat` care apas`
asupra Europei ca un co]mar ]i care a transformat toat` Europa
[ntr-o tab`r` permanent`. Privi\i numai la Germania! Acel imperiu
serios ]i sobru! Bugetul armatei s-a ridicat acolo de la
17.500.000 de lire sterline [n 1880 la 28.500.000 de lire sterline
[n 1893. Cre]terea sub noul Act al Armatei de Ap`rare adaug`
[nc` 3.000.000 de lire pe an la masa colosal` a armelor de
ap`rare ale Germaniei.
Fran\a ]i-a [ncordat puterea p>n` la acela]i punct al apropiatei
c`deri pentru a egala pe rivalul sù puternic. Este inutil s` se
arate ce rol teribil joac` aceste asigur`ri de r`zboi [n necazul actual
al poporului din Europa. Nu numai c` pune la o parte din profituri
]i din c>]tiguri sume mari cu care cump`r` praf de pu]c` ]i ghiulele
]i construie]te caz`rmi, ci ]i ia din r>ndurile industriei milioane
de lucr`tori tineri la [nceputul for\ei lor b`rb`te]ti, care [n acele
perioade sunt pierdu\i pentru familie ]i pentru fortificarea
popula\iilor. Lumea n-a inventat [nc` un birou de decontare a
cecurilor interna\ionale mai bun dec>t groaznicul ]i costisitorul
Templu al r`zboiului”.
Dar [n ciuda datoriei ap`s`toare ]i a [ncurc`turii financiare a
na\iunilor, unii statisticieni capabili estimeaz` c` actualul cost
pentru Europa al diferitelor bugete ale armatelor ]i flotelor, al
men\inerii garnizoanelor ]i al pierderii for\ei de munc` industrial`
prin retragerea oamenilor din industria productiv` poate fi [n mod
rezonabil luat ca fiind de 1.500.000.000 de dolari pe an, ca s` nu
mai spunem nimic de pierderea imens` de vie\i, care [n dou`zeci
]i cinci de ani ai secolului trecut (de la 1855 la 1880) este declarat`
la 2.188.000, ]i aceasta [n mijlocul unor orori care nu pot fi descrise.
D-nul Charles Dickens a observat foarte adev`rat c`:
^Noi vorbim cu entuziasm ]i cu un anumit foc despre @o ]arj`
magnific`!#, despre @o ]arj` splendid`!#, totu]i foarte pu\ini se
g>ndesc la hidoasele am`nunte reprezentate de aceste cuvinte
umflate. @O ]arj` splendid`# este o goan` n`valnic` a unor oameni
pe cai puternici, [mboldi\i p>n` la viteza lor cea mai mare, urm`rind
]i ajung>nd din urm` o mas` [mpotrivitoare de pedestra]i. Mintea
cititorului nu merge mai departe; fiind mul\umit cu informa\ia c`
linia vr`jma]ului a fost @rupt`# ]i @a cedat#. Nu completeaz`
imaginea. C>nd @]arja splendid`# ]i-a f`cut lucrarea ]i a trecut, se
va g`si o scen` foarte asem`n`toare cu un accident de tren
[nspìm>nt`tor. Va fi un efectiv [ntreg de spin`ri rupte [n dou`, de
bra\e complet r`sucite, de oameni [nfip\i [n propriile lor baionete,
de picioare sf`r>mate ca lemnele de foc, de capete despicate ca
merele, de alte capete pref`cute de copitele de fier ale cailor [ntr-o
piftie moale, de fe\e c`lcate ]i scoase din orice asem`nare cu omul.
Acestea stau ascunse [n spatele unei @]arje splendide#. Aceasta
urmeaz`, de fapt, c>nd @bìe\ii no]tri au zburat c`lare spre ei [n
stil mare# ]i @i-au tìat stra]nic#.”
Îmagina\i-v`”, spune un alt scriitor, ^milioanele care trudesc
pe toat` fa\a Europei, roind zi de zi spre locul de munc`, lucr>nd
ne[ncetat din zori p>n` la apusul r`coros, la cultivarea p`m>ntului,
la producerea \es`turilor, la schimbul de m`rfuri, [n mine, [n fabrici,
[n fier`rii, la docuri, [n ateliere, [n magazine; pe cì ferate, pe r>uri,
pe lacuri, pe oceane; str`b`t>nd m`runtaiele p`m>ntului,
supun>nd [nc`p`\>narea materiei brute, st`p>nind elementele
naturii ]i f`c>ndu-le s` slujeasc` confortul ]i binele omului, ]i
cre>nd prin toate acestea o mas` de bog`\ie care ar putea aduce
abunden\` ]i confort fiec`rei case a lor. }i apoi imagina\i-v` m>na
Babilonul acuzat 95
puterii venind ]i m`tur>nd [n fiecare an [n abisul cheltuielii militare
]ase sute de milioane din banii c>]tiga\i cu at>ta greutate.”
Ceea ce urmeaz`, din Harrisburg Telegram, este de
asemenea la subiect:
^Le cost` ceva pe na\iunile @cre]tine# ale Europei ca s` ilustreze
no\iunea lor de @pace pe p`m>nt [ntre oamenii pl`cu\i Lui#. Adic`,
le cost` ceva ca s` se men\in` cu totul preg`tite de a se arunca una
pe alta [n aer [n fragmente mici. Statisticile publicate [n Berlin
arat` suma cheltuielilor militare ale marilor puteri [n timpul celor
trei ani: 1888, 1889, 1890. Urm`toarele cheltuieli sunt date [n
cifre rotunde: Fran\a 1.270.000.000 $, Rusia 813.000.000 $, Marea
Britanie 613.000.000 $, Germania 607.000.000 $, Austro-
Ungaria 338.000.000 $, Italia 313.500.000 $. Aceste ]ase puteri
au cheltuit [n total 3.954.500.000 $ pentru scopuri militare [n
trei ani, sau la rata de peste 1.318.100.000 $ pe an. Totalul
pentru trei ani dep`]e]te considerabil datoria na\ional` a Marii
Britanii ]i este aproape destul de mare ca s` pl`teasc` de trei
ori dob>nda pe datorie a Statelor Unite. Cheltuiala
corespunz`toare [n Statele Unite a fost [n jur de 145.000.000 $,
exclusiv pensiile. Dac` le-am adùga pe acestea, cheltuiala
noastr` total` s-ar ridica la [n jur de 390.000.000 $.
Conform estim`rilor statisticienilor francezi ]i germani, [n
r`zboaiele din ultimii treizeci de ani au pierit 2.500.000 de oameni,
[n timp ce pentru ducerea acestor r`zboaie s-au cheltuit nu mai
pu\in de 13.000.000.000 $. Dr. Engel, un statistician german, d`
urm`toarele, ca fiind costul aproximativ al principalelor r`zboaie
din ultimii treizeci de ani: r`zboiul crimeean 2.000.000.000 $,
r`zboiul italian din 1859 a costat 300.000.000 $, r`zboiul
pruso-danez din 1864 a costat 35.000.000 $; r`zboiul de
secesiune (nord), 5.100.000.000 $, sud 2.300.000.000 $; r`zboiul
pruso-austriac din 1866 a costat 330.600.000 $; r`zboiul
franco-german din 1870, 2.600.000.000 $; r`zboiul ruso-turc
125.000.000 $; r`zboaiele sud-africane 8.770.000 $; r`zboiul african
13.250.000 $; r`zboiul s>rbo-bulgar 176.000.000 $.
Toate aceste r`zboaie au fost ucig`toare la extrem`. R`zboiul
crimeean, [n care s-au dat pu\ine lupte, a costat 750.000 de vie\i,
numai cu 50.000 mai pu\ini dec>t au fost uci]i sau au murit
de r`ni [n nord ]i [n sud [n timpul r`zboiului de secesiune.
Expedi\iile mexican` ]i chinez` au costat 200.000.000 $ ]i
85.000 de vie\i. {n timpul r`zboiului ruso-turc au fost uci]i
]i r`ni\i mortal 250.000, iar [n r`zboiul italian din 1859 ]i
[n r`zboiul dintre Prusia ]i Austria c>te 45.000.
{ntr-o scrisoare c`tre deputatul Passy de Paris, distinsul
John Bright, trecut din via\`, membru al Parlamentului
engelz, a spus:
^{n prezent toate resursele europene sunt [nghi\ite de exigen\ele
militare. Interesele poporului sunt sacrificate pentru cele mai
mizerabile ]i mai culpabile fantezii ale politicii strìne. Interesele
reale ale maselor sunt c`lcate [n picioare pentru respectarea falselor
no\iuni de glorie ]i onoare na\ional`. Nu pot s` nu m` g>ndesc c`
Europa merge spre ceva catastrof` mare de o greutate zdrobitoare.
Sistemul militar nu poate fi sprijinit la infinit cu r`bdare, iar
popula\ia, [mpins` la disperare, nu peste mult timp poate s`
[nl`ture regalit`\ile ]i pe pretin]ii oameni de stat care guverneaz`
[n numele lor”.
Astfel judecata puterilor civile merge [mpotriva lor. Nu numai
presa este astfel f`\i]`, dar ]i oamenii de peste tot vorbesc tare ]i
vocifereaz` [mpotriva puterilor care sunt. Nelini]tea este general`
]i devine tot mai periculoas` [n fiecare an.
LUMEA ACUZ~ SISTEMUL SOCIAL ACTUAL
Sistemul social al cre]tin`t`\ii este de asemenea sub inspec\ie
— reglement`rile lui monetare, planurile ]i institu\iile lui
financiare, ]i, rezult>nd din acestea, politica lui egoist` [n afaceri
]i deosebirile lui de clas` bazate [n principal pe bog`\ie, cu tot ce
implic` ele [n privin\a nedrept`\ii ]i suferin\ei pentru masele de
oameni — acestea sunt tot a]a de aspru tratate [n judecata din
acest ceas, ca ]i institu\iile civile. Observa\i discu\iile nesf>r]ite
asupra problemei argintului ]i a standardului [n aur, ]i disputele
interminabile [ntre munc` ]i capital. Ca valurile umflate ale m`rii
sub un v>nt care se [nte\e]te sun` murmurul unit al nenum`ratelor
glasuri [mpotriva sistemului social actual, [n special [n m`sura [n
Babilonul acuzat 97
care este v`zut a fi neconcordant cu codul moral con\inut [n Biblie,
pe care cre]tin`tatea, [n mod general, pretinde c`-l recunoa]te ]i
c`-l urmeaz`.
Este [ntr-adev`r un fapt [nsemnat c` [n judecata
cre]tin`t`\ii, chiar de c`tre lume [n general, standardul de
judecat` este Cuv>ntul lui Dumnezeu. P`g>nii \in sus Biblia
]i declar` cu [ndr`zneal`: ^Nu sunte\i at>t de buni ca ]i
cartea voastr`”. Ei arat` spre binecuv>ntatul ei Cristos ]i
spun: ^Voi nu v` urma\i exemplul”. }i at>t p`g>nii c>t ]i
masele cre]tin`t`\ii adopt` regula de aur ]i legea iubirii, cu
care s` m`soare doctrinele, institu\iile, politica ]i mersul
general al cre]tin`t`\ii; ]i toate m`rturisesc la fel pentru
adev`rul scrisului straniu de pe pere\ii ei de s`rb`toare —
Âi fost c>nt`rit [n balan\` ]i ai fost g`sit u]or”.
M`rturia lumii [n privin\a sistemului social actual este
auzit` peste tot, [n fiecare \ar`. To\i o declar` a fi un e]ec;
[mpotrivirea este tot mai activ` ]i r`sp>nde]te alarma peste
tot [n lume, ^cl`tin>nd [ngrozitor” toat` [ncrederea [n
institu\iile existente ]i din c>nd [n c>nd paraliz>nd industria
cu panic`, greve etc. Nu exist` o na\iune [n cre]tin`tate [n
care [mpotrivirea la aranjamentele sociale actuale s` nu fie
pronun\at`, [nc`p`\>nat` ]i tot mai amenin\`toare.
D-nul Carlyle spune: Êxisten\a industrial` britanic` pare
s` devin` repede o enorm` [nchisoare-mla]tin` de molim`
ur>t mirositoare, fizic ]i moral, o hidoas` Golgota vie de
suflete ]i corpuri [ngropate de vii. Treizeci de mii de
cus`torese istovindu-se repede. Trei milioane de s`raci
putrezind [n inactivitate for\at`, ajut>nd pe sus-numitele
cus`torese s` moar`. Acestea sunt doar aspecte din tristul
registru al disper`rii”.
Din alt` publica\ie numit` The Young Man, extragem
urm`torul articol, intitulat ^Devine lumea mai bun`?”
Acesta spune:
^B`rba\i puternici, dornici de munc` cinstit`, [ndur` agoniile
foamei ]i ale expunerii la intemperii, ]i [n multe cazuri ale necazului
[n plus de a vedea suferin\ele propriilor familii. Pe de alt` parte,
bog`\ia cov>r]itoare este adesea aliat` cu avari\ia ]i imoralitatea;
]i [n timp ce s`racii mor de foame pu\in c>te pu\in, boga\ii, [n
mare m`sur`, ignor` nevoile fra\ilor lor ]i sunt grijulii numai ca
Laz`r s` nu devin` neconvenabil de proeminent. Mii de tineri
sunt for\a\i s` robeasc` [n ateliere neaerisite ]i [n magazii mohor>te
c>te ]aptezeci ]i optzeci de ore pe s`pt`m>n`, f`r` s` aib` vreodat`
un interval de recrea\ie fizic` sau mental`. {n Cartierul de Est
femeile cos c`m`]i sau fac cutii de chibrituri toat` ziua pentru o
plat` care este insuficient` pentru chiria unui pat — s` nu mai
vorbim de o camer` separat` — ]i sunt obligate adesea s` aleag`
[ntre foame ]i viciu. {n Cartierul de Vest toate arterele de circula\ie
sunt [n posesia sirenelor de senzualitate ]i p`cat sulemenite ]i
vopsite — fiecare o mustrare permanent` pentru sl`biciunea ]i
rùtatea omului. {n privin\a tinerilor, mii intr` [n pu]c`rie pierz>nd
la jocuri de noroc sau mor devreme de bùtur`; ]i totu]i fiecare
ziar respectabil este ocupat cu lungi rapoarte despre cursele de
cai, ]i guvernul cre]tin (?) permite s` se planteze c>te o tavern` la
fiecare col\ de strad`. S-a f`cut ca p`catul s` fie u]or, s-a f`cut ca
viciul s` fie ieftin, [n]elarea predomin` [n comer\, am`r`ciunea [n
politic` ]i apatia [n religie”.
Cu c>tva timp [n urm` Philadelphia Press a publicat
urm`toarele:
^Pericol [n fa\`! Nu este nici o [ndoial` c` New York-ul este
[mp`r\it [n dou` clase mari, cei foarte boga\i ]i cei foarte s`raci.
Clasele mijlocii de oameni respectabili, harnici, corec\i dispar
treptat, merg>nd [n sus pe scara bog`\iei lume]ti sau [n jos [n
s`r`cie ]i [ncurc`tur`. Pare indiscutabil c` [ntre aceste clase exist`,
]i este [n cre]tere rapid`, alimentat` inten\ionat de c`tre oamenii
rì, o ur` distinct`, pronun\at`, malign`. Sunt aici oameni care
au 10.000.000 $ ]i 20.000.000 $, despre care nu se ]tie nimic. Cunosc
o doamn` care locuie]te [ntr-o cas` magnific`, a c`rei via\` este
tot at>t de lini]tit` cum ar trebui s` fie a unui slujitor bisericesc,
care a donat nu mai pu\in de 3.000.000 $ [n cinci ani, ale c`rei
binefaceri [nainte de moartea ei vor ajunge la nu mai pu\in de
7.000.000 $, care are [n casa ei picturi, statui, diamante, pietre
pre\ioase, specimene splendide de aur ]i argint, ]i lucr`ri scumpe
Babilonul acuzat 99
de fiecare art` imaginabil`, a c`ror estimare intern` este de
1.500.000 $, ]i bog`\ia ei este mai mic` dec>t a multora dintre
vecinii ei cu p>n` la c>teva milioane de dolari. Sunt oameni care
acum dou`zeci de ani vindeau haine [n strada Chatham, care
ast`zi trìesc cu o cheltuial` anual` de 100.000 $, care poart`
bijuterii ce cost` 25.000 $ la magazinele rezonabile.
Veni\i cu mine [ntr-o ma]in` pe Madison Avenue [n orice zi, pe
ploaie sau pe vreme bun`, [ntre orele zece diminea\a ]i cinci sau
]ase dup`-masa, ]i v` voi g`si ma]in` dup` ma]in` pline cu doamne
[n ai c`ror urechi sunt diamante [n valoare de [ntre 500 ]i 5.000 $
fiecare, pe ale c`ror m>ini ne[nm`nu]ate, ro]ii ]i catifelate, sclipesc
averi. Merge\i cu mine [n orice zi, de la vechiul magazin al lui
Stewart, de la col\ul Str`zii a Noua cu Broadway p>n` la col\ul
Str`zii a Treisprezecea cu Broadway. Nu vreau s` spun duminicile,
[n s`rb`tori sau la ocazii speciale, ci [ntotdeauna, ]i v` voi ar`ta pe
fiecare strad` femei [mbr`cate [n cape din piele de foc` p>n` jos la
c`lc>i, [n valoare de 500 la 1.000 $ fiecare, cu cercei de diamant ]i
cu inele de diamant, precum ]i cu alte pietre pre\ioase, duc>nd [n
m>ini po]ete elegante umflate de bani. Ele reprezint` noii boga\i
cu care se umple New York-ul.
Pe aceea]i strad`, la aceea]i or`, v` pot ar`ta oameni pentru
care un dolar ar fi o avere, ai c`ror pantaloni, rup\i ]i ru]inos
de zdren\ui\i, sunt \inu\i str>n]i [n jurul br>ului cu funii sau
sfori sau ace, ale c`ror picioare f`r` ciorapi se t>r`sc pe caldar>m
[n pantofi at>t de strica\i [nc>t nu [ndr`znesc s` le ridice de pe
caldar>m, ale c`ror fe\e sunt pistruiate, ale c`ror b`rbi sunt
lungi ]i [nc>lcite, cum le este ]i p`rul, [n timp ce m>inile lor
[nro]ite se sub\iaz` la unghii ca ghearele. C>t mai este p>n`
c>nd acele gheare se vor [nfige [n noii-[mbog`\i\i? Negre]it
sentimentul s-a n`scut, sentimentul cre]te ]i mai cur>nd sau
mai t>rziu sentimentul va izbucni.
Numai asear` am mers pe Strada a Paisprezecea, pe care au
r`mas doar pu\ine locuin\e, ]i [n fa\a uneia era un baldachin care
ducea de la u]` la trotuar, sub care ni]te doamne [mbr`cate
[nc>nt`tor, [nso\ite de escortele lor, mergeau de la tr`surile lor
spre u]a deschis` prin care se rev`rsau r>uri de lumin` ]i de
muzic`. Am stat un moment cu mul\imea, o mul\ime mare, ]i
iat` c` s-a n`scut aceast` idee a unei r`bufniri inevitabile dac`
nu se f`cea ceva, ]i [nc` repede, s` se termine cu prejudecata
care nu numai c` exist`, ci este nutrit` inten\ionat,
[mpotriva celor foarte boga\i de c`tre cei foarte s`raci. Te-ar
face s` tremuri dac` ai auzi felul cum vorbeau femeile.
Invidie, gelozie, cruzime du]m`noas`, fiecare element
necesar era acolo. Tot ce mai trebuie este un conduc`tor”.
Lumea compar` condi\iile oribile ale Sistemului sclaviei umane
de Stoarcere a Sudorii ]i mizeriile marii armate de oameni f`r`
lucru, ]i ale unei alte armate mari de muncitori slab pl`ti\i, cu
luxul ]i cu extravagan\a bog`\iei imense, a]a cum a f`cut-o un
jurnal londonez cu c>tva timp [n urm` — astfel:
^Casa modest` a unui milionar. Afl`m din New York c` d-nul
Cornelius Vanderbilt, milionarul din New York ]i regele cìlor
ferate, tocmai ]i-a deschis noul palat cu un bal mare. Aceast`
cas` modest`, care va ad`posti cam zece oameni timp de ]ase
luni din an ]i care va r`m>ne [nchis` [n celelalte ]ase, este la
col\ul Str`zii a Cincizeci ]i ]aptea cu a Cincea, ]i l-a costat pe
proprietarul ei 1.000.000 de lire. La exterior are un model
spaniol, construit` din piatr` gri, cu contururi ro]ii, cu turnule\e
]i creneluri. Are dou` etaje ]i o mansard` [n`l\at`. Sala de bal
este cea mai mare sal` de bal privat` din New York, av>nd
22,86 m lungime ]i 15,24 m l`\ime, decorat` [n alb ]i auriu,
stil Ludovic al XIV-lea. Tavanul cost` o avere ]i este f`cut [n
forma unui con dublu, acoperit cu nimfe ]i cupidoni picta\i. {n
jurul corni]ei sunt flori delicat modelate, fiecare cu o lumin`
electric` [n mijloc, [n timp ce [n centru at>rn` un candelabru
imens de cristal. {n noaptea balului de inaugurare pere\ii au fost
acoperi\i de la podea la tavan cu flori naturale, la pre\ul de 1.000
de lire; ]i distrac\ia se spune c` a costat-o pe gazd` 5.000 de lire.
Al`turi de cas` se afl` cea mai scump` gr`din` de aceast`
m`rime din lume, c`ci, de]i este numai de m`rimea unei parcele
urbane obi]nuite, s-a pl`tit pentru ea suma de 70.000 de lire,
]i o cas` a c`rei construc\ie costase 25.000 de lire a fost
d`r>mat` ca s` fac` loc pentru cele c>teva ronduri de flori”.
Babilonul acuzat 101
Un jurnal, Industry, din San Francisco, California, a
publicat urm`torul comentariu despre extravagan\a a doi
oameni boga\i din aceast` \ar`:
^Cina lui Wanamaker la Paris ]i cina lui Wanderbilt la Newport,
care au costat [mpreun` cel pu\in 40.000 $, poate mult mai mult,
sunt printre semnele timpului. Astfel de lucruri prezic o schimbare
[n aceast` \ar`. Acest caz, care este numai un caz tipic pentru [nc`
o sut` de cazuri de asemenea spectacol ostentativ al banilor, poate
fi asem`nat cu un osp`\ din Roma [nainte de a veni sf>r]itul, ]i cu
luxul din Fran\a care, cu un secol [n urm`, a fost precursorul unei
revolu\ii. Banii cheltui\i anual de c`tre americani [n strìn`tate,
[n principal pentru lux ]i mai rù, sunt estima\i la o treime din
venitul nostru na\ional”.
Informa\ia foarte interesant` care urmeaz`, citat` [n
National View, este din Ward McAlister, odat` un mare lider
al societ`\ii newyorkeze:
^Cheltuielile de trai medii anuale ale unei familii de
respectabilitate medie, compus` din so\, so\ie ]i trei copii, se ridic`
la 146.945 $, repartiza\i dup` cum urmeaz`: Chiria unei case la
ora] 29.000 $; a unei case la \ar` 14.000 $; cheltuielile casei la \ar`
6.000 $; salariile servitorilor din cas` 8.016 $; cheltuielile casei,
inclusiv salariile servitorilor 18.954 $; [mbr`c`mintea so\iei 10.000
$; propria garderob` 2.000 $; [mbr`c`mintea ]i banii de buzunar
ai copiilor 4.500 $; ]colarizarea celor trei copii 3.600 $; distrac\iile
prin baluri ]i dans 7.000 $; primirea la cin` 6.600 $; loja la oper`
4.500 $; teatrul ]i petrecerile dup` teatru 1.200 $; ziare ]i reviste
100 $; contul curent al bijutierului 1.000 $; articole de
papet`rie 300 $; c`r\i 500 $; cadouri de nunt` ]i de s`rb`tori
1.400 $; strana din biseric` 300 $; taxa la club 425 $; nota de
plat` a medicului 800 $; nota de plat` a dentistului 500 $;
transportul celor din cas` la \ar` ]i [napoi 250 $; c`l`toriile
[n Europa 9.000 $; costul grajdurilor 17.000 $”.
Chauncey M. Depew este citat c` ar fi spus:
^Cincizeci de oameni din Statele Unite au [n puterea lor,
datorit` bog`\iei pe care o st`p>nesc, s` se adune [n dou`zeci
]i patru de ore ]i s` ajung` la o [n\elegere prin care fiecare
roat` a c`l`toriei ]i a comer\ului poate fi oprit` din [nv>rtirea
ei, fiecare ramur` a industriei poate fi blocat` ]i fiecare buton
electric poate amu\i. Acei cincizeci pot controla circula\ia
banilor ]i pot crea panic` oric>nd doresc”.
JUDECAREA PUTERILOR ECLESIASTICE DE C~TRE LUME
Criticarea eclesiasticismului este tot at>t de sever` ca ]i
a monarhiei ]i a aristocra\iei; fiindc` ei sunt recunoscu\i ca
fiind una [n interes. Cele ce urmeaz` vor servi ca ilustra\ii
ale acestor sentimente.
North American Review de acum c>\iva ani con\inea un scurt
articol de John Edgerton Raymond, despre ^Declinul
eclesiasticismului”. Descriind for\ele opuse bisericii ]i care [n cele
din urm` vor realiza r`sturnarea ei, el a spus:
^Biserica cre]tin` se afl` [n mijlocul unui mare conflict. Niciodat`
de la organizarea cre]tinismului n-au fost at>tea for\e desf`]urate
[mpotriva ei. Ceea ce anumitor teologi le place s` numeasc`
@puterea lumii# n-a fost niciodat` mai puternic` dec>t acum.
Biserica nu mai are [mpotrivire din partea raselor barbare, a
filosofilor supersti\io]i, a preo\ilor religiilor mitice, ci din partea
celei mai [nalte culturi, a celei mai ad>nci [nv`\`turi ]i a celei mai
profunde [n\elepciuni a na\iunilor luminate. Tot timpul c`l`toriei
ea are [mpotriviri din partea @puterii lumii#, care reprezint` cele
mai [nalte realiz`ri ]i cele mai bune idealuri ale min\ii umane.
{mpotrivitorii ei nu se g`sesc [n afara hotarelor ei. {n cadrul
ad`posturilor ei solemne, [nve]m>nta\i [n ve]mintele ei, d>nd
glas poruncilor ei, reprezent>nd-o [n fa\a lumii, se afl` mul\i
care sunt gata s`-i resping` autoritatea ]i s`-i conteste
suprema\ia. Mul\imi care [nc` se supun decretelor ei [ncep s`
pun` [ntreb`ri; ]i [ndoiala este primul pas spre nesupunere ]i
p`r`sire. Lumea nu va ]ti niciodat` c>te suflete oneste din
cadrul bisericii gem [n spirit ]i sunt tulburate, ]i totu]i \in o
pecete pe buzele lor ]i un lan\ pe limbile lor @din pricina
con]tiin\ei#, ca nu cumva @s` fac` pe fratele lor s` se
poticneasc`#. Ei tac, nu de teama mustr`rii, c`ci a trecut timpul
c>nd a vorbi liber [nsemna s` suferi persecu\ie ]i c>nd a sugera
c` s-ar putea ca biserica s` nu fie infailibil` [nsemna s` fii
acuzat de infidelitate”.
El spune c` nu se cere o evanghelie nou`, ci o evanghelie veche
cu un [n\eles nou:
^Peste tot se cere o vestire mai literal` ]i mai credincioas` a
preceptelor fondatorului cre]tinismului. @Predica de pe munte#
este pentru mul\i un rezumat al filosofiei divine. @Propov`dui\i-o!
Propov`dui\i-o!# strig` reformatorii din fiecare ]coal` de
pretutindeni; @nu numai propov`dui\i-o, ci ]i exemplifica\i-o!#
@Ar`ta\i-ne#, spun ei, @c` practicile voastre se conformeaz` acestor
precepte, ]i v` vom crede! Urma\i pe Cristos, ]i noi v` vom urma!#
Dar chiar aici se afl` controversa. Biserica pretinde c` [nva\`
preceptele lui Cristos, c` propov`duie]te Evanghelia Lui.
Lumea ascult` ]i r`spunde: @Voi a\i stricat adev`rul!# }i privi\i
spectacolul unei lumi necredincioase care [nva\` pe o biseric`
credincioas` adev`ratele principii ale religiei ei! Acesta este
unul dintre cele mai izbitoare ]i mai semnificative semne ale
veacului. }i este cu totul nou. Lumea a fost familiar` de la
[nceput cu replica: @Doctore, vindec`-te pe tine!# Dar numai
[n timpurile moderne s-au aventurat oamenii s` zic`:
@Doctore, las`-ne pe noi s` prescriem medicamentul!#
C>nd cei s`raci ]i nevoia]i, cei ap`sa\i ]i [ntrista\i, care sunt
[nv`\a\i s` a]tepte din cer recompensa viitoare, au v`zut preo\i
sfin\i ]i prin\i favoriza\i, [mbr`ca\i [n purpur` ]i in sub\ire ]i
m>nc>nd somptuos [n fiecare zi, adun>nd comori pe p`m>nt [n
ciuda moliilor, a ruginei ]i a ho\ilor, servind cu o con]tiin\` u]oar`
pe Dumnezeu ]i pe mamona, atunci au [nceput s` se [ndoiasc` de
sinceritatea lor.
}i imediat au [nceput s` afirme c` nu tot adev`rul locuie]te sub
turnul unei biserici, c` biserica este f`r` putere; c` ea nu poate
[mpiedica nenorocirea, nu poate vindeca pe cei bolnavi, nu poate
hr`ni pe cei fl`m>nzi ]i nu poate [mbr`ca pe cei goi, nu poate [nvia
pe cei mor\i, nu poate m>ntui sufletul. Apoi au [nceput s` spun`
c` o biseric` at>t de slab`, at>t de lumeasc`, nu poate fi o institu\ie
divin`. }i cur>nd au [nceput s`-i p`r`seasc` altarele. Ei au spus:
@A nega infailibilitatea bisericii, eficien\a ordonan\elor ei sau
adev`rul crezurilor ei nu [nseamn` a nega eficien\a religiei. Noi
nu suntem [n r`zboi cu cre]tinismul, ci cu prezentarea
cre]tinismului de c`tre biseric`. Reveren\a fa\` de adev`rul divin
este compatibil` cu cel mai profund dispre\ fa\` de eclesiasticism.
Pentru Persoana sublim` care a c`lcat pe p`m>nt, a c`rui atingere
a fost via\` ]i al c`rui z>mbet a fost m>ntuire, avem numai
venera\ie ]i iubire, dar nu mai avem pentru institu\ia care pretinde
c`-L reprezint`.
Biserica denun\` pe acuzatorii ei ca necredincio]i ]i merge pe
drumul ei adun>nd bog`\ie, construind temple ]i palate, f`c>nd
pacte cu regii ]i leg`minte cu cei puternici, [n timp ce for\ele
desf`]urate [mpotriva ei cresc la num`r ]i [n putere. Ea ]i-a pierdut
suprema\ia, autoritatea ei a trecut. Nu este dec>t un semn, o
umbr`. }i este imposibil ca ea s`-]i rec>]tige ascenden\a pierdut`,
sau s` se [ntoarc` la tronul ei. Visele la st`p>nirea ei universal`
sunt o iluzie. Sceptrul ei a fost rupt pentru totdeauna. Deja ne
afl`m [ntr-o perioad` de tranzi\ie. Mi]carea revolu\ionar` a
veacului este universal` ]i irezistibil`. Tronurile [ncep s` se clatine.
Un vulcan arde mocnit sub palatele regilor, ]i c>nd tronurile se
r`stoarn`, amvoanele cad ]i ele.
Au fost re[nsufle\iri ale religiei [n trecut, mai mult sau mai pu\in
locale ]i temporare. Va mai fi o re[nsufle\ire a religiei care va fi
mondial` — o restaurare a credin\ei [n Dumnezeu ]i a iubirii pentru
om — c>nd cele mai str`lucite vise ale fraternit`\ii universale vor
fi realizate. Dar aceasta va veni [n pofida bisericii, mai degrab`
dec>t prin ea. Va veni ca o reac\ie [mpotriva tiraniei eclesiastice;
ca un protest [mpotriva simplelor forme ]i ceremonialuri”.
{ntr-un articol din Forum, din octombrie 1890, despre
^Problemele sociale ]i biserica”, de episcopul Huntington,
avem comentariul lui asupra unui fapt foarte notabil ]i
semnificativ, dup` cum urmeaz`:
^@C>nd [ntr-una din s`lile publice din New York o mare mul\ime
de ascult`tori amesteca\i au aclamat numele lui Isus Cristos ]i au
fluierat numele bisericii, aceasta n-a stabilit nici o chestiune, n-a
rezolvat nici o problem`, n-a dovedit nici o afirma\ie, n-a explicat
nici o scriptur`, dar gestul a fost tot at>t de semnificativ c>t jum`tate
din predicile care sunt propov`duite.# El s-a referit apoi la faptul
c` atunci a fost timpul c>nd poporul a auzit cuvintele @Cristos ]i
biserica# [n lini]te reveren\ioas` dac` nu cu devotare entuziast`,
]i apoi a remarcat: @Numai [n aceste zile din urm` c>nd muncitorii
g>ndesc, citesc, ra\ioneaz` ]i reflecteaz`, o mul\ime amestecat`,
mai degrab` [n mod primitiv dec>t f`r` reveren\`, [i desparte pe
cei doi, onor>nd pe unul ]i dispre\uind pe cel`lalt#.”
Alte expresii semnificative din pres`, despre judecata
popular`, sunt dup` cum urmeaz`:
^Catholic Review ]i alte ziare insist` c` trebuie s` se fac`
@instruire religioas` [n [nchisori#. A]a este. Noi mergem mai
departe de at>t. Ar trebui s` se fac` instruire religioas` ]i
[n alte locuri pe l>ng` [nchisori — acas`, de exemplu, ]i [n
]colile duminicale. Da, noi nu vom fi dep`]i\i [n liberalism,
noi favoriz`m instruirea religioas` din unele biserici. Nu te
po\i plictisi de un lucru bun dac`-l folose]ti moderat”.
Capelanul unui anumit penitenciar a spus c` acum dou`zeci de
ani numai cam cinci la sut` dintre prizonieri fuseser` elevi la ]coala
duminical`, dar c` acum ]aptezeci ]i cinci la sut` dintre criminalii
reali ]i cei suspecta\i au fost. Un anumit pastor d` de asemenea o
relatare despre un azil pentru alcoolici unde procentul este de
optzeci, ]i despre altul pentru femei dec`zute unde toate au fost [n
]coli duminicale. Comentariul presei despre aceste fapte a fost c`
termenul aplicat [nainte la aceast` ]coal`, @cre]a bisericii#, ajunge
s` fie o satir` fantomatic`. Ce se va face?”
Din discu\iile legate de inaugurarea la Chicago a Expozi\iei
Columbiene a Lumii, deschis` duminicile, au fost extrase cele
ce urmeaz`:
^Ceva M>ng>iere R`mas`: Dac` se [nt>mpl` ce este mai rù,
]i t>rgurile, ca ]i teatrele ]i cr>]mele, sunt deschise duminicile
[n Chicago, este o reflec\ie foarte [nt`ritoare c` nici un singur
cet`\ean american nu este obligat s` mearg`. Nimeni nu st`
mai rù [n aceast` privin\` dec>t au stat apostolii ]i cre]tinii
timpurii. Lor nu le-a fost permis` folosirea unui poli\ist sau a
legiunilor romane pentru scopul r`sp>ndirii opiniilor lor ]i al
oblig`rii vecinilor s` fie mai evlavio]i dec>t voiau ei s` fie. }i
totu]i, acel cre]tinism primar, f`r` vreun ajutor de la stat —
da, un cre]tinism persecutat ]i care suferea — a cucerit de
fapt lumea”.
{n agita\ia general` a acestor timpuri, mul\i din biseric`
]i din lume sunt foarte dezorienta\i ]i nedumeri\i de marea
confuzie. Sentimentele acestora au fost clar exprimate cu
c>tva timp [n urm` [n New York Sun care spunea:
^{ntrebarea @Unde suntem? Unde suntem?# a devenit o
[ntrebare religioas` semnificativ`. Profesorii stau [n scaunele
seminariilor [nv`\>nd doctrine destul de dep`rtate de cele
originale ca s`-i fac` pe binef`c`torii lor antici s` se r`suceasc`
[n mormintele lor; clericii semneaz` angajamente la r>nduirea
lor, pe care ei probabil ]tiu c` nici cel care [i r>nduie]te nu le
crede; standardele sunt [n multe cazuri numai balize care arat`
ce mult s-au [ndep`rtat cor`biile bisericilor de la canalele
trasate. Este veacul lui @mergi cum [\i place#, a lui @fiecare
pentru sine# ]i toate acestea. Nimeni nu ]tie unde se va sf>r]i
totul, iar cei pe care-i intereseaz` cel mai mult pare c` se
sinchisesc cel mai pu\in”.
Nu numai conduita ]i influen\a bisericilor sunt astfel aspru
criticate, ci ]i cele mai proeminente doctrine ale lor. Observa\i, de
exemplu, cum doctrina blasfematoare a chinului ve]nic pentru
marea majoritate a rasei noastre, prin care oamenii au fost \inu\i
sub control mult` vreme prin fric`, este [n mod asem`n`tor
discreditat` de publicul g>nditor. Asupra acestui subiect clerul
[ncepe s` vad` o necesitate foarte urgent` de accentuare, pentru a
contracara sentimentele liberalismului [n cre]tere.
Rev. Dr. Henson din Chicago ]i-a f`cut cunoscute ideile asupra
acestui subiect cu c>tva timp [n urm`; ]i c>nd reporterii au
intervievat pe al\i clerici [n leg`tur` cu el, modul lor u]uratic, lipsit
de inim`, zeflemitor, de a trata acest subiect despre care evident ei
nu ]tiu nimic, dar care, dup` cum pretind ei, cred c` implic`
interesele ve]nice ale milioanelor de semeni ai lor, a fost [ntr-adev`r
vrednic de spiritul de persecu\ie al romano-catolicismului.
Rev. Dr. Henson a spus: ^Hadesul din versiunea nou` este numai
iadul mascat; moartea este moarte, chiar dac` o numim somn, iar
iadul este iad, chiar dac`-l numim hades; iadul este o realitate ]i
este infernal de oribil. {n iad vom avea corpuri. {nvierea corpului
implic` loc ]i implic` chin fizic. Dar cea fizic` nu este cea mai rea.
Durerea mental`, regretul, anticiparea, care fac sufletul s` se
zv>rcoleasc` a]a cum se zv>rcole]te viermele pe j`ratecul arz>nd,
sunt cele mai rele; ]i p`c`tosul va trebui s` le sufere pe acestea.
Sete f`r` vreun pic de ap` ca s-o stingi; foame f`r` vreun pic de
hran` ca s-o potole]ti; un cu\it [nfipt [n inim`, fapt care se repet`
— la nesf>r]it, [ngrozitor. Acesta este iadul cu care va trebui s` ne
confrunt`m. Moartea ofer` o eliberare de roata ocna]ului, dar [n
iad nu este u]urare”.
Ce impresie a f`cut predica ^Doctorului”? Se poate judeca
din urm`toarele interviuri ale reporterilor ]i slujitorilor
biserice]ti, din diminea\a urm`toare:
^@Ce crede\i despre iad, ]i vom fi noi to\i boteza\i [ntr-un
iad de pucioas` lichid` ]i font` dac` nu ne [ndrept`m cìle?#
a zis un reporter c`tre prof. Swing, unul din predicatorii
renumi\i din Chicago. Atunci prof. Swing a r>s din inim` [n
hohote, p>n` c>nd obrajii sì aspri au devenit rozulii ca ai
unei ]col`ri\e. Eminentul predicator b`tea darabana pe
marginea unei mese furniruite, ]i sticla de lamp` de pe biroul
sù p`rea s` r>d` ]i ea. @{n primul r>nd#, a spus el,
@presupun c`-\i dai seama c` acest subiect al iadului ]i al
pedepsei viitoare este ceva despre care noi ]tim de fapt foarte
pu\in. Ei bine, metoda mea de a face ca totul din Biblie s` se
armonizeze este s-o privesc din punct de vedere spiritual.
Ideea mea este c` pedeapsa va fi gradat` potrivit p`catelor;
dar deoarece lumea care vine va fi spiritual`, tot a]a ]i
r`spl`\ile ]i pedepsele trebuie s` fie privite din punct de
vedere spiritual#.
Rev. M. V. B. Van Ausdale a r>s c>nd a citit un raport al
predicii doctorului Henson, ]i a zis: @Ei bine, trebuie s` aib`
dreptate. {l cunosc pe dr. Henson de c>tva timp ]i a] vota
pentru el cu ochii [nchi]i. Admitem cu to\ii c` exist` un iad
sau un loc de r`spl`tire ]i acesta combin` toate propriet`\ile
puse pe seama lui de c`tre dr. Henson#”.
Dr. Ray a v`zut predica tip`rit` ]i a g>ndit c` dr. Henson a
exprimat acelea]i vederi pe care le avea el asupra acestui subiect.
Slujitorii congrega\ionali, aduna\i la Grand Pacific [n
sesiune obi]nuit`, cu u]ile [nchise ]i strict p`zite, au admis
un reporter de la Evening News care, dup` ce s-a terminat
adunarea, a pus [ntrebarea: @A\i citit sau a\i auzit de predica
despre iad a doctorului P. S. Henson, \inut` asear`?#
Un spectator interesat [n timpul adun`rii a fost dr. H. D.
Porter din Pekin, China. El s-a sculat diminea\a devreme ]i a
citit [n ziare predica doctorului Henson pe scurt. El a spus:
@Eu nu-l cunosc pe dr. Henson, dar cred c` sentimentele
atribuite lui sunt destul de corecte. {n China nu voi propov`dui
pucioas` ]i chin fizic real, nici nu voi spune c` iadul va fi un loc
unde toate suferin\ele de natur` real` vor da locul numai
suferin\ei ]i nelini]tii mentale intense, ci voi accepta vederea
de mijloc, cea care [nf`\i]eaz` iadul ca un loc de r`spl`tire,
care combin` suferin\a fizic` ]i mental` ]i care [ntruchipeaz`
principiile general acceptate de slujitorii moderni#.
Alt strìn, Rev. Spencer Bonnell din Cleveland, Oh., a fost de
acord cu dr. Henson [n fiecare detaliu. @Vine un timp#, a spus el,
@c>nd trebuie promovate unele idei universale despre iad, a]a [nc>t
s` aduc` toate min\ile [ntr-o stare de echilibru#. Rev. H. S. Wilson
a avut pu\ine de zis, dar a admis c` este de acord cu dr. Henson.
Rev. W. A. Moore a exprimat acelea]i sentimente.
Rev. W. A. Holmes a scris: @Dr. Henson este un predicator str`lucit
care-]i [n\elege bine pozi\iile ]i poate s` le exprime clar ]i accentuat.
Acest extras arat` c` el a \inut oamenilor, ca de obicei, o predic`
foarte interesant`. Pozi\iile lui [n aceasta au fost primite bine [n
general. Despre corpul de carne nu ]tiu — #
@Nu ]tii?#
@Nu. Un om ar putea muri ]i s` descopere cu certitudine.#
Slujitorii bapti]ti cred c` predica ortodox` despre iad a
doctorului Henson a fost chiar lucrul potrivit, ]i cei care au
discutat-o la adunarea de diminea\` au lùdat-o cu c`ldur`.
Un reporter de la Evening News a ar`tat c>torva slujitori
reportajul cu predica, dar [n timp ce to\i au spus c` erau de
acord cu predica, numai patru s-au g`sit care au vrut s-o discute
c>tu]i de pu\in. Rev. C. T. Everett, publicist la Sunday-School
Herald, a spus c` vederile a]a cum au fost exprimate de dr.
Henson sunt [n general acceptate de slujitorii bapti]ti. @Noi
[nv`\`m pedeapsa viitoare ]i ve]nic` pentru p`catele acestei
lumi#, a spus el, dar [n privin\a iadului real de foc ]i pucioas`,
aceasta este ceva despre care nu se vorbe]te [ntr-o m`sur`
mare. Noi credem [n pedeaps` ]i ]tim c` este aspr`, dar mul\i
dintre noi []i dau seama c` este imposibil s` se ]tie [n ce fel se
va da. Dup` cum spune Henson, numai oamenii abrutiza\i
g>ndesc c` iadul implic` pedeaps` fizic` [n [ntregime; durerea
mental` este cea mai rea, ]i aceasta vor trebui s-o sufere
p`c`to]ii. Dr. Perrin a spus, cu mare subliniere, c` era aproape
inutil a nega c` tot ce predic` doctorul Henson se afl` [n Biblie,
]i chiar destul de corect.
D-nul Rev. Ambrose, un slujitor vechi, a fost foarte
mul\umit de predic`. El a crezut fiecare cuv>nt din ceea ce
spusese dr. Henson despre chinul viitor pentru bie\ii
p`c`to]i. @Cei mai mul\i predicatori bapti]ti cred [n iad#, a
spus el, @]i ei [l ]i propov`duiesc#.
D-nul Rev. Wolfenden a spus c` el nu v`zuse reportajul cu
predica, dar dac` era ceva [n el despre un iad de pedeaps`
viitoare, el era de acord cu doctorul ]i g>ndea c` cei mai
mul\i slujitori bapti]ti au acelea]i vederi, de]i sunt c>\iva
care nu cred [n iad [n sensul ortodox strict.
Din ceea ce a [n\eles reporterul se poate spune cu siguran\`
c` dac` problema ar veni [n discu\ie, slujitorii bapti]ti nu
s-ar sfii s` sprijine fiecare argument pentru iadul real, vechi,
ortodox, al doctorului Henson”.
Clerul []i exprim` astfel opiniile, ca ]i cum chinul ve]nic al
semenilor ar fi numai o chestiune cu urm`ri ne[nsemnate, care
s` fie discutat` cu glume u]uratice ]i r>sete ]i declarat` ca
adev`r f`r` nici cea mai mic` dovad` sau investiga\ie biblic`*.
*Vezi Ce spun Scripturile despre iad

Lumea remarc` aceast` arogan\` [ncrezut` ]i trage propria
ei concluzie [n aceast` chestiune.
Globe Democrat spune: ^De la New York vin ve]ti bune c`
Societatea American` de Tratate []i propune s` retrag` hrana
spiritual` pe care a oferit-o [n ultimii cincizeci de ani ]i s`-]i
revizuiasc` religia cu totul. Faptul este c` lumea a dep`]it
felurile de m>ncare iu\i ]i piperate care erau bune pentru
ultima genera\ie, ]i este cu totul [n afara puterii c>torva domni
solemni s` produc` o reac\ie. Bisericile de asemenea merg cu
pl`cere agale al`turi de restul lumii, propov`duind toleran\a,
omenia, iertarea, caritatea ]i mila. Ar putea fi cu totul gre]it,
]i ca aceste profe\ii de un fel [ntunecat s` fie tocmai ceea ce
este potrivit s` continu`m a crede ]i a citi, dar atunci oamenii
nu cred ]i nu vor crede”.
Un alt jurnal declar`:
^Dr. Rossiter W. Raymond, opun>ndu-se trimiterii de
contribu\ii Consiliului American al Misiunilor Strìne, a
spus destul de energic: @M-am s`turat s` merg la Consiliul
American [n supunere, ca s` ajut la sprijinirea misionarilor
care cred completamente [n os>ndirea tuturor p`g>nilor ]i
[n acea erezie condamnabil` c` Dumnezeu nu-i iube]te pe
p`g>ni. M-am s`turat de toat` acea [n]el`torie mizerabil`
]i nu voi da nici un cent pentru a r`sp>ndi ve]tile despre
os>ndire. Nu voi l`sa s` fie r`sp>ndit` pe banii mei acea
doctrin`. C` Dumnezeu este iubire, e o veste bun`, dar ace]ti
oameni care trag un car Juggernaut peste p`g>ni ]i vreau
ca noi s` hr`nim fiarele care-l trag au f`cut din ea o chestiune
[nvechit`, st`tut`. Datoria mea cre]tin` este s` nu contribui
la vreo activitate care-i va [nv`\a pe p`g>ni c` p`rin\ii lor
au mers [n iad”.
Vedem astfel ordinea actual` a lucrurilor tremur>nd [n
c>ntarul opiniei publice. Timpul stabilit pentru r`sturnarea
ei fiind venit, marele Judec`tor al [ntregului p`m>nt ridic`
balan\a ra\iunii umane, indic` spre greut`\ile adev`rului
]i drept`\ii, ]i aduc>nd lumina cuno]tin\ei cresc>nde, invit`
lumea s` [ncerce ]i s` probeze dreptatea deciziei Lui, [n
condamnarea la distrugere a parodiei goale a preten\iilor
false ale cre]tin`t`\ii. Treptat, dar repede, lumea aplic`
testul ]i la sf>r]it to\i vor ajunge la aceea]i decizie; ]i ca o
mare piatr` de moar`, Babilonul, marea cetate a confuziei,
cu toat` puterea sa civil` ]i eclesiastic` cu care se laud` ]i
cu toat` demnitatea sa asumat`, cu bog`\ia sa, cu titlurile
sale, cu influen\a sa, cu onorurile sale ]i cu toat` slava sa
de]art`, va fi aruncat [n mare (marea agitat` a oamenilor
care nu pot fi guverna\i) ca s` nu se mai ridice. Apoc. 18:21;
Ier. 51:61-64.
Nimicirea lui va fi complet [mplinit` p>n` la sf>r]itul
stabilit al ^timpurilor neamurilor” — 1915. Evenimentele
[nainteaz` rapid spre astfel de criz` ]i terminare. De]i
procesul nu este [nc` complet, deja mul\i pot citi scrisul
prevestind soarta lui — Âi fost c>nt`rit [n balan\` ]i ai fost
g`sit u]or!” ]i cur>nd soarta groaznic` a Babilonului, a
cre]tin`t`\ii, va fi [mplinit`. Vechile supersti\ii care l-au
sus\inut de mult sunt repede [ndep`rtate; vechile crezuri
religioase ]i codurile civile p>n` acum respectate ]i sus\inute
f`r` ezitare sunt acum puse la [ndoial` cu [ndr`zneal`,
]ubrezenia lor este ar`tat` ]i erorile lor palpabile sunt
ridiculizate. Tendin\a g>ndirii printre masele de oameni nu
este [ns` spre adev`rul biblic ]i spre logica s`n`toas`, ci
mai degrab` spre necredin\`. Necredin\a este larg
r`sp>ndit`, at>t [n biserica nominal` c>t ]i [n afara ei. {n
Biserica declarat` a lui Cristos, Cuv>ntul lui Dumnezeu
nu mai este standardul credin\ei ]i [ndrum`torul vie\ii.
Filosofiile ]i teoriile umane [i iau locul, ]i chiar fanteziile
p`g>ne [ncep s` [nfloreasc` [n locuri [n care [nainte nu
aveau acces.
Numai pu\ini din marea biseric` nominal` sunt suficient
de treji ]i cump`ta\i ca s`-]i dea seama de starea ei
deplorabil`, dac` nu se ia [n considerare puterea ei numeric`
]i financiar`, masele at>t din strane c>t ]i din amvoane fiind
prea [mb`tate ]i ame\ite de spiritul lumii, at>t de liber
absorbit, chiar s` ]i observe declinul ei spiritual. Dar numeric
]i financiar starea ei de sl`bire este sim\it` acut; c`ci toate
interesele, perspectivele ]i pl`cerile vie\ii prezente sunt
legate de continuarea institu\iilor ei; ]i pentru a ]i le asigura
pe acestea se simte necesitatea men\inerii unei prezent`ri
frumoase de a [mplini ceea ce se crede a fi [ns`rcinarea ei
divin` — a converti lumea. M`sura succesului ei [n acest
efort o vom observa [ntr-un capitol urm`tor.
{n timp ce vedem Babilonul pus astfel sub acuzare ca s`
r`spund` pentru el [nsu]i [n prezen\a unei lumi adunate,
cu ce for\` ne revine [n minte profe\ia psalmistului despre
acest eveniment, citat` la [nceputul acestui capitol! Chiar
dac` Dumnezeu a t`cut [n timpul tuturor secolelor [n care a
triumfat rùl [n numele Sù ]i adev`ra\ii sfin\i ai Sì au
suferit persecu\ie [n multe forme, El n-a fost [n necuno]tin\`
de acele lucruri; ]i acum a venit timpul despre care El a
vorbit prin profet zic>nd: ^Te voi mustra ]i-\i voi pune totul
sub ochi”. To\i care vreau s` fie treji ]i s` fie de partea corect`
[n aceste timpuri de importan\` enorm`, s` remarce bine
aceste lucruri ]i s` vad` c>t de perfect corespunde profe\ia
cu [mplinirea ei.
STUDIUL V
CONFUZIA LUI — NA|IONAL~
PUTERILE CIVILE {N STR<MTORARE, V~Z<ND C~ JUDECATA ESTE {MPOTRIVA
LOR — {N FRIC~ }I STR<MTORARE ELE CAUT~ S~ SE ALIEZE UNA CU ALTA }I {N
ZADAR PRIVESC SPRE BISERIC~, DATORIT~ PUTERII EI DIN TRECUT — ELE {}I
M~RESC ARMATELE }I FLOTELE — PREG~TIRILE PENTRU R~ZBOIUL ACTUAL —
FOR|ELE DE LUPT~ DE PE USCAT }I DE PE MARE — MIJLOACE DE R~ZBOI
{MBUN~T~|ITE, DESCOPERIRI NOI, INVEN|II, EXPLOZIVE ETC. — S~ SE
TREZEASC~ CEL TARE, CEL SLAB S~ ZIC~ SUNT TARE; PREFACE|I FIARELE DE PLUG
{N S~BII }I COSOARELE {N SULI|E ETC. — STATELE UNITE ALE AMERICII SUNT
UNICE {N POZI|IA LOR, TOTU}I SUNT AMENIN|ATE CU {NC~ MAI MARI RELE DEC<T
B~TR<NUL CONTINENT — STRIG~TUL PACE! PACE! C<ND NU ESTE PACE
^C`ci acelea vor fi zile de r`zbunare, ca s` se [mplineasc` tot ce

este scris. … }i pe p`m>nt va fi str>mtorare printre popoare, care nu
vor ]ti ce s` fac` la auzul urletului m`rii ]i al valurilor. Oamenii []i
vor da sufletul de groaz`, [n a]teptarea celor ce vor veni pe p`m>nt,
c`ci puterile cerurilor vor fi zguduite. Atunci vor vedea pe Fiul Omului
venind pe un nor, cu putere ]i cu mare slav`.”
^@Voi mai cl`tina [nc` o dat` nu numai p`m>ntul, ci ]i cerul.# Cuvintele
acestea @[nc` o dat`# arat` schimbarea lucrurilor cl`tinate, ca a unor
lucruri f`cute, pentru ca s` r`m>n` ce nu se clatin`. … fiindc` Dumnezeul
nostru este @un foc mistuitor#.” Luca 21:22, 25-27; Evr. 12:26-29.
ESTE foarte evident c` puterile civile ale cre]tin`t`\ii []i dau
seama c` judecata merge [mpotriva lor ]i c` stabilitatea puterii lor
nu este [n nici un caz asigurat`. Disraeli, c>nd era prim-ministru
al Angliei, s-a adresat parlamentului britanic la 2 iulie 1874 (chiar
la [nceputul perioadei de seceri] sau a zilei de judecat`), zic>nd:
^Marea criz` mondial` este mai aproape dec>t []i imagineaz` unii.
De ce este at>t de amenin\at` cre]tin`tatea? M` tem c` civiliza\ia
113
este gata s` se pr`bu]easc`”. El a mai spus: ^S` ne uit`m oriunde
vrem, exist` un sim\`m>nt general nepl`cut, un necaz printre
popoare, oamenii []i dau sufletul de groaz`. … Nu este unul care
s` nu poat` vedea aceste lucruri. Nu este unul care s` se uite
[ntr-un ziar ]i s` nu vad` aspectul furtunos al cerului politic ce ne
[nf`]oar` acum. … Ceva explozie gigantic` trebuie [n mod sigur
s` vin`. Fiecare cabinet din Europa este agitat. Fiecare rege ]i
conduc`tor este cu m>na pe m>nerul s`biei … suntem [n timpuri
de groaz` neobi]nuit`. Ne apropiem de sf>r]it!”
Dac` aceasta era perspectiva v`zut` la [nceputul judec`\ii,
cu c>t mai prevestitoare de rele sunt ast`zi semnele timpurilor!
Dintr-un articol din London Spectator, intitulat ^Nelini]tea
din Europa”, cit`m urm`toarele:
^C`rui fapt s` atribuim nelini]tea care predomin` [n Europa?
S` spunem c` de]i [n parte se datoreaz` st`rii din Italia, ea
trebuie s` fie atribuit` [n principal valului de pesimism care
trece acum peste Europa, cauzat [n parte de necazul economic
]i [n parte de apari\ia brusc` a anarhiei ca for\` [n lume.
Fenomenul din urm` a avut cu mult mai mare influen\` pe
continent dec>t [n Anglia. Oamenii de stat din strìn`tate
anticipeaz` [ntotdeauna pericolul venit de jos — un pericol pe
care aruncarea bombelor [l aduce la ei acas`. Ei privesc pe
anarhi]ti de fapt numai ca avangarda unei o]tiri care
[nainteaz` asupra civiliza\iei, ]i care, dac` nu poate fi ori
[mp`cat` ori sfidat`, va pulveriza toat` ordinea existent`. Ei
[]i profe\esc rù despre viitorul intern, acalmia existent`, dup`
cum g>ndesc ei, baz>ndu-se pe baionete. Judec>nd situa\ia
intern` cu at>t de pu\in` speran\`, sunt [nclina\i [n mod firesc
s` fie pesimi]ti [n privin\a celei externe, s` cugete c` ea nu
poate dura ]i s` priveasc` orice mi]care … ca o dovad` c`
sf>r]itul se apropie rapid. De fapt, ei simt [n politic` dispozi\ia
spre pesimism care este at>t de marcant` [n literatur` ]i
societate. Acest pesimism este actualmente mult ad>ncit de
valul depresiunii economice”.
Cele ce urmeaz`, dintr-un alt num`r al aceleia]i reviste,
sunt de asemenea la subiect:
Confuzia Babilonului — na\ional` 115
ÂDEV~RATUL PERICOL CONTINENTAL — D-nul Jules Roche ne-a f`cut
o prevenire potrivit`. Cuv>ntarea lui de mar\i, care a fost primit`
[n Camera Francez` cu profund` aten\ie, a amintit [nc` o dat`
Europei c>t de sub\ire este pojghi\a care [nc` acoper` focul ei
vulcanic. Teza lui a fost c` Fran\a, dup` toate sacrificiile ei —
sacrificii care ar fi strivit orice Putere mai pu\in bogat` — a fost
[nc` tot nepreg`tit` de r`zboi; c` ea trebuie s` fac` mai mult, ]i
mai presus de toate s` cheltuie mai mult [nainte de a putea fi
considerat` [n siguran\` sau preg`tit`. El a tratat Germania tot
timpul ca pe un vr`jma] teribil ]i iminent [mpotriva invaziei c`ruia
Fran\a trebuie s` fie [ntotdeauna preg`tit`, ]i care la acest moment
a fost cu mult mai puternic` dec>t Fran\a. Sub ultimul ei Act
Militar (a spus d-nul Roche), {mp`ratul William II a reu]it nu
numai s` atrag` [ntregul sù popor sub constr>ngerea [ncorpor`rii,
ci ]i s` ridice armata [n realitate gata de m`r]`luire ]i de lupt`,
p>n` la cinci sute cincizeci de mii de oameni, sub comand`
ofi\ereasc` adecvat`, complet echipa\i, ]tiin\ific posta\i — pe scurt,
gata oric>nd buzele lui ar rosti decizia fatal` pe care bunicul sù a
[ntrupat-o [n cele dou` cuvinte @Krieg-mobil#. Fran\a, dimpotriv`,
de]i plasa recrut`rii ei a fost la fel de larg`, a avut numai patru
sute de mii de oameni gata, ]i pentru a economisi bani, a redus
constant chiar ]i acel num`r. De aceea, la [nceputul r`zboiului,
care acum decide de obicei sf>r]itul lui, Fran\a, cu vr`jma]i cel
pu\in pe dou` fronturi, va avea o lips` de cel pu\in o sut` cincizeci
de mii de oameni, ]i [nainte ca toate resursele ei s` fie la dispozi\ia
generalilor ei, ar putea avea calamit`\i groaznice sau chiar fatale.
Deputa\ii, de]i sunt departe de a fi devota\i d-lui Jules Roche, au
ascultat aproape cu venera\ie, iar d-nul Félix Faure a decis ca,
pentru prima dat` [n ]ase ani, s` exercite o prerogativ` uitat`,
acordat` pre]edintelui republicii, ]i s` prezideze la adunarea
Consiliului Militar Suprem care se va \ine la 20 martie. El evident
inten\ioneaz`, ca om de afaceri cu experien\`, s` ^fac` inventarul”
situa\iei militare, s` constate clar ce posed` Fran\a [n materie de
arme, cai ]i oameni gata s` se mi]te imediat la un semnal, ]i dac`
g`se]te stocul insuficient, pentru marea pia\`, s` insiste s` se mai
cumpere. Bogat` cum este firma, el poate g`si insuficient capitalul
ei pentru acea [ntreprindere, aceste colect`ri de stoc proasp`t fiind
scumpe peste m`sur`; dar, [n orice caz, el inten\ioneaz` s` cunoasc`
adev`rul exact.
D-nul Faure este un om ra\ional; dar ce lumin` clarificatoare
arunc` ac\iunea lui asupra situa\iei din Europa, dup` cuvintele
d-lui Roche! Pacea se presupune a fi garantat` prin frica de r`zboi;
]i totu]i momentul r`zboiului este men\ionat [n mod deschis,
preg`tirile pentru el sunt v`zute, acum la fel de mult ca [ntotdeauna
de la 1870 [ncoace, a fi prima preocupare a oamenilor de stat. }tim
ce mic` rezisten\` a [nt>mpinat [mp`ratul Germaniei anul trecut
[n asigurarea schimb`rilor care l-au alarmat at>t de mult pe d-nul
Jules Roche. Oamenilor nu le-au prea pl`cut acestea [n ciuda
imensei mituiri cu un termen de serviciu redus, ]i nu le-a pl`cut
s` pl`teasc` pre\ul lor; dar ei au recunoscut necesitatea; s-au supus;
]i Germania este gata acum de r`zboi [n dou`zeci ]i patru de ore
de la anun\. Fran\a se va supune de asemenea, cu oric>t` disperare,
]i vom vedea c` s-au f`cut preg`tiri ]i s-au votat bani, care, dac`
n-ar fi un sim\ cople]itor al pericolului, ar fi respinse cu dezgust.
Francezii, chiar mai mult dec>t germanii, s-au s`turat de pl`tit,
dar ei vor pl`ti pentru toate acestea, fiindc` ei cred c` [n orice zi o
armat` mai puternic` dec>t a lor ar putea [nainta spre Paris sau
spre Lyon. Filosofii declar` c` @tensiunile# [ntre Fran\a ]i Germania
s-au mic]orat perceptibil, speciali]tii [n diploma\ie sus\in c` este
pace peste tot; ziarele relateaz` cu recuno]tin\` amabilit`\ile
Kaizerului; Fran\a chiar ia parte la o ceremonie inten\ionat` s`
onoreze Germania ]i flota ei; dar at>t na\iunea c>t ]i conduc`torii
ei ac\ioneaz` ca ]i cum r`zboiul ar fi foarte aproape. Ei n-ar putea
fi mai sensibili, sau mai alarma\i sau mai preg`ti\i s`-]i cheltuie
averea dac` ar a]tepta ca [ntr-o lun` r`zboiul s` fie o certitudine.
S` nu uit`m, nimic nu s-a [nt>mplat care s` accentueze gelozia
celor dou` na\iuni. N-a fost nici un @incident# la frontier`. {mp`ratul
n-a amenin\at pe nimeni. Nici chiar [n Paris nu este vreun partid
care s` strige dup` r`zboi. De fapt Parisul pare c` ]i-a [ntors ochii
de la Germania, ]i pare s` arunce ochiade, aprinse deodat` de ur`
]i l`comie, [n direc\ia Marii Britanii. }i, [n final, n-a fost nici un
semn sau aluzie de semn [n Rusia c` noul \ar dore]te r`zboi, sau
c` se teme de r`zboi sau c` se preg`te]te [n mod special de r`zboi;
]i totu]i cea mai mic` aluzie la r`zboi arat` c` Germania este
preg`tit` p>n` la ultimul punct, iar Fran\a este alarmat`, furioas`
]i tulburat` ca nu cumva s` nu fie ]i ea preg`tit`. Nu o @noutate#
este [n discu\ie; situa\ia permanent` este cea care se [nt>mpl`,
aproape accidental, s` fie discutat`; ]i se admite imediat din toate
p`r\ile c` aceast` situa\ie oblig` Germania ]i Fran\a s` fie gata
pentru un r`zboi de invazie [n dou`zeci ]i patru de ore de la anun\.
@Dubla\i taxa la tutun, germani#, strig` Prin\ul Hohenlohe [n
aceast` s`pt`m>n`, @c`ci trebuie s` avem oameni#. @Piere
economia#, \ip` d-nul Roche, @c`ci avem un deficit de o sut` cincizeci
de mii de oameni#. }i observa\i c` aceste [ndemnuri nu produc
panic` sau @c`dere# sau tulburare remarcabil` a comer\ului [n
nici una dintre \`ri. Pericolul este prea cronic, prea clar [n\eles,
prea am`nun\it acceptat ca una din condi\iile vie\ii, pentru ceva
de felul acesta; exist` [ntotdeauna ]i este uitat numai fiindc`
oamenii se obosesc s` asculte un subiect de discurs neschimbat.
Acesta este cel mai trist fapt din toat` afacerea. {n Germania sau
[n Fran\a nu exist` fric` de r`zboi a]a cum nu exist` fric` de
Vezuviu [n Torre del Greco, nimic [n afar` de o recunoa]tere
indiferent` c` vulcanul este acolo, a fost acolo, va fi acolo neschimbat
p>n` c>nd va veni erup\ia.
Noi nu presupunem c` imediat se va [nt>mpla ceva drept urmare
a discursului d-lui Jules Roche, cu excep\ia mai multor taxe, ]i
probabil cu apari\ia unui rid sau dou` pe fruntea pre]edintelui,
pentru c` nu-i vor pl`cea toate rezultatele inventarierii, ]i el a fost
instruit s` insiste ca nevoile afacerii sale s` fie asigurate, dar este
bine ca Europei s` i se aminteasc` ocazional c` pentru conduc`tori
]i politicieni, ]i chiar pentru na\iuni, nu poate exista [n prezent un
somn lini]tit; c` vapoarele navigheaz` printre aisberguri ]i veghea
trebuie men\inut` f`r` nici un moment de contenire. O or` de
neglijen\`, o avarie, ]i un cuirasat se poate scufunda. Pare o situa\ie
grea pentru partea civilizat` a omenirii, s` se cear` ve]nic mai
mult` munc` for\at`, o mai mare felie din salariu, o mai mare
dispozi\ie de a z`cea expus cu oasele zdrobite; dar unde poate fi
g`sit remediul? Popoarele sunt [nnebunite s` g`seasc` unul,
oamenii de stat le-ar ajuta dac` ar putea, iar regii pentru prima
dat` [n istorie privesc r`zboiul cu un dezgust boln`vicios, ca ]i
cum n-ar avea nici o @]ans` fericit`# s` compenseze pentru riscurile
lui incalculabile; dar to\i sunt neajutora\i [n ameliorarea unei pozi\ii
care pentru ei n-aduce dec>t mai mult` trud`, mai mult disconfort,
mai mare responsabilitate. Singura u]urare pentru popoare este
c` ele n-o duc mai rù dec>t fra\ii lor din America, unde f`r`
recrutare, f`r` teama de r`zboi, f`r` o frontier` de fapt, Trezoreria
este secat` ca ]i cum ar fi european`, oamenii sunt at>t de jefui\i
prin fluctua\iile monetare ca ]i cum ei ar fi [n r`zboi, ]i to\i b`rba\ii
sunt tot at>t de cuprin]i de grij` ca ]i c>nd ar putea fi chema\i [n
orice moment s`-]i apere c`minele. N-a existat nimic [n istorie ca
situa\ia european`, cel pu\in de c>nd a [ncetat r`zboiul privat, ]i
dac` n-am cunoa]te modul de a fi al omenirii, ne-am mira c` a
sc`pat aten\iei; a]a [nc>t popoarele s` aib` interes pentru lucruri
f`r` valoare, sau s` se cear` o vorbire ca a d-lui Jules Roche ca s`-i
fac` pe oameni s`-]i deschid` ochii. @Avem dou` milioane de
solda\i#, spune d-nul Jules Roche, @dar numai patru sute de mii
dintre ei sunt inactivi [n cazarme, ]i ar mai trebui o sut` cincizeci
de mii de oameni# ]i nimeni nu g>nde]te dec>t c` este extrem de
ra\ional; ]i reprezentan\ii poporului par foarte aten\i, iar Capul
Statului apuc` o arm` uitat` ca s` oblige pe capii armatei s`-i
spun` ce numesc francezii @adev`rul adev`rat#. Noi nu apar\inem
@Societ`\ii de Pace#, nefiind [n stare s` credem [n Utopii; dar chiar
]i noi suntem [mpin]i s` g>ndim uneori c` lumea este disperat de
nechibzuit` ]i c` orice altceva ar fi mai bun — chiar ]i predarea
provinciei Elsass-Lothringen de c`tre Germania sau a Alsaciei-
Lorena de c`tre Fran\a — dec>t aceast` ipotecare f`r` sf>r]it ]i
f`r` rezultat a viitorului, [n ascultare de o fric` pe care to\i cei care
ac\ioneaz` conform ei o proclam` [ntr-un glas a fi himeric`. Nu
este himeric`, ]i ei numai spun a]a pentru a fi politico]i; dar nu
s-ar putea sf>r]i [nainte de a veni ruina?”
Cele ce urmeaz` sunt un extras dintr-o vorbire a d-lui
James Beck, de la Baroul din Filadelfia, publicat` [n The
Christian Statesman. Subiectul vorbirii a fost ^Necazul
na\iunilor” — f`c>nd o retrospectiv` a secolului trecut.
^Secolul nostru, care a [nceput cu tunetul tunului lui Napoleon
pe c>mpiile de la Marengo ]i care se apropie de [ncheiere cu
reverbera\ii similare at>t [n Orient c>t ]i [n Occident, n-a cunoscut
nici un singur an de pace. De la 1800 [ncoace, Anglia a avut cincizeci
]i patru de r`zboie, Fran\a patruzeci ]i dou`, Rusia dou`zeci ]i
trei, Austria patrusprezece, Prusia nou` — o sut` patruzeci ]i
dou` de r`zboaie duse de cinci na\iuni, dintre care cel pu\in patru
au Evanghelia lui Cristos ca religie de stat.
{n zorile erei cre]tine, armata regulat` a Imperiului Roman,
dup` Gibbon, num`ra cam patru sute de mii de oameni ]i era
r`sp>ndit` pe un teritoriu vast, de la Eufrat la Tamisa. Ast`zi
armatele regulate ale Europei dep`]esc patru milioane, [n timp ce
rezervi]tii, care au servit doi sau mai mul\i ani [n cazarm` ]i sunt
solda\i instrui\i, dep`]esc ]aisprezece milioane, un num`r ale c`rui
dimensiuni mintea nu le poate nici aprecia nici imagina. Cu o
zecime dintre b`rba\ii ap\i de serviciu de pe Continent [n armat`
pe timp de pace, ]i cu o cincime dintre femei f`c>nd munc` grea de
b`rbat, ]i uneori dezgust`toare, [n ateliere ]i pe c>mp, se poate
spune cu triste\e [mpreun` cu Burke: @Veacul cavalerismului a
trecut. … Gloria Europei s-a dus#. {n ultimii dou`zeci de ani aceste
armate aproape s-au dublat ]i datoria na\ional` a na\iunilor
Europei, f`cut` [n principal pentru scopuri de r`zboi ]i stoars` din
sudoarea poporului, a ajuns la un total inimaginabil, de dou`zeci
]i trei de mii de milioane de dolari. Dac` cineva m`soar` interesele
omului dup` cheltuielile lui, atunci [n mod sigur patima suprem`
a Europei civilizate [n aceast` sear` a secolului al nou`sprezecelea
este r`zboiul, pentru c` o treime din toate c>]tigurile scoase din
munc` ]i din capital este devotat` numai pentru plata dob>nzii
pe costurile r`zboaielor trecute, o treime pentru preg`tirile de
r`zboaie viitoare, iar treimea r`mas` pentru toate celelalte obiective
oricare ar fi ele.
Suli\a, lancea, sabia, securea de lupt` au fost puse deoparte
de omul modern ca fiind juc`rii ale copil`riei sale. {n locul lor
avem carabina, care poate trage de zece ori f`r` a fi re[nc`rcat`
]i poate omor[ la trei mile distan\`, ]i al c`rei glon\ lung,
nichelat, poate distruge trei oameni [n traiectoria lui [nainte
ca lucrarea lui de nimicire s` fie terminat`. Pus` [n ac\iune,
a]a cum este, de pulbere f`r` fum, ea va m`ri ororile trecute
prin spulberarea unui soldat ca de un fulger invizibil. Eficien\a
ei a distrus practic folosirea cavaleriei [n lupt`. Ziua
^splendidelor ]arje” cum este aceea de la Balaklava a trecut,
iar oamenii lui Pickett, dac` ar trebui s` repete ast`zi
uimitoarea lor ]arj`, ar fi anihila\i [nainte de a putea trece
drumul Emmitsburgului. Efectele distructive ale carabinei
moderne sunt aproape incredibile. Experimentele au ar`tat
c` ea reduce mu]chii la un terci ]i macin` oasele p>n` la
pulbere. Un membru lovit de ea este ciop>r\it [nc>t nu mai
poate fi recuperat, iar o [mpu]c`tur` [n cap sau [n piept este
inevitabil fatal`. O mitralier` de ast`zi poate trage o mie opt
sute ]aizeci de gloan\e pe minut, sau treizeci pe secund`, un
]uvoi at>t de continuu [nc>t pare ca o linie continu` de plumb,
]i al c`rui zgomot oribil este ca un c>ntec satanic. O arm` a
titanilor este tunul modern de doisprezece \oli, care poate
arunca un proiectil la opt mile ]i poate p`trunde prin
optsprezece \oli de o\el, chiar dac` acesta este harveyzat, un
proces prin care suprafa\a tare a o\elului este carbonizat` a]a
[nc>t nici cel mai fin perforator nu-l poate afecta. Despre flotele
actuale cu a]a-zisele lor @distrug`toare ale comer\ului# nu-i nevoie
s` zicem nimic. Construc\ia unui singur vapor cost` patru milioane
de dolari, ]i fiind armate cu pl`ci de o\el de optsprezece \oli grosime,
pot merge pe ap` cu motoarele lor de unsprezece mii de cai putere
cu viteze de dou`zeci ]i patru de mile pe or`. Un astfel de vas ar fi
putut risipi flotele spaniol`, francez` ]i englez` combinate,
num`r>nd peste o sut` de vapoare, la Trafalgar, ca un stol de
porumbei, sau s` pun` Armada spaniol` pe fug` ca un uliu [ntr-un
porumbar; ]i totu]i, [n r`zboiul necontenit al armelor ]i al
armamentului, ace]ti leviatani ai ad>ncurilor au fost distru]i
instantaneu, ca fulgerul, de o singur` torpil` cu dinamit`.
Dac` aceste preg`tiri de r`zboi, care acoper` apele noastre
]i [ntunec` p`m>nturile noastre, [nseamn` ceva, ele indic`
faptul c` omul civilizat este pe marginea unui mare cataclism,
de care este, dup` cum se vede, tot at>t de incon]tient ca
oamenii din Pompei [n ultima, fatala zi din via\a cet`\ii lor,
c>nd au fost martorii indiferen\i ai fumului prevestitor de rele
ie]ind [n rotocoale din gura craterului. Veacul nostru a sem`nat,
ca nici unul altul, din\ii balaurului armatelor regulate, ]i
gr>nele umane sunt coapte pentru seceri]ul de s>nge. Nu este
nevoie dec>t de un incendiar ca Napoleon s` pun` foc lumii.
A nega c` aceasta este tendin\a evident` a acestor preg`tiri
f`r` precedent [nseamn` a crede c` putem sem`na spini ]i culege
smochine, sau a a]tepta soare continuu unde am sem`nat furtun`.
R`zboiul [ntre China ]i Japonia, dus numai [n parte cu arme
moderne ]i cu oameni care nu [n\elegeau dec>t imperfect rostul
lor, nu ilustreaz` [n nici un fel posibilit`\ile conflictului viitor. Cel
mai mare dintre to\i coresponden\ii de r`zboi, Archibald Forbes, a
spus recent: @Virtual este imposibil ca cineva s`-]i imagineze exact,
[n plin`tatea ei, scena pe care urm`toarea mare b`t`lie o va
prezenta unei lumi dezorientate ]i cuprinse de fiori; noi cunoa]tem
elementele care vor constitui ororile ei, dar le cunoa]tem cum ar fi
numai din punct de vedere academic. Oamenii nu sunt [nc` [nfiora\i
de spectrul mor\ii [n mas`, cauzat` de proiectilele v`rsate din arme,
al c`ror loc nu poate fi recunoscut din cauza absen\ei fumului#. El
[ncheie: @Moartea incalculabil` poate ploua ca din cer#. C>nd ne
g>ndim c` [ntr-una din b`t`liile din jurul Metzului folosirea
mitralierelor a dobor>t 6.000 de germani [n zece minute, ]i c` la
Plevna, [n 1877, Skobelev a pierdut [ntr-un scurt atac de c>teva
sute de iarzi 3.000 de oameni, ]i c>nd ne amintim c` de atunci
mitraliera ]i arma cu ac percutor ]i-au m`rit de cinci ori capacitatea
de distrugere, avem o perspectiv` la care mintea se opre]te
[nfrico]at` ]i inima se [mboln`ve]te. Este destul s` spunem c`
marii strategi ai Europei cred c` viitoarea mortalitate [n b`t`lii va
fi a]a de mare [nc>t va fi imposibil s` fie [ngrij\i r`ni\ii sau s` fie
[ngropa\i mor\ii, ]i mul\i vor duce cu ei un crematoriu ambulant
ca s` ard` pe cei c`zu\i [n lupt`.
A\i putea sugera c` acest spectru [ngrozitor va trece peste
pa]nica Americ`, precum [ngerul care a ucis pe [nt>ii-n`scu\i
din Egipt a cru\at u]ile stropite cu s>nge ale israeli\ilor. S` dea
Dumnezeu s` fie a]a! Unde este [ns` asigurarea noastr`? At>t de
minunat au unit aburul ]i electricitatea pe oameni [ntr-o
comunitate de g>ndire, interes ]i scop, [nc>t este posibil ca, dac`
ar veni un mare r`zboi continental, [n care Anglia s` fie implicat`
aproape obligatoriu, [nainte de a se sf>r]i, lumea civilizat` ar putea
fi [nv`luit` [n fl`c`ri universale. Pe l>ng` aceasta, la orizontul
lumii se poate observa acum un nor, [n prezent nu mai mare dec>t
palma unui om, dar care [ntr-o zi poate [ntuneca cerurile. {n orient
sunt dou` na\iuni, China ]i Japonia, a c`ror popula\ie [mpreun`
ajunge la uimitorul total de cinci sute de milioane. Aceste furnicare
ticsite au fost [n necuno]tin\` de arta r`zboiului p>n` acum, c`ci
este ciudat de adev`rat c` singurele dou` \`ri care de la na]terea
lui Cristos au avut [n izolarea lor o relativ` ^pace pe p`m>nt” sunt
aceste dou` na\iuni odat` solitare, peste care n-a str`lucit niciodat`
lumina cre]tinismului. Dar cu treizeci de ani [n urm`, doar o m>n`
de englezi ]i de francezi ]i-au f`cut drum cu for\a, cu v>rful
baionetei, spre Pekin. Toate acestea sunt schimbate. Civiliza\ia
apusean` a adus [n Orient Biblii ]i gloan\e, mitre ]i mitraliere,
evlavie ]i arme Gatling, cruci ]i tunuri Krupp, pe sf. Petru ]i
salpetru: ]i Orientul poate spune [ntr-o zi [mpreun` cu Shylock:
@Tic`lo]ia care m` [nve\i o voi executa ]i o voi aplica cu asprime,
dar eu voi [mbun`t`\i instruc\iunile#. Ei au [nv`\at deja lec\ia a]a
de bine [nc>t pot atinge cu efect mortal diapazonul [ngrozitor al
canonadei. Patima pentru r`zboi, care distinge Occidentul, s`
trezeasc` odat` [mbel]ugatul Orient din somnul lui de secole, ]i
cine poate spune c` un alt Gingis Han, cu o hoard` barbar` de
milioane [n spatele lui, nu poate c`dea peste Europa cu greutatea
zdrobitoare a unei avalan]e?
Se poate argumenta [ns` c` aceste preg`tiri nu [nseamn`
nimic ]i sunt garan\ii de pace mai degrab` dec>t provocatoare
de r`zboi, ]i c` [ns`]i eficien\a armelor moderne face r`zboiul
improbabil. {n timp ce aceast` sugestie pare a avea for\`, totu]i
practic ea este contrazis` de fapte, c`ci na\iunile care au cele
mai mici armate au cea mai mare pace, iar cele care au cele
mai mari for\e tremur` pe marginea pr`pastiei. Elve\ia,
Olanda, Belgia, Norvegia, Suedia ]i Statele Unite trìesc [n
prietenie substan\ial` cu lumea, [n timp ce Fran\a, Rusia,
Germania, Austria ]i Italia, [narmate p>n`-n din\i ]i
[mpleticindu-se sub greutatea echipamentelor lor, se uit` ur>t
una la alta peste frontierele lor. {n ele se afl` marele depozit
de spirit mar\ial ]i ur` interna\ional` a c`ror explozie cere
numai sc>nteia unui incident m`runt. Astfel c>nd {mp`r`teasa
Augusta a vizitat recent Parisul de pl`cere, prezen\a ei a
alarmat lumea, a cauzat c`derea pre\urilor la burse ]i a
precipitat o consultare serioas` ]i agitat` a tuturor cabinetelor
europene. O singur` insult` la adresa ei din partea unui
parizian foarte iresponsabil ar fi f`cut ca fiul ei, t>n`rul [mp`rat
german, s` scoat` sabia. Astfel stricarea echilibrului lumii era
[n puterea celui mai tr>ndav vagabond de pe strad`. Ce
comentariu de speriat asupra civiliza\iei, ca prosperitatea ]i
chiar via\a milioanelor de semeni de-ai no]tri s` depind` de
sentimentele pacifiste ale unui singur om!
Nici un fapt nu poate fi mai clar dec>t c` omenirea este la o
r`scruce de drumuri. Cea mai mare parte a preg`tirii a fost
atins`. {n Europa oamenii nu se pot [narma mai mult. Italia a
c`zut deja sub povara falimentului cauzat de aceasta ]i [n orice
zi poate fi aruncat` [n v>ltoarea revolu\iei. Mul\i publici]ti
chibzui\i cred c` na\iunile europene trebuie fie s` lupte, fie s`
se dezarmeze. Bine a prezis {nv`\`torul: @Pe p`m>nt va fi
str>mtorare printre popoare … . Oamenii []i vor da sufletul de
groaz`, [n a]teptarea celor ce vor veni pe p`m>nt#”.
Cele ce urmeaz`, din The New York Tribune, din 5 mai
1895, arat` cum au privit situa\ia unii dintre suveranii
domnitori ai Europei:
^REGI CARE VREAU S~ SE RETRAG~ PENTRU O VIA|~ PRIVAT~.
Abdicarea pare s` fie contagioas`. Din memorabilii ani 1848-49,
c>nd toat` Europa se poate spune c` a fost [n insurec\ie deschis`
[mpotriva tendin\elor medievale autocrate ale conduc`torilor
lor, niciodat` n-au fost at>t de mul\i suverani domnitori despre
care se spune c` sunt pe punctul de a-]i abandona tronurile.
{n 1848 monarhii erau [n cea mai mare parte prin\i n`scu\i [n
secolul precedent ]i crescu\i sub influen\ele tradi\iilor lui, cu
totul incapabili, prin urmare, s` [n\eleag` aceste no\iuni
ultramoderne cum sunt guvernul popular ]i constitu\iile
na\ionale. {n loc s` sprijine cu numele lor astfel de idei
subversive, pe care le priveau ca sinonime cu revolu\ia
s>ngeroas` de felul celei care i-a dus pe Ludovic al XVI-lea ]i
pe Maria Antoaneta la e]afod, ei au preferat mai degrab` s`
abdice; ]i [n timpul celor doi ani plini de evenimente, tronurile
Austriei, Sardiniei, Bavariei, Fran\ei ]i Olandei au fost l`sate
libere de c`tre ocupan\ii lor. Dac` ast`zi, dup` jum`tate de
secol, succesorii lor au dorit la r>ndul lor s` abdice, este fiindc`
]i ei au ajuns s` fie ferm convin]i c` legisla\ia popular` este
incompatibil` cu buna guvernare — a]a cum este v`zut` de pe
tron — ]i c` este imposibil s` mai fie reconciliate dou` institu\ii
at>t de diametral opuse cum sunt Coroana ]i Parlamentul. {n
aceasta, poate, ei nu gre]esc prea mult; fiindc` nu este nici o
[ndoial` c` dezvoltarea guvern`rii populare [n direc\ia
democra\iei trebuie [n mod natural s` tind` spre diminuarea
puterii ]i a prestigiului tronului. Fiecare nou` prerogativ` ]i
drept asigurate de popor sau de reprezentan\ii lui
constitu\ionali sunt [n acea m`sur` luate de la monarh; ]i pe
m`sur` ce trece timpul devine tot mai evident c`, dintr-un
punct de vedere popular, regii ]i [mp`ra\ii sunt [n plus, un
anacronism, simpli conduc`tori cu numele, costisitori, ale c`ror
sl`biciuni ]i lips` de putere [i fac un obiect de batjocur` mai
degrab` dec>t de respect, sau ei constituie un obstacol serios
[n calea dezvolt`rii politice, comerciale ]i chiar intelectuale.
{ntr-adev`r, pare s` nu fi r`mas loc pentru ei [n secolul viitor,
dec>t dac` ar fi acela de simpli arbitri sociali, a c`ror putere
este restr>ns` la decretarea legilor modei ]i conven\ionalit`\ii,
]i a c`ror autoritate este exercitat` nu [n virtutea vreunei legi
scrise, ci numai prin tact.
Dintre suveranii despre care se raporteaz` c` sunt pe cale
s` abdice, pe primul loc este Regele George al elenilor, care
se declar` s`tul de tronul sù neconfortabil ]i nu ezit` s`
declare c`, [ns`]i atmosfera Greciei [ncet>nd s`-i fie pl`cut`,
este ner`bd`tor s` predea sceptrul c>t se poate de repede
fiului sù Constantin. El nu mai este [n leg`tur` cu supu]ii
sì, n-are deloc prieteni [n Atena cu excep\ia vizitatorilor
strìni, ]i este [n mod constant for\at de politica oarecum
ru]inoas` a cabinetelor care urmeaz` unul dup` altul cu
a]a rapiditate pe domeniul lui, s` se plaseze [ntr-o pozi\ie
[ngrozitoare ]i jenant` [n privin\a cur\ilor strìne cu care
este legat prin leg`turi de rudenie.
Regele Oscar de asemenea vorbe]te despre renun\are la
coroan` [n favoarea fiului sù mai mare. {n cazul sù nu
este unul, ci sunt dou` parlamente cu care s` se lupte; ]i
cum cel din Stockholm este [ntotdeauna [n opozi\ie direct`
cu cel din Christiania, el nu poate mul\umi pe unul f`r` a-l
ofensa pe cel`lalt, rezultatul fiind acela c` Norvegia ]i Suedia
sunt acuma, potrivit celor sus\inute de el, pe punct de r`zboi
civil. El este convins c` conflictul [ntre cele dou` \`ri va
culmina [n mod sigur [ntr-o lupt` armat`, dar dec>t s`
aprobe aceasta mai degrab` a hot`r>t s` abdice. El declar`
c` a f`cut tot ce a putut, ca ]i Regele George al Greciei, s`
trìasc` la [n`l\imea condi\iilor Constitu\iei [n virtutea
c`reia \ine sceptrul, dar c` este absolut imposibil s` mai
fac` astfel ]i c` este o chestiune fie s` [ncalce jur`m>ntul de
[ncoronare, fie s` se retrag` ]i s`-i dea fiului sù locul.
Apoi, de asemenea, Regele Cristian al Danemarcei, care la
v>rsta de optzeci de ani se afl`, ca rezultat al alegerilor generale
recente, fa\` [n fa\` cu un Legislativ Na\ional [n care
Ultraradicalii ]i Sociali]tii, ostili tronului, posed` o majoritate
cov>r]itoare, dep`]ind cu trei la unu num`rul combinat al
Liberalilor modera\i ]i al ne[nsemnatului partid Conservator.
El a fost f`cut s` cread` c` amarnicul conflict care b>ntuie [n
Danemarca [ntre Coroan` ]i Parlament de aproape dou`zeci
de ani s-a [ncheiat vara trecut`, ]i c`, dup` ce f`cuse multe
concesii cu scopul aplan`rii tuturor deosebirilor, totul va fi o
plutire u]oar` mai departe. {n loc de aceasta, el afl` acum c`
[n Parlament se desf`]oar` [mpotriva lui o majoritate
cov>r]itoare, care ]i-a anun\at deja inten\ia de a aplica ceea ce
ea consider` a fi drepturile populare ]i de a pretinde acordul
Coroanei cu concep\ia ei despre termenii Constitu\iei. Zdrobit de
v>rst` ]i de neputin\`, cl`tinat de boala hot`r>tei sale so\ii, care
i-a fost principalul sprijin moral de-a lungul [ntregii sale domnii,
]i lipsit de asemenea de sprijinul puternic al ginerelui sù, fostul
{mp`rat Alexandru al Rusiei, el nu se mai simte capabil s` fac`
fa\` situa\iei ]i anun\` c` este pe cale s` dea locul fiului sù.
La ace]ti trei regi trebuie adùgat numele regelui Humbert al
Italiei, care este for\at s` se supun` unui prim-ministru opus at>t
lui personal c>t ]i [mp`r`tesei, ]i s`-]i dea numele pentru o politic`
pe care o dezaprob` [n inim`, dar care este [n acord cu vederile
Legislativului. Nu este nici un secret c` toat` averea lui particular`
este investit` deja [n strìn`tate, [n anticiparea abandon`rii
tronului italian, ]i c` el afl` mai intolerabil` ca niciodat` o situa\ie
care-l oblig` s` se [nconjoare de oameni neprieteno]i fa\` de el ]i
de consoarta lui, ]i s` r`m>n` fa\` de Biseric` [ntr-o pozi\ie nu
numai diametral opus` sentimentelor religioase sincere ale reginei
]i ale sale, dar care ]i plaseaz` casa domnitoare a Italiei [ntr-o
pozi\ie foarte nepotrivit` ]i jenant` [n fa\a tuturor celorlalte cur\i
ale B`tr>nului Continent. Regele Humbert este un om foarte
sensibil ]i ad>nc con]tient de multele desconsider`ri la care a fost
supus de c`tre toate acele capete [ncoronate strìne care, venind
la Roma, [n mod v`dit s-au ab\inut de a vizita Quirinalul de team`
s` nu ofenseze Vaticanul.
Dac` nu era Regina Maria Amelia a Portugaliei, o femeie
puternic` asemenea mamei ei, contesa de Paris, Regele Carlos ar
fi cedat demult tronul fiului sù, cu fratele sù mai mic [n calitate
de Regent, [n timp ce Regele Carol al Rom>niei ]i Prin\ul Regent
al Bavariei sunt socoti\i a fi pe punctul de a ceda locul urm`torului
din familie. {n final este Prin\ul Ferdinand al Bulgariei, care a
fost puternic [ndemnat de prietenii sì rusofili s` abdice, ei
lu>ndu-]i sarcina s`-l realeag` sub protec\ie moscovit`. Dar el s-a
ab\inut p>n` acum s` cedeze solicit`rilor lor, d>ndu-]i seama c`
sunt multe sc`p`ri [ntre pahar ]i buze, ]i c`, dac` ar fi s` predea
odat` coroana voluntar, multe lucruri ar putea interveni care s`
[mpiedice reintrarea [n posesia ei.
Astfel, lu>nd lucrurile unul cu altul, cauza poporului, din
punctul lor de vedere, nu pare s` fie [n vreun fel [mbun`t`\it`
sau promovat` de abdic`rile iminente, care, dimpotriv`, vor
implica probabil o [nnoire a luptei de acum cincizeci de ani
pentru drepturi constitu\ionale ]i privilegii parlamentare”.
Demonstra\iile zgomotoase ale socialismului [n Reichstagul
german, [n Parlamentul belgian ]i [n Camera francez` a
deputa\ilor n-au fost [n nici un caz calculate s` potoleasc` frica
celor [n autoritate. Membrii sociali]ti germani au refuzat s` se
al`ture aplaud`rii [mp`ratului la cererea pre]edintelui, sau
chiar s` se ridice de pe scaune; sociali]tii belgieni, ca r`spuns
la o propunere de aplaudare a regelui, ale c`rui simpatii au
fost [n\elese c` erau de partea aristocra\iei ]i capitalului, au
strigat: ^Trìasc` poporul! Jos capitali]tii!”, iar membrii francezi
ai Camerei Deputa\ilor, dezam`gi\i de o m`sur` care tindea
s` favorizeze cauza socialist`, au declarat c` revolu\ia va realiza
ceea ce s-a cerut pe cale pa]nic`, dar a fost refuzat.
Este semnificativ, de asemenea, c` un proiect care tindea
s` controleze cre]terea socialismului [n Germania, care a
fost prezentat [n Reichstag, n-a devenit lege; motivele
respingerii acestui proiect fiind dup` cum urmeaz`, a]a cum
a fost raportat de pres`:
^Respingerea recent` de c`tre Reichstag a @proiectului
antirevolu\ie#, ultima m`sur` elaborat` de guvernul german
pentru a combate socialismul, formeaz` un capitol interesant
[n istoria unei na\iuni cu care, [n ciuda diferen\elor de limb`
]i de institu\ii, noi [n]ine avem multe [n comun.
Sunt mul\i ani acum de c>nd a [nceput s` se atrag` aten\ia
asupra remarcabilei cre]teri a Partidului Socialist [n
Germania. Dar numai [n 1878, c>nd au fost dou` atentate
la via\a [mp`ratului, guvernul s-a decis asupra m`surilor
represive. Prima lege [mpotriva sociali]tilor a fost scoas` [n
1878 pentru o perioad` de doi ani ]i a fost re[nnoit` [n 1880,
1882, 1884 ]i 1886.
Atunci s-a considerat necesar` o legisla\ie adi\ional`, ]i
[n 1887 Cancelarul Bismarck a propus Reichstagului o lege
nou` care d`dea autorit`\ilor puterea s` limiteze pe liderii
sociali]ti la o anumit` localitate, s`-i lipseasc` de drepturi
cet`\ene]ti ]i s`-i expulzeze din \ar`. Parlamentul a refuzat
s` accepte propunerile cancelarului; s-a mul\umit cu
re[nnoirea vechii legi.
Exista acum speran\a [n unele p`r\i c` ocazia pentru o
alt` legisla\ie represiv` va disp`rea. Dar cre]terea continu`
a partidului socialist, [ndr`zneala crescut` a propagandei
lui, [mpreun` cu apari\ia atrocit`\ilor anarhiste [n Germania
]i [n alte p`r\i ale Europei, au [mpins guvernul la alte
interven\ii. {n decembrie 1894, [mp`ratul a dat de [n\eles
c` se hot`r>se ca actele celor care se str`duiau s` st>rneasc`
dezordine intern` s` fie [nt>mpinate cu o nou` legisla\ie.
{nainte de sf>r]itul acelui an a fost pus [n fa\a adun`rii
populare proiectul antirevolu\ie. Era compus dintr-o serie
de amendamente la legea penal` obi]nuit` a \`rii ]i a fost
propus ca un aspect permanent al codului penal. {n aceste
amendamente erau prev`zute amenzi sau [nchisoare pentru
to\i care, [ntr-un mod periculos pentru lini]tea public`,
atacau religia, monarhia, c`s`toria, familia sau proprietatea
cu expresii de ultragiu, sau care sus\ineau sau r`sp>ndeau
[n public declara\ii, n`scocite sau deformate, despre care
]tiau, sau, dup` [mprejur`ri, trebuiau s` conchid` c` erau
n`scocite sau deformate, cu scopul ca institu\iile statului
sau decretele autorit`\ilor s` fie f`cute vrednice de dispre\.
Noua lege con\inea de asemenea prevederi cu un caracter
asem`n`tor [ndreptate contra propagandei socialiste [n
armat` ]i marin`.
Dac` opozi\ia ar fi pornit numai de la sociali]tii din
Parlament ]i din afara lui, guvernul ar fi votat proiectul [n
triumf. Dar caracterul ofenselor specificate, [mpreun` cu
m`sura [n care interpretarea legii a fost l`sat` [n seama
judec`torilor poli\iei, a trezit ne[ncrederea, chiar alarma unei
mari p`r\i dintre oameni, care au v`zut [n prevederile ei o
amenin\are a libert`\ii de exprimare, a libert`\ii de [nv`\are
]i a libert`\ii de [ntrunire public`.
{n consecin\`, c>nd Reichstagul a [ntreprins analizarea
acestei m`suri, a [nceput o astfel de mi]care cum nu se vede
adeseori [n patrie. Peti\ii de la autori, editori, arti]ti,
profesori universitari, studen\i ]i de la al\i cet`\eni au curs
[n Parlament p>n` c>nd, se sus\ine, au fost primite mai mult
de un milion ]i jum`tate de semn`turi de protest.
Marile ziare asemenea lui Berliner Tageblatt au [nm>nat
Reichstagului peti\ii de la cititorii lor con\in>nd [ntre dou`zeci
de mii ]i o sut` de mii de nume. {ntre timp, la un miting al
delega\ilor \inut [n capital` a fost [nregistrat` opozi\ia la proiect
a patru sute cincizeci de universit`\i germane.
Respingerea unei m`suri cu o at>t de larg` [mpotrivire a fost
inevitabil`, ]i partidul socialist va c>]tiga f`r` [ndoial` cel mai
mult din [nfr>ngerea guvernului. Totu]i Reichstagul a condamnat
proiectul, nu fiindc` a fost [ndreptat [mpotriva sociali]tilor, ci
fiindc`, lovind [n tendin\ele anarhiste, m`sura a fost
considerat` c` pune [n pericol drepturile poporului [n general”.
Se spune c` [n Londra socialismul c>]tig` constant teren,
[n timp ce anarhismul este mort [n aparen\`. Partidul
Laburist Independent, care a fost cea mai mare putere a
muncii organizate din Anglia, este acum o organiza\ie
socialist` recunoscut`. Acesta a]teapt` s` vin` cur>nd o
revolu\ie s>ngeroas` care va duce la stabilirea unei republici
socialiste pe ruinele monarhiei actuale.
Observ>nd aceste fapte ]i tendin\e, nu ne mir`m c` vedem
pe regi ]i pe conduc`tori lu>nd m`suri de precau\ie [n plus
spre a se proteja pe ei ]i interesele lor de pericolele
amenin\`toare ale revolu\iei ]i anarhiei mondiale. {n fric`
]i str>mtorare, ei caut` alian\e unul cu altul, chiar dac`
ne[ncrederea reciproc` este a]a de mare [nc>t speran\a lor
[n vreo alian\` este slab`. Atitudinea fiec`rei na\iuni fa\`
de celelalte este aceea de animozitate, gelozie, r`zbunare ]i
ur`, iar comunica\iile lor una cu alta sunt bazate numai pe
principiile interesului personal. Ca atare, ei se pot baza pe
alian\e numai at>ta vreme c>t planurile ]i metodele lor
egoiste par s` mearg` [n paralel. Nu exist` nici o iubire sau
bun`voin\` [n atitudinea lor; iar presa zilnic` este un martor
constant al incapacit`\ii na\iunilor de a atinge o linie a
politicii care s` le aduc` pe toate la cooperare armonioas`.
Prin urmare, speran\a care este de a]teptat de la vreo coali\ie
a puterilor este de]art`.
ECLESIASTICISMUL NU MAI ESTE UN BASTION!
D>ndu-]i seama de aceasta a]a cum observ`m c` se
[nt>mpl`, cel pu\in [ntr-o anumit` m`sur`, [i vedem
privind ner`bd`tori spre biseric` (nu spre pu\inii sfin\i
credincio]i cunoscu\i ]i recunoscu\i de Dumnezeu ca
biserica Sa, ci spre marea biseric` nominal`, singura pe
care o recunoa]te lumea) ca s` vad` ce convingere moral`
sau autoritate eclesiastic` poate fi exercitat` [n marea
chestiune [n discu\ie [ntre conduc`tori ]i popoare. Biserica
de asemenea este ner`bd`toare s` p`]easc` [n acest spa\iu
gol ]i ar ajuta cu bucurie la restabilirea rela\iilor amicale
dintre prin\i ]i popoare; pentru c` interesele aristocra\iei
eclesiastice ]i ale aristocra\iei civile sunt legate [ntre ele.
Dar [n zadar se a]teapt` ajutor din aceast` surs`, pentru
c` maselor trezite le-a r`mas pu\in respect pentru
preo\ime sau pentru politic` statal`. Totu]i, utilitatea
solicit`rii ajutorului bisericii este pus` la prob`.
Reichstagul german, de exemplu, care prin influen\a
prin\ului Bismarck i-a exilat pe iezui\ii din Germania [n
1870, consider>ndu-i ostili binelui Germaniei, a revocat
m`sura dup` aceea, sper>nd astfel s` concilieze partida
catolic` ]i s` c>]tige influen\a ei [n sprijinirea m`surilor
armatei. Cu ocazia dezbaterii acestei chestiuni a fost
f`cut` o remarc` semnificativ`, care, de]i se va dovedi
foarte adev`rat` ca profe\ie, la timpul acela a st>rnit
hohote de r>s [n Camer`. Remarca a fost c` rechemarea
iezui\ilor nu era periculoas`, deoarece potopul (socialismul
— anarhia) va veni [n mod sigur ]i-i va [neca ]i pe ei.
{n reconcilierile [ncercate de regele ]i de guvernul Italiei
cu Biserica Romei, motivul a fost evident frica de
r`sp>ndire a anarhiei ]i de perspectivele r`zboiului social.
{n leg`tur` cu aceasta, premierul Crispi, [ntr-o vorbire
remarcabil` care a [nceput cu un rezumat istoric al politicii
italiene curente ]i care s-a [ncheiat cu o declara\ie [n
privin\a problemelor sociale ale zilei, [n special ale
mi]c`rii revolu\ionare, a spus:
^Sistemul social trece acum printr-o criz` extraordinar`.
Situa\ia a devenit at>t de acut` [nc>t pare absolut necesar
ca autoritatea civil` ]i religioas` s` se uneasc` ]i s` lucreze
armonios [mpotriva bandei infame pe al c`rei steag este scris,
@F`r` Dumnezeu, f`r` rege!# Aceast` band`, a spus el, a
declarat r`zboi societ`\ii. Societatea s` accepte declara\ia ]i
s` strige la r>ndul ei, @Pentru Dumnezeu, pentru rege ]i
pentru \ar`!#”
Aceea]i presim\ire de team` din partea puterilor civile
ale tuturor na\iunilor civilizate este motivul atitudinii
conciliatoare recente a tuturor puterilor civile din Europa
fa\` de papa de la Roma, ]i care [ncepe acum s` priveasc`
favorabil spre mult [ndr`gita speran\` a rec>]tig`rii unei
mari p`r\i din puterea sa vremelnic`. Aceast` atitudine a
na\iunilor a fost c>t se poate de remarcabil ilustrat` prin
darurile scumpe prezentate papei cu ocazia Jubileului papal
acum c>\iva ani, de c`tre capii tuturor guvernelor din
cre]tin`tate. Sim\indu-]i propria lor incompeten\` de a face
fa\` puterii mari a lumii care se treze]te, autorit`\ile civile,
[n disperare complet`, []i amintesc de fosta putere a
papalit`\ii, tiranul care odat` \inea [n m>na sa toat`
cre]tin`tatea; ]i chiar dac` [l ur`sc pe tiran, ele sunt dispuse
s` fac` mari concesii dac` prin acest mijloc pot reu]i s` \in`
[n fr>u popoarele nemul\umite.
Mul\i recunosc preten\ia at>t de serios prezentat` de c`tre
Biserica Romano-Catolic`, c` ea va fi singurul bastion
vrednic de [ncredere [mpotriva valului cresc>nd al
socialimului ]i anarhiei. {n privin\a acestei [n]el`ri, un fost
membru al ordinului iezuit, contele Paul von Hoensbrouck,
acum convertit la protestantism, indic` spre Belgia catolic`
]i spre progresul Social-Democra\iei de acolo pentru a ar`ta
lipsa oric`rei speran\e din partea aceea. {n articolul sù,
care a ap`rut [n Prussische Jahrbuch, Berlin 1895, el a spus:
^De secole Belgia a fost catolic` ]i ultramontan` p>n` [n
str`fundurile ei. Aceast` \ar` are o popula\ie de peste ]ase
milioane, din care numai cincisprezece mii sunt protestan\i
]i trei mii sunt evrei. Restul sunt catolici. Aici exist` soliditate
confesional`. Biserica Catolic` a fost factorul ]i for\a
conduc`toare [n via\a ]i istoria Belgiei, ]i aici ea ]i-a celebrat
cele mai mari triumfuri ]i s-a lùdat tot mereu cu ele. Cu
excep\ia c>torva cazuri, ea a controlat sistemul educa\ional al
\`rii, [n special ]colile elementare ]i publice. …
Ei bine, cum i-a mers Social-Democra\iei [n Belgia catolic`?
Ultimele alegeri au ar`tat aceasta. Aproape o cincime din toate
voturile au fost date candida\ilor Social-Democra\i, ]i trebuie
s` ne amintim c` de partea candida\ilor nesociali]ti se afl` cu
mult mai multe @voturi multiple# dec>t de partea Social-
Democra\ilor — [n Belgia fiind regula ca cei boga\i ]i educa\i
s`-]i exercite dreptul la @voturi multiple#, adic` voturile lor
sunt num`rate de dou` sau de trei ori. Ultramontanii pretind
[ntr-adev`r c` aceast` cre]tere [n votul socialist trebuie s` fie
atribuit` cre]terii de la Partidul Liberal. {ntr-o anumit` m`sur`
acesta este cazul, dar preten\iile clericalilor c` sunt bastionul
[mpotriva socialismului, ireligiozit`\ii ]i degener`rii morale
devin cu toate acestea absurde. De unde au venit ace]ti liberali
dac` Biserica Catolic` este medicul pentru toate relele pe care
le mo]tene]te statul ]i societatea?
Catolicismul poate salva poporul tot at>t de pu\in de
@liberalismul ateu# ca ]i de Social-Democra\ie. {n anul 1886 a
fost trimis` o scrisoare circular` unor b`rba\i reprezentativi
din diferite st`ri sociale cu [ntreb`ri referitoare la condi\ia
muncitorilor. Trei p`trimi din r`spunsuri au declarat c` din
punct de vedere religios oamenii s-au @deteriorat# sau @au
disp`rut cu totul#, sau @catolicismul []i pierdea st`p>nirea tot
mai mult#. Liege, cu cele treizeci ]i opt de biserici ]i treizeci
]i cinci de m`n`stiri, a dat un r`spuns lipsit de speran\`;
Bruxelles a declarat c` @nou` zecimi dintre copii sunt
nelegitimi, iar imoralitatea este de nedescris#. }i toate
acestea sunt a]a, chiar dac` social-democratul belgian, [n
m`sura [n care a frecventat cumva o ]coal`, a fost elev [n
]colile publice catolice ultramontane, ]i [ntr-o \ar` [n care
[n fiecare an sunt \inute mai mult de jum`tate de milion de
predici catolice ]i de prelegeri catehetice. |ara care pe drept
]i ra\ional a fost numit` @\ara m`n`stirilor ]i a clerului# a
devenit un Eldorado al Revolu\iei Sociale”.
PREG~TIRI DE R~ZBOI EXTRAVAGANTE
Frica de o revolu\ie iminent` [mpinge pe fiecare na\iune din
^cre]tin`tate” s` fac` preg`tiri de r`zboi extravagante. Un
jurnal metropolitan spune: ^Cinci dintre na\iunile de frunte
ale Europei au [nchis [n trezorerii speciale 6.525.000.000 de
franci cu scopul distrugerii oamenilor ]i a materialelor de r`zboi.
Germania a fost prima dintre na\iuni care a adunat un fond
de rezerv` pentru acest scop uciga]. Ea are 1.500.000.000 de
franci; Fran\a are 2.000.000.000 de franci; Rusia, [n ciuda
ravagiilor holerei ]i foametei, are 2.125.000.000 de franci;
Austria 750.000.000 de franci; Italia, cea mai s`rac` dintre
toate, mai pu\in de 250.000.000 de franci. Aceste sume imense
de bani stau nefolosite. Ele nu pot sau nu vor fi folosite dec>t
[n caz de r`zboi. {mp`ratul William al Germaniei a spus c` ar
vrea mai bine ca numele Germaniei s` fie dezonorat din punct
de vedere financiar dec>t s` se ating` de o singur` marc` din
fondul pentru r`zboi”.
{nc` din 1895, cifrele preg`tite de Departamentul de
R`zboi al Statelor Unite au ar`tat m`rimea armatelor \`rilor
strìne dup` cum urmeaz`: Austro-Ungaria 1.794.175;
Belgia 140.000; Columbia 30.000; Anglia 662.000; Fran\a
3.200.000; Germania 3.700.000; Italia 3.155.036; Mexic
162.000; Rusia 13.014.865; Spania 400.000; Elve\ia 486.000.
Men\inerea acestor trupe cost` 631.226.825 de dolari anual.
For\ele rezerviste ale Statelor Unite, a]a cum a raportat
Secretarul de R`zboi [n Camera Reprezentan\ilor [n acela]i
an, totalizeaz` un corp de 141.846 de b`rba\i, [n timp ce
puterea ei militar`, dar neorganizat`, sau ceea ce [n \`rile
europene se nume]te ^baza de r`zboi” a \`rii, Secretarul o
situeaz` la 9.582.806 b`rba\i.
Un corespondent pentru New York Herald, care tocmai
s-a [ntors dintr-un turneu [n Europa, a spus:
Ûrm`torul r`zboi [n Europa, c>nd va veni, va fi de o violen\`
distructiv` necunoscut` p>n` [n prezent. Fiecare surs` de venit
a fost solicitat` dac` nu epuizat`, pentru scopuri mar\iale. Ar
fi inutil s` spunem c` lumea n-a v`zut ceva asem`n`tor, fiindc`
[nainte n-a avut niciodat` asemenea mijloace de r`zboi
distructive. Europa este o mare tab`r` militar`. Puterile
principale sunt [narmate p>n`-n din\i. Este o combina\ie a
efortului general, ]i nu pentru parad` sau distrac\ie. Armate
enorme [n cea mai [nalt` stare de disciplin` ]i [narmate la
perfec\iune, cu muschetele la picior sau cu fr>ul [n m>n`,
a]teapt` [n tab`r` ]i pe c>mp semnalul ca s` mearg` una
[mpotriva celeilalte. Un r`zboi [n Europa rezolv` clar numai
un lucru, iar acela este necesitatea unui alt r`zboi.
Se spune c` marile armate permanente sunt garan\ii
pentru pace; aceasta ar putea fi a]a pentru un timp, dar nu
pe termen lung: pentru c` for\a inactiv` [narmat` pe o scar`
at>t de enorm` implic` prea multe sacrificii, ]i poverile grele
vor sili inevitabil la ac\iune”.
MIJLOACE MODERNE DE R~ZBOI
Un corespondent al lui Pittsburgh Dispatch scrie din
Washington D. C.:
^Ce magazin de curiozit`\i [ngrozitor prezint` depozitele de
arme ]i proiectile ]i modele de r`zboi de toate felurile, [n
diferitele ni]e ]i col\uri ale Departamentelor de R`zboi ]i Naval!
Ele sunt risipite ]i slabe prin compara\ie, desigur, dar sunt
destule pentru a pune pe g>nduri chiar ]i pe cei mai nep`s`tori
p>n` unde se poate ajunge ]i care va fi sf>r]itul uimitorului
av>nt al inven\iei [n direc\ia armelor de distrugere a omenirii. Tot
ceea ce posed`m p>n` acum, [n aceast` \ar` nou` a noastr`, [n
privin\a exemplelor de inven\ii de felul acesta, nu prea s-ar compara
[n interes sau volum cu o singur` [nc`pere a vastei colec\ii din
vechiul Turn al Londrei, dar este destul ca s` spun` totul. C>nd
cineva prive]te aceste ma]ini ucig`toare, se g>nde]te c`
guvernan\ii lumii au fost apleca\i spre exterminarea rasei
umane, [n loc de [mbun`t`\irea ]i p`strarea ei.
Al`turi de inven\iile moderne care permit unui om s` ucid`
o mie [ntr-o clipeal` de ochi, se afl` armele primitive din zilele
mai simple c>nd oamenii luptau corp la corp. Dar noi nu trebuie
s` ne referim la ele pentru a ilustra progresul [n arta r`zboiului.
Chiar ]i ma]inile folosite [n ultimul dintre marile r`zboaie sunt
acum [nvechite. Dac` m>ine ar fi s` [nceap` un nou r`zboi
civil [n Statele Unite, sau dac` ar fi s` fim noi amesteca\i [ntr-un
r`zboi cu o \ar` strìn`, ne-am g>ndi mai degrab` s` ne lu`m
aripi ]i s` lupt`m [n aer dec>t s` lupt`m cu armele de acum
un sfert de secol. C>teva dintre armele ]i vapoarele care au
intrat [n vog` spre zilele de [ncheiere ale r`zboiului, renovate
]i [mbun`t`\ite [nc>t aproape nu li se mai cunoa]te forma
ini\ial`, ar putea fi folosite [n unele condi\ii, dar marea
majoritate a ma]inilor de ucidere ar fi [nlocuite cu inven\ii
complet noi, ]i [n compara\ie cu acestea chiar cele mai bune
dintre cele vechi ar fi slabe ]i complet f`r` putere. Niciodat`
nu mi s-a amintit cu mai mult` for\` progresul [n domeniul groazei
dec>t ieri c>nd, av>nd treab` la Departamentul Naval, mi s-a ar`tat
modelul ]i planurile noii mitraliere automate Maxim. Aceasta (]i
arma Maxim cu alte nume) este desigur cea mai ingenioas` ]i cea
mai rea dintre toate armele de r`zboi curioase inventate recent.
Exist` inten\ia s` se fabrice p>n` la calibrul unui tun de ]ase \oli,
care ar trage automat cam 600 de focuri pe minut. Aceasta, desigur,
a fost dep`]it` de arma Gatling ]i de altele, cu proiectile foarte
mici, dar acestea, [n compara\ie cu Maxim, sunt greu de manevrat,
cer mai multe persoane care s` se ocupe de ele, sunt mult mai
grele ]i mai pu\in precise. Arma Maxim poate fi manevrat` de un
b`rbat sau de o femeie, sau chiar de un copil, iar dup` ce o porne]te,
tr`g`torul poate pleca s` ia un pr>nz gr`bit [n timp ce arma lui
este angajat` [n uciderea c>torva sute de oameni. Tr`g`torul st`
pe scaun [n spatele armei, [n spatele unui scut antiglon\, dac`
dore]te s` foloseasc` unul. C>nd dore]te s` secere o armat` [n
c>teva minute, pur ]i simplu a]teapt` p>n` c>nd armata respectiv`
ajunge [ntr-o pozi\ie favorabil` pentru acest lucru. Apoi trage un
m>ner care declan]eaz` primul cartu], ]i lucrarea ma]in`riei
automate [ncepe. Explozia primului cartu] produce un recul care
arunc` glon\ul gol afar` din ]an\ ]i aduce alt glon\ [n locul lui ]i-l
trage. Reculul acelei explozii face un serviciu similar, ]i a]a mai
departe la infinit. Este ucidere [n mi]care continu`.
Una dintre inven\iile domnului Maxim este numit` ârma
pentru revolt`”, un lucru micu\ ]i u]or care poate fi transportat [n
m>n` [mpreun` cu destul` muni\ie pentru a scoate orice mul\ime
obi]nuit` din strad` sau din existen\`. Este curios cum toate
inven\iile mai recente de pe aceast` linie privesc [n direc\ia
existen\ei certitudinii unor gloate r`zvr`tite. De c>nd s-a
transformat inventatorul [n profet? Ei bine, aceast` ârm` pentru
revolt`” poate trage la o rat` de zece focuri uciga]e pe secund`, cu
tr`g`torul tot timpul ascuns ]i [n perfect` siguran\`, chiar de o
gloat` [narmat` cu pu]ti sau chiar cu pistoale, dac` acea gloat`
nu ajunge la concluzia s` se n`pusteasc` ]i s` captureze arma ]i
pe tr`g`tor. Inventatorii ca d-nul Maxim par s` se a]tepte ca gloatele
moderne s` stea [n strad` s` fie [mpu]cate f`r` s` ac\ioneze, fie [n
ap`rare fie [n atac, ]i nu s` stea feri\i dup` col\uri cu bombe, sau
s` arunce [n aer sau s` ard` un ora] [n nebunia lor. Oricum ar fi,
el a f`cut tot ce a putut [n privin\a unei arme pentru gloate. Aceast`
arm` mic` poate duce cu ea destul` muni\ie ca s` cure\e o strad`
[ntr-o singur` rund` ]i [n c>teva secunde, ]i poate fi folosit` de la
pere\i sau de la ferestre cu tot at>t de mare u]urin\` ca ]i [n strad`
deschis`. Cu o r`sucire a m>inii poate fi [ntoars` [n sus sau [n jos
chiar pe ]asiul ei ]i poate fi f`cut` s` omoare direct, deasupra sau
dedesubtul tr`g`torului, f`r` s` pun` [n pericol de moarte sau de
r`nire pe acel devotat artei fine a uciderii.
De]i aceasta este una dintre ultimele ]i cele mai distructive
inven\ii recente, nu [nseamn` nicidecum c` este ultima sau
cea mai eficient` dintre cele care vor fi n`scocite. Cel c`ruia [i
va fi atras` aten\ia asupra acestei chestiuni, treptat [i va deveni
clar c` noi doar am f`cut un [nceput bun [n acest lucru. {n
problema ap`r`rii [ncerc`m s` \inem pasul cu progresul
mijloacelor de atac eficient, dar [n zadar. Nu poate fi construit
nici un vas plutitor care s` reziste la o explozie a unei torpile
moderne. Nici o na\iune nu este destul de bogat` s`
construiasc` forturi care s` nu poate fi distruse [n scurt timp
cu ultima ]i cea mai groaznic` form` de proiectil cu dinamit`.
Baloanele pot fi conduse acum aproape cu aceea]i u]urin\` ca
un vas pe ap`, ]i vor fi folosite extensiv [n r`zboaiele care vor
avea loc [n cur>nd pentru nimicirea armatelor ]i forturilor.
Ma]in`ria de ucidere este f`cut` at>t de simplu ]i ieftin, [nc>t
un om poate distruge o armat`. Dac` cei tari sunt mai bine
echipa\i s` distrug` pe cei slabi, pe de alt` parte cei slabi pot fi
f`cu\i cu destul` u]urin\` destul de tari s` distrug` pe cei mai
tari. De ambele p`r\i r`zboiul va [nsemna anihilare. Armatele
de pe uscat, mon]trii de pe mare ]i cuirasatele de r`zboi din
aer se vor ]terge pur ]i simplu din existen\` unul pe altul dac`
ajung cumva s` se atace”.
Dar exist` [nc` o [mbun`t`\ire mai recent`. New York
World d` urm`toarea relatare despre arm` ]i pulbere:
^Maxim fabricantul de arme ]i Dr. Schupphaus expertul
[n praf de pu]c` au inventat o nou` pulbere pentru tunuri
]i pentru torpile, care arunc` un proiectil de tun enorm plin
de exploziv la zece mile, ]i unde love]te preface [n a]chii
totul pe o raz` de sute de picioare.
Descoperirea se nume]te @sistemul Maxim-Schupphaus
de aruncare a torpilelor aeriene cu ajutorul unei pulberi
speciale, care porne]te proiectilul cu presiune sc`zut` ]i
cre]te viteza prin p`strarea presiunii ridicate pe toat`
lungimea armei#. Au fost scoase patente ale sistemului [n
Statele Unite ]i [n \`rile europene.
Pulberea special` folosit` este fulmicoton aproape pur, combinat
cu un procent de nitroglicerin` at>t de mic [nc>t s` nu aib` nici
unul din dezavantajele pulberii de nitroglicerin`, ]i este ferit` de
descompunere printr-un u]or adaos de uree. Se poate m>nui f`r`
pericol ]i poate fi b`tut` cu un ciocan greu pe nicoval` f`r` s`
explodeze. Secretul acestei remarcabile puteri st` [ntr-un singur
adev`r matematic la care nimeni nu s-a g>ndit [nainte. Pulberea
cu putere mare de explozie este [nc`rcat` acum [n tun sub form`
de f>]ii, cubule\e sau be\i]oare cilindrice cu diametrul de o jum`tate
p>n` la trei sferturi de \ol, lungi de c>teva picioare ]i ar`t>nd ca o
leg`tur` de lum>n`ri de cear` de albine de culoare [nchis`. C>nd
se declan]eaz` explozia, capetele ]i circumferin\a fiec`rui be\i]or
de pulbere se aprind instantaneu ]i ard spre centru.
Volumul de gaze generat de combustie se mic]oreaz`
constant fiindc` suprafa\a de ardere este mai mic`, ]i
deoarece volumul de gaz d` vitez` proiectilului tras de tun,
rezultatul inevitabil este o pierdere a vitezei. Proiectilul nu
merge at>t de departe cum ar merge dac` presiunea gazelor
ar cre]te, sau dac` cel pu\in ar fi men\inut`.
{n fiecare bucat` de pulbere Maxim ]i Schupphaus se afl` o
mul\ime de gùri mici care merg pe toat` lungimea be\i]orului.
C>nd pulberea se aprinde, flac`ra se [ntinde instantaneu nu numai
pe circumferin\a fiec`rui be\i]or, ci ]i prin toate perfora\iile. Aceste
gùri mici sunt arse cu a]a rapiditate [nc>t diferen\a de volum a
gazelor explozive generate la [nceputul ]i la sf>r]itul \evii de tun
este [n raport de cam ]aisprezece la unu.
De aceea proiectilul iese din \eava tunului cu o vitez` teribil`,
]i fiecare mic` perfora\ie din be\i]oarele de pulbere []i face
partea ei pentru a-l gr`bi [n misiunea lui de distrugere la mile
dep`rtare de scen`. Cu un tun mare, dezastrul produs de
aceast` nou` minune a artileriei moderne ar fi incalculabil.
Aceast` pulbere uciga]` a fost folosit` cu rezultate
surprinz`toare la tunurile de c>mp ]i la armele grele de ap`rare
a coastei la Sandy Hook. Dintr-un tun de zece \oli [nc`rcat cu
128 de pfunzi (1 pfund = 453,6 gr) de pulbere a fost aruncat un
proiectil care c>nt`rea 571 de pfunzi la opt mile pe mare.
Presiunile asupra be\i]oarelor de pulbere au fost mai uniforme
dec>t oricare altele [nregistrate p>n` acum, ceea ce este un
punct foarte important [n deciderea valorii unei pulberi cu
putere de explozie mare. F`r` presiuni uniforme corectitudinea
\intei este imposibil`.
Marele tun pe care domnii Maxim ]i Schupphaus []i propun
s`-l construiasc` va fi un tun de dou`zeci de \oli, [n mod special
adaptat pentru ap`rarea coastei. Acest tun va avea unele
particularit`\i. El nu va fi construit, adic` nu va fi compus din
mai multe piese de o\el legate [mpreun`, ci va consta dintr-un
singur tub sub\ire de o\el, cam de treizeci de picioare lungime,
cu pere\i care nu vor dep`]i grosimea de doi \oli, [n contrast
marcant cu mortierele ale c`ror pere\i au grosimea de opt sau
zece \oli pentru a rezista la presiunea de desc`rcare. Reculul
tunului va fi echilibrat prin amortizoare hidraulice dedesubt,
care con\in ap` ]i ulei. Un tun de dou`zeci de \oli de acest tip,
folosind noua pulbere, ar putea fi postat fie la intrarea [n portul
New York, fie [n Ft. Washington, fie [n Ft. Wadsworth, ]i ar
avea [n c>mpul vizual toat` marea pe o raz` de zece mile.
Presiunile ]i vitezele ob\inute sunt at>t de uniforme, [nc>t este
posibil` o exactitate uimitoare a focului. Ar fi necesar numai
s` \inte]ti orice vapor z`rit de telemetru [n aceast` raz` pentru
a-i asigura distrugerea complet`. Cantitatea de explozive
aruncate ar fi suficient` pentru a scufunda un cuirasat dac`
proiectilul ar exploda [n ap` la cincizeci de picioare dep`rtare
de el. La o sut` cincizeci de picioare ]ocul produs de un proiectil
de cinci sute de pfunzi ar fi destul de grav ca s` cauzeze
cr`p`turi periculoase ]i s` scoat` din func\iune un vas”.
Dr. R. J. Gatling, inventatorul uimitoarei mitraliere
care-i poart` numele, a spus [n leg`tur` cu noua inven\ie
a pulberii f`r` fum:
Ôamenii nu sunt [nc` educa\i ca s` aprecieze enorma revolu\ie
pentru r`zboiul viitor produs` de inventarea pulberii f`r` fum.
Deja ea a f`cut s` fie [nvechite [ntre trei ]i patru milioane de
muschete [n Europa, care au fost f`cute s` foloseasc` pulbere
neagr`, s` nu mai vorbim de milioanele de cartu]e pe care \`rile
posesoare ale tuturor acestora ar fi dispuse s` le v>nd` pe nimica
toat`. Iat` o mare sum` de capital irosit, dar acesta este rezultatul
inevitabil al progresului. Armele armatei din aceast` \ar` vor fi [n
cur>nd din categoria celor [nvechite, c`ci pentru a \ine pasul cu
restul lumii va trebui s` adopt`m ]i noi pulberea f`r` fum. O
arm` [nc`rcat` cu aceasta va trimite un glon\ exact de dou` ori
mai departe dec>t cu pulberea neagr`. Din nou, inven\iile militare
schimb` complet tacticile militare, c`ci [n b`t`liile viitoare trupele
nu se vor mai desf`]ura [n mas` [n fa\a du]manului. Lupta
deschis`, a]a cum s-a obi]nuit [n toate veacurile, este un lucru al
trecutului, fiindc` ar [nsemna nimicire complet`. Dac` pulberea
f`r` fum ar fi fost folosit` [n ultimul conflict civil, r`zboiul dintre
State n-ar fi durat nici nou`zeci de zile.
@Care este deosebirea [ntre o arm` cu tragere rapid` ]i
o mitralier`?#
O arm` cu tragere rapid` nu se apropie de rapiditatea unei
mitraliere. Prima este deobicei cu o singur` \eav` ]i se [ncarc`
cu obuze. Este o arm` grozav` pentru vase torpiloare, dar de
cincisprezece ori pe minut este un timp c>t se poate de bun
pentru ea. O mitralier` de tip Gatling are de la ]ase la
dou`sprezece \evi, ]i ac\ionat` de trei oameni, practic nu-]i
opre]te tirul, o salv` urm>nd dup` alta cu o vitez` de 1.200 de
focuri pe minut. Ace]ti trei oameni pot ucide mai mult dec>t o
[ntreag` brigad` [narmat` cu muschete de mod` veche”.
Un scriitor spune [n Cincinnati Enquirer:
^Fizionomia r`zboiului urm`tor, oric>nd s-ar [nt>mpla acesta,
va avea aspecte cu totul noi ]i at>t de oribile [nc>t s` lase pentru
totdeauna ocara barbariei gravat` pe fruntea civiliza\iei. Noile
organiza\ii militare care ]i-au [mp`trit armatele, pulberea f`r`
fum nou` ]i teribil`, c`reia nimic nu-i poate rezista, artileria
fulminant` actual` ]i arma cu magazie de gloan\e care culc` la
p`m>nt armatele a]a cum o tornad` scutur` merele dintr-un copac,
baloanele de observa\ie ]i de r`zboi care vor l`sa s` cad` mase de
pulbere peste ora]e ]i fort`re\e, l`s>ndu-le pustii [ntr-un timp scurt
]i mult mai eficient dec>t un bombardament, ]inele portabile
pentru artilerie, lumina electric` ]i telefonul etc., au schimbat toate
tacticile de r`zboi. R`zboiul urm`tor va fi condus pe un sistem
complet diferit, neexperimentat [nc`, ]i de la care se vor ivi mari
surprize. @Noi ne [narm`m pentru defensiv`, nu pentru ofensiv`#,
spune fiecare putere; @puterea noastr` este siguran\a noastr`; ea
impune pace vecinilor no]tri ]i le inspir` tuturor respectul care ni
se cuvine.#
Dar fiecare putere urmeaz` aceea]i metod` care este echivalent`
cu a spune c` toat` acea etalare formidabil`, uciga]`, este
[ndreptat` numai spre a proteja pacea de ghiarele r`zboiului. Chiar
dac` aceasta ar fi culmea ironiei, eu o cred sincer pentru c` este
evident`, ]i cred c` pacea este bine ap`rat` [mpotriva r`zboiului
tocmai prin instrumentele acestuia din urm`, sau mai degrab`
prin teama cauzat` de m`rimea ]i ur>\enia lor. Dar acele
armamente ne[ndur`toare sunt ca un v>rtej cu absorb\ie continu`
[n care este atras` averea public`, ]i care intr`, cum ar fi, ca s`
umple un vulcan insondabil sub forma unei substan\e explozive.
Ciudat cum ar putea fi, aceasta este adev`rata situa\ie. Europa
este a]ezat` pe un vulcan vast s`pat de ea [ns`]i, ]i pe care ea cu
efort [l umple cu cel mai periculos element. Dar con]tient` de
pericol, ea \ine cu s>rguin\` tor\ele de aprindere departe de craterul
lui. Dar c>nd grija ei va sl`bi ]i va avea loc explozia, aten\ie la
aceasta, toat` lumea va sim\i ]ocul, tremurul. Barbaria va da
dovad` de at>ta ur>\enie, [nc>t un blestem general se va r`sp>ndi
de la o na\iune la alta ]i va face popoarele s` n`scoceasc` ceva
mijloace mai demne de timpul nostru pentru a rezolva afacerile
interna\ionale, iar r`zboiul va fi [ngropat cu propriile lui m>ini
sub ruinele pe care el le va fi ridicat”.
O ALT~ ARM~ DE IMPUNERE A P~CII
^Trezi\i pe viteji! S` se apropie ]i s` se suie to\i oamenii
de r`zboi! S` se suie [n Valea lui Iosafat (valea mor\ii). Cel
slab s` zic`: @Sunt tare#. Preface\i fiarele plugurilor voastre
[n s`bii ]i cosoarele [n suli\e!” Ioel 3:10.
Ce va [nsemna [n cur>nd a merge la r`zboi se poate presupune
din descrierea armei dat` mai jos. {n leg`tur` cu aceast` preg`tire
de r`zboi [ntre na\iuni s` nu se treac` cu vederea faptul c`
guvernelor ]i generalilor [ncepe s` le fie fric` de trupele lor. A]a
cum armata a refuzat s` serveasc` [n Ohio [n leg`tur` cu
tulbur`rile produse de grev`, ]i marinarii s-au r`sculat [n Brazilia
[mpotriva guvernului, iar [n Portugalia solda\ii [mpotriva
generalilor lor, la fel poate fi cur>nd [n fiecare \ar` din lume.
Germania cu armata ei mare devine fricoas` fiindc`
socialismul []i face loc printre solda\i. }i chiar [n Marea
Britanie s-a g`sit recent a fi necesar s` se dezarmeze o
parte din armat` sau din g`rzi. Secretul acestei insubordon`ri
este cuno]tin\a, ]i [n spatele cuno]tin\ei st` educa\ia, iar
[n spatele educa\iei tiparul ]i minunata putere de
iluminare a lui Dumnezeu, care ridic` v`lul ignoran\ei ]i
preg`te]te omenirea pentru marea zi a lui Mesia cu
preludiul ei de str>mtorare.
Ne-am [ntrebat acum c>tva timp cum insurec\ia, a]a cum
par s` sugereze Scripturile, ar putea trece vreodat` peste
toat` lumea; cum s-ar putea dezl`n\ui anarhia, [n ciuda
[ntregii puteri ]i influen\e combinate a capitalului ]i
civiliza\iei care i se opun. Dar acum vedem c` educa\ia
(cuno]tin\a) preg`te]te drumul pentru marele dezastru al
lumii, care, dup` cum indic` Scripturile, poate fi a]teptat
[n urm`torii c>\iva ani. Acum putem vedea c` chiar oamenii
care au fost instrui\i s` foloseasc` cele mai moderne aparate
pentru distrugerea vie\ii umane pot fi g`si\i printre cei care
au responsabilitatea ]i grija depozitelor de arme ]i a muni\iei
de r`zboi. Articolul la care ne referim este urm`torul:
Ârma, care c>nt`re]te mai pu\in de dou`zeci de livre (9 kg)
]i este manevrat` ca o pu]c` obi]nuit` de v>n`toare, c>nd
este [n ac\iune vars` un ]uvoi de gloan\e la rata de 400 pe
minut. Noua arm` este numit` Benet-Mercier ]i este de
inven\ie francez`. Are un pat care se pune la um`r. {n
ac\iune soldatul st` [ntins pe p`m>nt, sprijinind arma pe
dou` suporturi. Aceasta [i d` un avantaj [n privin\a
siguran\ei fa\` de modelul cu tragere rapid` Hiram
Maxim, deoarece tr`g`torul acelei arme este obligat s`
stea [n picioare c>nd o alimenteaz`. Aceasta [l expune cu
totul du]manului — sau mai degrab` [i expune pe to\i
trei, fiindc` trei sunt necesari pentru manevrarea acestei
arme mai grele”.
Profe\ia din Ioel (3:9-11) []i are desigur [mplinirea [n
uimitoarele preg`tiri de r`zboi care se fac acum printre
popoare. El exprim` profetic sentimentele acestor timpuri
zic>nd: ^Vesti\i aceste lucruri printre popoare: preg`ti\i
r`zboiul! Trezi\i pe viteji! S` se apropie ]i s` se suie to\i
oamenii de r`zboi! Preface\i fiarele plugurilor voastre [n
s`bii ]i cosoarele [n suli\e! Cel slab s` zic`: @Sunt tare!#
Gr`bi\i-v` ]i veni\i, voi, toate popoarele din jur, ]i
str>nge\i-v`!” Nu este aceasta vestirea mondial` din
prezent? Nu se o\elesc cei tari ]i cei slabi pentru conflictul
care vine? Chiar ]i biserica declarat` a lui Cristos, oare
nu-]i m`r]`luie]te ea tinerii ]i nu-i inspir` cu spiritul
r`zboiului? Oamenii care altfel ar merge [n urma plugului
]i ar cur`\a pomii, nu fùresc ]i nu m>nuiesc ei arme de
r`zboi? Toate na\iunile, nu-]i adun` ele o]tirile puternice
]i nu-]i scurg toate resursele financiare peste puterile
[ndur`rii [ndelungate, ca s` se preg`teasc` astfel pentru
exigen\ele r`zboiului — marele necaz pe care ei [l v`d
apropiindu-se repede?
STATELE UNITE SUNT UNICE {N POZI|IA LOR, TOTU}I SUNT
AMENIN|ATE DE RELE {NC~ }I MAI MARI DEC<T
B~TR<NUL CONTINENT
Pozi\ia Statelor Unite ale Americii printre na\iuni este unic`

aproape [n toate privin\ele; ]i p>n` acolo [nc>t unii sunt [nclina\i
s` priveasc` aceast` \ar` ca pe un copil special al providen\ei
divine ]i s` considere c` [n cazul unei revolu\ii mondiale va
sc`pa. Dar o astfel de siguran\` [nchipuit` nu este [n armonie
cu judecata s`n`toas`, av>nd [n vedere at>t semnele timpului
c>t ]i anumite ac\iuni ale acelor legi drepte ale r`spl`tirii prin
care sunt judecate at>t na\iunile c>t ]i indivizii.
C` [mprejur`rile deosebite ale descoperirii acestui
continent ]i ale plant`rii acestei na\iuni [n solul ei virgin,
ca s` respire aerul ei liber ]i s`-]i dezvolte minunatele ei
resurse, au fost un pas [n cursul providen\ei divine, cei
chibzui\i ]i nep`rtinitori nu se pot [ndoi. At>t timpul c>t ]i
[mprejur`rile indic` lucrul acesta. Emerson a spus odat`:
^Toat` istoria noastr` seam`n` cu ultimul efort al
Providen\ei divine [n folosul rasei umane”. El [ns` n-ar fi
spus aceasta dac` ar fi [n\eles planul divin al veacurilor, [n
a c`rui lumin` se vede foarte clar c` nu este ûltimul efort
al providen\ei divine”, ci un inel bine definit al lan\ului de
[mprejur`ri providen\iale pentru realizarea scopului divin.
Aici a fost oferit refugiu pentru asupri\ii din toate \`rile, de
tirania despotismului civil ]i eclesiastic. Aici, separa\i de
vechiul despotism prin vasta pustie a oceanului, spiritul
libert`\ii a g`sit un loc de respirat ]i experimentul guvern`rii
populare a devenit o realitate. {n aceste [mprejur`ri
favorizante, marea lucrare a Veacului Evanghelic — alegerea
Bisericii adev`rate — a fost mult facilitat`; ]i avem toate
motivele s` credem c` aici va fi adunat cel mai mare seceri]
al veacului.
{n nici o alt` \ar` nu putea binecuv>ntatul mesaj al
seceri]ului — planul divin al veacurilor cu timpurile,
perioadele ]i privilegiile lui — s` fie at>t de nestingherit [n
vestirea lui ]i at>t de larg ]i generos anun\at. }i nicìeri,
dec>t sub institu\iile libere ale acestei \`ri favorizate, nu
sunt at>t de multe min\i eliberate suficient de c`tu]ele
supersti\iei ]i dogmatismului religios, a]a [nc>t s` fie
capabile s` primeasc` adev`rul cuvenit acum, ]i la r>ndul
lor s`-i duc` vestea bun` peste tot. Noi credem c` tocmai
pentru acest scop a fost providen\a lui Dumnezeu, [ntr-o
m`sur`, peste aceast` \ar`. Pentru poporul Sù era aici o
lucrare de f`cut, care nu putea fi f`cut` at>t de bine [n alt`
parte, ]i de aceea c>nd m>na asupririi a cùtat s` [n`bu]e
spiritul libert`\ii, a fost ridicat un Washington s` conduc`
pe iubitorii libert`\ii ap`sa\i dar [ndr`zne\i la independen\`
na\ional`. }i iar`]i, c>nd dezmembrarea amenin\a na\iunea
]i c>nd a venit timpul eliber`rii a patru milioane de sclavi,
Dumnezeu a ridicat un alt spirit curajos ]i nobil [n persoana
lui Abraham Lincoln, care a zdrobit c`tu]ele celor [nrobi\i
]i a p`strat unitatea na\iunii.
Totu]i na\iunea, ca na\iune, nu are ]i n-a avut niciodat`
preten\ii la providen\a divin`. Conducerea providen\ial` [n
unele din afacerile ei a fost numai [n interesele poporului
lui Dumnezeu. Na\iunea, ca na\iune, este f`r` Dumnezeu
]i f`r` o speran\` de continuare, c>nd Dumnezeu va fi servit
prin ea scopurile Sale [n\elepte pentru poporul Sù — c>nd
va fi adunat pe âle]ii Sì”. Atunci v>nturile marii
str>mtor`ri pot sufla peste ea, ca ]i peste alte na\iuni, fiindc`
ea este, ca ]i ele, una din ^[mp`r`\iile lumii acesteia”, care
trebuie s` dea locul {mp`r`\iei iubitului Fiu al lui
Dumnezeu.
{n timp ce condi\iile maselor popula\iei de aici sunt mult
mai favorabile dec>t cele din oricare alt` \ar`, m`sura de
apreciere a confortului ]i a drepturilor ]i privilegiilor
individuale care exist` printre clasele mai s`race de aici nu
exist` [n nici o alt` \ar`. {n aceast` \ar`, din r>ndurile celor
mai umili cet`\eni ai ei, p`trun]i de spiritul institu\iilor ei
— spiritul libert`\ii, ambi\iei, h`rniciei ]i inteligen\ei — au
ie]it mul\i dintre cei mai [n\elep\i ]i mai buni oameni de
stat — pre]edin\i, legislatori, avoca\i, juri]ti ]i b`rba\i
distin]i [n fiecare pozi\ie social`. Aici nici o aristocra\ie
ereditar` nu s-a bucurat de un monopol al func\iilor de
[ncredere sau de profit, ci copilul celui mai umil drume\ poate
aspira ]i c>]tiga premiile onoarei, bog`\iei ]i avans`rii. C`rui
]colar american nu i s-au ar`tat posibilit`\ile pe care le avea
ca [ntr-o zi s` devin` pre]edintele \`rii? De fapt, toate
realiz`rile marilor oameni din fiecare p`tur` ]i stare social`
au fost privite ca viitoare posibilit`\i ale tineretului
american. Nimic din spiritul institu\iilor ei n-a fr>nat
vreodat` o astfel de ambi\ie, ci, dimpotriv`, a fost
[ntotdeauna stimulat ]i [ncurajat. Influen\a acestor cì
deschise pentru cele mai [nalte pozi\ii de onoare ]i [ncredere
]i pentru toate pozi\iile intermediare din na\iune au fost
pentru ridicarea [ntregului popor, de la straturile cele mai
de jos p>n` sus. A stimulat dorin\a de educa\ie ]i cultur`,
precum ]i toate cerin\ele educa\iei ]i culturii. Sistemul ]colar
gratuit a satisf`cut larg aceast` cerin\`, aduc>nd toate
clasele [n comunicare inteligent` prin presa zilnic`, c`r\i,
periodice etc., permi\>ndu-le astfel, ca indivizi, s` compare
observa\iile ]i s` judece personal [n toate chestiunile de
interes, ]i [n consecin\` s`-]i exercite influen\a [n chestiuni
na\ionale prin folosirea votului.
Un popor suveran, astfel f`cut demn ]i adus la aprecierea
drepturilor condi\iei de om, este prin urmare [n mod firesc
unul din primele care s` se [mpotriveasc`, ]i aceasta [n mod
foarte hot`r>t, oric`ror aparente tendin\e de a-i [nfr>na
ambi\ia sau de a-i restr>nge ac\iunile. Chiar ]i acum, [n
ciuda spiritului liberal al institu\iilor ei ]i a imenselor
avantaje pe care ele le-au acordat tuturor claselor na\iunii,
inteligen\a maselor [ncepe s` discearn` influen\ele active
destinate s` le duc` [n robie cur>nd, s` deposedeze pe oameni
de drepturile lor ca oameni liberi ]i s`-i lipseasc` de
binecuv>nt`rile m`rinimoasei naturi.
Poporul american este trezit s` simt` pericolul [n
privin\a libert`\ilor lui ]i [n privin\a ac\iunilor [n vederea
unui astfel de pericol, cu energia care a fost caracteristica
lui marcant` [n fiecare ramur` a industriei ]i [n fiecare
rut` a comer\ului, de]i cauzele reale ale pericolului nu
sunt destul de clar observate de mase ca s`-]i dirijeze
energiile cu [n\elepciune. Ele v`d numai c` bog`\ia
adunat` [i s`r`ce]te pe cei mul\i, influen\>nd legisla\ia
a]a [nc>t s` [ngr`m`deasc` [n continuare bog`\ie ]i putere
[n m>inile celor pu\ini, ]i astfel cre>nd o aristocra\ie a
bog`\iei, a c`rei putere se va dovedi [n timp la fel de
despotic` ]i ne[ndur`toare ca oricare despotism al
B`tr>nului Continent. {n timp ce lucrul acesta este, vai!
numai prea adev`rat, nu este singurul pericol. Un
despotism religios, a c`rui tiranie odioas` poate fi judecat`
cel mai bine dup` m`rturiile din zilele trecute ale puterii
lui, amenin\` de asemenea aceast` \ar`. Pericolul acela
este romano-catolicismul*. Totu]i, acest pericol nu este
observat [n general, fiindc` Roma []i face cuceririle aici
prin metode viclene ]i lingu]ire josnic`. Ea declar` mare
admira\ie fa\` de institu\iile libere ]i de autoguvernarea
Statelor Unite; ea curteaz` ]i flateaz` pe êreticii”
protestan\i care formeaz` o propor\ie a]a de mare din
popula\ia inteligent`, ]i acum [i nume]te ^fra\ii ei
separa\i”, fa\` de care are o âfec\iune nepieritoare”; ]i
totu]i, [n acela]i timp []i pune m>na lipicioas` pe sistemul
]colar public, pe care ea este ner`bd`toare s`-l transforme
[ntr-un agent pentru propagarea [n continuare a
doctrinelor ei ]i pentru extinderea influen\ei ei. Ea []i
face sim\it` influen\a at>t [n cercurile politice c>t ]i [n
cele religioase, iar fluxul continuu al imigr`rii [n aceast`
\ar` este [n mare m`sur` dintre supu]ii ei.
Pericolul romanismului pentru aceast` \ar` a fost v`zut
de Lafayette, care, de]i el [nsu]i era romano-catolic, a ajutat
la c>]tigarea libert`\ii acestei \`ri ]i a admirat-o mult. El a
spus: ^Dac` libert`\ile poporului american vor fi vreodat`
distruse, ele vor c`dea prin clerul papista]”. Astfel, de la
bog`\ia adunat`, de la romano-catolicism ]i de la imigrare
vedem mari pericole.
Dar vai! remediile pe care masele le vor aplica [n cele
din urm` vor fi mai rele dec>t boala. C>nd va veni aici
revolu\ia social`, va veni cu toat` turbulen\a ]i violen\a
pe care energia ]i iubirea de libertate american` le pot
pune [n ea. {n nici un caz nu este deci rezonabil s` ne
a]tept`m ca aceast` \ar` s` scape de soarta tuturor
*Vol. II, cap. 10

na\iunilor cre]tin`t`\ii. Ca ]i restul, ea este sortit`
dezmembr`rii, r`sturn`rii ]i anarhiei. }i ea este parte din
Babilon. Spiritul libert`\ii nutrit aici de c>teva genera\ii deja
amenin\` s` se r`zvr`teasc` cu o vehemen\` ]i cu o vitez`
neegalate pe B`tr>nul Continent ]i ne[nfr>nate de mijloacele
mai puternice ale guvernelor monarhice.
C` mul\i oameni boga\i v`d aceasta ]i [ntr-o anumit`
m`sur` se tem c` tulbur`rile amenin\`toare pot ajunge aici
la punctul culminant, este vizibil din diferite indicii, dintre
care urm`toarea, din The Sentinel, Washington D. C., de
acum c>\iva ani, este o ilustra\ie:
ÊMIGRAREA DIN STATELE UNITE — National Watchman
spune c` d-nul James Gordon Bennett, proprietarul lui
New York Herald, a locuit at>ta timp [n Europa [nc>t este
considerat strìn. D-nul Pulitzer, proprietarul lui New
York World, se spune c` ]i-a stabilit domiciliul [n Fran\a.
Andrew Carnegie, milionarul rege al fierului, a cump`rat
un castel [n Sco\ia ]i face din el re]edin\a sa. Henry
Villard, magnatul Cìlor Ferate ale Pacificului de Nord,
]i-a v>ndut propriet`\ile ]i a plecat definitiv [n Europa,
av>nd [n jur de 8.000.000 de dolari. W. W. Astor s-a mutat
din New York la Londra, unde a cump`rat o re]edin\`
magnific` ]i a f`cut cerere s` devin` supus britanic. D-nul
Van Alen, care recent ]i-a asigurat func\ia de ambasador
[n Italia printr-o contribu\ie de 50.000 de dolari la fondul
pentru campania democratic`, este strìn din toate
punctele de vedere ]i declar` aceast` \ar` ca nepotrivit`
pentru un domn”.
Dar [n zadar este cùtat` protec\ia ]i siguran\a sub vreuna
din [mp`r`\iile acestei lumi. Toate tremur` acum de fric` ]i
alarm`, ]i-]i dau seama de incapacitatea lor de a face fa\`
puternicelor for\e [n`bu]ite cu care vor trebui s` aib` de-a
face c>nd va sosi teribila criz`. Atunci [ntr-adev`r ^M>ndria
omului va fi smerit` ]i trufia oamenilor va fi plecat`”. ^{n
ziua aceea [acum at>t de aproape — @chiar la u]`#], oamenii
[]i vor arunca idolii de argint ]i idolii de aur … [i vor arunca
la c>rti\e ]i la lilieci; ]i vor intra [n gùrile st>ncilor ]i [n
cr`p`turile pietrelor, de frica DOMNULUI ]i de str`lucirea
m`re\iei Lui, c>nd El Se va scula s` [ngrozeasc` p`m>ntul.”
Isa. 2:17-21.
Atunci ^Toate m>inile vor sl`bi ]i to\i genunchii se vor
topi ca apa. }i se vor [ncinge cu sac ]i-i va acoperi groaza. }i
ru]ine va fi peste toate fe\ele ]i chelie pe toate capetele
lor. {]i vor arunca argintul pe str`zi ]i aurul lor le va fi ca
un lucru necurat. Argintul lor ]i aurul lor nu vor putea
s`-i scape [n ziua m>niei DOMNULUI”. Ezec. 7:17-19 (trad.
lit. nou` — n. e.)
De pu\in folos va fi protec\ia pe care vreun guvern o va
putea da, c>nd judec`\ile Domnului ]i roadele
nechibzuin\ei lor se vor precipita peste to\i. {n m>ndria
cu puterea lor ]i-au âdunat m>nie pentru ziua m>niei”:
au cùtat [n mod egoist m`rirea celor pu\ini ]i n-au dat
aten\ie strig`telor s`racilor ]i nevoia]ilor, ]i strig`tele lor
au ajuns la urechile Domnului o]tirilor ]i El le-a
[mbr`\i]at cauza; iar El declar`: ^Voi pedepsi lumea
pentru rùtatea ei ]i pe cei rì pentru nelegiuirile lor; voi
face s` [nceteze m>ndria celor trufa]i ]i voi dobor[
[ng>mfarea celor violen\i. Voi face pe muritori mai rari
dec>t aurul curat ]i pe om mai scump dec>t aurul din
Ofir”. Isa. 13:11, 12.
Astfel suntem asigura\i c` [n catastrofa final` providen\a
Domnului va aduce eliberarea pentru cei asupri\i. Via\a celor
mul\i nu va fi atunci sacrificat` ]i nici inegalit`\ile societ`\ii
care exist` acum nu vor fi continuate.
Cu adev`rat acesta este timpul de necaz prezis al
na\iunilor care nu ]tiu ce s` fac`. Vocea maselor
nemul\umite este [n mod potrivit simbolizat` prin vuietul
m`rii, ]i oamenii cuget`tori []i dau sufletul de frica
calamit`\ii [ngrozitoare pe care to\i o pot vedea acum
apropiindu-se rapid; c`ci puterile cerului (puterile
conduc`toare actuale) sunt teribil cl`tinate. {ntr-adev`r
unii, informa\i prin aceste semne ]i amintindu-]i de
scriptura Îat`, El vine cu norii”, [ncep deja s` sugereze
prezen\a Fiului Omului, de]i ei [n\eleg foarte gre]it
subiectul ]i remediul lui Dumnezeu.
Prof. Herron a spus [ntr-o prelegere \inut` [n San
Francisco, despre ^Re[nsufle\irea cre]tin` a na\iunii” —
^CRISTOS ESTE AICI! }I JUDECATA ESTE AST~ZI! Convingerea noastr`
social` despre p`cat — m>na grea a lui Dumnezeu asupra
con]tiin\ei — arat` aceasta! Oamenii ]i institu\iile sunt
judeca\i prin [nv`\`turile Lui!”
Dar [n mijlocul [ntregii cl`tin`ri a p`m>ntului (a
societ`\ii organizate) ]i a cerurilor (a puterilor
eclesiastice), cei care discern [n ea realizarea planului
divin al veacurilor se bucur` de asigurarea c` aceast`
teribil` cl`tinare va fi ultima pe care o va avea sau de
care va avea nevoie p`m>ntul vreodat`; c`ci, dup` cum
ne asigur` apostolul Pavel, ea [nseamn` [ndep`rtarea
lucrurilor care sunt cl`tinate — r`sturnarea [ntregii ordini
prezente a lucrurilor — pentru ca acele lucruri care nu
pot fi cl`tinate — {mp`r`\ia lui Dumnezeu, {mp`r`\ia
luminii ]i p`cii — s` r`m>n`. C`ci Dumnezeul nostru este
un foc mistuitor. {n m>nia Sa, El va mistui orice sistem
al rùlui ]i al opresiunii ]i va stabili ferm adev`rul ]i
dreptatea pe p`m>nt.
STRIG~TUL ^PACE! PACE! C<ND NU ESTE PACE”
Dar [n ciuda judec`\ii vizibile a lui Dumnezeu asupra
neamurilor, [n ciuda faptului c` volumul de dovezi de la
mul\imile de martori preseaz` cu o logic` irezistibil` asupra
[ntregii ordini actuale de lucruri, ]i a faptului c` verdictul ]i
pedeapsa sunt anticipate cu o spaim` aproape general`, sunt
din aceia care-]i ascund rù temerile prin strig`te de ^pace!
pace!” c>nd nu este pace.
Astfel de proclamare, la care particip` toate na\iunile
cre]tin`t`\ii, a fost cea f`cut` la marea demonstra\ie
naval` cu ocazia deschiderii Canalului Baltic. Canalul a
fost proiectat de bunicul actualului [mp`rat german, iar
lucrarea a fost [nceput` de tat`l sù, pentru beneficiul
comer\ului ]i flotei germane. Actualul [mp`rat, a c`rui
credin\` [n sabie ca remediul care niciodat` nu d` gre]
pentru perioadele de pace, ]i ai c`rui [nso\itori, tunul ]i
pulberea, sunt la fel de aprecia\i, a hot`r>t s` fac` din
deschiderea canalului terminat ocazia unei mari
proclama\ii interna\ionale a p`cii ]i a unei mari
demonstra\ii a poten\ialelor pe care trebuie s` se bazeze
aceasta. {n consecin\`, el a invitat toate na\iunile s`
trimit` vase de lupt` reprezentative (f`c`tori de pace) la
marea Parad` Naval` prin Canalul Baltic pe data de 20
iunie 1895.
Ca r`spuns la acea chemare au venit mai mult de o
sut` de fort`re\e de o\el plutitoare, inclusiv dou`zeci de
^cuirasate” uria]e, dup` denumirea tehnic`, toate
[narmate complet ]i toate capabile de o vitez` de cel pu\in
]aptesprezece mile pe or`. Êste greu”, a spus Spectator
din Londra, ^s` se realizeze o asemenea concentrare de
putere, care [n c>teva ore ar putea ]terge din existen\`
cel mai mare port maritim sau ar putea trimite flotele
concentrate ale lumii [n fundul oceanului. Nu exist` de
fapt pe coastele m`rilor din lume nimic ce s` poat`
pretinde c` rezist` unei astfel de for\e; ]i Europa,
considerat` ca entitate, se poate bine pronun\a imediat
ca inatacabil` pe mare ]i irezistibil`. … Flota adunat` la
Kiel a fost probabil cea mai [nalt` [ntruchipare posibil` a
puterii de lupt`, cu condi\ia ca lupta s` nu dureze mai mult
dec>t stocurile ei de exploziv”.
Costul vaselor ]i al armamentului lor se ridic` la suma de
sute de milioane de dolari. O salv` de salut, tras` simultan
de 2.500 de tunuri, a consumat [ntr-un moment pulbere [n
valoare de mii de dolari; iar distrac\ia distin]ilor oaspe\i a
costat poporul german 2.000.000 de dolari. Cuv>nt`rile
[mp`ratului german ]i ale reprezentan\ilor strìni s-au
ocupat de ^noua er` de pace” introdus` prin deschiderea
marelui canal ]i prin cooperarea na\iunilor la demonstra\ie.
Dar vorbirile frumoase ]i vuietul puternic al tunului prin
care regii ]i [mp`ra\ii au proclamat, pace! pace! cu
amenin\`ri de r`zbunare c`tre oricine ar refuza-o [n
condi\iile lor, n-au fost interpretate de popor ca [mplinirea
mesajului profetic ^pace pe p`m>nt [ntre oamenii pl`cu\i
Lui”. N-au avut deloc efect lini]titor asupra elementului
socialist; n-au sugerat deloc un panaceu pentru vindecarea
dezordinilor sociale, pentru u]urarea grijilor sau pentru
reducerea poverilor maselor celor s`raci ]i neferici\i; n-au
dat vreo asigurare de bun` [nvoire pe p`m>nt, n-au indicat
cum ar putea fi asigurat ]i men\inut binele, [ntre o na\iune
]i alta sau [ntre guverne ]i oameni. De aceea a fost o mare
fars` — o minciun` na\ional` mare, [ndr`znea\`; ]i a]a a
fost privit` de popor.
Spectator din Londra a exprimat sentimentele oamenilor
cuget`tori [n privin\a demonstra\iei [n comentariul adev`rat
care urmeaz`:
Îronia situa\iei este foarte ascu\it`. A fost o mare s`rb`toare
a p`cii ]i industriei constructive, dar cea mai [nalt` glorie a ei
a fost prezen\a flotelor preg`tite cu mare sacrificiu de tezaur
]i energie numai pentru r`zboi ]i distrugere. Un cuirasat nu
are nici un sens dec>t dac` este o ma]in` puternic` pentru
m`cel. Exist` o singur` expresie care descrie pe deplin
grandoarea acelei flote ^de pace”, ]i aceea este c` ea ar putea
distruge [ntr-o zi orice port de pe p`m>nt, sau ar putea trimite
flotele comerciale ale lumii, dac` ar fi adunate [n fa\a lui, p>n`
[n fundul m`rii. }i ce ad>ncimi de ur` uman` erau ascunse
sub tot acel spectacol frumos al prieteniei umane! Un escadron
era francez, ]i ofi\erii lui nu mai puteau dup` r`zbunare pe
[mp`ratul care jubila pentru dezmembrarea \`rii lor. Altul era
rus, ]i amiralii lui trebuie s` fi fost con]tien\i c` marele lor
du]man ]i rival era Puterea pe care o onorau cu at>ta ostenta\ie,
]i numai cu o zi [nainte c`lcaser` regulile navale ca s`-i fac`
pl`cere celui mai persistent ]i mai periculos du]man al
[mp`ratului. Al treilea era austriac, al c`rui st`p>n fusese scos
afar` de st`p>nirea care a f`cut canalul ]i i-a smuls jum`tatea
de drept pe care o avea [n provincia prin care canalul []i
]erpuie]te drumul pe toat` lungimea lui. }i erau vase din
Danemarca, de la care a fost rupt Holstein de c`tre proprietarii
lui actuali, ]i din Olanda, unde fiecare om se teme c` [ntr-o zi
sau alta Germania, prin alt` cucerire, va lua dintr-o lovitur`
colonii, comer\ ]i o carier` maritim`. {mp`ratul vorbea de
pace, amiralii sperau [n pace, ziarele din lume declar`, [n
cor, c` este pace, dar totul [n acel spectacol vorbe]te despre
r`zboiul tocmai trecut, sau care va veni [ntr-o zi nu prea
[ndep`rtat`. Niciodat` n-a existat un ceremonial at>t de
m`re\ [n aceast` lume, sau unul at>t de ad>nc p`truns de
m>njitura nesincerit`\ii”.
Evening Post din New York a comentat dup` cum urmeaz`:
^{n [ns`]i adunarea vaselor de r`zboi este vizibil un spirit
contrar iubirii de pace. Fiecare na\iune []i trimite cele mai
mari vase ]i cele mai grele arme, nu numai ca un act de
curtoazie, ci ]i ca un fel de ar`tare interna\ional` a col\ilor.
Flota britanic` trimite zece din cele mai puternice vase ale
ei numai ca o mostr` a ceea ce are [n rezerv` ]i cu aerul
unuia care zice: @Fi\i atente, o, voi na\iunilor, ]i n-o provoca\i
pe st`p>na m`rilor#. Escadroanele francez ]i rus, [n acela]i
fel, []i arboreaz` cea mai ur>t` [ncrunt`tur` ca nu cumva
gazda William s` se bizuie prea mult pe veselie ]i s` fac`
avansuri prea prietene]ti. Vasele noastre americane se
al`tur` flotei cu sim\`m>ntul care f`r` [ndoial` [i anim` pe
mul\i dintre ofi\erii ]i marinarii de la bord c` este timpul ca
arogan\ii europeni s` afle c` dincolo de mare exist` o putere
naval` care se ridic`, pe care ar fi mai bine s` n-o ia [n joac`.
Un aer special de comedie [nso\e]te prezen\a francezilor
]i a ru]ilor. Ca iubitori ai p`cii interna\ionale, [n special ca
iubitori ai Germaniei, ei sunt cu adev`rat comici. Furia
pentru acest lucru este mare [n unele p`r\i ale Fran\ei. …
Dar cea mai izbitoare nesinceritate se g`se]te [n deschiderea
canalului Kiel [n sine. Este dedicat @traficului lumii#. De aici
vine semnifica\ia lui interna\ional`, de aici vin toat` bucuria
]i sl`virea. Dar ce g>ndesc [n realitate Germania ]i Fran\a ]i
celelalte puteri continentale despre traficul lumii? Ei bine, chiar
[n acest moment, ca ]i [n cei dou`zeci de ani trecu\i, ei []i
[ncordeaz` fiecare nerv ca s` [nc`tu]eze ]i s` [mpiedice ]i s`
reduc` pe c>t posibil schimbul comercial liber al na\iunilor. …
P>n` c>nd acest spirit condamnabil al ostilit`\ii ]i geloziei
comerciale nu va trece sau nu va slei prin complet` absurditate,
pute\i deschide c>te canale interoceanice vre\i, dar nu ve\i putea
convinge pe oamenii cu judecat` c` vorbirea voastr` despre
semnifica\ia acestora pentru bunul sentiment interna\ional ]i
pentru iubirea general` a p`cii este altceva dec>t o mostr`
transparent` de nesinceritate”.
The Chicago Chronicle a spus:
Este cea mai pur` barbarie, aceast` procesiune de la Kiel.
Convocat` pentru a s`rb`tori o lucrare de pace, ea []i asum`
forma unei apoteoze a r`zboiului. Acolo se adun` vr`jma]i de
moarte, expun>ndu-]i armele [n timp ce-]i ascund vr`jm`]ia
[n spatele prieteniei for\ate. Tunurile pl`nuite pentru r`zboi
trag salve de curtoazie. {mp`ratul [nsu]i elogiaz` armamentele.
@Puterea blindat` care este adunat` [n portul Kiel# a spus el, @ar
trebui s` serveasc` [n acela]i timp ca un simbol al p`cii ]i al
cooper`rii tuturor popoarelor europene pentru prop`]irea ]i
men\inerea misiunii civilizatoare a Europei#. Experien\a contrazice
aceast` teorie. Cel care are o arm` vrea s` trag` cu ea. Na\iunea
preg`tit` pentru r`zboi vrea s` fac` r`zboi. Amenin\area serioas`
pentru pacea european` de ast`zi este faptul c` fiecare na\iune
european` este preg`tit` pentru r`zboi.
Construirea canalului Kiel a fost un serviciu clar f`cut civiliza\iei;
felul s`rb`toririi lui este un tribut adus barbariei. A fost construit,
teoretic, s` [ncurajeze comer\ul maritim, ]i cele mai multe vase
adunate pentru a s`rb`tori terminarea lui au fost de tipul celor
cunoscute ca distrug`toare ale comer\ului”.
Potrivit cu ceea ce spune St. Paul Globe, la Kiel au fost expuse
regalitatea ]i privilegiul mai degrab` dec>t industria. Se spune:
^Care este ast`zi locul unei flote de cuirasate [n civiliza\ia
avansat`? Ce flote de pira\i exist` pentru a fi ]terse din largul
m`rilor? Ce na\iune inferioar` ]i s`lbatic` exist`, c`reia s`-i
ducem o influen\` lumin`toare a civiliza\iei moderne, arunc>nd
asupra ei reflectoarele unui escadron de vase de r`zboi? Exist`
un singur asalt [n acest moment [n care na\iunile ]i-ar putea
uni for\ele cu zel sub pretextul c` ar lucra pentru civiliza\ia
modern`. Totu]i nici un guvern reprezentat la Kiel n-ar
[ndr`zni s` propun` o alian\` armat` cu ceilal\i, cu scopul de
a goni afar` din Europa pe turcul cel hidos ]i crud.
Un conflict [ntre splendidele cuirasate, sau [ntre dou` din
na\iunile reprezentate la Kiel, ar ajuta oare [n vreun fel
cauza civiliza\iei? Dimpotriv`, nu sunt oare aceste
armamente relicvele ]i m`rturiile barbariei care [nc` mai
exist`? Cele mai s`lbatice aspecte ale unei na\iuni sunt
muni\iile sale de r`zboi. Scopul celor mai multe din cele pe
care le furnizeaz` Europa cu at>ta abunden\` prin taxe
asupra unui popor [mpov`rat este s` \in` chiar pe aceia]i
oameni [n supunere umil` puterilor care sunt peste ei”.
^Procesiunea asupririi” a numit The Minneapolis Times
spectacolul naval grandios de la Kiel, despre care a comentat
dup` cum urmeaz`:
^Faptul c` deschiderea acestei cì maritime magnifice este
pre\uit` mai mult pentru avantajele ei militare dec>t pentru
cele comerciale, ]i c` a fost celebrat` prin bubuitul artileriei
flotelor de r`zboi ale lumii adunate acolo, este o acuzare a
civiliza\iei. C`ci, dac` a]a-zisele na\iuni ^civilizate” ale lumii
au nevoie de [ntreprinderi at>t de vaste pentru opera\iuni
militare ]i de flote at>t de enorme ca cele care sunt acum
men\inute pe socoteala poporului, atunci natura uman` a rasei
caucaziene nu s-a [mbun`t`\it c>tu]i de pu\in de pe vremea
lui Columb sau prin marea descoperire f`cut` de el. Dac`
sunt necesare astfel de flote, atunci libertatea este imposibil`
]i despotismul este o condi\ie necesar` pentru rasa uman`”.
Acest strig`t tare ]i unit al na\iunilor, prin reprezentan\ii
lor: ^Pace! Pace! c>nd nu este pace!” ne aminte]te cu for\`
cuvintele Domnului prin profetul Ieremia, care zice:
^C`ci de la cel mai mic p>n` la cel mai mare, to\i sunt lacomi
de c>]tig; de la proroc p>n` la preot, to\i [n]eal`. Leag` [n chip
u]uratic rana fiicei poporului Meu, zic>nd: @Pace! Pace!# c>nd
nu este pace! Sunt ei ru]ina\i c` fac ur>ciuni? Nu ro]esc deloc
]i nu ]tiu de ru]ine. De aceea vor c`dea [mpreun` cu cei ce cad,
vor fi r`sturna\i, c>nd [i voi pedepsi, zice DOMNUL”. Ier. 6:13-15.
Aceast` mare proclama\ie interna\ional` de pace care
poart` pe [ns`]i fa\a ei pecetea nesincerit`\ii, ne aminte]te
cu mare for\` cuvintele lui John G. Whittier, care descriu
at>t de grìtor condi\iile de pace actuale:
^@Mare pace [n Europa! Ordinea domne]te
De la colinele Tibrului la c>mpiile dun`rene!#
A]a spun regii ei, a]a spun preo\ii ei,
Profe\ii mincino]i ai zilelor noastre.
^Mergi numai, lipe]te-\i urechea de p`m>nt;
Ascult` tropìtul mar]urilor caden\ate,
Huruitul ro\ilor de tun,
Pocnetul uciga] al \evii de muschet`,
Alarma nop\ii, strig`tul de sentinel`,
Iscoada cu ureche ager`-n barac` ]i-n palat,
De la marea nordului la mla]tinile tropicale,
Gemetele de moarte ale oamenilor exila\i,
Celula ferecat`, lan\urile de galer`,
E]afodul cu s>nge [nc` aburind!
Ordine — t`cerea robilor clocind g>nduri sinistre!
Pace — [n grotele-nchisorii ]i-n morminte!
Prin\ ]i kaizer, preot ]i \ar, spune\i-mi!
Dac` aceasta-i pace, m` rog, atunci r`zboiul ce e?
Âspru herald al zilei Tale bune,
Merg>nd-nainte, calea s` |i-o preg`teasc`,
Botez`torul, umbra Libert`\ii,
{n hain` aspr` ]i r`nit, are a str`bate
Toat` pustia, cu picioare-ns>ngerate!
O, dac` vocea aceea ar putea str`punge
Urechile de preo\i ]i de prin\i, c>nd ele aud
Un strig`t venit de la v`z`torul evreu:
Pocì\i-v`! Este aproape {mp`r`\ia lui Dumnezeu.”
STUDIUL VI
BABILONUL {NAINTEA MARII CUR|I DE
JUSTI|IE
CONFUZIA LUI — ECLESIASTIC~
BISERICA ADEV~RAT~, CUNOSCUT~ DOMNULUI, NU ARE DELOC PARTE DE
JUDEC~|ILE BABILONULUI — SITUA|IA RELIGIOAS~ A CRE }TIN~ T~|II NU
PREZINT~ NICI UN CONTRAST OPTIMIST CU SITUA|IA POLITIC~ — MAREA
CONFUZIE — RESPONSABILITATEA DE A CONDUCE AP~RAREA {I REVINE
CLERULUI — SPIRITUL MARII REFORME ESTE MORT — PREO |II }I POPORUL
SUNT {N ACEEA}I SITUA|IE — ACUZA|IILE ADUSE — AP~ RAREA — ESTE
PROPUS~ O CONFEDERA|IE — SF<R}ITUL C~UTAT — MIJLOACELE ADOPTATE
— SPIRITUL GENERAL AL COMPROMISULUI — JUDECATA MERGE {MPOTRIVA
INSTITU|IILOR RELIGIOASE ALE CRE }TIN ~T~|II
^St`p>nul i-a zis: @Rob rù, te voi judeca dup` cuvintele tale!#”
Luca 19:22.
{N TIMP CE aici analiz`m judecata actual` a marii
biserici cre]tine nominale, s` nu uit`m c` exist` ]i o Biseric`
adev`rat` a lui Cristos, aleas`, pre\ioas`, consacrat` lui
Dumnezeu ]i adev`rului Sù [n mijlocul unei genera\ii
str>mbe ]i sucite. Ei nu sunt cunoscu\i lumii ca un corp
compact; dar ca indivizi sunt cunoscu\i Domnului, care
judec` nu doar dup` ce se vede cu ochiul ]i ce se aude cu
urechea, ci care discerne ]i judec` g>ndurile ]i inten\iile
inimii. }i oric>t de larg ar putea fi ei r`sp>ndi\i, fie c` stau
singuri ca ^gr>u” [n mijlocul neghinei, sau [mpreun` cu al\ii,
ochiul lui Dumnezeu este [ntotdeauna asupra lor. Locuind
157
[n locul tainic al Celui-Prea-{nalt (sfin\i\i, pu]i deoparte cu
totul pentru Dumnezeu), ei vor locui sub umbra Celui
Atotputernic, [n timp ce marile sisteme religioase care-I
poart` numele [n necredincio]ie au parte de judec`\ile
Domnului (Ps. 91:1; 14-16). Ace]tia nu au parte de judecata
marelui Babilon, ci sunt ilumina\i [nainte ]i chema\i afar`
din el (Apoc. 18:4). Aceast` clas` este descris` ]i [n mod
fericit m>ng>iat` [n Psalmul 91 ]i 46. {n mijlocul multor
declara\ii de evlavie numai formale ]i pref`cute, ochiul
veghetor al Domnului discerne pe cei adev`ra\i ]i-i conduce
[n p`]uni verzi ]i la ape lini]tite, ]i face ca inimile lor s` se
bucure [n adev`rul Sù ]i [n iubirea Sa. ^Domnul cunoa]te
pe cei care sunt ai Sì” (2 Tim. 2:19); [n estimarea Sa, ei
constituie adev`rata Biseric`, Sionul pe care Domnul l-a
ales (Ps. 132:13-16) ]i despre care este scris: ^Sionul aude
lucrul acesta ]i se bucur`; fiicele lui Iuda se [nveselesc de
judec`\ile Tale, DOAMNE ” (PS. 97:8). Domnul [i va conduce [n
siguran\` cum []i conduce un p`stor oile. Dar [n timp ce
avem [n minte c` exist` o astfel de clas` — o Biseric`
adev`rat`, ai c`rei membri, fiecare dintre ei, sunt cunoscu\i
]i dragi Domnului, fie c` nou` ne sunt cunoscu\i sau
necunoscu\i, ace]tia trebuie s` fie ignora\i aici c>nd analiz`m
ceea ce declar` ei c` sunt ]i ceea ce lumea recunoa]te ca
biseric`, ]i la ceea ce profe\ii se refer` sub multe nume
semnificative care descriu marea biseric` nominal` c`zut`
din har, ]i c>nd observ`m judec`\ile lui Dumnezeu asupra
ei [n acest timp de seceri] al Veacului Evanghelic.
Dac` puterile civile ale cre]tin`t`\ii sunt dezorientate ]i
str>mtorarea neamurilor este vizibil` peste tot, situa\ia
religioas` desigur c` nu prezint` nici un contrast optimist
de pace ]i securitate; c`ci eclesiasticismul modern, asemenea
neamurilor, este prins [n plasa \esut` de el [nsu]i. Dac`
neamurile, dup` ce au sem`nat [n v>nt semin\ele nedrept`\ii,
sunt gata s` secere o recolt` abundent` [ntr-o furtun` de necaz,
Confuzia Babilonului — eclesiastic` 159
marea biseric` nominal`, cre]tin`tatea eclesiastic`, care a
participat la sem`nat, va participa ]i la secerat.
Marea biseric` nominal` de mult a [nv`\at ca doctrine
preceptele oamenilor; ]i, ignor>nd [n mare m`sur` Cuv>ntul
lui Dumnezeu ca singura regul` de credin\` ]i de via\`
evlavioas`, a vestit cu [ndr`zneal` multe doctrine care se
contrazic ]i care dezonoreaz` pe Dumnezeu, ]i a fost
necredincioas` fa\` de m`sura de adev`r pe care l-a re\inut.
Ea n-a cultivat ]i n-a manifestat spiritul lui Cristos ]i a
absorbit larg spiritul lumii. A l`sat jos barierele staulului ]i
a chemat [nùntru caprele, ]i chiar a [ncurajat lupii s` intre
]i s`-]i fac` lucrarea lor rea. I-a pl`cut s` lase pe Diavol s`
semene neghin` printre gr>u ]i acum are parte de roadele
sem`n`rii sale — de c>mpul [nfloritor de neghin`. Exist`
pu\in` apreciere fa\` de relativ pu\inele spice de ^gr>u”
r`mase acolo ]i aproape nu se face nici un efort de a [mpiedica
sufocarea lor de c`tre ^neghin`”. ^Gr>ul” ]i-a pierdut
valoarea pe pia\a cre]tin`t`\ii, ]i copilul lui Dumnezeu
umilit, credincios, constat` c` este, ca ]i Domnul lui,
dispre\uit ]i respins de oameni ]i r`nit [n casa presupu]ilor
sì prieteni. Formele de evlavie iau locul puterii ei ]i
ritualurile atr`g`toare [nlocuiesc [nchinarea din inim`.
Cu mult timp [n urm` doctrinele contradictorii au [mp`r\it
biserica nominal` [n numeroase secte antagoniste, fiecare
pretinz>nd a fi unica biseric` adev`rat` pe care a s`dit-o
Domnul ]i apostolii, ]i [mpreun` au reu]it s` dea lumii o
denaturare at>t de exagerat` a caracterului ]i planului
Tat`lui nostru ceresc, [nc>t mul\i oameni inteligen\i se [ntorc
cu dezgust ]i-L dispre\uiesc pe Creatorul, ]i chiar [ncearc`
s`-I nege existen\a.
Biserica Romei, cu infailibilitate asumat`, pretinde c`
scopul divin este s` chinuiasc` ve]nic [n foc ]i pucioas` pe
to\i êreticii” care resping doctrinele ei. Iar pentru al\ii ea
furnizeaz` un chin limitat numit Purgatoriu, din care se
poate ob\ine o eliberare prin peniten\e, posturi, rug`ciuni,
lum>n`ri sfinte, t`m>ie ]i ^sacrificiile” bine pl`tite ale liturghiei.
Ea pune astfel la o parte eficacitatea sacrificiului isp`]itor al
lui Cristos ]i pune destinul etern al omului [n m>inile preo\ilor
uneltitori, care pretind astfel puterea de a deschide cerul sau
a-l [nchide cui vreau ei. Ea [nlocuie]te puterea lui vital` cu
forme de evlavie ]i [nal\` chipuri ]i imagini pentru a fi adorate
de sus\in`torii ei [n loc s` [nal\e [n inimi pe Dumnezeul cel
nev`zut ]i pe iubitul Sù Fiu, Domnul ]i M>ntuitorul nostru.
Ea [nal\` o clas` preo\easc` r>nduit` de om la conducere [n
biseric`, [n opozi\ie cu [nv`\`tura Domnului nostru, ^Voi s` nu
v` numi\i Rabi fiindc` unul singur este {ndrum`torul vostru:
Hristos; ]i voi to\i sunte\i fra\i. }i @Tat`# s` nu numi\i pe nimeni
pe p`m>nt, pentru c` Unul singur este Tat`l vostru: Acela
care este [n ceruri” (Mat. 23:8, 9). De fapt, papalitatea prezint`
cea mai complet` contrafacere a adev`ratului cre]tinism ]i cu
[ndr`zneal` pretinde a fi biserica cea adev`rat`.*
Mi]carea ^Reformei” a [ndep`rtat unele dintre doctrinele
false ale papalit`\ii ]i a condus pe mul\i afar` din acel sistem
nelegiuit. Reformatorii au atras aten\ia asupra Cuv>ntului
lui Dumnezeu ]i au afirmat dreptul la judecat` personal`
[n studiul lui, ]i de asemenea a recunoscut [n mod necesar
dreptul fiec`rui copil al lui Dumnezeu s` propov`duiasc`
adev`rul f`r` autorizarea papilor ]i episcopilor, care [n mod
fals au pretins succesiune [n autoritatea celor doisprezece
apostoli originari. Dar cur>nd acea lucrare bun` de protest
[mpotriva bisericii nelegiuite, anticre]tine, false a Romei a
fost biruit` de spiritul lumii; ]i cur>nd protestan\ii, cum
erau numi\i ace]tia, au format organiza\ii noi, care,
[mpreun` cu adev`rurile pe care le g`siser`, au continuat
multe dintre erorile vechi ]i au adùgat altele noi; ]i totu]i
fiecare a continuat s` re\in` pu\in adev`r. Rezultatul a fost
*Vol. II, cap. 9 ]i Vol. III, cap. 3

un amestec de crezuri contradictorii care se r`zboiau cu
ra\iunea, cu Cuv>ntul lui Dumnezeu ]i una cu alta. }i
deoarece energia investigatoare a perioadei Reformei s-a
stins cur>nd, acestea s-au fosilizat repede ]i a]a au r`mas
p>n` [n ziua de ast`zi.
Pentru a construi ]i a continua aceste sisteme doctrinare
eronate de ^Teologie Sistematic`”, a]a cum o numesc ei, au
fost acordate nestingherit timp ]i talent. Oamenii lor [nv`\a\i
au scris volume masive pentru ca al\ii s` le studieze [n locul
Cuv>ntului lui Dumnezeu; [n acest scop au fost fondate ]i
generos [nzestrate seminarii teologice; ]i de la acestea au
ie]it tineri instrui\i [n erorile lor ca s` [nve\e ]i s`
[nt`reasc` poporul [n ele. Iar poporul, [nv`\at s` priveasc`
pe ace]ti oameni ca fiind slujitorii stabili\i ai lui
Dumnezeu, succesorii apostolilor, le-au acceptat cuvintele
f`r` s` cerceteze Scripturile cum f`ceau nobilii bereeni
din zilele lui Pavel (Fapt. 17:11), s` vad` dac` lucrurile
date lor ca [nv`\`tur` erau a]a.
Dar acum seceri]ul acestei [ntregi sem`n`ri a venit, ziua
socotelii a sosit, ]i mare este confuzia ]i nedumerirea [ntregii
biserici nominale a fiec`rei denomina\ii, ]i [ndeosebi a
clerului, c`ruia [i revine responsabilitatea de a conduce
ap`rarea [n aceast` zi de judecat` [n prezen\a multor
acuzatori ]i martori, ]i, dac` este posibil, de a inventa un
remediu ca s` salveze de completa nimicire ceea ce ei
consider` a fi biserica adev`rat`. Dar [n confuzia actual` ]i
[n dorin\a tuturor sectelor de a avea p`rt`]ie unele cu altele
din motive tactice, ele aproape au [ncetat s` priveasc`
propria lor sect` ca singura biseric` adev`rat` ]i acum
vorbesc una de alta ca fiind diferite ^ramuri” ale unicei
biserici, [n ciuda crezurilor lor contradictorii, care din
necesitate nu pot fi toate adev`rate.
{n aceast` or` critic` este, vai! un fapt lamentabil c`
spiritul s`n`tos al ^Marii Reforme” este mort. Protestantismul
nu mai este un protest [mpotriva spiritului lui anticrist,
nici [mpotriva lumii, a c`rnii sau a Diavolului. Crezurile
lui, care sunt [n r`zboi cu Cuv>ntul lui Dumnezeu, cu
ra\iunea ]i una cu alta, ]i inconsecvente cu ele [nsele, caut`
s` se ascund` de examinarea public`. Lucr`rile lui teologice
masive nu sunt dec>t combustibil pentru focul din aceast`
zi de judecat` a cre]tin`t`\ii. Seminariile teologice principale
ale lui sunt pepiniere de necredin\`, r`sp>ndind molima
peste tot. Oamenii lui mari — episcopii, doctorii [n teologie,
profesorii de teologie ]i cei mai proeminen\i ]i mai influen\i
clerici din marile ora]e — devin conduc`tori spre necredin\`
deghizat`. Ei caut` s` submineze ]i s` distrug` autoritatea
]i inspira\ia sfintelor Scripturi, s` [nlocuiasc` planul de
m>ntuire revelat [n ele cu teoria uman` a evolu\iei. Ei caut`
o asociere mai str>ns` cu Biserica Romei ]i o imitare a ei, [i
curteaz` favoarea, [i laud` metodele, [i ascund crimele; ]i
f`c>nd astfel, devin uni\i cu ea [n spirit. De asemenea ei
sunt [n conformitate str>ns` ]i cresc>nd` cu spiritul lumii
[n toate, imit>nd pompa ]i slava de]art` a lumii la care ei
pretind c` au renun\at. Remarca\i desf`]urarea
extravagant` [n arhitectura, decora\iunile ]i mobilierul
bisercii, datoriile grele pe care acestea le-au atras dup` sine,
]i cer]itul ]i uneltirea constant` dup` bani pe care acestea
le-au necesitat.
Un punct de pornire marcant [n aceast` privin\` a fost
introducerea [n Biserica Metodist` din Lindell Avenue, St.
Louis, Mo., a unei lucr`ri de art` reprezent>nd ^Na]terea
Domnului”, de R. Bringhurst. Este sculptat` [n basorelief
deasupra altarului, a marii orgi ]i a balconului pentru cor.
Lucrarea se [ntinde pe o arcad` de partuzeci ]i ]ase de
picioare l`\ime ]i cincizeci de picioare [n`l\ime, ]i fiecare
figur` din ea este [n m`rime natural`. La cel mai [nalt punct
al arcadei este figura Fecioarei, st>nd dreapt` cu pruncul
Isus [n bra\e. Zbur>nd [n afar` de la aceste dou` figuri sunt
ar`ta\i serafimi cu tr>mbi\e, vestind [ntronarea. Pe ambele
laturi ale arcadei [n sus se afl` [ngeri care se [nchin` cu
aripile [ntinse. La ambele baze este figura unui [nger, cel
din st>nga \in>nd un sul de pergament cu o ghirland` cu
inscrip\ia: ^Pace pe P`m>nt”, ]i figura similar` din
dreapta purt>nd cuvintele de [ncheiere ale vestirii
na]terii: ^Bun`voin\` fa\` de oameni”. Un efect [n plus
este dat prin faptul c` basorelieful este montat pe o
suprafa\` [nclinat` la 45 de grade spre congrega\ie,
sco\>nd astfel [n relief mai accentuat figurile din studiu
]i ad>ncind propor\ional umbrele.
Ce sus\inere, nu numai a spiritului expunerii
extravagante, ci ]i a [nchin`rii la icoane a Bisericii Romei!
Observa\i de asemenea aranjamentele s`lilor de biliard de
pe l>ng` unele biserici; ]i unii slujitori au mers chiar p>n`
acolo [nc>t s` recomande introducerea vinurilor u]oare, iar
[n unele localit`\i sunt [ng`duite liber spectacole private ]i
piese de teatru.
{n mare parte dintre acestea masele de membri ai
bisericii au devenit uneltele binevoitoare ale clerului; iar
clerul la r>ndul lui a satisf`cut gusturile ]i preferin\ele
membrilor lume]ti ]i influen\i. Oamenii ]i-au predat
dreptul ]i datoria de judecat` privat` ]i au [ncetat s`
cerceteze Scripturile pentru a dovedi ce este adev`r, ]i s`
mediteze asupra legii lui Dumnezeu pentru a discerne ce
este dreptate. Sunt indiferen\i, lume]ti, iubitori de pl`cere
mai mult dec>t iubitori de Dumnezeu: sunt orbi\i de
dumnezeul acestei lumi ]i sunt dispu]i s` fie condu]i [n
orice intrigi care slujesc s` prezinte dorin\e ]i ambi\ii
lume]ti; iar clerul alimenteaz` acest spirit ]i-l satisface
pentru avantaj p`m>ntesc. Dac` aceste organiza\ii
religioase ar c`dea, func\iile ]i salariile, prestigiul ]i
onorurile clerului care s-a [n`l\at singur trebuie s` cad`
cu ele. De aceea ei sunt tot at>t de nelini]ti\i acum s`
continue institu\iile cre]tin`t`\ii nominale cum erau
c`rturarii, fariseii ]i [nv`\a\ii legii nelini]ti\i s` continue
iudaismul, ]i pentru acelea]i motive (Ioan 11:47, 48, 53;
Fapt. 4:15-18). }i din pricina prejudec`\ilor ]i ambi\iilor
lume]ti, cre]tinii sunt tot at>t de orbi\i fa\` de lumina
noii dispensa\ii care acum r`sare, cum au fost evreii [n
zilele primei veniri a Domnului fa\` de lumina
dispensa\iei evanghelice care atunci r`s`rea.
ACUZA| IILE ADUSE {MPOTRIVA ECLESIASTICISMULUI
Acuza\iile aduse [mpotriva bisericii cre]tine nominale sunt
sentimentele lumii care se treze]te ]i ale cre]tinilor care se
trezesc, ambii din mijlocul Babilonului ]i din afara limitelor
lui teritoriale. Deodat`, [n ultimii cinci ani mai ales, critica
la adresa bisericii cre]tine declarate a devenit foarte vizibil`
]i privirea examinatoare a [ntregii lumi este [ntoars` asupra
ei. Aceast` critic` este at>t de larg r`sp>ndit` [nc>t to\i o
pot auzi; este chiar [n aer, este auzit` [n conversa\ia
particular`, pe str`zi, pe cìle ferate, [n ateliere ]i magazine;
circul` [n presa zilnic` ]i este un subiect aprins [n toate
ziarele principale, laice ]i religioase. Este recunoscut` de
c`tre to\i conduc`torii bisericii ca o chestiune care nu
preveste]te nimic bun pentru institu\iile ei; ]i se simte
necesitatea de a fi tratat` prompt ]i [n\elept (conform
propriilor lor idei), dac` vreau s` fereasc` institu\iile lor de
pericolul care le amenin\`.
Biserica cre]tin` nominal` este acuzat` (1) de
inconsecven\`. Se remarc`, chiar de c`tre lume, marea
deosebire [ntre pretinsul ei standard de doctrin`, Biblia,
]i crezurile ei contradictorii ]i [n multe privin\e absurde.
Doctrina blasfematoare a chinului ve]nic este respins` ]i
nu mai folose]te ca s` [mping` pe oameni la biseric` de
fric`; ]i de la un timp sectele presbiteriene ]i alte secte
calviniste au fost chiar [ntr-o furtun` de critic` a crezurilor
lor onorate de secole ]i sunt [ngrozitor cl`tinate. Cu
discu\iile lungi asupra acestui subiect ]i cu [ncerc`rile
disperate de ap`rare din partea clerului, to\i sunt
familiari. C` sarcina ap`r`rii este foarte sup`r`toare ]i
este una pe care ar evita-o cu bucurie, este evident; dar ei
n-o pot evita ]i trebuie s` conduc` ap`rarea c>t pot de
bine. Rev. T. DeWitt Talmage a dat glas sentimentului
popular printre ei c>nd a spus:
Â] vrea ca aceast` controvers` nefericit` despre
m`rturisirea credin\ei s` nu-i fi fost impus` bisericii; dar acum,
fiindc` este, eu spun, gata cu ea, ]i s` avem un nou crez”.
Cu alt` ocazie acela]i domn a spus:
^Declar, o dat` pentru totdeauna, c` toat` aceast`
controvers` de peste tot din cre]tin`tate este diabolic` ]i
satanic`. Este [n curs o [ncercare diabolic` de a dezbina
biserica; ]i dac` nu se opre]te va c>]tiga pentru Biblie un
dispre\ egal cu cel pentru un almanah din 1828 care spunea
ce vreme a fost cu ]ase luni [nainte ]i [n ce p`trar al lunii
este bine s` se planteze napi.
Ce pozi\ie s` lu`m [n privin\a acestor controverse? S` st`m
[n afara lor. {n timp ce aceste r`scoale religioase sunt [n
strìn`tate, s` st`m acas` ]i s` ne ocup`m de afaceri. Ei
bine, cum a]tept`m ca un om de numai cinci sau ]ase picioare
[n`l\ime s`-]i fac` drum printr-un ocean de o mie de picioare
ad>ncime? … Tinerii care intr` acum [n slujire sunt lansa\i
[n cea mai dens` cea\` care a cuprins vreodat` o coast`.
Problema pe care doctorii [ncearc` s-o rezolve nu va fi
rezolvat` p>n` [n ziua de dup` ziua judec`\ii”.
Foarte adev`rat; ziua de dup` ziua judec`\ii va vedea toate
aceste chestiuni care produc dezorientare rezolvate, iar
adev`rul ]i dreptatea stabilite pe p`m>nt.
Iritarea produs` de sarcina ap`r`rii ]i spaima de rezultat
au fost de asemenea foarte puternic exprimate [ntr-o
rezolu\ie a clericilor presbiterieni aduna\i [n Chicago, nu
mult dup` ce a venit chemarea la judecat`. Rezolu\ia spune
dup` cum urmeaz`:
^S-a hot`r>t: C` noi privim cu triste\e controversele care
tulbur` iubita noastr` biseric`, fiind dùn`toare reputa\iei,
influen\ei ]i folosului ei, ]i fiind [nc`rcate, dac` se continu`,
cu dezastru, nu numai pentru lucrarea propriei noastre
biserici, ci ]i pentru cre]tinismul nostru comun. De aceea,
sf`tuim serios pe fra\ii no]tri ca pe de o parte s` evite
aplicarea de noi teste de ortodoxie, folosirea aspr` a puterii
]i reprimarea cùt`rii oneste ]i devotate a adev`rului, iar
pe de alt` parte sf`tuim urgent pe fra\ii no]tri [mpotriva
repet`rii asupra bisericii a teoriilor neverificate, a
[ntreb`rilor de disput` [ndoielnic`, ]i [n special unde acestea
au, sau [n vreo [mprejurare ar putea avea, o tendin\` de a
destabiliza credin\a celor ne[nv`\a\i [n Sfintele Scripturi.
De dragul bisericii noastre ]i a tuturor intereselor ]i
activit`\ilor ei pre\ioase, cerem cu seriozitate un acord ]i o
[ncetare a litigiilor eclesiastice”.
Presbiterian Banner de asemenea a publicat urm`toarea
referire trist` la ea, care con\ine c>teva recunoa]teri
remarcabile a condi\iei spirituale nes`n`toase a bisericii
presbiteriene. Ea spune:
Ûn deranj sau o alarm` [ntr-un spital sau azil s-ar putea
dovedi fatale pentru unii dintre pacien\ii lor. Un domn [n
v>rst` dintr-o institu\ie de binefacere s-a amuzat o vreme
b`t>nd [ntr-o tob` [nainte de r`s`ritul soarelui. Autorit`\ile
i-au cerut [n final acestui @frate dr`gu\# s` mearg` cu
instrumentul sù la o distan\` respectabil`. Aceasta
ilustreaz` de ce unii pastori serio]i devin gravi c>nd se ive]te
un deranj [n biseric`. Biserica este ca un spital unde sunt
adunate persoane bolnave de p`cat care, [ntr-un sens
spiritual, sunt febrile, leproase, paralizate, r`nite ]i pe
jum`tate moarte. Un deranj cum este tulburarea crud`
actual` care eman` de la unele dintre Seminariile Teologice,
poate distruge unele suflete care trec acum printr-o criz`.
Vrea profesorul Briggs, [l rug`m, s` umble [ncet ]i s` mearg`
mai [ncolo cu toba sa?”
Biserica nominal` este acuzat` (2) de o lips` marcant` de
acea pietate ]i evlavie pe care ea o declar`, de]i este admis
faptul c` se afl` ici ]i colo c>teva suflete cu adev`rat pioase
printre cei ne[nsemna\i. Falsul ]i ipocrizia sunt [ntr-adev`r
sup`r`toare, iar bog`\ia ]i arogan\a fac foarte vizibil faptul c`
s`racii nu sunt bineveni\i [n templele p`m>nte]ti [n`l\ate [n
numele lui Cristos. Masele poporului au descoperit acest lucru
]i se uit` [n Bibliile lor s` vad` dac` acesta a fost spiritul marelui
Fondator al Bisericii; ]i de acolo au aflat c` una dintre dovezile
pe care le-a dat c` El era Mesia a fost c` ^s`racilor li se predica
evanghelia”; c` El le-a spus urma]ilor Sì: ^Pe s`raci [i ave\i
totdeauna cu voi”; ]i c` ei nu trebuiau s` arate nici o preferin\`
pentru omul cu un inel de aur sau cu o hain` mai bun` etc. Ei
au g`sit regula de aur, de asemenea, ]i au aplicat-o la conduita
bisericii, colectiv ]i individual. Astfel, [n lumina Bibliei, ei ajung
repede la concluzia c` biserica este c`zut` din har. }i at>t de
vizibil` este concluzia, [nc>t ap`r`torii ei constat` c` sunt
cuprin]i de confuzie.
Biserica nominal` este acuzat` (3) de neputin\a de a
realiza ceea ce a pretins a fi misiunea ei; ]i anume, s`
converteasc` lumea la cre]tinism. Cum a descoperit lumea
c` a venit timpul c>nd lucrarea bisericii ar trebui s` arate
ceva semne de [ncheiere pare inexplicabil; dar cu toate
acestea, [ntocmai cum la sf>r]itul Veacului Iudeu to\i
oamenii erau [n a]teptarea unei mari schimb`ri gata s` aib`
loc (Luca 3:15), tot a]a acum, la sf>r]itul Veacului
Evanghelic, to\i oamenii sunt [n a]teptare similar`. Ei []i
dau seama c` suntem [ntr-o perioad` de tranzi\ie ]i
horoscopul secolului al XX-lea este plin de teroare ]i de
presim\iri ale unor schimb`ri revolu\ionare mari. Nelini]tea
actual` a fost [n mod conving`tor exprimat` de c`tre
distinsul Henry Grady, [ntr-o cuv>ntare elocvent` [n fa\a
Societ`\ilor Universitare, Charlottesville, Va.
Cuvintele lui au fost: ^Suntem [n rev`rsatul zorilor. …
Stelele fixe se sting de pe cer ]i noi b>jb>im [ntr-o lumin`
nesigur`. Odat` cu noaptea au venit forme ciudate. Cìle
stabilite s-au pierdut, drumurile noi sunt confuze ]i
c>mpurile care se l`rgesc se pierd [n dep`rtare. Nelini]tea
zorilor ne [mpinge [ncoace ]i [ncolo; dar {ndoiala p>nde]te
[n mijlocul confuziei, ]i chiar pe c`r`rile b`t`torite mul\imile
[n mi]care s-au oprit, ]i din umbr` sentinelele strig`: @Cine
vine acolo?# {n obscuritatea dimine\ii lucreaz` for\e
extraordinare. Nimic nu este statornic sau aprobat.
Miracolele din prezent dezmint adev`rurile simple din
trecut. Biserica este asediat` din afar` ]i tr`dat` dinùntru.
{n spatele cur\ilor de justi\ie arde mocnit tor\a r`zvr`titului
]i se [ntrez`re]te sp>nzur`toarea anarhi]tilor. Guvernul
este controversa partizanilor ]i prada jefuitorilor.
Industria se zbate [n str>nsoarea monopolului, iar
comer\ul este [nc`tu]at de limit`ri. Ora]ele sunt umflate,
iar c>mpurile sunt distruse. Splendoarea se revars` din
castel, iar s`r`cia p>nde]te [n cas`. Fraternitatea
universal` se tope]te, iar oamenii se [ngr`m`desc [n clase.
Fluierul nihilistului tulbur` ascunzi]ul, iar vuietul gloatei
murmur` de-a lungul ]oselei”.
Este imposibil ca biserica s` nege c` sf>r]itul veacului, ziua
socotelii a venit; c`ci, fie c` discerne timpul [n lumina profe\iei
fie c` nu, faptele judec`\ii [i sunt impuse ]i problema va fi
[n\eleas` [nainte de [ncheierea acestei perioade de seceri].
ELESIASTICISMUL IA POZI|IE }I INDIRECT D~ SOCOTEALA
Biserica ]tie c` ochii [ntregii lumi sunt [ndrepta\i spre

ea; c` [ntr-un fel s-a descoperit c` [n timp ce pretindea c`
[ns`rcinarea ei este s` converteasc` lumea, a sosit timpul
c>nd, dac` aceasta este misiunea ei, lucrarea aceea ar trebui
s` fie aproape dac` nu complet [mplinit`, ]i c` de fapt nu
prea se deosebe]te de lume, dec>t [n declara\ie.
Presupun>nd c` aceasta este misiunea ei actual`, ea a
pierdut din vedere scopul real al acestui Veac Evanghelic, ]i
anume, s` ^predice evanghelia aceasta a {mp`r`\iei [n toat`
lumea ca o m`rturie pentru toate popoarele” ]i s` ajute la
chemarea ]i preg`tirea unei ^turme mici” care s` constituie
(cu Domnul ei) acea {mp`r`\ie Milenar` care va binecuv>nta
toate familiile p`m>ntului (Mat. 24:14; Fapt. 15:14-17). Ea
se confrunt` cu faptul c` dup` optsprezece secole este mai
departe de rezultatele cerute de preten\iile ei dec>t a fost la
[ncheierea secolului [nt>i. Prin urmare justific`rile, scuzele,
o considerare ]i o reexaminare a socotelilor, o redresare a
faptelor ]i pronostic`ri extravagante ale marilor realiz`ri
din viitorul foarte apropiat sunt acum la ordinea zilei,
deoarece, for\at` de spiritul interog`rii ]i examin`rii din
aceste timpuri, ea se str`duie]te s` vorbeasc` [n ap`rarea
sa [n fa\a numero]ilor ei acuzatori.
Pentru a face fa\` acuza\iei de inconsecven\` a doctrinei
cu standardul ei recunoscut, Biblia, o vedem [n mare
[ncurc`tur`; c`ci ea nu poate nega conflictul crezurilor ei.
A]a c` recurge la diferite metode, pe care oamenii chibzui\i
nu [nt>rzie s` le observe ca dovezi ale marii ei [ncurc`turi.
Exist` mare dorin\` din partea tuturor denomina\iilor s`
se \in` de vechile crezuri fiindc` ele sunt funiile prin care
au fost legate [mpreun` [n organiza\ii distincte; ]i a le
distruge pe acestea deodat`, ar [nsemna a dizolva
organiza\iile; totu]i clericii sunt foarte mul\umi\i s` spun`
c>t este posibil de pu\in despre ele, c`ci sunt foarte ru]ina\i
de ele [n lumina cercet`toare a acestei zile de judecat`.
Unii sunt at>t de ru]ina\i de ele, [nc>t, uit>nd pruden\a
lor lumeasc`, favorizeaz` [ndep`rtarea lor cu totul. Al\ii sunt
mai conservatori ]i g>ndesc c` este mai prudent s` renun\e
la ele treptat, iar [n locul lor s` introduc` treptat doctrine
noi, s` le [mbun`t`\easc`, s` le revizuiasc` etc. Fiecare este
familiar cu [ndelungatele discu\ii despre revizuirea crezului
presbiterian. La fel este ]i cu [ncerc`rile criticilor radicali,
cum se numesc ei [n]i]i, de a submina autoritatea ]i
inspira\ia Scripturilor sacre ]i de a sugera o inspira\ie a
secolului al dou`zecilea ]i o teorie a evolu\iei complet
subversiv` pentru planul divin de m>ntuire din c`derea
adamic` pe care Biblia o afirm`, dar pe care ei o neag`.
Apoi exist` o alt` clas`, ]i [nc` mare, de clerici care
favorizeaz` o telogie eclectic` sau de compromis, care trebuie
s` fie din necesitate foarte scurt` ]i foarte liberal`, obiectivul
ei fiind s` renun\e la toate obiec\iile tuturor religioni]tilor,
cre]tini ]i p`g>ni, ]i, dac` este posibil, ^s`-i aduc` pe to\i
[ntr-o tab`r`”, cum au exprimat unii. Din partea unei clase
largi exist` o laud` general` cu lucruri mari pe cale s` fie
[ndeplinite prin mijloace recent puse [n ac\iune, dintre care
ideea central` este unirea sau cooperarea cre]tin`; ]i c>nd
aceasta este asigurat` — cum suntem asigura\i c` va fi
cur>nd — atunci convertirea lumii la cre]tinism, dup` cum
se sus\ine, va urma repede.
Acuza\ia de lips` a piet`\ii ]i a vie\ii evlavioase este de
asemenea [nt>mpinat` cu laud` — laud` cu ^multe fapte
minunate” care adesea sugereaz` cuvintele de repro] ale
Domnului relatate [n Matei 7:22, 23. Dar aceast` laud`
folose]te foarte pu\in intereselor Babilonului, din cauz` c`
lipsa spiritului legii lui Dumnezeu a iubirii este, vai! prea
sup`r`tor de vizibil` ca s` fie ascuns`. Ap`rarea [n ansamblu
face doar mai vizibil` deplorabila stare a bisericii dec`zute.
Dac` acest mare eclesiasticism ar fi de fapt adev`rata
Biseric` a lui Dumnezeu, c>t de vizibil ar fi e]ecul planului
divin de a alege un popor pentru numele Sù!
Dar [n timp ce aceste diferite scuze, justific`ri,
promisiuni ]i lùd`ro]enii sunt f`cute de biseric`,
conduc`torii ei v`d foarte clar c` ele nu vor servi mult
timp pentru a o men\ine [n starea ei actual` divizat`,
dezorientat` ]i confuz`. Ei v`d c` dezintegrarea ]i
r`sturnarea urmeaz` cur>nd [n mod sigur dac` ceva efort
puternic nu va uni sectele ei ]i astfel s`-i dea nu numai o
pozi\ie mai bun` [n fa\a lumii, ci ]i o putere crescut` de
a-i [nt`ri autoritatea. De aceea auzim mult vorbindu-se
de Unitatea Cre]tin`; ]i fiecare pas [n direc\ia realiz`rii
ei este anun\at ca dovad` a cre]terii [n spiritul iubirii ]i
[n p`rt`]ia cre]tin`. Mi]carea [ns` nu este conceput` de
iubire ]i p`rt`]ie cre]tin` cresc>nd`, ci de fric`. Se vede
c` furtuna prezis` a indign`rii ]i m>niei se apropie repede
]i diferitele secte se [ndoiesc serios de capacitatea lor de
a sta singure [n izbitura violent` a furtunii.
Ca urmare toate sectele favorizeaz` unirea; dar cum s`
fie realizat` av>nd [n vedere crezurile lor contradictorii, este
problema care dezorienteaz`. Sunt sugerate diferite metode.
Una este s` se str`duiasc` [nt>i s` uneasc` acele secte care
sunt cele mai asem`n`toare [n doctrin`, ca, de exemplu,
diferitele ramuri ale acelora]i familii — presbiterieni,
bapti]ti, metodi]ti, catolici etc. — ca preg`tire pentru unirea
mai larg` propus`. Alta este s` se cultive [n oameni o dorin\`
de unire ]i o dispozi\ie de a ignora doctrina, ]i de a se oferi o
p`rt`]ie generoas` tuturor oamenilor [nclina\i spre moral`
]i s` se caute cooperarea lor [n ceea ce ei numesc lucrare
cre]tin`. Acest sentiment []i g`se]te cei mai serio]i suporteri
printre cei tineri ]i de v>rst` mijlocie.
Ignorarea [n ultimii ani a multora dintre doctrinele
controversate din trecut a ajutat la dezvoltarea [n biseric`
a unei clase de tineri care reprezint` pe larg sentimentul
ûnirii” cre]tin`t`\ii. {n necuno]tin\` de luptele sectare
din trecut, ace]tia nu sunt [mpov`ra\i de confuzia
predominant` printre cei [n v>rst` [n privin\a
preor>nduirii, a alegerii, a harului liber etc. Dar ei au
[nc` [nv`\`turile din copil`rie (ini\ial de la Roma ]i din
veacurile [ntunecate), doctrina nimicitoare a chinuirii
ve]nice a tuturor celor care nu aud ]i nu accept`
Evanghelia [n veacul actual, ]i teoria c` misiunea
Evangheliei este s` converteasc` lumea [n veacul actual
]i astfel s-o salveze de acel chin. Ace]tia sunt lega\i sub
diferite nume — Asocia\iile Cre]tine ale Tinerilor ]i ale
Tinerelor, Societ`\ile de Str`duin\` Cre]tin`, Ligile
Epworth, Fiicele Regelui ]i Armatele M>ntuirii. Multe
dintre acestea au [ntr-adev`r ^r>vn` pentru Dumnezeu,
dar nu potrivit cuno]tin\ei”.
Credincio]i vederilor lor eronate, nescripturale, ace]tia
pl`nuiesc o ^ridicare social` a lumii” care s` aib` loc
imediat. Este lùdabil c` eforturile lor nu sunt pentru
rù, ci pentru bine. Marea lor gre]eal` const` [n urm`rirea
propriilor lor planuri, care oric>t ar fi de binevoitoare ]i
[n\elepte [n estimarea uman`, din necesitate le lipse]te
[n\elepciunea divin` ]i planul divin, singurele care vor fi
[ncununate de succes. Toate celelalte sunt sortite e]ecului.
Ar fi spre marea binecuv>ntare a celor adev`ra\i dintre
ei dac` ar putea vedea planul divin, ]i anume, selec\ia
(âlegerea”) unei ^turme mici” sfin\ite acum, ]i [n cur>nd
ridicarea lumii prin turma mic` atunci c>nd va fi complet`
]i mult [n`l\at`, ]i c>nd va domni cu Cristos [n calitate
de como]tenitoare [n {mp`r`\ia Sa Milenar`. Dac` ar
putea vedea aceasta, ar avea sau ar trebui s` aib` efect
sfin\itor asupra tuturor celor adev`ra\i dintre ei — chiar
dac` desigur aceasta ar fi o mic` minoritate; c`ci
majoritatea celor care se al`tur` acestor societ`\i evident
fac aceasta din alte motive dec>t consacrare ]i devotare
[ntreag` lui Dumnezeu ]i serviciului Sù — ^chiar p>n`
la moarte”.
Ace]ti tineri cre]tini, ne[nv`\a\i [n lec\iile istoriei bisericii
]i necunosc`tori ai doctrinelor, repede sunt de acord cu ideea
Ûnirii”. Ei decid: ^Gre]eala din trecut au fost doctrinele
care au cauzat separ`ri! S` ne unim ]i s` ignor`m doctrinele!”
Ei nu apreciaz` faptul c` ]i [n trecut to\i cre]tinii au fost
dornici de unire, tot at>t de dornici ca ]i cei de ast`zi, dar ei
voiau unire pe baza adev`rului, sau altfel nici un fel de unire.
Regula lor de conduit` a fost: ^Lupta\i pentru credin\a care
a fost dat` sfin\ilor odat` pentru totdeauna”; ^nu lua\i deloc
parte la lucr`rile neroditoare ale [ntunericului, ci mai
degrab` dezaproba\i-le” (Iuda 3; Efes. 5:11). Mul\i de
ast`zi nu pot vedea c` anumite doctrine sunt
atotimportante pentru adev`rata unire printre adev`ra\ii
cre]tini — o unire pl`cut` lui Dumnezeu — c` gre]eala
trecutului a fost c` cre]tinii au fost prea mult [nclina\i [n
favoarea propriilor lor crezuri umane ca s` le mai verifice
]i s` le corecteze pe acestea ]i toate doctrinele prin
Cuv>ntul lui Dumnezeu.
Ca atare, unirea sau confedera\ia propus` ]i cùtat`, fiind
una care ignor` doctrina Bibliei dar \ine ferm la doctrinele
umane [n privin\a chinului ve]nic, a nemuririi naturale etc.,
]i care este dominat` numai de judecata uman` [n privin\a
obiectivului ]i metodelor, este cel mai periculos lucru care
s-ar putea [nt>mpla. Sigur va duce la eroare extrem`, fiindc`
respinge ^[nv`\`turile lui Cristos” ]i ^[n\elepciunea de sus”,
]i [n loc de acestea se bazeaz` pe [n\elepciunea propriilor ei
oameni [n\elep\i, care este nechibzuin\` c>nd este opus`
sfatului ]i metodelor divine. ^{n\elepciunea [n\elep\ilor lui
va pieri.” Isa. 29:14.
Apoi, de asemenea, sunt multe idei puse [n circula\ie de
c`tre clericii progresi]ti (?) ]i de c`tre al\ii [n privin\a
caracterului ]i misiunii bisericii [n viitorul apropiat,
propunerea lor fiind s` o coboare, chiar mai aproape dec>t
[n prezent, de ideile lumii. Lucrarea ei, se pare, va fi s`
atrag` lumea neregenerat` [n ea ]i s` asigure un patronaj
financiar liberal; ]i pentru a face aceasta trebuie puse la
dispozi\ie distrac\ie ]i pl`cere. Care cre]tin adev`rat n-a
fost ]ocat de tendin\ele [n aceast` direc\ie, at>t cum le vede
acas`, c>t ]i cum cite]te despre ele c` sunt [n alt` parte.
Ce dovad` mai puternic` am putea avea a declinului
adev`ratei evlavii dec>t ceea ce urmeaz`, de sub pana unui
cleric metodist, publicat` [ntr-o revist` metodist` — The
Northwestern Christian Advocate — ]i numit` de c`tre editor
ô satir` prieteneasc` asupra condi\iilor metodiste existente”,
care admite astfel condi\iile. Dac` este inten\ionat` ca o
sus\inere sau ca o satir`, nu conteaz`; faptele sunt fapte,
oricine le-ar spune, de]i au for\` [ndoit` c>nd sunt de natura
unei confesiuni din partea unui slujitor pe care-l intereseaz`
revista propriei biserici. D`m articolul [ntreg dup` cum
urmeaz`, italicele fiind din partea noastr`:
ÛNELE ASPECTE ALE METODISMULUI AMERICAN
Re[nsufle\irea religiei [n secolul al optsprezecelea sub conducerea

lui Wesley ]i Whitefield a purificat tonul moral al rasei anglo-
saxone ]i a pus [n ac\iune noi for\e pentru ridicarea celor
neevangheliza\i. Istoricii laici, at>t englezi c>t ]i americani, s-au
unit [n a pune pe seama mi]c`rii ini\iate de ace]ti b`rba\i
remarcabili multe lucruri [n privin\a mecanismului bisericii ]i a
declara\iei doctrinei care tinde s` r`sp>ndeasc` ]i s` semene
civiliza\ia noastr`. Doctrina @harului liber# propov`duit` de ei ]i
de succesorii lor, cu evolu\ia experimentelor moderne [n guvernarea
laic`, a fost una din cele mai populare dogme care au angajat
g>ndurile oamenilor. Aceast` doctrin` a fost [n special contagioas`
printre str`bunii no]tri americani. Arunc>nd jos jugul regilor ]i
dezgusta\i de o biseric` na\ionalizat` ]i dominat` de preo\i, ce
putea fi oare mai [nc>nt`tor ]i mai [n armonie cu aspira\iile lor
politice dec>t doctrina c` fiecare om este liber s`-]i fac` sau s`-]i
strice propriul destin de acum ]i din viitor?
Doctrina @na]terii din nou# asupra c`reia au insistat
metodi]tii, ]i a c`rei propov`duire [n New England de c`tre
Whitefield a fost ca povestirea unei istorii noi ]i nemaiauzite,
a produs de asemenea efecte la care laicii ]i chiar cei nereligio]i
au privit cu aprobare. C`ci aceast` doctrin` nu numai c` cerea
o @schimbare a inimii#, ci ]i o astfel de schimbare [n via\a zilnic`
[nc>t s`-l fac` pe metodist u]or de deosebit de omul din lume
prin comportamentul sù. Marele scop pentru care a existat
biserica a fost s` @r`sp>ndeasc` sfin\enia scriptural` peste
aceste \`ri#. Aceasta a fost inscrip\ia de pe stindardul ei — cu
acest strig`t de r`zboi ea a biruit.
Un alt motiv al succesului fenomenal al metodismului [n aceast`
\ar` se g`se]te [n faptul c` oamenii de r>nd au fost primi\i cu
bucurie la serviciul lui simplu, popular. Numai cei care sunt
neinstrui\i [n ritualuri pot aprecia acest fapt aparent nesemnificativ
dar de fapt foarte important. S` ]tii c` po\i intra [ntr-o biseric` ]i
lua parte la un serviciu f`r` riscul de a-\i ar`ta ignoran\a [n privin\a
formei ]i ceremoniei este de cea mai mare importan\` dac` n-ai
nici o dorin\` s` te faci remarcat. Astfel serviciul simplu, nestudiat
al bisericii americane metodiste timpurii a fost exact potrivit pentru
oamenii care abandonaser` numai t>rziu pompa religiilor
B`tr>nului Continent. M>necile episcopale, p`l`riile sfinte,
diademele, coroanele ]i robele erau resping`toare pentru gusturile
lor nerafinate ]i simple. Religia care i-a [nv`\at c` puteau s`-]i
duc` cererile la Atotputernicul f`r` un intermediar de vreun fel
le-a accentuat demnitatea ]i m`rimea calit`\ii lor de oameni ]i a
fost atr`g`toare pentru iubirea lor de independen\`.
Triumfurile marcante ale acestei biserici pot de asemenea fi
atribuite [n parte faptului c` ea nu l`sase [nc` jos biciul cu
mici corzi al {nv`\`torului. {n zilele acelea timpurii era din
c>nd [n c>nd c>te o cur`\ire a bisericii de pref`cu\i ]i de
nevrednici, care avea un efect foarte s`n`tos, nu numai asupra
bisericii [n sine, ci ]i asupra comunit`\ii din jur. C`ci dup`
furtunile care adesea [nso\eau @respingerea# celor f`r` credin\`,
atmosfera moral` a [ntregii zone era purificat` ]i chiar cei
batjocoritori vedeau c` a fi membru [n biseric` [nsemna ceva.
Un factor care de asemenea a ajutat la succesul despre care
scriu a fost peregrinajul simplu pentru slujire care se f`cea
atunci. F`r` [ndoial` [n zilele acelea erau ]i gigan\i din punct
de vedere moral. Influen\a unui om puternic, b`rb`tesc,
st`p>nit de ideea c` aici nu avea @o cetate care r`m>ne#, care
nu f`cea preg`tiri pentru b`tr>ne\e, care nu cerea nici un
contract pentru a-]i asigura [ntre\inerea sau salariul,
refuz>ndu-]i chiar lucrurile pe care oamenii erau foarte lacomi
s` le ob\in`, ]i aprins de un zel care trebuia s`-l consume repede,
trebuie s` fi fost durabil` ]i benefic` oriunde era sim\it`.
Un rol nu ne[nsemnat [n ob\inerea pozi\iei ei dominante [n
aceast` \ar` l-au jucat c>nt`rile vechilor metodi]ti. Cuvinte
serioase, ra\ionale, pline de [nv`\`tur`, unite cu melodii care
[nc` trìesc ]i se men\in, [n acest c>ntat era nu numai atrac\ie
muzical`, ci ]i o instruire teologic` prin care oamenii, needuca\i
cum erau totu]i, au fost [ndoctrina\i [n principiile cardinale
ale bisericii. C>ntatul unui adev`r [l pune pe acesta [n sufletul
unui copil sau al unui om cu o putere mai durabil` dec>t poate
fi g`sit` [n vreo gr`dini\` sau metod` de instruire Quincy.
Astfel, f`r` discu\ie, doctrinele erau fixate [n min\ile copiilor
sau ale converti\ilor a]a [nc>t nici o controvers` ulterioar` nu
le putea clinti. R`m>ne acum s` ar`t`m c`
ACESTE ELEMENTE DE SUCCES AU DEVENIT {NVECHITE }I C~ {N
BISERICA METODIST~ EPISCOPAL~ A FOST STABILIT UN NOU
STANDARD DE SUCCES.
S` nu-mi asum un rol de lùd`ros, ci mai degrab` s` fiu un

analist al faptelor deschise, un expun`tor al istoriei recente.
{n ceea ce prive]te standardul doctrinei, nu exist` nici o
schimbare [n pozi\ia sus\inut` de biseric`, dar spiritul ]i tonul
la care s-a ajuns aproape [n toate afacerile ei arat` imediat
prezen\a progresului modern ]i a inova\iilor d`t`toare de
lumin`. Temperamentul ]i [nf`\i]area acestei biserici puternice
s-au schimbat at>t de mult [nc>t to\i cei pe care-i intereseaz`
bun`starea religioas` a Americii trebuie s` studieze acea
schimbare cu o preocupare deosebit`.
Doctrina na]terii din nou — @Trebuie s` ne na]tem din nou#
— r`m>ne intact`, dar progresul modern a [ndep`rtat biserica
de la vechea stricte\e care i-a [mpiedicat pe mul\i oameni buni
s` intre [n staulul ei, fiindc` nu puteau subscrie la acea doctrin`
]i fiindc` ei n-au avut niciodat` ceea ce c>ndva se numea @religie
experimental`#. Acum universali]tii ]i unitarienii sunt adeseori
g`si\i [n deplin` p`rt`]ie f`c>ndu-]i curajos datoria.
Slujirea de ast`zi, ]lefuit` ]i educat` cum este [n bisericile
principale, este prea bine crescut` ca s` insiste asupra @sfin\eniei#,
a]a cum au v`zut p`rin\ii acel har, dar predic` acea sfin\enie mai
larg` care nu se g>nde]te la rù nici m`car [ntr-un om care nu
este complet sfin\it. A [mbr`\i]a aceast` doctrin` a]a cum a fost
ea pe vechea cale [ngust`, nu l-ar face pe unul cu totul agreabil [n
cercurile Chautauqua ]i [n ligile Epworth din prezent.
Serviciul din trecut, simplu, mai persist` [nc` printre
popula\iile rurale, dar [n cercurile educate, unde se
dob>ndesc gusturi corecte [n muzic`, art` ]i literatur` —
printre bisericile de la ora] — [n multe cazuri un ritual
elaborat ]i elegant ia locul rug`ciunii ]i strig`rii impetuoase
]i voluntare care-i caracteriza odat` pe p`rin\i. A pune [n
discu\ie faptul c` aceast` schimbare este de dorit [nseamn`
a pune [n discu\ie superioritatea culturii fa\` de lipsa
educa\iei ]i proasta cre]tere.
C>nd biserica era [ntr-un stadiu experimental, poate c` era
[n\elept s` fie tot at>t de strict` ca ]i conduc`torii ei de atunci.
Atunci era pu\in de pierdut. Dar acum oamenii [n\elep\i, discre\i
]i pruden\i refuz` s` hazardeze binele unei biserici bogate ]i
influente printr-o administrare bigot` a legii, a]a cum ar ofensa
pe boga\i ]i pe intelectuali. Dac` oamenii nu sunt flexibili,
Evenghelia sigur este. Biserica a fost f`cut` s` salveze pe oameni,
nu s`-i resping` ]i s`-i descurajeze. Astfel c` ideile noastre mai
largi ]i mai moderne au scos afar` ]i au dep`]it no\iunea limitat`
]i egocentrist` c` noi suntem mai buni ca al\i oameni, care ar
trebui s` fie exclu]i de la p`rt`]ia noastr`.
Masa de dragoste cu prejudec`\ile ei dogmatice ]i
adunarea, care au fost pentru multe min\i tot at>t de rele
ca ]i spovedania, au fost [n mare parte abandonate pentru
Ligile Epworth ]i Societ`\ile de Str`duin\`.
Slujirea actual` cultivat`, mai mult dec>t oric>nd [n istoria
bisericii, se conformeaz` [ndemnului {nv`\`torului s` @fim [n\elep\i
ca ]erpii ]i f`r` rùtate ca porumbeii#. Care dintre ei ar avea
nechibzuin\a predicatorilor de demult s`-i spun` celui mai bogat
dintre membrii oficiali care se scald` [n lux s` v>nd` totul pentru
Dumnezeu ]i pentru omenire ]i s`-]i ia crucea ]i s`-L urmeze pe
Cristos? El ar putea pleca [ntristat — slujitorul, vreau s` spun.
{n timp ce evolu\ia este legea iar progresul cuv>ntul de ordine,
pripeala ]i radicalismul trebuie depl>nse [ntotdeauna, iar slujitorul
metodist modern este arareori vinovat de vreuna din ele.
Predicatorul aspru, necioplit, care {l acuza pe Dumnezeul iubirii
c` este plin de m>nie, s-a retras ca s` dea loc succesorului sù,
care este plin de grij` [n stil, elegant [n dic\ie, ]i ale c`rui g>nduri,
emo\ii ]i sentimente sunt poetice ]i inofensive.
@Limita de timp# prin care un slujitor poate r`m>ne [n serviciu
timp de cinci ani la un mandat va fi abandonat` la urm`toarea
Conferin\` General` din 1896. La [nceput putea servi la un mandat
numai ]ase luni; dup` acea timpul a fost prelungit la un an, apoi
la doi ani, apoi la trei ]i mai t>rziu la cinci. Dar cercurile
conduc`toare, cultivate ale bisericii v`d c` dac` succesul ]i pozi\ia
ei social` trebuie s` se compare favorabil cu alte biserici, pastoratul
ei trebuie s` fie fixat, a]a [nc>t predicatorii ei tari s` poat` deveni
centre ale cercurilor sociale ]i literare. C`ci trebuie s` re\inem c`
acum munca predicatorului nu este cum a fost adesea — s` \in`
adun`ri lungi ]i s` fie evanghelist. Nimeni nu vede aceasta mai
clar dec>t [n]i]i predicatorii. Marii adep\i ai re[nsufle\irii erau
predicatorii de dorit pe care-i cùtau bisericile, iar la conferin\ele
anuale predicatorii erau obi]nui\i s` raporteze num`rul de
convertiri din timpul anului. Acum [ns` o idee mai pu\in entuziast`
]i original` [i st`p>ne]te at>t pe popor c>t ]i pe preot. Bisericile
mai mari doresc pe acei slujitori care pot hr`ni natura estetic`,
care pot para loviturile scepticismului modern ]i pot atrage pe
intelectuali ]i pe cei cizela\i, [n timp ce la conferin\a anual` ceea ce
se accentueaz` [n raportul predicatorului este colecta sa misionar`.
Predicatorul metodist modern este un excelent colector de bani, [n
acest mod intr>nd chiar [n inima oamenilor sì cum n-ar putea
prin nici un [ndemn sau apel de mod` veche.
Ce mare este lec\ia care a fost [nv`\at` at>t de bine de c`tre
ace]ti lideri ai g>ndirii cre]tine; ]i anume, c` Evanghelia n-ar trebui
s` ofenseze niciodat` gustul cultivat ]i politicos. Unei biserici care
se poate conforma at>t de flexibil timpurilor, por\ile viitorului i se
deschid larg cu un salut vesel. Ce deviz` mai potrivit` poate fi
g`sit` pentru ea dec>t cea c>ntat` de [ngerii vestitori: @Pace pe
p`m>nt ]i [ntre oameni bun` pl`cere#. Rev. Chas. A. Crane”.
Extragem cele ce urmeaz` din Gospel Trumpet, de
episcopul R. S. Foster, de la Biserica M. E. Acestea dau
aceea]i m`rturie, de]i [n limbaj diferit; poate pu\in prea
clar pentru unii, deoarece episcopul s-a pensionat de atunci
[mpotriva dorin\ei sale ]i [n ciuda lacrimilor sale.
EPISCOPUL FOSTER A SPUS:
^Biserica lui Dumnezeu curteaz` ast`zi lumea. Membrii ei
[ncearc` s-o coboare la nivelul celor neevlavio]i. Balul, teatrul,
arta nud` ]i indecent`, luxul social, cu toate moravurile lor
destr`b`late, []i fac drum [n incinta secret` a bisericii; ]i ca o
satisfac\ie pentru tot acest lumesc, cre]tinii fac mare caz de Postul
Mare, de Pa]ti, de Vinerea Mare ]i de ornamentarea bisericii. Este
vechiul truc al lui Satan. Biserica evreiasc` s-a lovit de acea st>nc`;
biserica Romei a naufragiat pe ea, iar biserica protestant` ajunge
repede la aceea]i soart`.
Marile noastre pericole, a]a cum le vedem, sunt adaptarea
ei la lume, neglijarea s`racilor, [nlocuirea faptului evlaviei
cu forma, abandonarea disciplinei, o slujire pl`tit`, o
evanghelie impur` — care, [n rezumat, este o biseric` la
mod`. Ca metodi]tii s` fie expu]i unui astfel de rezultat ]i
s` existe semne [n acest sens la o sut` de ani de la @plecarea
din port# pare aproape miracolul istoriei; dar cel care prive]te
[n jurul sù ast`zi poate oare s` nu vad` faptul?
Nu se [mbrac` metodi]tii exravagant ]i la fel de modern ca orice
alt` clas`, [nc`lc>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu ]i propria lor
disciplin`? Doamnele, ]i adesea so\iile ]i fiicele celor care sunt [n
slujire, nu-]i pun @aur ]i m`rg`ritare ]i haine scumpe#? N-ar fi
[mbr`c`mintea simpl` pentru care a insistat John Wesley ]i
episcopul Asbury, ]i care a fost purtat` de Hester Ann Rogers,
lady Huntington ]i multe altele la fel de distinse, privit` acum [n
cercurile metodiste ca fanatism? Poate cineva, care merge [n
biserica metodist` din oricare din ora]ele importante, s` disting`
\inuta membrilor bisericii de a celor care merg la teatru sau la bal?
Nu se vede lumescul [n muzic`? Coruri elaborat [nve]m>ntate ]i
ornamentate, care [n multe cazuri nu pretind a fi religio]i ]i adesea
sunt sceptici cu z>mbete batjocoritoare, dau un spectacol artistic
rece sau ca de oper`, care este [n armonie cu [nchinarea spiritual`
la fel de mult cum este o oper` sau un teatru. Cu astfel de spectacol
lumesc, spiritualitatea este [nghe\at` de moarte.
{nainte fiecare metodist frecventa âdunarea” ]i d`dea
m`rturie de religie experimental`. Acum adunarea este
frecventat` de c`tre foarte pu\ini ]i [n multe biserici este
abandonat`. Administratorii, [mputernici\ii ]i conduc`torii
bisericii arareori merg la adunare. {nainte aproape fiecare
metodist se ruga, m`rturisea sau [ndemna [n adunarea de
rug`ciune. Acum numai foarte pu\ini sunt auzi\i. {nainte
erau auzite strig`te ]i laude: acum asemenea demonstra\ii
de entuziasm sf>nt ]i de bucurie sunt privite ca fanatism.
{ntrunirile sociale, t>rgurile, festivalurile, concertele ]i
altele asemenea au luat locul str>ngerilor laolalt` religioase,
al adun`rilor de re[nsufle\ire, al adun`rilor obi]nuite ]i de
rug`ciune din zilele timpurii.
C>t este de adev`rat c` disciplina metodist` este liter`
moart`. Regulile ei interzic purtarea de aur ]i m`rg`ritare ]i
[mbr`c`mintea scump`; totu]i nimenea nu se g>nde]te
vreodat` s` disciplineze pe membrii acesteia pentru [nc`lcarea
lor. Ele interzic a se citi acele c`r\i ]i a se urm`ri acele
divertismente care nu slujesc pentru evlavie, totu]i biserica
[ns`]i merge la spectacole ]i distrac\ii ]i festivaluri ]i t>rguri
care distrug via\a spiritual` at>t a tinerilor c>t ]i a b`tr>nilor.
M`sura [n care se face acum acest lucru este [ngrozitoare.
Slujitorii metodi]ti timpurii mergeau s` sacrifice ]i s` sufere
pentru Cristos. Ei nu cùtau locuri de bog`\ie ]i u]urin\`, ci de
privare ]i suferin\`. Ei nu se lùdau cu salariile lor mari, cu sedii
parohiale frumoase ]i cu adun`ri rafinate, ci cu sufletele care
fuseser` c>]tigate pentru Isus. O, ce schimbare! O slujire pl`tit`
va fi o slujire slab`, timid`, ploconitoare, oportunist`, f`r` credin\`,
r`bdare ]i putere sf>nt`. {nainte metodismul se ocupa de marele
adev`r central. Acum amvoanele se ocup` [n mare parte de
generalit`\i ]i de lecturi populare. Glorioasa doctrin` a sfin\irii
complete este arareori auzit` ]i arareori v`zut` [n amvoane”.
De]i se fac eforturi speciale de a [nrola simpatiile ]i cooperarea
tinerilor din biserici [n interesele uniunii religioase, adun>ndu-i
laolalt` din punct de vedere social ]i evit>nd controversa religioas`
]i [nv`\`tura doctrinar`, [nc` mai mare efort se face s` se aduc`
membrii adul\i [n armonie cu mi]carea pentru unire. Liderii din
toate denomina\iile pl`nuiesc ]i lucreaz` pentru aceasta; ]i multe
eforturi minore au culminat [n marele Parlament al Religiilor \inut
la Chicago [n vara lui 1893. Obiectivul Parlamentului a fost foarte
clar [n mintea conduc`torilor ]i a g`sit expresie foarte clar`; dar
masele membrilor bisericii au urmat dup` c>t se pare pe
conduc`tori f`r` nici cea mai mic` considerare a principiilor
implicate — c` a fost un mare compromis al cre]tinismului cu tot
ce este necre]tin. }i acum c` s-a proiectat o extindere a mi]c`rii
pentru o federa\ie universal` a tuturor corpurilor religioase,
propus` s` aib` loc [n anul 1913, ]i [n vederea faptului c` Uniunea
Cre]tin` este [n mod activ [mpins` [n aceast` direc\ie a
compromisului, cei care doresc s` r`m>n` loiali lui Dumnezeu s`
marcheze bine principiile exprimate de ace]ti lideri religio]i.
Rev. J. H. Barrows, Doctor [n Teologie, spiritul conduc`tor
al Parlamentului Mondial al Religiilor (din Chicago), [n timp
ce era angajat [n promovarea extinderii lui, a fost citat de
un jurnal din San Francisco, cum c` s-ar fi exprimat c`tre
reprezentantul acestui jurnal [n leg`tur` cu activitatea sa
special` de realizare a unit`\ii religioase, dup` cum urmeaz`:
Ûnirea religiilor”, a spus el pe scurt, ^se va [nt>mpla
[ntr-unul din dou` moduri posibile. Mai [nt>i trebuie s` se
uneasc` acele biserici care sunt cele mai apropiate pe terenul
comun al credin\ei ]i al doctrinei — diferitele ramuri ale
metodismului ]i presbiterianismului, de exemplu. Apoi, c>nd
sectele se vor uni [ntre ele, protestantismul [n general se va aduna
laolalt`. {n progresul educa\iei catolicii ]i protestan\ii vor descoperi
c` deosebirile [ntre ei nu sunt de fapt cardinale ]i vor pune [n
discu\ie unirea. Acest lucru realizat, unirea cu alte religii [adic`,
mahomedanismul, budismul, brahmanismul, confucianismul
etc. — religii p`g>ne] va fi numai o chestiune de timp.
Apoi: Religiile ]i bisericile se pot al`tura [n unitate civil`
pe baz` etic`, a]a cum a sus\inut d-nul Stead [o victim` a
Titanicului, un spiritist]. Organiza\iile religioase au interese
comune ]i datorii comune [n comunit`\ile [n care se afl`, ]i
este posibil s` se uneasc` pentru promovarea ]i realizarea
acestor scopuri. Eu [nsumi sunt [nclinat s` a]tept ca unirea s`
vin` prin primul proces. Oricum ar putea fi aceasta, congresele
religiilor [ncep s` prind` form`. Rev. Theo E. Seward raporteaz`
marea cre]tere a succesului organiza\iei sale @Fr`\ia Unit`\ii
Cre]tine# din New York, [n timp ce foarte recent a fost
organizat` [n Chicago, sub conducerea lui C. C. Bonney, o larg`
]i viguroas` @Asocia\ie pentru promovarea unit`\ii religioase#”.
MARELE PARLAMENT AL RELIGIILOR
Chicago Herald, coment>nd favorabil asupra lucr`rilor
Parlamentului (italicele ne apar\in), a spus:
^Niciodat` de la [ncurc`tura de la Babel n-au stat al`turi,
m>n` [n m>n` ]i aproape inim` l>ng` inim`, at>t de multe
religii, at>t de multe crezuri, ca asear` [n acel mare
amfiteatru. Niciodat` de c>nd a [nceput istoria scris` n-au
fost diferitele feluri de oameni at>t de lega\i cu lan\ul de
aur al Iubirii. Na\iunile p`m>ntului, crezurile cre]tin`t`\ii,
budi]tii ]i bapti]tii, mahomedanii ]i metodi]tii, catolicii ]i
confuciani]tii, brahmanii ]i unitarienii, ]intoi]tii ]i
episcopalii, presbiterienii ]i pantei]tii, monotei]tii ]i
politei]tii, reprezent>nd toate nuan\ele de g>ndire ]i toate
condi\iile de oameni, s-au adunat [n sf>r]it [mpreun` [n
leg`tura comun` a simpatiei, omeniei ]i respectului”.
Ce semnificativ este faptul c` p>n` ]i mintea acestui aprobator
entuziast al marelui Parlament a mers [napoi p>n` la memorabila
[ncurc`tur` a limbilor de la Babel! Oare n-a recunoscut el de fapt
instinctiv [n Parlament un remarcabil antitip?
Rev. Barrows, citat mai sus, a vorbit entuziast despre
rela\iile prietene]ti manifestate printre slujitorii protestan\i,
preo\ii catolici, rabinii evrei ]i de fapt liderii tuturor religiilor
existente, dup` coresponden\a lor cu referire la marele
Parlament de la Chicago. El a spus:
^Vechea idee c` religia c`reia [i apar\in eu este singura
adev`rat`, este [nvechit`. Este c>te ceva de [nv`\`t de la
toate religiile, ]i nimeni nu este vrednic de religia pe care o
reprezint` dac` nu este dispus s` dea m>na cu cineva ca
frate al sù. Cineva a spus c` acum timpul este copt ca religia
cea mai bun` s` vin` [n fa\`. Timpul ca cineva s`-]i dea
aere de superioritate [n leg`tur` cu religia sa anume a trecut.
Aici se va [nt>lni [n\eleptul, eruditul ]i prin\ul din Orient
[n rela\ie prieteneasc` cu arhiepiscopul, rabinul, misionarul,
predicatorul ]i preotul. Ei vor sta [mpreun` [n congres pentru
prima oar`. Se sper` c` aceasta va ajuta s` se d`r>me
barierele crezului”.
Rev. T. Chalmers, de la Biserica Discipolilor, a spus:
^Primul Parlament al Religiilor pare s` fie vestitorul unei
fraternit`\i mai largi — o fraternitate care va combina [ntr-o
singur` religie mondial` ceea ce este mai bun, nu numai [n
una, ci [n toate credin\ele istorice mari. Poate c` sub
[ndrumarea acestei speran\e mai largi va fi nevoie s`
revizuim terminologia noastr` ]i s` vorbim mai mult despre
unitatea religioas` dec>t despre unitatea cre]tin`. M` bucur
c` toate cultele mari vor fi aduse [n contact unul cu altul ]i
c` Isus {]i va lua locul Sù [n tov`r`]ia lui Gautama,
Confucius ]i Zoroastru”.
New York Sun, [ntr-un editorial asupra acestui subiect a spus:
^Nu putem [n\elege exact ce []i propune s` [ndeplineasc`
Parlamentul. … Este posibil [ns` ca proiectul de la Chicago s`
ridice un fel de religie nou` ]i cuprinz`toare, care s` includ` ]i
s` satisfac` orice fel de opinie religioas` ]i nereligioas`. Este o
munc` mare s` ridici o religie nou` ]i eclectic` satisf`c`toare
peste tot; dar Chicago este [ncrez`tor”.
Ar fi [ntr-adev`r straniu dac` spiritul lui Cristos ]i spiritul
lumii s-ar dovedi dintr-o dat` c` sunt [n armonie, c` cei plini
de spirite opuse v`d la fel. Dar nu acesta este cazul. Este
[nc` adev`rat c` spiritul lumii este vr`jm`]ie cu Dumnezeu
(Iac. 4:4); c` teoriile ]i filosofiile lui sunt de]arte ]i
nechibzuite ]i c` singura revela\ie divin` con\inut` [n
Scripturile inspirate ale apostolilor ]i ale profe\ilor este
singurul adev`r inspirat divin.
Unul dintre obiectivele declarate ale Parlamentului,
conform pre]edintelui lui, d-nul Bonney, a fost s` adune
[mpreun` religiile lumii [ntr-o adunare ^[n care s` se poat`
prezenta \elurile comune ]i temeiurile comune ale unit`\ii
]i s` se treac` [n revist` minunatul progres religios din
secolul al nou`sprezecelea”.
Obiectivul real ]i singurul obiectiv al acestei treceri [n
revist` a fost [n mod evident s` r`spund` la spiritul
cercet`tor al acestor timpuri — al acestui ceas al judec`\ii
— s` fac` o prezentare c>t se poate de bun` a progresului
bisericii ]i s` inspire speran\a c`, dup` tot e]ecul aparent al
cre]tinismului, biserica este tocmai [n ajunul unei victorii
mari; c` [n cur>nd, foarte cur>nd, misiunea pretins` a ei va
fi realizat` prin convertirea lumii. Acum s` remarc`m cum
propune ea s` se fac` aceasta, ]i s` observ`m c` se va face
nu prin spiritul adev`rului ]i drept`\ii, ci prin spiritul
compromisului, al ipocriziei ]i al [n]el`rii. Obiectivul declarat
al Parlamentului a fost fraternizarea ]i unirea religioas`; ]i
ner`bdarea de a le asigura [n indiferent ce condi\ii a fost
foarte vizibil`. Ei au fost chiar dispu]i, cum s-a declarat
mai sus, s`-]i revizuiasc` terminologia ca s` fac` loc
religio]ilor p`g>ni, ]i au numit-o unitate religioas`,
elimin>nd numele nepl`cut de cre]tin, ]i foarte mul\umi\i
ca Isus s` coboare de la superioritatea Sa ]i s`-}i ia locul cu
umilin\` al`turi de [n\elep\ii p`g>ni: Gautama, Confucius
]i Zoroastru. Spiritul [ndoielii ]i al nedumeririi, al
compromisului ]i al lipsei de credin\` general` din partea
cre]tinilor protestan\i, ]i spiritul lùd`ro]eniei ]i al sf`tuirii
]i autorit`\ii din partea romano-catolicilor ]i al tuturor
celorlal\i religio]i au fost cele mai proeminente aspecte ale
marelui Parlament. Prima sesiune a lui a fost deschis` cu
rug`ciunea unui romano-catolic — cardinalul Gibbons — iar
ultima sesiune a fost [ncheiat` cu binecuv>ntarea unui romano-
catolic — episcopul Keane. Iar [n timpul ultimei sesiuni un
preot ]intoist din Japonia a invocat asupra adun`rii amestecate
binecuv>ntarea a opt milioane de zeit`\i.
Rev. Barrows fusese [nainte timp de doi ani [n
coresponden\` cu p`g>ni reprezentativi din alte \`ri,
trimi\>nd strig`tul macedonian [n jurul lumii c`tre to\i
preo\ii ]i apostolii p`g>ni ai ei, s` ^treac` ]i s` ne ajute!”
Faptul ca chemarea s` ias` astfel [n mod reprezentativ de
la biserica presbiterian`, care de c>\iva ani trecea printr-un
chin de foc al judec`\ii, a fost de asemenea semnificativ [n
privin\a confuziei ]i nelini]tii care predomin` [n acea
denomina\ie ]i [n toat` cre]tin`tatea. }i toat` cre]tin`tatea
a fost gata pentru marea adunare.
Timp de ]aptesprezece zile, cre]tini reprezentativi din
toate denomina\iile au stat [mpreun` la sfat cu
reprezentan\ii tuturor religiilor p`g>ne, care au fost
men\iona\i repetat [n mod curtenitor de c`tre oratorii
cre]tini, ca ^[n\elep\ii de la r`s`rit” — [mprumut>nd expresia
din Scripturi, unde a fost aplicat` unei clase foarte diferite
— c>torva evlavio]i credincio]i [n Dumnezeul lui Israel ]i
[n profe\ii lui Israel care au prezis venirea Unsului lui Iehova,
]i care a]teptau cu r`bdare ]i [n veghere venirea Lui ]i care nu
d`deau nici o aten\ie spiritelor seduc`toare ale [n\elepciunii
lume]ti care nu-L cuno]tea pe Dumnezeu. Acestor [n\elep\i cu
adev`rat, umili\i cum au fost, Dumnezeu le-a descoperit
mesajul Sù binecuv>ntat al p`cii ]i speran\ei.
Tema anun\at` pentru ultima zi a Parlamentului a fost
Ûniunea religioas` a [ntregii familii umane”; c>nd s` fie
analizate Êlementele religiei perfecte a]a cum sunt
reorganizate ]i prezentate [n diferitele credin\e”, [n vederea
determin`rii ^caracteristicilor religiei supreme” ]i a
^centrului viitoarei unit`\i religoase a omenirii”.
Este oare posibil ca astfel, prin propria lor m`rturisire,
slujitorii cre]tini (?) s` fie incapabili, [n aceast` zi t>rzie, s`
determine care trebuie s` fie centrul unit`\ii religioase sau
caracteristicile religiei perfecte? Sunt ei at>t de ner`bd`tori
dup` o ^religie mondial`” [nc>t sunt dispu]i s` sacrifice
oricare sau toate principiile adev`ratului cre]tinism, ]i chiar
]i numele de ^cre]tin”, dac` este necesar, pentru a o ob\ine?
Chiar a]a, m`rturisesc ei. ^Dup` cuvintele tale te voi judeca,
rob rù ]i lene]”, spune Domnul. Zilele premerg`toare
conferin\ei au fost dedicate prezent`rii diferitelor religii de
c`tre respectivii lor reprezentan\i.
Planul a fost [ndr`zne\ ]i hazardat, dar trebuie s` fi
deschis ochii fiec`rui copil adev`rat al lui Dumnezeu asupra
c>torva fapte care au fost foarte evidente; ]i anume: (1) c`
biserica cre]tin` nominal` a ajuns la ultima limit` a
speran\ei [n capacitatea ei de a rezista, sub judec`\ile
p`trunz`toare ale acestei zile c>nd ^DOMNUL are o judecat`
cu poporul Sù”, Israelul spiritual nominal (Mica 6:1, 2); (2)
c` [n loc s` se cìasc` de alunec`rile lor, de lipsa lor de
credin\` ]i de zel ]i de evlavie, ]i astfel s` caute [ntoarcerea
favorii divine, ei se str`duiesc, printr-un anumit fel de unire
]i cooperare, s` se sprijine unul pe altul ]i s` cheme [n ajutor
lumea p`g>n` ca s`-i ajute s` se [mpotriveasc` judec`\ilor
Domnului [n faptul c` d` [n vileag erorile crezurilor lor
umane ]i r`st`lm`cirile caracterului Sù vrednic; (3) c` ei
sunt dispu]i s` compromit` pe Cristos ]i Evanghelia Sa
pentru a c>]tiga prietenia lumii ]i beneficiile ei de putere ]i
influen\`; (4) c` orbirea lor este astfel [nc>t sunt incapabili
s` disting` adev`rul din eroare, sau spiritul adev`rului din
spiritul lumii; ]i (5) c` ei au pierdut deja din vedere
[nv`\`turile lui Cristos.
F`r` [ndoial` c` un ajutor temporar va veni din sursele
unde este at>t de entuziast cùtat; dar va fi numai un pas
preg`titor care va implica lumea [ntreag` [n soarta iminent`
a Babilonului, f`c>ndu-i pe regi, pe negustori ]i pe oamenii
de afaceri ai [ntregului p`m>nt s` jeleasc` ]i s` pl>ng` dup`
aceast` cetate mare. Apoc. 18:9, 11, 17-19.
V`z>nd demersurile marelui Parlament, aten\ia noastr`
este cu for\` atras` asupra c>torva aspecte remarcabile: (1)
Asupra spiritului ]i atitudinii de [ndoial` ]i compromitere
a cre]tin`t`\ii nominale, cu excep\ia bisericilor romano ]i
greco-catolic`. (2) Asupra atitudinii [ncrez`toare ]i insistente
a catolicismului ]i a tuturor celorlalte religii. (3) Asupra
deosebirilor clare, observate de [n\elep\ii p`g>ni, [ntre
cre]tinismul [nv`\at [n Biblie ]i cel [nv`\at de misionarii
cre]tini ai diferitelor secte ale cre]tin`t`\ii care, [mpreun`
cu Biblia, au dus crezurile lor ira\ionale ]i conflictuale [n
\`rile strìne. (4) Asupra felului cum apreciaz` p`g>nii
efortul misionar ]i perspectivele acestuia [n \`rile lor. (5)
Asupra influen\ei Bibliei pentru mul\i din \`rile strìne, [n
ciuda interpret`rilor gre]ite ale ei din partea celor care au
dus-o [n strìn`tate. (6) Asupra influen\ei ei actuale ]i a
rezultatelor posibile ale marelui Parlament. (7) Asupra
aspectului general al lui a]a cum este v`zut din punct de
vedere profetic.
C OMPROMITEREA ADEV~RULUI
Marele Parlament religios a fost convocat de c`tre cre]tini
— cre]tinii protestan\i; a fost \inut [ntr-o \ar` declarat`
cre]tin` protestant`; ]i a fost sub conducerea ]i [ndrumarea
cre]tinilor protestan\i, a]a c` protestan\ii pot fi considera\i
r`spunz`tori de toate demersurile lui. S` se observe deci, c`
spiritul actual al protestantismului este acela de compromis
]i lips` de credin\`. Acest Parlament a fost dispus s`
compromit` pe Cristos ]i Evanghelia Lui de dragul prieteniei
anticristului ]i a p`g>nismului. El a dat onorurile at>t ale
deschiderii c>t ]i ale [ncheierii deliber`rilor lui
reprezentan\ilor papalit`\ii. }i este demn de observat c` [n
timp ce credin\ele diferitelor na\iuni p`g>ne au fost
prezentate pe larg de c`tre reprezentan\ii lor, n-a existat
nici o prezentare sistematic` a cre]tinismului [n nici una
din fazele lui, de]i au fost discursuri asupra diferitelor
teme din partea cre]tinilor. C>t de ciudat pare ca astfel
de ocazie de a propov`dui Evanghelia lui Cristos unor
p`g>ni reprezentativi, inteligen\i ]i influen\i, s` fie
trecut` cu vederea ]i ignorat` de o astfel de adunare! Au
fost reprezentan\ii Evangheliei lui Cristos ru]ina\i de
Evanghelia lui Cristos? (Rom. 1:16). {n privin\a
discursurilor, romano-catolicii au avut cea mai larg`
prezentare, fiind reprezenta\i nu mai pu\in de ]aisprezece
ori [n sesiunile Parlamentului.
}i nu numai at>t, dar au fost acolo din aceia care,
declar>nd cre]tinismul, s-au ocupat cu s>rguin\` de
d`r>marea doctrinelor lui fundamentale — care le-au spus
p`g>nilor reprezentativi despre [ndoielile lor [n privin\a
infailibilit`\ii Scripturilor cre]tine; c` relat`rile Bibliei
trebuie primite cu un grad mare de [ng`duin\` [n privin\a
failibilit`\ii; ]i c` [nv`\`turile lor trebuie suplimentate de
ra\iunea ]i filosofia uman`, ]i acceptate numai [n m`sura
[n care ele sunt de acord cu acestea. Au fost acolo din aceia
care, declar>nd a fi cre]tini ortodoc]i, au respins doctrina
r`scump`r`rii, care este singura temelie a credin\ei cre]tine
adev`rate; al\ii, neg>nd c`derea omului, au vestit teoria
opus`, a evolu\iei — c` omul n-a fost niciodat` creat perfect,
c` niciodat` n-a c`zut ]i c` [n consecin\` n-a avut nevoie de
un r`scump`r`tor; c` de la crearea sa [ntr-o stare foarte
joas`, foarte departe de ^Chipul lui Dumnezeu”, el s-a ridicat
treptat ]i este [nc` [n procesul unei evolu\ii a c`rei lege este
supravie\uirea celui mai potrivit. }i aceasta, tocmai opusul
doctrinei Bibliei despre r`scump`rare ]i restabilire, a fost
cea mai popular` opinie.
D`m mai jos c>teva extrase scurte care indic` spiritul
compromi\`tor al cre]tinismului protestant, at>t [n
atitudinea fa\` de acel mare sistem anticre]tin, Biserica
Romei, c>t ]i fa\` de credin\ele necre]tine.
S`-l auzim pe dr. Chas. A. Briggs, profesor la un seminar
teologic presbiterian, vorbind [mpotriva Scripturilor sacre.
Acest domn a fost prezentat de pre]edintele dr. Barrows ca
ûnul a c`rui [nv`\`tur`, curaj ]i credincio]ie fa\` de
convingerile sale i-au dat un loc de frunte [n biserica
universal`” ]i a fost primit cu multe aplauze. El a spus:
^Tot ce putem pretinde pentru Biblie este inspira\ie ]i
acurate\e pentru ceea ce sugereaz` lec\iile religioase care
trebuie date. Dumnezeu este sincer; El nu poate induce [n
eroare sau [n]ela creaturile Sale. Dar c>nd Dumnezeul
infinit vorbe]te omului limitat, trebuie El s` spun` cuvinte
care nu sunt eroare? [Ce absurd` este [ntrebarea! Dac`
Dumnezeu nu vorbe]te adev`rul, atunci desigur c` nu este
sincer.] Aceasta depinde nu numai de vorbirea lui
Dumnezeu, ci ]i de auzul omului, ]i de asemenea de mijlocul
de comunicare [ntre Dumnezeu ]i om. Este necesar s`
ar`t`m capacitatea omului de a primi cuv>ntul, [nainte de
a putea fi siguri c` El l-a transmis corect. [Acest profesor de
teologie @[nv`\at ]i reverend# (?) ar trebui s` aib` [n minte
c` Dumnezeu a putut alege instrumente potrivite pentru a
le transmite adev`rul Sù, precum ]i a-l exprima acestora;
]i c` El a f`cut aceasta este foarte evident pentru fiecare
cùt`tor sincer al Cuv>ntului Sù. Un astfel de argument
spre a submina validitatea Scripturilor sacre este numai
un subterfugiu, ]i a fost o insult` la adresa unui public
luminat.] Inspira\ia Scripturilor sacre nu implic`
infailibilitate [n fiecare am`nunt”.
S`-l auzim pe Rev. Theodore Munger, din New Haven,
detron>nd pe Cristos ]i [n`l\>nd s`rmana omenire dec`zut`
[n locul Lui. El a spus:
^Cristos este mai mult dec>t un iudeu omor>t la Calvar.
Cristos este omenirea a]a cum evolueaz` sub puterea harului
lui Dumnezeu, ]i orice carte atins` de inspira\ia acestui fapt
[nu c` Isus a fost Fiul uns al lui Dumnezeu, ci c` omenirea
evoluat` [n ansamblu constituie Cristosul, Unsul] apar\ine
literaturii cre]tine”.
El a dat ca exemplu pe Dante, Shakespeare, Goethe,
Shelley, Mathew Arnold, Emerson ]i al\ii, iar apoi a adùgat:
^Literatura, cu pu\ine excep\ii — toat` literatura inspirat`
— se bazeaz` [n mod direct pe umanitate ]i insist` asupra ei
pe motive etice ]i pentru scopuri etice ]i acesta este cre]tinismul
esen\ial. … O teologie care insist` asupra unui Dumnezeu
transcendent, care st` deasupra lumii ]i toarce firul afacerilor
ei, nu impune aprobarea acelor min\i care se exprim` [n
literatur`; poetul, omul de geniu, g>nditorul larg ]i universal
trec pe l>ng` ea; ei stau prea aproape de Dumnezeu ca s` fie
[n]ela\i de asemenea red`ri ale adev`rului Sù”.
Rev. Dr. Rexford din Boston (universalist) a spus:
Â] vrea s` putem m`rturisi c` o [nchinare sincer` oriunde
[n lume este o [nchinare adev`rat`. … Presupun c` crezul
nescris ]i dominant actual este c` oricare [nchin`tor de
oriunde din lume care se pleac` [naintea Celui Mai Bun pe
care-l cunoa]te el ]i umbl` conform cu cea mai pur` lumin`
care str`luce]te pentru el, are acces la cele mai [nalte
binecuv>nt`ri ale cerului”.
Desigur c` el a atins nota de baz` a sentimentului religios
predominant actual; dar oare a]a li s-a adresat apostolul
Pavel [nchin`torilor ûnui Dumnezeu necunoscut” pe colinele
lui Marte? Sau a]a a ap`rat Ilie pe preo\ii lui Baal? Pavel
declar` c` singurul acces la Dumnezeu este prin credin\a [n
sacrificiul lui Cristos pentru p`catele noastre; ]i Petru spune:
^Nu este sub cer alt Nume dat oamenilor, [n care trebuie s`
fim m>ntui\i”. Fapt. 4:12; 17:23-31; 1 {mp. 18:21, 22.
S`-l ascult`m pe Rev. Lyman Abbot, editor la Outlook ]i
fost pastor al Bisericii Plymouth, Brooklyn, N. Y., cum
pretinde pentru toat` biserica acea inspira\ie divin` care,
prin Cristos ]i prin cei doisprezece apostoli, a dat Noul
Testament, pentru ca omul lui Dumnezeu s` fie cu totul
preg`tit (2 Tim. 3:17). El a spus:
^Noi nu g>ndim c` Dumnezeu a vorbit numai [n Palestina
]i celor pu\ini din acea provincie mic`. Noi nu credem c` El
a vorbit [n cre]tin`tate ]i a fost mut [n alte p`r\i. Nu! Noi
credem c` El este un Dumnezeu care vorbe]te [n toate
timpurile ]i [n toate veacurile”.
Dar cum le-a vorbit profe\ilor lui Baal? El nu S-a revelat
dec>t poporului Sù ales — Israelului trupesc [n Veacul
Iudeu ]i Israelului spiritual [n Veacul Evanghelic. Êu
v-am ales numai pe voi, dintre toate familiile p`m>ntului.”
Amos 3:2; 1 Cor. 2:6-10.
O scrisoare de la Lady Somerset (Anglia), citit` cu o
introducere complementar` din partea pre]edintelui
Barrows, a f`cut urm`toarele concesii Bisericii Romei:
^Sunt de acord cu fiecare efort prin care oamenii pot fi
influen\a\i s` g>ndeasc` [mpreun` [n privin\a acordului lor,
mai degrab` dec>t a antagonismului lor. … Singura cale de
unire este s` nu se men\ioneze niciodat` subiecte asupra c`rora
suntem irevocabil contrari. Poate c` cea mai important` dintre
acestea este episcopatul istoric, dar faptul c` el crede [n acesta
[n timp ce eu nu cred, nu l-ar [mpiedica pe acel mare ]i bun
prelat, arhiepiscopul Irlandei, s`-mi dea ajutorul lui inimos, nu
ca femeie protestant`, ci ca lucr`tor pentru temperan\`. Acela]i
lucru a fost adev`rat [n Anglia despre regretatul lider, cardinalul
Manning, ]i este adev`rat ]i ast`zi despre Monseniorul Nugent
din Liverpool, un preot al poporului, [n mod general respectat ]i
iubit. Un consens al opiniei asupra elementelor practice ale regulii
de aur, declarat` negativ de c`tre Confucius ]i pozitiv de c`tre
Cristos, ne va aduce pe to\i [ntr-o tab`r`”.
Doctrina unei isp`]iri [nlocuitoare a fost rareori men\ionat`
]i mul\i au l`sat-o la o parte ca o relicv` a trecutului ]i
nevrednic` de luminatul secol al nou`sprezecelea. Numai
c>teva voci s-au ridicat [n ap`rarea ei, iar ace]tia nu numai c`
au fost o mic` minoritate [n parlament, dar nici vederile lor n-au
fost luate [n seam`. Rev. Joseph Cook a fost unul din aceast`
mic` minoritate, ]i remarcile lui au fost dup` aceea criticate ]i
denun\ate f`r` menajamente de la un amvon din Chicago. {n
cuv>ntarea sa, d-nul Cook a spus c` religia cre]tin` este singura
religie adev`rat` ]i acceptarea ei singurul mijloc de asigurare
a fericirii dup` moarte. Ca ilustra\ie a eficacit`\ii isp`]irii
pentru cur`\irea chiar ]i a celor mai ur>te p`cate, referindu-se
la unul dintre personajele lui Shakespeare, el a spus:
Îat-o pe Lady Macbeth. Ce religie poate sp`la m>na
dreapt` ro]ie a Lady-ei Macbeth? Aceasta este [ntrebarea
pe care o propun celor patru continente ]i insulelor m`rii.
Numai dac` pute\i r`spunde c` n-a\i venit cu un scop serios
la Parlamentul religiilor. M` [ntorc spre mahomedanism.
Pute\i sp`la m>na ei ro]ie? M` [ntorc spre confucianism ]i
spre budism. Pute\i sp`la m>na ei ro]ie?”
Ca r`spuns la aceasta, dup` Parlament Rev. Jenkin Lloyd
Jones, pastor al Bisericii tuturor Sufletelor, din Chicago, ]i
unul cu un interes entuziast pentru Parlament, a spus:
^Ca s` putem descoperi imoralitatea isp`]irii [nlocuitoare
— acest fel de aranjament @prive]te-la-Isus-]i-vei-fi-m>ntuit#
cu care marele orator din Boston a [ncercat s` scoat` din s`rite
pe reprezentan\ii altor credin\e ]i forme de g>ndire de la
Parlament — s` studiem cu aten\ie caracterul faptei,
temperamentul femeii c`reia el i-a promis o at>t de grabnic`
imunitate dac` doar se @va uita la cruce#. Acest campion al
ortodoxiei a aruncat cu indignare [n fa\a reprezentan\ilor
tuturor religiilor lumii sus\inerea c` este @imposibil prin [ns`]i
natura lucrurilor ca cineva s` intre [n {mp`r`\ia cerurilor dac`
nu este n`scut din nou# prin aceast` isp`]ire a lui Cristos,
aceast` [nlocuire supranatural` care spal` m>na ei ro]ie
f`c>nd-o alb` ]i face dintr-o uciga]` o sf>nt`. Tot ce am de
spus unui astfel de cre]tinism este aceasta: Sunt bucuros c`
nu cred [n el; ]i fac apel la to\i iubitorii moralit`\ii, la to\i
prietenii drept`\ii, la to\i cei care cred [ntr-un Dumnezeu infinit,
a c`rui voin\` este corectitudine, a c`rui providen\` face posibil`
dreptatea, s-o nege. Asemenea @plan de m>ntuire# este nu
numai ira\ional, ci ]i imoral. Este demoralizator, este o am`gire
]i o capcan` [n aceast` lume, oricum ar putea fi [n urm`toarea.
… M` [ntorc de la Calvar dac` viziunea mea de acolo m` las`
destul de egoist ca s` cer o m>ntuire ce las` pe prin\ul Sidartha
[n afara unui cer [n care Lady Macbeth sau oricare alt suflet
cu m>inile [nro]ite de s>nge este inclus ve]nic”.
Dup` aceea s-a \inut [n aceea]i biseric` o âdunare cu
platform` oriental`”, c>nd acela]i domn reverend (?) a citit
proverbe selecte din Zoroastru, Moise, Confucius, Budha,
Socrate ]i Cristos, toate [n direc\ia ar`t`rii universalismului
religiei, care a fost urmat` de discursul unui catolic armean.
Dup` acest discurs, reporterul a spus pentru pres`:
^D-nul Jones a spus c` el a avut curajul s`-l [ntrebe pe
episcopul Keane de la Universitatea Catolic` din Washington
dac` va participa la aceast` adunare ]i dac` va respecta o
asemenea platform` radical`. Episcopul a replicat cu un
sur>s c` va fi [n Dubuque, altfel ar putea fi ispitit s` vin`.
@Apoi l-am [ntrebat#, a spus d-nul Jones, @dac` ar putea
sugera pe cineva#. Episcopul a r`spuns: @Nu trebuie s` fi\i
prea gr`bit. Noi ne acomod`m foarte repede. Se poate s` nu
fie a]a de mult p>n` voi putea face aceasta#.*
@Biserica Romano-Catolic`#, a continuat d-nul Jones, @sub
conducerea unor oameni cum este cardinalul Gibbons,
arhiepiscop de Irlanda ]i episcop de Spalding, se descurc`,
]i ace]ti oameni for\eaz` pe lene]i la lucru. Oamenii ne spun
c` am predat Parlamentul religiilor pe de o parte catolicilor,
]i pe de alta pag>nilor. Vom auzi de la prietenii no]tri p`g>ni
acum. Acest cuv>nt, p`g>ni, nu are acum acela]i sens cum
a avut, ]i mul\umesc lui Dumnezeu pentru aceasta#”.
Prof. Henry Drummond a fost [n programul Parlamentului
cu un discurs despre Cre]tinism ]i Evolu\ie, dar, deoarece
el n-a sosit, discursul sù a fost citit de Dr. Bristol. Acolo
el a spus c` o mai bun` [n\elegere a genezei ]i a naturii
p`catului ar putea cel pu\in modifica unele din [ncerc`rile
f`cute de a sc`pa de el — referindu-se dispre\uitor la
doctrina isp`]irii, pe care doctrina sa a evolu\iei o f`cea
nul` ]i neavenit`.
*Totu]i, de atunci [ncoace Roma a ajuns la concluzia c`

Parlamentul de la Chicago n-a fost o cinste pentru ea, nici n-a fost
popular pentru suporterii ei, ]i a anun\at c` papi]tii nu vor avea
nimic de-a face [n viitor cu astfel de Parlamente promiscue. }i nu
lipsesc semnele clare ale dezaprob`rii papale [mpotriva acelor prela\i
romani care au avut rol proeminent [n Parlamentul de la Chicago.
Protestan\ii pot avea toat` lauda!
C<|IVA AP ~R~TORI AI CREDIN| EI
{n mijlocul acestui spirit compromi\`tor, at>t de [ndr`zne\ ]i
f`\i], a fost [ntr-adev`r [mprosp`t`tor s` g`se]ti c>\iva
reprezentan\i ai cre]tinismului protestant care au avut curajul
moral, [n fa\a unei at>t de mari opozi\ii, latente ]i exprimate, s`
apere credin\a dat` o singur` dat` sfin\ilor; chiar dac` p>n` ]i
ace]tia arat` semne de nedumerire, fiindc` ei nu v`d planul divin
al veacurilor ]i rela\ia important` a doctrinelor fundamentale ale
cre]tinismului cu [ntregul sistem al adev`rului divin.
Prof. W. C. Wilkinson, de la Universitatea din Chicago, a vorbit
despre Âtitudinea cre]tinismului fa\` de alte religii”. El a [ndrumat
pe ascult`tori spre Scripturile Vechiului ]i Noului Testament ca o
expunere a cre]tinismului, spre atitudinea ostil` a cre]tinismului
fa\` de toate celelalte religii, care din necesitate trebuie s` fie false
dac` el este adev`rat, ]i spre preten\ia exclusiv` a Domnului nostru
la puterea de a m>ntui, a]a cum este ar`tat` [n expresii ca acestea:
^Nimeni nu vine la Tat`l [adic` nimeni nu poate fi
m>ntuit] dec>t prin Mine.”
Êu sunt P>inea vie\ii.”
^Dac` [nseteaz` cineva, s` vine la Mine ]i s` bea.”
Êu sunt Lumina lumii.”
Êu sunt u]a oilor.”
^To\i cei care au venit [nainte de Mine sunt ho\i ]i t>lhari.”
Êu sunt u]a. Dac` intr` cineva prin Mine va fi m>ntuit.”
Âcestea”, a spus el, ^sunt c>teva exemple de expresii de
pe buzele lui Isus, despre preten\ia unic`, exclusiv`, c` El
este singurul M>ntuitor al omului.
S-ar putea r`spunde: Dar Isus a spus de asemenea: @}i
Eu, c>nd voi fi [n`l\at de pe p`m>nt, voi atrage la Mine pe
to\i oamenii#; ]i ca atare noi suntem justifica\i s` credem c`
multe suflete implicate [n religii strìne, atrase [n mod
con]tient sau incon]tient la Isus, sunt m>ntuite, [n pofida
nefericirii mediului lor religios.
Cu aceasta, desigur, sunt de acord, sunt recunosc`tor c` aceasta
pare s` fie [ntr-adev`r [nv`\`tura cre]tinismului. [Dar aceast`
speran\` curge dintr-o inim` generoas` mai degrab` dec>t dintr-o
cunoa]tere a planului divin de m>ntuire. Prof. W. n-a v`zut atunci
c` atragerea lumii la Cristos apar\ine Veacului Milenar, c` numai
atragerea Bisericii este acum [n desf`]urare, ]i c` cuno]tin\a de
Domnul, care este puterea de atragere acum, va fi puterea de
atragere atunci; ^C`ci p`m>ntul va fi plin de cuno]tin\a slavei
DOMNULUI, ca fundul m`rii de apele care-l acoper`”. Hab. 2:14.] Eu
cer numai s` avem constant [n minte c` nu extinderea beneficiilor
care curg de la puterea exclusiv` a lui Isus de a m>ntui o avem
acum [n discu\ie, ci strict aceast` chestiune: Recunoa]te
cre]tinismul vreo parte a eficacit`\ii m>ntuitoare ca inerent`
religiilor necre]tine? Cu alte cuvinte, este prezentat undeva [n
Scripturi c` Isus {]i exercit` puterea m>ntuitoare, [n vreun grad,
mai mare sau mai mic, prin religii care nu sunt ale Sale? Dac`
este vreo aluzie, vreo urm` de aluzie [n Biblie, [n Vechiul sau [n
Noul Testament, care prive]te [n direc\ia unui r`spuns afirmativ
la aceast` [ntrebare, m`rturisesc c` eu n-am g`sit-o [nc`. Aluzii
departe de a fi neclare am g`sit, ]i [nc` din abunden\`, la contrariu.
Simt nevoia de a v` cere s` observa\i c` ceea ce spun [n acest
articol nu trebuie s` fie [n\eles gre]it ca un demers [n favoarea
cre]tinismului de a deroga ceva din meritul oamenilor
individuali de printre neamuri, care au ridicat mari [n`l\imi
etice f`r` ajutor de la cre]tinismul istoric, [n oricare din formele
lui, a Vechiului sau a Noului Testament. Dar nu despre
persoane, fie [n mas` fie excep\iile, [mi iau eu sarcina s` vorbesc
aici. V` [ndrum s` v` g>ndi\i numai la atitudinea asumat` de
cre]tinism fa\` de religiile necre]tine.
S` trecem de la c>nt`rirea cuvintelor directe ale lui Isus ]i s`
lu`m o relatare a celor c`rora Isus le-a conferit, ca reprezentan\i
ai Sì, conform Noului Testament, dreptul de a vorbi cu autoritate
egal` cu a Sa proprie. Vorbind despre aderen\ii [n general ai
religiilor neamurilor, El a folosit aceste cuvinte: @Zic>nd c` sunt
[n\elep\i, au [nnebunit ]i au schimbat slava Dumnezeului
nepieritor, [ntr-o icoan` care seam`n` cu omul supus putrezirii,
p`s`ri, animale cu patru picioare ]i reptile#.
Om, pas`re, animal cu patru picioare, reptil` — aceste patru
specific`ri [n scara lor de cobor>re par s` indice fiecare form` de
religie a neamurilor cu care cre]tinismul vechi sau modern a venit
[n contact istoric. Urm`rile care au venit ca pedeaps` din partea
gelosului Dumnezeu ofensat al evreilor ]i al cre]tinilor pentru astfel
de degradare a instinctului firesc de [nchinare, pentru astfel de
profanare a ideii, odat` pur` [n inima uman`, despre Dumnezeul
cel neputrezitor, sunt descrise de c`tre Pavel [n cuvinte a c`ror
putere mu]c`toare, izbitoare, caustic`, stigmatizatoare, le-a f`cut
faimoase ]i familiare: @De aceea, Dumnezeu i-a l`sat prad` poftelor
inimii lor, s`-]i necinsteasc` trupurile, ei [ntre ei, c`ci au schimbat
adev`rul lui Dumnezeu [n minciun` ]i au cinstit ]i au slujit creaturii
[n locul Creatorului, care este binecuv>ntat [n veci#.
Las citatul neterminat. Restul pasajului intr` [n am`nunte
de blam bine cunoscute, ]i bine cunoscute a fi acuza\ii [mpotriva
lumii p`g>ne antice. Nici o aluzie aici la excep\ii [n favoarea
punctelor bune dar cu defecte, sau cel pu\in nu at>t de rele,
din religiile condamnate; nici o limitare, nici o [mbl>nzire a
sentin\ei sugerate. Peste tot denun\are grea, direct`. Nu este
prezentat` nici o idee c` exist` [n unele cazuri o [nchinare
adev`rat` ]i acceptabil` ascuns`, mascat` sau incon]tient`,
sub forme false. Nu este v`zut` nici o posibilitate c` unii idolatri
fac deosebire, dac` este f`cut` numai de c`tre foarte pu\ini
dintre ei care discern, [ntre idolul servit ]i gelosul Dumnezeu
cel neputrezitor a]a cum [n\eleg unii idolatri excep\ionali c`
este numai simbolizat prin idolul ostentativ adorat de ei. Nu rezerv`
nici una pentru anumite suflete ini\iate, iluminate, care caut` ]i
g`sesc o religie mai pur` [n @tainele# ezoterice care au fost [nchise
pentru laicii de r>nd. Cre]tinismul nu las` nici o porti\` de sc`pare
pentru religiile anticre]tine judecate ]i respinse cu care vine [n
contact. Arat` [n schimb numai os>ndire [condamnare] f`r`
discriminare, \>]nind [n afar` de la gloria puterii Sale ca fulgerul
despicat asupra celor incorigibil vinova\i de p`catul men\ionat,
p`catul [nchin`rii acordate altor dumnezei dec>t lui Dumnezeu.
Nu este nicìeri nici o alinare pl`cut` prezentat` ca o asigurare,
sau chiar ca o posibil` speran\`, c` un Dumnezeu benign va primi
cu [ndurare [n urechea Sa ceea ce i se atribuie formal altuia care
de fapt {i este inten\ionat Lui, chiar dac` este dintr-o [n\elegere
gre]it`. Aceast` idee, fie c` este just` fie c` nu, nu este scriptural`.
Este de fapt antiscriptural`, de aceea anticre]tin`. Cre]tinismul
nu merit` lauda unui astfel de liberalism. {n ceea ce prive]te
prerogativele unice, exclusive, de ne[mp`rt`]it ale lui Dumnezeu,
cre]tinismul este, s` admitem deschis, o religie [ngust`, strict`,
sever`, geloas`. Socrate, c>nd a murit, poate c` a fost iertat pentru
propunerea lui de a se sacrifica un coco] ca jertf` lui Esculap; dar
cre]tinismul, cre]tinismul Bibliei, nu ne d` nici o umbr` de motiv
s` prespunem c` un astfel de act idolatru din partea lui a fost
schimbat de Dumnezeu [ntr-o [nchinare acceptabil` pentru El.
Petru a spus: @{n adev`r, [n\eleg c` Dumnezeu nu este
p`rtinitor ci c`, [n orice popor, cine se teme de El ]i practic`
dreptatea este primit de El#.
Temerea de Dumnezeu [nt>i, ]i apoi [nf`ptuirea drept`\ii,
acestea sunt tr`s`turile care caracterizeaz` oric>nd ]i oriunde
pe omul acceptabil lui Dumnezeu. Dar evident c` temerea de
Dumnezeu, [n ideea cre]tinismului, nu este adorarea altuia
dec>t a Lui. {n consecin\`, [n m`sura [n care un om scap` de
religia etnic` dominant` [n jurul lui ]i se ridic` — nu prin
intermediul ei, ci [n pofida ei — la elementul transcendent al
[nchin`rii divine, el va fi acceptabil lui Dumnezeu.
Despre orice religie etnic`, prin urmare, se poate spune oare c`
este o religie adev`rat`, numai c` nu este perfect`? Cre]tinismul
spune: Nu. Cre]tinismul spune cuvinte de speran\` nedefinit`,
nelimitat` [n privin\a acelora, a unora dintre ei, care niciodat` nu
vor fi auzit despre Cristos. Cre]tinii, desigur, vor \ine ]i vor [ndr`gi
aceste cuvinte potrivit valorii lor inestimabile. Dar s` nu le lu`m
[n mod gre]it c` ar fi inten\ionate s` aib` vreo leg`tur` cu religiile
gre]ite ale omenirii. Biblia nu reprezint` nicìeri acele religii ca
b>jb>ieli dup` Dumnezeu patetice ]i [n parte reu]ite. Toate sunt
reprezentate ca b>jb>ial` [n jos, nu b>jb>ial` [n sus. Potrivit
cre]tinismului ele [mpiedic`, nu ajut`. |inerea de ele a aderen\ilor
lor este ca prinderea oarb` a oamenilor care se [neac` de
r`d`cinile ]i st>ncile care fac numai s`-i \in` la fundul r>ului.
Adev`rul care este [n religia fals` poate ajuta, dar adev`rul va
fi acela care ajut`, nu religia fals`.
Potrivit cre]tinismului, religia fals` []i exercit` toat` for\a
ca s` [n`bu]e ]i s` omoare adev`rul care este [n ea. De aceea
este prezentat` degenerarea istoric` [n primul capitol din
Romani, care afecteaz` religiile false [n general. Dac` ar fi
str`danii [n sus, ele s-ar [mbun`t`\i tot mai mult. Dac`, a]a
cum [nva\` Pavel, ele se [nrùt`\esc tot mai mult, trebuie
s` fie din cauz` c` sunt str`danii [n jos.
Prin urmare, atitudinea cre]tinismului fa\` de alte religii
este o atitudine de ostilitate universal`, absolut`, etern`,
de ne[mp`cat, [n timp ce fa\` de to\i oamenii de pretutindeni,
aderen\ii religiilor false [n nici un caz nu sunt exclu]i, este
o atitudine de har, de mil`, de pace pentru oricine vrea [s` o
primeasc`]. C>\i se vor g`si care vreau [s-o primeasc`], este
o problem` pe care cre]tinismul o las` nerezolvat`”.
Rev. James Devine, din ora]ul New York, a vorbit de
asemenea despre mesajul cre]tinismului c`tre alte religii,
prezent>nd clar doctrina r`scump`r`rii prin s>ngele pre\ios
al lui Cristos. El a spus:
^Noi suntem adu]i acum la un alt adev`r fundamental din
[nv`\`tura cre]tin` — misterioasa doctrin` a isp`]irii. P`catul
este un fapt indiscutabil. Este recunoscut ]i adeverit [n mod
general. El este propria lui dovad`. Mai mult, este o barier`
[ntre om ]i Dumnezeul lui. Sfin\enia divin` ]i p`catul, cu
caracterul lui dezgust`tor, cu r`zvr`tirea lui, cu degradarea
lui oribil` ]i cu ruina lui f`r` speran\`, nu pot coexista [n nici
un sistem de guvernare moral`. Dumnezeu nu poate tolera
p`catul sau s` Se adapteze lui sau s` fac` un loc pentru el [n
prezen\a Sa. El nu poate discuta cu el; trebuie s`-l pedepseasc`.
Nu poate trata cu el; trebuie s`-l judece la bara de justi\ie.
Nu-l poate trece cu vederea; trebuie s`-l biruie. Nu-i poate da
un statut moral; trebuie s`-i dea condamnarea pe care o merit`.
Isp`]irea este metoda minunat` a lui Dumnezeu de justificare,
odat` pentru totdeauna, [naintea universului, a atitudinii Sale
eterne fa\` de p`cat, prin preluarea de c`tre El {nsu]i, [n spirit de
sacrificiu, a pedepsei lui. El face aceasta prin persoana lui Isus
Cristos. Faptele na]terii, vie\ii, mor\ii ]i [nvierii lui Cristos []i au
locul lor [n t`r>mul istoriei adev`rate, iar valoarea moral` ]i
eficacitatea isp`]itoare a ascult`rii Sale perfecte ]i a mor\ii Sale
de sacrificiu devin un element misterios al valorii nelimitate [n
procesul reajust`rii rela\iei p`c`tosului cu Dumnezeul sù.
Cristos este recunoscut de c`tre Dumnezeu ca [nlocuitor. Meritul
ascult`rii Sale ]i demnitatea [n`l\at` a sacrificiului Sù sunt
disponibile ambele pentru credin\`. P`c`tosul, umilit, pocìt ]i
con]tient de nevrednicie, {l accept` pe Cristos ca r`scump`r`torul
sù, cel care intervine pentru sine, m>ntuitorul sù, ]i doar crede
[n El, av>nd [ncrederea [n asigur`rile ]i promisiunile Sale, bazate
cum sunt pe interven\ia Sa isp`]itoare, ]i prime]te de la Dumnezeu,
ca dar al iubirii suverane, toate beneficiile lucr`rii mijlocitoare a
lui Cristos. Acesta este modul lui Dumnezeu de a ajunge la \elul
iert`rii ]i reconcilierii. Este modul Sù de a fi drept ]i totu]i s`
realizeze [ndrept`\irea p`c`tosului. }i aici avem taina [n\elepciunii
[n exemplificarea ei cea mai maiestuoas`.
Aceasta este inima Evangheliei. Ea pulseaz` de iubire
misterioas`; pulseaz` de chinurile inexprimabile ale vindec`rii
divine; poart` o leg`tur` vital` cu tot planul de guvernare;
este, [n activit`\ile ei ascunse, [n afara examin`rii ra\iunii
umane; dar trimite s>ngele vie\ii care curge prin istorie ]i-i d`
cre]tinismului vitalitatea lui superb` ]i vigoarea lui
nepieritoare. Fiindc` cre]tinismul elimin` p`catul din
problem`, de aceea solu\ia lui este complet` ]i final`.
Cre]tinismul trebuie s` vorbeasc` [n numele lui
Dumnezeu. Lui [i datoreaz` existen\a, ]i secretul ad>nc al
demnit`\ii ]i puterii lui este c` {l descoper` pe El. Ar fi
neru]inare pentru el s` vorbeasc` pur ]i simplu pe propria
sa r`spundere, sau chiar [n numele ra\iunii. Nu are de
propus nici o filosofie a evolu\iei. Are de dat un mesaj de la
Dumnezeu. El [nsu]i nu este o filosofie; este o religie. Nu
este de orgine p`m>nteasc`; este fùrit de Dumnezeu. Nu
vine de la om, ci de la Dumnezeu, ]i este cu intensitate viu
prin puterea Lui, treaz prin iubirea Lui, benign prin
bun`tatea Lui, radiant de lumina Lui, [nc`rcat de adev`rul
Lui, trimis cu mesajul Lui, inspirat de energia Lui,
impregnat de [n\elepciunea Lui, [nn`scut cu darul vindec`rii
spirituale ]i puternic prin autoritate suprem`.
Are o misiune printre oameni, oric>nd sau oriunde [i g`se]te,
care este tot at>t de sublim` ca ]i crea\ia, tot at>t de minunat`
ca ]i existen\a spiritual` ]i tot at>t de plin` de sens misterios
ca ]i eternitatea. {]i afl` focarul, precum ]i centrul de radiere,
[n marele lui descoperitor ]i [nv`\`tor, c`tre care, [nainte de
venirea Lui, au ar`tat toate degetele luminii, ]i de la care, de
la [ncarnarea Sa, a str`lucit toat` str`lucirea zilei.
Spiritul lui este plin de sinceritate simpl`, demnitate [n`l\at` ]i
altruism pl`cut. El are ca scop s` [mpart` o binecuv>ntare mai
degrab` dec>t s` provoace o compara\ie. Nu este at>t de ner`bd`tor
s` se justifice pe sine c>t s` confere beneficiile lui. Nu este at>t de
preocupat s`-]i asigure onoarea suprem` pentru sine c>t s`-]i
c>]tige calea spre inim`. Nu caut` s` ia [n batjocur`, s` discrediteze
sau s` umileasc` pe rivalul sù, ci mai degrab` s` supun` prin
iubire, s` atrag` prin propria sa excelen\` ]i s` [nlocuiasc` prin
virtutea propriei sale superiorit`\i incomparabile. Este incapabil
de un spirit de rivalitate, datorit` dreptului sù indiscutabil de a
domni. Nu are nevoie de z>mbet batjocoritor, se poate lipsi de
dispre\, nu poart` nici o arm` de violen\`, nu este dat s` se certe,
este incapabil de trucuri sau [n]elare ]i respinge f`\`rnicia. Se
bazeaz` [ntotdeauna pe meritul sù intrinsec ]i []i bazeaz` toate
preten\iile pe dreptul sù de a fi auzit ]i onorat.
Dovada sa miraculoas` este mai degrab` o excep\ie dec>t o
regul`. A fost un semn s` ajute credin\a slab`. A fost o concesie
f`cut` [n spiritul condescenden\ei. Miracolele sugereaz` [ndurarea
dup` cum anun\` ]i maiestatea. C>nd ne g>ndim la sursele
nelimitate ale puterii divine ]i la u]urin\a cu care semnele ]i
minunile puteau fi [nmul\ite [n uluitoare varietate ]i m`re\ie,
suntem con]tien\i de o conservare rigid` a puterii ]i de o respingere
clar` a spectaculosului. Misterul istoriei cre]tine este modul
cru\`tor [n care cre]tinismul ]i-a folosit resursele. Este o
solicitare asupra credin\ei, care adeseori este dureros de sever`,
s` se observe lipsa aparent` de energie, hot`r>re ]i for\`
irezistibil` [n [naintarea aparent [nceat` a religiei noastre
sfinte. [Neap`rat a]a trebuie s` fie pentru cei care n-au ajuns
[nc` s` [n\eleag` planul divin al veacurilor.]
F`r` [ndoial` c` Dumnezeu a avut motivele Sale, dar [ntre timp
noi nu putem dec>t s` recunoa]tem [n cre]tinism un spirit de
rezerv` singular`, de r`bdare minunat`, de glas sc`zut, de re\inere
inten\ionat`. El nu @strig`, nu-]i ridic` glasul ]i nu-l face s` se
aud` pe strad`#. Secolele vin ]i se duc ]i cre]tinismul atinge numai
por\iuni din p`m>nt, dar oriunde atinge, transform`. El pare s`
dispre\uiasc` ajutoarele materiale ]i socote]te numai acele victorii
care merit` s` fie avute, care sunt c>]tigate prin contact spiritual
cu sufletul individului. Rela\ia lui cu alte religii a fost caracterizat`
prin rezerv` unic`, iar progresul lui a fost marcat printr-o demnitate
neostentativ` care este [n armonie cu atitudinea maiestuoas` a
lui Dumnezeu, autorul lui.
Avem dreptate deci, c>nd vorbim despre spiritul acestui mesaj
ca fiind complet liber de banalitatea sentimentului de rivalitate,
cu totul deasupra metodelor spectaculoase sau vulgare, infinit
[ndep`rtat de toate mecanismele simple sau efectele dramatice,
cu totul liber de pref`c`torie sau f`\`rnicie, lipsit de ner`bdarea
de a se alia cu puterea lumeasc` sau cu str`lucirea social`,
preocup>ndu-se mai mult de un loc de influen\` [ntr-o inim` umil`
dec>t de un loc de putere pe un tron regal, [n [ntregime concentrat
ca s` pretind` supunerea iubitoare a sufletului ]i asigurarea
transform`rii morale a caracterului, pentru ca propriul sù spirit
]i principii s` poat` st`p>ni via\a spiritual` a oamenilor.
El vorbe]te deci altor religii cu franche\e ]i simplitate nelimitate,
bazat pe propria sa preten\ie indiscutabil` la audiere. El recunoa]te
sinceritatea ne[ndoielnic` a convingerii personale ]i seriozitatea
intens` a str`duin\ei morale [n cazul multor suflete serioase care,
asemenea atenienilor din vechime, @se [nchin` [n ignoran\`#;
previne ]i convinge ]i porunce]te, a]a cum are dreptul; vorbe]te,
asemenea lui Pavel [n prezen\a p`g>nismului cultivat pe Colinele
lui Marte, despre acea zi stabilit` [n care trebuie s` fie judecat`
lumea ]i despre @acel om# prin care va fi judecat`; trimite ]i retrimite
ecoul chem`rii lui invariabile ]i inflexibile la pocìn\`; cere
acceptarea standardelor lui morale; cere supunere, loialitate,
reveren\` ]i umilin\`.
Toate acestea le face pe un ton superb ]i hot`r>t, de insisten\`
calm`. Adesea el []i impune cererea cu argumentare, apel ]i
insisten\` tandr`; totu]i [n toate ]i prin toate trebuie recunoscut
un ton clar, r`sun`tor, predominant, de insisten\`
necompromi\`toare, revel>nd acea voin\` suprem` care a ini\iat
cre]tinismul ]i [n al c`rui nume vorbe]te [ntotdeauna. El []i d`
mesajul cu un aer de [ncredere netulburat` ]i de autoritate calm`.
Nu se afl` la el nici o nelini]te [n privin\a [nt>iet`\ii, nici o grij`
nepotrivit` [n leg`tur` cu aparen\ele, nici o posibilitate de a fi
patronat, nici un spirit de concuren\` nedemn. Vorbe]te mai
degrab` cu con]tiin\a acelei suprema\ii simple, naturale,
incomparabile, nem`surate, care dezarmeaz` repede rivalitatea
]i la urm` provoac` admira\ia ]i oblig` supunerea inimilor libere
de rùtate ]i pref`c`torie”.
Printre acele nobile cuvinte [n ap`rarea adev`rului au
fost ]i cuvintele contelui Bernstorff din Germania. El a apus:
Âm [ncredere c` nu se afl` nimeni aici care s` nu-]i aprecieze
propria sa religie [de]i el a aflat contrariul [nainte de a se [ncheia
Parlamentul. Acest lucru a fost spus la [nceput.] {n ceea ce m`
prive]te pe mine, eu sunt aici ca cre]tin evanghelic individual, ]i
n-a] fi pus niciodat` piciorul [n acest Parlament dac` a] fi g>ndit
c` el [nseamn` ceva asemenea unei consim\iri c` toate religiile
sunt egale ]i c` este necesar numai s` fii sincer ]i integru. Eu nu
pot consim\i la nimic de felul acesta. Eu cred c` numai Biblia este
adev`rat` ]i cre]tinismul protestant singura religie adev`rat`.
Nu doresc nici un compromis de nici un fel.
Nu putem nega c` noi care ne [nt>lnim [n acest Parlament
suntem separa\i prin principii mari ]i importante. Admitem c`
aceste deosebiri nu pot fi unite; dar noi ne [nt>lnim crez>nd c`
fiecare are dreptul la credin\a sa. Voi invita\i pe fiecare s` vin` aici
ca un ap`r`tor sincer al credin\ei sale. Eu, [n ceea ce m` prive]te,
stau [n fa\a voastr` cu aceea]i dorin\` care l-a [ndemnat pe Pavel
c>nd a stat [n fa\a cur\ii romane ]i a lui Agripa, [mp`ratul iudeu.
S` dea Dumnezeu ca to\i care m` aud ast`zi s` fie aproape, ]i
[ntru totul, cum sunt eu. Nu pot zice @afar` de lan\urile acestea#.
Mul\umesc lui Dumnezeu c` sunt liber; [n afar` de toate aceste
gre]eli ]i deficien\e care sunt [n mine ]i care m` [mpiedic` s`-mi
[mbr`\i]ez crezul a]a cum a] vrea.
Dar atunci pentru ce ne [nt>lnim, dac` nu putem ar`ta toleran\`?
Ei bine, cuv>ntul toleran\` este folosit [n moduri diferite. Dac`
cuvintele regelui Frederick al Prusiei — @{n \ara mea fiecare poate
merge [n cer dup` propria sa manier`# — sunt folosite ca o maxim`
politic`, noi nu putem aprecia suficient acea maxim`. Ce v`rsare
de s>nge, ce cruzime ar fi fost evitat` [n lume dac` ar fi fost adoptat`.
Dar dac` este expresia indiferen\ei religioase predominante [n
timpul acestui din urm` secol, ]i la curtea monarhului care a fost
prietenul lui Voltaire, atunci nu trebuie s` o accept`m.
Sf. Pavel, [n epistola sa c`tre Galateni, respinge orice alt`
doctrin`, chiar dac` ar fi [nv`\at` de un [nger din ceruri. Noi
cre]tinii suntem slujitorii {nv`\`torului nostru, M>ntuitorul cel
viu. N-avem nici un drept s` compromitem adev`rul pe care ni l-a
[ncredin\at El; nici s`-l lu`m cu u]urin\`, nici s`-i re\inem mesajul
pe care El ni l-a dat pentru omenire. Dar noi ne [nt>lnim, fiecare
dorind s`-i c>]tige pe ceilal\i pentru crezul sù. Nu va fi acesta un
Parlament de r`zboi [n loc s` fie de pace? Ne va [ndep`rta el mai
mult unul de altul, [n loc s` ne apropie mai mult? Eu cred c` nu,
dac` \inem str>ns de adev`rul c` marile noastre doctrine vitale
pot fi ap`rate ]i propagate numai prin mijloace spirituale. O lupt`
onest` cu arme spirituale nu trebuie s` [nstrìneze pe combatan\i,
dimpotriv`, adesea [i apropie mai mult.
Cred c` aceast` conferin\` va fi f`cut destul ca s` graveze
amintirea ei pentru totdeauna [n paginile istoriei dac` acest
principiu mare [libertatea religioas`] g`se]te adoptare general`.
O lumin` r`sare [n fiecare inim`, ]i secolul al nou`sprezecelea
ne-a adus mult progres [n aceast` privin\`; totu]i noi risc`m
s` intr`m [n secolul al dou`zecilea [nainte ca marele principiu
al libert`\ii cre]tine s` fi g`sit acceptare general`”.
{n contrast marcant cu spiritul general al Parlamentului
a fost ]i discursul d-lui Grant din Canada. El a spus:
^Mi se pare c` ar trebui s` [ncepem acest Parlament al
Religiilor nu cu con]tiin\a c` facem un lucru mare, ci cu o umil`
]i smerit` m`rturisire a p`catului ]i e]ecului. De ce locuitorii
lumii nu cad [n fa\a adev`rului? Gre]eala este a noastr`.
Apostolul Pavel, privind [napoi la secolele de istorie minunat`
condus` de Dumnezeu, a v`zut ca o cheie la toate maximele
aceasta: c` Iehova }i-a [ntins m>inile [n toate zilele spre un
popor neascult`tor ]i [mpotrivitor; c`, cu toate acestea, a existat
[ntotdeauna o r`m`]i\` de neprih`ni\i. Israelul ca na\iune nu
L-a [n\eles pe Iehova ]i de aceea nu ]i-a [n\eles minunata
sa misiune.
Dac` sf. Pavel ar fi ast`zi aici, n-ar rosti el aceea]i m`rturisire
trist` cu privire la secolul al nou`sprezecelea al cre]tin`t`\ii?
N-ar trebui el s` spun` c` noi am fost m>ndri de cre]tinismul
nostru, [n loc s` permitem cre]tinismului nostru s` ne
umileasc` ]i s` ne r`stigneasc`; c` noi ne-am lùdat cu
cre]tinismul ca fiind ceva ce st`p>nim noi, [n loc s`-l l`s`m pe
el s` ne st`p>neasc`; c` noi l-am desp`r\it de ordinea moral`
]i spiritual` a lumii, [n loc s` vedem c` el este ceea ce
[ntrep`trunde, interpreteaz`, completeaz` ]i dovede]te acea
ordine; ]i c` a]a i-am ascuns gloriile ]i i-am [ntunecat puterea.
{n toate zilele, zicea M>ntuitorul nostru, @Mi-am [ntins m>inile
spre un popor neascult`tor ]i [mpotrivitor#. Dar singura
condi\ie indispensabil` pentru succes este s` recunoa]tem
cauza e]ecului nostru, s-o m`rturisim, cu min\i umile, smerite,
pocìte ]i ascult`toare, ]i cu un curaj occidental nestins ]i cu
credin\` s` mergem acum [nainte ]i s` facem altfel”.
De-ar fi g`sit aceste sentimente un ecou [n marele Parlament!
— dar ele n-au g`sit. Pe de alt` parte, s-a caracterizat prin
mare lùd`ro]enie [n privin\a ^minunatului progres religios
din secolul al nou`sprezecelea”; ]i prima impresie a contelui
Bernstorff, c` a [nsemnat un compromis [ndr`zne\ al
principiilor ]i doctrinelor cre]tine, a fost cea corect`, a]a cum a
dovedit sesiunea ulterioar` a Parlamentului.
ATITUDINILE CONTRASTANTE ALE CATOLICISMULUI, P~G<NISMULUI
}I CRE }TINISMULUI PROTESTANT
Atitudinea [ncrez`toare ]i insistent` a catolicismului ]i a

diferitelor religii p`g>ne a fost [n contrast marcant cu
scepticismul cre]tinismului protestant. Nici o fraz` n-a fost
rostit` de vreunul dintre ei [mpotriva autorit`\ii c`r\ilor lor
sacre; ei au apreciat ]i au lùdat religiile lor, [n timp ce au
ascultat cu surprindere discursurile sceptice ]i infidele ale
cre]tinilor protestan\i [mpotriva religiei cre]tine ]i [mpotriva
Bibliei, pentru care chiar ]i p`g>nii au ar`tat mai mare respect.
Ca dovad` a surprinderii strìnilor la aflarea acestei st`ri
de lucruri printre cre]tini, cit`m urm`toarele, din vorbirea
publicat` a unuia dintre delega\ii din Japonia la o mare
adunare \inut` [n Yokohama pentru a-i primi la [ntoarcere
]i a le auzi raportul. Vorbitorul a spus:
^C>nd am primit invita\ia de a participa la Parlamentul
Religiilor, organiza\ia noastr` budist` n-a vrut s` ne trimit` ca
reprezentan\i ai corpului. Marea majoritate a crezut c` era o
mi]care abil` din partea cre]tinilor s` ne duc` acolo ]i apoi s` ne
expun` ridicolului sau s` [ncerce s` ne converteasc`. {n consecin\`
ne-am dus ca persoane individuale. Dar ceea ce ne-a a]teptat a
fost o surpriz` minunat`. Toate ideile noastre erau gre]ite.
Parlamentul a fost convocat pentru c` na\iunile apusene au ajuns
s`-]i dea seama de sl`biciunea ]i absurditatea cre]tinismului, ]i
ei de fapt au vrut s` aud` de la noi despre religia noastr` ]i s` afle
care este cea mai bun` religie. Nu exist` un loc mai bun [n lume s`
propagi [nv`\`turile budismului dec>t [n America. Cre]tinismul
este numai o podoab` a societ`\ii [n America. Este crezut cu
profunzime de c`tre foarte pu\ini. Marea majoritate a cre]tinilor
beau ]i comit diferite p`cate grosolane ]i trìesc o via\` foarte
dezm`\at`, de]i este o credin\` foarte obi]nuit` ]i serve]te ca
podoab` social`. Lipsa lui de putere [i dovede]te sl`biciunea.
Adun`rile au ar`tat marea superioritate a budismului asupra
cre]tinismului, ]i simplul fapt de a convoca adun`rile a ar`tat c`
americanii ]i al\i occidentali []i pierduser` credin\a [n cre]tinism
]i erau gata s` accepte [nv`\`turile religiei noastre superioare”.
Nu este de mirare c` un cre]tin japonez a spus la [ncheierea
vorbirii: ^Cum pot cre]tinii americani s` fac` o gre]eal` a]a de
mare [nc>t s` \in` astfel de adunare ]i s` aduc` a]a daune
cre]tinismului cum ar aduce astfel de adun`ri [n Japonia?”
Cei care sunt informa\i [n istorie ]tiu ceva despre
caracterul acelei mari puteri anticre]tine, Biserica Romei,
cu care protestan\ii caut` at>t de serios asocierea; ]i cei
care-]i \in ochii deschi]i asupra opera\iunilor ei actuale ]tiu
c` inima ]i caracterul ei sunt [nc` neschimbate. Cei care
sunt c>t de c>t informa\i ]tiu bine c` Biserica Greco-Catolic`
a sprijinit ]i a aprobat, dac` n-a fost de fapt instigatorul
persecu\iilor evreilor din Rusia, ale ^stundi]tilor” ]i ale altor
cre]tini care, trezindu-se din orbirea ]i supersti\ia Bisericii
grece]ti, caut` ]i g`sesc pe Dumnezeu ]i adev`rul prin
studierea Cuv>ntului Sù. Persecu\iile incitate de preo\ii
greco-catolici ]i executate de c`tre poli\ie sunt de cea mai
crud` ]i mai revolt`toare natur`. Dar, cu toate acestea, se
caut` foarte serios unirea ]i cooperarea cu ambele aceste
sisteme, bisericile greco ]i romano-catolice, ]i de asemenea
cu toate formele de supersti\ie p`g>n` ]i de ignoran\`.
{NTUNERICUL DENS AL P ~G<NISMULUI CU CARE CRE }TINII
DORESC } I CAUT~ ALIAN|~
Despre [ntunericul dens al p`g>nismului, ale c`rui

cooperare ]i simpatie sunt acum dorite de cre]tini, putem
c`p`ta o idee din urm`toarea replic` indignat` a
doctorului Pentecost [mpotriva tonului critic pe care l-au
adoptat unii dintre strìni fa\` de cre]tinism ]i de misiunile
cre]tine. El a spus:
^Cred c` este regretabil c` exist` ceva ce s` ajute la
degenerarea discu\iilor acestui Parlament [ntr-o serie de
acuza\ii ]i contraacuza\ii; totu]i, noi cre]tinii am stat r`bd`tori
]i am ascultat o serie de critici la adresa rezultatelor
cre]tinismului din partea anumitor reprezentan\i ai religiilor
r`s`ritene. De exemplu, cartierele s`race din Chicago ]i New
York, rùtatea f`r` nume palpabil` chiar ]i pentru ochiul
strìnilor care ne sunt oaspe\i; destr`b`larea, be\ia, [ncìer`rile,
uciderile ]i nelegiuirile claselor nelegiuite au fost puse la
socoteal` [mpotriva noastr`. Neajunsurile Congresului ]i ale
guvernului, at>t din Anglia c>t ]i din America, au fost puse pe
seama cre]tinismului. Comer\ul cu opiu, traficul cu rom,
[nc`lcarea tratatelor, legile inumane ]i barbare [mpotriva
chinezului etc., toate au fost puse pe seama bisericii cre]tine.
[Dar dac` cre]tinii pretind c` acestea sunt na\iuni cre]tine,
pot ei [n mod ra\ional da vina pe ace]ti reprezentan\i p`g>ni
pentru c` g>ndesc ]i-i judec` [n consecin\`?]
Pare aproape inutil s` spunem c` toate aceste lucruri:
imoralit`\ile, be\ia, crimele, lipsa sentimentelor fr`\e]ti ]i
pofta egoist` dup` aceste diferite traficuri care au fost duse
din \`rile noastre [n Orient stau [n afara hotarelor
cre]tinismului. [Nu, dac` acestea sunt na\iuni cre]tine.
Av>nd aceast` preten\ie, biserica este r`spunz`toare de
p`catele na\iunilor ]i ele sunt pe drept puse pe seama lor.]
Biserica lui Cristos trude]te zi ]i noapte s` corecteze ]i s`
elimine aceste nelegiuiri. Vocea unanim` a Bisericii cre]tine
condamn` traficul cu opiu, cu bùturi alcoolice, actele de
opresiune a chinezilor ]i toate formele de viciu ]i de poft`
de care se pl>ng prietenii no]tri din r`s`rit.
Suntem dispu]i s` fim critica\i; dar c>nd [mi amintesc
faptul c` aceste critici sunt [ntr-o m`sur` din partea unor
domni care reprezint` un sistem de religie ale c`rui temple,
echipate cu oameni din cele mai [nalte caste ale preo\imii
brahmane, sunt m`n`stirile autorizate ]i stabilite ale unui
sistem de imoralitate ]i destr`b`lare care nu-]i au paralel`
[n nici o \ar` din apus, eu simt c` t`cerea consimte. V-a]
putea duce la zece mii de temple, mai multe sau mai pu\ine
— mai degrab` mai multe dec>t mai pu\ine — [n fiecare
parte a Indiei, la care sunt ata]ate [ntre dou` ]i patru sute
de preotese, ale c`ror vie\i nu toate sunt cum ar trebui.
Am v`zut aceasta cu propriii mei ochi ]i nimeni nu o neag`
[n India. Dac` le vorbe]ti brahmanilor despre aceasta, vor spune
c` face parte din sistemul lor pentru poporul de r>nd. |ine\i
minte c` acest sistem este institu\ia autorizat` a religiei
hinduse. Trebuie numai s` prive]ti la abominabilele sculpturi
de pe temple, at>t hinduse c>t ]i budiste, la simbolurile hidoase
ale sistemelor falice antice, care sunt cele mai populare obiecte
de [nchinare [n India, pentru a fi impresionat de corup\ia
religiilor. |ine\i minte, acestea nu sunt numai tolerate, ci
instituite, [ndrumate ]i controlate de preo\ii religiei. Numai
neru]inatele picturi ]i portretiz`ri din Pompeiul antic egaleaz`
[n obscenitate lucrurile care sunt v`zute [n mod deschis [nùntru
]i [n jurul intr`rilor templelor din India.
Ni se pare pu\in cam greu s` suport`m critica pe care o
aduc ace]ti reprezentan\i ai hinduismului asupra p`r\ii
neevlavioase a \`rilor apusene, c>nd ei trìesc [n a]a case
de sticl` enorme cum sunt acestea, fiecare din ele [n`l\ate,
protejate ]i ap`rate de conduc`tori din propria lor religie.
Am auzit mult despre @paternitatea lui Dumnezeu ]i
fraternitatea omului#, ca fiind una dintre doctrinele esen\iale
ale religiilor din Orient. De fapt, eu n-am putut niciodat` afla
— ]i am cerut s` mi se arate produc\ia din toat` India — nici
m`car un text [n toat` literatura hindus` care s` justifice sau
m`car s` sugereze doctrina @paternit`\ii lui Dumnezeu ]i a
fraternit`\ii omului#. Acesta este un simplu plagiat din
cre]tinism. Noi ne bucur`m c` l-au adoptat ]i l-au [ncorporat.
Cum poate un brahman, care se uit` la to\i oamenii dintr-o
cast` inferioar` ]i [n special la s`rmanii paria cu un spirit de
dezgust, ]i-i prive]te ca pe un ordin de fiin\e diferit, ie]i\i din
maimu\e ]i demoni, cum poate avea curajul s` ne spun` c` el
crede [n paternitatea lui Dumnezeu ]i [n fraternitatea omului?
Dac` un brahman crede [n fraternitatea omului, de ce le-ar
refuza el pl`cerile sociale ]i ospitalitatea obi]nuit`, oamenilor
din alte caste, precum ]i fra\ilor sì apuseni, pe care el at>t de
frumos [i cuprinde [n bra\ele condescendente ale doctrinei sale
nou-g`site a paternit`\ii lui Dumnezeu ]i a fraternit`\ii omului?
Dac` exist` vreo fraternitate a omului [n India, cel mai
neglijent observator nu trebuie s` ezite s` spun` c` ei nu
recunosc pentru femei calitatea de surori. Ororile de
nedescris la care sunt supuse femeile hinduse din India s`
r`spund` la aceast` declara\ie.
P>n` c>nd guvernul englez a reprimat cu m>n` forte
institu\ia religioas` hindus` antic` Suttee, v`duvele hinduse
fugeau cu sutele [n fiecare an bucuroase spre rugurile
funerare ale so\ilor lor mor\i, [mbr`\i]>nd astfel fl`c`rile
care le ardeau corpul mai degrab` dec>t s` se predea ororilor
de nedescris ]i iadului viu al v`duviei hinduse. S` ne spun`
prietenii no]tri hindu]i ce a f`cut religia lor pentru v`duva
hindus` ]i [n special pentru v`duva copil, cu capul ras ca
un criminal, despuiat` de podoabele ei, [mbr`cat` [n zdren\e,
redus` la o stare de sclavie mai rea dec>t putem concepe,
f`cut` hamalul ]i gunoierul familiei, ]i nu arareori folosit`
la lucruri mai rele ]i de nedescris. Biata v`duv` este redus`
la aceast` stare ]i condi\ie sub aprobarea hinduismului.
Numai cu doi ani [n urm` guvernul britanic a fost solicitat
s` aprobe o lege nou` ]i sever` @care s` ridice v>rsta
consim\`m>ntului” la doisprezece ani, la care era legal ca
hindu]ii s` consume rela\ia matrimonial` cu so\ia lor [nc`
copil`. Spitalele cre]tine, pline de feti\e agresate abia ie]ite
din pruncia lor, au devenit un fapt at>t de ru]inos [nc>t
guvernul a trebuit s` intervin` ]i s` opreasc` aceste
nelegiuiri, care erau comise [n numele religiei. At>t de mare
a fost agita\ia [n India pentru aceasta, [nc>t au fost temeri
c` era iminent` o revolu\ie religoas` care aproape s` duc`
la o nou` revolt`.
Am fost critica\i de c`tre prietenii no]tri orientali c` judec`m
cu o judecat` ignorant` ]i prejudiciat`, din cauz` c` la o recent`
provocare [n prima parte a acestui Parlament numai cinci
persoane au putut spune c` citiser` Biblia lui Buda; a]a c` a
fost admis c` judecata noastr` era ignorant` ]i nejust`.
Aceea]i provocare putea fi f`cut` [n Burma sau [n Ceylon,
]i [n afara preo\imii este aproape corect s` se spun` c` nu
at>t de mul\i ar fi fost [n stare s` spun` c` citiser` propriile
lor Scripturi. Vedas ale hindu]ilor sunt obiecte de [nchinare.
Nimeni [n afar` de un brahman nu le poate da ca [nv`\`tur`
altora, cu at>t mai pu\in s` le citeasc`. {nainte ca misionarii
cre]tini s` mearg` [n India, sanscrita era practic o limb`
moart`. Dac` scripturile indiene au fost [n cele din urm`
traduse [n limba poporului sau au fost date na\iunilor
occidentale, este fiindc` misionarii cre]tini ]i [nv`\a\ii
occidentali le-au redescoperit, le-au dezgropat, le-au tradus
]i le-au adus la lumina zilei. Suma de cuno]tin\e din scripturile
sanscrite ale unui indian obi]nuit care a primit o educa\ie
occidental` este compus` numai din acele p`r\i care au fost
traduse [n englez` sau [n limba poporului de c`tre [nv`\a\ii
europeni sau occidentali. Poporul de r>nd, 99% cunoa]te numai
tradi\ia. S` compar`m aceast` exclusivitate moart` din partea
acestor religii indiene cu faptul c` cre]tinul a tradus Biblia sa
[n mai bine de trei sute de limbi ]i dialecte, ]i a trimis-o larg cu
sutele de milioane printre toate neamurile ]i limbile ]i popoarele
de pe p`m>nt. Noi cùt`m lumina, dar se pare c` bibliilor din
Orient le place [ntunericul mai mult dec>t lumina, fiindc` ele
nu suport` lumina public`rii universale.
Hinduismul nou ]i mai bun de ast`zi este o dezvoltare sub
influen\a mediului cre]tin, dar el n-a ajuns [nc` la acel standard
etic care s`-i dea dreptul s`-i citeasc` Bisericii Cre]tine o lec\ie de
moral`. P>n` c>nd India nu-]i va cur`\a templele de murd`ria
mai rea dec>t cea augian`, iar [nv`\a\ii ]i preo\ii ei s` renege ]i s`
denun\e actele ]i faptele [ngrozitoare f`cute [n numele religiei, s`
fie modest` [n a vesti altor neamuri ]i altor oameni morala”.
R EFORMATORII P ~G <NI CAUT~ PE DUMNEZEU
{n timp ce cre]tin`tatea st`tea [n mod reprezentativ [n
fa\a lumii p`g>ne reprezentative, lùd`roas` cu progresul
ei religios ]i ne]tiind c` era ^vrednic` de pl>ns, s`rac`, oarb`
]i goal`” (Apoc. 3:17), contrastul unei evidente cùt`ri a lui
Dumnezeu din partea unora din \`rile p`g>ne era foarte
vizibil; iar acuitatea cu care au [n\eles ]i indirect au criticat
inconsecven\ele cre]tinilor este vrednic` de remarc` special`.
{n dou` vorbiri bine [ntocmite ale unor hindu]i
reprezentativi, ni se pune [n fa\` o mi]care remarcabil` din
India care d` ceva idee despre [ntunericul din \`rile p`g>ne
]i de asemenea despre influen\a Bibliei noastre, pe care
misionarii au dus-o acolo. Biblia a f`cut o lucrare pe care
crezurile conflictuale care au [nso\it-o ]i care au pretins a o
interpreta, au [mpiedicat-o dar n-au distrus-o. }i din Japonia
auzim despre o stare asem`n`toare. Anex`m mai jos extrase
din trei lu`ri de cuv>nt remarcabile pentru sinceritatea lor
evident`, pentru g>ndul ]i expresia lor clar`, ]i care arat`
atitudinea foarte serioas` a reformatorilor p`g>ni care caut`
pe Dumnezeu, ca b>jb>ind s`-L g`seasc`.
O VOCE DIN NOUA INDIE
D-nul Mozoomdar s-a adresat adun`rii dup` cum urmeaz`:
^D-LE PRE}EDINTE, REPREZENTAN |I AI NA |IUNILOR }I RELIGIILOR:
Brahmo-Somaj din India, pe care eu am onoarea s-o
reprezint, este o societate nou`; religia noastr` este o religie
nou`, dar vine de departe, din antichitate, tocmai de la
r`d`cinile vie\ii noastre na\ionale, cu sute de secole [n urm`.
Acum ]aizeci ]i trei de ani toat` India a fost plin` de vocifer`ri
puternice. Puternicul zgomot trepidant al unui politeism
eterogen a sf>]iat lini]tea cerului. Strig`tul v`duvelor; nu, mult
mai lamentabil, strig`tul acelor nefericite femei care trebuiau
s` fie arse pe rugurile funerare ale so\ilor lor mor\i a p>ng`rit
sfin\enia p`m>ntului lui Dumnezeu. Noi o aveam pe zei\a
budist` a \`rii, mama poporului, cu zece m>ini, \in>nd [n fiecare
m>n` armele de ap`rare a copiilor ei. O aveam pe zei\a alb` a
[nv`\`turii, c>nt>nd la Vena ei, un instrument muzical cu
coarde, coardele [n\elepciunii. Zei\a bog`\iei, \in>nd [n bra\ele
ei, nu cornul, ci co]ul abunden\ei, binecuv>nt>nd neamurile
Indiei, era acolo; ]i zeul cu cap de elefant; ]i zeul care c`l`re]te
pe un pùn; ]i [n afar` de ace]tia, cele treizeci ]i trei de milioane
de zei ]i zei\e. Eu am teoria mea despre mitologia hinduismului,
dar nu este timpul s` m` ocup acum de ea.
{n mijlocul zarvei ]i ciocnirilor acestui politeism ]i rù
social, [n mijlocul [ntregului [ntuneric al timpurilor, s-a
ridicat un om, un brahman, de ras` ]i de ob>r]ie pur`, al
c`rui nume era Raja Ram Dohan Roy. {nainte de a ajunge
la v>rsta b`rb`\iei a scris o carte care a dovedit falsitatea
politeismului ]i adev`rul existen\ei viului Dumnezeu.
Aceasta a adus persecu\ii asupra capului sù. {n 1830 acest
om a fondat o societate cunoscut` ca Brahmo-Somaj —
societatea [nchin`torilor singurului Dumnezeu viu.
Brahmo-Somaj a fondat acest monoteism pe inspira\ia
vechilor scripturi hinduse, Vedele ]i Upani]adele.
Cu timpul, pe m`sur` ce mi]carea a crescut, membrii ei au
[nceput s` se [ndoiasc` de faptul c` scripturile hinduse erau
[ntr-adev`r infailibile. {n sufletele lor au g>ndit c` au auzit o
voce care, ici ]i colo, la [nceput cu accente slabe, contrazicea
Vedele ]i Upani]adele. Care trebuie s` fie principiile noastre
teologice? Pe ce principii trebuie s` se bazeze religia noastr`?
Slabele accente [n care a fost pus` la [nceput [ntrebarea au
devenit tot mai tari, ]i au avut ecou tot mai mult [n societatea
religioas` care se ridica, p>n` c>nd [ntrebarea a devenit cea
mai practic` dintre toate problemele — pe care carte s` se
bazeze toat` religia adev`rat`?
Pe scurt, ei au g`sit c` era imposibil ca scripturile hinduse
s` fie singura m`rturie a adev`ratei religii. Au g`sit c` de]i
existau adev`ruri [n scripturile hinduse, nu le puteau
recunoa]te ca singurul standard infailibil al realit`\ii
spirituale. Astfel c` la dou`zeci ]i unu de ani dup` fondarea
societ`\ii Brahmo-Somaj, s-a renun\at la infailibilitatea
scripturilor hinduse.
Apoi a urmat o alt` [ntrebare. Nu mai exist` ]i alte
scripturi? Nu v-am spus zilele trecute c` pe tronul imperial
al Indiei st`tea acum cre]tin`tatea cu Evanghelia P`cii [ntr-o
m>n` ]i cu sceptrul civiliza\iei [n cealalt`? Biblia a p`truns
[n India. Biblia este cartea pe care omenirea n-o va ignora.
De aceea, recunosc>nd pe de o parte marea inspira\ie a
scripturilor hinduse, noi n-am putea pe de alt` parte dec>t
s` recunoa]tem inspira\ia autorit`\ii Bibliei. {n 1861 am
publicat o carte [n care au fost date extrase din toate
scripturile, carte care s` fie citit` [n cursul devo\iunilor
noastre. Nu misionarul cre]tin ne-a atras aten\ia asupra
Bibliei; nu preo\ii mahomedani ne-au ar`tat pasajele
excelente din Coran; nu zoroastrienii ne-au propov`duit
m`re\ia Zend-Avestei; ci [n inima noastr`, Dumnezeul
infinitei realit`\i, sursa de inspira\ie a tuturor c`r\ilor, a
Bibliei, a Coranului, a Zend-Avestei, ne-a atras aten\ia
asupra des`v>r]irilor a]a cum sunt revelate [n m`rturia
experien\elor sfinte de peste tot. Prin conducerea Sa ]i prin
lumina Sa am recunoscut noi aceste fapte, ]i pe st>nca
realit`\ii durabile ]i eterne a fost pus` baza noastr` teologic`.
A fost ea o teologie f`r` moral`? Ce este inspira\ia acestei c`r\i
sau autoritatea acelui profet f`r` sfin\enie personal` — f`r`
cur`\enia acestui templu f`cut de Dumnezeu? Cur>nd dup` ce
am ajuns la teologia noastr`, ne-a s`rit [n ochi faptul c` nu eram
oameni buni, cu mintea curat`, sfin\i, ]i c` [n jurul nostru erau
rele nenum`rate, [n casele noastre, [n uzan\ele noastre na\ionale,
[n organizarea societ`\ii noastre. Ca atare, Brahmo-Somaj ]i-a
[ntors m>na spre reformarea societ`\ii. {n 1851 a fost celebrat`
prima c`s`torie mixt`. C`s`toria mixt` [n India [nseamn` c`s`toria
[ntre persoane care apar\in castelor diferite. Casta este un fel de
zid chinezesc ce [nconjoar` fiecare cas` ]i fiecare comunitate mic`
]i [n afara limitelor c`reia s` nu treac` nici un b`rbat sau femeie
[ndr`zne\i. {n Brahmo-Somaj am [ntrebat: @Va face acest zid
chinezesc de ru]ine pentru totdeauna libertatea copiilor lui
Dumnezeu?# Nu! D`r>ma\i-l; jos cu el ]i s` dispar`.
Apoi, onoratul meu conduc`tor ]i prieten, Keshub Chunder
Sen, a aranjat a]a [nc>t acea c`s`torie [ntre caste diferite s`
aib` loc. Brahmanii au fost ofensa\i. Atot]tiutorii au cl`tinat
din cap; chiar ]i liderii Brahmo-Somajului au ridicat din umeri
]i au v>r>t m>nile [n buzunare. @Ace]ti incendiari tineri#, au
spus ei, @o s` dea foc [ntregii societ`\i#. Dar c`s`toria mixt` a
avut loc ]i c`s`toria v`duvelor a avut loc.
}ti\i ce sunt v`duvele din India? Se [nt>mpl` ca o feti\` de
zece sau doisprezece ani s`-]i piard` so\ul [nainte s`-i cunoasc`
foarte bine tr`s`turile, ]i de la acea v>rst` fraged` p>n` [n
ziua mor\ii ea va trece prin isp`]iri ]i austerit`\i ]i nefericiri ]i
singur`tate ]i ru]ine de care te cutremuri c>nd auzi. Eu nu
aprob sau nu [n\eleg purtarea unei femei care se c`s`tore]te
prima dat`, apoi a doua oar`, apoi a treia oar` ]i a patra oar`
— care se c`s`tore]te de at>tea ori c>te anotimpuri sunt [ntr-un
an. Nu [n\eleg purtarea acestor b`rba\i ]i femei. Dar cred c`
atunci c>nd o copili\` de unsprezece ani []i pierde ceea ce
oamenii numesc so\ul ei, a o supune la nefericirea v`duviei de
o via\` ]i a atrage asupra ei suferin\e care ar fi o ru]ine pentru
un criminal, este o dovad` de neomenie care nu poate fi
niciodat` prea repede [nl`turat`. De aici rezulta necesitatea
c`s`toriilor mixte ]i a c`s`toriilor v`duvelor. Ne-am ocupat de
problema [mbun`t`\irii sociale ]i familiale, ]i rezultatul
acesteia a fost c` a avut loc foarte repede o ruptur` [n Brahmo-
Somaj. Noi tinerii a trebuit s` plec`m — noi, cu toat` reforma
noastr` social` — ]i s` ne descurc`m cum am putut. C>nd aceste
reforme sociale au fost par\ial realizate, a urmat o alt` [ntrebare.
C`s`torisem v`duva; interzisesem arderea v`duvelor; ce
era cu puritatea noastr` personal`, sfin\irea con]tiin\ei
noastre, regenerarea sufletelor noastre? Ce era cu acceptarea
noastr` [naintea [nspìm>nt`torului tribunal al
Dumnezeului infinitei drept`\i? Reforma social` ]i
[nf`ptuirea binelui public sunt legitime [n sine numai c>nd
se dezvolt` [n atotcuprinz`torul principiu al purit`\ii
personale ]i al sfin\eniei sufletului.
Prieteni, m`rturisesc, adeseori m` tem c>nd privesc starea
societ`\ii europene ]i americane, unde activit`\ile voastre
sunt at>t de variate, munca voastr` este at>t de extins`
[nc>t v` [neca\i [n ea ]i pu\in timp ave\i s` v` g>ndi\i la
marea [ntrebare a regener`rii, a sfin\irii personale, a
[ncerc`rii ]i judec`\ii ]i a accept`rii [naintea lui Dumnezeu.
Aceasta este [ntrebarea tuturor [ntreb`rilor.
Dup` sf>r]itul lucr`rii reformei noastre sociale, am fost introdu]i
prin urmare [n marele subiect, cum va fi regenerat` aceast` natur`
neregenerat`; acest templu p>ng`rit, ce ape [l vor sp`la la o stare
nou` ]i pur`? Toate aceste motive ]i dorin\e ]i impulsuri rele,
inspira\iile animalice, ce le va pune cap`t tuturor acestora ]i-l va
face pe om ceea ce a fost, copilul imaculat al lui Dumnezeu, cum a
fost Cristos, cum au fost to\i oamenii regenera\i? {nt>i principiul
teologic, apoi principiul moral; iar pe al treilea loc cel spiritual al
Brahmo-Somajului — devo\iuni, cìn\`, rug`ciune, laud`, credin\`;
baz>ndu-ne [n [ntregime ]i [n mod absolut pe spiritul lui Dumnezeu
]i pe iubirea Lui m>ntuitoare.
[Acest filosof p`g>n vede numai par\ial ce este p`catul, dup`
cum este indicat prin expresia lui, ûn copil imaculat al lui
Dumnezeu … cum au fost to\i oamenii regenera\i”. El nu vede
c` p>n` ]i cei mai buni din rasa dec`zut` sunt departe de a fi
f`r` pat`, imacula\i, perfec\i; ca atare, to\i au nevoie de meritul
perfec\iunii lui Cristos ]i de sacrificiul pentru p`cat ca s`-i
[ndrept`\easc`. El vorbe]te despre rug`ciune, credin\` etc., ]i
de mila lui Dumnezeu, dar [nc` n-a [nv`\at c` dreptatea este
temelia tuturor procedurilor lui Dumnezeu; ]i c` numai prin
meritul sacrificiului lui Cristos, Dumnezeu poate fi drept ]i
totu]i s` fie [ndept`\itorul p`c`to]ilor care cred [n Cristos ]i
astfel s` fie acoperi\i de marea Sa isp`]ire pentru p`cat, f`cut`
cu optsprezece secole [n urm` — o dat` pentru totdeauna —
s` fie m`rturisit` tuturor la timpul cuvenit.]
Aspira\iile morale nu [nseamn` sfin\enie; o dorin\` de a fi bun
nu [nseamn` a fi bun. Boul care duce pe spate o sut` de kilograme
de zah`r nu gust` nimic din dulcea\a lui prin simplul fapt c` duce
acea povar` insuportabil`. }i toate aspira\iile noastre ]i toate
dorin\ele noastre frumoase, ]i toate visele noastre frumoase ]i
predicile frumoase, fie c` le auzim fie c` le spunem — fie c` adormim
la ele fie c` le ascult`m cu aten\ie — acestea niciodat` nu vor face
via\a perfect`. Numai devo\iunea, rug`ciunea, perceperea direct`
a spiritului lui Dumnezeu, comuniunea cu Dumnezeu, umilirea
de sine absolut` [naintea maiest`\ii Sale, fervoarea devo\ional`,
emo\ia devo\ional`, absorbirea spiritual`, trìrea ]i mi]carea [n
Dumnezeu — acestea sunt secretul sfin\eniei personale. }i [n al
treilea stadiu al cìi noastre, prin urmare, emo\ia spiritual`,
rug`ciunile lungi, fervoarea intens`, medita\ia, umilirea nesf>r]it`,
nu numai [naintea lui Dumnezeu dar ]i [naintea omului, au devenit
regula vie\ii noastre. Dumnezeu este nev`zut; nu-i stric` nim`nui
sau nu-l face s` apar` mai pu\in respectabil dac` {i spune lui
Dumnezeu: @Sunt p`c`tos, iart`-m`#. Dar a-\i face m`rturisirile
[naintea omului, a te [njosi [naintea fra\ilor ]i surorilor tale, a
]terge praful de pe picioarele sfin\ilor, a sim\i c` e]ti un obiect
mizerabil, nenorocit [n adunarea sf>nt` a lui Dumnezeu — aceasta
cere pu\in` umilire, pu\in curaj moral.
Ultimul principiu pe care trebuie s`-l iau este caracterul
progresiv al Brahmo-Somajului.
Cre]tinismul declar` gloria lui Dumnezeu; hinduismul vorbe]te
despre excelen\a Lui infinit` ]i etern`; mahomedanismul, cu foc
]i sabie, dovede]te atotputernicia voin\ei Sale; budismul spune ce
pa]nic ]i bucuros este El. El este Dumnezeul tuturor religiilor, al
tuturor denomina\iilor, al tuturor \`rilor, al tuturor scripturilor, ]i
progresul nostru st` [n armonizarea acestor diferite sisteme, acestor
diferite profe\ii ]i dezvolt`ri [ntr-un sistem mare. Ca atare, noul
sistem de religie din Brahmo-Somaj este numit Noua
Dispensa\ie. Cre]tinul vorbe]te [n termeni admirativi despre
cre]tinism; a]a face ]i evreul despre iudaism; a]a face ]i
mahomedanul despre Coran; a]a face ]i zoroastrianul despre
Zend-Avesta. Cre]tinul admir` principiile sale de cultur`
spiritual`; hindusul face la fel; mahomedanul face la fel.
Dar Brahmo-Somaj accept` ]i armonizeaz` toate aceste precepte,
sisteme, principii, [nv`\`turi ]i discipline ]i le face un sistem, ]i
aceea este religia lui. Un deceniu [ntreg prietenul meu Keshub
Chunder Sen, eu ]i al\i apostoli ai Brahmo-Somajului am c`l`torit
din sat [n sat, din provincie [n provincie, din continent [n continent,
vestind aceast` nou` dispensa\ie ]i armonia tuturor profe\iilor ]i
sistemelor religioase spre slava adev`ratului, viului Dumnezeu.
Dar noi suntem o ras` supus`; suntem needuca\i; suntem
incapabili; nu avem resursele de bani ca s`-i facem pe oameni s`
asculte mesajul nostru. La [mplinirea timpului voi a\i convocat
acest Parlament al religiilor [n august, iar mesajul pe care noi nu
l-am putut r`sp>ndi l-a\i luat [n m>inile voastre ca s`-l r`sp>ndi\i.
Eu nu vin la sesiunile Parlamentului doar ca student, nici ca
unul care trebuie s`-]i justifice sistemul sù. Vin ca ucenic, ca
urma], ca frate. Fie ca lucrarea voastr` s` fie binecuv>ntat` cu
prosperitate, ]i nu numai cre]tinismul vostru ]i America voastr`
vor fi [n`l\ate, ci ]i Brahmo-Somajul se va sim\i foarte [n`l\at: ]i
acest biet om care a venit de la a]a mare distan\` s` v` cear`
simpatia ]i amabilitatea se va sim\i mult r`spl`tit.
Fie ca r`sp>ndirea Noii Dispensa\ii s` r`m>n` la voi ]i s`
v` fac` fra\ii ]i surorile noastre. Reprezentan\i ai tuturor
religiilor, fie ca toate religiile voastre s` se uneasc` [n
paternitatea lui Dumnezeu ]i [n fraternitatea omului, ca
profe\ia lui Cristos s` poat` fi [mplinit`, speran\a lumii s`
poat` fi [mplinit`, iar omenirea s` poat` deveni o [mp`r`\ie
cu Dumnezeu, Tat`l nostru”.
Aici avem o declara\ie clar` a obiectivelor ]i speran\elor
acestor filosofi vizitatori; ]i cine va spune c` nu ]i-au folosit
ocaziile? Dac` [nainte de Parlament am auzit mult despre
paternitatea lui Dumnezeu ]i fraternitatea oamenilor
neregenera\i — f`r` vreo nevoie recunoscut` a unui M>ntuitor,
a unui R`scump`r`tor, s` fac` o reconciliere pentru nelegiuire
]i s` deschid` ô cale nou` ]i vie [de [ntoarcere [n familia lui
Dumnezeu] prin perdeaua dinùntru, adic` prin trupul Sù”,
de atunci [ncoace am auzit mult mai multe despre acest lucru.
Dac` [nainte de Parlament am auzit despre r`scump`rarea
societ`\ii prin reforme morale, ca o [mpotrivire la
r`scump`rarea prin s>ngele pre\ios, de atunci [ncoace am auzit
[nc` mai multe despre religia sa f`r` Cristos. Este stadiul final
al c`derii din aceste zile din urm` ale Veacului Evanghelic.
Aceasta va continua ]i va cre]te: Scripturile declar` c` ô mie
vor c`dea al`turi de tine”; iar apostolul Pavel [ndeamn`: ^Lua\i
toat` arm`tura lui Dumnezeu, ca s` v` pute\i [mpotrivi [n ziua
cea rea”; iar Ioan Revelatorul [ntreab` [n mod semnificativ:
^Cine va putea sta [n picioare?” Tot sensul Scripturilor arat`
c` voin\a lui Dumnezeu este s` vin` acum o prob` mare peste
to\i cei care s-au numit cu numele lui Cristos, ]i toat` masa
mare a m`rturisi\ilor-@negin`# va c`dea de la orice preten\ie
de credin\` [n jertfa de r`scump`rare f`cut` o dat` pentru
totdeauna de c`tre Domnul nostru Isus; pentru c` ei n-au primit
niciodat` acest adev`r [n iubire de el. 2 Tes. 2:10-12.
O VOCE DIN JAPONIA
C>nd Kinza Ringe M. Harai, [nv`\atul japonez budist, a
citit articolul sù despre Âdev`rata pozi\ie a Japoniei fa\`
de cre]tinism”, spr>ncenele unora dintre misionarii cre]tini
de la tribun` s-au contractat ]i capetele lor s-au cl`tinat [n
dezaprobare. Dar budistul ]i-a [ndreptat mustr`rile
[n\ep`toare c`tre cre]tinii fal]i care au f`cut at>t de mult
ca s` [mpiedice lucrarea de r`sp>ndire a Evangheliei [n
Japonia. Urmeaz` articolul:
Êxist` foarte pu\ine \`ri [n lume at>t de rù [n\elese ca
Japonia. Printre nenum`ratele judec`\i incorecte, g>ndirea
religioas` a concet`\enilor mei este [n mod special denaturat`
]i toat` na\iunea este condamnat` ca p`g>n`. Fie ei p`g>ni
sau orice altceva, este un fapt c` de la [nceputul istoriei noastre
Japonia a primit toate [nv`\`turile cu mintea deschis`; ]i de
asemenea c` instruc\iunile care au venit din afar` s-au
combinat cu religia indigen` [n armonie complet`, dup` cum
se vede din templele a]a de multe construite [n numele
adev`rului cu un nume combinat de budism ]i ]intoism; dup`
cum se vede din afinitatea [ntre [nv`\`torii confucianismului
]i taoismului, sau ai altor isme, ]i a preo\ilor budi]ti ]i ]intoi]ti;
dup` cum se vede din japonezul individual, care d` respect
tuturor [nv`\`turilor men\ionate mai sus; dup` cum se vede
din construc\ia specific` a caselor japoneze, care de obicei au
dou` camere, una ca templu budist [n miniatur`, iar cealalt` ca
un mic altar ]intoist, [n fa\a c`ruia familia studiaz` scripturile
respective ale celor dou` religii. {n realitate religia Sintetic` este
specialitatea japonez` ]i n-a] ezita s-o numesc japonism.
Dar voi ve\i protesta ]i ve\i zice: @De ce atunci nu este
cre]tinismul at>t de cald acceptat ca alte religii de c`tre
na\iunea voastr`?# Acesta este punctul pe care vreau s`-l
prezint [n mod special [n fa\a voastr`. Sunt dou` cauze pentru
care cre]tinismul nu este at>t de cordial primit. Aceast` religie
mare a fost larg r`sp>ndit` [n \ara noastr`, dar [n 1637
misionarii cre]tini, [mpreun` cu converti\ii, au cauzat o tragic`
revolt` [mpotriva \`rii ]i s-a [n\eles c` misionarii aceia
inten\ionau s` subjuge Japonia \`rii lor mam`. Aceasta a ]ocat
Japonia ]i i-a trebuit guvernului ]ogunului un an ca s` suprime
aceast` teribil` ]i nedorit` agita\ie. Celor care ne acuz` c`
\ara noastr` mam` a interzis cre]tinismul, nu acum, ci [n veacul
trecut, le voi r`spunde c` aceasta n-a fost din antipatie
religioas` sau rasial`, ci ca s` previn` o alt` asemenea
insurec\ie; ]i pentru a proteja independen\a noastr` am fost
obliga\i s` interzicem promulgarea Evangheliilor.
Dac` istoria noastr` n-ar fi avut o astfel de m`rturie a
devast`rii strìne sub masca religiei ]i dac` poporul nostru
n-ar fi avut oroare ]i prejudecat` ereditar` [mpotriva numelui
cre]tinism, ar fi putut fi [mbr`\i]at cu ner`bdare de toat`
na\iunea. Dar acest incident a trecut ]i-l putem uita. Totu]i
nu este cu totul ira\ional ca suspiciunea [nspìm>nt`toare,
sau a\i putea spune supersti\ia, c` cre]tinismul este
instrumentul pustiirii, s` fi fost [n mod evitabil sau inevitabil
ridicat` [n mintea oriental`, c>nd este un fapt admis c` unele
dintre na\iunile puternice ale cre]tin`t`\ii n`v`lesc treptat
[n Orient, ]i c>nd [mprejurarea care urmeaz` se imprim`
zilnic [n mintea noastr`, re[nsufle\ind o amintire vie a
[nt>mpl`rii istorice trecute. {mprejurarea despre care voi
vorbi este experien\a noastr` actual`, asupra c`reia atrag
aten\ia [n mod special acestui Parlament, ]i nu numai
acestui Parlament, ci ]i [ntregii cre]tin`t`\i.
^De la 1853, c>nd comandorul Perry a venit [n Japonia ca
ambasador al pre]edintelui Statelor Unite ale Americii, \ara
noastr` a [nceput s` fie cunoscut` mai bine de c`tre toate
na\iunile apusene, noile porturi au fost larg deschise ]i
prohibi\ia Evangheliilor a fost abolit`, cum a fost [nainte de
revolta cre]tin`. Prin conven\ia de la Yeddo, acum Tokio, din
1858, a fost stipulat tratatul [ntre America ]i Japonia ]i de
asemenea cu puterile europene. Era vremea c>nd \ara noastr`
era [nc` sub guvern feudal; ]i datorit` faptului c` am fost izola\i
timp de peste dou` secole de la revolta cre]tin` din 1637,
diploma\ia era o experien\` foarte nou` pentru ofi\erii feudali,
care ]i-au pus toat` [ncrederea [n na\iunile apusene ]i au
acceptat f`r` nici o modificare fiecare articol al tratatului
prezentat de guvernele strìne. Potrivit tratatului noi suntem [ntr-o
pozi\ie foarte dezavantajoas`; ]i printre altele sunt dou` articole
proeminente care ne lipsesc de drepturile ]i avantajele noastre.
Unul este extrateritorialitatea na\iunilor apusene [n Japonia, prin
care toate cazurile [n privin\a dreptului, fie de proprietate fie de
persoan`, care se ridic` [ntre supu]ii na\iunilor apusene din \ara
mea, precum ]i [ntre ei ]i japonezi, sunt supuse jurisdic\iei
autorit`\ilor na\iunilor apusene. Altul prive]te tariful pe care, cu
expcep\ia a cinci procente din valoare, nu avem nici un drept s`-l
impunem unde s-ar putea [n mod cuvenit impune.
Este de asemenea stipulat c` oricare dintre p`r\ile
contractante ale acestui tratat, anun\>nd-o cu un an [nainte
pe cealalt`, poate cere o revizuire a lui la 1 iulie 1872 sau dup`
acea dat`. De aceea, [n 1871 guvernul nostru a cerut o revizuire,
iar de atunci am cerut-o constant, dar guvernele strìne au
ignorat pur ]i simplu cererile noastre, prezent>nd multe scuze.
O parte din tratatul dintre Statele Unite ale Americii ]i Japonia
[n privin\a tarifului a fost anulat`, pentru care noi [i mul\umim
cu recuno]tin\` sincer` binevoitoarei na\iuni americane; dar
[mi pare rù s` spun c`, deoarece nici o putere european` n-a
urmat America [n aceast` privin\`, dreptul nostru de a impune
tariful r`m>ne [n aceea]i stare cum a fost [nainte.
Noi n-avem putere juridic` asupra strìnilor din Japonia, ]i
ca o consecin\` natural` suferim daune, legale ]i morale, ale
c`ror relat`ri se v`d constant [n ziarele noastre indigene.
Deoarece occidentalii trìesc departe de noi, ei nu cunosc
[mprejur`rile exacte. Probabil c` ei aud din c>nd [n c>nd
rapoartele misionarilor ]i ale prietenilor lor din Japonia. Eu
nu neg c` rapoartele lor sunt adev`rate; dar dac` cineva dore]te
s` ob\in` o informa\ie corect` [n privin\a prietenului sù, acesta
trebuie s` asculte opiniile despre el din multe p`r\i. Dac` ve\i
examina atent cu mintea voastr` nep`rtinitoare ce daune am
suferit, ve\i fi uimi\i. Printre multele feluri de nedrept`\i sunt
unele care au fost complet necunoscute [nainte ]i cu totul noi
pentru noi @p`g>nii#, despre care nimeni n-ar [ndr`zni s`
vorbeasc` nici m`car [n conversa\ie privat`.
Una dintre scuzele oferite de c`tre na\iunile strìne este c`
\ara noastr` nu e [nc` civilizat`. Este oare principiul legii
civilizate ca drepturile ]i profiturile a]a-zi]ilor neciviliza\i sau
mai slabi s` fie sacrificate? Dup` cum [n\eleg eu, spiritul ]i
necesitatea legii este s` protejeze drepturile ]i binele celor mai
slabi [mpotriva agresiunii celor mai tari; dar niciodat` n-am
[nv`\at din studiile mele limitate ale legii c` cei mai slabi trebuie
sacrifica\i pentru cei mai tari. Un alt fel de scuz` vine din
surs` religioas`, ]i se ridic` preten\ia c` japonezii sunt idolatri
]i p`g>ni. Dac` poporul nostru este idolatru, ve\i ]ti imediat
dac` ve\i investiga vederile noastre religioase f`r` prejudec`\i,
din surse japoneze autentice.
Dar admi\>nd, de dragul discu\iei, c` suntem idolatri ]i
p`g>ni, este moral` cre]tin` s` calci [n picioare drepturile ]i
avantajele unei na\iuni necre]tine, color>nd toat` fericirea lor
natural` cu pata [ntunecat` a nedrept`\ii? Eu citesc [n Biblie:
@Celui care te love]te peste un obraz, [ntoarce-i ]i pe cel`lalt#;
dar nu pot descoperi c` sunt pasaje care spun: @Celui care cere
dreptate de la tine, love]te-i obrazul drept, ]i c>nd se [ntoarce,
love]te-l ]i pe cel`lalt#. Iar`]i citesc [n Biblie: @Dac` cineva te
d` [n judecat` ]i-\i ia haina, d`-i ]i mantaua#, dar nu pot
descoperi c` este vreun pasaj care s` spun`: @Dac` dai [n
judecat` pe cineva ]i-i iei haina, s`-\i dea ]i mantaua#.
Voi trimite\i misionari [n Japonia ]i ei ne sf`tuiesc s` fim
morali ]i s` credem cre]tinismul. Nou` ne place s` fim morali
]i ]tim c` cre]tinismul este bun ]i suntem foarte mul\umitori
pentru aceast` bun`tate. Dar [n acela]i timp oamenii no]tri
sunt mai degrab` nedumeri\i ]i se [ndoiesc foarte mult de acest
sfat, c>nd ne g>ndim c` na\iunile puternice ale cre]tin`t`\ii se
aga\` [nc` de tratatul stipulat [n timpul feudalismului, c>nd
noi eram [nc` tineri; c>nd afl`m c` [n fiecare an multe vase
apusene angajate [n pescuitul focilor intr` ilegal [n m`rile
noastre; c>nd cazurile legale sunt hot`r>te [ntotdeauna
nefavorabil pentru noi de c`tre autorit`\ile strìne din Japonia;
c>nd acum c>\iva ani unui japonez nu i s-a [ng`duit s` intre la
o universitate de pe coasta Pacificului din America din cauz`
c` era de alt` ras`; c>nd acum c>teva luni consiliul ]colii din
San Francisco a adoptat o reglementare ca nici unui japonez
s` nu i se permit` s` intre [n ]colile publice de acolo; c>nd anul
trecut japonezii au fost sco]i afar` cu toptanul de pe unul din
teritoriile Statelor Unite ale Americii; c>nd oamenii no]tri de
afaceri din San Francisco au fost obliga\i de un sindicat s` nu
angajeze ajutoare sau muncitori japonezi, ci americani; c>nd
[n acela]i ora] sunt unii vorbitori care vorbesc de la tribune
[mpotriva acelora dintre noi care suntem deja aici; c>nd sunt
mul\i b`rba\i care merg [n procesiune cu felinare ridicate,
marcate cu @afar` cu japonezii#; c>nd japonezii din insulele
Hawai sunt lipsi\i de vot; c>nd vedem pe unii occidentali din
Japonia care ridic` [n fa\a intr`rii de la casele lor un st>lp
special pe care este anun\ul @nici unui japonez nu-i este [ng`duit
s` intre aici#, [ntocmai ca o tabl` pe care este scris @c>inii n-au
acces#; c>nd suntem [n astfel de situa\ie, este oare ira\ional —
[n pofida bun`t`\ii na\iunilor apusene, dintr-un punct de
vedere, care-]i trimit misionarii la noi — ca noi @p`g>nii# inteligen\i
s` fim st>njeni\i ]i s` ezit`m a [nghi\i lichidul dulce ]i cald al
cerului cre]tinismului? Dac` aceasta este etica cre]tin`, ei bine,
suntem perfect satisf`cu\i s` fim p`g>ni.
Dac` cineva ar pretinde c` sunt mul\i oameni [n Japonia
care vorbesc ]i scriu [mpotriva cre]tinismului, nu sunt ipocrit
]i voi declara deschis c` eu am fost primul din \ara mea care a
atacat vreodat` public cre]tinismul — nu, nu cre]tinismul
adev`rat, ci cre]tinismul fals, rùl f`cut fa\` de noi de c`tre
oamenii din cre]tin`tate. Dac` cineva mustr` pe japonezi c`
au societ`\i anticre]tine puternice, eu voi declara onest c` am
fost primul [n Japonia care a format o organiza\ie [mpotriva
cre]tinismului — nu, nu [mpotriva cre]tinismului adev`rat, ci
ca s` ne protej`m [mpotriva cre]tinismului fals ]i a nedrept`\ii
pe care o suferim din partea oamenilor din cre]tin`tate. S` nu
g>ndi\i c` iau astfel de pozi\ie fiindc` sunt budist, c`ci aceasta
a fost pozi\ia mea cu mul\i ani [nainte de a intra [n Templul
Budist. Dar [n acela]i timp voi declara cu m>ndrie c` dac`
cineva a discutat [n fa\a publicului afinitatea tuturor religiilor,
sub titlul de Religie Sintetic`, eu am fost acela. V` spun acest
lucru fiindc` nu vreau s` fiu [n\eles ca un budist sectar bigot.
De fapt nu este nici un sectar [n \ara mea. Oamenii no]tri ]tiu
bine ce adev`r abstract este [n cre]tinism, ]i nou`, sau cel pu\in
mie nu-mi pas` de nume dac` vorbesc din punctul de vedere al
[nv`\`turii. Dac` budismul este numit cre]tinism sau cre]tinismul
budism, dac` noi ne numim confuciani]ti sau ]intoi]ti, nu suntem
mofturo]i; dar suntem mofturo]i [n privin\a adev`rului [nv`\at ]i
a aplic`rii lui consecvente. Dac` Cristos ne m>ntuie]te sau ne
trimite [n iad, dac` Gautama Buda a fost o persoan` real` sau
n-a existat niciodat` un astfel de om, nu este o chestiune de luat
[n considerare pentru noi, dar consecven\a doctrinei ]i a purt`rii
este punctul c`ruia [i d`m mai mare importan\`. De aceea, dac`
nu se renun\` la inconsecven\a pe care o observ`m, ]i [n special
dac` tratatul nejust prin care suntem prin]i [n mreje nu este
revizuit pe o baz` echitabil`, poporul nostru nu va da la o parte
prejudec`\ile [mpotriva cre]tinismului [n pofida oratorului elocvent
care vorbe]te adev`rul lui de la amvon. Foarte adesea noi suntem
numi\i @barbari#, ]i am auzit ]i am citit c` japonezii sunt
[nc`p`\>na\i ]i nu pot [n\elege adev`rul Bibliei. Voi admite c`
acest lucru este adev`rat [ntr-un sens, c`ci, de]i ei admir` elocven\a
oratorului ]i se minuneaz` de curajul lui, de]i [i aprob` argumentele
logice, totu]i sunt foarte [nc`p`\>na\i ]i nu se vor al`tura
cre]tinismului at>ta vreme c>t cred c` a predica un lucru ]i a
practica altul este o moralitate occidental`. …
Dac` vreo religie [nva\` nedreptatea fa\` de umanitate, m`
voi [mpotrivi ei, a]a cum m-am [mpotrivit [ntotdeauna, cu
s>ngele ]i cu sufletul meu. Eu voi fi cel mai amarnic
dezaprobator al cre]tinismului, sau voi fi cel mai cald admirator
al Evangheliei lui. Promotorilor Parlamentului ]i doamnelor
]i domnilor lumii care sunt aduna\i aici, le spun c` scopul vostru
este realizarea Unirii Religioase, nu nominal, ci practic. Noi,
cei patruzeci de milioane de suflete din Japonia, care st`m
ferm ]i persistent pe baza drept`\ii interna\ionale, a]tept`m
[nc` ]i alte manifest`ri [n privin\a moralit`\ii cre]tinismului”.
Ce comentariu este acesta, asupra cauzelor e]ecului
cre]tin`t`\ii de a converti lumea la adev`r ]i dreptate! }i
cum cere umilin\` ]i cìn\`, mai degrab` dec>t lùd`ro]enii!
O voce din partea tinerilor din Orient a fost auzit` prin Herant
M. Kiretchjian din Constantinopole, dup` cum urmeaz`:
^Fra\i din R`s`ritul tuturor \`rilor: Stau aici ca
reprezentant al tinerilor din Orient, [n special din \ara
piramidelor p>n` la c>mpiile [nghe\ate ale Siberiei, ]i [n
general de la \`rmurile Egeii p>n` la apele Japoniei. Dar pe
aceast` tribun` minunat` a Parlamentului Religiilor, unde
m` aflu cu fiii Orientului [n fa\a publicului american, primul
meu g>nd este s` v` spun c` voi a\i convocat f`r` s` vre\i
un consiliu al creditorilor vo]tri. N-am venit s` v` [nchidem
afacerile, ci s` v` deschidem inimile. Privi\i spre c`r\ile
voastre ]i vede\i dac` preten\ia noastr` nu este corect`. Noi
v-am dat ]tiin\`, filosofie, teologie, muzic` ]i poezie, ]i am f`cut
istorie pentru voi cu o cheltuial` enorm`. }i mai mult, din
lumina care a str`lucit din cer peste \`rile noastre au ie]it
aceia care vor fi pentru totdeauna norul vostru de martori ]i
inspira\ia voastr` — sfin\i, apostoli, profe\i, martiri. }i cu acel
capital bogat a\i str>ns o avere extraordinar`, a]a [nc>t
bunurile voastre ascund de ochii vo]tri responsabilit`\ile
voastre. Nu vrem s` ne [mp`rt`]im din bog`\ia voastr`, dar
este drept s` avem dividendul nostru, ]i, ca de obicei, un t>n`r
prezint` certificatele.
Nu pute\i pl`ti acest dividend cu bani. Aurul vostru [l
vre\i pentru voi. Argintul vostru a c`zut din har. Vrem s`
ne da\i un dividend bogat [n simpatia deplin` a inimilor
voastre. }i asemenea artizanului care, judec>nd dup`
greutatea lor, arunc` [n creuzetul sù pepite de diferite forme
]i culori, ]i dup` ce focul ]i fondantul ]i-au f`cut lucrarea [l
toarn` ]i, iat`, curge aur pur, tot a]a, dup` ce a\i adunat
[mpreun` pe copiii oamenilor de la marginile p`m>ntului
]i-i ave\i [n fa\a voastr` [n creuzetul g>ndului serios ]i al
cùt`rii oneste dup` adev`r, ve\i g`si, c>nd se va [ncheia
acest Parlament, c` din prejudecat` rasial` ]i dogm`, ]i din
varietatea de obiceiuri ]i de [nchinare, va curge [n fa\a ochilor
vo]tri nimic altceva dec>t aurul pur al umanit`\ii; ]i de acum
[ncolo v` ve\i g>ndi la noi, nu ca la strìni din \`ri strìne,
ci ca la fra\ii vo]tri, din China, Japonia ]i India, surorile
voastre din Insulele Greciei ]i de pe dealurile ]i din vìle
Armeniei, ]i voi ne ve\i fi pl`tit un astfel de dividend din
inimile voastre ]i ve\i fi primit voi [n]iv` din aceasta o astfel
de binecuv>ntare, [nc>t aceasta va fi o \ar` Beula din profe\ie
pentru timpurile viitoare, ]i ve\i trimite ecoul acelei dulci
c>nt`ri care odat` a fost auzit` [n \ara noastr`, de @Pace pe
p`m>nt ]i bun`voin\` fa\` de oameni#.
Vi s-a vorbit at>t de mult aici, de c`tre oameni cu [n\elepciune
]i experien\` a vie\ii religioase din marele R`s`rit, [nc>t nu
v-a\i a]tepta s` mai adaug la acestea. Nici n-a] fi vrut s` stau
aici lu>ndu-mi libertatea s` v` mai dau informa\ii despre
religiile lumii. Dar exist` o nou` ras` de b`rba\i care s-a ridicat
din marele trecut, a c`rei influen\` va fi f`r` [ndoial` un factor
foarte important [n lucrarea omenirii [n secolul viitor. Ei sunt
rezultatul trecutului, venind [n contact cu via\a nou` din prezent
— vreau s` spun tinerii din orient; cei care se preg`tesc s` ia [n
st`p>nire p`m>ntul [mpreun` cu fra\ii lor din marele Apus.
V` aduc o filosofie de la \`rmurile Bosforului ]i o religie din
cetatea lui Constantin. Toate convingerile mele ferme ]i
deduc\iile care au crescut [n mine [n anii trecu\i, au fost
cl`tinate p>n` la r`d`cini sub influen\a Parlamentului. Dar
g`sesc ast`zi acele r`d`cini mai ad>nci [n inima mea, iar
ramurile [ntinz>ndu-se p>n` la cer. Nu pot pretinde c` v` aduc
ceva nou, dar dac` toate deduc\iile vi se par a fi logice din
premise pe care inteligen\a uman` le poate accepta, atunci
sunt [ncrez`tor c` ne ve\i atribui un scop onest ]i ne ve\i [ng`dui
dreptul ca fiin\e inteligente s` \inem str>ns la ceea ce am
prezentat [n fa\a voastr`.
C>nd tinerii de ast`zi erau copii, [n fiecare zi din via\a lor
n-au auzit ]i n-au v`zut altceva dec>t vr`jm`]ie ]i separare
[ntre oamenii de diferite religii ]i na\ionalit`\i. Nu trebuie s`
m` opresc ]i s` v` spun despre influen\a unei astfel de vie\i
asupra tinerilor, care s-au g`sit separa\i ]i aranja\i [n tabere
de lupt` [mpotriva fra\ilor lor cu care trebuiau s` vin` [n contact
[n ocupa\iile zilnice ale vie\ii. }i pe m`sur` ce lumina educa\iei
]i ideile de libertate au [nceput s` se r`sp>ndeasc` peste
[ntregul Orient odat` cu ultima parte a acestui secol, acest jug
a devenit mai sup`r`tor pe g>tul tinerilor din Orient, iar povara
prea greu de suportat.
Tinerii de toate na\ionalit`\ile pe care le-am men\ionat, care
[n ultimii treizeci de ani ]i-au primit educa\ia [n universit`\ile
din Paris, Heidelberg, Berlin ]i alte ora]e din Europa, precum
]i [n Imperial Lyceum din Constantinopole, \eseau, con]tient
sau incon]tient, pasiv sau activ, p>nza religiei lor, a]a [nc>t,
pentru mia de tineri pentru care vocea lor este un oracol, aceasta
a venit ca un cadou ]i ei ]i-au [nrolat inima ]i mintea.
Ei g`sesc pe fra\ii lor [n numere mari [n toate ora]ele
Orientului unde civiliza\ia european` a g`sit cel pu\in
intrare, ]i nu prea exist` vreun ora] care nu va fi sim\it
influen\a lor [nainte de sf>r]itul secolului. Religia lor este
cea mai nou` dintre toate religiile, ]i n-a] fi adus-o la aceast`
tribun` dac` n-ar fi faptul c` este una dintre cele mai
puternice influen\e care ac\ioneaz` [n Orient ]i c`reia noi
tinerii religio]i din r`s`rit trebuie s`-i facem fa\` eficient,
dac` vrem s` avem chiar ]i cea mai mic` influen\` la
popoarele din respectivele noastre \`ri.
C`ci, s` nu uit`m, sunt oameni inteligen\i, oameni cu [nzestrare
excelent`, oameni care, cu to\i tinerii din Orient, au dovedit c` [n
toate artele ]i ]tiin\ele, [n pie\ele lumii civilizate, [n armatele
na\iunilor ]i la m>na dreapt` a regilor, ei sunt egalii oric`rei rase
de oameni, de la r`s`ritul Soarelui p>n` la apusul lui. Mai mult,
ei sunt, [n cea mai mare parte, oameni cu cele mai bune inten\ii,
cu cele mai sincere convingeri, ]i c>nd le auzi\i opinia despre religie
]i v` g>ndi\i la pozi\ia pe care o au, nu pute\i sim\i, sunt sigur, ca
membri ai Parlamentului religios, dec>t cea mai mare preocupare
pentru ei ]i pentru \`rile [n care locuiesc.
Eu personal reprezint pe tinerii religio]i din Orient; dar da\i-mi
voie, prin procur`, pentru tinerii de cea mai nou` religie, s` vorbesc
[n fa\a voastr` c`tre apostolii tuturor religiilor: @Voi veni\i la noi [n
numele religiei ca s` ne aduce\i ceea ce deja avem. Noi credem c`
omul este satisf`c`tor pentru sine, dac`, a]a cum zice\i, l-a creat
un Dumnezeu perfect. Dac`-l ve\i l`sa singur, el va fi tot ceea ce
trebuie s` fie. Educa\i-l, perg`ti\i-l, nu-l lega\i de m>ini ]i de
picioare, ]i va fi un om perfect, vrednic s` fie fratele oric`rui alt
om. Natura l-a [nzestrat suficient pe om, ]i ar trebui s` folosi\i tot
ce vi s-a dat [n inteligen\a voastr` [nainte de a-L deranja pe
Dumnezeu s` v` dea mai mult. Pe l>ng` aceasta, nimeni nu L-a
g`sit pe Dumnezeu. Noi avem toat` inspira\ia pe care o vrem [n
poezia dulce ]i [n muzica [nc>nt`toare, ]i [n tov`r`]ia b`rba\ilor ]i
femeilor rafina\i ]i cultiva\i. Dac` vrem s-o ascult`m, am vrea ca
Handel s` ne spun` despre Mesia, ]i dac` vrem ca cerurile s`
r`sune, este destul s` avem interpretarea lui Beethoven.
Noi n-avem nimic [mpotriva voastr`, cre]tinilor, dar [n
privin\a tuturor religiilor, trebuie s` spunem c` voi a\i adus
umanit`\ii cea mai mare daun` posibil` ridic>nd pe oameni
[mpotriva oamenilor ]i o na\iune [mpotriva altei na\iuni. }i
acum, pentru ca lucrurile s` fie ]i mai rele, [n aceast` zi de cel
mai [nalt bun sim\, veni\i s` umple\i min\ile oamenilor cu
lucruri imposibile ]i s` le [mpov`ra\i creierul cu discu\ii
nesf>r]ite despre o mie de secte. C`ci sunt mul\i pe care i-am
auzit [naintea voastr` ]i ]tiu c>\i ar putea urma. Consider`m
c` dintre to\i oamenii voi sunte\i aceia care trebuie s` fi\i evita\i,
fiindc` filosofia ]i doctrinele voastre nasc pesimism peste \ar`#.
Apoi, cu un instinct religios ]i cu un respect [nn`scut pe
care le au to\i orientalii, trebuie s` spun deodat`: @Dar fi\i
aten\i, noi nu suntem necredincio]i sau atei sau sceptici. Pur
]i simplu n-avem timp pentru astfel de lucruri. Suntem plini
de inspira\ie pentru via\a cea mai [nalt` ]i dorim libertate
pentru to\i tinerii lumii. Noi avem o religie care une]te pe to\i
oamenii din toate \`rile ]i umple p`m>ntul de bucurie. Ea
satisface fiecare nevoie uman` ]i de aceea ]tim c` este religia
adev`rat`, [n special fiindc` produce pace ]i cea mai mare
armonie. A]a c` nu dorim nici unul din @ismele# voastre, ]i
nici vreun alt sistem sau doctrin`. Nu suntem materiali]ti,
sociali]ti, ra\ionali]ti sau pesimi]ti, ]i nu suntem nici ideali]ti.
Religia noastr` este prima care a existat ]i de asemenea cea
mai nou` din cele noi — suntem domni. {n numele p`cii ]i
umanit`\ii, nu pute\i s` ne l`sa\i [n pace? Dac` ne mai invita\i
[n numele religiei, vom avea deja un angajament, iar dac` ne
mai vizita\i pentru propov`duire, nu suntem acas`#.
Acesta este t>n`rul oriental, ca laurul verde. }i unde unul
dispare, a]a [nc>t nu-l mai g`se]ti [n locul lui, se afl` dou`zeci
s`-i completeze locul. Crede\i-m`, n-am exagarat; c`ci, cuv>nt
de cuv>nt, ]i de zece ori mai mult de-at>t, am auzit de la oameni
inteligen\i din armat` ]i din marin`, de la oameni din comer\
]i din avocatur`, [n conversa\ie ]i [n argumentare, pe str`zile
Constantinopolului, [n cor`biile Cornului de Aur ]i ale
Bosforului, [n Rom>nia ]i [n Bulgaria, precum ]i [n Paris, [n
New York ]i [n Auditoriul din Chicago, de la turci ]i armeni, de
la greci ]i evrei, precum ]i de la bulgari ]i s>rbi, ]i v` pot spune
c` acest cel mai nou substitut al religiei, care p`ze]te por\ile
comer\ului ]i literaturii, ]tiin\ei ]i legii, prin Europa ]i Orient,
este o for\` foarte puternic` [n formarea destinelor na\iunilor
din r`s`rit ]i trebuie luat` [n socoteal` [n mod inteligent c>nd
ne g>ndim la viitorul religiei, ]i trebuie [nt>mpinat` cu un
argument tot at>t de puternic [n ochii tinerilor din Orient, ca
]i acela pe care ]tiin\a ]i literatura l-au pus [n m>inile marii
armate a noii clase de domni.
Mai exist` o clas` de tineri [n Orient, care se numesc tineri
religio]i ]i care \in la credin\a veche a p`rin\ilor lor.
{ng`dui\i-mi s` pretind ]i pentru ace]ti tineri onestitatea
scopului, inteligen\a min\ii, precum ]i convingere ferm`. }i
pentru ei vin s` v` vorbesc, ]i vorbind pentru ei vorbesc pentru
mine de asemenea. {n mod natural ve\i vedea c` trebuie s`
fim din zilele cele mai timpurii [n contact cu Religia Nou`;
da\i-mi voie s-o numesc a]a pentru convenien\`. Trebuie s`
fim [n colegii ]i universit`\i cu aceia]i tineri. Trebuie s` mergem
m>n` [n m>n` cu ei [n toat` ]tiin\a ]i istoria, literatura, muzica
]i crea\ia poetic`, ]i [n mod natural [mp`rt`]im cu ei credin\a
ferm` [n toate deduc\iile ]tiin\ifice ]i \inem ferm la fiecare
principiu al libert`\ii umane.
Mai [nt>i, to\i tinerii din Orient care au cele mai ad>nci
convingeri religioase ap`r` demnitatea omului. Regret c`
trebuie s` [ncep aici; dar, din vocile ]i argumentele combinate
ale filosofiilor ]i teologiilor, vine [n fa\a noastr` o at>t de
inevitabil` concluzie despre o umanitate imperfect`, [nc>t,
[nainte de a putea vorbi despre vreo religie pentru noi [n]ine,
trebuie s` venim ]i s` spunem: @Credem c` suntem oameni#.
Pentru noi este o calomnie asupra umanit`\ii ]i o acuzare a lui
Dumnezeu care a creat pe om, a spune c` omul nu este suficient
[n el [nsu]i ]i c` are nevoie ca religia s` vin` ]i s`-l fac` perfect.
[Observa\i cum se acuz` ]i se scuz` pe sine [nsu]i [n acela]i
timp. Imperfec\iunea nu poate fi negat`; dar este pretins` puterea
de a ne face noi [n]ine perfec\i [n timp, ]i astfel necesitatea @s>ngelui
pre\ios# ]i a @jertfei pentru p`cat# pe care le-a preg`tit Dumnezeu
este ignorat` de c`tre p`g>ni, cum este acum negat` de c`tre
[n\elep\ii [n felul lumii din cre]tin`tate.]
Este o calomniere a umanit`\ii a te uita la una sau la alta
dintre familiile omului ]i a spune c` ele dau dovad` de concep\ii
de bun`tate, adev`r, idealuri [nalte ]i via\` mai presus de
simplele dorin\e animale, fiindc` au primit [nv`\`tur`
religioas` de la un om sau altul, sau o revela\ie din cer. Noi
credem c` dac` omul este om, el are totul [n sine, [ntocmai
cum are toate capacit`\ile corporale. Vre\i s`-mi spune\i c` o
conopid` pe care o seam`n [n c>mp cre]te [n frumuse\ea ]i
perfec\iunea convolu\iilor ei, iar creierul meu, pe care acela]i
Dumnezeu l-a creat de o sut` de mii de ori mai delicat ]i mai
perfect, nu poate dezvolta circumvolu\iile lui ]i nu poate face
lucrarea pe care Dumnezeu a inten\ionat-o pentru mine ]i s`
am cele mai [nalte concep\ii pe care El le-a inten\ionat pentru
mine; c` un mormoloc se va dezvolta ]i va deveni broasc`, cu
membre perfecte, elastice, ]i cu un piept care se umfl`, ]i c`
broa]tele vor sta [mpreun` mul\umite ]i vor or`cì [n unitate,
]i c` oamenii au nevoie de religie ]i de ajutor din afar` pentru
a se putea dezvolta la perfec\iunea de oameni [n corp ]i [n
suflet ]i s` recunoasc` fraternitatea omului ]i s` trìasc` [n
pace pe p`m>ntul lui Dumnezeu? Eu spun c` este o acuzare a
lui Dumnezeu, care l-a creat pe om, a promulga ]i a consim\i
la astfel de doctrin`.
Nu accept`m nici concluziile nejustificate ale ]tiin\ei. Noi
n-avem nimic de-a face cu maimu\ele. Dac` ele vreau s` ne
vorbeasc`, s` se ridice la nivelul nostru. Exist` un spirit occidental
de a crea dificult`\i pe care noi nu-l [n\elegem. Una dintre primele
mele experien\e din Statele Unite a fost s` iau parte la o adunare
a tinerilor, doamne ]i domni, [n ora]ul Filadelfia. Subiectul serii a
fost dac` animalele au suflete, ]i pisica a fost mai mult discutat`.
Au fost citite articole foarte serioase ]i erudite. Dar concluzia a fost
c`, ne]tiind exact ce este pisica ]i ce este sufletul, n-au putut decide
chestiunea, dar a fost totu]i o chestiune serioas` legat` de religie.
S` presupunem acum c` o t>n`r` armeanc` ar [ntreba-o pe mama
ei dac` pisicile au suflete. Mama ar rezolva chestiunea [n paranteze
]i ar zice, de exemplu: @Scumpa mea, trebuie s` mergi jos s` vezi
dac` fierbe apa. [Ce \i-a pus [ntrebarea [n cap? Sigur c` pisicile au
suflete. Pisicile au suflete de pisici, iar oamenii au suflete de
oameni.] Acum du-te jos#. }i copila ar merge jos bucur>ndu-se de
starea ei de om. }i dac` doamna mea armeanc` s-ar confrunta
[ntr-o zi cu veriga lips` despre care auzim at>t de mult, totu]i
calmul ei ar r`m>nea imperturbabil ]i ea totu]i s-ar bucura de
starea de om inform>ndu-v` c` veriga lips` are suflet de verig`
lips`, iar omul are suflet de om.
P>n` acum venim cu tinerii din clasa domnilor, m>n` [n
m>n` pe planul comun al umanit`\ii. Dar aici este un col\
unde ne desp`r\im ]i o lu`m pe c`r`ri care se dep`rteaz` mult.
Noi strig`m: @L`sa\i-ne [n pace ]i ne vom l`rgi ]i ridica la
[n`l\imea destinului nostru#; ]i, iat`, g`sim o putere invizibil`
care nu ne va l`sa [n pace. G`sim c` putem face aproape orice
[n direc\ia ]tiin\ei ]i artei. Dar c>nd este vorba de a ne urma
concep\ia despre ceea ce este [nalt ]i nobil, ceea ce este drept ]i
necesar pentru dezvoltarea noastr`, suntem deficitari [n t`rie
]i putere ca s` avans`m spre ea. O spun aceasta [n forma cea
mai simpl`, c`ci n-o pot dezvolta acum. Dar pentru noi faptul
este tot at>t de real ca ]i demnitatea omului, c` exist` o putere
care dep`rteaz` pe b`rba\i ]i pe femei de pe c`rarea
corectitudinii ]i onoarei, pe care ei ]tiu c` trebuie s` mearg`.
Nu se poate spune c` este inerent` omului, c`ci sim\im c` nu
ne apar\ine. }i dac` nu ne-a apar\inut ]i a fost concep\ia corect`
a omului s` mearg` [n degradare ]i mizerie, rapacitate ]i
dorin\` de a-]i zdrobi semenii, noi am zice: @Las`-l [n pace, ]i
las`-l s` fac` ceea ce Dumnezeu a vrut ca el s` fac`#.
A]a c`, pe scurt, spun oricui de aici care este preg`tit s`-]i
evaporeze crezul, s` pun` aceasta [n el [nainte de a ajunge la
punctul de fierbere: @}i eu cred [n diavol, arhivr`jma]ul lui
Dumnezeu, acuzatorul lui Dumnezeu [n fa\a omului#. Un diavol
pentru tot universul? Nu ne pas`. O legiune de demoni care
asediaz` fiecare suflet? Nu conteaz` pentru noi. }tim aceasta,
c` exist` o putere [n afara omului care-l trage la o parte cu
putere. }i nici o putere de pe p`m>nt nu i se poate [mpotrivi.
}i astfel, aici vine religia noastr`. Dac` ave\i o religie s` le
aduce\i tinerilor din Orient, ea trebuie s` vin` cu o putere care
va echilibra, da, va contrabalansa puterea rùlui din lume.
Atunci omul va fi liber s` creasc` ]i s` fie ceea ce a inten\ionat
Dumnezeu s` fie. Noi {l vrem pe Dumnezeu. Vrem spiritul lui
Dumnezeu. }i religia care vine la noi, sub orice nume sau
form`, trebuie s` aduc` aceasta, sau altfel pentru noi nu
este nici o religie. }i noi credem [n Dumnezeu, nu Dumnezeul
protoplasmei, care se ascunde printre moleculele de materie,
ci Dumnezeul ai c`rui copii suntem.
A]a c` punem ca al treilea punct al filosofiei ]i protestului
nostru demnitatea lui Dumnezeu. Este mort cavalerismul?
Oare toat` concep\ia despre o via\` [nalt` ]i nobil`, despre o
integritate veritabil` a disp`rut din inimile oamenilor, [nc>t
nu putem aspira la calitatea de cavaler ]i de principe [n cur\ile
Dumnezeului nostru? }tim c` suntem copiii Lui, fiindc`-I facem
faptele ]i-I g>ndim g>ndurile. Ceea ce vrem noi s` facem este
s` fim asemenea Lui. O, este oare adev`rat c` pot str`bate
\ara ]i marea ]i pot ajunge la inima mamei mele ]i s`-i simt
bra\ele cuprinz>ndu-m`, dar c` eu, un copil al lui Dumnezeu,
care stau neajutorat [n univers, [mpotriva unei puteri pe care
n-o pot birui, nu-mi pot ridica m>inile c`tre El ]i s` strig c`tre
El, ca s` pot avea spiritul Sù [n sufletul meu ]i s`-I simt
bra\ele ve]nice care m` sprijin` [n sl`biciunea mea?
}i aici vine predicatorul din vechime ]i din biserica modern`
]i ne spune despre unul care a biruit lumea, ]i c` El a venit de
sus. Nu trebuie s` ni se spun` c` a venit de sus, c`ci nici un om
n`scut din femeie n-a f`cut vreun astfel de lucru. Dar suntem
convin]i c` prin har ]i prin c`rarea pe care ne-o arat` s`
umbl`m pe ea, spiritul lui Dumnezeu vine [n inimile oamenilor,
]i c` eu [l pot sim\i [n inima mea lupt>nd [nlùntrul meu
[mpotriva p`catului ]i [nt`rindu-mi inima ca s` \in hot`r>t la
ceea ce ]tiu c` este drept prin divinul din mine.
}i astfel, cu o m>n` tremur`toare dar cu ferm` convingere,
cu mult` triste\e [n privin\a umanit`\ii, dar cu bucuria
triumfului etern, vin cu voi to\i la por\ile de aur ale secolului
dou`zeci, unde b`tr>nii viitoarei comunit`\i a umanit`\ii stau
s` judece religia care va intra pe acele por\i pentru sprijinirea
inimii umane. Eu plasez al`turi de confucianismul oriental
vechi ]i de teosofia modern`, de budismul oriental vechi ]i de
spiritualismul modern, ]i de fiecare credin\` din zilele din
vechime ]i de materialismul, ra\ionalismul ]i idealismul
modern — plasez acolo cre]tinismul oriental vechi cu Cristosul
lui, cu puterea lui Dumnezeu ]i cu [n\elepciunea lui Dumnezeu;
]i crucea lui, care [nc` radiaz` [n iubirea lui Dumnezeu,
@{n`l\>ndu-se deasupra ruinelor vremii#”.
Vorbitorul, de]i nu un reprezentant delegat al Bisericii
Catolice Armeene, evident c` prezint` lucrurile din punctul
de vedere al cre]tinilor armeni, pe care recent turcii i-au
persecutat [n mod foarte barbar. Cuv>ntarea lui are multe
puncte excelente; dar nu trebuie s` se considere c` el este
un bun exemplu al tinerilor din Orient; el este cu mult
[naintea celor pentru care a vorbit. Nici vorbirea lui nu
permite o vedere adev`rat` a catolicismului armean, cu
rug`ciunile lui pentru mor\i; cu [nchinarea la chipuri ]i la
sfin\i ]i la Fecioara Maria; cu confesionalele ei ]i cu doctrina
blasfematoare a Liturghiei*, toate asem`n>ndu-se mult cu
uneltirile lui Anticrist. Cei care sacrific` ûr>ciunea”
Liturghiei arat` prin aceasta c` au numai pu\in` cuno]tin\`
]i apreciere [n leg`tur` cu adev`rata cruce ]i cu unicul ei
sacrificiu ôdat` pentru totdeauna”. ^Cre]tinismul oriental”
spre care ne indic` acest t>n`r nu este cel pe care-l respect`m
noi, nici dup` care vrem noi s` ne model`m: noi mergem
[napoi la cre]tinismul declarat ]i ilustrat de c`tre Cristos,
Domnul ]i R`scump`r`torul nostru, ]i de c`tre apostolii Sì,
]i a]a cum este prezentat [n Scripturi: nu oriental, nici
occidental, nici catolic (adic` universal sau general), ci
puterea lui Dumnezeu ]i [n\elepciunea lui Dumnezeu numai
pentru ôricine care CREDE” spre dreptate. Rom. 1:16.
Observatorul atent nu poate citi sentimentele nobile ale
unora dintre ace]tia care caut` pe Dumnezeu ]i aspir` spre
dreptate, f`r` s` fac` o compara\ie [ntre sinceritatea lor
serioas`, scopul lor nobil, efortul de a ridica [n fa\a semenilor
cel mai [nalt standard al drept`\ii pe care-l pot discerne, ]i
atitudinea compromi\`toare a at>tor cre]tini care au fost
mai favoriza\i prin na]tere ]i prin mediu cu o cuno]tin\` a
adev`rului, care acum sunt ner`bd`tori s`-l v>nd` prin
imensa sacrificare a principiilor lui nobile, numai s` c>]tige
favoarea popular` actual`. Celor c`rora le-a dat mult, mult
le va cere Domnul, care [i c>nt`re]te acum [n balan\`.
Dar [n timp ce c>\iva dintre reprezentan\i ne-au st>rnit
admira\ia ]i respectul, marea majoritate a lor s-au bucurat
[n privilegiul de a face parad` ]i a-]i recomanda supersti\iile
*Vol. III, pag. 98.

lor unei astfel de adun`ri reprezentative din na\iunile civilizate
]i luminate. Budismul, ]intoismul, brahmanismul,
confucianismul, mahomedanismul au fost mereu repetate cu
mare [ndr`zneal`, iar apostolul mahomedan a avut curajul
chiar s` recomande poligamia. Aceasta a fost aproape prea
mult pentru ascult`tori, dar manifest`rile lor de dezaprobare
au fost repede reduse la t`cere de c`tre pre]edinte, dr. Barrows,
care le-a reamintit de obiectivul Parlamentului — s` se acorde
tuturor o audiere corect`, f`r` dispute. Astfel c` to\i au avut
audiere din bel]ug ]i ]i-au argumentat liber punctele [n fa\a
min\ilor deja nelini]tite ale miilor de cre]tini declara\i, ]i ca
rezultat au multe motive s` a]tepte converti\i la religiile lor
aici [n America. Acelea]i privilegii le-au fost acordate multor
mi]c`ri anticre]tine, cum ar fi }tiin\a Cre]tin`, Teosofia,
Swedenborgianismul etc.
S ENTIMENTELE DE { NCHEIERE ALE MARELUI PARLAMENT
Sentimentele de [ncheiere ale marelui Parlament arat` ce
hot`r>t este acest spirit de compromis din partea cre]tinismului
protestant. At>t de disperate sunt str>mtor`rile la care i-a
[mpins judecata acestei zile, [nc>t ei salut` cu cel mai mare
entuziasm chiar ]i cel mai mic indiciu al unei dispozi\ii spre
unire din partea chiar ]i a celei mai evidente forme de
p`g>nism. D`m urm`torul extras scurt:
Suamie Vive Kananda (preot din Bombay, India) a spus:
^S-a spus mult despre baza comun` a unit`\ii religioase.
Nu voi exprima chiar acum teoria mea; dar dac` cineva de
aici sper` ca aceast` unitate s` vin` prin triumful uneia
din aceste religii ]i prin distrugerea celorlalte, aceluia eu [i
spun: frate, speran\a ta este imposibil`. Doresc eu ca
cre]tinul s` devin` hindus? Fereasc` Dumnezeu. Doresc eu
ca hindusul ]i budistul s` devin` cre]tini? Fereasc`
Dumnezeu. Cre]tinul nu trebuie s` devin` hindus, sau
budistul s` devin` cre]tin. {nv`\a\i s` g>ndi\i f`r`
prejudec`\i. … Dac` teologia ]i dogma stau [n calea voastr`
[n cùtarea adev`rului, pune\i-le deoparte. Fi\i serio]i ]i
lucra\i la m>ntuirea voastr` cu s>rguin\` ]i roadele
sfin\eniei vor fi ale voastre”.
Vichand Ghandi (jainist din India) a spus:
^Dac` ve\i permite unui @p`g>n# s`-]i aduc` mesajul de
pace ]i iubire, v` voi cere numai s` privi\i la diversele idei
prezentate [ntr-un spirit liberal ]i nu cu supersti\ie ]i
bigotism. … V` implor s` examina\i diferitele sisteme
religioase din toate punctele de vedere”.
Cuviosul Reverend Shabita, mare preot al religiei ]intoiste
din Japonia, a spus:
^Ceea ce doresc eu s` fac este s` v` ajut la [ndeplinirea
planului de formare a fr`\iei universale sub un singur
acoperi] al adev`rului. }ti\i c` unitatea este putere. Acum
m` rog ca cele opt milioane de zeit`\i care protejeaz` Japonia,
frumoasa \ar` a cire]ilor, s` v` protejeze pe voi ]i guvernul
vostru pe vecie. }i cu acesta v` spun la revedere”.
H. Dharmapala din Ceylon a spus:
^Pentru cei patru sute ]aptezeci ]i cinci de milioane de
coreligionari ai mei, urma]i ai bl>ndului Domn Buda
Gautama, v` prezint respectele mele afectuoase. … Voi a\i
aflat de la fra\ii vo]tri din Orientul {ndep`rtat prezentarea
respectivelor sisteme religioase pe care le urmeaz` … a\i
ascultat cu r`bdare lùdabil` [nv`\`turile atot[ndur`torului
Buda prin umilii sì urma]i” etc., etc.
Episcopul Keane (romano-catolic) a spus:
^C>nd i-a fost trimis` vechii Biserici Catolice invita\ia la
acest Parlament, oamenii au spus: @Va veni ea?# Iar vechea
Biseric` Catolic` a spus: @Cine are un drept at>t de bun s`
vin` la un Parlament al tuturor religiilor lumii ca vechea
Biseric` Catolic` universal`?# … Chiar dac` trebuie s` stea
singur` la acea tribun`, va sta. }i vechea biseric` a venit ]i
este bucuroas` s` [nt>lneasc` pe semenii ei, pe cei care cred
ca ea, pe cei care iubesc ca ea fiecare umbr` de umanitate ]i
fiecare umbr` de crez. … Dar oare nu ne vom ruga noi s` fi
putut sem`na aici o s`m>n\` care s` creasc` [n unire larg`
]i perfect`? Dac` n-ar fi mai bine pentru noi s` fim una
dec>t s` fim diviza\i, Domnul nostru nu S-ar fi rugat ca to\i
s` fim una dup` cum El ]i Tat`l sunt una. [Dar ei nu se
roag` pentru o astfel de unire cum exist` [ntre Tat`l ]i Fiul:
unirea propus` este foarte diferit`.]”
Sentimentele astfel exprimate au g`sit cea mai deplin`
acceptare [n Parlament din partea reprezentan\ilor
protestan\i. Astfel, de exemplu, Rev. Dr. Candlin, misionar
pentru China, a spus:
Îdeea conven\ional` de religie care exist` printre cre]tinii
din toat` lumea este c` cre]tinismul este adev`rat, [n timp
ce toate celelalte religii sunt false; c` cre]tinismul este de la
Dumnezeu, [n timp ce toate celelalte religii sunt de la diavol;
sau altfel, cu pu\in` umbr` de modera\ie, c` cre]tinismul
este o revela\ie din cer, [n timp ce celelalte religii sunt
confec\ionate de oameni. Voi ]ti\i mai bine, ]i cu lumin` clar`
]i cu asigurare puternic` pute\i m`rturisi c` [ntre o religie
]i alta poate fi prietenie [n loc de antagonism, c` pe c>t de
sigur este c` Dumnezeu este un tat` comun, pe at>t de sigur
este c` inimile noastre au t>njit dup` El ]i sufletele noastre
[n cele mai evlavioase st`ri au prins ]oapte din harul l`sat
s` cad` de la tronul Sù. Atunci aceasta este Cincizecimea,
iar [n spatele ei st` convertirea lumii”.
Este [ntr-adev`r? Ce asem`nare exist` [n acest efort de a
compromite adev`rul ]i dreptatea pentru p`rt`]ia lui
Anticrist ]i a Idolatriei, cu acea adunare din Ierusalim
credicioas`, [n rug`ciune, care a]tepta cu r`bdare puterea
de sus? }i ce manifestare a existat, de rev`rsare similar` a
Spiritului sf>nt peste aceast` adunare pestri\`? Dac` aceasta
trebuie s` fie urmat` de convertirea lumii, da\i-ne voie s`
[ntreb`m: La ce s` fie convertit` lumea? Astfel de
promisiune, chiar cu tot sunetul de tr>mbi\e, nu satisface
dispozi\ia cercet`toare a acestui ceas al judec`\ii.
Rev. Dr. Bristol, de la Biserica Metodist`, a spus:
^Bine infinit ]i numai bine va veni de la acest Parlament.
Tuturor celor care au venit de departe le suntem profund ]i
ve]nic [ndatora\i. Unii dintre ei reprezint` o civiliza\ie care
era veche c>nd Romulus a fondat Roma; ale c`rei filosofii ]i
c>ntece erau coapte [n [n\elepciune ]i bogate [n ritm [nainte
ca Homer s` c>nte grecilor Iliadele sale; ]i ei au l`rgit ideile
noastre despre o umanitate comun`. Ei ne-au adus flori
[nmiresmate din credin\ele r`s`ritene, m`rg`ritare bogate
din vechile mine ale marilor filosofii, ]i noi suntem mai boga\i
[n aceast` sear` prin contribu\iile g>ndirii lor ]i mai cu
seam` prin contactul nostru cu ei [n spirit. [Ce m`rturisire!]
N-a existat niciodat` o astfel de zi luminoas` ]i plin` de
speran\` pentru umanitatea noastr` comun` [n privin\a
toleran\ei ]i fr`\iei universale. }i vom afla c` prin cuvintele pe
care ni le-au adus ace]ti vizitatori ]i prin influen\a pe care au
exercitat-o, ei vor fi bogat r`spl`ti\i [n con]tiin\a c` au contribuit
la mi]carea puternic` ce con\ine [n ea [ns`]i f`g`duin\a unei
credin\e, a unui Domn, a unui Tat`, a unei comunit`\i fr`\e]ti.
Binecuv>nt`rile Dumnezeului ]i Tat`lui nostru s` fie cu
voi, fra\ilor din R`s`rit; binecuv>nt`rile M>ntuitorului
nostru, fratele nostru mai mare, [nv`\`torul comunit`\ii
fr`\e]ti a oamenilor, s` fie cu voi ]i cu ai vo]tri ve]nic”.
Rev. Augusta Chapin a spus:
^Noi care le-am urat bun venit, acum le ur`m succes
oaspe\ilor care pleac`. Suntem bucuro]i c` a\i venit, o,
[n\elep\ilor din R`s`rit. Cu vorbele voastre [n\elepte, cu toleran\a
voastr` larg` ]i cu metodele voastre bl>nde, am fost bucuro]i
s` st`m la picioarele voastre ]i s` [nv`\`m de la voi [n privin\a
acestor lucruri. Suntem bucuro]i c` v-am v`zut fa\` [n fa\`, ]i
v` vom socoti de acum [ncolo mai mult ca oric>nd prietenii
no]tri ]i conlucr`tori cu noi [n marile lucruri ale religiei.
}i suntem bucuro]i acum c` voi pleca\i la c`minele voastre
[ndep`rtate, s` spune\i istoria a tot ce s-a vorbit ]i s-a f`cut
aici [n acest mare Parlament, ]i c` astfel ve\i aduce Orientul
[n rela\ii mai apropiate cu Occidentul ]i ve\i explica armonia
care exist` printre toate religiile. Suntem bucuro]i de cuvintele
spuse de b`rba\ii [n\elep\i ]i femeile [n\elepte din Apus, care
au venit ]i ne-au dat grùn\ele lor de aur dup` sp`lare. Ceea
ce am spus la [nceput voi repeta acum la sf>r]itul acestui
Parlament: A fost cea mai mare adunare [n numele religiei
care s-a \inut vreodat` pe fa\a p`m>ntului”.
Rev. Jenkin Lloyd a spus:
^V` urez vou`, oaspe\ilor care pleca\i, succesul venit
dintr-un suflet care este bucuros s` recunoasc` [nrudirea
lui cu toate \`rile ]i cu toate religiile; ]i c>nd pleca\i, pleca\i
l`s>nd [n urma voastr` [n inimile noastre nu numai mai
multe g>nduri ospitaliere fa\` de credin\a pe care o
reprezenta\i, ci ]i leg`turi calde, iubitoare care v` leag` [n
unirea care va fi bucuria ]i via\a noastr` pe vecie”.
Dr. Barrows (pre]edinte) a spus:
^Speran\ele noastre au fost mai mult dec>t realizate.
Sentimentul care a inspirat acest Parlament ne-a \inut
[mpreun`. Principiile dup` care s-a desf`]urat aceast`
conven\ie istoric` au fost puse la prob`, ]i chiar [ncordate
uneori, dar ele n-au fost inadecvate. Toleran\a, amabilitatea
fr`\easc`, [ncrederea [n sinceritatea unuia fa\` de altul, o
sincer` ]i serioas` cùtare a unit`\ii religiei, scopul onest
al fiec`ruia de a prezenta credin\a sa f`r` compromis ]i f`r`
critic` neprieteneasc` — aceste principii, mul\umit`
loialit`\ii ]i curajului vostru, n-au fost g`site lips`.
B`rba\i din Asia ]i din Europa, venirea voastr` ne-a
bucurat ]i ne-a f`cut mai [n\elep\i. Sunt fericit c` v-a pl`cut
ospitalitatea noastr`” etc.
Remarcile pre]edintelui Bonney au fost foarte
asem`n`toare; ]i apoi, cu o rug`ciune din partea unui rabin
evreu ]i cu o binecuv>ntare din partea unui episcop romano-
catolic, marele Parlament s-a [ncheiat; ]i cinci mii de glasuri
s-au unit repet>nd mesajul [ngeresc de ^Pace pe p`m>nt ]i
bun`voin\` fa\` de oameni”.
PERSPECTIVA
Dar vai, cu ce sacrificiu al principiului, al adev`rului ]i al
loialit`\ii fa\` de Dumnezeu au fost f`cute lumii anun\urile
precedente; ]i aceasta, de asemenea, tocmai [n pragul unui
timp de str>mtorare cum n-a mai fost de c>nd sunt popoarele,
care a fost prezis divin; un timp de care to\i oamenii g>nditori
[ncep s`-]i dea seama, ]i de criza ]i rezultatul c`ruia le este
tare fric`. }i aceast` fric` str>nge aceast` mas` eterogen`
[mpreun` pentru protec\ie ]i cooperare reciproc`. Este
numai o mi]care a politicii omene]ti a [ncerca s` lini]teasc`
temerile bisericii prin strig`tul de pace! pace! c>nd nu este
pace (Ier. 6:14). Acest strig`t de pace care iese [n mod
reprezentativ de la biseric` este caracterizat prin acela]i
sunet grotesc de nesinceritate care a ie]it [n mod
reprezentativ de la na\iuni la inaugurarea marelui canal
Kiel raportat` [n capitolul precedent. {n timp ce puterile
civile au proclamat astfel pacea cu extraordinarul vuiet al
tunului, puterile eclesiastice o proclam` cu un mare,
[ndr`zne\, lùd`ros compromis al adev`rului ]i drept`\ii.
Vine timpul c>nd {nsu]i Domnul va spune pace na\iunilor
(Zah. 9:10); dar nu se va [nt>mpla p>n` c>nd mai [nt>i {]i
va face cunoscut` prezen\a [n v>rtejul de v>nt al revolu\iei
]i [n furtuna str>mtor`rii. Naum 1:3.
V`zut din propriul sù unghi, Parlamentul a fost decretat
un mare succes, iar cei nep`s`tori, [ntotdeauna fermeca\i de
zgomot, str`lucire ]i spectacol, au r`spuns: Amin! {n mod
nechibzuit ei []i imagineaz` c` toat` lumea neregenerat`
trebuie s` se adune [ntr-o singur` leg`tur` universal` a unit`\ii
]i fraternit`\ii religioase, ]i totu]i, to\i trebuie s` g>ndeasc`,
s` ac\ioneze ]i s` b>jb>ie [n [ntunericul ignoran\ei ]i supersti\iei
]i s` umble pe cìle rele la care s-a f`cut referire mai sus, cum
au f`cut [ntotdeauna, refuz>nd ^Lumina care lumineaz` … pe
fa\a lui Isus Hristos”, care este singura lumin` adev`rat`
(2 Cor. 4:6; Ioan 1:9; 3:19). }i cre]tinii se bucur` de aceast`
perspectiv` ]i salut` un astfel de eveniment imaginar ca cel
mai glorios eveniment din istorie.
Dar [n timp ce impresia general` creat` de marele
Parlament a fost c` acesta a fost primul pas, ]i unul mare,
spre o realizare a mesajului [ngerului la na]terea lui Cristos,
de pace pe p`m>nt ]i bun`voin\` fa\` de oameni, v`zut`
corect a fost o alt` manifestare a lipsei de credin\` a
cre]tin`t`\ii. Desigur, cum spune profetul: ^{n\elepciunea
[n\elep\ilor lui va pieri ]i priceperea oamenilor lui pricepu\i
se va ascunde” (Isa. 29:14). }i iar`]i [l auzi zic>nd: ^Scoate\i
strig`te de r`zboi, popoare, c`ci ve\i fi zdrobite; lua\i aminte,
to\i cei care locui\i departe! Preg`ti\i-v` de lupt`, c`ci tot
ve\i fi zdrobi\i [n buc`\i. {ncinge\i-v` [lega\i-v` [mpreun`]
c`ci tot ve\i fi zdrobi\i [n buc`\i. Face\i planuri, ]i nu se va
alege nimic de ele! Spune\i un cuv>nt [spre unitate] ]i va fi
f`r` urm`ri”. Isa. 8:9, 10.
{mpreun` cu psalmistul punem iar`]i [ntrebarea: ^Pentru
ce cuget` popoarele lucruri de]arte? [De ce strig`, pace! pace!
c>nd nu este pace?] {mp`ra\ii p`m>ntului [ civili ]i
eclesiastici] se r`scoal` ]i domnitorii se sf`tuiesc [mpreun`
[mpotriva DOMNULUI ]i [mpotriva Unsului Sù: @S` rupem
leg`turile lor ]i s` arunc`m departe de noi funiile lor!#
Cel care locuie]te [n ceruri r>de, Domnul {]i bate joc de
ei. Apoi, [n m>nia Lui le vorbe]te ]i [n aprinderea Sa [i
[ngroze]te”. Ps. 2:1-5.
C>nd poporul ales al lui Dumnezeu — Israelul spiritual
acum, ca ]i Israelul trupesc [n vechime — abandoneaz`
Cuv>ntul Sù ]i conducerea Sa, ]i caut` s` se alieze cu
na\iunile care nu-L cunosc pe Dumnezeu ]i s` amestece
adev`rul divin cu filosofiile lumii, ei fac astfel de pa]i cu un
risc de care nu-]i dau seama; ]i bine ar face [ntr-adev`r s`
remarce r`spl`tirile lui Dumnezeu pentru poporul Sù din
vechime ]i s` ia exemplu.
Se pot discerne clar c>teva rezultate foarte nefavorabile
ale Parlamentului:
(1) A introdus [n mintea deja instabil` a cre]tinului
diferitele filosofii p`g>ne, ]i aceasta [n cele mai nefavorbile
aspecte ale lor. Dup` aceea am aflat c` unul dintre delega\ii
din India la Parlament — d-nul Virchandi R. Ghandi, din
Bombay, secretarul societ`\ii Jaina — s-a [ntors [n America
s`-]i propage ideile, stabilindu-]i sediul [n Chicago. Cit`m
descrierea scopurilor sale a]a cum au fost publicate:
^D-nul Ghandi nu vine s` fac` prozeli\i. Regula credin\ei
jainiste interzice aceasta; ci el vine s` fondeze o ]coal` de
filosofie oriental`, al c`rei sediu va fi [n Chicago, cu filiale
[n Cleveland, Washington, New York, Rochester ]i [n alte
ora]e. El nu vine ca misionar s` converteasc` pe americani
la vreo form` a hinduismului. Potrivit opiniei sale,
@adev`rata idee de [nchinare hindus` nu este un
propagandism, ci un spirit — un spirit universal de iubire
]i putere, ]i care r`spunde realiz`rii fr`\iei, nu numai a
fr`\iei omului, ci a tuturor fiin\elor vii, care dup` spusele
tuturor na\iunilor este cùtat [ntr-adev`r, dar dup` practica
lumii este [nc` ignorat#. {n mare, acestea sunt punctele
crezului sù ]i platforma pe care st`, nu implor>nd pe
americani s` i se al`ture, dar dispus s` aib` cooperarea lor”.
F`r` [ndoial` impresia f`cut` asupra multor min\i este
c` nu exist` nici o certitudine religioas`. Un astfel de rezultat
a fost chiar sugerat de unul dintre delega\ii din Siria —
Christophore Jibara, care a spus:
^Fra\ii ]i surorile mele [n [nchinare lui Dumnezeu: Toate
religiile aflate [n acest congres general ]i religios sunt
paralele una cu alta [n ochii [ntregii lumi. Fiecare din aceste
religii are sus\in`tori care [n\eleg ]i prefer` religiile lor
proprii altor religii, ]i ei ar putea aduce unele argumente
sau motive ca s` conving` pe al\ii de valoarea ]i adev`rul
propriei sale forme de religie. Din astfel de discu\ii poate
veni o schimbare; poate chiar [ndoieli [n leg`tur` cu toate
religiile; sau o presupunere c` toate sunt credin\e identice.
}i, de aceea, aprecierea fiec`rei religii poate c`dea sau
descre]te; pot fi prezentate [ndoieli [mpotriva tuturor c`r\ilor
inspirate, sau se poate [nt>mpla o neglijare general` ]i s`
nu r`m>n` nimeni care s` \in` o anumit` religie, ]i mul\i
pot neglija complet datoriile religioase, din motivul nelini]tii
din inimile lor ]i a opiniei care predomin` [ntr-o form` a
religiei, [ntocmai cum este acum printre multe milioane din
Europa ]i America. De aceea, cred c` trebuie ales un comitet
dintre marile religii, s` investigheze dogmele ]i s` fac` o
compara\ie deplin` ]i perfect`, aprob>nd-o pe cea adev`rat`
]i anun\>nd-o oamenilor”.
(2) A f`cut o prietenie special` [ntre ^Babilonul cel mare,
mama prostituatelor”, Biserica Romei ]i multele ei fiice,
diferitele secte protestante, care se laud` [n ru]inea lor ]i
sunt m>ndre c` au rela\ia aceasta ru]inoas`.
(3) A trebuit un pas mare, care va fi urmat de al\ii deja
propu]i, spre asociere, [ntr-un sens, a tuturor religiilor —
spre o mai str>ns` unire a bisericii (nominale) ]i a lumii.
Pre]edintele a anun\at public la ultima sesiune a
Parlamentului c` ^va fi scoas` o proclama\ie de fraternitate
ca s` promoveze continuarea [n toate p`r\ile lumii a marii
lucr`ri [n care au fost angajate congresele din 1893”.
(4) A spus practic p`g>nilor c` de fapt misiunile cre]tine
nu sunt deloc necesare; c` cre]tinii [n]i]i sunt nesiguri
de religia lor; c` propriile lor religii sunt destul de bune
dac` sunt urmate sincer; ]i c` cre]tinismul, ca s` nu
spunem mai mult, poate fi primit numai cu o mare m`sur`
de ne[ncredere. Este uimitor s` observ`m cum au m`surat
reprezenta\ii p`g>ni cre]tinismul nominal; ce clar au f`cut
deosebiri [ntre cre]tinismul ^cre]tin`t`\ii” ]i cre]tinismul
Bibliei; ]i ce ascu\it au fost administrate mustr`rile lor
adeseori.
(5) A spus cre]tin`t`\ii confuze: Pace! Pace! c>nd nu este
pace, [n loc s` sune alarma, cum spune profetul (Ioel 2:1):
^Suna\i din trompet` [n Sion! Suna\i un semnal pe muntele
Meu cel sf>nt … . C`ci vine ziua DOMNULUI, este aproape”, ]i
s`-i cheme pe to\i s` se smereasc` sub m>na cea tare a lui
Dumnezeu.
(6) Evident a fost o m`sur` de politic`, care a avut originea
[n temerile conduc`torilor cre]tin`t`\ii c>nd au observat
necazul care se apropie, din aceast` zi a Domnului; ]i
mi]carea ]i-a avut [nceputul [n confuza ]i nedumerita
biseric` presbiterian`. Acest strig`t de pace! pace! tocmai
[n mijlocul furtunii care se ridic` ne aminte]te de profe\ia
— ^C>nd vor zice: @Pace ]i lini]te!# atunci o nimicire
nea]teptat` va veni peste ei”. 1 Tes. 5:3.
Copiii lui Dumnezeu s` nu fie [n]ela\i de falsul pronostic
al Babilonului. Numai [n Dumnezeu putem noi g`si un
refugiu sigur (Ps. 91). S` ne raliem mai str>ns [n jurul crucii
lui Cristos, care este singura noastr` speran\`. Fr`\ia
universal` a religiilor false ]i a cre]tinismului apostat s`-]i
dovedeasc` valoarea acelei rela\ii, dar noi s` recunoa]tem
numai fr`\ia [n Cristos — fr`\ia tuturor celor care se [ncred
numai [n Cristos pentru m>ntuire, prin credin\` [n s>ngele
Sù pre\ios. Al\i oameni nu sunt copii ai lui Dumnezeu ]i
nu vor fi p>n` vor veni la El prin credin\` [n Cristos ca
R`scump`r`torul lor, [nlocuitorul lor. Ei sunt ^copii ai
m>niei”, [ntocmai cum eram ]i noi [nainte de a veni [n Cristos
(Efes. 2:3); iar unii sunt ^copiii celui rù”, ale c`rui lucr`ri
le fac. C>nd Dumnezeu a condamnat pe Adam ]i pe urma]ii
lui la moarte din pricina p`catului, El nu i-a mai socotit ca
ai Sì ]i nu i-a mai tratat ca fii. }i numai c>nd oamenii vin
[n Cristos prin credin\` [n s>ngele Sù pre\ios sunt restabili\i
[n binecuv>ntata rela\ie cu Dumnezeu. Prin urmare, dac`
nu mai suntem copii ai m>niei, ci suntem ai lui Dumnezeu
ca fii ai Sì prin Cristos, al\i oameni, care nu sunt astfel
recunoscu\i de Dumnezeu, nu sunt [n nici un sens fra\ii
no]tri. To\i copiii luminii s` vegheze ]i s` fie treji (1 Tes. 5:5, 6);
solda\ii crucii s` fie viteji pentru adev`r ]i s` nu primeasc`
nici o alt` evanghelie, chiar dac` ar fi vestit` de un [nger
din cer (Gal. 1:8); ]i s` nu negocieze nici o unire cu o alt`
clas` dec>t cu urma]ii consacra\i ]i credincio]i ai ^Mielului
lui Dumnezeu, care ridic` p`catul lumii”.
{n timp ce biserica nominal` este astfel dispus` ]i
ner`bd`toare s` fac` compromis ]i s` se uneasc` cu toate
religiile p`g>ne ale lumii [ntr-o mare ^religie mondial`” care
va continua toate doctrinele lor false ]i practicile lor rele, s`
auzim unele m`rturisiri ]i declara\ii de fapte de la al\ii care
nu sunt at>t de [nnebuni\i de ideea unit`\ii religioase, fapte
care arat` starea deplorabil` a lumii, rezultatele dùn`toare
ale religiilor false ]i lipsa complet` a speran\ei de a converti
vreodat` lumea prin biseric` [n starea ei actual`. Numai
c>nd Biserica — nu biserica fals`, ci cea adev`rat`, ale c`ror
nume sunt scrise [n ceruri, credincio]ii loiali ]i consacra\i,
concepu\i ]i condu]i de spiritul lui Dumnezeu — va fi
[nzestrat` cu putere de sus, numai c>nd va ajunge la deplina
ei dezvoltare ]i va fi [n`l\at` cu Cristos [n {mp`r`\ia
Milenar`, numai atunci va putea realiza lucrarea de
convertire a lumii la Dumnezeu ]i la dreptatea Lui.
Dintr-un num`r din Missionary Review, de acum c>\iva
ani, avem recunoa]terea urm`toare a e]ecului bisericii [n
convertirea lumii:
Ô mie de milioane de suflete, dou` treimi din rasa uman`
— p`g>ni, musulmani — cei mai mul\i dintre ei n-au v`zut
[nc` o Biblie, nici n-au auzit mesajul Evangheliei. Acestor o
mie de milioane le sunt trimi]i de c`tre bisericile cre]tin`t`\ii
mai pu\in de 10.000 de misionari protestan\i, b`rba\i ]i femei
inclusiv. Tibetul, aproape toat` Asia Central`, Afganistanul,
Belucistanul, aproape toat` Arabia, cea mai mare parte a
Sudanului, Abisinia ]i Insulele Filipine sunt f`r` misionari.
Mari p`r\i din vestul Chinei ]i estul ]i centrul statului liber
Congo, mari p`r\i din America de Sud ]i multe din insulele
m`rii sunt aproape cu totul neocupate”.
O bro]uric` intitulat` Ûn secol de misiuni protestante”,
de Rev. James Johnston, F. S. S., d` cifrele urm`toare, care,
dup` cum s-a remarcat, sunt ^suficient de [ngrozitoare ca
s` electrizeze cre]tin`tatea”. Interesul bro]urii const` [n
aceea c`: (1) Protestantismul a c>]tigat numai 3.000.000 de
converti\i de la p`g>nsim [n ultima sut` de ani, [n timp ce
num`rul p`g>nilor a crescut [n acea period` cu cel pu\in
200.000.000. (2) {naintarea rapid` a p`g>nismului nu se
datore]te numai cre]terii naturale a popula\iilor p`g>ne, ci
]i faptului c` aderen\ii lui Brahma, Buda ]i Mahomed se
pot lùda cu mai mul\i converti\i la crezurile lor dec>t
bisericile cre]tine protestante. Astfel, pentru fiecare
convertit la cre]tinism pe care l-a pierdut hinduismul, acesta
din urm` a c>]tigat o mie din triburile aborigene din India
pe care le absoarbe constant. Budismul face progres marcant
printre triburile din teritoriile de nord dependente de China
— urm>nd chiar pe emigran\ii chinezi ]i plant>nd ciudatele
lui temple pe solul Australiei ]i Americii. Dar cel mai
extraordinar progres dintre toate a fost realizat de
mahomedanism. {n unele p`r\i ale Africii acesta se r`sp>nde]te
cu iu\eal` uimitoare. De asemenea, [ntr-un grad mai mic dar
rapid, [n India ]i [n Arhipelag. Acestea sunt fapte pe care
domnul respectiv se simte obligat s` le admit`, dar se
str`duie]te s` reduc` la t`cere critica afirm>nd c` biserica poate
[nc` s` realizeze convertirea lumii. El [ncearc` s` stabileasc`
faptul c` bisericile protestante au resurse mari, at>t [n bani
c>t ]i [n oameni, s` schimbe tot aspectul lucrurilor ]i s`
evanghelizeze lumea; iar Methodist Times, cit>nd cele de mai
sus, a exprimat aceea]i opinie adùg>nd lùd`ros:
^Nimeni s` nu fie uimit de faptele [ngrozitoare pe care
le-am numit acum pe scurt. … Dumnezeu a or>nduit at>t
de bine mersul evenimentelor [n cursul ultimei sute de ani,
[nc>t noi suntem foarte capabili s` cucerim toat` lumea
p`g>n` [n numele Domnului. Ceea ce am f`cut noi dovede]te
ceea ce am fi putut face dac` ne-am fi aprovizionat cu cele
dou` lucruri fundamentale ale umanit`\ii — o politic`
[ndr`znea\` ]i bani din abunden\`.
Un alt teoretician spune: ^Dac` am avea o zecime din
venitul membrilor bisericii, ar fi cu totul suficient pentru
toat` lucrarea Evangheliei acas` ]i [n strìn`tate. Sau dac`
am avea pentru lucrarea extern` o zecime din economiile
lor anuale, dup` ce toate cheltuielile lor de cas` sunt pl`tite,
am putea pune imediat 12.000 de misionari [n c>mp”.
Da, banii sunt lucrul considerat necesar. De-ar putea
[nf`ptui biserica nominal` suficient spirit de negare de sine
pentru a asigura o zecime din venitul membrilor bisericii,
sau chiar o zecime din economiile lor anuale, m>ntuirea lumii
ar [ncepe s` arate mai posibil` pentru ei. Dar acesta este
unul din aspectele cele mai lipsite de speran\` ale speran\ei
[n]el`toare. Ar fi o chestiune mai u]oar` s`-i converteasc`
de jum`tate pe p`g>ni la o m`rturisire de cre]tinism dec>t
s` biruie [n aceast` m`sur` spiritul lumii din biserici.
Dar dac` cele dou`sprezece mii de misionari de mai sus
ar putea fi pu]i [n c>mpul strìn imediat, ar avea ei mai
mult succes dec>t fra\ii lor din aceast` \ar` favorizat`? S`
ascult`m confesiunea pertinent` a fostului cleric protestant,
binecunoscutul Rev. T. DeWitt Talmage. El a spus, a]a cum
raporteaz` The Christian Standard:
Ô, noi avem [n aceast` \ar` o ma]in`rie magnific` a
bisericii; avem ]aizeci de mii de slujitori; avem muzic`
costisitoare; avem mari ]coli duminicale ]i totu]i v` d`m
statistica [ngrozitoare c` [n ultimii dou`zeci ]i cinci de ani
bisercile din aceast` \ar` au avut [n medie mai pu\in de
dou` convertiri pe an.
Au fost [n medie patru sau cinci mor\i [n biserici. C>t de
cur>nd, la ritmul acesta, va fi adus` lumea la Dumnezeu?
C>]tig`m doi, pierdem patru. Dumnezeule ve]nic! La ce
se va ajunge? V` spun clar c` [n timp ce ici ]i colo
avanseaz` un regiment de sold`\ime cre]tin`, biserica
alunec` [napoi [n cea mai mare parte spre o teribil`
[nfr>ngere ca la Bull Run”.
Acum c>tva timp Canon Taylor din biserica englez` a
discutat [ntrebarea: Sunt misiunile cre]tine un e]ec? ]i
articolul a fost citit [n fa\a Congresului Bisericii Engleze.
Acolo el a plecat de la baza c` religia mahomedan` este nu
numai egal` cu cre]tinismul [n unele privin\e, ci este mult
mai potrivit` nevoilor ]i capacit`\ilor multor oameni din Asia
]i din Africa; c` la ritmul actual de progres cre]tinismul nu
poate niciodat` spera s` [ntreac` p`g>nismul. Estim>nd
excesul na]terilor fa\` de mor\i [n Asia ]i [n Africa la
11.000.000 pe an, iar cre]terea anual` a cre]tinilor la 60.000,
societ`\ilor misionare le-ar trebui 183 de ani ca s` ajung` la
cre]terea popula\iei p`g>ne [ntr-un an. El a spus:
^S` se scoat` de la copiii din ]coala duminical` b`nu\ul
adunat, pentru obiectivul ostentativ de @convertire a bie\ilor
p`g>ni# ]i s` se cheltuie anual aproape 12.000 de lire pentru
misiuni neroditoare [n \`ri unde nu sunt p`g>ni, mie mi se pare
aproape o crim`; crima de a ob\ine bani sub preten\ii false”.
Exprim>ndu-]i opinia despre cauza e]ecurilor misionare,
c` este sectarismul [mpreun` cu lipsa deplinei consacr`ri
pentru lucrare din partea misionarilor, care se str`duiesc
s` trìasc` precum prin\ii [nconjura\i de lux mai mare dec>t
cel european, d-nul Taylor s-a referit la dr. Legge, un
misionar vechi de treizeci ]i patru de ani, spun>nd:
Êl g>nde]te c` nu vom reu]i s` facem converti\i at>ta
vreme c>t cre]tinismul se prezint` infectat de animozit`\ile
interne amare ale sectelor cre]tine, ]i asociat [n min\ile
b`]tina]ilor cu be\ia, destr`b`larea ]i rùl social uria] care
este evident printre na\iunile cre]tine. Episcopul Steere
g>ndea c` cele dou` mari piedici ale succesului ar fi g>lcevile
printre misionari ]i rivalitatea societ`\ilor”.
Dar [n timp ce Canon Taylor ]i mul\i al\ii ale c`ror
sentimente au fost exprimate [n marele Parlament al
Religiilor ar reduce la t`cere critica prin aceea c` ne-ar spune
c` religiile p`g>ne sunt destul de bune ]i mai potrivite
nevoilor \`rilor respective dec>t cre]tinismul, noi avem o
sugestie diferit` din raportul fostului episcop Foster, din
Biserica Episcopal` Metodist`, care, dup` un turneu extins
[n lume cu ani [n urm`, a dat urm`toarea imagine a st`rii
triste a lumii din [ntunericul p`g>nismului. El a spus:
^Chema\i [n ajutorul vostru toate imaginile de s`r`cie ]i
degradare pe care le-a\i v`zut vreodat` [n locuri solitare de
mizerie extrem` — acele cazuri triste care v-au b>ntuit de
groaz` dup` ce a\i trecut de ele, acele locuin\e mohor>te de
murd`rie ]i s`r`cie sordid`: [ngr`m`di\i-le pe toate [ntr-o
singur` imagine, neu]urate nici de o singur` umbr` de
[ntuneric temperat sau de lumin` colorat`, ]i ag`\a\i-o
deasupra jum`t`\ii globului; ea nu va reu]i totu]i s` egaleze
realitatea. Trebuie s` pune\i [n ea perspectiva sumbr` a
continu`rii f`r` speran\`; trebuie s` lua\i din ea orice speran\`;
chiar orice aspira\ie. Aspectul evident al p`g>nismului este
s`r`cia. N-a\i v`zut niciodat` s`r`cia. Este un cuv>nt a c`rui
semnifica\ie n-o cunoa]te\i. Ceea ce numi\i voi s`r`cie este
bog`\ie, lux. G>ndi\i-v` la ea nu ca fiind una ocazional`, nu ca
aceea din suburbii, nu ca fiind excep\ional` [n locuri de mizerie
mai ad>nc`, ci ca fiind general`, pe tot continentul. Pune\i [n
ea foame, goliciune, bestialitate; lua\i din ea a]teptarea a ceva
mai bun pentru m>ine; umple\i Africa cu ea, umple\i Asia cu
ea; [ngr`m`di\i viziunea cu b`rba\i, femei ]i copii, mai mul\i
dec>t de dou`zeci de ori toat` popula\ia ora]elor voastre mari
]i mici ]i a satelor ]i districtelor rurale, c>te dou`zeci pentru
fiecare persoan` din toate statele ]i teritoriile voastre —
imaginea nu reu]e]te nici atunci s` fie pe m`sura realit`\ii.
Pune\i acum [n imagine umbra moral` a lipsei de Dumnezeu, a
lipsei de speran\`; g>ndi\i-v` la aceste milioane mizerabile, trìnd
ca animalele [n aceast` lume ]i neanticip>nd ceva mai bun pentru
lumea care vine. Pune\i [n imagine amintirea c` acestea sunt fiin\e
care au aceea]i umanitate ca noi ]i considera\i c` printre toate
aceste milioane nu exist` inimi care s` nu aib` dorin\e umane ]i
care s` nu poat` fi purificate ]i [nnobilate; c` aceste \`ri, sub soarta
rea a mizeriei, ar putea egala \ara [n care locuim noi, ]i multe
dintre ele chiar o [ntrec, dac` ar avea ce le-am putea da noi. Picta\i
un cer f`r` stele, pune\i [n ilustra\ia voastr` noapte, drapa\i mun\ii
cu lungi, largi panorame de [ntuneric, at>rna\i perdelele ad>nc
de-a lungul fiec`rui \`rm ]i peisaj, [ntuneca\i tot trecutul, viitorul
s` fie acoperit [n noapte tot mai ad>nc`, umple\i triste\ea
[ngrozitoare cu oameni av>nd fe\e fl`m>nde, triste, cu femei
[ncol\ite de triste\e ]i cu copii f`r` speran\`; aceasta este lumea
p`g>n` — oamenii v`zu\i [n viziune de profetul din vechime, a
@celor ce z`ceau [n \inutul ]i [n umbra mor\ii#; la care n-a venit
[nc` nici o lumin`; st>nd acolo lini]ti\i, [n noaptea lung`, lung`,
a]tept>nd ]i veghind dup` diminea\`.
O mie de milioane [n \inutul ]i [n umbra mor\ii; acela]i \inut
unde au trìt p`rin\ii lor cu dou` mii cinci sute de ani [n urm`,
a]tept>nd [nc`, trec>nd prin via\` [n s`r`cie at>t de extrem` [nc>t
nu sunt [n stare s` se [ngrijeasc` nici de cele mai elementare nevoi;
milioane dintre ei subzist>nd cu r`d`cini ]i plante, ]i din rezerva
precar` pe care o poate furniza natura nesupus` de ra\iune. Cei
care trìesc sub forme de guvernare ]i semiciviliza\ie, care [ntr-un
fel regleaz` proprietatea ]i [nt`resc industria, dup` ce tiranii lor
i-au jefuit de c>]tigurile lor, nu au pentru subzisten\a lor ]i a copiilor
lor nici o medie de trei cen\i pe zi sau echivalentul lor — insuficient
pentru subzisten\a unui animal; mul\i dintre ei nici pe jum`tate
hr`ni\i, nici pe jum`tate [mbr`ca\i, trìnd [n \arcuri ]i cocini
nepotrivite chiar ]i pentru porci, f`r` nici o preg`tire de nici
un fel pentru nevoile umane. M`cina\i de tirania for\ei brute
p>n` c>nd toate urmele distinctive ale umanit`\ii sunt ]terse
din ei, cu excep\ia formei verticale ]i a dorin\elor indestructibile
mute ]i oarbe dup` nici ei nu ]tiu ce — ace]tia sunt p`g>nii,
b`rba\i ]i femei, fra\ii ]i surorile noastre.
Tristele ]i [nfrico]`toarele umbre ale imaginii ne-ar [nghe\a,
dac` n-ar fi aruncate [n perspectiv` ]i dac` imagina\ia n-ar arunca
asupra ei str`lucire ]i poleire. Din punctul nostru de vedere, al
indiferen\ei confortabile, ei sunt cu totul ascun]i. Sunt prea departe,
iar noi suntem prea ocupa\i cu pl`cerile noastre ca s`-i vedem sau
m`car s` ne g>ndim la ei. Ei nu apar [n imagine; ]i de cumva ne
g>ndim la ei, aceasta este [n lumina, nu a realit`\ii, ci a imagina\iei
[n]el`toare. Vedem marile ora]e ]i magnificen\a mikazilor ]i a
rajahilor ]i pompa cur\ilor, ]i frumuse\ea voluptoas` a peisajelor
— toate transfigurate de imagina\ia ]i de str`lucirea [n]el`toare
[n care le [nve]m>nteaz` rapoartele de c`l`torie. Suntem [nc>nta\i
de viziune. Dac` am privi mai ad>nc problema caselor oamenilor
]i a st`rii lor religioase, iar`]i am fi atra]i de marile temple ]i de
desenele fanteziste f`cute de turi]ti, cu ceva scen` pitoresc` ]i
[mbietoare. Suntem m>ng>ia\i. Lumea p`g>n` nu este [n stare
at>t de rea, la urma urmei, zicem noi. Ei []i au religia lor; []i au
pl`cerile lor. Acesta este g>ndul lini]titor cu care contempl`m
lumea. O, [n]elare fatal`! Imaginea adev`rat` st` [n umbr`.
Milioanele mizerabile, b>jb>itoare, p`c`toase, f`r` Dumnezeu ]i
f`r` speran\`, f`r` locuin\`, abrutizate, f`r` prieteni, n`scu\i la o
mo]tenire de noapte [ntunecat` ]i sortite s` trìasc` ]i s` moar`
[n triste\ea f`r` stele — acestea nu sunt v`zute. Ei sunt acolo,
plutind [n jur [n aceste umbre ale mor\ii, sfriji\i ]i fl`m>nzi ]i
goi ]i f`r` speran\`, aproape animale brute; ei sunt, nu [n
numere mici ghemuindu-se pe drumuri l`turalnice ]i
ascunz>ndu-se de semenii lor ca neferici\ii, ci sunt cu milioanele
peste milioane, umpl>nd toate acele \`ri pictate fantezist ]i
aglomer>nd str`zile mai mici ]i mai mari ale magnificelor lor
ora]e, ]i [ngrozindu-ne, dac` numai i-am putea vedea, cu
mul\imea lor. Acolo au trìt ]i au murit f`r` speran\` p`rin\ii
lor. Acolo []i macin` via\a lor mizerabil`. Acolo se nasc copiii
lor pentru acela]i lucru. Acolo, trìnd sau murind, nim`nui
nu-i pas` de sufletele lor.
Aceea este lumea necre]tin`. Ea are ora]e mari, temple mari,
mausolee magnifice, c>\iva tirani r`sf`\a\i care se [nf`]oar`
[n podoabe de aur, dar str`lucirea altarelor ]i tronurilor ei cade
pe un fundal de noapte ca abanosul, [n care milioane se chircesc
de frica foamei ]i lipsei. Eu i-am v`zut, [n casele lor triste ]i [n
orgiile lor diabolice, de la Bosfor la Gange, [n templele lor ]i la
ospe\ele lor, ghemuindu-se ]i aplec>ndu-se [n fa\a idolilor
sini]tri, a chipurilor de piatr` ]i a zeilor maimu\e; i-am v`zut
scurg>ndu-se pe str`zi ]i de-a lungul ]oselelor; le-am v`zut
fe\ele [ntunecate, f`r` speran\`, [nfometate, ]i imaginea nu
poate fi ]tears` niciodat` din memorie.
Cred c` ar trebui s` fim de acord c` nu exist` nici o speran\`
pentru om [n lumea necre]tin`. Ea nu are nimic s` ne dea, nici
o raz`, nici o f`r>m`. Ea at>rn` ca o greutate mare de g>tul
rasei, afund>nd-o tot mai mult [n noapte, [n moarte. {ns`]i
suflarea ei este contagioas`. Atingerea ei este moarte. Prezen\a
ei ne [nspìm>nt` ca un spectru gigantic de pe t`r>mul nop\ii,
[n`l\>ndu-se ]i trec>nd prin secole ]i [ntunec>nd veacurile.
Nu ridic nici o [ntrebare dac` aceste nenum`rate milioane pot fi
salvate [n lumea care vine. Nu afirm c` d>ndu-le evanghelia li se
va [mbun`t`\i perspectiva sau le va cre]te c>t de c>t ]ansa [n
acea direc\ie. Poate c` tot at>\ia dintre ei vor fi salva\i f`r`
evanghelie ca ]i cu ea. {ntrebarea aceea nu \ine de problema
pe care o discut — prespectiva lumii — prin care m` refer la
perspectiv` de timp, nu de eternitate. Dac` ar putea pune
st`p>nire pe mintea mea g>ndul [ngrozitor c` to\i oamenii
trebuie, [n mod necesar, s` fie pierdu\i pe vecie numai fiindc`
sunt p`g>ni, nu le-a] trimite o evanghelie care s` le descopere
un asemenea Dumnezeu. Numai acel g>nd sinistru ar exclude
toat` speran\a pentru lume ]i ar face [ns`]i eternitatea o
carcer`, indiferent cine ar putea fi salvat. C`ci, cum ar putea
s`-i plac` unei creaturi ra\ionale chiar ]i cerul cu un Dumnezeu
a c`rui guvernare ar putea s` permit` o asemenea pat` de
ru]ine ]i dezonoare, de cruzime ]i nedreptate? Convinge\i pe
oameni c` exist` un Dumnezeu la conducerea universului, care,
f`r` ca ei s` aib` vreo vin` sau vreo ]ans` de sc`pare, va
condamna pe mor\i, pe vii ]i pe milioanele din p`g>nism care
[nc` vor trì, ]i [n acela]i timp va preface p`m>ntul [ntr-o
teroare colosal` unde nu se va admite nici o u]urare de ororile
[nspìm>nt`toare, ]i atunci ve\i face s` fie ve]nic imposibil ca
El s` fie adorat de altcineva dec>t de diavoli, iar de ei numai
fiindc` El devine ]eful lor”.
Episcopul a men\ionat ]i faptul c` [n timp ce popula\ia lumii
este estimat` la 1.450.000.000, aproape 1.000.000.000 sunt
necre]tini; ]i c` mul\i (da, aproape to\i) din cre]tin`tatea
nominal` sunt fie p`g>ni fie anticre]tini. Apoi, av>nd [n vedere
e]ecul bisericii de a converti lumea [n o mie opt sute de ani ]i a
lipsei de speran\` a acestei sarcini, el a [ncercat s` u]ureze
biserica de responsabilitatea pe care ]i-a asumat-o suger>nd
c` aceste milioane de p`g>ni trebuie s` fie m>ntuite f`r`
credin\` [n Cristos. }i ca s` u]ureze pe Dumnezeu de
responsabilitatea necazului actual printre oameni, el a spus:
^Dumnezeu face tot ce poate cu puterea pe care o are”.
The Church Times a publicat acum c>\iva ani un articol
al unui maor, din care urm`toarele extrase sunt foarte
sugestive [n privin\a cauzei e]ecului bisericii de a lumina
lumea [n vreun grad apreciabil. Scrisoarea a ap`rut ini\ial
[ntr-un ziar din Noua Zeeland`, ]i spune dup` cum urmeaz`:
Â\i publicat acum c>teva zile o relatare despre cele [nt>mplate
la o adunare de maori, \inut` de episcopul bisericii lui Cristos. Eu
am fost prezent la adunare ]i a] dori s`-mi da\i ocazia s` r`spund
la una din [ntreb`rile puse de c`tre episcop, ]i anume: @De ce este
focul credin\ei cre]tine at>t de sc`zut printre popula\ia maori din
dioceza mea?# V` voi spune care cred eu c` este motivul. Noi maorii
suntem [ncurca\i ]i nedumeri\i [n mintea noastr` de modul ciudat
[n care voi europenii trata\i religia voastr`. Printre voi nimeni nu
pare s` fie sigur dac` ea [nseamn` ceva sau nu [nseamn` nimic.
La cererea misionarilor timpurii noi am [nlocuit religia p`rin\ilor
no]tri, pe care ei au numit-o fals`, cu ceea ce ne-au spus ei c` este
religia adev`rat`. Noi am acceptat Cartea care con\ine istoria ]i
preceptele @Religiei Adev`rate# ca fiind [ntr-adev`r Cuv>ntul lui
Dumnezeu obligatoriu pentru noi, creaturile Sale. Am oferit zilnic,
diminea\a ]i seara, [nchinare Creatorului la fiecare st>lp de
[nchinare ]i sat din toat` Noua Zeeland`. Am \inut ziua a ]aptea
sf>nt`, ab\in>ndu-ne de la orice fel de lucru din respect fa\` de
porunca divin`, ]i din acela]i motiv am abolit sclavia ]i poligamia,
chiar dac` f`c>ndu-le pe acestea am dezorganizat complet sistemul
nostru social ]i am redus pe cei mai [nst`ri\i la s`r`cie ]i am atras
mult` durere asupra celor care au fost for\a\i s` rup` unele din
cele mai ginga]e leg`turi ale [nrudirii umane. Chiar c>nd
[ncepeam s` ne instruim copiii s` cunoasc` ]i s` asculte de
Dumnezeu a]a cum este manifestat [n Isus Cristos, au venit
europenii [n numere mari [n aceast` \ar`. Ei au vizitat satele
noastre ]i au p`rut foarte prieteno]i, dar am observat c` nu
aveau acela]i respect fa\` de Biblie cum aveam noi, [ncep`torii.
Romano-catolicii ne-au spus c` numai ei cuno]teau
interpretarea corect` ]i c` dac` nu ne al`tur`m lor vom fi
pierdu\i. Au urmat bapti]tii, care au luat [n der>dere felul [n
care [i prezentam pe copiii no]tri lui Cristos [n botez ]i ne-au
spus c` deoarece nu fuseser`m scufunda\i nu eram deloc
cre]tini boteza\i. Apoi au venit presbiterienii, care au spus c`
func\ia de episcop este nescriptural` ]i c` prin faptul c` ne-am
supus s` fim confirma\i de episcopul Selwyn trecuser`m
printr-o ceremonie f`r` sens. {n cele din urm` au venit Fra\ii
Plymouth, care ne-au spus c` Cristos niciodat` n-a instituit o
biseric` sau o slujire vizibil`, ci fiecare trebuie s` fie propriul
sù slujitor ]i s`-]i fac` propriul sù crez.
Pe l>ng` confuzia din min\ile noastre cauzat` de exemplul
neevlavios al majorit`\ii europenilor ]i de [nv`\`tura contradictorie
dat` de slujitorii religiei, am fost dezorienta\i de purtarea
guvernului, care, [n timp ce declara c` este obligat prin legea moral`
con\inut` [n Biblie, n-a ezitat, c>nd noi am ajuns f`r` putere, s`
calce promisiunile solemne f`cute nou` c>nd eram mai numero]i
]i mai puternici dec>t europenii. Mare a fost surpriza noastr` c>nd
parlamentul, compus nu din ignoran\i, din cei de jos, ci din domni
europeni ]i cre]tini declara\i, a scos Biblia din ]coli, ]i, [n timp ce
[ndrumau pe [nv`\`tori s` instruiasc` pe copiii din Noua Zeeland`
[n toate felurile de cuno]tin\e, le-a spus c` sub nici un motiv s`
nu-i [nve\e ceva despre religia cre]tin`, despre Dumnezeu ]i despre
legile Sale. St`p>nul meu p`g>n m-a [nv`\at s` m` tem de Puterile
Nev`zute ]i s` le respect, iar p`rin\ii mei m-au [nv`\at s`-mi
ordonez fiecare ac\iune a vie\ii [n ascultare de Atuas, care m-ar
pedepsi dac` i-a] ofensa. Dar copiii mei nu sunt [nv`\a\i acum [n
]colile acestei \`ri cre]tine s` respecte vreo fiin\` mai presus de
poli\ist, sau s` se team` de vreun judec`tor al ac\iunilor lor mai
presus de magistratul rezident.
Eu cred c` atunci c>nd episcopul bisericii lui Cristos ne-a
pus mai zilele trecute [ntrebarea la care m-am referit deja, pe
bune i-am fi putut cere se ne spun` mai [nt>i de ce focul
credin\ei arde a]a de mocnit printre ai sì. Am fi putut cita
cuvinte potrivite din Cartea pe care englezii vreau ca fiecare
[n afar` de ei s-o ia ca regula lor de via\` ]i s-o respecte drept
Cuv>ntul viului Dumnezeu: @Doctore, vindec`-te pe tine [nsu\i#.
Pot ignoran\ii maori s` fie [nvinui\i de [ncropeal` [n serviciul
lui Dumnezeu, a c`rui existen\` unul dintre slujitorii Lui
r>ndui\i le spune c` nimeni n-o poate dovedi? M` g>ndesc
uneori, domnule, c` copiii mei ar fi avut o ]ans` mai bun` s`
se dezvolte ca b`rba\i ]i femei onorabili, ]i ar fi avut o ]ans`
mai bun` de fericire c>nd va veni timpul s` intre [n lumea
nev`zut` ]i s` se [nt>lneasc` cu Creatorul lor, dac`, asemenea
primului rege maori (Potatu), eu a] fi refuzat s` fac o
m`rturisire deschis` a religiei voastre p>n` c>nd, a]a cum a
zis el, @Voi ve\i fi stabilit printre voi ce este de fapt religia#. Mai
bine, cred eu, credin\a adev`rat` [n lumea spiritual` nev`zut`
care i-a sus\inut pe str`bunii mei, dec>t simulacrul pe care
europenii ne-au cerut s`-l punem [n locul ei.
Al vostru etc.
TANGATA M AORI”.
Urm`torul extras dintr-un articol din North American
Review de Wong Chin Foo, un chinez educat, absolvent al
unuia dintre colegiile noastre din New England, d` motive
la fel de sugestive [n privin\a prefer`rii religiei str`bunilor
sì fa\` de cre]tinism. Wing Chin Foo a spus:
^N`scut ]i crescut p`g>n, am [nv`\at ]i am practicat codul lui
moral ]i religios; ]i conform>ndu-m` lui am fost folositor mie [nsumi
]i multor altora. Con]tiin\a mea a fost limpede, iar speran\ele
mele [n privin\a vie\ii viitoare au fost ne[ntunecate de [ndoieli
confuze. Dar, c>nd aveam cam ]aptesprezece ani, am fost transferat
[n mijlocul civiliza\iei voastre cre]tine de parad`, ]i [n aceast`
perioad` impresionabil` a vie\ii mi s-a prezentat cre]tinismul, la
[nceput sub cele mai ademenitoare aspecte ale lui; prietenii cre]tini
amabili au devenit [n special plini de grij` pentru binele meu
material ]i religios, iar eu am fost foarte doritor s` cunosc adev`rul.
Apoi am fost convins s`-mi dedic via\a misiunilor cre]tine. Dar
[nainte de a intra [n aceast` misiune [nalt`, trebuia s` [nv`\
doctrina cre]tin` pe care urma s-o dau altora ca [nv`\`tur`, ]i la
acest prag am fost dezorientat de mul\imea sectelor cre]tine, fiecare
pretinz>nd un monopol al singurului drum [ngust spre cer.
Am privit [n presbiterianism numai ca s` m` retrag tremur>nd
de la o credin\` [ntr-un Dumnezeu nemilos care preor>nduise de
mult cea mai mare parte a rasei umane neajutorate la un iad
ve]nic. A predica astfel de doctrin` unor p`g>ni inteligen\i ar fi
ridicat numai [ndoieli [n mintea lor [n privin\a s`n`t`\ii mele
mentale, dac` n-ar fi crezut c` mint. Apoi m-am ad>ncit [n
doctrinele baptiste, dar am g`sit at>tea secte acolo cu diferite
@[nveli]uri#, r`zboindu-se asupra meritelor ini\ierii [n ap` rece ]i
a metodei ]i timpului folosirii ei, [nc>t am ajuns s` fiu dezgustat
de asemenea m`run\i]uri; ]i chestiunea comuniunii str>nse sau
nu, mi-a l`sat doar impresia c` unii erau foarte zg>rci\i ]i
exclusivi]ti cu pu\intica lor p>ine ]i vin, iar al\ii nu erau chiar a]a.
Metodismul m-a izbit ca o religie de tunete ]i fulgere — toat`
declara\ie ]i zgomot. Ori tu ataci, ori ea atac`, ca un spasm — ]i
astfel @ai avut experien\a# religiei. Congrega\ionalii m-au
descurajat cu rigiditatea lor, cu con]tiin\a de sine a adev`ratei
bun`t`\i ]i cu dorin\a lor dup` membri de [nalt` \inut`.
Unitarianismul p`rea totul [ndoial`, [ndoindu-se chiar de el [nsu]i.
Alte c>teva secte protestante bazate pe ceva noutate sau
excentricitate — cum ar fi quakerismul — am g`sit c` nu erau
vrednice de studiu serios de c`tre necre]tini. Dar aceast` mas` de
disensiune protestant` era cu cordialitate de acord [ntr-un punct,
]i aceasta era [n ura lor unit` [mpotriva catolicismului, forma mai
veche a cre]tinismului. Iar catolicismul [ntorcea cu dob>nd` aceast`
animozitate. El se declara cu arogan\` ca singura biseric`
adev`rat`, [n afara c`reia nu este nici o m>ntuire — mai ales
pentru protestan\i; c` prelatul ei cel mai [nalt era reprezentantul
personal al lui Dumnezeu pe p`m>nt; ]i c` el era infailibil. Aici era
unitate religioas`, putere ]i autoritate cu r`zbunare. Dar prietenii
mei protestan\i grijulii m-au implorat [n cor s` nu m` ating de
catolicism, declar>nd c` era mai rù dec>t p`g>nismul — lucru cu
care eram de acord; dar aceea]i linie de argumente m-a convins ]i
c` protestantismul st`tea [n aceea]i categorie. De fapt, cu c>t am
studiat mai mult cre]tinismul [n diferitele lui faze ]i am ascultat
criticile unei secte la adresa alteia, cu at>t mai mult mi s-a p`rut
@alam` sun`toare ]i un chimval z`ng`nitor#.
Numi\i-ne p`g>ni dac` vre\i, chinezii sunt [nc` superiori [n
administra\ia social` ]i [n ordinea social`. Printre cei patru sute
de milioane de chinezi sunt mai pu\ine crime ]i furturi [ntr-un an
dec>t [n statul New York. Este adev`rat, China sus\ine un monarh
luxos ale c`rui capricii trebuie toate mul\umite; cu toate acestea,
poporul ei este cel mai u]or taxat din lume, neav>nd nimic de
pl`tit dec>t din p`m>ntul lucrat, orez ]i sare; ]i totu]i \ara nu are
nici un dolar datorie na\ional`. …
Cre]tinii se fandosesc continuu cu religia; construiesc biserici
mari ]i fac rug`ciuni lungi, ]i totu]i este mai mult` rùtate [n
vecin`tatea unei singure biserici de cartier din New York
frecventate de o mie de oameni, dec>t printre un milion de p`g>ni
f`r` biseric` ]i f`r` predici. Vorbirea cre]tin` este lung` ]i
zgomotoas` [n leg`tur` cu felul cum s` fii bun ]i s` te compor\i
caritabil. Toat` este caritate f`r` fraternitate — @Hei, c>ine, ia-\i
coaja ]i fii mul\umit!# }i, prin urmare, este vreo mirare c` sunt
mai multe inimi zdrobite ]i sinucideri [ntr-un an numai [n statul
New York dec>t [n toat` China?
Deosebirea [ntre p`g>n ]i cre]tin este c` p`g>nul face bine de
dragul de a face bine. Cre]tinul, micul bine pe care-l face, [l face
pentru onoare imediat` ]i pentru r`splat` viitoare; el [mprumut`
Domnului ]i vrea dob>nd` sporit`. De fapt, cre]tinul este
mo]tenitorul vrednic al str`bunilor sì religio]i. P`g>nul face mult
]i spune pu\in despre aceasta, cre]tinul face pu\in bine, dar c>nd
[l face, [l vrea scris [n ziare ]i pe piatra sa de morm>nt. S` iube]ti
pe oameni pentru binele care \i-l fac este o idee cre]tin` practic`,
nu pentru binele pe care trebuie s` li-l faci ca o chestiune de datorie
uman`. A]a iubesc cre]tinii pe p`g>ni, da, posesiunile p`g>nilor;
]i propor\ional cu acestea cre]te [n intensitate iubirea cre]tinului.
C>nd englezii au vrut aurul ]i comer\ul chinezului, au zis c` vreau
@s` deschid` China pentru misionarii lor#. }i opiul a fost principalul,
de fapt singurul misionar de care s-au [ngrijit c>nd au deschis
por\ile cu for\a. }i aceast` intrare cre]tin` infam` printre chinezi
a f`cut [n China mai mult` daun`, social` ]i moral`, dec>t ar
putea remedia toate agen\iile umanitare ale cre]tin`t`\ii [n dou`
sute de ani. }i pe voi, cre]tinilor, ]i pe l`comia voastr` dup` aur
punem povara crimei care rezult`; a zeci de milioane de b`rba\i ]i
de femei folositori trimi]i prin aceasta la moarte prematur` dup`
o via\` scurt`, mizerabil`, pe l>ng` apatia fizic` ]i moral` pe care
o atrage dup` sine acolo unde ea nu ucide prematur! }i acest mare
blestem na\ional a fost aruncat asupra noastr` cu v>rful baionetelor
cre]tine. }i v` mira\i de ce suntem p`g>ni? Singurul punct clar pe
care cre]tinii l-au imprimat asupra p`g>nismului este c` ei ar
sacrifica religia, onoarea, principiul, precum ]i via\a, pentru —
aur. }i cu evlavie pref`cut` le spun bie\ilor p`g>ni: @Trebuie s` v`
salva\i sufletul crez>nd ca noi!#
@Face\i altora ce a\i vrea s` v` fac` ei vou`#, sau @Iubi\i pe
aproapele vostru ca pe voi [n]iv`# este marea lege divin` pe
care o sus\in la fel cre]tinii c>t ]i p`g>nii, dar pe care cre]tinii
o ignor`. Aceasta m` face s` r`m>n p`g>nul care sunt! }i eu
invit cu seriozitate pe cre]tinii din America la Confucius”.
Urm`torul exemplu asem`n`tor a fost raportat de pres`, de
la o femeie din India — Pundita Ramabai — care a vizitat
Bostonul acum c>\iva ani ]i se preg`tea s` se [ntoarc` [n India
s` se angajeze [n [nv`\area femeilor din casta [nalt` din India.
N-a g`sit a fi u]or s` spun` la ce denomina\ie de cre]tini
apar\inea. Un reporter i-a pus [ntrebarea ]i ea a r`spuns:
Êu apar\in bisericii universale a lui Cristos. {nt>lnesc buni
bapti]ti, metodi]ti, episcopali ]i presbiterieni, ]i fiecare spune
ceva despre Biblie. A]a c` mi se pare c` este mai bine s` merg
acolo eu [ns`mi ]i s` aflu tot ce pot. [O decizie [n\eleapt`.] }i
acolo g`sesc pe Cristos M>ntuitorul lumii ]i Lui {i dau inima
mea. Am fost botezat` c>nd eram [n Anglia ]i am comuniune
cu to\i cre]tinii care [mi [ng`duie s` fac aceasta. Nu pretind a
fi din vreo anumit` denomina\ie, c`ci a] vrea s` m` [ntorc [n
India doar ca cre]tin`. Pentru mintea mea, pare c` Noul
Testament, ]i [n special cuvintele M>ntuitorului nostru, sunt
un crez suficient de dezvoltat. Cred a]a cum ne-a spus
M>ntuitorul ]i cum ne-a venit mesajul Sù prin Ioan, c`
Dumnezeu este un spirit, este lumin` ]i iubire; c` El a creat,
lumineaz` ]i str`bate universul; c` Isus, Fiul ]i Servitorul Sù,
Apostolul credin\ei noastre, a fost trimis de c`tre El s` fie
M>ntuitorul ]i Conduc`torul copiilor Sì; c` to\i c>\i cred [n El
au dreptul s` fie fiii lui Dumnezeu; ]i c` Spiritul sf>nt este
[ndrum`torul ]i m>ng>ietorul nostru, marele dar al lui
Dumnezeu prin Cristos; c` exist` numai o Biseric` ]i c` to\i
care-L recunosc pe Isus ca M>ntuitorul lor sunt membri ai
acelei Biserici. Eu cred c` mi se va da orice este necesar pentru
m>ntuirea mea ]i m` rog serios ca Dumnezeu s`-mi acorde
har s` fiu cùt`tor ]i urma] al adev`rului ]i [mplinitor al voin\ei
Lui. {n Boston ziceau c` sunt unitarian`: le-am spus c` nu
sunt. Nu sunt nici trinitarian`. Nu [n\eleg deloc aceste inven\ii
moderne. Sunt pur ]i simplu cre]tin` ]i Noul Testament m`
[nva\` religia mea”.
Converti\ii japonezi la cre]tinism au manifestat un spirit
asem`n`tor, cursul lor nobil fiind at>t o mustrare aspr` a
bisericilor nominale ]i a crezurilor lor, c>t ]i un frumos
comentariu asupra puterii Cuv>ntului lui Dumnezeu.
Despre opiniile lor cu privire la crezurile cre]tin`t`\ii ]i la
hot`r>rea lor de a sta numai l>ng` Biblie avem urm`toarea
relatare publicat`:
^C>nd a fost deschis Imperiul Japonez pentru comer\ul
american, bisercile americane au fost zeloase s` fac` prozeli\i
[n acea \ar` la cele c>teva confesiuni de credin\` ale lor.
Misionarii trimi]i au aflat c` diviziunile lor ar fi o barier`
eficient` [n calea succesului, ]i s-au [nvoit s` ascund`
deosebirile lor ]i s` lucreze [mpreun` numai pentru suflete,
prezent>nd simplu un singur Dumnezeu ]i pe Cristos
r`stignit pentru p`c`to]i, p>n` c>nd vor ob\ine teren sigur.
Disimularea a reu]it at>t de bine [nc>t [n 1873, [n leg`tur`
cu vociferarea dup` seceri]urile sectare din partea consiliilor
interne, s-a convenit c` acei converti\i erau suficient de
numero]i ca s` justifice o [mp`r\ire a pr`zii.
Dar c>nd [n]elarea a fost cu grij` expus` converti\ilor de
la p`g>nism, s-a ridicat o dificultate nea]teptat`. Ace]ti
cre]tini japonezi s-au adunat ]i au scos o peti\ie, prezent>nd
bucuria ]i pacea ]i dreptatea pe care le-au g`sit [n Cristos
Isus ]i obiect>nd la diviziuni, contrar Cuv>ntului ]i spiritului
lui Dumnezeu, ]i [ndemn>nd pe misionari, deoarece ei
m`rturisiser` o astfel de stare deplorabil` a lucrurilor [n
propria lor \ar`, s` se [ntoarc` [n America ]i s` lase mai
departe pe seama lor evanghelizarea Japoniei.
Diferitelor consilii prin care erau sprijini\i ]i controla\i
misionarii le-au fost trimise exemplare din aceast` peti\ie,
]i au fost trimi]i agen\i s` investigheze ]i s` raporteze. Unul
din ace]ti agen\i, a c`rui scrisoare a fost publicat` [n
Independent (N. Y.), spune c` pentru aceste min\i, tocmai
aduse din [ntunericul p`g>nismului, @bucuriile simple ale
m>ntuirii umbresc toate celelalte considera\ii#, ]i @vor trece
mul\i ani [nainte de a putea fi [ndoctrina\i [n frumoasele
distinc\ii care divizeaz` cre]tin`tatea#. Totu]i, ace]tia ale
c`ror @alte considera\ii# umbresc @bucuriile m>ntuirii# ]i
exclud iubirea lui Dumnezeu, au perseverat [n lucrarea
diviz`rii. Spiritul lui Dumnezeu, cum face [ntotdeauna, a
[ndemnat aceste suflete oneste s` se [nt>lneasc` numai [n
numele lui Isus. Cel mai dificil lucru [n munca misionarului
sectar este s` @[ndoctrineze pe converti\i [n frumoasele distinc\ii
care divizeaz` cre]tin`tatea#. Foarte pu\ini dintre aderen\ii
vreunei secte din America sunt at>t de [ndoctrina\i. Ei sunt
prejudicia\i ]i birui\i de alte considerente dec>t convingerile
reale. Un foarte mic procentaj are ceva asem`n`tor unei
con]tiin\e inteligente despre m`rturisirile de credin\` ]i despre
deosebirile prin care ei sunt separa\i de alte secte”.
Astfel sunt sentimentele p`g>nilor inteligen\i, dezorienta\i
]i [ncurca\i prin denatur`rile caracterului ]i doctrinelor divine.
Dar noi ne bucur`m s` ]tim c` [n pofida conflictului crezurilor
]i a conduitei necre]tine a mul\imilor de cre]tini declara\i ]i
de a]a-zise na\iuni cre]tine, nu tot efortul misionar cre]tin
printre popoarele p`g>ne a fost [n zadar, ci ici ]i colo semin\ele
adev`rului divin au c`zut [n inimi bune ]i oneste ]i au produs
roadele drept`\ii ]i un caracter cre]tin adev`rat. Astfel de roade
[ns` nu pot fi puse pe seama crezurilor, ci a Cuv>ntului ]i
spiritului lui Dumnezeu, [n ciuda confuziei crezurilor umane.
Domnul Se refer` la Scripturile Vechiului ]i Noului Testament
ca ^Cei doi martori ai Mei” (Apoc. 11:3), ]i ei au dus cu
credincio]ie m`rturia lor la fiecare na\iune.
{n privin\a [ntreb`rii dac` p`g>nii religio]i vor avea vreo
dispozi\ie s` se asocieze cu cre]tinismul nominal, n-avem nici
un indiciu afirmativ. Dimpotriv`, reprezentan\ii lor la
Parlamentul Mondial al Religiilor au fost impresiona\i mai
ales de inferioritatea religiei cre]tine fa\` de felul cum
estimeaz` ei religia lor; dar ^cuv>ntul sigur al prorociei” indic`
foarte clar c` diferitele secte protestante vor forma o uniune
cooperant` sau o federa\ie, ]i catolicismul ]i protestantismul
se vor asocia, nici unul dintre ele nepierz>ndu-]i identitatea.
Acestea sunt cele dou` capete ale cerurilor eclesiastice care,
pe m`sur` ce le va cre]te confuzia, se vor str>nge ca un sul
(Isa. 34:4; Apoc. 6:14) pentru autoprotejare — suluri distincte
]i separate, totu]i aproape unul de altul.
Pentru acest scop dorit protestan\ii se arat` gata s` fac`
aproape orice compromis, [n timp ce papalitatea ]i-a asumat
o atitudine foarte conciliatoare. Fiecare observator inteligent
este con]tient de aceste fapte; ]i fiecare cititor al istoriei
cunoa]te caracterul dùn`tor al acelui mare sistem
anticre]tin care acum, [n marea confuzie a
protestantismului, vede oportunitatea lui de a reavansa la
putere. }i chiar dac` []i d` seama c` are [n sine o putere
superioar` celei a protestantismului divizat, marele sistem
papal se teme ]i el de criza care se apropie, ]i de aceea dore]te
cu mare ner`bdare unirea cre]tin`t`\ii, papale ]i
protestante, civile ]i religioase.
Extrasul care urmeaz`, dintr-un articol de renumitul ^p`rinte
paulist” Walter Eliot, din ora]ul New York, citit la Congresul
Catolic Columbian din 1893, arat` scopul Bisericii Romei de a
profita de confuzia actual` a protestantismului. El a spus:
^Colapsul protestantismului dogmatic este oportunitatea
noastr`. Denomina\iile ]i @crezurile# ]i @]colile# ]i
@confesiunile# se desfac [n buc`\i [n fa\a ochilor no]tri. Le-au
construit oameni mari ]i le pot d`r>ma oameni mici. Aceast`
na\iune nou` nu poate dec>t privi cu dispre\ institu\iile
[protestante] care abia au dublu c>t scurta sa via\` ]i totu]i
sunt cu des`v>r]ire decrepite. Nu poate dec>t privi cu
[nfiorare o institu\ie [Biserica Romano-Catolic`] [n a c`rei
via\` marea republic` ]i-ar fi putut str`bate cariera de
aproape dou`zeci de ori. V` spun c` vigoarea tinere\ii
na\ionale trebuie s` fie uimit` de prospe\imea religiei perene
[Romano-Catolice] ]i trebuie [n cur>nd s-o salute ca divin`.
Dogmele protestantismului mai vechi se ]terg din min\ile
oamenilor, sau sunt scoase afar`”.
Papa Leon al XIII-lea, [ntr-o enciclic`, a oferit romano-
catolicilor o prim` ca s` se roage pentru convertirea
protestan\ilor la Biserica Romei, prima ofert` fiind eliberarea
pentru un timp din durerile purgatoriului. Din cuv>ntarea
sa c`tre protestan\i, care forma o parte din enciclic`, cit`m
cuvintele urm`toare:
^Cu caritate fierbinte ne [ntoarcem spre oamenii aceia care
[ntr-un veac mai recent, sub influen\a unor convulsii
excep\ionale, temporale ]i materiale, au p`r`sit s>nul bisericii
romane. Uit>nd vicisitudinile trecute, s`-]i ridice spiritele
deasupra lucrurilor umane, ]i, [nset>nd numai dup` adev`r ]i
m>ntuire, s` se g>ndeasc` la biserica fondat` de Isus Cristos.
Dac` atunci vor compara bisericile lor cu aceast` biseric` ]i
vor vedea la ce stare a ajuns religia cu ei, vor admite imediat
c`, uit>nd tradi\iile primare [n c>teva puncte importante, fluxul
]i refluxul varia\iei i-au f`cut s` alunece [n lucruri noi. }i ei
nu vor nega c` din adev`rurile pe care autorii acestei st`ri noi
de lucruri le-au luat cu ei c>nd s-au separat, nu prea a mai
r`mas vreo formul` cert` ]i autoritar`. …
}tim foarte bine c>te osteneli [ndelungate ]i dureroase sunt
necesare pentru a produce ordinea de lucruri pe care vrem s-o
vedem restabilit`, ]i unii se g>ndesc poate c` noi suntem prea
plini de speran\`, urm`rind mai degrab` un ideal de dorit dec>t
a]teptat. Dar noi ne punem toat` speran\a ]i [ncrederea [n
Isus Cristos, M>ntuitorul rasei umane, amintindu-ne marile
lucruri care au fost realizate odat` de a]a-zisa nebunie a crucii
]i de propov`duirea ei lumii [n\elepte, care privea stupefiat`
]i z`p`cit`. {n special [i implor`m pe prin\i ]i pe conduc`tori,
[n numele prevederii lor politice ]i al grijii fa\` de interesele
popoarelor lor, s` c>nt`reasc` echitabil planurile noastre ]i s`
le sprijine prin favoarea ]i autoritatea lor. Dac` ar fi numai o
parte din roadele pe care le a]tept`m s` se coac`, beneficiul
n-ar fi mic [n mijlocul c`derii rapide actuale a tuturor lucrurilor,
]i c>nd la nelini]tea care predomin` se al`tur` frica de viitor.
Ultimul secol a l`sat Europa ostenit` de dezastre ]i [nc`
tremur>nd` de convulsiile care o clatin`. N-ar putea secolul
care acum o epuizeaz` s` [nm>neze ca o mo]tenire pentru
rasa uman` c>teva garan\ii de armonie ]i speran\a marilor
beneficii oferite de unitatea credin\ei cre]tine?”
Faptul c` tendin\a protestantismului este spre Roma nu
poate fi negat. Aceasta a fost semnifica\ia real` a p`r\ii
proeminente date romano-catolicilor [n marele Parlament
Religios; ]i este nelini]tea exprimat` a tuturor celor
interesa\i [n mi]carea Uniunii Protestante s` asigure
alian\a, dac` nu unirea cu Biserica Romei. Unul dintre
punctele crezului presbiterian acum considerat v`t`m`tor
]i care se propune s` fie schimbat este acela care se refer`
la papalitate ca Anticristul.
Urm`toarea scrisoare a unui cleric metodist asupra
Uniunii Bisericii, adresat` cardinalului Gibbons, indic`
puternic aceast` tendin\` printre protestan\i:
Taunton, Mass.
^Drag` cardinale: Sunte\i f`r` [ndoial` familiar ]i
interesat de faptul c` exist` o mi]care spre reunire printre
bisercile protestante. Dac` este s` aib` loc o astfel de reunire,
de ce s` nu se includ` Biserica Romano-Catolic`? Nu are
Biserica Roman` de propus o temelie pe care s` putem sta
cu to\ii? Nu ne poate ea [nt>mpina cu concesii care ar putea
fi temporare, dac` ne crede gre]i\i, p>n` c>nd [nv`\`m mai
bine despre Cristos ]i despre planurile Sale?
De un lucru sunt sigur, c` eu personal am o tendin\`
cresc>nd` s` caut tot mai atent binele [n toate ramurile
bisericii cre]tine, ]i [n\eleg c` nu sunt singur [n aceasta. Al
vostru cu sinceritate,
Geo. W. King, pastor la Prima Biseric` M. E”.
La aceasta cardinalul a r`spuns:
Re]edin\a cardinalului, Baltimore.
^Rev. Geo W. King, drag` domnule: Ca r`spuns la favoarea
voastr` vreau s` spun c` aspira\iile voastre pentru reunirea
cre]tin`t`\ii sunt vrednice de toat` lauda.
Aceast` reunire ar fi numai fragmentar` dac` Biserica Catolic`
ar fi exclus`. Ar fi ]i imposibil; c`ci nu poate fi nici o unire f`r` o
baz` scriptural` solid`, ]i aceasta se afl` [n recunoa]terea lui Petru
]i a succesorului sù drept cap vizibil al bisericii.
Nu poate exista nici un guvern stabil f`r` un cap, fie [n
via\a civil`, militar` sau eclesiastic`. Fiecare stat trebuie
s` aib` guvernatorul sù ]i fiecare ora] trebuie s` aib`
primarul sù, sau ]eful municipal cu vreun titlu. Dac`
bisericile din lume caut` un cap, unde vor g`si unul cu
standardul autorit`\ii sau prescrip\iei dec>t pe Episcopul
Romei? — nu [n Canterbury sau [n Constantinopol.
{n ceea ce prive]te termenii reunirii, ace]tia vor fi mai
u]ori dec>t se crede [ndeob]te. Biserica Catolic` \ine la toate
doctrinele pozitive ale tuturor bisericilor protestante, ]i
recunoa]terea suprema\iei juridice a papei ar face calea u]oar`
pentru acceptarea de c`tre protestan\i a celorlalte doctrine ale
ei. Voi sunte\i mai aproape de noi dec>t v` imagina\i. Multe
doctrine sunt atribuite bisericii, pe care ea le respinge.
Cu credincio]ie al vostru [n Cristos, J. Card. Gibbons”.
La aceasta au fost trimise ca r`spuns urm`toarele, ]i prin
consensul ambilor domni scrisorile au fost f`cute publice [n
interesul unirii dorite.
^Drag` cardinale: R`spunsul vostru a fost citit cu mult
interes. Nu pot s` [ntreb acum dac` n-ar fi un lucru [n\elept
]i valoros ca Biserica Catolic` s` prezinte bisericilor
protestante o posibil` baz` de unire (care s` descrie
chestiunea [n detalii suficiente) cumva dup` ordinea
propunerilor Chicago-Lambeth ale Bisericii Episcopale? }tiu
c>t de ne[n\eleas` de c`tre mul\i este Biserica Metodist`, ]i
de fapt [ntrega Biseric` Cre]tin`, ]i eu concep c` este mai
mult dec>t posibil, este inevitabil, ca Biserica Catolic` s` fie
]i ea gre]it [n\eleas` ]i gre]it judecat` [n multe lucruri. Nu
poate Biserica Catolic` s` corecteze aceast` ne[n\elegere din
partea protestan\ilor [ntr-o mare m`sur` cel pu\in, ]i n-ar
gr`bi aceasta reunirea dorit`?
Eu cred c` actuala stare divizat` a cre]tin`t`\ii este
plin` de nechibzuin\`, ru]ine ]i ocar`, ]i n-am nici o
obiec\ie la o autoritate central` sub anumite condi\ii de
limitare ]i restr>ngere.
Al vostru sincer, Geo. W. King”.
Sentimentele popularei Societ`\i de Str`duin\` Cre]tin`
a Tinerilor spre Biserica Romei au fost foarte clar indicate
la conven\ia ei anual` din Montreal [n 1893. Printre delega\ii
de la conven\ie a fost un renumit hindus din Bombay, India,
d-nul Karmarkar, un convertit la cre]tinismul protestant.
{n remarcile sale [n fa\a Societ`\ii el a declarat c` romano-
catolicismul era o piedic` [n calea lucr`rii misionare din
India. Declara\ia a fost primit` cu foarte multe dezaprob`ri
evidente [n conven\ie; dar c>nd cotidianele romano-catolice
franceze au preluat chestiunea ]i au publicat ce a zis
hindusul, coment>nd m>nios asupra ei, ]i [n consecin\` o
sesiune ulterioar` a fost tulburat` de o gloat` de romano-
catolici, [mputernicitul care prezida conven\ia s-a str`duit
s` lini]teasc` m>nia ridic>ndu-se [n mijlocul adun`rii ]i
declar>nd c` el ]i delega\ii nu erau r`spunz`tori de d-nul
Karmarkar, l`s>nd astfel pe oaspete s` suporte singur greul
m>niei lor, pentru ca astfel s` dea o m`rturie pentru adev`r.
Evident c` d-nul Karmarkar a fost singurul protestant la
conven\ie, singurul care nici nu s-a temut, nici n-a
simpatizat, nici nu s-a [nchinat fiarei (Apoc. 20:4). Cele ce
urmeaz` sunt cuvintele sale a]a cum au fost raportate de
American Sentinel, din august 1893:
Êxist` o remarcabil` coresponden\` [ntre [nchinarea
papista]` ]i hindus`. Romanismul nu este dec>t o etichet`
nou` pe sticlele vechi ale p`g>nismului care con\in otrava
mortal` a idolatriei. Hindu]ii ne [ntreab` adesea, c>nd
v`d [nchinarea papista]`: @Care este deosebirea [ntre
cre]tinism ]i hinduism?# {n India noi n-avem numai s`
ne lupt`m cu monstrul cu capete de hidr` al idolatriei, ci
]i cu caracati\a romanismului”.
Printre cele c>teva voci care s-au ridicat [mpotriva acestei
ac\iuni a Societ`\ii de Str`duin\` Cre]tin` au fost urm`toarele
rezolu\ii prezentate la o adunare patriotic` a cet`\enilor din
Boston, ]i unanim adoptate de c`tre dou` mii de oameni:
^Deoarece, la conven\ia Str`duin\ei Cre]tine acum [n
sesiune la Montreal, Rev. S. V. Karmarkar [n mod clar ]i
sincer a declarat piedicile din calea progresului
cre]tinismului [n India, men\ion>nd influen\ele
demoralizatoare ale Bisericii Romano-Catolice, prin acestea
st>rnind animozitatea romano-catolicilor francezi, care s-au
str`duit s` [mpiedice libertatea cuv>ntului la o conven\ie
protestant` prin fapte de revolt`; de aceea
A hot`r>t: C` noi, cet`\enii protestan\i ai Bostonului,
sus\inem deplin pe Rev. S. V. Karmarkar [n faptele declarate
cu [ndr`zneal`; ]i regret`m ad>nc faptul c` o grup` de cre]tini
a cùtat s` [mpace pe romani]ti printr-un vot prin ridicare [n
picioare (care a fost aplaudat tare), evident cenzur>nd pe un
om al lui Dumnezeu pentru c` a spus adev`rul.
A hot`r>t: Ca o copie a acestor rezolu\ii s` fie trimis` ziarelor
zilnice ]i celor patriotice, ]i trimise Rev. S. V. Karmarkar”.
Alt` institu\ie protestant` popular`, Cercul Literar
Chautauqua, la una din conven\iile lui mari anuale, a trimis
mesajul urm`tor unei adun`ri asem`n`toare de romano-
catolici, mai recent instituit` ]i a]ezat` pe lacul Champlain.
Mesajul a fost adoptat prin vot unanim ]i cu mare entuziasm,
]i spunea astfel:
^Chautauqua trimite salut`ri ]i cele mai bune dorin\e
}colii de Var` Catolice”. Ca r`spuns, Cancelarul Vincent a
primit cele ce urmeaz` de la dr. Thomas J. Conarty, ]eful
}colii Catolice de Var` din Plattsburgh, Lacul Chaplain:
Êlevii de la }coala Catolic` de Var` din America sunt ad>nc
recunosc`tori pentru saluturile cordiale din Chautauqua ]i
trimit ca r`spuns cele mai bune ur`ri”.
Alt` grup` de protestan\i, [n principal partizani ai
^Covenantului”, sunt foarte grijulii ca aceast` na\iune (care
de la [nceputul vie\ii ei a respins doctrina dreptului divin al
regilor ]i care niciodat` n-a recunoscut dreptul cuiva s`
st`p>neasc` [n calitate de ^rege prin gra\ia lui Dumnezeu”)
s` [mbrace haina m`rturisirii cre]tine, oric>t de mult ar
dezonora acea m`rturisire. Unul dintre obiectivele principale
ale acestei Mi]c`ri de Reform` Na\ional`, cum este numit`,
este s` impun` tuturor respectarea strict` a duminicii ca zi
de [nchinare. }i [n speran\a asigur`rii scopurilor lor prin
votul majorit`\ii oamenilor, ei sunt foarte preocupa\i s` le
creasc` influen\a prin votul romano-catolic. Ca atare ei []i
exprim` dispozi\ia de a face aproape orice concesii, chiar
s`-]i v>nd` libertatea religioas`, cump`rat` cu s>ngele
martirilor, ca s` c>]tige cooperarea Bisericii Romei. S`
ascult`m propunerea lor exprimat` de organul principal al
denomina\iei, The Christian Statesman, astfel:
Ôri de c>te ori ei [Biserica Romano-Catolic`] sunt dispu]i
s` coopereze [n [mpotrivirea la progresul ateismului politic,
vom da bucuro]i m>inile cu ei”. Apoi: ^La primele noastre
propuneri putem fi expu]i la unele respingeri; c`ci n-a venit
[nc` timpul c>nd Biserica Roman` s` consimt` s` dea m>na
cu alte biserici, ca atare; dar a venit timpul s` facem avansuri
repetate ]i accept`m cu bucurie cooperarea [n orice form`
[n care ei ar fi dispu]i s-o arate. Este una din necesit`\ile
situa\iei”. Rev. S. F. Scovel (presbiterian).
Acela]i jurnal a marcat ]i datoria guvernului Statelor
Unite dup` cum urmeaz`: ^Remediul nostru pentru toate
acele influen\e malefice este ca guvernul s` stabileasc` pur
]i simplu legea moral` ]i s` recunoasc` autoritatea lui
Dumnezeu [n spatele ei, ]i s` pun` m>na pe orice religie
care nu se conformeaz` ei”. Da, ^necesit`\ile situa\iei” for\eaz`
[ntr-adev`r puterile religioase ale cre]tin`t`\ii s` ia pozi\ii
ciudate ]i nu se cere o observa\ie foarte p`trunz`toare s`
se observe rotirea [napoi a ro\ilor progresului religios, nici
s` se presupun` unde se va pune cap`t [n mod brusc
libert`\ii religioase.
Un cleric episcopal, Rev. F. H. Hopkins, a spus [ntr-un
articol publicat [n The Century Magazine:
^De un lucru sunt sigur: Dac` [n trecut, atunci c>nd au
avut loc marile separ`ri [ntre cre]tini, starea bisericii era
cea care este ast`zi, ]i dac` mintea ]i temperamentul celor
care atunci au devenit separati]ti erau acelea]i ca ]i cele
ale reprezentan\ilor lor de acum, n-ar fi avut loc nici o
separare. [Foarte adev`rat!] Aceast` schimbare de ambele
p`r\i este o dovad`, pentru mine, c` Dumnezeul unit`\ii ]i
al iubirii, [n propriul Sù timp ]i mod, ne aduce iar`]i pe
to\i [mpreun` [n El. [Dar pentru cei care nu sunt [mb`ta\i
de spiritul sau vinul marelui Babilon (Apoc. 17:2) este o
dovad` a declinului evlaviei vitale ]i a iubirii adev`rului; ]i
o dovad` c` spiritul acelei mi]c`ri nobile, Marea Reform`,
este mort.]”
S` auzim mai departe m`rturia mai sobr` a arhidiaconului
Farrar. Demision>nd din pozi\ia sa ca editor la The Review
of the Churches, el a f`cut aceast` declara\ie remarcabil`:
^Toat` cauza Reformei se pierde prin neprezentare, ]i dac`
laicii [nstrìna\i nu se trezesc la timp ]i nu-]i sus\in
drepturile ca p`rta]i [n preo\ia comun` a tuturor cre]tinilor,
se vor trezi prea t>rziu, ca s` constate c` sunt membri ai
unei biserici care pe scar` larg` a devenit papal` [n toate [n
afar` de nume”.
{n timp ce vedem c` [n aceast` \ar` biserica nominal`,
at>t cea papal` c>t ]i cea protestant`, caut` protec\ia ]i
cooperarea statului, c` diferitele secte se asociaz` pentru
cooperare ]i ap`rare reciproc`, ignor>nd deosebirile lor
doctrinare ]i accentu>nd punctele [n care sunt de acord, ]i
c` toate sunt ner`bd`toare dup` o unire grabnic` cu orice
pre\ care s` nu le afecteze politica, [n Europa cazul este
cumva invers. Acolo puterile civile []i simt cel mai mult
nesiguran\a ]i pericolul, ]i prin urmare se bizuie pe puterile
eclesiastice pentru ajutorul pe care ele l-ar putea da. Aici
ochiul gale] al bisercii prive]te implorator c`tre stat, [n timp
ce tronurile cl`tin>nde caut` sprijin la biseric`.
Aceasta este condi\ia nefericit` a acelui mare sistem care
este adus acum la judecat` [n fa\a lumii adunate — acel
sistem care cu m>ndrie se nume]te el [nsu]i cre]tin`tate
({mp`r`\ia lui Cristos), dar pe care Cristos prompt ]i
accentuat [l respinge ]i-l nume]te foarte potrivit ^Babilon”.
Ce evident` este absurditatea aplic`rii numelui cre]tin`tate
la [mp`r`\iile acestei lumi! {nf`\i]eaz` profe\ii vreo astfel
de stare a lucrurilor [n glorioasa {mp`r`\ie a lui Dumnezeu?
Va umbla marele Prin\ al P`cii peste tot [mplor>nd na\iunile
s`-I recunoasc` autoritatea ]i s`-I acorde drepturile — de
teritoriu, de bog`\ie sau de st`p>nire? Va cer]i El o plat` c>t
de mic` de la cel mai s`rac \`ran sau va curta favoarea celui
bogat? Sau va implora El pe supu]ii Sì s` se ridice ]i s`-]i
exercite ultimele energii pe cale de dispari\ie ca s`-I sprijine
tronul care se clatin`? O, nu; cu demnitate ]i cu autoritate,
c>nd va veni timpul stabilit, El {]i va lua marea putere ]i
{]i va [ncepe domnia glorioas`; ]i cine va [mpiedica sau va
opri calea Sa?
Astfel exist` o str>ngere general` a puterilor care sunt,
at>t civile c>t ]i eclesiastice, ]i o dependen\` a uneia de alta;
]i de aceasta sunt legate interesele tuturor boga\ilor, ale
celor mari ]i puternici, ale regilor ]i ale [mp`ra\ilor, ale
oamenilor de stat ]i ale nobililor, ale oficialit`\ilor cu titlu,
ale preo\ilor, ale episcopilor ]i ale clerului de toate gradele,
ale marilor capitali]ti, ale bancherilor, ale corpora\iilor
monopoliste etc., etc. Starea actual` a conflictului este numai
o ciocnire de idei ]i o preg`tire general` pentru criza
iminent`. Puterile eclesiastice, la care se refer` scripturile
ca puterile cerului (puterile spirituale nominale), se apropie
una de alta, ]i cu adev`rat ^cerurile se fac sul”; dar c>nd
^vor fi ca ni]te m`nunchiuri de spini [nc>lci\i [fiindc` nu
poate exista o asociere pa]nic` ]i confortabil` a protestan\ilor
care iubesc libertatea, cu spiritul tiranic al papalit`\ii] ]i
c>nd vor fi be\i de vinul lor [be\i de spiritul lumii, vinul
Babilonului], vor fi mistui\i de foc, ca o miri]te uscat`”
(Naum 1:10), [n marele cataclism al str>mtor`rii ]i al
anarhiei prezise [n Cuv>ntul lui Dumnezeu ca introducerea
{mp`r`\iei Milenare.
***
Nu vrem s` fim [n\ele]i c` includem pe to\i cre]tinii [ntre
^babilonieni”. Chiar dimpotriv`. Deoarece Domnul
recunoa]te pe unii din Babilon ca fiind sinceri fa\` de El ]i
li se adreseaz` acum spun>nd — Îe]i\i din mijlocul ei,
poporul Meu” (Apoc. 18:4), a]a facem ]i noi; ]i ne bucur`m
s` credem c` sunt mii ast`zi care nu ]i-au plecat genunchii
[n fa\a lui Baal din zilele noastre — Mamona, M>ndria ]i
Ambi\ia. Unii dintre ace]tia, [n ascultare, âu ie]it din
mijlocul ei” deja, iar restul sunt acum [n [ncercare [n acest
punct, [nainte ca pedepsele s` fie v`rsate peste Babilon. Cei
care se iubesc pe sine, popularitatea, prosperitatea lumeasc`,
onoarea oamenilor mai mult dec>t iubesc pe Domnul, ]i
respect` teoriile ]i sistemele umane mai mult dec>t Cuv>ntul
lui Dumnezeu, nu vor ie]i p>n` c>nd Babilonul va c`dea ]i
ei vor veni ^din necazul cel mare” (Apoc. 7:9, 14). Dar ace]tia
nu vor fi socoti\i vrednici s` aib` parte de {mp`r`\ie.
Compar` Apocalipsa 2:26; 3:21; Matei 10:37; Marcu 8:34, 35;
Luca 14:26, 27.
***
^Timpul de necaz se apropie @Vine [n mare grab`#,

Chiar acum undele-]i trimite pe marea lumii larg`;
Dar, vai, c>nd valurile lui se vor umfla m`re\ c>t mun\ii,
Talazurile-i de nebiruit, pe mine m` vor ocoli?
Sau, [ncremenit de fric`, descoperi-voi oare

{n glorie al`turi o prezen\` r`pitoare,
Umbl>nd pe mare? Emanuel — de Via\` D`t`torul,
Cu vorbe de [ncurajare — @S` nu te temi, c`ci Eu sunt!#
O, da! O m>n` tare, dar bl>nd` ca de mam`,

De sub talazul n`pustit spre mine m` va ridica,
Cu bl>nda Sa mustrare, mai iubitoare ca a unui frate:
@O, pu\in credinciosule! de ce te-ai [ndoit?#”
STUDIUL VII
STR<NGEREA POPOARELOR }I PREG~TIREA
ELEMENTELOR PENTRU MARELE FOC AL
INDIGN~RII LUI DUMNEZEU
CUM }I DE CE SUNT STR<NSE POPOARELE — PREG~TIREA ELEMENTELOR
SOCIALE PENTRU FOC — {NGR~M~DIREA BOG~|IILOR — CRE}TEREA S~R~CIEI
— FRIC|IUNEA SOCIAL~ SE APROPIE DE PUNCTUL APRINDERII — UN CUV<NT
DIN PARTEA PRE}EDINTELUI FEDERA|IEI AMERICANE A MUNCII — BOGA|II
SUNT CONDAMNA|I UNEORI PREA ASPRU — EGOISMUL }I LIBERTATEA {N
COMBINA|IE — INDEPENDEN|A A}A CUM ESTE V~ZUT~ DE C~TRE CEI BOGA|I
}I DE C~TRE CEI S~RACI — DE CE NU MAI POT CONTINUA CONDI|IILE ACTUALE
— MECANIZAREA UN FACTOR IMPORTANT {N PREG~TIREA PENTRU MARELE
FOC — CONCUREN|A FEMININ~ — OPINIA MUNCITORILOR DESPRE SITUA|IE,
RA|IONAL~ }I NERA|IONAL~ — LEGEA CERERII }I OFERTEI, INEXORABIL~
PENTRU TO|I — PERSPECTIVA DE CONCUREN|~ INDUSTRIAL~ EXTERN~ ESTE
{NSP~IM<NT~TOARE — DOMNUL JUSTIN MCCARTHY SE TEME PENTRU ANGLIA
— KIER HARDIE, M. P., DESPRE PERSPECTIVA MUNCII {N ANGLIA —
CUVINTELE PROFETICE ALE DISTINSULUI JOS. CHAMBERLAIN C~TRE MUNCITORII
ENGLEZI — AGRESIUNEA NA|IONAL~ LEGAT~ DE INTERESELE INDUSTRIALE
— DOMNUL LIEBKNECHT DESPRE R~ZBOIUL SOCIAL }I INDUSTRIAL DIN
GERMANIA — REZOLU|IILE CONGRESULUI INTERNA|IONAL AL SINDICATELOR
MUNCITORE}TI — URIA}II DIN ACESTE ZILE — LISTA TRUSTURILOR }I A
UNIUNILOR PATRONALE — ROBIA BARBAR~ FA|~ DE ROBIA CIVILIZAT~ —
MASELE {NTRE CELE DOU~ PIETRE DE MOAR~ — CONDI|IILE SUNT GENERALE
}I DEP~}ESC PUTEREA UMAN~ {N PRIVIN|A REGLEMENT~RII LOR
^@De aceea a]tepta\i numai#, zice DOMNUL, @p>n` [n ziua c>nd M`

voi scula la prad`: c`ci am hot`r>t s` str>ng popoarele, s` adun
[mp`r`\iile, ca s`-Mi v`rs indignarea peste ele, toat` aprinderea
m>niei Mele; c`ci tot p`m>ntul va fi mistuit de focul geloziei [m>niei]
Mele. Atunci voi da popoarelor buze curate, ca to\i s` cheme Numele
DOMNULUI, ca s`-I slujeasc` [ntr-un g>nd#." |ef. 3:8, 9.
269
STR<NGEREA popoarelor [n aceste zile din urm`, pentru
[mplinirea profe\iei de mai sus, este remarcabil`.
Descoperirile moderne ]i inven\iile au f`cut [ntr-adev`r ca
cele mai [ndep`rtate margini ale p`m>ntului s` se apropie
unele de altele. C`l`toria, facilit`\ile po]tale, telegraful,
telefonul, comer\ul, tip`rirea c`r\ilor ]i ziarelor etc., au adus
[ntreaga lume [ntr-o m`sur` considerabil` [n comuniune de
g>ndire ]i ac\iune, p>n` acum necunoscute. Aceast` stare a
lucrurilor a f`cut deja necesare legi ]i regulamente
interna\ionale pe care trebuie s` le respecte fiecare na\iune.
Reprezentan\ii lor se [nt>lnesc [n consilii ]i fiecare na\iune
are mini]tri sau reprezentan\i [n toate celelalte na\iuni.
Expozi\iile interna\ionale au fost organizate ]i ele ca rezultat
al acestei apropieri a na\iunilor. Din partea unei na\iuni nu
mai poate exista acea exclusivitate care s` le opreasc` pe
toate celelalte na\iuni de la porturile ei. Por\ile tuturor sunt
cu necesitate deschise ]i a]a trebuie s` r`m>n`; ]i chiar ]i
barierele diferitelor limbi sunt trecute cu u]urin\`.
Popoarele civilizate nu mai sunt strìne [n nici o parte a
p`m>ntului. Splendidele lor echipamente maritime duc pe
reprezentan\ii lor de afaceri, pe reprezentan\ii lor politici ]i
pe cùt`torii de pl`ceri curio]i p>n` [n cele mai [ndep`rtate
locuri, u]or ]i confortabil. Vagoane de tren magnifice [i duc
spre \inuturile interne ]i ei se [ntorc acas` [nc`rca\i de
informa\ii ]i de idei noi, cu mintea trezit` la proiecte ]i
[ntreprinderi noi. Chiar ]i na\iunile p`g>ne [napoiate s-au
trezit din visele de secole ]i se uit` cu mirare ]i uimire la
vizitatorii lor din strìn`tate ]i afl` despre realiz`rile lor
minunate. }i ele la r>ndul lor trimit reprezentan\i peste
hotare ca s` poat` profita de noile lor cuno]tin\e.
{n zilele lui Solomon a fost considerat un lucru minunat
faptul ca regina din Seba s` str`bat` cam cinci sute de mile
pentru a auzi [n\elepciunea ]i a vedea m`re\ia lui Solomon;
dar acum mul\i, chiar ]i cei f`r` titlu, c`l`toresc [n toat`
Preg`tirea elementelor 271
lumea, o mare parte a ei fiind atunci necunoscut`, s` vad`
bog`\ia ei acumulat` ]i s` afle despre progresul ei; iar
[nconjurul lumii poate fi f`cut acum [n confort ]i lux [n mai
pu\in de optzeci de zile.
{ntr-adev`r popoarele sunt ^str>nse" [ntr-un mod
nea]teptat, dar [n singurul mod [n care ele ar putea fi
str>nse, ]i anume, [n interes ]i pentru activitate comun`;
dar, vai! nu [n dragoste fr`\easc`, fiindc` egoismul
marcheaz` fiecare pas al acestui progres. Spiritul
[ntreprinz`tor, a c`rui for\` motrice este egoismul, a provocat
construc\ia cìlor ferate, a vapoarelor cu aburi, a telegrafelor,
a cablurilor, a telefoanelor; egoismul regleaz` comer\ul ]i
rela\iile interna\ionale, ]i orice alt` energie ]i [ntreprindere,
except>nd predicarea Evangheliei ]i fondarea institu\iilor
de binefacere; ]i chiar ]i [n acestea sunt temeri c` mult din
ce se face este inspirat de alte motive dec>t dragoste curat`
pentru Dumnezeu ]i pentru omenire. Egoismul a adunat
na\iunile ]i le preg`te]te statornic pentru r`splata prezis`
]i care acum se apropie cu repeziciune — anarhia — care
este at>t de grìtor descris`, ca ^focul geloziei lui Dumnezeu"
sau al m>niei, care este pe punctul de a mistui complet
actuala ordine social` — lumea care este acum (2 Pet. 3:7).
Dar aici se vorbe]te numai din punct de vedere uman, fiindc`
profetul atribuie lui Dumnezeu aceast` adunare a
popoarelor. {ns` ambele sunt adev`rate; c`ci [n timp ce
omului [i este permis s`-]i exercite liberul arbitru,
Dumnezeu, prin providen\a Sa conduc`toare, modeleaz`
afacerile omului pentru [ndeplinirea propriilor Sale scopuri
[n\elepte. }i prin urmare, [n timp ce oamenii, realiz`rile lor
]i cìle lor sunt agen\i ]i mijloace, Dumnezeu este marele
Comandant care str>nge acum na\iunile ]i adun` regatele
de la un cap`t al p`m>ntului p>n` la cel`lalt, ca preg`tire
pentru transferarea st`p>nirii p`m>ntului [n m>inile Celui
^care are dreptul la ea" — Emanuel.
Profetul ne spune de ce Domnul adun` astfel na\iunile,
zic>nd: ^S`-Mi v`rs indignarea peste ele, toat` aprinderea
m>niei Mele; c`ci tot p`m>ntul [[ntreaga structur` social`]
va fi mistuit de focul geloziei Mele". Acest mesaj ne-ar aduce
numai triste\e ]i spaim`, dac` n-ar fi fost asigurarea c`
rezultatele vor produce binele pentru lume, r`sturn>nd
domnia egoismului ]i stabilind, prin {mp`r`\ia Milenar` a
lui Cristos, domnia drept`\ii men\ionat` [n cuvintele
profetului: Âtunci voi da popoarelor buze curate
[convorbirile lor nu vor mai fi egoiste, ci curate, adev`rate ]i
iubitoare, [n scopul] ca to\i s` cheme Numele DOMNULUI, ca
s`-I slujeasc` [ntr-un g>nd".
Âdunarea popoarelor" nu numai c` va contribui la
severitatea judec`\ii, dar ]i va face imposibil ca cineva s`
scape de ea; ]i astfel va face ca marea str>mtorare s` fie
un conflict scurt ]i decisiv, dup` cum este scris: ^Domnul
va [mplini pe deplin ]i repede pe p`m>nt cuv>ntul Sù".
Rom. 9:28; Isa. 28:22.
ELEMENTELE SOCIALE SE PREG~TESC PENTRU FOC
Uit>ndu-ne [n jurul nostru, vedem êlementele"
preg`tindu-se pentru focul acestei zile — focul m>niei lui
Dumnezeu. Egoismul, cuno]tin\a, bog`\ia, ambi\ia,
speran\a, nemul\umirea, frica ]i disperarea sunt
componentele a c`ror frecare va aprinde cur>nd patimile
violente ale lumii ]i va face ca diferitele ei êlemente" sociale
s` se topeasc` de c`ldura mare. Privind [n lume, observa\i
ce schimb`ri au avut loc [n leg`tur` cu aceste patimi [n
secolul trecut ]i mai ales [n ultimii patruzeci de ani.
Mul\umirea cu [ndestulare din trecut a disp`rut de la toate
clasele — boga\i ]i s`raci, b`rba\i ]i femei, educa\i ]i
ignoran\i. To\i sunt nemul\umi\i. To\i se zbat [n mod egoist
]i tot mai mult dup` ^drepturi", sau depl>ng ^nedrept`\ile".
Este adev`rat, exist` nedrept`\i, nedrept`\i dureroase care
ar trebui corectate ]i drepturi care ar trebui apreciate ]i
respectate; dar tendin\a timpului nostru, odat` cu cre]terea
cuno]tin\ei ]i a independen\ei, este de a ne uita numai la
latura chestiunilor care este cea mai apropiat` de interesul
personal ]i de a nu aprecia latura opus`. Efectul prezis de
profe\i va fi [n cele din urm` de a [ndrepta m>na fiec`rui om
[mpotriva aproapelui sù, care va fi cauza imediat` a marii
catastrofe finale. Cuv>ntul ]i providen\a lui Dumnezeu ]i
lec\iile trecutului sunt uitate sub convingerile puternice [n
privin\a drepturilor personale etc., care-i [mpiedic` pe
oamenii din fiecare clas` s` aleag` calea mai [n\eleapt`, mai
moderat`, pe care ei nici m`car nu o pot vedea din cauz` c`
egoismul [i orbe]te fa\` de tot ce nu este [n acord cu propriile
lor prejudec`\i. Nici o clas` nu reu]e]te s` ia [n considerare
cu impar\ialitate binele ]i drepturile altora. Regula de aur
este [n general ignorat`; iar lipsa de [n\elepciune, precum ]i
nedreptatea acestei cì, vor fi ar`tate [n cur>nd tuturor
claselor, fiindc` toate clasele vor suferi grozav [n aceast`
str>mtorare. Dar cei boga\i, ne informeaz` Scripturile, vor
suferi cel mai mult.
{n timp ce boga\ii [ngr`m`desc s>rguincios comori
fabuloase pentru aceste zile din urm`, demol>ndu-]i
depozitele ]i construind altele mai mari, []i spun lor ]i
urma]ilor lor: ^Suflete, ai multe bun`t`\i str>nse pentru
mul\i ani … m`n>nc`, bea ]i [nvesele]te-te!" Dumnezeu,
prin profe\i, spune: ^Nebunule! Chiar [n noaptea aceasta \i
se va cere [napoi sufletul; ]i lucrurile pe care le-ai preg`tit,
ale cui vor fi?" Luca 12:15-20.
Da, noaptea [ntunecoas` prezis` (Isa. 21:12; 28:12, 13,
21, 22; Ioan 9:4) se apropie repede, ]i, ca un la\, va
surprinde [ntreaga lume. Atunci, [ntr-adev`r, ale cui vor
fi aceste comori adunate, c>nd, [n necazul din acel ceas,
,,[]i vor arunca argintul pe str`zi ]i aurul lor le va fi ca o
necur`\ie"? Ârgintul sau aurul lor nu poate s`-i scape,
[n ziua m>niei DOMNULUI … c`ci el i-a f`cut s` cad` [n
nelegiurea lor." Ezec. 7:19.
{NGR~M~DIREA COMORILOR
Este evident c` noi ne afl`m [ntr-un timp mai important
dec>t toate celelalte pentru acumularea de avere ]i pentru
^dezm`\" sau via\` extravagant` din partea celor boga\i
(Iac. 5:3, 5). S` auzim unele m`rturii din literatura actual`.
Dac` chestiunea este dovedit` [n mod concludent, aceasta
devine [nc` o dovad` c` suntem [n ^zilele din urm`" ale
actualei dispensa\ii ]i c` ne apropiem de marele necaz care [n
cele din urm` va distruge ordinea prezent` a lumii ]i va
introduce noua ordine de lucruri sub {mp`r`\ia lui Dumnezeu.
Distinsul Wm. E. Gladstone, [ntr-un discurs raportat pe
larg, dup` ce s-a referit la prezent ca la un veac ^produc`tor
de bog`\ie", a spus:
^{n fa\a mea se afl` domni care au fost martorii unei mai
mari acumul`ri de bog`\ie [n perioada vie\ii lor, dec>t s-a v`zut
[n toate timpurile anterioare, din zilele lui Iulius Cezar".
Observa\i aceast` afirma\ie f`cut` de unul din cei mai
bine informa\i oameni din lume. Acest fapt, a]a de dificil de
[n\eles pentru noi — c` a fost produs` ]i acumulat` mai
mult` bog`\ie [n ultimii cincizeci de ani dec>t [n cele
nou`sprezece secole anterioare — este cu toate acestea ar`tat
de statistici ca o estimare foarte rezervat`, iar noile condi\ii
astfel ap`rute sunt menite s` joace un rol important [n
rearanjarea ordinii sociale a lumii, acum iminent`.
Cu c>\iva ani [n urm`, Boston Globe a dat urm`toarea
relatare despre unii din oamenii boga\i din Statele Unite:
^Cei dou`zeci ]i unu de magna\i ai cìlor ferate care s-au
[nt>lnit luni [n New York pentru a discuta problema
competi\iei [n cìle ferate, au reprezentat un capital de
3.000.000.000 $. Oamenii care trìesc acum []i pot aminti
timpul c>nd [n \ar` erau numai c>\iva milionari. Acum sunt
4.600 de milionari ]i c>\iva al c`ror venit anual se spune c`
este de peste un milion.
{n New York exist`, dup` un calcul rezervat, surprinz`torul
num`r de 1.157 indivizi ]i propriet`\i care valoreaz`
1.000.000 $ fiecare. {n Brooklyn exist` 162 de persoane ]i
propriet`\i valor>nd cel pu\in 1.000.000 $ fiecare. Deci, [n dou`
ora]e exist` 1.319 milionari, dar mul\i dintre ace]tia au valori
mai mari de 1.000.000 $ — sunt multimilionari, iar natura
acestor averi mari este diferit` ]i de aceea ele aduc venituri
diferite. Ratele dob>nzii pe care o scot unii dintre cei mai
remarcabili sunt calculate [n cifre rotunde astfel: a lui John D.
Rockefeller 6%; a lui William Waldorf Astor 7%; proprietatea
lui Jay Gould, care, fiind investit` [n corpora\ii, este totu]i
practic nedivizat`, 4%; a lui Cornelius Vanderbilt 5% ]i a
lui William K. Vanderbilt 5%.
Calcul>nd la ratele anterioare ]i la dob>nda adùgat` la
fiecare jum`tate de an, pentru a avea [n vedere reinvesti\ia,
veniturile anuale ]i zilnice ale celor patru indivizi ]i ale
propriet`\ilor numite sunt dup` cum urmeaz`:
Anual Zilnic
William Waldorf Astor. . . . . . . . 8.900.000 $ 23.277 $
John D Rockefeller. . . . . . . . . . . 7.611.250 $ 20.853 $
Propriet`\ile lui Jay Gould . . . . 4.040.000 $ 11.068 $
Cornelius Vanderbilt . . . . . . . . . 4.048.000 $ 11.090 $
William K. Vanderbilt. . . . . . . . . 3.795.000 $ 10.397 $
Estimarea de mai sus este [n mod evident una rezervat`,
deoarece chiar ]i [n urm` cu ]aisprezece ani s-a observat c`
dividendele trimestriale ale domnului Rockefeller din
ac\iunile companiei Standard Oil, unul din principalii
de\in`tori ai acesteia fiind el, au fost reprezentate printr-un
cec de patru milioane de dolari; iar ast`zi acelea]i propriet`\i
aduc un venit cu mult mai mare.
Publica\ia Niagara Falls Review, chiar [nainte de zorii
acestui secol, a tr>mbi\at urm`toarea not` de prevenire:
Ûnul dintre cele mai mari pericole care acum amenin\`
stabilitatea institu\iilor americane este [nmul\irea
milionarilor individuali ]i concentrarea consecutiv` a
propriet`\ilor ]i a banilor [n numai c>teva m>ini. Un articol
recent dintr-un ziar proeminent din statul New York d` cifre
care trebuie s` serveasc` pentru a atrage aten\ia general`
asupra evolu\iei acestei dificult`\i. Urm`toarele nou` averi
sunt considerate a fi cele mai mari din Statele Unite:
William Waldorf Astor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150.000.000 $
Jay Gould. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100.000.000 $
John D. Rockefeller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000.000 $
Cornelius Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000.000 $
William K. Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000.000 $
Henry M. Flager . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60.000.000 $
John L. Blair . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.000.000 $
Russell Sage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.000.000 $
Collis P. Huntington . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.000.000 $
Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 720.000.000 $
Estim>nd venitul din aceste sume imense dup` dob>nda
medie ob\inut` din alte investi\ii similare, rezultatele ar
fi urm`toarele:
Anual Zilnic
Astor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9.135.000 $ 25.027 $
Rockefeller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.481.000 $ 16.003 $
Gould . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.040.000 $ 11.068 $
Vanderbilt C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.554.000 $ 12.477 $
Vanderbilt W. K. . . . . . . . . . . . . . . . . 4.048.000 $ 11.090 $
Flagler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.036.000 $ 8.318 $
Blair . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.045.000 $ 8.342 $
Sage . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.045.000 $ 8.342 $
Huntington . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.510.000 $ 4.137 $
Aproape to\i ace]ti oameni trìesc [ntr-un stil relativ
simplu, ]i [n mod evident este imposibil ca ei s` cheltuiasc`
mai mult dec>t o parte din imensele lor venituri zilnice ]i
anuale. Surplusul devine prin urmare capital ]i contribuie
la cre]terea ]i mai mare a averilor acestor indivizi. Acum
familia Vanderbilt posed` urm`toarele sume imense:
({n ultimii c>\iva ani unele din aceste cifre au crescut mult.)
Cornelius Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000.000 $
William K. Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80.000.000 $
Frederick W. Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17.000.000 $
George W. Vanderbilt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.000.000 $
D-na Elliot F. Sheppard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.000.000 $
D-na William D. Sloane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.000.000 $
D-na Hamilton McK. Twombly . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.000.000 $
D-na W. Seward Webb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13.000.000 $
Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254.000.000 $
}i mai uluitoare sunt acumul`rile f`cute prin trustul
Standard Oil, care tocmai a fost desfiin\at — urmat de compania
Standard Oil. Averile din el au fost dup` cum urmeaz`:
John D. Rockefeller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90.000.000 $
Henry M. Flagler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60.000.000 $
William Rockefeller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40.000.000 $
Benjamin Brewster . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Henry H. Rogers . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Oliver H. Payne (Cleveland) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Wm. G. Warden (Filadelfia) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Proprietatea Chas. Pratt (Brooklyn) . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
John D. Archbold . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325.000.000 $
A durat numai dou`zeci de ani pentru ca aceste averi s` fie
adunate [n m>inile a opt sau nou` oameni. Deci, aici este
pericolul. {n m>inile lui Gould, ale familiilor Vanderbilt ]i
Huntington sunt marile cì ferate din Statele Unite. {n posesia
lui Sage, a familiei Astor ]i a altora sunt mari suprafe\e de
teren din zona New York-ului care cresc [n mod constant [n
valoare. Unite ]i prin acumulare natural`, averile acestor nou`
familii ar ajunge [n dou`zeci ]i cinci de ani la 2.754.000.000 $.
William Waldorf Astor singur, numai prin for\a acumul`rii, va
avea probabil o valoare de o mie de milioane [nainte de a muri;
iar ace]ti bani, ca ]i cei ai familiei Vanderbilt, vor merge la familia
sa, ca ]i [n cazul altora, ]i se va crea o aristocra\ie a bog`\iei extrem
de periculoas` pentru stat, d>nd na]tere unui comentariu curios
asupra acelei aristocra\ii prin na]tere sau talent pe care americanii
o consider` a fi at>t de dùn`toare [n Marea Britanie.
Exist` sau se ridic` ]i alte averi mari, dintre care d`m
numai c>teva:
William Astor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40.000.000 $
Leland Stanford . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000 $
D-na Hetty Green . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000 $
Philip D. Armour . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000 $
Edward F. Searles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
J. Pierpont Morgan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Proprietatea Charles Crocker . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Darius O. Mills . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Andrew Carnegie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Proprietatea E. S. Higgins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 $
George M. Pullman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 $
Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295.000.000 $
Astfel vedem capitalul [n sume aproape de neconceput [n
proprietatea c>torva, ]i [n mod necesar luat [ocazia luat`]
de la cei mul\i. Nu exist` nici o putere [n om de a rezolva [n
mod pa]nic aceast` problem` delicat`. Ea va merge din rù
[n mai rù".
UNII MILIONARI AMERICANI }I CUM AU OB|INUT EI MILIOANELE
Editorul publica\iei Review of Reviews d` ceea ce el
nume]te ^c>teva extrase dintr-un ziar foarte instructiv ]i
distractiv, a c`rui singur` gre]eal` este opinia lui optimist`
despre caracati\a plutocrat`", [n aceste cuvinte:
Ûn american care scrie din cuno]tin\` personal` intim`,
dar care prefer` s` r`m>n` anonim, spune [n Cornhill
Magazine cu mult` simpatie povestea c>torva milionari ai
uria]ei Republici. El pretinde c`, chiar dac` patru mii de
milionari de\in [mpreun` patruzeci de miliarde de dolari din
cele ]aptezeci ]i ]ase de miliarde care formeaz` totalul bog`\iei
na\ionale, totu]i balan\a las` 500 de dolari pe cap de cet`\ean
fa\` de numai 330 de dolari [n urm` cu patruzeci ]i cinci de
ani. El argumenteaz` c` milionarii s-au [mbog`\it nu prin aceea
c` au f`cut pe celelalte clase mai s`race, ci mai bogate.
@Comandorul Vanderbilt, care a f`cut primele milioane ale
familiei Vanderbilt, s-a n`scut numai [n urm` cu un secol.
Capitalul sù au fost tradi\ionalele picioare descul\e, buzunarul
gol ]i credin\a [n norocul sù — temelia at>tor averi americane.
Munca grea, de la v>rsta de ]ase ani p>n` la v>rsta de
]aisprezece ani, i-a furnizat cel de-al doilea capital ]i mai
palpabil, adic` o sut` de dolari bani ghea\`. Ace]ti bani i-a
investit [ntr-o barc` mic`, ]i cu acea barc` ]i-a deschis o afacere
proprie — transportul legumelor spre New York. La dou`zeci
de ani s-a c`s`torit, ]i at>t so\ul c>t ]i so\ia s-au dovedit a ]ti
s` fac` bani. El []i conducea barca. Ea \inea un hotel. Trei ani
mai t>rziu, el avea zece mii de dolari. Dup` aceea banii i-au
venit repede — a]a de repede [nc>t atunci c>nd a izbucnit
r`zboiul civil, bìatul care [ncepuse cu o barc` ce valora o sut`
de dolari a putut s` prezinte na\iunii unul din vasele sale, [n
valoare de opt sute de mii de dolari, ]i totu]i s` se simt`
confortabil [n privin\a finan\elor ]i a flotei sale. La v>rsta de
]aptezeci de ani avea o avere de ]aptezeci de milioane.
Averea familiei Astor []i datoreaz` existen\a min\ii unui om
]i cre]terii naturale a unei mari na\iuni, John Jacob Astor
fiind singurul b`rbat din patru genera\ii care a fost un adev`rat
c>]tig`tor de bani. Banii pe care i-a c>]tigat, c>nd i-a c>]tigat,
au fost investi\i [n proprietate [n ora]ul New York; m`rimea
propriet`\ii este limitat` deoarece ora]ul este situat pe o insul`.
Prin urmare, dezvoltarea ora]ului New York, care s-a datorat
prosperit`\ii Republicii, a f`cut din aceast` mic` avere din
secolul al XVIII-lea cea mai mare avere american` din secolul
al XIX-lea. Primul ]i ultimul membru al familiei Astor care
merit` s` fie studiat ca un maestru al milioanelor a fost prin
urmare John Jacob Astor care, plictisindu-se de munca sa ca
ajutor [n m`cel`ria tat`lui sù [n Waldorf, a plecat cam cu o
sut` zece ani [n urm` s`-]i [ncerce norocul [n lumea nou`.
{ntr-un sens, pe vapor ]i-a f`cut de fapt [ntreaga avere. El a
[nt>lnit un b`tr>n comerciant de bl`nuri care l-a ini\iat [n
secretele comer\ului indian cu bl`nuri. El a preluat acest comer\
]i a f`cut bani din el. Apoi s-a c`s`torit cu Sarah Todd, o t>n`r`
perspicace ]i energic`. Sarah ]i John Jacob ]i-au f`cut obiceiul
s`-]i petreac` toate serile [n magazinul lor sort>nd piei. … {n
cincisprezece ani John Jacob ]i Sarah so\ia lui au acumulat
dou` sute cincizeci de mii de dolari. … O specula\ie norocoas`
cu obliga\iuni americane, atunci la un pre\ foarte mic, a dublat
averea lui John Jacob; ]i aceast` avere a intrat [n [ntregime [n
proprietate imobiliar`, unde a r`mas p>n` acum.
Leland Stanford, Charles Crocker, Mark Hopkins ]i Collis
P. Huntington au mers [n California [n timpul goanei dup`
aur din 1849. C>nd a fost pus` [n discu\ie calea ferat`
transcontinental`, ace]tia patru @au v`zut milioane [n ea#
]i au [ncheiat contracte pentru a face Uniunea Pacificului.
Cei patru oameni, f`r` nici un ban [n 1850, sunt ast`zi [n
posesia unei averi combinate de 200.000.000 $.
Unul dintre ei, Leland Stanford, a pl`nuit s`-]i [ntemeieze
o familie; dar acum zece ani i-a murit singurul fiu, iar el a
decis atunci s` fondeze o universitate [n memoria acelui fiu. }i
a f`cut-o [n manier` princiar`, c`ci fiind [nc` @[n trup#, el a
@l`sat prin document# [mputernici\ilor trei ferme cuprinz>nd
86.000 de acri, ]i, datorit` splendidelor vii de pe ele, valor>nd
6.000.000 $. La aceasta a adùgat 14.000.000 $ [n ac\iuni ]i
obliga\iuni, iar la moartea sa a l`sat universit`\ii o mo]tenire
de 2.500.000 $ — un dar total de la un singur om unei institu\ii
de [nv`\`m>nt, de 22.500.000 $, despre care se spune c` este
ûn record mondial". So\ia lui ]i-a anun\at inten\ia de a l`sa
universit`\ii averea ei, [n jur de 10.000.000 $".
Cel mai remarcabil exemplu de c>]tig de bani prezentat
[n istoria milioanelor americane este acela oferit de trustul
Standard Oil.
Acum treizeci de ani, cinci tineri, cei mai mul\i dintre ei
trìnd [n micul ora] Cleveland (statul Ohio), ]i to\i relativ s`raci
(probabil c` [ntregul grup nu se putea lùda cu 50.000 $), au
v`zut posibilit`\i financiare [n petrol. {n limbajul expresiv al
b`tr>nului c>rmaci de pe r>u, @c>nd au v`zut ocazia s-au pus
pe treab`# ]i au reu]it. Ast`zi acela]i grup de cinci oameni are
o valoare de 600.000.000 $. … John D. Rockefeller, creierul ]i
@for\a# acestui mare @trust#, este un om cu fa\a rumen`, cu
ochi at>t de bl>nzi ]i cu un comportament a]a de binevoitor,
[nc>t este foarte greu s`-l numim ^monopolist acaparator".
Acum @hobby-ul# sù este educa\ia, ]i el st`p>ne]te acest hobby
[ntr-o manier` robust`, b`rb`teasc`. El a luat Universitatea
din Chicago sub aripa sa, ]i deja suma de 7.000.000 $ a trecut
din buzunarul sù [n trezoreria acestui nou l`ca] de [nv`\`m>nt
din al doilea ora] al Republicii".
{ntr-un articol din Forum, domnul Thomas G. Shearman, un
statistician din New York, a dat numele a ]aptezeci de americani
a c`ror avere [mpreun` este de 2.700.000.000 $, o medie de
38.500.000 $ fiecare; ]i declar` c` s-ar putea face o list` de zece
persoane a c`ror avere ar fi [n medie de 100.000.000 $ fiecare; ]i o
alt` list` de o sut` de persoane a c`ror avere ar fi [n medie
25.000.000 $ fiecare; ]i c` ,,venitul mediu anual al celor mai boga\i
o sut` de americani nu poate fi mai mic [fiecare] de 1.200.000 $, ]i
probabil dep`]e]te 1.500.000 $".
Coment>nd asupra acestei ultime afirma\ii, un scriitor
autorizat (Rev. Josiah Strong) spune:
^Dac` o sut` de muncitori ar putea c>]tiga fiecare c>te
1.000 $ pe an, ei ar trebui s` lucreze o mie dou` sute sau o
mie cinci sute de ani pentru a c>]tiga c>t este venitul anual
al acestor o sut` din cei mai boga\i americani. Iar dac` un
muncitor ar putea c>]tiga 100 $ pe zi, el ar trebui s` lucreze
p>n` ar avea cinci sute patruzeci ]i ]apte de ani ]i s` nu-]i
ia nici o zi liber`, pentru a putea c>]tiga c>t valoreaz`
proprietatea unor americani".
Urm`torul tabel compar` bog`\ia celor patru na\iuni mai
bogate din lume [n 1830 ]i 1893; ]i arat` cum bog`\iile sunt
^[ngr`m`dite" din punct de vedere na\ional [n aceste ,,zile
din urm`" ale acestui veac de acumulare aproape fabuloas`.
1830 1893
Bog`\ia total` a Angliei . . . . . .16.890.000.000 $ 50.000.000.000 $
A Fran\ei . . . . . . . . . . . . . . . . 10.645.000.000 $ 40.000.000.000 $
A Germaniei . . . . . . . . . . . . . . 10.700.000.000 $ 35.000.000.000 $
A Statelor Unite . . . . . . . . . . . 5.000.000.000 $ 72.000.000.000 $
Pentru ca cititorul s` poat` avea o idee privind modul [n
care statisticenii ajung la concluziile lor [ntr-o problem` at>t
de vast`, d`m urm`toarele, ca o estimare aproximativ`
clasificat` a bog`\iei Statelor Unite:
Proprietate funciar` [n ora]e mari ]i mici . . . . . . . . 15.500.000.000 $
Proprietate funciar` f`r` cea din ora]e mari ]i mici . . 12.500.000.000 $
Proprietate personal` (nespecificat`) . . . . . . . . . . . . . 8.200.000.000 $
Cì ferate ]i echipamentele lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.000.000.000 $
Capital investit [n manufacturi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.300.000.000 $
Produse manufacturate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000.000 $
Produse (inclusiv l>na) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3.500.000.000 $
Proprietate de\inut` ]i bani investi\i [n \`ri strìne . 3.100.000.000 $
Cl`diri publice, arsenale, nave de r`zboi . . . . . . . . . . . 3.000.000.000 $
Animale domestice [n ferme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.480.000.000 $
Animale domestice [n localit`\i ]i ora]e . . . . . . . . . . . 1.700.000.000 $
Bani, moned` strìn` ]i na\ional`, bancnote . . . . . . . 2.130.000.000 $
Terenuri publice (la 1,25 $/acru) . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.000.000.000 $
Produse minerale (de toate felurile) . . . . . . . . . . . . . . . 590.000.000 $
Total . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72.000.000.000 $
Acum c>\iva ani s-a observat c` bog`\ia Statelor Unite a
crescut la rata de patruzeci de milioane de dolari pe
s`pt`m>n`, sau de dou` miliarde de dolari pe an.
(Datoria total` a americanilor, public` ]i privat`, a fost
estimat` atunci la dou`zeci de miliarde de dolari.)
Aceast` [ngr`m`dire de comori pentru zilele din urm`,
men\ionat` aici, este legat` mai ales de Statele Unite, dar
acest lucru este adev`rat despre [ntreaga lume civilizat`.
Pe cap de locuitor, Marea Britanie este mai bogat` dec>t
Statele Unite — cea mai bogat` na\iune de pe p`m>nt. }i
chiar ]i [n China ]i [n Japonia sunt milionari care au ap`rut
recent. {nfr>ngerea Chinei [n 1894 de c`tre japonezi este
pus` [n primul r>nd pe seama avari\iei ofi\erilor
guvernamentali, despre care se spune c` au furnizat arme
inferioare ]i chiar imita\ii de tunuri ]i de proiectile, de]i
pre\ul mare pl`tit a fost pentru cele adev`rate.
Desigur, numai o minoritate din cei care caut` bog`\ia o
g`sesc. Goana ]i lupta pentru bog`\ie nu este [ntotdeauna
r`spl`tit`. Urgia egoismului se [ntinde cu mult [n afara celor
care reu]esc, ]i a]a cum a spus apostolul: ^Cei care vor s` se
[mbog`\easc` [cei care sunt hot`r>\i s` fie boga\i cu orice
pre\] … cad [n ispit`, [n curs` ]i [n multe pofte nebune ]i
periculoase, care cufund` pe oameni [n ruin` ]i [n distrugere.
C`ci iubirea de bani [de bog`\ie] este o r`d`cin` a tot felul
de rele" (1 Tim. 6:9, 10). Majoritatea, lipsi\i de experien\`,
[]i asum` riscurile ]i afl` dezam`gire ]i pierdere: pu\ini,
[n\elep\i [n felul lumii ]i ascu\i\i la minte, []i asum` pu\ine
riscuri ]i secer` cele mai multe c>]tiguri. Astfel, de exemplu,
^goana dup` aur din Africa de Sud" care odat` s-a [ntins
asupra Marii Britanii, Fran\ei ]i Germaniei, a transferat
de fapt sute de milioane de dolari din buzunarele ]i din
conturile bancare ale clasei de mijloc [n cele ale capitali]tilor
]i bancherilor boga\i, care au riscat pu\in. Rezultatul a fost,
f`r` nici o [ndoial`, o mare pierdere pentru numita clas` de
mijloc a]a de ner`bd`toare dup` bog`\ii nea]teptate [nc>t
risc` tot ce au. Tendin\a acesteia este s` fac` pe mul\i din
aceast` clas` de obicei conservatoare, nemul\umit` ]i gata
[n c>\iva ani pentru orice proiect socialist care promite s`
fie [n avantajul lor.
CRE}TEREA S~R~CIEI
Dar este oare adev`rat c` sunt oameni s`raci ]i nevoia]i
[n aceast` \ar` a bel]ugului, [n care a]a de mul\i
[ngr`m`desc asemenea bog`\ie fabuloas`? Nu este oare
gre]eala lor dac` un b`rbat s`n`tos sau o femeie s`n`toas`
nu reu]esc s` se descurce confortabil? N-ar ajuta la
cultivarea s`r`ciei ]i dependen\ei dac` ^cei avu\i" ar
[ncepe s` v>sleasc` la b`rcile claselor mai s`race? Astfel
privesc problema mul\i dintre cei boga\i, care [n multe
cazuri au fost ei [n]i]i s`raci cu dou`zeci ]i cinci de ani [n
urm` ]i care-]i aduc aminte c` atunci to\i cei care au fost
capabili ]i dispu]i s` munceasc` au putut g`si de lucru
din bel]ug. Ei nu-]i dau seama ce schimb`ri mari au avut
loc de atunci, ]i c` [n timp ce averile lor au sporit minunat,
condi\ia maselor a regresat, mai ales [n timpul ultimilor
]apte ani. Este adev`rat c` [n momentul actual salariile
sunt [n general echitabile, fiind men\inute de sindicate etc.,
dar mul\i nu pot ob\ine de lucru, [n timp ce mul\i dintre cei
care au o situa\ie lucreaz` numai cam cu jum`tate de norm`
]i adesea mai pu\in, ]i cu greu pot, prin economie strict`, s`
trìasc` decent ]i onest.
C>nd apar depresiuni speciale, ca [n 1893-1896, mul\i
dintre ace]ti oameni f`r` lucru sunt l`sa\i pe seama
carit`\ii prietenilor lor care cu greu pot suporta aceast`
presiune suplimentar`; iar cei care n-au prieteni sunt
impu]i carit`\ilor publice, care [n astfel de timpuri sunt
total inadecvate.
Depresiunea din 1893 a trecut ca un val peste [ntreaga
lume, iar marea ei presiune este [nc` sim\it` pe scar`
larg`, de]i pentru unii a venit un r`gaz pentru refacere.
Dar, a]a cum indic` Scripturile, acest necaz vine [n valuri
sau spasme — ^ca durerile na]terii peste femeia
[ns`rcinat`" (1 Tes. 5:3) — ]i fiecare spasm care va urma
va fi probabil mai sever — p>n` la cel final. Cei boga\i ]i
cei care trìesc confortabil adesea g`sesc dificil s`
[n\eleag` s`r`cia celei mai s`race clase, care devine repede
tot mai mare la num`r. Realitatea este c`, chiar ]i printre
cei din clasa de mijloc ]i din cea bogat` care se g>ndesc la
cei foarte s`raci ]i-i comp`timesc pentru necazul lor, exist`
[n\elegerea completei imposibilit`\i de schimbare a ordinii
sociale actuale, a]a [nc>t s` le aduc` o u]urare
permanent`; ]i astfel fiecare face pu\inul de care crede
c` este capabil ]i este dator s`-l fac` pentru cei mai
aproape de el, ]i [ncearc` s` nesocoteasc` sau s` uite
rapoartele despre nefericire care ajung sub ochii ]i la
urechile lui.
Urm`toarele extrase din presa zilnic` ne amintesc
condi\iile care erau [n 1893 ]i care nu peste mult timp se
vor dubla ]i [nc` cu dob>nd`. California Advocate spunea:
Âdunarea maselor de ]omeri [n marile noastre ora]e [n
num`r de multe mii este un spectacol [ngrozitor, iar strig`tul
lor jalnic dup` munc` sau p>ine este auzit [n toat` \ara.
Este vechea problem` nerezolvat` a s`r`ciei, intensificat`
de depresiunea f`r` precedent a afacerilor. Lipsa involuntar`
de ocupa\ie este un rù care cre]te [n mod constant, odat`
cu civiliza\ia. Este o umbr` neagr` care se strecoar` [n mod
constant [n urma civiliza\iei, cresc>nd [n dimensiuni ]i [n
intensitate pe m`sur` ce civiliza\ia avanseaz`. Lucrurile
sunt cu siguran\` [ntr-o stare anormal`, c>nd oamenii sunt
dispu]i s` munceasc`, doresc s` munceasc`, dar nu pot g`si
de lucru, [n timp ce [ns`]i via\a lor depinde de munc`. Nu
exist` adev`r [n vechiul proverb c` ^lumea [i datoreaz`
fiec`rui om mijloacele de existen\`". Dar este adev`rat c`
lumea [i datoreaz` fiec`rui om o ]ans` de a-]i c>]tiga
existen\a. Multe teorii au fost avansate ]i multe eforturi au
fost f`cute pentru a asigura ^dreptul inalienabil la munc`"
pentru fiecare om care vrea s` munceasc`; dar toate aceste
[ncerc`ri s-au sf>r]it p>n` acum [ntr-un e]ec trist. Va fi
[ntr-adev`r un binef`c`tor pentru omenire cel care va rezolva
cu succes problema cu privire modul de a asigura ceva de
lucru fiec`rui muncitor care vrea s` munceasc`, ]i astfel s`
scape omenirea de blestemul inactivit`\ii involuntare".
O alt` relatare descrie cum, [n Chicago, o mul\ime de peste
patru sute de ]omeri au m`r]`luit pe str`zile din centrul
ora]ului, condu]i de unul dintre ei care ducea o pancart` pe
care era m>zg`lit` trista inscrip\ie ^Vrem s` muncim". {n
ziua urm`toare au m`r]`luit cu mai multe drapele, purt>nd
urm`toarele inscrip\ii: ^Trì\i ]i l`sa\i ]i pe al\ii s` trìasc`";
^Vrem o ]ans` de a ne [ntre\ine familiile"; ^Munc` sau p>ine"
etc. O armat` de ]omeri a m`r]`luit prin San Francisco cu
drapele pe care erau [nscrise urm`toarele: ^Mii de case de
[nchiriat ]i mii de oameni f`r` ad`post"; ^Fl`m>nzi ]i s`raci";
^M>na\i de biciul foamei spre a cer]i"; ^L`sa\i-ne [n pace ]i
ne vom ajuta singuri" etc.
Un alt decupaj spune:
^NEWARK, N. J., 21 august — }omerii au avut ast`zi o
parad` mare. {n fruntea r>ndurilor mergea un om cu un
steag mare negru pe care erau scrise cu litere albe cuvintele:
@Semnele timpului: eu mor de foame fiindc` el este gras#.
Dedesubt era o imagine a unui om mare, bine hr`nit, cu
joben pe cap, iar l>ng` el un muncitor fl`m>nd".
Un alt ziar, referindu-se la greva minerilor englezi, spunea:
^Pove]tile de necaz actual ]i chiar de [nfometare se [nmul\esc [n
mod dureros [n [ntreaga Anglie, iar stagnarea industriei ]i
deranjamentul cìlor ferate iau propor\iile unei grave calamit`\i
na\ionale. … A]a cum este de a]teptat, cauza real` const` [n
imensele redeven\e pe care concesionarii trebuie s` le pl`teasc`
pentru p`m>nt proprietarilor de la care concesioneaz` minele. Un
num`r considerabil de milionari, ale c`ror redeven\e pentru
c`rbune at>rn` ca ni]te pietre de moar` de g>tul industriilor
miniere, sunt ]i nobili proeminen\i, iar con]tiin\a publicului m>nios
face leg`tura [ntre cele dou` lucruri c>t ai pocni din degete. …
Ziarele radicale alc`tuiesc liste neobi]nuite cu lorzi, care nu difer`
de listele trusturilor din America, ar`t>nd [n cifre impozitele lor
monstruoase pe c>]tigurile din proprietatea \`rii.
Strig`tul dup` p>ine se ridic` din ora]. Este mai profund,
mai aspru, mai larg dec>t a fost vreodat`. Vine din stomacuri
roase de foame ]i din corpuri sl`bite. Vine de la oameni care
bat str`zile [n cùtare de lucru. Vine de la femei care stau
f`r` nici o speran\` [n odì goale. Vine de la copii.
{n ora]ul New York s`racii au atins limite de s`r`cie cum
n-au mai fost cunoscute niciodat` [nainte. Probabil nici o
persoan` [n via\` nu [n\elege c>t de cumplit` este suferin\a,
c>t de [ngrozitoare este s`r`cia. Nici o persoan` n-o poate
vedea [n [ntregime. Imagina\ia nim`nui n-o poate [n\elege.
Pu\ine persoane care vor citi acestea pot [n\elege ce
[nseamn` a fi f`r` m>ncare. Este unul din acele lucruri at>t
de [nspìm>nt`toare [nc>t nu pot fi explicate. Ei spun: @Cu
siguran\` c` oamenii pot ob\ine ceva de m>ncare undeva,
destul ca s` poat` supravie\ui; pot merge la prietenii lor#.
Pentru cei lovi\i nu exist` nici un @undeva#. Prietenii lor
sunt tot at>t de s`raci ca ]i ei. Exist` oameni at>t de sl`bi\i
din cauza lipsei de hran` [nc>t nu pot munci dac` li se ofer`
de lucru".
Un editorial din San Francisco Examiner spunea:
^Cum vine asta? Noi avem at>t de mult` hran` [nc>t fermierii
se pl>ng c` nu primesc nimic pe ea. Avem at>tea haine [nc>t
fabricile de bumbac ]i de l>n` se [nchid din cauz` c` nu este
cine s` le cumpere produsele. Avem at>ta c`rbune [nc>t cìle
ferate care [l transport` intr` [n m>inile executorilor
judec`tore]ti. Avem a]a de multe case [nc>t constructorii sunt
f`r` slujbe. Toate necesit`\ile ]i comodit`\ile vie\ii sunt mai multe
acum dec>t au fost vreodat` [n cei mai prosperi ani ai istoriei
noastre. C>nd \ara are suficient` hran`, [mbr`c`minte, combustibil
]i ad`post pentru toat` lumea, de ce sunt grele timpurile? Evident
natura nu este de vin`. Cine sau ce este de vin` atunci?
Problema ]omerilor este una din cele mai serioase probleme
cu care se confrunt` Statele Unite. Potrivit statisticilor f`cute
de Bradstreet's, la [nceputul anului erau cu ceva peste 801.000
de muncitori f`r` lucru [n primele 119 ora]e din Statele Unite,
iar num`rul persoanelor dependente de ace]tia pentru
[ntre\inere era de peste 2.000.000. Dac` cele 119 ora]e au dat
o estimare corect` pe \ar`, totalul muncitorilor care voiau de
lucru la [nceputul anului ar trece de 4.000.000 de persoane,
reprezent>nd o popula\ie dependent` [n num`r de 10.000.000.
Deoarece ]omerii caut` ora]ele, putem sc`dea lini]ti\i un sfert
din aceste cifre. Dar chiar ]i cu aceast` sc`dere, num`rul total
al muncitorilor care n-au de lucru este enorm, sf>]ietor.
Drumul greu al s`r`ciei al c`rui sf>r]it este pauperismul a
fost at>t de mult str`b`tut [n Europa, [nc>t autorit`\ile
B`tr>nului Continent ]tiu mai bine cum s` procedeze cu ea
dec>t comunitatea relativ prosper` de aceast` parte a
oceanului. Salariile [n Europa sunt a]a de mici, [nc>t [n multe
state sf>r]itul vie\ii trebuie s` fie azilul pentru s`raci. Nici o
h`rnicie ]i nici o economie nu-l poate face [n stare pe muncitor
s` pun` deoparte prin pricepere pentru b`tr>ne\e. Diferen\a
dintre venit ]i cheltuieli este at>t de mic`, [nc>t c>teva zile de
boal` sau lips` de lucru [l reduce pe muncitor la s`r`cie. Guvernul
de acolo a fost nevoit s` se ocupe de aceasta mai mult sau mai
pu\in ]tiin\ific, [n locul metodei neglijente, familiar` pentru
America, unde vagabonzii [nfloresc f`r` munc`, iar omul demn
care cade [n nevoie trebuie s` sufere de foame".
Editorul de la The Arena spune [n INFERNUL CIVILIZA|IEI:
^Marea Moart` a dorin\ei []i l`rge]te hotarele sale [n fiecare
centru populat. Murmurele de nemul\umire m>nioas` devin
tot mai amenin\`toare cu fiecare an ce trece. Justi\ia refuzat`
celor slabi prin puterea avari\iei ne-a adus fa\`-n fa\` cu o
criz` extraordinar`, care [nc` mai poate fi evitat` dac` avem
[n\elepciunea de a fi drep\i ]i umani; dar problema nu mai
poate fi privit` cu dispre\, ca fiind neimportant`. Nu mai este
local`; ea afecteaz` ]i amenin\` [ntregul organism politic. Acum
c>\iva ani, unul dintre cei mai eminen\i clerici din America a
declarat c` nu se poate spune c` [n aceast` Republic` exist`
s`r`cie. Ast`zi nici o persoan` ra\ional` nu neag` c` aceast`
problem` este de mare importan\`. Nu demult am angajat un
domn din New York s` investigheze personal dosarele cur\ii
de justi\ie din ora] pentru a identifica num`rul exact al
mandatelor de evacuare eliberate [n dou`sprezece luni. Care
a fost rezultatul? Datele au ar`tat faptul alarmant c` [n cele
dou`sprezece luni care s-au terminat la 1 septembrie 1892, [n
ora]ul New York au fost emise dou`zeci ]i nou` de mii ]apte
sute dou`zeci de mandate de evacuare.
{ntr-un articol din Forum, din decembrie 1892, referitor la
nevoile speciale ale s`racilor din New York, domnul Jacob Riis
spune: @Mul\i ani a fost adev`rat despre New York faptul c` o
zecime din to\i cei care mor [n acest ora] mare ]i bogat sunt
[ngropa\i [n \arina olarului. Din cele 382.530 de [nmorm>nt`ri
[nregistrate [n ultimul deceniu, 37.966 au fost [n \arina
olarului#, iar domnul Riis continu` s` fac` aluzie la faptul
cunoscut tuturor celor care studiaz` condi\iile sociale, care
investigheaz` personal s`r`cia din marile ora]e, c` acest reper
al \arinei olarului, oric>t de grozav de semnificativ ar fi, nu
este o m`sur` adecvat` prin care s` se estimeze problema
s`r`ciei unui ora] mare. Asupra acestui punct el continu`:
@Cei care au avut vreo experien\` personal` cu s`racii ]i ]tiu cu
ce fric` agonizant` se lupt` ei [mpotriva acestei culmi a nefericirii,
cum pl`nuiesc ]i urzesc ]i pun deoparte pentru s`rmanul privilegiu
de a fi pu]i s` se odihneasc` [ntr-un morm>nt care s` fie al lor,
de]i [n via\` n-au avut nici un ]opron despre care s` fi putut spune
c` era al lor, vor fi de acord cu mine c` ar fi prea pu\in s`
presupunem c` [n ciuda tuturor acestora, unde cade unul, [n
aceast` groap` [ngrozitoare, cel pu\in doi sau trei trebuie s` fie pe
marginea ei gata s` cad`. }i cu aceast` estimare de 20-30%
din popula\ia noastr` care se lupt` [n permanen\` s-o duc` de
azi pe m>ine, dar sunt chinui\i de [ndoial` c` vor reu]i, se
potrivesc destul de bine toate faptele cunoscute de administrare
a carit`\ii din New York, chiar dac` sunt dispersate".
{n 1890 au fost dou` sute treizeci ]i nou` de sinucideri
raportate oficial [n New York. Registrele justi\iei sunt ticsite,
cum n-au fost niciodat` [nainte, de cazuri de tentativ` de
sinucidere. @Tu#, a spus grefierul Smyth, adres>ndu-se unei
biete fiin\e care cùtase moartea arunc>ndu-se [n East River,
@e]ti al doilea caz de tentativ` de sinucidere care a ajuns la
tribunal [n aceast` diminea\`; ]i# a continuat el, @n-am
[nt>lnit niciodat` a]a de multe tentative de sinucidere ca [n
ultimele c>teva luni#.
Noaptea se a]terne [ncet dar sigur [n jurul sutelor ]i miilor de
concet`\eni de-ai no]tri, noaptea s`r`ciei ]i a disper`rii. Ei sunt
con]tien\i de apropierea ei, dar se simt neputincio]i [n a-i controla
[naintarea. @Chiriile cresc, iar munca se ieftine]te [n fiecare an, ]i
ce putem noi face [n leg`tur` cu aceasta?# a spus recent un muncitor
[n timp ce vorbea despre perspective. @Nu v`d nici o cale de ie]ire
din ea#, a adùgat el cu am`r`ciune, ]i trebuie m`rturisit c`
perspectiva este [ntunecat` dac` nu se [ntrevede nici o schimbare
economic` radical`, deoarece oferta de for\` de munc` cre]te [n
fiecare an mult mai rapid dec>t cererea. @Zece femei pentru fiecare
loc de munc`, nu conteaz` c>t de slab#, este afirma\ia seac` a unui
oficial care de cur>nd a f`cut din chestiunea muncii femeilor un
studiu special. @Sute de fete#, continu` acest scriitor, @[]i distrug
viitorul [n fiecare an ]i-]i distrug s`n`tatea [n magazii ]i magazine
[mb>csite ]i prost ventilate, ]i totu]i zeci de recru\i sosesc de la
\ar` ]i din ora]ele mici [n fiecare s`pt`m>n` pentru a ocupa locurile
vacante#. }i s` nu ne imagin`m c` aceste condi\ii sunt specifice
numai pentru New York. Ce este adev`rat despre metropole este
adev`rat [ntr-o anumit` m`sur` despre fiecare ora] mare din
America. {n raza unei salve de artilerie [n Beacon Hill, Boston,
unde se ridic` m>ndru domul aurit al Capitoliului, sunt sute de
familii care mor lent prin [nfometare ]i sufocare; familii care se
lupt` eroic pentru cele mai elementare necesit`\i ale vie\ii, [n timp
ce an de an condi\iile devin tot mai disperate, lupta pentru p>ine
tot mai crunt`, iar viitorul tot mai [ntunecos. {ntr-o conversa\ie cu
unul dintre ace]ti muncitori, el a spus cu un anumit patos ]i
deprimare, care indicau lipsa de speran\` sau poate o percep\ie
amor\it` care-l [mpiedica s` [n\eleag` cu totul cumplita importan\`
a cuvintelor sale: @Am auzit odat` despre un om care a fost pus
[ntr-o cu]c` de fier de c`tre un tiran; ]i el a aflat c` [n fiecare zi
pere\ii se apropiau tot mai mult de el. {n cele din urm` pere\ii s-au
apropiat at>t de mult unul de altul, [nc>t [n fiecare zi storceau o
parte din via\a lui, ]i cumva#, a spus el, @mi se pare c` noi suntem
[ntocmai ca omul acela, ]i c>nd v`d sco\>nd afar` micile sicrie [n
fiecare zi, [i spun uneori so\iei mele: [nc` pu\in` via\` a fost stoars`;
[ntr-o zi vom merge ]i noi#.
Recent, am vizitat mai mult de dou`zeci de case [nchiriate unde
via\a se lupta cu moartea; unde, cu un eroism r`bd`tor cu mult
mai m`re\ dec>t faptele de [ndr`zneal` c>]tigate printre strig`tele
de biruin\` ale c>mpului de lupt`, mame ]i fiice m>nuiau f`r`
[ncetare acul. {n c>teva case am observat bolnavi \intui\i la pat, ai
c`ror ochi [nfunda\i [n orbite ]i ale c`ror fe\e emaciate spuneau
clar povestea lunilor ]i poate a anilor de [nfometare lent`, [n mijlocul
mizeriei, al mirosului gre\os ]i al murd`riei aproape generale din
subsolul social. Aici devii dureros de con]tient de spectrul foamei
]i al fricii prezent [n mod continuu. O team` de-o via\` apas` cu
greutate zdrobitoare inimile acestor exila\i. Proprietarul, st>nd cu
un document de evacuare [n m>n`, este continuu [n fa\a ochiului
min\ii lor. Groaza de [mboln`vire b>ntuie fiecare moment treaz,
deoarece pentru ei [mboln`virea [nseamn` incapacitatea de a se
[ngriji de pu\ina hran` pe care o cere via\a. Disperarea de viitorul
nesigur nu de pu\ine ori le chinuie odihna. Aceasta este soarta
obi]nuit` a muncitorului r`bd`tor din mahalalele marilor noastre
ora]e de ast`zi. Pe cele mai multe din fe\ele lor se observ` o expresie
de triste\e [ntunecat` ]i de resemnare mut`.
Uneori o lumin` sporadic` apare din aceste orbite cavernoase,
o ochire [ncruntat` suger>nd focuri arz>nd mocnit, alimentate de
o continu` con]tiin\` a nedrept`\ilor [ndurate. Ei simt [ntr-un
mod t`cut c` soarta fiarelor de pe c>mp este mai fericit` dec>t a
lor. Chiar dac` se lupt` din zori p>n` noaptea t>rziu pentru p>ine
]i pentru o camer` mizer`, ei ]tiu c` fereastra speran\ei se [nchide
pentru ei [n marile centre trepidante ale cre]tin`t`\ii. Trist
[ntr-adev`r este g>ndul c` [n prezent, c>nd \ara noastr` este
[mpodobit` cum n-a mai fost niciodat` [nainte cu temple
impun`toare dedicate marelui Nazarinean, care }i-a dedicat via\a
slujirii printre s`raci, degrada\i ]i proscri]i, noi g`sim valul
nefericirii cresc>nd; g`sim c` s`r`cia nedorit` devine soarta
inevitabil` a miilor de vie\i [n plus [n fiecare an. Niciodat` n-a fost
sentimentul altruist mai general pe buzele omului. Niciodat` n-a
fost inima omului mai doritoare ca acum dup` o manifestare
adev`rat` a fraternit`\ii umane. Niciodat` n-a fost [ntreaga lume
civilizat` at>t de profund mi]cat` de visul care persist` de secole
— paternitatea lui Dumnezeu ]i fraternitatea omului. }i totu]i,
ciudat` anomalie! Strig`tul inocen\ei, al drept`\ii ultragiate,
strig`tul milioanelor de oameni de sub roat`, se ridic` ast`zi din
fiecare \ar` civilizat` ca niciodat` [nainte. Vocea Rusiei amestecat`
cu strig`tul Irlandei. Londra proscris` se une]te cu exila\ii tuturor
marilor ora]e continentale ]i americane [ntr-o cerere puternic`,
cutremur`toare dup` dreptate.
Numai [n Londra exist` mai mult de trei sute de mii de persoane
chiar pe marginea pr`pastiei, a c`ror inim` se [nfioar` de team`
la fiecare b`taie, a c`ror co]mar de-o via\` este groaza c` mica lor
vizuin` pe care ei o numesc cas` le poate fi luat`. Sub ei, [n pragul
[nfomet`rii, sunt peste dou` sute de mii de vie\i; mai departe g`sim
trei sute de mii [n stratul celor [nfometa\i, [n t`r>mul unde foamea
roade zi ]i noapte, unde fiecare secund` din fiecare minut, din
fiecare or`, din fiecare zi, este plin` de suferin\`. Sub [nfometa\i
sunt cei f`r` cas` — cei care n-au nimic cu ce s`-]i procure un
ad`post nici chiar [n cele mai rele cartiere; cei care dorm f`r` un
acoperi] tot anul, dintre care sute pot fi g`si\i [n fiecare noapte pe
lespezile reci de piatr` de-a lungul cheiurilor Tamisei. Unii au
numai un ziar [ntre ei ]i pietrele umede, dar majoritatea nu se
bucur` nici m`car de acest lux! Aceast` armat` f`r` nici un
fel de locuin\` num`r` [n Londra treizeci ]i trei de mii".
Spune cineva c` aceasta este o imagine exagerat`?
S` investigheze. Dac` este numai pe jum`tate adev`rat`,
este deplorabil`!
NEMUL|UMIREA, URA, FRIC|IUNEA, PREG~TINDU-SE RAPID PENTRU
ARDEREA SOCIAL~
Oricum li s-ar explica s`racilor c` boga\ii n-au fost niciodat`

at>t de caritabili ca acum, c` societatea are o grij` mult mai mare
acum dec>t a avut vreodat` pentru cei s`raci, cei orbi, cei bolnavi
]i cei neajutora\i, ]i c` veniturile imense pentru men\inerea acestor
binefaceri sunt str>nse anual prin taxe, aceasta cu siguran\` nu-l
va satisface pe muncitor. Ca cet`\ean inteligent care se respect` el
nu vrea pomeni; el n-are nici o dorin\` de a se folosi de privilegiile
unei case pentru s`raci, sau c>nd este bolnav s` devin` un pacient
\inut de mil` [ntr-un spital; ci el dore]te o ]ans` de a-]i c>]tiga
cinstit ]i onest p>inea cu sudoarea fe\ei sale ]i de a-]i [ntre\ine
familia cu demnitatea unui muncitor cinstit. Dar, [n timp ce se
vede pe sine ]i pe semenii sì muncitori mai dependen\i ca niciodat`
de favoare ]i de influen\` pentru a ob\ine ]i a men\ine o slujb`, iar
pe micii proprietari de magazine, pe micii constructori ]i pe micii
manufacturieri lupt>ndu-se mai mult ca niciodat` pentru o via\`
onest`, el cite]te despre prosperitatea celor boga\i, despre cre]terea
num`rului milionarilor, despre uniunile capitalului pentru a
controla diferitele industrii — afacerea cuprului, a o\elului, a sticlei,
a petrolului, a chibriturilor, a h>rtiei, a c`rbunelui, a vopselei, a
tac>murilor, a telegrafului ]i toate celelalte afaceri. El vede de
asemenea c` aceste combina\ii controleaz` mecanismul lumii, ]i
c` astfel, [n timp ce munca sa se depreciaz` datorit` competi\iei,
bunurile ]i necesit`\ile vie\ii pot fi dezvoltate, sau cel pu\in
[mpiedicate de la declinul lor, propor\ional cu reducerea costului
muncii reprezentat prin [mbun`t`\irea ma]inilor care [nlocuiesc
creierul ]i for\a uman`.
{n astfel de [mprejur`ri, ne putem mira c` la a
treisprezecea conven\ie anual` a Federa\iei Muncii de la
Chicago, vice-pre]edintele Adun`rii Sindicatelor ]i-a salutat
vizitatorii [n urm`torul limbaj sarcastic? El a spus:
Âm dori s` v` spunem bun-venit [ntr-un ora] prosper, dar
adev`rul n-ar justifica afirma\ia. Aici lucrurile sunt a]a cum
sunt, dar nu a]a cum ar trebui s` fie. V` ur`m bun-venit [n
numele a o sut` de monopoli]ti ]i a cincizeci de mii de vagabonzi,
aici unde mamona \ine mare carnaval [n palate, [n timp ce
mamele au inimile zdrobite, copiii sunt [nfometa\i, iar b`rba\ii
caut` [n zadar de lucru. V` ur`m bun-venit [n numele a o sut`
de mii de oameni care nu lucreaz`, [n numele acelor edificii
dedicate gloriei lui Dumnezeu, dar ale c`ror u]i sunt [nchise
noaptea pentru cei [nfometa\i ]i s`raci, [n numele slujitorilor
biserice]ti care se [ngra]` din viile lui Dumnezeu, uit>nd c`
copiii lui Dumnezeu sunt fl`m>nzi ]i n-au un loc unde s`-]i
pun` capul; [n numele st>lpilor sistemului de stoarcere a
sudorii, al milionarilor ]i al diaconilor, ale c`ror suflete sunt
puse [n pericol prin pofta lor dup` aur; [n numele salaria\ilor
care transpir` s>nge ce este transformat [n duca\i de aur; [n
numele azilurilor de nebuni ]i a caselor pentru s`raci, [n\esate
de oameni [nnebuni\i de grij` [n aceast` \ar` a bel]ugului.
V` vom ar`ta mostre din Chicago care n-au fost ar`tate la
t>rg — ale m`re\iei ]i ale sl`biciunii lui. Desear` v` vom ar`ta
sute de oameni care stau pe pietrele aspre din coridoarele
acestei cl`diri — f`r` cas`, f`r` m>ncare — oameni capabili ]i
dornici s` munceasc`, dar pentru care nu este de lucru. Este
un timp de alarm` — alarm` privind continuarea unui guvern
ale c`rui drepturi suverane sunt predate magna\ilor cìlor
ferate, baronilor c`rbunelui ]i speculan\ilor; alarm` privind
continuarea unei guvern federal ale c`rui politici financiare
sunt [ntocmite pe Wall Street la ordinul baronilor banului din
Europa. A]tept`m s` lua\i m`suri pentru a utiliza privilegiul
]i a alunga de la putere pe slujitorii necredincio]i ai poporului,
care sunt r`spunz`tori de condi\iile existente".
F`r` nici o [ndoial` c` acest vorbitor gre]e]te mult
presupun>nd c` o schimbare a de\in`torilor de func\ii sau a
partidelor ar vindeca rùl existent; dar ar fi desigur inutil
s` i se spun` lui sau oric`rui alt om s`n`tos la minte c` nu-i
nimic gre]it [n aceast` chestiune a aranjamentului social care
face posibile asemenea extreme mari de bog`\ie ]i s`racie.
Oric>t de mult s-ar deosebi oamenii [n privin\a cauzei ]i
tratamentului, to\i sunt de acord c` exist` o boal`. Unii caut`
f`r` nici un rezultat remedii [n direc\ii gre]ite, ]i mul\i, vai!
nu doresc s` se g`seasc` un remediu; p>n` c>nd ei, cel pu\in,
vor fi avut o ]ans` s` profite de condi\iile actuale.
{n armonie cu acest g>nd, George E. McNeill, [ntr-o
cuv>ntare [n fa\a Congresului Mondial al Muncii, a spus:
^Mi]carea sindical` s-a n`scut din foame — foame dup`
hran`, ad`post, c`ldur`, [mbr`c`minte ]i pl`cere. {n
mi]carea umanit`\ii spre fericire, fiecare individ []i caut`
idealul sù, adesea cu o nesocotire stoic` a altora. Sistemul
industrial se bazeaz` pe regula de fier a diavolului, fiecare
pentru sine. Este oare un fenomen inexplicabil, ca aceia care
sufer` cel mai mult sub aceast` regul` a egoismului ]i a
l`comiei s` se organizeze pentru r`sturnarea sistemului de
guvernare al diavolului?"
Ziarele abund` [n descrieri de nun\i mondene, baluri ]i
banchete, la care a]a-zisa ^clas` de sus" a societ`\ii apare [n
haine costisitoare ]i cu bijuterii rare. Se spune c` recent o
doamn`, la un bal din Paris, purta diamante [n valoare de
1.600.000 $. New York World din august 1896 a publicat
fotografia unei doamne americane [mbr`cat` [n diamante
]i alte bijuterii valor>nd 1.000.000 $; ]i ea nu apar\inea chiar
celui mai [nalt strat social. Presa zilnic` vorbe]te despre
cheltuiala exagerat` a mii de dolari pentru aceste banchete
— pentru vinuri alese, decora\iuni florale etc. Ele spun
despre palatele [n`l\ate pentru cei boga\i, multe dintre ele
cost>nd 50.000 $, iar altele p>n` la 1.500.000 $. Ele vorbesc
despre ^serate pentru c>ini" unde animalele sunt hr`nite
cu delicatese foarte scumpe, de care se ocup` ^doicile" lor.
Ele spun despre 10.000 $ pl`ti\i pentru un serviciu de desert,
6.000 $ pentru dou` ghivece de flori artistice, 50.000 $ pentru
dou` vaze trandafirii. Ele spun c` un duce englez a pl`tit
350.000 $ pentru un cal. Ele spun cum o femeie din Boston
]i-a [nmorm>ntat so\ul [ntr-un sicriu care a costat 50.000 $.
Ele spun c` o alt` ^doamn`" a cheltuit 5.000 $ ca s`-]i
[ngroape pudelul. Ele spun c` milionarii din New York
pl`tesc 800.000 $ pentru un singur iaht.
Ne poate mira c` mul\i sunt invidio]i, iar unii sunt m>nio]i
]i am`r>\i c>nd compar` o astfel de risip` cu lipsa propriei
lor familii, sau cel pu\in cu economia lor impus`? }tiind c`
nu mul\i sunt ^creaturi noi" care []i [ndreapt` afec\iunea
spre lucrurile de sus ]i nu spre cele de pe p`m>nt, ]i care au
[nv`\at c` êvlavia [nso\it` de mul\umire este un mare
c>]tig" [n timp ce a]teapt` p>n` ce Domnul are s` le r`zbune
cauza, nu ne putem mira c` astfel de lucruri trezesc [n inimile
maselor sentimente de invidie, ur`, rùtate, ceart`; ]i aceste
sentimente se vor coace [n revolt` deschis`, care [n cele din
urm` va produce toate faptele c`rnii ]i ale diavolului, de-a
lungul marelui timp de necaz iminent.
Îat` care a fost nelegiuirea surorii tale Sodoma: era
[ng>mfat`, trìa [n bel]ug ]i [ntr-o lini]te nep`s`toare …
]i nu [nt`rea m>na celui nenorocit ]i a celui lipsit" etc.
Ezec. 16:49, 50.
Christian Advocate din California, coment>nd asupra
unuia dintre balurile mondene din ora]ul New York, spune:
^Luxul excesiv ]i extravagan\a orbitoare etalate de grecii
]i romanii boga\i din ^timpurile vechi" sunt o chestiune de
istorie. O asemenea etalare nechibzuit` [ncepe s`-]i fac`
apari\ia [n ceea ce se nume]te societatea monden` din
aceast` \ar`. Un corespondent de-al nostru vorbe]te despre
o doamn` din New York care a cheltuit 125.000 $ [ntr-un
singur sezon pentru distrac\ie. Caracterul ]i valoarea
distrac\iilor pot fi judecate din faptul c` ea a [nv`\at
societatea cum ... s` [nghe\e punci roman [n cupa lalelelor
ro]ii ]i galbene, ]i cum s` m`n>nce broa]te \estoase cu
linguri de aur din canoe de argint. Al\i amatori de distrac\ii
]i-au [mpodobit mesele cu trandafiri costisitori, [n timp ce
unul din ^cei patru sute" se spune c` a cheltuit 50.000 $
pentru o singur` distrac\ie. Asemenea cheltuial` excesiv`
pentru un scop a]a de s`rac este p`c`toas` ]i ru]inoas`,
indiferent c>t de mare este averea pe care o are cineva".
Messiah's Herald comenta dup` cum urmeaz`:
Ô sut` patruzeci ]i patru de autocra\i sociali, [n frunte cu
un aristocrat, au \inut un bal mare. Regalitatea nu l-a putut
eclipsa niciodat`. A fost cu totul exclusiv. Vinul a curs ca apa.
Frumuse\ea ]i-a adus farmecul ei. Nici Marc Antoniu, nici
Cleopatra nu s-au [nv`luit [n asemenea splendoare. A fost o
colec\ie de milionari. Bog`\ia lumii a fost adunat` pentru perle
]i diamante. Coliere de pietre pre\ioase cost>nd de la 200.000 $
]i mai jos [mpodobeau zeci de g>turi. Dansul a continuat printre
splendorile lui Aladin. Bucuria era nelimitat`. {n timp ce
aceasta continua, spune jurnalul, 100.000 de mineri [nfometa\i
din Pennsylvania b`teau drumurile ca vitele [n cùtare de
furaj, unii dintre ei m>nc>nd pisici ]i nu pu\ini dintre ei
sinucig>ndu-se pentru a nu-]i vedea copiii murind de foame.
Totu]i un colier de la balul Metropolitan i-ar fi salvat pe to\i ace]tia
de foame. A fost unul dintre ^marile evenimente sociale" ale unei
na\iuni numite cre]tin`; dar ce contrast! }i nu exist` nici un
remediu pentru aceasta! Astfel va fi ^p>n` vine El".
^P>n` vine El?" Nu, mai degrab` ^la fel va fi ]i [n zilele Fiului
Omului", c>nd El este venit, [n timp ce El adun` pe cei ale]i la
Sine ]i astfel {]i stabile]te {mp`r`\ia, a c`rei inaugurare va fi
urmat` de ^zdrobirea" [n buc`\i a actualului sistem social
[ntr-un mare timp de necaz ]i anarhie, preg`titor pentru
stabilirea {mp`r`\iei drept`\ii (Apoc. 2:26, 27; 19:15). Cum a
fost [n zilele lui Lot, la fel va fi ]i [n zilele Fiului Omului. Cum
a fost [n zilele lui Noe, la fel va fi ]i [n [parousia] prezen\a
Fiului Omului. Mat. 24:37; Luca 17:26, 28.
SUNT CEI BOGA|I PREA ASPRU CONDAMNA|I?
Cit`m dintr-un editorial din San Francisco Examiner:
Ûria]ul iaht englez cu aburi Valiante, al domnului W. K.
Vanderbilt, s-a al`turat [n portul New York iahtului englez cu
aburi Conqueror al domnului F. W. Vanderbilt. Valiante a costat
800.000 $. Aceast` sum` reprezint` profitul dintr-o recolt` de
aproximativ 15.000.000 de bu]eli de gr>u la ]aizeci de cen\i,
sau [ntreaga produc\ie de pe cel pu\in 8.000 de ferme de 160
de acri. Cu alte cuvinte, 8.000 de fermieri, reprezent>nd 40.000
de b`rba\i, femei ]i copii, au muncit pe soare ]i pe furtun`
pentru a-i permite domnuluiVanderbilt s`-]i construiasc`
[ntr-un ]antier naval strìn o astfel de ambarca\iune de pl`cere
cum nu posed` nici un suveran din Europa. Construc\ia acelui
vas a necesitat munca a cel pu\in 1.000 de mecanici timp de
un an. Banii care l-au costat, pu]i [n circula\ie printre
muncitorii no]tri, ar fi avut o influen\` perceptibil` asupra
st`rii timpurilor [n unele p`r\i".
J. R. Buchanan [n Arena, vorbind despre extravagan\a
nemiloas` a celor boga\i a spus:
^Criminalitatea ei nu const` a]a de mult [n motivul ei nemilos,
c>t [n distrugerea nes`buit` a fericirii ]i vie\ii pentru a atinge un
scop egoist. C` bog`\ia risipitoare [n ostenta\ie ]i lux este o crim`,
devine foarte evident printr-o examinare atent` a faptului. N-ar fi
nici un rù [n a construi un grajd de 700.000 $ pentru caii sì, cum
a f`cut un milionar din Syracusa, sau [n punerea unui serviciu de
50.000 $ pe masa de cin`, cum a f`cut un Astor din New York,
dac` banii ar fi la [ndem>n` ca aerul ]i apa; dar fiecare dolar
reprezint` media unei zile de munc`. Ca atare, grajdul de
700.000 $ reprezint` munca a 1.000 de oameni timp de doi ani ]i
patru luni. Reprezint` de asemenea 700 de vie\i; fiindc` 1.000 $ ar
satisface costul primilor zece ani ai unui copil, iar costul urm`torilor
zece ani ar fi complet achitat prin munca sa. De aceea, grajdul
elegant reprezint` baza material` a 700 de vie\i, ]i confirm` c`
proprietarul [l evalueaz` la mai mult, sau este dispus ca 700 de
oameni s` moar` pentru ca vanitatea lui s` poat` fi satisf`cut`".
The Literary Digest a spus [n editorial:
^Nu de mult un cleric din Noua Anglie a adresat o scrisoare
domnului Samuel Gompers, pre]edintele Federa\iei Americane
a Muncii, rug>ndu-l s` spun` de ce, [n opinia sa, a]a de mul\i
oameni inteligen\i care muncesc nu frecventeaz` biserica. Ca
r`spuns domnul Gompers a spus c` un motiv este acela c`
bisericile nu mai sunt [n contact cu speran\ele ]i aspira\iile
muncitorilor, ]i nu simt nefericirea ]i poverile lor. Pastorii
fie nu ]tiu, a spus el, fie nu au curajul s` declare de la
amvonul lor cele bune ]i cele rele ale milioanelor care trudesc.
Organiza\iile g`site a fi cele mai eficiente [n asigurarea
condi\iilor mai bune au fost dezaprobate de biseric`.
Muncitorilor le-a fost [ndreptat` aten\ia spre @dulcele viitor#,
spre neglijarea total` a condi\iilor care deriv` din @amarul
prezent#. Biserica ]i slujirea au fost @sus\in`torii ]i ap`r`torii
gre]elilor comise [mpotriva intereselor oamenilor, pur ]i
simplu fiindc` f`pta]ii sunt posesorii bog`\iei#. {ntrebat
despre mijloacele pe care le-ar sugera el pentru reconcilierea
bisericii ]i a maselor, domnul Gompers recomand` @o
schimbare total` a atitudinii actuale#. El [ncheie cu aceste
cuvinte: @Cel care nu simpatizeaz` cu mi]carea muncii, cel
care prive]te cu satisfac\ie sau cu indiferen\` rezultatele
[ngrozitoare ale condi\iilor economice ]i sociale actuale, nu
este numai [mpotrivitor fa\` de cele mai bune interese ale
familiei umane, ci este particeps criminis la toate relele aduse
asupra b`rba\ilor ]i femeilor din timpul nostru, asupra
copiilor de ast`zi, asupra b`rba\ilor ]i femeilor din viitor#".
{n timp ce observ`m astfel opinia public` [n condamnarea
boga\ilor ca clas`, ]i [n timp ce observ`m ]i condamnarea din
partea Domnului ]i pedeapsa prezis` a acestei clase ca [ntreg,
nu este dec>t rezonabil ca poporul lui Dumnezeu s` exercite
modera\ie [n judecata sau [n opiniile sale [n privin\a boga\ilor
ca indivizi. Domnul, a c`rui judecat` [mpotriva clasei este at>t
de aspr`, va fi totu]i [ndur`tor fa\` de ei ca indivizi; ]i c>nd [n
[n\elepciunea Sa va fi distrus idolii lor de argint ]i de aur, le va
fi cobor>t privirile seme\e ]i le va fi umilit m>ndria, atunci El
va fi [ndur`tor s` m>ng>ie ]i s` vindece pe cei care vor renun\a
la egoismul ]i la m>ndria lor. Se va observa de asemenea c`
am citat numai expresiile rezonabile ]i moderate ale scriitorilor
cu judecat`, ]i nu diatribele extreme ]i adesea nechibzuite ale
anarhi]tilor ]i vizionarilor.
Ca un ajutor spre o modera\ie sobr` [n judecat` este bine
s` ne amintim: (1) C` termenul ^bogat" este foarte larg ]i
include nu numai pe cei extrem de boga\i, ci [n mintea
multora ]i pe cei care, compara\i cu ace]tia, ar putea fi
considera\i s`raci; (2) C` printre aceia pe care cei foarte
s`raci i-ar numi boga\i sunt foarte mul\i dintre cei mai buni
]i mai binevoitori oameni, mul\i dintre ei fiind, [n m`sur`
considerabil`, activi [n ac\iuni de binefacere ]i filantropice;
]i dac` ace]tia nu sunt to\i a]a p>n` la m`sura sacrificiului
de sine, ar fi desigur lipsit de amabilitate ca unul care nu
s-a f`cut el [nsu]i sacrificiu viu pentru binecuv>ntarea altora,
s`-i condamne pe al\ii c` n-o fac. }i cei care au f`cut astfel
]tiu cum s` aprecieze fiecare apropiere de un asemenea spirit
pe care cineva, bogat sau s`rac, ar manifesta-o.
Este bine s` ne amintim c` mul\i dintre boga\i nu numai
c` pl`tesc pe drept taxe mari pentru ]coli publice gratuite,
pentru sprijinirea guvernului, pentru sprijinirea
binefacerilor publice etc, dar de asemenea contribuie cu
bucurie ]i altfel la ajutorarea s`racilor ]i sunt din inim`
binevoitori fa\` de aziluri, colegii, spitale etc., ]i fa\` de
bisericile pe care ei le consider` cele mai vrednice. }i cei
care fac aceste lucruri din inimi bune ]i cinstite, ]i nu
(cum trebuie s` admitem c` este uneori cazul) pentru
spectacol ]i pentru lauda oamenilor, nu-]i vor pierde
r`splata. }i to\i ace]tia trebuie s` fie aprecia\i pe drept.
Fiecare poate ]i este dispus s` critice pe milionari, dar ne
temem c` [n unele cazuri judecata este prea aspr`. De aceea
noi [i [ndemn`m pe cititorii no]tri s` nu g>ndeasc` despre
ei prea necaritabil. S` nu uite c` at>t ei c>t ]i s`racii sunt
[n unele privin\e sub controlul sistemului social actual.
Obiceiul a fixat legi ]i baricade [n jurul capetelor ]i inimilor
lor. Falsele concep\ii ale cre]tinismului, sus\inute de
[ntreaga lume — bogat` ]i s`rac` — timp de secole, au s`pat
ad>nc f`ga]ele g>ndirii ]i ra\iunii [n care se mi]c` mintea
lor [ncoace ]i [ncolo. Ei simt c` trebuie s` fac` a]a cum fac ]i
al\i oameni; adic`, trebuie s`-]i foloseasc` timpul ]i talentele
c>t pot de bine ]i pe ,,principii de afaceri". F`c>nd aceasta,
banii le vin, deoarece banii ]i ma]inile sunt ast`zi creatorii
bog`\iei, munca fiind la pre\ redus.
Atunci ei f`r` [ndoial` cuget` c` av>nd bog`\ie este de
datoria lor s` nu o stocheze toat`, ci s` cheltuie o parte din
ea. Poate se [ntreab` dac` ar fi mai bine s` o distribuie [n
acte de caritate sau s` o lase s` circule prin cìle comer\ului
]i a salariilor pentru munc`. Ei conchid [n mod potrivit c`
acest plan din urm` ar fi mai bun. Balurile, banchetele,
nun\ile, iahturile etc., pot s` le apar` ca pl`ceri pentru ei ]i
pentru prietenii lor ]i un ajutor pentru vecinii lor mai pu\in
noroco]i. }i nu este oare ceva adev`r [n acest punct de
vedere? De exemplu, banchetul de 10.000 $ pune probabil
[n circula\ie 15.000 $ — prin intermediul m`celarilor,
brutarilor, florarilor, croitorilor, croitoreselor, bijutierilor etc.,
etc. Iahtul de 800.000 $, [n timp ce este o mare extravagan\`
personal`, a determinat o circula\ie a acelei sume de bani
undeva printre muncitori; ]i mai mult, va [nsemna o
cheltuial` anual` de cel pu\in dou`zeci ]i foarte probabil de
o sut` de mii de dolari pentru ofi\eri, ingineri, marinari,
alimente etc., ]i alte cheltuieli curente.
De aceea, [n actualele condi\ii gre]ite, este extrem de
bine pentru clasele de mijloc ]i pentru cele mai s`race c`
boga\ii sunt ^nechibzuit de extravagan\i" mai degrab`
dec>t zg>rci\i, cheltuind exagerat o parte din potopul de
bog`\ie care intr` [n l`zile lor; de exemplu, pentru
diamante, care necesit` ,,s`pare", ]lefuire ]i montare,
d>nd astfel de lucru la mii de oameni care numai ar cre]te
num`rul celor f`r` lucru, dac` boga\ii n-ar avea asemenea
sl`biciuni sau extravagan\e, ci ar stoca tot ce le-ar intra
[n posesie. G>ndind astfel, boga\ii pot considera
extravagan\ele lor ca fiind âcte de caritate". }i dac` le
consider` a]a, nu fac dec>t s` urmeze acela]i curs al
g>ndirii false adoptat de unii din clasa de mijloc, c>nd
organizeaz` ^serate biserice]ti", t>rguri ]i festivaluri ^de
dragul scumpei carit`\i".
Noi nu justific`m cursul lor: cùt`m numai s` ar`t`m
c` extravagan\ele celor boga\i [n vremuri de necaz
financiar nu implic` [n mod necesar c` ei sunt lipsi\i de
sentimente pentru cei s`raci. Iar atunci c>nd se g>ndesc
s` fac` acte de caritate pe alte principii dec>t ^principiile
de afaceri", f`r` [ndoial` c` ei reflect` c` s-ar cere o mic`
armat` de b`rba\i ]i femei pentru a supraveghea
distribuirea profitului lor zilnic ]i totu]i n-ar putea fi
siguri c` acesta ar ajunge la cei mai nevoia]i; deoarece
egoismul este a]a de general [nc>t nu multora li s-ar putea
[ncredin\a distribuirea [n mod corect a unor cantit`\i mari.
O milionar` a remarcat c` ea nu s-a uitat niciodat` pe
fereastra tr`surii c>nd trecea prin cartierele s`race,
deoarece acestea [i ofensau ochiul. Ne [ntreb`m dac` n-a
fost din cauz` c` o mustra con]tiin\a din cauza
contrastului dintre condi\ia ei ]i cea a s`racilor. {n privin\a
preocup`rii lor personale de actele de caritate — b`rba\ii
sunt prea ocupa\i cu investi\iile lor, iar femeile sunt prea
rafinate pentru asemenea lucruri: ele ar vedea scene
nepl`cute, ar auzi sunete nepl`cute ]i ar sim\i mirosuri
nepl`cute. C>nd erau mai s`raci poate au dorit astfel de
oportunit`\i pentru bine cum au acum: dar egoismul,
m>ndria, angajamentele sociale ]i etica anuleaz`
sentimentele mai nobile ]i [mpiedic` roada mult`. Dup`
cum a spus cineva: Fiindc` Domnul nostru a umblat
f`c>nd bine, El a avut mil` de sl`biciunile omului.
F`c>nd aceste sugestii pentru m`sura de consolare pe
care ele o ofer` claselor mai s`race, nu vrem s` fim [n\ele]i
c` justific`m [n vreun sens extravagan\a egoist` a celor
boga\i, care este gre]it` ]i pe care Domnul o condamn` ca
fiind gre]it` (Iac. 5:5). Dar [n considerarea diferitelor
laturi ale acestor [ntreb`ri mult controversate, mintea este
men\inut` mai echilibrat`, judecata mai s`n`toas`, iar
comp`timirea mai tandr` fa\` de cei pe care ^dumnezeul
veacului acestuia" i-a orbit cu bog`\iile lui, p>n` c>nd
judec`\ile lor sunt pervertite de la justi\ie, ]i care sunt
pe cale s` primeasc` o mustrare ]i o pedeaps` at>t de
aspr` de la Domnul. ^Dumnezeul veacului acestuia" [i
orbe]te ]i pe cei s`raci cu privire le unele probleme, pentru
a justifica un curs gre]it. El conduce astfel ambele p`r\i
spre ^marea b`t`lie".
Dar, de]i noi putem g`si motive pe care s` ne baz`m unele
scuze pentru cre]terile actuale ale bog`\iei [n m>inile
c>torva; de]i ne putem da seama c` unii dintre cei boga\i,
mai ales dintre cei moderat boga\i, sunt foarte binevoitori;
]i de]i poate fi adev`rat` sus\inerea c` ei []i c>]tig` averea
sub ac\iunea acelora]i legi care-i guverneaz` pe to\i, ]i c`
unii dintre cei s`raci sunt mai pu\in genero]i [n mod natural
]i mai pu\in dispu]i s` fie drep\i dec>t unii dintre cei boga\i,
]i dac` locurile ar fi schimbate ei s-ar dovedi adesea mai
stric\i ]i mai tiranici dec>t cei boga\i, totu]i Domnul declar`
c` posesorii averilor urmeaz` s` fie chema\i la judecat` pe
acest motiv, deoarece, c>nd au v`zut tendin\a lucrurilor, n-au
cùtat pe propria lor cheltuial` un plan mai echitabil, mai
generos dec>t obiceiul de ast`zi, ca de exemplu, [n direc\ia
socialismului.
Spre a ar`ta opiniile num`rului tot mai mare de oameni
cu privire la datoria societ`\ii, fie de a l`sa deschise tuturor
oportunit`\ile ]i bog`\iile naturii (p`m>nt, aer ]i ap`), fie
altfel, dac` acestea sunt monopolizate, s` se dea oportunitate
de munc` zilnic` celor care nu au deloc parte [n aceste
monopoluri, cit`m dintr-un articol urm`toarele. El spune:
^Foarte rar este povestit [n scris un incident mai patetic
din via\a real` dec>t cel care urmeaz`, de care este
r`spunz`toare o educatoare de gr`dini\` care locuie]te [n
Brooklyn, New York.
O feti\` care frecventeaz` o gr`dini\` din Cartierul de Est,
cel mai s`rac cartier al ora]ului New York, a venit recent
[ntr-o diminea\` la ]coal`, [mbr`cat` sub\ire ]i ar`t>nd
sl`bit` ]i [nfrigurat`. Dup` ce a stat [n gr`dini\a cald` o
vreme, copilul s-a uitat [n sus la fa\a educatoarei ]i a spus
cu seriozitate: @Doamn` C _ _ _, {l iubi\i pe Dumnezeu#?
@Ei, da#, a spus educatoarea.
@Ei bine, eu nu#, a r`spuns repede copilul cu o mare
seriozitate ]i vehemen\`. @{l ur`sc#.
Educatoarea, g>ndind c` era ciudat ca o astfel de expresie
s` vin` de la un copil pe care [ncercase din greu s`-l [nve\e
c` era corect s`-L iubeasc` pe Dumnezeu, a cerut o explica\ie.
@Ei bine#, a spus copilul, @El face s` bat` v>ntul, iar eu nu
am haine c`lduroase; ]i El face s` ning`, iar pantofii mei au
gùri [n ei; ]i El face s` fie frig, iar noi nu avem foc [n cas`;
]i El ne face fl`m>nzi iar mama nu are p>ine pentru micul
dejun#".
{n comentariu se spune: ^Dac` lu`m [n considerare
perfec\iunea darurilor materiale ale lui Dumnezeu pentru
copiii p`m>ntului, este greu, dup` citirea acestei [nt>mpl`ri,
s` prive]ti cu r`bdare satisfac\ia blasfematorilor boga\i care,
ca ]i aceast` feti\` inocent`, pun suferin\ele s`r`ciei pe
seama lui Dumnezeu".
Totu]i, nu mult trebuie a]teptat de la cei lume]ti; pentru
c` egoismul este spiritul lumii. Avem mai multe motive s`
privim spre oamenii mari ]i boga\i care pretind c` sunt
cre]tini. Dar ace]tia nu-]i pun nici vie\ile nici averile pe
altarul lui Dumnezeu [n serviciul evangheliei, ]i nici nu le
dau [n serviciul binelui material al umanit`\ii. Desigur,
evanghelia este [nt>i! Ei ar trebui s` i se acorde tot timpul
nostru, talentul, influen\a ]i mijloacele noastre. Dar acolo
unde ea este ascuns` vederii ]i nu are controlul asupra inimii
din cauza concep\iilor false, a [nv`\`turilor false, inima
consacrat` va g`si desigur multe de f`cut pentru semenii
dec`zu\i, [n privin\a cump`t`rii, a ridic`rii sociale, a reformei
municipale etc. }i [ntr-adev`r mul\i sunt angaja\i astfel, dar
[n general din clasele s`race sau de mijloc; pu\ini boga\i,
pu\ini milionari. Dac` unii dintre milionarii lumii care ar
avea at>ta din spiritul lui Cristos ]i ar fi s`-]i dedice talentele
lor mentale ]i financiare, propriul lor timp ]i timpul unor
ajutoare capabile care ar fi bucuro]i s` ajute dac` u]a
oportunit`\ii ar fi deschis` pentru ei, ce reform` social` ar
vedea lumea [ntr-un an! Cum ar fi restr>nse ]i recuperate
[n interesul public privilegiile acordate corpora\iilor ]i
trusturilor; legile vicioase ar fi amendate ]i [n general
interesele publicului ar fi luate [n considerare ]i ap`rate,
iar clicile financiare ]i politice ar deveni mai slabe, fiind
[mpotriva intereselor publicului.
Dar a a]tepa o astfel de folosire a bog`\iei nu este ra\ional;
pentru c`, de]i mul\i oameni boga\i declar` a fi cre]tini, ei,
ca ]i restul lumii, nu ]tiu nimic despre adev`ratul cre]tinism
— credin\` [n Cristos ca R`scump`r`tor personal ]i
consacrare deplin` a fiec`rui talent [n serviciul Lui. Ei doresc
s` fie clasifica\i ca ^cre]tini", deoarece nu doresc s` fie
clasifica\i ca ^p`g>ni" sau êvrei"; deoarece numele lui Cristos
este popular acum, chiar dac` adev`ratele Lui [nv`\`turi
nu sunt mai populare acum dec>t atunci c>nd a fost r`stignit.
Cu adev`rat, Cuv>ntul lui Dumnezeu m`rturise]te c` nu
mul\i mari sau boga\i sau [n\elep\i a ales Dumnezeu pentru
a fi mo]tenitori ai {mp`r`\iei; ci mai ales pe cei s`raci ]i
dispre\ui\i potrivit mersului, [n\elepciunii ]i aprecierii
acestei lumi. C>t de greu (cu ce dificultate) vor intra cei care
au bog`\ii [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu. Este mai u]or pentru
o c`mil` s` treac` prin urechea acului dec>t pentru un bogat
s` intre [n {mp`r`\ia Cerului*. Mat. 19:23, 24.
*Se spune c` ûrechea acului" era numele unei por\i mici [n zidurile
vechilor cet`\i, folosit` dup` apusul soarelui, dup` ce por\ile mari
erau [nchise, de frica atacurilor din partea inamicilor. Dup` descriere,
aceasta era a]a de mic` [nc>t o c`mil` putea trece numai [n genunchi,
dup` ce era luat` povara de pe ea. Ilustra\ia aceasta pare s` implice
c` un bogat ar trebui s` se descarce ]i s` [ngenunchieze [nainte de
a-]i putea [nt`ri chemarea ]i alegerea pentru un loc [n {mp`r`\ie.
Dar, vai! ^Bie\ii boga\i" vor trece prin experien\e teribile.
Nu numai c` bog`\ia se va dovedi un obstacol pentru
onoarea ]i gloria viitoare [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu, dar
chiar ]i aici avantajele ei vor fi de scurt` durat`. Âsculta\i
acum, voi, boga\ilor! Pl>nge\i ]i striga\i din cauza
nenorocirilor care vin peste voi! … V-a\i str>ns comori [n
zilele din urm`!" Pl>nsul ]i strig`tul celor boga\i vor fi
auzite nu peste mult timp; iar cuno]tin\a despre aceasta
ar trebui s` [ndep`rteze toat` invidia ]i l`comia din toate
inimile ]i s` le umple de comp`timire pentru ^bie\ii
boga\i"; o simpatie totu]i care nici nu se va str`dui ]i nici
nu va dori s` schimbe judecata Domnului, recunosc>nd
[n\elepciunea ]i bun`tatea Lui, iar rezultatul pl>nsului
]i strig`tului va fi o corectare a inimii ]i o deschidere a
ochilor la dreptate ]i dragoste din partea tuturor — boga\i
]i s`raci, la fel — dar cea mai sever` asupra celor boga\i,
deoarece schimbarea condi\iei lor va fi mult mai mare ]i
mai violent`.
Dar de ce nu pot fi schimbate condi\iile astfel [nc>t s`
aduc` treptat uniformizarea bog`\iei ]i a confortului? Pentru
c` lumea este guvernat` nu de legea regal` a iubirii, ci de
legea deprav`rii — egoismul.
EGOISMUL {N COMBINA|IE CU LIBERTATEA
Doctrinele cre]tine promoveaz` libertatea, iar libertatea
duce la cuno]tin\` ]i educa\ie, ]i le ob\ine. Dar libertatea
]i cuno]tin\a sunt periculoase pentru binele omului, dac`
nu sunt supuse literei ]i spiritului legii regale a iubirii.
De aceea ^cre]tin`tatea", accept>nd libertatea cre]tin` ]i
c>]tig>nd cuno]tin\`, f`r` s` fi adoptat legea lui Cristos,
ci altoind cuno]tin\a ]i libertatea pe dispozi\ia dec`zut`,
egoist`, n-a f`cut dec>t s` [nve\e cu at>t mai bine cum
s`-]i exercite egoismul. Ca rezultat, cre]tin`tatea este
ast`zi partea cea mai nemul\umit` a p`m>ntului; ]i alte
na\iuni [i [mp`rt`]esc nemul\umirea ]i dauna [n m`sura
[n care adopt` cuno]tin\a ]i libertatea cre]tinismului f`r`
s` adopte spiritul lui Cristos, spiritul iubirii.
Biblia, Vechiul Testament ]i Noul Testament, a nutrit
spiritul libert`\ii — nu direct, ci indirect. Legea [ntr-adev`r
prevedea ca slujitorii s` fie supu]i st`p>nilor, dar ea
restr>ngea ]i pe st`p>ni [n interesul slujitorilor, asigur>ndu-i
c` nedreptatea va fi [n mod sigur r`spl`tit` de marele St`p>n
al tuturor — Iehova. Evanghelia, Noul Testament, face
acela]i lucru. (Vezi Coloseni 3:22-25; 4:1.) Dar Biblia [i
asigur` pe to\i c` [n timp ce oamenii difer` [n puteri
intelectuale, morale ]i fizice, Dumnezeu a f`cut preg`tiri
pentru o [nviere complet` — c`, prin credin\` [n Cristos,
boga\ii ]i s`racii, robii ]i liberii, b`rba\ii ]i femeile, [n\elep\ii
]i ne[n\elep\ii, se pot [ntoarce to\i la favoarea divin`, la un
nivel comun — âccepta\i [n Cel preaiubit".
Atunci, nu este surprinz`tor c` evreii din vechime erau
oameni iubitori de libertate ]i aveau faima de neam
r`zvr`tit — nevr>nd s` stea cuceri\i, astfel [nc>t
cuceritorii lor au tras concluzia c` nu exista alt mod de
a-i subjuga dec>t s`-i distrug` complet ca na\iune. Nici
nu este surprinz`tor c` unii oameni de stat capabili (chiar
]i cei necre]tini) au admis c` Biblia este ^piatra de c`p`t>i
a libert`\ilor noastre" ]i c` experien\a dovede]te c`
oriunde a mers Biblia, a mers ]i libertatea, duc>nd cu ea
educa\ia ]i [n general sentimente mai [nalte. A]a a fost
[n primele dou` secole ale erei cre]tine: apoi eroarea
(clericalismul ]i supersti\ia) a ob\inut controlul, Biblia a
fost ignorat` sau suprimat`, iar [n locul progresului [n
continuare, politica papalit`\ii a atras dup` sine
^Veacurile {ntunecate". Cu re[nvierea Bibliei ca instructor
public, [n Reformele germane ]i engleze, au ap`rut din
nou printre oameni libertatea, cuno]tin\a ]i progresul.
Este un fapt de necontestat c` \`rile care au Biblia au
cea mai mult` libertate ]i iluminare general`, ]i c` [n
\`rile unde Biblia este mai la [ndem>n`, oamenii sunt cei
mai liberi, foarte lumina\i, [n general foarte educa\i ]i
fac cei mai rapizi pa]i de progres [n orice direc\ie.
Dar acum remarca\i ce am observat mai sus, c`
influen\ele lumin`toare ]i eliberatoare ale Bibliei au fost
acceptate de cre]tin`tate [n timp ce legea sa de iubire
(legea libert`\ii perfecte — Iac. 1:25) a fost ignorat` [n
general. Oamenii g>nditori tocmai se trezesc [n privin\a
faptului c` cuno]tin\a ]i libertatea unite constitue o mare
putere care poate fi exercitat` fie pentru bine, fie pentru
rù; c`, asemenea unei p>rghii, dac` se mi]c` pe pivotul
iubirii, rezultatele vor fi puternice pentru bine; dar atunci
c>nd se mi]c` pe pivotul egoismului, rezultatele sunt rele
— puternice ]i rele cu mare [ntindere. Aceasta este
condi\ia cu care se confrunt` cre]tin`tatea ast`zi ]i care
acum preg`te]te rapid elementele sociale pentru ^focul
zilei de r`zbunare" ]i pentru r`spl`tiri.
{n chimie se g`se]te adesea c` unele elemente utile ]i
benefice devin dintr-o dat` otrav` puternic` prin
schimbarea propor\iilor. A]a este ]i cu binecuv>nt`rile
cuno]tin\ei ]i libert`\ii c>nd se combin` cu egoismul. {n
anumite propor\ii aceast` combina\ie a adus serviciu
pre\ios umanit`\ii, dar marea cre]tere recent` a
cuno]tin\ei [n loc s` [nal\e cuno]tin\a la locul de putere,
a [ntronat egoismul. Egoismul domin` ]i folose]te
cuno]tin\a ]i libertatea ca slujitori ai sì. Aceast`
combina\ie st`p>ne]te acum lumea; ]i chiar ]i elementele
sale valoroase sunt f`cute inamici ai drept`\ii ]i p`cii din
cauz` c` egoismul este [n control. {n aceste condi\ii,
cuno]tin\a ca slujitor al egoismului este foarte activ` [n a
servi interesele egoiste, iar libertatea controlat` de egoism
amenin\` s` devin` libertinaj, f`r` a \ine seama de
drepturile ]i libert`\ile altora. De aceea, [n actualele
condi\ii, egoismul (av>nd controlul), cuno]tin\a ]i
libertatea constitue un Triumvirat al puterii rele care
st`p>ne]te ]i zdrobe]te acum cre]tin`tatea — prin agen\ii
]i reprezentan\ii sì, clasa bogat` ]i influent`: ]i cu toate
acestea, va fi acela]i Triumvirat Rù nu peste mult timp,
c>nd []i va schimba slujitorii ]i reprezentan\ii ]i va accepta
masele [n aceast` calitate.
To\i oamenii din \`rile civilizate — boga\i ]i s`raci,
[nv`\a\i ]i ne[nv`\a\i, [ntelep\i ]i nechibzui\i, b`rba\i ]i
femei — (cu rare excep\ii) sunt mi]ca\i de aceast`
combina\ie puternic` [n aproape fiecare fapt al vie\ii. Ele
concep [n to\i supu]ii lor o frenezie dup` loc, putere ]i
avantaj, dup` [n`l\are de sine. Pu\inii sfin\i, al c`ror scop
este binele prezent ]i viitor al altora, constituie o
minoritate at>t de mic`, [nc>t de abia este vrednic` s` fie
luat` [n considerare ca factor [n prezent. Ei vor fi lipsi\i
de puterea de a efectua binele pe care-l doresc p>n` c>nd,
glorifica\i cu Domnul ]i {nv`\`torul lor, vor fi at>t califica\i
c>t ]i [mputernici\i s` binecuv>nteze lumea ca {mp`r`\ie
a lui Dumnezeu. }i [n timp ce sunt [nc` [n trup ei vor
avea nevoie s` vegheze ]i s` se roage ca nu cumva [ns`]i
cuno]tin\a lor mai mare ]i libertatea lor mai mare s`
devin` rele, intr>nd sub domina\ia egoismului.
INDEPENDEN|A A}A CUM ESTE V~ZUT~ DE BOGA|I }I DE S~RACI
Masele lumii au p`]it numai recent afar` din robie ]i
iob`gie la libertate ]i independen\`. Cuno]tin\a a rupt
cu for\a c`tu]ele personale ]i politice: egalitatea politic`
n-a fost acordat` de bun` voie, ci [ncetul cu [ncetul sub
obliga\ie. }i lumea celor egali din punct de vedere politic
se [mparte acum pe linia m>ndriei ]i a egoismului, ]i o
nou` b`t`lie a [nceput din partea celor boga\i ]i avu\i
pentru men\inerea ]i cre]terea averii ]i puterii lor, iar
din partea claselor de jos pentru dreptul de a munci ]i a
se bucura de comodit`\ile moderate ale vie\ii. (Vezi
Amos 8:4-8.) Mul\i dintre cei boga\i sunt dispu]i s` se
g>ndeasc` ]i s` comp`timeasc` cu clasele mai s`race astfel:
Ei bine, [n cele din urm` masele au ob\inut dreptul la vot ]i
independen\`! Mult le mai folose]te! Cu toate acestea, ei
vor afla c` inteligen\a este un factor important [n toate
afacerile vie\ii, iar inteligen\a se afl` mai ales la
aristocra\ie. Singura noastr` preocupare este ca ei s`-]i
foloseasc` libertatea moderat ]i legal; prin aceasta noi
suntem elibera\i de mult` responsabilitate. {nainte, c>nd
masele erau robi, fiecare lord, nobil ]i duce sim\ea o
anumit` responsabilitate pentru cei care erau [n grija sa;
dar acum suntem liberi s` cùt`m numai propriile noastre
pl`ceri ]i averi. Independen\a lor este cu at>t mai bun`
pentru noi; fiecare ^gentleman" este avantajat de
schimbare ]i sper` acela]i lucru pentru oameni, care
bine[n\eles vor face tot ce pot pentru bun`starea lor [n
timp ce noi facem pentru a noastr`. F`c>ndu-se egali ]i
independen\i din punct de vedere politic, ei au schimbat
rela\ia noastr` — sunt acum egalii no]tri din punct de
vedere legal, ]i de aceea sunt concuren\ii no]tri [n loc s`
fie proteja\ii no]tri; dar ei vor afla cur>nd c` egalitatea
politic` nu-i face pe oameni egali din punct de vedere fizic
sau intelectual: rezultatul va fi aristocra\ia inteligen\ei
]i bog`\iei [n locul fostei aristocra\ii a eredit`\ii.
Unii din a]a-zisa ^pojghi\` inferioar`" a societ`\ii r`spund
nep`s`tor: Noi accept`m situa\ia; noi suntem independen\i
]i cu prisosin\` capabili s` ne [ngrijim de noi [n]ine. Fi\i
aten\i ca nu cumva s` v` [ntrecem. Via\a este un r`zboi
pentru bog`\ie ]i noi avem mul\i de partea noastr`; vom
organiza greve ]i boicoturi ]i vom face ce vrem noi.
Dac` premisa ar fi acceptat`, ca to\i oamenii s` fie
independen\i unul de altul ]i ca fiecare s` fac` [n mod
egoist tot ce poate pentru propriul sù interes, ne\in>nd
seama de interesele ]i bun`starea altora, atunci vederile
antagoniste sugerate mai sus [n privin\a unui r`zboi
pentru bog`\ie n-ar putea fi contestate. }i este sigur c`
pe acest principiu al egoismului ]i independen\ei par s`
ac\ioneze toate clasele, din ce [n ce mai mult. Capitali]tii
[]i v`d de propriile lor interese, ]i de obicei (de]i sunt
unele excep\ii nobile) ei pl`tesc c>t mai pu\in posibil
pentru serviciile lor. Iar mecanicii ]i muncitorii de
asemenea (cu unele excep\ii nobile) []i v`d numai de ale
lor, s` ob\in` c>t mai mult posibil pentru serviciile lor.
Atunci cum poate vreuna din aceste clase g`si continuu
vin` la cealalt`, [n timp ce ambele recunosc acelea]i
principii de independen\`, egoism ]i for\`?
Acesta a devenit [n mod at>t de general punctul de vedere
al publicului, [nc>t vechiul obicei ca aceia cu educa\ie
superioar`, talente ]i alte avantaje s` viziteze pe cei s`raci
]i s`-i ajute cu sfat sau cu alimente a disp`rut; ]i acum fiecare
se preocup` de ale sale ]i-i las` pe ceilal\i [n pace,
independen\i, s` aib` grij` de ei [n]i]i, sau adesea pe seama
prevederilor publice generoase — aziluri, spitale, ^c`mine"
etc. Acest lucru poate fi favorabil pentru unii ]i [n unele
privin\e, dar probabil va aduce greut`\i altora ]i [n alte
privin\e — prin lips` de experien\`, lips` de prevedere,
risip`, indolen\`, stupiditate ]i ghinion.
Realitatea este c` nici boga\ii, nici s`racii nu-]i pot
permite s` fie [n mod egoist independen\i unii de al\ii; ]i
nici n-ar trebui s` simt` sau s` ac\ioneze ca ]i cum ar fi.
Omenirea este o familie: Dumnezeu â f`cut fiecare neam
de oameni dintr-un singur s>nge" (Fapt. 17:26). Fiecare
membru al familiei umane este frate uman cu fiecare fiin\`
uman`. To\i sunt copii ai unui singur tat`, Adam, un fiu
al lui Dumnezeu (Luca 3:38), [n a c`ror grij` comun`
Dumnezeu a [ncredin\at p`m>ntul cu plin`tatea lui ca
administrare. Ca atare to\i sunt beneficiarii prevederii
divine; pentru c` totu]i âl DOMNULUI este p`m>ntul cu
tot ce este pe el". C`derea [n p`cat ]i pedeapsa lui,
moartea, [ndeplinit` printr-un declin treptat — fizic,
intelectual ]i moral — a l`sat pe to\i oamenii mai mult
sau mai pu\in deteriora\i, ]i fiecare are nevoie ]i ar trebui
s` aib` comp`timirea celorlal\i ]i ajutor [n m`sura
gradului sù de deteriorare ]i a dependen\ei care rezult`,
intelectual, moral ]i fizic.
Dac` iubirea ar fi motivul care st`p>ne]te inimile
tuturor oamenilor, fiecare ar fi [nc>ntat s`-]i fac` partea
sa pentru binele comun ]i to\i ar fi egali [n ceea ce prive]te
necesit`\ile comune ]i unele din comodit`\ile vie\ii.
Aceasta ar implica o m`sur` de socialism. Dar iubirea nu
este motivul st`p>nitor printre oameni ]i ca atare un
asemenea plan nu poate func\iona acum. Egoismul este
principiul st`p>nitor, nu numai [n partea cea mai mare a
cre]tin`t`\ii, ci aproape [n toat` cre]tin`tatea, ]i el aduce
propriul sù rod amar ]i-l coace rapid acum pentru marea
recolt` din Apocalipsa 14:19, 20.
Nimic altceva dec>t (1) convertirea lumii [n mas`, sau
(2) interven\ia puterii supraomene]ti n-ar putea schimba
acum cursul lumii de la calea egoismului la aceea a iubirii.
Nici cei mai optimi]ti nu viseaz` o asemenea convertire;
c`ci, de]i cre]tinismul nominal a reu]it s` converteasc`
pe dinafar` relativ pu\ini din miliardele p`m>ntului,
adev`rata convertire — de la spiritul egoist al lumii la
spiritul iubitor, generos al lui Cristos — poate fi socotit`
numai [n cifre mici. De aceea, speran\a din aceast` parte
poate fi la fel de bine abandonat`. Singura speran\` este
[n interven\ia puterii supraomene]ti, ]i tocmai asemenea
schimbare este ceea ce a promis Dumnezeu [n ]i prin
{mp`r`\ia Milenar` a lui Cristos. Dumnezeu a prev`zut
c` se va cere o mie de ani pentru a alunga egoismul ]i a
restabili dragostea ca s` controleze deplin chiar ]i pe cei
doritori; de aceea s-au prev`zut tocmai astfel de ^timpuri
ale restabilirii" (Fapt. 3:21). {ntre timp [ns`, pu\inii care
apreciaz` cu adev`rat ]i doresc regula iubirii pot vedea
[n general imposibilitatea asigur`rii ei prin mijloace
p`m>nte]ti; pentru c` cei boga\i nu vor renun\a de bun`
voie la avantajele lor ]i nici masele nu vor produce
suficient pentru ele dac` n-ar fi stimulentul, fie al
necesit`\ii fie al invidiei, at>t de inerent` este comoditatea
egoist` la unii, iar luxul risipitor ]i nep`sarea la al\ii.
DE CE NU POT CONTINUA CONDI|IILE FAVORABILE RECENTE
Se poate sugera faptul c` boga\ii ]i s`racii au trìt
[mpreun` timp de 6.000 de ani ]i c` acum nu exist` mai
mare pericol de a urma dezastru dec>t a existat [n trecut;
nu exist` mai mare pericol ca boga\ii s`-i striveasc` pe
s`raci ]i s`-i lase s` moar` de foame, nici ca s`racii s`-i
distrug` pe boga\i prin anarhie. Dar aceasta este o
gre]eal`; de ambele p`r\i exist` mai mare pericol ca
oric>nd [nainte.
Condi\iile maselor s-au schimbat mult din zilele sclaviei;
nu numai condi\iile fizice, ci ]i cele intelectuale; ]i acum,
dup` ce au c`p`tat gustul civiliza\iei ]i al educa\iei, s-ar
cere secole de opresiune treptat` pentru a le face s` se
supun` din nou vechii ordini de lucruri, [n care ei au fost
vasali nobilimii posesoare de p`m>nturi. Nu s-ar putea
face [ntr-un secol — mai degrab` ar muri! {ns`]i
suspiciunea unei tendin\e c`tre asemenea viitor pentru
copiii lor ar duce la revolu\ie, ]i aceast` team` contribuie
la [mboldirea celor s`raci la proteste mai puternice dec>t
s-au [ncercat vreodat`.
Dar se poate pune [ntrebarea: De ce s` ne g>ndim la
asemenea tendin\`? De ce s` nu presupunem o continuare
]i chiar o cre]tere a prosperit`\ii generale din secolul trecut
]i mai ales din ultimii cincizeci de ani?
Nu putem presupune aceasta, deoarece observa\ia ]i
reflec\ia arat` c` asemenea a]tept`ri ar fi nera\ionale,
de fapt imposibile, din c>teva motive. Prosperitatea
secolului actual a fost — sub supravegherea divin`, Daniel
12:4 — rezultatul direct al de]tept`rii intelectuale a lumii,
mijloacele fiind tiparul, aburul, electricitatea ]i mecanica
aplicat`. De]teptarea a adus o cerere crescut` de
necesit`\i ]i lux din partea unui num`r tot mai mare de
oameni. Venind brusc, cre]terea cererii a dep`]it produc\ia
]i astfel salariile [n general au crescut. }i cum oferta a
ajuns s` fie egal` sau chiar s` dep`]easc` cererea pie\elor
autohtone, alte na\iuni, care dormeau de mult` vreme,
s-au de]teptat ]i ele ]i au cerut bunuri. Pentru un timp
toate clasele au beneficiat ]i toate na\iunile civilizate au
devenit dintr-o dat` mult mai bogate ]i mult mai
confortabile dec>t oric>nd [nainte; deoarece produc\ia de
ma]ini a necesitat matri\e, ma]ini]ti ]i t>mplari, iar
acestea au necesitat ajutorul lemnarilor, c`r`midarilor ]i
constructorilor de furnale; iar c>nd ma]inile au fost gata,
multe dintre ele au necesitat c`rbune ]i s-a produs o cerere
crescut` de mineri, ingineri, fochi]ti etc. Vapoarele cu
aburi ]i cìle ferate au fost cerute [n toat` lumea, ]i mii
de oameni au fost prompt angaja\i [n construirea,
echiparea ]i func\ionarea lor. Astfel clasa muncitoare a
fost solicitat`, iar salariile au crescut propor\ional cu
calificarea cerut`. {n mod indirect ]i al\ii au beneficiat la
fel ca ]i cei direct angaja\i; deoarece, oamenii fiind pl`ti\i
mai bine, consumau hran` mai bun`, purtau haine mai
bune ]i locuiau [n case mai bune, mai confortabil mobilate.
Fermierul nu numai c` era obligat s` pl`teasc` mai mult
pentru munca pe care o angaja, ci la r>ndul lui primea [n
mod propor\ional mai mult pentru ceea ce vindea; ]i la
fel era [n fiecare ramur` a industriei. Astfel, t`b`carii ]i
pantofarii, tricotorii, ceasornicarii, bijutierii etc. au
beneficiat, deoarece cu c>t masele erau pl`tite mai bine, cu
at>t puteau cheltui mai mult, at>t pentru necesit`\i c>t ]i
pentru lux. Cei care c>ndva umblau descul\i ]i-au cump`rat
pantofi; cei care c>ndva umblau f`r` ciorapi au [nceput s`
considere ciorapii o necesitate; ]i astfel toate ramurile
comer\ului au prosperat. Toat` aceast` cerere venind brusc,
a fost inevitabil` o prosperitate general` ]i rapid`.
Inven\ia a fost stimulat` de cerere ]i aceasta a [mpins
unul dup` altul aparatele pentru economisirea for\ei de
munc` [n fabric`, [n cas`, la ferm`, peste tot, p>n` c>nd
acum este greu ca cineva s` c>]tige cele necesare vie\ii
independent de ma]inile moderne. Toate acestea, al`turi
de comer\ul cu popoarele din afar`, care [n mod
asem`n`tor se trezesc dar mai t>rziu, au \inut prosper
mersul lucrurilor pentru clasele muncitoare, [n timp ce
au f`cut pe negustorii ]i pe manufacturierii cre]tin`t`\ii
fabulos de boga\i.
Dar acum ne apropiem de cap`tul drumului
prosperit`\ii. Deja [n multe direc\ii proviziile mondiale
dep`]esc cererile mondiale, sau mai degrab` dep`]esc
capacitatea financiar` de a satisface dorin\ele. China,
India ]i Japonia, dup` ce au fost clien\i excelen\i pentru
manufacturile din Europa ]i din Statele Unite, folosesc
acum pe scar` larg` propria lor for\` de munc` (de la 6 la
12 cen\i pe zi) [n copierea a ceea ce au cump`rat deja; ]i
astfel ei vor cere propor\ional tot mai pu\in [n viitor. |`rile
din America de Sud au fost [mpinse mai repede dec>t le
permitea inteligen\a, iar unele dintre ele sunt deja
falimentare ]i trebuie s` economiseasc` p>n` c>nd vor
ajunge la o stare financiar` mai bun`.
Deci, [n mod evident se apropie o criz`; o criz` care ar fi
culminat mai devreme dec>t aceasta din Europa, dac` n-ar
fi fost prosperitatea f`r` precedent din aceast` Mare
Republic`, sub un tarif protector care a adus aici milioane
din capitalul european spre a fi investi\i, precum ]i a atras
milioane din popula\ia Europei s` se [mp`rt`]easc` din
beneficiile acelei prosperit`\i, ]i care [n acela]i timp a produs
corpora\iile ]i trusturile uria]e care acum amenin\`
bun`starea public`.
Prosperitatea general` ]i salariile mai mari au venit ]i [n
Europa. Nu numai c` clasele muncitoare din Europa au fost
u]urate, dar ]i r`zboaiele au u]urat presiunea competi\iei
muncii prin uciderea unui milion de b`rba\i [n floarea v>rstei
]i prin distrugerea bunurilor ]i [ntreruperea general` a
muncii. }i [n cei dou`zeci ]i cinci de ani trecu\i, armatele
permanente care sunt [n cre]tere constant` u]ureaz` Europa
de alte milioane de b`rba\i pentru armat`, care altfel ar fi
concuren\i; [n afar` de aceasta, s` ne g>ndim la marele
num`r al celor angaja\i [n preg`tirea armamentelor militare,
arme, vase de r`zboi etc.
Dac`, [n ciuda tuturor acestor condi\ii at>t de favorabile
prosperit`\ii ]i cererii de muncitori bine pl`ti\i, afl`m acum
c` punctul culminant a fost atins ]i c` salariile tind mai
degrab` s` scad`, suntem [ndrept`\i\i s` sus\inem, at>t din
punct de vedere uman c>t ]i din punctul de vedere al
revela\iei lui Dumnezeu, c` se apropie o criz` — criza istoriei
acestei lumi.
De asemenea este vrednic de remarcat c` [n timp ce
salariile au ajuns la un nivel f`r` precedent [n ultimii ani,
cre]terea pre\urilor la cele necesare vie\ii a \inut pasul cu
prisosin\` cu aceast` cre]tere, exercit>nd astfel mai mult
dec>t o influen\` de contrabalansare. Care va fi rezultatul?
}i c>t timp trebuie s`-l a]tept`m?
Pr`bu]irea va veni [n grab`. {ntocmai cum marinarul care
a trudit s` urce anevoios p>n` [n v>rful catargului poate
c`dea brusc, [ntocmai cum o pies` grea a unei ma]ini,
ridicat` [ncet cu ro\i din\ate ]i scripe\i, dac` scap` din
str>nsoare va veni iar`]i jos cu o for\` zdrobitoare ]i
distrug`toare, cu mult mai rea dec>t dac` n-ar fi fost ridicat`
niciodat`, tot a]a omenirea, ridicat` mult deasupra oric`rui
nivel anterior, prin ro\ile ]i p>rghiile inven\iei ]i
[mbun`t`\irii ]i prin instrumentele educa\iei ]i ilumin`rii
generale, a ajuns la un loc unde (din cauza egoismului) nu se
mai poate ridica — unde ceva cedeaz`. Se va prinde ]i se va
stabiliza pentru un moment (c>\iva ani) la un nivel mai jos,
[nainte ca ro\ile ]i p>rghiile care nu pot merge mai departe s`
se rup` sub [ncordare, ]i va rezulta ruina complet`.
La [nceput c>nd au fost introduse ma]inile a existat
temerea c` va fi o competi\ie a rezultatelor cu for\a de munc`
]i calificarea uman`; dar mijloacele opuse la care ne-am
referit deja (de]teptarea general` din cre]tin`tate ]i din
afara ei, producerea de ma]ini, r`zboaiele, armatele etc.),
p>n` acum au contracarat cu prisosin\` tendin\a natural`:
[n a]a m`sur` [nc>t mul\i oameni au tras concluzia c` acest
lucru ac\ioneaz` [mpotriva ra\iunii ]i c` ma]inile care
economisesc for\a de munc` nu sunt [n r`zboi cu munca
uman`. Dar nu este a]a; lumea [nc` func\ioneaz` sub legea
cererii ]i ofertei; iar func\ionarea acelei legi este sigur` ]i
poate fi explicat` oric`rei min\i ra\ionale. Cererea de munc`
]i de calificare uman` a fost numai temporar crescut`
preg`tind o mai abundent` ofert` de ma]ini care s` ia locul
for\ei de munc`, ]i odat` punctul culminant atins, reac\ia
nu poate fi altfel dec>t brusc` ]i zdrobitoare pentru cei asupra
c`rora cade greutatea [nlocuit`.
S` presupunem c` civiliza\ia a m`rit cererile mondiale
p>n` la de cinci ori pe c>t erau acum cincizeci de ani (]i
desigur aceasta ar trebui considerat` o estimare foarte
larg`), ce se [nt>mpl` cu oferta? To\i vor fi de acord c`
inven\iile ]i ma]inile au crescut oferta la mai mult de ZECE
ori fa\` de c>t era cu cincizeci de ani [n urm`. Un om orb la
minte poate vedea c` imediat ce vor fi construite suficiente
utilaje pentru a satisface cererile, va trebui s` existe dup`
aceea un concurs, o competi\ie [ntre om ]i ma]in`; pentru
c` nu va fi destul lucru pentru to\i, chiar dac` n-ar mai fi
deloc o cre]tere nici la oameni, nici la ma]ini. Dar competi\ia
cre]te; popula\ia lumii cre]te repede, iar ma]inile conduse
de calificare crescut` creeaz` zilnic ma]ini mai multe ]i mai
bune. Cine nu poate vedea c` sub actualul sistem egoist,
imediat ce oferta dep`]e]te cererea (imediat ce avem un
surplus de produc\ie), cursa [ntre oameni ]i ma]ini trebuie
s` fie scurt` ]i foarte dezavantajoas` pentru oameni.
Ma]inile sunt [n general sclavi de fier, de o\el ]i de lemn,
vitalizate de abur, electricitate etc. Ele pot face nu numai
mai mult` munc`, ci munc` mai bun` dec>t pot face oamenii.
Iar ele n-au minte de cultivat, n-au [nclina\ii stricate de
st`p>nit, n-au so\ii ]i familii la care s` se g>ndeasc` ]i pe
care s` le [ntre\in`; ele nu sunt ambi\ioase; ele nu formeaz`
sindicate ]i nu trimit delega\i care s` se amestece [n
conducerea afacerilor, nici nu fac greve; ]i ele sunt gata s`
munceasc` ore [n plus f`r` pl>ngeri serioase ]i f`r` plat`
suplimentar`. De aceea, ca sclavi, ma]inile sunt cu mult
mai de dorit dec>t sclavii umani, albi sau negri, ]i munca ]i
calificarea uman` sunt [nlocuite pe c>t este posibil; iar cei
care au sclavi-ma]ini sunt bucuro]i c` sub legile ]i uzan\ele
actuale semenii lor sunt liberi ]i independen\i, pentru c`
sunt astfel elibera\i de responsabilitate ]i grij` fa\` de ei,
care ar fi necesare [n starea lor de sclavi.
Muncitorii lumii nu sunt orbi. Ei v`d, cel pu\in vag, la ce
trebuie s` duc` actualul sistem de egoism pe care trebuie s`
admit` c` ei [n]i]i l-au ajutat s` se dezvolte, ]i sub care ei,
precum ]i to\i ceilal\i, [nc` func\ioneaz`. Ei [nc` nu v`d cu
claritate inevitabilitatea lui ]i nici starea abject` la care [i
va duce sigur ]i rapid servitutea fa\` de el dac` nu va fi
[ndep`rtat. Dar ei v`d c` competi\ia [ntre ei pentru a fi
slujitorii sclavilor-ma]ini (ca ma]ini]ti, ingineri, fochi]ti etc.)
devine tot mai acerb` [n fiecare an.
MA}INILE CA FACTOR {N PREG~TIREA PENTRU ^FOC"
CEI C<|IVA ANI TRECU|I SUNT DOAR
O PREGUSTARE A CEEA CE TREBUIE S~ VIN~
Cit`m pe unii dintre oamenii care se trezesc ]i []i dau seama

de posibilit`\ile viitorului. Un scriitor necunoscut spune:
^Str`lucirea democra\iilor vechilor cet`\i grece]ti, sclipind
ca punctele de lumin` pe fundalul [ntunecat al barbariei
[nconjur`toare, a fost o surs` de disput` printre sus\in`torii
moderni ai diferitelor forme de guvernare. {mpotrivitorii
conducerii populare au sus\inut c` cet`\ile vechi n-au fost deloc
democra\ii adev`rate, ci aristocra\ii, deoarece ele se bazau pe
munca sclavilor, singurul lucru care a dat cet`\enilor liberi
r`gazul s` se ocupe de politic`. Trebuie s` existe o clas` de jos,
[n conformitate cu ace]ti g>nditori, pentru a face munca de
corvoad` a comunit`\ii, ]i o form` de guvernare care permite
muncitorilor obi]nui\i o participare la guvernare este una care
nu poate dura.
Aceast` g>ndire plauzibil` a fost ingenios [nt>mpinat` de
c`tre d-nul Charles H. Loring [n cuv>ntarea sa preziden\ial`
[n fa\a Societ`\ii Americane a Inginerilor Mecanici [n 1892,
c>nd el a afirmat c` civiliza\ia modern` avea toate avantajele
sclaviei antice, f`r` cruzimea ei. @Ru]inea civiliza\iei antice#,
a spus el, @a fost lipsa ei complet` de omenie. Justi\ia,
bun`voin\a ]i mila au avut doar pu\in` st`p>nire; for\a, frauda
]i cruzimea le-au luat locul. Nici nu s-ar putea a]tepta ceva
mai bun de la o organizare bazat` pe cel mai rù sistem de
sclavie care a ]ocat vreodat` sensibilitatea omului. At>ta timp
c>t sclavia uman` a fost originea ]i sprijinul civiliza\iei, aceasta
din urm` a trebuit s` fie brutal`, c`ci ]uvoiul nu se poate ridica
mai sus dec>t izvorul lui. O astfel de civiliza\ie, dup` o
culminare rapid` a avut un declin, iar istoria, de]i vag, arat`
c`derea ei [ntr-o barbarie tot at>t de [ntunecat` ca aceea din
care a ap`rut.
Civiliza\ia modern` de asemenea are la baza ei un sclav de
corvoad`, dar unul care se deosebe]te mult de predecesorul lui
dintre cei antici. El nu are nervi ]i nu ]tie ce este oboseala. {n
munca lui nu este pauz`, ]i [ntr-un spa\iu mic dep`]e]te munca
na\iunilor de scalvi umani. El este nu numai cu mult mai
puternic, ci ]i cu mult mai ieftin dec>t ei. El lucreaz`
interminabil, ]i lucreaz` la orice; se poate aplica at>t la munca
cea mai fin` c>t ]i la cea mai aspr`. El produce toate lucrurile
at>t de abundent [nc>t omul, eliberat de partea mai mare a
muncii lui de sclav, []i d` seama pentru prima dat` de titlul
sù de Domn al Crea\iei. Produsele tuturor ramurilor mari
ale civiliza\iei noastre, folosirea transportului ieftin ]i rapid
pe uscat ]i pe ap`, tiparul, instrumentele de pace ]i de r`zboi,
ob\inerea cuno]tin\elor de toate felurile, au devenit o
posibilitate ]i o posesie a tuturor prin munca sclavului
ascult`tor pe care noi [l numim motorul cu aburi#.
Este literalmente adev`rat c` ma]ina modern` este un sclav
cu o putere productiv` de sute de ori mai mare dec>t a vechilor
sclavi umani, ]i ca atare, deoarece avem acum bazele materiale
pentru o civiliza\ie [n care toat` popula\ia s` constituie o clas`
neocupat`, corespunz`toare cet`\enilor liberi ai Atenei — o
clas` nu liber` de fapt s`-]i petreac` timpul [ntr-o risip`
indolent`, ci eliberat` de corvoada cea mai grea ]i capabil` s`
se [ntre\in` singur` [n confort, f`r` mai mult` munc` manual`
dec>t este compatibil` cu o s`n`tate bun`, o cultivare a min\ii
]i o distrac\ie rezonabil`. Numai [n Anglia se estimeaz` c`
aburul face munca a 156.000.000 de oameni, ceea ce este de
cel pu\in cinci ori mai mult dec>t [n [ntreaga lume civilizat` [n
timpurile str`vechi, socotind sclavii ]i oamenii liberi la un loc.
{n Statele Unite aburul face munca a 230.000.000 de oameni,
reprezent>nd aproape [ntreaga popula\ie actual` a globului,
]i noi utiliz`m cascadele la motoare electrice [ntr-o propor\ie
care pare posibil a face ca ]i acea cifr` s` fie nesemnificativ`.
Dar din nefericire, [n timp ce avem o baz` material` pentru o
civiliza\ie de un confort generalizat, timp liber ]i inteligen\`, [nc`
n-am [nv`\at cum s` profit`m de ea. Ne dezvolt`m, dar [nc` mai
avem cet`\eni care se consider` noroco]i dac` pot g`si oportunitatea
s`-]i petreac` toate orele din zi [ntr-o munc` epuizant` — cet`\eni
care, dup` teoria noastr` politic`, sunt egali cu oricare al\i oameni
[n deciderea politicii guvernului, dar care n-au nici o oportunitate
s` ob\in` idei despre vreun alt subiect [n afar` de cel al perspectivei
[n privin\a a ceea ce vor m>nca la mesele urm`toare.
}tiin\a fizicii ne-a dat mijloacele de a construi cea mai mare,
cea mai str`lucit`, cea mai fericit` ]i mai durabil` civiliza\ie
de care are cuno]tin\` istoria. R`m>ne ca ]tiin\ele sociale s`
ne [nve\e cum s` folosim aceste materiale. Fiecare experiment
[n acea direc\ie, fie c` reu]e]te sau e]ueaz`, este valoros. {n
chimie sunt o mie de experimente f`r` rezultat la fiecare
descoperire. Dac` Kavea ]i Altruria au e]uat, noi totu]i
dator`m mul\umiri proiectan\ilor acestora pentru c` au
ajutat s` se marcheze st>ncile ascunse [n calea progresului".
Un jurnal despre afacerea c`rbunelui, The Black
Diamond, spune:
^Trebuie numai s` arunc`m o privire la rapiditatea
transportului ]i a comunica\iilor pe care aceasta a dezvoltat-o
pentru a aprecia faptul c` [ntr-adev`r ]i-a asigurat o pozi\ie
f`r` de ajutorul c`reia este dificil s` [n\elegem cum ar putea fi
conduse acum afacerile moderne. Un punct despre mineritul
mecanic, ]i care este o chestiune de importan\` serioas`, este
acela c` se poate baza pe mecanic` pentru a face munc`
constant`. Perspectivele grevelor sunt prin urmare mult
diminuate, ]i este un fapt remarcabil c` acum oriunde are loc
o grev`, este urmat` de extinderea folosirii ma]inii ]i la alte
sfere. Aplicarea mai larg` a metodelor mecanice [n toate
direc\iile aliniaz` treptat rela\iile afacerilor [nrudite pe o baz`
de reglare care va continua s` tind` spre un punct unde grevele
pot deveni aproape imposibile.
Electricitatea este [nc` [n faza de pruncie, dar acolo unde
pune st`p>nire pe un domeniu, se constat` a fi permanent`,
iar s`p`torii dup` diamante ascunse se vor confrunta cur>nd
cu realitatea crud` c` acolo unde n-au fost sco]i afar` de
m>na de lucru ieftin` din Europa, vor avea s` se confrunte cu
un du]man mult mai greu de biruit, ]i c` [n c>\iva ani acolo
unde mii de oameni sunt angaja\i [n minerit, sute vor face
aceea]i munc` cu ajutorul ma]inilor electrice de minerit".
Oliphant Gazette spune:
^Minunatele progrese ale ]tiin\ei ]i nenum`ratele mecanisme
ale acestei epoci inventive elimin` rapid munca manual` din
multe industrii, ]i mii de muncitori care acum c>\iva ani au
g`sit un loc de munc` pl`tit caut` [n zadar ceva de lucru. Unde
sute de oameni au fost angaja\i [ntr-o uzin` sau [ntr-o fabric`,
acum dou`zeci vor face mai mult` munc`, ajuta\i de utilaje
mecanice. Linotipul a f`cut ]omeri mii de tipografi, ]i la fel peste
tot [n diferitele ramuri, ma]ina face munca mai expeditiv, cu mai
pu\in` cheltuial` ]i mai satisf`c`tor dec>t munca manual`.
Perspectivele sunt c` [n c>\iva ani mineritul antracitului va
fi f`cut [n mare m`sur` cu utilaje electrice, iar omul ]i cat>rul
nu vor fi dec>t accesoriile unui mecanism electric unde este
vorba de o munc` [n care se impune o surs` de energie".
Un alt scriitor noteaz` urm`toarele ca fapte:
Ûn b`rbat ]i doi bìe\i pot face munca pe care doar cu
c>\iva ani [n urm` o f`ceau 1.100 de filatori.
Un om face acum munca a cincizeci de \es`tori de pe
vremea bunicului sù.
Ma]inile de imprimat bumbac au [nlocuit o mie cinci sute
de muncitori la unul r`mas.
O ma]in` ]i un om care lucreaz` la ea face at>tea potcoave
pe zi c>te f`ceau cinci sute de oameni [n acela]i timp.
Din cinci sute de b`rba\i angaja\i [nainte la tìerea
butucilor, patru sute nou`zeci ]i nou` ]i-au pierdut slujba
prin introducerea ma]inilor moderne.
O ma]in` de f`cut cuie ia locul a 1.100 de oameni.
{n producerea h>rtiei, 95% din munca manual` a fost [nlocuit`.
Un om poate face tot at>tea vase de ceramic` acum, c>te
puteau face [n acela]i timp 1.000 de oameni [nainte de a fi
folosite ma]inile.
Prin folosirea ma]inilor la [nc`rcarea ]i desc`rcarea
vaselor, un om poate face munca a 2.000 de oameni.
Un ceasornicar cu experien\` poate face de la dou` sute cincizeci
la trei sute de ceasuri [n fiecare an cu ajutorul ma]inilor,
85% din munca manual` dinainte fiind astfel [nlocuit`".
Pittsburgh Post, observ>nd acum c>\iva ani remarcabilul
progres al producerii fierului brut [n timpul a dou` decenii
prin [mbun`t`\irea cuptoarelor, a spus:
Âcum dou`zeci de ani, [n 1876, produc\ia de font` [n
Statele Unite a fost de 2.093.236 de tone. {n anul 1895,
produc\ia de font` [n districtul Allegheny a fost de 2.054.585
de tone. {n 1885, produc\ia total` a \`rii a fost de 4.144.000
de tone de font`, [n timp ce [n 1895 eram [n fruntea lumii cu
9.466.000 de tone".
Canadienii observ` acelea]i condi\ii ]i acelea]i efecte.
Montreal Times spune:
^Cu cele mai bune ma]ini din zilele noastre, un om poate
produce stof` de bumbac pentru dou` sute cincizeci de
oameni. Un om poate produce haine de l>n` pentru trei sute
de oameni. Un om poate produce cizme ]i pantofi pentru o
mie de oameni. Un om poate produce p>ine pentru dou`
sute de oameni. }i totu]i, mii de oameni nu pot avea haine
de bumbac, de l>n`, cizme sau pantofi sau p>ine. Trebuie s`
existe un motiv pentru aceast` stare de lucruri. Trebuie s`
existe o modalitate de a remedia aceast` stare ru]inoas` de
anarhie [n care ne afl`m. Atunci, care este remediul?"
Topeka State Journal a spus:
^Profesorul Hertzka, economist ]i om de stat austriac, a
descoperit c` func\ionarea diferitelor sectoare ale industriei ca
s`-i aprovizioneze pe cei 22.000.000 de austrieci cu cele necesare
vie\ii, prin metode ]i utilaje moderne, ar cere munca a numai
615.000 de oameni, care s` lucreze un num`r obi]nuit de ore.
Pentru a le oferi tuturor lux, ar trebui numai [nc` 315.000 de
muncitori. {n continuare el calculeaz` c` actuala popula\ie a
Austriei care munce]te, incluz>nd toate femeile ]i to\i b`rba\ii
[ntre 16 ]i 50 de ani, este de 5.000.000 [n cifr` rotund`. Calculele
lui l-au f`cut s` afirme mai departe c` acest num`r de
muncitori, to\i angaja\i ]i dota\i cu ma]ini ]i metode moderne,
ar putea furniza [ntregii popula\ii cele necesare ]i lux dac` ar
munci treizeci ]i ]apte de zile pe an, cu orele de acum. Dac` ei
vreau s` munceasc` trei sute de zile pe an, ar trebui s`
munceasc` numai o or` ]i dou`zeci de minute pe zi.
Cifrele profesorului Hertzka [n privin\a Austriei, dac` sunt
corecte, sunt aplicabile cu mici varia\ii la toate celelalte \`ri,
inclusiv Statele Unite. {n California este folosit` la lucru o
combin` cu aburi care secer` ]i leag` nou`zeci de acri pe zi,
sub supravegherea a trei oameni. Cu un ]ir de pluguri ata]ate,
aparatul cu aburi al acestei ma]ini poate ara optzeci ]i opt de
acri pe zi. Un brutar din Brooklyn angajeaz` trei sute cincizeci
de oameni ]i scoate 70.000 de p>ini pe zi, sau o medie de 200
de p>ini pentru fiecare om angajat. {n producerea pantofilor
cu ma]ina McKay, un om poate face 300 de perechi de pantofi
[n acela]i timp [n care ar face cinci perechi cu m>na. {n fabricile
pentru utilaje agricole, 500 de oameni fac acum munca a 2.500
de oameni.
{nainte de 1879 trebuiau ]aptesprezece oameni califica\i
pentru a face 500 de duzini de m`turi pe s`pt`m>n`. Acum
nou` oameni pot face 1.200 de duzini de m`turi [n acela]i timp.
Un om poate face ]i finisa 2.500 de cutii metalice de dou` livre
pe zi. O fabric` de ceasuri din New York poate produce peste
1.400 de ceasuri pe zi, 511.000 pe an, sau o medie de dou` sau
trei ceasuri pe minut. {n croitorie, un om ajutat de electricitate
poate croi 500 de articole de [mbr`c`minte pe zi. {n o\el`riile
Carnegie, cu ajutorul electricit`\ii, opt oameni fac munca a 300 de
oameni. O ma]in` de f`cut chibrituri, aprovizionat` de un bìat,
poate tìa 10.000.000 de be\e pe zi. Cel mai nou r`zboi de \esut
poate func\iona f`r` supraveghere [n timpul orei de cin` ]i o or` ]i
jum`tate dup` ce se [nchide fabrica, \es>nd automat p>nza.
Aici se prezint` problema veacului care-]i a]teapt` solu\ia:
cum s` conect`m puterile ]i necesit`\ile noastre astfel [nc>t s`
nu fie nici o risip` de energie ]i nici o lips`. Cu aceast` problem`
rezolvat` [n mod corespunz`tor, este clar c` nu trebuie s` fie
oameni obosi\i ]i peste m`sur` de munci\i; nici s`r`cie, nici
foamete, nici lipsuri, nici vagabonzi. Au fost propuse
nenum`rate solu\ii, dar p>n` acum nici una nu pare aplicabil`
f`r` a face cuiva o nedreptate, real` sau aparent`. Omul care
va conduce poporul spre lumin` [n aceast` problem`, va fi cel
mai mare erou ]i cel mai mare binef`c`tor al rasei sale, pe
care l-a cunoscut lumea vreodat`".
COMPETI|IA FEMININ~ CA FACTOR
O alt` problem` de luat [n considerare este competi\ia
feminin`. {n 1880, conform rapoartelor Recens`m>ntului
Statelor Unite, erau 2.477.157 de femei angajate [n ocupa\ii
rentabile [n Statele Unite. {n 1890, rapoartele au ar`tat c`
num`rul era de 3.914.711, o cre]tere de peste 50%. Cre]terea
m>inii de lucru feminine [n contabilitate, dactilografie ]i
stenografie se arat` a fi [n mod special mare. Recens`m>ntul
din 1880 a ar`tat 11.756 de femei angajate astfel;
recens`m>ntul din 1890 a ar`tat 168.374. Putem spune
lini]ti\i c` num`rul total al femeilor angajate acum (1912)
[n ocupa\ii rentabile este de peste zece milioane. Iar acum
]i acestea sunt [nlocuite de ma]ini. De exemplu, o
[ntreprindere pentru pr`jirea cafelei din Pittsburgh, prin
instalarea a dou` ma]ini de [mpachetare a cafelei, recent
inventate, care sunt m>nuite de patru femei, a determinat
disponibilizarea a cincizeci ]i ]ase de femei.
Competi\ia devine din ce [n ce mai intens` pe zi ce trece, ]i
fiecare inven\ie valoroas` numai m`re]te dificultatea. {ntr-adev`r
b`rba\ii ]i femeile sunt elibera\i de mult` corvoad`, dar cine [i va
[ntre\ine pe ei ]i familiile lor [n timp ce sunt f`r` ocupa\ie?
OPINIILE }I METODELE MUNCII, RA|IONALE }I NERA|IONALE
Nu putem dec>t s` m`rturisim c` fiecare indiciu vorbe]te
despre o mai mare presiune pentru munc`, din partea unei
mai mari armate de ]omeri, ]i [n consecin\` salarii din ce [n
ce mai mici. Pentru a evita aceast` situa\ie s-au format
sindicatele muncitore]ti, care desigur c` au ajutat cumva la
men\inerea demnit`\ii, a pl`\ii ]i a condi\iei umane, ]i la
ferirea multora de puterea zdrobitoare a monopolului. Dar
acestea au efectele lor at>t bune c>t ]i rele. Ele i-au f`cut pe
oameni s` se [ncread` [n ei [n]i]i ]i [n sindicatele lor [n
privin\a sfatului ]i a ie]irii din dilem`, [n loc s` priveasc`
spre Dumnezeu ]i s` caute s` [nve\e din Cuv>ntul Sù care
este calea Sa, ca s` poat` merge pe ea ]i s` nu se poticneasc`.
Dac` ar fi urmat calea din urm`, Domnul le-ar fi dat, [n
calitate de copii ai Sì, ûn duh al unei min\i s`n`toase" ]i
i-ar fi [ndrumat cu sfatul Sù. Dar nu acesta a fost rezultatul,
ci mai degrab` contrariul; ne[ncrederea [n Dumnezeu,
ne[ncrederea [n om, nemul\umirea general` ]i egoismul
necontenit ]i iritant s-au intensificat. Sindicatele au cultivat
sentimentul independen\ei egoiste ]i al lùd`ro]eniei ]i i-au
f`cut pe muncitori mai capricio]i, ]i au [nstrìnat de ei
simpatia angajatorilor mai cumsecade ]i mai binevoitori, care
ajung repede la concluzia c` este inutil s` se [ncerce o metod`
conciliatoare cu sindicatele ]i c` muncitorii trebuie s` [nve\e
prin experien\` aspr` s` fie mai pu\in capricio]i.
Teoria muncii este corect` c>nd pretinde c` binecuv>nt`rile
]i inven\iile legate de aurora dimine\ii Milenare ar trebui
aplicate [n beneficiul [ntregii omeniri, ]i nu numai pentru
bog`\ia celor a c`ror avari\ie, judec`\i p`trunz`toare,
prevedere ]i pozi\ii avantajoase le-au asigurat lor ]i
copiilor lor proprietatea ma]inilor ]i a p`m>ntului, ]i
bog`\ia suplimentar` pe care acestea o adun` zilnic. Ei
simt c` ace]ti noroco]i n-ar trebui s` ia [n mod egoist tot
ce pot ob\ine, ci ar trebui s` [mpart` generos toate
avantajele cu ei; nu ca un dar, ci ca un drept; nu sub legea
competi\iei egoiste, ci sub legea divin` a iubirii pentru
aproapele. Ei []i sprijin` preten\iile pe [nv`\`turile
Domnului Isus ]i [n mod frecvent {i citeaz` preceptele.
Dar ei par s` uite c` le cer celor noroco]i s` trìasc`
dup` regula iubirii, [n beneficiul celor mai pu\in noroco]i
care [nc` mai doresc s` trìasc` dup` legea egoismului.
Este oare ra\ional s` cerem de la al\ii ceea ce ei nu doresc
s` le acorde altora? }i oric>t de dezirabil ]i lùdabil ar
putea fi aceasta, este oare [n\elept s-o a]tept`m, dac` s-ar
cere? Desigur c` nu. Tocmai oamenii care pretind cel mai
tare ca aceia mai noroco]i dec>t ei s` [mpart` cu ei, sunt
foarte ne[nclina\i s` [mpart` m`sura lor de prosperitate
cu cei mai pu\in noroco]i dec>t ei.
Un alt rezultat al st`p>nirii egoismului [n afacerile
umane este c` o majoritate din oamenii relativ pu\ini care
au judecat` bun` sunt absorbi\i de marile [ntreprinderi
de afaceri, trusturi etc. de ast`zi, [n timp ce acei care ofer`
consiliere sindicatelor sunt adesea oameni cu o judecat`
medie sau slab`. Este pu\in probabil ]i ca sfatul bun,
moderat, s` fie acceptat c>nd este oferit. Muncitorii au
[nv`\at s` fie suspicio]i ]i mul\i dintre ei presupun acum c`
aceia care ofer` un sfat ra\ional sunt spioni ]i emisari care
simpatizeaz` cu partida angajatorilor. Majoritatea lor sunt
nerezonabili ]i supu]i numai celor ]mecheri care satisfac
toanele celor mai ignoran\i, pentru a fi liderii lor bine pl`ti\i.
Fie c` este din ignoran\`, fie dintr-o judecat` gre]it`,
jum`tate din sfatul acceptat ]i urmat s-a dovedit a fi rù,
ne[n\elept ]i nefavorabil celor c`rora le-a fost inten\ionat
s` le foloseasc`. {n mare parte necazul este, f`r` [ndoial`,
c` sprijinindu-se pe bra\ul puterii umane, reprezentat
prin num`rul ]i curajul lor, ei neglijeaz` [n\elepciunea
care este de sus, care este ^mai [nt>i curat`, apoi pa]nic`,
bl>nd`, u]or de [nduplecat, plin` de [ndurare ]i de roade
bune, f`r` p`rtinire ]i nef`\arnic`". Prin urmare, ei n-au
^duhul [dispozi\ia] unei min\i s`n`toase" ca s`-i conduc`.
2 Tim. 1:7 (subsol — n. e.).
Ei []i imagineaz` c` prin sindicate, boicoturi etc. pot
men\ine pre\ul muncii [n c>teva departamente dublu sau
triplu fa\` de cele pl`tite pentru alte feluri de munc`. Ei nu
reu]esc s` observe c` [n noile condi\ii mecanice nu se cer,
cum se cereau [nainte, ani de zile pentru a [nv`\a o meserie;
c`, cu educa\ia general` din ]coala comun` ]i din ziare, mii
de oameni pot [nv`\a repede s` fac` ceea ce [nainte numai
pu\ini [n\elegeau; ]i c` surplusul for\ei de munc`, sc`z>nd
pre\urile [ntr-o ramur` sau industrie, va [ndrepta cu at>t
mai mul\i oameni s` concureze pentru un loc de munc` mai
u]or ]i mai bine pl`tit [n alte direc\ii, ]i [n cele din urm` cu
o astfel de presiune [n privin\a num`rului [nc>t s` fie
irezistibil`. Oamenii nu vor sta deoparte s` fl`m>nzeasc` ]i
s`-]i vad` familiile [nfometate, mai degrab` vor accepta
pentru unu sau doi dolari pe zi o situa\ie [n care acum li se
pl`te]te altora trei sau patru dolari pe zi.
At>ta timp c>t condi\iile sunt favorabile — oferta de munc`
este mai mic` dec>t cererea, sau cererea de bunuri este mai
mare dec>t oferta — sindicatele muncitore]ti pot ]i chiar
fac un bine considerabil membrilor lor, prin men\inerea
salariilor bune, a orelor favorabile ]i a condi\iilor de munc`
s`n`toase. Dar este o gre]eal` a judeca viitorul dup` trecut
[n aceast` chestiune ]i a depinde de sindicate pentru a
contracara legile cererii ]i ofertei. Munca s`-]i [ndrepte
privirile spre singura ei speran\`, Domnul, ]i nu s` se
sprijine pe bra\ul de carne.
LEGEA CERERII }I OFERTEI
NE{NDUPLECAT~ ASUPRA TUTUROR
Baza actual` a afacerilor, la mici ]i mari, boga\i ]i s`raci,

dup` cum am v`zut, este lipsit` de iubire, zdrobitoare,
egoist`. Bunurile produse sunt v>ndute la cele mai mari
pre\uri pe care le pot ob\ine pentru ele produc`torii ]i
comercian\ii: ele sunt cump`rate de public la cele mai mici
pre\uri cu care le pot fi asigurate. Problema valorii reale
este arareori chiar ]i luat` [n considerare, except>nd
latura egoist`. Gr>nele ]i produsele agricole sunt v>ndute
la cele mai mari pre\uri pe care le pot ob\ine fermierii ]i
sunt cump`rate de c`tre consumatori la cele mai mici
pre\uri cu care le pot procura. La fel munca ]i calificarea
sunt v>ndute la cele mai mari pre\uri pe care le pot cere
proprietarii lor ]i sunt cump`rate de fermieri, comercian\i
]i produc`tori la cele mai mici pre\uri care s` le asigure
ceea ce au nevoie.
Ac\iunile acestei ^Legi a cererii ]i ofertei" sunt absolute:
nimeni nu le poate schimba; nimeni nu le poate ignora complet
]i s` trìasc` sub aranjamentele sociale actuale. De exemplu,
s` presupunem c` fermierul ar spune: ^Voi sfida aceast` lege
care acum guverneaz` lumea. Pre\ul gr>ului este de ]aizeci de
cen\i pe bu]el; dar ar trebui s` fie de un dolar pe bu]el pentru
a pl`ti corespunz`tor munca mea ]i cea pe care o angajez: nu-mi
voi vinde gr>ul sub un dolar pe bu]el". Rezultatul ar fi c` gr>ul
sù ar putrezi, familia sa ar avea nevoie de haine, angaja\ii sì
ar fi priva\i de salariu prin capriciul sù, iar omul de la care a
[mprumutat bani ar deveni ner`bd`tor la neputin\a lui de a-]i
respecta angajamentele ]i i-ar vinde ferma ]i gr>ul ]i totul
pentru datoria lui.
Sau s` presupunem chestiunea [n cel`lalt mod. S`
presupunem c` fermierul ar spune: ^Le pl`tesc acum celor
care m` ajut` la ferm` treizeci de dolari pe lun`; dar am
aflat c` [ntr-un ora] din apropiere mecanicii care nu
muncesc mai greu ]i fac mai pu\ine ore sunt pl`ti\i cu
[ntre cincizeci ]i o sut` de dolari pe lun`: sunt hot`r>t ca
de acum [ncolo s` fac ziua de lucru de opt ore ]i s` pl`tesc
]aizeci de dolari pe lun`, tot anul. Care ar fi rezultatul
unei astfel de [ncerc`ri de a sfida legea cererii ]i ofertei?
Probabil ar intra cur>nd [n datorii. E adev`rat, dac` to\i
fermierii din Statele Unite ar pl`ti acelea]i salarii ]i dac`
to\i ar vinde la pre\uri corecte, s-ar putea face; dar la
[ncheierea anotimpului magaziile ar fi pline de gr>u,
fiindc` Europa ar cump`ra din alt` parte. }i apoi ce ar
urma? Ei bine, ]tirea ar fi telegrafiat` [n India, Rusia ]i
America de Sud, iar produc`torii de gr>u de acolo ]i-ar
trimite gr>ul aici ]i ar sparge ceea ce se nume]te Alian\a
fermierilor, ]i ar da s`racilor p>ine ieftin`. Evident, un
asemenea aranjament, dac` ar putea fi efectuat, n-ar
putea dura mai mult de un an.
}i aceea]i lege a ordinii sociale actuale —Legea Cererii
]i Ofertei — controleaz` [n mod egal oricare alt produs al
muncii sau al priceperii umane, deosebindu-se [n func\ie
de [mprejur`ri.
{n aceast` Mare Republic`, condi\iile au fost favorabile
unei cereri mari, unor salarii mari ]i unor profituri bune,
datorit` unui tarif protector [mpotriva competi\iei
europene; ]i tendin\a a fost ca banii din Europa s` vin`
aici pentru investi\ie, pentru profituri mai bune; iar for\a
de munc` ]i calificarea strìn` de asemenea au venit
pentru plat` mai bun` dec>t puteau ob\ine acas`. Acestea
nu sunt dec>t ac\iunile aceleia]i Legi a Cererii ]i Ofertei.
Iar milioanele de bani pentru investi\ie [n utilaje ]i cì
ferate, ]i pentru a le da oamenilor case ]i cele necesare
vie\ii, au f`cut din aceast` \ar` de ani de zile cea mai
remarcabil` \ar` din lume din punctul de vedere al
prosperit`\ii. Dar punctul cel mai [nalt al acestei
prosperit`\i a trecut ]i suntem pe panta descendent`. }i
nimic n-o poate [mpiedica dec>t dac` ar fi r`zboi sau alte
calamit`\i [n celelalte na\iuni civilizate, care ar orienta
afacerile mondiale pentru o vreme spre na\iunile care au
pace. R`zboiul dintre China ]i Japonia a u]urat pu\in
presiunea, nu numai datorit` armelor ]i muni\iei
cump`rate de p`r\ile rivale, dar ]i prin desp`gubirea
pl`tit` Japoniei de c`tre China, care la r>ndul ei a fost
utilizat` de japonezi pentru nave de r`zboi construite [n
diferite \`ri, mai ales [n Marea Britanie. Mai mult,
[n\elegerea faptului c` Japonia este acum ô putere
maritim`" a f`cut ca guvernele Europei ]i ale Statelor
Unite s`-]i suplimenteze echipamentele navale. Nimic
n-ar putea fi o mai mare miopie dec>t mitingul
muncitoresc \inut recent [n New York, ca protest [mpotriva
cheltuielilor suplimentare pentru ap`rarea maritim` ]i
de coast` a Statelor Unite. Ei ar trebui s` vad` c`
asemenea cheltuieli ajut` la men\inerea muncii angajate.
Oric>t ne-am [mpotrivi noi la r`zboi, nu ne [mpotrivim mai
mai pu\in la [nfometarea oamenilor din lips` de munc`; ]i
am risca cre]terea pericolului de r`zboi. Datoriile lumii s`
se transforme [n obliga\iuni. Obliga\iunile vor fi la fel de
bune ca aurul ]i argintul [n marele timp de str>mtorare
care se apropie. Ezech. 7:19; |ef. 1:18.
Mul\i pot vedea c` pericolul este concuren\a: ca o
consecin\`, Âctul de excludere a chinezilor" a devenit o lege,
nu numai oprind imigrarea milioanelor de chinezi, ci ]i
prev`z>nd expulzarea din aceast` \ar` a tuturor celor care
nu devin cet`\eni. }i pentru a opri imigrarea din Europa, a
fost scoas` o lege care interzice debarcarea emigran\ilor care
nu pot citi [n vreo limb` etc. Mul\i v`d c` sub legea cererii ]i
ofertei, munca va fi [n cur>nd la acela]i nivel [n toat` lumea,
]i ei doresc s` previn` c>t se poate de mult, ]i c>t mai mult
timp posibil, degradarea muncii [n Statele Unite la nivelul
european sau asiatic.
Al\ii caut` s` legifereze un remediu — s` voteze ca
produc`torii s` pl`teasc` salarii mari ]i s`-]i v>nd`
produsele cu pu\in mai mult dec>t costul. Ei uit` c`
Capitalul, dac` este nerentabil aici, va merge [n alt` parte
s` construiasc`, s` angajeze ]i s` produc` — unde condi\iile
sunt favorabile, unde salariile sunt mai mici sau pre\urile
mai avantajoase.
Dar perspectiva viitorului imediat [n condi\iile actuale
pare [nc` mai [ntunecat`, c>nd avem o privire mai larg`
asupra subiectului. Legea Cererii ]i Ofertei guverneaz` at>t
capitalul c>t ]i munca. Capitalul este tot at>t de treaz ca ]i
Munca [n cùtarea unei angaj`ri rentabile. Acesta, de
asemenea, continu` s` fie informat ]i este chemat [ncoace
]i [ncolo [n toat` lumea. Dar Capitalul ]i Munca urmeaz`
drumuri opuse ]i sunt conduse de condi\ii opuse. Munca
calificat` caut` locurile unde salariile sunt cele mai mari;
Capitalul caut` regiunile unde salariile sunt cele mai mici,
pentru ca astfel s`-]i asigure profituri mai mari.
Ma]inile au servit minunat Capitalul ]i [nc` [l mai servesc
credincios; dar pe m`sur` ce Capitalul cre]te iar ma]inile
se [nmul\esc, urmeaz` o ^supraproduc\ie", adic` se produce
mai mult dec>t se poate vinde cu profit; ]i urmeaz`
competi\ia, pre\uri mai mici ]i profituri mai mici. Aceasta
[n mod natural duce la combina\ii pentru men\inerea
pre\urilor ]i a profiturilor, numite Trusturi; dar exist`
[ndoiala c` acestea pot fi men\inute mult timp, cu excep\ia
cazului articolelor brevetate, sau al bunurilor a c`ror ofert`
este foate limitat` sau protejat` printr-o legisla\ie care mai
devreme sau mai t>rziu va fi corectat`.
PERSPECTIVA COMPETI|IEI INDUSTRIALE STR~INE, {NGROZITOARE
Dar tocmai la acest punct se deschide un nou c>mp pentru
[ntreprindere ]i Capital, dar nu pentru Munc`. Japonia ]i
China se trezesc dintr-un somn de secole la civiliza\ia
apusean` — la o apreciere a aburului, electricit`\ii, ma]inilor
]i inven\iilor moderne [n general. Ar trebui s` ne amintim
c` popula\ia Japoniei aproape corespunde cu a Marii Britanii
]i c` popula\ia Chinei este de peste cinci ori mai mare dec>t
a Statelor Unite. De asemenea s` ne amintim c` aceste
milioane de oameni nu sunt s`lbatici, ci oameni care [n
general pot citi ]i scrie [n propria lor limb`; ]i c` civiliza\ia
lor, de]i diferit`, este cu mult mai veche dec>t aceea a Europei
— c` ei erau civiliza\i, produc`tori de por\elan ]i de articole
din m`tase c>nd Marea Britanie era populat` de s`lbatici.
De aceea nu trebuie s` fim surprin]i c>nd afl`m c` Capitalul
caut` contracte [n China ]i mai ales [n Japonia — s`
construiasc` acolo cì ferate, s` transporte utilaje, s` ridice
mari [ntreprinderi manufacturiere — pentru ca astfel s`
poat` utiliza priceperea, energia, spiritul de economie,
r`bdarea ]i cump`tarea acelor milioane de oameni obi]nui\i
cu truda ]i economia.
Capitalul vede mari recompense [ntr-o \ar` unde munca
poate fi ob\inut` la ]ase p>n` la cincisprezece cen\i pe zi
pentru fiecare angajat — accepta\i f`r` murmur ]i cu
mul\umiri. Un capital considerabil a mers deja [n Japonia
]i mai mult a]teapt` concesionare [n China. Cine nu poate
vedea c` va fi necesar un timp scurt de numai c>\iva ani
pentru a aduce [ntreaga lume produc`toare [ntr-o
competi\ie cu aceste milioane de oameni [ndem>natici ]i
gata s` [nve\e? Dac` salariile actuale din Europa sunt
g`site ca insuficiente; ]i dac` din cauza salariilor
generoase din Statele Unite (comparativ cu Europa ]i
Asia) ]i a ideilor extravagante ]i a obiceiurilor cultivate
aici noi consider`m salariile actuale ca ^salarii de
[nfometare" (de]i ele sunt duble fa\` de cele pl`tite [n
Europa ]i de opt ori mai mari fa\` de cele din Asia), care
ar fi starea deplorabil` a muncii [n toat` lumea civilizat`
dup` [nc` treizeci de ani de inventare ]i de construire a
utilajelor care fac economie de for\` de munc`, ]i dup` ce
[ntreaga for\` de munc` a lumii ar fi adus` [ntr-o
competi\ie str>ns` cu for\a de munc` ieftin` din Orientul
[ndep`rtat? Ar [nsemna nu numai o plat` de cincisprezece
cen\i pe zi, ci [n plus, ]ase oameni pentru fiecare loc de
munc`, chiar la acea plat` de mizerie. Acum c>\iva ani presa
public` a men\ionat mutarea unei fabrici de bumbac din
Connecticut [n Japonia, ]i de atunci alte manufacturi au
mers acolo pentru a asigura un c>mp de munc` mai ieftin`
]i [n consecin\` cu profituri mai mari.
{mp`ratul Germaniei evident a v`zut acest ^r`zboi
industrial" apropiindu-se; el l-a reprezentat simbolic [ntr-un
tablou celebru f`cut de un artist sub [ndrumarea sa ]i d`ruit
\arului Rusiei. Tabloul reprezint` na\iunile Europei prin figuri
feminine [mbr`cate [n armuri, st>nd [n lumina str`lucitoare a
unei cruci aflate pe cerul de deasupra lor ]i sub conducerea
unei figuri angelice, reprezent>ndu-L pe Mihail care se uit` la
un nor negru ridic>ndu-se din China ]i plutind spre ele, din
care ies forme ]i fe\e hidoase prin lumina sc`p`r`toare de fulger.
Sub tablou sunt cuvintele: ^Na\iuni ale Europei! Uni\i-v` [n
ap`rarea Credin\ei voastre ]i a C`minelor voastre!"
OMUL GALBEN CU BANI ALBI
Ceea ce urmeaz` a fost extras dintr-un excelent articol
din Jurnalul Institutului Colonial Imperial (englez), de
domnul Whitehead, membru al Consiliului Legislativ din
Hong Kong, China. El a spus:
^P>n` acum chinezii au f`cut numai un [nceput [n
construc\ia fabricilor de filat ]i \esut. Pe r>ul Yang Tze ]i [n
vecin`tatea }anhaiului deja func\ioneaz` cam cinci uzine
]i altele sunt [n curs de construire. Se estimeaz` c` ele vor
avea aproximativ 200.000 de fuse ]i unele dintre ele au
[nceput lucrul. Capitalul angajat este [n totalitate local, ]i
cu pacea restabilit` [n aceste regiuni, cu un management
onest, capabil, [n timp ce actualul nostru sistem monetar
continu`, nu exist` de fapt nici o limit` pentru expansiunea
]i dezvoltarea industriilor din \`rile orientale".
Aici observ`m [n aceea]i privin\` o coresponden\` din
Washington D. C., din 1896, care anun\` un raport c`tre guvern
din partea consulului general Jernigan, la post [n }anhai, China,
[n sensul c` industria bumbacului de acolo se bucur` de mare
aten\ie; c` fabricile de bumbac sunt introduse din 1890 ]i ele
prosper`; c` a fost deschis` o fabric` de ulei din semin\e de bumbac;
]i c`, deoarece [n China suprafa\a potrivit` pentru cultivarea
bumbacului este aproape tot at>t de nelimitat` ca ]i oferta de
munc` foarte ieftin`, ^nu poate fi nici un dubiu c` [n cur>nd China
va fi una din cele mai mari \`ri produc`toare de bumbac din lume".
Domnul Whitehead, discut>nd despre r`zboiul din 1894
dintre China ]i Japonia, declar` c` [n el se afl` speran\a
principal` a rena]terii industriale a Chinei. El continu`:
^Rezultatul actualului r`zboi poate ajuta la sc`parea
poporului chinez de plasa mandarinilor. Resursele minerale ]i
alte resurse ale Chinei se ]tie c` sunt enorme, ]i chiar la u]`
au milioane de acri de p`m>nt adaptate [n mod admirabil
cultiv`rii bumbacului, care, de]i cu fibre scurte, este potrivit
pentru amestecul cu alte calit`\i. {n decembrie 1893, pe r>ul
}anhai erau o dat` nu mai pu\in de cinci nave transoceanice
[nc`rcate cu bumbac cultivat [n China pentru a fi transportat
[n Japonia, unde s` fie transformat de fabricile ]i de m>inile
japoneze [n fire ]i [n p>nz`. Acum japonezii import` bumbac pentru
fabricile lor direct din America ]i din alt` parte. Dup` aceast`
teribil` trezire, dac` China, cu cei trei sute de milioane de oameni
foarte harnici ai ei, ]i-ar deschide vastele sale provincii interne
prin introducerea cìlor ferate, a cìlor ei de naviga\ie intern`
pentru traficul cu abur ]i a resurselor ei nelimitate pentru
dezvoltare, este imposibil s` facem o estimare a consecin\elor. Ar
[nsemna practic descoperirea unei noi emisfere, intens populat`
cu popoare harnice ]i prisosind [n resurse agricole, minerale ]i
altele; dar deschiderea Chinei, ceea ce noi putem [n mod rezonabil
spera c` va fi unul din rezultatele r`zboiului actual, departe de a fi
un beneficiu pentru manufacturierii englezi, dac` nu se face o
schimbare [n standardul nostru monetar, ]i aceasta cur>nd,
Imperiul Celest, care a fost scena at>t de multor victorii industriale,
va fi numai c>mpul celei mai mari [nfr>ngeri ale noastre".
Punctul de vedere al domnului Whitehead este complet
capitalist c>nd vorbe]te despre ^[nfr>ngere" — [ntr-adev`r
^[nfr>ngerea" va c`dea [nc` ]i mai greu asupra for\ei de
munc` engleze. Continu>nd, el arunc` o privire asupra
Japoniei, dup` cum urmeaz`:
^{mprejurimile ora]elor Osaka ]i Kioto sunt acum un
surprinz`tor spectacol de activitate industrial`. {ntr-o foarte scurt`
perioad` de timp nu mai pu\in de cincizeci ]i nou` de filaturi de
bumbac ]i \es`torii au ap`rut [n existen\` acolo, cu ajutorul a
peste dou`zeci de milioane de dolari, [n [ntregime capital autohton.
Acum ele au 770.874 de fuse de tors, iar [n luna mai, autorit`\i
competente au estimat produc\ia anual` a acestor fabrici la peste
500.000 de baloturi de fire, evaluat [n mare la patruzeci de milioane
de dolari, sau la rata actual` de schimb, s` spunem patru milioane
de lire sterline. Pe scurt, industriile japoneze, nu numai filaturile
]i \es`toriile, ci toate categoriile, au crescut foarte repede. Ele ]i-au
dus deja succesul p>n` la un punct la care pot nesocoti [ntr-o m`sur`
considerabil` competi\ia industrial` britanic`".
Domnul Whitehead continu` ]i arat` c` capitali]tii din
Europa ]i Statele Unite, av>nd argint demonetizat, aproape
au dublat valoarea aurului, ]i aceasta aproape dubleaz`
avantajul Chinei ]i al Japoniei. El spune:
^Da\i-mi voie s` v` explic faptul c` argintul va angaja [nc` aceea]i
cantitate de for\` de munc` oriental`, a]a cum a f`cut cu dou`zeci
sau treizeci de ani [n urm`. Caracterul necorespunz`tor al
standardului nostru monetar permite prin urmare \`rilor estice
s` angajeze acum cel pu\in cu 100% mai mult` for\` de munc`
pentru o anumit` cantitate de aur, dec>t au putut acum dou`zeci
]i cinci de ani. Pentru a face aceast` declara\ie important` cu
totul clar`, permite\i-mi s` dau urm`torul exemplu: {n 1870, zece
rupii erau echivalentul unei lire de aur, sub standardul unit al
aurului ]i argintului, ]i pl`teau dou`zeci de oameni pentru o zi.
Ast`zi dou`zeci de rupii sunt cam echivalentul unei lire regale,
astfel [nc>t pentru dou`zeci de rupii pot fi angaja\i patruzeci de
oameni pentru o zi, [n loc de dou`zeci de oameni ca [n 1870.
{mpotriva unei asemenea incapacit`\i, for\a de munc`
britanic` nu poate concura".
{n \`rile orientale, argintul [nc` mai pl`te]te aceea]i for\`
de munc` ca [nainte. Dar, cum este m`surat acum [n aur,
argintul valoreaz` mai pu\in de jum`tate din aurul pe care-l
echivala [nainte. De exemplu, [n Anglia putea fi angajat` o
anumit` for\` de munc` acum dou`zeci de ani, s` spunem, cu
opt ]ilingi. Acum [n Anglia cu opt ]ilingi nu se poate pl`ti mai
mult` for\` de munc` dec>t [nainte, salariile fiind cam la fel,
]i ei au [nc` dup` legea noastr` exact aceea]i valoare monetar`
ca [nainte, de]i valoarea lor metalic` a fost redus` dup`
aprecierea aurului la mai pu\in de ]ase peni fiecare. Cu doi
dolari exact la fel cu cei vechi se poate angaja aceea]i for\` de
munc` ca [nainte, dar nu mai mult`, totu]i la pre\ul actual al
aurului ei sunt egali numai cu patru ]ilingi. De aceea, acum este
posibil s` se angajeze [n Asia at>ta for\` de munc` pentru patru
]ilingi [n banii no]tri, sau echivalentul lor [n argint, c>t` putea fi
angajat` acum dou`zeci de ani cu opt ]ilingi, sau echivalentul lor
[n argint. Valoarea muncii orientale fiind astfel redus` p>n` la
mai bine de cincizeci ]i cinci la sut` [n bani de aur comparativ cu
ceea ce era [nainte, ea va fi capabil` s` produc` m`rfuri ]i bunuri
de larg consum chiar cu acea valoare mai ieftine dec>t munca din
\`rile cu standard [n aur. De aceea, dac` legea noastr` monetar`
nu este amendat`, sau dac` for\a de munc` englez` nu este
preg`tit` s` accepte o reducere mare a salariilor, ramurile
industriale britanice vor trebui [n mod inevitabil s` p`r`seasc`
\`rmurile britanice, deoarece produsele lor vor fi [nl`turate prin
stabilirea industriilor [n \`rile cu standardul [n argint".
Domnul Whitehead ar fi putut adùga pe bun` dreptate, c` [n
cur>nd \`rile cu standardul [n argint vor fi preg`tite nu numai
s`-]i satisfac` propriile lor necesit`\i, ci ]i s` invadeze \`rile cu
standardul [n aur. De exemplu, Japonia ar putea vinde produse
[n Anglia la pre\uri cu o treime mai mici dec>t se practic` [n
Japonia; ]i schimb>nd [n argint banii primi\i [n aur, pot duce cu ei
[n Japonia profituri mari. Astfel mecanicii americani ]i europeni
nu numai c` vor fi for\a\i s` concureze cu m>na de lucru ]i cu
priceperea asiatic` ieftin` ]i r`bd`toare, dar [n plus, vor fi [n
dezavantaj [n aceast` competi\ie din cauza deosebirii [ntre
standardele [n aur ]i [n argint ale schimbului financiar.
Coment>nd asupra cuv>nt`rii domnului Whitehead, Daily
Chronicle (Londra) atrage aten\ia asupra faptului c` India
a [nlocuit deja pe scar` larg` mult din comer\ul englez [n
manufacturile de bumbac. El a spus:
^Cuv>ntarea distinsului domn T. H. Whitehead de asear` de la
Institutul Colonial, a atras aten\ia asupra unor cifre uimitoare [n
leg`tur` cu comer\ul nostru estic. Faptul c` [n ultimii patru ani
exporturile noastre arat` o sc`dere de 54.000.000 de lire nu are
din nefericire nimic disputabil [n leg`tur` cu el. Rapoartele a ]aizeci
]i ]apte de filaturi din Lancashire pentru 1894 arat` un bilan\ [n
deficit total de 411.000 de lire. Fa\` de acesta, cre]terea exportului
de fire indiene ]i de \es`turi c`tre Japonia a fost pur ]i simplu
colosal`, iar fabricile de bumbac din Hiogo, Japonia, [n 1891, au
ar`tat un profit mediu de ]aptesprezece la sut`. Domnul Thomas
Sutherland a spus c` nu peste mult Compania Peninsular` ]i
Oriental` []i va construi vasele pe Yantze, ]i domnul Whitehead
crede c` [n cur>nd \`rile orientale vor concura pe pie\ele europene.
Oric>t de mult ne-am putea deosebi [n leg`tur` cu remediile
propuse, declara\ii cum sunt acestea din gura exper\ilor sunt un
subiect serios de g>ndire".
Un ziar german, Tageblatt (Berlin), a analizat cu aten\ie
problema victoriei clare a Japoniei asupra Chinei ]i a fost
surprins de ]tirea pe care a g`sit-o. Ziarul [l numea pe
Contele Ito, prim-ministrul japonez, un alt Bismark; iar pe
japonezi [n general foarte civiliza\i. El [ncheia cu o remarc`
foarte semnificativ` [n privin\a r`zboiului industrial la care
ne referim, spun>nd:
^Contele Ito arat` mult interes [n dezvoltarea industrial`
a patriei sale. El crede c` cei mai mul\i strìni subestimeaz`
]ansele Japoniei [n lupta interna\ional` pentru suprema\ie
industrial`. El crede c` femeile japoneze sunt egale cu
b`rba\ii [n fiecare domeniu de activitate ]i dubleaz`
capacitatea de munc` a na\iunii".
Editorul ziarului Economiste Francais (Paris), coment>nd
asupra Japoniei ]i a afacerilor ei spune [n mod semnificativ:
^Lumea a intrat [ntr-un stadiu nou. Europenii trebuie s`
\in` seama de noii factori ai civiliza\iei. Puterile trebuie s`
[nceteze s` se mai certe [ntre ele ]i trebuie s` prezinte un
front comun, ]i trebuie s`-]i aduc` aminte c` de acum [ncolo
sutele de milioane de oameni din orientul [ndep`rtat —
muncitori sobri, harnici ]i iu\i — vor fi rivalii no]tri".
Domnul George Jamison, consulul general englez la }anhai,
China, a scris despre subiectul Competi\iei Orientale, ar`t>nd
c` demonetizarea ]i deci deprecierea argintului, l`s>nd aurul
ca standard monetar [n \`rile civilizate, este o alt` chestiune
care deprim` Munca ]i aduce profit Capitalului. El a spus:
^Cre]terea continu` [n valoare a aurului, comparativ cu cea
a argintului, a schimbat totul. Bunurile engleze au ajuns at>t
de scumpe [n valoarea lor [n argint, [nc>t Orientul a fost for\at
s` ]i le fac` singur, iar declinul [n valoarea metalului alb l-a
ajutat at>t de mult [n munca sa, [nc>t nu numai c` poate face
suficiente bunuri pentru sine, ci poate ]i s` le exporte [n mod
avantajos. Cre]terea valorii [n aur a dublat pre\ul [n argint al
bunurilor engleze [n est ]i a f`cut folosirea lor aproape
imposibil`, [n timp ce sc`derea [n valoare a argintului, a sc`zut
aproape la peste jum`tate pre\ul [n aur al bunurilor orientale
[n \`rile care folosesc aurul, ]i cererea pentru ele este [n
continu` cre]tere. Condi\iile sunt a]a de inegale [nc>t pare
imposibil ca lupta s` continue mult timp. Este ca ]i cum ai
dezavantaja un campion d>ndu-i adversarului sù s` alerge
numai jum`tate din distan\`.
Imposibilitatea concuren\ei deschise [ntre europeni ]i
orientali a fost demonstrat` [n America. Acolo chinezii prin
salariile lor mici au monopolizat munca astfel [nc>t a fost
nevoie ca ei s` fie exclu]i din \ar`, altfel muncitorii europeni
ar fi fl`m>nzit sau ar fi fost sco]i afar`. Dar \`rile europene
nu sunt amenin\ate cu muncitorul [n sine, a]a cum au fost
americanii (el cuno]tea pre\ul muncii europene ]i a putut
afla, [n\elege, c>t trebuie s` primeasc`), ci sunt amenin\ate
cu produsele acelei munci f`cute la salarii orientale. Pe l>ng`
aceasta, ar fi destul de u]or s` refuzi s` angajezi un oriental
s`-\i fac` munca, [n timp ce ar fi greu s` refuzi s` cumperi
bunuri f`cute de el, mai ales c` ele cresc [n calitate ]i scad la
pre\. Tenta\ia de a le cump`ra devine cu at>t mai mare cu c>t
banii c>]tiga\i de muncitorul englez sunt mai pu\ini. El este
cu at>t mai [nclinat s` fac` astfel, ]i refuz` s` cumpere
produsele f`cute de el [nsu]i, dar mai scumpe. |`rile care ofer`
protec\ie sunt mai avute. Ele pot impune taxe crescute pe
bunurile orientale ]i astfel s` opreasc` invadarea pie\elor. Dar
Anglia cu comer\ul ei liber n-are nici o ap`rare, ]i greul poverii
va c`dea asupra muncitorilor ei. Rùl devine tot mai mare.
Fiecare b`nu\ [n plus la pre\ul aurului comparativ cu cel al
argintului face bunurile engleze]ti cu un procent mai scumpe
[n est, [n timp ce fiecare b`nu\ sc`zut la pre\ul argintului face
bunurile orientale cu un procent mai ieftine [n \`rile care
folosesc aurul. Aceste industrii noi cresc foarte rapid [n Japonia,
]i ceea ce se face acolo poate fi f`cut ]i va fi f`cut [n China,
India ]i [n alte locuri. Odat` stabilite bine, Orientul le va
men\ine [n ciuda tuturor [mpotrivirilor, ]i dac` nu se g`se]te
[n grab` un remediu pentru a schimba sistemul monetar al
lumii, produsele lor vor fi r`sp>ndite larg [n [ntreaga lume
spre ruinarea industriilor britanice ]i spre dezastrul nespus
al miilor ]i miilor de muncitori".
Domnul Lafcadio Hearn, care a fost profesor [n Japonia c>\iva
ani, [ntr-un articol din Atlantic Monthly (octombrie 1895) a
ar`tat c` unul dintre motivele pentru care concuren\a japonez`
este at>t de mare, este c` s`racii pot trì, se pot mi]ca ]i pot
exista confortabil, potrivit ideilor lor de confort, aproape f`r`
nici o cheltuial`. El spune c` un ora] japonez este f`cut din
case de lut, bambus ]i h>rtie, construite [n cinci zile ]i
inten\ionate s` dureze, cu repara\ii nesf>r]ite, numai at>ta
timp c>t proprietarul nu dore]te s`-]i schimbe locuin\a. De
fapt [n Japonia nu sunt cl`diri mai mari, cu excep\ia c>torva
fort`re\e colosale construite de nobili c>nd feudalismul era
predominant. Fabricile din Japonia [ns`, oric>t de extinse le-ar
fi afacerile sau oric>t de frumoase ]i de scumpe le-ar fi
produsele, nu sunt dec>t ni]te cocioabe lunguie\e, ]i chiar
templele, prin obicei imemorial, trebuie s` fie tìate [n buc`\ele
la fiecare dou`zeci de ani ]i distribuite pelerinilor. Un muncitor
japonez nu prinde r`d`cini sau nu dore]te s` prind` r`d`cini.
Dac` are vreun motiv s` schimbe provincia, o schimb` imediat,
demont>ndu-]i casa, coliba de h>rtie ]i lut care este at>t de
pitoreasc` ]i de [ngrijit`, pun>nd bocceaua cu lucrurile pe um`r,
spun>nd so\iei ]i familiei s`-l urmeze, ]i porne]te la drum cu
pas u]or ]i cu inim` mai u]oar` spre destina\ia sa dep`rtat`,
poate la cinci sute de mile, unde ajunge dup` ce a cheltuit
poate maximum cinci ]ilingi (1,22 $), []i construie]te imediat o
cas` care cost` cu c>\iva ]ilingi mai mult, ]i imediat este iar`]i
un cet`\ean respectabil ]i responsabil. D-nul Hearn spune:
^Toat` Japonia este [ntotdeauna [n mi]care [n acest fel, ]i
schimbarea este particularitatea civiliza\iei japoneze. {n
marea competi\ie industrial` a lumii, fluiditatea este secretul
puterii japoneze. Muncitorul []i mut` locuin\a f`r` regret
[n locul unde este cùtat cel mai mult. Fabrica poate fi
mutat` [ntr-o s`pt`m>n` de la anun\, me]te]ugarul [ntr-o
jum`tate de zi. Nu exist` lucruri greu de transportat, nu
exist` practic nimic de construit, nu exist` alt` cheltuial`
care s` [mpiedice c`l`toria, dec>t [n b`nu\i.
B`rbatul japonez — muncitorul calificat [n stare s` [ntreac`
f`r` efort pe orice me]te]ugar occidental din acela]i domeniu
industrial — r`m>ne [n mod fericit independent de pantofar ]i
de croitor. Picioarele lui arat` bine, corpul lui este s`n`tos ]i
inima lui este liber`. Dac` dore]te s` c`l`toreasc` o mie de
mile, poate fi gata de c`l`torie [n cinci minute. Tot echipamentul
lui nu trebuie s` coste ]aptezeci ]i cinci de cen\i; ]i tot bagajul
lui poate fi pus [ntr-o batist`. Cu zece dolari poate c`l`tori un
an f`r` a lucra, sau poate c`l`tori pur ]i simplu pe capacitatea
sa de a lucra, sau poate c`l`tori ca pelerin. A\i putea spune c`
orice s`lbatic poate face acela]i lucru. Da, dar orice om civilizat
nu poate; ]i japonezul este un om foarte civilizat de cel pu\in o
mie de ani. De aici vine capacitatea lui actual` de a amenin\a
pe manufacturierii apuseni".
Coment>nd asupra celor de mai sus, ziarul londonez
^Spectator" spune:
Âceasta este o schi\` remarcabil`, ]i noi recunoa]tem
deschis, cum am recunoscut [ntotdeauna, c` concuren\a
japonez` este un lucru formidabil, care [ntr-o zi poate afecta
ad>nc toate condi\iile civiliza\iei industriale europene".
Caracterul concuren\ei care este de a]teptat din aceast` direc\ie
se va vedea din cele ce urmeaz`, din Literary Digest asupra
^CONDI|IEI MUNCII {N JAPONIA".
^Japonia a f`cut un progres uimitor [n dezvoltarea
industriilor ei. Aceasta este [n bun` m`sur` datorit`
inteligen\ei ]i h`rniciei muncitorilor ei, care lucreaz`
adeseori paisprezece ore pe zi f`r` s` se pl>ng`. Din
nefericire, patronii lor abuzeaz` [n mare m`sur` de
complezen\a lor, singurul obiectiv al lor p`r>nd s` fie
[nvingerea concuren\ei strìne. Acesta este cazul [n special
[n industria bumbacului, care angajeaz` un num`r mare de
bra\e de munc`. Un articol din Echo, din Berlin, descrie astfel
modul [n care sunt conduse fabricile japoneze:
^Timpul obi]nuit de [ncepere a lucrului este 6 diminea\a,
dar muncitorii sunt dispu]i s` vin` la orice or` ]i nu se pl>ng
dac` li se cere s` vin` la 4 diminea\a. Salariile sunt surprinz`tor
de mici; chiar ]i [n cele mai mari centre industriale, \es`torii ]i
filatorii iau [n medie numai cincisprezece cen\i pe zi; femeile
primesc numai ]ase cen\i. Primele fabrici au fost construite de
guvern, care apoi le-au predat companiilor pe ac\iuni. Cea mai
prosper` industrie este manufactura articolelor de bumbac.
Un singur stabiliment, acela din Kanegafuchi, angajeaz` 2.100
de b`rba\i ]i 3.700 de femei. Ei sunt [mp`r\i\i [n schimburi de
zi ]i de noapte ]i-]i [ntrerup munca de dou`sprezece ore numai
o dat`, timp de patruzeci de minute, s` ia masa. L>ng`
stabiliment se afl` locuin\e, unde muncitorii pot ob\ine ]i o
mas` la pre\ul de sub un cent ]i jum`tate. Filaturile din Osaka
sunt asem`n`toare. Toate aceste [ntreprinderi au ma]ini
engleze]ti excelente, munca continu` zi ]i noapte ]i se
realizeaz` mari dividende. Multe dintre fabrici deschid filiale
sau m`resc fabrica ini\ial`, pentru c` produc\ia nu se ridic`
[nc` la nivelul consumului.
C` manufacturierii au [nv`\at repede s` angajeze femei drept
concuren\i ieftini ai muncitorilor b`rba\i, este un fapt dovedit de
statistici, care arat` c` treizeci ]i cinci de filaturi dau de lucru la
16.879 de femei ]i numai la 5.730 de b`rba\i. Angajatorii
formeaz` un sindicat puternic ]i adesea abuzeaz` de [ng`duin\a
autorit`\ilor, care nu doresc s` strice industriile. Feti\e de opt sau
nou` ani sunt for\ate s` lucreze nou` p>n` la dou`sprezece ore pe
zi. Legea cere ca ace]ti copii s` fie la ]coal`, ]i [nv`\`torii se pl>ng;
dar oficialit`\ile [nchid ochii la aceste abuzuri. Marea supunere
]i umilin\` a muncitorilor a dus la o alt` practic`, care [i pune
complet sub puterea angajatorilor. Nici o fabric` nu va angaja
un muncitor de la o alt` [ntreprindere dec>t dac` prezint` un
permis scris de la angajatorul dinainte. Aceast` regul` este
aplicat` at>t de strict, [nc>t o m>n` nou` de lucru este
supravegheat` [ndeaproape, ]i dac` se dovede]te c` deja ]tie
ceva din meserie dar n-are permis, este dat afar` imediat".
British Trade Journal de asemenea a publicat o relatare
despre industriile din Osaka, dintr-o scrisoare a unui
corespondent pentru Observer, din Adelaide (Australia).
Acest corespondent, scriind direct din Osaka, este at>t de
impresionat de varietatea ]i vitalitatea industriilor ora]ului,
[nc>t [l nume]te ^Manchesterul Orientului {ndep`rtat":
^Se poate forma o idee despre magnitudinea industriei
produc`toare din Osaka dac` se cunoa]te c` sunt zeci de fabrici cu
un capital de peste ]i sub 50.000 de yeni, mai mult de treizeci cu
un capital de peste 100.000 de yeni fiecare, patru cu mai mult
de 1.000.000 de yeni ]i una cu 2.000.000 de yeni. Acestea includ:
m`tasea, l>na, bumbacul, c>nepa, iuta, filatul ]i \esutul,
covoarele, chibriturile, h>rtia, pielea, sticla, c`r`mizile,
cimentul, tac>murile, mobila, umbrelele, ceaiul, zah`rul, fierul,
arama, alama, sakiul, s`punul, periile, pieptenii, podoabele
etc. De fapt este un mare stup de activitate ]i ini\iativ`, [n
care geniul imitativ al persisten\ei neab`tute a japonezilor i-a
pus s` egaleze, ]i, dac` este posibil, s` dep`]easc` pe muncitorii
]i pe me]te]ugarii din vechile na\iuni civilizate din vest.
{n Osaka func\ioneaz` zece fabrici de bumbac, al c`ror capital
combinat este cam 9.000.000 $ [n aur, toate echipate cu cele
mai recente ma]ini ]i complet luminate cu electricitate. Toate
sunt conduse de japonezi, ]i, se spune, toate pl`tesc dividende
frumoase — unele p>n` la optsprezece la sut` pe capitalul
investit. Din bumbacul [n valoare de 19.000.000 de dolari
importat [n Japonia [ntr-un an, fabricile din Kobe ]i Osaka au
preluat ]i au prelucrat cam ]aptezeci ]i nou` la sut`".
Un ^yen" de argint are acum valoarea a cincizeci de cen\i
[n aur.
Observa\i de asemenea urm`toarea telegram` pentru
presa public`:
^SAN FRANCISCO, CAL., 6 iunie — Distinsul Robert P. Porter,
editor la World din Cleveland ]i fost director al recens`m>ntului
din 1890 al Statelor Unite, s-a [ntors ieri din Japonia cu vaporul
Peru. Vizita domnului Porter [n imperiul lui Mikado a fost cu
scopul de a investiga condi\iile industriale ale acelei \`ri, [n
leg`tur` cu efectul concuren\ei japoneze asupra prosperit`\ii
americane. Dup` o investigare am`nun\it` a condi\iilor reale
din Japonia, el []i exprim` credin\a c` aceasta este una din
cele mai mari probleme pe care Statele Unite vor fi obligate s`
le rezolve. Pericolul este aproape, a]a cum este dovedit de
cre]terea enorm` a manufacturilor japoneze [n ultimii cinci
ani ]i de resursele ei minunate [n privin\a for\ei de munc`
ieftine ]i calificate. Numai exporturile japoneze de textile au
crescut de la 511.000 $ la 23.000.000 $ [n ultimii zece ani; ]i
exportul lor total a crescut de la 78.000.000 la 300.000.000 $ [n
aceea]i perioad`, a spus domnul Porter. Anul trecut ei au
cump`rat bumbac brut de-al nostru [n valoare de 2.500.000 $,
dar noi am cump`rat din Japonia diferite bunuri [n valoare
de 54.000.000 $.
Pentru a ilustra cre]terea rapid`, el men\ioneaz` chibriturile,
din care Japonia a fabricat [n valoare de 60.000 $ acum zece
ani, [n special pentru consum casnic, [n timp ce anul trecut
produc\ia total` a fost [n valoare de 4.700.000 $, din care
aproape totul a mers [n India. Acum zece ani exporturile de
rogojini ]i covoare au fost [n valoare de 885 $; anul trecut aceste
lucruri s-au ridicat la valoarea de 7.000.000 $. Ei sunt ajuta\i
s` fac` aceasta printr-o combina\ie de utilaje moderne ]i cea
mai docil` for\` de munc` din lume. Nu au legi pentru fabric`
]i pot angaja copii de orice v>rst`. Copii de ]apte, opt ]i nou`
ani lucreaz` toat` ziua pentru 1-2 cen\i americani pe zi.
Av>nd [n vedere cre]terea cererii de bumbac de-al nostru
]i cre]terea exporturilor c`tre noi a bunurilor fabricate de
ei, [n timp ce eu eram acolo s-a format un sindicat, cu un
stoc de capital de 5.000.000 $ pentru a construi ]i a opera
trei linii navale noi [ntre Japonia ]i aceast` \ar`, porturile
desemnate fiind Portland [n Oregon, Filadelfia ]i New York".
Reporterul l-a v`zut ]i i-a luat un interviu domnului S.
Asam din Tokio, Japonia, un reprezentant al sindicatului
naval men\ionat mai sus, care a sosit cu acela]i vapor ca ]i
d-nul Porter, s` fac` contracte pentru construirea vapoarelor
men\ionate. El a explicat c` guvernul japonez a oferit recent
un subsidiu mare pentru vase de peste 6.000 de tone
[nc`rc`tur`, [ntre Statele Unite ]i Japonia, ]i c` sindicatul
lor se formase ca s` profite de aceasta, ]i va construi pentru
el toate vasele, [nc` ]i mai mari — de aproximativ 9.000 de
tone capacitate. Sindicatul a propus s` fac` o afacere foarte
grea, ]i [n acest scop va sc`dea foarte mult tariful la m`rfuri
]i la pasageri. Se inten\ioneaz` un tarif de 9 dolari la
pasageri [ntre Japonia ]i coasta Pacificului.
CONGRESUL STATELOR UNITE
INVESTIGHEAZ~ CONCUREN|A JAPONEZ~
Cele ce urmeaz`, luate dintr-un raport al Comitetului

Congresului Statelor Unite, ar trebui considerate cu totul
demne de [ncredere ]i confirm` pe deplin cele anterioare:
^WASHINGTON, 9 iunie 1896 — Pre]edintele Dingley, din
Comitetul Camerei pentru Cì ]i Mijloace, a f`cut ast`zi un
raport asupra amenin\`rii pentru manufacturierii americani
din partea temutei invazii a produselor ieftine ale muncii orientale
]i a efectului diferen\ei de schimb [ntre \`rile cu standard [n aur ]i
[n argint asupra intereselor industriale ]i agricole ale Statelor
Unite, aceste chestiuni fiind investigate de comitet.
Raportul spune c` trezirea brusc` a Japoniei este urmat`
de o occidentalizare la fel de rapid` a metodelor ei industriale;
c`, de]i japonezii n-au capacitatea inventiv` a americanilor,
puterile lor imitative sunt minunate. Nivelul lor de via\` ar fi
privit de c`tre muncitorii din Statele Unite ca fiind practic
[nfometare, iar orele lor de lucru fiind [n medie dou`sprezece
pe zi. Astfel de muncitori califica\i ca: fierari, t>mplari, zidari,
ze\ari, croitori ]i tencuitori primesc [n ora]ele japoneze numai
[ntre 26 ]i 33 de cen\i, iar muncitorii califica\i din fabrici [ntre
5 ]i 20 de cen\i pe zi [n banii no]tri, ]i aproape dublu [n bani de
argint japonezi, [n timp ce fermierii primesc 1,44 dolari pe lun`.
Raportul continu`: Europenii ]i americanii recunosc
c>mpul avantajos oferit pentru investi\ii ]i fabrici. Sunt [n
activitate ]aizeci ]i una de fabrici de bumbac controlate
aparent de companii japoneze, dar promovate de europeni,
]i c>teva fabrici mici de m`tase cu ceva peste o jum`tate de
milion de fuse. Japonia face cele mai multe din articolele de
bumbac cerute s` satisfac` nevoile mici ale poporului ei, ]i
[ncepe s` exporte \es`turi ]i batiste ieftine de m`tase.
Recent a fost fondat` de americani o fabric` de ceasuri cu
ma]ini americane, de]i capitalul este \inut [n numele
japonezilor, deoarece strìnilor nu li se permite s` de\in`
manufacturi pe numele lor p>n` [n 1899. Progresul f`cut
arat` c` [ntreprinderea se va dovedi un succes.
Probabil c` introducerea rapid` a ma]inilor [n Japonia va
face [n c>\iva ani bumbacurile, m`t`surile ]i alte articole
fine, la care costul muncii aici este un element important [n
produc\ie, un concurent mai serios pe pie\ele noastre dec>t
produsele din Marea Britanie, Fran\a ]i Germania.
Dup` d-nul Dingley, concuren\a se va deosebi de cea
european`, nu [n fel, ci [n grad. Comitetul nu cunoa]te nici un
remediu, [n afara prohibi\iei absolute impuse [mpotriva
articolelor f`cute cu munca de\inu\ilor, cu excep\ia impunerii
de taxe pe m`rfurile concuren\iale, echivalente cu diferen\a
[ntre cost ]i distribu\ie. S-a dat un argument pentru aceast`
politic`, zic>ndu-se c` [ndepline]te un scop dublu: colectarea
de taxe pentru a sprijini guvernul ]i plasarea concuren\ei din
pie\ele noastre pe baza salariilor noastre mai mari. Se spune
c` aceasta nu este [n beneficiul produc`torului din aceast` \ar`,
c`ci produc`torul trebuie numai s` mearg` [n Anglia sau [n
Japonia s` se plaseze pe aceea]i baz` pe care este plasat aici,
sub taxe pe importurile concuren\iale echivalente cu diferen\a
de salarii de aici ]i de acolo, ci este s` se asigure tuturor
oamenilor beneficiile care vin din produc\ia de acas` mai
degrab` dec>t din cea strìn`.
Guvernul japonez nu acord` nici o protec\ie brevetelor
strìne. Cele mai valoroase utilaje pentru economisirea for\ei
de munc` din lumea civilizat` sunt cump`rate ]i copiate
ieftin de c`tre me]te]ugarii ei ieftini care, chiar dac` nu
sunt ôriginali", sunt imitatori minuna\i, ca ]i chinezii. Astfel
utilajele ei vor costa mai pu\in de jum`tate fa\` de c>t ar
costa [n alt` parte; ]i Japonia va fi cur>nd preg`tit` s` v>nd`
cre]tin`t`\ii fie propriile ei ma]ini brevetate, fie produsele
ei manufacturate.
Sub titlul ^Concuren\a japonez`", San Francisco
Chronicle scria:
Ûn alt pai care arat` de unde bate v>ntul concuren\ei
japoneze este transferul unei mari fabrici de rogojini din paie,
din Milford, Ct., [n Kobe, unul dintre centrele industriale ale
Japoniei. Cei care discrediteaz` subiectul concuren\ei japoneze
]i vorbesc arogant despre superioritatea intelectului occidental,
trec cu vederea complet c` mobilitatea capitalului este de a]a
natur` c` poate fi transferat cu u]urin\` c`tre \`ri unde se
poate ob\ine for\` de munc` ieftin`, a]a c` tot ce e necesar este
ca min\ile luminate din America ]i din Europa s` inventeze
ma]ini, iar proprietarii de capital le pot cump`ra ]i transfera
[n \`ri unde acestea pot fi puse [n func\iune foarte ieftin".
Distinsul Robert P. Porter, la care ne-am referit mai sus,
a trimis cu c>tva timp [n urm` un articol la North American
Review, [n care arat` c`, [n ciuda taxei Statelor Unite pe
bunurile fabricate [n strìn`tate, japonezii p`trund rapid
[n industria Statelor Unite. Ei pot face acest lucru datorit`
(1) for\ei de munc` ieftine ]i r`bd`toare ]i (2) avantajului
de sut` la sut` al standardului lor [n argint asupra
standardului [n aur al \`rilor civilizate, care dep`]e]te cu
mult orice tax` protectoare care ar fi considerat` posibil`.
D`m c>teva extrase din articolul [n discu\ie, dup`
cum urmeaz`:
^Japonezii, metaforic vorbind, au aruncat m`nu]a pie\ei
americane ]i provoac` munca ]i capitalul nostru cu produse
care prin excelen\` ]i pre\ mic par pentru moment s` sfideze
concuren\a, chiar cu cele mai recente utilaje pentru
economisirea for\ei de munc` la [ndem>n`".
Dup` ce prezint` un tabel statistic cu diferitele articole
japoneze importate de Statele Unite, el zice:
^{n ultimele c>teva luni am vizitat districtele din Japonia
]i am inspectat industriile raportate [n tabelul de mai sus.
Cre]terea exporturilor de textile, care a crescut cu mai mult
de patruzeci de ori [n zece ani, se datoreaz` faptului c`
Japonia este o \ar` de \es`tori".
Japonezii, se pare, trimit cantit`\i mari de m`tase ieftin`
]i tot felul de produse ieftine [n America, dar ceea ce au
f`cut este ca nimic fa\` de ceea ce au de g>nd s` fac`:
^Japonezii fac toate preg`tirile, prin formarea de bresle ]i
asocia\ii, ca s` [mbun`t`\easc` calitatea ]i s` creasc`
uniformitatea produselor lor".
Cu acea ocazie d-nul Porter a sugerat c` filaturile de
bumbac din Lancashire, Anglia, care n-au nici o protec\ie,
sunt condamnate. {n Japonia, zice el,
^Toarcerea bumbacului a dat de lucru [n 1889 la numai 5.394
de femei ]i 2.539 de b`rba\i. {n 1895 peste 30.000 de femei ]i
10.000 de b`rba\i au fost angaja\i [n filaturi care [n privin\a
echipamentului ]i a produc\iei sunt egale celor din oricare \ar`.
Amplasarea viitoare a industriei bumbacului, cel pu\in ca s`
satisfac` comer\ul asiatic, este obligat` s` fie [n China ]i
Japonia. Anglia este condamnat` [n privin\a acestei ramuri ]i
nimic n-o poate salva — nici chiar bimetalismul, cum []i
imagineaz` unii. Fabricile de bumbac se [nmul\esc rapid, at>t
[n Osaka c>t ]i [n }anhai, ]i numai experien\a real` timp de
c>\iva ani va demonstra care din aceste locuri este mai bun.
Potrivit judec`\ii mele, dup` o examinare atent` a fiec`rui
punct din costul de produc\ie, locul mai bun este Japonia.
Dac` Japonia ar prelua industria articolelor de l>n` ]i de
camgarn cum a f`cut cu bumbacul, \es`torii ei ar putea face
Europei ]i Americii unele surprize ]i i-ar ului pe cei care
pretind c` concuren\a japonez` nu este important`. O ofert`
constant` de l>n` ieftin` din Australia face posibil acest
lucru, [n timp ce mostrele de stof` de l>n` ]i de camgarn ]i
articolele de [mbr`c`minte japoneze pe care le-am examinat
c>nd eram acolo arat` c` [n aceast` ramur` a textilelor
japonezii sunt acas` la ei, la fel ca [n m`tase ]i bumbac. Ei
fac treab` bun` ]i [n \es`turile fine de in, chiar dac` p>n`
acum cantit`\ile produse sunt mici.
Afluxul nea]teptat de umbrele japoneze, exportate pe an
undeva pe la 2.000.000, a produs nelini]te printre
produc`torii de umbrele din Statele Unite".
Japonezii [n]i]i nu ezit` s` se laude cu triumful lor
apropiat [n ^r`zboiul industrial". D-nul Porter a spus:
^C>nd am fost [n Japonia am avut pl`cerea s` [nt>lnesc,
printre al\i oameni de stat ]i oficiali, pe d-nul Kaneko, Ministru
Adjunct al Agriculturii ]i Comer\ului. L-am g`sit a fi un om cu
p`trundere ]i prevedere, ]i cu mare experien\` [n problemele
economice ]i statistice. Educat la una din marile universit`\i
europene, el este [n pas cu spiritul veacului [n tot ce este legat
de Japonia ]i de viitorul ei industrial ]i comercial".
Dup` aceea d-nul Kaneko a \inut un discurs la Camera
de Comer\, [n care a spus:
^Se ]tie c` filatorii de bumbac din Manchester [Anglia] au
spus c` [n timp ce anglo-saxonii au trecut prin trei genera\ii
[nainte s` fi devenit m>ini [ndem>natice ]i apte pentru
toarcerea bumbacului, japonezii au c>]tigat [ndem>narea
necesar` [n aceast` industrie [n zece ani, iar acum au avansat la
un stadiu unde au [ntrecut [n [ndem>nare pe cei din Manchester".
Cit`m un comunicat din San Francisco, dup` cum urmeaz`:
^D-nul Oshima, director tehnic al unei viitoare fabrici de
o\el din Japonia, [nso\it de patru ingineri japonezi, a sosit
cu vaporul Rio de Janeiro din Yokohama. Ei sunt [ntr-un
turneu de vizitare a marilor fabrici de o\el din America ]i
Europa, ]i sunt [ns`rcina\i s` cumpere o uzin` la pre\ul de
2.000.000 $. Ei spun c` vor cump`ra acolo unde vor putea
cump`ra cea mai bun` ]i cea mai ieftin`. Uzina trebuie s`
aib` o capacitate de 100.000 de tone. Ea va fi construit` pe
terenurile carbonifere din sudul Japoniei, ]i vor fi produse
at>t o\elul Martin, c>t ]i Bessemer.
D-nul Oshima a spus: @Noi vrem s` punem na\iunea
noastr` acolo unde [i este locul cuvenit, [n frunte, ca o na\iune
produc`toare. Vom avea nevoie de o cantitate mare de o\el
]i nu vrem s` depindem de nici o \ar` [n privin\a lui#".
{naint>nd aproape dup` Japonia vine India, cu popula\ia
ei de 250.000.000 ]i cu industriile ei [n cre]tere rapid`; iar
apoi vine noua Republic` Chinez` cu cei 400.000.000 ai ei,
trezit` prin r`zvr`tirea ei recent` la o recunoa]tere a
civiliza\iei apusene, care i-a permis Japoniei cu numai
40.000.000 s-o cucereasc`. Fostul prim-ministru al Chinei,
Li Hung Chang, cu c>\iva ani [n urm` a f`cut un turneu [n
lume, negociind instructori americani ]i europeni pentru
poporul sù, ]i a exprimat liber inten\ia sa de a inaugura
reforme [n fiecare departament. Acesta este omul care l-a
impresionat at>t de mult pe generalul U. S. Grant [n turneul
sù prin lume, ]i pe care acesta l-a declarat, dup` judecata
sa, unul din cei mai capabili oameni de stat din lume.
Semnifica\ia acestei apropieri a marginilor p`m>ntului este
c` manufacturierii britanici, americani, germani ]i francezi
vor avea [n cur>nd drept concuren\i oameni care p>n` recent
au fost clien\i excelen\i; concuren\i ale c`ror facilit`\i
superioare, nu numai c`-i vor scoate cur>nd afar` de pe pie\ele
strìne, ci ]i le vor invada pie\ele interne; concuren\i care vor
lua astfel munca din m>inile muncitorilor lor ]i-i vor lipsi de
lux, ]i chiar le vor lua p>inea de la gur` datorit` concuren\ei
salariale. {n vederea acestora, nu este de mirare c` [mp`ratul
german a ilustrat na\iunile Europei [ngrozite de un spectru
care se ridic` din Orient ]i amenin\` cu distrugerea civiliza\iei.
Dar acesta nu poate fi \inut [n fr>u. Face parte din
inevitabil, pentru c` opereaz` sub legea Cererii ]i Ofertei,
care spune: Cump`r` ce po\i mai bun la cel mai sc`zut pre\
posibil — munc` ]i m`rfuri. Singurul lucru care poate
[ntrerupe, ]i va [ntrerupe ]i va opri presiunea [nceput` acum,
]i care trebuie s` devin` mai sever` at>ta vreme c>t continu`
legea egoismului, este remediul pe care l-a preg`tit
Dumnezeu — {mp`r`\ia lui Dumnezeu cu legea ei nou` ]i
cu reorganizarea complet` a societ`\ii pe bazele iubirii ]i
echit`\ii.
Dac` cei din Europa ]i din America au avut ca clien\i [ntreaga
lume, nu numai pentru \es`turi, ci ]i pentru ma]ini, ]i totu]i
au ajuns la un loc unde oferta s` fie mai mare dec>t cererea ]i
unde milioane din popula\ia lor s` caute [n zadar de lucru,
chiar ]i cu salarii mici, care este perspectiva lor pentru viitorul
apropiat c>nd mai mult dec>t dublul num`rului actual vor fi
concuren\i? Sporul natural va cre]te de asemenea dilema.
Aceast` perspectiv` n-ar fi at>t de nefavorabil`, at>t de
[ntunecat`, at>t de f`r` speran\`, dac` n-ar fi faptul c` ace]ti
aproape ]apte sute de milioane de concuren\i noi sunt cei mai
supu]i, mai r`bd`tori ]i mai economi oameni care se pot g`si
[n lume. Dac` muncitorii europeni ]i americani pot fi controla\i
de Capital, cu mult mai mult pot fi controla\i ace]tia, care n-au
cunoscut nimic altceva dec>t ascultare de st`p>ni.
PERSPECTIVA MUNCII {N ANGLIA
D-nul Justin McCarthy, scriitor englez renumit, a declarat
odat` [ntr-un articol din Cosmopolis:
^Relele s`r`ciei ]i ale lipsei de locuri de munc` ar trebui s`
dea mai mare alarm` [n inima Angliei dec>t orice alarm` despre
invazia strìn`. Dar oamenii de stat englezi n-au luat niciodat`
[n serios acea eroare, sau nici m`car nu ]i-au f`cut griji [n
leg`tur` cu ea. Chiar ]i acel necaz produs de disputele [ntre
angajatori ]i muncitori — greva pe de-o parte ]i [nchiderea
fabricii pe de alta — a fost permis s` continue f`r` nici o
[ncercare real` de remediere legislativ`. Motivul este c` se
permite s` ne absoarb` aten\ia orice subiect, mai degrab` dec>t
cel al st`rii propriului nostru popor".
Se raporteaz` c` acum c>\iva ani Keir Hardie (membru al
parlamentului ]i lider sindical) a spus [ntr-un interviu:
^Sindicalismul este pe o cale rea [n Anglia. Uneori m`
tem c` este practic mort. Noi, muncitorii, afl`m c` capitalul
[]i poate folosi banii [n organizare, ]i folosindu-i ne [nving.
Manufacturierii au [nv`\at un mod de a [nvinge pe oameni
]i oamenii sunt neajutora\i. Sindicatele de mult n-au c>]tigat
nici o grev` important` [n Londra. Multe din sindicatele
care au fost odat` mari sunt f`r` putere. Acest lucru este [n
special adev`rat cu privire la docheri. V` aminti\i marea
grev` a docherilor? Ei bine, a ucis sindicatul care a f`cut-o
]i n-a ajutat pe oameni deloc. Situa\ia sindicatelor din
Londra este [ntrist`toare.
Partidul Laburist Independent este socialist. Noi nu vom
fi satisf`cu\i cu altceva dec>t cu socialismul, socialismul
municipal, socialismul na\ional, socialismul industrial. Noi
]tim ce vrem, ]i to\i [l vrem. Nu vrem s` lupt`m pentru el,
dar dac` nu-l putem ob\ine [n alt mod, atunci vom lupta, ]i
c>nd vom lupta, vom lupta cu hot`r>re. Obiectivul declarat
al Partidului Laburist Independent este s` produc` o
federa\ie industrial`, bazat` pe socializarea p`m>ntului ]i
a capitalului industrial. Noi credem c` diviziunile politice
naturale trebuie s` fie pe criterii economice.
Dintre relele sistemului actual, a] zice c` cea mai mare
ap`sare asupra muncitorilor britanici este neregularitatea ]i
nesiguran\a locului de munc`. Poate ]ti\i c` am f`cut din
aceast` chestiune una special` ]i ]ti\i c` expun fapte c>nd
spun c` [n insulele britanice sunt peste 1.000.000 de adul\i
ap\i de munc`, care nu sunt nici be\ivi, nici pierde-var`, nici
sub inteligen\a medie, dar care n-au loc de munc`, f`r` s` aib`
vreo vin`, ]i care nu pot nicidecum s` g`seasc` de lucru.
Salariile par s` fie mai mari dec>t cu o jum`tate de secol [n
urm`, dar c>nd se ia [n considerare timpul pierdut din lipsa
locului de munc`, se constat` c` starea muncitorului s-a
deteriorat. Un salariu mic, stabil, aduce mai mare confort dec>t
o sum` mai mare c>]tigat` neregulat. Dac` fiec`rui muncitor
i s-ar asigura dreptul de a c>]tiga un salariu cu care s` poat`
trì, cele mai multe din chestiunile care ne sup`r` ar fi rezolvate
prin proces natural. Situa\ia este desigur trist`. {n timpul
recentei vremi [ngrozitor de reci s-au deschis ac\iuni de
ajutorare [n care oamenii puteau lucra patru ore la m`turarea
str`zilor, la ]ase b`nu\i pe or`. Mii de oameni s-au adunat la
poart` la ora 4 diminea\a pentru a fi [n fa\`. Au stat acolo
tremur>nd ]i d>rd>ind [n frig, aproape mor\i de foame ]i plini
de disperare, p>n` la ora 8 c>nd s-a deschis poarta. Goana
care a urmat a fost aproape o r`scoal`. Oamenii au fost
literalmente c`lca\i [n picioare [n acea oribil` b`taie pentru
ocazia de a c>]tiga doi ]ilingi (48 de cen\i). Locul a fost distrus.
Oamenii fl`m>nzi, [n mas` compact`, [mpin]i de miile din
spatele lor, au distrus zidurile ]i por\ile [n nelini]tea lor pentru
a g`si de lucru. Ace]ti oameni nu erau deloc pierde-var`.
Plata medie a muncii necalificate [n Londra, chiar ]i atunci
c>nd se men\ine la standardul sindicatelor, este de numai
]ase b`nu\i pe or`. {n provincii este mai pu\in. Studiul atent
a ar`tat c` mai pu\in de trei guinee pe s`pt`m>n` nu va
permite unei familii medii (doi adul\i ]i trei copii) s` se
bucure de confortul obi]nuit, f`r` s` mai amintim articolele
de lux. Foarte pu\ini muncitori din Anglia primesc aceast`
sum` sau ceva pe aproape. Norocos este muncitorul calificat
care prime]te dou` guinee pe s`pt`m>n` tot timpul anului,
]i norocos este muncitorul necalificat care reu]e]te s` c>]tige
24 de ]ilingi (5,84 $) la fiecare ]apte zile, din care o treime
trebuie s` mearg` pentru chirie. Astfel [n clasele celor mai
bine pl`ti\i muncitori familia se poate men\ine numai la
limita s`r`ciei. O perioad` foarte scurt` de inactivitate
for\at` este invariabil suficient` s`-i trag` sub aceast`
limit`. De aceea avem num`rul mare de s`raci.
Londra are acum peste 4.300.000 de persoane. }aizeci de
mii de familii (300.000 de persoane) au un venit s`pt`m>nal
mai mic de 18 ]ilingi pe familie ]i trìesc [ntr-o stare de
lips` cronic`. Unul la opt din popula\ia total` a Londrei
moare [n atelierul de lucru sau [n infirmeria atelierului. Unul
la ]aisprezece din popula\ia actual` a Londrei este [n acest
moment un nevoia] recunoscut. {n fiecare zi 43.000 de copii
merg la ]coli cu internat, f`r` s` m`n>nce diminea\a. Treizeci
de mii de persoane n-au alte case dec>t camerele [nchiriate
la 4 b`nu\i sau s`lile comune".
Statisticile anterioare arat` c` vreo c>\iva ani ar fi o
[ng`duin\` larg` pentru extinderea acestei concuren\e. Astfel
Atotputernicul aduce masele tuturor na\iunilor treptat la o
[n\elegere a faptului c` mai cur>nd sau mai t>rziu interesele
uneia trebuie s` fie ]i interesele celeilalte — c` fiecare trebuie
s` fie p`zitorul fratelui sù dac` vrea s`-]i men\in` bun`starea.
Nu este [n\elept ]i nici drept a denun\a Capitalul pentru
c` face acela]i lucru pe care Munca [l face ]i l-a f`cut
[ntotdeauna — cùtarea propriului avantaj. {ntr-adev`r,
putem vedea c` unii dintre s`raci sunt tot at>t de egoi]ti [n
inim` ca unii dintre boga\i; ne putem chiar imagina c` dac`
unora dintre s`raci li s-ar da pozi\ii de bog`\ie, ei ar fi mai
preten\io]i ]i mai pu\in genero]i dec>t st`p>nii lor actuali.
De aceea, s` nu ur>m ]i s` nu denun\`m pe boga\i, ci [n loc
de aceasta s` ur>m ]i s` denun\`m egoismul general ]i
individual care este r`spunz`tor de condi\iile ]i relele
actuale. }i detest>nd complet egoismul, s` hot`rasc` fiecare
c` prin harul Domnului va omor[ (ucide) zilnic egoismul sù
[nn`scut, ]i va cultiva tot mai mult caracteristica opus`, a
iubirii, ]i astfel va fi conformat dup` chipul iubitului Fiu al
lui Dumnezeu, R`scump`r`torul ]i Domnul nostru.
CUVINTELE PROFETICE ALE DISTINSULUI JOSEPH CHAMBERLAIN
C~TRE MUNCITORII ENGLEZI
S` observ`m cuvintele lui Joseph Chamberlain, fost

Secretar pentru Colonii al Marii Britanii, ]i unul dintre cei
mai ageri oameni de stat din zilele noastre. Primind o
delega\ie a pantofarilor ]omeri care au venit s` vorbeasc`
[n favoarea atelierelor municipale, el le-a ar`tat clar c` ceea
ce doreau ei nu-i ajuta de fapt dec>t temporar; c` astfel de
ateliere n-ar face dec>t s` dep`]easc` cererea ]i ar l`sa f`r`
munc` pe al\ii care acum o duc destul de bine, ]i c` adev`rata
politic` ar fi s` se dezvolte comer\ul cu lumea din afar` ]i
astfel s` se g`seasc` clien\i pentru mai multe cizme, care ar
aduce [n grab` o cerere a serviciilor lor. El a spus:
^Ceea ce vre\i s` face\i voi nu este s` schimba\i atelierul
[n care se fac cizmele, ci s` cre]te\i cererea de cizme. Dac`
pute\i ob\ine noi cereri de cizme, pot g`si de lucru nu numai
cei care lucreaz` acum, ci ]i cei care n-au de lucru. Acesta ar
trebui s` fie marele nostru obiectiv. Pe l>ng` punctul special
la care m` refer, trebuie s` v` aminti\i c`, [n general vorbind,
marele leac pentru aceast` dificultate a lipsei de lucru este
s` se g`seasc` pie\e noi. Suntem [mpin]i afar` din vechile
pie\e (afar` din pie\ele neutre care obi]nuiau s` fie
aprovizionate de Marea Britanie) de c`tre concuren\a
strìn`. {n acela]i timp, guvernele strìne exclud [n mod
absolut produsele noastre de pe pie\ele lor, ]i dac` nu putem
m`ri pie\ele care sunt sub controlul nostru, sau s` g`sim
unele noi, aceast` problem` a lipsei de lucru, deja foarte
serioas`, va deveni de cea mai mare importan\` posibil`, ]i
eu v`d cele mai grave motive de nelini]te [n privin\a
complica\iilor care pot urma. Pun problema [n fa\a voastr`
[n ace]ti termeni generali; dar v` rog, c>nd auzi\i critici [n
privin\a conduitei unui sau altui guvern, a unui sau altui
comandant, legate de extinderea Imperiului Britanic, v` rog
s` ave\i [n minte c` nu este o chestiune de ]ovinism, ceea ce
uneori sunte\i [ndemna\i s` crede\i — nu este o chestiune de
agresiune ira\ional`, ci este [ntr-adev`r o chestiune de a
continua s` se fac` ceea ce poporul englez a f`cut [ntotdeauna
— s`-]i extind` pie\ele ]i rela\iile cu teritoriile pustii de pe
p`m>nt; ]i dac` acest lucru nu se face, ]i [nc` [n mod continuu,
sunt sigur c`, grave cum sunt relele acum, va trebui s` ne
confrunt`m nu peste mult timp cu urm`ri mult mai serioase".
AGRESIUNEA NA|IONAL~ LEGAT~ DE INTERESELE INDUSTRIALE
Aici avem secretul agresiunii ]i expansiunii imperialiste
britanice. Nu este determinat` numai de ideea de a da altor
na\iuni conduc`tori mai [n\elep\i ]i guverne mai bune, nici
doar de o dorin\` dup` teritorii ]i putere: este f`cut` ca parte
a r`zboiului comercial, a ^r`zboiului industrial". Na\iunile
se cuceresc, nu pentru jaf ca [n vechime, ci pentru a le servi
— pentru a le asigura comer\ul. {n aceast` lupt` Marea
Britanie a avut succes; ]i [n consecin\` avu\ia ei este enorm`,
]i este investit` peste tot. Ca prima na\iune care a avut un
surplus de produc\ie, ea a cùtat mai [nt>i pie\e strìne ]i
mult timp a fost fabrica de bumbac ]i de fier a lumii din
afara Europei. Trezirea mecanic` ce a urmat r`zboiului civil
din 1865 din Statele Unite a f`cut aceast` \ar` pentru un
timp centrul aten\iei ]i afacerilor lumii. Trezirea mecanic`
r`sp>ndit` [n toate na\iunile civilizate le-a [ndreptat aten\ia
spre a g`si cerere din afar`. Aceasta este concuren\a strìn` la
care se refer` d-nul Chamberlain. To\i oamenii de stat v`d ce
arat` el, ]i anume, c` pie\ele lumii sunt repede aprovizionate
]i c` ma]inile ]i civiliza\ia aduc [n grab` timpul c>nd nu vor
mai fi pie\e externe. }i dup` cum el [n mod [n\elept a declarat:
^Grave cum sunt relele acum, va trebui s` ne confrunt`m nu
peste mult timp cu urm`ri mult mai serioase".
{n 1896, d-nul Chamberlain, ca Secretar pentru Colonii
al Imperiului Britanic, a primit [n Londra delega\i din
coloniile britanice care veniser` de la mii de mile s` discute
cu el ]i unii cu al\ii [n privin\a celor mai bune mijloace de
confruntare cu concuren\a industrial`. De c>nd Marea
Britanie a aflat c` atelierele ei produceau mai multe m`rfuri
dec>t putea consuma popula\ia ]i c` trebuia s`-]i caute pia\`
extern`, ea a fost sus\in`toarea Comer\ului Liber ]i desigur
]i-a \inut coloniile at>t de aproape de politica comer\ului ei
liber, c>t era posibil a fi practicat f`r` for\`. Aceast`
conferin\` a fost [n vederea unui aranjament prin care Marea
Britanie ]i multele ei colonii s` ridice un zid de tarif protector
[n jurul lor, pentru a opri [n mare m`sur` concuren\a Statelor
Unite, Germaniei, Fran\ei ]i Japoniei.
Cuceririle Fran\ei, Italiei ]i Marii Britanii [n Africa au
[nsemnat acela]i lucru; acela c` ei simt r`zboiul comercial
sever, ]i-l v`d cresc>nd, ]i neap`rat ar vrea s` aib` ni]te
pie\e sub controlul lor. Urm`torul comunicat de pres` este o
dovad` cu privire la acest subiect:
^WASHINGTON, 9 iunie 1896: Lu>ndu-]i ca punct de plecare
anun\ul oficial al anex`rii Tambuctuului de c`tre Fran\a,
un loc principal din \inutul Djallon, un district mai mare
dec>t statul Pennsylvania ]i tot at>t de fertil, Consulul
Statelor Unite, Strickland, la Gorée-Dakar, a f`cut un raport
foarte interesant c`tre Departamentul de Stat asupra
pericolelor care amenin\` comer\ul Statelor Unite cu Africa,
datorit` extinderii rapide a posesiunilor coloniale ale
na\iunilor europene. El arat` cum francezii, prin impunerea
unei taxe discriminatorii de ]apte procente pe produsele
strìne, au monopolizat pie\ele coloniilor franceze, ]i astfel
au zdrobit comer\ul avantajos ]i [n cre]tere de care Statele
Unite se bucura deja [n acea parte a lumii. El spune c` acum
a [nceput procesul de fortificare a [ntregului continent african
[mpotriva noastr` prin tarife protectoare; c`ci, dac` chiar
acum o na\iune poate face aceasta cu efect, restul vor trebui
s-o fac` [n timp pentru a egaliza situa\ia printre ele".
Cu adev`rat oamenii []i dau sufletul de groaz` [n
a]teptarea celor ce vin pe p`m>nt ([n societate); ]i ei se
preg`tesc, cum pot mai bine, pentru ceea ce v`d venind.
Dar nimeni s` nu presupun` nici o clip` c` mai-sus-amintita
êxpansiune a Imperiului Britanic" ]i a altor imperii de pe
p`m>nt, ]i r`zboiul general pentru comer\, sunt introduse
sau sus\inute numai cu scopul asigur`rii locurilor de munc`
pentru muncitorii englezi, italieni ]i francezi. Nicidecum!
Muncitorul este numai o anex`. Aceasta se [nt>mpl` [n
primul r>nd pentru a le permite capitali]tilor britanici s`
g`seasc` noi c>mpuri unde s`-]i adune profituri ]i s`-]i
^str>ng` comori [n zilele din urm`". Iac. 5:3.
R~ZBOIUL SOCIAL }I INDUSTRIAL {N GERMANIA
Herr Liebknecht, lider al Partidului Social-Democrat din
Reichstagul German, care a vizitat Marea Britanie [n iulie
1896, a acordat un interviu pentru coloanele londonezului
Daily Chronicle, din care extragem cele ce urmeaz`:
^@Partidul nostru Social-Democrat este cel mai puternic
partid din Parlamentul German. La ultimele alegeri am avut
1.880.000 de voturi. A]tept`m o divizare asupra chestiunii
cheltuielilor pentru o flot` mare, pe care parlamentul n-o
va aproba. La acele alegeri ne a]tept`m s` avem [nc` un
milion de voturi.#
@}ovinismul nu este foarte puternic [n Germania?#
@}ovinismul nu exist` [n Germania. Dintre to\i oamenii
din Europa, germanii sunt cei mai s`tui de militarism. Noi,
sociali]tii, suntem [n fruntea mi]c`rii [mpotriva lui.#
@}i crede\i c` aceast` mi]care [mpotriva militarismului
se extinde [n toat` Europa?#
@Sunt sigur de aceasta. {n parlamentele Fran\ei,
Germaniei, Belgiei, Italiei ]i Danemarcei, deputa\ii sociali]ti
(]i avem destui [n fiecare) duc o lupt` de moarte [mpotriva
lui. {n acest an, c>nd va avea loc Congresul Interna\ional la
Londra, to\i deputa\ii sociali]ti prezen\i vor avea o adunare
cu scopul stabilirii unei ac\iuni comune. {n privin\a
Germaniei, ea este total ruinat` de sistemul ei militar. Noi
suntem o \ar` nou`. Toate manufacturile noastre sunt noi,
]i dac` trebuie s` concur`m cu Anglia# —
@Atunci ]i voi ave\i a v` pl>nge [mpotriva concuren\ei strìne?#
@Desigur c` avem, numai c` la noi este ceva foarte real. Noi
n-avem, dup` cum v` voi ar`ta, nici o libertate a presei ]i nici
o libertate a adun`rilor publice. Voi, dimpotriv`, le ave\i pe
ambele, ]i a]a justific eu faptul c` sistemul economic actual
este mai ad>nc ]i mai ferm [nr`d`cinat [n Anglia dec>t [n
oricare alt` parte; ]i mai presus de orice, noi avem de luptat
[mpotriva doctrinei dreptului divin al regilor, iar voi englezii
a\i descoperit cu dou` sute de ani [n urm` c` dreptul divin al
regilor ]i libertatea politic` pentru popor n-ar putea coexista.#
@Atunci a]tepta\i schimb`ri mari nu peste mult?#
@Da, a]tept. Sistemul actual din Germania produce a]a o
nemul\umire [nc>t ele trebuie s` vin`.#
@}i acum, pute\i s`-mi spune\i ceva despre pozi\ia
economic` a Germaniei? Ave\i o chestiune agrar` acolo, dup`
cum ]i noi avem aici.#
@Noi avem [n Germania cinci milioane de \`rani proprietari
]i to\i ace]tia merg spre ruin` c>t se poate de repede. Fiecare
— ]i eu folosesc cuv>ntul cum am fost informat — este
ipotecat p>n` la sau peste valoarea deplin` a propriet`\ii
sale. |`r`nimea noastr` trìe]te cu p>ine f`cut` dintr-un
amestec de secar` ]i ov`z. De fapt, hrana de orice fel este
mai ieftin` [n Anglia dec>t [n Germania.#
@}i muncitorii vo]tri industriali?#
@Ca \ar` industrial` suntem numai la [nceput. Sistemul
nostru industrial actual dateaz` numai din 1850, dar
rezultatele lui ajung deja s` fie mai mari dec>t [n \ara
voastr`. Noi ne [mp`r\im rapid [n dou` clase — proletarii ]i
capitali]tii [mpreun` cu mo]ierii. Clasele noastre de mijloc
sunt literalmente eliminate de condi\iile economice care
exist`. Ele sunt [mpinse spre clasele muncitoare, ]i acestui
lucru, mai mult dec>t oric`rui altuia, [i atribui eu
extraordinarul succes al partidului nostru.
Trebuie s` v` aminti\i c` noi nu avem dou` partide clar
definite, a]a cum ave\i voi [n Anglia. Noi, social-democra\ii,
lucr`m cu orice partid, dac` putem ob\ine ceva pentru noi. Noi
avem numai trei partide mari: celelalte pot fi nesocotite. Este
partidul nostru, Conservatorii ]i Partidul Catolic de Centru.
Conservatorii no]tri sunt foarte diferi\i de-ai vo]tri. Ei vreau s` se
[ntoarc` la feudalism ]i la reac\iunea de cel mai rù tip. Condi\iile
economice despart Partidul de Centru, ]i o parte trece la noi, iar
restul merge la Conservatori. }i apoi vom vedea ce se va [nt>mpla#.
Herr Liebknecht a dat istoria mi]c`rii socialiste.
Rapiditatea cre]terii social-democra\iei [n Germania a fost
cauzat` de noutatea comercialismului industrial din acea
\ar` ]i de concuren\a feroce cu care a trebuit s` se confrunte
Germania pentru a \ine pasul cu Anglia ]i cu Fran\a [n lupta
pentru suprema\ie comercial`".
Se va observa c` problemele care acest om capabil
recunoa]te c`-i apas` pe oameni ]i cauzeaz` necaz ]i
[mp`r\irea lor [n dou` clase — s`racii ]i boga\ii — sunt astfel
clar declarate: (1) problema Agrar` sau a p`m>ntului, care
[i afecteaz` [n special pe agricultori; (2) problema Economic`,
sau a banilor, cuprinz>nd rela\ia [ntre Capital ]i Munc`; (3)
problema Industrial`, sau a g`sirii unui loc de munc`
avantajos pentru mecanici — legat` de concuren\a strìn`
]i intern`, de cerere ]i ofert` etc. Acestea sunt acelea]i
probleme care dezorienteaz` pe fiecare na\iune civilizat` ]i
preg`tesc pentru necazul mondial — revolu\ia, anarhia —
care se apropie — preg`titoare pentru {mp`r`\ia Milenar`.
Herr Liebknecht a fost delegat la Congresul Sindicatelor
Muncitore]ti (din iulie 1896, la Londra). La acea Conven\ie
a fost scoas` urm`toarea rezolu\ie:
^C` aceast` adunare interna\ional` a muncitorilor
(recunosc>nd c` pacea [ntre na\iunile lumii este o temelie
esen\ial` a fraternit`\ii interna\ionale ]i a progresului
uman, ]i crez>nd c` r`zboaiele nu sunt dorite de popoarele
de pe p`m>nt, ci ele sunt cauzate de l`comia ]i egoismul
claselor privilegiate, cu singurul scop de a ob\ine controlul
pie\elor lumii [n interesul lor propriu ]i [mpotriva tuturor
intereselor reale ale muncitorilor), prin aceasta declar`
c` [ntre muncitorii de diferite na\ionalit`\i nu exist`
absolut nici o ceart`, ]i c` singurul lor du]man comun
este clasa capitalist` ]i mo]iereasc`, ]i c` singurul mod
de a preveni r`zboaiele ]i de a asigura pacea este abolirea
sistemului capitalist ]i mo]ieresc al societ`\ii [n care-]i
au r`d`cina r`zboaiele, ]i de aceea se angajeaz` s` lucreze
pentru singura cale prin care acest sistem poate fi
r`sturnat — socializarea mijloacelor de produc\ie, de
distribuire ]i de schimb; declar` mai departe c` p>n` se
va realiza aceasta, orice disput` [ntre na\iuni s` fie
rezolvat` prin arbitraj [n loc de brutalitatea for\ei armate;
mai departe, recunoa]te c` stabilirea unei Zile
Interna\ionale de Opt Ore pentru to\i muncitorii este cel
mai apropiat pas spre emanciparea lor final`, ]i [ndeamn`
guvernele tuturor \`rilor asupra necesit`\ii de a legaliza
ziua de lucru de opt ore; ]i, mai departe, consider>nd c`
clasa muncitoare poate s`-]i asigure emanciparea
economic` ]i social` numai prin preluarea mecanismului
politic actual din m>inile clasei capitaliste; ]i, consider>nd
c` [n toate \`rile un num`r mare de b`rba\i ]i toate femeile
nu au dreptul la vot ]i nu pot lua parte la ac\iunile politice,
aceast` adunare a muncitorilor declar` ]i se angajeaz`
s` depun` toat` str`duin\a de a ob\ine sufragiul general".
OMENIREA ATACAT~ {NC~ DINTR-O PARTE,
URIA}II DIN ACESTE ZILE
Un alt rezultat al concuren\ei a fost organizarea marilor

corpora\ii comerciale ]i industriale. Acestea sunt elemente
importante [n preg`tirea pentru ^focul" care vine. {n fa\a
acestor corpora\ii uria]e, micile magazine sunt rapid
[nl`turate, pentru c` ele nu pot nici cump`ra nici vinde at>t
de avantajos ca marile concerne. Aceste concerne mari, la
r>ndul lor, put>nd face mai multe afaceri dec>t exist` pentru
ele, formeaz` federa\ii numite Trusturi. Acestea, ini\ial
organizate pentru a [mpiedica concuren\a s` le distrug` pe
toate [n afar` de cele mai mari de felul lor, se constat` c`
lucreaz` foarte satisf`c`tor pentru cei al c`ror capital ]i
conducere le reprezint`; ]i planul se r`sp>nde]te — Marea
Republic` conduc>nd lumea [n aceast` direc\e. S` observ`m
urm`toarea list` publicat` [n New York World, 2 septembrie
1896, sub titlul ^Cre]terea Trusturilor".
^LISTA CELOR 139 DE FEDERA|II PENTRU A REGLEMENTA
PRODUC|IA, A FIXA PRE|URILE, A MONOPOLIZA COMER|UL }I A FURA
POPORUL, SFID<ND LEGEA"
Titlul Capitalul
Trustul c`rnii de vit`, preparare ]i desfacere . . . . . 100.000.000 $
Trustul zah`rului, New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75.000.000 $
Trustul plumbului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000 $
Trustul cauciucului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50.000.000 $
Trustul p>nzei fine de cauciuc, New Jersey . . . . . . 12.000.000 $
Uniunea antracitului, Pennsylvania. . . . . . . . . . *85.000.000 $
Trustul topoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15.000.000 $
Trustul s>rmei ghimpate, Chicago . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul biscui\ilor ]i pi]coturilor . . . . . . . . . . . . . . 12.000.000 $
Trustul ]uruburilor ]i piuli\elor. . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul cazanelor, Pittsburgh, Pa. . . . . . . . . . . . . *15.000.000 $
Trustul boraxului, Pennsylvania . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul m`turilor, Chicago. . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.500.000 $
Trustul periilor, Ohio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul nasturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *3.000.000 $
Trustul electrozilor de carbon, Cleveland . . . . . . . *3.000.000 $
Trustul cartu]elor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul sicrielor ]i articolelor funerare . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul uleiului de ricin, St. Louis . . . . . . . . . . . . . . . 500.000 $
Trustul celuloidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.000.000 $
Trustul \igaretelor, New York . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Trustul laptelui condensat, Illinois . . . . . . . . . . . . . 15.000.000 $
Trustul lingourilor de aram` . . . . . . . . . . . . . . . . . *20.000.000 $
Trustul foilor de cupru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *40.000.000 $
Trustul funiilor — New Jersey . . . . . . . . . . . . . . . . 35.000.000 $
Trustul ol`riei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *15.000.000 $
Trustul docului de bumbac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Trustul uleiului din s`m>n\` de bumbac . . . . . . . . 20.000.000 $
Uniunea a\ei de bumbac, New Jersey . . . . . . . . . . . 7.000.000 $
Trustul articolelor electrice . . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul sticlei optice, Pennsylvania . . . . . . . . . . . . . 8.000.000 $
Trustul borcanelor pentru fructe. . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul fier-o\elului galvanizat, Penn. . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul m`nu]ilor, New York . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
*estimativ
Trustul secer`toarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *1.500.000 $
Trustul balamalelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.000.000 $
Trustul fibrelor c`lite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 500.000 $
Trustul pergamoidului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul varului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *3.000.000 $
Trustul uleiului de in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18.000.000 $
Trustul litografiei, New Jersey . . . . . . . . . . . . . . . . 11.500.000 $
Trustul cercurilor pentru ro\ile de locomotiv` . . . . . *2.000.000 $
Uniunea marmurei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *20.000.000 $
Trustul chibriturilor, Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . . 8.000.000 $
Trustul marochinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul fulgilor de ov`z, Ohio . . . . . . . . . . . . . . . . . *3.500.000 $
Trustul linoleumului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *3.500.000 $
Trustul pungilor de h>rtie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500.000 $
Trustul smoalei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul sticlei de geam, Pittsburgh, Pa . . . . . . . . . *8.000.000 $
Trustul tac>murilor de buzunar . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul pudrei . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . 1.500.000 $
Trustul conservan\ilor, Virginia de Vest . . . . . . . . . *8.000.000 $
Trustul celulozei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *5.000.000 $
Trustul orezului, Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500.000 $
Trustul seifurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500.000 $
Trustul s`rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul pietrei de nisip, New York . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul articolelor sanitare, Trenton, N. J . . . . . . . . 3.000.000 $
Trustul h>rtiei abrazive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *250.000 $
Trustul tocurilor, u]ilor, jaluzelelor . . . . . . . . . . . . *1.500.000 $
Trustul fer`straielor, Pennsylvania . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 $
Trustul manualelor ]colare, New York . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul mobilei ]colare, Chicago . . . . . . . . . . . . . . 15.000.000 $
Trustul \evii de canalizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.000.000 $
Trustul fuselor de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60.000 $
Trustul topitorilor, Michigan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul s`punului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul aparatelor pentru sifon, Trenton, N. J . . . . . . 3.750.000 $
Trustul dep`n`toarelor, bobinelor ]i suveicilor. . . . . . . 2.500.000 $
Trustul buretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul amidonului — Kentucky . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
*estimativ
Trustul comercian\ilor de o\el . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Trustul ]inelor de o\el . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *60.000.000 $
Trustul plitelor pentru sobe, Grand Rapids, Mich. . . . . . 200.000 $
Trustul cartonului din paie, Cleveland, Ohio . . . . *8.000.000 $
Trustul o\elului structural . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *5.000.000 $
Trustul ma]inilor pentru d`r`cit . . . . . . . . . . . . . . . . *200.000 $
Trustul tablei de o\el . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul pietrelor de morm>nt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100.000 $
Trustul cuferelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.500.000 $
Trustul \evilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.500.000 $
Trustul literelor de tipar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6.000.000 $
Trustul umbrelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *8.000.000 $
Trustul sobelor cu abur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul tapetului de perete, New York . . . . . . . . . . 20.000.000 $
Trustul ceasurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30.000.000 $
Trustul ro\ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul bicelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul sticlei de geam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *20.000.000 $
Trustul s>rmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul ]uruburilor de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul p`l`riilor de l>n`, New Jersey. . . . . . . . . . *1.500.000 $
Trustul h>rtiei de [mpachetat . . . . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul pinului galben . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul pielii l`cuite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 $
Uniunea vopselelor ]i chimicalelor . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul cherestelei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Federa\ia s`rii brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 $
Uniunea antrepozitelor navale . . . . . . . . . . . . . . . . *1.000.000 $
Trustul sticlei verzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *4.000.000 $
Trustul locomotivelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *5.000.000 $
Uniunea plicurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 $
Trustul panglicilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *18.000.000 $
Trustul fierului ]i c`rbunelui . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Trustul presei pentru bumbac . . . . . . . . . . . . . . . . . *6.000.000 $
Trustul \intelor metalice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *3.000.000 $
Trustul storc`toarelor de rufe . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul lope\ilor pentru z`pad` . . . . . . . . . . . . . . . . . *200.000 $
Trustul ligii fierului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *60.000.000 $
*estimativ
Trustul cutiilor de carton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *5.000.000 $
Trustul c`rbunelui bituminos . . . . . . . . . . . . . . . . *15.000.000 $
Trustul alcoolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *5.000.000 $
Trustul confec\ionerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul gazului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *7.000.000 $
Trustul acizilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul \es`turii de Manilla . . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul Carnegie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25.000.000 $
Trustul o\elului de Illinois . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *50.000.000 $
Trustul alamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Uniunea hameiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *500.000 $
Trustul fìnii, New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.500.000 $
Trustul culeg`torilor americani de porumb . . . . . *50.000.000 $
Uniunea c`rnii de porc, Missouri. . . . . . . . . . . . . . *20.000.000 $
Uniunea c`rbunelui de Colorado. . . . . . . . . . . . . . . 20.000.000 $
Uniunea [n`lbitorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Uniunea vopselei, New York. . . . . . . . . . . . . . . . . . *2.000.000 $
Trustul hri]cì, New Jersey .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.000.000 $
Uniunea bl`nurilor, New Jeresey . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Trustul ]erve\elelor de h>rtie . . . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul ma]inilor de [nregistrat . . . . . . . . . . . . . . *10.000.000 $
Trustul de vest al fìnii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.000.000 $
Uniunea o\elului ]i fierului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.000.000 $
Uniunea electric` nr. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1.800.000 $
Trustul cauciucului nr. 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.000.000 $
Federa\ia tutunului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.500.000 $
Capital total . . . . . . . . . . . . . . . . 1.507.060.000 $
Acela]i num`r al aceluia]i jurnal remarc` puterea ]i
tendin\a unuia dintre aceste trusturi [n urm`torul editorial,
sub titlul ^Ce [nseamn` progresul c`rbunelui":
^Cre]terea de 1,50 $ a pre\ului tonei de antracit [nseamn`
c` unsprezece membri ai Trustului C`rbunelui vor pune [n
buzunar nu mai pu\in de cincizeci ]i poate mai mult de
]aizeci de milioane de dolari. Pe baza concuren\ei din toamna
trecut` ]i a pre\urilor corecte care au rezultat, ace]ti bani
apar\in de drept celor care folosesc c`rbune.
*estimativ
Cre]terea enorm` a pre\ului c`rbunelui [nseamn` c` mul\i
produc`tori care aveau de g>nd s` [nceap` iar`]i [n aceast`
toamn` nu pot face astfel fiindc` nu pot adùga un procent
at>t de mare la pre\ul produsului lor ]i totu]i s` concureze
cu cei care iau c`rbune la pre\urile naturale. {nseamn` c`
mul\i produc`tori vor tìa din salarii ca s` compenseze
aceast` cre]tere a pre\ului de produc\ie. {nseamn` c` fiecare
gospodar cu mijloace moderate va tìa ceva din luxul sau
din confortul sù modest. El trebuie s` cumpere c`rbune, ]i
deoarece reprezentan\ii pe care el i-a ajutat s` fie ale]i nu
vor pune legea [n aplicare, el va trebui s` pl`teasc` pre\urile
trustului. {nseamn` c` cei s`raci vor trebui s` cumpere mai
pu\in c`rbune. Pre\urile vechi erau destul de ap`s`toare.
Pre\urile noi sunt extrem de restrictive. }i astfel s`racii vor
trebui s` tremure [n iarna viitoare.
Pe de o parte este mai mult lux pentru pu\ini. Pe de alt`
parte este disconfort ]i [n mii de cazuri suferin\` clar` pentru
cei mul\i. {ntre cele dou` este legea c`lcat` ]i dezonorat`".
S` lu`m o alt` ilustra\ie a puterii trusturilor. {n prim`vara
lui 1895 s-a format Trustul Leg`toarelor de Bumbac.
(Leg`toarea de bumbac este o band` simpl` de fier folosit`
pentru legarea bumbacului [n baloturi.) Pre\ul la vremea aceea
era de ]aptezeci de cen\i la o sut`. {n anul urm`tor trustul s-a
g>ndit s` fac` ceva profit [n plus ]i a crescut pre\ul la 1,40 $ la
o sut` — at>t de aproape de timpul balot`rii bumbacului [nc>t
leg`toarele strìne s` nu poat` fi importate la timp.
Nu toate trusturile au abuzat de puterea lor; poate c` nu li
s-au oferit tuturor ocazii favorabile, dar nimeni nu va contesta
c` ôamenii de r>nd", masele, sunt [n mare pericol de prejudiciu
din partea acestor corpora\ii uria]e. To\i ]tiu pentru ce s` se
team` de puterea ]i egoismul dintr-un individ, ]i aceste trusturi
ûria]e" au nu numai putere ]i influen\` imens mai mare dec>t
indivizii, ci [n plus, ele n-au con]tiin\`. A devenit proverbial c`
^corpora\iile n-au suflet".
Extragem ca ilustra\ie urm`torul comunicat c`tre
Pittsburgh Post:
PROFITURILE TRUSTURILOR
^New York, 5 noiembrie 1896 — Reprezentan\ii pentru lichidare
a Trustului Standard Oil s-au [nt>lnit ast`zi ]i au declarat
dividendul obi]nuit trimestrial de 3 $ pe ac\iune ]i 2 $ pe ac\iune
[n plus, pl`tibili la 15 decembrie. Emisia total` ini\ial` de
certificate a Trustului Standard Oil a fost 97.250.000 $. {n timpul
anului fiscal care tocmai se [ncheie a fost declarat 31 % [n dividende,
totaliz>nd o distribu\ie a c>]tigurilor [n sum` de 30.149.500 $. {n
aceea]i perioad`, Compania American` de Rafinare a
Zah`rului, cunoscut` ca Trustul Zah`rului, a pl`tit 7.023.920 $
[n dividende. Pe l>ng` aceste pl`\i ale c>]tigurilor c`tre ac\ionari,
se spune c` trustul are un surplus la zah`rul brut, note de
[ncasat ]i numerar [n sum` de aproximativ 30.000.000 $".
Acela]i ziar, exprim>nd apoi punctul de vedere al editorilor,
a spus dup` cum urmeaz`:
^Trustul Cuielor ]i S>rmei a fost probabil una din cele mai
tic`loase combina\ii pentru a jefui ]i a stoarce bani de la oameni,
care a fost vreodat` [nfiin\at` [n aceast` \ar`. El a sfidat legea,
a mituit, a intimidat ]i a ruinat pe concuren\i, ]i a st`p>nit cu
puteri autocrate comer\ul. Dup` ce a f`cut aceasta ]i a ridicat
pre\urile de la 200 la 300 la sut`, a [mp`r\it milioanele printre
membrii sì. Nu-i nici o anarhie aici, desigur. De fapt anarhi]tii
sunt cei care protesteaz` [mpotriva unui asemenea jaf ]i sfidare
a legii. Cel pu\in a]a g>nde]te d-nul A. C. Faust din New Jersey,
de la Trustul Cuielor, care scrie pentru The World, c` expunerea
enormit`\ilor trustului @alimenteaz` flac`ra nemul\umirii
populare#. Aceasta duce lucrurile la un punct sensibil.
Trusturile ilegale ]i jefuitoare trebuie s` fie [ng`duite s` aib`
m>n` liber`, ]i [ncerc`rile de a le \ine [n fr>u nu trebuie s` fie
tolerate fiindc` ele @alimenteaz` flac`ra nemul\umirii
populare#. Pe de o parte avem poporul \`rii, iar pe de alt` parte
avem pe t>lharii autoriza\i — trusturile. Dar nu trebuie s` fie
nici o demascare sau protest, altfel @flac`ra nemul\umirii
populare# va da de furc` trusturilor. Ar putea neru]inarea ]i
arogan\a s` mearg` mai departe?
Trustul C`rbunelui la produsul antracit jefuie]te acum poporul
la rata de cincizeci de milioane de dolari pe an printr-un pre\ ridicat,
de 1,50 de dolari la ton`. Rev. Dr. Parkhurst a prezentat omagiile
sale acum c>teva zile acestei anumite bande prin cuvintele: @Dac`
companiile sau uniunile sau trusturile c`rbunelui []i folosesc
puterea [n scopul scurgerii [n vistieria lor a c>t pot sau c>t
[ndr`znesc de mult din banii s`racului, spre s`r`cirea s`racilor,
spre reducerea confortului lor sau spre stoarcerea curen\ilor
s`n`t`\ii ]i vie\ii, atunci astfel de companii sunt
POSEDATE DE DEMONUL FURTULUI }I AL CRIMEI.
}i aceasta se aplic` la fel de mult at>t la negustorii de
c`rbune c>t ]i la negustorii de orice alt` marf`#.
{n timp ce Rev. Dr. Parkhurst le denun\a ca @posedate de
demonul furtului ]i al crimei#, un alt predicator din New
York, Rev. Dr. Heber Newton, c`tre turma din stranele de
catifea ]i de milionari, a lùdat trusturile ca parte necesar`
]i benefic` a civiliza\iei noastre care avanseaz`".
{n ceea ce prive]te c`derea brusc` a pre\ului ]inelor de o\el,
de la 25 $ la 17 $ pe ton`, Allegheny Evening Record a spus:
^Marele @Cartel al o\elului#, format pentru a men\ine pre\urile
ridicate, este practic strivit. Aceast` combina\ie uria]` de capital
]i de putere, f`cut` s` controleze produc\ia uneia din cele mai
mari industrii din America, s` urce sau s` coboare pre\urile prin
simplul ei mandat, s` taxeze pe consumatori la buna ei pl`cere, ]i
p>n` la limita eficien\ei, urmeaz` s` fie [nghi\it` de o combina\ie
]i mai uria]`, ]i mai puternic`, ]i mai bogat`. Rockefeller ]i
Carnegie au pus m>na pe industria o\elului din America.
Evenimentul este epocal. Tìerea pre\ului la ]inele de o\el de
la 25 $ la 17 $ pe ton`, cea mai mic` cifr` la care s-au v>ndut
vreodat`, marcheaz` o er` [n economia \`rii. P>n` acum este un
caz [n care un trust [nghite pe altul, iar cìle ferate c>]tig`.
Putem spune lini]ti\i c` nici d-nul Rockefeller, nici d-nul Carnegie
n-au fost condu]i [n marea lor [ntreprindere de vreun considerent
sentimental fa\` de public. Ei au v`zut o ]ans` de a zdrobi
concuren\a ]i s-au folosit de ea. Acum ei posed` cea mai remarcabil`
surs` de aprovizionare din lume, lan\ul Mesaba, deasupra
Duluthului, descris ca regiunea unde nu trebuie s` se sape cu
mare cheltuial`, ci numai s` se ia minereul de la suprafa\`.
Rockefeller ]i-a [nt`rit avantajul prin asigurarea acestei surse de
aprovizionare, construind o flot` de barje de capacitate imens`
pentru a transporta aceast` materie prim` la docurile Lacului
Erie. C>nd ]i-a completat ciclul prin alian\a cu Carnegie, cu
furnalele ]i fabricile lui, Âsocia\ia produc`torilor de ]ine de cale
ferat`" era la mila sa. Toat` afacerea a fost realizat` printr-o
combinare mìestrit` a mijloacelor existente. Rezultatul actual
cel pu\in, este un beneficiu pentru mul\i oameni. Dac` domnii
Rockefeller ]i Carnegie, lu>nd aceast` mare putere [n m>inile lor,
vor fi mul\umi\i s` ob\in` profituri rezonabile ]i s` lase publicul
s` beneficieze, sau, odat` ce vor zdrobi pe [mpotrivitorii lor []i vor
folosi puterea pentru o jecm`nire nemiloas`, aceasta este o mare
problem`. Faptul c` ei au puterea este o amenin\are [n sine".
Chestiunea urm`toare a circulat larg pe vremea aceea, dar
este vrednic` de remarcat aici [n analizarea acestui subiect:
^KANSAS CITY, 26 noiembrie 1896 — Fostul guvernator, David
R. Francis, acum Secretar la Interne, a trimis urm`toarea
scrisoare unui grup de sus\in`tori ai standardului [n aur, care
au avut un banchet asear` la Hotelul Midland:
@Departamentul de Interne, Washington, D. C., 19
noiembrie 1896
Domnilor: Tocmai am primit invita\ia voastr` din data de 25, ]i
regret c` nu pot lua parte la ratificarea [n aceast` sear` a victoriei
banilor siguri. … Dac` nu se aplic` ceva legisla\ie ca s` controleze
influen\a crescut` a bog`\iei ]i s` limiteze puterile trusturilor ]i
monopolurilor, va fi o revolt` a poporului [nainte de [ncheierea
acestui secol, care va pune [n pericol [nse]i institu\iile noastre.#
David R. Francis".
Cele ce urmeaz` au fost extrase din Spectator, din Londra:
Âvem [n m>na noastr` o decizie dat` de judec`torul Russell,
de la Curtea Suprem` din New York, care arat` p>n` la ce
limit` este [mpins [n Statele Unite sistemul @Trust#, sau
sistemul folosirii capitalului pentru a crea monopoluri. A fost
format` o Asocia\ie Na\ional` a Farmaci]tilor Angrosi]ti, care
include [n Uniune pe aproape fiecare comerciant mare de
medicamente ]i care fixeaz` pre\ul medicamentelor. Dac` vreun
comerciant privat vinde sub pre\ul Asocia\iei, aceasta din urm`
previne toat` breasla prin scrisoare circular` s` nu fac` afaceri
cu el, ]i de regul` reu]e]te s` ruineze afacerea firmei refractare.
Compania John D. Park ]i Fiii a hot`r>t s` se [mpotriveasc`
dictatului ]i a solicitat o impunere judec`toreasc`, ce a fost
refuzat` [n acel anumit caz, dar a fost acceptat` ca principiu
general, to\i oamenii fiind sf`tui\i s` se ab\in` de a @conspira#
s` fie impus` @o constr>ngere a comer\ului#. Acest caz este
extrem, fiindc` este clar c` un Trust de felul acesta se joac`,
sau se poate juca, cu via\a uman`. Nu are mare importan\` dac`
ei cresc pre\ul medicamentelor brevetate, ceea ce pare a fi dolean\a
specific`, cu o guinee la pic`tur`; dar s` presupunem c` fac
inaccesibile celor s`raci medicamente precum chinina, opiul sau
laxativele. Ne vom aminti c` urma]ii d-lui Bryan pun sistemul
Trusturilor [n fruntea acuza\iilor lor [mpotriva capitalului, iar
cazurile ca acestea le dau o baz` de argumentare".
TRUSTURILE {N ANGLIA
De]i trusturile ar putea fi considerate o inven\ie
american`, cit`m cele ce urmeaz` din Spectator, din Londra,
ar`t>nd c` ele nu sunt exclusiv americane. Scriitorul spune:
^Trusturile [ncep s` pun` st`p>nire pe unele din industriile
noastre britanice. {n prezent exist` — cu centrul [n
Birmingham — o federa\ie sau trust pentru producerea
paturilor metalice [n toat` Marea Britanie, care este at>t de
[n\elept aranjat` [nc>t este practic imposibil ca unul dinafar`
s` [nceap` s` produc` paturi de alam` sau de fier dac` nu
intr` [n federa\ie, ]i chiar atunci, el trebuie s` cear` s` fie
admis, ceea ce probabil [i va fi refuzat. Dac` [ns` ar [ncerca s`
[nceap` independent, el n-ar putea s`-]i cumpere materia
prim` sau s` g`seasc` muncitori care cunosc meseria, deoarece
to\i produc`torii de fier ]i de alam` pentru paturi s-au [n\eles
s` furnizeze numai pentru federa\ie, iar muncitorii sunt obliga\i
de sindicatul lor s` lucreze numai pentru produc`torii care
apar\in la aceasta. Consumatorii trebuie prin urmare s` se
bazeze numai pe concuren\a strìn` dac` este ca pre\urile s`
fie men\inute mici. Acest trust al paturilor are [n prezent
succes, de aceea multe industrii locale [i copiaz` exemplul".
Control>nd capital de sute de milioane de dolari, aceste
federa\ii sau trusturi sunt [ntr-adev`r uria]i; ]i dac`
lucrurile continu` c>\iva ani a]a cum au fost [n ultimii
dou`zeci de ani, cur>nd ele vor controla lumea cu p>rghia
financiar`. Cur>nd vor avea puterea, nu numai s` dicteze
pre\urile bunurilor consumate de lume, ci, fiind angajatorii
principali ai for\ei de munc`, ele vor avea controlul salariilor.
Este adev`rat, aceste combina\ii de capital au realizat [n
trecut mari [ntreprinderi, pe care persoane individuale nu le-ar
fi putut realiza a]a de repede ]i a]a de bine. {ntr-adev`r,
[ntreprinderile corporative private ]i-au asumat riscuri ]i au
dep`]it riscuri pe care publicul le-ar fi condamnat ]i le-ar fi
respins dac` ar fi fost [ntreprinse de guvern. S` nu fim [n\ele]i
c` expunem marile acumul`ri de capital spre condamnarea
general`; dar ar`t`m c` experien\a din fiecare an cre]te nu
numai puterea lor financiar`, ci ]i agerimea lor, ]i c` ne
apropiem rapid de punctul unde interesele poporului ]i chiar
libert`\ile [i sunt amenin\ate, dac` [ntr-adev`r nu suntem deja
acolo. Fiecare spune: Trebuie s` se fac` ceva! Dar ce s` se fac`
nimeni nu ]tie. Faptul este c` omenirea neajutorat` este la
mila acestor rezultate uria]e ale sistemului social actual egoist
]i singura speran\` este Dumnezeu.
Este adev`rat, de asemenea, c` ace]ti uria]i sunt condu]i
de obicei de oameni capabili care p>n` acum par dispu]i [n
general s`-]i foloseasc` puterea cu modera\ie. Totu]i, puterea
este concentrat`; iar capacitatea, condus` [n principal de
egoism, este posibil ca din c>nd [n c>nd s` str>ng` ]uruburile
asupra slujitorilor ]i asupra publicului c>nd ocaziile permit
]i c>nd [mprejur`rile sunt favorabile.
Ace]ti uria]i amenin\` acum familia uman` a]a cum
uria]ii literali au amenin\at-o cu mai bine de patru mii de
ani [n urm`. Acei uria]i au fost ôameni cu renume" —
oameni cu capacitate ]i [n\elepciune uimitoare, mai presus
de rasa dec`zut` a lui Adam; ace]tia au fost o ras` hibrid`,
rezultatul unei noi puteri de via\` unite cu tulpina adamic`.*
A]a este ]i cu ace]ti uria]i moderni asocia\i: ei sunt mari,
puternici ]i ]ire\i, p>n` la m`sura care descurajeaz` ideea
c` pot fi birui\i f`r` interven\ie divin`. Puterile lor uimitoare
n-au fost puse [nc` deplin [n serviciu. }i ace]ti uria]i sunt
hibrizi. Ei sunt concepu\i de o [n\elepciune care-]i datoreaz`
existen\a civiliza\iei ]i ilumin`rii cre]tine [n combina\ie cu
inimile egoiste ale oamenilor dec`zu\i.
Dar necesitatea omului ]i ocazia lui Dumnezeu se apropie
simultan; ]i dup` cum uria]ii din ^lumea care a fost [nainte
de potop" au fost m`tura\i [n potopul de ape, tot a]a, ace]ti
uria]i asocia\i vor fi m`tura\i [n potopul de foc viitor —
simbolicul ^foc al geloziei lui Dumnezeu" sau al indign`rii
care deja se aprinde; ûn timp de str>mtorare, cum n-a mai
fost de c>nd sunt popoarele". {n ^focul" acela vor fi nimici\i
to\i uria]ii viciului ]i egoismului; ei vor c`dea ]i nu se vor
mai ridica niciodat`. Isa. 26:13, 14; |ef. 3:8, 9.
SCLAVIA BARBAR~ FA|~ DE ROBIA CIVILIZAT~
Compara\i un moment trecutul cu prezentul ]i cu
viitorul, [n privin\a ofertei ]i cererii de for\` de munc`.
Numai [n ultimul secol a fost zdrobit [n general comer\ul
cu sclavi ]i sclavia a fost abolit`. C>ndva era general`,
dar treptat s-a transformat [n iob`gie [n toat` Europa ]i
Asia. Sclavia a fost abolit` [n Marea Britanie nu mai
devreme de 1838, guvernul general pl`tind de\in`torilor
de sclavi suma de 20.000.000 de lire, sau aproape
100.000.000 $ desp`gubire. Fran\a ]i-a emancipat sclavii
[n 1848. {n Statele Unite sclavia a continuat [n statele
din sud p>n` [n 1863. Nu se poate nega c` vocile ]i
condeele cre]tinilor au avut mult de-a face cu oprirea
*Geneza 6:4
scalviei umane; dar pe de alt` parte trebuie s` se observe
c` schimbarea condi\iilor pie\ei for\ei de munc` a lumii a
ajutat majoritatea s` ob\in` o nou` vedere asupra acestei
chestiuni ]i prin fondul pentru desp`gubire s-a ajutat la
[mp`carea proprietarilor de scalvi cu noua ordine de
lucruri. Vocile ]i condeele cre]tinilor numai au gr`bit
abolirea scalviei; dar ea ar fi venit mai t>rziu oricum.
Sclavia moare de moarte natural` sub sistemul modern
competitiv egoist sus\inut de inven\iile mecanice ]i de
cre]terea popula\iei. Cu totul aparte de considera\iile
morale ]i religioase, ar fi imposibil acum s` se generalizeze
scalvia [n \`rile dens populate, civilizate: n-ar merita din
punct de vedere financiar. (1) Fiindc` ma]inile, [n mare
m`sur`, au luat locul for\ei de munc` neinteligente ]i
inteligente. (2) Pentru c` un slujitor inteligent poate
munci mai mult ]i mai bine dec>t unul neinteligent. (3)
Pentru c` a civiliza ]i a educa chiar ]i pu\in scalvii ar
face ca serviciile lor s` coste mai mult dec>t ale muncii
libere; pe l>ng` aceasta, sclavii mai inteligen\i ]i mai
eficien\i ar fi mai greu de controlat ]i de folosit [n mod
avantajos dec>t cei nominal liberi, dar lega\i de m>ini ]i
de picioare prin necesitate. {ntr-un cuv>nt, cei [n\elep\i
[n felul lumii au [nv`\at c` r`zboaiele pentru pr`darea
du]manilor ]i pentru sclavi, sunt mai pu\in profitabile
dec>t r`zboaiele de concuren\` comercial` ale c`ror
rezultate sunt mai bune, precum ]i mai mari; ]i c` ^sclavii
din necesitate" liberi sunt mai ieftini ]i mai capabili.
Dac` este deja liber`, for\a de munc` inteligent` este mai
ieftin` dec>t for\a de munc` ignorant` [n stare de sclavie, ]i
dac` [ntreaga lume se treze]te [n privin\a inteligen\ei ]i
cre]te rapid la num`r, este evident c` sistemul social actual
[]i va produce propria distrugere la fel de sigur cum ]i-ar
produce distrugerea o locomotiv` sub presiunea maxim` a
aburului f`r` control sau conduc`tor.
Deoarece societatea este actualmente organizat` pe
principiul cererii ]i ofertei, nu exist` nici un control, nici un
conduc`tor asupra concuren\ei egoiste a lumii. Toat`
structura este zidit` pe acest principiu: presiunea egoist`,
for\a care preseaz` societatea [n jos, care este tot mai
puternic` pe zi ce trece. {n privin\a maselor lucrurile vor
continua astfel, s` preseze tot mai tare, pas cu pas, p>n`
c>nd se va realiza c`derea social` [n anarhie.
OMENIREA {NTRE DOU~ PIETRE DE MOAR~
Pentru masele de oameni este tot mai evident c` [n
ordinea actual` a lucrurilor ele sunt [ntre dou` pietre de
moar` a c`ror rotire rapid` trebuie, ]i nu va dura mult,
s` le macine p>n` la o stare de robie mizerabil` ]i josnic`,
dac` nu se intervine [ntr-un fel. Aceasta, [ntr-adev`r, este
starea real` a lucrurilor: necesitatea uman` este conducta
de alimentare care preseaz` masele [ntre pietrele de
moar`; piatra de jos este legea fix` a cererii ]i ofertei care
adun` popula\ia [n cre]tere rapid` ]i tot mai inteligent`
a lumii din ce [n ce mai aproape de presiunea pietrei de
sus a egoismului organizat, m>nat` de puterea uria]` a
sclavilor mecanici, ajuta\i de ro\ile, p>rghiile ]i fr>nghiile
combina\iilor financiare, ale trusturilor ]i monopolurilor.
(Este semnificativ c` Biroul de Statistic` din Berlin a
estimat [n 1887 c` motoarele cu abur (sclavii produc`tori
de putere) care func\ionau atunci [n lume reprezentau o mie
de milioane de oameni, sau de trei ori popula\ia lucr`toare
a p`m>ntului; iar for\a aburului ]i a electricit`\ii s-a dublat
probabil de atunci [ncoace. Dar aproape toate aceste
motoare se g`sesc [n \`rile civilizate, a c`ror popula\ie
reprezint` numai cam a cincea parte din popula\ia total`.)
O alt` parte a for\ei motrice a pietrei de sus este volantul
ei, [nc`rcat de greutatea bog`\iei concentrate ]i p>n` acum
nevisate, ]i de puterea creierului [nsufle\it` ]i instruit`
[n mod egoist. Spre a ilustra par\ial rezultatul procesului
de m`cinare, remarc`m un raport, c` [n Londra, Anglia,
erau 938.293 s`raci, 316.834 foarte s`raci ]i 37.610 f`r`
nici un mijloc — un total de 1.292.737, sau aproape o
treime din popula\ia celui mai mare ora] din lume trìnd
[n s`r`cie. Cifrele oficiale pentru Sco\ia au ar`tat c` o
treime din familii trìau [ntr-o camer` ]i mai mult de o
treime numai [n dou` camere; c` [n ora]ul New York [n
timpul unei ierni aspre, 21.000 de b`rba\i, femei ]i copii
au fost evacua\i pentru c` n-au putut s`-]i pl`teasc`
chiria; ]i c` [ntr-un singur an 3.819 dintre locuitorii lui
au fost [nmorm>nta\i [n ^\arina olarului", prea s`raci ca
s` trìasc` sau s` moar` decent. Aceasta, s` ne amintim,
chiar [n ora]ul care a fost deja ar`tat c` num`r` printre
cet`\enii lui mii de milionari.
Un scriitor, d-nul J. A. Collins, discuta odat` [n American
Magazine of Civics, subiectul Dec`derii Propriet`\ii Caselor
Americane, [n lumina recens`m>ntului din Statele Unite.
De la [nceput el ne spune s` fim preg`ti\i pentru fapte
uimitoare ]i pentru indicii amenin\`toare ]i periculoase.
Cit`m dup` cum urmeaz`:
^Cu c>teva decenii [n urm`, cea mai mare parte a
popula\iei era format` din proprietari de case, iar casele lor
erau libere de datorii; ast`zi cea mai mare parte a popula\iei
sunt chiria]i".
Deoarece ocupantul unei case ipotecate este virtual numai
un chiria] al celui care de\ine ipoteca, el afl` c` 84% din
familiile na\iunii sunt de fapt chiria]i, ]i adaug`:
^G>ndi\i-v` c` acest rezultat uimitor s-a produs [n timp at>t
de scurt, cu vastul domeniu al terenurilor libere din vest deschis
pentru coloni]ti, cu marile c>mpuri ale industriei deschise ]i
oferind plat` bun`; ]i apoi g>ndi\i-v` care va fi rezultatul cu
marele vest ocupat [n [ntregime, sau cu terenurile lui
monopolizate [n [ntregime, cu o popula\ie crescut` cu milioane,
at>t prin cre]tere natural` c>t ]i prin imigrare, cu terenurile
bogate [n minereu ]i cu minele controlate de sindicatele
capitalului strìn; cu sistemul de transporturi controlat [n
interesul c>torva proprietari milionari; cu manufacturile
conduse de corpora\ii mari [n propriul lor interes; cu
terenurile publice epuizate ]i cu locurile de case monopolizate
]i \inute de c`tre speculan\i inaccesibile maselor industriale".
Compar>nd aceste cifre cu statisticile europene, domnul
Collins conchide c` [n cea mai mare Republic` de pe p`m>nt
condi\iile sunt mai pu\in favorabile dec>t [n Europa, cu
excep\ia celei mai bogate ]i mai luminate de acolo — Marea
Britanie. Dar cifrele d-lui Collins sunt [n]el`toare dac` nu
se are [n vedere c` mii din aceste case ipotecate sunt [n
proprietatea tinerilor (care [n Europa trìesc [mpreun` cu
p`rin\ii) ]i a imigran\ilor care cump`r` prin ^planul ratelor".
Adev`rul adev`rat este [ns` destul de rù. Cu presiunea
crescut` a timpurilor, pu\ine din multele ipoteci actuale vor
fi lichidate, [n afar` de cele lichidate de c`tre ]erif.
Probabil c` pu\ini []i dau seama c>t de ieftin se v>nd uneori
puterea ]i timpul uman; iar cei care-]i dau seama nu ]tiu
cum s` remedieze rùl ]i sunt ocupa\i [ncerc>nd s` evite ei
[n]i]i ghearele lui. {n toate ora]ele mari din lume sunt mii
cunoscu\i ca âsud`tori", care lucreaz` mai greu ]i mai mult
pentru simplele necesit`\i ale vie\ii dec>t majoritatea
sclavilor din sud. Cu numele ei au libertate, dar de fapt sunt
sclavi, sclavi din necesitate, av>nd libertatea s` vrea, dar
pu\in` libertate s` fac` pentru ei sau pentru al\ii.
Extragem cele ce urmeaz` din Presbyterian Banner
(Pittsburgh) asupra acestui subiect:
^Sistemul de stoarcere a sudorii ]i-a avut na]terea ]i cre]terea
[n \`rile strìne [nainte de a fi transplantat [n solul american,
aduc>nd blestemul lui cu el. Nu este limitat la departamentul
confec\iilor, ci le include pe toate celelalte care sunt administrate
de un intermediar. Intermediarul sau contractorul se angajeaz`
s` procure bunuri pentru negustor la un anumit pre\, ]i pentru
ca marele public cump`r`tor s` fie atras de pre\uri ]i [n acela]i
timp s` aduc` negustorului ]i intermediarului profituri, trebuie
fixat un pre\ mic, iar bie\ii muncitori trebuie s` sufere.
{n Anglia aproape fiecare afacere func\ioneaz` pe aceast`
baz`. Comer\ul cu cizme ]i pantofi, comer\ul cu bl`nuri,
comer\ul cu mobil` ]i tapi\erie, ]i multe altele, au intrat [n
sfera intermediarului, iar oamenii sunt [mpin]i p>n` la salarii
de [nfometare. Dar noi vrem s` vorbim despre comer\ul cu
confec\ii [n \ara noastr`. {n 1886 erau numai zece ateliere de
asud`tori [n New York, acum sunt multe sute, ]i acela]i lucru
se poate spune ]i despre ora]ul Chicago, [n timp ce alte ora]e
[]i au partea lor. Aceste ateliere sunt [n cea mai mare parte [n
m>inile evreilor, iar cei din Boston ]i din New York au avantaj
asupra fra\ilor lor din vest prin aceea c` se pot folosi de strìnii
proasp`t sosi\i care nu ]tiu limba ]i de aceea pot fi u]or [n]ela\i.
Ace]ti angaja\i sunt lua\i, [ngr`m`di\i [n [nc`peri mici, prost
ventilate, uneori dou`zeci sau treizeci [ntr-o [nc`pere pentru
opt muncitori, unde adesea trebuie s` g`teasc`, s` m`n>nce ]i
s` trìasc`, trudind optsprezce ]i dou`zeci de ore pe zi pentru
a c>]tiga destul ca s` trìasc`.
Pre\urile pl`tite pentru acest fel de munc` sunt o ru]ine
pentru omenire. B`rba\ii care muncesc din greu pot c>]tiga
[ntre doi ]i patru dolari pe s`pt`m>n`. Cifrele care urmeaz`
sunt date de c`tre cineva care a f`cut un studiu asupra problemei
]i care a ob\inut informa\iile de la unul dintre âsud`torii-]efi",
care a dat aceste pre\uri primite de la negustor:
Pentru confec\ionarea paltoanelor . . . . . . . . . . 0,76 la 2,50 $
Pentru confec\ionarea sacourilor . . . . . . . . . . . 0,32 la 1,50 $
Pentru confec\ionarea pantalonilor . . . . . . . . . 0,25 la 0,75 $
Pentru confec\ionarea vestelor (la duzin`) . . . 1,00 la 3,00 $
Pentru confec\ionarea pantalonilor p>n` la
genunchi (la duzin`). . . 0,50 la 0,75 $
Pentru confec\ionarea c`m`]ilor de p>nz`
(la duzin`) . . . . . . 0,30 la 0,45 $
Un procentaj mare din aceast` list` de pre\uri este luat
de c`tre asud`torul-]ef ca profit al sù, ]i dup` sc`derea
costului de transport, pe care muncitorul [l pl`te]te, se poate
imagina u]or ce greu ]i ce mult trebuie s` munceasc`
b`rba\ii ]i femeile pentru a ob\ine necesarul obi]nuit al vie\ii.
Pentru pantaloni scur\i, pentru care ^]eful" ia ]aizeci ]i cinci
de cen\i pe duzin` de la produc`tor, asud`torul ia numai
treizeci ]i cinci de cen\i.
Confec\ionerul prime]te zece cen\i pentru pantalonii de
var`, ]i pentru a face ]ase perechi trebuie s` lucreze aproape
optsprezece ore. Mantalele sunt f`cute de cincisprezece
persoane, fiecare f`c>nd o anumit` parte. Salopetele, ]aizeci
de cen\i la duzina de perechi. Acestea sunt c>teva exemple,
]i orice femeie care ]tie ceva despre cusut ]i despre facerea
hainelor, ]tie ce munc` implic`.
Dar [n toate lucrurile este o r`splat`, ]i uneori cel nevinovat
sau cel neatent trebuie s` sufere ca ]i cel vinovat. Aceste haine
sunt f`cute [n cele mai rele condi\ii de cur`\enie. Sunt f`cute
[n camere uneori nepotrivite a fi ocupate de oameni ]i care
sunt [mb>csite de microbi. {n Chicago, [n acest an, un vizitator
a v`zut [ntr-unul din aceste ateliere patru oameni care lucrau
f`c>nd mantale, to\i av>nd scarlatin`, iar [n alt loc un copil
z`c>nd mort de aceea]i boal` [n timp ce lucrul continua [n
jurul lui, ]i inevitabil boala se transmitea".
^Vai, at>t de scump s` fie aurul,
Iar s>ngele ]i carnea at>t de ieftine."
Num`rul celor foarte s`raci cre]te rapid, ]i, dup` cum a fost
ar`tat, concuren\a [mpinge toat` rasa pe pant` [n jos, cu
excep\ia pu\inilor noroco]i care ]i-au asigurat ma]inile sau
proprietatea funciar`; ]i bog`\ia ]i puterea lor avanseaz` [n
mod corespunz`tor, p>n` c>nd pare ca ]i cum ar trebui a]teptat
s` apar` cur>nd miliardarii dac` condi\iile actuale continu`.
Nu este posibil ca o astfel de stare de lucruri s` continue
ve]nic; chiar ac\iunea legii naturale a cauzei ]i efectului va
aduce [n final r`spl`tirea. Nu putem nici a]tepta ca dreptatea
lui Dumnezeu, care a aranjat acea lege, s` permit` astfel de
condi\ii ve]nic. Dumnezeu, prin Cristos, a r`scump`rat ]i a
adoptat cauza umanit`\ii noastre nevrednice, iar timpul
eliber`rii ei de egoism ]i de puterea general` a celui rù
este aproape. Rom. 8:19-23.
Cele ce urmeaz`, dintr-un jurnal vestic de acum c>\iva
ani, a prezentat clar situa\ia de atunci, ]i care ast`zi este ]i
mai [ngrozitoare. Acesta spunea:
^Num`rul ]omerilor [n acest` \ar` este acum de dou`
milioane. Num`rul celor care depind de ei este probabil de
patru ori pe at>ta.
Poate c` a\i auzit acest lucru [nainte. Vreau s` v` g>ndi\i la
el p>n` v` da\i seama ce [nseamn`. {nseamn` c` sub @cel mai
bun guvern din lume#, cu @cel mai bun sistem bancar pe care
l-a v`zut lumea#, cu toate celelalte la cel mai [nalt nivel, cu
produc\ii de hran` neegalate ]i cu toate celelalte comodit`\i ]i
lux ale vie\ii, a ]aptea parte din popula\ia noastr` a fost redus`
la cer]etorie absolut`, ca singura alternativ` ca s` nu moar`
de foame. Oamenii fl`m>nzesc [n fa\a magaziilor ]i silozurilor
pline de gr>ne care nu pot fi v>ndute la pre\ suficient ca s`
pl`teasc` producerea lor. Oamenii tremur` aproape goi [n
umbra magaziilor pline p>n` la refuz cu haine de toate felurile.
Oamenilor le este frig ]i n-au foc, cu sutele de milioane de tone
de c`rbune u]or accesibil [n mii de mine. Iar pantofarii care
n-au de lucru ar fi bucuro]i s` mearg` la lucru ]i s` fac`
pantofi pentru oamenii care scot c`rbunele primind
combustibil [n schimb. La fel ace]tia din urm` ar fi bucuro]i
s` munceasc` [n mine ca s` primeasc` pantofi. Tot a]a,
fermierul din Kansas lipsit de haine, care nu-]i poate vinde
gr>ul pentru a-]i pl`ti seceratul ]i treieratul, ar fi [nc>ntat
s`-l dea [n schimb oamenilor din fabricile din est care torc ]i
\es p>nza de care el are nevoie.
Nu lipsa de resurse naturale nec`je]te \ara ast`zi. Nu este
incapacitatea sau lipsa dorin\ei de a munci ]i de a produce
lucrurile dorite ]i folositoare din partea celor dou` milioane de
oameni f`r` lucru. Este pur ]i simplu faptul c` instrumentele
de produc\ie ]i mijloacele de schimb sunt aglomerate [n m>inile
celor pu\ini. {ncepem s` [n\elegem ce stare de lucruri
nes`n`toas` este aceasta; ]i o vom [n\elege tot mai bine pe
m`sur` ce aglomerarea devine mai mare. Oamenii sunt
inactivi, le este frig ]i foame fiindc` nu-]i pot schimba produsele
muncii lor. {n vederea acestor rezultate cum este acesta, nu
este oare mult lùdata noastr` civiliza\ie actual` destul de
aproape de un e]ec mortal? }omerii din aceast` \ar` pu]i [n r>nduri
de c>te patru, ]i la ]ase picioare dep`rtare unul de altul, ar forma
un ]ir lung de ]ase sute de mile. Cei a c`ror [ntre\inere depinde
de ei, pu]i [n aceea]i ordine, ar ajunge la dou` mii patru sute
de mile. Aceast` armat` format` astfel s-ar [ntinde de la
Atlantic la Pacific — de la Sandy Hook la Golden Gate.
Dac` intelectul rasei nu este capabil s` [ntocmeasc` un
sistem industrial mai bun dec>t acesta, am putea admite la
fel de bine c` omenirea este cel mai mare e]ec al universului.
(Da, tocmai spre aceasta conduce providen\a divin`: oamenii
trebuie s` [nve\e despre neputin\a lor ]i despre adev`ratul
St`p>n, [ntocmai cum fiecare m>nz trebuie ^strunit" [nainte
de a avea valoare.) Cel mai ru]inos ]i mai crud lucru din
toate veacurile este [ncercarea actual` de a men\ine o armat`
industrial` pentru a duce luptele regilor no]tri plutocra\i,
f`r` s` se fac` nici o preg`tire pentru men\inerea ei [n
perioadele [n care serviciile ei nu sunt necesare".
Cele de mai sus au fost scrise [n perioada celei mai serioase
depresiuni legate de ^joaca cu tarifele", ]i din fericire nu
este starea normal`. Totu]i, nu se poate ]ti c>nd se va repeta.
Cu toate acestea, Harrisburg Patriot, din acela]i an, a dat
urm`toarele cifre sub titlul ^Num`rul ]omerilor":
^{n Boston sunt 10.000 de muncitori f`r` lucru; [n
Worchester sunt 7.000; [n New Haven 7.000; [n Providence
9.600; [n ora]ul New York 100.000. Utica este un ora] mic,
dar num`rul ]omerilor este de 16.000; [n Paterson, New
Jersey, jum`tate din popula\ie este neangajat`; [n Filadelfia
15.000; [n Baltimore 10.000; [n Wheeling 3.000; [n Cincinnati
6.000; [n Cleveland 8.000; [n Columbus 4.000; [n Indianapolis
5.000; [n Terre Haute 2.500; [n Chicago 200.000; [n Detriot
25.000; [n Milwaukee 20.000; [n Minneapolis 6.000; [n St.
Louis 80.000; [n St. Joseph 2.000; [n Omaha 2.000; [n Butte
City, Mont. 5.000; [n San Francisco 15.000".
D`m mai jos un extras din Coming Nation, intitulat Ô
problem` pe care voi trebuie s-o rezolva\i". El arat` c>t de
clar v`d unii oameni situa\ia actual`. Toate aceste voci
prevenitoare nu fac dec>t s` repete sfatul solemn al
profetului inspirat: Âcum, [mp`ra\i [to\i care sunt [n vreo
m`sur` de autoritate ]i putere], fi\i [n\elep\i! Lua\i
[nv`\`tur`, judec`torii p`m>ntului!" Acesta spune:
^Ve\i admite c` noile ma]ini [nlocuiesc rapid muncitorii.
Preten\ia c` producerea ]i [ngrijirea acestor ma]ini noi
angajeaz` num`rul celor da\i afar` nu este valabil`; c`ci dac`
lucrul acesta ar fi adev`rat, n-ar fi nici un c>]tig [n folosirea
ma]inilor. Faptul c` sute de mii de oameni sunt acum
neangaja\i fiindc` ma]inile fac acum munca pe care o f`ceau
ei [nainte, este at>t de proeminent [nc>t fiecare om trebuie
s`-l recunoasc`, dac` se va g>ndi m`car un moment. Ace]ti
oameni f`r` lucru nu cump`r` at>tea produse ca atunci c>nd
erau angaja\i, ]i aceasta scade cererea de produse ]i astfel
[mpiedic` angajarea mai multor muncitori, cre]te num`rul
celor f`r` lucru ]i opre]te cump`rarea mai departe.
Ce este de f`cut cu ace]ti ]omeri? Faptul c` pre\urile
produselor [n ansamblu se ieftinesc nu le d` acestor oameni
locuri de munc`. Nu sunt locuri de munc` la [ndem>na lor,
fiindc` toate locurile de munc` sunt tixite de oameni, pentru
acela]i motiv. Nu pot fi omor>\i (dec>t dac` fac grev`), ]i
n-au unde merge. {ntreb cu toat` seriozitatea, ce este de
f`cut cu ei? Fermierii califica\i dau faliment, a]a c` la ce
rezultat ar ajunge ace]ti oameni, chiar dac` ar avea p`m>nt?
Ace]ti oameni se [nmul\esc asemenea frunzelor din
p`dure. Num`rul este estimat la milioane. Nu exist` vreo
perspectiv` ca mul\i dintre ei s` fie angaja\i, ]i dac` sunt
angaja\i este numai ca s` ia locurile altora angaja\i acum,
dar care atunci vor cre]te num`rul celor neangaja\i.
G>nde]ti, poate, c` nu este treaba ta ce se va [nt>mpla cu
ei; dar, domnule drag`, este treaba ta, ]i [\i vei da seama nu
peste mult timp. Este un subiect care nu poate fi [nchis
f`c>nd st>nga-mprejur ]i refuz>nd s` ascul\i. Odat` francezii
au g>ndit a]a, dar ei au [nv`\at altfel, chiar dac` genera\ia
actual` a uitat lec\ia. Genera\ia actual` din Statele Unite
trebuie s` rezolve aceast` chestiune ]i o va rezolva cumva.
Poate [n pace, [n iubire ]i dreptate, sau poate printr-un om
c`lare c`lc>nd [n picioare drepturile tuturor, cum vede\i acum
c`lcate nep`s`tor [n picioare drepturile unora. Repet`m, ve\i
r`spunde la aceste [ntreb`ri [n foarte pu\ini ani de acum.
Francezii au fost preveni\i, dar ei n-au putut asculta din
cauza veseliei putreziciunii regale. Voi ve\i asculta? Sau cursul
actual va fi permis s` se desf`]oare necontrolat p>n` c>nd cinci
sau ]ase milioane vor cere zgomotos p>ine sau oxid de fier?
Necazul, c>nd va veni, va fi intensificat [n Statele Unite de o
sut` de ori, din cauza condi\iilor sociale care au predominat
aici de un secol. Iubirea de libertate s-a [nt`rit, nutrit` de ura
fa\` de regi, tirani ]i asupritori. {n nici o armat` sau flot`
formate din mase nu se poate avea [ncredere c` vor trage cu
arma [n p`rin\ii sau [n fra\ii lor la gestul sau la ordinul regilor
cu sau f`r` titlu. V`z>nd ce trebuie s` rezulte dintr-o
inactivitate prea prelungit` a milioanelor, ale c`ror condi\ii
vor cimenta cur>nd o leg`tur` de tov`r`]ie, nu crede\i c` ave\i
ceva interes fa\` de condi\iile pe care le produc ei? N-ar fi mai
bine s` se g`seasc` ]i s` se aplice un remediu, s` fie angaja\i
ace]ti oameni, chiar [n atelierele publice, dec>t s` avem finala?
}tim ce fac capitali]tii: [i vedem preg`tind muni\iile de
r`zboi ca s` st`p>neasc` masele prin for\a armelor. Dar sunt
nechibzui\i. Se cred singuri [n\elep\i. Adopt` tacticile regilor
]i vor fi ca pleava [n fa\a v>ntului, cur>nd. To\i sor\ii sunt
[mpotriva tacticilor lor. Regii, cu armate mai mari dec>t pot
fi adunate aici s` lupte pentru capitalism, tremur` [n fa\a
cre]terii constante a civiliza\iei mai [nalte [n popor, gr`bit`
de necazul acestei armate de ]omeri [n cre]tere rapid`.
Dreptatea nu lezeaz` pe nimeni, chiar dac` ea poate opri
privilegiile t>lharilor. Haide\i, ca cet`\eni, s` rezolv`m ]i s`
stabilim problema legal, nu ca partizani, ci ca cet`\eni care
se g>ndesc mai mult la \ar` dec>t la partid, ]i mai mult la
dreptate dec>t la aurul regilor".
Acestea sunt cuvinte tari din partea unuia care evident
simte intens, ]i ca el sunt mul\i. Nimeni nu poate nega c`
exist` cel pu\in ceva adev`r [n aceste acuza\ii.
CONDI|IILE SUNT GENERALE
}I REGLEMENTAREA LOR NU ST~ {N PUTEREA UMAN~
Aceste condi\ii nu sunt specifice pentru America ]i Europa:

milioanele din Asia n-au cunoscut nimic altceva de secole.
O misionar` american` [n India scrie c` a durut-o inima
c>nd a fost [ntrebat` de b`]tina]i dac` era adev`rat c`
oamenii de acas` aveau p>ine c>t` doreau s` m`n>nce, de
trei ori pe zi. Ea spune c` [n India majoritatea arareori are
hran` suficient` s`-]i satisfac` dorin\ele naturale.
Se raporteaz` c` guvernatorul Bengalului, India, a spus
nu demult: ^Jum`tate din popula\ia noastr` agrar` nu ]tie
de la un an la altul ce [nseamn` s` fii s`tul pe deplin". Cei
care cultiv` cerealele nu pot m>nca ceea ce natura lor le
cere: din aceasta trebuie pl`tite mai [nt>i taxele. Zece
milioane din popula\ia Indiei sunt \`s`tori manuali de
bumbac, iar acum ma]inile de pe coast` le-au distrus
afacerea ]i nu le-au l`sat nimic [n afar` de agricultur` [n
condi\iile grele ar`tate mai sus.
{n Africa de Sud, de asemenea, unde milioane de dolari
au fost investite f`r` rezerve [n timpul a ceea ce se cunoa]te
ca ^goana african` dup` aur", timpurile sunt ^grele" pentru
foarte mul\i, ]i unii dintre cei educa\i o duc cel mai rù.
Cele ce urmeaz`, dintr-un jurnal din Natal, Africa de Sud,
dau o idee despre condi\ii:
^Cei care nu vin direct [n contact cu imigran\ii europeni
[n cùtare de lucru nu prea pot avea o idee despre starea de
s`r`cie care predomin` [n s>nul acestei clase din Durban.
Este [ns` mul\umitor s` afl`m c` Comitetul de Ajutorare al
Consiliului Or`]enesc []i d` seama c`, din motive umanitare,
are o datorie fa\` de neferici\ii care au fost adu]i de val aici. {n
aceast` s`pt`m>n`, [n cursul unei discu\ii cu d-nul R. Jameson,
neobositul organizator care a intrat cu trup ]i suflet [n
aceast` mi]care filantropic`, am constatat c` faptele de
ajutor de la Punct permit o angajare temporar` cam pentru
cincizeci de oameni. Este dureros s` afli c` oameni care au
fost preg`ti\i pentru ocupa\ii clericale, precum ]i me]te]ugari
califica\i, s` fie at>t de ^ghinioni]ti" [nc>t s` fie prea bucuro]i
s` accepte aloca\ia Corpora\iei de 3 s. pe zi ]i ad`post, [n
schimbul s`p`rii nisipului cu lopata sub un soare arz`tor.
{ntre timp nu exist` locuri libere ]i desele cereri trebuie s`
fie refuzate. Din c>nd [n c>nd pre]edintele comitetului, prin
anun\uri ]i prin alte mijloace, g`se]te de lucru pentru aceia
dintre oameni care au ceva cuno]tin\e despre o meserie sau
me]te]ug. Locurile vacante astfel create [n echip` sunt
completate din r>ndurile celor care au f`cut cerere [nainte f`r`
succes. Pe l>ng` cei care servesc [n echip`, se afl` un num`r
considerabil de oameni care umbl` [n zadar prin ora] [n cùtare
de lucru. Cur>nd ace]tia []i fac drum p>n` la simpaticul
reprezentant al primarului, ]i el face tot ce poate pentru ei,
care, din nefericire, adesea se sf>r]e]te cu e]ec. Dac` angajatorii
care au locuri libere vor cùta pe d-nul Jameson, vor putea
ob\ine informa\ii complete [n privin\a ]omerilor de pe lista sa.
Trebuie s` fie [n\eles c` nici unul dintre ace]ti oameni nu sunt
reziden\i propriu-zi]i ai Durbanului, ci au fost m>na\i acolo
din diferite p`r\i ale Africii de Sud [n cùtare de lucru. Durbanul
nu este [n nici un caz unic [n experien\a sa; sunt dovezi prea
clare c` asemenea condi\ii deplorabile exist` ]i [n alt` parte.
Dup` cum a fost indicat deja, mul\i dintre cei care cer
locuri [n echipa pentru ajutor sunt oameni obi]nui\i numai
cu munca clerical`. Nu poate fi accentuat destul de des sau
destul de tare c` pentru ace]tia nu exist` absolut nici o ]ans`
[n Natal, pia\a fiind [ntotdeauna supraaglomerat`. Dac` nu
era ac\iunea Corpora\iei de a furniza munc` temporar`, ar
fi fost mult mai mult` s`r`cie [n ora]. {n ansamblu, conduita
oamenilor din echipa pentru ajutor a fost exemplar` ]i
[ndrept`\e]te continuarea politicii adoptate de consiliu. Dar,
se poate [ntreba, ce face Societatea de Binefacere? Acea
institu\ie excelent` permite ajutor numai reziden\ilor ]i
familiilor lor, ]i, ca [ntotdeauna, are de lucru p>n` peste
cap — dac` nu cu bani, [n orice caz cu dosare care a]teapt`".
Dar oamenii inteligen\i care v`d aceste lucruri nu vor lua
oare m`suri s` [mpiedice strivirea semenilor lor mai pu\in
favoriza\i sau mai pu\in inteligen\i? Nu v`d ei c` piatra de
sus se apropie foarte periculos de piatra de jos, ]i c` masele
care trebuie s` treac` printre ele [n competi\ie simt grav
presiunea ]i trebuie s-o simt` [nc` ]i mai grav? Inimile
generoase nu vor da ajutor?
Nu; majoritatea celor favoriza\i fie prin noroc fie prin
iscusin\` sunt at>t de ocupa\i s` fac` pentru ei, ^s` fac`
bani", [ndrept>nd c>t se poate de mult din ^grùn\e" spre
sacul lor, [nc>t nu-]i dau seama de adev`rata situa\ie. Ei
aud gemetele celor mai pu\in noroco]i ]i dau adesea generos
pentru ajutorarea lor, dar deoarece num`rul neferici\ilor
cre]te rapid, mul\i ajung s` simt` c` u]urarea general` este
f`r` speran\`; se obi]nuiesc cu condi\iile prezente ]i se
instaleaz` ca s` se bucure de confortul ]i de privilegiile lor
speciale, ]i pentru moment cel pu\in uit` sau ignor`
necazurile semenilor lor.
Dar sunt c>\iva care au condi\ii bune ]i care v`d situa\ia
real` mai mult sau mai pu\in clar. Unii dintre ace]tia sunt
f`r` [ndoial` industria]i, proprietari de mine etc. Ei pot
vedea greut`\ile ]i doresc ca lucrurile s` fie altfel ]i vor s`
ajute la schimbarea lor; dar ce pot face? Pot face foarte pu\in,
[n afar` de ajutorul pe care-l pot da la u]urarea celor mai
rele cazuri de nefericire printre vecinii ]i rudele lor. Ei nu
pot s` schimbe constituirea actual` a societ`\ii ]i s` distrug`
[n parte sistemul concuren\ial, ]i []i dau seama c` lumea ar
fi lezat` prin abolirea total` a concuren\ei f`r` ca o alt`
putere s`-i ia locul pentru a obliga la energie pe cei nep`s`tori
din punct de vedere natural.
Este evident c` nici un om singur sau grup de oameni nu
poate schimba ordinea prezent` a societ`\ii; dar prin puterea
Domnului ]i [n felul Domnului, cum este ar`tat [n Scripturi,
ea poate ]i va fi schimbat` cur>nd cu un sistem perfect,
bazat nu pe egoism, ci pe iubire ]i dreptate. }i pentru a-l
introduce pe acesta, condi\iile actuale trebuie r`sturnate [n
[ntregime. Vinul nou nu va fi pus [n burdufuri vechi, nici
un petec nou pe o hain` veche. Ca atare, av>nd comp`timire
at>t pentru boga\i c>t ]i pentru s`raci [n necazurile care se
apropie, ne putem ruga: ^Vie [mp`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta,
precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt", chiar dac` ea este introdus`
prin ^focul geloziei lui Dumnezeu", ale c`rui êlemente" le
vedem preg`tindu-se deja.
VINE DIMINEA|A
O zi mai bun` vine, o diminea\` promis` de mult,
C>nd adev`rul ]i dreptul cu sf>nt` putere vor r`sturna ce-i rù.
C>nd Cristos Domnul va asculta fiecare suspin
}i cu dreptate m>na-}i va [ntinde pe mare ]i pe uscat cur>nd.
Laudele m>ndrilor tirani nu vor mai r`suna,

Cei v>rstnici ]i cei tineri iubi-vor adev`rul ]i-l vor r`sp>ndi.
De lips` ]i triste\e nimeni nu va pl>nge,
R`zboiul va-nceta, iar pacea cea perfect` cur>nd va triumfa.
Valul seismic vine, anul de jubileu;

Cu c>nt ]i strig`t mare n`v`le]te, ca valul m`rii c>nd izbe]te.
Jubileul popoarelor va r`suna pe p`m>nt ]i sub cer.
Aurora de har se apropie-n grab` — da, vine cur>nd.
O, pentru ce auror` sl`vit` veghem, a]tept`m, ne rug`m!

P>n` ce lumina dimine\ii [ntunericul risipe]te de pe v>rfuri de mun\i;
}i c>nd slava cereasc` p`m>ntul ]i v`zduhul va inunda,
Vom binecuv>nta pe Domnul cur>nd pentru toate lucr`rile Sale ]i-L
vom lùda.”
STUDIUL VIII
STRIG~TELE SECER~TORILOR
ELEMENTUL CONSERVATOR AL SOCIET~|II — |~RANI, FERMIERI — C ONDI|II
NOI {N CRE}TIN~TATE — AGITA|IA AGRAR~ — CAUZELE EI — STANDARDELE
{N AUR }I ARGINT SUNT FACTORI — PREZICEREA S CRIPTURII {MPLININDU- SE
— ACESTE LUCRURI LEGATE DE B ~T~LIA ZILEI CELEI MARI
^Nici argintul, nici aurul lor nu va putea s`-i scape, [n ziua m>niei
DOMNULUI.” |ef. 1:18.
CEL care studiaz` atent istoria, [n timp ce urm`re]te tema
noastr` ]i observ` adev`rul faptelor prezentate ]i caracterul
ra\ional al concluziilor trase, s-ar putea totu]i sim\i nesigur
[n privin\a rezultatului. El ar putea s`-]i spun`: Âutorul
uit` c` exist` [n \`rile civilizate ]i [n cele semicivilizate un
element social larg, predominant, care este extrem de
conservator ]i care a constituit [ntotdeauna coloana
vertebral` a societ`\ii — fermierii”. Dar nu este a]a: n-am
uitat acest fapt ]i-i recunoa]tem importan\a. Privind [n
urm`, vedem c` Europa ar fi fost adesea aruncat` [n
convulsiile revolu\iei dac` n-ar fi fost acest element foarte
conservator. Vedem c` revolu\iile din Fran\a au fost [n
principal [ncepute ]i duse de clasa muncitoare din ora]ele
mai mari ]i c` elementul care [n final a adus lini]te ]i pace
a fost \`ranul-fermier conservator. Motivele acestei st`ri de
lucruri nu sunt greu de g`sit. (1) Via\a fermierului con\ine
mai pu\ine emo\ii ]i fric\iune social`. (2) Mintea lui este
mai pu\in atras` spre avantajele bog`\iei, iar ambi\ia sa
385
dup` bog`\ie ]i lux este relativ latent`. (3) El este mai
mult sau mai pu\in ata]at de p`m>nt ]i [nva\` s` depind`
numai de el, av>nd [ncredere [n r`spl`\ile naturii pentru
munca sa. (4) M`sura de educa\ie, trezirea ]i activitatea
mental` consecutiv` printre fermieri au fost p>n` acum
destul de limitate. Ca rezultat al tuturor acestor condi\ii,
clasa agrar` din lumea civilizat` a fost de mult indicat`
ca un exemplu de prosperitate modest` ]i mul\umire.
Dar ultimii treizeci de ani au fost martorii unei
minunate schimb`ri [n afacerile fermierilor — [n multe
privin\e o schimbare foarte avantajoas`. Fermierii din
Statele Unite, Canada, Marea Britanie ]i Irlanda au stat
[ntotdeauna pe o baz` diferit` fa\` de cea a fermierilor
din restul lumii. Ei nu sunt nici ]erbi, nici \`rani, nici
ignoran\i nici greoi la minte, ci inteligen\i, chiar ]i c>nd
nu sunt educa\i. Apoi R`zboiul Civil din Statele Unite a
avut efectul str>ngerii laolalt` a reprezentan\ilor din
fiecare parte a \`rii ]i a emigran\ilor din toate p`r\ile
lumii, ]i a dat un anumit fel de educa\ie — cuno]tin\`
despre lucruri ]i afaceri. A ridicat ideile fermierilor din
f`ga]ul de secole mai complet dec>t oric>nd, ]i i-a adus [n
contact ]i armonie cu sentimentele ]i ambi\iile care anim`
via\a de la ora]. Ca rezultat, vechea ]coal` de bu]teni n-a
mai satisf`cut ambi\iile bìatului ]i fetei de la \ar`, ]i cu
[nmul\irea ]colilor mai [nalte ]i a colegiilor ]i seminariilor
a venit ]i [nmul\irea literaturii ([n special a ziarelor), care
a fost un factor remarcabil [n dezvoltarea poporului din
Statele Unite — at>t a cet`\enilor n`scu\i [n afara \`rii
c>t ]i a celor b`]tina]i. Rezultatul a fost c` aici agriculturii
i s-a aplicat mult din sistemul ]i tactul care apar\in vie\ii
de afaceri de la ora], [mpreun` cu o mul\ime de inven\ii
care au contribuit la descre]terea corvoadei fermierului
]i la cre]terea mare a produsului p`m>ntului sù. Ca
rezultat al acestor condi\ii, nu numai c` popula\ia de la
Strig`tele secer`torilor 387
\ar` a crescut mult, ci ]i popula\ia de la ora] a \inut pasul
cu ea, ]i totu]i, [n afar` de furnizarea hranei pentru cele
nou`zeci de milioane ale noastre, putem distribui restului
lumii produse agricole [n valoare de aproape opt sute de
milioane de dolari anual — cam opt zecimi din exporturile
noastre totale. Aceasta p>n` acum dou`zeci ]i cinci de
ani a [nsemnat mare prosperitate pentru fermierii
americani; ]i cu toat` aceast` prosperitate, fermierului
i-a revenit o parte din comodit`\ile vie\ii ]i din dorin\a
general` dup` bog`\ie ]i lux, ]i ca urmare o m`sur` de
nemul\umire de condi\iile sale, care, cu toate acestea, sunt
mult superioare [n multe privin\e celor ale fermierilor din
alte p`r\i ale lumii.
{ntre timp, r`zboiul franco-prusac a exercitat o influen\`
cumva asem`n`toare asupra popoarelor Fran\ei ]i
Germaniei — [ntr-o m`sur` cu mult mai mic` [ns` — ]i
trezirea lor a venit [ntr-un mod diferit. Animozitatea [ntre
Fran\a, cucerita, ]i Germania, cuceritoarea, care a
predominat de la r`zboiul lor, a convins ambele \`ri ]i
indirect a convins Italia, Austria ]i Rusia s` stabileasc`
un sistem de instruc\ie militar` care include pe fiecare
t>n`r din \`rile acelea ]i impune instruirea lui [n tacticile
]i disciplina militar`, ]i [n acela]i timp contactul cu mul\i
tovar`]i de-ai sì. Toate acestea permit o educa\ie foarte
bun`; pe l>ng` aceasta, [n cazarme sunt dedicate anumite
ore pentru studiul c`r\ilor. {n timp ce men\inerea acestor
armate permanente a p`rut a fi o crim` teribil` [mpotriva
popoarelor acestor na\iuni, [ndep`rt>nd din canalele
activit`\ii domestice [ntre unu ]i trei ani din via\a fiec`rui
membru b`rbat al societ`\ii, aceasta s-a dovedit totu]i a
fi, credem noi, o minunat` influen\` pentru iluminare; ]i
na\iunile men\ionate sunt trezite, stimulate ]i
ambi\ionate cum n-au fost niciodat` [nainte. }i, desigur,
[n m`sura [n care a intrat educa\ia ]i un anumit contact
cu [nlesnirile, comodit`\ile ]i luxurile vie\ii de la ora] ]i
cu bog`\ia, [n aceea]i m`sur` a ap`rut o oarecare
nemul\umire — un sim\`m>nt c` al\ii prosper` mai bine
dec>t ei ]i c` ei trebuie s` urm`reasc` o ocazie favorabil` ca
s`-]i [mbun`t`\easc` condi\iile — ]i de asemenea s-a produs
o sl`bire a moralei.
{ntre timp, c`tu]ele ignoran\ei ]i ale supersti\iei [n
privin\a celor religioase au cedat de asemenea, de]i
influen\a papalit`\ii ]i a bisericii grece]ti este [nc` foarte
mare. }i [n timp ce numai pe jum`tate se crede c` preotul,
episcopul ]i papa au putere s` trimit` [n purgatoriu sau
[n chin ve]nic, sau s` primeasc` [n cer, totu]i puterea lor
este [nc` [n mare m`sur` temut`, respectat`. {n ansamblu
[ns`, o mare schimbare a venit peste toate clasele din
punct de vedere religios. Tendin\a printre protestan\i a
mers, ca un pendul, spre extrema opus`, a]a [nc>t, de]i
[nc` se observ` forme de evlavie ]i pietate, mult din
adev`rata reveren\` a disp`rut din masele protestante.
A]a-zisa ^critic` radical`” ]i teoriile evolu\iei au distrus
practic reveren\a pentru Cuv>ntul lui Dumnezeu. }i
aceste teorii care acum se combin` cu Teosofia oriental`
fac o ruin` din adev`rata credin\` cre]tin` a sute de mii,
at>t din Europa c>t ]i din America.
Toate aceste influen\e, trebuie s` se observe, de c>\iva
ani tind spre o schimbare [n atitudinea clasei p>n` acum
cunoscute ca ^micii proprietari conservatori ai
cre]tin`t`\ii”. }i acum, chiar [ntr-o conjunctur` critic`,
vedem o puternic` influen\` care lucreaz` treptat dar
asiduu, submin>nd prosperitatea acestei clase
conservatoare. {n ultimii dou`zeci de ani fermierii
diferitelor na\iuni civilizate au g`sit c` este tot mai dificil
s` c>]tige un venit suficient sau o parte [n comodit`\ile ]i
luxurile vie\ii. Este adev`rat, pre\urile produselor lor au
urcat recent [ntruc>tva. Dar aceasta este mai mult dec>t
contracarat` de costul utilajelor [mbun`t`\ite etc., ei
sper>nd totu]i c` cre]terea produc\iei va compensa cu
prisosin\`, ]i de asemenea sper>nd c` [ntr-un fel sau altul
pre\urile vor men\ine [n cur>nd un echilibru corect [n loc
s` fluctueze, spre dezavantajul lor continuu.
{n timp ce fermierul american era cople]it de aceste
condi\ii, fratele lui european o ducea [nc` ]i mai rù,
fiindc` condi\iile lui erau mai pu\in favorabile: (1) Ca
[nceput, adesea el avea o ferm` [nchiriat`, ]i una relativ
mic`. (2) El nu avea acelea]i facilit`\i pentru ob\inerea
utilajelor [mbun`t`\ite. Pentru aceste motive fermierul
european n-a fost deloc [n stare s` compenseze fiecare
sc`dere a pre\ului la gr>u printr-o produc\ie mai mare
din punct de vedere cantitativ; ]i el a suferit propor\ional
mai mult dec>t fratele sù american, cu excep\ia cazului
c`-]i [ndrepta aten\ia spre sfecla de zah`r.
Filosofi, oameni de stat ]i oameni de ]tiin\` au dat o
anumit` aten\ie subiectului ]i au ajuns [n grab` la
concluzia c` orice sc`dere a pre\ului la gr>u este [n
[ntregime rezultatul ^supraproduc\iei”. Crez>nd c` au
g`sit r`spunsul adev`rat, ei au l`sat a]a chestiunea. Dar
unii, mai grijulii, au studiat problema mai departe ]i au
examinat statisticile, ]i au g`sit c` nu este adev`rat c`
gr>narele lumii sunt [nc`rcate cu rezerve mari de gr>u
pentru nevoile din anii viitori. Ei g`sesc, dimpotriv`, c`
relativ pu\in gr>u r`m>ne de la an la an ]i c` practic lumea
nu produce mai mult gr>u dec>t consum`.
D-nul Robt. Lindblom, membru al Consiliului Comercial
din Chicago, a f`cut un studiu al subiectului, ]i [ntr-un
comunicat c`tre Departamentul Agricol al Guvernului
Statelor Unite, datat 26 decembrie 1895, a spus:
^Produc\ia total` de gr>u din principalele \`ri
produc`toare de gr>u n-a crescut; c`ci [n timp ce este
adev`rat c` unele dintre \`rile produc`toare de gr>u arat`
o cre]tere ocazional`, este la fel de adev`rat c` alte \`ri arat`
o descre]tere corespunz`toare. Pentru a fi absolut impar\iali,
s` lu`m ultima recolt` de la care avem rapoarte complete,
]i anume aceea din 1893.
{n privin\a recoltelor strìne, eu folosesc cifrele date de
corespondentul extern special al Consiliului Comercial ]i
adunate de secretarul Consiliului Comercial din Chicago,
iar [n privin\a exporturilor ]i a recoltelor interne folosesc
cifrele departamentului vostru. Sunt obligat s` omit
compara\ia [n privin\a Austro-Ungariei, fiindc` nu am [n
posesie cifrele pentru 1893, dar [n afar` de acestea, cer s`
v` supun aten\iei o declara\ie care arat` produc\ia de gr>u
[n toate \`rile principale pentru 1893, comparat` cu 1883:
1893 1883
Anglia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53.000.000 76.000.000
Fran\a . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277.000.000 286.000.000
Rusia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252.000.000 273.000.000
Statele Unite . . . . . . . . . . . . . 396.000.000 421.000.000
Germania . . . . . . . . . . . . . . . . 116.000.000 94.000.000
Italia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119.000.000 128.000.000
India . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266.000.000 287.000.000
Total . . . . . . . . . . 1.479.000.000 1.565.000.000
Din cele de mai sus se va vedea c` [n 1893 principalele
\`ri produc`toare de gr>u din lume au produs cu 86.000.000
de bu]eli (un bu]el = aprox. 36 l — n. e.) mai pu\in dec>t cu
zece ani [n urm`, [n timp ce potrivit cifrelor voastre,
produc\ia din Argentina a crescut numai cu 60.000.000 de
bu]eli [n acela]i timp. {n 1871 Marea Britanie a produs peste
116.000.000 de bu]eli de gr>u; ]i [n doi ani [nainte ]i dup`
acel an recolta a fost de 105.000.000 de bu]eli, sau o medie
pentru cei trei ani de 109.000.000 de bu]eli, [n timp ce [n
acest an recolta este ceva peste 48.000.000 de bu]eli, potrivit
cifrelor furnizate de corespondentul special strìn al
Consiliului Comercial, care-]i are sediul [n Londra.
Dac` ar fi adev`rat c` Statele Unite au fost [nlocuite de
cultivatorii de gr>u concuren\i, atunci ar urma ca o concluzie
natural`, ca exporturile din aceast` \ar` c`tre Europa s`
arate o descre]tere; dar [nainte ]i inclusiv [n 1890, exportul
mediu a fost de 119.000.000 de bu]eli, [n timp ce [n 1891 a
fost de 225.000.000 de bu]eli, [n 1892 de 191.000.000 de
bu]eli, [n 1893 de 193.000.000 de bu]eli ]i [n 1894 de
164.000.000 de bu]eli, a]a c` nu pare s` fie un fapt c` noi
am p`strat gr>ul nostru [n timp ce alte \`ri l-au dat. Faptele
sunt [mpotriva acestei sus\ineri, ]i dac` este nevoie de altceva
pentru a dovedi, departamentul vostru furnizeaz` informa\ia
c` stocurile din m>na fermierilor [n martie trecut erau mici.
Eu nu am statistici [n privin\a recoltei din Australia, despre
care s-a vorbit at>t de mult acum c>\iva ani, dar am exporturile
din acea \ar` [n 1893, fiind 13.500.000 de bu]eli, [n timp ce cu
zece ani [nainte au fost 23.800.000 de bu]eli, iar [n 1894 ]i
1895 Australia importa gr>u din America.
N-am spus nimic despre consumul crescut, care [n ultimul
deceniu [n Anglia se ridic` la 18.000.000 de bu]eli, iar [n
aceast` \ar` [n aceea]i perioad` cre]terea nu este mai mic`
de 50.000.000 de bu]eli, ]i [n fiecare \ar` a fost o cre]tere,
cu excep\ia Fran\ei, suficient` s` absoarb` cu prisosin\`
produc\ia crescut` din toat` lumea”.
Oricare ar fi cauza acestor sc`deri ale pre\urilor la gr>u
(]i am putea remarca aceea c` [n ultimii trei ani avansul
temporar este probabil din cauz` c` fermierul, g`sind c`
pre\ul gr>ului este relativ mai sc`zut dec>t al celorlalte
cereale, a cultivat mai mult ov`z, porumb, secar` etc.), faptul
este c` fermierilor aproape li s-a stors chiar via\a din ei,
at>t [n Europa c>t ]i [n America. Mul\i fermieri americani
care au intrat [n datorii pentru ma]ini agricole, sau care
muncesc sub o ipotec` pe ferma ]i pe casa lor pentru banii
de cump`rare, g`sesc a fi imposibil s` fac` fa\` pl`\ilor
pentru acestea, chiar ]i [n anii cu recolte bune. Ei strig`
[mpotriva celor care de\in ipotecile, ]i de asemenea, ]i adesea
pe nedrept, [mpotriva taxelor percepute de cìle ferate pentru
transportul recoltelor lor. Fermierii europeni apeleaz` la cele
c>teva guverne ale lor pentru ^protec\ie” [mpotriva
importului de gr>u din alte \`ri, a]a [nc>t ei s` poat` men\ine
sau ridica pre\urile lor pentru a acoperi un cost de produc\ie
rezonabil; pretinz>nd, dup` cum to\i oamenii rezonabili vor
admite, c` cincizeci sau ]aizeci de cen\i la un bu]el de gr>u
este sub pre\ dac` este [ng`duit` o remunera\ie rezonabil`
pentru timpul ]i energia agricultorului.
Aceasta aduce [n aten\ie o profe\ie remarcabil` [n privin\a
zilelor de [ncheiere ale acestui Veac Evanghelic, a]a cum
este consemnat` de apostolul Iacov (Iacov 5:1-9). Dup` ce
ne atrage aten\ia asupra zilei actuale ]i a uimitoarei
[ngr`m`diri de bog`\ii, ]i dup` ce declar` c` aceste lucruri
sunt pe cale s` aduc` un mare timp de necaz, apostolul d`
drept cauz` a necazului o nelini]te [n s>nul clasei p>n` acum
conservatoare a societ`\ii — fermierii. El pare s` arate starea
lucrurilor exact cum poate fi v`zut` acum de c`tre to\i
observatorii aten\i, adùg>nd o explica\ie a acestei chestiuni
— c` este rezultatul unei nedrept`\i. El spune:
Îat`, plata lucr`torilor care v-au secerat c>mpiile ]i pe care
le-a\i oprit-o [voi, @boga\ilor#] pe nedrept, strig`! }i strig`tele
secer`torilor au ajuns la urechile DOMNULUI O]tirilor”.
Am v`zut [n capitolul anterior c` mecanicii ]i muncitorii
din ora]e sufer` deja [ntr-o m`sur`, dar c` p>n` acum
suferin\ele lor reale sunt [n principal frica de condi\iile cu
foarte mult mai rele care se dezvolt` zilnic odat` cu cre]terea
inteligen\ei, a ma]inilor ]i a popula\iei, [n condi\iile sociale
actuale. Fermierul civilizat nu numai c` are de luptat
[mpotriva tuturor acestora, dar dup` cum vom ar`ta, el este
[mpov`rat de o ^nedreptate” care nu-i dùneaz` fratelui sù,
mecanicul, ci [l ajut`.
Privind faptele cazului, nu putem vedea c` este adev`rat
c` lucr`torii [n general, ]i lucr`torii agricoli mai ales, sunt
priva\i de plata lor de c`tre angajatori [n aceste ^zile din
urm`” ale acestui veac. De fapt, dimpotriv`, noi afl`m c`
legile sunt mai stricte dec>t oric>nd [nainte [n protejarea
salariatului de pierdere. El []i poate anexa ]i poate vinde
proprietatea angajatorului, ]i, [ntr-adev`r, [n cele mai multe
cazuri i se d` prioritate printre creditori. Noi credem c`
profe\ia se aplic` mai degrab` la fermieri [n general, care
sunt produc`torii hranei lumii, ^secer`torii”; ]i ar trebui s`
cùt`m o legisla\ie mondial` general` care ar afecta pe to\i
^secer`torii” de pretutindeni la fel. Ar trebui s` ne a]tept`m
s` g`sim o astfel de legisla\ie asigurat` prin viclenie sau
[n]el`torie, ]i ar trebui s` ne a]tept`m s` g`sim o astfel de
legisla\ie viclean` sau de ^nedreptate” legalizat` asigurat`
de boga\ii lumii ]i [n beneficiul lor. Astfel de descoperire, ]i
nu ne putem g>ndi la alta, ar satisface cerin\ele acestei
profe\ii. Noi credem, ]i ne vom str`dui s` dovedim, c` toate
aceste cerin\e ale profe\iei sunt satisf`cute prin
demonetizarea argintului.
Dar nimeni s` nu se g>ndeasc` nici un moment c` noi
[ndemn`m sau a]tept`m [ntoarcerea argintului la locul lui
de mai [nainte ca bani principali ai lumii! — cu mult mai
pu\in c` [ndemn`m la aceasta ca la un panaceu pentru
necazurile actuale ]i viitoare. Chiar dimpotriv`, noi suntem
ferm convin]i din profe\ia lui Iacov c` argintul nu va fi
restabilit la puterea lui monetar`. Dar dorim s` ar`t`m
[mplinirea acestei profe\ii, ]i to\i cei care voiesc, s`
beneficieze de lumina pe care ea o arunc` asupra necazurilor
actuale ]i a celor care se apropie [n lume.
Demonetizarea argintului de c`tre cre]tin`tate este spre
avantajul anumitor clase ]i spre dezavantajul altor clase
din ^cre]tin`tate”.
Este [n dezavantajul cultivatorilor de gr>u, de orez ]i de
bumbac, fiindc` ei trebuie s` v>nd` aceste produse ale
energiei lor la concuren\` cu produsele \`rilor care fac afaceri
[n baza argintului, ]i ca atare ei v>nd pe argint depreciat; [n
timp ce p`m>ntul lor, uneltele, [mbr`c`mintea, munca ]i
dob>nda ipotecilor pe proprietatea lor sunt toate pl`tibile [n
aur cu valoare crescut`. Dac` primesc plata [n argint ]i
pl`tesc aceea]i sum` [n aur, ei pierd chiar jum`tate — c>nd
aurul este de dou` ori c>t valoarea argintului. {n 1873,
[nainte ca argintul s` fie demonetizat de na\iunile
cre]tin`t`\ii, un dolar de argint valora cu doi cen\i mai mult
dec>t un dolar de aur, [n timp ce ast`zi, ca urmare a acelei
legisla\ii, se cer doi dolari de argint ca s` egaleze un dolar
de aur ([n valoare real`, [n afara na\iunii care i-a creat ]i
i-a folosit la o evaluare fixat` asemenea bancnotelor).
Aceast` schimbare poate fi declarat` ca o apreciere sau o
dublare a valorii unui dolar de aur; sau ca o depreciere
sau o divizare a valorii unui dolar de argint, dup` cum
prefer` vorbitorul sau scriitorul — faptul este acela]i.
Valoarea unui bu]el de gr>u
[n 1872 a fost 1,51 $ pe bu]el [n argint, 1,54 [n aur
Astfel se vede c` [n acei ani gr>ul a sc`zut doar pu\in [n
\`ri care [nc` recuno]teau argintul — sc`derea valorii a fost
[n aur [n cre]tin`tate. Anglia, principalul cump`r`tor de
gr>u, cump`r` unde poate g`si cel mai mult gr>u pentru
banii ei. Transform>nd un dolar de aur [n doi de argint, ea
poate cump`ra [n India de dou` ori pe at>ta gr>u c>t putea
cump`ra [nainte ca argintul s` fie demonetizat. Astfel pre\ul
[n aur al gr>ului a fost cobor>t. Cultivatorii de orez ]i de
bumbac din Statele Unite sufer` la fel pentru acelea]i motive.
Orezul ]i bumbacul sunt produse de \`rile cu standard [n
argint ]i pot fi cump`rate de \`rile cu standard [n aur pe
acea baz` — la jum`tate din pre\ul dinainte.
{n acela]i timp ]i produc`torii altor culturi agricole au avut
parte de necaz, pentru c` cultivatorii de gr>u, bumbac ]i orez,
dup` ce au [ncercat [n zadar s` compenseze pentru pre\urile
lor [n sc`dere prin sporirea culturilor, [n final dispera\i s-au
[ndreptat spre alte culturi care n-au sc`zut a]a de mult, ]i au
suferit depresiune prin supraproduc\ie. {n acela]i timp sufer`
]i magazinele mici, ]i [n cele din urm` toate clasele trebuie s`
simt` [ntr-o anumit` m`sur` povara fermierului.
Dar ce clase beneficiaz` de demonetizarea argintului?
C>teva: (1) {n special ]i cel mai mult bancherii, cei care dau
bani cu [mprumut, de\in`torii de ipoteci; fiindc` fiecare dolar
din averea lor s-a dublat ca valoare ]i fiecare dolar din
dob>nd` primit acum valoreaz` dublu fa\` de c>t valora
[nainte; valoreaz` dublu [n sensul c` se va putea cump`ra
cu el de dou` ori pe at>ta din necesit`\ile ]i luxurile vie\ii.
(2) Toate persoanele cu venituri fixe, cum ar fi congresmenii,
legiuitorii, judec`torii, func\ionarii ]i to\i muncitorii care
primesc salarii sunt avantaja\i pentru motive asem`n`toare.
Fie c` primesc zece dolari pe s`pt`m>n` sau pe zi sau pe
or`, cu cei zece dolari se vor cump`ra de dou` ori pe at>ta
bumbac, l>n`, gr>u etc., ]i ca urmare de aproape dou` ori pe
at>tea produse f`cute din acestea.
C>nd problema argintului a fost dezv`luit` brusc
poporului din Statele Unite de c`tre fermieri, care au aflat
primii cauza necazului lor, un timp a p`rut ca ]i cum va
influen\a cov>r]itor \ara [n alegerile din 1896. Dar pe m`sur`
ce fiecare individ ]i-a cùtat propriile sale interese [n aceast`
chestiune, clasa bogat`, clasa de\in`toare de func\ii, clasa
func\ionarilor ]i a muncitorilor au [nceput s` vad` c` p>inea
lor este uns` pe partea cu aur; proprietarii de magazine ]i
fermierii avu\i s-au [ndoit, fiind rezerva\i [n privin\a propriei
lor judec`\i ]i au urmat [ndrumarea bancherilor lor —
contrar` propriilor lor interese; ]i argintul a fost [nfr>nt [n
na\iunea pentru ale c`rei interese a fost cel mai vital —
singura na\iune care, datorit` caracterului ]i m`rimii
exporturilor ]i importurilor ei, ar fi putut r`sturna balan\a
]i ar fi putut restabili argintul la fosta lui valoare ca bani.
Dar acum cazul este f`r` speran\`: argintul nu va fi
restabilit la locul pierdut [n 1873. Acum este o chestiune de
pur egoism, ]i [n timp ce fermierii sunt mai numero]i dec>t
oricare alt` clas`, ei nu constituie o majoritate, ]i aproape
to\i ceilal\i sunt [n mod egoist interesa\i de cealalt` parte a
chestiunii. Bie\ii fermieri! Bie\ii secer`tori ai c>mpiilor!
Strig`tele voastre din cei c>\iva ani trecu\i se u]ureaz` pu\in
pentru o vreme, datorit` cre]terii artificiale a pre\urilor —
un mic r`gaz urmat cur>nd de o mai mare presiune dec>t
oric>nd, ]i de strig`te tot mai mari din partea secer`torilor
cre]tin`t`\ii. Astfel este subminat` ]i distrus` r`bdarea ]i
conservatorismul celei mai r`bd`toare ]i mai conservatoare
clase a societ`\ii ca preg`tire pentru marele timp de necaz,
marea zi a r`zbun`rii.
Dar cum s-a [nt>mplat demonetizarea argintului? Cine
putea fi interesat ca o astfel de catastrof` s` vin` peste lume?
Noi r`spundem: Oamenii finan\elor au preluat conducerea.
^Treaba lor” este s` administreze ]i s` foloseasc` banii a]a
cum un fermier []i lucreaz` ferma — s`-]i aduc` lor, sau
sindicatelor ]i institu\iilor lor, cel mai mare profit posibil.
Oamenii finan\elor englezi conduc lumea — ei au fost [n
aceast` afacere mai de mult ]i au studiat-o mai mult.
^Totul este corect [n r`zboi” zice un proverb, ]i oamenii
finan\elor ]i de stat din Anglia care par s` se fi trezit cu
cincizeci de ani [nainte de restul lumii [n privin\a acestor
chestiuni, par s` cread` c` r`zboiul comercial este pe ordinea
de zi ]i este cu mult mai profitabil pentru biruitori dec>t
comer\ul cu sclavi din trecut ]i dec>t expedi\iile de jaf.
Englezii ]i-au dat seama devreme c`, av>nd un domeniu
relativ mic, cea mai mare prosperitate a lor trebuie s` fie [n
direc\ia manufacturii ]i finan\elor, nu numai pentru ei [n]i]i,
dar [n m`sura [n care este permis ]i pentru restul lumii.
Oamenii ei publici au urmat cu grij` acest plan, ]i put>nd
produce mai ieftin la timpul acela dec>t restul lumii, au
adoptat politica cea mai favorabil` propriilor lor interese —
comer\ul liber — ]i de atunci [ncoace au impus-o [ntotdeauna
ca politic` asupra lumii civilizate. Condi\iile au f`cut mult
timp din Marea Britanie nu numai atelierul lumii, ci ]i
centrul ei comercial, financiar ]i bancar.
Acum aproape un secol, agerii oameni ai finan\elor
englezi au v`zut c` deoarece ei nu erau un popor agrar,
interesele lor ar fi favorizate prin sc`derea pre\urilor la
produsele agricole, pe care ei erau obliga\i s` le cumpere
de la na\iunile din afar`. Au v`zut de asemenea c` banii
lumii erau argintul ]i a]a fuseser` din zorii cei mai
timpurii ai istoriei; prin urmare, dac` puteau efectua o
schimbare [n standardul banilor lor, a]a [nc>t s` fac`
afaceri [n baza aurului [n timp ce restul lumii folosea
argintul, ei puteau schimba [n favoarea lor valorile
relative ale celor dou` metale. Ca urmare Marea Britanie
a demonetizat argintul [nc` din 1816. Dac` ar fi reu]it s`
[mpiedice manufacturile [n alte \`ri, a]a cum a cùtat s`
fac`, ]i astfel (prin faptul c` avea uzine imense ]i facilit`\i
]i muncitori cu experien\`) s` fie [n stare s` produc`
\es`turi de bumbac ]i de l>n` ]i ma]ini la pre\uri mai
sc`zute dec>t le putea produce restul lumii neechipate,
ea ar fi reu]it s` separe banii ei de aceia ai restului lumii
]i [n cele din urm` s-ar fi avantajat mult pe ea [ns`]i.
Dar [n nici una din aceste privin\e n-a reu]it [n [ntregime:
Fran\a, ]i Statele Unite mai ales, iar mai t>rziu Germania,
au stabilit taxe protectoare ]i astfel au [ncurajat
industriile mecanice interne, ]i treptat au fost [n stare s`
furnizeze nu numai majoritatea necesit`\ilor lor, ci ]i s`
concureze cu Marea Britanie pentru comer\ul lumii —
India, China, Spania, Portugalia, America de Sud, Rusia
— toate aceste \`ri, dup` cum am v`zut, caut` s` urmeze
acela]i curs ]i s`-]i dezvolte manufacturi proprii; totu]i,
Marea Britanie are [nc` conducerea ca produc`tor ]i
negustor al lumii. Ea n-a reu]it nici s` separe aurul ]i
argintul, de at>ta vreme recunoscute [mpreun` ca banii
lumii. {ntr-adev`r, [n timp ce raportul [ntre cele dou` metale
a fost ani de zile [n valoare de cam ]aisprezece p`r\i de
argint la una de aur, tendin\a a fost mai degrab` ca
argintul s` se aprecieze iar aurul s` se deprecieze relativ
— fiindc` argintul a fost [n principal banul care se folosea
[n lume ]i era favorizat de oameni mai mult dec>t aurul,
cu excep\ia Marii Britanii. De aceea, nu este surprinz`tor,
a]a cum este ar`tat de statistici, c` [n 1872 un dolar de
argint avea o valoare cu peste doi cen\i mai mare dec>t
un dolar de aur.
D>ndu-]i seama c` nu puteau controla singuri nici aurul
nici manufacturile, oamenii finan\elor britanici au cùtat
cooperarea cu Statele Unite ]i cu Europa, sper>nd c` prin
efortul lor combinat aurul ]i argintul vor fi separate ca
valoare, iar aurul va fi f`cut s` creasc` [n valoare. Printr-o
combina\ie a na\iunilor civilizate pentru a demonetiza
argintul ca bani standard, efectul ar fi:
(1) Argintul ar deveni numai un articol comercial [n \`rile
civilizate, ]i ca atare ar fi mai ieftin dec>t aurul, al c`rui
standard (stabilit) ar cre]te propor\ional cu descre]terea [n
valoare a argintului. Aceasta ar permite \`rilor civilizate s`
cumpere c>t doreau din bumbac, gr>u, cauciuc ]i alte materii
prime de la \`rile necivilizate cu bani devaloriza\i, cu argint,
]i astfel s` le ob\in` mai ieftin — la jum`tate de pre\ — [n
timp ce ar obliga pe bie\ii p`g>ni s` pl`teasc` pentru toate
articolele de lux, ma]ini etc., cump`rate de la na\iunile
civilizate la pre\uri duble; fiindc` dolarul de argint al
p`g>nului fusese demonetizat ]i degradat la jum`tate de
dolar prin legisla\ia fra\ilor sì civiliza\i din cre]tin`tate,
sub [ndrumarea ^Shylockilor”, altfel cunoscu\i ca oameni ai
finan\elor. Aceast` folosire a creierelor civilizate ca s` ob\in`
avantaj de la p`g>ni este justificat` ca ^strict` afacere”; dar
a fost ea dreptate, sau a fost nedreptate din punctul de vedere
divin? Sigur nu-i f`ceau aproapelui p`g>n cum voiau s` le
fac` lor p`g>nul.
(2) De]i aceasta ar l`sa s` intre toate na\iunile civilizate
pe aceea]i baz` cu Marea Britanie [n privin\a comer\ului
extern, totu]i ea spera c` av>nd conducerea celorlalte va
putea fi [ntotdeauna [n stare s` de\in` partea mai mare a
comer\ului extern.
Noi nu ignor`m legea cererii ]i ofertei [n privin\a
gr>ului: admitem influen\a ei, dar am ar`tat c` p>n` acum
lumea nu are surplus. Am v`zut, [ntr-adev`r, din
statisticile d-nului Lindblom c` oferta de gr>u nici m`car
nu \ine pasul cu cre]terea popula\iei lumii. Observ`m mai
departe c` de]i anul 1892 a fost remarcabil, ca anul care
a produs cea mai mare recolt` de gr>u din istoria lumii,
pre\ul mediu al gr>ului [n ora]ul New York [n acel an a
fost de 90 de cen\i pe bu]el; ]i c` de atunci recoltele fiind
mai mici pre\ul a sc`zut constant, p>n` la cre]terea
artificial` din cei c>\iva ani trecu\i.
S`ltarea pre\urilor se poate datora anumitor condi\ii
extraordinare care predomin` [n toat` lumea. Recoltele
de gr>u din Rusia, Republica Argentina, Austria, Ungaria
]i alte \`ri, pot fi considerabil sub medie, [n timp ce [n
India, care de obicei are un surplus mare de gr>u pentru
export, poate avea o foamete care s` afecteze 35.000.000
din popula\ia ei, cer>ndu-se gr>u american ca s` ajute la
completarea deficitului. O astfel de condi\ie a lucrurilor
[n anii anteriori — s` zicem chiar [n 1892, cu cea mai
mare recolt` pe care a cunoscut-o lumea vreodat`, ar fi
pus pre\ul gr>ului probabil la 1,30 $ pe bu]el (c`ci uncia
de argint valora [nc` 87 de cen\i [n aur [n 1892), [n timp
ce [n condi\iile monetare care predominau [n 1873, pre\ul
gr>ului [n lume ar fi crescut [n 1896 la pre\ul cu care se
vindea [n India — cam 1,90 $ pe bu]el (argint). Mai mult,
analiz>nd acest subiect, trebuie s` observ`m faptul c` [n
timp ce pre\ul gr>ului a sc`zut substan\ial din oarecare
cauz` [n ultimii treizeci de ani (ceea ce am v`zut c` nu
s-a datorat supraproduc\iei), pre\urile la alte articole au
sc`zut relativ pu\in. De exemplu, compar` anul 1878 cu 1894,
care au fost ani medii. Urm`toarele date reprezint` pre\urile
medii pentru acei ani [n ora]ul New York:
1878 1894
Secar`, pe bu]el . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,65 $ 0,68 $
Ov`z, pe bu]el. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .0,33 0,37
Porumb, pe bu]el . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,52 0,51
Frunze de tutun de Kentucky, pe pfund . . 0,07 0,09½
Carne de vit` proasp`t`, cu ridicata. . . . . 0,05¼ 0,05½
Carne de porc proasp`t`, cu ridicata . . . . 0,04¼ 0,05½
F>n, pe ton` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7,25 8,50
Compar` cu acestea cele trei articole: gr>u, bumbac ]i
argint, care au fost [n mod special afectate, ]i afectate la fel
]i evident din aceea]i cauz` — demonetizarea argintului de
c`tre cre]tin`tate.
1878 1894
Bumbac, pe pfund . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0,11 $ 0,07 $
Gr>u, pe bu]el . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,20 0,61
Argint, pe uncie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1,15 0,63½
Dar cineva ar sugera: oare demonetizarea argintului nu
putea fi impus` na\iunilor cre]tin`t`\ii de legea cererii ]i
ofertei? Sc`derea valorii lui nu se datore]te oare faptului c`
este prea abundent, ]i nu vreunei intrigi de a cre]te valoarea
banului [n aur?
Nu, r`spundem noi; de]i produc\ia de aur ]i de argint din
ultima vreme a fost mare, cre]terea afacerilor generale ]i a
popula\iei a fost propor\ional cu mult mai mare. Tot aurul ]i
argintul din lume, dac` ar fi b`tute [n monede, ar fi cu totul
insuficiente pentru afacerile lumii, ]i ar cere o suplimentare
din partea guvernului cu bancnote ]i cu certificate comerciale,
certificate de decont etc. Cel care d` cu [mprumut este cel
interesat s` aib` un mic depozit legal de bani, pentru a putea
s` aib` [ntotdeauna o cerere bun` de bani ]i s`-i poat` da cu
[mprumut la o rat` bun` a dob>nzii ]i s` cear` asigurare dubl`.
{n 1896, tot aurul din lume, b`tut ]i neb`tut [n monede, a fost
evaluat la mai pu\in de ]ase miliarde (6.000.000.000) de dolari,
[n timp ce datoriile publice ]i private ale Statelor Unite au fost
estimate la de peste trei ori aceast` sum`. Rusia a [ncercat ani
de zile [nainte de 1873 s` se [ntoarc` de la banii de h>rtie
devaloriza\i la un standard [n argint, ]i deoarece n-a putut
g`si destul argint, ea este [nc` pe bani de h>rtie. Men\ion`m
aceste chestiuni ca s` ar`t`m c` aceast` c`dere a argintului a
fost premeditat`; c` a fost cauzat`, nu de legea cererii ]i ofertei
(cererea a fost mai mare dec>t rezerva de aur [n 1872 ]i a dus
la cre]terea valorii aurului), ci prin legisla\ie.
Dar este oare de conceput c` reprezentan\ii poporului din
toate na\iunile ^cre]tin`t`\ii” au intrat [ntr-o conspira\ie
[mpotriva p`g>nilor ]i [mpotriva propriilor lor fermieri? Nu:
faptele nu dovedesc o astfel de concluzie, ci mai degrab` arat`
c` puterea banilor (pe care noi o vom numi ^Shylock”) a [ntocmit
planul a]a [nc>t s` [n]ele pe legiuitori [n privin\a rezultatelor
care trebuie a]teptate. Avem m`rturia prin\ului Bismarck ]i a
multor congresmeni din Statele Unite [n acest sens. Astfel, ^pe
nedrept”, icul sub\ire al legisla\iei a fost [ntrodus [ntre cele
dou` jum`t`\i ale banilor lumii, cu efectul deprecierii argintului
]i al dubl`rii valorii aurului; iar acum, c>nd este discernut
rùl, oamenii de stat stau [nspìm>nta\i de m`sura rupturii ]i
[]i dau seama c` restabilirea argintului la locul lui anterior ar
produce greutate ]i pierdere clasei creditoare ca o compensare
pentru dauna ]i pierderea deja suferit` de clasa debitoare prin
devalorizarea argintului. {n afar` de aceasta, ^Shylock”
ob\in>nd un avantaj at>t de valoros (dubl>nd valoarea tuturor
posesiunilor ]i veniturilor lui), va permite societ`\ii s` intre [n
convulsiile panicii sau ale revolu\iei mai degrab` dec>t s`-]i
piard` str>nsoarea asupra sursei vie\ii financiare a umanit`\ii.
^Shylock” are puterea s`-]i impun` cererile. El controleaz`
numeroase clase de [mprumut`tori care fac cereri la ghi]eele
b`ncii lui: el controleaz` guvernele na\ionale, toate fiind
[mprumut`tori, ]i controleaz` presa, prin care publicul este
[ncurajat s` aib` [ncredere [n onoarea ]i bun`voin\a lui
^Shylock” ]i s` se team` de m>nia ]i puterea lui. {n plus, o
clas` foarte mare ]i influent` de oficiali, de func\ionari ]i de
muncitori salaria\i g`sesc c` interesele lor sunt [n acord cu
politica lui ^Shylock”; ]i dac` nu sunt sus\in`torii lui, ei sunt
c`ldicei sau reci [n opozi\ia fa\` de politica lui ]i sunt [nclina\i
s` nu spun` multe sau s` nu spun` nimic [mpotriva lui.
Printre multele m`rturii [n privin\a [n]el`rii ]i nedrept`\ii
aplicate, cele c>teva care urmeaz` vor fi de ajuns:
SENATORUL THURMAN a spus:
^C>nd a fost prezentat proiectul de lege [n senat am g>ndit
c` este un simplu proiect de a reforma fabricarea banilor, a
reglementa sistemul monetar ]i a pune la punct un lucru ]i
altul, ]i nu este nici m`car un om [n senat, cred eu, dac` nu
este un membru al comitetului de la care a venit proiectul,
care s` aib` m`car cea mai vag` idee c` exista chiar ]i o
mic` [nclina\ie c`tre demonetizare”. Consemnarea
Congresului, volumul 7, partea a doua, Congresul al
patruzeci ]i cincilea, sesiunea a doua, pagina 1.064.
SENATORUL CONKLING [n Senat, [n 30 martie 1876, [n timpul
remarcilor senatorului Bogy asupra proiectului (S. 263) de
Amendare a Legilor referitoare la Oferta Legal` a Monedei
de Argint, a [ntrebat surprins:
^Vrea senatorul s`-mi permit` s`-i pun lui sau altui senator
o [ntrebare? Este adev`rat c` dup` lege nu exist` acum dolar
american? }i, dac` este a]a, este adev`rat c` efectul acestui
proiect este s` fac` jum`tatea de dolar ]i sfertul de dolar
singurele monede de argint care pot fi folosite ca ofert` legal`?”
SENATORUL ALLISON, [n 15 februarie 1878, a spus:
^Dar c>nd se va spune istoria secret` a acestui proiect din
1873, ea va dezv`lui faptul c` Camera Reprezentan\ilor a
inten\ionat s` scoat` moned` at>t din aur c>t ]i din argint,
]i a inten\ionat s` plaseze ambele metale pe rela\ia francez`
[n locul celei ale noastre, care a fost adev`rata pozi\ie
]tiin\ific` [n leg`tur` cu subiectul din 1873, dar c` apoi
proiectul a fost modificat”.
Distinsul WILLIAM D. KELLEY, care a avut responsabilitatea
proiectului, [ntr-un discurs \inut [n Camera Reprezentan\ilor,
la 9 martie 1878, a spus:
^{n leg`tur` cu acuza\ia c` eu am sus\inut proiectul care
a demonetizat standardul dolarului de argint, spun c` de]i
am fost pre]edinte al comitetului pentru monet`rie, am fost
[n necuno]tin\` de faptul c` acesta va demonetiza dolarul
de argint din sistemul nostru monetar, cum au fost ]i acei
distin]i senatori, domnii Blaine ]i Voorhees, care erau atunci
membri ai Camerei ]i care la c>teva zile de atunci fiecare
din ei a [ntrebat pe cel`lalt: @Ai ]tiut c` se renun\ase la el
c>nd a fost aprobat proiectul?# @Nu#, a spus d-nul Blaine,
@tu ai ]tiut?# @Nu#, a spus d-nul Voorhees, @nu cred c` au
fost trei membri [n Camer` care s` fi ]tiut#”.
Din nou, [n 10 mai 1879, d-nul KELLEY a spus:
^Tot ce pot spune este c` comitetul pentru monet`rie,
greut`\i ]i m`suri, care a raportat proiectul original, a fost
credincios ]i capabil ]i a examinat prevederea cu aten\ie; c`
[n calitate de organ al lor l-am raportat; c` acesta con\inea o
prevedere at>t pentru dolarul de argint standard c>t ]i
pentru dolarul de comer\. Neauzind nimic despre
substituirea [n Senat a sec\iunii care renun\a la dolarul
standard p>n` dup` mult timp de la adoptarea lui [n lege,
m`rturisesc c` nu ]tiu nimic despre istoria lui; dar sunt
preg`tit s` spun c` [n toat` legisla\ia acestei \`ri nu exist`
nici un mister care s` egaleze demonetizarea dolarului standard
de argint al Statelor Unite. N-am g`sit niciodat` un om care
s` poat` spune chiar cum s-a [nt>mplat sau de ce”.
SENATORUL BECK, [ntr-un discurs [n fa\a Senatului, [n 10
ianuarie 1878, a spus:
Âcesta (proiectul argintului demonetizat) n-a fost [n\eles
niciodat` de nici o Camer` a Congresului. Spun aceasta cu
o deplin` cuno]tin\` a faptelor. Nici un reporter de pres` —
]i ei sunt cei mai vigilen\i oameni pe care i-am v`zut [n
ob\inerea informa\iei — n-a descoperit c` se f`cuse”.
Dac` spa\iul ar permite, am putea cita cuvinte pline de for\`
asem`n`toare din partea multor altora. {nsu]i titlul proiectului
a fost [n]el`tor; a fost numit Ûn act de revizuire a legilor [n
leg`tur` cu fabricarea monedelor, cu [mputernici\ii care fac
analiza ]i cu sistemul monetar al Statelor Unite”; ]i
demonetizarea argintului a fost ascuns` prin (1) prevederea
de la sec\iunea 14, c` un dolar de aur ar trebui s` fie de acum
[nainte ûnitatea de valoare”; ]i (2) prin sec\iunea 15, care
define]te ]i specific` monedele de argint, dar omite complet s`
men\ioneze dolarul de argint ^standard”. Actul din 22 iunie
1874 a dus la cap`t uciderea dolarului de argint ^standard”
f`r` nici m`car s`-l numeasc`, prev`z>nd doar ca nici o alt`
moned` s` nu fie fabricat` [n afar` de cele men\ionate [n Actul
din 1873. }i se spune c` pre]edintele Statelor Unite, Grant, a
c`rui semn`tur` a f`cut actul lege, n-a ]tiut despre caracterul
lui ]i a]a a declarat dup` patru ani, c>nd efectul a [nceput s`
fie vizibil. {ntr-adev`r, pu\ini [n afar` de ^financiarii” perspicace
au observat c>t de c>t moneda, deoarece na\iunea nu reluase
[nc` pl`\ile [n monede ]i acesta trebuia s` fie un pas preg`titor
util [n acea direc\ie.
D-nul MURAT HALSTEAD, editor la Commercial Gazette din
Cincinnatti, a fost unul dintre oamenii capabili din zilele
lui. Cele ce urmeaz`, ie]ite de sub pana lui la data de 24
octombrie 1877, sunt citate din Journal de New York:
Âceasta, politica englez` a aurului, a fost numai lucrarea
exper\ilor. Evaziunea a fost esen\ial` pentru succesul ei, ]i
probabil fiindc` moneda n-a fost [n circula\ie, ]i fiind [n afara
vederii publicului, a putut fi modificat` f`r` a atrage aten\ia.
Sistemul monometalic al marii na\iuni creditoare i-a fost
astfel impus marii na\iuni debitoare f`r` disput`”.
Cuvintele care urmeaz` sunt [n mod public puse pe seama
fostului colonel R. G. INGERSOLL:
^Cer remonetizarea argintului. Argintul a fost demonetizat
pe nedrept. A fost o impunere asupra fiec`rui om solvabil, o
nedreptate asupra fiec`rui debitor onest din Statele Unite.
Ea asasineaz` clasa muncitoare. A fost f`cut` [n interesul
avari\iei ]i l`comiei, ]i ar trebui corectat` de oameni one]ti”.
C` efectul va fi cel care este, a fost prezis de c`tre numero]i
oameni de stat [n lu`rile de cuv>nt ale Congresului imediat ce
a fost [n\eleas` situa\ia adev`rat` — din 1877 p>n` [n 1880.
Unii au fost orbi fa\` de aceast` problem` ]i unii au fost f`cu\i
s` tac` din interes personal, iar unii s-au bazat pe sfatul
^financiarilor”, dar al\ii au vorbit viteje]te [mpotriva gre]elii.
Distinsul JAMES G. BLAINE, acum decedat, a spus [ntr-o
vorbire [n fa\a Senatului Statelor Unite (1880):
^Cred c` lupta care se desf`]oar` acum [n aceast` \ar` ]i [n
alte \`ri pentru un standard unic [n aur va produce, dac` va
avea succes, un dezastru general [n toat` lumea comercial`.
Distrugerea argintului ca ban ]i stabilirea aurului ca singura
unitate a valorii, trebuie s` aib` un efect ruin`tor asupra
tuturor formelor de proprietate cu excep\ia acelor investi\ii care
aduc un c>]tig fix [n bani. Acestea vor fi enorm crescute ca
valoare ]i vor c>]tiga un avantaj dispropor\ionat ]i incorect
asupra oric`rui alt fel de proprietate. Dac`, a]a cum afirm`
statisticile cele mai demne de [ncredere, exist` aproape ]apte
miliarde de dolari [n monede sau [n lingouri [n lume, foarte
egal [mp`r\ite [ntre aur ]i argint, este imposibil s` sco\i argintul
din existen\` ca bani f`r` rezultate care s` se dovedeasc`
sup`r`toare pentru milioane ]i cu totul dezastruoase pentru
zeci de mii. Eu cred c` monedele de aur ]i de argint sunt banii
constitu\iei; [ntr-adev`r, banii poporului american [nainte de
constitu\ie, pe care marea lege organic` i-a recunoscut ca fiind
cu totul independen\i de propria sa existen\`. Nici o putere
n-a fost conferit` asupra Congresului s` declare c` banii nu
trebuie s` fie vreunul din aceste metale; Congresul nu are,
prin urmare, dup` judecata mea, nici o putere s`-l demonetizeze
pe nici unul. Dac`, prin urmare, argintul a fost demonetizat,
eu sunt [n favoarea remonetiz`rii lui. Dac` fabricarea
monedelor din el a fost interzis`, eu sunt [n favoarea ordon`rii
s` fie reluat`. Sunt [n favoarea l`rgirii ei”.
Fostul SENATOR VANCE a spus mai t>rziu:
^Puterea banului ]i a alia\ilor lui din toat` lumea a intrat [n
aceast` conspira\ie s` comit` cea mai mare crim` din acest
veac sau din oricare altul, s` r`stoarne jum`tate din banii lumii
]i prin aceasta s` dubleze propria lor bog`\ie prin cre]terea
valorii celeilalte jum`t`\i care este [n m>inile lor. Schimb`torii
de bani polueaz` templul libert`\ilor noastre”.
Guvernul Statelor Unite a trimis scrisori oficiale
reprezentan\ilor lui [n \`ri strìne, cer>nd rapoarte asupra
afacerilor monetare. Raportul d-nului Currie, ministrul
Belgiei, publicat pe scar` larg`, este o dovad` remarcabil`,
[n armonie cu experien\ele poporului din Statele Unite. El
raporteaz` r`spunsul urm`tor la [ntreb`rile lui, dat de
distinsul Alfonse Allard, directorul belgian al finan\elor:
^Din 1873 exist` continuu o criz` care const` [ntr-o c`dere
a pre\urilor ]i evolu\ia ei nu pare posibil s` se opreasc`.
Aceast` c`dere a pre\urilor, care se r`sfr>nge asupra
salariilor, dezvolt` acum o criz` social` ]i industrial`.
M` [ntreba\i de ce ne-am [ntors [n 1873 la monometalism,
chiar dac` ]chiop`t>nd. Nu pot concepe nici un alt motiv
dec>t acela c` a fost pentru a mul\umi pe unii oameni ai
finan\elor care au profitat prin aceasta — o clas` sprijinit`
de teorii inventate ]i ap`rate la timpul acela de c`tre unii
economi]ti politici, [n mod considerabil de c`tre membri ai
Institutului Fran\ei.
M` [ntreba\i ce influen\` au avut aceste m`suri
monetare asupra industriei ]i salariilor [n Belgia? Banii,
care deja erau pu\ini [n 1873, au devenit [nc` mai pu\ini,
]i acea sc`dere a pre\urilor care a fost prezis` a avut loc.
Sc`derea medie a pre\urilor tuturor produselor muncii
este de 50% din 1873 [ncoace — acela al cerealelor este de
peste 65%. Industria nu mai este rentabil`, agricultura
este ruinat` ]i fiecare vocifereaz` dup` protec\ie prin taxe
vamale, [n timp ce cet`\enii no]tri ruina\i se g>ndesc la
r`zboi. Astfel este trista stare a Europei”.
{ntr-o scrisoare a Ligii Na\ionale Republicane (11 iunie
1891), senatorul J. D. CAMERON a spus:
^Standardul unic [n aur ni se pare c` produce ruin` cu o
violen\` c`reia nimeni nu-i poate rezista. Dac` aceast`
influen\` va continua [n viitor [n ritmul ac\iunii ei din timpul
celor dou`zeci de ani de c>nd standardul [n aur a pus
st`p>nire peste lume, c>teva genera\ii, nu foarte [ndep`rtate,
vor vedea [n marele continent al Americii numai o jum`tate
de duzin` de ora]e dezvoltate peste m`sur` p`zind o mas`
de capital ]i d>ndu-l cu [mprumut unei popula\ii de
muncitori dependen\i de ipoteca pe recoltele lor care atunci
cresc ]i pe munca neterminat` a m>inilor lor. Astfel de
priveli]ti au fost destul de obi]nuite [n istoria lumii, dar
[mpotriva acesteia ne revolt`m cu to\ii. Boga\ii ]i s`racii, la
fel, republicanii, democra\ii, populi]tii, munca ]i capitalul,
bisericile ]i colegiile — to\i la fel, ]i to\i [n bun` credin\`
solid`, se dau [napoi de la un viitor ca acesta”.
Oamenii finan\elor englezi ]tiu foarte bine de ce sufer`
fermierii din lume, ]i [n special fermierii din Statele Unite
]i din Canada care export` gr>u; ]i uneori ei m`rturisesc c`
este propriul lor egoism. De exemplu, cit`m din coloanele
editoriale ale lui Financial News (Londra), din 30 aprilie
1894, dup` cum urmeaz`:
^Noi avem frecvente disensiuni diplomatice cu Statele Unite;
dar de regul` cu acestea arareori este asociat vreun sim\`m>nt
de animozitate [ntre popoarele celor dou` \`ri, iar cearta trece
]i se uit`. Dar acum noi [ncuraj`m cre]terea unui sentiment
c` [ntr-o chestiune care afecteaz` prosperitatea milioanelor de
americani, aceast` \ar` este [nclinat` s` nutreasc` vederi
neprietene]ti fa\` de State. Noi ]tim, desigur, c` lipsa prieteniei
este accidental` ]i c` politica noastr` monetar` este controlat`
de considera\ii pur egoiste — at>t de pur egoiste [nc>t nu ne
pas` c` vedem India suferind cu mult mai mult dec>t America
din pricina ac\iunii noastre. …
Senatorul Cameron indic` o moral` simpl` c>nd remarc`
faptul c` dac` Statele Unite s-ar aventura s`-]i taie par>ma
care o leag` de Europa ]i ar lua-o imediat spre argint, ar avea
toat` America ]i Asia [n spatele ei ]i ar comanda pie\ele ambelor
continente. @Bariera aurului ar fi mai fatal` dec>t orice barier`
a unei v`mi. Leg`tura argintului ar fi mai puternic` dec>t
orice leg`tur` a comer\ului liber.# Nu poate fi nici o [ndoial` [n
leg`tur` cu aceasta, c`, dac` Statele Unite ar fi s` adopte m>ine
argintul ca baz`, comer\ul britanic ar fi ruinat [nainte de a se
termina anul. Fiecare industrie american` ar fi protejat`, nu
numai acas`, ci [n toate celelalte pie\e. Desigur, Statele ar suferi
[ntr-o anumit` m`sur` prin aceea c` ar trebui s`-]i pl`teasc`
[n aur obliga\iile din strìn`tate; dar pierderea la schimb la
acest capitol ar fi o pic`tur` [n vadr` comparat` cu profiturile
care ar fi recoltate de pe pie\ele Americii de Sud ]i Asiei, s` nu
mai spunem nimic de Europa. Mirarea este c` Statele Unite
n-au apucat mai de mult ocazia, ]i dac` nu era credin\a c`
aceast` cale a Angliei este neap`rat calea spre succes ]i
prosperitate comercial`, f`r` [ndoial` c` ar fi f`cut-o de mult`
vreme. Acum americanii se trezesc [n privin\a faptului c` @at>ta
vreme c>t []i limiteaz` ambi\ia de a deveni o Anglie mai mare#
nu ne pot bate. A fost un noroc pentru noi c` americanii nu
s-au g>ndit niciodat` [nainte s` ne scoat` din pie\ele lumii
merg>nd pe baza argintului, ]i ne-ar putea servi bine dac`,
irita\i de apatia dispre\uitoare a guvernului nostru fa\` de
gravitatea problemei argintului, americanii s-ar r`zbuna
[nghe\>nd aurul. S-ar putea face u]or. … {n ultima vreme n-au
lipsit indiciile cre]terii sup`r`rii cu aceast` \ar` pentru
atitudinea ei de ^s` moar` ]i capra vecinului” fa\` de o chestiune
(chestiunea argintului) care fr`m>nt` dou` continente ]i
compromite grav viitorul statelor mai s`race din Europa”.
Faptul c` strig`tul fermierilor c` r`splata pentru munc`
este re\inut` prin nedreptate este general pentru toate \`rile
cu standard [n aur — pentru toat` cre]tin`tatea — cit`m
dup` cum urmeaz`:
{n data de 22 septembrie 1896, World din New York a publicat
un lung mesaj primit prin cablu, semnat de oameni de frunte
din agricultur` din Europa, care s-au [nt>lnit [ntr-un Congres
Agricol Interna\ional la Budapesta, Ungaria, adresat
candidatului preziden\ial de atunci, W. J. Bryan. Acesta spunea:
^V` dorim succes [n lupta dumneavoastr` [mpotriva
domina\iei clasei creditoare, care [n ultimii dou`zeci ]i trei de
ani a asigurat at>t [n Europa c>t ]i [n America o legisla\ie
monetar` distructiv` pentru prosperitatea fermierilor vo]tri ]i
ai altora. … Noi credem c` o astfel de restabilire (a argintului
la privilegiile banilor) e]u>nd, valoarea crescut` a aurului [n
toat` Asia ]i America de Sud va continua s` jefuiasc` pe fermier
(din America ]i din Europa) de toate r`spl`\ile pentru truda
sa, ]i c` alegerea dumneavoastr` poate [nl`tura din Europa
serioase tulbur`ri agrare ]i sociale care sunt a]teptate acum”.
World din New York, la data de 24 septembrie 1896, a
publicat urm`toarele cuvinte ale prin\ului Bismarck c`tre
d-nul Von Kardorf, lider al Partidului Conservator Liber din
Reichstagul german:
^Sunt prea b`tr>n s` merg la ]coal` pentru chestiunea
valutei, dar recunosc c`, de]i am ac\ionat [n 1873 pe baza a
ceea ce am considerat a fi cel mai bun sfat, ac\iunea mea a fost
prea pripit` av>nd [n vedere rezultatele care au urmat.
Clasa pe care nu ne permitem s` o [nstrìn`m este clasa
fermierilor. Dac` ei sunt convin]i, ]i v` asigur` c` sunt
convin]i, c` depresiunea agrar` este caracteristic` acestor
schimb`ri monetare, guvernul nostru trebuie s`-]i
revizuiasc` pozi\ia”.
Depresiunea extrem` actual` a argintului ]i a tuturor
m`rfurilor v>ndute pe baza argintului a venit foarte treptat —
pentru dou` motive. (1) A trebuit timp ]i manipulare s` se
deprecieze argintul, o marf` [nc` la mare cùtare de c`tre mai
mult de jum`tate din popula\ia lumii. (2) Proprietarii minelor
de argint ]i al\ii direct interesa\i, [mpreun` cu oamenii de stat
care au prev`zut rùl viitor, au presat argumentele lor cu at>ta
for\` [n Congresul Statelor Unite [nc>t s-a recurs la expediente,
cum ar fi Actul de Remonetizare din 1878 ]i Actul de
Cump`rare a Argintului din 1890. Dar expedientele s-au g`sit
a fi impracticabile. Argintul trebuie ori s` fie ban cu putere
deplin`, egal` cu a aurului ca depozit legal, ori altfel trebuie
s` fie considerat o marf` vandabil` ca diamantele, gr>ul etc.,
]i s` fie supus fluctua\iilor potrivit cererii ]i ofertei; [n 1893
c>nd ultimul din aceste expediente a fost respins, argintul a
sc`zut [ndat` la jum`tate din pre\ul aurului ]i toate relele
demonetiz`rii lui au fost sim\ite p>n` la m`sura deplin` [n
1895, cu excep\ia c` panica ce a urmat poate fi de durat`,
progresiv` ]i trainic`.
Iat`, deci, faptele:
(1) Secer`torii recoltelor lumii, fermierii ^cre]tin`t`\ii”, sunt
[n necaz [n pofida ma]inilor moderne, ]i strig` tare c`tre
concet`\eni ]i c`tre legiuitori dup` u]urare. (Strig`tele sunt
oprite temporar prin ridicarea pre\ului la gr>u, cauzate probabil
de anumite crize din Europa de Sud-Est, din Rusia, din
Australia ]i Argentina; dar imediat ce aceste condi\ii se schimb`
]i toat` lumea are recolte medii, pre\ul gr>ului poate cobor[
dup` pre\ul argintului p>n` la 43 de cen\i — dac` nu intervin
circumstan\e care s` schimbe condi\iile — ]i strig`tele
secer`torilor vor r`suna cu mai mare disperare dec>t oric>nd.)
(2) Legiuitorii []i dau seama de dificultate ]i cum s-a
[nt>mplat, ]i declar` c` a venit prin nedreptate, prin
[n]el`rile oamenilor finan\elor, a celor care doftoricesc banii.
(3) Legiuitorii care v`d c` pre\ul va pricinui o panic` ]i
probabil o revolu\ie, pentru a corecta condi\iile nefavorabile
care rezult`, trag concluzia c` deoarece boala nu poate fi
mai rea dec>t astfel de remediu, mai bine s` nu fac` nimic
at>t de radical. Ca atare argintul nu va fi niciodat` restabilit
— remonetizat 16 la 1.
(4) Se admite din toate p`r\ile c` acest ^pe nedrept” nu numai
strive]te ]i descurajeaz` pe fermieri, ci ]i [nfurie ]i am`r`]te
acest element p>n` acum cel mai conservator al societ`\ii.
(5) To\i oamenii chibzui\i din lume sunt de acord c` clasele
muncitoare ]i me]te]ug`re]ti ale cre]tin`t`\ii sunt coapte
pentru o revolu\ie care va m`tura institu\iile sociale actuale
cu un m`turoi al distrugerii, ]i c`, dac` elementul agrar larg ]i
p>n` acum conservator ar fi s` intre [n r>ndurile
nemul\umi\ilor ]i revolu\ionarilor, combina\ia ar fi irezistibil`.
(6) Dovezile de fiecare parte sunt c` vor fi de ajuns foarte
pu\ini ani s` produc` o astfel de revolt`.
Oricine va compara toate aceste fapte cu profe\ia lui Iacov
trebuie s` fie impresionat de [mplinirea ei exact`, punct cu
punct, ]i s-o a]eze ca [nc` o m`rturie ne[ndoielnic` [n privin\a
pre]tiin\ei divine despre ziua noastr` ]i despre afacerile ei,
ca preg`tire pentru marele timp de necaz care va preg`ti o
cale mare pentru Emanuel ]i pentru domnia Lui glorioas`
de pace pe p`m>nt ]i bun`voin\` fa\` de oameni.
S` citim din nou profe\ia lui Iacov 5:1-9:
Âsculta\i acum voi, boga\ilor! Pl>nge\i ]i striga\i din cauza
nenorocirilor care vin peste voi! Bog`\iile voastre au putrezit
]i hainele voastre sunt roase de molii. Aurul ]i argintul
vostru au ruginit ]i rugina lor va fi o dovad` [mpotriva
voastr`; ca focul are s` v` m`n>nce carnea. V-a\i str>ns
comori [n zilele din urm`! Iat`, plata lucr`torilor care v-au
secerat c>mpiile ]i pe care le-a\i oprit-o pe nedrept, strig`!
}i strig`tele secer`torilor au ajuns la urechile DOMNULUI
O]tirilor. A\i trìt pe p`m>nt [n pl`ceri ]i [n desf`t`ri. V-a\i
s`turat [hr`nit] inimile chiar [ntr-o zi de m`cel [al vostru].
A\i [clasa voastr`] condamnat, a\i [clasa voastr`] omor>t pe
cel drept [Cristos], care nu vi se [mpotrivea!” [Se poate ca
Domnul s` fi dorit s` observ`m c` bancherii ]i oamenii
finan\elor evrei, mai mult dec>t al\ii, sunt proeminen\i [n
aceast` nedreptate a re\inerii salariilor secer`torilor? }i se
afl`, prin urmare, o semnifica\ie special` [n cuvintele â\i
omor>t pe Cel Drept?”]
Fi\i deci [ndelung r`bd`tori, fra\ilor, p>n` la venirea
Domnului [care va aranja lucrurile [n mod drept — ridic>nd
pe cel s`rac ]i pe cel care n-are nici un ajutor, ]i
r`zbun>ndu-Se pe to\i rùf`c`torii]. Iat`, plugarul a]teapt`
roada scump` a p`m>ntului, av>nd r`bdare p>n` prime]te
ploaia timpurie ]i t>rzie. Fi\i ]i voi [ndelung r`bd`tori,
[nt`ri\i-v` inimile, c`ci venirea Domnului este aproape. Nu
v` pl>nge\i unii [mpotriva altora, fra\ilor, ca s` nu fi\i []i
voi] judeca\i; iat`, Judec`torul este chiar la u]`!”
DOMNIA DREPT~|II
^Lui m`rire, Celui Uns,

Al lui Iehova Fiu!
Salut`m [n timp cuvenit,
Domnia pe p`m>nt!
Vine s` rup` lan\ul,
Pe robi s` dezlege,
S` ridice p`catul,
{n drept s` guverneze.
Vine ca un ajutor,
Robia s` strice,
S` ajute s`racilor,
Pe slabi s`-i ridice.
C>nt s` dea-n loc de suspin
}i noaptea lumin`;
Celor slabi ]i ruina\i
Dragi Lui din inim`.
S`-L m`rim necontenit

}i voturi s`-I-n`l\`m;
Domnia-I care-a-nceput
Va fi f`r` sf>r]it.
}i timpul care curge
Nu schimb` nicidecum,
C` Domnul e iubire
{n al Sù leg`m>nt.
STUDIUL IX
CONFLICTUL ESTE IMPOSIBIL DE ST~P<NIT
M~RTURIA CELOR {N|ELEP|I {N FELUL LUMII
INTELIGEN|A GENERAL~ UN FACTOR NOU {N TOATE SOCOTELILE — OPINIILE
SENATORULUI INGALLS — OPINIILE REV. LYMAN ABBOT — OPINIILE
EPISCOPULUI NEWMAN (M. E.) — OPINIILE UNUI JURIST RENUMIT —
OPINIILE COL. ROBERT INGERSOLL — DISTINSUL J. L. T HOMAS DESPRE
LEGISLA|IA MUNCII — O PINIA LUI WENDELL PHILLIPS — PREZICEREA
ISTORICULUI MACAULAY — SPERAN|ELE DISTINSULUI CHAUNCEY DEPEW
— E PISCOPUL WORTHINGTON (P. E.) INTERVIEVAT — R~ SPUNSUL LUI
W. J. BRYAN — O OPINIE ENGLEZEASC~ — DECLARA |IA LUI EDWARD
B ELLAMY DESPRE SITUA|IE — OPINIA RE V. J. T. M C GLYNN —
P ERSPECTIVA PROF. GRAHAM — OPINIILE UNUI JUDEC~TOR DE LA C URTEA
S UPREM~ — O OPINIE FRANCEZ~, O ^{NV~LM~}EALA SOCIAL~ ”
Ôamenii []i vor da sufletul de groaz`, [n a]teptarea celor ce vor
veni pe p`m>nt [[n societate], c`ci puterile cerurilor [guvern`m>nt
— eclesiastic ]i civil] vor fi zguduite.” Luca 21:26.
OAMENII [n\elep\i din toat` lumea recunosc faptul c` se
apropie un mare conflict social ]i c` acesta este imposibil de
st`p>nit — c` nu se poate face nimic pentru a-l evita. Ei au
cùtat remedii, dar n-au g`sit nici unul adecvat bolii, ]i
renun\>nd la speran\` au tras concluzia c` sugestia Evolu\iei
trebuie s` fie corect`; ]i anume, c` ^toat` natura opereaz`
sub o lege a supravie\uirii celui mai tare ca fiind cel mai
potrivit, ]i a distrugerii celui mai slab ca fiind nepotrivit s`
trìasc`”. Filosofii le spun c` ^ceea ce este a mai fost”, c`
civiliza\ia noastr` nu este dec>t o repetare a civiliza\iilor
Greciei ]i Romei, ]i c` [n mod asem`n`tor ea se va desface
413
[n buc`\i [n ceea ce prive]te masele, ]i c` avu\ia ]i guvernarea
vor gravita iar`]i [n m>inile c>torva, [n timp ce masele, ca ]i
civiliza\iile timpurii ale r`s`ritului, doar c` vor exista.
De obicei ei nu observ` noul element [n conflictul
nemai[nt>lnit vreodat`; ]i anume, r`sp>ndirea mai general`
a inteligen\ei [n toat` lumea, [n special [n toat` cre]tin`tatea.
Acest lucru, pe care mul\i oameni [l uit`, este adus [n aten\ia
celor destul de [n\elep\i ca s` caute adev`rata [n\elepciune la
izvor — Cuv>ntul lui Dumnezeu. Ace]tia sunt informa\i c` ^la
timpul sf>r]itului, mul\i vor alerga [ncoace ]i [ncolo ]i
cuno]tin\a va cre]te … c`ci acesta va fi un timp de str>mtorare,
cum n-a mai fost de c>nd sunt popoarele” (Dan. 12:1-4). Ei v`d
prezisa alergare a omenirii [ncoace ]i [ncolo uimitor [mplinit`;
ei v`d de asemenea cre]terea general` a cuno]tin\ei; ]i pentru
ace]tia timpul de str>mtorare prezis [n acela]i context
[nseamn`, nu o repetare a istoriei, nu o supunere a maselor la
c>\iva favoriza\i, ci o extraordinar` inversare a sensului istoriei
produs` de noile condi\ii observate. Iar declara\ia aceluia]i
profet, [n acela]i context, c` ^[n timpul acela se va scula marele
prin\ Mihail [Cristos]” ]i-}i va lua puterea glorioas` ]i va domni,
este [n armonie cu ideea c` str>mtorarea care vine va pune
cap`t st`p>nirii egoismului de sub ^st`p>nitorul lumii acesteia”
[Satan], ]i va introduce {mp`r`\ia de binecuv>ntare a lui
Emanuel. Dar s`-i auzim pe unii dintre oamenii [n\elep\i ai
lumii spun>ndu-ne ce v`d ei!
O opinie larg` ]i o declara\ie deschis` ]i foarte nep`rtinitoare
despre lupta pentru bog`\ie ]i strivirea consecutiv` a claselor
de jos a fost furnizat` presei de c`tre distinsul J. J. Ingalls, un
om cu sentimente largi, cu avu\ie moderat` ]i fost senator al
Statelor Unite. D`m extrase generoase din ea, fiindc` este o
declara\ie moderat` a cazului, ]i fiindc` arat` c` nici chiar
oamenii de stat cu totul treji, care v`d dificultatea, nu cunosc
nici un remediu care s` poat` fi aplicat pentru vindecarea
maladiei ]i pentru salvarea victimelor.
SENATORUL INGALLS a scris:
^Libertatea este ceva mai mult dec>t un nume. Cel care
depinde de voin\a altuia pentru ad`post, [mbr`c`minte ]i
Conflictul imposibil de st`p>nit 415
hran`, nu poate fi om liber [n sensul larg, deplin al acestui
cuv>nt. Omul a c`rui p>ine zilnic` pentru sine ]i pentru
familie depinde de salariile pe care un angajator le poate da
sau re\ine dup` pl`cerea sa, nu este liber. Alternativa [ntre
[nfometare ]i supunere la un orar este sclavie.
Libertatea nu const` [n defini\ii. Declara\ia c` via\a,
libertatea ]i cùtarea fericirii sunt drepturile inalienabile ale
fiec`rei fiin\e umane nu face pe nimeni independent. Dreptul
la libertate este o parodie goal` ]i o [n]elare dac` nu exist` ]i
puterea de a fi liber. Libertatea nu este numai [ndep`rtarea
restric\iilor legale, a permisiunii de a pleca ]i a veni. La aceasta
trebuie adùgate capacitatea ]i oportunitatea, pe care numai
scutirea de necesitatea muncii zilnice necontenite le poate
aduce. Ca s`-l parafraz`m pe Shakespeare, Puterea ]i
Libertatea sunt o pereche nepotrivit`. Libertatea ]i dependen\a
sunt incompatibile. Abolirea s`r`ciei a fost visul vizionarilor ]i
speran\a filantropilor din zorii timpului.
Inegalitatea sor\ii ]i evidenta nedreptate a distribuirii inegale
a avu\iei printre oameni a fost nedumerirea filosofilor. Este
enigma nerezolvat` a economiei politice! Civiliza\ia nu are nici
un paradox at>t de misterios ca existen\a foamei c>nd exist`
exces de hran` — a lipsei [n mijlocul abunden\ei. Ca un om s`
aib` posesiuni care-i dep`]esc capacitatea extravagan\ei de a
risipi, iar altul, capabil ]i dornic s` lucreze, s` piar` din lips`
de j`ratic s` se [nc`lzeasc`, de zdren\e s` se [nveleasc` ]i de o
coaj` de p>ine s` se hr`neasc`, face societatea de ne[n\eles.
Face carta drepturilor omului un rebus. At>ta vreme c>t astfel
de condi\ii continu`, cheia cifrului [n care este scris destinul
nu este revelat` — fraternitatea oamenilor este o fraz`,
dreptatea este o formul`, iar codul divin este indescifrabil.
Exasperarea s`racilor la ostenta\ia insolent` a boga\ilor
a r`sturnat imperii. U]urarea s`racilor a fost obiectivul
legilor umane ]i divine. Pl>ngerile nenoroci\ilor sunt povara
istoriei. Iov a fost milionar. Fie c` acea incomparabil`
produc\ie care-i poart` numele este o pild`, fie c` este o
biografie, ea este de un interes profund, fiindc` arat` c`
patriarhul s-a preocupat de acelea]i chestiuni care ne tulbur`
pe noi acum. El descrie ca un Populist pe aceia care iau m`garul
orfanului ]i vaca v`duvei, mut` semnele de hotar, secer`
c>mpul ]i adun` recolta celui s`rac, pe care-l lipsesc de hainele
sale ]i-l las` gol [n ploile mun\ilor ]i [n ad`postul st>ncilor.
Profe\ii evrei au rezervat cele mai deosebite blesteme pentru
jecm`nirile ]i luxul boga\ilor, iar Moise a prescris reglement`ri
pentru iertarea datoriilor, pentru redistribuirea p`m>nturilor
]i restr>ngerea averilor private. Timp de secole [n Roma
proprietatea funciar` era limitat` la 300 de acri pentru fiecare
cet`\ean ]i num`rul de vite ]i de sclavi era restr>ns la aria
cultivat`. Dar legile date evreilor de c`tre Atotputernicul prin
Moise au fost la fel de inoperante ca ]i codurile lui Licurg ]i ale
lui Licinius [mpotriva energiilor refractare ale omului ]i
[mpotriva condi\iilor organice ale fiin\ei sale.
Pe vremea lui Cezar, 2.000 de plutocra\i posedau practic
Imperiul Roman ]i mai mult de 100.000 de capi de familie
erau cer]etori, [ntre\inu\i prin dona\ii din vistieria public`.
Aceea]i lupt` a continuat de-a lungul Evului Mediu p>n` [n
secolul al nou`sprezecelea. Ast`zi nu se prescrie nici un
remediu care s` nu fi fost administrat [nainte ineficient
nenum`ra\ilor pacien\i: [n finan\e ]i [n economia politic`
n-a fost propus nici un experiment care s` nu fi fost [ncercat
[n mod repetat, f`r` vreun alt rezultat dec>t dezastru
individual ]i ruin` na\ional`.
{n sf>r]it, dup` mult` b>jb>ial` la [nt>mplare ]i dup` multe
lupte s>ngeroase ]i disperate cu regi ]i dinastii, privilegiu, cast`
]i prerogative, cu vechile abuzuri, cu ordine, titluri ]i clase
formidabil [nr`d`cinate, idealul final de guvern a fost realizat
]i poporul este suveran. S`racii, truditorii, muncitorii sunt
conduc`torii. Ei fac legile, ei formeaz` institu\iile. Ludovic al
XIV-lea a spus: @Eu sunt statul#. Aici muncitorii pl`ti\i,
fermierii, fierarii, pescarii ]i artizanii spun: @Noi suntem
statul#. Confiscarea ]i jaful ]i [mbog`\irea favori\ilor regali
sunt necunoscute. Fiecare om, oricare i-ar fi originea,
aptitudinile, educa\ia sau moralitatea, are ]anse egale cu
ceilal\i [n cursa vie\ii. Legisla\ia, fie c` este bun` sau rea,
este impus` de majoritate.
Cu mai pu\in de un secol [n urm`, starea social` din Statele
Unite a fost aceea de egalitate practic`. La primul nostru
recens`m>nt n-a fost [n \ar` nici un milionar, nici unul foarte
s`rac, nici un neispr`vit. Primul cet`\ean american care a trecut
\inta de un milion de dolari a fost primul Astor, cam pe la
1806, care emigrase din Germania nu cu mul\i ani [nainte,
fiul unui m`celar, cu un pachet de piei neprelucrate ca baz` a
averii sale. Cel mai mare domeniu [nainte de timpul acela i-a
apar\inut lui George Washington, care la moartea sa, [n 1799,
a fost evaluat la cam 650.000 $.
Masa oamenilor era format` din fermieri ]i pescari care
trìau cu mul\umire din produsele muncii lor. Dezvoltarea
continentului prin introducerea cìlor ferate, a ma]inilor
agricole ]i a aplica\iilor ]tiin\ifice ale vie\ii moderne ne-au f`cut
cea mai bogat` na\iune de pe p`m>nt. Posesiunile totale ale
\`rii dep`]esc probabil 100.000.000.000 $, din care o jum`tate
se spune c` sunt sub controlul direct a mai pu\in de 30.000 de
persoane ]i corpora\ii. Cele mai mari averi private din lume
au fost acumulate [n Statele Unite [n ultima jum`tate de secol.
}i resursele noastre materiale [nc` de abia sunt atinse. Mai
pu\in dec>t a patra parte din suprafa\a noastr` arabil` a fost arat`.
Minele noastre ascund comori mai bogate dec>t cele din Ofir ]i
Potosi. Manufacturile ]i comer\ul nostru sunt adolescente, dar ele
au stabilit deja o aristocra\ie a bog`\iei care nu poart` nici jartier`
nici coroan` ]i nu este anun\at` de nici un herald, dar adesea este
primit` [n cur\ile prin\ilor ]i [n palatele regilor.
Dac` distribu\ia inegal` a poverilor ]i a beneficiilor societ`\ii
depinde de legisla\ie, institu\ii ]i guvern, atunci sub un sistem ca
al nostru echilibrul ar trebui s` fie restabilit. Dac` bog`\ia rezult`
din legi nejuste, iar s`r`cia din opresiune legislativ`, remediul
este [n m>inile victimelor. Dac` ele sufer`, este din cauza r`nilor
pe care singure ]i le-au f`cut. Noi n-avem drepturi feudale, nici de
primogenitur`, nici de limitare a dreptului de succesiune; nici o
oportunitate care s` nu fie deschis` tuturor. Dreptatea, egalitatea,
libertatea ]i fraternitatea sunt temeliile statului. Votul este [n m>na
fiec`rui om. }coala ofer` educa\ie tuturor. Presa este liber`.
Cuv>ntul, g>ndirea ]i con]tiin\a sunt ne[nc`tu]ate.
Dar votul universal nu s-a dovedit un panaceu pentru relele
societ`\ii. S`r`cia nu este abolit`. De]i bog`\ia s-a acumulat
dep`]ind visele avari\iei, inegalitatea distribuirii este tot at>t
de mare ca pe timpul lui Iov, al lui Solomon ]i al lui Agis. Nu
numai c` vechea problem` este nerezolvat`, dar ]i condi\iile ei
sunt complicate ]i intensificate. Mai mare putere politic` este
consolidat` [n m>inile celor pu\ini ]i mai imense bog`\ii sunt
c>]tigate de c`tre indivizi sub o republic` dec>t sub o monarhie.
Marea pr`pastie dintre boga\i ]i s`raci se casc` tot mai
mult zi de zi. For\ele muncii ]i ale capitalului, care ar trebui
s` fie aliate, auxiliarii ]i prietenii sunt desf`]ura\i unii
[mpotriva celorlal\i ca armate ostile [n tabere fortificate,
preg`tindu-se de asediu sau de b`t`lie. Bani cu milioanele
se pierd [n salarii, [n distrugerea propriet`\ii perisabile, [n
deterioarea uzinelor ]i [n descre]terea profiturilor prin greve
]i [nchideri de fabrici care au devenit starea normal` a
r`zboiului dintre angaja\i ]i angajatori.
Utopia este [nc` o \ar` nedescoperit`. Perfec\iunea ideal`
[n societate, ca mirajul [n de]ert, se retrage pe m`sur` ce te
apropii de ea. Natura uman` r`m>ne neschimbat` [n fiecare
mediu de via\`.
Starea maselor este nem`surat [mbun`t`\it` prin avansarea
civiliza\iei. Cel mai s`rac me]te]ugar de ast`zi se bucur` [n
voie de confortul ]i comodit`\ile pe care monarhii cu bog`\iile
lor nu le puteau cump`ra cu cinci secole [n urm`. Dar De
Toqueville a observat ciudata anomalie c` pe m`sur` ce starea
maselor se [mbun`t`\e]te, ele o g`sesc mai intolerabil` ]i
nemul\umirea cre]te. Lipsurile ]i dorin\ele se [nmul\esc mai
rapid dec>t mijloacele de satisfacere a lor. Educa\ia, presa
zilnic`, c`l`toriile, bibliotecile, parcurile, galeriile ]i vitrinele
au l`rgit orizontul b`rba\ilor muncitori ]i a femeilor
muncitoare, le-au crescut capacitatea de a se bucura, i-au
familiarizat cu luxul ]i cu avantajele bog`\iei. Instruirea politic`
i-a [nv`\at egalitatea omului ]i i-a familiarizat cu puterea
votului. {nv`\`torii fal]i i-au convins c` toat` bog`\ia este creat`
de munc` ]i c` fiecare om care are mai mult dec>t poate c>]tiga
cu m>inile sale prin plat` zilnic` este ho\, c` capitalistul este
vr`jma], iar milionarul un inamic public care ar trebui scos [n
afara legii ]i [mpu]cat imediat.
Marile averi private sunt inseparabile de civiliza\ia [nalt`.
Cea mai bogat` comunitate din lume, pe cap de locuitor,
este acum tribul indienilor Osage. Bog`\ia lor total` este de
zece ori mai mare, propor\ional, dec>t aceea a Statelor Unite.
Este de\inut` [n comun. Faptul c` este comun` poate s` nu
fie cauza barbariei, dar [n fiecare stat, c>nd se ajunge la
egalitate social` ]i economic` ]i la bog`\ie @creat` de munc`#
f`r` interven\ia capitalului, ca [n China ]i [n India, salariile
sunt mici, muncitorul este degradat ]i progresul este
imposibil. Dac` bog`\ia Statelor Unite ar fi egal distribuit`
acum printre locuitori, suma pe care ar avea-o fiecare,
potrivit recens`m>ntului, ar fi cam 1.000 $.
Dac` aceast` egalizare ar fi s` continue, evident progresul
ar [nceta. Dac` aceasta ar fi fost starea predominant` de la
[nceput, ar fi trebuit s` r`m>nem sta\ionari. Numai c>nd
bog`\ia ajunge s` fie concentrat`, poate fi subjugat` natura
iar for\ele ei pot fi supuse civiliza\iei. P>n` c>nd capitalul,
prin ma]ini, nu valorific` aburul, electricitatea ]i gravita\ia,
]i nu scute]te pe om de necesitatea muncii constante pentru
a-]i procura subzisten\a, umanitatea st` nemi]cat` sau
degenereaz`. Cìle ferate, telegrafele, flotele, ora]ele,
bibliotecile, muzeele, universit`\ile, catedralele, spitalele —
toate [ntreprinderile mari care [nal\` ]i [nfrumuse\eaz`
existen\a ]i amelioreaz` condi\iile vie\ii umane — vin de la
concentrarea banilor [n m>inile celor pu\ini.
Chiar dac` ar fi de dorit s` se limiteze acumul`rile,
societatea nu are nici un mijloc prin care s` se poat` face
aceasta. Mintea este de necucerit. Deosebirile dintre oameni
sunt organice ]i fundamentale. Ele sunt stabilite prin
reglement`ri de c`tre Puterea Suprem` ]i nu pot fi abrogate
prin act de c`tre Congres. {n concursul dintre creier ]i num`r,
creierul a c>]tigat [ntotdeauna ]i va c>]tiga [ntotdeauna.
Maladia social` este grav` ]i amenin\`toare, dar boala nu
este at>t de periculoas` ca doctorii ]i medicamentele. Vracii
politici, cu tincturile, cataplasmele ]i hapurile lor, trateaz`
simptomele [n locul bolii. Fabricarea liber` a banilor de argint,
cre]terea venitului pe cap de locuitor, restr>ngerea imigr`rii, votul
australian ]i dreptul de vot condi\ionat sunt chestiuni importante,
dar toate ar putea fi realizate f`r` a se efectua nici cea mai u]oar`
ameliorare a st`rii marilor mase de muncitori salaria\i din Statele
Unite. {n loc de a-i priva pe bie\ii ignoran\i de drepturi, ar fi bine
s` li se m`reasc` avutul ]i inteligen\a ]i s` fie f`cu\i potrivi\i s`
voteze. O clas` proscris` devine inevitabil o clas` de conspiratori,
iar institu\iile libere pot fi f`cute sigure numai prin educa\ia,
prosperitatea ]i mul\umirea celor de care depinde existen\a lor”.
Iat` o declarare a faptelor; dar unde este declararea remediului?
Nu este nici una. Totu]i scriitorul nu prive]te cu simpatie
faptele asupra c`rora atrage aten\ia: el ar prefera, dac` ar
putea, s` atrag` aten\ia asupra cìi de sc`pare din ceea ce el
vede c` este inevitabil. A]a ar vrea to\i oamenii care sunt vrednici
de forma ]i de natura uman`. {n ceea ce-l prive]te pe d-nul
Ingalls, acest lucru este dovedit de urm`torul extras dintr-una
din lu`rile sale de cuv>nt [n Senatul Statelor Unite.* El a spus:
^Nu putem ascunde adev`rul c` ne afl`m [n pragul unei revolu\ii
iminente. Vechile probleme sunt moarte. Oamenii se a]eaz` fie de
o parte fie de alta a unui concurs neobi]nuit. De o parte este
capitalul, formidabil fortificat [n privilegiu, arogant din pricina
triumfului continuu, conservator, persistent [n vechile teorii, cer>nd
noi concesii, [mbog`\it de impozitul intern ]i de comer\ul extern,
]i str`duindu-se s`-]i adapteze toate valorile vechi la standardul
sù [n aur. De cealalt` parte este munca, cer>nd angajare,
str`duindu-se s` dezvolte industriile interne, lupt>ndu-se cu for\ele
naturii ]i supun>nd pustietatea. Munca, fl`m>nd` ]i sup`rat` [n
ora]e, a hot`r>t ferm s` r`stoarne un sistem sub care cei boga\i
devin mai boga\i, iar cei s`raci devin mai s`raci — un sistem care
le d` lui Vanderbilt ]i lui Gould bog`\ie care dep`]e]te chiar ]i
visele avari\iei, ]i condamn` pe s`raci la s`r`cie din care nu este
alt` sc`pare sau refugiu dec>t morm>ntul. Cererile dup` dreptate
au fost [nt>mpinate cu indiferen\` ]i dispre\. Muncitorii \`rii, care
cer angajare, sunt trata\i ca cer]etori neru]ina\i care cer]esc p>ine”.
*Consemnare din Congres, Vol. 7, pag. 1054-55.

Astfel el declar` limpede c` nu poate vedea nici o speran\`. Nu
cunoa]te nici un remediu pentru boala [ngrozitoare — egoismul.
REV. DR. ABBOTT DESPRE SITUA|IE
{ntr-un num`r vechi al lui Literary Digest g`sim urm`torul
rezumat al opiniei doctorului Abbott, celebrul predicator,
editor ]i colaborator al lui Theodore Roosevelt, despre Rela\ia
[ntre Capital ]i Munc`:
^Dr. Abbott sus\ine c` [ntrebarea dac` sistemul salariz`rii este
mai bun dec>t feudalismul sau sclavagismul a fost rezolvat`; dar
[mpotriva faptului c` sistemul industrial actual este final sau
adev`rat, el face aceste remarci: (1) C` nu d` angajare stabil` ]i
permanent` tuturor muncitorilor care doresc. (2) C` nu reu]e]te
s` dea tuturor celor angaja\i salarii adecvate pentru un mijloc de
trai adev`rat. (3) C` nu este suficient de educativ prin el [nsu]i
]i nu permite timp liber adecvat pentru procesul educativ. (4)
C` [n multe cazuri [n condi\iile actuale este imposibil a se ob\ine
case curate, bune. Dr. Abbott crede c` preceptele lui Isus Cristos
]i principiile unei economii politice s`n`toase coincid; el insist`
c` este ruin`tor ca b`rba\ii, femeile ]i copiii s` se macine pentru
a face m`rfuri ieftine. Munca nu este o @marf`#, declar` el.
Pentru a-l cita:
@Eu cred c` sistemul care [mparte societatea [n dou` clase,
capitali]tii ]i muncitorii, este numai temporar, ]i c`
nelini]tea industrial` din timpul nostru este rezultatul unei
str`duin\e oarbe spre o democra\ie a bog`\iei, [n care cei
care folosesc uneltele vor fi ]i proprietarii lor, [n care munca
va angaja capital, nu capitalul munc`; [n care oamenii, nu
banii, vor avea controlul [n industrie, cum au acum controlul
[n guvern. Dar doctrina c` munca este o marf` ]i c` capitalul
trebuie s` cumpere pe pia\a cea mai ieftin`, nu este nici
m`car temporar s`n`toas`; din punct de vedere economic
este fals` ]i din punct de vedere etic este nejust`.
Nu exist` astfel de marf` ca munca; nu exist`. C>nd un
muncitor vine la fabric` [ntr-o luni diminea\a, el n-are nimic
de v>nzare, este cu m>inile goale; a venit s` produc` ceva prin
efortul sù, ]i c>nd acel ceva este produs, va trebui v>ndut ]i o
parte din beneficiile acelei v>nz`ri [i vor apar\ine de drept lui,
fiindc` el a ajutat s` fie produs. }i deoarece munca nu este o marf`
s` fie v>ndut`, nu este nici o pia\` a muncii [n care s` fie v>ndut`.
O pia\` liber` presupune o varietate de v>nz`tori cu diferite m`rfuri
]i o varietate de cump`r`tori cu diferite nevoi, v>nz`torul [n perfect`
libertate s` v>nd` sau s` nu v>nd`, cump`r`torul [n perfect`
libertate s` cumpere sau s` nu cumpere. Pentru munc` nu exist`
o astfel de pia\`. Muncitorii sunt [n marea majoritate a cazurilor
tot at>t de str>ns lega\i de ora]ul lor prin prejudecat`, prin
ignoran\` [n privin\a lumii din afar` ]i a nevoilor ei, prin
considerentele c`minului, prin pu\inele lor posesiuni — mica lor
cas` ]i pu\inul lor p`m>nt — ]i prin leg`turi religioase, ca ]i cum
ar avea r`d`cini [n p`m>nt. Ei n-au mai multe talente de oferit; [n
general muncitorul ]tie cum s` fac` bine numai un lucru, s`
foloseasc` bine numai o unealt`, ]i trebuie s` g`seasc` un
proprietar care are acea unealt` ]i care dore]te ca muncitorul s-o
foloseasc`, sau trebuie s` stea inactiv. @Un comerciant#, spune
Frederick Harrison, @st` [n biroul sù ]i prin c>teva scrisori sau
formulare transport` ]i distribuie con\inutul unui ora] [ntreg de
pe un continent pe altul. {n alte cazuri, cum ar fi al comerciantului,
fluxul ]i refluxul mul\imilor [n trecere satisfac nevoia de mi]care
a m`rfurilor lui. Clien\ii sì fac mi]carea pentru el. Aceasta este o
pia\` adev`rat`. Aici competi\ia ac\ioneaz` rapid, deplin, simplu,
corect. Este cu totul altfel [n cazul unui muncitor cu ziua, care
n-are nici o marf` de v>nzare. El trebuie s` fie prezent el [nsu]i [n
fiecare pia\`, ceea ce [nseamn` mi]care personal`, scump`. El nu
poate coresponda cu angajatorul sù; el nu poate trimite o mostr`
din puterea sa; nici angajatorii nu bat la u]a c`su\ei sale#. Nu
exist` nici o marf` de v>nzare [n munc`, nici o pia\` a muncii de
v>nzare. Ambele sunt fic\iuni ale economiei politice. Faptele reale
sunt dup` cum urmeaz`:
@Cele mai multe m`rfuri din timpul nostru — chiar ]i m`rfurile
agricole vin treptat sub aceste condi\ii — sunt produse de un corp
organizat de muncitori, care-]i realizeaz` munca sub
supravegherea unui @magnat al industriei# ]i prin folosirea de
unelte scumpe. Aceasta cere cooperarea a trei clase — proprietarul
de unelte sau capitalistul, directorul sau managerul, ]i cel care
folose]te uneltele sau muncitorul. Rezultatul este produsul unit
al industriei lor — c`ci unealta [n sine este numai un produs stocat
al industriei — ]i de aceea le apar\ine lor [n comun. Este treaba
economiei politice s` recunoasc` cum pot fi [mp`r\ite echitabil
valorile [ntre parteneri [ntr-o [ntreprindere comun`. Aceasta este
[ntr-o fraz` chestiunea muncii. Nu este adev`rat c` muncitorul
este [ndrept`\it la tot, nici nu cere tot, orice se poate s` fi pretins
pentru el unii dintre sus\in`torii fantezi]ti ai cauzei sale. Directorul
este [ndrept`\it la partea sa, ]i o parte mare. A conduce o astfel de
industrie, a ]ti ce produse sunt necesare [n lume, a g`si un
cump`r`tor pentru ele la un pre\ care s` aduc` un profit corect
pentru munca de producere a lor, cere ea [ns`]i o munc` de calitate
[nalt`, ]i una care merit` o compensare generoas`. Proprietarul
uneltelor este [ndrept`\it la o remunerare. Probabil el, sau
cineva de la care a primit unealta, a economisit banii pe care
tovar`]ii sì i-au cheltuit fie pe confortul actual, fie pe pl`ceri
[ndoielnice, ]i el este [ndrept`\it la o r`splat` pentru economia
]i cump`tarea sa, de]i poate fi o [ntrebare dac` sistemul nostru
industrial modern nu d` uneori o r`splat` prea mare pentru
virtutea achizi\iei, ]i astfel s` transforme virtutea [n viciu.
Muncitorul este [ndrept`\it la o compensa\ie. De la abolirea
sclaviei nimeni nu neag` acest drept. A stabili cum s` fie f`cut`
[mp`r\irea produsului acestei industrii unite este dificil. Dar
este cert c` nu trebuie f`cut` de un sistem care-l invit` pe
capitalist s` pl`teasc` salarii c>t se poate de mici pentru
serviciile f`cute, iar pe muncitor s` fac` serviciu c>t se poate
de pu\in pentru salariul primit. Oricare ar fi calea corect`,
aceasta este calea gre]it`#”.
Dr. Abbott pare s` aib` o inim` cald`, sim\itoare pentru
mase ]i s` [n\eleag` clar situa\ia lor. El pune diagnosticul bolii
politico-social-financiare, dar nu g`se]te un remediu. El face
de fapt aluzie la ceea ce ar fi un remediu dac` s-ar putea ajunge
la el, dar nu sugereaz` nici o cale de a-l ob\ine — ]i anume, el
g>nde]te c` vede [n progres,
Ô str`duin\` oarb` spre o democra\ie a bog`\iei [n care
cei care folosesc uneltele se fie proprietarii uneltelor; [n care
munca s` angajeze capital”.
Aceast` fraz` sun` ca ]i cum scriitorul ei ar fi citit recent
povestea despre Lampa lui Aladin din O mie ]i una de Nop\i
]i ar fi sperat s` g`seasc` ]i s` foloseasc` o ^baghet` magic`”.
Ea arat` c` acest domn, fie are o cuno]tin\` limitat` despre
finan\e, fie altfel, a]teapt` o revolu\ie [n care cei care folosesc
unelte vor lua uneltele cu for\a de la capital, ]i aceasta prin
[nc`lcarea tuturor legilor societ`\ii recunoscute [n prezent.
}i dac` un astfel de transfer al uneltelor din st`p>nirea
proprietarilor actuali [n proprietatea celor care le folosesc
ar fi efectuat [ntr-un fel, nu pot to\i vedea c` noii proprietari
ai uneltelor, datorit` acelei propriet`\i, ar deveni imediat
capitali]ti? Avem vreun motiv s` presupunem c` noii
proprietari ai uneltelor ar fi mai genero]i sau mai pu\in
egoi]ti dec>t actualii proprietari ai uneltelor? Avem vreun
motiv s` presupunem c` inima natural` s-a schimbat mai
mult [n proprietarii uneltelor dec>t [n cei care le folosesc,
sau c` toat` munca ar invita pe noii utilizatori ai uneltelor
s` aib` parte egal` la beneficiile ma]inilor? Toat` experien\a
cu natura uman` spune, nu! Maladia este v`zut`,
necesitatea unei vindec`ri prompte este v`zut`, dar nici un
remediu nu poate vindeca ^crea\ia care suspin`”. Suspinul
]i suferin\a trebuie s` continue ]i s` creasc`, dup` cum indic`
apostolul, p>n` la manifestarea fiilor lui Dumnezeu —
{mp`r`\ia lui Dumnezeu. Rom. 8:22, 19.
Negarea unui necaz nu-l vindec`. Afirma\ia c` ^munca nu
este o marf`” nu va corecta sau schimba faptul trist c` munca
este o marf` ]i nu poate fi nimic altceva sub legile ]i condi\iile
noastre sociale actuale. Sclavia, [ntr-un timp ]i la anumite
popoare, poate s` fi fost o institu\ie folositoare sub st`p>ni
bl>nzi ]i aten\i. Iob`gia [n sistemul feudal de semiciviliza\ie
poate s` fi avut aspecte bune adaptate timpului ]i condi\iilor
lui; ]i la fel sistemul salariilor. Munca [n calitate de marf`,
supus` cump`r`rii ]i v>nz`rii, are unele aspecte excelente ]i a
f`cut mult ca s` dezvolte iscusin\a intelectual` ]i fizic`, ]i a
fost [ntr-adev`r un dar pre\ios pentru Munc` [n trecut. N-ar fi
[n\elept s` se distrug` acest aspect al m`rfii chiar acum, pentru
c` acei muncitori care posed` ]i-]i folosesc creierul ]i priceperea
]i energia merit` s` aib` mai bun` cùtare ]i s` poat` dispune
de munca lor la pre\uri mai bune dec>t cei nepricepu\i ]i stupizi:
acest lucru este de asemenea necesar pentru [mboldirea celor
stupizi ]i indolen\i. Nevoia este — de un guvern just, [n\elept,
p`rintesc, unul care s` continue restr>ngerile ]i stimulentele
s`n`toase ]i s` mai adauge la ele, ]i [n acela]i [n timp s`
protejeze fiecare clas` a muncii de arogan\a clasei imediat
deasupra ei ]i s` le apere pe toate de puterea herculean` a
Capitalului din prezent cu armata lui mare ]i cresc>nd` de
sclavi mecanici; ]i [n cele din urm`, dup` deplin` ]i complet`
instruire practic` [n dreptate, sub legea iubirii, s` distrug`
toat` simpatia pentru egoism ]i p`cat. Un astfel de guvern nu
este sugerat nicìeri dec>t [n Biblie, ]i acolo este corect descris
]i clar promis ]i a]teapt` numai alegerea Bisericii lui
Dumnezeu — s` fie regii ]i preo\ii lui ca mo]tenitori [mpreun`
cu Emanuel. Apoc. 5:10; 20:6.
PERSPECTIVA FOSTULUI EPISCOP J. P. NEWMAN
Conflictul de nest`p>nit [ntre Capital ]i Munc` a fost v`zut
de episcopul Newman, de la Biserica Metodist` Episcopal`. El
a v`zut cele drepte ]i cele nedrepte de ambele p`r\i ale
chestiunii. {ntr-un articol publicat odat` [n jurnalele
denomina\iei sale, el prezint` urm`toarele propuneri ]i sugestii:
Êste o necuviin\` s` fii bogat? Este s`r`cia esen\ial` pentru
evlavie? Sunt cer]etorii singurii sfin\i? Este cerul un azil de
s`raci? Ce vom face atunci cu Avraam, care a fost foarte bogat
[n vite, [n argint ]i [n aur? Ce vom face atunci cu Iov, care a
avut 7.000 de oi, 3.000 de c`mile, 4.000 de boi, 500 de asini;
care a avut 30.000 de acri ]i 3.000 de servitori? …
C>]tigarea bog`\iei este un dar divin. H`rnicia ]i economia
sunt legi ale prosperit`\ii. S` aduni averi mari este o
[nzestrare special`. Dup` cum poe\ii, filosofii ]i oratorii se
nasc astfel, tot a]a financiarul are [nzestrare pentru bog`\ie.
Prin intui\ie el este familiar cu legile cererii ]i ofertei; el
pare [nzestrat cu viziunea unui v`z`tor al schimb`rilor care
vin pe pia\`; ]tie c>nd s` cumpere ]i c>nd s` v>nd` ]i c>nd
s` \in` ferm ce are. El anticipeaz` fluxul popula\iei ]i efectele
lui asupra propriet`\ii funciare. Dup` cum poetul trebuie
s` c>nte fiindc` muza se afl` [n el, tot a]a financiarul trebuie
s` fac` bani. Nu se poate ab\ine. {nzestrarea cu acest dar
este anun\at` [n Scriptur`: @DOMNUL Dumnezeul tù … [\i
va da putere s` te [mbog`\e]ti# (Deut. 8:18). }i toate aceste
f`g`duin\e sunt ilustrate [n starea financiar` actual` a
na\iunilor cre]tin`t`\ii, care controleaz` finan\ele lumii.
{mpotriva acestor drepturi naturale ]i legale la posedarea
propriet`\ii este vociferarea pentru distribuirea propriet`\ii
printre cei care n-au ob\inut-o nici prin mo]tenire, nici prin
pricepere sau h`rnicie. Acesta este un comunism care n-are
baz` nici [n constitu\ia naturii, nici [n ordinea social` a omenirii.
Este strig`tul nest`p>nit, ira\ional al Muncii [mpotriva
Capitalului, [ntre care, [n economia naturii ]i [n economia
politic`, nu trebuie s` fie nici un antagonism comun”.
Episcopul afirm` c` ângajatorul ]i angajatul au drepturi
inviolabile; primul s` angajeze pe cine poate cu c>t poate,
iar cel din urm` s` r`spund` c>nd poate”. Episcopul sus\ine
c` invidia ]i gelozia claselor muncitoare nu sunt st>rnite
[mpotriva celor care posed` averi mari, ci [mpotriva u]urin\ei
supreme ]i indiferen\ei supreme a celor boga\i. El continu`:
^Bog`\ia are cea mai nobil` misiune. Nu este dat` nici s`
adune, nici s` mul\umeasc`, nici pentru etalarea pompei ]i
puterii. Boga\ii sunt [mp`r\itorii de pomeni ai
Atotputernicului. Ei sunt agen\ii Sì de plat`. Ei sunt
p`zitorii celor s`raci. Ei trebuie s` inaugureze acele
[ntreprinderi mari care vor aduce prosperitate maselor; nu cele
mai mari dividende, ci cea mai mare prosperitate. Capitalul
face posibil ca muncitorul s` se bucure de o fericire care rezult`
dintr-o industrie onest`. Boga\ii trebuie s` amelioreze casele
s`racilor, dar multe din grajdurile boga\ilor sunt palate [n
compara\ie cu locuin\a unui mecanic onest ]i inteligent.
^C>nd boga\ii vor fi patronii acelor reforme sociale care
ridic` societatea, atunci ei vor primi binecuv>ntarea
s`racilor. Ei trebuie s` dea [ndrumare legislatorului,
esen\ial` pentru protec\ia tuturor drepturilor ]i intereselor
comunit`\ii. C>nd construiesc biblioteci pentru [nv`\are,
muzee de art` ]i temple de pietate, ei sunt aprecia\i ca
binef`c`tori ai speciei lor. C>nd bog`\ia capitalului []i va
uni m>inile cu bog`\ia intelectului, cu bog`\ia puterii ]i
cu bog`\ia bun`t`\ii pentru binele comun, atunci Munca
]i Capitalul vor fi apreciate ca factori egali [n a da fiec`rui
om via\`, libertate ]i cùtarea fericirii”.
Evident c` episcopul s-a str`duit s` priveasc` [n mod
corect ambele laturi ale controversei actuale ]i ale luptei
care se apropie, dar asocierea cu bog`\ia ]i dependen\a
de ea au dat p`rtinire, f`r` [ndoial` incon]tient, judec`\ii
lui. Este un fapt c` mul\i dintre cei din vechime au fost
foarte boga\i; Avraam, de exemplu. Totu]i povestea ]ederii
lui Avraam, a lui Isaac ]i a lui Iacov [n \ara Canaanului
arat` c` de]i exista proprietate asupra p`m>ntului, acesta
nu avea garduri, ci era deschis pentru cei care-l foloseau.
Ace]ti trei patriarhi cu slujitorii, cu turmele ]i cu cirezile
lor, au umblat [n voie prin \ara canaani\ilor aproape dou`
secole, ]i totu]i n-au pretins nici o palm` din el (Fapt. 7:5).
}i [n Israel, [mp`r`\ia tipic` a lui Dumnezeu, codul de
legi se [ngrijea de s`rac, b`]tina] ]i strìn. Nimeni nu
trebuia s` moar` de foame: c>mpurile nu trebuiau s` fie
spicuite complet, ci col\urile trebuiau l`sate s` fie spicuite
de s`rac. Cel fl`m>nd s` poat` intra [ntr-o livad`, [ntr-o
vie sau [ntr-un lan ]i s` m`n>nce acolo pe s`turate. }i
c>nd Palestina a fost [mp`r\it` printre semin\iile ]i
familiile lui Israel, prevederea special` pentru anularea
ipotecilor pe toate p`m>nturile ]i pe toate datoriile, la
fiecare cincizeci de ani, a [mpiedicat s`r`cirea ]i [nrobirea
practic` a poporului [n ansamblu de c`tre pu\inii boga\i.
Episcopul pare s` uite c` legile ]i aranjamentele
cre]tin`t`\ii nu sunt un cod aranjat divin; c`, asemenea
tuturor [ntocmirilor min\ilor ]i inimilor imperfecte, aceste
legi nu sunt infailibile; c` de]i [n trecut n-au putut fi
[ntocmite altele mai bune, schimb`rile condi\iilor sociale ]i
financiare au f`cut necesare schimb`rile mai recente; c`
acum alte schimb`ri sunt recunoscute ca potrivite, de]i ele
au suferit [mpotrivire din partea egoismului ]i a
ultraconservatorismului [n zilele lor. Dac` deci se admite c`
legile noastre sunt numai umane ]i pot gre]i, ]i dac` ele au
fost deja schimbate ]i amendate pentru a se potrivi condi\iilor
schimbate, nu este oare nepotrivit ca episcopul s` le trateze
acum ca sacre, incontestabile, invariabile; ]i a pretinde c`
drepturile odat` recunoscute sunt de aceea înviolabile”,
^naturale” ]i incontestabile ^fie [n ordinea naturii, fie [n
constitu\ia omenirii”; ]i c` [ns`]i sugestia unei modific`ri a
legilor ]i reglement`rilor sociale, pentru a le adapta mai
bine condi\iilor actuale, este ^fantezist`” ]i îra\ional`”?
Se va observa c` episcopul a luat o pozi\ie opus` celei
luate de dr. Abbott asupra chestiunii muncii ca marf`,
supus` condi\iilor cererii ]i ofertei. El a v`zut [n aceasta
legea sistemului nostru social actual ]i a spus c` acesta
trebuie s` continue. A v`zut corect c` Munca trebuie s`
continue ca marf` (s` fie cump`rat` pe c>t de ieftin o
poate cump`ra Capitalul ]i s` fie v>ndut` la un pre\ pe
c>t de mare poate ob\ine Munca pentru ea) at>ta vreme c>t
continu` sistemul social actual. Aceasta [ns` nu va continua
mul\i ani, cum este indicat de profe\ie ]i cum observ` ]i alte
min\i capabile care sunt [n contact mai str>ns cu poporul ]i
cu nelini]tea lui.
Din punctul de vedere al episcopului, singura speran\` a
unei solu\ion`ri pa]nice a diferen\elor dintre Capital ]i
Munc` este (1) o [ntoarcere a tuturor boga\ilor la condi\iile
iubitoare ]i binevoitoare specificate [n ultimele dou`
paragrafe citate mai sus; ]i (2) o [ntoarcere a tuturor s`racilor
]i a claselor de mijloc la acea evlavie ]i mul\umire unde ei
pot accepta cu mul\umiri orice le-ar pl`cea boga\ilor s`-i
lase s` aib` din p`m>nt ]i din plin`tatea lui, ]i s` strige:
^Ferice de noi, s`racilor!” Noi admitem c` aceasta ar rezolva
Problema Muncii, repede ]i complet; dar nici un om s`n`tos
la minte nu caut` astfel de solu\ie [n viitorul apropiat; nici
Scripturile nu [nf`\i]eaz` a]a. Nu putem presupune c` acest
episcop inteligent []i ofer` de fapt sugestiile ca remediu; mai
degrab` presupunem c` vrea s` spun` c` nu vede dec>t
aceast` solu\ie care este imposibil`, ]i c` prin urmare
civiliza\ia va fi lovit` [n cur>nd cu blestemul Anarhiei. De-ar
putea vedea acest domn remediul lui Dumnezeu pentru
care Domnul nostru ne-a [nv`\at s` sper`m ]i s` ne rug`m
— ^Vie [mp`r`\ia Ta” — ]i modul [n care acea {mp`r`\ie va
fi stabilit` [n putere ]i st`p>nire. Dan. 2:44, 45; 7:22, 27;
Apoc. 2:27.
VEDERILE UNUI JURIST {NV~|AT
Un jurist de faim` mondial`, adres>ndu-se unei grupe care

absolvea dreptul la un colegiu proeminent din Statele Unite,
s-a exprimat dup` cum urmeaz`, a]a cum a fost raportat de
Journal din Kansas City:
Îstoria rasei arogante ]i rapace c`reia [i apar\inem a fost
m`rturia luptelor necontenite ]i s>ngeroase pentru libertate
personal`. Au fost duse r`zboaie, au fost r`sturnate dinastii
]i au fost decapitate monarhii, nu pentru cucerire, pentru
ambi\ie, pentru glorie, ci pentru ca omul s` poat` fi liber.
De-a lungul multor secole [ns>ngerate, privilegiul ]i
prerogativa au fost cu [nc`p`\>nare ]i cu p`rere de rù cedate
patimii ne[mbl>nzite pentru libertate individual`. De la
Magna Carta la Appomattox este o cale lung`; dar [n cei
652 de ani n-a existat nici un moment [n care rasa a [ncetat
sau a ezitat [n b`t`lia ei hot`r>t` ]i neclintit` pentru
egalitatea tuturor oamenilor [n fa\a legii. Pentru aceasta
l-au intimidat baronii pe regele John; a fost ars Latimer; a
c`zut Hampden; a fost formulat acordul [n cabina vasului
Mayflower; a fost promulgat` Declara\ia de Independen\`;
a murit John Brown, din Osawatomie; legiunile lui Grant ]i
ale lui Sheridan au m`r]`luit ]i au cucerit, dispuse s` cedeze
via\a ]i toate posesiunile mai degrab` dec>t s` predea
drepturile la libertate.
@La ce mai folose]te un plug, o corabie,
O via\`, un p`m>nt, dac` n-ai libertate?#
Visul de secole a fost [n sf>r]it realizat. Din tumultul brutal

]i s>ngeros al istoriei, omul a ie]it [n sf>r]it domn al lui
[nsu]i; dar enigmele credin\ei care dezorienteaz` r`m>n.
Oamenii sunt egali dar nu exist` nici o egalitate. Votul este
universal, dar puterea politic` este exercitat` de pu\ini;
s`r`cia n-a fost abolit`. Poverile ]i privilegiile societ`\ii sunt
purtate inegal. Unii au bog`\ie care dep`]e]te capacitatea
extravagan\ei de a o cheltui, iar al\ii se roag` [n zadar pentru
p>inea zilnic`. Nedumeri\i ]i [mpiedica\i de aceste
nepotriviri, exaspera\i poate de suferin\` ]i lips`, dezam`gi\i
de efectele libert`\ii politice asupra fericirii ]i prosperit`\ii
individuale, mul\i au cedat unei nelini]ti at>t de
p`trunz`toare ]i profunde [nc>t s` indice necesitatea coali\iei
active a for\elor conservatoare din societatea noastr`.
Mi]carea evolutiv` [n care a intrat societatea Statelor Unite
nu are precedente [n istorie, deoarece condi\iile sunt anormale
]i o solu\ie ]tiin\ific` este prin urmare imposibil`. {n timp ce
condi\iile maselor poporului au fost enorm [mbun`t`\ite prin
progres social, prin aplicarea ]tiin\ei [n industrie ]i prin
inventarea ma]inilor, nu poate fi nici o [ndoial` c` s`r`cia este
mai ostil` societ`\ii, mai periculoas` institu\iilor autoguvern`rii
]i libert`\ii personale c>]tigate dup` at>tea secole de conflict,
dec>t oric>nd [nainte. Motivele sunt evidente. Muncitorul este
liber; el voteaz`; respectul de sine a crescut; sensibilitatea lui
s-a ascu\it; nevoile lui s-au [nmul\it mai rapid dec>t mijloacele
de satisfacere a lor; educa\ia l-a ridicat deasupra condi\iei
muncii de jos. Presa zilnic` l-a familiarizat cu avantajele pe
care bog`\ia le d` posesorilor ei. El a fost [nv`\at c` to\i oamenii
au fost crea\i egali ]i el crede c` de]i drepturile sunt egale,
oportunit`\ile nu sunt. }tiin\a modern` l-a [narmat cu arme
formidabile, ]i c>nd vine foamea nimic nu este at>t de sacru ca
necesit`\ile so\iei ]i ale copiilor.
Criza social` din toate \`rile civilizate, ]i [n special din a
noastr`, devine mai mare. Tunetul [ndep`rtat al nemul\umirii
ap`s`toare se apropie tot mai mult ceas de ceas. {n timp ce eu
cred c` geniul senin ]i hot`r>t al rasei anglo-saxone se va dovedi
pe m`sura acestui caz, cum s-a dovedit [n fiecare caz de urgen\`,
]i c` nu va ceda posesiunile pe care le-a c>]tigat prin sacrificii
incredibile, totu]i este evident c` b`t`lia nu s-a sf>r]it; c` omul
nu mai este mul\umit cu egalitatea drepturilor ]i cu egalitatea
oportunit`\ilor, ci el va cere egalitatea condi\iilor ca lege a
statului ideal.
Este evident de asemenea c` degradarea social` este
neconcordant` cu autoguvernarea ]i c` s`r`cia disperat` ]i
neajutorat` este incompatibil` cu libertatea personal`. Omul
care este absolut dependent de altul [n privin\a mijloacelor
de existen\` pentru sine ]i pentru familie, care pot fi luate
cu totul de c`tre angajator dup` pl`cerea lui, nu este liber
[n nici un sens just. {ntr-o sut` de ani am devenit cea mai
bogat` dintre toate na\iunile. Resursele noastre sunt
enorme. Statisticile c>]tigurilor ]i acumul`rilor noastre
uimesc chiar ]i credulitatea. Banii sunt abunden\i, hrana
este [mbel]ugat`; materialele ]i munca sunt [n ofert` mare;
dar [n pofida acestei abunden\e, paradoxul civiliza\iei
r`m>ne: majoritatea oamenilor se lupt` pentru existen\`,
iar o frac\iune subzist` [n s`r`cie abject` ]i deprimant`.
Faptul c` exist` astfel de condi\ii pare s` acuze Suprema
{n\elepciune. A admite c` lipsa, mizeria ]i ignoran\a sunt o
mo]tenire inevitabil`, face ca fraternitatea omului s` fie o ironie
sardonic` ]i codul universului moral neinteligibil. Dezam`girea
generat` de aceste condi\ii se ad>nce]te [n ne[ncrederea [n
principiile pe care este fondat` societatea ]i [ntr-o dispozi\ie
de a schimba baza pe care st` ea. Cea mai important` misiune
a voastr` este s` potoli\i aceast` ne[ncredere, iar cea mai
important` datorie este s` v` [mpotrivi\i acestei revolu\ii.
Remediile populare propuse pentru reformarea relelor,
defectelor ]i infirmit`\ilor societ`\ii moderne pot fi clasificate
[n mare [n dou` grupe, prima dintre ele propun>ndu-]i s`
repare nedreptatea prin schimbarea institu\iilor politice.
Aceast` metod` este eronat` ]i trebuie s` fie ineficient`, fiindc`
se bazeaz` pe [n]elarea c` prosperitatea material` este un
rezultat al libert`\ii, adev`rul fiind acela c` libertatea politic`
este consecin\a ]i nu cauza progresului material. S-a scris mult
de c`tre poe\i ]i vis`tori spre lauda s`r`ciei, ]i iubirea de bani
a fost denun\at` ca r`d`cina [ntregului rù, dar r`m>ne faptul
c` dac` ace]tia sunt c>]tiga\i onest ]i sunt folosi\i [n\elept, nu
exist` nici o form` de putere at>t de substan\ial`, pozitiv` ]i
palpabil` ca aceea care [nso\e]te posedarea banilor.
Nu exist` nici o condi\ie at>t de deplorabil`, at>t de
deprimant`, at>t de distructiv` a tot ce este mai nobil [n
om, a tot ce este mai [n`l\`tor [n via\a domestic`, a tot ce
este mai inspirator [n destin, ca s`r`cia dezn`d`jduit`,
sordid`, f`r` speran\`, lipsa, foamea, salariul exploata\ilor,
t`ciunii pentru [nc`lzire, zdren\ele pentru [mbr`c`minte ]i
cojile de p>ine pentru hran`. Deoarece inteligen\a voastr`
instruit` este [ndreptat` spre investigarea problemelor
timpurilor, nu ve\i putea s` nu observa\i c` acest element
al societ`\ii cre]te constant”.
Aici avem o declara\ie de fapte clar` ]i competent`, dup`
cum to\i, boga\i ]i s`raci, trebuie s` recunoasc`. Dar nu
con\ine nici un remediu; nici m`car sugestia c` noua serie
de avoca\i ]i politicieni ar trebui s` caute un remediu. Ei
sunt numai sf`tui\i s` potoleasc` ne[ncrederea [n al\ii, oric>t
de mult ar sim\i-o ei [n]i]i, ]i s` se [mpotriveasc` oric`rei
schimb`ri a sistemului actual [n timp ce caut` s` se men\in`
ei [n]i]i deasupra punctului de m`cinare a lui.
De ce acest sfat? Fiindc` acest om capabil dispre\uie]te pe
fratele sù mai umil? {n nici un caz; ci fiindc` el vede operarea
inevitabil` a libert`\ii — îndividualismul” — egoismul — cu
libertatea lui implicat` de a concura ]i de a face fiecare tot ce
poate pentru sine. Privind [n trecut el spune: ^Ce a fost va mai
fi”. El nu vede c` ne afl`m la sf>r]itul veacului actual, [n aurora
Mileniului, c` numai puterea {mp`ratului Uns al Domnului
[ntregului p`m>nt poate scoate ordine din toat` aceast`
confuzie; ]i c`, [n providen\a [n\eleapt` a lui Dumnezeu,
oamenii sunt pu]i acum fa\` [n fa\` cu aceste probleme care
dezorienteaz`, pe care nici o [n\elepciune uman` nu le poate
rezolva, ]i cu condi\iile dezastruoase pe care nici o prevedere
sau politic` uman` nu le poate evita sau risipi, a]a [nc>t la
timpul potrivit, [n situa\ia lor extrem` ]i [n pericolul lor, ei vor
fi bucuro]i s` recunoasc` ]i s` se supun` interven\iei divine,
s` se odihneasc` de propriile lor fapte ]i s` fie [nv`\a\i de
Dumnezeu. Cel care are dreptul la [mp`r`\ie este pe cale s`-}i
îa puterea Sa cea mare ]i s` [nceap` s` [mp`r`\easc`”, s`
scoat` ordine din haos, s`-}i glorifice Biserica, ^mireasa” Sa,
]i cu ea ]i prin ea s` sf>r]easc` necazurile crea\iei suspin>nde
[nc`rcate de p`cat ]i s` binecuv>nteze toate familiile
p`m>ntului. Numai cei care au âdev`rata lumin`” pot vedea
rezultatul glorios al acestui timp [ntunecos actual, care [i
fr`m>nt` pe cei [n\elep\i.
D-NUL ROBERT G. INGERSOLL, ASEMENEA ALTORA, A V~ZUT STAREA
LUCRURILOR }I A DEPL<NS-O, DAR N-A SUGERAT
NICI UN REMEDIU
Col. Ingersoll a fost cunoscut ca om [n\elept potrivit mersului

acestei lumi. De]i necredincios recunoscut, el era un om cu o
capacitate [nsemnat` ]i cu o judecat` s`n`toas` peste cea
obi]nuit`, [n afar` de chestiunile religioase, unde judecata nici
unui om nu este s`n`toas` dec>t dac` este informat ]i [ndrumat
de Cuv>ntul ]i Spiritul Domnului. Ca avocat, sfatul d-nului
Ingersoll era a]a de apreciat [nc>t era un lucru cunoscut c`
primea 250 $ pentru treizeci de minute de consiliere. Acest
creier activ a fost de asemenea angajat [n [ncle]tarea cu marile
probleme ale acestui timp uluitor; totu]i, nici el n-a avut nici
un remediu de sugerat. El ]i-a exprimat vederile asupra
situa\iei [ntr-un articol lung din Twentieth Century, din care
d`m un scurt extras. El a spus:
Înven\ia a umplut lumea de concuren\i, nu numai de
muncitori, ci ]i de mecanici — mecanici cu [nalt` calificare.
Ast`zi muncitorul obi]nuit, [n cea mai mare parte, este un
dinte la roat`. El lucreaz` cu cea care nu obose]te, alimenteaz`
pe cea care nu se satur`. C>nd monstrul se opre]te, omul este
f`r` slujb` — f`r` p>ine. El n-a economisit nimic. Ma]ina pe
care a alimentat-o nu l-a alimentat pe el — inven\ia n-a fost
pentru beneficiul sù. Mai zilele trecute am auzit pe un om
zic>nd c` patru mii de mecanici buni cu nici un chip n-au putut
ob\ine angajare ]i c` dup` judecata lui guvernul ar trebui s`
dea slujbe oamenilor. Dup` c>teva minute l-am auzit pe altul
zic>nd c` el vindea un patent pentru croirea hainelor; c` una
dintre ma]ini putea face munca a dou`zeci de croitori, ]i c`
numai cu o s`pt`m>n` [nainte v>nduse dou` unei case mari
din New York ]i c` peste patruzeci dintre cei care croiesc
fuseser` concedia\i. Capitalistul vine [n fa\` cu specificul sù.
El le spune muncitorilor c` trebuie s` fie economi — ]i totu]i,
sub sistemul actual, economia numai va sc`dea salariile. Sub marea
lege a cererii ]i ofertei, fiecare muncitor econom, cump`tat, plin de
abnega\ie, face [n mod incon]tient pu\inul pe care-l poate face ca
s` reduc` salariul sù ]i al tovar`]ilor sì. Mecanicul econom este
un certificat c` salariile sunt destul de mari.
Capitalul a pretins [ntotdeauna, ]i [nc` mai pretinde, dreptul
de a se asocia. Manufacturierii se [nt>lnesc ]i hot`r`sc pre\urile,
chiar [n pofida marii legi a cererii ]i ofertei. Au muncitorii acela]i
drept de a se consulta ]i a se asocia? Boga\ii se [nt>lnesc la banc`,
la club sau [n salon. Muncitorii, c>nd se asociaz`, se adun` [n
strad`. Toate for\ele organizate ale societ`\ii sunt [mpotriva lor.
Capitalul are armata ]i marina, departamentele legislativ, juridic
]i executiv. C>nd boga\ii se asociaz`, o fac cu scopul de a @schimba
idei#. C>nd s`racii se asociaz`, este o @conspira\ie#. Dac` ac\ioneaz`
concertat, dac` [ntr-adev`r fac ceva, sunt o @gloat`#. Dac` se ap`r`,
este o @tr`dare#. Cum se face c` boga\ii controleaz` departamentele
guvernului? Sunt cazuri [n care cer]etorii devin revolu\ionari —
c>nd o zdrean\` devine un drapel sub care cei mai nobili ]i mai
curajo]i lupt` pentru drept.
Cum s` rezolv`m [ntrecerea inegal` [ntre om ]i ma]in`?
Vor intra [n final ma]inile [n parteneriat cu muncitorul? Pot fi
controlate aceste for\e ale naturii [n folosul copiilor suferinzi
ai naturii? Va \ine extravagan\a pasul cu ingeniozitatea? Vor
deveni muncitorii destul de inteligen\i ]i destul de puternici
ca s` devin` proprietarii ma]inilor? Poate deveni omul destul
de inteligent ca s` fie generos, s` fie just; sau [l st`p>ne]te
aceea]i lege sau acela]i fapt care st`p>ne]te lumea animal`
sau vegetal`? {n zilele canibalismului, cei tari [i devorau pe cei
slabi — de fapt le m>ncau carnea. {n ciuda tuturor legilor pe
care le-a f`cut omul, [n ciuda tuturor progreselor [n ]tiin\`, cei
tari, cei f`r` inim`, trìesc [nc` pe seama celor slabi, a celor
neferici\i ]i a celor nechibzui\i. C>nd iau [n considerare agonia
vie\ii civilizate — e]ecurile, anxiet`\ile, lacrimile, speran\ele
ve]tejite, realit`\ile amare, foamea, crima, umilirea, ru]inea
— sunt aproape for\at s` spun c`, la urma urmei, canibalismul
este cea mai milostiv` form` [n care a trìt vreodat` omul pe
seama semenului sù.
Este imposibil ca un om cu inim` bun` s` fie mul\umit cu
lumea care este acum. Nici unul nu se poate bucura cu
adev`rat nici m`car de ceea ce c>]tig` — ceea ce ]tie c` este
al sù — ]tiind c` milioane de semeni ai sì sunt [n mizerie
]i lips`. C>nd ne g>ndim la cei [nfometa\i, sim\im c` este
aproape lipsit de inim` s` m>nc`m. S` [nt>lne]ti pe unii
zdren\`ro]i ]i pe unii care tremur` de frig te face aproape
s`-\i fie ru]ine c` e]ti bine [mbr`cat ]i [\i este cald — sim\i
ca ]i cum inima \i-ar fi rece precum corpurile lor.
Nu va fi nici o schimbare? Vor fi oare @legile cererii ]i
ofertei#, ale inven\iei ]i ]tiin\ei, ale monopolului ]i
competi\iei, ale capitalului ]i legisla\iei [ntotdeauna
vr`jma]ii celor care muncesc? Vor fi muncitorii [ntotdeauna
destul de ignoran\i ]i destul de stupizi ca s`-]i dea c>]tigurile
pentru cei inutili? Vor [ntre\ine ei milioanele de solda\i ca
s` ucid` pe fiii altor muncitori? Vor construi [ntotdeauna
temple, iar ei vor trì [n vizuini ]i colibe? Vor [ng`dui ei
pentru totdeauna parazi\ilor ]i vampirilor s` trìasc` din
s>ngele lor? Vor r`m>ne ei sclavii cer]etorilor pe care-i [ntre\in?
Vor [nceta oamenii one]ti s`-]i scoat` p`l`riile [n fa\a
[n]el`torilor de succes? Va c`dea h`rnicia [ntotdeauna [n
genunchi [n fa\a lenei [ncoronate? Vor [n\elege ei c` cer]etorii
nu pot fi genero]i, ]i c` orice om s`n`tos trebuie s`-]i c>]tige
dreptul de a trì? Vor spune ei [n final c` omul care are privilegii
egale cu to\i ceilal\i n-are dreptul s` se pl>ng`, sau vor urma
exemplul l`sat de asupritorii lor? Vor [nv`\a ei c` for\a de a
reu]i trebuie s` aib` g>ndire [n spatele ei, ]i c` orice este f`cut
ca s` dureze trebuie s` stea pe piatra de temelie a drept`\ii?”
Argumentul prezentat aici este s`rac, slab, f`r` speran\` ]i
f`r` sugestii; ]i venind de la un om [n\elept ]i un logician fin,
arat` numai c` oamenii [n\elep\i din aceast` lume v`d boala
dar nu pot vedea nici un remediu. Acest domn [nv`\at arat`
destul de clar cauzele dificult`\ii ]i c` ele sunt inevitabile, ]i
apoi practic le spune muncitorilor — ^Nu l`sa\i (inven\ia,
]tiin\a, competi\ia etc.) s` v` [mping` [n jos ]i s` v` fac` rù!”
Dar el nu sugereaz` nici un mijloc de eliberare, dec>t dac`
este [n [ntrebarea, ^Vor deveni muncitorii destul de inteligen\i
]i destul de tari ca s` fie proprietarii ma]inilor?”
Dar s` presupunem c` ei ar avea ma]ini ]i capital suficient
ca s` le pun` [n func\iune! Ar putea astfel de fabrici ]i de ma]ini
func\iona cu mai mare succes dec>t altele? Ar putea ele
func\iona cu succes mult` vreme [n calitate de concerne
binevoitoare ]i nu pentru profit? Nu ]i-ar face ele partea lor ca
s` creasc` ^supraproduc\ia” ]i s` cauzeze ^[nchideri”, l`s>ndu-i
pe muncitorii lor ]i pe al\ii f`r` lucru? Nu ]tim noi c` dac`
uzina sau atelierul ar fi conduse pe principiul pl`\ii egale pentru
to\i angaja\ii, acestea fie ar deveni [n grab` falimentare fiindc`
ar pl`ti prea mult pentru salarii, fie altfel, cei mai califica\i ar
fi atra]i prin plat` mai bun` spre alte situa\ii, sau spre activit`\i
private, pe cont propriu? {ntr-un cuv>nt, interesul de sine,
egoismul este at>t de [nr`d`cinat [n natura uman` dec`zut`
]i face parte at>t de mult din structura social` actual`, [nc>t
oricine nu-l va lua [n calcul []i va constata ne[nt>rziat gre]eala.
Propozi\ia de [ncheiere citat` este foarte bl>nd`, dar
foarte lipsit` de ajutor pentru urgen\`. Este ca un ou de
sticl` pus la clocit. El serve]te ca o solu\ie p>n` c>nd [l
spargi ]i [ncerci s`-l m`n>nci. ^Vor [nv`\a ei [muncitorii]
c` for\a pentru succes trebuie s` aib` g>ndire [n spatele
ei?” Da; to\i ]tiu aceasta; ]i c` g>ndirea trebuie s` aib`
creier; ]i c` creierul trebuie s` fie de calitate ]i aranjament
bune. To\i pot vedea c` dac` to\i ar avea creier de calibru
]i for\` egale, lupta [ntre om ]i om ar fi at>t de egal`
[nc>t ar fi aranjat [n grab` un armisti\iu ]i ar fi prev`zute
drepturile ]i interesele fiec`ruia; sau, mai probabil, lupta
ar fi venit mai repede ]i ar fi fost mai sever`. Dar nimeni
nu ]tie mai bine dec>t d-nul Ingersoll c` nici o putere
p`m>nteasc` n-ar putea produce o astfel de stare a
egalit`\ii mentale.
Al patrulea paragraf citat este foarte lùdabil pentru
marele om. G`se]te un ecou [n fiecare suflet nobil, de care
noi credem c` sunt multe. Dar al\ii, [n situa\ie moderat`,
sau chiar boga\i ca d-nul Ingersoll, decid f`r` [ndoial` cum
a decis el, c` sunt tot at>t de neajutora\i [n a obstrua sau a
schimba curentul social care trece prin canalul naturii
umane dec`zute, arunc>nd [n el banii ]i influen\a lor, cum
ar fi s` opreasc` cascada Niagara arunc>ndu-se ei [n]i]i [n
ea. Un pleoscìt ]i o agita\ie de moment ar fi tot ce s-ar
petrece [n fiecare caz.
DIST. J. L. THOMAS ASUPRA LEGISLA|IEI MUNCII
Se ridic` adeseori preten\ia c` s-a f`cut discriminare

[mpotriva muncii prin legisla\ie care favoriza pe cei boga\i
]i leza interesele celor s`raci; ]i c` o inversare a acesteia ar
fi un remediu care ar [ndrepta totul. Nimic n-ar putea fi
mai departe de adev`r, ]i suntem bucuro]i s` avem un
rezumat al legisla\iei Muncii Statelor Unite din partea unui
domn at>t de competent ca fostul Procuror General Adjunct
al Statelor Unite, Thomas, [n Tribune din New York, din 17
octombrie 1896, dup` cum urmeaz`:
@S` se scrie istoria legisla\iei din ultimii cincizeci de ani
pentru ameliorarea condi\iilor claselor mai s`race ]i muncitoare
ar cere volume, dar s-ar putea face un rezumat astfel:
A fost abolit` [nchisoarea pentru datorie.
Au fost aprobate legi care scutesc gospod`riile ]i o mare parte
din proprietatea personal` de executare [mpotriva datornicilor
care sunt capi de familie, a v`duvelor ]i orfanilor lor.
Au fost date prin lege mecanicilor ]i muncitorilor garan\ii
asupra p`m>ntului sau lucrului pe care ei presteaz` munc`
[n schimbul salariului.
Persoanelor s`race li se permite s` dea [n judecat`, la
curtea de justi\ie a statului sau la cea na\ional`, f`r` s`
pl`teasc` costurile sau s` dea asigurare pentru costuri.
Cur\ile de justi\ie, ale statului ]i cele na\ionale, numesc
pe avoca\i s` apere persoanele s`race f`r` compensa\ie, [n
cur\ile penale de justi\ie ]i [n unele cazuri [n cur\ile civile.
Cur\ile [n multe cazuri sunt [ndrumate s` admit` judecata
[n favoarea unui muncitor care trebuie s` intenteze proces
pentru a-]i recupera salariul sau a-]i impune drepturile
[mpotriva unei corpora\ii, pentru o sum` declarat` ca s`
acopere taxa avocatului sù.
Legea a declarat ziua de lucru de ]apte ore, [n unele cazuri,
]i de opt sau nou` [n altele, pentru serviciu public sau pentru
lucr`ri publice.
{n administrarea propriet`\ilor insolvabile salariile pentru
munc` sunt revendic`rile prioritare, iar [n unele cazuri
salariile sunt f`cute revendic`ri prioritare [n general.
Au fost aprobate legi care reglementeaz` taxele pentru
pasageri ]i pentru m`rfuri pe cìle ferate ]i pe alte linii de
transport, ]i de asemenea la depozitele publice de m`rfuri
]i la elevatoare, ]i au fost create comisii na\ionale ]i ale
statelor ca s` supravegheze traficul pe cìle ferate, prin care
taxele au fost reduse la dou` treimi sau mai mult.
{n aproape toate statele au fost aprobate legi care reduc
rata dob>nzii, ]i s-a prelungit timpul pentru r`scump`rare
dup` ce ipotecile sau procurile au fost declarate prescrise.
Cìlor ferate li se cere s`-]i [ngr`deasc` liniile sau s`
pl`teasc` dublu pentru pagubele rezultate din nerespectarea
acestei legi; de asemenea li se cere s` pun` la dispozi\ie locuri
]i instala\ii sigure pentru muncitorii lor.
Manufacturierilor ]i operatorilor de mine li se cere s` se
[ngrijeasc` de locuri ]i de ma]ini pentru siguran\a ]i
confortul angaja\ilor lor.
{ncorporarea organiza\iilor de munc` a fost autorizat` prin lege.
Ziua Muncii a fost f`cut` s`rb`toare na\ional`.
Sunt stabili\i Comisari ai Muncii, ai Statului ]i ai Na\iunii
s` adune statistici ]i, [n m`sura posibilului, s` amelioreze
condi\iile clasei muncitoare.
A fost [nfiin\at Departamentul Agriculturii ]i ]eful lui a
fost f`cut membru al Cabinetului.
Se distribuie gratuit oamenilor semin\e care cost` anual
150.000 $.
Este declarat` infrac\iune [n multe state punerea pe lista
neagr` a unui om care a fost concediat din serviciu sau nu ]i-a
pl`tit datoriile, ]i este declarat` infrac\iune amenin\area prin
carte po]tal`, prin po]t`, cu darea [n judecat` a unui datornic,
sau folosirea vreunui procedeu care s`-i aduc` atingere.
Pentru a proteja pe cei impruden\i sau creduli, este interzis`
folosirea po]tei pentru cei care vreau s` pun` [n aplicare
aranjamente frauduloase sau de loterie prin acest mijloc.
Taxele po]tale au fost reduse, atr`g>nd dup` sine o
pierdere pentru guvern de 8.000.000 $ anual la distribuirea
po]tei, sub aceast` ac\iune oamenii primesc ziarele \`rii f`r`
taxe, ]i cele mai bune reviste ]i periodice au fost f`cute at>t
de ieftine [nc>t s` fie la [ndem>na celor s`raci.
Poli\ele de asigurare a vie\ii ]i ac\iunile la asocia\iile de
construc\ii ]i [mprumut sunt declarate nepierdute prin
neplata primelor sau taxelor dup` un timp limitat.
B`ncile, fie ale statului fie na\ionale, sunt supuse
supravegherii publice, iar conturile lor inspec\iei publice.
Angaja\ilor [n serviciul public li se permite concediu pl`tit
treizeci de zile [n unele cazuri ]i cincisprezece [n altele, ]i treizeci
de zile [n plus pentru boal` [n cazul lor sau al familiilor.
Comer\ul cu culi, importul de muncitori cu contract, munca
cu de\inu\ii din Statele Unite, imigrarea [n continuare a
chinezilor, importul de m`rfuri f`cute de de\inu\i ]i sistemul
de munc` cu de\inu\i ]i datornici au fost interzise prin lege.
Au fost create Consilii de Arbitraj, ale statelor ]i na\ionale,
pentru rezolvarea conflictelor de munc`.
Celor angaja\i [n serviciu public li se admite plat` pentru
s`rb`torile legale — 1 ianuarie, 22 februarie, Ziua Comemor`rii,
4 iulie, Ziua Muncii, Ziua Recuno]tin\ei ]i 25 decembrie.
Fermele destinate coloni]tilor au fost date celor care vreau
s` mearg` ]i s` se stabileasc` pe ele, iar alte terenuri au fost
date celor care vreau s` planteze ]i s` cultive pomi pe ele.
Au fost aprobate votul australian ]i alte legi pentru
protec\ia oamenilor [n privin\a dreptului lor de a vota nesili\i
]i neintimida\i.
Au fost elibera\i patru milioane de sclavi, prin care au
fost s`r`ci\i sute de mii de proprietari.
Au fost deschise biblioteci publice pe cheltuial` public`.
S-au [nmul\it spitalele publice pentru [ngrijirea celor
bolnavi ]i s`raci.
Se pl`tesc anual o sut` patruzeci de milioane de dolari
din trezoreria public` solda\ilor din r`zboaiele noastre,
v`duvelor ]i orfanilor lor.
Ultima m`sur`, dar nu cea din urm`, au fost stabilite
]colile publice, a]a [nc>t acum cheltuiala anual` numai
pentru instruirea [n ele este mai mare de 160.000.000 $, iar
pentru cl`diri, dob>nzi pe [mprumuturi ]i alte cheltuieli,
probabil [n plus suma de 40.000.000 $ sau mai mult.
Nenum`rate alte legi de mai mic` importan\`, care privesc
[n aceea]i direc\ie ca ]i cele de mai sus, ]i care se extind la
detaliile cele mai m`runte ale rela\iilor [ntre angajatorii muncii,
fie corpora\ii, fie parteneriat sau individuali, ]i angaja\i, au
fost aprobate de Congres ]i de Legislativele diferitelor State.
Toate aceste legi au fost aprobate ]i aceste binefaceri
au fost acordate de boga\i ca ]i de s`raci. {ntr-adev`r,
istoria acestei \`ri [n ultimul sfert de secol arat` c`
b`rba\ii ]i femeile din toate clasele deopotriv` ]i-au
[ncordat ingeniozitatea p>n` la limita maxim` ca s`
[ntocmeasc` legi pentru beneficiul, educa\ia ]i ridicarea
maselor poporului, ]i acest lucru a fost dus at>t de departe,
[nc>t mul\i oameni g>nditori se tem c` va sf>r]i [n
socialism de stat, dac` acest curs continu`. Nu este nici o
[ndoial` c` tendin\a opiniei publice a fost de mul\i ani [n
acea direc\ie”.
A]adar, dac` tot ce se poate face a fost f`cut prin legisla\ie
]i totu]i nelini]tea continu`, [n mod evident nu este nici o
speran\` s` se caute un remediu [n acea direc\ie. Evident ]i
d-nul Thomas a ajuns la concluzia c` acest conflict este
imposibil de st`p>nit.
S` observ`m cuvintele prin care acest om capabil ]i nobil,
WENDELL PHILLIPS, }I-A EXPRIMAT OPINIA.
^Nici o reform`, moral` sau intelectual`, n-a venit nici o

dat` de la clasa de sus a societ`\ii. Toate au venit de la
protestul martirului ]i victimei. Emanciparea muncitorilor
trebuie s` fie realizat` de muncitori [n]i]i.”
Foarte adev`rat; foarte [n\elept; dar nici d-nul Phillips n-a
oferit nici o sugestie practic` [n privin\a felului [n care
muncitorii s` se emancipeze singuri din rezultatul sigur al
principiilor egoiste ale Legii Cererii ]i Ofertei (sprijinit` de
inegalit`\i fizice ]i mentale), inexorabil` ca legea gravita\iei.
El n-a ]tiut ce s` recomande. Revolu\ia, dup` cum ]tiu to\i, ar
putea produce schimb`ri locale ]i temporare, folositoare ori
altfel, dar la ce ar folosi revolu\ia [mpotriva condi\iilor ]i
competi\iei generale? Tot at>t de bine am putea s` ne revolt`m
[mpotriva cre]terii fluxului oceanic ]i s` [ncerc`m s`-l d`m
[napoi cu m`tura sau s` adun`m surplusul [n butoaie.
PREZICEREA LUI MACAULAY
Le Figaro din Paris citeaz` urm`toarele extrase dintr-o
scrisoare scris` [n 1857 de c`tre d-nul Macaulay, marele
istoric englez, unui prieten din Statele Unite:
Êste clar ca lumina zilei c` guvernul vostru nu va fi
niciodat` [n stare s` \in` sub control o majoritate suferind`
]i m>nioas`, fiindc` [n \ara voastr` guvernarea este [n
m>inile maselor, iar boga\ii, care sunt [n minoritate, sunt
absolut la mila lor. Va veni o zi c>nd [n statul New York
mul\imea, [ntre o jum`tate de mic dejun ]i speran\a unei
jum`t`\i de cin`, va alege pe legiuitorii vo]tri. Se poate s`
avem vreo [ndoial` [n privin\a felului de legiuitori care vor
fi ale]i?
Ve\i fi obliga\i s` face\i acele lucruri care fac imposibil`
prosperitatea. Atunci un Cezar sau un Napoleon va lua
fr>iele guvernului [n m>n`. Republica voastr` va fi jefuit`
]i devastat` [n secolul al dou`zecilea, [ntocmai cum a fost
imperiul roman de c`tre barbarii din secolul al cincilea, cu
aceast` deosebire, c` devastatorii imperiului roman, hunii
]i vandalii, au venit din afar`, [n timp ce barbarii vo]tri vor
fi b`]tina]i, din propria voastr` \ar`, ]i produsul propriilor
voastre institu\ii”.
Nu s-a g>ndit acest om, mare cunosc`tor al naturii umane,
at>t a boga\ilor c>t ]i a s`racilor, s` sugereze ca probabilitate
c` boga\ii ar putea [n mod neegoist [mbr`\i]a cauza
majorit`\ii ]i ar putea consim\i la adoptarea unor legi a]a
de largi ]i de binevoitoare, [nc>t s` ridice treptat masele la
competen\` ]i s` fac` imposibil ca cineva s` adune bog`\ie
de o valoare mai mare de o jum`tate de milion de dolari.
Nu; d-nul Macaulay a ]tiut c` o astfel de propunere nu era
vrednic` de considera\ie ]i de aici vine prezicerea lui, care
este [n armonie cu m`rturia lui Dumnezeu [n privin\a
rezultatelor egoismului, un mare timp de str>mtorare.
Mai mult, de c>nd a scris el astfel, votul a fost cerut chiar
de c`tre concet`\enii d-nului Macaulay, publicul britanic, ]i
li s-a satisf`cut cererea. A fost cerut de c`tre belgieni ]i de
c`tre germani ]i li s-a acordat. A fost cerut ]i luat cu for\a de
c`tre francezi. Este cerut de c`tre Austro-Ungaria ]i va fi
exercitat cur>nd de c`tre italieni. A]a [nc>t chiar catastrofa
prezis` cu at>ta [ncredere [n leg`tur` cu Statele Unite
plute]te ]i asupra ^Cre]tin`t`\ii” [ntregi. Macaulay n-a v`zut
nici o speran\` ]i n-a avut de oferit nici o sugestie, dec>t ce
au oferit ]i al\ii, ]i anume, c` cei boga\i ]i influen\i iau
controlul cu for\a ]i stau pe supapa de siguran\` c>t se poate
de mult timp — p>n` are loc explozia.
SPERAN |ELE D-NULUI CHAUNCEY M. DEPEW
Printre g>nditorii capabili ]i cu orizont larg ai lumii de
ast`zi este ]i distinsul Chauncey M. Depew, LL. D. Ca om
[n\elept, el d` adesea sfat bun; ]i noi suntem bucuro]i s`-i
avem opiniile despre situa\ia actual`. Vorbind clasei de
absolven\i ai Universit`\ii din Chicago ]i altora, ca orator la
a Zecea Adunare a ei, a spus printre altele:
Êduca\ia nu numai c` a f`cut posibil` minunata
dezvoltare a \`rii noastre ]i minunata oportunitate pe care
ea o permite pentru angajare ]i bog`\ie, dar ea a ]i ridicat
poporul nostru din metodele ]i obiceiurile trecutului ]i noi
nu mai putem trì cum au trìt p`rin\ii no]tri.
}coala general` ]i liceul, cu avantajele lor superioare, ne-au
cultivat a]a [nc>t rafinamentele vie\ii fac pe b`rba\i mai
toleran\i ]i mai inteligen\i ]i pe femei mai de]tepte, mai
frumoase ]i cu suflet mai larg. {i ridic` deasupra planului
\`ranului european. {n timp ce educa\ia ]i libertatea au f`cut
pe americani un popor fenomenal, ele de asemenea au ridicat
[ntr-o m`sur` standardele de via\` ]i cerin\ele ei [n \`rile mai
vechi ale Europei. Muncitorul indian poate trì sub un acoperi]
de stuf [ntr-o singur` [nc`pere cu o p>nz` [n jurul ]oldurilor ca
[mbr`c`minte ]i cu o tigaie de orez ca hran`. Dar mecanicul
american []i vrea casa cu c>teva camere. El a aflat ]i copiii lui
au aflat valoarea lucr`rilor de art`. Cu to\ii s-au obi]nuit cu
m>ncarea mai bun` ]i cu [mbr`c`mintea mai bun` ]i cu via\a
mai bun` care constituie nu lux, ci confort, ]i care formeaz` ]i
ar trebui s` formeze pe cet`\enii republicii noastre.
Oamenii iscusi\i cu mare prevedere ]i curaj s-au folosit de
oportunitatea american` pentru a acumula averi mari.
Masele, care n-au fost la fel de norocoase, se uit` la ei ]i
spun: @Noi n-avem parte egal` [n aceste oportunit`\i#. Acesta
nu este locul ]i nici n-am timp s` fac m`car aluzie la solu\ia
acestor dificult`\i sau la solu\ionarea acestor probleme. C`
geniul exist` printre noi pentru a le satisface dac` va fi nevoie
prin legisla\ie, dac` va fi nevoie prin alte procese, nici un
om ra\ional nu se poate [ndoi. Noi cerem pentru timpul
nostru mai mult` educa\ie, mai mul\i studen\i la colegiu,
mai multe oportunit`\i de a intra la colegiu. Orice t>n`r
care iese [n lume de pe aceste temelii, iese ca misionar al
luminii ]i cuno]tin\ei. El va fi [n comunitatea unde se va
stabili un exemplu de apreciere inteligent`, larg` ]i patriotic`
a situa\iei din \ar` ]i din zona sa. Absolven\ii a patru sute
de universit`\i din \ar` sunt locotenen\ii ]i c`pitanii, coloneii
]i generalii de brigad` ]i generalii majori ai acelei armate a
progresului american c`reia [i apar\inem cu to\ii.
Lumea [n care intr` ast`zi t>n`rul nostru este foarte diferit`
de cea despre care a ]tiut ceva tat`l, sau bunicii sau str`bunicii
lui acum o sut` de ani. Acum cincizeci de ani el ar fi absolvit
un colegiu denomina\ional ]i ar fi r`mas [n biserica p`rin\ilor
sì ]i a facult`\ii sale. Acum cincizeci de ani ar fi r`mas [n
partidul c`ruia [i apar\inea tat`l sù. El ar fi acceptat crezul
religios de la pastorul din satul sù ]i principiile politice de la
platforma na\ional` a partidului tat`lui sù. Dar ast`zi este
absolventul unui colegiu unde liniile denomina\ionale sunt
trasate larg ]i afl` c` membrii familiei sale au fost du]i de
v>nt [n toate bisericile ]i m`rturisesc toate crezurile, iar el
trebuie s`-]i aleag` singur biserica [n care-]i va g`si casa ]i
doctrinele pe care-]i va baza credin\a. El descoper` c` leg`turile
de partid au fost sl`bite de conduc`tori fal]i sau incompeten\i
]i de neputin\a organiza\iilor de partid de a satisface exigen\ele
\`rii ]i cerin\ele dezvolt`rii extraordinare din aceste timpuri.
Cei care ar trebui s`-i fie consilieri [i spun: @Fiule, judec` tu
[nsu\i pentru tine ]i pentru \ara ta”. Astfel, tocmai [n prag, el
cere un echipament de care tat`l sù n-a avut nevoie pentru
datoriile sale ca cet`\ean sau pentru temeliile credin\ei ]i
pricipiilor sale. La [ncheierea minunatului secol al
nou`sprezecelea [ncepe s` i se spun` de la amvon, de pe
platform` ]i prin pres`, ]i s` vad` din propriile sale observa\ii,
c` [n lumea politic`, financiar` ]i industrial` exist` condi\ii
revolu\ionare care amenin\` stabilitatea statului, pozi\ia
bisericii, temeliile societ`\ii ]i siguran\a propriet`\ii. Dar de]i
preceptul ]i profe\ia sunt despre dezastru, el s` nu dispere.
Fiecare t>n`r ar trebui s` fie optimist. Fiecare t>n`r ar trebui
s` cread` c` m>ine va fi mai bine dec>t ast`zi, ]i s` priveasc`
[nainte cu o speran\` ne]ovìelnic` spre ziua de m>ine, [n timp
ce-]i face datoria deplin` pentru ast`zi.
C` problemele sunt dificile ]i situa\ia este acut`, cu to\ii
admitem. Dar este de domeniul educa\iei s` rezolve problemele
]i s` [ndep`rteze condi\iile acute. Perioada noastr` este
paradoxul civiliza\iei. P>n` acum cursul nostru a fost o
chestiune de interpretare u]oar` ]i de navigare simpl` dup`
c`r\ile de naviga\ie din trecut. Dar acum suntem cu cinci ani
[nainte de secolul al dou`zecilea, confrunt>ndu-ne cu condi\ii
care sunt aproape la fel de nea]teptate ca ]i cum o mare
convulsie ne-ar fi aruncat prin spa\iu ]i ne-am g`sit ]ez>nd
l>ng` unul din canalele lui Marte.
Aburul ]i electricitatea au f`cut ca secolele erei cre]tine ]i
p>n` la a noastr` s` nu conteze. Ele au produs o unitate a
produc\iei ]i a pie\elor care r`stoarn` toate calculele ]i toate
principiile de ac\iune din trecut. Ele au unit lumea [ntr-o
comunicare instantanee care a r`sturnat limitele controlate
[nainte de timp ]i distan\`, sau care puteau fi fixate prin
legisla\ie. Pre\urile bumbacului din aceast` diminea\`, pe
Gange sau pe Amazon, ale gr>ului pe platourile Himalaiei sau
[n Delta Nilului sau [n Argentina, cu to\i factorii de valut`, de
clim` ]i de salarii care controleaz` costul produc\iei lor, la
amiazi sunt reflectate instantaneu la Liverpool, la New
Orleans, la Savanna, la Mobile, la Chicago ]i la New York. Ele
trimit o emo\ie sau un fior de ghea\` prin planta\iile din sud ]i
prin gospod`riile din vest. Fermierii din Europa ]i din America
se pl>ng pe drept de condi\iile lor. Popula\iile rurale se gr`besc
spre ora]e ]i cresc infinit greut`\ile guvernului municipal.
Capitali]tii se str`duiesc s` formeze combina\ii care vor curge
cu valul sau [l vor opri, iar organiza\iile de munc`, cu succes
limitat, se str`duiesc s` creeze o situa\ie care, cred ei, va fi cea
mai bun` pentru ei [n]i]i. Progresul extraordinar din ultimii
cincizeci de ani, revolu\iile care au fost produse prin abur,
electricitate ]i inven\ie, corelarea for\elor care lucreaz` [ntr-o
parte a globului ]i care produc efecte instantanee [n cealalt`,
au schimbat [n a]a m`sur` rela\iile popoarelor ]i industriilor,
[nc>t lumea nu s-a acomodat lor. Prezentul ]i viitorul trebuie
s` se bazeze pe educa\ie, a]a [nc>t inteligen\a suprem` s` poat`
scoate ordine din haosul produs de acest cutremur al
oportunit`\ilor ]i puterilor secolului al nou`sprezecelea.
{n lume au existat [ntotdeauna crize. Ele au fost eforturile
]i aspira\iile omenirii dup` ceva mai bun ]i mai [nalt, ]i au
culminat [n cele din urm` [n ceva mi]care extraordinar` pentru
libertate. Aceste revolu\ii au fost [nso\ite de infinit` suferin\`,
de m`cel`rire a milioanelor de oameni ]i de devastare a
provinciilor ]i [mp`r`\iilor. Cruciadele au ridicat Europa din
sclavia feudalismului, revolu\ia francez` a rupt c`tu]ele de
cast`. Napoleon a fost conduc`torul ]i f`c`torul de minuni,
de]i din egoism, al votului general modern ]i al guvern`rii
parlamentare. Aspira\ia [n toate secolele a fost dup` libertate
]i dup` mai mult` libertate. A]teptarea a fost c` atunci c>nd
se va c>]tiga libertatea, va fi fericire ]i pace universal`. Oamenii
vorbitori de limb` englez` au dob>ndit libertatea [n sensul ei
cel mai larg ]i mai deplin; acea libertate [n care oamenii sunt
propriii lor guvernatori, legislatori ]i st`p>ni. Paradoxul
acesteia este c` odat` cu libertatea pe care to\i o consider`m
ca cea mai mare binecuv>ntare, a venit o nemul\umire mai
mare dec>t a cunoscut lumea vreodat`. Mi]carea socialist` din
Germania cre]te de la o sut` de mii de voturi acum zece ani la
c>teva milioane [n 1894. Elementele republicane din Fran\a
devin mai radicale ]i mai amenin\`toare lun` de lun`.
Tulbur`rile agrare ]i muncitore]ti din Marea Britanie dep`]esc
orice capacitate a oamenilor de stat de a le \ine piept altfel
dec>t prin solu\ii provizorii, de pe o zi pe alta. {n Chicago a fost
o r`zvr`tire anarhist` c>nd numai curajul disciplinat al unui
corp mic de poli\i]ti a salvat marele ora] de ororile jafului ]i
pr`zii. Un singur om a creat [n c>teva luni o organiza\ie a
angaja\ilor cìlor ferate, at>t de puternic` [nc>t sub comanda
lui dou`zeci de milioane de oameni au fost paraliza\i [n
[ntreprinderile ]i [n mi]carea lor, ]i toate elementele care
constituie suportul comunit`\ilor au fost temporar suspendate.
A]a poten\ial a avut revolta [nc>t doi guvernatori s-au predat,
iar primarul metropolei noastre vestice a primit ordine de la
conduc`torul revoltei. Pierderi industriale ]i comerciale de o
m`rime incalculabil` au fost evitate numai prin bra\ul puternic
al guvernului federal.
Un alt paradox al sfertului nostru de secol este c` ast`zi, cu
mai pu\ine ore de munc`, orice me]te]ugar ]i mecanic ]i
muncitor din oricare departament prime]te cu dou`zeci ]i cinci
de procente ]i [n multe cazuri cu cincizeci de procente mai
mult dec>t a primit acum treizeci de ani. {n timp ce prime]te
astfel cu treizeci de procente mai mult dec>t acum treizeci de
ani, cu dolarul lui va cump`ra [mbr`c`minte ]i hran` de dou`
ori pe c>t cump`ra acum treizeci de ani. Cineva s-ar putea
g>ndi c` muncitorul ar trebui s` fie extrem de fericit c>nd
compar` trecutul cu prezentul, ]i c` [n afar` de traiul sù ar
trebui s` adune la banca de economii fondul care s`-l fac` [n
grab` capitalist. }i totu]i el simte o nemul\umire pe care tat`l
sù acum treizeci de ani, cu o treime din salariu ]i cu dolarul
sù cu care cump`ra pe jum`tate, niciodat` n-a cunoscut-o.
Toate acestea vin din educa\ie!”
[D-nul Depew nu observ` faptul c` acum treizeci de ani
era munc` din abunden\`. Oferta de calificare ]i de for\`
uman` fiind cu mult mai mic` dec>t cererea, oamenii erau
[ndemna\i s` lucreze ^tur` dubl`” la cìle ferate precum ]i
[n uzine ]i fabrici; [n timp ce ]i emigran\ii veneau cu
milioanele ]i g`seau prompt de lucru. Dar acum oferta de
munc` dep`]e]te mult cererea [n fiecare direc\ie, fiind
[nlocuit` de ma]ini. Acum, de]i salariile nu sunt rele,
oamenii, masele, nu-]i pot asigura cerere ]i angajare stabil`
pentru serviciile lor; ]i inevitabil salariile scad.]
Noi lupt`m luptele nu numai de ast`zi, ci pentru
totdeauna; noi dezvolt`m aceast` \ar` nu numai pentru noi
[n]ine, ci ]i pentru urma]i. Am biruit sclavia, am extirpat
poligamia, ]i singurul vr`jma] care a r`mas este ignoran\a.
[Dar dac` distrugerea par\ial` a ignoran\ei prin educa\ie
a adus toat` nemul\umirea ]i relele enumerate mai sus, c>t`
anarhie ]i c>t necaz [ngrozitor ar costa o educa\ie complet`!
D-nul Depew declar` c` el nu discut` aici remediul pentru
toate aceste rele ]i nemul\umire, dar ne[ndoielnic el ar fi
fost bucuros s` fac` astfel dac` ar fi cunoscut un remediu; ]i
aici el declar` c` situa\ia va fi remediat` ^[ntr-un fel sau
altul”, ceea ce este o admitere tacit` c` nu are de sugerat
nici un remediu specific.]
Oamenii care sunt nemul\umi\i sunt guvernatorii ]i
conduc`torii, ]i ei trebuie s`-]i rezolve singuri problemele.
{]i pot alege propriul lor congres ]i propriii lor pre]edin\i.
Nu se pot revolta [mpotriva lor [n]i]i, nici nu-]i pot tìa
propriul g>t. Mai cur>nd sau mai t>rziu, ]i [ntr-un fel sau
altul, ei []i vor rezolva problemele, dar va fi de c`tre lege ]i
prin lege. Va fi prin metode distructive sau constructive.
Este natural` [ntrebarea: @Cu toat` prosperitatea ]i
progresul lumii, de ce exist` aceast` nemul\umire?# Rapiditatea
inven\iei ]i oportunit`\ile oferite de electricitate ]i de abur au
distrus [n ultimii dou`zeci ]i cinci de ani ]aizeci la sut` din
capitalul lumii ]i au scos din serviciu patruzeci la sut` din
for\a ei de munc`. Motorul cu trei cilindri, inventarea unui
nou motor, redublarea for\elor printr-o nou` aplicare a
ma]inilor le face nefolositoare pe toate cele vechi. Face mai
mult, [l oblig` pe meseria]ul calificat, prin pierderea uneltei
cu care ]i-a c>]tigat traiul ]i care nu mai este de folos, s` recad`
[n marea mas` a muncitorilor obi]nui\i. {n acela]i timp, chiar
aceste for\e care astfel au distrus majoritatea valorilor ]i care
au scos din serviciu at>t de mul\i oameni, au creat noi condi\ii
care au crescut peste putin\a de a calcula bog`\ia lumii ]i
oportunit`\ile poporului ei pentru trai, confort ]i fericire. Dar
ca s` te bucuri de oportunit`\ile ei, de confortul ]i de fericirea
ei, devine necesar` o educa\ie mai bun`”.
Este foarte evident c` d-nul Depew este bine informat [n
chestiunile muncii ]i c` el a f`cut un studiu al condi\iilor
care au dus p>n` la starea cu care se confrunt` acum lumea.
Dar ce remediu ofer` el? Poate c` numai curtoazia ]i un
sim\ al bunei-cuviin\e au fost cele care l-au condus pe acest
domn c>nd s-a adresat unei clase de la colegiu, s` sugereze
c` ignoran\a este ^vr`jma]ul” care cauzeaz` relele actuale
]i care amenin\` viitorul. Dar c` educa\ia nu se poate dovedi
un remediu, nimeni nu trebuie s` ]tie mai bine dec>t d-nul
Depew. Foarte pu\ini dintre milionarii de ast`zi au primit o
educa\ie la colegiu. Cornelius Vanderbilt a fost needucat, a
fost barcagiu, ale c`rui instincte ascu\ite pentru afaceri l-au
[ndrumat spre bog`\ie. El a prev`zut [nmul\irea c`l`toriilor
]i a investit [n vapoare cu abur ]i [n cì ferate. Primul John
Jacob Astor a fost needucat, a fost negustor de bl`nuri ]i
piei. Prev`z>nd cre]terea ora]ului New York, a investit [n
proprietate funciar` ]i astfel a pus bazele averilor
genera\iilor actuale de Astori.
Urm`toarea list` de milionari americani care au donat
colegiilor un milion de dolari sau mai mult, a f`cut ocolul presei,
[mpreun` cu declara\ia c` nici unul dintre ace]ti oameni boga\i
]i inteligen\i nu s-a bucurat de o educa\ie la colegiu:
^Stephen Girard, Colegiului Girard, 8.000.000 $; John D.
Rockefeller, Universit`\ii Chicago, 7.000.000 $; George Peabody,
la diferite funda\ii, 6.000.000 $; Leland Stanford, Universit`\ii
Stanford, 5.000.000 $; Asa Parker, Universit`\ii Lehigh,
3.500.000 $; Paul Tulane, Universit`\ii Tulane, New Orleans,
2.500.000 $; Isaac Rich, Universit`\ii Boston, 2.000.000 $; Jonas
G. Clark, Universit`\ii Clark, Worchester, Mass., 2.000.000 $;
cei din familia Vanderbilt, Universit`\ii Vanderbilt, cel pu\in
1.775.000 $; James Lick, Universit`\ii din California, 1.600.000
$; John C. Green, la Princeton, 1.500.000 $; William C. DePauw,
la Asbury, acum Universitatea DePauw, 1.500.000 $; A. J.
Drexel, }colii Industriale Drexel, 1.500.000 $; Leonard Case,
}colii de }tiin\e Aplicate Cleveland, 1.500.000 $; Peter Cooper,
Uniunii Cooper, 1.200.000 $; Ezra Cornell ]i Henry W. Sage,
Universit`\ii Cornell, c>te 1.100.000 fiecare; Charles Pratt,
Institutului Pratt din Brooklyn, 2.700.000 $”.
Ca ]i cum ar dovedi excep\ia de la aceast` regul`, d-nul Seth
Low, absolvent ]i pre]edinte de colegiu, o dat` a donat
Colegiului Columbia un milion de dolari pentru o bibliotec`.
De]i o educa\ie la colegiu este valoroas`, nu este [n nici
un caz un remediu pentru condi\iile actuale. {ntr-adev`r,
dac` fiecare om din Europa ]i din America ar fi ast`zi
absolvent de colegiu, condi\iile ar fi mai rele [n loc s` fie mai
bune dec>t sunt acum. D-nul Depew admite aceasta [n
citatele de mai sus, c>nd spune c` mecanicul ^simte o
nemul\umire pe care tat`l sù, acum treizeci de ani, cu o
treime din acest salariu ]i cu dolarul sù cu care cump`ra
de dou` ori pe at>ta, n-a cunoscut-o. Toate acestea vin de la
educa\ie”. Da, [ntr-adev`r, ]i cu c>t educa\ia este mai
general`, cu at>t nemul\umirea este mai general`. Educa\ia
este excelent` ]i este mult de dorit; dar nu este remediul. {n
timp ce este adev`rat c` unii oameni drep\i, nobili, au fost
boga\i, este de asemenea adev`rat c` unii dintre cei mai rì
oameni au fost oameni educa\i ]i unii dintre cei mai sfin\i
oameni au fost ^ne[nv`\a\i”, ca apostolii. Un om rù, cu c>t
are mai mult` educa\ie, cu at>t este mai mare nemul\umirea
lui ]i cu at>t este mai mare puterea lui pentru rù. Lumea
are nevoie de inimi noi — ^Creaz` [n mine o inim` curat`,
Dumnezeule, ]i re[nnoie]te [nùntrul meu un duh statornic”
(Ps. 51:10). Astfel, nevoia lumii este declarat` profetic, ]i
demonstra\iile c` pentru fericire ]i pace este necesar mai
mult dec>t educa\ie ]i inteligen\` vin, ]i [n cele din urm`
vor fi [n mod general recunoscute. Êvlavia [nso\it` de
mul\umire este un mare c>]tig”; ]i numai dac` [nt>i este
pus` aceast` temelie se poate garanta c` educa\ia este o
mare binecuv>ntare. Inimile egoiste ]i spiritul lumii sunt
[n contradic\ie cu spiritul iubirii, ]i orice compromis va fi
zadarnic. Educa\ia, ^cre]terea cuno]tin\ei” [n mase aduce
criz` social` ]i rezultatul ei final, anarhia.
INTERVIUL LUAT EPISCOPULUI W ORTHINGTON
{n timp ce era la o adunare a Bisericii Protestante Episcopale

[n New York City, vederile episcopului Worthington [n privin\a
agita\iei sociale au fost spicuite de un reporter ]i publicate
larg pe 25 octombrie 1896. Se raporteaz` c` el ar fi spus:
^Necazul [n privin\a fermierului, dup` judecata mea, este
c` noi am dus sistemul nostru educa\ional gratuit cu totul
prea departe. Desigur, ]tiu c` aceast` vedere va fi considerat`
o erezie, dar eu totu]i o cred. Fiii fermierului — mul\i dintre
ei — care n-au absolut nici o capacitate de a se ridica, primesc
gustul educa\iei ]i [l urmeaz`. Ei nu vor ajunge niciodat` la
nimic — adic` mul\i dintre ei — ]i vor deveni nesatisf`cu\i s`
urmeze calea vie\ii pe care Dumnezeu a inten\ionat-o pentru
ei, ]i vor fi du]i de curent spre ora]e. Educa\ia prea mare a
celor care nu sunt califica\i s-o primeasc` este cea care umple
ora]ele noastre [n timp ce fermele stau nefolosite”.
Episcopul are o vedere opus` celei sus\inute de d-nul
Depew. El este mai mult de acord cu Directorul General al
Educa\iei din Rusia, la a c`rui declara\ie [mpotriva educ`rii
claselor mai s`race ne-am referit deja. Suntem de acord cu
ambii [n privin\a faptului c` educa\ia [n general cre]te
ambi\iile ]i nemul\umirea necontenit`. Dar desigur c`
episcopul va [ncuviin\a c` lucrurile au mers deja prea departe
[n aceast` \ar` a libert`\ii ]i educa\iei ca s` mai fie speran\`
de a [n`bu]i nemul\umirea cresc>nd` prin stingerea luminii
educa\iei. Bun` sau rea, educa\ia ]i nemul\umirea sunt aici
]i nu pot ]i nu vor fi ignorate.
R~SPUNSUL DISTINSULUI W. J. BRYAN
{n ceea ce prive]te juste\ea sugestiei episcopului, l`s`m
s` r`spund` d-nul W. J. Bryan, cit>nd din r`spunsul sù
raportat de pres` dup` cum urmeaz`:
Â vorbi despre educa\ia prea mare a fiilor fermierilor ]i a
atribui educa\iei prea mari dificult`\ile care ne [nconjoar`
ast`zi, este dup` mine unul dintre cele mai crude lucruri pe
care le-a rostit omul vreodat`. Ce idee, c` fiii fermierilor,
care nu sunt capabili s` se ridice [n via\`, cap`t` un gust al
educa\iei ]i le place gustul at>t de mult [nc>t [l urmeaz` ]i
devin nemul\umi\i de ferm` ]i sunt du]i de curent [n ora]e!
Ce idee, c` printre fiii fermierilor no]tri este prea mult`
educa\ie! Prieteni, ]ti\i ce [nseamn` aceste cuvinte?
{nseamn` o inversare a progresului civiliza\iei ]i un mar]
[napoi spre Evul Mediu.
Cum pute\i spune care dintre fiii fermierilor se va dovedi
un mare om p>n` c>nd nu-i educa\i pe to\i? Trebuie oare s`
alegem o comisie care s` umble peste tot ]i s` aleag` pe cei
care trebuie s` fie educa\i?
O, prieteni, exist` alt motiv pentru care oamenii au mers
[n ora]e ]i au l`sat fermele. Este a]a fiindc` legisla\ia voastr`
justific` prescrierea ipotecilor pe fermele fermierilor. Fiindc`
legisla\ia voastr` a f`cut via\a fermierilor mai grea; fiindc`
clasele neproductive au produs legile ]i au f`cut s` fie mai
profitabil s` pun` ca miz` la jocurile de noroc produse
agricole mai degrab` dec>t s` le produc`.
Ce idee, de a plasa vina pentru condi\iile actuale la u]a
fermierului! Ce idee, de a sugera ca remediu [nchiderea ]colilor
pentru ca oamenii s` nu devin` nesatisf`cu\i! Ei bine, prieteni,
va fi nemul\umire at>ta vreme c>t exist` cauze de
nemul\umire. {n loc de a [ncerca s`-i [mpiedice pe oameni s`-]i
dea seama de condi\iile lor, de ce nu [ncearc` ace]ti critici s`
[mbun`t`\easc` starea fermierilor din aceast` \ar`?”
Un ziar engelz, The Rock, a vrut s` vad` lumin` dar n-a
g`sit deloc. Cit`m:
^{n toat` lumea nelini]tea care fierbe, interesele care se
ciocnesc ]i curentele care se [ncruci]eaz` \in lumea civilizat`
[ntr-o stare continu` de tulburare. Tensiunea nervilor ]i
min\ii devine mai intens` aproape s`pt`m>n` de s`pt`m>n`;
la intervale scurte ceva eveniment uluitor clatin` lumea
politic` ]i comercial` cu for\` seismic`, ]i oamenii []i dau
seama ce acumulare de elemente ale dezastrului se ive]te
sub suprafa\a societ`\ii. Politicienii, [n timp ce se str`duiesc
s` modifice cursul acestor for\e, admit deschis c` nu le pot
controla cu totul sau s` le prezic` rezultatele.
{n confuzia nesf>r]itelor teorii, propuneri, experimente ]i
profe\ii, cei mai mari g>nditori sunt de acord asupra a dou`
puncte. Pe de o parte ei v`d amenin\>nd o mare catastrof`
care va zgudui toat` lumea ]i va n`rui structura prezent` a
vie\ii politice ]i sociale, for\ele distrug`toare trebuind s` se
epuizeze [nainte ca cele formative s` poat` reconstrui structura
social` pe o temelie mai sigur`. Pe de alt` parte, ei sunt de
acord c` niciodat` na\iunile n-au t>njit mai mult dup` pace,
sau n-au v`zut mai clar datoria ]i avantajele cultiv`rii unit`\ii
]i [n\elegerii fr`\e]ti, dec>t [n momentul actual”.
A]a este [n toat` lumea civilizat`. To\i oamenii inteligen\i
v`d dilema mai mult sau mai pu\in clar, dar pu\ini au ceva
de sugerat ca remediu. Nu to\i [ns`: unii oameni bine
inten\iona\i g>ndesc c` ei pot rezolva problema, dar numai
fiindc` nu reu]esc s` aib` situa\ia clar schi\at` [n fa\a vederii
lor mentale. Acestea vor fi examinate [ntr-un capitol ulterior.
DECLARA |IA D-NULUI B ELLAMY DESPRE SITUA|IE
Cele ce urmeaz`, culese dintr-o cuv>ntare a domnului

Edward Bellamy, [n Boston, vor fi citite cu interes. El a spus:
^Dac` vre\i s` v` forma\i o concep\ie vie despre absurditatea
economic` a sistemului competitiv din industrie, g>ndi\i-v`
numai la faptul c` singura lui metod` de [mbun`t`\ire a calit`\ii
sau de reducere a pre\ului la bunuri este printr-o
supraproduc\ie a lor. Cu alte cuvinte, sub competi\ie pre\ul
mic poate rezulta numai din dublare ]i risip` de efort. Dar
lucrurile care sunt produse cu risip` de efort sunt cu adev`rat
scumpe, oricum ar putea fi ele numite. De aceea, bunurile
produse sub competi\ie sunt f`cute ieftine numai prin aceea
c` sunt f`cute scump. Astfel este reductio ad absurdum a
sistemului. Este un fapt adeseori adev`rat c` bunurile pentru
care pl`tim cel mai pu\in sunt la urm` cele mai scumpe pentru
na\iune datorit` competi\iei risipitoare care \ine pre\ul sc`zut.
Orice risip` trebuie s` [nsemne pierdere la sf>r]it, ]i de aceea
cam o dat` la ]apte ani \ara trebuie s` intre [n insolvabilitate
ca rezultat al unui sistem care pune trei oameni s` lupte pentru
munca pe care ar putea-o face unul.
A vorbi despre nelegiuirile morale ale competi\iei ar fi s`
intr`m [ntr-o tem` prea mare pentru acest timp, ]i m` refer
numai [n treac`t la un aspect al sistemului nostru industrial
actual, [n care ar fi greu de spus dac` a predominat neomenia
sau nechibzuin\a economic`, ]i m` refer la modul grotesc [n
care este distribuit` povara muncii. Echipa de presiune
industrial` jefuie]te leag`nul ]i morm>ntul, ia pe so\ie ]i
pe mam` de l>ng` foc ]i pe b`tr>ni de la col\ul ]emineului,
pe c>nd, [n acela]i timp, sute de mii de b`rba\i puternici
umple \ara de proteste zgomotoase pentru o oportunitate
de a munci. Femeile ]i copiii sunt preda\i supraveghetorilor,
[n timp ce b`rba\ii nu pot g`si nimic de f`cut. Nu este de
lucru pentru ta\i, dar este din bel]ug pentru prunci.
Care este deci secretul acestei alarme legate de condamnarea
care se apropie, a unui sistem sub care nimic nu se poate face
cum se cuvine f`r` a face de dou` ori, care nu poate face nici o
afacere f`r` a [ntrece m`sura, care nu poate produce nimic
f`r` supraproduc\ie, care [ntr-o lume plin` de lips` nu poate
g`si de lucru pentru m>ini puternice ]i dornice, ]i [n final care
se descurc` cumva numai cu pre\ul unui colaps total la fiecare
c>\iva ani, urmat de o convalescen\` lent`?
C>nd un rege rù este jelit de poporul sù, concluzia trebuie
s` fie c` mo]tenitorul tronului este un caz [nc` ]i mai rù.
Aceasta pare s` fie de fapt explica\ia necazului actual [n
leg`tur` cu dec`derea sistemului concuren\ial. Fiindc` exist`
frica de a merge din rù [n mai rù, ]i c` degetul mic al
combina\iei va fi mai gros dec>t coapsele concuren\ei; c` [n
timp ce sistemul din urm` a pedepsit pe oameni cu nuiele,
trusturile [i vor biciui cu scorpioni. Asemenea copiilor lui Israel
[n de]ert, acest pericol nou ]i ciudat face ca cei timizi s` ofteze
chiar dup` toiagul de fier al lui faraon. S` vedem dac` nu exist`
]i [n acest caz o \ar` f`g`duit`, de a c`rei perspectiv` pot fi
[ncurajate inimile slabe.
S` [ntreb`m [nt>i dac` o [ntoarcere la vechea ordine a
lucrurilor, sistemul concuren\ial liber, este posibil`. O scurt`
analiz` a cauzelor care au dus la actuala mi]care mondial`
pentru substituirea combina\iei [n afaceri cu concuren\a, va
convinge desigur pe oricine c` dintre toate revolu\iile, aceasta
este cel mai pu\in probabil c` va merge [nd`r`t. Este un rezultat
al cre]terii eficien\ei capitalului [n mase mari, ca urmare a
inven\iilor din ultimele ]i din actualele genera\ii. {n epocile
trecute m`rimea ]i sfera [ntreprinderilor de afaceri au fost
supuse restric\iilor naturale. Au existat limite [n privin\a
m`rimii capitalului care putea fi folosit avantajos de c`tre o
administra\ie. Ast`zi nu exist` nici o limit`, [n afar` de limitele
P`m>ntului, [n privin\a sferei de [ntreprindere a unei afaceri;
]i nici o limit` nu numai pentru m`rimea capitalului care poate
fi folosit de un concern, ci ]i pentru o cre]tere [n eficien\a ]i
securitatea afacerii propor\ional` cu m`rimea capitalului ei.
Economia managementului care rezult` din unificare, precum
]i controlul asupra pie\ei care rezult` din monopolul unui
produs, sunt de asemenea considerente solide de afaceri pentru
apari\ia Trustului. Nu trebuie s` presupunem [ns` c` principiul
combina\iei a fost extins numai la acele afaceri care se numesc
Trusturi. Aceasta ar [nsemna s` subestim`m mult mi]carea. Exist`
multe forme de combina\ii mai pu\in str>nse dec>t Trustul, ]i
relativ pu\ine afaceri sunt acum conduse f`r` o [n\elegere care s`
se apropie de o combina\ie cu fo]tii ei concuren\i — o combina\ie
care tinde constant s` devin` mai str>ns`.
De c>nd aceste condi\ii noi au [nceput s` predomine, afacerile
mici dispar [n fa\a celor mai mari; procesul n-a fost at>t de
rapid cum []i imagineaz` oamenii c`rora numai recent le-a
fost atras` aten\ia asupra lui. {n ultimii dou`zeci de ani marile
corpora\ii au dus un r`zboi de exterminare a roiului de
[ntreprinderi industriale mici, care sunt corpusculii ro]ii ai
s>ngelui unui sistem competitiv ]i cu a c`ror dec`dere acesta
moare. {n timp ce economi]tii discutau cu [n\elepciune dac`
noi ne-am putea dispensa de principiul ini\iativei personale [n
afaceri, acel principiu a trecut, iar acum apar\ine istoriei. {n
afara c>torva col\uri obscure ale lumii afacerilor, [n prezent nu
exist` nici o oportunitate de ini\iativ` personal` [n afaceri dac`
nu este sprijinit` de un capital mare; ]i m`rimea capitalului
necesar cre]te rapid. {ntre timp, aceea]i cre]tere [n eficien\` a
maselor de capital care a distrus micile afaceri, a redus gigan\ii
care le-au distrus p>n` la necesitatea de a ajunge la o [n\elegere
unul cu altul. Dup` cum [n feeria lui Bulwer Layton despre
rasa viitoare oamenii din Vril-ya au trebuit s` renun\e la r`zboi
pentru c` armele lor au devenit at>t de distrug`toare [nc>t s`
amenin\e cu anihilarea reciproc`, tot a]a, lumea modern` a
afacerilor g`se]te c` cre]terea [n m`rime ]i putere a
organiza\iilor de capital cere o suprimare a competi\iei dintre
ele pentru autoconservare.
Primul grup mare de [ntreprinderi [n afaceri care a adoptat
principiul combin`rii [n locul concuren\ei a f`cut necesar ca
toate celelalte grupuri, mai devreme sau mai t>rziu, s` fac` la
fel sau s` piar`. Fiindc`, a]a cum corpora\ia este mai puternic`
dec>t individul, tot a]a sindicatul este deasupra corpora\iei.
Ac\iunea guvernelor de a controla aceast` necesitate logic` a
evolu\iei economice nu poate produce nimic mai mult dec>t
v>rtejuri [ntr-un curent pe care nimic nu-l poate controla.
Fiecare s`pt`m>n` vede un nou traiect din ceea ce odat` era
marea cea mare deschis` a competi\iei, pe care negustorii
aventuro]i obi]nuiau s` c`l`toreasc` departe cu pu\in capital
al`turi de curajul lor ]i s` vin` acas` [nc`rca\i — fiecare
s`pt`m>n` vede acum un nou traiect din aceast` mare odat`
deschis`, [l vede [nchis, z`g`zuit ]i transformat [ntr-un ele]teu
al unui sindicat. A spune c` din perspectiva actual` a lucrurilor
unificarea substan\ial` a diferitelor grupe de industrie din \ar`,
sub c>teva zeci de sindicate mari, este posibil s` fie complet`
[n cincisprezece ani (1889-1905) nu [nseamn` desigur a risca o
declara\ie cu totul imprudent`.
O schimbare economic` at>t de mare cum este implicat`
[n preluarea conducerii industriilor \`rii din m>inile
oamenilor ]i concentrarea acestora [n administrarea c>torva
Trusturi mari, n-ar putea desigur s` fie f`r` o reac\ie social`
important`; ]i aceasta este o reac\ie care va afecta [n mod
special ceea ce numim clasa mijlocie. Nu mai este o chestiune
doar pentru s`raci ]i needuca\i, ce vor face ei cu munca lor;
ci ]i pentru cei educa\i ]i [nst`ri\i, unde vor g`si s` fac`
afaceri ]i unde s` fac` investi\ii [n afaceri. Aceast` dificultate
nu poate s` nu creasc` constant, pe m`sur` ce traiect dup`
traiect din c>mpurile mai [nainte libere ale competi\iei este
[nchis de c`tre un nou sindicat. Clasa de mijloc, clasa de
afaceri, este transformat` [n clas` proletar`.
Nu este greu s` se prezic` punctul final al concentr`rii
industriei dac` se realizeaz` pe liniile indicate [n prezent.
{n cele din urm`, ]i nu [ntr-o perioad` foarte [ndep`rtat`,
societatea trebuie s` fie [mp`r\it` [n c>teva sute de familii
cu avere mare pe de o parte, o clas` profesionist` dependent`
de favoarea lor dar exclus` de la egalitate cu ei ]i redus` la
starea de lachei, ]i, dedesubt, o popula\ie mare de b`rba\i ]i
femei muncitori, absolut f`r` speran\a de a [mbun`t`\i o
condi\ie care se ad>nce]te [n sclavie an de an tot mai f`r`
speran\`. Aceasta nu este o imagine pl`cut`, dar sunt sigur
c` nu este o declara\ie exagerat` a consecin\elor sociale ale
sistemului sindical”.
D-nul Bellamy sugereaz` Na\ionalismul ca leac pentru
toate aceste rele. {l vom examina mai t>rziu.
OPINIA REV . DR. EDWARD MCGLYNN
Ne vom aminti c` acum c>\iva ani dr. McGlynn a intrat [n
conflict cu superiorii lui eclesiastici din Biserica
Romano-Catolic`, din cauza sus\inerii Reformei Muncii ]i
[n special a teoriilor Taxei Unice. De]i [mp`cat cu Biserica
Romei, el a r`mas adept al Taxei Unice. Extrasele urm`toare
sunt dintr-un articol ie]it de sub pana sa, din Donahoe’s
Magazine (Boston, iulie 1895). Prezent>nd subiectul sù
^Prevenirea marilor averi ]i cre]terea standardului
oamenilor care muncesc”, el a spus:
Êste posibil ca oamenii s` fac` [n mod onest, cum vede
lumea [n prezent onestitatea [n afaceri, averi cum are familia
Vanderbilt sau Astor, care ajung la sute de milioane. Nu
fiindc` ace]ti oameni nu sunt one]ti le cresc averile, ci fiindc`
conduc`torii oamenilor sunt fie ignoran\i, fie indiferen\i la
supravegherea canalelor prin care curge bog`\ia de la
muncitorul individual [n vistieria comun`. Ma]in`ria
distribuirii este gre]it`. Prin urmare, dup` ce munca ]i-a
adus contribu\ia zilnic` la sprijinirea lumii, dac` procesele
acelei contribu\ii sunt studiate cu grij`, din momentul c>nd
muncitorul atinge materia prim` pe care el trebuie s-o
transforme [n bog`\ie p>n` c>nd produsul finit este plasat
[n m>inile celui care-l folose]te, se va vedea c` creatorii
averilor colosale, sub acoperirea legii ]i obiceiului, au luat
[n st`p>nire fiecare punct important al procesului ]i
transform` bog`\ia care ar trebui s` cad` [n vistieriile a
milioane, [n bog`\ia lor proprie”.
Dr. McGlynn [ndeamn` ca, [n cùtarea de a justifica marile
averi ]i salariile mici, s` fie studiate cu grij` trei lucruri: (1)
p`m>ntul ]i alte daruri naturale asupra c`ruia omul []i
exercit` aptitudinile; (2) mijloacele de transport; ]i (3) banii,
mijlocul care faciliteaz` schimburile produselor. Se va g`si,
spune el, c` oamenii au fost indiferen\i la aceste puncte, la
care cei care fac bani au fost peste m`sur` de aten\i. Cit`m:
^S` ia [n st`p>nire aceste daruri naturale, s` le monopolizeze
sub acoperirea legii ]i obiceiului, ]i s`-i fac` pe to\i oamenii
care le folosesc s` pl`teasc` [nainte pentru acest privilegiu, a
fost de la [nceputul lumii scopul celor care fac bani. Este o
chestiune u]oar` s` spore]ti o avere de o sut` de milioane c>nd
po\i taxa timp de dou` sau trei decenii milioanele care trebuie
s` cumpere p>ine ]i carne, lemn ]i c`rbune, bumbac ]i l>n`,
care vin toate de la p`m>nt. Aceasta s-a f`cut [n mod direct [n
\`rile europene, unde, ca [n na\iunea britanic` ]i [n Irlanda,
milioane de acri au fost lua\i de c`tre cei pu\ini sub acoperirea
legii ]i oamenii au fost obliga\i s` pl`teasc` [nt>i pentru
permisiunea de a ajunge la p`m>nt, apoi pentru permisiunea
de a continua s`-l lucreze.
Acela]i lucru s-a [nt>mplat indirect [n aceast` \ar`, c>nd
milioane de acri au fost da\i marilor cì ferate, iar capitali]tilor
li s-a permis s` ia [n st`p>nire alte milioane prin diferite
subterfugii, pentru ca totul s` fie \inut str>ns [n ghiare p>n`
c>nd valul imigr`rii a umflat aceste propriet`\i la valori
nespuse, c>nd au fost v>ndute la pre\uri care au f`cut milionarii
tot at>t de obi]nui\i [n aceast` \ar` ]i [n Europa ca ]i cavalerii
[n Anglia. Cititorii ziarelor sunt familiari cu cariera ]i cu
metodele baronilor c`rbunelui din Pennsylvania ]i din alt`
parte, care au luat [n st`p>nire marile districte produc`toare
de c`rbune sub acoperirea legii, ]i timp de patruzeci de ani au
perceput tribut de la consumatori ]i de la mineri, f`r` deosebire,
prin orice metod` pe care ingeniozitatea uman` ar putea-o
inventa, f`r` a \ine seama de justi\ie. …
{ntocmai cum cei pu\ini ob\in control, control aproape absolut
asupra darurilor naturale, tot a]a ei ob\in control ]i asupra
mijloacelor de transport [ntr-o \ar`. Ce [nseamn` aceasta se
[n\elege mai bine prin declara\ia c` societatea nu face nici o
[naintare f`r` un schimb cuvenit de m`rfuri; pentru ca
civiliza\ia s` se [mbun`t`\easc` [n toate p`r\ile, oamenii trebuie
s` aib` cele mai mari facilit`\i pentru a schimba lucrul m>inilor
lor. … U]urin\a transportului este, prin urmare, tot at>t de
vital necesar` pentru muncitor ca ]i u]urin\a [n ajungerea la
darurile naturale; ]i cum to\i oamenii sunt muncitori [n sensul
adev`rat al cuv>ntului, cei pu\ini care ]i-au luat ei [n]i]i
responsabilitatea facilit`\ilor de transport ale unei na\iuni
ajung incredibil de boga\i [n cel mai scurt timp, fiindc` ei
taxeaz` mai am`nun\it ]i mai absolut dec>t guvernul fiecare
fiin\` uman` din jurisdic\ia lor.
Familia Vanderbilt are poate o treime de miliard ast`zi.
Cum a ob\inut-o? Prin munc` grea? Nu. Prin folosirea
privilegiilor acordate lor [n mod nechibzuit de c`tre oamenii
nechibzui\i: dreptul de trecere prin statul New York; dreptul
de a fixa taxele de transport ]i de trecere pe care trebuie s`
le pl`teasc` cet`\enii comunit`\ii ca s` foloseasc` propriile
lor drumuri; dreptul de a de\ine imensele domenii ale
Statului ca ]i cum ar fi crea\ia m>inilor lor. … Nici o persoan`
sau corpora\ie n-ar trebui [ng`duite s` adune miliarde din
aceste propriet`\i publice. …
Acela]i lucru se poate spune despre mijlocul de schimb —
banii. Aici iar`]i lumea pare s` fie cu totul [ncurcat` [n
privin\a principiilor elementare ale acestei probleme; numai
cei care dau bani cu [mprumut au principii fixe ]i rentabile
care le permit s` taxeze fiecare fiin\` uman` care folose]te
bani, pentru folosirea ]i pentru continuarea favorii de a-i
folosi. Ei s-au plasat [ntre oameni ]i mijlocul de schimb,
[ntocmai cum al\ii s-au plasat [ntre oameni ]i darurile
naturale, [ntre oameni ]i facilit`\ile de transport al
m`rfurilor la pia\`. Cum s` se ab\in` ei s` nu adune milioane
a]a cum au f`cut Rothschilzii; milioane care iar`]i ar trebui
s` treac` [n mai mare parte [n vistieria comunit`\ii”.
Dr. McGlynn []i rezum` concluziile astfel:
Ôrganizarea este bun` ca s` men\in` pre\ul muncii, s`
asigure o legisla\ie s`n`toas`, s` for\eze pe angajatori s`
ad`posteasc` bine pe muncitorii lor, pe proprietarii de
p`m>nt s` se [ngrijeasc` de arendare bun` ]i a]a mai
departe; dar r`d`cina tuturor dificult`\ilor noastre,
explica\ia condi\iilor noastre sociale inegale ]i cauza averilor
mari ]i a salariilor mici, va fi g`sit` [n indiferen\a comun`
fa\` de cele trei necesit`\i ale vie\ii sociale ]i civilizate.
{nainte de a putea cre]te salariile permanent ]i a putea face
averile lui Vanderbilt ]i Carnegie pe at>t de imposibile pe
c>t sunt de inutile, trebuie s` [nv`\`m cum s` p`str`m
darurile naturale, mijlocul de schimb ]i mediul de schimb
f`r` taxa speculantului, f`r` amestecul lui, f`r` tirania lui”.
Remediul doctorului McGlynn este ^Taxa Unic`”, pe care o
vom examina [n capitolul care urmeaz`. Nu este dec>t potrivit
aici s` atragem totu]i aten\ia asupra faptului c` familiile Astor
]i Vanderbilt ]i-au c>]tigat bog`\ia sub acelea]i legi care-i
controleaz` pe concet`\enii lor, ]i care p>n` acum au fost
considerate cele mai juste ]i mai echitabile pe care le-a cunoscut
vreodat` lumea. Trebuie s` se observe ]i aceea c` milioanele
lui Vanderbilt au fost c>]tigate [n leg`tur` cu un mare serviciu
public ]i cu un mare beneficiu public; chiar dac` propriul interes
]i nu interesul pentru binele public a fot motivul care l-a
inspirat. Punctul important de observat este c` ]tiin\a ]i
inven\ia au fùrit o revolu\ie complet` [n echilibrul social, prin
care at>t creierul c>t ]i mu]chii sunt nesocotite prin posesia
p`m>ntului, a ma]inilor, a avu\iei. Este necesar un cod nou de
legi adaptate cum se cuvine, potrivite noilor condi\ii. Dar aici
zace dificultatea; o adaptare satisf`c`toare nu poate fi f`cut`
fiindc` p`r\ile interesate — Capitalul ]i Munca — nu vor lua
un punct de vedere moderat, rezonabil asupra situa\iei. Se
poate spune [ntr-adev`r c` nici unul nu poate privi situa\ia
drept fiindc` ambii sunt condu]i de egoism, care [n general
este complet orb fa\` de echitate p>n` c>nd este obligat s-o
vad`. Noile condi\ii cer o reajustare a afacerilor pe baza iubirii;
]i fiindc` aceast` calitate este posedat` doar de o mic`
minoritate de ambele p`r\i ale controversei, de aceea va veni
necazul, care nu numai va ruina ordinea social` actual` bazat`
pe egoism, ci ]i va preg`ti toate clasele prin experien\` s`
aprecieze noua ordine social`, ^cerurile noi ]i p`m>ntul nou”,
care vor fi stabilite sub st`p>nirea lui Mesia.
PERSPECTIVA PROFESORULUI W. GRAHAM
Un alt scriitor, prof. W. Graham, [n The Nineteenth Century
(februarie 1895), a discutat chestiunea social` din punctul
de vedere cunoscut [n Anglia ca ^Colectivism” — doctrina c`
oamenii [n ansamblu ar trebui s` posede sau s` controleze
materialul ]i mijloacele de produc\ie: opus individualismului.
Concluzia profesorului Graham este c`, deoarece
transformarea inimii oamenilor nu poate fi presupus`,
metoda poate fi introdus` numai [ntr-un grad limitat ]i dup`
un timp [ndelungat. El a spus:
Êste impracticabil`, cel pu\in, dac` natura uman` [n
esen\a ]i dorin\ele ei fundamentale, fie [nn`scute din
eternitate, fie ad>nc [nr`d`cinate ca rezultat al miilor de
ani de evolu\ie social` lent` care ajut` la intensificarea lor,
nu este simultan schimbat` [n majoritatea oamenilor
printr-un fel de miracol general. Mai departe, cred c` dac`
s-ar [ncerca vreodat` s` se stabileasc` [n aceast` \ar` ceva
asem`n`tor Colectivismului [n plin`tatea lui, chiar de c`tre
o presupus` majoritate [ntr-un nou parlament ^nebun” care
ar reprezenta o majoritate de votan\i, acela ar avea o
[mpotrivire puternic` din partea minorit`\ii, care, merg>nd
chiar pe cea mai [ndr`znea\` presupunere, n-ar putea fi
niciodat` una mic`; ]i ar avea [mpotrivire fiindc` ar implica
[n mod necesar confiscare ]i revolu\ie: politic`, economic` ]i
social`. Dac` [n final, prin vreun concurs extraordinar de
[nt>mpl`ri, ar fi vreodat` stabilit pe moment, cum se
presupune c` ar putea fi [ntr-o \ar` ca Fran\a, care are o
mare [nclina\ie spre acesta, precum ]i unele amintiri
colectiviste, n-ar fi posibil s` dureze. N-ar putea fi nici m`car
pus [n practic` dec>t nominal, datorit` impracticabilit`\ii
lui inerente; pe c>nd, at>ta timp c>t ar exista, chiar ]i par\ial
sau nominal, dup` prima mare diviziune general`, ale c`rei
p`r\i ar fi cur>nd risipite, ar aduce, pe l>ng` haos social
general, rele care ar include s`r`cie pentru toate clasele, ]i
mai mare s`r`cie dec>t predomin` acum”.
Profesorul a continuat s` ofere dovezi de corectitudine ale
acestor vederi ]i apoi a [ntrebat: Ar opera Colectivismul
satisf`c`tor chiar dac` ar fi instalat cumva ]i pus [n mi]care?
El r`spunde negativ. El spune:
Âr fi o [ncetinire a efortului peste tot, la inventatori, la
organizatori, la supraveghetori, chiar ]i [n clasa mai bun` a
muncitorilor, dac` n-ar fi stimula\i prin remunerare [n plus
ca s` depun` cele mai mari ]i mai bune eforturi ale lor; pe
scurt, dac` stimulentul actual enorm ]i extins al interesului
privat ar fi [ndep`rtat sau serios mic]orat, rezultatul
inevitabil ar fi o produc\ie mult redus` [n cantitate ]i
inferioar` [n fel. Ar trebui s` fie date cel pu\in ^prime de
produc\ie”, ]i at>ta vreme c>t oamenii sunt a]a cum sunt, ]i
probabil mult` vreme vor r`m>ne a]a, ei vor trebui s` fie pe
o scar` liberal` — adic`, egalitatea remunera\iei [n privin\a
acestor muncitori mai buni va trebui s` fie [ndep`rtat`. Altfel
ar fi s`r`cie [n care to\i ar avea parte egal`, ]i muncitorii
obi]nui\i ar trebui s` pun` [mpotriva s`r`ciei lor numai
s`rmana satisfac\ie c` fostele clase bogate au fost date jos
ca s-o [mpart` cu ei”.
Pentru a preveni declinul civiliza\iei ]i o [ntoarcere la
barbarie, a continuat profesorul, ar fi necesar cur>nd s` fie
reintrodus` inegalitatea salariilor ]i ini\iativa privat`. Ar trebui
s` fie [ng`duite concuren\a treptat`, [mprumuturile private,
schimbul, dob>nda, ]i la urm` s-ar g`si c` noul sistem se
deosebe]te numai pu\in de ordinea actual`. El a [ncheiat:
^Lucrurile ar fi modificate din ce [n ce mai mult [n vechea
direc\ie, p>n` c>nd, [n final, ar fi inevitabila contrarevolu\ie,
probabil f`r` un nou r`zboi civil, pentru care clasa
guvernatoare n-ar mai avea tragere de inim` [n fa\a sc`derii
sus\in`torilor ei ]i a sl`birii propriului ei fanatism. Ar fi o
mare restaurare, nu a unei dinastii, ci a unui Sistem Social;
vechiul sistem bazat pe proprietatea privat` ]i pe contracte,
care s-a format ca o evolu\ie lent` sub fiecare civiliza\ie, ca
sistemul cel mai potrivit pentru natura uman` [ntr-o stare
de conglomerat, ]i care este [nc` mai potrivit ]i mai necesar
[n [mprejur`rile fizice ]i sociale ale civiliza\iei noastre
moderne complexe”.
Noi credem c` s-a f`cut deja considerabil pentru mase prin
Colectivism, cum ar fi [n sistemul ]colar public al Statelor
Unite, [n sistemele po]tale ale lumii civilizate, [n
proprietatea municipal` a sistemului de alimentare cu ap`
etc., ]i c` s-ar putea realiza [nc` mai mult [n aceast` direc\ie.
Dar to\i oamenii ra\ionali trebuie s` consimt` la argumentul
c` dac` tendoanele egoismului, care acum mi]c` lumea, ar
fi tìate, pun>nd pe to\i oamenii la acela]i nivel, o nou`
putere de mi]care (Iubirea) ar trebui s` ia locul egoismului,
altfel afacerile lumii s-ar opri brusc: lenea ar lua locul
h`rniciei, iar s`r`cia ]i lipsa ar [nlocui confortul ]i bog`\ia.
Dar noi prezent`m aceste dificult`\i nu pentru c` avem o
teorie îngenioas`” a noastr` proprie pe care s-o sus\inem,
ci pentru ca aceia care caut` [n\elepciunea care vine de sus,
prin Biblie, s` poat` vedea mai clar neajutorarea omenirii
[n criza prezent`, ]i pentru ca ei s` se poat` prinde mai
[ncrez`tor ]i mai ferm prin credin\` de Domnul ]i de
remediul pe care El [l va aplica la vremea potrivit`.
OPINIILE UNOR MEMBRI AI CUR |II SUPREME
Judec`torul Henry B. Brown, adres>ndu-se absolven\ilor
Departamentului Juridic al Colegiului Yale, ]i-a luat ca tem`
^Secolul al dou`zecilea”. El a ar`tat c` schimb`rile secolului
al dou`zecilea promit s` fie sociale mai degrab` dec>t politice
sau juridice, ]i apoi a numit cele trei pericole mai
proeminente care amenin\` viitorul apropiat al Statelor
Unite: (1) Corup\ia municipal`, (2) l`comia corpora\iilor ]i
(3) tirania muncii. Printre alte lucruri a spus:
^Probabil c` [n nici o alt` \ar` din lume nu este influen\a
bog`\iei mai puternic` dec>t [n aceasta, ]i [n nici o perioad`
din istoria noastr` n-a fost mai puternic` dec>t acum.
Gloatele nu sunt niciodat` logice ]i sunt [nclinate s` sar` la
pretexte mai degrab` dec>t la ra\iune ca s`-]i reverse
r`zbunarea peste clasele [ntregii societ`\i. Probabil c` niciodat`
n-a existat o scuz` mai slab` pentru o mare r`scoal` dec>t
greva de simpatie din vara trecut` [1895], dar [n spatele ei au
fost revendic`ri substan\iale. Dac` bog`\ia nu va respecta
regulile simplei onestit`\i [n folosirea puterii ei, nu va avea
nici un motiv s` a]tepte modera\ie sau discre\ie din partea
celor care se [mpotrivesc [nc`lc`rilor ei.
Am vorbit despre l`comia corpora\iilor ca fiind [nc` o surs`
a pericolului pentru stat. U]urin\a cu care sunt ob\inute
concesiile a produs mari abuzuri. Corpora\iile sunt formate
sub legile unui stat cu singurul scop de a face afaceri [n
altul, iar cìle ferate sunt construite [n California sub
concesii acordate de statele de la est de Mississippi cu scopul
de a [ndep`rta litigiile la cur\ile federale. Cele mai mari
fraude sunt f`cute [n construc\ia acestui fel de drumuri chiar
de c`tre directori, sub masca unei companii de construc\ii, a
unei alte corpora\ii, c`reia i se predau toate obliga\iunile,
ipotecile ]i alte garan\ii, indiferent de costul real al drumului.
Drumul este echipat [n acela]i mod de c`tre alt` corpora\ie,
format` din directori, care cump`r` materialul rulant ]i-l
concensioneaz` drumului, a]a [nc>t atunci c>nd vine
inevitabila prescriere, ac\ionarii constat` c` au fost [n]ela\i
[n beneficiul de\in`torilor de ipoteci, iar ace]tia [n]ela\i [n
beneficiul directorilor. Proprietatea astfel c>]tigat` [n
sfidarea onestit`\ii ]i moralit`\ii nu st` [n pozi\ie favorabil`
ca s` invoce ajutorul legii pentru protec\ia ei.
Mai rù dec>t aceasta [ns` este combinarea corpora\iilor [n
a]a-zisele trusturi, ca s` limiteze produc\ia, s` sugrume
concuren\a ]i s` monopolizeze cele necesare vie\ii. M`sura [n
care s-a f`cut aceasta este alarmant`; m`sura [n care poate fi
f`cut` mai t>rziu este revolu\ionar`. Adev`rul este c` [ntreaga
legisla\ie a corpora\iilor are mare nevoie de revizuire, dar
dificultatea de a asigura o ac\iune simultan` din partea celor
patruzeci ]i patru de state este dup` c>t se pare de ne[nvins.
Dintr-o parte complet diferit` vine al treilea ]i cel mai
imediat pericol asupra c`ruia v-am atras aten\ia — tirania
muncii. Acesta se na]te din incapacitatea evident` a
muncitorului de a observa c` drepturile pe care le cere trebuie
s` le cedeze ]i el. Muncitorii pot sfida legile \`rii ]i pot s`-]i
d`r>me casele lor ]i pe cele ale patronilor lor, dar ei n-au
putere s` controleze legile naturii — acea mare lege a cererii
]i ofertei, de a c`rei ascultare industriile se ridic`, [nfloresc
o perioad` ]i apoi se descompun, iar capitalul ]i munca []i
primesc r`spl`\ile cuvenite”.
Judec`torul Brown nu vede nici o speran\` de reconciliere
[ntre Capital ]i Munc`, av>nd o minte prea logic` s`
presupun` c` acele corpuri care se mi]c` [n direc\ii opuse se
vor [nt>lni vreodat`. El spune mai departe:
^Conflictul dintre ele a continuat ]i a crescut [n am`r`ciune
mii de ani ]i o aplanare pare mai [ndep`rtat` ca oric>nd.
Arbitrajul obligatoriu este un termen impropriu — o
contradic\ie de termeni. La fel s-ar putea vorbi despre o crim`
amical` sau despre un r`zboi prietenesc. Este posibil ca un
compromis s` poat` fi efectuat [n final pe baza cooper`rii
sau a [mp`r\irii profitului, sub care fiecare muncitor s`
devin` [ntr-o anumit` m`sur` capitalist. Probabil, cu
educa\ie superioar`, cu experien\` mai larg` ]i cu inteligen\`
mai mare, muncitorul din secolul al dou`zecilea poate atinge
punctul culminant al ambi\iei sale [n capacitatea sa de a
pretinde toate profiturile muncii sale”.
Referindu-se la nelini]tea social` care se na]te din relele
comune men\ionate, el propune ca paliativ, dar nu ca
remediu, proprietatea public` a ceea ce se cheam`
^monopoluri naturale”. El g>nde]te c` aceste privilegii
trebuie s` fie exercitate direct de c`tre stat sau de c`tre
municipalitate, mai degrab` dec>t s` fie l`sate corpora\iile s`
concureze ]i s` se certe pentru privilegii cu mituiri. El spune:
^Nu pare s` fie nici un motiv serios ca astfel de privilegii,
care sunt pentru presupusul beneficiu al publicului, s` nu
fie exercitate direct de c`tre public. Cel pu\in aceasta este
tendin\a [n legisla\ia modern` din aproape fiecare stat foarte
civilizat [n afar` de al nostru. Aici marile interese
corporatiste, f`c>nd parad` de pericolele paternalismului ]i
socialismului, au reu]it s`-]i asigure privilegiile care [n mod
cuvenit apar\in publicului”.
Evident acest domn []i prezint` nestingherit convingerile
sale oneste — calitatea de membru al Cur\ii Supreme a
Statelor Unite fiind de\inut` pe via\`. Prin urmare el putea
sugera, ]i probabil a ]i sugerat, toate de c>te avea cuno]tin\`
ca remedii pentru condi\iile pe care le depl>nge. Dar care
este u]urarea temporar` sugerat`? Numai un punct al
socialismului (proprietatea public` a ^monopolurilor
na\ionale”), pe care cu excep\ia bancherilor ]i a ac\ionarilor
corpora\iilor to\i oamenii [l admit, va fi un beneficiu temporar
— nimic mai mult; ]i chiar ]i acesta, pare el s` admit`, este
sub semnul [ndoielii c` se va realiza, at>t de puternic
[nr`d`cinat este Capitalul.
^{NV~LM~}EALA SOCIAL~” A LUI CLEMENCEAU
Editorul lui La Justice, Paris, a publicat o carte cu c>tva
timp [n urm`, Le Mêlée Sociale, care s-a bucurat de mare aten\ie
datorit` proeminen\ei autorului ei ca legiuitor ]i editor. Ea se
ocup` viguros de problema social`, sus\in>nd c` lupta crud`,
nemiloas` pentru existen\` este la fel de caracteristic` societ`\ii
umane ca ]i [n regnurile animal ]i vegetal, ]i c` a]a-zisa
civiliza\ie nu este dec>t o spoial` sub\ire care ascunde
brutalitatea esen\ial` a omului. El vede [ntreaga istorie a
societ`\ii simbolizat` prin Cain, primul uciga], ]i pretinde c`
de]i modernul Cain nu-]i ucide direct fratele, el se str`duie]te
sistematic s`-]i zdrobeasc` fratele, asupra c`ruia a c>]tigat
prin for\` sau fraud` un avantaj de putere. D`m c>teva extrase
remarcabile din aceast` carte, dup` cum urmeaz`:
^Mi se pare remarcabil ca omenirea s` fi avut nevoie de o
medita\ie de secole ]i de o investiga\ie f`cut` de cele mai
mari min\i ca s` descopere faptul simplu ]i evident c` omul
a fost [ntotdeauna [n r`zboi cu omul ]i c` acest r`zboi a
durat de c>nd a [nceput rasa uman`. {ntr-adev`r, imagina\ia
nu reu]e]te s` evoce complet o viziune a m`celului enorm,
s>ngeros ]i universal care s-a desf`]urat pe acest p`m>nt
de c>nd a ie]it din haos.
Munca for\at` a sclavului [nl`n\uit ]i osteneala liber`
a muncitorului pl`tit, ambele stau pe baza comun` a
[nfr>ngerii celui mai slab ]i a exploat`rii lui de c`tre cel
mai tare. Evolu\ia a schimbat condi\iile b`t`liei, dar lupta
de moarte continu` [nc` sub o [nf`\i]are mai pa]nic`. A
pune st`p>nire pe via\a ]i pe corpul altora pentru a le
folosi [n scopuri proprii — acesta a fost \elul ]i scopul fix
al majorit`\ii oamenilor, de la canibalul s`lbatic, la
baronul feudal, la proprietarul de sclavi ]i la angajatorul
din zilele noastre”.
Problema principal` a civiliza\iei este declarat` astfel de
c`tre d-nul Clemenceau:
^Foamea este vr`jma]ul rasei umane. At>ta vreme c>t
omul nu va fi cucerit acest crud ]i degradant vr`jma],
descoperirile ]tiin\ei vor ap`rea numai ca o ironie la
adresa sor\ii lui triste. Este ca ]i cum i-ai da omului
articole de lux c>nd el nu este aprovizionat nici m`car cu
cele necesare vie\ii. Este legea naturii, ]i cea mai crud`
din toate legile ei. Ea for\eaz` omenirea s` pl`nuiasc`,
s` se tortureze ]i s` se distrug`, s` p`streze cu orice pre\
acel bine sau rù suprem numit via\`.
Alte vie\i contest` dreptul omului la via\`. El se ap`r`
organiz>ndu-se [n comunit`\i. La sl`biciunea sa fizic`, prima
cauz` a [nfr>ngerii sale, se adaug` acum sl`biciunea sa
social`. }i acum se poate pune [ntrebarea: Am ajuns noi la
un asemenea grad de civiliza\ie [nc>t putem concepe ]i stabili
o organizare social` [n care posibilitatea mor\ii prin s`r`cie
sau foame poate fi eliminat`? Economi]tii nu ezit`. Ei
r`spund cu [ndr`zneal` la negativ”.
Este datoria statului ]i a membrilor boga\i ai comunit`\ii,
[n opinia domnului Clemenceau, s` elimine foamea ]i s`
recunoasc` ^dreptul de a trì”. Nu numai ca o chestiune de
drept, ci ]i de folos, comunitatea ar trebui s` aib` grij` de
neferici\i ]i de incapabili. Cit`m din nou:
^Nu este datoria boga\ilor s` sprijine pe neferici\i? Va veni
ziua c>nd spectacolul unui om care moare [de foame], [n
timp ce altul are mai multe milioane dec>t ]tie ce s` fac` cu
ele, va fi insuportabil pentru toate comunit`\ile civilizate —
la fel de insuportabil, de fapt, cum ar fi institu\ia sclaviei [n
aceast` comunitate ast`zi. Necazurile proletariatului nu
sunt [n nici un caz restr>nse la Europa. Ele par s` fie tot
at>t de rele [n America cea @liber`#, paradisul fiec`rui biet
nenorocit de aceast` parte a Atlanticului”.
Opinia anterioar` este francez`. Ea poate s` implice sau
s` nu implice faptul c` lucrurile stau mai rù [n Fran\a
dec>t [n Statele Unite. Pentru un lucru cel pu\in suntem
mul\umitori — c` aici, prin taxare larg` ]i prin contribu\ii
generoase, moartea prin [nfometare nu este inevitabil`. Ceea
ce se dore]te este mai mult dec>t simpla existen\`. Fericirea
este necesar` pentru a face existen\a de dorit.
D-nul Clemenceau vede ]i denun\` gre]elile sistemului
social actual, dar el nu ofer` nici o solu\ie rezonabil` pentru
ele; ca atare, cartea sa nu este dec>t o tor\` aprins` ]i un
agitator. Este destul de u]or s` ne fac` pe noi ]i pe al\ii mai
nemul\umi\i ]i mai incomoda\i; ]i orice carte sau articol care
nu ofer` nici un balsam vindec`tor, nici o teorie sau speran\`
de sc`pare din necazuri, ar fi mai bine s` nu fie scris`,
publicat`. Scripturile, mul\umim lui Dumnezeu, dau nu
numai un balsam m>ng>ietor, ci ]i leacul unic ]i infailibil
pentru boala lumii, p`catul, degradarea egoist` ]i moartea,
prin marele Mijlocitor, Medicul Bun ]i D`t`torul de via\`.
}i chiar acest volum se str`duie]te s` atrag` aten\ia asupra
acestor remedii cere]ti. Dar [n acela]i timp prezent`m ]i
caracterul disperat al bolii ]i lipsa de speran\` a remediilor
disponibile ale lumii.
STUDIUL X
REMEDII PROPUSE — SOCIALE }I FINANCIARE
P ROHIBI |IA }I VOTUL FEMEILOR — A RGINTUL LIBER }I TARIFUL
PROTECTOR — ^COMUNISMUL" — ÂVEAU TOATE LUCRURILE {N COMUN"
— ÂNARHISMUL" — ^SOCIALISMUL" SAU ^COLECTIVISMUL" — BABBITT
}I EDIFICAREA SOCIAL~ — HERBERT S PENCER DESPRE SOCIALISM —
E XEMPLELE A DOU~ COMUNIT~|I SOCIALISTE — ^NA |IONALISMUL " —
E DUCA|IA MECANIC ~ GENERAL ~ CA REMEDIU — REMEDIUL ^T AXEI
U NICE" — R~SPUNSUL LUI HENRY GEORGE C~ TRE PAPA LEON AL XIII-
LEA CU PRIVIRE LA MUNC~ — DR . LYMAN ABBOTT DESPRE ACEAST~
SITUA|IE — SUGESTIILE UNUI EPISCOP M. E. — ALTE SPERAN |E }I
TEMERI — SINGURA SPERAN|~ — ^FERICITA SPERAN|~" — ATITUDINEA
POTRIVIT ~ PENTRU POPORUL LUI D UMNEZEU CARE VEDE ACESTE LUCRURI
— { N LUME DAR NU DIN LUME
^Nu este nici un balsam [n Galaad? Nu este nici un doctor acolo?"
Âm cùtat s` [ngrijim Babilonul, dar nu s-a vindecat. P`r`si\i-l ]i
hai fiecare [n \ara noastr`, c`ci pedeapsa lui a ajuns p>n` la ceruri."
Ier. 8:22; 51:7-9.
MULTE sunt remediile propuse ca ^leacuri universale"

pentru alinarea crea\iei gem>nde [n actuala ei stare, care
se admite c` este grav`; ]i to\i care au comp`timire pentru
corpul politic suferind trebuie s` aib` comp`timire ]i pentru
str`duin\ele diferi\ilor lui doctori, care, dup` ce au
diagnosticat cazul, sunt ner`bd`tori, fiecare la r>ndul lui,
ca pacientul s` le [ncerce prescrip\iile. {ncerc`rile de a g`si
un leac ]i de a-l aplica sunt cu siguran\` lùdabile ]i au
aprecierea tuturor oamenilor buni la inim`. Cu toate acestea,
judecata serioas`, iluminat` de Cuv>ntul lui Dumnezeu, ne
spune c` nici unul din remediile propuse nu va vindeca boala.
469
Se va cere prezen\a ]i serviciile Marelui Medic cu remediile
Lui — medicamente, atele, bandaje, corsete ]i bisturie; ]i nimic
altceva dec>t utilizarea lor eficient` ]i constant` nu va aduce
vindecarea bolnavului de egoismul ]i depravarea uman`. Dar
s` examin`m pe scurt prescrip\iile altor doctori, ca s` putem
observa cum unii dintre ei aproximeaz` [n\elepciunea lui
Dumnezeu ]i totu]i c>t sunt de deficitari [n aceasta cu to\ii —
nu de dragul disputei, ci pentru ca to\i s` poat` vedea mai clar
acea direc\ie, ]i unica direc\ie de unde trebuie a]teptat ajutorul.
PROHIBI|IA ALCOOLULUI }I VOTUL FEMEILOR CA REMEDII
Cele dou` remedii sunt de obicei combinate, fiind

recunoscut faptul c` prohibi\ia nu poate ob\ine niciodat`
sprijinul majorit`\ii dec>t dac` femeile au dreptul la vot —
]i chiar ]i atunci este [ndoielnic. Sus\in`torii acestui remediu
arat` statistici ca s` dovedeasc` faptul c` mare parte din
necazul ]i s`r`cia cre]tin`t`\ii []i are cauza [n comer\ul cu
alcool, ]i ei sus\in cu t`rie c` dac` acesta ar fi eliminat, pacea
]i bel]ugul ar fi regula ]i nu excep\ia.
Noi suntem sincer de acord cu mare parte din ceea ce se
sus\ine [n aceast` privin\`: be\ia este cu certitudine unul
din cele mai nocive roade ale civiliza\iei; ea se r`sp>nde]te
rapid ]i printre cei semiciviliza\i ]i printre barbari. Ne-am
bucura s` o vedem eliminat` acum ]i pentru totdeauna.
Suntem dispu]i s` admitem de asemenea c` eliminarea ei
ar [ndep`rta mare parte din s`r`cia actual`, ]i c` prin ea o
avu\ie [n valoare de sute de milioane este mai rù dec>t
risipit` [n fiecare an. Dar acesta nu este remediul pentru
vindecarea relelor care provin din condi\iile sociale egoiste
din prezent, ]i pentru pre[nt>mpinarea ]i evitarea presiunii
chinuitoare a ^Legii Cererii ]i Ofertei", care ar progresa tot
at>t de necru\`tor ca [ntotdeauna, storc>nd vitalitatea din
masele de oameni.
De fapt, cine risipe]te milioanele de bani cheltui\i anual
pe alcool? — cei s`raci? Nu, nicidecum; cei boga\i! Boga\ii [n
Remedii propuse 471
special, ]i apoi clasa de mijloc. Dac` traficul cu alcool ar fi
abolit m>ine, departe de a u]ura presiunea financiar` care
este asupra celor foarte s`raci, ar avea efectul contrar. Mii
de fermieri care cultiv` acum milioane de bu]eli de orz ]i de
secar` ]i de struguri ]i de hamei, folosite [n fabricarea
bùturilor alcoolice, ar fi obliga\i s` cultive alte plante ]i
astfel ar sc`dea mai mult pre\urile la produsele agricole [n
general. Marea armat` a zecilor de mii de distilatori, dogari,
ambalatori, sticlari, c`ru\a]i, c>rciumari ]i barmani, angaja\i
acum [n acest trafic, ar fi obliga\i s`-]i g`seasc` alt` slujb`
]i ar ad>nci criza pie\ei muncii ]i [n consecin\` balan\a de
plat` zilnic`. Milioane ]i milioane de capital investit acum
[n acest trafic ar intra [n alte ramuri ]i ar for\a concuren\a
[n afaceri.
Toate acestea n-ar trebui s` ne [mpiedice a dori
[ndep`rtarea blestemului, dac` ar fi posibil s` se ob\in` o
majoritate care s` consimt` la aceasta. Dar niciodat` nu se
va g`si o majoritate (dec>t [n localit`\i excep\ionale).
Majoritatea este format` din robi ai acestei patimi ]i din cei
interesa\i financiar [n aceasta, direct sau indirect. Prohibi\ia
nu va fi stabilit` p>n` c>nd va fi stabilit` {mp`r`\ia lui
Dumnezeu. Noi doar ar`t`m aici c` [ndep`rtarea acestui
blestem, chiar dac` ar fi realizabil`, n-ar vindeca boala
social-financiar` actual`.
A RGINTUL LIBER }I TARIFUL PROTECTOR CA REMEDII
Noi admitem f`r` rezerve c` demonetizarea argintului de

c`tre cre]tin`tate a fost o lovitur` de maestru [n politica
egoist` a c`m`tarilor, pentru a sc`dea volumul banilor
standard ]i astfel a cre]te valoarea [mprumuturilor lor;
pentru a le permite men\inerea unor rate ridicate a
dob>nzilor la astfel de datorii din cauza reducerii banilor
legali, [n timp ce toate celelalte investi\ii [n afaceri, precum
]i munca, sufer` depreciere continu` ca rezultat al cererii ]i
concuren\ei [n cre]tere. Mul\i bancheri ]i c`m`tari sunt
oameni ^cinsti\i" potrivit standardului legal de cinste; dar,
vai! standardul unora este prea jos. El spune: Noi
bancherii ]i c`m`tarii s` ne vedem de interesele noastre,
iar fermierii, nu at>t de ageri, s`-]i vad` de ale lor. S`-i
[n]el`m pe cei mai s`raci ]i mai pu\in ageri, numind aurul
^bani cinsti\i" ]i argintul ^bani necinsti\i". Mul\i dintre
cei s`raci doresc s` fie cinsti\i, ]i astfel pot fi intimida\i
]i am`gi\i spre a ne sus\ine planurile, care [ns` vor merge
greu cu ^secer`torii". Influen\a\i de ceea ce spunem noi
despre ^banii cinsti\i" ]i de prestigiul nostru ca oameni
onorabili, de pozi\ia noastr` ca oameni ai finan\elor ]i ai
bog`\iei, ei vor trage concluzia c` orice vederi contrare cu
ale noastre trebuie s` fie gre]ite; vor uita c` banii de argint
au fost etalonul lumii din cele mai vechi timpuri, ]i c`
aurul, ca ]i pietrele pre\ioase, a fost [nainte marf`, p>n`
c>nd a fost adùgat la argint ca s` satisfac` cererea
cresc>nd` de bani suficient pentru a sus\ine afacerile
lumii. A]a cum este acum, rata dob>nzii scade [n centrele
noastre monetare; cu c>t mai mic` ar fi rata dob>nzii dac`
tot argintul ar avea valoare monetar` ]i banii ar fi astfel
mai din bel]ug! Urm`toarea noastr` mi]care trebuie s`
fie retragerea tuturor banilor de h>rtie ]i astfel sprijinirea
ratei dob>nzii.
Sub legea cererii ]i ofertei, fiecare debitor este interesat
s` aib` mul\i bani — de argint, de aur ]i de h>rtie; sub
aceea]i lege fiecare bancher ]i c`m`tar este interesat [n
desfiin\area banilor de h>rtie ]i [n discreditarea argintului;
pentru c`, cu c>t sunt mai pu\ini bani de o valoare care s`
anuleze o datorie, cu at>t sunt ceru\i mai mult. De aceea, [n
vreme ce munca ]i valorile comerciale scad, cererea de bani
exist` ]i dob>nda se men\ine aproape constant.
Dup` cum s-a ar`tat deja, profe\ia pare s` indice c`
argintul nu va fi restabilit la privilegii egale cu aurul ca
etalon pentru bani [n lumea civilizat`. Dar, chiar dac` ar fi
pe deplin restabilit, este clar c` u]urarea n-ar fi dec>t
Remedii propuse 473
temporar`: ar [ndep`rta imboldul deosebit dat acum
fabrican\ilor din Japonia, India, China ]i Mexic; ar u]ura
elementul agricol al cre]tin`t`\ii ]i astfel ar [ndep`rta o parte
din presiunea actual` sub care fiecare trude]te ^s-o scoat`
cumva la cap`t"; ]i astfel s-ar putea am>na c`derea pentru
o vreme. Dar se pare c` Dumnezeu nu vrea s` am>ne astfel
^ziua cea rea"; ]i ca atare egoismul uman, orb fa\` de orice
ra\iune, va st`p>ni ]i va ruina cu at>t mai repede; dup`
cum este scris: ^[n\elepciunea [n\elep\ilor lui va pieri" ]i
ârgintul sau aurul lor nu poate s`-i scape, [n ziua m>niei
DOMNULUI". |ef. 1:18; Ezec. 7:19; Isa. 14:4-7; 29:14.
Protec\ia, dirijat` cu [n\elepciune a]a [nc>t s` evite crearea
monopolurilor ]i s` dezvolte toate resursele naturale ale unei
\`ri, are f`r` [ndoial` un avantaj [n prevenirea nivel`rii
rapide a muncii din toat` lumea. Totu]i, [n cel mai bun caz
nu este dec>t un plan [nclinat pe care salariile vor merge
p>n` la nivelul cel mai de jos, [n loc s` fie o zdruncin`tur`
mai violent` ca s` cad` [n pr`pastie. Mai cur>nd sau mai
t>rziu, sub sistemul competitiv care st`p>ne]te acum,
bunurile ]i salariile vor fi for\ate p>n` la un nivel aproape
egal [n toat` lumea.
Prin urmare, nici Ârgintul Liber", nici Tariful Protector
nu pot pretinde a fi remedii pentru relele actuale ]i iminente,
ci numai paleative.
COMUNISMUL CA REMEDIU
Comunismul propune un sistem social [n care bunurile
s` fie [n comun; [n care toat` proprietatea s` fie comun` ]i
s` fie administrat` [n interesul general, ]i toate profiturile
muncii s` fie dedicate binelui general — ^fiec`ruia potrivit
cu nevoile lui". Tendin\a comunismului a fost ilustrat` [n
Comuna din Fran\a. Defini\ia lui, dat` de Rev. Joseph Cook,
este: ^Comunismul [nseamn` abolirea mo]tenirii, abolirea
familiei, abolirea na\ionalit`\ilor, abolirea religiei,
abolirea propriet`\ii".
Noi am aproba anumite aspecte ale comunismului (vezi
Socialismul), dar ca [ntreg este irealizabil. Un astfel de
aranjament ar fi probabil foarte bun [n cer, unde toate sunt
perfecte, curate ]i bune, ]i unde domne]te dragostea; dar o
clip` de g>ndire ar dovedi oric`rui om cu judecat` ]i cu
experien\` c` un astfel de plan este cu totul irealizabil [n starea
prezent` a inimilor oamenilor. {nclina\ia ar fi ca to\i s` devin`
ni]te tr>ntori. Cur>nd am avea o [ntrecere cine s` lucreze mai
pu\in ]i mai prost; ]i societatea ar c`dea degrab` [n barbarie ]i
imoralitate, tinz>nd spre stingerea rapid` a speciei.
Dar unii []i imagineaz` c` comunismul este [nv`\at de
Biblie ]i ca atare trebuie s` fie adev`ratul remediu —
remediul lui Dumnezeu. Pentru mul\i, acesta este cel mai
puternic argument [n favoarea lui. Este foarte comun`
presupunerea c` acesta a fost instituit de Domnul nostru ]i
de apostoli, ]i c` de atunci [ncoace ar fi trebuit s` fie regula
]i practica printre cre]tini. De aceea prezent`m [n cele ce
urmeaz` un articol din revista noastr`, TURNUL DE VEGHERE,
asupra acestui punct al subiectului:
ÂVEAU TOATE {N COMUN"
^To\i cei care credeau erau [mpreun` ]i aveau toate [n comun.

{]i vindeau bunurile ]i averile ]i le [mp`r\eau [ntre to\i, dup`
nevoile fiec`ruia. To\i [mpreun` erau nelipsi\i de la templu [n
fiecare zi; ]i fr>ng>nd p>inea acas`, []i luau hrana cu bucurie ]i
cur`\ie de inim`, lùd>nd pe Dumnezeu ]i fiind pl`cu\i [naintea
[ntregului popor." Fapt. 2:44-47.
Acesta era sentimentul spontan al Bisericii timpurii:
egoismul a dat locul iubirii ]i interesului general.
Binecuv>ntat` experien\`! }i f`r` [ndoial` c` un sentiment
asem`n`tor, mai mult sau mai pu\in clar definit, vine [n inima
tuturor acelora care sunt cu adev`rat converti\i. La [nceput
c>nd am [n\eles dragostea ]i m>ntuirea lui Dumnezeu, c>nd
ne-am predat complet Domnului ]i ne-am dat seama de darurile
Lui pentru noi, care apar\in nu numai vie\ii de acum ci ]i celei
viitoare — am sim\it o exuberan\` a bucuriei, care a g`sit [n
fiecare peregrin spre Canaanul ceresc un frate sau o sor` [n
Remedii propuse 475
care am avut [ncredere, fiindc` erau [nrudi\i cu Domnul ]i
aveau spiritul Lui; ]i am fost dispu]i s` trat`m cu to\i ca ]i cum
am trata cu Domnul ]i s` [mp`r\im cu ei tot ce aveam ca ]i
cum am [mp`r\i cu R`scump`r`torul nostru. }i [n multe cazuri
am fost trezi\i de un ]oc aspru la faptul c` nici noi, nici al\ii nu
suntem perfec\i [n carne; ]i c`, indiferent c>t de mult din spiritul
{nv`\`torului posed` acum poporul Sù, ei ^poart` aceast`
comoar` [n vasele de lut" ale sl`biciunii ]i defec\iunii umane.
Apoi am aflat nu numai c` trebuie s` \inem seama de
sl`biciunile c`rnii altor oameni, ci ]i c` sl`biciunile c`rnii
noastre necesit` supraveghere constant`. Am aflat c` de]i
to\i au fost p`rta]i dec`derii lui Adam, nu to\i au dec`zut la
fel, sau exact [n acelea]i am`nunte. To\i au dec`zut de la
asem`narea cu Dumnezeu ]i de la spiritul iubirii, la asem`narea
cu Satan ]i la spiritul egoismului; ]i dup` cum iubirea are o
varietate de moduri de a ac\iona, tot a]a are ]i egoismul. Prin
urmare, egoismul care lucreaz` a produs [ntr-unul o dorin\`
dup` tihn`, lene, nep`sare; [ntr-altul a produs energie,
str`duin\` dup` pl`cerile acestei vie\i, mul\umire de sine etc.
Printre egoi]tii activi, unii sunt mul\umi\i de ei [n]i]i
atunci c>nd str>ng avere ]i se spune despre ei, este bogat;
al\ii []i satisfac egoismul cùt>nd onoarea oamenilor; al\ii
[n [mbr`c`minte, al\ii [n c`l`torii, al\ii [n desfr>u ]i [n cele
mai josnice ]i mai ordinare forme ale egoismului.
Fiecare conceput la via\a nou` [n Cristos, cu noul ei spirit de
iubire, afl` c` a [nceput un conflict, lupte interioare ]i exterioare;
pentru c` spiritul nou se lupt` cu orice form` de egoism ]i depravare
care ne st`p>nea [nainte. Noua ^g>ndire a lui Hristos", ale c`rei
principii sunt dreptatea ]i iubirea, se afirm` cu putere; ]i [i
reaminte]te voin\ei c` a consim\it ]i s-a obligat la aceast`
schimbare. Dorin\ele c`rnii (dorin\ele egoiste, oricare ar fi tendin\a
lor), ajutate de influen\a exterioar` a prietenilor, disput` ]i discut`
chestiunea, insist>nd c` nu trebuie luat` nici o m`sur` radical`
— c` un astfel de curs ar fi nechibzuit, nebunesc, imposibil. Carnea
insist` c` vechiul curs nu poate fi schimbat, dar va fi de acord cu
unele modific`ri ]i s` nu fac` nimic at>t de radical ca [nainte.
Marea majoritate a poporului Domnului pare s` fie de
acord cu acest parteneriat, care de fapt este tot domnia
egoismului. Dar al\ii insist` ca spiritul sau mintea lui
Cristos s` aib` st`p>nirea. Lupta care urmeaz` este grea
(Gal. 5:16, 17); dar voin\a nou` trebuie s` cucereasc`, iar
eul [mpreun` cu egoismul lui, sau cu dorin\ele lui depravate,
s` fie socotit mort. Col. 2:20; 3:3; Rom. 6:2-8.
Dar oare aceasta sf>r]e]te lupta pentru totdeauna? Nu —
^Nu g>ndi c` ai biruin\a
}i nu-\i [nceta silin\a;
Lucrarea terminat` nu-\i va fi
P>n` c>nd coroana \i-o vei dob>ndi."
O, da, noi trebuie s` ne re[nnoim zilnic lupta, s` implor`m
]i s` primim ajutorul divin, ca s` ne putem [ncheia cursul cu
bucurie. Noi trebuie nu doar s` ne cucerim eul, ci, a]a cum a f`cut
apostolul, trebuie s` ne \inem corpul [n st`p>nire (1 Cor. 9:27).
}i aceast` experien\` a noastr`, c` trebuie s` fim continuu [n
alert` [mpotriva spiritului egoismului ]i s` sus\inem ]i s`
promov`m [n noi [n]ine spiritul iubirii, este experien\a tuturor
acelora care ^s-au [mbr`cat cu Hristos" ]i au luat voin\a Lui ca
s` fie a lor. De aici vine temeiul remarcii apostolului: ^De acum
[ncolo nu mai cunoa]tem pe nimeni [[n Cristos] dup` starea
fireasc`". Noi [i cunoa]tem pe cei [n Cristos dup` spiritul lor
nou, ]i nu dup` carnea lor dec`zut`. }i dac` uneori, sau [ntotdeauna
[ntr-o anumit` m`sur`, [i vedem gre]ind, ]i totu]i vedem dovezi
c` mintea cea nou` se lupt` pentru suprema\ie, [n mod cuvenit
suntem dispu]i s` simpatiz`m cu ei mai degrab` dec>t s`-i
mustr`m pentru micile neajunsuri; ^lu>nd seama la noi [n]ine, ca
s` nu fim ispiti\i ]i noi [de vechea noastr` natur` spre [nc`lcarea
unora dintre cerin\ele legii des`v>r]ite ale iubirii]".
De aceea, sub ^str>mtorarea de acum", [n timp ce fiecare trebuie,
c>t poate de mult, s`-]i \in` corpul supus ]i spiritul iubirii [n control,
judecata s`n`toas`, precum ]i experien\a ]i Biblia ne spun c` am
face mai bine s` nu complic`m lucrurile [ncerc>nd planuri
comuniste; ci fiecare s` fac` pentru picioarele sale c`r`ri c>t se
poate de drepte, pentru ca ceea ce ]chioap`t` [n carnea noastr`
dec`zut` s` nu fie pe de-a-ntregul scos de pe cale, ci s` fie vindecat.
Remedii propuse 477
(1) Judecata s`n`toas` spune c` dac` sfin\ii care primesc
ajutor divin au o lupt` constant` pentru a men\ine egoismul
supus iubirii, o colonie sau o comunitate amestecat` desigur
nu va reu]i s` se conduc` dup` o lege cu totul strìn` spiritului
majorit`\ii membrilor ei. }i ar fi imposibil s` se stabileasc` un
comunism numai din sfin\i, pentru c` noi nu putem citi inimile
— numai ^Domnul cunoa]te pe cei care sunt ai Sì". }i dac` o
astfel de colonie de sfin\i ar putea fi format`, ]i dac` aceasta
ar prospera cu toate lucrurile [n comun, tot felul de persoane
rele ar cùta s` le ia posesiunile sau s` se [mp`rt`]easc` din
ele; ]i dac` ar reu]i s` exclud` acele persoane, ele ar spune tot
felul de lucruri rele [mpotriva lor; ]i astfel, dac` ar rezista
cumva, ini\iativa n-ar fi un succes real.
Unii sfin\i, precum ]i mul\i din lume, sunt at>t de c`zu\i [n
nep`sare egoist` [nc>t numai necesitatea [i va ajuta s` nu fie ^lene]i
[n activitate", ci s` fie ^fierbin\i [n duh, slujind Domnului". }i mul\i
al\ii sunt at>t de ambi\io]i [ntr-un mod egoist, [nc>t au nevoie de
loviturile e]ecului ]i [mpotrivirii ca s`-i [nmoaie ]i s`-i fac` [n stare
s` simpatizeze cu al\ii, sau chiar s`-i fac` s` trateze drept pe al\ii.
Pentru am>ndou` aceste clase ^comunitatea" ar servi numai s`
[mpiedice [nv`\area lec\iilor potrivite ]i necesare.
Astfel de comunit`\i, dac` ar fi l`sate s` fie st`p>nite de
majoritate, ar cobor[ la nivelul majorit`\ii; pentru c` minoritatea
progresist`, activ`, afl>nd c` prin energie ]i cump`tare nu se poate
c>]tiga mai mult dec>t prin nep`sare ]i lene, ar ajunge ]i ea
nep`s`toare ]i indolent`. Dac` ar fi conduse de organizatori cu
voin\` puternic`, [n calitate de {mputernici\i ]i Manageri ai vie\ii,
dup` un principiu paternal, rezultatul ar fi mai favorabil din punct
de vedere financiar; dar masele, lipsite de responsabilitate
personal`, ar degenera [n simple unelte ]i sclavi ai {mputernici\ilor.
Dup` judecata s`n`toas` reiese deci c` metoda
individualismului, cu libertatea ]i responsabilitatea ei, este
cea mai bun` pentru dezvoltarea fiin\elor inteligente; chiar
dac` de multe ori ea poate produce greut`\i pentru to\i, ]i
uneori pentru mul\i.
Judecata s`n`toas` poate vedea c` dac` {mp`r`\ia Milenar` ar
fi stabilit` pe p`m>nt, cu st`p>nitorii divini f`g`dui\i, sus\inu\i de
[n\elepciunea infailibil` ]i de putere deplin` pentru a o folosi, f`c>nd
din ^judecat` o linie ]i din dreptate un fir cu plumb" ]i st`p>nind
nu prin consensul majorit`\ii, ci prin judecat` dreapt`, cum ar fi
cu un ^toiag de fier" — atunci comunismul ar putea reu]i; probabil
c` ar fi cea mai bun` condi\ie, ]i dac` e a]a, aceasta va fi metoda
aleas` de {mp`ratul [mp`ra\ilor. Dar noi a]tept`m aceasta; ]i
neav>nd puterea sau [n\elepciunea s` folosim o astfel de putere
teocratic`, spiritul unei min\i s`n`toase a]teapt` pur ]i simplu
timpul Domnului, rug>ndu-se [ntre timp: ^Vie {mp`r`\ia Ta, fac`-se
voia Ta, precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt". }i, dup` ce {mp`r`\ia lui
Cristos va fi adus pe to\i cei doritori [napoi la Dumnezeu ]i la
dreptate, ]i va fi nimicit pe to\i cei nesupu]i, atunci, Iubirea fiind
regula p`m>ntului a]a cum este a cerului, putem presupune c`
oamenii se vor [mp`rt`]i [n comun din binecuv>nt`rile p`m>ntului,
a]a cum [ngerii se [mp`rt`]esc din darurile cerului.
(2) Experien\a dovede]te e]ecul metodelor comuniste [n
prezent. Au existat c>teva astfel de comunit`\i; ]i rezultatul a
fost [ntotdeauna un e]ec. Comunitatea Oneida din New York
a fost una al c`rei e]ec a fost recunoscut de mult. Alta,
Societatea Armonia din Pennsylvania, a dezam`git repede
speran\ele fondatorilor ei, pentru c` at>t de mult` discordie
domnea [nc>t s-a dezbinat. Filiala cunoscut` ca Economi\ii,
a]ezat` l>ng` Pittsburgh, Pennsylvania, a [nflorit o vreme,
[ntr-un anumit fel, dar acum este foarte slab`; ]i posesiunea
propriet`\ii ei este acum disputat` [n Societate ]i [n tribunale.
Acum [ncep alte comunit`\i de tip comunist, care vor avea
mult mai pu\in succes dec>t acestea pentru c` timpurile sunt
diferite; independen\a este mai mare, respectul ]i reveren\a
sunt mai mici, majorit`\ile vor conduce ]i f`r` conduc`tori
supraomene]ti e]ecul va fi sigur. Conduc`torii [n\elep\i lume]ti
[]i v`d de ale lor, [n vreme ce cre]tinii [n\elep\i sunt ocupa\i [n
alte direc\ii — ascult>nd porunca Domnului: ^Duce\i-v` … ]i
predica\i Evanghelia".
(3) Biblia nu [nva\` comunismul, ci [nva\` individualismul
iubitor, plin de considera\ie, cu excep\ia comunismului din
familie — fiecare familie ac\ion>nd ca o unitate, [n care tat`l
este capul, iar so\ia una cu el, mo]tenitoare [mpreun` cu el
Remedii propuse 479
a harului vie\ii, partenera lui [n fiecare bucurie ]i beneficiu,
precum ]i [n fiecare adversitate ]i necaz.
Este adev`rat, Dumnezeu a permis un aranjament comunist
[n Biserica primar`, la care ne-am referit la [nceputul acestui articol;
dar acesta se poate s` fi fost cu scopul de a ne ilustra ne[n\elepciunea
acestei metode; ]i ca nu cumva unii, g>ndindu-se acum la acest
plan, s` trag` concluzia c` apostolii n-au poruncit ]i n-au organizat
comunit`\i din cauz` c` le-a lipsit [n\elpciunea de a [ntocmi ]i a
duce la bun sf>r]it astfel de metode; c`ci nu poate fi citat nici un
cuv>nt din partea Domnului nostru sau din partea apostolilor
care s` sus\in` principiile comuniste, dar multe pot fi citate care
sus\in contrariul.
Este adev`rat, apostolul Petru (]i probabil ]i al\i apostoli) a ]tiut
despre acel prim aranjament comunist ]i a cooperat la el, chiar
dac` n-a [nv`\at pe al\ii acest sistem. S-a dedus de asemenea c`
moartea lui Anania ]i a Safirei a fost un indiciu c` predarea tuturor
bunurilor credincio]ilor era obligatorie; dar nu este a]a: p`catul
lor a fost p`catul minciunii, dup` cum a declarat Petru recapitul>nd
cazul. Fiindc` aveau bucata de p`m>nt, n-ar fi fost nimic rù [n a
o p`stra dac` au ob\inut-o onest; ]i chiar dup` ce au v>ndut-o
n-au f`cut nici un rù: gre]eala a fost [n prezentarea fals` c` suma
de bani predat` era tot ce aveau, c>nd nu aceasta era tot ce aveau.
Ei au [ncercat s`-i [n]ele pe ceilal\i lu>nd o parte din tot ce era al
altora, f`r` ca ei s` dea tot ce era al lor.
De fapt, comunitatea cre]tin` din Ierusalim a fost un e]ec.
^Murmurau … pentru c` v`duvele lor erau trecute cu
vederea la [mp`r\irea ajutoarelor de toate zilele." De]i la
inspec\ia apostolic` Biserica era curat`, f`r` ^neghin`", ]i
to\i aveau comoara spiritului nou sau ^g>ndirea lui Hristos",
totu]i era clar c` aceast` comoar` se afla doar [n vase
deformate ]i str>mbe care nu puteau merge bine [mpreun`.
Apostolii au aflat repede c` lucrarea de conducere a comunit`\ii
[mpiedica adev`rata lor lucrare — propov`duirea Evangheliei. A]a
c` au l`sat altora acele lucruri. Apostolul Pavel ]i al\ii c`l`toreau
din cetate [n cetate propov`duindu-L pe Cristos ]i pe El r`stignit;
dar, dup` cum arat` relatarea, ei n-au men\ionat niciodat`
comunismul ]i n-au organizat niciodat` o comunitate; ]i totu]i sf.
Pavel declar`: ^C`ci nu m-am ferit s` v` vestesc tot planul lui
Dumnezeu". Aceasta dovede]te c` comunismul nu este parte din
Evanghelie, nici din planul lui Dumnezeu pentru acest veac.
Dimpotriv`, apostolul Pavel a [ndemnat ]i a [nv`\at Biserica s`
fac` lucruri care ar fi fost imposibil s` fie f`cute [n calitate de
membri ai unei societ`\i comuniste — fiecare ^s` poarte grij` de ai
sì"; ^[n ziua [nt>i a s`pt`m>nii, fiecare s` pun` deoparte" bani
pentru serviciul Domnului, dup` cum i-a favorizat Domnul; ca
robii s` asculte de st`p>nii lor, f`c>nd slujba cu bun`voin\` [ndoit`
dac` st`p>nul ar fi ]i frate [n Cristos; ]i cum ar trebui st`p>nii
s`-]i trateaze robii, ca unii care trebuie s` dea ]i ei socoteal` marelui
St`p>n, Cristos. 1 Tim. 5:8; 6:1; 1 Cor. 16:2; Efes. 6:5-9.
Domnul nostru Isus nu numai c` n-a [ntemeiat o comunitate [n
timpul vie\ii Sale, dar nici n-a [nv`\at vreodat` c` ar trebui
[ntemeiat a]a ceva. Dimpotriv`, [n pildele Sale El a [nv`\at c` nu
tuturor li s-a dat acela]i num`r de mine sau de talan\i, ci fiecare
este un administrator ]i trebuie [n mod individual (nu colectiv, ca
o comunitate) s`-]i conduc` propriile sale afaceri ]i s` dea propria
sa socoteal` (Mat. 25:14-28; Luca 19:12-24. Vezi ]i Iacov 4:13, 15).
C>nd a murit, Domnul nostru }i-a [ncredin\at mama [n grija
ucenicului Sù Ioan, ]i relatarea lui Ioan (19:27) este: ^}i, din
ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acas`". Prin urmare, Ioan avea
o cas`, tot a]a aveau ]i Marta, Maria ]i Laz`r. Dac` Domnul nostru
ar fi [ntemeiat o comunitate, f`r` [ndoial` ar fi [ncredin\at-o pe
mama Sa acestei comunit`\i [n loc s` i-o [ncredin\eze lui Ioan.
Mai mult, formarea unei comunit`\i de credincio]i este
contrar` scopului ]i metodelor Veacului Evanghelic. Scopul
acestui veac este de a-L m`rturisi lumii pe Cristos ]i astfel ^s`
ia dintre neamuri un popor pentru Numele Sù"; ]i [n acest
scop to\i credincio]ii sunt [ndemna\i s` fie o lumin` arz>nd` ]i
str`lucitoare [naintea oamenilor — a lumii [n general — ]i nu
numai unul [naintea celuilalt ]i unul c`tre altul. A]adar, dup`
ce a permis [ntemeierea primei comunit`\i cre]tine, pentru a
ar`ta c` e]ecul [ntemeierii comunit`\ilor [n general n-a fost o
neglijen\`, Domnul a defiin\at-o ]i a [mpr`]tiat pe credincio]i
pretutindeni, ca s` propov`duiasc` Evanghelia fiec`rei creaturi.
Citim: ^{n ziua aceea s-a pornit o mare prigonire [mpotriva
Remedii propuse 481
bisericii care era la Ierusalim. }i to\i, [n afar` de apostoli, s-au
[mpr`]tiat prin \inuturile Iudeii ]i ale Samariei", ]i s-au dus
pretutindeni ca s` propov`duiasc` Evanghelia. Fapt. 8:1, 4; 11:19.
}i acum lucrarea poporului lui Dumnezeu este s` lumineze
[n calitate de lumini [n mijlocul lumii, ]i nu s` se [nchid` [n
m`n`stiri ]i sih`strii sau [n comunit`\i. Promisiunile
Paradisului nu se vor realiza intr>nd [n astfel de comunit`\i.
Dorin\a de a intra [n astfel de ^confedera\ii" nu este dec>t
spiritul general al zilelor noastre, [mpotriva c`ruia suntem
preveni\i (Isa. 8:12). ^Taci [naintea DOMNULUI ]i a]teapt`-L cu
r`bdare." ^Veghea\i deci tot timpul ]i ruga\i-v` ca s` fi\i socoti\i
vrednici s` sc`pa\i de toate acestea care se vor [nt>mpla ]i s`
sta\i [n picioare [naintea Fiului Omului." Luca 21:36.
ANARHIA CA REMEDIU
Anarhi]tii doresc libertatea p>n` la m`sura lipsei de lege.
Se pare c` ei au ajuns la concluzia c` toate metodele de
cooperare uman` s-au dovedit a fi un e]ec, ]i ei []i propun s`
nimiceasc` orice constr>ngeri de cooperare uman`. Anarhia
este a]adar exact opusul comunismului, de]i unii le confund`.
{n vreme ce comunismul ar nimici orice Individualism ]i ar
obliga [ntreaga lume s` aib` parte egal`, Anarhia ar nimici
toate legile ]i constr>ngerile sociale, astfel [nc>t fiecare individ
s` poat` face ceea ce-i place. Anarhismul este numai distructiv:
dup` c>te putem noi [n\elege, nu are tr`s`turi constructive. El
consider` probabil c` acum are pe m>ini o sarcin` suficient`
[n nimicirea lumii, iar b`t`lia sa [n ceea ce prive]te reconstruc\ia
s-o lase mai bine pentru viitor.
Extrasele care urmeaz`, dintr-o bro]ur` de ]aisprezece
pagini publicat` de anarhi]tii londonezi ]i distribuit` la
marea lor parad` din mai, ne d` o idee despre concep\iile
lor s`lbatice ]i disperate:
^Credin\a c` trebuie s` existe undeva autoritate ]i supunere
la autoritate st` la r`d`cina [ntregii noastre nefericiri. Ca
remediu, noi sf`tuim o lupt` pe via\` ]i pe moarte contra
oric`rei autorit`\i — autoritate fizic`, a]a cum este [ntruchipat`
de Stat, sau doctrinar`, rezultatul secolelor de ignoran\` ]i
supersti\ie, cum este religia, patriotismul, supunerea la legi,
credin\a [n utilitatea guvern`rii, supunerea fa\` de boga\i ]i
de cei [n func\ie — pe scurt, o lupt` [mpotriva tuturor ]i a
oric`rei [n]el`torii f`cute s` buim`ceasc` ]i s` [nrobeasc` pe
muncitori. Muncitorii trebuie neap`rat s` nimiceasc` autoritatea:
cei care beneficiaz` de pe urma ei [n mod sigur n-o vor face.
Patriotismul ]i religia sunt sanctuare ]i bastioane ale tic`lo]ilor;
religia este cel mai mare blestem al rasei umane. Dar se vor g`si
oameni care p>ng`resc nobilul cuv>nt @munc`#, combin>ndu-l cu
termenul dezgust`tor @biseric`# [n expresia @Biserica Muncii#. La
fel de bine s-ar putea vorbi despre @Poli\ia Muncii#.
Noi nu [mp`rt`]im aceste vederi ale celor care cred c` Statul
poate fi convertit [ntr-o institu\ie benefic`. Schimbarea ar fi
tot at>t de dificil` ca ]i cum ai converti un lup [n miel. Nici nu
credem [n centralizarea [ntregii produc\ii ]i a consumului, spre
care \intesc sociali]tii. Aceasta n-ar fi nimic altceva dec>t Statul
din prezent sub o alt` form`, cu autoritate crescut`, o adev`rat`
monstruozitate de tiranie ]i robie.
Ceea ce doresc anarhi]tii este libertate egal` pentru to\i.
Talentele ]i [nclina\iile tuturor oamenilor difer` de la unul
la altul. Fiecare ]tie mai bine ce poate face el ]i ce vrea el;
legile ]i reglement`rile sunt numai piedici, iar munca for\at`
nu este niciodat` pl`cut`. {n statul dorit de anarhi]ti, fiecare
va face munca pe care o va agrea mai mult ]i []i va satisface
nevoile din magazia comun` a]a cum [i place mai mult".
S-ar p`rea c` p>n` ]i cea mai slab` judecat` ]i cea mai mic`
experien\` n-ar vedea [n aceast` propunere dec>t cea mai mare
nebunie. {n ea nu exist` nici un remediu, nici propus, nici
a]teptat: nu este dec>t scr>]nirea din din\i a celor lipsi\i de
speran\` ]i dispera\i; totu]i este extrema spre care sunt m>nate
mul\imile prin for\a [mprejur`rilor, stimulate de egoism.
SOCIALISMUL SAU COLECTIVISMUL CA REMEDIU
Socialismul ca guvernare civil` propune asigurarea

reconstruc\iei societ`\ii, cre]terea bog`\iei ]i o distribuire
mai egal` a produselor muncii prin proprietatea colectiv`,
public` a p`m>ntului ]i a capitalului (alt` bog`\ie dec>t
Remedii propuse 483
propriet`\ile imobiliare), ]i conducerea tuturor industriilor
de c`tre public [n mod colectiv. Deviza sa este: ^Fiec`ruia
dup` faptele sale".
Se deosebe]te de ^na\ionalism" prin aceea c` nu-]i propune
s` r`spl`teasc` la fel pe to\i indivizii. Se deosebe]te de
^comunism" prin aceea c` nu sus\ine o comunitate de bunuri
sau de proprietate. Astfel, dup` p`rerea noastr`, acesta evit`
erorile ambelor ]i ar fi o teorie foarte practic` dac` ar putea
fi introdus` treptat ]i de c`tre oameni [n\elep\i, modera\i,
lipsi\i de egoism. Acest principiu a realizat deja mult la o
scar` mic` [n diferite localit`\i. {n multe ora]e din Statele
Unite aprovizionarea cu ap`, [mbun`t`\irea str`zilor, ]colile
]i departamentele de pompieri ]i de poli\ie sunt conduse [n
acest mod, spre binele general. Dar Europa este [naintea
noastr` [n aceste privin\e; c`ci multe din cìle ferate ]i
telegrafele lor sunt conduse astfel. {n Fran\a, industria
tutunului cu toate profiturile ei apar\ine guvernului,
poporului. {n Rusia, industria bùturilor alcoolice a fost
confiscat` de guvern ]i de acum [ncolo va fi condus` de acesta
spre beneficiul public din punct de vedere financiar, ]i se
sus\ine c` ]i moral.
Urm`toarele statistici sunt din
ÊDIFICAREA SOCIAL~"
de E. D. Babbitt, LL. D., de la College of Fine Forces,
New Jersey:
^}aizeci ]i opt de guverne au [n proprietate liniile lor de telegraf.
Cincizeci ]i patru de guverne au [n proprietate cìle ferate
[n [ntregime sau [n parte, [n timp ce numai nou`sprezece
nu au, printre care ]i Statele Unite.
{n Australia o persoan` poate c`l`tori o mie de mile (la
clasa [nt>i) de-a curmezi]ul \`rii pentru 5,50 $, sau ]ase
mile pentru 2 cen\i, iar muncitorii de la cìle ferate sunt
pl`ti\i pentru opt ore de munc` mai bine dec>t [n Statele
Unite pentru zece ore. Oare aceasta s`r`ce]te \ara? {n
Victoria, unde predomin` aceste rate, venitul net pentru
1894 a fost suficient pentru a pl`ti taxele federale.
{n Ungaria, unde cìle ferate sunt [n proprietatea statului,
o persoan` poate c`l`tori ]ase mile pentru un cent, ]i de
c>nd guvernul a cump`rat cìle ferate, salariile s-au dublat.
{n Belgia, taxele de c`l`torie ]i de transport au fost mic]orate
la jum`tate ]i salariile s-au dublat. Dar cu toate acestea, cìle
ferate aduc la guvern un venit anual de 4.000.000 $.
{n Germania, administra\ia guvernamental` a cìlor
ferate transport` o persoan` patru mile pentru un cent, [n
vreme ce salariile angaja\ilor sunt cu 120 de procente mai
mari dec>t atunci c>nd erau [n proprietatea corpora\iilor.
S-a dovedit falimentar un astfel de sistem? Nu. {n timpul
ultimilor zece ani profiturile nete au crescut cu 41 de
procente. Anul trecut (1894), cìle ferate au adus guvernului
german un profit net de 25.000.000 $.
S-a estimat c` de\inerea cìlor ferate de c`tre guvern ar scuti
popula\ia Statelor Unite de un miliard de dolari [n bani ]i ar
da salarii mai bune angaja\ilor, care atunci f`r` [ndoial` ar fi
necesari 2.000.000 [n loc de 700.000 c>\i sunt [n prezent.
Berlinul, [n Germania, este numit cel mai curat, cel mai
bine pavat ]i cel mai bine administrat ora] din lume. Are [n
proprietate gazul, lumina electric`, uzinele de ap`, liniile
de tramvai, telefoanele ]i chiar ]i asigurarea [mpotriva
incendiilor, ]i scoate astfel un profit anual de 5.000.000 de
m`rci sau 1.250.000 $, peste toate cheltuielile. {n acest ora]
cet`\enii pot c`l`tori cinci mile de c>te ori vreau pe zi, tot
timpul anului, pentru 4,50 $, [n timp ce dou` c`l`torii pe zi
cu tramvaiul suspendat cost` [n New York 36,50 $.
D-nul F. G. R. Gordon a dat [n The Twentieth Century
statisticile cu privire la iluminatul unui num`r de ora]e
americane ]i a aflat c` pre\ul mediu al fiec`rui arc electric
pe an, dac` este sub control municipal, este de 52,125 $, [n
timp ce pre\ul mediu pl`tit de c`tre diferite ora]e companiilor
private este de 105,13 $ pe surs` de lumin` anual, sau cu
pu\in mai mult dec>t dublul sumei pl`tite c>nd este
administrat de c`tre ora]e.
Pre\ul mediu pentru telegrame [n Statele Unite [n 1891 a fost
de 32,5 cen\i. {n Germania, unde telegraful este [n proprietatea
Remedii propuse 485
guvernului, trimiterea mesajelor de c>te zece cuvinte [n toat` \ara
cost` cinci cen\i. Aici, din cauza distan\elor mai mari ]i a pre\urilor
mai mari pentru munc`, ar trebui s` pl`tim probabil de la cinci la
dou`zeci de cen\i, dup` distan\`. Avantajul remarcabil ca fiecare
municipalitate s` aib` sub control gazul, apa, c`rbunele ]i liniile
de tramvai, a fost demonstrat de Birmingham, Glasgow ]i alte
ora]e din Marea Britanie".
P>n` aici foarte bine, r`spundem noi. Dar nici un om
normal n-ar sus\ine totu]i c` s`racii Europei se bucur` de
binecuv>nt`rile milenare, chiar cu toate aceste teorii
socialiste care sunt [n ac\iune [n mijlocul lor. Nici un om
bine informat nu va [ncerca s` spun` c` clasele muncitoare
din Europa sunt m`car pe aproape la acela]i nivel cu
muncitorii din Statele Unite [n general. Acesta este totu]i
Paradisul lor, ]i chiar acum sunt formulate legi pentru a
limita miile de oameni care doresc s` vin` s` aib` parte de
acest Paradis.
Dar [n timp ce ne bucur`m de orice ameliorare a condi\iilor
s`racilor din Europa, s` nu uit`m c` mi]carea de na\ionalizare,
cu excep\ia Marii Britanii, rezult` nu dintr-o mai mare
[n\elepciune din partea oamenilor, nici din bun`voin\` sau
nep`sare din partea capitalului, ci dintr-o alt` cauz` care nu
opereaz` [n Statele Unite — chiar de la guverne. Ele le-au
luat pe acestea [n st`p>nire pentru a evita falimentul. Ele sunt
sub cheltuieli uria]e pentru a sus\ine armatele, marina,
fort`re\ele etc., ]i trebuie s` aib` o surs` de venit. Pre\urile
mici pentru c`l`torii sunt pentru a pl`cea oamenilor ]i pentru
a [ncuraja afacerile; pentru c`, dac` pre\urile n-ar fi mici, cei
mul\i care au salarii mici n-ar putea c`l`tori. A]a cum este,
vagoanele de categoria a patra din Germania sunt numai
vagoane de marf`, f`r` nici un fel de scaune.
{n lumina deplin` a acestor fapte, s` nu ne [n]el`m
presupun>nd c` astfel de m`suri ar rezolva Problema
Muncii, sau m`car ar u]ura lucrurile pentru un timp mai
lung de ]ase ani, ]i aceasta doar [n mic` m`sur`.
Avem motive s` credem c` Socialismul va face un mare
progres [n urm`torii c>\iva ani. Dar adesea nu va fi promovat
cu [n\elepciune ]i modera\ie: succesul va [mb`ta pe unii
dintre sus\in`torii lui, iar e]ecul va duce pe al\ii la disperare,
]i ca rezultat ner`bdarea va duce la nenorocire. Capitalismul
]i monarhismul v`d [n Socialism un du]man, ]i deja i se
opun [n m`sura [n care [ndr`znesc, av>nd [n vedere opinia
public`. Biserica nominal`, de]i plin` de neghin` ]i de spirit
lumesc, r`m>ne un factor important [n acest caz; pentru c`
ea reprezint` ]i controleaz` [n mare parte clasele de mijloc
[n ale c`ror m>ini se afl` echilibrul puterii [ntre clasele de
sus ]i cele de jos ale societ`\ii. Acestora Socialismul le-a fost
prezentat p>n` acum [n mod considerabil [ntr-o lumin` fals`
de c`tre prietenii lui, care p>n` acum au fost [n general
necredincio]i. Conduc`torii, capitali]tii ]i clerul, cu pu\ine
excep\ii, se vor repezi la primele extreme ale Socialismului
ca s`-l asalteze ]i s`-l stigmatizeze cu infamie, ]i s`-l sufoce
temporar, [ncuraj>ndu-se cu argumentele ipocrite pe care
propriul interes ]i frica le vor sugera.
Noi nu putem dec>t s` ne bucur`m v`z>nd principiile
echit`\ii puse [n ac\iune, chiar dac` numai temporar ]i par\ial.
}i to\i cei ale c`ror interese vor fi afectate de aceasta ar trebui
s` se str`duiasc` s` adopte o vedere larg` ]i s` renun\e la o
parte din avantajele personale pentru binele general.
A]a cum am sugerat, mi]carea va fi zdrobit` sub puterea
unit` a Bisericii, a Statului ]i a Capitalului, ]i mai t>rziu va
duce la marea explozie a anarhiei, [n care, a]a cum se arat` [n
Scripturi, toate institu\iile actuale se vor pr`bu]i — ûn timp
de str>mtorare cum n-a mai fost de c>nd sunt popoarele".
Dar chiar dac` Socialismul ar face [n [ntregime ce ar vrea,
s-ar dovedi a fi doar o alinare temporar`, at>ta timp c>t
egoismul este principiul conduc`tor [n inimile majorit`\ii
oamenilor. Exist` ûneltitori [nn`scu\i" care ar g`si repede
mijloace de a lua pentru ei crema din activit`\ile ]i
compensa\iile publice; parazi\ii structurii sociale s-ar [nmul\i
]i ar [nflori, ]i ^grupurile de interes" ar fi pretutindeni. At>ta
timp c>t oamenii vor recunoa]te ]i vor venera un principiu,
ei se vor conforma lui mai mult sau mai pu\in: de aceea,
Remedii propuse 487
Socialismul ar putea fi la [nceput relativ curat ]i
reprezentan\ii lui [n func\ie ar putea fi slujitori credincio]i
ai publicului pentru binele public. Dar numai s` ajung`
Socialismul popular, ]i aceia]i uneltitori ]mecheri, egoi]ti,
care acum i se [mpotrivesc, vor intra ]i [l vor controla pentru
propriile lor scopuri egoiste.
Comuni]tii ]i na\ionali]tii v`d c` at>t timp c>t vor fi
permise diferen\e de compensa\ie, egoismul va denatura ]i
va perverti adev`rul ]i dreptatea; ]i pentru a mul\umi
m>ndria ]i ambi\ia, acesta va trece peste orice barier`
[mpotriva s`r`ciei pe care oamenii ar putea-o ridica. Ca s`
rezolve aceast` dificultate, ei merg la extremele nepractice
pe care le prezint` preten\iile lor — nepractice pentru c`
oamenii sunt p`c`to]i, nu sfin\i; egoi]ti, nu iubitori.
OPINIA LUI HERBERT S PENCER ASUPRA
SOCIALISMULUI
D-nul Herbert Spencer, renumitul filosof ]i economist

englez, observ>nd declara\ia c` socialistul italian Ferri [i
sprijin` teoriile, a scris: Âfirma\ia c` vreuna din vederile
mele favorizeaz` Socialismul [mi produce mare iritare. Cred
c` venirea Socialismului este cel mai mare dezastru pe care
l-a cunoscut lumea vreodat`".
{n timp ce marii g>nditori sunt de acord c` competi\ia sau
îndividualismul" []i are relele sale care cer remedii drastice,
ei critic` aspru [nrobirea individului organiza\iei sociale: sau
mai degrab` [ngroparea [ntregii individualit`\i [n Socialism,
ca fiind [n cele din urm` un dezastru ]i mai mare; deoarece
va crea armate de func\ionari publici, va face guvernarea
[nc` mai negociabil` dec>t [n prezent, ]i ca urmare va
deschide calea mai mult dec>t oric>nd spre grupuri de interes
]i corup\ie general`.
Cele ce urmeaz`, din Literary Digest (10 aug., 1895), au
leg`tur` cu subiectul [n curs, ar`t>nd c` principiile socialiste
nu vor rezista dec>t dac` vor fi sus\inute de un oarecare fel
de for\` — at>t de puternic este egoismul [n toat` omenirea:
^D OU~ COMUNIT ~|I SOCIALISTE"
^Dou` [ncerc`ri practice ale socialismului atrag aten\ia
studen\ilor economiei sociale de peste tot. {n ambele cazuri
promotorii ini\iali ai comunit`\ilor socialiste o duc destul de
bine, [n una din ele sunt chiar prosperi. Dar [ncercarea de a
trì la [n`l\imea [nv`\`turilor teoriilor socialiste a e]uat [n
ambele cazuri. Fo]tii comuni]ti s-au [ntors la metode care nu
prea difer` de cele ale burghezilor din jurul lor. Cu ceva mai
bine de doi ani [n urm`, un partid al muncitorilor australieni,
s`tui de o via\` de robi salaria\i u]urat` numai de greut`\ile
unei inactivit`\i for\ate, au pornit spre Paraguay, unde au
ob\inut p`m>nt potrivit pentru fermierii care nu au ma]ini
mari la dispozi\ie. Ei au numit proasp`ta lor a]ezare Noua
Australie ]i au sperat s-o transforme [ntr-o Utopie pentru
muncitori. Ministerul de Externe britanic, [n ultimul raport
oficial, d` o istorie scurt` a mi]c`rii care a f`cut pe mul\i oameni
s` schimbe Australia, @Eldorado-ul muncitorilor#, cu America
de Sud. Lu`m cele ce urmeaz` din raportul men\ionat:
Scopurile coloniei au fost stabilite [n constitu\ie, [n care unul
dintre articole sun` dup` cum urmeaz`: @Inten\ia noastr` este s`
form`m o comunitate [n care [ntreaga munc` va fi spre beneficiul
fiec`rui membru ]i [n care va fi imposibil ca unul s` tiranizeze pe
altul. Datoria fiec`rui individ va fi s` priveasc` bun`starea
comunit`\ii ca scopul sù principal, asigur>nd astfel un nivel de
confort, fericire ]i educa\ie care este imposibil [ntr-un tip de
societate unde nimeni nu este sigur c` nu va muri de foame#.
Acest ideal n-a fost realizat. Optzeci ]i cinci de coloni]ti s-au
s`turat repede de restric\iile impuse asupra lor de majoritate
]i au refuzat s` se supun`. Noi sosiri din Australia au completat
pierderea produs` de aceast` separare; dar noii-sosi\i,
nemul\umi\i de liderul mi]c`rii, ]i-au ales un conduc`tor
propriu, a]a [nc>t acum erau trei partide [n colonie. {mp`r\irea
egal` a c>]tigului muncii lor i-a nemul\umit cur>nd pe unii
dintre muncitori, care, contrar regulilor socialiste, au cerut o
parte propor\ional` cu munca pe care o f`cuser`. Impunerea
strict` a prohibi\iei a fost o alt` cauz` de nemul\umire, mai
ales c` [nc`lcarea ei se pedepsea cu expulzarea f`r` ]ansa de a
Remedii propuse 489
recupera capitalul ini\ial pus [n [ntreprindere. Colonia era pe
punctul de a se pr`bu]i, c>nd conduc`torul de dinainte al
mi]c`rii a reu]it s` fie numit judec`tor de c`tre autorit`\ile
paraguaiene, ]i s-a [nconjurat de o for\` poli\ieneasc`. Exist`
speran\a ca aceast` colonie s` devin` acum prosper`, dar s-a
renun\at la reglement`rile socialiste.
Experien\a minerilor din Monthieux este cumva diferit`.
{n cazul lor prosperitatea a f`cut s` fie puse deoparte teoriile
socialiste. Gewerbe Zeitung, din Berlin, ne spune povestea
lor dup` cum urmeaz`:
@La Monthieux, l>ng` St. Etienne, exist` o min` care a fost
p`r`sit` de compania care o avea [n proprietate cu doi ani [n
urm`, ]i minerii au fost concedia\i. Deoarece nu erau ]anse de
angajare prin [mprejurimi, muncitorii au cerut companiei s`
le dea lor mina, ]i fiindc` proprietarii n-au crezut c` mina poate
deveni rentabil`, au acceptat. Minerii n-aveau ma]ini, dar au
lucrat cu hot`r>re ]i au reu]it s` g`seasc` noi filoane. Au f`cut
eforturi aproape supraomene]ti ]i au reu]it s` economiseasc`
suficient din c>]tiguri ca s` cumpere ma]ini, ]i minele p`r`site
din Monthieux au devenit o surs` de bog`\ie pentru noii
proprietari. Fo]tii proprietari s-au str`duit atunci s`-]i rec>]tige
proprietatea, dar au pierdut procesul, ]i presa muncii n-a sc`pat
ocazia de a pune [n contrast avari\ia capitali]tilor ]i noble\ea
minerilor care au [mp`r\it [n mod egal c>]tigurile muncii lor.
Minele din Monthieux au fost ar`tate ca un exemplu de triumf
al colectivismului asupra exploat`rii capitalului privat.
{ntre timp minerii ]i-au extins opera\iunile p>n` c>nd n-au
mai putut face toat` munca f`r` ajutor. Au fost chema\i ]i
al\i mineri ]i s-au str`duit s` continue munca. Dar oamenii
care preluaser` mina la [nceput ]i o f`cuser` rentabil` au
refuzat s` [mpart` [n mod egal cu cei nou-veni\i. Ei ]tiau c`
bog`\ia de sub picioarele lor fusese descoperit` de ei cu
eforturi aproape supraomene]ti; ei f`cuser`, ca s` zicem a]a,
ceva din nimic, atunci de ce ar [mp`r\i rezultatele muncii
lor cu cei nou-veni\i, care de fapt lucraser` [n tot acest timp,
dar [n alt` parte? De ce le-ar da noilor tovar`]i de seceri]
ceva ce ei nu sem`naser`? Cei nou-veni\i ar trebui s` fie
bine pl`ti\i, mai bine dec>t [n alte mine, dar n-ar trebui s`
devin` coproprietari. }i c>nd cei nou-veni\i au creat
dezordine, muncitorii @capitali]ti# au adus poli\ia ]i i-au dat
afar` din sala de consiliu#."
NA| IONALISMUL CA REMEDIU
Na\ionalismul este o dezvoltare mai t>rzie a teoriei [n
privin\a socialismului. El pretinde c` toate industriile trebuie
conduse de na\iune, [n baza obliga\iei comune de a lucra ]i a
garant`rii generale a mijloacelor de trai; to\i muncitorii s` fac`
acela]i volum de munc` ]i s` primeasc` acelea]i salarii.
Na\ionali]tii pretind c`:
^Federa\iile, trusturile ]i sindicatele, de care se pl>ng
oamenii [n prezent, demonstreaz` posibilitatea realiz`rii
principiului nostru de baz` [n privin\a asocierii. Noi cùt`m
doar s` [mpingem ceva mai departe acest principiu ]i s`
facem ca toate industriile s` func\ioneze [n interesul tuturor,
prin na\iune — prin poporul organizat — unitatea organic`
a [ntregului popor.
Sistemul industrial actual se dovede]te gre]it prin gre]elile
imense pe care le produce; se dovede]te absurd prin risipa
imens` de energie ]i material care se admite c`-l [nso\e]te.
{mpotriva acestui sistem ridic`m protestul nostru; pentru
abolirea sclaviei pe care el a produs-o ]i vrea s-o continue,
promitem eforturile noastre cele mai bune”.
Anumite puncte favorabile, comune ambelor, au fost
men\ionate de noi [n mod favorabil sub titlul ^Socialismul
sau Colectivismul ca remediu"; totu]i, ca [ntreg,
Na\ionalismul nu poate fi practicat; obiec\iile la acesta fiind
[n general acelea]i cu cele pe care le-am ar`tat mai [nainte
[mpotriva comunismului. De]i Na\ionalismul nu amenin\`,
asemenea comunismului, [n mod direct cu distrugerea
familiei, tendin\a lui ar fi desigur [n acea direc\ie. Printre
sus\in`torii lui sunt multe min\i luminate, suflete
filantropice, dintre care unii au ajutat, f`r` n`dejdea vreunui
avantaj personal, la fondarea coloniilor unde principiile
Remedii propuse 491
Na\ionalismului urmau s` se realizeze ca exemple publice.
Unele dintre acestea au fost e]ecuri totale, iar cele care
practic au avut succes au fost for\ate s` ignore principiile
na\ionaliste c>nd au avut de-a face cu lumea din afara
coloniilor lor: ]i, dup` cum s-ar putea a]tepta, toate au
avut destule frecu]uri interne. Dac` av>nd ûn singur
Domn, o singur` credin\`, un singur botez" sfin\ii lui
Dumnezeu g`sesc dificil` ^p`strarea unirii Duhului [n
leg`tura p`cii", ]i au nevoie s` fie [ndemna\i s` se [ng`duie
unii pe al\ii [n iubire, cum s-ar putea a]tepta ca grupe
amestecate, care nu pretind un astfel de spirit ca leg`tur`,
s` reu]easc` [n [nvingerea spiritului egoist al lumii, al
c`rnii ]i al diavolului?
Pe acest plan na\ionalist au [nceput ]i au e]uat c>teva
colonii [n Statele Unite [n ultimii c>\iva ani. Unul dintre
cele mai remarcabile e]ecuri este cel cunoscut sub numele
de Colonia Altruria, din California, fondat` de Rev. E. B.
Payne, [n baza teoriei Ûnu pentru to\i ]i to\i pentru unu".
A avut multe avantaje asupra altor colonii prin aceea c` ]i-a
ales membrii ]i n-a acceptat toate soiurile. Mai mult, a avut
ca form` de conducere Loja, cu un control foarte am`nun\it.
Fondatorul ei, ar`t>nd motivele e]ecului [n San Francisco
Examiner din 10 decembrie 1896, a spus:
Âltruria n-a fost un e]ec total; ... noi am demonstrat c`
[ncrederea, bun`voin\a ]i sinceritatea — care au predominat
un timp — au f`cut o via\` comunitar` fericit`, ]i c`, pe de
alt` parte, motivele de suspiciune, invidie ]i egoism [nrìesc
natura uman` ]i fac ca via\a s` nu aib` valoare. ... N-am
continuat s` avem [ncredere ]i s` ne consider`m unul pe
altul ca la [nceput, ci am c`zut [napoi [n cìle restului lumii".
Ceea ce unii oameni demonstreaz` prin experien\`, al\ii
cunosc prin g>ndire inductiv`, bazat` pe cunoa]terea naturii
umane. Oricine dore]te o lec\ie despre z`d`rnicia speran\ei
venite din astfel de surs` at>ta timp c>t egoismul controleaz`
inima oamenilor, []i poate primi experien\a ieftin, st>nd c>te
o s`pt`m>n` la trei sau patru ^pensiuni" de clasa a doua.
E DUCA|IA GENERAL ~ A MECANICILOR CA REMEDIU
{n The Forum cu c>\iva ani [n urm` a ap`rut un articol de
d-nul Henry Holt, [n care el s-a str`duit s` arate c` educa\ia
ar trebui s` fie [n mare m`sur` industrial` ca s`-l fac` potrivit
pe un mecanic s` poat` schimba repede un loc de munc` cu
altul — c` el ar trebui ^s` [nve\e o duzin`" de meserii. De]i
aceasta ar putea ajuta pentru un timp c>teva persoane, este
clar c` o astfel de m`sur` n-ar rezolva problema. Este destul
de rù a]a cum este, c>nd tencuitorii ]i zidarii pot fi ocupa\i, [n
vreme ce pantofarii ]i \es`torii sunt f`r` lucru; dar care ar fi
efectul dac` ]i ace]tia din urm` ar cunoa]te tencuitul ]i zid`ria?
Ar cre]te concuren\a [n fiecare meserie dac` to\i ]omerii ar
putea concura pentru locurile de munc` ocupate. Domnul
sus-men\ionat trateaz` bine dou` adev`ruri cuprinz`toare, [n
privin\a c`rora este necesar` educa\ia. El a spus:
Âdev`rul mai simplu dintre acestea este inevitabil, chiar
dac` este crud — necesitatea Selec\iei Naturale. Eu nu spun
c` este dreptate. Natura nu ]tie nimic despre dreptate.
Mecanismul ei continu` s` func\ioneze necru\`tor [ntr-un grup
de condi\ii grele, dar la urma urmei scoate din acele condi\ii
ceea ce vor da ele mai bun. Adev`rat, ea a dezvoltat [n noi
inteligen\` ca s`-i [ndrept`m pu\in cursul; ]i folosind-o apare
func\ia drept`\ii. Dar noi o putem [ndrepta numai [n canale
potrivite propriilor ei curen\i; altfel suntem cople]i\i. Ei bine,
nici una din cìle naturii nu este mai larg` ]i mai clar marcat`
dec>t cea a Selec\iei Naturale, ]i [n exercitarea micilor noastre
libert`\i ]i alegeri nu suntem niciodat` at>t de [n\elep\i ca ]i
atunci c>nd ne aliniem ei — c>nd, de exemplu, ridic`m un
Lincoln din casa lui. Dar p>n` acum suntem cu mult mai ap\i
s` prefer`m demagogul ]i apoi s` suferim. Socialismul propune
s` extind` pericolul acestei suferin\e la c>mpul produc\iei.
Magna\ii industriei sunt ale]i acum doar prin selec\ie natural`
— cel pu\in cu o foarte moderat` abatere [n ac\iunea eredit`\ii,
care se vindec` rapid: dac` fiul nu mo]tene]te s`n`tatea,
[nceteaz` cur>nd s` supravie\uiasc`. Dar cu libertatea
cresc>nd` a competi\iei ]i cu facilit`\ile cresc>nde acordate
Remedii propuse 493
oamenilor capabili s` poat` [mprumuta capital dac` nu au,
este substan\ial adev`rat c` industria este [n prezent condus`
de Selec\ia Natural`. Pentru aceasta, socialistul propune s`
[nlocuiasc` selec\ia artificial`, ]i aceasta prin vot popular. O
cunoa]tere general` a superiorit`\ii cìi Naturii ar vindeca
aceast` nebunie.
Cel`lalt adev`r at>t de greu de [mp`rt`]it clar, dar nu
imposibil a se da o anumit` concep\ie despre el, este cel mai
important. Este dificil, nu at>t de mult pentru c` necesit` o
anumit` educa\ie preliminar`, c>t pentru c` dogma a luptat
[mpotriva lui mii de ani ]i [nc` mai lupt`. Pentru cei mai mul\i
care citesc acestea, fiecare din aceste afirma\ii li se va p`rea
probabil ciudat`, c>nd adev`rul este numit [n expresia familiar`
— Domnia Universal` a Legii. Totu]i exist` faptul c` mul\imile
de oameni care g>ndesc c` cred [n aceasta, se roag` zilnic s`
nu fie a]a — s` se fac` excep\ii [n cazurile lor. Oamenii [n
general — ]i legiuitorii [n general — [ntr-o chestiune fiziologic`
ar trimite dup` doctor; sau [ntr-o chestiune mecanic` dup`
inginer; sau [n chimie dup` chimist; ]i ar urma opinia lui cu
credin\a unui copil; dar [n economie nu vor alte opinii dec>t
ale lor proprii. Habar n-au c` astfel de chestiuni sunt, asemenea
celor fizice, sub controlul legilor naturale — c`, pentru a
descoperi acele legi sau a le [nv`\a pe cele deja descoperite, se
cere studiu deosebit; ]i a merge contra lor, [n ignoran\`, trebuie
s` aduc` dezastru la fel de fatal ca ]i [n corup\ie. ...
A]a c` muncitorii au nevoie nu numai de instruire [n ]colile
de meserii ]i [n anumite fapte economice, ci ]i de felul de
instruire [n ]tiin\e ]i istorie care s` le dea o anumit`
concep\ie despre Legea Natural`. Pe baza astfel dat`, ar
putea fi construit` o anumit` no\iune despre controlul ei [n
lumea social` ]i [n cea material`; precum ]i o [n\elegere c`
legea uman` este zadarnic`, sau mai rù, afar` de cazul
c>nd prin studiu atent ]i printr-un experiment precaut este
f`cut` s` se conformeze Legii Naturale. De aici vine credin\a
c` nici o lege omeneasc` nu poate s`-l fac` pe cel
necorespunz`tor s` supravie\uiasc`, dec>t pe cheltuiala
altcuiva; ]i c` singura modalitate de a-l face [n stare s`
supravie\uiasc` pe cont propriu este s`-l fac` s`n`tos".
Da, este bine ca to\i s` afle c` aceste dou` legi controleaz`
sistemul nostru social din prezent, ]i c` nu este [n puterea
omului s` schimbe natura sau legile naturii; ]i de aceea este
imposibil ca el s` fac` mai mult dec>t s` c>rpeasc` condi\iile
sociale prezente ]i temporar s` le [mbun`t`\easc` pu\in. Legile
noi ]i mai de dorit, necesare societ`\ii perfecte, ideale, vor cere
puteri supranaturale pentru introducerea lor. {nv`\area acestei
lec\ii va ajuta la aducerea êvlaviei [nso\ite de mul\umire" ([n
locul nemul\umirii care se agraveaz`), [n timp ce a]tept`m
{mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i ne rug`m: ^Vie {mp`r`\ia Ta;
fac`-se voia Ta, precum [n cer, a]a ]i pe p`m>nt".
REMEDIUL TAXEI UNICE
F`r` [ndoial`, fiindc` a v`zut efectele Comunismului,
Na\ionalismului ]i Socialismului, a]a cum sunt ar`tate
mai sus, d-nul Henry George a [ntocmit un plan care are
oarecare merit, cunoscut ca ^Teoria Taxei Unice". Se poate
spune c` acesta este reversul Socialismului [n anumite
privin\e. Este Individualism [n multe aspecte importante.
Las` individul pe seama resurselor propriului sù
caracter, a propriilor sale eforturi ]i mediu; dec>t c` ar
rezerva pentru fiecare un drept inalienabil de a folosi [n
comun aerul, apa ]i p`m>ntul — ca binecuv>nt`ri comune
ale Creatorului. Planul propune o foarte mic` schimbare
de la sistemul social actual. Pretinz>nd c` inegalit`\ile
actuale [n privin\a averii, [n m`sura [n care acestea sunt
opresive ]i dùn`toare, sunt cu totul rezultatele
propriet`\ii private asupra p`m>ntului, aceast` teorie
propune ca tot p`m>ntul s` devin` [nc` o dat`
proprietatea rasei lui Adam [n ansamblu; ]i pretinde c`
[n acest fel relele sistemului nostru social din prezent se
vor [ndrepta rapid. Propune ca aceast` redistribuire a
p`m>ntului s` fie [ndeplinit`, nu [mp`r\indu-l
propor\ional [n familia uman`, ci consider>ndu-l ca un
Remedii propuse 495
vast domeniu ]i permi\>ndu-i fiec`rei persoane ca arenda]
s` foloseasc` at>t c>t dore]te din ceea ce posed` acum, ]i
s` se colecteze o tax` pentru p`m>nt sau o chirie de la
fiecare ocupant, propor\ional` cu valoarea p`m>ntului
(afar` de valoarea cl`dirilor sau a altor amenaj`ri de pe
el). Astfel, un lot neocupat ar fi evaluat la o chirie sau
tax` la fel de mare ca ]i un lot al`turat pe care s-a
construit, ]i un c>mp nelucrat ca ]i unul rodnic [nvecinat.
Taxa astfel colectat` ar constitui un fond pentru toate
scopurile [n vederea bun`st`rii generale — pentru ]coli,
str`zi, drumuri, ap` etc., ]i pentru guvernul local ]i
general; de aceea ]i numele de teoria ^Taxei Unice".
Efectul ar fi desigur s` se deschid` pentru o locuire real`
mii de loturi intravilane ]i terenuri virane \inute acum pentru
scopuri speculative; deoarece, toate taxele fiind contopite
[ntr-una, ]i fiind desfiin\ate taxele pe vite, ma]ini, afaceri ]i
amenaj`ri de toate felurile, ]i toate concentrate asupra
p`m>ntului, ar face taxa pe p`m>nt foarte important`; gradat`
[ns` a]a [nc>t s` nu arate nici un favoritism, terenurile agricole
s`race sau departe de mijloacele de transport fiind taxate
propor\ional mai pu\in dec>t terenurile mai bune ]i dec>t cele
mai aproape de mijloacele de transport. Loturile intravilane
ar fi la fel evaluate potrivit valorii, a]ez`rii ]i [mprejurimilor
luate [n considerare.
O astfel de lege, f`cut` s` devin` operativ` dup` zece ani
de la adoptarea ei, ar avea ca efect imediat reducerea valorii
propriet`\ilor imobiliare, ]i p>n` la timpul c>nd ar deveni
operativ`, milioane de acri ]i mii de loturi intravilane ar fi
la [ndem>na oricui le-ar putea folosi ]i ar putea pl`ti chiriile
stabilite. D-nul Henry George a profitat de faptul c` Papa
Leon al XIII-lea a emis o enciclic` privind Munca, pentru a
publica o bro]ur` ca r`spuns, intitulat`: Ô scrisoare
deschis` c`tre Papa Leon al XIII-lea" etc. Deoarece aceasta
con\ine unele idei bune [n privin\a subiectului nostru, ]i pe
l>ng` aceasta este [nc` o declara\ie a teoriei [n discu\ie,
extragem pe larg urm`toarele:
UN EXTRAS DIN SCRISOAREA DESCHIS~ A D-LUI HENRY GEORGE
C~TRE PAPA LEON AL XIII- LEA, CA R~SPUNS LA ULTIMA ENCICLIC~
PRIVIND CHESTIUNEA COMPLICAT ~ A MUNCII
^Nou` ni se pare c` Sfin\iei Voastre [i scap` semnifica\ia real`

atunci c>nd sugera\i c` Cristos, devenind fiul t>mplarului ]i El
{nsu]i lucr>nd ca t>mplar, a ar`tat doar c` @nu este nimic ru]inos
[n a-\i c>]tiga p>inea prin munc`#. A spune aceasta este aproape
ca ]i cum ai spune c` prin faptul c` n-a jefuit poporul, a ar`tat c`
[n onestitate nu este nimic ru]inos. Dac` v-a\i g>ndi c>t de
adev`rat` este, [ntr-o viziune oric>t de larg`, clasificarea tuturor
oamenilor [n muncitori, cer]etori ]i ho\i, a\i [n\elege c` era imposibil
din punct de vedere moral ca Cristos, [n timpul ]ederii Sale pe
p`m>nt, s` fie altceva dec>t un muncitor, deoarece Acela care a
venit s` [mplineasc` legea trebuia prin fapt` ]i prin cuv>nt s` Se
supun` legii lui Dumnezeu privind munca.
Vede\i c>t de deplin ]i de frumos a ilustrat via\a lui Cristos
pe p`m>nt aceast` lege. Intr>nd [n via\a noastr` p`m>nteasc`
[n sl`biciunea copil`riei, a]a cum este stabilit c` trebuie s`
intr`m cu to\ii, El a preluat iubitor ceea ce se face [n ordinea
natural`, [ntre\inerea, asigurat` prin munc`, pe care o
genera\ie o datoreaz` urma]ilor ei imedia\i. Ajuns la
maturitate, El }i-a c>]tigat existen\a prin acea munc` obi]nuit`
prin care majoritatea oamenilor trebuie s` o c>]tige ]i o c>]tig`.
Apoi, trec>nd la o mai [nalt` — la cea mai [nalt` — sfer` de
munc`, El }i-a c>]tigat existen\a [nv`\>nd pe al\ii adev`rurile
morale ]i spirituale, primind r`splata material` prin ofertele
iubitoare ale ascult`torilor recunosc`tori ]i nerefuz>nd
parfumul scump cu care Maria I-a uns picioarele. A]a c`, atunci
c>nd }i-a ales ucenicii, El nu S-a dus la proprietarii de p`m>nt
sau la al\i monopoli]ti care trìau din munca altora, ci la
muncitorii de r>nd. }i c>nd i-a chemat la o sfer` de munc` mai
[nalt` ]i i-a trimis s` [nve\e adev`ruri morale ]i spirituale,
le-a spus s` ia, f`r` condescenden\` pe de o parte, sau [n sensul
[njosirii pe de alt` parte, r`splata iubitoare a unei astfel de
munci, spun>ndu-le c` ^vrednic este lucr`torul de plata lui",
ar`t>nd astfel, ceea ce noi sus\inem, c` nu toat` munca const`
[n ceea ce noi numim munc` manual`, dar c` oricine ajut` la
Remedii propuse 497
[mplinirea vie\ii materiale, intelectuale, morale sau spirituale
este de asemenea un lucr`tor.*
Sus\in>nd c` muncitorii, chiar muncitorii manuali
obi]nui\i, sunt s`raci din punct de vedere natural, ignora\i
faptul c` munca este produc`torul bog`\iei ]i atribui\i legii
naturale a Creatorului o nedreptate care vine din [nc`lcarea
necuviincioas` de c`tre om a inten\iei Sale binevoitoare. {n
starea cea mai simpl` a me]te]ugurilor este posibil, unde
domne]te dreptatea, ca to\i oamenii s`n`to]i s`-]i c>]tige
existen\a. Cu mijloacele mecanice de munc` ar fi posibil ca
to\i s` c>]tige mult mai mult. }i astfel, spun>nd c` s`r`cia
nu este o ru]ine, transmite\i o implica\ie nera\ional`. Pentru
c` s`r`cia ar trebui s` fie o ru]ine, deoarece [ntr-o stare de
dreptate social` ea ar implica, acolo unde nu este impus`
de condi\ii potrivnice de ne[nl`turat, nechibzuin\` sau lene.
Comp`timirea Sfin\iei Voastre pare [ndreptat` exclusiv c`tre
s`raci, c`tre muncitori. Ar trebui s` fie a]a? Oare lene]ii boga\i
nu trebuie ]i ei depl>n]i? Dup` cuv>ntul Evangheliei, bogatul,
mai degrab` dec>t s`racul, are nevoie de mil`. }i pentru oricine
care crede [ntr-o via\` viitoare, condi\ia celui care se treze]te
s`-]i afle [ndr`gitele sale milioane l`sate [n urma sa trebuie
s` par` vrednic` de mil`. Dar chiar ]i [n aceast` via\`, ce
vrednici de mil` sunt [ntr-adev`r boga\ii. Rùl nu const` [n
bog`\ia propriu-zis` — [n st`p>nirea lucrurilor materiale; const`
[n posedarea bog`\iei [n timp ce al\ii sunt afunda\i [n s`r`cie; [n
*^Nu trebuie s` fie uitat c` cercet`torul, filosoful, profesorul, artistul,
poetul, preotul, de]i nu sunt angaja\i [n producerea bog`\iei, sunt nu
numai angaja\i [n producerea serviciilor ]i a satisfac\iilor pentru care
producerea bunurilor este doar un mijloc, dar prin dob>ndirea ]i
difuzarea cuno]tin\ei, prin stimularea puterilor mentale ]i prin [n`l\area
sim\ului moral, pot face s` creasc` mult capacitatea de a produce bog`\ie.
Pentru c` omul nu trìe]te numai cu p>ine. ... Cel care prin efortul
min\ii sau al trupului adaug` la cantitatea de bog`\ie pl`cut`, cre]te
cantitatea cuno]tin\elor umane, sau d` vie\ii umane un sens mai [nalt
]i o [mplinire mai mare — acela este, [n sensul larg al cuv>ntului, @un
produc`tor#, @un muncitor#, @un lucr`tor#, ]i [n mod cinstit []i c>]tig` o
plat` cinstit`. Dar cel care f`r` s` fac` ceva pentru ca lumea s` fie mai
bogat`, mai [n\eleapt`, mai bun`, mai fericit`, trìe]te din truda altora
— acesta, indiferent cu ce nume de onoare este numit, sau cu c>t`
pasiune preo\ii lui Mamon []i c`delni\eaz` t`m>ia [n fa\a lui, nu este [n
ultim` analiz` dec>t un cer]etor sau un ho\."
a fi ridicat deasupra contactului cu via\a omenirii, de la munca ]i
str`duin\ele ei, de la speran\ele ]i temerile ei, ]i mai presus de
toate, de la iubirea care [ndulce]te via\a, ]i de la bl>nda simpatie
]i faptele generoase care [nt`resc credin\a [n om ]i [ncrederea [n
Dumnezeu. G>ndi\i-v` la modul [n care v`d boga\ii latura mai
slab` a naturii umane; cum sunt [nconjura\i de lingu]itori ]i
parazi\i; cum g`sesc imediat instrumente gata nu numai s` le
mul\umeasc` impulsurile vicioase, dar ]i s` le trezeasc` ]i s` le
stimuleze; cum trebuie s` fie tot timpul [n alert` ca nu cumva s`
fie tra]i pe sfoar`; c>t de adesea trebuie s` suspecteze un motiv
ascuns [n spatele unei fapte amabile sau a unui cuv>nt prietenos;
cum, dac` [ncearc` s` fie genero]i, sunt asalta\i de cer]etori
neru]ina\i ]i de impostori uneltitori; c>t de adesea sentimentele
familiale au r`cit fa\` de ei, iar moartea lor este anticipat` cu
bucuria prost ascuns` [n a]teptarea averii. Cel mai mare rù al
s`r`ciei nu const` [n lipsa lucrurilor materiale, ci [n nedezvoltarea
]i distorsionarea calit`\ilor mai [nalte. Astfel, chiar dac` [n alt
mod, posedarea bog`\iei nec>]tigate de asemenea [mpiedic` ]i
distorsioneaz` ceea ce este mai nobil [n om.
Poruncile lui Dumnezeu nu pot fi ocolite f`r` pericol de
consecin\e. Dac` este porunca lui Dumnezeu ca omul s`-]i c>]tige
p>inea prin munc`, bogatul tr>ndav trebuie s` sufere. }i sufer`.
Uita\i-v` la vidul total din vie\ile celor care trìesc pentru pl`cere;
uita\i-v` la viciile detestabile care se nasc [ntr-o clas` care,
[nconjurat` de s`r`cie, este s`tul` de bog`\ie. Uita\i-v` la teribila
pedeaps` a plictiselii, despre care s`racul ]tie at>t de pu\in [nc>t
n-o poate [n\elege; uita\i-v` la pesimismul care cre]te printre clasele
bogate — care exclude pe Dumnezeu, care dispre\uie]te pe oameni,
care consider` existen\a [n sine un rù, ]i tem>ndu-se de moarte
t>nje]te totu]i dup` anihilare.
C>nd Cristos i-a spus t>n`rului bogat care-L cùtase, s` v>nd`
tot ce are ]i s` dea s`racilor, El nu Se g>ndea la s`raci, ci la t>n`r.
}i nu m` [ndoiesc c` printre boga\i, ]i mai ales printre boga\ii care
s-au [mbog`\it prin propriile puteri, sunt mul\i care uneori, cel
pu\in, simt puternic nebunia bog`\iilor lor ]i se tem de pericolele
]i ispitele la care []i expun copiii. Dar puterea obiceiului [ndelungat,
impulsurile m>ndriei, pl`cerea de a face ]i a de\ine ceea ce pentru
ei au devenit piese [ntr-un joc de c`r\i, a]tept`rile familiei care ]i-a
Remedii propuse 499
asumat rolul drepturilor ]i dificultatea real` pe care o [nt>mpin`
[n a-]i folosi bine bog`\ia, [i leag` de povara lor, asemenea unui
m`gar ostenit de povara lui, p>n` c>nd se pr`bu]esc [n pr`pastia
care limiteaz` aceast` via\`.
Oamenii care sunt siguri c` primesc m>ncare atunci c>nd au
nevoie de ea, m`n>nc` doar ceea ce le dicteaz` apetitul. Dar pentru
triburile r`zle\e care exist` p>n` la marginea globului locuit, via\a
este fie o foamete fie un osp`\. {ndur>nd foamea zile [ntregi, frica
de ea [i face s` [nfulece ca anacondele atunci c>nd reu]esc [n
cùtarea v>natului. }i astfel, ceea ce d` bog`\iei blestemul ei este
ceea ce-i [mpinge pe oameni s-o caute, ceea ce o face at>t de invidiat`
]i admirat` — frica de lips`. Dup` cum boga\ii pe nedrept sunt
corolarul s`racilor pe nedrept, tot a]a ]i [nsu]irea distrug`toare
de suflet a bog`\iilor nu este dec>t reflexul lipsei care abrutizeaz`
]i degradeaz`. Rùl adev`rat zace [n nedreptatea din care izvor`]te
at>t posesiunea c>t ]i lipsa nenatural`.
Dar aceast` nedreptate cu greu poate fi pus` [n sarcina
indivizilor sau claselor. Existen\a propriet`\ii private asupra
p`m>ntului este o mare gre]eal` social` de care sufer`
societatea [n ansamblu, ]i ale c`rei victime sunt cei foarte
boga\i ]i cei foarte s`raci deopotriv`, chiar dac` sunt la
extreme opuse. V`z>nd aceasta, nou` ni se pare ca o
[nc`lcare a carit`\ii cre]tine a vorbi despre boga\i ca ]i cum
ei ca indivizi ar fi r`spunz`tori de suferin\ele s`racilor.
Totu]i, [n timp ce face\i aceasta, dumneavoastr` insista\i
s` nu se aduc` atingere cauzei monstruoasei bog`\ii ]i
degradantei s`r`cii. S` lu`m un om cu o umfl`tur` care-l
desfigureaz` ]i care este periculoas`. Un medic ar scoate-o
cu bl>nde\e, cu aten\ie, dar cu fermitate. Un altul ar insista
c` nu trebuie scoas`, dar [n acela]i timp ar expune biata
victim` urii ]i ridicolului. Care are dreptate?
Cùt>nd s` restabilim pe to\i oamenii la drepturile lor egale ]i
naturale, noi nu cùt`m beneficiul unei clase, ci al tuturor. Pentru
c` am>ndoi ]tim prin credin\` ]i vedem prin fapt c` nedreptatea
nu poate folosi nim`nui ]i c` dreptatea trebuie s` foloseasc` tuturor.
Noi nu cùt`m nici o @egalitate inutil` ]i ridicol`#. ...
Egalitatea pe care vrem s-o realiz`m nu este egalitatea
norocului, ci egalitatea oportunit`\ii naturale. ...
}i lu>nd pentru foloasele societ`\ii ceea ce vedem clar c` [n
ordinea divin` este marele fond destinat societ`\ii, nu vom
percepe nici cea mai mic` tax` de la posesorii bog`\iei,
indiferent c>t de boga\i ar putea fi ei. Nu numai c` socotim
astfel de taxe o violare a dreptului de proprietate, dar vedem c`
[n virtutea frumoasei adapt`ri la legile economice ale
Creatorului este imposibil ca cineva s` dob>ndeasc` bog`\ie [n
mod cinstit, f`r` ca [n acela]i timp s` adauge la bog`\ia lumii. …
Sfin\ia Voastr` d` un astfel de exemplu [n Enciclic`. Neg>nd
egalitatea dreptului la baza material` a vie\ii ]i fiind totu]i con]tient
c` exist` dreptul de a trì, sus\ine\i dreptul muncitorilor la un loc
de munc` ]i dreptul lor de a primi de la angajatori un anumit
salariu nedefinit. Nu exist` astfel de drepturi. Nimeni nu are
dreptul s` cear` angajarea altuia, sau s` cear` salarii mai mari
dec>t este dispus cel`lalt s` dea, sau [n vreun fel s` fac` presiuni
asupra altuia ca s`-l fac` s` creasc` salariul [mpotriva voin\ei
sale. Nu poate fi mai bun` justificare moral` pentru astfel de cereri
din partea muncitorilor c`tre angajatori, dec>t ar fi ca angajatorii
s` cear` ca muncitorii s` fie obliga\i s` lucreze pentru ei c>nd
ace]tia nu vreau ]i s` accepte salarii mai mici dec>t sunt dispu]i
s` primeasc`. Orice astfel de justificare izvor`]te dintr-un rù
anterior, privarea muncitorilor de drepturile lor naturale. …
Cristos l-a [ndrept`\it pe David, care, [mpins de foame, a comis
ceea ce [n mod obi]nuit era un sacrilegiu, lu>nd din templu p>inile
pentru punere [nainte. Dar prin aceasta era departe de a spune c`
jefuirea templelor ar fi un mod potrivit de a-\i c>]tiga existen\a.
Totu]i, [n Enciclic`, dumneavoastr` lùda\i aplicarea [n rela\iile
obi]nuite ale vie\ii, [n condi\ii normale, a principiilor care [n etic`
trebuie s` fie tolerate numai [n condi\ii excep\ionale. Sunte\i m>nat
spre aceast` sus\inere a drepturilor false de negarea drepturilor
adev`rate. Dreptul natural pe care-l are fiecare om nu este acela
de a cere loc de munc` sau salariu de la alt om; ci acela de a se
angaja singur — acela de a recurge prin propria sa munc` la
magazia inepuizabil` pe care Creatorul o are [n p`m>ntul preg`tit
pentru to\i oamenii. Dac` acea magazie ar fi deschis`, a]a cum
am deschide-o noi prin taxa unic`, cererea natural` de munc` ar
\ine pasul cu oferta, omul care ar vinde munca ]i omul care ar
cump`ra-o ar face schimb liber pentru avantaj reciproc, ]i orice
Remedii propuse 501
pricin` de disput` [ntre muncitor ]i angajator ar disp`rea. Pentru
c` atunci, to\i fiind liberi s` se angajeze, simpla ocazie de a munci
ar [nceta s` fie un dar; ]i fiindc` nimeni n-ar munci pentru altul,
toate lucrurile fiind luate [n considerare, pentru mai pu\in dec>t
ar putea el c>]tiga muncind pentru sine, salariile ar cre]te
obligatoriu la valoarea lor adev`rat`, ]i rela\iile dintre muncitor ]i
angajator s-ar regla pe baz` de interes reciproc ]i de comun acord.
Acesta este singurul mod [n care acestea pot fi
reglementate [n mod satisf`c`tor.
Sfin\ia Voastr` pare s` presupun` c` exist` o anumit` rat` just`
a salariilor pe care angajatorii ar trebui s` fie dispu]i s-o pl`teasc`
]i pe care muncitorii ar trebui s` fie mul\umi\i s-o primeasc`, ]i
pare s`-]i [nchipuie c` dac` aceasta ar fi asigurat` s-ar pune cap`t
conflictului. Aceast` rat` la care evident v` g>ndi\i ar fi aceea care
ar da muncitorilor un trai modest ]i poate le-ar permite prin munc`
grea ]i economie strict` s` pun` ceva deoparte.
Dar cum poate fi fixat` o rat` just` a salariului f`r` ^tocmeala
pie\ei", mai mult dec>t poate fi fixat pre\ul just al porumbului sau
al porcilor sau al vapoarelor sau al tablourilor? }i oare
reglementarea arbitrar` [ntr-un caz ca ]i [n cel`lalt nu controleaz`
aceast` interdependen\` care promoveaz` [n modul cel mai eficient
ajustarea economic` a for\elor de produc\ie? De ce s` li se cear`
cump`r`torilor for\ei de munc` mai mult dec>t cump`r`torilor
confortului s` pl`teasc` pre\uri mai mari dec>t sunt obliga\i s`
pl`teasc` pe o pia\` liber`? De ce s` fie mul\umi\i v>nz`torii for\ei
de munc` cu mai pu\in dec>t pot ob\ine pe o pia\` liber`? De ce s`
fie mul\umi\i muncitorii cu o plat` modest` c>nd lumea este at>t
de bogat`? De ce s` fie satisf`cu\i cu o via\` [ntreag` de trud` ]i
economie c>nd lumea este at>t de [mbel]ugat`? De ce s` nu
doreasc` ]i ei s`-]i satisfac` instinctele mai [nalte, gusturile mai
rafinate? De ce s` fie mul\umi\i pentru totdeauna s` c`l`toreasc`
la comun c>nd al\ii g`sesc mai pl`cut` cabina?
Nici nu se vor mul\umi. Fermentul timpului nostru nu provine
doar din faptul c` muncitorii g`sesc c` este mai greu s` trìasc` la
acela]i nivel de confort. Se datore]te de asemenea, ]i poate chiar
mai mult, cre]terii dorin\ei lor dup` un grad mai ridicat de confort.
Aceast` cre]tere a dorin\ei trebuie s` continue; pentru c`
muncitorii sunt oameni, iar omul este animalul nemul\umit.
El nu este bou, despre care se poate spune: at>ta iarb`,
at>tea cereale, at>ta ap` ]i pu\in` sare, ]i va fi mul\umit.
Dimpotriv`, omul, cu c>t prime]te mai mult, cu at>ta r>vne]te
mai mult. C>nd are hran` destul`, dore]te hran` mai bun`.
C>nd ob\ine un ad`post, atunci dore]te unul mai comod ]i mai
cu gust. C>nd [i sunt satisf`cute nevoile animale, atunci se
trezesc dorin\ele mentale ]i spirituale.
Aceast` nemul\umire continu` se g`se]te [n natura omului
— [n acea natur` mai nobil` care [l ridic` mai sus de animale
printr-o pr`pastie at>t de nem`surat` ]i arat` c` a fost creat
cu adev`rat [n asem`narea lui Dumnezeu. Nu po\i s` i te
[mpotrive]ti, deoarece este motorul [ntregului progres. Ea este
aceea care a [n`l\at domul Sf. Petru, iar pe p>nza simpl`,
ne[nsufle\it`, a f`cut s` str`luceasc` chipul angelic al Madonei;
ea este aceea care a comparat sori ]i a analizat stele, ]i a deschis,
pagin` dup` pagin`, lucr`rile minunate ale inteligen\ei
creatoare; ea este aceea care a [ngustat Atlanticul p>n` la un feribot
oceanic ]i a dresat fulgerul ca s` ne duc` mesajele p>n` [n cele
mai [ndep`rtate \`ri; ea este aceea care ne deschide posibilit`\i
al`turi de care tot ceea ce a realizat p>n` acum civiliza\ia noastr`
modern` pare ne[nsemnat. Nici nu poate fi reprimat` dec>t
degrad>nd ]i abrutiz>nd pe oameni; reduc>nd Europa la Asia.
De aceea, [n afar` de salariile care pot fi c>]tigate c>nd
toate restric\iile asupra muncii sunt [ndep`rtate, iar accesul
la oportunit`\ile naturale asigurat [n termeni egali pentru
to\i, este imposibil a se fixa o cot` a salariilor care s` fie
socotit` dreapt`, sau o cot` a salariilor care s`-i poat`
[mpiedica pe muncitori s` lupte pentru mai mult. Departe
de a-i face pe muncitori mai mul\umi\i c` li s-ar [mbun`t`\i
pu\in starea, este sigur c` i-ar face mai nemul\umi\i.
Nu cere\i dreptate c>nd cere\i patronilor s` pl`teasc`
muncitorilor mai mult dec>t sunt obliga\i s` pl`teasc` —
mai mult dec>t altora pe care i-ar putea g`si s` fac` acea
munc`. Dumneavoastr` cere\i caritate. Pentru c` surplusul
pe care-l d` astfel patronul bogat nu este [n realitate salariu,
este de fapt poman`.
Vorbind despre m`surile practice pentru [mbun`t`\irea
condi\iilor de munc` pe care le sugereaz` Sfin\ia Voastr`,
Remedii propuse 503
n-am men\ionat-o pe aceea pe care pune\i mare accent —
caritatea. Dar [n astfel de recomand`ri nu se afl` nimic
practic ca tratament pentru s`r`cie, ]i nimeni nu le va
considera astfel. Dac` ar fi posibil ca darea pomenilor s`
elimine s`r`cia, n-ar mai fi s`r`cie [n cre]tin`tate.
Caritatea este [ntr-adev`r o virtute nobil` ]i frumoas`,
apreciat` de om ]i aprobat` de Dumnezeu. Dar caritatea trebuie
s` fie zidit` pe dreptate. Ea nu poate [nlocui dreptatea.
Ceea ce este gre]it [n condi\ia muncii din lumea cre]tin`
este faptul c` munca este jefuit`. }i [n timp ce dumneavoastr`
justifica\i continuarea acestui jaf, este inutil s` [ndemna\i la
caritate. A face astfel — a recomanda caritatea ca [nlocuitor al
drept`\ii, este [ntr-adev`r ceva [nrudit [n esen\` cu acele erezii,
condamnate de predecesorii dumneavoastr`, care [nv`\au c`
Evanghelia a [nlocuit legea ]i c` iubirea lui Dumnezeu i-a scutit
pe oameni de obliga\ii morale.
Tot ce poate face caritatea acolo unde exist` nedreptate este
s` [ndulceasc` pe ici pe colo efectele nedrept`\ii. Ea nu le poate
vindeca. }i nici chiar acest pu\in pe care-l poate face ca s`
[ndulceasc` efectele nedrept`\ii nu este lipsit de rù. Pentru
c` ceea ce s-ar putea numi virtu\i secundare, suprapuse, ca [n
cazul acesta, lucreaz` spre rù acolo unde lipsesc virtu\ile
fundamentale sau primare. Astfel seriozitatea este o virtute ]i
h`rnicia este o virtute. Dar un ho\ serios ]i harnic este cu at>t
mai periculos. Astfel r`bdarea este o virtute. Dar r`bdarea sub
rù [nseamn` scuzarea rùlui. Astfel este o virtute a cùta
cuno]tin\a ]i a te str`dui s` cultivi puterile mentale. Dar omul
rù devine mai capabil de rù datorit` inteligen\ei sale. Despre
diavoli ne g>ndim [ntotdeauna c` sunt inteligen\i.
}i astfel, aceast` pseudocaritate care [nl`tur` ]i neag`
dreptatea produce rù. Pe de o parte ea demoralizeaz` pe
primitorii ei, ultragiind demnitatea uman`, pe care, a]a cum
d-voastr` spune\i, @Dumnezeu {nsu]i o trateaz` cu respect#, ]i
transform` [n cer]etori ]i calici oameni care, pentru a deveni
independen\i, cet`\eni respectabili, au nevoie numai de restituirea
a ceea ce le-a dat Dumnezeu. Pe de alt` parte ac\ioneaz` ca un
anestezic asupra con]tiin\elor acelora care trìesc din jefuirea
semenilor, ]i nutre]te acea [n]el`ciune moral` ]i m>ndrie spiritual`
pe care f`r` [ndoial` a avut-o Cristos [n minte atunci c>nd a spus
c` este mai u]or pentru o c`mil` s` treac` prin urechea acului
dec>t pentru un bogat s` intre [n [mp`r`\ia cerurilor. Pentru c` ea
[i face pe oameni, afunda\i [n nedreptate ]i folosindu-le banii ]i
influen\a ca s` sprijine nedreptatea, s` cread` c` d>nd pomeni fac
ceva mai mult dec>t ar fi datoria lor fa\` de oameni ]i merit` s` fie
v`zu\i bine de Dumnezeu, ]i [ntr-un sens vag s` atribuie propriei
lor bun`t`\i ceea ce apar\ine de fapt bun`t`\ii lui Dumnezeu.
Pentru c`, g>ndi\i-v`: Cine este Atotd`t`torul? Cine este Cel care,
a]a cum spune\i d-voastr`, @[i datoreaz` omului o magazie care
nu se epuizeaz` niciodat`# ]i pe care @el o g`se]te doar [n
inepuizabila fertilitate a p`m>ntului#? Nu este Dumnezeu? }i prin
urmare, c>nd oamenii, priva\i de bun`tatea lui Dumnezeu, sunt
f`cu\i dependen\i de bun`tatea semenilor lor, nu sunt oare ace]ti
semeni, cum ar fi, pu]i [n locul lui Dumnezeu, s`-]i ia cinstea
pentru [mplinirea obliga\iilor, cinste care, chiar dumneavoastr`
spune\i, o datoreaz` lui Dumnezeu?
Dar poate ]i mai rù dec>t toate celelalte, este modul [n
care aceast` substituire a cerin\elor clare ale drept`\ii cu
[ndemnurile neclare spre caritate deschide o cale u]oar`
pentru [nv`\`torii pretin]i ai religiei cre]tine din toate
ramurile ]i comuniunile, s` [mpace pe Mamona [n timp ce
ei se conving pe ei [n]i]i c` servesc lui Dumnezeu. …
Nu, Sfin\ia Voastr`, a]a cum credin\a f`r` fapte este moart`,
deoarece omul nu-I poate da lui Dumnezeu ceea ce-I datoreaz` [n
vreme ce refuz` s` le dea semenilor sì drepturile pe care le-au
primit de la El, tot a]a caritatea, nesus\inut` de dreptate, nu poate
face nimic pentru a rezolva problema st`rii actuale a muncii. Chiar
dac` boga\ii ar fi @s`-]i [mpart` toat` averea pentru hrana s`racilor
… ]i ]i-ar da trupul s` fie ars#, s`r`cia ar continua at>ta timp c>t
ar continua proprietatea asupra p`m>ntului.
Lua\i cazul unui om bogat din prezent care este sincer
doritor s`-]i d`ruiasc` averea pentru a [mbun`t`\i condi\ia
muncii. Ce poate face el?
S`-]i dea averea celor care au nevoie de ea? Ar putea ajuta
pe unii care merit`, dar nu va [mbun`t`\i condi\iile generale.
}i [mpotriva binelui pe care l-ar putea face, ar fi pericolul
de a face rù.
Remedii propuse 505
S` construiasc` biserici? La umbra bisericilor s`r`cia
macin`, iar viciul care se na]te din ea cre]te.
S` construiasc` ]coli ]i colegii? Cu excep\ia c` poate duce
pe oameni s` vad` inechitatea propriet`\ii private asupra
p`m>ntului, cre]terea educa\iei nu poate face nimic pentru
muncitorii simpli, pentru c` pe m`sur` ce educa\ia se
r`sp>nde]te, plata pentru educa\ie scade.
S` fondeze spitale? Ei bine, muncitorilor deja li se pare c`
exist` prea mul\i care caut` de lucru, iar a salva ]i a prelungi
via\a [nseamn` a cre]te presiunea.
S` construiasc` apartamente model? Dac` nu ieftine]te
locuin\ele nu face dec>t s` [ndep`rteze clasa care ar vrea s`
beneficieze, iar dac` ieftine]te locuin\ele aduce mai mul\i
care caut` lucru ]i scad salariile.
S` [nfiin\eze laboratoare, ]coli ]tiin\ifice, ateliere pentru
experimente fizice? Nu face dec>t s` stimuleze inven\iile ]i
descoperirile, chiar for\ele care, ac\ion>nd asupra unei
societ`\i bazate pe proprietatea privat` asupra p`m>ntului,
zdrobesc munca a]a cum ar fi [ntre dou` pietre de moar`.
S` promoveze emigrarea din locurile unde salariile sunt
mici spre locuri unde acestea sunt cu ceva mai mari? Dac`
face acest lucru, chiar aceia pe care i-a ajutat prima dat` s`
emigreze se vor [ntoarce cur>nd asupra lui s`-i cear` s`
opreasc` emigrarea, deoarece le reduce salariile.
S` renun\e la p`m>ntul pe care-l are, sau s` refuze s` ia
chirie pentru el, sau s`-l lase la chirie mai mic` dec>t pre\ul
pie\ei? Va face pur ]i simplu noi proprietari de p`m>nt sau
proprietari par\iali; i-ar putea [mbog`\i pe unii, dar n-ar
face nimic pentru [mbun`t`\irea condi\iei generale a muncii.
Sau amintindu-]i de acei cet`\eni preocupa\i de binele ob]tesc
din timpurile clasice care au cheltuit mari sume pentru
[mbun`t`\irea ora]elor lor natale, s` [ncerce s` [nfrumuse\eze
ora]ul lui natal sau pe cel care l-a adoptat? S` l`rgeasc` ]i s`
[ndrepte str`zile [nguste ]i str>mbe, s` construiasc` parcuri ]i s`
[nal\e f>nt>ni, s` deschid` linii de tramvai ]i s` aduc` [n el cì
ferate, sau [n vreun fel s` fac` frumos ]i atractiv ora]ul pe care ]i
l-a ales, ]i care ar fi rezultatul? Oare cei care ]i-au [nsu]it darul lui
Dumnezeu nu-l vor lua ]i pe al lui? Nu va urca valoarea
p`m>ntului, iar rezultatul net al binefacerilor sale nu va fi o cre]tere
a chiriilor ]i un dar pentru proprietarii de p`m>nt? Ei bine, p>n`
]i simplul anun\ c` urmeaz` s` fac` astfel de lucruri va porni
specula\ia ]i va urca valoarea p`m>ntului [n salturi.
Ce poate face atunci bogatul ca s` [mbun`t`\easc`
condi\ia muncii?
Nu poate face absolut nimic dec>t s`-]i foloseasc` puterea
pentru abolirea marelui rù primar care-i jefuie]te pe oameni
de dreptul lor prin na]tere. Dreptatea lui Dumnezeu r>de
de [ncerc`rile oamenilor de a pune orice altceva [n locul lui”.
***
^De]i [n limite [nguste sindicalismul promoveaz` ideea
intereselor mutuale ]i adesea ajut` la cre]terea curajului ]i la
promovarea educa\iei politice, ]i de]i a ajutat corpuri limitate de
muncitori s`-]i [mbun`t`\easc` [ntr-un fel starea ]i s` c>]tige timp
s` respire, ca s` zicem a]a, totu]i acesta nu observ` cauzele generale
care determin` condi\iile de munc`, ]i se str`duie]te pentru
ridicarea doar a unei p`r\i mici din marele corp, prin mijloace care
nu pot ajuta restul. Av>nd drept scop limitarea competi\iei —
limitarea dreptului la munc`, metodele lui sunt ca ]i cele ale unei
armate, care, chiar ]i [ntr-o cauz` dreapt` sunt subversive pentru
libertate ]i predispuse la abuz, [n timp ce arma lui, greva, este
distructiv` prin natura ei, at>t pentru combatan\i c>t ]i pentru
necombatan\i, fiind o form` de r`zboi pasiv. Ca s` aplici principiul
sindicatelor la toat` industria, dup` cum viseaz` unii s` fac`, ar
[nsemna s` subjugi oamenii unui sistem de cast`.
Sau s` lu`m chiar astfel de m`suri moderate cum ar fi limitarea
orelor de munc` ]i a muncii femeilor ]i copiilor. Ele sunt superficiale
prin aceea c` nu privesc mai departe de dorin\a b`rba\ilor, a
femeilor ]i a copiilor mici de a lucra peste ceea ce prevede legea, ]i
c` []i propun s` restr>ng` prin for\` exploatarea, [n timp ce ignor`
cu totul cauza ei, ghimpele s`r`ciei care oblig` fiin\ele umane la
ea. Iar metodele prin care aceste restric\ii trebuie s` fie impuse
[nmul\esc oficialit`\ile, vin [n opozi\ie cu libertatea personal`, tind
spre corup\ie ]i sunt expuse abuzului.
C>t prive]te [ntreprinz`torul socialism, care este cu at>t mai
demn de onoare fiindc` are curajul propriilor convingeri, ar duce
Remedii propuse 507
aceste vicii la expresia lor deplin`. S`rind la concluzii f`r` efortul
de a descoperi cauzele, nu reu]e]te s` vad` c` opresiunea nu vine
de la natura capitalului, ci de la rùl care jefuie]te munca de capital
desp`r\indu-l de p`m>nt, ]i care creaz` un capital fictiv care este
de fapt monopol capitalizat. Nu vede c` acelui capital i-ar fi imposibil
s` asupreasc` munca dac` munca ar avea acces la resursele
naturale de produc\ie; c` sistemul de salarizare [n sine izvor`]te
din [n\elegerea mutual`, fiind o form` de cooperare [n care una
din p`r\i prefer` un rezultat cert unuia probabil; ]i c` ceea ce el
nume]te @legea de fier a salariz`rii# nu este legea natural` a
salariz`rii, ci doar legea salariz`rii [n acea stare nenatural` [n
care oamenii ajung s` fie neajutora\i, fiind priva\i de resursele
necesare vie\ii ]i muncii. Nu vede c` ceea ce ia drept rele ale
competi\iei sunt de fapt relele competi\iei limitate — datorate unei
competi\ii unilaterale la care oamenii sunt obliga\i c>nd sunt priva\i
de p`m>nt; [n timp ce metodele lui, organizarea oamenilor [n
armate industriale, dirijarea ]i controlul [ntregii produc\ii ]i al
[ntregului schimb de c`tre birourile guvernamentale sau
semiguvernamentale, ar [nsemna, dac` ar fi duse la expresia lor
deplin`, despotism egiptean.
Noi ne deosebim de sociali]ti [n diagnosticarea rùlui, ]i ne
deosebim de ei ]i [n privin\a remediilor. Nu ne temem de capital,
privindu-l ca sluga natural` a muncii; noi privim dob>nda [n sine
ca natural` ]i just`; nu vom pune limite acumul`rii, nici nu vom
pune asupra boga\ilor o sarcin` care s` nu fie pus` [n egal` m`sur`
asupra s`racilor; nu vedem nici un rù [n concuren\`, ci socotim
c` o concuren\` nelimitat` este la fel de necesar` pentru s`n`tatea
organismului social ]i industrial cum este libera circula\ie a
s>ngelui pentru s`n`tatea organismului fizic — c` este mijlocul
prin care s` se asigure cea mai deplin` cooperare. Noi doar vom
lua pentru comunitate ceea ce apar\ine comunit`\ii; valoarea care
i se atribuie p`m>ntului prin cre]terea comunit`\ii; vom l`sa cu
sfin\enie individului tot ce-i apar\ine individului; ]i, trat>nd
monopolurile necesare ca func\iuni ale statului, vom aboli orice
restric\ii ]i prohibi\ii, afar` de cele cerute pentru s`n`tatea,
siguran\a, moralitatea ]i convenien\a public`.
Dar deosebirea fundamental` — deosebirea pe care eu
cer Sfin\iei Voastre s-o remarce [n special, este aceasta:
Socialismul [n toate fazele lui prive]te relele civiliza\iei noastre ca
av>ndu-]i originea [n nepotrivirea sau nearmonia rela\iilor
naturale, care trebuie s` fie organizate artificial sau [mbun`t`\ite.
Ideea lui este c` statului [i revine sarcina organiz`rii [n mod
inteligent a rela\iilor industriale ale oamenilor; construirea, cum
s-ar zice, a unei ma]in`rii uria]e ale c`rei p`r\i complicate s` lucreze
[mpreun` cum se cuvine sub conducerea inteligen\ei umane. Acesta
este motivul pentru care socialismul tinde spre ateism. Nev`z>nd
ordinea ]i simetria legii naturale, nu-L recunoa]te pe Dumnezeu.
Pe de alt` parte, noi care ne autointitul`m Adep\ii Taxei Unice
(un nume care exprim` doar propunerile noastre practice) vedem
[n rela\iile sociale ]i industriale ale oamenilor nu o ma]in` care
necesit` construire, ci un organism care are nevoie doar s` fie
l`sat s` creasc`. Vedem [n legile naturale, sociale ]i industriale o
armonie pe care o vedem [n adapt`rile din corpul uman, ]i este [n
a]a m`sur` [n afara puterii de inteligen\` a omului s` le ordoneze
]i s` le [ndrume, cum este [n afara inteligen\ei omului s` ordoneze
]i s` [ndrume mi]c`rile vitale ale organismului sù. Vedem [n
aceste legi sociale ]i industriale o rela\ie at>t de apropiat` cu legea
moral` [nc>t ele trebuie s` vin` de la acela]i Autor, ]i aceasta
dovede]te c` legea moral` este [ndrum`torul sigur al omului, acolo
unde inteligen\a lui s-ar r`t`ci ]i ar apuca pe cì gre]ite. Astfel, [n
ceea ce ne prive]te, tot ce este necesar pentru remedierea relelor
din timpul nostru este s` se fac` dreptate ]i s` se dea libertate.
Acesta este motivul pentru care concep\iile noastre tind, ba mai
mult, sunt de fapt singurele concep\ii compatibile cu o credin\`
ferm` ]i reveren\ioas` [n Dumnezeu, ]i cu recunoa]terea legii Sale
ca lege suprem` pe care oamenii trebuie s-o urmeze dac` vreau
s`-]i asigure prosperitatea ]i s` evite nimicirea. Acesta este pentru
noi motivul pentru care economia politic` serve]te numai ca s`
arate ad>ncimea [n\elepciunii din adev`rurile simple pe care
oamenii simpli le-au auzit de pe buzele Celui despre care s-a spus
cu mirare: @Nu este acesta T>mplarul din Nazaret#?
}i fiindc` [n ceea ce ne propunem — asigurarea pentru to\i
oamenii a unor ]anse naturale egale [n exercitarea puterilor
lor ]i [ndep`rtarea tuturor restric\iilor legale [n privin\a
exercit`rii legitime a acestor puteri — vedem conformarea legii
umane dup` legea moral`, pe care o sus\inem cu [ncredere, nu
Remedii propuse 509
numai pentru c` acesta este remediul suficient pentru toate
relele pe care d-voastr` le [nf`\i]a\i at>t de remarcabil, ci pentru
c` acesta este singurul remediu posibil.
}i nici nu exist` altul. Organizarea omului este astfel,
rela\iile lui cu lumea [n care se g`se]te sunt astfel — adic`,
legile neschimb`toare ale lui Dumnezeu sunt astfel — [nc>t
este peste puterea ingeniozit`\ii omene]ti s` [ntocmeasc` o
cale prin care relele n`scute din nedreptatea care jefuie]te
pe oameni de dreptul lor prin na]tere s` poat` fi [ndep`rtat`
altfel dec>t f`c>nd dreptate, deschiz>ndu-le tuturor darul
pe care Dumnezeu l-a preg`tit pentru to\i.
Deoarece omul poate trì numai pe p`m>nt ]i din p`m>nt,
deoarece p`m>ntul este rezervorul materiei ]i for\ei din care este
luat [nsu]i corpul omului, ]i pe care trebuie s` scoat` tot ce poate
el produce, nu [nseamn` aceasta [n mod evident c` a da p`m>ntul
[n proprietatea unor oameni ]i a le nega altora orice drept la el
[nseamn` a [mp`r\i omenirea [n boga\i ]i s`raci, [n privilegia\i ]i
neajutora\i? Nu [nseamn` aceasta c` acei care n-au drepturi de
folosire a p`m>ntului pot trì numai v>nz>ndu-]i puterea de munc`
acelora care posed` p`m>ntul? Nu [nseamn` aceasta c` ceea ce
sociali]tii numesc @legea de fier a salariz`rii#, ceea ce economi]tii
politici numesc @tendin\a spre minimum a salariilor#, trebuie s`
ia de la masele f`r` p`m>nt — muncitorii simpli, care de la ei
[n]i]i nu au putere s`-]i foloseasc` munca — toate beneficiile
oric`rei posibile [naint`ri sau [mbun`t`\iri care nu schimb` aceast`
[mp`r\ire nedreapt` a p`m>ntului? Deoarece, neav>nd nici o
putere s` se angajeze pe ei [n]i]i, ei trebuie, fie ca v>nz`tori ai
muncii fie ca arenda]i ai p`m>ntului, s` concureze unul cu altul
pentru permisiunea de a munci. Aceast` concuren\` a oamenilor
unul cu altul, exclu]i de la magazia inepuizabil` a lui Dumnezeu,
nu are nici o limit` dec>t [nfometarea, ]i trebuie [n cele din urm`
s` for\eze salariile p>n` la cel mai jos punct, punctul la care via\a
poate fi doar men\inut` ]i reproducerea continuat`.
Aceasta nu vrea s` spun` c` toate salariile trebuie s` scad`
p>n` la acel punct, ci c` salariile acelui strat de muncitori,
f`r` [ndoial` cel mai mare care au numai cuno]tin\`, preg`tire
]i aptitudini obi]nuite, trebuie s` scad` astfel. Salariile claselor
speciale, care sunt [n afara competi\iei prin cuno]tin\`
deosebit`, pricepere sau alte cauze, pot r`m>ne deasupra acelui
nivel obi]nuit. Astfel, unde abilitatea de a citi ]i a scrie este rar`,
posesiunea ei [i permite unui om s` ob\in` salariu mai mare dec>t
muncitorul obi]nuit. Dar pe m`sur` ce r`sp>ndirea educa\iei
generalizeaz` abilitatea de a citi ]i a scrie, acest avantaj se pierde.
Deci, c>nd o voca\ie cere preg`tire sau calificare special`, sau este
greu accesibil` prin restric\ii artificiale, controlul concuren\ei tinde
s` p`streze salariile la un nivel mai [nalt. Dar pe m`sur` ce
progresul inven\iei nu mai are nevoie de calificare special`, sau
restric\iile artificiale sunt [nl`turate, aceste salarii mai mari scad
la nivelul obi]nuit. }i astfel, numai at>ta timp c>t astfel de calit`\i
ca h`rnicia, chibzuiala ]i cump`tarea sunt speciale, pot permite
muncitorului obi]nuit s`-]i men\in` o stare peste cea care permite
doar supravie\uirea. Unde acestea devin generale, legea
concuren\ei trebuie s` reduc` la nivelul general c>]tigurile sau
economiile de pe urma unor astfel de calit`\i — nivel care, p`m>ntul
fiind monopolizat ]i munca neajutorat`, poate fi numai urmat de
punctul cel mai de jos, [ncetarea vie\ii.
Sau, ca s` spunem acela]i lucru [n alt mod: p`m>ntul fiind
necesar vie\ii ]i muncii, proprietarii lui vor putea, [n schimbul
permisiunii de a-l folosi, s` ob\in` de la muncitorii simpli tot ceea
ce poate produce munca, [n afar` de suficient c>t s` le permit`
acelora dintre ei care sunt dori\i de proprietari ]i celor dependen\i
de ei s`-]i men\in` via\a.
Astfel, unde proprietatea privat` asupra p`m>ntului a divizat
societatea [n clasa proprietarilor de p`m>nt ]i a celor f`r` p`m>nt,
nu exist` nici o inven\ie sau mijloc posibil de [mbun`t`\ire, fie ele
industriale, sociale sau morale, care, at>ta timp c>t nu afecteaz`
proprietatea p`m>ntului, s` poat` [mpiedica s`r`cia sau u]ura
condi\ia general` a muncitorilor simpli. C`ci, fie c` efectul oric`rei
inven\ii sau [mbun`t`\iri este s` creasc` ceea ce poate produce
munca, sau s` descreasc` ceea ce se cere pentru a sprijini pe
muncitor, acesta, imediat ce devine general, poate duce numai la
cre]terea profitului proprietarilor de p`m>nt, f`r` ca muncitorii
simpli s` aib` vreun beneficiu. {n nici un caz nu pot cei care posed`
doar puterea obi]nuit` de a munci, o putere cu totul nefolositoare
f`r` mijloacele necesare muncii, s` p`streze din c>]tigurile lor mai
mult dec>t le este de ajuns ca s` le permit` s` trìasc`.
Remedii propuse 511
C>t de adev`rat este acest lucru putem vedea din faptele de
ast`zi. {n timpul nostru inven\ia ]i descoperirea au crescut
enorm puterea productiv` a muncii ]i [n acela]i timp au redus
mult costul multor lucruri necesare [ntre\inerii muncitorului.
Aceste [mbun`t`\iri au crescut undeva c>]tigurile muncitorului
simplu? N-au mers beneficiile lor [n principal la proprietarii
de p`m>nt — cresc>nd enorm valoarea p`m>ntului?
Spun [n principal, pentru c` o parte din beneficiu a intrat [n
costul enormelor armate permanente ]i al preg`tirilor de r`zboi,
[n pl`tirea dob>nzii pe marile datorii publice, ]i [n mare m`sur`
mascat ca dob>nd` pe capital fictiv, c`tre al\i proprietari de
monopoluri afar` de cel asupra p`m>ntului. Dar de [mbun`t`\irile
care ar elimina aceste pierderi n-ar beneficia munca; ele ar cre]te
pur ]i simplu profiturile proprietarilor de p`m>nt. Dac` toate
armatele permanente ]i tot ceea ce \ine de ele ar fi desfiin\ate,
dac` s-ar pune cap`t tuturor monopolurilor afar` de cel asupra
p`m>ntului, dac` guvernele ar deveni modele de economie, dac`
profiturile speculan\ilor, ale intermediarilor, ale agen\ilor de schimb
de tot felul ar fi re\inute, dac` fiecare ar deveni at>t de cinstit [nc>t
s` nu mai fie necesare nici poli\ist, nici tribunal, nici [nchisoare, ]i
nici o m`sur` [mpotriva necinstei n-ar fi de trebuin\` — rezultatul
nu s-ar deosebi de cel care a urmat cre]terii puterii de produc\ie.
Ba mai mult, chiar aceste binecuv>nt`ri n-ar aduce oare
foametea pentru mul\i din cei care acum reu]esc s`
supravie\uiasc`? Nu este oare adev`rat c` dac` s-ar propune ast`zi,
ceea ce to\i cre]tinii ar trebui s` cear` [n rug`ciune, dizolvarea
complet` a tuturor armatelor Europei, cele mai mari temeri ar fi
st>rnite de consecin\ele arunc`rii at>tor ]omeri pe pia\a muncii?
Explica\ia acestui paradox ]i a altora asem`n`toare care [n
timpul nostru produc nedumerire [n toate p`r\ile poate fi u]or
v`zut`. Efectul tuturor inven\iilor ]i mijloacelor care cresc puterea
de produc\ie, care elimin` risipa ]i scutesc de efort, este diminuarea
muncii necesare pentru un rezultat dat ]i astfel economisirea for\ei
de munc`, a]a c` noi vorbim despre acestea ca despre inven\ii sau
mijloace care economisesc for\a de munc`. {ntr-o stare natural` a
societ`\ii unde drepturile tuturor la folosirea p`m>ntului sunt
recunoscute, mijloacele pentru economisirea for\ei de munc` ar
putea merge oric>t de departe se poate imagina, f`r` a diminua
cererea de oameni, deoarece [n astfel de condi\ii naturale cererea
de oameni rezid` [n propria lor pl`cere de a trì ]i [n instinctele
puternice pe care Creatorul le-a s`dit [n pieptul omului. Dar [n
starea nenatural` a societ`\ii, [n care masele de oameni sunt
dezmo]tenite de tot [n afar` de puterea de a munci, c>nd ocazia de
a munci le este dat` de al\ii, acolo cererea pentru ei devine pur ]i
simplu cerere pentru serviciile lor de c`tre cei care de\in aceast`
oportunitate, ]i omul [nsu]i devine o marf`. A]adar, de]i efectul
natural al mijloacelor de economisire a for\ei de munc` este s`
creasc` salariile, totu]i [n condi\ia nenatural` pe care o creaz`
proprietatea privat` asupra p`m>ntului, efectul, chiar ]i al acelor
mijloace morale cum ar fi desfiin\area armatelor ]i recuperarea
for\ei de munc` cerute de acel viciu, este, prin diminuarea cererii
comerciale, s` scad` salariile ]i s` reduc` pe muncitorii simpli la
foamete sau pauperizare. Dac` inven\iile ]i mijloacele pentru
economisirea for\ei de munc` ar putea fi duse p>n` la abolirea
necesit`\ii muncii, care ar fi rezultatul? N-ar fi acela c` proprietarii
de p`m>nt ar putea s` ob\in` toat` bog`\ia pe care o poate produce
p`m>ntul ]i n-ar avea deloc nevoie de muncitori, care ar trebui
atunci fie s` moar` de foame, fie s` trìasc` ca [ntre\inu\i din
m`rinimia proprietarilor de p`m>nt?
Astfel, at>ta timp c>t proprietatea privat` asupra p`m>ntului
continu` — at>ta timp c>t unii oameni sunt trata\i ca proprietari
ai p`m>ntului, iar al\i oameni pot trì din el numai prin [ng`duin\a
lor — [n\elepciunea uman` nu poate n`scoci nici un mijloc prin
care relele st`rii noastre actuale s` poat` fi evitate".
Aceast` teorie a p`m>ntului liber (afar` de taxele de pe
el) este o teorie larg` ]i dreapt` pe care am dori s-o vedem pus` [n
aplicare imediat, chiar dac` noi personal n-am profita de ea. F`r`
[ndoial` s-ar dovedi o u]urare temporar` pentru societate, de]i
distrugerea valorii p`m>ntului ar crea un ]oc tot at>t de mare,
dac` nu mai mare dec>t propunerile socialiste, afar` de cazul c`
s-ar introduce treptat, a]a cum s-a sugerat mai sus, prin [n]tiin\are
prealabil`. Ea s-ar combina imediat cu aspectele mai moderate
ale Socialismului ]i le-ar da o calitate mai durabil`; pentru c`
p`m>ntul, o surs` de bog`\ie, fiind [n m>inile tuturor oamenilor
[n astfel de condi\ii, n-ar trebui niciodat` ca oamenii s`n`to]i,
harnici s` fl`m>nzeasc`: to\i ar putea cel pu\in s` produc` suficient
Remedii propuse 513
ca s` se hr`neasc`. De]i aceasta, credem noi, ar fi o m`sur`
[n\eleapt` ]i dreapt` ]i [n acord cu legea divin`, a]a cum a ar`tat
foarte bine d-nul George, totu]i n-ar fi leacul universal pentru
toate relele omenirii. Crea\ia gem>nd` ar continua s` geam` p>n`
c>nd dreptatea ]i adev`rul ar fi pe deplin stabilite pe p`m>nt ]i
toate inimile ar fi aduse [n acord cu ele, iar egoismul ar continua
s` g`seasc` ocazia s` ia toat` sm>nt>na ]i s` lase lapte sm>nt>nit
numai c>t s` fie destul pentru cele mai stricte necesit`\i ale altora.
Ca dovad` c` numai taxa unic` pentru p`m>nt nu va satisface
exigen\ele str>mtor`rii sociale ]i financiare, nici nu va evita
dezastrul care vine ]i naufragiul social, cit`m un exemplu de e]ec
vizibil al ei. India, de secole, a avut tax` unic`, o tax` numai pe
p`m>nt — terenul fiind de\inut [n comun ]i lucrat sub controlul
satului. Ca rezultat, aproape dou` treimi din popula\ia ei sunt
agricultori — o propor\ie mai mare dec>t a oric`rui alt popor din
lume. Numai [n ultimii ani a fost introdus` acolo de c`tre englezi
proprietatea privat` asupra p`m>ntului, ]i p>n` acum numai pe
o zon` foarte limitat`. Despre oamenii din India se poate spune c`
sunt mul\umi\i ]i tihni\i; dar cu siguran\` nu fiindc` sunt boga\i
]i aproviziona\i cu lux ]i comodit`\i. Ma]inile moderne
revolu\ioneaz` rapid afacerile lor ]i reduc deja slabele lor economii
]i [i oblig` s` trìasc` din mai pu\in, sau s` moar` de foame. Am
citat deja o bun` autoritate care arat` c` masele s`race []i pot
permite numai arareori s` m`n>nce chiar cea mai simpl` m>ncare
ca s` se sature. Vezi pagina 381.
C>nd admitem c` propunerea taxei unice sau a p`m>ntului
liber s-ar dovedi a fi numai un factor de u]urare temporar`, aceasta
este tot ce putem admite; deoarece dac` te [mpotrive]ti egoismului
[ntr-o direc\ie, va izbucni [ntr-alta: nimic nu va folosi [n mod eficient
dec>t înimi noi" ]i ^spirite drepte"; iar acestea nu le poate produce
nici teoria Taxei Unice, nici vreo alt` teorie uman`.
S` presupunem, de exemplu, c` oamenii ar avea p`m>ntul; ar
fi o chestiune u]oar` ca o combina\ie de capital s` nu accepte s`
cumpere produsele agricole dec>t la propriile lor pre\uri — abia
suficient pentru a permite produc`torilor s` trìasc` — ]i pe de
alt` parte s` controleze ]i s` fixeze pre\uri mari la tot ce este necesar
agricultorilor s` cumpere — de la [ngr`]`minte ]i unelte agricole
la [mbr`c`mintea familiei sale ]i la mobilarea casei.
Cu siguran\` c` tocmai aceast` stare de lucruri se apropie —
Legea Cererii ]i Ofertei opereaz` prea [ncet ca s` satisfac` ast`zi
l`comia dup` bog`\ie. Munca nu poate opri ac\iunea acestei legi ]i
este presat` at>t de mecanizare c>t ]i de popula\ia [n cre]tere; dar
Capitalul o poate contracara cel pu\in par\ial, form>nd Trusturi,
Uniuni, Sindicate etc., control>nd par\ial sau total stocurile ]i
pre\urile. Uniunea C`rbunelui este un exemplu.
Noi [ntreb`m, ce va putea face Taxa Unic` [mpotriva
acestui spirit al egoismului? Va fi neputincioas`!
Dar s` presupunem c` propunerea p`m>ntului liber ]i a taxei
unice ar urma s` fie pus` [n aplicare m>ine; s` presupunem c`
p`m>nturile lucrate ar fi scutite de orice tax`; c` fiecare ferm` ar
fi prev`zut` cu o cas`, un cal, o vac`, un plug ]i alte necesit`\i; s`
presupunem c` aceasta ar [nseamna dublarea ariei cultivate din
prezent ]i dublarea recoltelor actuale. S-ar asigura din bel]ug
porumb, gr>u ]i legume ca hran` pentru cei s`n`to]i ]i chibzui\i;
dar marele surplus ar aduce un pre\ at>t de mic [nc>t n-ar merita
s`-l trimit` pe pia\`, dec>t [n condi\ii favorabile. Uneori este a]a
chiar [n condi\iile actuale: mii de bu]eli de cartofi ]i de varz` fiind
l`sate s` putrezeasc`, pentru c` nu merit` s` te ocupi de ele. Primul
an ar putea atrage de la ora]e la fermele mai sus men\ionate mii
de oameni puternici ]i doritori, ner`bd`tori s` lucreze: aceasta ar
elibera pia\a muncii din ora]e ]i ar ridica temporar salariile acelora
care ar r`m>ne [n ora]e, dar ar dura numai un an. Fermierii,
afl>nd c` nu-]i pot asigura din porumb ]i din cartofi, direct sau
prin schimb, [mbr`c`mintea ]i cele necesare [ntr-o gospod`rie, ar
p`r`si agricultura ]i s-ar [ntoarce [n ora]e ]i ar concura cu d>rzenie
pentru orice ar putea ob\ine, care s` le asigure mai mult dec>t
simpla supravie\uire; pentru orice le-ar acorda o parte din
comodit`\ile ]i luxul vie\ii.
Nu; p`m>ntul liber este bun pentru a preveni foametea, ]i
este o condi\ie potrivit` av>nd [n vedere faptul c` bunul nostru
Creator a dat p`m>ntul lui Adam ]i familiei sale ca mo]tenire
comun`; ]i ar fi de mare ajutor [n greut`\ile noastre actuale
dac` toat` lumea ar avea un Jubileu de restabilire a p`m>ntului
]i de iertare a datoriilor la fiecare cincizeci de ani, a]a cum au
Remedii propuse 515
avut evreii. Dar astfel de lucruri ar fi numai paliative acum,
a]a cum au fost ]i pentru evrei ]i cum sunt [nc` [n India.
Singurul leac adev`rat este marele Jubileu antitipic, care va fi
stabilit de c`tre viitorul {mp`rat al p`m>ntului — Emanuel.
ALTE SPERAN|E }I TEMERI
Am urm`rit [n fug` principalele teorii propuse pentru

[mbun`t`\irea condi\iilor actuale, dar este evident c` nici
una din ele nu este potrivit` pentru necesit`\ile cazului [n
spe\`. {n afar` de acestea, exist` mul\i oameni care
propov`duiesc ]i se roag` necontenit [n leg`tur` cu ceea ce
v`d ei c` este gre]it, ]i care vreau ca cineva s` opreasc`
mersul lumii, dar care nici nu v`d, nici nu propun nimic ce
ar imita m`car ceea ce este realizabil.
Dar [n leg`tur` cu aceasta s` nu uit`m s` men\ion`m
unele suflete oneste dar [n [ntregime nerealiste care []i
imagineaz` [n zadar c` bisericile, dac` ar fi trezite [n leg`tur`
cu situa\ia, ar putea evita catastrofa social` iminent`, ar
putea revolu\iona societatea ]i ar putea-o rea]eza pe baze
noi ]i mai bune. Ei spun: numai dac` bisericile ar putea fi
trezite, ele ar putea cuceri lumea pentru Cristos ]i ar putea
stabili pe p`m>nt o {mp`r`\ie a lui Dumnezeu pe baza iubirii
]i loialit`\ii fa\` de Dumnezeu ]i a iubirii egale fa\` de
semeni. Unii dintre ei chiar pretind c` acesta, spiritul lui
Cristos [n biserici, ar fi a doua venire a lui Cristos.
C>t de imposibil de realizat este aceast` teorie, nu prea
trebuie ar`tat. Ceea ce consider` ei a fi puterea acesteia
este de fapt sl`biciunea ei — num`rul. Ei se uit` la cifra de
300.000.000 de cre]tini ]i spun: Ce putere! Noi ne uit`m la
acelea]i cifre ]i spunem: Ce sl`biciune!
Dac` acest num`r mare ar fi sfin\i, mi]ca\i ]i st`p>ni\i de
iubire, ar exista [ntr-adev`r for\` [n spatele argumentului
]i ar p`rea cu totul practic a spune c` dac` ace]tia ar fi
trezi\i [n privin\a adev`ratei situa\ii, ar putea ]i chiar ar
revolu\iona imediat societatea. Dar, vai! ^neghina" ]i ^pleava"
predomin`, iar clasa ^gr>ului" este mic`. Dup` cum a spus
marele P`stor, turma Lui este numai o ^turm` mic`",
asemenea {nv`\`torului lor, ^f`r` faim`" sau influen\`, iar
printre ei ^nu sunt mul\i [n\elep\i [n felul lumii, nici mul\i
puternici, nici mul\i de neam ales" (1 Cor. 1:26). Âsculta\i,
preaiubi\ii mei fra\i: n-a ales Dumnezeu pe cei care sunt s`raci
fa\` de lume, ca s` fie boga\i [n credin\` ]i mo]tenitori ai
{mp`r`\iei pe care a f`g`duit-o celor care {l iubesc?" Iac. 2:5.
Nu, nu! Spiritul lui Cristos din turma Sa mic` nu este
suficient ca s` le dea {mp`r`\ia! Biserica n-a fost niciodat`
f`r` de aceia care au avut acest spirit. Cum a spus Domnul
nostru [nainte de a ne p`r`si, c` El va fi cu noi p>n` la
sf>r]itul veacului, a]a s-a [mplinit. Dar El a f`g`duit ]i aceea
c`, a]a cum a plecat (personal) la sf>r]itul Veacului Iudeu,
tot a]a va veni iar`]i (personal) la sf>r]itul acestui veac. El
ne-a asigurat c` [n timpul absen\ei Sale to\i aceia care {i
vor fi credincio]i vor ^fi persecuta\i" — c` mo]tenitorii
[mpreun` cu El [n {mp`r`\ia Sa vor ^suferi violen\`" p>n`
c>nd El va veni iar`]i ]i-i va primi la Sine. Atunci El le va
r`spl`ti credincio]ia ]i suferin\ele cu slav`, cinste ]i
nemurire, ]i cu o parte la tronul Sù ]i la puterea Sa de a
binecuv>nta lumea cu un guvern drept ]i cu cuno]tin\a
adev`rului, ]i [n cele din urm` de a nimici pe f`c`torii
nelegiuirii dintre f`c`torii drept`\ii. Pentru aceasta nu
numai crea\ia gem>nd`, dar ]i noi, care avem cele dint>i
roade ale spiritului (Rom. 8:23) trebuie s` suspin`m ]i s`
a]tept`m — timpul Tat`lui ]i felul de r`splat` al Tat`lui.
El a ar`tat [n mod clar c` timpul pentru aceste binecuv>nt`ri
este acum aproape, ]i c` ele vor fi introduse prin pedepsirea
lumii cu un timp de str>mtorare [ngrozitor, de care sfin\ii, turma
mic`, vor sc`pa fiind schimba\i ]i glorifica\i [n {mp`r`\ie.
Dar ca nu cumva unii s` spun` vreodat` c` avantajele
bog`\iei ]i educa\iei le-ar fi permis s` cucereasc` lumea,
Dumnezeu i-a dat bisericii nominale — ^cre]tin`t`\ii" —
tocmai aceste avantaje. Totu]i se pare c` aceste oportunit`\i
opereaz` invers, cultiv>nd m>ndria, aerul de superioritate
Remedii propuse 517
]i necredin\a numit` ^critica radical`" — ]i se va sf>r]i prin
naufragiul societ`\ii. ^C>nd va veni Fiul Omului, va g`si El
oare [unica] credin\` pe p`m>nt?"
SINGURA N ~DEJDE — ^FERICITA NOASTR~ N~DEJDE"
Â]tept>nd fericita noastr` n`dejde ]i ar`tarea slavei marelui
nostru Dumnezeu ]i M>ntuitor Isus Hristos." ^[N`dejde] pe care o
avem ca o ancor` a sufletului, o n`dejde tare ]i neclintit`." ^De aceea,
[ncinge\i-v` coapsele min\ii voastre, fi\i treji ]i pune\i-v` toat`
n`dejdea [n harul care v` va fi adus la descoperirea lui Isus Hristos."
Tit 2:13; Evr. 6:19; 1 Pet. 1:13.
Analiz>nd aceast` controversat` chestiune a Cererii ]i
Ofertei care face at>t de mult ca s` [mpart` omenirea [n
dou` clase, boga\ii ]i s`racii, noi am evitat pe c>t posibil
criticarea aspr` a ambelor p`r\i; crez>nd cu t`rie, a]a cum
ne-am str`duit s` ar`t`m, c` aceste condi\ii actuale sunt
rezultatele legii organice a egoismului (rezultatul c`derii
adamice) care domin` marea majoritate a familiei umane,
boga\i ]i s`raci deopotriv`. Aceste legi ad>nc [nr`d`cinate
ale egoismului organic sunt detestate de un num`r mic de
oameni ([n special de s`raci) care, g`sindu-L pe Cristos ]i
venind cu sinceritate sub spiritul ]i sub legea Lui de iubire,
ar lep`da bucuro]i tot egoismul, dar nu pot. Aceste legi [i
preseaz` adesea pe micii comercian\i ]i antreprenori, precum
]i pe angaja\i. Totu]i, at>t de sigur` este ac\iunea lor, [nc>t
dac` ast`zi ar muri to\i boga\ii ]i bog`\ia lor s-ar [mp`r\i
propor\ional, aceste legi ar reproduce [n c>\iva ani chiar
condi\iile de ast`zi. {ntr-adev`r, mul\i dintre milionarii de
ast`zi au fost bìe\i s`raci. }i orice sistem de legi pe care
majoritatea oamenilor l-ar putea adopta, care i-ar priva pe
oameni de oportunit`\ile exercit`rii [nclina\iilor spre
acaparare ]i egoism, ar stoarce via\a de progres ]i ar [ntoarce
rapid civiliza\ia [napoi la nechibzuin\`, indolen\` ]i barbarie.
Singura speran\` pentru lume este {mp`r`\ia Domnului
nostru Isus Cristos — {mp`r`\ia Milenar`. Ea este remediul
de mult f`g`duit al lui Dumnezeu, am>nat p>n` la timpul
cuvenit, ]i, slav` Domnului, acum aproape, chiar la u]`.
{nc` o dat` situa\ia extrem` a omului va fi ocazia lui
Dumnezeu — ^Va veni dorin\a tuturor neamurilor”, la un
punct c>nd ingeniozitatea ]i priceperea uman` se vor fi
epuizat cùt>nd zadarnic ajutor. {ntr-adev`r, metoda divin`
ar p`rea s` fie aceea de a [nv`\a lec\ii mari [n ]colile
experien\ei. Astfel evreii [n mod direct (iar noi ]i ceilal\i
oameni [n mod indirect) au fost [nv`\a\i de Leg`m>ntul Legii
lor marea lec\ie c` prin faptele Legii nici o fiin\` de carne
(dec`zut`) n-ar putea fi [ndrept`\it` [naintea lui Dumnezeu.
Astfel le-a indicat Domnul elevilor Sì spre Noul Leg`m>nt
al Harului, mai bun, prin Cristos.
Timpul de necaz, ^ziua r`zbun`rii", cu care se va [ncheia
acest veac ]i se va deschide Veacul Milenar, nu numai c` va
fi o r`spl`tire dreapt` pentru privilegiile folosite gre]it,
ci ]i va lucra spre a umili arogan\a oamenilor ]i a-i face
^s`raci [n duh", ]i gata pentru marile binecuv>nt`ri pe
care Dumnezeu este gata s` le reverse peste toat` carnea
(Ioel 2:28). Astfel El r`ne]te ca s` vindece.
Dar unul care nu este familiar cu programul divin ar putea
[ntreba: Cum poate fi stabilit` {mp`r`\ia lui Dumnezeu dac`
toate aceste metode umane e]ueaz`? Ce plan diferit propune
ea? Dac` planul ei este men\ionat [n Cuv>ntul lui Dumnezeu,
de ce oamenii n-o pot pune [n aplicare imediat ]i astfel s`
evite str>mtorarea?
Noi r`spundem: {mp`r`\ia lui Dumnezeu nu va fi stabilit`
prin votul poporului, nici prin votul aristocra\iei ]i al
st`p>nitorilor. La timpul cuvenit, Cel ^care are dreptul la
ea", Cel care a cump`rat-o cu s>ngele Sù pre\ios, va ^lua
{mp`r`\ia". El ^{]i va lua puterea Sa cea mare ]i va [ncepe
s` [mp`r`\easc`". Va fi folosit` for\a: ^Le va p`stori [pe
na\iuni] cu un toiag de fier ]i le va zdrobi ca pe ni]te vase de
lut" (Apoc. 2:27). El va ^str>nge popoarele, va aduna
Remedii propuse 519
[mp`r`\iile, ca s`-}i verse … aprinderea m>niei Sale; c`ci tot
p`m>ntul va fi mistuit de focul geloziei Sale. Atunci [dup` ce
vor fi umilite ]i preg`tite s` asculte ]i s` ia aminte la sfatul Lui]
va da popoarelor buze curate, ca to\i s` cheme Numele DOMNULUI,
ca s`-I slujeasc` [ntr-un g>nd". |ef. 3:8, 9.
Nu numai c` {mp`r`\ia va fi stabilit` prin for\` ]i va fi o
putere c`reia omul nu i se va putea [mpotrivi, ci ea va ]i
continua astfel de-a lungul [ntregului Veac Milenar; deoarece
[ntreaga domnie are ca scop specific [nvingerea vr`jma]ilor
drept`\ii. ^C`ci trebuie ca El s` [mp`r`\easc` p>n` va pune
pe to\i vr`jma]ii Sì sub picioarele Sale." ^Vr`jma]ii lui vor
linge \`r>na." ^}i oricine nu va asculta [nu se va supune] de
Prorocul acela [Cristosul glorificat — Moise cel antitipic],
va fi nimicit din mijlocul poporului", [n Moartea a Doua.
Satan va fi legat — orice influen\` am`gitoare ]i
[n]el`toare a lui va fi restr>ns` — a]a [nc>t rùl nu-i va
mai ap`rea omului ca bun, nici binele nu-i va ap`rea ca
indezirabil, rù; adev`rul nu-i va mai ap`rea omului
neadev`rat, nici minciunile nu vor fi f`cute s` par`
adev`rate. Apoc. 20:2.
Dar a]a cum s-a ar`tat p>n` acum, domnia nu va fi doar
o domnie a for\ei; al`turi de for\` va fi ramura de m`slin a
milei ]i p`cii pentru to\i locuitorii lumii, care, atunci c>nd
judec`\ile Domnului vor fi pe p`m>nt, vor [nv`\a dreptatea
(Isa. 26:9). Ochii orbi\i de p`cat se vor deschide; ]i lumea va
vedea ce este corect ]i gre]it, ce este drept ]i nedrept, [ntr-o
lumin` foarte diferit` de acum — o lumin` ^de ]apte ori
mai mare" (Isa. 30:26; 29:18-20). Ispitele exterioare ale
prezentului vor fi [nl`turate [n mare m`sur`, relele nu vor
fi nici autorizate nici permise: ci o pedeaps` sigur` ]i rapid`
va c`dea asupra rùf`c`torilor, aplicat` cu dreptate exact`
de c`tre judec`torii glorifica\i ]i competen\i din acel timp,
care vor avea ]i compasiune fa\` de cei slabi. 1 Cor. 6:2;
Ps. 96:13; Fapt. 17:31.
Judec`torii nu vor judeca dup` auzul cu urechea, nici dup`
v`zul cu ochiul, ci vor exercita o judecat` dreapt` (Isa. 11:3).
Nu se va face nici o gre]eal`; nici o fapt` rea nu va sc`pa de
dreapta ei r`spl`tire: chiar ]i [ncerc`rile de a comite nelegiuiri
vor trebui s` [nceteze rapid [n astfel de condi\ii. Fiecare
genunchi se va pleca (puterii atunci conduc`toare) ]i fiecare
limb` va m`rturisi (dreptatea acelui aranjament) (Fil. 2:10, 11).
Apoi, probabil treptat [n cazul multora, noua ordine de lucruri
va [ncepe s` atrag` inimile unora, ]i ceea ce la [nceput a fost
ascultare prin for\` va deveni ascultare din iubire ]i din
apreciere a drept`\ii. }i [n cele din urm` to\i ceilal\i — to\i cei
care s-au supus numai fiindc` au fost obliga\i prin for\` — vor
fi [ndep`rta\i [n Moartea a Doua. Apoc. 20:7-9; Fapt. 3:23.
Domnia ]i legea Iubirii vor fi astfel [nt`rite; nu prin
consensul majorit`\ii, ci contrar acestuia. Va fi [ntoarcerea
civiliza\iei [napoi de la ideile ei republicane ]i punerea
omenirii temporar sub o guvernare autocrat` — pentru o
mie de ani. O astfel de putere autocrat` ar fi [ngrozitoare [n
m>inile unui conduc`tor vicios sau incompetent; dar
Dumnezeu ne elibereaz` de orice temere c>nd ne informeaz`
c` Dictatorul din acel veac va fi Prin\ul P`cii, Domnul
nostru Isus Cristos, care a]a de mult \ine la binele omului,
[nc>t }i-a dat via\a ca pre\ul nostru de r`scump`rare, ca
s` poat` avea autoritatea de a ne ridica din contaminarea
p`catului ]i a restabili la perfec\iune ]i favoare divin` pe
to\i cei care vor accepta harul Sù prin supunere fa\` de
Noul Leg`m>nt.
Devreme [n Mileniu, tuturor le va deveni clar c` acest
curs pe care l-a schi\at Dumnezeu este singurul potrivit
exigen\elor cazului lumii bolnave de p`cat, egoiste.
{ntr-adev`r, unii v`d deja c` lumea are mare nevoie de un
guvern puternic ]i drept: ei [ncep s` vad` tot mai mult c`
singurele persoane c`rora li se poate [ncredin\a f`r` risc
libertate absolut` sunt aceia care au fost converti\i complet —
care au voin\` re[nnoit`, inim` re[nnoit`, spiritul lui Cristos.
Remedii propuse 521
A TITUDINEA POTRIVIT~ PENTRU POPORUL DOMNULUI
Dar unii ar putea [ntreba: Ce trebuie s` facem noi cei care vedem
aceste lucruri [n adev`rata lor lumin` acum? Dac` avem p`m>nt
[n plus, s`-l d`m sau s`-l abandon`m? Nu; aceasta n-ar sevi la
nimic bun dec>t dac` l-a\i da unui vecin s`rac care [ntr-adev`r ar
avea nevoie de el: ]i apoi, dac` nu l-ar folosi bine, ar ajunge f`r`
[ndoial` s` v` acuze ca autorul nenorocului sù.
Dac` suntem fermieri sau negustori sau manufacturieri, s`
[ncerc`m s` facem afaceri dup` regulile din Mileniu? Nu;
deoarece, a]a cum s-a ar`tat deja, a face astfel ar aduce asupra
voastr` dezastru financiar, dùn`tor pentru creditorii vo]tri ]i
pentru cei care depind de voi, precum ]i pentru angaja\ii vo]tri.
Suger`m c` tot ce se poate face acum este s` l`s`m ca
modera\ia noastr` s` fie cunoscut` de to\i: s` evit`m a
zdrobi pe cineva; s` pl`tim un salariu sau o parte
rezonabil` din profituri, ori altfel s` nu angaj`m pe
nimeni; s` evit`m necinstea de orice fel; ^s` urm`rim ce
este bine [naintea tuturor oamenilor"; s` fim un exemplu
de êvlavie [nso\it` de mul\umire", ]i [ntotdeauna prin
cuv>nt ]i prin exemplu s` descuraj`m nu numai violen\a,
ci chiar ]i nemul\umirea; ]i s` cùt`m s` conducem pe
cei osteni\i ]i [mpov`ra\i la Cristos ]i la Cuv>ntul harului
lui Dumnezeu — prin credin\` ]i consacrare deplin`. Iar
dac` tu, prin harul lui Dumnezeu, ai fi administratorul
unei bog`\ii mai mari sau mai mici, n-o venera, nici nu
cùta s` vezi c>t po\i aduna pentru ca mo]tenitorii s` se
certe pentru ea ]i s-o [ntrebuin\eze gre]it; ci folose]te-o,
potrivit leg`m>ntului tù, [n serviciul lui Dumnezeu ]i
sub [ndrumarea Lui; amintindu-\i c` nu este a ta ca s-o
p`strezi, nici s-o folose]ti pentru tine, ci este a lui
Dumnezeu, [ncredin\at` [n grija ta spre a fi folosit` [n
serviciu bucuros spre slava {mp`ratului nostru.
Ca sugestie pentru aplicarea practic` a acestor remarci
la afacerile vie\ii, red`m [n cele ce urmeaz` o scrisoare
trimis` de un cititor al revistei noastre bilunare, Turnul de
Veghere, ]i r`spunsul nostru la ea, a]a cum a fost publicat
acolo. Ar putea fi de folos unora.
{N LUME DAR NU DIN LUME
Pennsylvania
DRAG~ FRATE: {n ultima duminic` la adunarea noastr` am
avut o [nv`\`tur` din Romani 12:1, ]i printre multe g>nduri
scoase dintr-un subiect at>t de bogat au fost c>teva despre
felul cum folosim timpul nostru consacrat. Eu sunt angajat
[n comer\ul cu alimente; dar condi\ia comer\ului [n general
cere aproape êtern` vigilen\`" [n prezent.
{ntrebarea pe care mi-am pus-o de multe ori este: ar trebui
eu, [n calitate de consacrat, s` depun astfel de eforturi pentru
a face ]i a men\ine obiceiul a]a cum este necesar s` fac acum?
Scot s`pt`m>nal liste de pre\uri, de multe ori oferind produse
ca momeli la mai pu\in dec>t costul real, ]i dau multe
^daruri" cu produse mai rentabile; nu fiindc` prefer acest
fel de proceduri, ci pentru c` to\i concuren\ii mei fac la fel,
]i, ca s`-mi men\in afacerea ]i traiul (deoarece nu sunt
bogat), sunt obligat s` procedez la fel.
Un alt aspect la care se poate obiecta [n leg`tur` cu acest
fel de metode este c` preseaz` pe fratele meu mai slab din
aceea]i linie de afaceri. Cunosc pe mul\i dintre ei; unele
sunt v`duve care [ncearc` s` trìasc` cinstit v>nz>nd bunuri:
dar sunt obligat s`-mi calc [n picioare cele mai bune
sentimente ]i s` întru [n ac\iune" indiferent cui [i dùneaz`.
Aceasta este o m`rturisire trist` pentru unul care liciteaz`
pentru pozi\ia de a ajuta Domnului s` ridice omenirea din
pr`pastia egoismului din care trebuie salvat` [n veacul
despre care credem c` este at>t de aproape. Nu [ncerc s` te
fac s`-mi justifici ac\iunile [n acest` chestiune, ci doresc
opinia ta [n privin\a cursului care ar fi de dorit pentru copiii
declara\i ai lui Dumnezeu angaja\i [n afaceri [n timpul
prezent, c>nd pe]tele cel mare [i m`n>nc` pe cei mici.
Al vostru [n Cristos, ______
Remedii propuse 523
Ca r`spuns: Condi\iile pe care le descrii sunt comune aproape
tuturor formelor de afaceri ]i predomin` cresc>nd peste tot [n
lumea civilizat`. Este parte din ^str>mtorarea" general` a
timpurilor noastre. Cre]terea capacit`\ii mecanice ]i cre]terea
familiei umane contribuie deopotriv` la reducerea salariilor ]i
fac angajarea stabil` mai nesigur`. Tot mai mul\i oameni caut`
s` se implice [n afaceri; iar concuren\a ]i profiturile mici, [n
timp ce sunt folositoare pentru s`raci, ucid din punct de vedere
comercial magazinele mici ]i pre\urile mari. {n consecin\`,
magazinele mici ]i fabricile mici dau locul celor mai mari care,
datorit` aranjamentelor mai bune ]i mai economice, permit
servire mai bun` ]i pre\uri mai mici. Stocurile mai mari de
produse proaspete la pre\uri mai mici ]i cu servire mai bun`
sunt spre avantajul general al publicului [n compara\ie cu
micile magazine de alt`dat` cu produse st`tute, cu pre\uri mari
]i cu servire neatent`; chiar dac` temporar ni]te v`duve s`race
sau ni]te oameni de treab` ar putea suferi din cauza neputin\ei
mentale, fizice sau financiare de a \ine pasul cu noua ordine
de lucruri. }i chiar ]i ace]tia, dac` ar putea adopta o vedere
larg`, binevoitoare asupra situa\iei, s-ar putea bucura de binele
general, chiar dac` acesta impune o schimbare nefavorabil`
[n propriile lor afaceri. Ei ar putea s` se bucure cu cei care
beneficiaz` ]i s` a]tepte cu r`bdare venirea {mp`r`\iei care va
face ca binecuv>nt`rile lui Dumnezeu s` fie mai obi]nuite
pentru to\i dec>t [n prezent. Dar numai de la cei care au ^natura
cea nou`" ]i iubirea ei se poate a]tepta s` vad` lucrurile at>t
de neegoist. De aceea, concuren\a comercial` din prezent nu
este un rù neamestecat. Este una din marile lec\ii care i se
dau lumii ca un studiu preg`titor [nainte de a intra [n marele
Veac Milenar, c>nd afacerile lumii vor fi [n mare parte, dac`
nu [n [ntregime, pe baze socialiste — nu pentru bog`\ia sau
avantajul individului, ci pentru bun`starea general`.
{ntre timp [ns`, [ncordarea concuren\ial` egoist` cre]te
tot mai sup`r`tor pentru cei care au motiva\ii nobile,
generoase, fie ei cre]tini sau nu. Suntem bucuro]i s`
observ`m aprecierea ta asupra subiectului ]i nemul\umirea
ta fa\` de condi\iile din prezent.
Sfatul nostru este s` fii foarte atent, ]i, dac` vezi alt`
ramur` de afaceri mai pu\in asaltat` de concuren\` ]i de
aceea mai favorabil`, f` o schimbare. Dac` nu, sau p>n`
g`se]ti o afacere mai favorabil` sau condi\ii mai
favorabile, noi te sf`tuim s` continui acolo unde e]ti ]i
s`-\i schimbi [ntr-o anumit` m`sur` felul de a proceda;
adic`, s` [mpar\i lucrurile [n mod egal [ntre cele trei
interese aflate [n conflict — interesele tale, ale
concuren\ilor ]i ale clien\ilor sau ale vecinilor tì. Dac`
afacerea ta [\i acoper` cheltuielile ]i [\i permite un profit
rezonabil, str`duie]te-te s` te men\ii acolo, dar nu o for\a
[n str`dania de a deveni ^bogat"; pentru c` ^cei care vor
s` se [mbog`\easc`, dimpotriv`, cad [n ispit`, [n curs`"
(1 Tim. 6:9). Noi trebuie s` evit`m orice concuren\`
necinstit` sau asprime fa\` de concuren\i ]i orice
prezentare [n lumin` fals` a produselor c`tre clien\i.
Dreptatea ]i onestitatea trebuie p`strate atent cu orice
pre\: apoi adaug` toat` ^cump`tarea" pe care o sugereaz`
iubirea ]i pe care o permit [mprejur`rile, [n favoarea
concurentului tù.
Noi nu uit`m porunca ^S` nu te iei dup` mul\ime ca s`
faci rù" (Exod. 23:2), nici nu sf`tuim la vreun oric>t de mic
compromis cu nedreptatea. {ntrebarea ta, socotim, nu este
dac` po\i face nedreptate, ci dac` iubirea [\i permite s` faci
toate la c>te n-ar obiecta dreptatea ]i pe care le-ar aproba
obiceiul. Inima lumeasc` nu-]i face scrupule [n leg`tur` cu
astfel de ^fleacuri": ^noua natur`" a ta, a c`rei lege este
iubirea, este cea care va prefera s`-]i vad` concurentul
prosper>nd ]i va dori s` fac` bine tuturor oamenilor dup`
cum are ocazia — mai ales casei credin\ei. Cultiv` aceast`
^natur` nou`" ascult>nd de legea ei de iubire [n orice mod
posibil. ^Dac` este cu putin\`, at>t c>t depinde de voi, trì\i
[n pace cu to\i oamenii" — trat>ndu-i generos ]i potrivit
iubirii. Cel care este plin de spiritul iubirii nu se g>nde]te
Remedii propuse 525
la rù fa\` de concurentul sù ]i nu caut` numai bun`starea
sa proprie, ]i nu se va bucura de e]ecul concurentului.
Greutatea este c` lumea [ntreag` func\ioneaz` pe baza
depravat` a egoismului, care este cu totul incompatibil`
cu iubirea. La unii planul este mai [nalt, iar la al\ii mai
jos: unii []i limiteaz` egoismul p>n` la nivelul drept`\ii,
al\ii coboar` [n egoism p>n` la nedreptate ]i necinste, iar
tendin\a este mereu [n jos. ^Crea\ia Nou`" [n Cristos nu
trebuie s` coboare niciodat` sub dreptate ]i onestitate, ]i
trebuie s` caute, c>t se poate, s` se ridice deasupra celui
mai [nalt standard lumesc, spre iubirea perfect`. Faptul
c` interesele cump`r`torului ]i cele ale v>nz`torului sunt
mereu [n conflict este gre]eala sistemului concuren\ial din
prezent. Nici o putere nu poate corecta, controla ]i schimba
toate acestea, dec>t singura putere pe care a promis-o
Dumnezeu — {mp`r`\ia Milenar`, care va aplica regula
iubirii ]i va elibera de sl`biciunile ]i leg`turile egoismului
pe to\i aceia care, atunci c>nd vor vedea ]i vor cunoa]te calea
mai bun`, vor accepta ajutorul prev`zut atunci.
*** *** ***

Am v`zut c` sub legea social` din prezent este
inevitabil`, fie strivirea maselor de oameni [n mocirl`, ca
robi ai bog`\iei ]i ai intelectului, fie pr`bu]irea ordinii
sociale actuale sub domnia anarhiei, ]i am v`zut
declara\ia scriptural` c` va fi cea de-a doua; ]i c` aceasta
va aduce o [ngrozitoare r`spl`tire asupra tuturor
oamenilor, boga\i ]i s`raci, [nv`\a\i ]i ignoran\i, ]i prin
demonstra\ie real` va ar`ta oamenilor nebunia
egoismului ]i-i va ajuta [n viitor s` aprecieze [n\elepciunea
legii de iubire a lui Dumnezeu; ]i c` ^marea str>mtorare"
va [nv`\a pe to\i o lec\ie [nfrico]`toare, dar [n cele din
urm` folositoare. De aceea suntem preg`ti\i s` examin`m
[n capitolul nostru urm`tor ce au de spus Scripturile
despre c`derea ^Babilonului" — ^cre]tin`tatea" — [n
marea lupt` cu care se va [ncheia acest veac.
Deoarece am examinat nereu]ita cre]tin`t`\ii [n a adopta
spiritul [nv`\`turilor lui Cristos, ]i am v`zut cum cuno]tin\a
]i libertatea dob>ndite din [nv`\`turile Sale au fost amestecate
cu spiritul rùlui, al egoismului, ]i cum din prevestirile actuale
[n\elegem apropierea sigur` a catastrofei [ngrozitoare —
anarhia ]i orice lucrare rea — vedem dreptatea permiterii ei ]i
citim [n ea legea divin` a r`spl`tirii. }i de]i depl>ngem relele
care atrag r`spl`tirea, totu]i [n\eleg>nd necesitatea ]i dreptatea
ei ]i afl>nd de asemenea scopurile [ndur`rii care vor fi atinse
tocmai prin aceste mijloace, inimile noastre exclam`: ^Mari ]i
minunate sunt lucr`rile Tale, Doamne Dumnezeule,
Atotputernice! Drepte ]i adev`rate sunt cìle Tale, {mp`rate
al neamurilor!" Apoc. 15:3.
————
A]teapt` diminea\a — negre]it va veni

La fel de sigur cum noaptea arat` c` se va sf>r]i;
Ochii dornici de lumin` se vor str>nge-n fine
De str`lucirea razei care vine.
Privirea lor de lacrimi nu va fi oprit`,
Ca [ntunericul de fric` ]i de spaim` s`-l str`bat`,
Ci-n roua [nmiresmat` ]i-n raza dimine\ii fiind sc`ldat`,
Peste [ntunericul topit z>mbi-va [nc>ntat`.
A]teapt` diminea\a, o, tu copil lovit,

Dispre\uit, biciuit, persecutat, batjocorit,
{nsetat ]i fl`m>nd, de nimeni m>ng>iat,
Cu spinii [mpleti\i ai agoniei [ncununat —
F`r` nici cea mai slab` lucire de soare,
Care prin densul infinit al triste\ii s` te conduc` afar`.
A]teapt` diminea\a — negre]it va veni,
La fel de sigur cum noaptea arat` c` se va sf>r]i.”
James Whithcomb Riley
STUDIUL XI
NECAZUL CARE SE APROPIE, SIMBOLIZAT DE PROFE|I {N DIFERITE MODURI
— S IMBOLIZAT PRIN C~DEREA LUI I SRAEL, {N 70 D . C R ., }I PRIN
REVOLU|IA FRANCEZ~ — CARACTERUL LUI GENERAL }I {NTINDEREA
LUI — M AREA O}TIRE A D OMNULUI — ^P OPOARELE CELE MAI RELE "
— ^T I M P U L D E NECAZ PENTRU I ACOV " — E LIBERAREA LUI —
{NCURC~TURA LUI GOG }I M AGOG
^@C`ci iat`, [n cetatea peste care se cheam` Numele Meu
[^cre]tin`tatea" — ^Babilonul"] … voi chema sabia peste to\i locuitorii
p`m>ntului#, zice DOMNUL o]tirilor. … @DOMNUL va r`cni de sus; din
Loca]ul Lui cel sf>nt va face s`-I r`sune glasul; va r`cni [mpotriva
locului p`]unii Lui [nominale, cre]tin`tatea]; va striga, ca cei care
calc` strugurii, [mpotriva tuturor locuitorilor p`m>ntului.
Vuietul ajunge p>n` la marginea p`m>ntului; c`ci DOMNUL Se ceart`
cu popoarele, intr` la judecat` [mpotriva oric`rei f`pturi ]i d` pe cei
rì prad` s`biei#, zice DOMNUL.
A]a vorbe]te DOMNUL o]tirilor: @Iat` nenorocirea merge din
popor [n popor ]i o mare furtun` se ridic` de la marginile
p`m>ntului. Cei pe care-i va ucide DOMNUL [n ziua aceea vor fi
[ntin]i de la un cap`t al p`m>ntului p>n` la cel`lalt; nu vor fi nici
jeli\i, nici aduna\i, nici [ngropa\i, ci vor fi un gunoi pe fa\a
p`m>ntului#." Ier. 25:29-38.
AT<T DE COMPLEX ]i de deosebit va fi conflictul acestei
Zile de R`zbunare, [nc>t un singur simbol nu l-ar putea
descrie. {n consecin\`, [n Scripturi sunt folosite multe
simboluri puternice, cum ar fi b`t`lia, cutremurul, focul,
furtuna, vijelia ]i potopul.
Este ^R`zboiul zilei celei mari a Dumnezeului Celui
Atotputernic", c>nd El va aduna neamurile ]i va str>nge
527
[mp`r`\iile ca s`-}i verse peste ele indignarea, toat`
aprinderea m>niei Lui; pentru c` Domnul {nsu]i adun`
o]tirile b`t`liei. Apoc. 16:14; |ef. 3:8; Isa. 13:4.
Este ûn mare cutremur de p`m>nt, a]a de tare cum, de
c>nd este omul pe p`m>nt, n-a fost un cutremur a]a de
mare", care va ^cl`tina … nu numai p`m>ntul, ci ]i cerul".
Apoc. 16:18; Evr. 12:26.
Este âprinderea m>niei lui Iehova, care va mistui tot
p`m>ntul". At>t cerurile actuale (puterile eclesiastice ale
cre]tin`t`\ii) c>t ]i p`m>ntul (organizarea social` sub
influen\a bisericii ]i a statului) sunt p`strate pentru focul
din aceast` zi de judecat`. ^Cerurile vor trece cu zgomot
]uier`tor, iar elementele [eclesiasticismului actual]
aprinse de mare c`ldur` se vor topi ]i p`m>ntul
[societatea], cu toate lucr`rile de pe el, vor fi arse. …
Cerurile aprinse vor fi distruse." To\i cei m>ndri ]i to\i
cei ce fac rù vor fi ca miri]tea, ]i acest foc [i va arde. Nu le
va l`sa nici r`d`cin`, nici ramur`. |ef. 3:8; 2 Pet. 3:10, 12;
Mal. 4:1.
^DOMNUL umbl` [n furtun` ]i [n v>rtej." ^Cine poate sta
[naintea indign`rii Lui? }i cine poate [ndura m>nia Lui
aprins`?" Naum 1:3, 6, 7.
Îat`, DOMNUL are un om tare ]i puternic, ca o furtun`
de piatr`, ca o vijelie distrug`toare, ca o rupere de nori cu
mari ]uvoaie de ape, care doboar` cu putere la p`m>nt
cununa [ng>mfat`." Êl mustr` marea ]i o preface [n uscat,
face s` sece toate r>urile. … Mun\ii se clatin` [naintea
Lui ]i dealurile se topesc; p`m>ntul [simboluri ale [ntregii
ordini actuale de lucruri] se cutremur` de prezen\a Lui,
lumea ]i to\i locuitorii ei. … Dar cu ni]te valuri ce se vars`
peste mal, va pune cap`t cet`\ii … ]i [ntunericul va urm`ri
pe vr`jma]ii Lui." Isa. 28:2; Naum 1:4, 5, 8.
C` acestea nu vor fi inunda\ii ]i incendii literale care s`
distrug` planeta noastr`, P`m>ntul ]i popula\ia lui, este
B`t`lia zilei celei mari 529
evident din afirma\ia (simbolic`) c` ordinea actual` de
lucruri, c>nd va fi distrus`, va fi urmat` de o ordine nou`
— ^ceruri noi [eclesiasticism, Biserica glorificat` a lui
Dumnezeu] ]i un p`m>nt nou [societatea omeneasc`
reorganizat` sub {mp`r`\ia lui Dumnezeu pe baza iubirii,
[n locul egoismului]". Referindu-Se la acea ordine nou`
de lucruri dup` ce focul retributiv al r`zbun`rii lui
Dumnezeu va fi mistuit relele actuale, Dumnezeu spune
prin profet: Âtunci voi da popoarelor buze curate
[adev`rul], ca to\i s` cheme Numele DOMNULUI, ca s`-I
slujeasc` [ntr-un g>nd". |ef. 3:9.
DOU~ TIPURI REMARCABILE ALE CATASTROFEI IMINENTE
Dar, fiindc` aceste diferite descrieri nu sunt literale ci
simbolice, nimeni s` nu trag` concluzia c` ele ar putea
reprezenta prin urmare numai o lupt` de cuvinte, un
tremur de fric`, sau o furtun` m`runt` a patimii umane.
Pentru c`, de]i controversa ]i cuvintele de m>nie ]i
certurile vor fi ]i sunt printre armele folosite [n aceast`
lupt`, [n special la [nceputul ei, totu]i ea nu se va sf>r]i
cu acestea. Fiecare detaliu profetic arat` c` [nainte ca ea
s` se sf>r]easc`, va fi un conflict foarte s>ngeros, o furtun`
aprig` ]i [ngrozitoare. Am observat deja* caracterul tipic
al marelui necaz care a venit asupra Israelului trupesc la
sf>r]itul Veacului Iudeu; ]i acum, ajung>nd la perioada
paralel` — seceri]ul Veacului Evanghelic, vedem toate
indiciile unui necaz asem`n`tor, de]i mult mai mare,
asupra ^cre]tin`t`\ii", antitipul lui. De]i judec`\ile venite
asupra Iudeii ]i Ierusalimului au fost groaznice p>n` la
extrem`, ele au fost numai la o scar` mic` [n compara\ie
cu marele necaz asupra cre]tin`t`\ii, care acum se apropie
repede ]i care cuprinde [ntreaga lume.
*Cap. 3 ]i Vol. II, cap. 7

Armata ]i r`zboiul roman obi]nuit au cauzat doar o mic`
parte din necazul de la sf>r]itul Veacului Iudeu, remarcat
ca cel mai [ngrozitor din paginile istoriei ]i care se aseam`n`
numai cu Revolu\ia Francez`. Acesta ]i-a avut cauza [n
principal [n dezintegrarea na\ional`, r`sturnarea legii ]i
ordinii — anarhia. Egoismul a preluat se pare controlul
deplin ]i a pus pe oameni unii [mpotriva altora — exact a]a
cum este prezis despre necazul care vine asupra cre]tin`t`\ii
([n mijlocul c`ruia marele templu spiritual, Biserica aleas`
a lui Dumnezeu, va fi completat` ]i glorificat`). ^{nainte de
aceste zile, nu era r`splat` nici pentru lucrul omului, nici
pentru vite. Cei care intrau ]i ie]eau, n-aveau nici ei pace,
din cauza vr`jma]ului, c`ci Eu dezbinam pe to\i oamenii
unii [mpotriva altora." Zah. 8:9-11.
C` timpurile nu s-au schimbat, astfel [nc>t o asemenea
nenorocire s` fie imposibil` sau improbabil` [n zilele noastre,
este prea evident ca s` mai fie nevoie de dovezi. Dar dac`
cineva ar fi [nclinat s` se [ndoiasc`, s`-]i aduc` aminte de
marea Revolu\ie care numai cu ceva mai mult de un secol [n
urm` a dus Fran\a [n pragul ruinei sociale ]i a amenin\at
pacea lumii.
Unii au ideea eronat` c` lumea a dep`]it faza barbariilor
din zilele timpurii, ]i ei stau [ntr-o siguran\` [nchipuit` ]i
presupun c` astfel de calamit`\i cum s-au [nt>mplat [n trecut
nu s-ar mai putea [nt>mpla iar`]i [n lume; dar realitatea
este c` rafinamentul nostru din secolul al dou`zecilea este o
spoial` foarte sub\ire, u]or de [ndep`rtat: judecata s`n`toas`
]i familiarizarea cu faptele istoriei chiar recente ]i cu pulsul
febril al omenirii sunt suficiente ca s` garanteze posibilitatea
unei repet`ri a trecutului, chiar f`r` cuv>ntul sigur al
profe\iei, care prezice un timp de necaz cum n-a mai fost de
c>nd sunt popoarele.
{n limbajul simbolic al Apocalipsei, Revolu\ia Francez` a
fost [ntr-adev`r un ^mare cutremur de p`m>nt" — un ]oc
social at>t de mare [nc>t [ntreaga ^cre]tin`tate" s-a
cutremurat p>n` c>nd acesta s-a sf>r]it; ]i izbucnirea aceea
[ngrozitoare ]i brusc` a m>niei unei singure na\iuni, doar
cu un secol [n urm`, poate da o idee despre furia furtunii
care vine, c>nd m>nia tuturor na\iunilor [nfuriate va rupe
leg`turile legii ]i ordinii ]i va pricinui o domnie universal`
a anarhiei. Ar trebui re\inut ]i faptul c` acea nenorocire a
avut loc [n ceea ce atunci era [ns`]i inima cre]tin`t`\ii, [n
mijlocul a ceea ce era privit ca una dintre na\iunile cele mai
cre]tine din lume, na\iunea care timp de o mie de ani a fost
sus\in`torul principal al papalit`\ii. O na\iune [mb`tat` de
vinul doctrinelor false din biseric` ]i din stat ale Babilonului,
]i mult timp legat` de cler ]i supersti\ie, ea ]i-a v`rsat atunci
murd`ria ]i ]i-a consumat for\a furiei sale exasperante. De
fapt, la Revolu\ia Francez` pare s` fac` referire Domnul
nostru [n Revela\ia Sa c`tre Ioan [n Patmos, ca un preludiu
]i o ilustra\ie a marii crize care se apropie acum.
Ar trebui observat ]i faptul c` acelea]i cauze care au
ac\ionat pentru producerea acelei mari calamit`\i, ac\ioneaz`
acum ca s` produc` o revolu\ie asem`n`toare, dar cu mult
mai extins`, o revolu\ie care va fi mondial`. Cauzele acelei
groaznice convulsii au fost rezumate pe scurt de c`tre istoric
dup` cum urmeaz`:*
^Cauza imediat` ]i cea mai eficient` a Revolu\iei Franceze
trebuie atribuit` suferin\elor poporului ]i dificult`\ilor
guvernului pricinuite de cheltuielile enorme ale r`zboiului
[n care Fran\a a sprijinit independen\a coloniilor americane.
Destr`b`larea de la curte, ne[n\elegerile clerului, progresul
treptat al inteligen\ei generale, r`sp>ndirea principiilor
revolu\ionare prilejuit` de competi\ia american` ]i
opresiunile de mult stabilite la care au fost supuse masele
poporului, toate au contribuit la acela]i scop. … Epuiza\i de
asuprire, enerva\i de prezen\a continu` a tiraniei
insult`toare, a\>\a\i la resentimente de nedrept`\ile acesteia
]i instrui\i [n cunoa]terea drepturilor lor, oamenii din Fran\a
s-au trezit la un spirit general de nemul\umire ]i de
*Campaniile lui Napoleon, p. 12

indignare. Strig`tul de, libertate! a r`sunat din capital` p>n`
la grani\e ]i a fost reluat ca un ecou de la Alpi la Pirinei, la
malurile Mediteranei ]i la Atlantic. Asemenea tuturor
schimb`rilor bru]te ]i violente din statele corupte, explozia
a fost [nso\it` de rele ]i atrocit`\i, [n fa\a c`rora crimele ]i
mizeriile vechiului despotism ]i-au pierdut [nsemn`tatea".
Un alt istoric spune:*
^Printre cauzele revolu\iei din Fran\a, prima a fost
ostilitatea resim\it` fa\` de clasele privilegiate — regele,
nobilii ]i clerul — datorit` lipsei de drepturi ]i poverilor pe
care legea ]i obiceiul le impuneau claselor inferioare lor.
P`m>ntul — Aproape dou` treimi din p`m>nturile Fran\ei
era [n m>inile nobililor ]i ale clerului. O mare parte din el
era rù cultivat de c`tre proprietarii lui indolen\i. Nobilii
preferau petrecerile de la Paris unei re]edin\e de pe mo]iile
lor. Erau mul\i proprietari mici de p`m>nt, dar individual
ace]tia aveau prea pu\in p`m>nt ca s` le ofere suficiente
resurse. Adesea \`ranul era tratat [n a]a mod [nc>t atunci
c>nd se uita la turnurile castelului seniorului sù, cea mai
fierbinte dorin\` a inimii sale era s`-l ard` p>n` la temelii,
cu toate registrele lui cu datorii [ipoteci]. Clerul de\inea o
suprafa\` imens` de p`m>nt, control seniorial peste mii de
\`rani ]i un venit mare din zeciuieli ]i din alte surse. {n
unele provincii era o stare mai bun` de lucruri dec>t [n altele,
dar [n general cei boga\i aveau distrac\iile, iar cei s`raci
duceau poverile.
Monopolurile — Manufacturile ]i comer\ul, cu toate c`
erau [ncurajate, erau [nc`tu]ate de monopolurile ap`s`toare
]i de o organizare strict` a breslelor.
Guvernul corupt — Administra\ia guvernului era at>t
arbitrar` c>t ]i corupt`.
Pierderea respectului pentru regalitate — Respectul pentru
tron era pierdut.
*Istoria Universal` (de Prof. Fisher, de la Colegiul Yale), p. 497.

{ncerc`ri nereu]ite de reform` — Eforturile de reform`
politic` ]i social` [n Fran\a ]i [n alte \`ri, venind de la
suverani dup` marile r`zboaie, au produs un sentiment de
nelini]te f`r` a-]i [ndeplini scopul de reorganizare social`.
Specula\ia politic` — Curentul g>ndirii era [n direc\ie
revolu\ionar`. Crezurile religioase tradi\ionale erau cu
[ndr`zneal` puse sub semnul [ntreb`rii. Specula\ia politic`
era [n floare. Montesquieu atr`sese aten\ia asupra libert`\ii
asigurate prin constitu\ia englez`. Voltaire se ocupase mult
de drepturile omului. Rousseau vorbise pe larg despre
dreptul suveran al majorit`\ii.
Exemplul Americii — Adùga\i la aceste mijloace influen\a
Revolu\iei Americane ]i cea a Declara\iei de Independen\`
a Americii, cu proclamarea drepturilor omului ]i a fond`rii
guvernului prin contractul ]i consim\`m>ntul poporului".
{n toate aceste cauze principale care au culminat cu
teroarea Revolu\iei Franceze, vedem o puternic` asem`nare
cu condi\iile de ast`zi care duc rapid ]i sigur la rezultatele
asem`n`toare prezise, pe scar` mondial`. Observa\i
animozitatea cresc>nd` [ntre clasele privilegiate (regalitate
]i aristocra\ie) ]i clasele muncitoare, discu\iile despre
drept`\ile ]i nedrept`\ile poporului, ]i declinul respectului
at>t pentru autoritatea civil` c>t ]i pentru cea eclesiastic`.
Remarca\i de asemenea curentul revolu\ionar de g>ndire ]i
de exprimare popular` — nemul\umirea cresc>nd` a maselor
poporului fa\` de puterile conduc`toare ]i de institu\iile
guvernului. }i dac` Declara\ia de Independen\` american`,
cu proclamarea drepturilor omului ]i a fond`rii guvernului
prin contractul ]i consim\`m>ntul poporului, a inspirat
masele de francezi cu o dorin\` de libertate ]i independen\`,
nu este surprinz`tor c` experimentul reu]it al acestei
guvern`ri a poporului de c`tre popor, timp de mai bine de
un secol, ]i m`sura de libertate ]i prosperitate avut` aici,
[]i au efectul lor asupra popoarelor de pe B`tr>nul Continent.
Ne[ntreruptul val al emigr`rii din alte \`ri spre aceast` \ar`
este o alt` dovad` a impresiei pe care acest experiment a
f`cut-o asupra popoarelor altor na\iuni.
}i totu]i, libertatea ]i prosperitatea de care se bucur`
oamenii aici sunt departe de a fi mul\umitoare pentru ei. Ei
r>vnesc dup` o stare [nc` mai bun` ]i caut` m`suri ca s` o
ating`. Nicìeri [n cre]tin`tate nu se afirm` aceast` hot`r>re
mai clar ]i mai [ndr`zne\ ca aici. Fiecare om este [n alert`
s`-]i afirme drepturile reale sau [nchipuite. Orientarea
g>ndirii aici, ca ]i [n alt` parte, este [n direc\ia revolu\iei, ]i
zilnic devine astfel tot mai mult.
Revolu\ia Francez` a fost o lupt` a unei m`suri de lumin`
[mpotriva [ntunericului dens; a spiritului libert`\ii care se
de]tepta [mpotriva asupririi de mult stabilite; ]i a unei
m`suri de adev`r [mpotriva vechilor erori ]i supersti\ii, de
mult [ncurajate ]i nutrite de puterile civile ]i eclesiastice
pentru pream`rirea lor ]i pentru asuprirea poporului. }i
totu]i, ea a expus pericolul libert`\ii nedirijate de dreptate
]i de spiritul min\ii s`n`toase (2 Tim. 1:7). Pu\ina [nv`\`tur`
este [ntr-adev`r un lucru periculos.
Una din povestirile lui Charles Dickens, a c`rei scen` este
plasat` [n vremurile tulburi ale Revolu\iei Franceze, [ncepe
astfel, ]i se potrive]te bine cu timpul de acum, dup` cum
sugereaz` el:
Â fost timpul cel mai bun, a fost timpul cel mai rù; a fost
veacul [n\elepciunii, a fost veacul nebuniei; a fost epoca
credin\ei, a fost epoca necredin\ei; a fost anotimpul luminii,
a fost anotimpul [ntunericului; a fost prim`vara speran\ei,
a fost iarna disper`rii; aveam totul [naintea noastr`,
n-aveam nimic [naintea noastr`; mergeam to\i direct [n cer,
mergeam to\i [n direc\ie opus`; pe scurt, perioada aceea a
fost at>t de asem`n`toare cu perioada actual`, [nc>t unele
din autorit`\ile ei cele mai g`l`gioase au insistat s` fie
primit` pentru bine ]i pentru rù numai la gradul de
compara\ie superlativ".
De]i vedem acelea]i cauze ac\ion>nd ast`zi pe tot
cuprinsul lumii, ca s` produc` rezultate similare la o scar`
mai [ntins`, nu ne putem consola cu idei de siguran\`
imaginar` ]i s` vestim Pace! Pace! c>nd nu este pace; [n
special av>nd [n vedere avertismentele profe\iei. {n lumina
caracterului prezis al evenimentelor viitoare ale acestei
b`t`lii, putem privi Revolu\ia Francez` ca fiind numai
bubuitul unui tunet [ndep`rtat, avertiz>nd c` se apropie o
furtun`, ca un tremur u]or care precede ]ocul cutremurului
general; ca ticìtul prevestitor al marelui ceasornic al
veacurilor, care d` de ]tire celor care sunt deja treji c` ro\ile
sunt [n mi]care ]i c` [n cur>nd va bate miezul nop\ii care va
sf>r]i ordinea actual` de lucruri ]i va introduce o ordine
nou` — Anul Jubileului, cu agita\ia care-l [nso\e]te ]i cu
schimb`rile de proprietate. El a trezit [ntreaga lume ]i a
pus [n ac\iune for\ele puternice care [n final vor r`sturna
complet vechea ordine de lucruri.
C>nd condi\iile sunt deplin coapte pentru marea Revolu\ie,
o [mprejurare foarte ne[nsemnat` poate servi drept chibrit
ca s` aprind` structura social` actual` pe toat` [ntinderea
lumii; [ntocmai cum, de exemplu, [n cazul Revolu\iei
Franceze, primul act deschis, se spune, a fost b`taia [ntr-o
farfurie de tabl` a unei femei ai c`rei copii erau fl`m>nzi.
{n scurt timp o armat` de mame m`r]`luia c`tre palatul
regal s` cear` p>ine. Mamele fiind refuzate, li s-au al`turat
b`rba\ii, ]i cur>nd m>nia na\iunii s-a aprins ]i fl`c`rile
revolu\iei au trecut peste toat` \ara.
}i totu]i, at>t de neatent` a fost regalitatea fa\` de starea
poporului ]i at>t de [nconjurat` de abunden\` ]i lux, [nc>t
regina n-a putut [n\elege situa\ia nici chiar c>nd au venit
acele izbucniri. Auzind din palatul ei agita\ia mul\imii, ea a
[ntrebat ce [nsemna lucrul acela, ]i spun>ndu-i-se c` poporul
cerea p>ine, ea a r`spuns: Êste ridicol din partea lor s`
fac` at>ta zarv` pentru p>ine; dac` nu se afl` p>ine, s` ia
cozonac, este ieftin acum".
At>t de izbitoare este asem`narea prezentului cu acele
timpuri, [nc>t mul\i oameni cuget`tori care discern semnele
timpurilor trag alarma, [n timp ce al\ii nu pot [n\elege situa\ia.
Strig`tele care au precedat Revolu\ia Francez` n-au fost nimic
[n compara\ie cu apelurile care se ridic` acum din masele din
toat` lumea c`tre cei care sunt la putere ]i influen\`.
Cu c>\iva ani [n urm`, prof. G. D. Herron de la Colegiul
Iowa a spus:
^Pretutindeni sunt semne de schimbare general`.
Omenirea este [n atitudine de a]teptare, str>mtorat` p>n`
c>nd noul ei botez va fi [ndeplinit. Fiecare fibr` a societ`\ii
simte primele suferin\e ale unei mari [ncerc`ri care va
[ncerca pe to\i care locuiesc pe p`m>nt, ]i aceasta va rezulta
[ntr-o eliberare divin` [de]i el nu vede care va fi eliberarea
]i cum se va produce]. Ne afl`m la [nceputul unei revolu\ii
care va solicita toate institu\iile religioase ]i politice
existente, ]i va proba [n\elepciunea ]i eroismul celor mai
curate ]i mai curajoase suflete ale p`m>ntului. … Revolu\ia
social`, care face din anii de [ncheiere ai secolului nostru ]i
din anii de [nceput ai celui urm`tor cei mai hot`r>tori ]i
mai formatori de la r`stignirea Fiului Omului [ncoace, este
chemarea ]i ocazia cre]tin`t`\ii s` devin` cre]tin`".
Dar, vai! chemarea nu este luat` [n seam`; de fapt nu este
cu adev`rat auzit` dec>t de o mic` minoritate neputincioas`
care este la putere, at>t de mare este zarva egoismului ]i at>t
de puternice sunt lan\urile tradi\iei. Numai agoniile marelui
cutremur social care vine — revolu\ia — va efectua schimbarea;
]i [n cursul lui cumplit nimic nu va fi mai evident dec>t semnele
r`spl`tirii drepte care vor descoperi tuturor oamenilor faptul
c` Judec`torul cel drept al [ntregului p`m>nt face ^din judecat`
o linie ]i din dreptate un fir cu plumb". Isa. 28:17.
Caracterul de r`zbunare al marelui necaz care a venit asupra
Israelului trupesc [n seceri]ul Veacului Iudeu a fost foarte
pronun\at; tot a]a a fost ]i cel al Revolu\iei Franceze; ]i tot a]a
de vizibil va fi ]i cel din nenorocirea actual` c>nd va atinge
apogeul. Observa\iile d-lui Thomas H. Gill, [n lucrarea sa
Drama papal`, referindu-se la caracterul de r`zbunare al
Revolu\iei Franceze, sugereaz` ]i caracterul de r`zbunare al
necazului care vine peste toat` cre]tin`tatea. El spune:
^Cu c>t Revolu\ia Francez` este analizat` mai profund,
cu at>t mai evident` este [nsemn`tatea ei fa\` de toate
lucrurile ciudate ]i [ngrozitoare care s-au [nt>mplat pe acest
p`m>nt. … Niciodat` n-a fost lumea martor` la un exemplu
de r`zbunare at>t de exact ]i at>t de extraordinar. … Dac`
ea a pricinuit enorm de mult rù, ea a implicat ]i a r`sturnat
enorm de mult rù. … {ntr-o \ar` [n care fiecare institu\ie
veche ]i fiecare tradi\ie venerabil` a disp`rut [ntr-o clip`;
[n care [ntregul sistem social ]i politic a c`zut [n fa\a primei
lovituri; [n care monarhia, nobilimea ]i biserica au fost
m`turate aproape f`r` rezisten\`, tot scheletul statului
trebuie s` fi fost putred: regalitatea, aristocra\ia ]i preo\imea
trebuie s` fi p`c`tuit grav. Acolo unde lucrurile bune ale
acestei lumi — ob>r]ia, rangul, bog`\ia, hainele frumoase
]i manierele elegante — au devenit pericole lume]ti ]i
dezavantaje p`m>nte]ti pentru un timp, trebuie s` se fi
abuzat [n mod [ngrozitor de rang, ob>r]ie ]i bog`\ii.
Na\iunea care a abolit ]i a proscris cre]tinismul, care a
detronat religia [n favoarea ra\iunii ]i a pus pe tron la Notre-
Dame pe noua zei\` [n persoana unei prostituate, trebuie
negre]it s` fi fost chinuit` de o form` foarte ira\ional` ]i
foarte corupt` de cre]tinism. Poporul care a purtat un r`zboi
at>t de nimicitor cu toate lucrurile stabilite, astfel [nc>t s`
anuleze formele obi]nuite de adresare ]i de salut ]i modul
obi]nuit de a socoti timpul, care n-a putut suferi adresarea
cu ^dumneavoastr`", socotindu-l p`cat, ]i care s-a dat [napoi
de la ^domnule", socotindu-l o ru]ine, care a transformat
s`pt`m>nile [n decade ]i care nu mai dorea s` ]tie de vechile
luni, [n mod sigur trebuie s` fi avut bune motive s` urasc`
acele obiceiuri vechi de care s-a for\at s` se desprind` ca s`
intre [ntr-o extravagan\` at>t de minu\ioas` ]i de absurd`.
Palatele demolate ale aristocra\iei, mormintele jefuite ale
regalit`\ii, regele ]i regina decapita\i, micul mo]tenitor al
tronului [n mod trist dat la moarte, prin\ii adu]i la starea
de cer]etori, preo\ii ]i nobilii m`cel`ri\i, ghilotina suveran`,
c`s`toriile republicane, t`b`c`ria Meudon, cuplurile legate ]i
aruncate [n Loara, ]i m`nu]ile f`cute din piele de b`rba\i ]i de
femei: aceste lucruri sunt c>t se poate de oribile; dar cu toate
acestea ele vorbesc elocvent de retribu\ie; ele vorbesc despre
prezen\a solemn` a lui Nemesis, m>na [ngrozitoare a unei
puteri r`zbun`toare. Ele amintesc de p`catele oribile ale
b`tr>nei Fran\e; de \`ranii nenoroci\i, m`cina\i sub greutatea
birurilor de care boga\ii ]i nobilii erau elibera\i, [ncerca\i din
c>nd [n c>nd de foamete ne[ndur`toare datorit` taxelor
zdrobitoare, a r`zboaielor nejuste ]i a guvern`rii monstruose,
iar apoi sp>nzura\i sau [mpu]ca\i c>te dou`zeci sau cincizeci
doar pentru c` se pl>ngeau de foame: ]i toate acestea timp de
secole! Ele amintesc de protestan\ii uci]i cu milioanele pe
str`zile Parisului, chinui\i ani de zile de dragonii militari din
Poitou ]i Bearn, ]i v>na\i ca animalele s`lbatice [n Mun\ii
Ceveni; m`cel`ri\i ]i da\i la moarte cu miile ]i zecile de mii [n
multe moduri dureroase de-a lungul multor ani durero]i. …
Acest caracter retributiv nu este vizibil mai izbitor sau mai
serios [n nici o fapt` a Revolu\iei Franceze dec>t [n procedurile
cu Biserica Roman` ]i cu puterea papal`. A fost [n mod special
potrivit ca Fran\a, care dup` o lupt` at>t de [nver]unat`
respinsese Reforma ]i continuase crimele at>t de enorme [n
procesul respingerii, s`-]i [ndrepte furia chiar [mpotriva acelei
Biserici Romane [n folosul c`reia fusese at>t de m>nioas` …
s` desfiin\eze [nchinarea romano-catolic`, s` masacreze
mul\imile ei de preo\i [n str`zile marilor ei ora]e, s`-i v>neze
pe toat` [ntinderea ei ]i s`-i arunce cu miile pe un \`rm strìn,
[ntocmai cum ea m`cel`rise, v>nase ]i trimisese [n exil sute de
mii de protestan\i; … s` duc` r`zboiul [n teritoriile papale ]i
s` [ngr`m`deasc` tot felul de necazuri ]i de ru]ini asupra
papalit`\ii f`r` ap`rare. … Excesele Fran\ei revolu\ionare n-au
fost at>t o pedeaps` c>t un rezultat direct al excesului Fran\ei
feudale, regale ]i papale. …
{ntr-unul din aspectele sale Revolu\ia poate fi descris` ca
o reac\ie [mpotriva excesului spiritual ]i religios, de
persecutare a protestantismului de c`tre romano-catolici.
De-abia a izbucnit torentul, c` a ]i izbit direct [n Biserica
Roman` ]i [n papalitate. … Proprietatea bisericii a fost
predat` statului; clerul francez a cobor>t de la un corp de
proprietari la unul de salaria\i; c`lug`rii ]i c`lug`ri\ele au
fost reda\i lumii, proprietatea ordinelor de care apar\ineau
fiind confiscat`; protestan\ii au fost ridica\i la deplin`
libertate religioas` ]i la egalitate politic`. … Religia romano-
catolic` a fost cur>nd dup` aceea abolit` formal.
Bonaparte a scos din teac` sabia Fran\ei [mpotriva
neajutoratului Pius al VI-lea. … Pontiful a devenit dependent.
… Berthier a [naintat spre Roma, a [nfiin\at o Republic`
Roman` ]i a pus m>na pe papa. Suveranul pontif a fost dus
departe [n tab`ra infidelilor … din [nchisoare [n [nchisoare, ]i
[n final a fost dus prizonier [n Fran\a. Aici … ]i-a dat ultima
suflare, la Valen\a, unde au fost uci]i preo\ii lui, unde i-a fost
zdrobit` puterea, iar numele ]i func\ia lui au fost o batjocur`
]i un proverb, ]i [n paza asprilor solda\i ai republicii care i-au
\inut la gur` timp de zece ani un pahar de o am`r`ciune at>t
de vizibil` ]i nespus de mare. … A fost o r`spl`tire nemapomenit`
]i perfect`, care a uimit at>t de mult lumea la sf>r]itul secolului
al optsprezecelea; aceast` proscriere a Bisericii Romane chiar
de c`tre na\iunea francez` care a m`cel`rit un num`r imens
de protestan\i la porunca ei; acest sf>r]it jalnic al suveranului
pontif, chiar [n acel Dauphiné at>t de consacrat prin luptele
protestan\ilor ]i l>ng` acele vì alpine unde waldenzii fuseser`
at>t de ne[ndur`tor v>na\i de solda\ii francezi; aceast`
transformare a @Statelor Bisericii# [n @Republica Roman`#; ]i
aceast` r`sturnare a pontificatului teritorial de c`tre aceea]i
na\iune francez` care conferise aceste teritorii exact cu o mie
de ani [n urm`, sub Pepin ]i Carol cel Mare.
Mul\imea ]i-a imaginat c` paplitatea era pe punctul de a
muri ]i s-a [ntrebat dac` Pius al VI-lea nu era ultimul pontif
]i dac` sf>r]itul secolului al XVIII-lea nu era remarcabil
prin c`derea dinastiei papale. Dar Revolu\ia Francez` a fost
[nceputul, nu sf>r]itul judec`\ii; Fran\a doar [ncepuse s`
execute judecata, o judecat` sigur` ]i inevitabil`, dar lung`
]i persistent`, care va fi diversificat` prin multe incidente
stranii ]i din c>nd [n c>nd printr-o aparent` sc`pare, o judecat`
care va fi prelungit` prin mult` durere ]i mult` [njosire".
Nu trebuie s` ne a]tept`m ca str>mtorarea care se apropie
s` fie mai pu\in amar` ]i sever` ca aceste dou` ilustra\ii, ci
mai groaznic` ]i mai general`; pentru c` (1) condi\iile zilei
prezente [l face pe fiecare membru al structurii sociale mai
dependent dec>t oric>nd [nainte, nu numai [n privin\a noilor
condi\ii de confort ]i lux, ci ]i [n privin\a celor strict necesare
vie\ii. Numai [ntreruperea traficului pe cìle ferate timp de
o s`pt`m>n` ar [nsemna foamete [n marile noastre ora]e; ]i
anarhia general` ar [nsemna paralizia fiec`rei industrii
dependente de comer\ ]i de [ncredere. (2) Domnul declar`
[n mod special c` str>mtorarea viitoare va fi ^cum n-a mai
fost de c>nd sunt popoarele" — ]i nici nu va mai fi dup`
aceea. Dan. 12:1; Ioel 2:2; Mat. 24:21.
Dar [n timp ce nu este nici o speran\` ca aceast` str>mtorare
s` fie evitat`, [n Scripturi sunt date instruc\iuni pentru acele
persoane care se vor ascunde de furtuna care vine.
(1) Credincio]ilor din Biseric` le este promis` eliberarea
[nainte de a izbucni for\a deplin` a furtunii. (2) To\i cei care
iubesc dreptatea ]i urmeaz` pacea trebuie s`-]i pun` cu
s>rguin\` casa [n ordine, a]a cum [ndrum` Cuv>ntul
Domnului, care spune: ^P>n` nu se [mpline]te hot`r>rea —
ca pleava trece timpul — p>n` nu vine peste voi m>nia
aprins` a DOMNULUI …! Cùta\i pe DOMNUL, to\i cei smeri\i
din \ar`, care face\i ce este drept [naintea Lui! Cùta\i
dreptatea, cùta\i smerenia! Poate c` ve\i fi ascun]i [n ziua
m>niei DOMNULUI". |ef. 2:2, 3.
Pentru ca to\i s` poat` fi trezi\i [n privin\a situa\iei,
profetul Ioel cheam` pe cei care v`d aceste lucruri s` dea
alarma, zic>nd: ^Suna\i din trompet` [n Sion! Suna\i un
semnal pe muntele Meu cel sf>nt [cre]tin`tate — pretinsul
munte sf>nt sau [mp`r`\ie a Domnului], ca to\i locuitorii
\`rii s` tremure. C`ci vine ziua DOMNULUI, este aproape"
(Ioel 2:1). ^Peste cei rì", zice psalmistul, Dumnezeu ^plou`
primejdiile; foc ]i pucioas` [simbol al necazului ]i al nimicirii]
]i un v>nt dogoritor, iat` paharul de care au ei parte. C`ci
DOMNUL este drept, iube]te dreptatea". Ps. 11:3-7.
B`t`lia acestei zile mari a Dumnezeului Celui
Atotputernic va fi cea mai mare revolu\ie pe care a v`zut-o
lumea vreodat`, fiindc` va fi una [n care va fi implicat
fiecare principiu al drept`\ii; pentru c` [n judecata
na\iunilor, la fel ca [n judecata indivizilor, ^nu este nimic
ascuns care nu va fi descoperit ]i nimic tìnuit care nu va
fi cunoscut" (Mat. 10:26). Iat` cum, chiar acum, lumina
p`trunz`toare a inteligen\ei generale descoper` izvoarele
ascunse ale intrigii politice, ale politicii financiare, ale
preten\iilor religioase etc., ]i cum toate sunt aduse pe
banca acuza\ilor, ]i at>t de c`tre oameni c>t ]i de c`tre
Dumnezeu sunt declarate corecte sau incorecte, c>nd sunt
judecate dup` [nv`\`turile Cuv>ntului lui Dumnezeu —
dup` regula de aur, dup` legea iubirii, dup` exemplele
lui Cristos etc., toate acestea ajung>nd la proeminen\`
at>t de remarcabil` [n discu\iile din aceste timpuri.
B`t`lia zilei celei mari, ca orice r`zboi revolu\ionar, []i
are etapele ei de dezvoltare treptat`. {n spatele fiec`rui
indiciu de conflict se afl` cauzele care-l inspir`,
nedrept`\ile na\ionale ]i individuale reale sau [nchipuite;
apoi vine o evaluare ad>nc` a acelor nedrept`\i din partea
celor care sufer` din pricina lor; apoi [n general urmeaz`
diferite [ncerc`ri de reform`, care, dovedindu-se
ineficiente, duc la mari controverse, r`zboaie de cuvinte,
dezbin`ri, conflict de opinii ]i [n final la r`zbunare ]i la
lupt` cu arme. Astfel este ordinea B`t`liei Marii Zile a
Dumnezeului Celui Atotputernic. Caracterul ei general
este acela al unei lupte a luminii [mpotriva [ntunericului,
a libert`\ii [mpotriva asupririi, a adev`rului [mpotriva
erorii. {ntinderea ei va fi [n toat` lumea — \`ranul
[mpotriva prin\ului, strana [mpotriva amvonului, munca
[mpotriva capitalului: asupri\ii [narma\i [mpotriva
nedrept`\ii ]i tiraniei de orice fel; ]i asupritorii [narma\i
pentru ap`rarea a ceea ce ei au considerat de mult a fi
drepturile lor, chiar ]i atunci c>nd au v`zut c` erau
[nc`lc`ri ale drepturilor altora.
MAREA ARMAT~ A DOMNULUI
{n capitolele anterioare am observat lucrarea de

preg`tire a conflictului din aceast` zi rea — organizarea,
echiparea ]i instruirea imenselor armate, construirea
marilor flote, inventarea noilor ]i uimitoarelor ma]ini de
r`zboi, producerea noilor ]i puternicelor explozive ]i
atragerea resurselor na\ionale din fiecare \ar` pentru
scopul echip`rii militare; ]i am observat murmurul
na\iunilor [nfuriate [n timp ce toate stau [narmate p>n`
[n din\i, m>nioase una pe alta.
V`z>nd aceste milioane de r`zboinici [narma\i ]i
disciplina\i, [ntreb`m: Care din aceste o]tiri puternice este
acea armat` pe care profe\ii o indic` a fi marea armat` a
Domnului? Se pot referi profe\iile la vreuna dintre acestea?
}i dac` da, [n ce sens pot fi ele considerate a fi armata
Domnului, deoarece nici una dintre ele nu este [nsufle\it`
de spiritul Sù? Sau se pot ele referi la poporul lui
Dumnezeu, solda\ii crucii, despre ale c`ror arme apostolul
Pavel spune c` nu sunt carnale, ci puternice, prin d`r>marea
oric`ror [nt`rituri? (2 Cor. 10:3-5). Se poate oare ca ^sabia
Duhului, care este Cuv>ntul lui Dumnezeu" (Efes. 6:17), [n
m>inile poporului lui Dumnezeu, care este umplut cu
Spiritul Sù, s` realizeze marea lucrare de r`sturnare a
tuturor [mp`r`\iilor acestei lumi ]i de predare a lor lui
Cristos ca st`p>nire ve]nic`?
Ar fi bine s` fie a]a! Dar c` nu acesta va fi cazul am
v`zut deja, din previziunea profetic` ]i din semnele
timpului. Dimpotriv`, protestele ]i avertiz`rile celor
drep\i sunt tot timpul ignorate de lume ]i neamurile
continu` s` umble [n [ntuneric, ]i [n consecin\` toate
temeliile p`m>ntului (ale structurii sociale actuale) sunt
scoase din locul lor (Ps. 82:5), pun>nd astfel [n primejdie
[ntrega suprastructur` social` care este acum teribil
cl`tinat`. Âm cùtat s` [ngrijim Babilonul", spune
profetul, ^dar nu s-a vindecat. P`r`si\i-l! [Ie]i\i din
mijlocul ei, poporul Meu — Apoc. 18:4] … c`ci pedeapsa
lui a ajuns p>n` la ceruri ]i se [nal\` p>n` la nori." Ier. 51:9.
Evident nu sfin\ii sunt aceia care vor constitui marea
armat` a Domnului, la care se refer` profe\ii, pentru
r`sturnarea [mp`r`\iilor acestei lumi: nici armele luptei
lor nu sunt suficiente pentru acest scop. Armele lor sunt
[ntr-adev`r puternice, cum spune apostolul, printre cei
care sunt influen\a\i de ele. {n adev`ratul popor al lui
Dumnezeu, care-]i deschide inima cu s>rguin\` la
instruc\iuni, Cuv>ntul Lui este mai ascu\it dec>t orice
sabie cu dou` tì]uri, cu adev`rat ^r`sturn>nd
ra\ionamentele [imagina\ia uman`] ]i orice [n`l\ime care
se ridic` [mpotriva cunoa]terii lui Dumnezeu, ]i orice g>nd
f`c>ndu-l rob ascult`rii de Hristos" (2 Cor. 10:4, 5); dar
armele acestei lupte nu ac\ioneaz` [n acest fel asupra
lumii. Mai mult, armata sfin\ilor nu este o ârmat` mare",
ci o ^turm` mic`", dup` cum a numit-o {nsu]i Domnul
nostru. Compar` cu Luca 12:32; Ioel 2:11.
S` ascult`m descrierea profetic` a acestei armate:
Ûn popor mare ]i puternic, cum n-a mai fost vreodat` ]i
nici nu va mai fi [n decursul anilor, genera\ie dup` genera\ie.
Focul m`n>nc` [naintea lui ]i flac`ra p>lp>ie dup` el.
{naintea lui, \ara era ca o gr`din` a Edenului ]i, dup` el,
este un de]ert p`r`sit: nimic nu-i scap`. Parc` sunt ni]te
cai ]i alearg` ca ni]te c`l`re\i. Vin uruind ca ni]te care,
s`rind pe v>rfurile mun\ilor [[mp`r`\iilor], ca o flac`r` de
foc care mistuie miri]tea; par un popor puternic, a]eza\i [n
linie de b`taie.
Popoarele tremur` [naintea lor ]i toate fe\ele devin
palide. Alearg` ca ni]te viteji, se urc` pe ziduri ca ni]te
r`zboinici, fiecare []i vede de drumul lui ]i nu se abate
din r>ndul lui. Nu se [mping unii pe al\ii, fiecare []i \ine
]irul, se n`pustesc printre s`ge\i ]i nu se opresc din mers.
Se r`sp>ndesc [n cetate, alearg` pe ziduri, se suie pe case
]i intr` pe ferestre ca un ho\. {naintea lor p`m>ntul
[ordinea social` actual`] se cutremur`, cerurile [puterile
eclesiastice] se zguduie, soarele ]i luna [influen\ele
lumin`toare ale Evangheliei ]i ale Legii Mozaice] se
[ntunec` [necredin\a general` devenit` predominant`] ]i
stelele [luminile apostolice (Apoc. 12:1) se vor [ntuneca]
[]i pierd str`lucirea [noaptea [ntunecat` [n care nimeni
nu va putea lucra va fi venit — Ioan 9:4; Isa. 21:9, 11, 12].
DOMNUL face s` tune glasul Lui [naintea armatei Sale,
c`ci tab`ra Lui este foarte mare ]i Cel care [mpline]te
cuv>ntul este puternic. Dar mare este ziua DOMNULUI ]i
foarte [nfrico]`toare: cine o poate suferi?" Ioel 2:2-11.
Aceast` armat` a Domnului trebuie s` se confrunte cu
teribilele condi\ii din ziua cea rea, c>nd elementele temute
care se preg`tesc acum pentru conflict, foc, vor ajunge la
culmea preg`tirii lor. Aceast` armat` este cea care sub
providen\a conduc`toare a Domnului va r`sturna
tronurile [mp`r`\iilor ]i va distruge puterea [mp`r`\iilor
neamurilor (Hagai 2:22). Dar unde se afl` o astfel de
armat`? Va fi armata german`, francez`, englez`, rus`,
sau a Statelor Unite? O armat` at>t de mare cum este
descris` aici de profet ]i una care va [ndeplini lucruri at>t
de uimitoare, iar aceasta, a]a cum este indicat, [n cei
c>\iva ani care au mai r`mas din aceast` perioad`
remarcabil` de seceri], probabil exist` [n prezent ]i este
[n curs de preg`tire pentru lucrarea de m`cel viitoare.
Descrierea profetului nu este aceea a unei gloate
nedisciplinate, care ar putea fi u]or de biruit de c`tre cei
educa\i [n arta r`zboiului; ci este aceea a unei o]ti
puternice cu un mare grad de disciplin`.
Unde deci, [ntreb`m noi, se afl` o astfel de armat`, [n
instruire ]i antrenare actual`? O armat` [naintea c`reia
p`m>ntul (societatea) se va cutremura ]i cerurile
(eclesiasticismul) se vor zgudui (Ioel 2:10); care se va
desf`]ura cu [ndr`zneal` [mpotriva for\elor conservatoare
ale cre]tin`t`\ii, at>t civile c>t ]i eclesiastice, ]i care sper`
chiar s` se descurce cu puterea ei actual`? Unde este
armata care [n viitorul apropiat va [ndr`zni s` nege
doctrinele de mult onorate ale cre]tin`t`\ii,
politicianismul ]i clericalismul ei? Care va ignora sup`rat`
toate anatemele ei, va dispre\ui toate ordinele ei ]i va
azv>rli [napoi toate tunetele ei de autoritate ]i de putere
organizat`? Care va [nfrunta urletul artileriei ei
vezuviene, va sfida proiectilele ei de gloan\e ]i obuze, []i
va face drum prin flotele ei de armamente navale, ]i,
smulg>nd diademele de pe capetele [ncoronate, va
r`sturna [mp`r`\iile [n inima m`rii? Care va aprinde
cerurile ]i va topi p`m>ntul de marea c`ldur`, pref`c>nd
astfel vechea ordine de lucruri [ntr-o vast` ruin`
universal`, a]a cum a fost prezis de profe\i?
C` o astfel de armat` se formeaz` ]i se preg`te]te pentru
conflictul disperat, noi suntem [n mod conving`tor asigura\i
at>t de semnele timpurilor c>t ]i de ^cuv>ntul sigur al
prorociei". }i recunoa]terea acestui fapt (f`r` vreo referire
sau vreo cunoa]tere a cuv>ntului prorociei) este ceea ce
umple acum inima cre]tin`t`\ii de presim\iri [ntunecate,
]i-i [mpinge pe oamenii de stat de pretutindeni s` ia m`suri
extraordinare pentru protec\ie ]i ap`rare.
Dar tocmai [n m`surile de autoap`rare [ntocmite de
^puterile care sunt" exist` poate o capcan` de care ele
nu-]i dau seama. Armatele de care depind pentru a se
ap`ra, s` se \in` minte, sunt armate formate din oameni
obi]nui\i: aceste milioane de r`zboinici disciplina\i au
so\ii, fii ]i fiice, fra\i ]i surori, veri]ori ]i prieteni [n
r>ndurile oamenilor obi]nui\i, de ale c`ror interese sunt
legate interesele lor proprii prin leg`turi naturale
puternice; iar slujirea tronurilor ]i [mp`r`\iilor este
asigurat` numai prin ordine imperative ]i este f`cut`
suportabil` prin remunerare, pe care ajung repede s-o
considere ca o compensa\ie nesatisf`c`toare pentru
greut`\ile ]i priva\iunile pe care trebuie s` le sufere ei ]i
familiile lor, s` nu mai men\ion`m pericolele pentru via\`
]i corp ]i s`n`tate ]i fericire. An de an aceste o]ti [narmate
sunt tot mai pu\in orbite de ^gloria" r`zboiului, tot mai
con]tiente de suferin\ele ]i priva\iunile lui ]i tot mai pu\in
devotate puterilor suverane care le comand` serviciile, [n
timp ce armatele de truditori ale oamenilor de r>nd de
acas` devin tot mai iritate ]i mai nesatisf`cute de soarta
lor, ]i tot mai tem`toare de viitor.
Toate aceste lucruri sunt indicii cel pu\in ale unei
posibilit`\i c` [n criza care se apropie, o]tile bine [narmate
]i disciplinate ale cre]tin`t`\ii []i pot [ntoarce puterea
[mpotriva autorit`\ilor care le-au adus [n existen\`, [n loc
s` le sus\in` ]i s` le p`streze. C` o astfel de posibilitate n-a
fost cu totul trecut` cu vederea de c`tre conduc`tori, este
dovedit prin faptul c` [n Rusia, c>nd foametea a b>ntuit ]i a
condus pe oamenii de r>nd la revolte, faptele [n privin\a ei
au fost cu s>rg ascunse de prietenii ]i fra\ii lor din armata
rus`, iar solda\ii deta]a\i pentru [n`bu]irea revoltelor au
fost din districte [ndep`rtate.
Exact ce anume condi\ii ]i [mprejur`ri vor fi folosite de
Domnul drept ^vocea" poruncii Sale ca s` pun` [n mi]care
aceast` armat` puternic`, nu putem presupune clar acum,
dar noi trìm [ntr-o zi c>nd istoria se scrie rapid; ]i pe
principii generale n-ar fi nera\ional s` a]tept`m mi]c`ri
[n aceast` direc\ie [n orice moment. Dar [n studiile noastre
anterioare (Vol. II ]i III) am v`zut c` Dumnezeu are un
timp stabilit pentru fiecare aspect al planului Sù ]i c`
noi suntem chiar acum [n aceast` ^Zi de R`zbunare", care
este o perioad` de patruzeci de ani; c` ea a [nceput [n
octombrie 1874 ]i se va sf>r]i foarte cur>nd. Anii
amenin\`tori deja trecu\i din aceast` ^zi" au pus desigur
o temelie larg` ]i ad>nc` [n biseric`, [n stat, [n finan\e ]i
[n condi\iile ]i sentimentele sociale pentru marile
evenimente prezise [n Scripturi. Acestea sunt deja ca o
umbr` deasupra lumii ]i este tot at>t de sigur c` vin, dup`
cum este de sigur c` au fost prezise. Foarte pu\ini ani ar
p`rea s` fie timp din bel]ug pentru [mplinirea lor
complet`. Deja ôamenii []i dau sufletul de groaz`, [n
a]teptarea [[n continuare a] celor ce vin pe p`m>nt".
Profe\iile aduse [n aten\ia noastr` ]i vestite public de la
[nceputul acestei ^Zile de R`zbunare" ajung rapid la
[mplinire; ]i, dup` cum s-a ar`tat [n capitolele precedente,
to\i oamenii pot vedea ceva din contururile [ntunecate ale
necazului care se apropie tot mai mult, p>n` c>nd acum se
pare c` societatea este ca iasca, gata numai de chibrit — ca
un depozit de praf de pu]c`, gata de explozie [n orice moment
— ca o armat` organizat`, gata de asalt la un ordin. Dar
bine a scris Shakespeare:
Êste o divinitate care ne formeaz` soarta,
Croind-o [n mare cum voim noi".
Omenirea [n general este [n necuno]tin\` de interesul
Domnului [n aceast` b`t`lie: ]i aproape to\i concuren\ii
[]i [ncing armele pentru interese personale ]i egoiste, la
care ei []i dau seama [n mod corect c` Domnul n-ar putea
participa; ]i ca atare, [n timp ce to\i de toate p`r\ile sunt
gata s` invoce binecuv>ntarea Domnului, pu\ini conteaz`
pe ea — to\i par s` se bazeze pe ei [n]i]i — pe organizarea,
pe num`rul lor etc. Nimeni nu va fi mai surprins dec>t
^puterile cerurilor", cei mari din controlul eclesiastic
actual, care, umbl>nd s` stabileasc` un plan al lor pentru
Domnul, I-au neglijat planul revelat [n Cuv>ntul Sù.
Pentru ace]tia lucrarea Domnului din urm`torii c>\iva
ani va fi [ntr-adev`r o ^lucrare neobi]nuit`". S` auzim
Cuv>ntul Domnului asupra acestui subiect:
^C`ci DOMNUL Se va scula ca la Muntele Pera\im ]i Se va
m>nia ca [n Valea Gabaonului, ca s`-}i fac` lucrarea,
lucrarea Lui neobi]nuit`, ca s`-}i [mplineasc` lucrul, lucrul
Lui nemaiauzit. … C`ci am aflat de la St`p>nul, DOMNUL
o]tirilor, c` nimicirea [o expirare, o mistuire] [ntregii \`ri
este hot`r>t`." Isa. 28:21, 22.
Sistemul social, ^p`m>ntul", êlementele", ^cursul
naturii", nu pot fi aprinse p>n` c>nd Domnul permite s`
se pun` chibritul: marea b`t`lie decisiv` nu poate [ncepe
p>n` c>nd marele ^Mihail", ^C`petenia m>ntuirii noastre",
Se ridic` ]i d` ordin (Dan. 12:1), chiar dac` vor fi [nainte
[ncìer`ri frecvente pe toate liniile. Iar marea C`petenie
{]i informeaz` legiunea Sa regal`, Biserica, o informeaz`
c` dezastrul, chiar dac` este iminent, nu poate avea loc
p>n` c>nd, ^garda regal`", ^turma mic`", âle]ii", au fost
to\i ^pecetlui\i" ]i âduna\i".
{ntre timp s` ne amintim descrierea inspirat` a acestui
timp de necaz, f`cut` de apostol — c` va fi ca durerile peste
femeia [ns`rcinat`, [n spasme sau convulsii de necaz, [ntre
ele cu intervale care le prescurteaz`. Chiar a]a a fost p>n`
acum; ]i fiecare spasm viitor va fi mai sever, p>n` la ultimul
chin [n care ordinea nou` se va na]te [n agonia de moarte a
institu\iilor actuale.
{n m`sura [n care Domnul a l`sat [n general lumea s`-]i
urmeze cursul sù propriu [n cei ]ase mii de ani trecu\i —
cu excep\ia cazului lui Israel — interven\ia Sa li se va p`rea
acum cu at>t mai ciudat` ]i mai ^neobi]nuit`" celor care nu
[n\eleg schimb`rile dispensa\ionale cuvenite la introducerea
mileniului al ]aptelea. Dar [n aceast` ^b`t`lie" El va face ca
m>nia oamenilor (]i ambi\ia ]i egoismul lor) s`-L laude ]i
s`-L serveasc`, iar restul va restr>nge. Cu mult` [ndelung`
r`bdare El a permis lunga domnie a p`catului, a egoismului
]i a mor\ii, pentru c` aceasta a putut fi folosit` pentru
[ncercarea Bisericii Sale alese ]i pentru a [nv`\a pe to\i
oamenii c` ^p`catul este peste m`sur` de p`c`tos". Dar
v`z>nd c` lumea [n general dispre\uie]te legea Lui de iubire
]i de adev`r ]i de dreptate, El inten\ioneaz` o disciplinare
general` [nainte de a administra lec\ia urm`toare, care va
fi o ilustra\ie practic` a beneficiilor drept`\ii, sub {mp`r`\ia
Milenar` a iubitului Sù Fiu.
{n timp ce Domnul interzice poporului Sù s` lupte cu
arme carnale ]i [n timp ce declar` c` El este un Dumnezeu
al p`cii, un Dumnezeu al ordinii ]i al iubirii, El declar` ]i c`
este un Dumnezeu al drept`\ii ]i arat` c` p`catul nu va
triumfa ve]nic [n lume, ci va fi pedepsit. ^R`zbunarea este a
Mea, Eu voi r`spl`ti, zice DOMNUL" (Rom. 12:19; Deut. 32:35).
}i c>nd ridic` judecata [mpotriva popoarelor, r`zbun>ndu-Se
pe to\i cei rì, El Se declar` ^r`zboinic", ^viteaz [n lupt`" ]i
av>nd o ^mare armat`" sub porunca Sa. }i cine poate da
asigurarea c` mul\imile care compun acum o]tile aranjate
ale cre]tin`t`\ii nu vor constitui atunci marea armat` care-]i
va arunca puternica for\` [mpotriva [nt`riturilor ordinii sociale
actuale? Exod. 15:3; Ps. 24:8; 45:3; Apoc. 19:11; Isa. 11:4;
Ioel 2:11.
^DOMNUL [nainteaz` ca un viteaz, {]i st>rne]te gelozia ca
un om de r`zboi; [nal\` glasul, strig`, {]i arat` puterea
[mpotriva vr`jma]ilor Sì." Strig`tul ]i urletul marii Sale
armate, ]i succesul ei [n realizarea scopurilor Lui
revolu\ionare, El }i le atribuie Sie]i; pentru c` ele realizeaz`,
chiar dac` f`r` s` ]tie, lucrarea Sa de nimicire. El zice: Âm
stat mult timp lini]tit, am t`cut ]i M-am ab\inut. Dar acum
voi striga ca o femeie [n durerile na]terii, voi g>f>i ]i voi
r`sufla". Isa. 42:13, 14.
Dar [n Scripturi exist` aluzii c` mai pot fi ]i al\ii [n afara
o]tilor revoltate ale cre]tin`t`\ii care vor face parte din
marea armat` a Domnului. }i Domnul, prin profetul
Ezechiel, referindu-Se la acest timp ]i la calamit`\ile viitoare
ale cre]tin`t`\ii, spune:
Ô voi da de jaf [n m>inile strìnilor ]i ca prad`
nelegiui\ilor p`m>ntului; ]i ei o vor profana. … Preg`ti\i
lan\urile [lega\i-i, uni\i-i [mpreun`; s` fac` o cauz`
comun`]! C`ci \ara este plin` de omoruri ]i cetatea
[Babilonul, cre]tin`tatea] este plin` de violen\`. Voi aduce
popoarele cele mai rele, ca s` pun` m>na pe casele lor; voi
pune cap`t m>ndriei celor puternici ]i sfintele lor loca]uri
[locurile lor sacre, institu\iile lor religioase etc.] vor fi
profanate". Ezec. 7:13-24.
Acestea pot fi [n\elese c` ridicarea maselor cre]tin`t`\ii
[n anarhie, [n timpul predomin`rii lipsei de lege, va fi extrem
de brutal` ]i de s`lbatic`, a]a [nc>t va dep`]i toate barbariile
invaziilor p`g>ne — cum a fost cazul [n Revolu\ia Francez`.
Sau poate [nsemna o ridicare a popoarelor din China, India
]i Africa [mpotriva cre]tin`t`\ii — o sugestie f`cut` deja de
presa public` [n privin\a re[nsufle\irii Turciei ]i a ridic`rii
milioanelor de mahomedani. Opinia noastr` este [ns` c`
^popoarele cele mai rele" sunt cei din cre]tin`tate care sunt
^f`r` Dumnezeu" ]i f`r` sentimente sau speran\e cre]tine;
care p>n` acum au fost restr>n]i ]i \inu\i [n fr>u de
ignoran\`, supersti\ie ]i fric`, dar care [n zorile secolului al
dou`zecilea pierd rapid influen\ele restrictive.
Domnul, prin providen\a Sa conduc`toare, va prelua
comanda general` a acestei armate mari de nemul\umi\i
— patrio\i, reformatori, sociali]ti, morali]ti, anarhi]ti,
ignoran\i ]i dispera\i — ]i va folosi speran\ele, frica,
nebuniile ]i egoismul lor conform [n\elepciunii Sale divine,
ca s` realizeze marile Sale scopuri [n r`sturnarea
institu\iilor actuale ]i [n preg`tirea omului pentru
{mp`r`\ia Drept`\ii. Numai pentru acest motiv este
numit` ^Marea armat` a Domnului". Nici unul dintre
sfin\ii Sì — nici unul dintre cei care sunt condu]i de
Spiritul lui Dumnezeu ca fii ai lui Dumnezeu nu trebuie
s` aib` ceva de-a face cu acea parte a ^b`t`liei".
CONDI|IILE ACESTEI B~T~LII SUNT F~R~ PRECEDENT
Potrivit prezicerilor profe\ilor, condi\iile acestei b`t`lii
vor fi f`r` precedent [n istorie. Dup` cum a fost deja
sugerat, aceast` lupt` final` este grìtor [nf`\i]at` [n
simboluri [n Psalmul 46. (Compar` ]i Ps. 97:2-6; Isa. 24:19-21;
2 Pet. 3:10.) Dealurile (guvernele mai pu\in [nalte, mai
pu\in autocrate) se topesc deja ca ceara; ele []i men\in
[nc` forma, dar pe m`sur` ce p`m>ntul (societatea) se
[nc`lze]te, ele cedeaz` la cerin\ele lui, cobor>nd pu\in
c>te pu\in la nivelul cerin\ei populare. Marea Britanie
este o bun` ilustra\ie a acestei clase. Mun\ii [nal\i
(reprezent>nd guvernele autocrate) vor fi ^zgudui\i" de
revolu\ii ]i [n cele din urm` vor fi du]i ^[n inima m`rilor"
— pierdu\i complet [n anarhie. Deja ^valurile m`rii url`"
[mpotriva [nt`riturilor sistemului social actual: cur>nd
p`m>ntul (structura social` actual`) se va cl`tina ]i
se va [mpletici ca un om beat, str`duindu-se [n zadar
s` se [ndrepte, s`-]i men\in` temelia ]i s` se restabileasc`:
cur>nd va fi cu totul ^r`sturnat", ca s` dea locul
^p`m>ntului nou" (noii ordini sociale) [n care va predomina
dreptatea, justi\ia.
Va fi imposibil s` se restabileasc` ordinea actual`: (1)
fiindc` evident ea a durat mai mult dec>t a fost util` ]i este
inechitabil` sub condi\iile de acum; (2) datorit` r`sp>ndirii
generale a cuno]tin\ei laice; (3) fiindc` descoperirea c`
preo\imea de mult a orbit ]i a [nc`tu]at masele cu eroare ]i
cu fric` va duce la o lips` general` a respectului pentru toate
preten\iile ]i [nv`\`turile religioase, ca ale unor escroci
descoperi\i; 4) fiindc` oamenii religio]i [n general,
nediscern>nd c` a venit timpul lui Dumnezeu pentru o
schimbare de dispensa\ie, vor ignora ra\iunea, logica, justi\ia
]i Scriptura [n ap`rarea ordinii actuale de lucruri.
Pu\in` importan\` va avea atunci faptul c` cerurile
eclesiastice (puterile religioase, papal` ]i protestant`) se vor
fi apropiat ca un sul (Isa. 34:4; Apoc. 6:14). Puterea
religioas` combinat` a cre]tin`t`\ii va fi complet inutil`
[mpotriva valului cresc>nd al anarhiei c>nd va fi atins`
criza [ngrozitoare. {n fa\a marii armate ^toat` o]tirea
cerurilor [biserica nominal`] piere, cerurile sunt f`cute
sul ca o carte [cele dou` corpuri mari care constituie
cerurile eclesiastice, adic` papalitatea ]i protestantismul,
deoarece cele dou` capete distincte ale sulului se apropie
rapid unul de altul, unindu-se, dup` cum am v`zut] ]i
toat` o]tirea lor cade [cade, nu toat` deodat`, ci treptat,
dar rapid], cum cade frunza de vi\`, cum cade frunza de
smochin" (Isa. 34:4); ]i [n final aceste ^ceruri aprinse vor
fi distruse ]i elementele [din care sunt compuse] arz>nd
cu c`ldur` se vor topi". 2 Pet. 3:12.
^C`ci vor fi ca ni]te m`nunchiuri de spini [nc>lci\i
[protestantismul ]i papalitatea nu se vor putea asimila
niciodat`, fiecare va fi un spin [n coasta celuilalt] ]i tocmai
c>nd vor fi be\i de vinul lor [[mb`ta\i de spiritul lumii],
vor fi mistui\i de foc [vor fi cople]i\i [n marea str>mtorare,
]i, ca sisteme religioase, vor fi complet nimici\i], ca o
miri]te uscat`"; pentru c` Domnul ^le va pune cap`t:
nenorocirea nu va veni de dou` ori". Binecuv>ntat`
promisiune! ^@C`ci iat`, vine ziua care va arde ca un
cuptor! To\i cei m>ndri ]i to\i cei rì vor fi ca miri]tea;
ziua care vine [i va arde#, zice DOMNUL o]tirilor, @]i nu le
va l`sa nici r`d`cin`, nici ramur`#" pentru dezvoltare
ulterioar`. Naum 1:9, 10; Mal. 4:1.
^TIMPUL DE NECAZ PENTRU IACOV"
{n timp ce str>mtorarea ]i necazul din aceast` zi a
Domnului vor fi [nt>i ]i [n mod special peste cre]tin`tate,
]i [n cele din urm` peste toate popoarele, explozia final`,
suntem informa\i de profetul Ezechiel (38:8-12), va fi peste
poporul Israel readunat [n Palestina. Profetul pare s`
indice o readunare a lui Israel [n Palestina [n aceast`
perioad` de seceri], mult mai mare dec>t a avut loc
p>n` acum. El [i prezint` ca fiind aduna\i acolo dintre
popoare [n num`r mare ]i av>nd bog`\ie considerabil`,
locuind locurile [nainte pustii ]i to\i trìnd [n siguran\`
[n timp ce restul lumii va fi [n cea mai violent` agita\ie.
Ezec. 38:11, 12.
To\i oamenii sunt martorii faptului c` o astfel de
adunare a Israelului [n Palestina a [nceput, dar este foarte
evident c` exodul lor din alte \`ri va trebui s` primeasc`
un impuls mare ]i nea]teptat pentru a [mplini aceast`
profe\ie [n cadrul timpului stabilit. Exact ce anume va fi
acest impuls, r`m>ne [nc` de v`zut; dar c` [n mod sigur
va veni este indicat mai departe prin cuvintele profetului
Ieremia — 16:14-17, 21.
^@Iat`, vin zile#, zice DOMNUL, @c>nd nu se va mai zice:
Viu este DOMNUL, care a scos din \ara Egiptului pe fiii lui
Israel! Ci se va zice: Viu este DOMNUL, care a scos pe fiii
lui Israel din \ara de la miaz`noapte [Rusia?] ]i din toate
\`rile unde-i izgonise!# C`ci [i voi aduce [napoi [n \ara
lor, pe care o d`dusem p`rin\ilor lor. @Iat`, trimit o
mul\ime de pescari#, zice DOMNUL, @]i-i vor pescui; ]i dup`
aceea, voi trimite o mul\ime de v>n`tori ]i-i vor v>na pe
to\i mun\ii ]i pe toate dealurile ]i [n cr`p`turile st>ncilor.
C`ci ochii Mei sunt cu luare aminte la toate cìle lor; ele
nu sunt ascunse [naintea fe\ei Mele ]i nelegiuirea lor nu
este ascuns` de privirile Mele. … De aceea, iat`, le ar`t
de data aceasta ]i-i fac s` cunoasc` m>na Mea ]i t`ria
Mea; ]i vor cunoa]te c` Numele Meu este DOMNUL."
C` Domnul este cu prisosin\` capabil s` realizeze acest
lucru, noi n-avem nici o [ndoial`. {n fiecare \ar` [ntrebarea,
^ce s` facem cu evreul?" este o [ntrebare complicat`, care, [n
vreun fel de criz` din viitorul apropiat, produs` brusc prin
providen\a conduc`toare a Domnului, va conduce f`r`
[ndoial`, a]a cum este indicat de profet, la ceva ac\iune
conjugat` din partea na\iunilor pentru a-i trimite prompt
[n \ara f`g`duin\ei. }i, a]a cum au plecat [n grab` din
Egipt, cu vitele ]i cu bunurile lor ]i ajuta\i de egipteni
care au zis, ^Scula\i-v`, ie]i\i din mijlocul poporului meu
… . Lua\i-v` ]i oile ]i boii, cum a\i zis, duce\i-v`", ]i cum
Domnul a dat poporului favoare [n ochii egiptenilor, a]a
[nc>t ei le-au dat tot ce au cerut, lucruri de argint, de aur
]i haine (Exod. 12: 31-36), tot a]a, [n exodul urm`tor,
prezis de profe\i, ei nu vor fi trimi]i f`r` nimic, ci se pare
c` asupra neamurilor se va face ceva presiune care va
avea un rezultat favorabil pentru Israel, [mplinind astfel
profe\ia de mai sus a lui Ezechiel.
Acest neam [ntreprinz`tor, odat` stabilit [n \ara
f`g`duin\ei ]i astfel separat, pentru un timp cel pu\in, de
str>mtorarea popoarelor at>t de larg r`sp>ndit` [n toate
celelalte p`r\i, se va adapta repede la noua situa\ie ]i locurile
p>n` atunci pustii vor fi iar`]i locuite.
Dar [nc` un val de suferin\` trebuie s` treac` peste
acest popor pedepsit; c`ci, potrivit profetului, conflictul
final al b`t`liei zilei celei mari va fi [n Palestina. Relativa
lini]te ]i prosperitate a Israelului readunat aproape de
sf>r]itul acestei zile de necaz, precum ]i starea lor aparent
f`r` ap`rare, cur>nd vor stimula geloziile ]i vor provoca
la prad` alte popoare. }i c>nd legea ]i ordinea vor
disp`rea, Israelul va fi [n cele din urm` asediat de o]tile
jefuitorilor nemilo]i, numi\i de c`tre profet o]tile lui Gog
]i Magog (Ezec. 38), ]i mare va fi necazul Israelului lipsit
de ap`rare. ^Vai!", zice profetul Ieremia, ^c`ci ziua aceea
este mare; nici una n-a fost ca ea! Este timpul de necaz
pentru Iacov; dar Iacov va fi salvat din el." Ier. 30:7.
O]tile lui Gog ]i Magog sunt reprezentate zic>nd ca un
singur om: ^M` voi sui [mpotriva \`rii acesteia cu sate f`r`
ziduri, voi n`v`li peste oamenii ace]tia lini]ti\i, care stau
f`r` grij` [n locuin\ele lor, to\i [n locuin\e f`r` ziduri, ]i
neav>nd nici z`voare, nici por\i! M` voi duce s` iau prad` ]i
s` fac jaf, s` pun m>na pe aceste d`r>m`turi locuite din
nou, pe poporul acesta str>ns din mijlocul popoarelor, care
are turme ]i bunuri ]i locuie]te [n mijlocul p`m>ntului"
(Ezec. 38:11-13). Profetul, prezic>nd aceste evenimente ca
]i c>nd s-ar adresa acestor o]ti, zice: ^}i vei veni din
ad>ncurile miaz`noaptei [Europa ]i Asia sunt la nordul
Palestinei], tu ]i multe popoare cu tine, to\i c`lare pe cai, o
mul\ime mare ]i o armat` puternic`. Vei [nainta [mpotriva
poporului Meu Israel, ca un nor care acoper` \ara. {n zilele
din urm` [evident scena de [ncheiere a timpului de necaz]
te voi aduce [mpotriva \`rii Mele, ca s` M` cunoasc`
popoarele, c>nd voi fi sfin\it [n tine [pus deoparte, distins ca
[nving`torul tù] sub ochii lor, Gog!" Ezec. 38:15, 16.
{n mijlocul necazului Dumnezeu Se va descoperi ca
ap`r`torul lui Israel, ca [n timpurile vechi, c>nd favoarea
Lui era cu ei ca na\iune. Situa\ia lor extrem` va fi ocazia
Lui, ]i atunci le va fi [ndep`rtat` orbirea. Citim: ^Voi str>nge
toate popoarele [reprezentate prin o]tile lui Gog ]i Magog]
s` lupte [mpotriva Ierusalimului. Cetatea va fi luat`, casele
vor fi jefuite ]i femeile batjocorite; jum`tate din cetate va
merge [n captivitate, dar r`m`]i\a poporului nu va fi luat`
din cetate. }i DOMNUL Se va ar`ta ]i va lupta [mpotriva acestor
popoare, cum S-a luptat [n ziua b`t`liei" (Zah. 14:2, 3). Isaia
(28:21), referindu-se la acela]i lucru, d` ca exemplu
eliberarea lui Israel de filisteni de c`tre Domnul la Pera\im
]i de amori\i la Gabaon, zic>nd: ^C`ci DOMNUL Se va scula
ca la Muntele Pera\im ]i Se va m>nia ca [n Valea
Gabaonului". Vezi 2 Sam. 5:19-25; 1 Cron. 14:10-17; Ios. 10:10-15
— cum Dumnezeu n-a depins de abilitatea sau de calit`\ile
militare umane, ci }i-a luptat b`t`lia [n felul Sù. La fel ]i
[n aceast` lupt` mare, Dumnezeu va aduce eliberare la
timpul ]i [n felul Sù.
{n profe\ia lui Ezechiel (38:1-13) Domnul nume]te pe
actorii principali ai luptei din Palestina, dar nu putem fi
prea siguri de identific`rile pe care le facem noi. Magog,
Me]ec, Tubal, Gomer, Togarma, Iavan, Tar]i] au fost nume
ale copiilor lui Iafet, fiul lui Noe — care se presupune c` au
fost coloni]tii ini\iali ai Europei. }eba ]i Dedan au fost
descenden\ii lui Ham, fiul lui Noe — care se presupune c`
au fost coloni]tii ini\iali ai Africii de Nord. Avraam ]i urma]ii
lui (Israel) au fost descenden\ii lui Sem, fiul lui Noe, ]i se
presupune c` s-au a]ezat [n Armenia — Asia de Vest. (Vezi
Gen. 10:2-7.) Aceasta pare s` indice [ntr-un mod general c`
atacul va veni din Europa — âd>ncurile miaz`noaptei" —
de la popoare amestecate, aliate.
Distrugerea cople]itoare a acestor vr`jma]i ai Israelului
(aduc>nd sf>r]itul timpului de str>mtorare ]i timpul
stabilirii {mp`r`\iei lui Dumnezeu) este grìtor descris` de
c`tre profetul Ezechiel (38:18 la 39:20). Poate fi comparat`
numai cu teribila distrugere a lui faraon ]i a o]tilor sale,
c>nd au [ncercat s` ia [napoi [n st`p>nire pe Israel, pe care
Dumnezeu [l elibera. {n acest aspect ]i eliberarea lui Israel
va fi ^ca [n ziua c>nd ai ie]it din \ara Egiptului" — ^lucruri
minunate". Mica 7:15.
Dup` ce descrie c` venirea acestei armate din p`r\ile
de miaz`noapte [mpotriva Israelului (readunat [n
Palestina ^[n ziua aceea", care âre bunuri", ^care stau
f`r` grij`") va fi nea]teptat` ]i ^ca un nor care acoper`
\ara" (Ezec. 38:1-17), mesajul este: Â]a vorbe]te St`p>nul
DOMNUL: @Nu e]ti tu acela despre care am vorbit odinioar`,
prin slujitorii Mei, prorocii lui Israel, care au prorocit [n
acele zile, cu mul\i ani [n urm`, c` te voi aduce [mpotriva
lor?#" Apoi Domnul declar` nimicirea inten\ionat` a o]tirii
rele; ]i descrierea pare s` indice c` aceasta va fi
[ndeplinit` printr-o izbucnire de gelozie, revolu\ie ]i
anarhie printre diferitele elemente care compun marea
armat` amestecat`: o revolu\ie ]i un conflict care vor
cuprinde tot ce va mai r`m>ne din guvernele de acas` ale
diferitelor popoare, ]i vor completa insurec\ia ]i anarhia
universal` — marele cutremur din Apocalipsa 16:18-21.
M`rturia tuturor profe\ilor este c` puterea lui
Dumnezeu va fi at>t de minunat manifestat` [n eliberarea
lui Israel, prin faptul c` va lupta pentru israeli\i (]i [n
acela]i timp pentru to\i), cu arme pe care nici o putere
uman` nu le va putea controla — inclusiv molime ]i
diferite calamit`\i — v`rsate peste cei rì (vr`jma]ii lui
Israel ]i [mpotrivitorii lui Dumnezeu) p>n` c>nd toat`
lumea va ]ti degrab` c` Domnul a acceptat pe Israel iar`]i
[n favoarea Sa ]i a devenit {mp`ratul lor, ca [n timpurile
vechi; ]i cur>nd at>t ei c>t ]i Israelul vor [nv`\a s`
aprecieze {mp`r`\ia lui Dumnezeu, care va deveni repede
dorin\a tuturor neamurilor.
Profetul Ezechiel (39:21-29), ca purt`tor de cuv>nt al
Domnului, spune despre rezultatul glorios al acestei
victorii ]i despre rezultatele pentru Israel ]i pentru toat`
lumea, zic>nd:
^{mi voi ar`ta slava [ntre popoare; ]i toate popoarele vor
vedea judec`\ile pe care le voi face ]i pedepsele cu care [i va
lovi m>na Mea. Cei din casa lui Israel vor ]ti c` Eu sunt
DOMNUL, Dumnezeul lor, din ziua aceea ]i de atunci [nainte.
}i popoarele vor cunoa]te c` din cauza nelegiuirilor ei a fost
dus` casa lui Israel [n captivitate, din cauza necredincio]iei
fa\` de Mine [resping>ndu-L pe Cristos — Rom. 9:29-33];
de aceea le-am ascuns fa\a Mea ]i i-am dat [n m>inile
vr`jma]ilor lor [de-a lungul secolelor dispensa\iei cre]tine],
ca s` cad` to\i uci]i de sabie. Le-am f`cut dup` necur`\iile
lor ]i dup` f`r`delegile lor ]i le-am ascuns fa\a Mea.
De aceea [acum c` aceast` pedeaps` este complet`], a]a
vorbe]te St`p>nul DOMNUL: @Acum voi aduce [napoi pe
captivii lui Iacov, M` voi [ndura de toat` casa lui Israel
[vie ]i moart`, ^timpurile restabilirii" fiind venite —
Fapt. 3:19-21] ]i voi fi gelos pentru Numele Meu cel sf>nt.
Atunci [astfel] []i vor purta dispre\ul ]i toate necredincio]iile
pe care le-au f`cut [mpotriva Mea, c>nd locuiau lini]ti\i [n
\ara lor ]i c>nd nu-i tulbura nimeni. C>nd [i voi aduce [napoi
dintre popoare ]i [i voi str>nge din \ara vr`jma]ilor lor, voi
fi sfin\it de ei [naintea multor popoare. }i vor ]ti c` Eu sunt
D OMNUL , Dumnezeul lor, care-i l`sasem s` fie du]i [n
captivitate printre popoare ]i care-i str>ng iar`]i [n \ara lor;
nu voi mai l`sa pe nici unul din ei acolo ]i nu le voi mai
ascunde fa\a Mea, c`ci voi turna Duhul Meu peste casa lui
Israel#, zice St`p>nul DOMNUL". Âtunci, de la apus se vor
teme de Numele DOMNULUI ]i de la r`s`ritul soarelui, de slava
Lui; c>nd vr`jma]ul va n`v`li ca un torent, Duhul DOMNULUI
[de-a lungul Veacului Evanghelic — prin Israelul spiritual]
[i va pune pe fug`. @Da, un R`scump`r`tor va veni pentru
Sion [Biserica, ^trupul lui Hristos"], pentru cei ai lui Iacov,
care se vor [ntoarce de la p`catele lor#, zice DOMNUL". Isa.
59:19, 20. Compar` cu Rom. 11:25-32.
^DOMNUL este bun, El este un loc de sc`pare [n ziua
necazului; ]i El [i cunoa]te pe cei care se [ncred [n El." Dar
^cine poate sta [naintea indign`rii Lui? }i cine poate [ndura
m>nia Lui aprins`? … El le va pune cap`t [nelegiuirii]:
nenorocirea nu va veni de dou` ori." Naum 1:7, 6, 9.
Astfel prin b`t`lia zilei celei mari a Dumnezeului Celui
Atotputernic [ntrega lume va fi preg`tit` pentru ziua cea
nou` ]i pentru marea ei lucrare de restabilire. Chiar dac`
ora timpurie este cu nori ]i cu [ntuneric dens, mul\umim lui
Dumnezeu pentru asigurarea Sa binecuv>ntat` c` lucrarea
de nimicire va fi o ^lucrare scurtat`" (Mat. 24:22), ]i c`
imediat dup` ea va [ncepe s` str`luceasc` gloriosul Soare al
Drept`\ii. ^P`m>ntul [vechea structur` social` de acum] …
tremur` ca o colib` pentru noapte" (Isa. 24:19, 20), pentru a
face loc noii cl`diri a lui Dumnezeu, cerurile ]i p`m>ntul nou
[n care locuie]te dreptatea. 2 Pet. 3:13; Isa. 65:17.
De c>nd au fost tip`rite cele anterioare, ne-a venit [n aten\ie
un articol dintr-un num`r vechi din Tribune, N. Y. (din 26 iunie
1897), chiar la subiect. Este at>t de deplin [n acord cu sugestia
noastr` [n privin\a ^marii o]tiri a Domnului" acum [n preg`tire,
[nc>t facem loc pentru un extras, dup` cum urmeaz`:
^COROANA SAU POPORUL?
CE LI SE POATE CERE S~ ALEAG~
UNOR ARMATE DIN EUROPA {N VIITORUL APROPIAT
Cu mai pu\in de patruzeci de ani [n urm`, [n supunere

fa\` de poruncile suveranilor, trupele au [ntors armele
[mpotriva poporului ]i au [mpu]cat ]i au str`puns cu
baioneta b`rba\i, femei ]i chiar copii, p>n` ce s>ngele a curs
ca apa pe str`zile Berlinului, ale Vienei ]i ale multor capitale
ale B`tr>nului Continent. Cei pentru care au fost chema\i
militarii n-a fost o simpl` gloat` de derbedei ]i de rùf`c`tori,
ci cet`\eni [nst`ri\i ]i bine educa\i — profesioni]ti,
comercian\i, industria]i, politicieni ]i legiuitori — de fapt
tot acel element din care se compun ceea ce pe B`tr>nul
Continent sunt cunoscute ca ^burghezie" ]i clasa mijlocie,
care se str`duiau s` asigure drepturile politice promise
solemn prin termenii constitu\iilor decretate de respectivii
lor conduc`tori, dar pe care ace]tia din urm` au refuzat s`
le pun` [n aplicare p>n` au fost obliga\i de popor.
ADU}I PE FRONT {N ITALIA
Dac` trupele ar fi solicitate s` trag` [n concet`\enii lor, ar
manifesta ele o supunere asem`n`toare la porunca @Unsului
Domnului#? Aceasta este o [ntrebare care [n momentul actual
ocup`, [ntr-un grad mult mai mare dec>t ar fi [nclina\i s` cread`
oamenii din aceast` \ar`, aten\ia capetelor [ncoronate din
Europa ]i a fost adus` [n ultimele c>teva zile [n fa\a publicului
printr-o rezolu\ie supus` Parlamentului italian, prev`z>nd
[nlocuirea cuv>ntului @na\ional`# cu @regal`# [n descrierea
oficial` a armatei. Argumentele prezentate de sus\in`torii
mo\iunii, care a fost respins` de c`tre partida ministerial`,
care de\ine o majoritate [n legislatur`, au fost nu doar logice,
ci ]i puternice, ]i nu pot s` nu atrag` puternic poporul Italiei
]i toate celelalte popoare civilizate, ]i trebuie desigur s`-i fi
oferit motive de g>ndire foarte serioase regelui Humbert ]i
fratelui ]i surorii lui monarhi".
[Articolul arat` c`, f`r` agita\ie special`, comanda armatei
engleze fusese dat` parlamentului [n ultimii trei ani,
reprezentat prin Ministerul de R`zboi, [n timp ce [nainte
armata fusese ata]at` direct coroanei datorit` faptului c`
comandantul ei era un prin\ de s>nge regal, care de\inea func\ia
ca reprezentant al reginei. Regina, [n mod firesc, se pare c` a
cùtat timp considerabil s` re\in` acest ultim reazem al
suveranit`\ii, dar f`r` rezultat. {n Fran\a de asemenea, gelozia
poporului [n privin\a controlului armatei este ar`tat` prin
faptul c` numirea unui general [n calitate de comandant-]ef a
fost refuzat`, ]i controlul este \inut [n m>inile Secretarului de
R`zboi [n func\ie, care reprezint` partidul pus la putere prin
votul poporului. Articolul continu`:]
UN CONFLICT IMINENT {N GERMANIA
Un conflict de acest fel nu mai este privit ca iminent [n Italia.
Dar nu se poate nega c` exist` temeri de natura aceasta [n
Germania ]i mai ales [n Prusia, unde monarhul ]i poporul se
dep`rteaz` tot mai mult cu fiecare zi. C` {mp`ratul William
anticipeaz` o asemenea lupt` este vizibil din toate cuv>nt`rile
sale recente, ori de c>te ori a avut ocazia s` se adreseze trupelor
sale, [n mod remarcabil la Bielefeld s`pt`m>na trecut`, tema
lui favorit` fiind datoria solda\ilor de a fi gata s` apere cu
s>ngele lor pe suveranul lor ]i tronul sù, nu at>t de mult
[mpotriva vr`jma]ului strìn, c>t [mpotriva inamicilor
dinùntru grani\elor imperiului ]i a inamicilor [mp`r`\iei.
Prezid>nd la ceremonia jur`m>ntului recru\ilor, niciodat` nu
omite a le aminti c` prima lor datorie este fa\` de el, mai
degrab` dec>t fa\` de poporul care-i pl`te]te, ]i niciodat` nu
se satur` s` vorbeasc` pe larg despre ceea ce el nume]te ^haina
regelui", adic` uniforma, pe care el, ca mul\i al\i suverani, vrea
s-o considere ca livrea, nu a Statului, nici a Na\iunii, ci a
monarhului, fa\` de care cel care o poart` este legat prin
leg`turi speciale de supunere, loialitate ]i ascultare oarb`,
necondi\ionat`. }i nu trebuie s` se uite nici faptul c` [n toate
cazurile de disput` [ntre civili ]i militari, [mp`ratul [i sus\ine
[ntotdeauna pe cei din urm`, chiar dac` se dovede]te c` ei
sunt agresorii, ]i de fapt p>n` la m`sura fie a iert`rii, fie a
comut`rii sentin\elor [ntotdeauna [ng`duitoare aplicate
ofi\erilor care, [n timp ce erau be\i, r`neau grav ]i [n unele
cazuri ucideau civili ne[narma\i ]i inofensivi.
ATITUDINEA ARMATEI GERMANE
Care va fi atitudinea armatei dac` va avea loc lupta
anticipat` [ntre Coroan` ]i popor? {n cercurile Cur\ii ]i [n cele
oficiale din Berlin se crede c` [mp`ratul se va putea baza pe
trupele sale. Dar aceast` opinie nu este nicidecum [mp`rt`]it`
de popor, nici chiar de politicienii germani de frunte ai zilei.
Armata nu mai este compus`, ca mai [nainte, din \`rani
ignoran\i, incapabili s` citeasc`, s` scrie sau chiar s` g>ndeasc`
pentru ei [n]i]i, ci din b`rba\i serio]i, bine educa\i, care au fost
[nv`\a\i la ]coal` care sunt drepturile ]i prerogativele
constitu\ionale pentru care bunicii ]i ta\ii lor au luptat [n zadar.
De asemenea, ei ]tiu destul` istorie ca s` aprecieze faptul c`
[n fiecare lupt` dintre Coroan` ]i popor [ntotdeauna acesta
din urm` a sf>r]it prin a fi victorios".
M<NIA LUI DUMNEZEU
M>nia lui Dumnezeu este severitatea Iubirii

S` vindece p`catul — este zelul neprih`nirii
S` biruie rùl — este remediul drept`\ii
S` aduc` lumea pe calea vie\ii.
M>nia lui Dumnezeu este pedeapsa pentru p`cat,

Potrivit` pentru toat` m`sura [nc`lc`rii;
Bine ]i drept deosebind
{ntre p`catele [ndr`zne\e ]i cele mai u]oare.
M>nia lui Dumnezeu nu [ndurereaz` f`r` trebuin\`,

Nu-i doar r`zbun`toare, numai ei s`-]i plac`;
Ci \inta ei e scopul milei s` ating`,
S` dezr`d`cineze rùl, binele s` creasc`.
M>nia lui Dumnezeu este foc mistuitor,

Ce arde p>n` c>nd tot rùl distruge,
Sau binele purific`; ]i nu se poate stinge
P>n` ce toate-s eliberate de a p`catului atingere.
M>nia lui Dumnezeu este nuiaua p`rinteasc` a Iubirii,

S` disciplineze pe neascult`tor, s`-l potoleasc`
}i s`-l aplece supus la voia lui Dumnezeu,
Pentru ca Iubirea s` poat` domni c>nd toate lucrurile
sunt f`cute noi.
M>nia lui Dumnezeu nu va lovi vreodat`-n zadar,

}i nici nu va-nceta c>t timp p`catul mai exist`;
P>n` ce scopul [ndur`tor al Domnului va fi-mplinit,
}i la dreptate ]i pace p`m>ntul va fi restabilit.
STUDIUL XII
MAREA PROFE|IE A DOMNULUI NOSTRU
MATEI 24; MARCU 13; LUCA 21:5-36; 17:20-37
IMPORTAN|A ACESTEI PROFE|II — CONDI|IILE }I CELE TREI {NTREB~RI CARE
AU DETERMINAT-O — ATEN|IE LA CRISTO}II MINCINO}I — O SCURT~ PRIVIRE
ISTORIC~ LA CELE OPTSPREZECE SECOLE — NECAZUL DE LA SF<R}ITUL
VEACULUI I UDEU }I CEL DE LA SF<R}ITUL VEACULUI EVANGHELIC ,
COMBINATE {N CUVINTELE TUTUROR EVANGHELI}TILOR — UR<CIUNEA
PUSTIIRII — FUGI|I LA MUNTE — CELE {NS~RCINATE ETC. — {NAINTE DE
IARN~ }I DE SABAT — IAT~-L AICI! IAT~-L ACOLO! S~ NU-I CREDE|I —
NECAZUL DIN ZILELE ACELEA — {NTUNECAREA SOARELUI }I A LUNII CA
SEMNE — C~DEREA STELELOR — {MPLINIRI SIMBOLICE DE ASEMENEA —
SEMNUL FIULUI OMULUI — CE VOR VEDEA SEMIN|IILE P~M<NTULUI —
SMOCHINUL — ^GENERA|IA ACEASTA” — VEGHEA|I! — ^CUM A FOST {N
ZILELE LUI NOE, EI N-AU }TIUT NIMIC” — ÂDUCE|I-V~ AMINTE DE FEMEIA
LUI LOT” — UNUL LUAT }I ALTUL L~SAT — CEI ALE}I VOR FI ADUNA|I LA
ADEV~R — CASA LUI SATAN VA FI STRICAT~ — PREG~TIRI PENTRU HR~NIREA
CASEI CREDIN|EI
DOMNUL nostru a rostit una din cele mai remarcabile

profe\ii din Sfintele Scripturi cu privire la ^Timpul
Sf>r]itului” — epoca de [ncheiere a acestui Veac Evanghelic.
Aceasta a fost rostit` aproape de [ncheierea slujirii Sale
p`m>nte]ti, c>nd se str`duia s`-}i preg`teasc` treptat
ucenicii pentru noua dispensa\ie, care urma s` fie deplin
introdus` dup` tragedia de la Calvar. El dorea ca ei s`
[n\eleag` c` nu trebuiau s` a]tepte imediat onorurile ]i
gloriile {mp`r`\iei, de care, potrivit f`g`duin\ei Sale, vor
avea parte credincio]ii Sì. {naintea acestor glorii ]i
binecuv>nt`ri vor veni [ncerc`ri ]i suferin\e. El, {nv`\`torul
563
lor, {mp`ratul, trebuia s` fie respins de Israel ]i s` fie
r`stignit, [n armonie cu declara\iile profetice; apoi Israelul
va fi predat vr`jma]ilor, iar cetatea lor sf>nt` ]i templul lor
scump vor fi distruse complet: mai mult, ucenicii Sì nu
trebuiau s` se a]tepte s` fie mai presus de {nv`\`torul lor,
scuti\i de oc`rile ]i suferin\ele care au c`zut peste El; ci
credincio]ia fa\` de El ]i de [nv`\`turile Lui [i va face s` fie
ur>\i de to\i oamenii din pricina Lui; dar c` [n final, de]i
dup` mult` str>mtorare, cei credincio]i p>n` la moarte vor
fi r`spl`ti\i, c>nd El va veni din nou s`-i primeasc` la Sine
]i la o parte din gloria Sa.
Domnul nostru a p`strat [nv`\`tura [n leg`tur` cu acestea
p>n` aproape de [ncheierea slujirii Sale. La [nceput ucenicii
au fost [nclina\i s` se [mpotriveasc` ]i s` insiste (cum fac
unii ast`zi) c` aceast` cauz` a Domnului trebuia s`
cucereasc` lumea ca rezultat al propov`duirii lor; ]i Petru a
mers p>n` acolo [nc>t s` exprime dezacordul cu Domnul
nostru zic>nd: ^S` Te fereasc` Dumnezeu, Doamne! S` nu
|i se [nt>mple a]a ceva! [moartea ]i risipirea poporului Tù
]i triumful rùlui peste tot]” (Mat. 16:22; Marcu 8:31, 32).
Dar Domnul nostru l-a mustrat aspru pe Petru; ]i to\i
ucenicii se pare c` au ajuns treptat la [n\elegerea c` gloriile
{mp`r`\iei erau [ndep`rtate ]i c` {nv`\`torul trebuia s`
plece, ]i dup` ce-i va l`sa, va trimite M>ng>ietorul, Spiritul
sf>nt, ca s`-i conduc` ]i s`-i p`streze p>n` va veni din nou
[n slava {mp`r`\iei Tat`lui.
{n aceast` atitudine a min\ii ]i cu ultimele cuvinte ale
Domnului nostru [n leg`tur` cu Templul, care le sunau
[nc` [n urechi, ucenicii au cerut de la {nv`\`torul
informa\ii clare asupra acestor puncte care nu erau [nc`
deslu]ite [n mintea lor.
CELE TREI {NTREB~RI
^}i cum st`tea El jos pe Muntele M`slinilor, ucenicii Lui
au venit la El la o parte ]i I-au zis: @Spune-ne: (1) c>nd se
Marea profe\ie a Domnului nostru 565
vor [nt>mpla aceste lucruri [d`r>marea Templului etc.]? (2)
}i care va fi semnul prezen\ei* Tale ]i (3) al sf>r]itului
veacului?#” Mat. 24:3.
F`r` [ndoial` c` ocazia ]i [ntreb`rile au fost prin
providen\` divin`; c`ci desigur profe\ia a fost destinat` mai
mult pentru instruirea poporului lui Dumnezeu care trìe]te
[n acest timp de ^seceri]”, dec>t a acelora care au pus
[ntreb`rile. C>nd studiem aceast` profe\ie este foarte necesar
s` avem [n minte [ntreb`rile al c`ror r`spuns este inspirat.
Profe\ia este dat` foarte asem`n`tor de c`tre trei dintre
evangheli]ti: Matei, Marcu ]i Luca; dar fiindc` a lui Matei
este cea mai complet` ]i mai sistematizat`, urm`m relatarea
ei [n general, prezent>nd orice modific`ri observate [n
celelalte relat`ri.
ATEN|IE LA CRISTO}II MINCINO}I
^Vede\i s` nu v` [n]ele cineva! Fiindc` vor veni mul\i [n
numele Meu, zic>nd: @Eu sunt Hristosul!# }i vor [n]ela pe
mul\i.” Mat. 24:4, 5.
Gamaliel men\ioneaz` pe doi dintre ace]ti Cristo]i
mincino]i [n vorbirea sa din Fapte 5:36, 37; ]i istoria ne
spune despre al\ii c>\iva care au [n]elat pe mul\i evrei. Cel
mai vestit dintre ace]tia a fost Sabbathai Levi din Smirna,
care s-a prezentat [n anul 1648 d. Cr. Acest Sabbathai Levi
s-a numit el [nsu]i ^Fiul [nt>i-n`scut al lui Dumnezeu,
Mesia, M>ntuitorul lui Israel”, ]i a promis o restabilire a
[mp`r`\iei ]i a prosperit`\ii. Sabbathai, spune istoricul, â
triumfat acolo [[n Smirna] [n a]a m`sur` [nc>t unii dintre
urma]ii lui profe\eau ]i c`deau [ntr-un extaz straniu: patru
sute de b`rba\i ]i femei au profe\it despre [mp`r`\ia lui [n
cre]tere. Oamenii s-au purtat o vreme ca acei st`p>ni\i de
*Cuv>ntul grecesc parousia, folosit aici, [nseamn` invariabil

prezen\`, ]i nu venire. Vezi Versiunea Revizuit` — margine (englez`
— n. e.); de asemenea Emphatic Diaglott.
spirite; unii c`deau [n trans`, f`ceau spume la gur`, vorbeau
de prosperitatea lor viitoare, de viziunile despre Leul lui Iuda
]i de triumfurile lui Sabbathai”. F`r` [ndoial` c` aceasta a
fost contrafacerea lui Satan a [mplinirii profe\iei lui Ioel (2:29)
— o contrafacere a Spiritului sf>nt v`zut` ]i [n re[nsufle\irile
religioase din timpurile mai recente. Au existat probabil [n
total cam cincizeci sau mai mul\i Cristo]i mincino]i, b`rba\i ]i
femei, ]i mul\i dintre ei f`r` [ndoial` demen\i — st`p>ni\i de
spirite rele. Dar despre nici unul dintre ace]tia, nici despre
to\i [mpreun`, nu se poate spune c` au ^[n]elat pe mul\i”. Dar
[mpotriva acestui fel de Cristo]i mincino]i care ^vor [n]ela pe
mul\i” ne previne Domnul nostru aici, ]i apoi, mai t>rziu [n
profe\ia Sa, [n leg`tur` cu ace]tia vom examina mai [n am`nunt
anticri]tii care au [n]elat pe mul\i.
ISTORIA A OPTSPREZECE SECOLE PREZIS~ PE SCURT
— MATEI 24:6-13; MARCU 13:7-13; LUCA 21:9-19 —
^Ve\i auzi de r`zboaie ]i ve]ti de r`zboaie [amenin\`ri,
intrigi]: vede\i s` nu v` tulbura\i, c`ci toate aceste lucruri
trebuie s` se [nt>mple. Dar sf>r]itul tot nu va fi atunci. Un
popor se va scula [mpotriva altui popor ]i o [mp`r`\ie
[mpotriva altei [mp`r`\ii; ]i pe alocuri vor fi foamete,
epidemii ]i cutremure de p`m>nt. Dar toate acestea nu vor
fi dec>t [nceputul durerilor.” Mat. 24:6-8.
Astfel Domnul nostru a rezumat pe scurt istoria laic` ]i
i-a [nv`\at pe ucenici s` nu a]tepte foarte repede venirea Sa
a doua ]i {mp`r`\ia glorioas`. }i ce potrivit este: [n mod
sigur istoria lumii este tocmai aceasta — un ]ir de r`zboaie,
intrigi, foamete ]i epidemii — nu prea este altceva. Domnul
nostru separ` istoria Bisericii adev`rate ]i o declar` cu o
concizie similar` astfel:
Âtunci ([n aceea]i perioad`, [n Veacul Evanghelic) v` vor
da s` fi\i chinui\i ]i v` vor omor[ ]i ve\i fi ur>\i de toate popoarele
[neamurile] pentru numele Meu. Atunci [[n aceea]i perioad`]
mul\i se vor poticni, se vor vinde unii pe al\ii ]i se vor ur[ unii
pe al\ii. Se vor scula mul\i proroci [[nv`\`tori] mincino]i ]i vor
[n]ela pe mul\i. }i din cauza [nmul\irii f`r`delegii, dragostea
celor mai mul\i se va r`ci”. Mat. 24:9-13.
{n lumina istoriei, ar fi oare posibil s` se descrie [n mai
pu\ine cuvinte calea Bisericii adev`rate a lui Dumnezeu?
{n mod sigur nu. Asem`narea este perfect`. ^To\i cei care
voiesc s` trìasc` [n evlavie [n Hristos Isus vor fi persecuta\i”
este declara\ia apostolului; ]i oricine nu are parte de ea, are
toate motivele s` se [ndoiasc` de rela\ia sa cu Dumnezeu ca
fiu (Evr. 12:8). }i la fel este cu Biserica [n ansamblu, c>nd
n-a fost persecutat` de clasa Ismael ]i Esau, motivul a fost
c` a existat at>t de mult din spiritul lumii sau at>t de mult
din ^dragostea rece” fa\` de Domnul ]i fa\` de adev`rul Sù
[nc>t n-a fost vrednic` de persecu\ie. Dar judecate lucrurile
dup` acest standard ]i dup` profe\ia Domnului nostru, au
existat unii credincio]i p>n` la moarte de-a lungul [ntregului
Veac Evanghelic — o ^turm` mic`”.
EVANGHELIA CA M~RTURIE {N TOAT~ LUMEA
— MATEI 24:14; MARCU 13:10 —
Êvanghelia aceasta a [mp`r`\iei va fi predicat` [n toat`
lumea ca o m`rturie pentru toate popoarele. }i atunci va
veni sf>r]itul.”
}i aici Domnul nostru le-a ar`tat clar ucenicilor c` sf>r]itul
veacului era mult mai departe dec>t au presupus ei; c` mesajul
{mp`r`\iei Sale urma s` fie o veste bun`, nu numai pentru
Israel, ci pentru toate popoarele. Dar aceasta nu [nsemna c`
alte popoare vor primi evanghelia pe care Israelul o respinsese.
Mai degrab` s` ne a]tept`m exact la ceea ce g`sim, c` a]a cum
dumnezeul acestei lumi a orbit pe Israel, la fel va orbi ]i pe
marea majoritate din celelalte popoare, ]i le va [mpiedica s`
vad` [n Cristos puterea lui Dumnezeu ]i [n\elepciunea lui
Dumnezeu — ]i el le-a orbit (1 Cor. 1:24). Dac` numai o
r`m`]i\` din Israel ([n mod special instruit timp de secole sub
Lege) a fost g`sit` vrednic` s` fie din ^preo\ia [mp`r`teasc`”,
ce s-ar putea a]tepta [n mod ra\ional mai mult de la popoarele
p`g>ne, mult` vreme ^f`r` n`dejde ]i f`r` Dumnezeu”?
Este bine s` observ`m cu aten\ie cuvintele Domnului
nostru — c` evanghelia nu trebuia s` fie propov`duit`
popoarelor pentru a converti popoarele, ci ca m`rturie pentru
popoare, ]i s` cheme, s` des`v>r]easc` ]i s` adune din toate
popoarele pe ^cei ale]i”. Mai t>rziu âle]ii”, ca {mp`r`\ie,
vor binecuv>nta popoarele, deschiz>nd urechile lor surde
fa\` de evanghelie ]i ochii lor orbi fa\` de Lumina Adev`rat`.
M`rturia a fost dat` deja: cuv>ntul Domnului, evanghelia
{mp`r`\iei a fost publicat` pentru toate popoarele
p`m>ntului. Nu fiecare individ a auzit-o; dar nu aceea este
declara\ia profe\iei. Trebuia s` fie, ]i a fost, o vestire
na\ional`. }i sf>r]itul a venit! ^Seceri]ul este sf>r]itul
veacului” a explicat Domnul nostru (Mat. 13:39). Unii sunt
[nclina\i s` pun` sub semnul [ntreb`rii dac` aceast`
prezicere a fost sau nu [mplinit` deja, fiindc` misionarii care
au mers [n \`rile p`g>ne [n mod foarte general au ]tiut pu\in,
sau n-au ]tiut nimic despre ve]tile bune specificate [n mod
deosebit de Domnul nostru — ^ve]tile bune ale {mp`r`\iei”.
Dar noi r`spundem: evangheliile tip`rite ale lui Matei,
Marcu, Luca ]i Ioan au mers la ei pline de ve]tile {mp`r`\iei,
[ntocmai cum le avem noi.
Astfel a rezumat Domnul nostru pe scurt cele optsprezece
secole de [ncerc`ri ]i persecu\ii asupra Bisericii Sale ]i rodul
muncii ei [n m`rturia reu]it` pentru toate popoarele, ]i S-a
gr`bit s` r`spund` la [ntrebarea important` [n privin\a
modului [n care cei [n via\` vor ]ti despre timpul ]i faptul
prezen\ei Sale a doua. El a ignorat [ntrebarea [n leg`tur` cu
timpul c>nd pietrele din templu vor fi r`sturnate, ca nu cumva
ei s` asocieze acel eveniment cu a doua venire a Sa, ]i fiindc`
El a dorit s` asocieze astfel necazul peste Israelul trupesc, prin
r`sturnarea statului lor na\ional, cu necazul peste Israelul
spiritual nominal la sf>r]itul acestui veac, ca tip ]i antitip.
Cu inten\ie evident` din partea lui Dumnezeu, de]i
necunoscut` de c`tre evangheli]ti, m`rturia profe\iei
Domnului nostru la acest punct este dat` pe fragmente —
aici o parte, dincolo alta; aici o referire la necazul tipic asupra
Israelului tipic la [ncheierea seceri]ului tipic, dincolo o
referire la necazul asem`n`tor, dar mai general ]i mai mare
la sf>r]itul acestui veac asupra Israelului antitipic —
cre]tin`tatea. {ntr-adev`r, profe\ii au spus despre Domnul
nostru c` vorbea [n pilde ]i cuvinte misterioase ]i ^nu le
vorbea deloc f`r` pild`”. Totu]i, [n armonie cu inten\ia divin`,
cuvintele misterioase ]i pildele devin acum luminoase pentru
to\i ai c`ror ochi sunt un]i cu adev`rata alifie pentru ochi.
NECAZUL DE LA SF<R}ITUL VEACULUI IUDEU
Relatarea lui Luca despre necazul asupra Israelului
trupesc care a culminat [n anul 70 d. Cr. este cea mai clar`,
a]a c` o prezent`m aici:
^C>nd ve\i vedea Ierusalimul [nconjurat de o]ti, s` ]ti\i
c` atunci pustiirea lui este aproape. Atunci cei din Iudeea
s` fug` la mun\i, cei din mijlocul Ierusalimului s` ias` afar`
din el ]i cei de prin ogoare s` nu intre [n el. C`ci acelea vor
fi zile de r`zbunare, ca s` se [mplineasc` tot ce este scris.
Vai de femeile care vor fi [ns`rcinate ]i de cele care vor al`pta
[n acele zile! Pentru c` va fi str>mtorare mare pe p`m>nt ]i
m>nie [mpotriva poporului acestuia. Vor c`dea sub ascu\i]ul
s`biei, vor fi du]i captivi printre toate popoarele ]i
Ierusalimul va fi c`lcat [n picioare de neamuri p>n` se vor
[mplini timpurile neamurilor”. Luca 21:20-24.
Aceast` parte a profe\iei Domnului nostru evident se
refer` la evenimente venite asupra Israelului trupesc; ]i
istoria ne spune c` s-au [mplinit exact [n fiecare am`nunt
[n scenele tulburi cu care s-a sf>r]it veacul ]i statul na\ional
iudeu. ^C`ci acelea vor fi zile de r`zbunare, ca s` se
[mplineasc` tot ce este scris.”
Dar cuvintele Domnului nostru citate de Matei ]i de Marcu
se deosebesc de cele de mai sus ]i evident se aplic` la
str>mtorarea asupra Israelului spiritual la sf>r]itul Veacului
Evanghelic. F`r` [ndoial` Domnul nostru a rostit ambele
declara\ii, dar evangheli]tii ne]tiind c` vor fi dou` seceri]uri
]i dou` timpuri de str>mtorare, le-au considerat practic
repet`ri ]i nu le-au consemnat pe ambele — Domnul
conduc>nd astfel lucrurile cu scopul de a acoperi sau a
ascunde faptele [n privin\a acestui seceri] p>n` la timpul
potrivit s` le descopere.
NECAZUL DE LA SF<R}ITUL VEACULUI EVANGHELIC
Relat`rile lui Matei ]i Marcu sunt aproape identice aici.
Matei spune:
^De aceea, c>nd ve\i vedea @ur>ciunea pustiirii#, despre
care a vorbit prorocul Daniel, @a]ezat` [n locul sf>nt# (cine
cite]te s` [n\eleag`!) atunci, cei care vor fi [n Iudeea s` fug`
la mun\i; cine va fi pe acoperi]ul casei s` nu se coboare s`-]i
ia lucrurile din cas`; ]i cine va fi la c>mp s` nu se [ntoarc`
s`-]i ia haina. Vai de cele [ns`rcinate ]i de cele care vor
al`pta [n zilele acelea! Ruga\i-v` ca fuga voastr` s` nu fie
iarna, nici [n sabat, pentru c` atunci va fi un necaz a]a de
mare, cum n-a fost niciodat` de la [nceputul lumii p>n` acum
]i nici nu va mai fi. }i dac` zilele acelea n-ar fi fost scurtate,
nimeni n-ar sc`pa; dar, din cauza celor ale]i, zilele acelea
vor fi scurtate”. Mat. 24:15-22; Marcu 13:14-20.
Patru puncte din aceast` relatare arat` c` de]i ea poate
s` fi avut o aplicare tipic` la necazul de la sf>r]itul
Veacului Iudeu, aplicarea ei real` ]i cea mai important`
apar\ine de necazul cu care se termin` Veacul Evanghelic.
(1) Referirea la ûr>ciunea pustiirii” men\ionat` [n
profe\ia lui Daniel. (2) Declara\ia c` necazul va fi cel mai
sever pe care l-a avut sau [l va avea lumea vreodat`. (3)
C`, dac` acest m`cel n-ar fi scurtat, nimeni n-ar sc`pa.
(4) Contextul care urmeaz` descrie desigur evenimentele
de la sf>r]itul Veacului Evanghelic — evenimente care n-ar
putea fi aplicate la sf>r]itul seceri]ului Veacului Iudeu ]i
care nu s-au [mplinit atunci. Dou` din aceste puncte
merit` o cercetare deosebit`.
Profetul Daniel (9:27) a consemnat c` dup` ce Mesia va fi
^st>rpit” la jum`tatea s`pt`m>nii a ]aptezecea a favorii
leg`m>ntului, El, prin stabilirea jertfelor antitipice ale
isp`]irii, va face s` [nceteze jertfele ]i darurile legii: ]i c`
apoi, fiindc` ur>ciunile vor predomina, va v`rsa nimicire
peste cel pustiit (na\iunea respins`), cum hot`r>se Dumnezeu
mai [nainte.
Toate acestea ]i-au avut [mplinirea prin nimicirea
statului na\ional al Israelului trupesc. De c>nd Domnul
nostru a spus: Îat`, vi se las` casa pustie” — ^nu M` ve\i
mai vedea p>n` ve\i zice: @Binecuv>ntat este Cel care vine
[n Numele DOMNULUI!#”, religia lor a devenit o ur>ciune, o
form` goal`, un semn al respingerii de c`tre ei a acelei
jertfe pentru p`cate pe care o preg`tise Dumnezeu; ]i
r`m>n>nd sub blestemul pe care l-au provocat asupra lor
(orbire — Mat. 27:25), calea lor spre nimicire a fost rapid`,
a]a cum decretase ]i prezisese Dumnezeu.
Dar profe\ia lui Daniel are multe de spus despre o
Ur>ciune care Pustie]te [n Israelul spiritual nominal; care a
fost stabilit` [n putere [n mod reprezentativ prin papalitate,
]i care a exercitat o mare ]i dùn`toare influen\` de pustiire
spiritual` [n casa spiritual` sau [n Templul lui Dumnezeu,
Biserica lui Cristos. Acest sistem abominabil al erorii trebuia
s` continue p>n` la cur`\irea clasei sf>ntului loca]; ]i [n
afar` de aceasta trebuia s` prospere mult ]i s`-i fac` pe
mul\i din Israelul spiritual nominal s` resping` jertfa de
r`scump`rare, dat` o dat` pentru to\i; ]i rezultatul influen\ei
sale [ntinse va fi pustiirea cre]tin`t`\ii respinse. Vezi Daniel
11:31; 12:11; STUDII [N SCRIPTURI, Vol. III, cap. 4.
Marea ur>ciune a pustiirii, a c`rei temelie este doctrina
Liturghiei (care pune realiz`rile umane [n locul marelui
sacrificiu de la Calvar, pentru cur`\irea p`catului) este
acum suplimentat` de teoriile isp`]irii prin sine, ]i aceste
ur>ciuni care se [ntind pretutindeni sunt sprijinite de
astfel de influen\e ]i sofisme care vor [n]ela pe mul\i —
^dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei ale]i”, ]i vor fi
precursoarele nimicirii cre]tin`t`\ii.
Privind [n urm` vedem [n aceasta o alt` paralel` [ntre
sf>r]itul seceri]ului iudaic ]i sf>r]itul seceri]ului evanghelic.
Respingerea de c`tre Israelul trupesc a adev`ratului
sacrificiu pentru p`cate ]i p`strarea sacrificiilor tipice care
nu mai erau pl`cute lui Dumnezeu, ci o ur>ciune, a fost un
eveniment important [n leg`tur` cu c`derea lor na\ional` ]i
eclesiastic`. La fel aici, respingerea doctrinei r`scump`r`rii
]i acceptarea [n locul ei, fie a liturghiilor, fie a faptelor bune
sau a peniten\elor, este o ur>ciune [n ochii lui Dumnezeu ]i
este un eveniment important [n leg`tur` cu c`derea
cre]tin`t`\ii, civile ]i eclesiastice.
Dup` cum s-a ar`tat deja, ur>ciunea pustiirii care a
p>ng`rit locul sf>nt sau adev`ratul Templu al lui
Dumnezeu, Biserica, a fost cea papal`, a c`rei piatr`
unghiular` este doctrina blasfematoare a Liturghiei.
Ur>ciunea, p>ng`rirea ]i pustiirea sunt vechi; dar at>t
de dens a fost [ntunericul erorii [n secolele trecute, [nc>t
pu\ini, sau nimeni n-a putut s` vad`. C` Liturghia n-a
fost v`zut` c` este ur>ciunea, nici chiar de c`tre
reformatori, este evident: c`ci de]i Biserica Angliei [n
Articolele ei neag` puterea preo\ilor de a-L crea pe Cristos
din p>ine ]i vin, de a-L sacrifica din nou, totu]i noi n-avem
nici un indiciu c` enormitatea acestei practici p`c`toase
este v`zut`. }i Luther, [n timp ce a denun\at din plin
multele p`cate ]i falsit`\i ale papalit`\ii, n-a v`zut c`
marea ur>ciune a pustiirii este Liturghia. Dimpotriv`,
Luther, la [ntoarcerea [n biserica sa, dup` ce a stat la
palatul Wartburg, afl>nd c` Liturghia, precum ]i icoanele
]i lum>n`rile fuseser` scoase din uz fiindc` erau f`r`
autoritate scriptural`, a restabilit Liturghia.
Av>nd [n vedere aceast` situa\ie, exist` o mare
semnifica\ie [n cuvintele Domnului nostru — ^C>nd ve\i
vedea @ur>ciunea pustiirii#, despre care a vorbit profetul
Daniel, @a]ezat` [n locul sf>nt# (cine cite]te s` [n\eleag`!)
atunci, cei ce vor fi [n Iudeea s` fug` la mun\i”. Aici trebuie
s` ne amintim paralela [ntre cele dou` seceri]uri, [ntre cele
dou` timpuri de str>mtorare ]i [ntre cele dou` fugi; ]i trebuie
s` ne g>ndim c` Iudeea reprezint` cre]tin`tatea de ast`zi.
Cuv>ntul grecesc tradus ^mun\i” poate fi redat la fel de
potrivit sau mai potrivit ]i la singular — munte: ]i a]a este
redat [n majoritatea cazurilor [n Versiunea Comun`.
{ntr-adev`r, a fugi din Iudeea (literal`), fie la un munte sau
la mai mul\i mun\i, pare un lucru ciudat, fiindc` Iudeea
este de fapt ô regiune deluroas`”, iar despre Ierusalim se
spune c` este a]ezat pe v>rful mun\ilor. Dar dac` aplic`m
cuvintele Domnului nostru la prezent ]i la poporul Sù din
cre]tin`tate, care acum [n lumina adev`rului prezent vede
Ur>ciunea a]ezat` unde n-ar trebui s` fie — [n locul sf>nt
— [n locul adev`ratului sacrificiu, chestiunea este foarte
simpl`. Ei ar trebui s` fug` imediat de influen\a ur>ciunii
]i de sistemul care se nume]te el [nsu]i pe nedrept
{mp`r`\ia (muntele) lui Cristos, la adev`ratul munte sau
{mp`r`\ie, pentru care Cristos S-a [ntors acum s-o
stabileasc` [n glorie ]i putere.
Dar p`r`sirea cre]tin`t`\ii, resping>nd templele ei,
formele ei de evlavie, farmecele ei sociale, m`gulirile ]i
onorurile ei, ]i [nfruntarea curajoas` a denun\`rilor,
anatemelor ]i diferitelor ei puteri de boicot, ]i fuga la Domnul
]i la adev`rata {mp`r`\ie, respins`, ignorat` ]i negat` de
c`tre cei [n\elep\i ]i buni [n felul lumii, este desigur o mare
fug`, o mare c`l`torie; ]i pu\ini [n afar` de ^sfin\i” se vor
g>ndi m`car s` o [nceap`. Pericolele cìi sunt descrise de
Domnul nostru [ntr-un mod care pare exagerat ]i contrar
felului Sù obi]nuit dac` se aplic` numai la suferin\ele fizice
ale credincio]ilor care au fugit din Iudeea la sf>r]itul
seceri]ului iudaic: dar cuvintele Sale sunt [n mod v`dit
potrivite pentru fuga spiritual` ]i pentru [ncerc`rile din acest
timp de seceri]. {ntr-un cuv>nt, aceast` porunc` s` fug` ]i
descrierea [ncerc`rilor fugii, pot fi [n\elese [n mod potrivit
numai [n leg`tur` cu porunca din Apocalipsa 18:4: Îe]i\i
din mijlocul ei, poporul Meu, ca s` nu fi\i p`rta]i la p`catele
ei ]i s` nu primi\i din pedepsele ei!”
ÎE}I|I DIN MIJLOCUL EI, POPORUL MEU”
^Cine va fi pe acoperi]ul casei s` nu se coboare s`-]i ia
lucrurile din cas`; ]i cine va fi la c>mp s` nu se [ntoarc`
s`-]i ia haina.” Mat. 24:17, 18.
Aceste afirma\ii arat` c` este potrivit ca fiecare s` fug`
^din Babilon” imediat ce vede ur>ciunea pustiirii.
Cuv>ntul Domnului este c` orice temporizare sau discu\ie
sau argumentare uman` vor fi periculoase; nu trebuie
pierdut deloc timp [n privin\a ascult`rii imediat ce El ne
face s` vedem ur>ciunea Babilonului ]i rela\ia acestuia
cu to\i cei care s-au numit cu numele Lui. Vai! c>\i, ned>nd
aten\ie cuv>ntului {nv`\`torului, au [ng`duit s` fie lega\i
de m>ini ]i de picioare, a]a [nc>t acum fuga este aproape
imposibil`. Dar {nv`\`torul spune: Ôile Mele ascult`
glasul Meu … ]i ele vin dup` Mine”.
Exist` [nc` o lec\ie [n aceste versete: ele arat` c` unii
din poporul Domnului sunt [ntr-un loc sau stare, iar al\ii
[n altele. Unii sunt [n ^c>mp”, adic` [n lumea din afara
oric`ror organiza\ii umane: ace]tia s` nu cread` c` este
potrivit s` se al`ture mai [nt>i bisericilor nominale, ci
folosindu-]i libertatea, s` fug` de la pozi\ia lor din lume,
s` devin` una cu Domnul ca membri ai {mp`r`\iei Sale
— muntele Sù.
Unii din poporul Domnului se afl` [n casele sau sistemele
bisericii Babilonului — dar cum s-a dat aici de [n\eles, ei
sunt sfin\i care se afl` pe acoperi]ul casei, care au o via\`, o
experien\` ]i o credin\` mai [nalte dec>t membrii bisericii
doar nominale. Ace]tia [n fuga lor s` nu coboare [n cas`
(sistemele bisericii nominale) s` caute s` duc` cu ei
^lucrurile”; ceea ce au de valoare [n ochii oamenilor, cum ar
fi titlurile, demnit`\ile, respectul, laudele [n privin\a situa\iei
lor bune ]i regulate etc., ci s` p`r`seasc` totul pentru Cristos
]i s` fug` la adev`rata {mp`r`\ie.
GREUT~|ILE FUGII
^Vai de cele [ns`rcinate ]i de cele care vor al`pta [n zilele
acelea!” Mat. 24:19.
Exist` ^copii” spirituali ]i copii trupe]ti, precum ]i copii
nelegitimi ]i fii. Apostolul Pavel descrie interesul sù pentru
lucrarea Evangheliei ca acela al unei mame [n durerile
na]terii. El spune: ^Copila]ii mei, pentru care iar`]i simt
durerile na]terii, p>n` c>nd Hristos va lua chip [n voi!”
(Gal. 4:19). La fel to\i slujitorii credincio]i ai lui Cristos,
to\i care muncesc s>rguincios pentru suflete sunt ca acei
descri]i [n acest text, ca ^[ns`rcinate”. Sarcina spiritual`
dup` exemplul apostolic este cea mai onorabil` slujire ]i
angajeaz` aten\ia unora dintre cei mai devota\i copii ai lui
Dumnezeu. Dar, vai! dup` cum dorin\a lui Avraam ]i a Sarei
de a ajuta la [mplinirea f`g`duin\ei lui Dumnezeu a dus la
o metod` neautorizat` ]i a produs o clas` Ismael, care, n`scut
dup` trup, a persecutat pe s`m>n\a n`scut` legitim, tot a]a
este cu mul\i dintre ace]tia care acum sunt ^[ns`rcina\i”; ei
ajut` la producerea ^copiilor lui Dumnezeu” nelegitimi. To\i
trebuie s`-]i aminteasc` [ns` c` numai mijloace legitime
trebuie s` fie folosite: to\i copiii lui Dumnezeu sunt concepu\i
prin cuv>ntul ]i spiritul adev`rului, ]i nu prin teorii umane
]i prin spiritul lumii.
Opiniile false despre planul divin (presupunerea c` to\i
[n afar` de Biserica aleas` vor fi ve]nic chinui\i) a]a au
stimulat [n unii dorin\ele de a na]te ^copii”, [nc>t au recurs
la diferite planuri umane pentru a-i concepe — trec>nd cu
vederea faptul c` to\i cei care nu sunt ^concepu\i de
Dumnezeu”, to\i cei care nu sunt concepu\i ^de cuv>ntul
adev`rului” — (nu numai de litera Cuv>ntului, ci ^concepu\i
de spiritul” adev`rului) sunt fal]i, ]i nu sunt socoti\i ca fiind
ai lui Dumnezeu ]i nu sunt trata\i ca fii (Evr. 12:8). Ca o
consecin\`, Biserica nominal` de ast`zi ôfer` un spectacol
frumos [n trup” — numeric, financiar, intelectual — ]i are
mult din ^forma de evlavie” f`r` adev`ratul ei spirit ]i putere
care s` controleze inima. Este plin` de ^copii”, unii
[ntr-adev`r copii [n Cristos, dar mul\i, mul\i copii nelegitimi,
nu fii ai lui Dumnezeu; concepu\i de eroare [n locul
adev`rului — ^neghin`”. }i efortul constant este s` nasc`
[nc` mai mul\i urma]i fal]i — sper>nd astfel s`-i salveze de
la chinul ve]nic, sentin\a nedreapt` a unui presupus
Dumnezeu nemilos.
Vai! ce greu este pentru ace]ti copii dragi ai lui Dumnezeu
care, potrivit cuvintelor M>ntuitorului nostru, sunt astfel
[n mod figurat ^[ns`rcina\i”, s` fug` din sistemul bisericii
nominale cu feluritele lui mecanisme de concepere fals` ]i
rapid`, cu care au [nv`\at s` se m>ndreasc` ]i s` se laude.
Da, va fi greu pentru ace]tia s` lase totul ]i s` fug` la Domnul
]i la muntele Sù ({mp`r`\ie). Va fi greu pentru ei s` cread`
c` Domnul este [ntr-adev`r bun ]i drept ]i [ndur`tor, ]i c`
El are un plan [ndur`tor care face deplin` preg`tire pentru
fiecare membru al rasei lui Adam — to\i r`scump`ra\i prin
marea ^r`scump`rare pentru to\i”.
Clasa care âl`pteaz`” [n aceste zile de asemenea con\ine
mul\i copii ai lui Dumnezeu nobili, buni, bine inten\iona\i.
Ea cuprinde mul\i slujitori biserice]ti ]i [nv`\`tori [n ]coala
duminical`, a c`ror lucrare religioas` const` [n
administrarea ^laptelui”; [ns` nu [ntotdeauna a ^laptelui
curat al Cuv>ntului”, c`ci [n general ei [l dilueaz` ]i-l
combin` cu tradi\ia, cu filosofia ]i cu narcoticele [n\elepciunii
lume]ti, care-i \in pe ^copiii” lor supu]i, somnoro]i, ^buni”,
]i le [mpiedic` cre]terea [n cuno]tin\` ]i har, pe care au ajuns
s-o considere periculoas`.
Unii dintre ace]ti [nv`\`tori se str`duiesc [ntr-adev`r
s` dea ^laptele curat al cuv>ntului” pentru ca ^copiii” lor
s` poat` cre]te prin el ]i s` [nve\e s` m`n>nce ]i s`
asimileze hrana tare ]i s` ajung` la starea de b`rbat [n
Cristos, dar ei declar` c` experien\ele repetate le dovedesc
faptul c` nici m`car ^laptele curat al cuv>ntului” nu este
prielnic pentru majoritatea ^copiilor” lor; ]i de aceea ei
consider` ca o datorie s` amestece laptele ca nu cumva
^copiii” lor s` se [mboln`veasc` ]i s` moar`. O! ei nu
recunosc faptul c` majoritatea ^copiilor” lor, nefiind
concepu\i de spiritul adev`rului, nu vor fi niciodat`
capabili s` asimileze ^laptele” spiritual; fiindc` ômul
natural nu prime]te lucrurile Duhului lui Dumnezeu …
nici nu le poate cunoa]te, pentru c` ele se [n\eleg
duhovnice]te” (1 Cor. 2:14, 12). Ei nu v`d nici c` aceast`
neputin\` de a deosebi [nfometeaz`, opre]te dezvoltarea
]i otr`ve]te pe adev`ra\ii ^copii” spirituali afla\i [n grija
lor — care ^de mult trebuiau s` fie [nv`\`tori”. Evr. 5:12.
At>\ia din aceast` clas` care sunt adev`ra\i copii ai lui
Dumnezeu vor auzi chemarea îe]i\i din mijlocul ei, poporul
Meu”, ]i de asemenea vor avea mare greutate [n aceast` zi.
Ajung>nd s` vad` adev`rul prezent, ei se vor teme nu numai
s`-l dea celor afla\i [n grija lor, ci se vor teme ]i s` se
conformeze lui, ca nu cumva s`-i separe de responsabilit`\ile
lor. Ei se vor teme s` fug` [n aceast` zi, d>ndu-]i seama c`
numai pu\ini dintre ^copiii” lor vor fi [n stare sau dispu]i
s` fug` ]i ei; ]i [ntr-adev`r numai cei spirituali vor putea
[ndura suferin\a. Unii vor trece [n siguran\` prin criz` ca
^biruitori”, [n timp ce al\ii, tem`tori, vor fi l`sa\i s` treac`
prin marea str>mtorare.
FUGI|I {NAINTE DE IARN~
^Ruga\i-v` ca fuga voastr` s` nu fie iarna, nici [n sabat,
pentru c` atunci va fi un necaz a]a de mare, cum n-a fost
niciodat` de la [nceputul lumii p>n` acum ]i nici nu va mai
fi. }i dac` zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar sc`pa;
dar din cauza celor [prin cei] ale]i, zilele acelea vor fi
scurtate.” Mat. 24:20-22.
Adunarea Bisericii are loc [n timpul numit ^seceri]”,
la sf>r]itul verii de favoare. Domnul nostru a explicat
(Mat. 13:30, 37-43) c` [n acest seceri] El va aduna gr>ul
Sù ]i va arde neghina [ntr-un timp de mare str>mtorare
care va urma. Exist` [nc` obiceiul [n localit`\ile de la \ar`
s` se lase arderea resturilor p>n` iarna. {n\elegem c`
Domnul nostru vrea s` spun` deci, c` trebuie s` cùt`m
ajutor ]i putere s` sc`p`m din Babilon [nainte de a veni
peste el iarna str>mtor`rii lui.
S` ne amintim c` sunt dou` clase de gr>u m>ntuite [n acest
seceri] — oric>t de contrar naturii ar fi. (1) Cei ^biruitori”, cei
credincio]i ]i care se supun prompt, care ies [nainte de îarn`”
]i sunt ^socoti\i vrednici s` scape de toate acestea care se vor
[nt>mpla” (Luca 21:36). (2) Acei copii ai lui Dumnezeu loiali
dar care nu se supun prompt, care sunt [ngreuna\i, care au zel
dar nu potrivit cuno]tin\ei ]i sunt mai mult sau mai pu\in
contamina\i de spiritul lumii. Ace]tia vor fi ajuta\i s` ias` din
Babilon c>nd acesta va c`dea; ]i vor fugi iarna, spun>nd [n
cuvintele profetului: ^Seceri]ul a trecut, vara s-a dus [a sosit
iarna] ]i noi tot nu suntem m>ntui\i!” (Ier. 8:20). Domnul foarte
[ndur`tor arat` c` to\i cei loiali cu adev`rat dintre ace]tia vor
^veni din necazul cel mare” [n cele din urm`, ]i vor fi [n fa\a
tronului (nu pe tron cu ^turma mic`”, cei care mo]tenesc
{mp`r`\ia ca mo]tenitori [mpreun` cu Cristos), dup` ce ]i-au
sp`lat hainele [n s>ngele Mielului (Apoc. 7:14, 15). S` ne rug`m
]i s` lucr`m [n consecin\`, pentru a ne sf>r]i fuga [nainte de
venirea îernii” str>mtor`rii.
Trebuie s` ne rug`m ]i s` ne str`duim ca fuga noastr` s` nu
fie nici chiar [n ziua de Sabat. Care este ziua de Sabat? Nu
este a }aptea zi a s`pt`m>nii, nici Prima zi a s`pt`m>nii; c`ci
^lunile noi sau Sabatele” desigur nu s-ar dovedi o piedic` pentru
cre]tini [ntr-o fug` fizic` (Col. 2:16). Sabatul la care se face
referire este marele sabat antitipic — Mileniul, sabatul din a
]aptea mie de ani. Dac` am pornit [n fuga noastr` [nainte de
[nceperea acestuia din punct de vedere cronologic, cu at>t este
mai favorabil pentru noi: ]i cu c>t [naint`m mai mult [n sabat,
cu at>t mai greu va fi s` abandon`m Babilonul, chiar la timpul
c>nd acesta va avea nevoie cel mai mult de ajutor ]i ne va
solicita s`-l sus\inem. Dar Dumnezeu a declarat c` Babilonul
trebuie s` cad` ]i nici o putere nu-l poate sus\ine: ]i nimeni
care-]i d` seama ce imperfect` este lucrarea lui ]i ce bun` ]i
[ndur`toare va fi lucrarea Domnului dup` ce Babilonul va fi
[ndep`rtat iar Biserica adev`rat` glorificat`, n-ar putea dori
s` [mpiedice lucrarea Domnului nici un moment.
Marea str>mtorare din acest timp de îarn`” va fi f`r`
precedent; ]i asigurarea Domnului nostru este c` nimic
comparabil cu ea n-a mai venit ]i nu va mai veni peste lume
vreodat`. Aceasta identific` [n mod clar cuvintele Lui cu
str>mtorarea de la sf>r]itul acestui Veac Evanghelic despre
care profetul spune: ^{n timpul acela se va scula [va prelua
controlul] marele prin\ Mihail [Cristos] … c`ci acesta va fi un
timp de str>mtorare, cum n-a mai fost de c>nd sunt popoarele”
(Dan. 12:1). Le identific` de asemenea cu perioada men\ionat`
[n Apocalipsa (11:17, 18) c>nd ^neamurile se umpluser` de
m>nie, dar a venit m>nia Ta ]i timpul ca cei mor\i s` fie
judeca\i”. At>t de mare va fi aceast` str>mtorare, [nc>t dac`
n-ar interveni o putere ca s`-l opreasc`, toat` rasa ar fi
exterminat` [n cele din urm`. Dar Dumnezeu a preg`tit puterea
care va interveni — {mp`r`\ia Sa, Cristos ]i Biserica Sa —
^cei ale]i”. Cei ale]i vor interveni la timpul potrivit ]i vor face
ordine [n confuzia de pe p`m>nt.
MESIA MINCINO}I }I {NV~|~TORI MINCINO}I
Âtunci dac` v` va spune cineva: @Iat`, Mesia este aici
sau acolo#, s` nu-l crede\i. C`ci se vor scula Mesia mincino]i
]i proroci mincino]i; vor face semne mari ]i minuni p>n`
acolo [nc>t s` [n]ele, dac` ar fi cu putin\`, chiar ]i pe cei
ale]i. Iat`, v-am spus mai dinainte.” Mat. 24:23-25.
{n]el`torii descri]i aici nu sunt desigur fanaticii care din
c>nd [n c>nd au pretins c` sunt Cristos ]i care au [n]elat doar
pu\ini dintre cei care aveau o m`sur` de bun sim\ ]i de judecat`.
Noi l-am indicat deja pe Anticrist, marele [n]el`tor,
papalitatea*, care timp de secole a ]ezut [n templul spiritual,
prezent>ndu-se ca singurul reprezentant al lui Cristos —
loc\iitorul Lui — despre care Domnul nostru a prezis [n mod
corect, c` toat` lumea se va minuna de el, cu excep\ia celor ale
c`ror nume sunt scrise [n cartea vie\ii Mielului (Apoc. 13:8). {n
mod asem`n`tor, Biserica Angliei nu numai c` este o biseric`
sau un ^corp”, ci ea are ]i un cap p`m>ntesc [n persoana
suveranului civil, regina. Biserica Greco-Catolic` [n mod foarte
asem`n`tor, de]i nu at>t de deosebit, []i are capul [n persoana
\arului Rusiei — care exercit` totu]i mai mult` putere. Dac`
papalitatea este Anticrist, un pseudo-Cristos sau Cristos
mincinos, nu sunt celelalte corpuri mincinoase cu capete
mincinoase de asemenea Cristo]i mincino]i sau Anticri]ti —
oric>t de mul\i sau de pu\ini dintre sfin\ii adev`ra\i ai lui
Dumnezeu ar putea fi [n ele?
Diferitele denomina\ii protestante, chiar dac` ele nu
recunosc nici un cap dec>t pe Cristos, totu]i ele fac din
sinoadele, conferin\ele ]i conciliile lor capi, de la care []i iau
legile, uzan\ele ]i confesiunile de credin\`, [n locul singurului
Cap al adev`ratei Biserici.
Pentru o lung` perioad` ]i [ntr-o m`sur` mai mare sau
mai mic`, aceste sisteme ale oamenilor au falsificat pe
*Vol. II, cap. 9

adev`ratul Mesia (cap ]i corp), a]a [nc>t [n parte au [n]elat
pe mul\i. Dar acum, [n ultimul secol, aceste [n]el`ri []i pierd
puterea. Pu\ini prezbiterieni, dac` mai sunt, cred acum c`
biserica lor este acea unic` Biseric` adev`rat`; nici
metodi]tii, bapti]tii, luteranii ]i al\ii nu g>ndesc a]a despre
sistemele lor; chiar ]i anglicanii, greco ]i romano-catolicii se
elibereaz` de iluzia c` Biserica lor este singura adev`rat`,
c` [n afara ei nu exist` ale]i. Dar [n profe\ia pe care o
analiz`m, Domnul nostru ne previne asupra pericolului
Cristo]ilor mincino]i âtunci” — adic` acum. {n armonie cu
aceasta g`sim [n Apocalipsa (13:14-18) o profe\ie despre o
combina\ie special` de influen\e prin care denomina\iile
protestante vor fi unificate ]i, de]i separate, vor fi totu]i
aduse la o cooperare cu papalitatea, [ntr-o manier` care le
va da ambilor puteri sporite ]i-i va [n]ela pe mul\i ca s`
cread` c` noua combina\ie va fi mijlocul lui Dumnezeu
pentru [ndeplinirea lucr`rii prezise despre Mesia — ]i c`
aceasta este astfel reprezentanta Lui.
^SOARELE DREPT~|II VA R~S~RI”
^Deci, dac` v` vor zice: @Iat`-L [n pustie#, s` nu v` duce\i
acolo! @Iat`-L [n c`m`ru\e interioare#, s` nu crede\i! C`ci,
a]a cum iese fulgerul [Soarele] de la r`s`rit ]i se arat` p>n`
la apus, a]a va fi ]i la prezen\a [grece]te parousia] Fiului
Omului.” Mat. 24:26, 27.
C` am`giri mari, ^lucr`ri de r`t`cire” din partea lui Satan
sunt acum chiar [n fa\a noastr` este m`rturisit nu numai
aici prin cuvintele Domnului nostru, ci ]i de c`tre apostolul
Pavel (2 Tes. 2:10-12). Dac` ar fi fost prezis exact ce form`
vor lua [n]el`rile, aceasta ar fi [mpiedicat [ntruc>tva puterea
lor [n]el`toare. Dumnezeu permite aceste [n]el`ri tocmai
cu scopul de a separa pe ^biruitori” de to\i ceilal\i, ]i doar ne
garanteaz` c` âle]ii” vor fi p`zi\i de c`dere. }i totu]i, este
foarte posibil ca unele din aceste [ncerc`ri, cerneri ]i [n]el`ri
s` vin` cel mai sever asupra celor care posed` cea mai mare
m`sur` de lumin` a adev`rului prezent. C>t este de
important s` ^r`m>nem [n dragostea lui Dumnezeu”, s`
nu avem numai o cuno]tin\` a adev`rului care singur`
ne-ar [ng>mfa, ci s` avem ]i spiritul lui Cristos pe care
cuno]tin\a trebuie s`-l produc` — iubire fa\` de
Dumnezeu ]i unul fa\` de altul ]i comp`timire pentru
to\i oamenii; c`ci ^dragostea zide]te” caracterul [n
asem`narea Domnului nostru.
Preten\ia Îat`-L [n c`m`ru\e interioare” este deja ridicat`
de c`tre spiriti]ti* — c` ei pot avea convorbiri fa\` [n fa\` cu
Domnul [n unele dintre ]edin\ele lor; ]i c` to\i cei care sunt
[n acord cu vederile lor pot avea acela]i privilegiu etc. Dar
dac` se va g`si c` aceast` prevenire, c` ar [n]ela chiar ]i pe
cei ale]i dac` ar fi cu putin\`, [nseamn` c` chiar ^cei ale]i”
vor fi supu]i celor mai severe [ncerc`ri [n aceast` zi rea?
Atunci ^cine poate s` stea [n picioare?” (Apoc. 6:17).
R`spunsul prin profet este: ^Cel care are m>inile nevinovate
[o via\` onest`] ]i inima curat` [o con]tiin\` f`r` vin`
[naintea lui Dumnezeu ]i [naintea oamenilor] … va putea
s` se suie la muntele [{mp`r`\ia] DOMNULUI … ]i va sta [n
locul Lui cel sf>nt”. Ps. 24:3, 4.
Dar cum va ]ti poporul Domnului [n mod sigur c` aceste
manifest`ri nu sunt adev`rate? El ne-a [nv`\at c` ziua Lui
va veni ca un ho\ noaptea, c` El va fi prezent nev`zut de
lume supraveghind lucrarea seceri]ului — adun>nd pe ale]ii
Sì etc. Cum ]tim c` El nu Se va ar`ta poporului Sù
veghetor, a]a cum pretind a]a-zi]ii spiriti]ti cre]tini, [n
^camere interioare” — [n ]edin\ele lor?
}tim c` El nu ni Se va ar`ta a]a, pentru c` — (1) informa\ia
Sa este c` vom fi ^schimba\i”, ^f`cu\i ca El” ]i astfel ^{l vom
vedea a]a cum este”; ]i (2) El ne-a prevenit [mpotriva acestor
[n]el`ri care ne vor propune s` ni-L arate [n starea noastr`
*Ce spun Scripturile despre spiritism? Dovezi c` este demonism

neschimbat` sau de carne, spun>nd: ^Dac` v` vor zice:
@Iat`-L [n pustie# … @Iat`-L [n c`m`ru\e interioare#, s` nu
crede\i!” pentru c` nu Se va ar`ta [n nici un astfel de mod.
Dimpotriv`, â]a cum iese str`lucitorul [Soarele] de la r`s`rit
[]i nu poate fi limitat la un loc ascuns sau [ntr-o odaie] ]i
luce]te [pretutindeni] p>n` la apus [apusul [ndep`rtat], a]a
va fi ]i la prezen\a Fiului Omului”.
Descoperirea Domnului nostru la a doua prezen\` a Sa
nu va fi [ntr-o camer`, nici unei comunit`\i [ntr-o pustie
sau loc de]ert; nici chiar unei na\iuni, ca la prima venire,
ci va fi o manifestare general`, [n toat` lumea — ^Va r`s`ri
Soarele drept`\ii ]i vindecarea va fi sub aripile Lui”. Raza
p`trunz`toare a adev`rului de la marele Soare al Drept`\ii
este cea care cauzeaz` deja at>ta confuzie printre oameni,
lumin>nd [n locurile [ntunecate ]i descoperind eroarea ]i
corup\ia de orice fel. Lumina este cea care descoper`. }i
marea Lumin` a lumii, Cristos (]i [n cele din urm` ]i
Biserica Sa asociat`), va binecuv>nta omenirea aduc>nd
la lumin` toate lucrurile ascunse ale [ntunericului;
deoarece nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit.
^Ziua va face cunoscut”; ]i n-ar putea fi ziu` f`r` Soarele
care s` str`luceasc` de la r`s`rit p>n` la apus. Aceasta
este âdev`rata lumin` … care, venind [n lume, lumineaz`
[la timpul potrivit] pe orice om”.
(Vom examina Matei 24:28, ca o concluzie a versetului
41 pentru a stabili coresponden\a [ntre relat`rile lui
Marcu ]i Luca.)
{NTUNECAREA SOARELUI }I A LUNII
^{ndat` dup` acele zile de necaz, soarele se va [ntuneca, luna
nu-]i va mai da lumina ei, stelele vor c`dea din cer ]i puterile
cerurilor vor fi cl`tinate” Mat. 24:29; Marcu 13:24, 25.
Necazul din âcele zile” trebuie s` fie clar deosebit de
necazul de la sf>r]itul acelor zile, [n care se vor sf>r]i acest
veac ]i acest seceri]: dar [n relat`rile lui Matei ]i Marcu
acest lucru nu este at>t de clar vizibil ca [n relatarea lui
Luca — care pare s` rezume pe scurt evenimentele
Veacului Evanghelic, ]i omi\>nd ^necazul din acele zile”
se refer` numai la cel`lalt necaz cu care se va [ncheia
veacul. El spune:
^Vor c`dea [evreii] sub ascu\i]ul sabiei, vor fi du]i captivi
printre toate popoarele ]i Ierusalimul va fi c`lcat [n picioare
de neamuri p>n` se vor [mplini timpurile neamurilor. Vor fi
semne [n soare, [n lun` ]i [n stele. }i pe p`m>nt va fi
str>mtorare printre popoare, care nu vor ]ti ce s` fac` la
auzul urletului m`rii ]i al valurilor. Oamenii []i vor da
sufletul de groaz`, [n a]teptarea celor ce vor veni pe p`m[nt”.
Luca 21:24-26.
Este o realitate c` tot Veacul Evanghelic a fost o perioad`
de str>mtorare despre care se vorbe]te [n Matei 24:9-12, ]i
acum [n versetul 29. (1) Biserica primar` a fost persecutat`
de Roma civil`, [n timp ce mai t>rziu, c>nd Roma papal` a
preluat st`p>nirea, to\i cei care au refuzat s` aprobe
ur>ciunile ei au fost persecuta\i [n mod direct de ea (Izabela),
sau [n mod indirect prin puterile civile (Ahab) cu care a
fost c`s`torit`. }i ace]tia au fost preda\i puterii ei ]i ea a
zdrobit pe sfin\ii Celui Prea[nalt un timp, timpuri ]i
jum`tate de timp — 1260 de ani — p>n` [n 1799 d. Cr. }i
aceast` persecu\ie lung`, [n care ^mul\i au fost cur`\i\i,
albi\i ]i l`muri\i”, ]i [n care Mama Desfr>natelor â fost
[mb`tat` de s>ngele sfin\ilor ]i de s>ngele martorilor lui
Isus” (Apoc. 17:6), s-a sf>r]it, dup` cum am ar`tat deja,
practic [n 1776 ]i [n realitate [n 1799 c>nd papa cu
autoritatea lui a fost umilit [n fa\a lumii.*
{n\eleg>nd clar deci, c` Domnul nostru Se refer` la semnele
care urmeaz` necazului ^din acele zile”, [ntreb`m [n privin\a
semnelor foarte clar descrise — [ntunecarea soarelui ]i a lunii
*Vol. II, cap. 9 ]i Vol. III, cap. 4.

]i c`derea stelelor. Aceste semne trebuie s` fie privite ca literale
sau ca simbolice? }i au fost ele deja [mplinite?
R`spundem c` ele au avut o [mplinire literal`, iar acum
au o [mplinire simbolic` mult mai important`.
La 19 mai 1780 ([nc` ^[n acele zile”, [n timpul celor 1260
de ani ai puterii papale, dar dup` ce acea putere [ncepuse
s` scad` ]i greul str>mtor`rii trecuse) a avut loc o [ntunecare
fenomenal` a Soarelui, pe care oamenii de ]tiin\` de atunci
]i de atunci [ncoace n-au putut-o explica. C` acesta n-a fost
un eveniment obi]nuit este suficient stabilit de m`rturia
competent` care urmeaz` —
Renumitul astronom Herschel spune:
^Ziua [ntunecoas` din America de Nord a fost unul din acele
minunate fenomene ale naturii despre care se va citi
[ntotdeauna cu interes, dar pe care filosofia nu-l poate explica”.
Dic\ionarul Webster, edi\ia din 1869, sub titlul Vocabularul
Numelor Renumite, spune:
^Ziua [ntunecoas`, 19 mai 1780 — numit` a]a datorit`
remarcabilei [ntunecimi din acea zi, care s-a l`sat peste tot
statul New England. {n unele locuri oamenii n-au putut
vedea s` citeasc` sub cerul liber timp de c>teva ore texte
tip`rite obi]nuit. P`s`rile ]i-au c>ntat c>ntecele lor de sear`,
au disp`rut ]i au devenit t`cute; p`s`rile de cas` au mers la
culcare; vitele au cùtat grajdurile ]i [n case s-au aprins
luminile. {ntunecarea a [nceput pe la ora zece diminea\a ]i
a \inut p>n` la miezul nop\ii urm`toare, dar cu deosebiri [n
gradul duratei [n diferite locuri”.
Legislativul din Connecticut era [n sesiune [n ziua aceea
]i s-a suspendat. Jurnalul Camerei observ` chestiunea dup`
cum urmeaz`:
Ô umbr` solemn` de [ntuneric neobi]nuit [nainte de ora
zece — un nor [nc` mai [ntunecos rostogolindu-se sub
perdeaua neagr` de la nord ]i de la vest [nainte de ora
unsprezece — a oprit lumina a]a [nc>t nimeni din Camer`
n-a putut vedea s` citeasc` sau s` scrie, nici chiar la ferestre,
sau n-a putut distinge vreo persoan` de la mic` distan\`,
sau observa vreo deosebire [n [mbr`c`mintea din cercul celor
prezen\i; de aceea, la ora unsprezece Camera a fost
suspendat` p>n` la dou` dup`-mas`”. Vineri, 19 mai 1780.
Un predicator din timpul acela, ]i martor ocular, Rev. Elam
Potter, predic>nd [n data de 28 din acea lun`, la nou` zile
dup` aceea, se spune c` a folosit urm`toarele cuvinte:
^Dar eu men\ionez [n special uimitorul [ntuneric de pe
19, luna [n curs. Atunci, ca [n textul nostru, Soarele s-a
[ntunecat; un astfel de [ntuneric cum probabil nu s-a
cunoscut de la r`stignirea Domnului nostru. Oamenii ]i-au
l`sat lucrul [n cas` ]i [n c>mp; c`l`torii s-au oprit; ]colile
s-au [nchis la ora unsprezece; oamenii au aprins lum>n`ri
ziua la amiaz` ]i focul str`lucea ca noaptea. Unii oameni,
mi s-a spus, s-au [ntristat ]i s-au g>ndit dac` nu venise Ziua
Judec`\ii. Mare parte din noaptea urm`toare a fost de
asemenea neobi]nuit de [ntunecat`. Luna, chiar dac` era
plin`, n-a dat nici o lumin`, ca [n textul nostru”.
Bro]ura nr. 379, publicat` de Societatea american` de
Tratate, Via\a lui Edward Lee, spune:
^{n luna mai 1780 a fost o zi [nspìm>nt`tor de [ntunecat`,
c>nd toate fe\ele p`reau negre ]i oamenii erau plini de fric`.
Satul [n care trìa Edward Lee era cuprins de tulburare;
oamenii []i d`deau sufletul de groaz` c` Ziua Judec`\ii era
aproape; ]i to\i vecinii s-au adunat [n jurul acestui om sf>nt,
c`ci lampa lui era cur`\at` ]i str`lucea mai tare ca oric>nd
[n mijlocul [ntunericului supranatural. Fericit ]i vesel [n
Dumnezeu, el le-a indicat singurul refugiu de m>nia viitoare,
]i a petrecut ceasurile [ntunecate [n rug`ciune serioas`
pentru mul\imea tulburat`”.
Cit`m dup` cum urmeaz` din cele spuse de judec`torul
R. M. Devins, [n Primul nostru secol:
Âproape, dac` nu cu totul unic, ca cel mai misterios ]i
p>n` acum cel mai inexplicabil fenomen de acest fel, din
]irul variat al evenimentelor naturii din ultimul secol, st`
ziua de 19 mai 1780; o [ntunecare cu totul inexplicabil` a
[ntregului cer ]i atmosfere vizibile a statului New England,
care a produs alarm` intens` ]i tulburare pentru multe min\i
umane, precum ]i spaim` pentru crea\ia inferioar` —
p`s`rile de curte fugind nedumerite [n ad`postul lor, iar
vitele [n grajdurile lor. {ntr-adev`r, mii de oameni buni din
ziua aceea au ajuns s` fie deplin convin]i c` sf>r]itul tuturor
lucrurilor terestre venise, mul\i au renun\at, pentru acel
timp, la scopurile lor laice ]i s-au dedicat devo\iunilor
religioase. A fost o zi [ntunecat` uimitoare”.
Judec`torul Samuel Tenney, LL. D., a scris [n 1785 despre
aceast` ^zi [ntunecoas`” pentru Societatea istoric`, spun>nd:
^C>\iva domni cu capacitate literar` s-au str`duit s`
rezolve fenomenul, dar eu cred c` ve\i fi de acord cu mine,
c` n-a ap`rut nici o solu\ie satisf`c`toare”.
Noah Webster, LL. D., a scris [n 1843, [n Herald de New
Haven, [n privin\a acestei zile [ntunecoase ]i a spus: Âm
stat ]i am privit fenomenul. Nu i s-a atribuit [nc` nici o
cauz` satisf`c`toare”.
Rev. Edward Bass, D. D., prim-episcop de Vermont, [n
jurnalul sù pentru 19 mai 1780 scrie: Âceast` zi este cea
mai remarcabil` din c>te []i aminte]te omul, pentru
[ntunecimea ei”.
{ntunecarea lunii pline [n noaptea urm`toare pare s` fie
ceva mai pu\in remarcabil` dec>t aceast` [ntunecare a
Soarelui; un martor, judec`torul Tenney, din Exeter, N. H.,
este citat dup` cum urmeaz`:
^{ntunericul din seara urm`toare a fost probabil a]a de mare
cum nu s-a mai v`zut de c>nd Atotputernicul a dat na]tere
luminii. N-am putut s` nu m` g>ndesc atunci c` dac` fiecare
corp luminos din univers ar fi fost [nv`luit [n [ntuneric
impenetrabil, sau scos din existen\`, [ntunericul nu putea fi
mai complet. O foaie de h>rtie alb` \inut` la distan\` de c>\iva
centimetri de ochi era la fel de invizibil` ca o catifea neagr`”.
Aceast` zi care nu poate fi explicat` altfel dec>t ca un
semn de la Domnul, se socote]te c` s-a [ntins peste 320.000
de mile p`trate — o zon` cam de dou`zeci ]i cinci de ori m`rimea
Palestinei, la care au fost limitate semnele primei veniri.
{ntr-adev`r, faptul c` aceste semne au fost [n principal limitate
la New England ]i la Statele Centrale nu trebuie s` ne
surprind`, c>nd ne amintim c` prima mi]care printre
^Fecioare”* (Mat. 25:1-5) a fost [n principal [n acela]i loc. }i
faptul c` Dumnezeu a folosit ^\ara libert`\ii” pentru trimiterea
mesajului acestor semne c`tre lume, nu este mai uimitor dec>t
faptul c` El a binevoit s` trimit` din aceea]i parte multe din
binecuv>nt`rile, inven\iile ]i lec\iile moderne, recunoscute de
[ntreaga lume ]i [n mod potrivit simbolizate prin darul marelui
artist francez, Bartholdi, f`cut portului New York — statuia
^Libertatea lumin>nd lumea”.
STELELE C~Z~TOARE
A trecut o jum`tate de secol p>n` c>nd a ap`rut semnul
urm`tor, c`derea stelelor din cer, ca atunci c>nd un smochin
[]i scutur` fructele necoapte c>nd este cl`tinat de un v>nt
puternic. Cuvintele Domnului nostru Isus ]i-au g`sit [mplinirea
(de]i nu completa ]i singura [mplinire, dup` cum vom vedea
mai t>rziu) [n minunata ploaie meteoric` din zorii zilei de 13
noiembrie 1833. Celor care sunt [nclina\i s` g`seasc` vin`
sus\in>nd c` ^n-au c`zut stele fixe”, le amintim c` Domnul
nostru n-a spus nimic despre c`derea stelelor fixe, ]i c` stelele
fixe nu pot c`dea; c`derea lor ar dovedi c` n-au fost fixe.
Scripturile nu fac deosebire [ntre stele ]i meteori cum se face
[n mod obi]nuit [n zilele noastre.
Stelele c`z`toare, ]i chiar ploile meteorice, sunt obi]nuite [n
fiecare an, ]i [n unii ani mai mult dec>t [n al\ii. S-a calculat
c` pe p`m>ntul nostru cad anual 400.000 de meteori mici.
Dar ace]tia nu sunt nimic [n compara\ie cu marea ploaie
din 13 noiembrie 1833, c>nd au c`zut milioane peste milioane.
Prof. Kirkwood, [n lucrarea sa intitulat` Meteorologia,
spune: ^P>n` la sf>r]itul ultimului secol, acestea [ploile
meteorice] n-au atras niciodat` aten\ia oamenilor de ]tiin\`”.
*Vol. III, pag. 87-90

Prof. Olmstead, LL. D., de la Colegiul Yale, a scris:
^Cei care au fost at>t de noroco]i [nc>t s` vad` minunata
ploaie de stele din diminea\a de 13 noiembrie 1833, probabil
au v`zut cel mai mare spectacol de foc de artificii ceresc, v`zut
vreodat` de la crearea lumii, sau cel pu\in [n analele
consemnate [n paginile istoriei. … Acesta nu mai trebuie privit
ca un fenomen p`m>ntesc, ci ca unul ceresc, iar stelele c`z`toare
nu mai trebuie privite acum ca fenomene [nt>mpl`toare din
zonele superioare ale atmosferei, ci ca vizitatori din alte lumi,
sau din spa\iile planetare”. New Haven Press.
D-nul Henry Dana Ward, pe timpul acela negustor [n New
York, mai t>rziu autor ]i predicator episcopal, a scris:
^Nici un filosof sau nici un [nv`\at n-a spus sau n-a
consemnat un eveniment, presupun eu, ca acela de ieri
diminea\`. Cu o mie opt sute de ani [n urm` un profet l-a
prezis exact, dac` vom avea dificult`\i s` [n\elegem c` stele
c`z`toare [nseamn` stele c`z`toare. … Cu adev`rat stelele din
cer au c`zut pe p`m>nt ca [n Apocalipsa. Limbajul profetului
a fost [ntotdeauna acceptat ca metaforic; ieri a fost [mplinit
literal”. Journal of Commerce, 14 noiembrie 1833.
Cit`m relatarea urm`toare, din American Cyclopaedia,
Vol. XI, pag. 431:
Ânul 1833 este memorabil pentru cel mai magnific
spectacol cunoscut. Acesta a avut loc [n noaptea de 12
noiembrie ]i a fost vizibil deasupra tuturor Statelor Unite
]i deasupra unei p`r\i a Mexicului ]i a Insulelor Indiei de
Vest. {mpreun` cu stelele c`z`toare mai mici, care au c`zut
ca fulgii de z`pad` ]i au l`sat [n urma lor d>re fosforescente,
erau amestecate mingi de foc mari, care izbucneau la
intervale, descriind [n c>teva secunde un arc de 30 sau 40
de grade. Acestea l`sau [n urm` trene luminoase, care
r`m>neau vizibile c>teva minute, iar uneori o jum`tate de
or` sau mai mult. Una dintre ele, v`zut` [n Carolina de
Nord, p`rea mai mare ]i mai str`lucitoare dec>t Luna. Unele
dintre corpurile luminoase aveau form` neregulat` ]i
r`m>neau sta\ionare un timp considerabil, emi\>nd ]uvoaie
de lumin`. La Niagara spectacolul a fost [n mod special
str`lucitor ]i probabil nici un spectacol at>t de grozav de
mare ]i de sublim n-a fost privit vreodat` de om ca acela al
firmamentului cobor>nd [n toren\i de foc peste cascada
[ntunecoas` ]i mugind`. S-a observat c` liniile tuturor
meteorilor, dac` erau trasate [napoi, erau convergente [ntr-o
parte a cerurilor, care era Leonis Majoris; ]i acest punct
[nso\ea stelele [n mi]carea lor aparent` spre apus, [n loc s`
se mi]te cu P`m>ntul spre r`s`rit. S-a v`zut astfel c` sursa
din care au venit meteorii era independent` de rela\ia
P`m>ntului ]i exterioar` atmosferei noastre”.
Prof. Von Humboldt dedic` acestui fenomen cincisprezece
pagini [n lucrarea sa, Istorie personal`, ]i declar` c` a fost
vizibil deasupra unei suprafe\e de unsprezece milioane de
mile p`trate.
D-nul Beupland, un savant francez, care a v`zut fenomenul
[n tov`r`]ia lui Humboldt, spune despre el: ^N-a existat pe
firmament un spa\iu de m`rimea a trei diametre ale lunii care
s` nu fie umplut [n fiecare moment cu bolizi ]i stele c`z`toare”.
Fenomenul a fost repetat [ntr-o m`sur` limitat` [n 1866,
dar evenimentul din 1833 pare s` fi realizat scopul semnului;
]i [ntr-adev`r, [n leg`tur` cu semnul precedent, a avut evident
mult de-a face cu prima mi]care a Fecioarelor ca s`-L [nt>mpine
pe Mire, profe\it` [n capitolul urm`tor. Mat. 25:1-5.
{MPLINIRI SIMBOLICE
{n timp ce aceste semne literale au servit scopului
inten\ionat, atr`g>nd aten\ia general` asupra Timpului
Sf>r]itului, noi credem c` [mplinirile simbolice sunt tot a]a
de izbitoare ]i chiar mai interesante pentru cei ale c`ror
capacit`\i de percep\ie mental` ]i spiritual` sunt trezite a]a
[nc>t s`-i ajute s` le aprecieze.
Soarele ca simbol reprezint` lumina Evangheliei, adev`rul
— ]i astfel pe Cristos Isus. Luna ca simbol reprezint` lumina
Legii Mozaice. Dup` cum Luna reflect` lumina Soarelui,
tot a]a Legea a fost o umbr` sau o reflexie anticipat` a
Evangheliei. Stelele ca simboluri reprezint` pe [nv`\`torii
inspira\i ai Bisericii — pe apostoli. Cerurile, dup` cum s-a
ar`tat deja, reprezint` puterile eclesiastice ale cre]tin`t`\ii.
O combina\ie a acestor simboluri se afl` [n Apocalipsa (12:1)
unde ^femeia”, care simbolizeaz` Biserica primar`, este
[nf`\i]at` ca fiind [nv`luit` [n Soare, adic`, str`lucitoare [n
lumina deplin`, clar` a Evangheliei neacoperite. Luna sub
picioarele ei reprezint` faptul c` Legea care o sus\ine nu
este totu]i sursa luminii ei. Cele dou`sprezece stele din jurul
capului ei, ca o cunun`, [i reprezint` pe [nv`\`torii ei stabili\i
]i inspira\i divin — cei doisprezece apostoli.
Cu aceast` schi\` a sensului acestor simboluri [n mintea
noastr`, s` examin`m din nou acest aspect al marii profe\ii
a Domnului nostru despre semnele care trebuie s` indice
sf>r]itul acestui veac.
Oriunde ne uit`m putem recunoa]te faptul c` [n timp ce
oamenii consacra\i ai lui Dumnezeu sunt [n mod special hr`ni\i
]i lumina\i [n prezent, totu]i cu biserica nominal` nu este a]a.
Soarele ei se [ntunec`; luna ei se preface [n s>nge; ]i stelele ei
cad. Centrul luminii Evangheliei a fost de la [nceput crucea lui
Cristos, r`scump`rarea; ]i oric>t de [ndr`zne\ a a]ezat
papalitatea jertfa concuren\ial` a Liturghiei, sfin\ii lui
Dumnezeu s-au \inut str>ns de acest centru binecuv>ntat al
tuturor promisiunilor lui Dumnezeu ]i al tuturor speran\elor
poporului Sù. Ei au stat l>ng` el, chiar dac` filosofia lui a fost
aproape [n [ntregime ascuns` vederii lor.
Este adev`rat, tot timpul au fost unii care, ne[n\eleg>nd
r`scump`rarea ]i fiind incapabili s-o pun` [n armonie cu
alte adev`ruri, ]i [n special cu erorile lor, au respins-o.
Ace]tia [ns` au fost excep\ii rare de la regul`. Dar de la
1878 — chiar punctul timpului de [ncercare indicat [n
Scripturi — paralela cu timpul respingerii lui Cristos la
prima venire, c>nd crucea lui Cristos a devenit pentru evrei
o piatr` de poticnire — poticnirea aici a f`cut mare progres,
p>n` c>nd ast`zi numai o mic` minoritate de slujitori
declara\i ai crucii recunosc valoarea ei ]i o propov`duiesc.
Dimpotriv`, mare parte din [nv`\`tur` \inte]te acum s` nege
]i s` conteste c` âm fost cump`ra\i cu pre\”, ^s>ngele scump
al lui Hristos”, ]i [nlocuie]te aceasta cu teoria Evolu\iei,
pretinz>nd c` valoarea lui Cristos pentru p`c`tos const`
numai [n cuvintele ]i [n exemplul Lui.
Astfel lumina soarelui Evangheliei devine tot mai
[ntunecat`; ]i chiar dac` aceast` negare a valorii s>ngelui
pre\ios ca pre\ul nostru de r`scump`rare nu s-a extins a]a
de general de la amvon la stran`, totu]i, doctrine false de
mult considerate sacre, [mpreun` cu reveren\a fa\` de
conduc`tori ]i fa\` de [nv`\`tur`, au f`cut calea at>t de
u]oar` [nc>t o mare majoritate a celor care se trezesc
suficient s` analizeze subiectul cad prad` u]oar` acestei
doctrine a Evolu\iei, care neag` doctrina scriptural` a unei
c`deri ini\iale ]i a unei r`scump`r`ri din ea. Scripturile ne
previn [n diferite moduri at>t [n leg`tur` cu aceast` mare
c`dere, c>t ]i [n leg`tur` cu aceast` [ntunecare a credin\ei
Bisericii [n timpul de acum; a]a [nc>t Fiul Omului c>nd vine
g`se]te credin\a pe p`m>nt foarte pu\in` (Luca 18:8). Un
psalm care descrie aceast` perioad` spune: Ô mie s` cad`
al`turi de tine ]i zece mii la dreapta ta, dar de tine [sfin\ii
credincio]i, membrii corpului lui Cristos, membrii ale]i care
se vor completa cur>nd] nu se va apropia”. Ps. 91:7.
Dup` cum lumina soarelui r`scump`r`rii se [ntunec`, tot
a]a trebuie neap`rat s` se [ntunece ]i lumina lunii Legii
Mozaice, care [n sacrificiile ei a preumbrit r`scump`rarea.
Nu mai este un lucru neobi]nuit ca [nv`\`torii publici s`
spun` c` sacrificiile s>ngeroase ale lui Israel, cerute de Lege,
au fost barbare. Odat`, c>nd au v`zut prin adev`rata lumin`
a Cuv>ntului lui Dumnezeu, ei au apreciat declara\ia
apostolului c` sacrificiile lui Israel au fost preumbriri ale
^jertfelor mai bune” pentru p`cat; dar acum, refuz>nd
antitipul, r`scump`rarea, ]i neg>nd p`catul originar ]i prin
urmare orice nevoie de sacrificii pentru el — sacrificiile tipice
sunt de asemenea respinse ]i considerate barbare. Astfel
[ntunecarea luminii soarelui Evangheliei duce la
[ntunecarea luminii lunii. ^Luna se va preface [n s>nge”.
}i Ioel (2:10) adaug`: ^stelele []i pierd str`lucirea”, ceea
ce [nseamn` c` atunci c>nd lumina Evangheliei se va
[ntuneca, iar Legea va ajunge s` fie privit` numai ca o
ceremonie s>ngeroas`, f`r` sens ]i barbar`, atunci
[nv`\`turile celor dou`sprezece stele ale Bisericii stabilite
de Dumnezeu (apostolii) de asemenea vor disp`rea din
vedere — vor [nceta s` mai fie recunoscute drept
[ndrum`tori sau lumini.
Dup` cum am v`zut, Dumnezeu a recunoscut sau a
stabilit pentru Biseric` dou`sprezece stele apostolice. De
la acestea, de la lun` ]i de la soare urma s` ias` toat`
iluminarea Bisericii. }i de la acestea a ie]it adev`rata
lumin` care a binecuv>ntat Biserica adev`rat`. Dar
papalitatea, asum>ndu-]i st`p>nirea eclesiastic` a
p`m>ntului, a pus sau a ^r>nduit” diferite stele, lumini,
âutorit`\i”, ^teologi”, pe firmamentul ei; iar diferitele
denomina\ii protestante au f`cut la fel, p>n` c>nd
mul\imea lor nu se poate num`ra. Dar Dumnezeu, [n timp
ce a prev`zut ajutoare, evangheli]ti ]i [nv`\`tori pentru
Biserica Sa adev`rat`, nu i-a r>nduit cu autoritate de
lumini sau stele. Dimpotriv`, to\i urma]ii Sì credincio]i
sunt instrui\i s` accepte ca lumin` numai acele raze de
adev`r care sunt v`zute c` vin de la soare, de la lun` ]i
de la cele dou`sprezece stele r>nduite pentru acest scop.
To\i ceilal\i din poporul lui Dumnezeu trebuie s` fie lumini
aprinse ]i str`lucitoare ]i s` nu-]i pun` lumina sub bani\`,
ci a]a s` str`luceasc` [nc>t s` sl`veasc` pe Tat`l lor din
ceruri. Cuv>ntul stea (grece]te aster) nu este folosit [n
privin\a vreunuia dintre credincio]i ([n afara apostolilor)
c>nd se refer` la ei [n via\a de acum; ci este folosit cu referire
la cei care se dep`rteaz` de adev`r ]i devin ^[ncrezu\i”,
[nv`\`tori mincino]i, ûmfla\i de m>ndrie de]art`”, care
aspir` s` fie considera\i autorit`\i [n acela]i sens ca apostolii
]i care sunt denumi\i ^stele r`t`citoare” ]i âpostoli
mincino]i”. 2 Cor. 11:13; Apoc. 2:2; Iuda 13.
Dimpotriv`, Scripturile eviden\iaz` peste tot f`g`duin\a
c` lumin`torii credincio]i, smeri\i din timpul actual, vor fi
[n cur>nd [mpreun` cu Cristos s`m>n\a glorioas` ]i onorat`
a lui Avraam — ^ca stelele cerului”. Dar ace]tia nu vor
str`luci [n ^cerurile” actuale care vor trece cur>nd cu mare
zguduire — nu, ci [n ^cerurile noi” — noua [mp`r`\ie
eclesiastic` a Veacului Milenar. Despre aceast` clas` ]i
despre acest timp al [nvierii profetul Daniel (12:3) spune:
^Cei [n\elep\i vor lumina ca str`lucirea cerului ]i cei care
vor [ndruma pe cei mul\i spre dreptate vor str`luci ca stelele,
[n veac ]i [n veci de veci”. Apostolul Pavel vorbe]te de
asemenea despre gloria viitoare a Bisericii la prima [nviere,
spun>nd c` gloria acestora se va deosebi dup` cum ô stea
se deosebe]te [n str`lucire de alt` stea”.
Ei bine, dac` Dumnezeu a r>nduit numai dou`sprezece
stele ca lumini pentru Biserica Sa, dup` cum este
reprezentat [n Apocalipsa (12:1), nu este oare o mare
gre]eal` ca papii ]i episcopii s` se considere succesorii
apostolilor — de asemenea stele? }i nu este oare un fapt
c` unii dintre a]a-zi]ii ^critici radicali” se consider` ]i
sunt considera\i de al\ii ca fiind egali sau chiar superiori
apostolilor, ca lumin`tori, stele? }i nu arat` ei ]i al\ii acest
lucru prin propov`duirea propriilor idei, prin r`sp>ndirea
propriilor lumini asupra diferitelor subiecte, f`r` a
considera necesar s` consulte sau s` dea ca dovad`
cuvintele apostolilor inspira\i? }i dac` mai citeaz` sau se
mai refer` cumva la lumina adev`ratelor stele,
[nv`\`turile celor doisprezece apostoli, nu este aceasta
numai ca s`-]i confirme vederile sau lumina lor, mai
degrab` dec>t s` arate c` [nv`\`tura este lumin` de la
stelele apostolice? }i [ntr-adev`r lumina acestor stele
false, ^stele r`t`citoare”, este de obicei at>t de opus` celei
a celor doisprezece apostoli inspira\i, [nc>t cu greu pot
g`si [n scrierile acestora un text care s` le convin`.
{n profe\ia Domnului nostru aceste lumini adev`rate ale
stelelor sunt socotite ca parte din Lumina Soarelui
Evangheliei, care s-a [ntunecat, ]i-a pierdut str`lucirea; [n
timp ce stelele false, [n\elep\ii [n felul lumii, luminile
r>nduite de oamenii din cerurile actuale, sunt reprezentate
ca f`c>nd un mare spectacol [n cobor>rea lor la st`rile
p`m>nte]ti — abandon>ndu-]i proeminen\a care odat` a
fost [ntruc>tva spiritual`, ]i [n cobor>rea [nv`\`turilor lor
la nivelul morali]tilor ]i filosofilor p`m>nte]ti — la nivelul
politicii de cet`\enie cre]tin`.
Cl`tinarea cerurilor eclesiastice simbolice men\ionat` [n
aceea]i rela\ie contextual`, are [ntr-o m`sur` de-a face cu
aceste lumini ale cre]tin`t`\ii care coboar` pe un plan de
[nv`\are public` mai sc`zut. Aceast` cl`tinare ar [nsemna
tocmai ceea ce vedem [n toate p`r\ile — o cl`tinare a
crezurilor ]i dogmelor cre]tin`t`\ii, care, din cauza
amestecului cu erori, produc confuzie ori de c>te ori se face
referire la ele — ca, de exemplu, doctrina copila]ilor ale]i ]i
neale]i; doctrina chinului ve]nic pentru to\i cei care nu sunt
sfin\i, biruitori etc.
Ca o consecin\`, mul\i dintre cei [n\elep\i [n felul lumii
care str`lucesc [n fa\a publicului fac deja toate eforturile s`
distrag` aten\ia de la toate aceste subiecte. Ce alte subiecte
pot g`si ei dec>t fie adev`rata, fie falsa doctrin` despre
alegere, ]i fie adev`rata, fie falsa idee despre prevederile lui
Dumnezeu pentru via\a viitoare a omenirii? Necunosc>nd
adev`ratul plan divin al veacurilor ]i nedorind s` trezeasc`
controvers` [n privin\a iadului ]i a os>ndirii pruncilor, ce
pot predica ace]ti predicatori-stele, ca s` atrag` aten\ia lumii
asupra lor?
Ei pot abandona [n [ntregime temele spirituale ]i s`
coboare la nivelul omului natural, la probleme de reform`
moral` ]i politic`. Pot vizita cartierele s`race ]i s` predice
Evanghelia [mpotriva s`r`ciei. Se pot al`tura cruciadelor
pentru cet`\enie cre]tin` etc. Iar aceste lucruri vor angaja
tot mai mult pe aceste stele ale amvonului; [n timp ce al\ii
vor crea senza\ie [ntrec>nd pe cei mai ilu]tri necredincio]i
[n declara\ii despre ceea ce ei nu cred; ridiculiz>nd relatarea
Bibliei despre c`derea adamic` [n p`cat ]i despre ideea de a
fi m>ntuit din ceva ce este un mit, potrivit teoriei evolu\iei.
Cine nu poate vedea aceste semne [mplinindu-se ast`zi
peste tot! Dar soarele, luna ]i cele dou`sprezece stele sunt
numai par\ial [ntunecate p>n` acum; cu toate acestea,
multe din stelele false au c`zut de la orice preten\ie a
str`lucirii Evangheliei la nivelul [n\elegerii maselor [n
fa\a c`rora ele str`lucesc.
{n acela]i timp, Luca (21:25, 26) adaug` ]i alte semne ale
acestui timp: ^}i pe p`m>nt va fi str>mtorare printre
popoare, care nu vor ]ti ce s` fac` la auzul urletului m`rii ]i
al valurilor [elementele agitate ]i nelegiuite]. Oamenii []i
vor da sufletul de groaz`, [n a]teptarea celor ce vor veni pe
p`m>nt [[n societate], c`ci puterile cerurilor vor fi zguduite”.
Marea ]i valurile url>nde simbolizeaz` masele agitate
ale omenirii, strunite dar nu restr>nse complet, prin legile
]i reglement`rile societ`\ii. {n ultimii dou`zeci de ani
fiecare a auzit ceva din acest ûrlet”, cu ocazionale
izbucniri furtunoase izbind ca valurile seismice uria]e
p`m>ntul [ordinea social`] ]i cùt>nd s`-l [nghit`.
Re\inute un timp, aceste valuri cresc [n greutate ]i for\`;
]i, dup` cum este ar`tat profetic, este numai o chestiune
de c>\iva ani p>n` c>nd to\i mun\ii [[mp`r`\iile] se vor
^zgudui [n inima m`rilor”, [n anarhie (Ps. 46:1, 2). Toate
ziarele, care nu sunt sub controlul bog`\iei, dau glas
urletului clasei ^m`rii” agitate; iar celelalte, de]i f`r` s`
vrea, trebuie s` transmit` ecoul urletelor, ca o chestiune
de ]tiri. Aceasta este, [ntr-o perioad` de pace relativ`,
ceea ce cauzeaz` ^str>mtorare printre popoare, care nu
vor ]ti ce s` fac`”.
}i fiindc` oamenii [ncep s` [n\eleag` c` urletul m`rii ]i
nelini]tea se datoreaz` [n mare m`sur` declinului
supersti\iei ]i al influen\ei eclesiastice, ]i pe m`sur` ce v`d
tot mai mult puterile cerurilor (crezurile ]i sistemele sectare)
cl`tin>ndu-se, inimile lor sunt cuprinse de fric` — de frica
lucrurilor care vin pe p`m>nt (societate); dar sfor\`rile
[ncordate care se fac acum pentru restabilirea ]i unificarea
puterii ]i influen\ei sectare vor avea succes [n mare m`sur`
numai pentru un timp scurt; pentru c` [n mod sigur acestea
se vor dezintegra complet.
Âtunci [[n acela]i timp] se va ar`ta [n cer semnul
[m`rturia, dovada] Fiului Omului”, adic` dovada sau
m`rturia celei de-a doua veniri a Fiului Omului.
S` nu pierdem din vedere faptul c` toat` aceast` profe\ie
este dat` ca r`spuns la anumite [ntreb`ri, una dintre ele
fiind: ^Care va fi semnul prezen\ei Tale” la a doua venire?
Av>nd [n minte faptul c` pu\ini L-au recunoscut pe Mesia
la prima Sa venire, ]i c` chiar aceia au avut [ndoieli ]i temeri
asupra acestui subiect o perioad` considerabil` de timp,
ei au dorit s` ]tie cum vor fi siguri c` {l vor recunoa]te.
La prima venire Domnul S-a ar`tat ]i a fost atestat prin
semne — prin cuvintele ]i lucr`rile Sale minunate ]i de
c`tre Ioan Botez`torul. Ce semn trebuiau ei s` a]tepte ca
indiciu al celei de-a doua prezen\e ale Sale, a fost
[ntrebarea lor punctual`.
R`spunsul Domnului nostru i-a asigurat c` poporul Sù
nu va fi l`sat f`r` un semn potrivit ]i suficient; dar despre
caracterul acestui semn n-a zis nimic. Âtunci se va ar`ta [n
cer semnul Fiului Omului.” Acesta va fi suficient pentru cei
credincio]i, veghetori ai lui Dumnezeu, dar nu este
inten\ionat pentru al\ii. Aceast` clas` a v`zut ]i a [n\eles
semnele sau dovezile primei Sale veniri, [n timp ce masele
Israelului nominal n-au putut discerne SEMNELE timpurilor
lor; ]i Dumnezeu n-a vrut ca al\ii s` le discearn`; ca atare
multe din cuvintele minunate ale vie\ii au fost spuse [n pilde
]i [n limbaj tainic, pentru ca v`z>nd s` nu poat` vedea ]i
auzind s` nu poat` [n\elege, fiind nevrednici de lumina care
atunci era cuvenit` numai pentru cei credincio]i. Tot a]a va
fi ]i [n privin\a semnului sau dovezii prezen\ei a doua a
Domnului. Nu va fi v`dit pentru toat` omenirea: poate fi
recunoscut numai de israeli\ii adev`ra\i, ]i ei trebuie s` fie
one]ti — f`r` pref`c`torie.
Cuv>ntul semn (Matei 24:30) [n greac` este seemion ]i
are semnifica\ia de dovad` sau m`rturie, a]a cum este
ilustrat [n urm`toarele cazuri:
Îsus a mai f`cut … multe alte semne.” Ioan 20:30.
^Domnul … d>nd s` se fac` semne ]i minuni prin m>inile
lor [Pavel ]i Barnaba].” Fapt. 14:3.
^Limbile sunt un semn … pentru cei necredincio]i.”
1 Cor. 14:22.
^{ntr-adev`r, dovezile unui apostol le-a\i avut printre voi
[n toat` r`bdarea, prin semne” etc. 2 Cor. 12:12.
Prin urmare, ^Se va ar`ta … semnul Fiului Omului” nu
[nseamn` c` ucenicii Domnului care vor fi atunci [n via\` {l
vor vedea, ci ei vor avea un indiciu sau o m`rturie a prezen\ei
Sale la vremea aceea. Semnele prezen\ei a doua a Domnului
nostru vor fi g`site [n armonie cu m`rturia profe\ilor* ]i vor
fi confirmate de ea, a]a cum a fost cazul ]i la prima venire.
Luca 24:44-46.
^{n cer”: Semnul sau dovada parousiei Sale va fi dat` [n
cer. Nu [n cerul prezen\ei Tat`lui ]i [n fa\a sfin\ilor [ngeri,
ci [n cerul simbolic, cerul eclesiastic, acela]i cer despre care
versetul precedent ne spune c` va fi at>t de tare cl`tinat
[nc>t stele vor c`dea din el. {n acest cer — clasa spiritual`
*Vol. II. cap. 5, 6, 7.

declarat` — va fi vizibil` mai [nt>i m`rturia prezen\ei
Domnului nostru. Unii vor ^vedea” [mplinirea declara\iilor
profetice [n privin\a acestei zile a prezen\ei a doua, [n
desf`]urarea minunat` a planului divin al veacurilor, ]i o
vor recunoa]te ca unul din semnele prezen\ei Sale (Luca 12:37).
Judecata Babilonului, a cre]tin`t`\ii, social` ]i
eclesiastic`, este [nc` un semn c` Judec`torul a venit ]i
Se socote]te mai [nt>i cu cei c`rora, [n calitate de
administratori, le-a [ncredin\at averile Sale (Mat. 25:19;
Luca 19:15). ^Judecata [ncepe de la casa lui Dumnezeu”;
]i aceasta [nseamn` confuzie ]i consternare printre
doctorii ]i preo\ii de seam` de acum, c>nd [ncearc` s`-]i
reconcilieze doctrinele, practicile ]i credin\a, cum a
[nsemnat pentru fariseii, preo\ii de seam` ]i doctorii [n
Lege la prima prezen\` a Domnului nostru — chiar dac`
prezen\a a fost negat` atunci, ca ]i acum.
Dar la prima prezen\`, umilii israeli\i adev`ra\i, pe care
Dumnezeu i-a socotit vrednici, n-au fost [ncurca\i, ci
lumina\i, a]a [nc>t Domnul nostru le-a putut spune:
^Ferice de ochii vo]tri c` v`d ]i de urechile voastre c`
aud! Adev`rat v` spun c` mul\i proroci ]i oameni drep\i
au dorit s` vad` lucrurile pe care le vede\i voi ]i nu le-au
v`zut; ]i s` aud` lucrurile pe care le auzi\i voi ]i nu le-au
auzit” (Mat. 13:16, 17). La fel acum [n a doua prezen\` a
Fiului Omului, clarificarea Cuv>ntului divin, discernerea
planului divin care arat` ]i timpurile ]i perioadele divine,
]i confuzia peste ^Babilon”, sunt dovezi satisf`c`toare ale
prezen\ei {mp`ratului.
Âtunci toate popoarele p`m>ntului se vor boci ]i vor vedea
pe Fiul Omului venind pe norii cerului.” Mat. 24:30.
Popoarele p`m>ntului nu vor vedea semnul sau dovada
prezen\ei Domnului dat` numai [n ^ceruri”, [n acelea cel
pu\in nominal spirituale — [n biserici — ]i apreciat`
numai de c`tre cei f`r` pref`c`torie dintre ei. Ele nici
nu-L vor vedea pe Domnul {nsu]i prin vederea natural`,
c`ci El nu mai este din carne ]i s` poat` fi v`zut de c`tre
cei din carne*. Trebuie s` ne amintim cuvintele Domnului
nostru: ^{nc` pu\in ]i lumea nu M` va mai vedea” (Ioan 14:19).
Cuvintele apostolului c`tre Biseric` de asemenea trebuie
re\inute — c` to\i trebuie s` fim ^schimba\i” ]i f`cu\i fiin\e
spirituale ca Domnul nostru, [nainte de a-L putea ^vedea
a]a cum este” (1 Cor. 15:51-53; 1 Ioan 3:2). Popoarele
p`m>ntului, dimpotriv`, vor vedea norii str>mtor`rii ]i
confuziei care vor [nso\i cl`tinarea ^cerului” ]i []i vor da
seama c` este o furtun` care va cl`tina ]i ^p`m>ntul” (vezi
Evr. 12:26, 27) ]i [n acel timp va fi ]i o mare bocire a
tuturor, legat` de acel mare timp de str>mtorare, iar [n
cele din urm` toat` omenirea, la terminarea furtunii, va
discerne, va recunoa]te pe noul {mp`rat cu ochii
[n\elegerii ]i oamenii vor pl>nge pentru p`catele lor, ]i
c` [n orbirea lor L-au respins — mai [nt>i evreii. Vezi
Zah. 12:10-12.
Êl va trimite pe [ngerii Sì cu un r`sunet puternic de
tr>mbi\` ]i vor aduna pe ale]ii Lui din cele patru v>nturi,
de la o margine a cerurilor p>n` la cealalt`.” Mat. 24:31.
Aceast` lucrare va fi [n progres [n acest interval — [n
^seceri]”. {ngerii (mesagerii noului {mp`rat al
p`m>ntului), vor face o lucrare de separare, nu [ntre
biseric` ]i lume, ci o lucrare de separare [n biserica
nominal` — printre cei m`rturisi\i cu numele, ^cerul”
actual. Aceast` lucrare este reprezentat` prin diferite
descrieri simbolice — adunarea [n gr>nar a gr>ului dintre
neghin` (Mat. 13:30); adunarea pe]tilor buni [n vase ]i
aruncarea [n mare a pe]tilor nepotrivi\i prin]i [n n`vodul
Evangheliei (Mat. 13:47-49); adunarea m`rg`ritarelor
(Mal. 3:17); chemarea ^poporului Meu” afar` din Babilon
*Vol. II, cap. 5

(Apoc.18:4); strig`tul de la miezul nop\ii c`tre fecioare, care
desparte pe cele [n\elepte de cele ne[n\elepte (Mat. 25:6);
iar [n aceast` profe\ie este adunarea ^celor ale]i” dintre
to\i neale]ii din cre]tin`tate, din cele patru v>nturi —
din toate punctele cardinale.
Noi nu trebuie s` a]tept`m s` apar` [ngeri spirituali cu
aripi ]i s` zboare prin aer sun>nd dintr-o tr>mbi\` mare, ]i
r`pind de ici ]i de colo pe unii dintre sfin\i — a]a cum nu
trebuie s` a]tept`m nici s` devenim pe]ti literali ]i s` fim
pu]i [n co]uri literale, sau boabe literale de gr>u care s` fie
puse [n gr>nar. {ngerii sau mesagerii folosi\i de Domnul
nostru [n aceast` adunare a seceri]ului vor fi, credem noi,
mesageri a]a cum a folosit [n serviciul Sù [n tot veacul
acesta — servitori p`m>nte]ti, concepu\i de Spiritul Sù
sf>nt — ^crea\ii noi [n Hristos Isus”.
{n\elegem c` ^tr>mbi\a” r`sun`toare este ^tr>mbi\a
jubileului” antitipic`, â ]aptea tr>mbi\`”, tot at>t de simbolic`
precum sunt ]i cele ]ase precedente (Apoc. 11:15-18),
care n-au scos, nici una dintre ele, nici un sunet literal.
Aceasta sun` simbolic [ncep>nd din octombrie 1874 ]i va
continua p>n` la sf>r]itul Mileniului. Cu [nceputul acestei
tr>mbi\e a [nceput ^seceri]ul” ]i adunarea ]i separarea, care
trebuie s` continue p>n` c>nd ^cei ale]i”, ^gr>ul”, vor fi
aduna\i to\i din cerurile actuale (sistemele eclesiastice) —
la Domnul. ^{ngerii” (mesagerii) sunt cei ce duc mesajul
Cuv>ntului Domnului care produce separarea ]i adun` pe
ale]ii Sì la El.
Privilegiul poporului credincios al lui Dumnezeu care [n
prezent este transferat din [ntuneric [n lumina minunat`
— al celor c`rora li se permite s` vad` ]i s` aud` lucrurile
pe care al\ii nu le v`d ]i nu le aud, este s` fie lucr`tori
[mpreun` cu Domnul lor ca [ngeri ai Sì — mesagerii sau
servitorii Sì — [n acest aspect ]i [n toate celelalte aspecte
ale lucr`rii, de-a lungul veacului. Prin harul Sù, ace]tia
au arat, au sem`nat, au gr`pat ]i au udat, iar acum aceea]i
clas` poate s` ]i secere cu Secer`torul Principal.
C<T DE APROAPE ESTE {MP~R~|IA LUI DUMNEZEU
^De la smochin [nv`\a\i pilda lui: c>nd [i fr`geze]te ]i [i
[nfrunze]te ml`di\a, ]ti\i c` vara* este aproape. Tot a]a ]i
voi, c>nd ve\i vedea toate aceste lucruri, s` ]ti\i c` El
[{mp`r`\ia lui Dumnezeu — Luca 17:21] este aproape, la
u]i. Adev`rat v` spun, nu va trece genera\ia aceasta p>n`
nu se vor [nt>mpla toate acestea. Cerul ]i p`m>ntul [ordinea
eclesiastic` ]i social` de ast`zi] vor trece, dar cuvintele Mele
nu vor trece nicidecum.” Mat. 24:32-35.
Necredincio]ii s-au ag`\at de acest pasaj pretinz>nd c` [n
mod evident n-a fost [mplinit, ]i ca atare dovede]te c`
Domnul nostru a fost un profet mincinos. Ei aplic` profe\ia
[n [ntregime la necazurile legate de c`derea statului na\ional
Israel, [n anul 70 d. Cr., ]i remarc` dispre\uitor c` genera\ia
aceea ]i multe altele au trecut f`r` a vedea [mplinirea
^tuturor acestor lucruri”. R`spunsul nostru la aceasta este,
desigur, c` profe\ia Domnului nostru nu este [n\eleas` — c`
ea s-a referit numai [n parte la str>mtorarea asupra
Israelului, care a culminat [n anul 70 d. Cr.
Dar pentru a r`spunde la obiec\ie, anumi\i scriitori cre]tini
au ajuns s` sus\in` c` cuvintele ^genera\ia aceasta”
[nseamn` de fapt acest neam, evreii, nu va trece p>n` c>nd
toate aceste preziceri se vor [mplini.
Dar noi trebuie s` contest`m aceast` interpretare din
c>teva motive:
(1) De]i se poate spune c` cuvintele ^genera\ie” ]i ^neam”
vin dintr-o r`d`cin` sau punct de plecare comun, totu]i ele
nu sunt identice; ]i [n utilizare scriptural` cele dou` cuvinte
sunt cu totul distincte.
*Evreii [mp`r\eau anul lor [n dou` sezoane: vara ]i iarna.

S` observ`m c` [n Noul Testament, c>nd cuv>ntul genera\ie
este folosit cu sensul de neam sau urma]i, este [ntotdeauna
din cuv>ntul grecesc gennema (ca [n Matei 3:7; 12:34; 23:33;
Luca 3:7) sau din genos (ca [n 1 Petru 2:9). Dar [n cele trei
relat`ri ale acestei profe\ii, Domnului nostru I se atribuie
folosirea unui cuv>nt grecesc cu totul diferit (genea), care nu
[nseamn` neam, ci are aceea]i semnifica\ie ca ]i cuv>ntul
nostru genera\ie. Alte utiliz`ri ale acestui cuv>nt grecesc
(genea) dovedesc faptul c` nu este folosit cu semnifica\ia de
neam, ci cu referire la oameni care trìesc [n acela]i timp,
contemporani. Cit`m ca dovad`: Mat. 1:17; 11:16; 12:41; 23:36;
Luca 11:50, 51; 16:8; Fapt. 13:36; Col. 1:26; Evr. 3:10.
(2) Domnul nostru nu S-a putut referi la neamul evreiesc ]i
ar fi fost nepotrivit s` foloseasc` un cuv>nt grecesc cu
semnifica\ia de neam, deoarece neamul evreiesc n-a fost
subiectul [ntreb`rii apostolilor ]i nici al profe\iei Domnului ca
r`spuns la ea. Israelul de abia c` este men\ionat [n profe\ie, ]i
dac` ar fi spus: Acest neam nu va trece p>n` nu se vor [mplini
toate, ar fi l`sat problema deschis` pentru [ntrebarea la care
sau la ce neam Se referea, deoarece nu este indicat nici un
neam anume. De aceea, dac` cuv>ntul ar [nsemna neam, ar fi
tot at>t de potrivit s` se spun` c` se refer` la neamul omenesc,
cum ar fi ]i s` se spun` c` se refer` la neamul evreiesc.
Dar [n\eleg>nd c` genea aici, ca ]i [n alte locuri, [nseamn`
genera\ie, ]i recunosc>nd c` cuvintele Domnului nostru au
fost o profe\ie care cuprinde tot Veacul Evanghelic, nu avem
nici o dificultate s` [n\elegem c` declara\ia [nseamn`:
Âceast` genera\ie [care va fi martora semnelor de care s-au
interesat apostolii ]i care tocmai au fost enumerate de c`tre
Domnul nostru — ]i anume: [ntunecarea soarelui, a lunii ]i
c`derea stelelor] — aceast` genera\ie nu va trece p>n` nu se
vor [mplini toate acestea”. Cu alte cuvinte, semnele
men\ionate se vor [nt>mpla [n perioada unei genera\ii la
[ncheierea veacului.
{nmugurirea smochinului poate s` fi fost o remarc`
[nt>mpl`toare, dar noi [nclin`m s` credem c` n-a fost.
{mprejurarea special` relatat`, [n care Domnul nostru a
blestemat un smochin care nu avea roade ]i care s-a uscat
imediat (Mat. 21:19, 20), ne face s` credem c` se poate
[n\elege c` smochinul din aceast` profe\ie semnific`
na\iunea iudee. Dac` este a]a, acest semn se [mpline]te
vizibil; pentru c`, nu numai c` mii de israeli\i se [ntorc [n
Palestina, ci, a]a cum ]tim cu to\ii, mi]carea sionist` a luat
acum a]a propor\ii [nc>t s` justifice conven\iile
reprezentan\ilor din toate p`r\ile lumii de a se [nt>lni an de
an pentru a pune [ntr-o form` practic` propunerea de
reorganizare a unui stat evreu [n Palestina. Ace]ti muguri
vor prospera, dar nu vor face roade perfecte [nainte de
octombrie 1914 — sf>r]itul deplin al ^timpurilor neamurilor”.
O ^genera\ie” poate fi socotit` ca echivalentul unui secol
(practic limita prezent`) sau o sut` dou`zeci de ani, via\a
lui Moise ]i limita scriptural` (Gen. 6:3). Socotind o sut`
de ani din 1780, data primului semn, limita ar ajunge la
1880; ]i, dup` [n\elegerea noastr`, fiecare punct prezis a
[nceput s` se [mplineasc` la acea dat`; timpul
^seceri]ului” sau str>ngerii [ncep>nd din octombrie 1874;
organizarea {mp`r`\iei ]i luarea de c`tre Domnul nostru
a marii Sale puteri ca {mp`rat, [n aprilie 1878; ]i timpul
de str>mtorare sau ^ziua m>niei” care a [nceput [n
octombrie 1874 ]i se va sf>r]i [n jurul lui 1915; ]i
[nmugurirea smochinului. Cei care doresc pot spune f`r`
a fi nepotrivit c` secolul sau genera\ia s-ar putea socoti
tot a]a de potrivit de la ultimul semn, c`derea stelelor, ca
]i de la primul, [ntunecarea soarelui ]i a lunii: ]i un secol
care ar [ncepe la 1833 ar fi [nc` departe de a fi sf>r]it.
Mul\i sunt [n via\` care au fost martorii semnului c`derii
stelelor. Cei care umbl` cu noi [n lumina adev`rului
prezent nu a]teapt` s` vin` lucrurile care sunt deja aici,
ci a]teapt` terminarea evenimentelor care sunt deja [n
desf`]urare. Or, deoarece {nv`\`torul a spus, ^C>nd ve\i
vedea toate aceste lucruri”, ]i deoarece ^semnul Fiului
Omului [n cer”, [nmugurirea smochinului ]i adunarea
âle]ilor” sunt socotite printre semne, n-ar fi nepotrivit
s` socotim ^genera\ia” de la 1878 p>n` la 1914 — 36 de
ani ]i jum`tate — cam media vie\ii umane ast`zi.
^Despre ziua aceea ]i despre ceasul acela nu ]tie
nimeni, nici chiar [ngerii din ceruri, ci numai Tat`l”
(Mat. 24:36, manuscrisul sinaitic. Compar` cu Marcu
13:32, 33). ^Lua\i seama: veghea\i ]i ruga\i-v` c`ci nu
]ti\i c>nd va fi timpul acela.”
Pentru mul\i, aceste cuvinte par s` implice mult mai mult
dec>t exprim` ele: ei se g>ndesc la ele ca ]i cum ar pune un
lac`t ]i ar face inutile toate profe\iile Bibliei — ca ]i cum
Domnul nostru ar fi spus: ^Nimeni nu va ]ti niciodat`”, [n
timp ce El a spus doar, ^Nimeni nu ]tie [acum]”, referindu-Se
numai la persoanele care-L ascultau — c`rora nu era potrivit
s` le fie revelate timpurile ]i perioadele exacte. Cine se poate
[ndoi c` ^[ngerii din cer” ]i ^Fiul” ]tiu acum, pe deplin ]i
clar, lucrurile care au [naintat at>t de aproape de [mplinire?
}i dac` ei nu sunt acum [mpiedica\i de a cunoa]te, dup`
declara\ia din acest verset, nici sfin\ii Domnului acum nu
sunt [mpiedica\i sau restr>n]i de acest verset s` caute o
[n\elegere a [ntregului adev`r ^scris mai [nainte pentru
[nv`\`tura noastr`”. {ntr-adev`r, deoarece [n mare m`sur`
n-a fost voin\a Tat`lui ca poporul Lui atunci, nici p>n` la
vremea c>nd au fost rupte* ^pece\ile”, s` cunoasc` data, de
aceea Domnul nostru a descris mersul evenimentelor ]i i-a
asigurat c` dac` vor veghea ]i se vor ruga ]i vor continua
astfel s` fie credincio]i, la timpul potrivit ei nu vor fi l`sa\i
[n [ntuneric, ci vor vedea ]i vor ]ti.
*Vol. II, cap. 2 ]i 3

Dumnezeu, prin profetul Daniel, a ar`tat c` [n acest
timp ^cei [n\elep\i vor [n\elege” viziunea ]i profe\ia, ]i
^nici unul din cei rì nu va [n\elege” (Dan. 12:9, 10).
Apostolul Pavel adaug` la aceasta: ^Dar voi, fra\ilor, nu
sunte\i [n [ntuneric, pentru ca ziua aceea s` v` surprind`
ca un ho\”, de]i [n acest fel va veni peste toat` lumea.
^Veghea\i deci tot timpul [pentru ca la timpul cuvenit s`
PUTE|I }TI] ]i ruga\i-v` ca s` fi\i socoti\i vrednici s` sc`pa\i
de toate acestea care se vor [nt>mpla.”
CA {N ZILELE LUI NOE, ^N-AU }TIUT NIMIC”
^Cum a fost [n zilele lui Noe, a]a va fi ]i la prezen\a
[grece]te parousia] Fiului Omului. C`ci, a]a cum era [n zilele
dinainte de potop, c>nd m>ncau ]i beau, se [nsurau ]i se
m`ritau, p>n` [n ziua c>nd a intrat Noe [n corabie ]i N-AU
}TIUT NIMIC … tot a]a va fi ]i la prezen\a Fiului Omului.”
Mat. 24:37-39.
Punctul real al acestei ilustra\ii este trecut cu vederea de
c`tre mul\i care, f`r` nici o autoritate din cuvintele
{nv`\`torului, presupun c` aici este eviden\iat` asem`narea
[ntre rùtatea din zilele lui Noe ]i rùtatea din zilele
prezen\ei lui Cristos. Dar [n timp ce o astfel de compara\ie
ar putea fi admis` ]i potrivit`, faptul este c` o astfel de
compara\ie n-a fost f`cut`, ci evitat`. Compara\ia f`cut` este
[n privin\a ne]tiin\ei.
Numai Noe ]i familia lui au ]tiut, poporul N-A }TIUT, ci a
continuat ca de obicei — c`s`torindu-se, s`dind, construind,
m>nc>nd ]i b>nd. Tot a]a, [n timpul prezen\ei lui Cristos la
sf>r]itul acestui veac ]i [n timp ce marele timp de
str>mtorare este iminent, singurii care vor ]ti despre
prezen\a Lui sau vor avea o [n\elegere clar` despre ceea ce
vine, sau de ce, sau despre rezultat, vor fi poporul Domnului.
Ceilal\i ^nu vor ]ti”.
{n Luca (17:26-29) se d` aceea]i [nv`\`tur`; ]i at>t cei din
jurul lui Noe c>t ]i cei din jurul lui Lot sunt indica\i a fi fost
[n ne]tiin\` de str>mtor`rile iminente din zilele lui Noe ]i
din zilele lui Lot, a]a cum oamenii de acum vor fi [n ne]tiin\`
de str>mtorarea care vine [n zilele Fiului Omului — dup`
ce El a venit ]i este prezent. Noi vedem acest lucru [mplinit
ast`zi [n jurul nostru. Lumea este fricoas` ]i nedumerit`,
dar ea nu-]i d` seama de prezen\a Fiului Omului ]i de
socotelile ^seceri]ului” care se desf`]oar` acum. Chiar dac`
pot presupune cu aproxima\ie str>mtorarea care vine, ei nu
pot b`nui binecuv>ntarea care o urmeaz`.
^La fel va fi ]i [n ziua c>nd Se va ar`ta [Se va face cunoscut
— [nt>i @fecioarelor# veghetoare, mai t>rziu [n str>mtorare
tuturor oamenilor] Fiul Omului [deja prezent]. {n ziua aceea,
cine va fi pe acoperi]ul casei, iar bunurile lui [n cas`, s` nu
se coboare s` le ia; ]i cine va fi la c>mp, de asemenea, s` nu
se mai [ntoarc`. Aduce\i-v` aminte de so\ia lui Lot. Cine va
cùta s`-]i scape via\a [prin compromisuri ale con]tiin\ei ]i
r`m>nere [n Babilon], o va pierde; ]i cine o va pierde [va
sacrifica interesele vie\ii actuale], o va p`stra” — ve]nic.
Luca 17:30-33.
Astfel aplic` Evanghelia lui Luca aceste cuvinte (deja
analizate mai sus) la [ncheierea Veacului Evanghelic — la
^ziua c>nd Se va ar`ta Fiul Omului”.
Âduce\i-v` aminte de so\ia lui Lot”, este prevenirea
clar` a Domnului nostru. Ce pu\in potrivit ar fi acest
[ndemn dac` s-ar aplica la cei care au fugit din Iudeea [n
anul 70 d. Cr.; dar ce plin de for\` este ca o prevenire
pentru poporul lui Dumnezeu de acum, la [ncheierea
Veacului Evanghelic. C>nd afl`m c` Babilonul este
condamnat ]i auzim mesajul Domnului, Îe]i\i din mijlocul
ei, poporul Meu, ca s` nu fi\i p`rta]i la p`catele ei ]i s`
nu primi\i din pedepsele ei!”, este [ntr-adev`r ca vocea
mesagerilor care i-au zorit pe Lot ]i pe familia lui s` ias`
afar` din Sodoma, zic>nd: ^Scap`-\i via\a; s` nu te ui\i
[napoi ]i s` nu te opre]ti [n vreun loc din C>mpie: scap`
la munte, ca s` nu pieri!” Gen. 19:17.
Ilustra\ia este [nt`rit` c>nd ne amintim c` cre]tin`tatea
este ^cetatea cea mare [Babilonul], care [n [n\eles
duhovnicesc se nume]te Sodoma”. Apoc. 11:8.
So\ia lui Lot, dup` ce a [nceput s` fug` a]a cum a fost
[ndrumat`, ^s-a uitat [napoi”, regret>nd lucrurile l`sate [n
urm`: ]i la fel este cu unii care fug acum din Babilon la
muntele ({mp`r`\ia) Domnului; ei sunt mai [n armonie cu
lucrurile din urm` dec>t cu lucrurile din fa\a lor. Numai
aceia care []i fixeaz` afec\iunea pe lucrurile de sus ]i nu pe
cele de jos vor alerga alergarea p>n` la sf>r]it. Perseveren\a
sfin\ilor izvor`]te dintr-o deplin` consacrare a inimii; ceilal\i
nu vor reu]i s` alerge a]a [nc>t s` ob\in` marele premiu.
UNUL VA FI LUAT }I ALTUL VA FI L~SAT
^V` spun c` [n noaptea aceea doi in]i vor fi [n acela]i pat:
unul va fi luat ]i altul va fi l`sat.” Luca 17:34; omis de Matei.
Domnul ne informeaz` prin profet c` de]i diminea\a
milenar` se apropie, odat` cu ea se apropie ]i o noapte
(Isa. 21:12). Aceasta va fi o noapte de str>mtorare, iar [n
prima parte a ei sfin\ii vor fi sco]i din Babilon. ^Patul” de
aici, [n armonie cu folosirea acestui cuv>nt de c`tre Isaia
(28:20), poate fi interpretat c` simbolizeaz` crezurile
omene]ti care sunt destul de lungi pentru ^pruncii” [n
Cristos, dar prea scurte pentru ca un ^b`rbat” dezvoltat s`
se [ntind` [n el. Acest lucru este adev`rat [n leg`tur` cu
diferitele ^[nv`\`turi ale oamenilor”, care [nlocuiesc, dar care
sunt foarte diferite de [nv`\`turile Cuv>ntului lui
Dumnezeu, ale c`ror lungimi ]i l`\imi dep`]esc cuno]tin\a
omeneasc`. De exemplu, doctrina Alegerii, a]a cum este
[nv`\at` de prietenii no]tri calvini]ti, este un ^pat” cu totul
suficient pentru odihna multora care sunt numai ^prunci”
[n Cristos, ale c`ror sim\uri n-au fost niciodat` bine deprinse;
dar cum [n lumina cuno]tin\ei zilei prezente pruncii se
trezesc ]i cresc [n har ]i cuno]tin\`, ei vor g`si cu siguran\`
vechiul pat al crezului lor prea scurt pentru confort; ]i cum
fiecare [ncearc` s` se [nveleasc` [n promisiunile lui Dumnezeu
[ngustate printr-o teologie eronat`, acesta nu se poate acoperi
[n mod satisf`c`tor; [ndoielile se strecoar` ]i-l [nfioar` de team`
c` la urma urmei nu este sigur c` el ]i to\i prietenii lui sunt
printre âle]i”, ]i cur>nd astfel de cre]tini dezvolta\i g`sesc o
u]urare s` ias` dintr-o astfel de situa\ie nepl`cut`; ]i acestora
Dumnezeu le trimite [n general lumina adev`rului prezent ca
s`-i conduc` la un ^loc larg” de odihn` adev`rat`, prev`zut cu
[nvelitori din abunden\` pentru to\i cei care caut` s` cunoasc`
]i s` fac` voia Tat`lui. Al\ii [ns`, marea majoritate, r`m>n cu
totul satisf`cu\i ]i se simt confortabil [n diferitele lor p`tu\uri,
pentru c` ei sunt ^prunci” ]i nu ^b`rba\i” [n cuno]tin\a ]i
experien\a cre]tin`. Ûnul va fi luat, ]i altul l`sat.”
Âtunci, doi vor fi la c>mp: unul va fi luat ]i altul va fi
l`sat.” Mat. 24:40.
^|arina este lumea”, a explicat Domnul nostru; ]i [n acest
discurs reprezint` o stare din afara ^casei” nominale — din
afara Babilonului. Astfel suntem [nv`\a\i c` nu to\i ^care
vor ie]i” vor fi âduna\i”, ci c` ^m`rg`ritarele” vor fi cùtate
oriunde s-ar g`si ele — ^Domnul cunoa]te pe cei care sunt
ai Sì”, ]i [n aceast` str>ngere a seceri]ului El {]i adun`
m`rg`ritarele — str>ng>nd pe âle]ii” Sì, pentru a fi
como]tenitori [n {mp`r`\ia Sa.
^Dou` femei vor m`cina la moar`: una va fi luat` ]i alta
va fi l`sat`.” Mat. 24:41; Luca 17:35.
O moar` este un loc unde se preg`te]te hrana: slujitorii
biserice]ti ]i ]colile teologice macin` hrana spiritual` pentru
^Babilon” ]i produc un m`cini] foarte s`rac — nu un ^nutre\
s`rat”. Este [n cre]tere pl>ngerea c` hrana furnizat` este [n
mare m`sur` coji ]i pleav`, care nu vor sus\ine via\a ]i puterea
spiritual`: ]i fiecare m`cin`tor este obligat s` prepare ceea ce
i se d` lui de c`tre propria sa denomina\ie, ]i nu poate s`-]i
p`streze pozi\ia ]i totu]i s` dea ^hran` la timpul potrivit”,
^nutre\ s`rat” pentru casa credin\ei. {n consecin\`, âdev`rul
pe care-l avem” [i adun` pe unii dintre m`cin`tori ]i-i las` pe
al\ii — unul este luat, iar altul l`sat. Cei care sunt loiali lui
Dumnezeu ]i turmei Sale vor fi lua\i; to\i ceilal\i vor fi l`sa\i.
{n timp ce lumea ]i bisericile nominale declar` c` acesta este
un timp de unire ]i de âlian\`”, Dumnezeu declar` c` acesta
este un timp de separare. Isa. 8:12.
UNDE SUNT ADUNA|I — ATRAC|IA
^}i r`spunz>nd, ucenicii I-au zis: @Unde, Doamne?# [Unde
vor fi LUA|I ace]tia?] Iar El le-a spus: @Unde va fi trupul
[st>rvul, hrana], acolo se vor str>nge ]i vulturii#.” Mat. 24:28;
Luca 17:37.
Lec\ia este c` [n ziua aceea, c>nd Domnul va aduna pe
âle]ii” Sì din cele patru v>nturi ale cerului — din toate
p`r\ile Bisericii — El [i va atrage a]a cum vulturii sunt atra]i
de hran`, pentru care ei au ascu\ime a v`zului ]i a apetitului;
c` la timpul cuvenit Domnul va da hrana potrivit`, ]i poporul
Sù adev`rat o va recunoa]te ]i se va aduna la ea; cei
preg`ti\i ]i vrednici vor fi lua\i, iar ceilal\i l`sa\i.
Hrana âdev`rului pe care-l avem” dat` acum de Domnul
nostru ]i adunarea sfin\ilor Sì prin ea ]i la ea, corespund
exact cu descrierea acestei profe\ii. Chemarea actual` nu este
s` ias` dintr-o ^moar`” pentru a intra [n alt` ^moar`”; nici s`
ias` dintr-un ^pat” pentru a intra [n altul cam de aceea]i
m`rime. Nu este adunarea de c`tre un om sau de c`tre mai
mul\i oameni la el sau la ei, [ntr-o nou` denomina\ie; ci o
str>ngere [mpreun` la Cristos {nsu]i, adev`ratul ]i singurul
St`p>n ]i {nv`\`tor. Unde ]i c>nd a existat vreodat` [nainte o
astfel de recunoa]tere public` a tuturor celor care se [ncred [n
s>ngele pre\ios al lui Cristos ]i care sunt consacra\i Lui, ca o
singur` cas` a credin\ei — to\i fra\i — ]i un singur Legiuitor,
Cristos, indiferent de crezurile ]i dogmele umane asupra altor
subiecte? Niciodat` ]i nicìeri, din zilele apostolilor, [n m`sura
[n care putem noi judeca.
Mai mult, este vrednic de remarcat faptul c` [n leg`tur` cu
alte mi]c`ri a existat mare abilitate uman`, oratorie etc., dar
nu cu actuala str>ngere la Domnul. Aici toat` atrac\ia este
adev`rul, hrana spiritual` pe care o d` Domnul; [nfloriturile
]i oratoria uman` []i g`sesc pu\in loc de exercitare aici; ele
lipsesc dar nu este o pierdere. Cei aduna\i ]i cei care adun` se
str>ng [mpreun` pentru c` ^fl`m>nzesc ]i [nseteaz` dup`
dreptate”: ]i ei g`sesc partea satisf`c`toare pe care {nsu]i
Domnul a dat-o; ]i fiecare m`n>nc` din ea pentru sine.
VEGHEA|I DAC~ VRE|I S~ }TI|I
^Veghea\i dar, pentru c` nu ]ti\i [n ce ceas vine Domnul
vostru. S` ]ti\i [s` [n\elege\i motivul pentru care timpul
hot`r>t este at>t de ascuns [n simboluri ]i pilde] c`, dac` ar
]ti st`p>nul casei la ce straj` din noapte va veni ho\ul, ar
veghea ]i n-ar l`sa s`-i sparg` casa.” Mat. 24:42, 43.
^St`p[nul casei” sau ^gospodarul” dispensa\iei actuale nu
este Domnul nostru, ci Adversarul nostru, diavolul, ^dumnezeul
veacului acestuia”, ^domnul puterii v`zduhului”, ^st`p>nitorul
lumii acesteia”, care st`p>ne]te acum pe fiii neascult`rii, orbind
mintea tuturor celor care nu cred — ai c`ror ochi pentru [n\elegere
n-au fost un]i cu alifia pentru ochi a Domnului (2 Cor. 4:4;
Efes. 2:2; Apoc. 3:18). Acest adversar este viclean ]i foarte
iscusit; ]i folose]te prompt orice cuno]tin\` ar avea despre
timpuri, perioade ]i aranjamente divine ca s` se opun` planului
divin, dup` cum spune Domnul nostru [n declara\ia anterioar`.
Metoda Tat`lui ceresc fa\` de Satan a fost s`-l lase s` mearg`
pe calea lui, [n afar` de cazurile [n care ar veni [n conflict cu
planul divin, ]i astfel s` st`p>neasc` uneltirile lui rele [nc>t s`
le foloseasc` pentru [naintarea planului divin. Ca atare Satan,
de]i a cunoscut Biblia de mult, doar pu\in a [n\eles din ea,
pentru acela]i motiv pentru care n-a [n\eles-o nici omul; pentru
c` este scris` [n pilde, simboluri ]i figuri de stil. Iar acum c`
acestea []i au timpul s` fie [n\elese, [n\elegerea lor este limitat`
la cei ce au conducerea Spiritului sf>nt, care, dup` cum a promis
Domnul nostru, ^v` va c`lùzi [n tot adev`rul”, dar pe care
lumea nu-l poate primi. Satan nu are Spiritul sf>nt ]i nu este
condus de el, ]i, prin urmare, mare parte din Cuv>ntul divin
este o nebunie pentru el. Dar f`r` [ndoial` el a [nv`\at, a]a
cum a [nv`\at ]i lumea [ntr-o oarecare m`sur`, c` —
^Prietenia DOMNULUI este cu cei care se tem de El” (Ps. 25:14).
De aceea, putem presupune c` reprezentan\ii lui, [ngerii
dec`zu\i, sunt adesea prezen\i [n micile adun`ri ]i la studiile
biblice etc. ale poporului cu adev`rat consacrat, ca s` afle
c>te ceva despre planul divin.
{n ce mod ]i-ar fi condus Satan afacerile diferit dac` ar fi
]tiut mai devreme mai mult despre planul divin, putem
numai presupune; dar avem m`rturia clar` a Domnului
nostru c` astfel de cuno]tin\` din partea lui Satan ar fi f`cut
necesar un alt fel de sf>r]it al Veacului Evanghelic ]i un alt
fel de [nceput al Veacului Milenar dec>t a inten\ionat ]i a
declarat Dumnezeu. Dar [n loc s` ]tie ]i s`-]i pun` casa [n
ordine, el a fost luat prin surprindere de parousia Domnului
[n 1874 ]i de lucrarea ^seceri]ului” [nceput` atunci; a]a c`,
cu toate vicle]ugurile ]i [n]el`rile lui, cu toate simul`rile
luminii adev`rate etc., ^casa” lui, institu\iile actuale, vor
suferi o pr`bu]ire complet`. Pe m`sur` ce []i d` seama de
aceasta, el depune cele mai [ncordate eforturi s` [n]ele —
chiar recurg>nd, prin servitorii sì am`gi\i, la miracolele
vindec`rii fizice, de]i el este prin\ul bolii, suferin\ei ]i mor\ii
(Evr. 2:14). Dar o cas` dezbinat` astfel [mpotriva ei [nse]i va
c`dea [n mod sigur; ]i mare va fi c`derea Babilonului: va c`dea
ca o mare piatr` de moar` aruncat` [n mare. Apoc. 18:21.
^De aceea ]i voi fi\i gata, c`ci Fiul Omului va veni [n ceasul
[n care nu v` g>ndi\i.” Mat. 24:44.
Aici ^]i voi”, cei care cred, credincio]ii Domnului, sunt
men\iona\i [n contrast cu Satan ]i casa lui. Timpul prezen\ei
Domnului n-a putut fi cunoscut dinainte nici chiar de c`tre
sfin\i. Nici faptul prezen\ei Domnului n-a fost recunoscut p>n`
dup` aproape un an din octombrie 1874, c>nd b`taia Sa la
u]`, prin cuv>ntul profe\ilor ]i apostolilor, a fost recunoscut`.
De atunci exist` nenum`rate semne exterioare, dovezi ale
prezen\ei Fiului Omului; iar cei devota\i Lui, pe m`sur` ce
sunt aduna\i din cele patru v>nturi ale cerului, sunt lua\i [n
casa Lui de osp`\ ]i pu]i s` se a]eze la o mas` a]a cum lumea
n-a mai cunoscut, ]i sunt servi\i, mai [nt>i de c`tre {nv`\`torul
{nsu]i, ]i suplimentar unii de c`tre al\ii. Vezi Luca 12:37.
DISTRIBUIREA HRANEI LA CASA CREDIN|EI
— MATEI 24:45-51; LUCA 12:42-46 —
^Care este deci robul credincios ]i [n\elept, pe care l-a pus
st`p>nul sù peste ceata slugilor sale, s` le dea hrana la
timp? Ferice de robul acela pe care st`p>nul sù, la venirea
lui, [l va g`si f`c>nd a]a! Adev`rat v` spun c` [l va pune
peste toate averile sale.” Mat. 24:45-51; Luca 12:42-46.
Aluzia pare s` fie aici c` la timpul anumit indicat de profe\ie
— ]i anume [n timpul prezen\ei Domnului, [n timpul adun`rii
celor ale]i — Domnul nostru, marele Servitor al poporului Sù,
va alege un canal pentru a distribui hrana la timpul cuvenit,
chiar dac` ]i alte canale sau ^robi [mpreun` cu el” vor fi folosi\i
pentru a duce hrana la ^cas`”. Dar robul este numai un
administrator, ]i ar fi posibil s` fie [ndep`rtat [n orice moment
dac` n-ar recunoa]te [n mod deplin ]i cuvenit, [n toate
am`nuntele, pe St`p>n — pe marele Servitor al lui Dumnezeu
]i al poporului Sù — ^Solul leg`m>ntului” — Cristos.
Credincio]ia din partea acestui administrator (at>t fa\`
de ^St`p>n” c>t ]i fa\` de ^robii [mpreun` cu el” ]i de ^cas`”)
va fi r`spl`tit` prin men\inerea lui ca administrator; at>ta
timp c>t serve]te cu credincio]ie poate continua ]i poate servi
casa credin\ei cu lucruri noi ]i vechi — hran` la timp potrivit
— p>n` la sf>r]it, sco\>nd toate lucrurile pre\ioase din
proviziile divine. Dar dac` va fi necredincios, va fi destituit
cu totul ]i trimis [n [ntunericul de afar`, [n timp ce probabil
altul [i va lua locul, supus acelora]i condi\ii.
Dup` [n\elegerea noastr`, aceasta n-ar [nsemna c` ^robul
acela” sau administratorul folosit drept canal pentru
distribuirea ^hranei la timp”, ar fi autorul acestei hrane, nici
n-ar fi inspirat, nici infailibil. Dimpotriv`, putem fi siguri c`
oricine ar fi acela pe care Domnul [l va folosi ca agent de
distribuire a adev`rului, acesta va fi foarte umilit ]i modest,
precum ]i foarte zelos pentru gloria St`p>nului; a]a c` el nu
se va g>ndi s` pretind` calitatea de autor sau de proprietar al
adev`rului, ci doar [l va distribui cu zel, ca darul St`p>nului
sù, ^servitorilor” St`p>nului sù ]i ^casei”.
Orice alt spirit ]i curs ar duce desigur la schimbarea
administratorului. Acest lucru este ar`tat [n detaliu de c`tre
Domnul nostru dup` cum urmeaz`:
^Dar dac` acel rob [devine] rù [pierz>ndu-]i credin\a] zice [n
inima lui: @St`p>nul meu [nt>rzie s` vin`# ]i va [ncepe s` bat` pe
cei care sunt robi [mpreun` cu el ]i s` m`n>nce ]i s` bea cu be\ivii
[din doctrinele lor false], st`p>nul robului aceluia va fi prezent [n
ziua [n care el nu se a]teapt` ]i [n ceasul pe care nu-l ]tie, [l va tìa
[n dou` ]i-i va da partea [mpreun` cu f`\arnicii: acolo va fi pl>nsul
]i scr>]nirea din\ilor”. Mat. 24:48-51.
* * *
Domnul nostru a fost cel mai mare dintre to\i profe\ii, ]i profe\ia
Lui este de asemenea cea mai remarcabil`. Profe\iile lui Moise,
ale lui Ieremia ]i alte profe\ii trateaz` mai ales despre respingerea
]i readunarea Israelului trupesc. Profe\iile lui Isaia, pe l>ng` faptul
c` trateaz` despre Israelul trupesc, {l arat` pe Isus Cristos, Cel
care a suferit pentru p`catele noastre ]i de asemenea Cel care
este o lumin` pentru neamuri, ]i despre deschiderea [n final a
tuturor ochilor orbi ai omenirii fa\` de âdev`rata lumin`”.
Daniel prezice venirea ]i suprimarea lui Mesia, ungerea de la
Cincizecime a sf>ntului sfin\ilor, istoria puterilor neamurilor
p>n` la sf>r]itul lor ]i stabilirea {mp`r`\iei lui Mesia sub toat`
[ntinderea cerului. El arat` de asemenea puterea persecutoare
a micului corn papal, zdrobirea sfin\ilor de c`tre el [n decursul
veacului ]i zilele a]tept`rii {mp`r`\iei etc. Dar nici un alt profet
[n afar` de Domnul nostru nu ne-a dat detaliile necesare despre
acest timp de ^seceri]”, leg>ndu-le pe acestea de evenimentele
proeminente observate de al\i profe\i.
Profe\ia Domnului nostru, ca ]i ale celorlal\i, este sub v`lul
unui limbaj simbolic ]i parabolic, ]i pentru acela]i scop; ca
^nici unul din cei rì s` nu [n\eleag`”, ci numai cei bl>nzi,
one]ti ]i credincio]i din poporul lui Dumnezeu — la timpul ]i
[n modul cuvenit al lui Dumnezeu.
^Vou` v-a fost dat s` cunoa]te\i tainele [mp`r`\iei lui
Dumnezeu, dar celorlal\i li se vorbe]te [n pilde [^lucruri
ascunse”], ca @m`car c` v`d, s` nu vad` ]i, m`car c` aud, s`
nu [n\eleag`#.” Luca 8:10.
STUDIUL XIII
STABILIREA {MP~R~|IEI }I
CUM SE VA MANIFESTA
A UMBLA PRIN CREDIN|~ — DIN CINE ESTE ALC~TUIT~ {MP ~R~|IA —
STABILIREA {MP~R~|IEI SPIRITUALE — STABILIREA ^PRIN|ILOR {N TOAT~
|ARA" — DORIN|A TUTUROR POPOARELOR — COMUNICARE INTIM~ {NTRE
{MP~R~|IE }I SLUJITORII SAU ^ PRIN|II" EI — SCARA LUI IACOV — V~LUL
LUI MOISE — INTRODUCEREA MARILOR SCHIMB~RI — NU VA FI OARE O
PRIMEJDIE DIN CAUZA PUTERII AT<T DE MARI {N POSESIA NOULUI POTENTAT ?
— DOMNIA TOIAGULUI DE FIER, C< T VA DURA ? — CONVERTIREA LUMII —
UN POPOR N~SCUT {NTR- O ZI — ^TO|I CARE SUNT [N MORMINTE" —
CRE}TEREA {MP~R~|IEI SALE — DOMNIA PREDAT~ — VOIA LUI DUMNEZEU
SE VA FACE PE P~M<NT
^Va veni dorin\a tuturor neamurilor." ^{n zilele de pe urm`, muntele

casei DOMNULUI va fi [ntemeiat tare ca cel mai [nalt munte."
^{n timpul acela, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al
DOMNULUI; toate popoarele se vor str>nge la Ierusalim, pentru Numele
DOMNULUI, ]i nu vor mai urma [nclinarea [nc`p`\>nat` a inimii lor
rele." Hagai 2:7; Mica 4:1, 2; Ieremia 3:17.
DUP~ ce [n studiile noastre ale planului divin am ajuns
la [ncheierea str>mtor`rii din ^marea zi a r`zbun`rii" ]i
am v`zut cum indignarea divin` va arde [mpotriva
p`catului ]i a egoismului, acum avem sarcina mai pl`cut`
de a examina, [n lumina Bibliei, cum va fi stabilit`
{mp`r`\ia lui Dumnezeu, prin care vor fi binecuv>ntate
toate familiile p`m>ntului ]i o nou` ordine de lucruri,
mai bun` ]i permanent`, va fi instaurat` [n locul celei
din prezent ]i din trecut, care, dup` cum se va admite,
este plin` de lipsuri.
615
Dac` evenimentele de temut ale viitorului apropiat []i
arunc` deja umbrele [naintea lor ]i produc fric` ]i agita\ie
[n lume, cei care privesc din ^locuin\a tainic` a Celui-Prea-
{nalt" v`d marginea argintie a norilor str>mtor`rii, ceea ce-i
poate face s` priveasc` [n sus, s`-]i ridice capetele ]i s` se
bucure c` eliberarea lor se apropie, precum ]i u]urarea tuturor
celor cump`ra\i cu s>ngele pre\ios, c>nd ^va r`s`ri Soarele
drept`\ii, ]i vindecarea va fi sub aripile Lui". Mal. 4:2.
Multe dintre subiectele tratate anterior sunt at>t de clar
vizibile, [nc>t chiar ]i omul natural poate fi considerabil
impresionat de ele. Dar acum noi abord`m o parte care cere
o vedere mai clar`, un studiu mai atent al Cuv>ntului
Domnului ]i o ancorare mai ferm` [n credin\`; deoarece
aceasta are de-a face cu lucruri care [nc` nu se v`d dec>t cu
ochiul credin\ei. Totu]i, de la poporul Domnului se a]teapt`
s` umble prin credin\` ]i nu prin vedere, ]i s` aib` [ncredere
c` Dumnezeu este cu prisosin\` [n stare s` fac` ceea ce a
promis. Rom. 4:18-21.
Despre aceste lucruri nimeni n-ar putea ]ti prin vreo
cuno]tin\` sau [n\elepciune a sa proprie; dar to\i cei care
posed` ungerea de la Cel Sf>nt au credin\` [n puterea lui
Dumnezeu s` zic`: ^Din toate cuvintele bune pe care le rostise
… nici unul n-a r`mas ne[mplinit" (1 {mp. 8:56); ]i ace]tia
pot a]tepta cu r`bdare, ]i implicit se pot [ncrede [n privin\a
lucrurilor bune viitoare.
{n studiile noastre anterioare ale subiectului* am [nv`\at
c` ^timpurile neamurilor", care ocup` intervalul de timp
dintre [ndep`rtarea {mp`r`\iei tipice de la Israel ]i deplina
stabilire a adev`ratei {mp`r`\ii Mesianice pe ruinele
[mp`r`\iilor actuale, se va sf>r]i [n octombrie, 1914 d. Cr.
Am v`zut c` perioada prezen\ei Domnului nostru de la 1874
la 1914 este un timp de ^seceri]", prima parte a lui pentru
adunarea miresei Sale alese, iar partea din urm` un timp
*Vol. I, cap. 13, 14; Vol. II, cap. 4.

Stabilirea {mp`r`\iei 617
de str>mtorare pentru r`sturnarea institu\iilor actuale,
ca preg`tire pentru noua {mp`r`\ie. S` examin`m acum
[n lumina candelei profetice (Ps. 119:105; 2 Pet. 1:19)
unele detalii legate de stabilirea acestei {mp`r`\ii a
Celui-Prea-{nalt, care va fi al cincilea imperiu universal
al p`m>ntului ]i care nu va avea sf>r]it; ]i care va aduce
binecuv>nt`ri tuturor supu]ilor ei, [n timp ce toate
celelalte [mp`r`\ii au adus [n mare m`sur` dezam`gire
]i ap`sare ^crea\iei care suspin`". Nu este de mirare c`
[n tip se spune despre ea c` va fi introdus` cu tr>mbi\a
Jubileului (Lev. 25:9); ]i nu este de mirare c` profetul
Hagai (2:7) ne asigur` c` [n cele din urm` ea va fi
recunoscut` ca ^comoara tuturor neamurilor".
Deoarece are leg`tur` practic` cu maniera stabilirii
^{mp`r`\iei lui Dumnezeu", ^{mp`r`\iei Cerurilor", s`
re\inem ceea ce deja am aflat din Scripturi* cu privire la
regalitatea acestei {mp`r`\ii ]i la cei care o vor alc`tui.
1) Este {mp`r`\ia lui Dumnezeu [n sensul c` Tat`l ceresc
este Marele {mp`rat ]i El a aranjat planul de m>ntuire din
care {mp`r`\ia Milenar` va fi o parte. Este {mp`r`\ia Lui ]i
[n sensul c` ea va fi stabilit` ]i continuat` prin puterea Lui
(1 Cor.15:24-26). Este {mp`r`\ia Lui ]i pentru c` {l va
reprezenta pe El ca marele c>rmuitor-]ef, ]i legile Sale,
iubirea Sa ]i [ndurarea Sa prin Mijlocitorul pe care El
L-a stabilit.
2) Este ]i {mp`r`\ia lui Cristos — {mp`r`\ia iubitului Fiu
al lui Dumnezeu, prin aceea c` Cristos ca Mijlocitor al Noului
Leg`m>nt va fi conduc`torul activ al acestei {mp`r`\ii
Milenare, ca reprezentant al Tat`lui, cu scopul de a supune
rùl, a nimici p`catul ]i a aduce [n ascultare deplin`, sincer`,
de Tat`l ]i de legile Sale pe to\i din rasa r`scump`rat` care
vor vrea s` fie restabili\i deplin la asem`narea ]i favoarea
divin` ]i la via\` ve]nic`.
*Vol. I, pag. 288-300.

3) Va fi ]i {mp`r`\ia sfin\ilor, prin aceea c` ei, ca
^preo\ime [mp`r`teasc`" (Apoc. 5:10) vor domni, vor judeca
]i vor binecuv>nta lumea [mpreun` cu Domnul lor, Isus.
Rom. 8:17, 18.
Clasa {mp`r`\iei propriu-zise se va compune numai din
Domnul nostru ]i din âle]ii" Sì din acest Veac al
Evangheliei, c`rora El le-a spus: ^Nu te teme, turm` mic`,
pentru c` Tat`l vostru a g`sit pl`cere s` v` dea [mp`r`\ia".
Tot despre ace]tia Domnul i-a spus profetului Daniel: ^Dar
domnia, st`p>nirea ]i m`re\ia tuturor [mp`r`\iilor care
sunt pretutindeni sub ceruri se vor da poporului sfin\ilor
Celui-Prea-{nalt. {mp`r`\ia Lui este o [mp`r`\ie ve]nic`
]i toate st`p>nirile {i vor sluji ]i-L vor asculta". Dan. 7:27.
Dar, s` nu uit`m, to\i ace]tia vor fi ^schimba\i" prin [nvierea
lor ([nt>ia [nviere — Apoc. 20:4, 6; 1 Cor. 15:42-46, 50-54;
Ioan 3:5, 8) ]i dup` aceea nu vor mai fi fiin\e umane, ci
^p`rta]i firii dumnezeie]ti" ]i nev`zu\i de omenire dup`
cum ]i Dumnezeu ]i [ngerii din cer sunt nev`zu\i. Prin
urmare, vor fi necesare unele mijloace de comunicare [ntre
aceast` Biseric` glorioas` ]i aceia pe care ea [i va judeca*
]i-i va ridica din degradarea p`catului ]i a mor\ii. Astfel
de comunicare [ntre fiin\ele spirituale ]i cele umane s-a
mai realizat [n trecut prin aceea c` fiin\ele spirituale s-au
ar`tat [n corpuri de carne, comunic>nd astfel cu anumite
persoane importante [n privin\a aranjamentelor divine.
Astfel [ngerii i s-au ar`tat lui Avraam ]i Sarei, lui Lot,
lui Ghedeon, lui Daniel ]i Mariei, mama lui Isus, precum
]i altora. {n acest fel a comunicat ]i Domnul nostru cu
apostolii dup` [nvierea Sa ca fiin\` spiritual` — deoarece
a fost necesar s` le comunice anumite instruc\iuni, ]i
^Duhul Sf>nt [nc` nu era, fiindc` Isus nu fusese [nc`
sl`vit". Ioan 7:39 .
*Vezi 1 Cor. 6:2 ]i Vol. I, cap. 8.

Noi [ns` nu a]tept`m ca [n timpul Mileniului
comunicarea [ntre conduc`torii spirituali ]i supu]ii lor
p`m>nte]ti s` fie dup` aceast` manier`; c`ci afl`m c`
Dumnezeu a f`cut preg`tiri ca o anumit` clas` dintre
oameni, deja [ncerca\i ([n perioada de dinaintea Veacului
Evanghelic) ]i g`si\i vrednici de perfec\iune ]i de via\`
ve]nic`, s` serveasc` de-a lungul Veacului Milenar ca
intermediari [ntre {mp`r`\ia spiritual`, sfin\ii, ]i
supu]ii ei, omenirea.
4) Ace]ti intermediari, de]i nu vor fi {mp`r`\ia [n
sensul propriu al cuv>ntului, vor fi at>t de deplin
reprezentan\ii acesteia printre oameni, [nc>t ei vor fi
recunoscu\i de oameni ca {mp`r`\ie; vor reprezenta
{mp`r`\ia [n fa\a oamenilor ]i vor fi singurii ei
reprezentan\i vizibili. Ca atare, noi i-am numit pe
ace]tia ^faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei", vizibil`
printre oameni. Luca 13:28.
Ace]tia, Âvraam, Isaac, Iacov ]i to\i prorocii" ]i
vrednicii din vechime la care se refer` Domnul nostru ]i
apostolii (Mat. 8:11; Evr. 11:4-40), fiind trecu\i de
[ncercarea lor, vor fi trezi\i din moarte perfec\i —
restabili\i deplin la perfec\iune uman`; ]i nu va fi nevoie
de o ^[nviere a judec`\ii" de o mie de ani, a]a cum va fi
nevoie pentru restul oamenilor. }i aceast` perfec\iune le
va permite s` comunice direct cu {mp`ra\ii ]i Preo\ii
spirituali, f`r` a fi nevoie ca fiin\ele spirituale s`-]i ia
corpuri de carne pentru a comunica lumii legile etc.
{ntocmai cum Adam c>nd a fost perfect, [nainte de
[nc`lcarea sa, a putut comunica direct cu puterile cere]ti,
tot a]a vor comunica ]i ace]ti vrednici c>nd vor fi
restabili\i la aceea]i stare de perfec\iune.
Dar conduc`torii p`m>nte]ti nu vor fi ^{mp`ra\i ]i Preo\i",
ci prin hot`r>rea {mp`ratului ei vor fi ^prin\i [n toat` \ara"
— proeminen\i sau de frunte — conduc`tori, instructori.
COMUNICA|II INTIME {NTRE {MP~R~|IE }I REPREZENTAN|II EI
Este evident c` faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei va fi [n

rela\ie de comuniune, p`rt`]ie ]i cooperare intim` cu
{mp`r`\ia propriu-zis`, conduc`torii spirituali. Ei vor fi
[nrudi\i unii cu al\ii ca tat`l ]i copiii, ]i vor lucra [n cooperare
unii cu al\ii ca departamente ale aceluia]i guvern ceresc;
departamentul ceresc fiind cel legislativ sau legiuitor, iar
departamentul p`m>ntesc fiind cel executiv sau cel care
aplic` legea. Dup` cum este scris: ^Din Sion [{mp`r`\ia
spiritual`] va ie]i legea ]i din Ierusalim cuv>ntul DOMNULUI
[mesajele divine, prin intermediul @prin\ilor#]". Isa. 2:3.
S TABILIREA {MP~R~|IEI
^Se veste]te Evanghelia {mp`r`\iei lui Dumnezeu: ]i
fiecare [ care accept` m`rturia ca un mesaj de la
Dumnezeu], p`trunde [n ea, d>nd n`val`" (Luca 16:16).
De peste optsprezece secole acest mesaj, aceast` ofert` a
{mp`r`\iei ]i-a f`cut lucrarea pentru care a fost
inten\ionat`, de selectare a ^biruitorilor" âle]i" din lume.
De-a lungul [ntregului veac actual ei au a]teptat timpul
Tat`lui pentru stabilirea sau [n`l\area lor la putere, ca
{mp`ra\i ]i Preo\i ai Sì, pentru a-i conduce ]i a-i [nv`\a
pe oamenii r`scump`ra\i ai p`m>ntului, ]i a le da astfel
o ocazie de via\` ve]nic` prin credin\` ]i ascultare. Dar
[n tot acest timp, clasa {mp`r`\iei a suferit violen\` din
partea clasei Ismael ]i Esau, ]i din partea lui Satan,
prin\ul acestei lumi, ]i din partea slujitorilor orbi\i ai lui.
A]a cum a spus Domnul nostru: ^{mp`r`\ia cerurilor
sufer` violen\`, ]i cei violen\i o iau cu for\a" (Mat. 11:12
— K. J., n. e.). Domnul nostru, Capul {mp`r`\iei a suferit
p>n` la moarte; ]i to\i urma]ii Lui au suferit ceva pierdere
p`m>nteasc` drept urmare a faptului c` au fost
str`muta\i de sub puterea [ntunericului [n {mp`r`\ia
Fiului iubit al lui Dumnezeu. Col. 1:13.
Aceast` supunere timp de optsprezece secole la violen\a
rùlui care domin` n-a fost din cauz` c` Domnului nostru
[nviat, [n`l\at ]i glorificat I-a lipsit puterea de a-}i proteja
poporul; c`ci dup` [nvierea Sa El a spus: ^Toat` autoritatea
Mi-a fost dat` [n cer ]i pe p`m>nt" (Mat. 28:18). Exercitarea
puterii a fost am>nat` cu un scop. {n planul Tat`lui a existat
un ^timp potrivit" pentru a fi dat` marea jertf` pentru p`cate
]i un alt timp potrivit pentru stabilirea {mp`r`\iei [n putere
]i glorie mare ca s` conduc` ]i s` binecuv>nteze lumea: ]i
acestea au fost destul de departe una de alta pentru a permite
chemarea ]i preg`tirea Bisericii âlese" ca s` fie
mo]tenitoarea {mp`r`\iei [mpreun` cu Cristos. Influen\ele
rele ]i [mpotrivirea din partea p`c`to]ilor au fost permise
pentru cur`\irea, [ncercarea ]i finisarea celor ^chema\i" s`
fie membri ai clasei {mp`r`\iei. Cum a fost pentru Cap, a]a
este ]i pentru corp, scopul lui Dumnezeu este ca fiecare
membru s` fie ^f`cut des`v>r]it" ^prin lucrurile pe care le-a
suferit" ca nou` creatur`. Evr. 5:8, 9.
Dar acum suntem la sf>r]itul Veacului Evanghelic ]i
{mp`r`\ia este [n curs de stabilire sau instalare. Domnul
nostru, {mp`ratul r>nduit, este acum prezent, [ncep>nd din
octombrie 1874 d. Cr., conform m`rturiei profe\ilor, pentru
cei care au urechi s-o aud`: ]i inaugurarea formal` a func\iei
Sale [mp`r`te]ti dateaz` din aprilie 1878 d. Cr.; iar prima
lucrare a {mp`r`\iei, dup` cum arat` Domnul nostru [n
pildele ]i profe\ia Sa (adunarea âle]ilor Sì"), este acum [n
curs. ^{nt>i vor [nvia cei mor\i [n Hristos", a ar`tat Domnul
prin apostol: ]i [nvierea Bisericii va fi [ntr-o clip`*. Prin
urmare, {mp`r`\ia, a]a cum era reprezentat` prin Domnul
nostru ]i prin sfin\ii adormi\i, deja preg`ti\i ]i g`si\i vrednici
de a fi membri ai ^trupului Sù", ^mireasa", a fost stabilit`
[n 1878; ]i tot ce mai r`m>ne de f`cut pentru completarea ei
*Vol. III, cap. 6

este ^str>ngerea laolalt` la Domnul" a celor âle]i" care sunt
vii ]i au r`mas — a c`ror [ncercare nu este complet` [nc`.
Totu]i, [n loc s` a]tepte sf>r]itul cìi membrilor [n via\`,
lucrarea {mp`r`\iei a [nceput imediat; iar cei vii de aceast`
parte a v`lului sunt privilegia\i s` cunoasc` ^tainele
{mp`r`\iei" ]i s` se angajeze [n lucrarea {mp`r`\iei [nainte
de ^schimbarea" lor; ]i c>nd ace]tia vor muri (nu vor
âdormi", ci) vor fi ^schimba\i" [n clipa mor\ii, [nvia\i ca parte
din binecuv>ntata ]i sf>nta [nviere dint>i; dup` cum este
scris: ^Ferice de acum [ncolo de mor\ii care mor [n Domnul!
@Da#, zice Duhul, @ei se vor odihni de muncile lor, c`ci faptele
lor [i urmeaz`#". Apoc. 14:13.
Toate acestea sunt [n armonie cu declara\ia scriptural`
c` {mp`r`\ia lui Dumnezeu trebuie s` fie stabilit` [nainte
ca influen\a ]i lucrarea ei s` duc` la nimicirea complet` a
âutorit`\ilor care sunt" ale ^veacului rù de acum" —
politice, financiare, eclesiastice — cam pe la sf>r]itul
^timpurilor neamurilor", octombrie 1914 d. Cr. S` remarc`m
c>teva scripturi [n leg`tur` cu aceasta.
{n descrierea evenimentelor care au loc sub Tr>mbi\a a
}aptea, se observ` urm`toarea ordine: 1) Domnul nostru
ca {mp`rat al P`m>ntului ia puterea ]i {]i [ncepe domnia;
2) ca o consecin\`, vine asupra lumii marea judecat`-necaz.
Profetic ni se spune c` domnia [ncepe [nainte de timpul
de necaz ]i [nainte de [nvierea sfin\ilor ]i a profe\ilor;
dar ea va continua mult timp dup` aceea (o mie de ani),
p>n` c>nd va fi ^judecat" toat` omenirea, r`spl`tind pe
aceia care-L vor respecta pe Domnul ]i nimicind pe aceia
care vor avea o influen\` dùn`toare. S` not`m aceste
puncte [n citatul care urmeaz`:
^{\i mul\umim, Doamne Dumnezeule Atotputernice, care
e]ti ]i care erai, c` ai luat puterea Ta cea mare [reprezentat`
[n Cristos — @toate vin de la Tat`l# ]i @toate sunt prin Fiul#,
reprezentantul Sù onorat] ]i ai [nceput s` [mp`r`\e]ti. }i
[ca o consecin\` a domniei [ncepute] neamurile se umpluser`
de m>nie, dar a venit m>nia Ta ]i timpul ca cei mor\i s` fie
judeca\i ]i s` r`spl`te]ti pe robii Tì proroci, pe sfin\i ]i pe
cei care se tem de Numele Tù, mici ]i mari, ]i s` distrugi pe
cei care distrug p`m>ntul". Apoc. 11:17, 18.
{n mod asem`n`tor citim c` domnia {mp`r`\iei va [ncepe
[nainte de c`derea ^Babilonului"; ]i c` Babilonul va c`dea
ca rezultat al judec`\ilor exercitate de {mp`r`\ie — lucru
discernut mai t>rziu de c`tre unii care se afl` [n el, care
sunt reprezenta\i ca primind lumin` ]i libertate prin Cristos
dup` c`derea lui. Ei spun:
^Judec`\ile Lui sunt adev`rate ]i drepte: pentru c` a
judecat pe prostituata cea mare, care a stricat p`m>ntul cu
desfr>ul ei, ]i a r`zbunat s>ngele robilor Sì, din m>na ei".
Apoc. 18; 19:2-7.
Profetul Daniel a fost inspirat divin ca s` repete ]i s`
explice [mp`ratului Nebucadne\ar viziunea lui despre
puterile neamurilor, reprezentate printr-un chip mare.
Viziunea ar`ta o piatr` mare care a lovit picioarele chipului
]i ca rezultat a urmat o ruin` total` a puterii neamurilor, ]i
apoi acea piatr` a crescut p>n` c>nd a umplut tot P`m>ntul.
Explicarea dat` arat` c` {mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi
stabilit` ]i [mputernicit` deplin, ]i c` ruina guvernelor
p`m>nte]ti va fi urmarea direct` a for\ei acelei {mp`r`\ii.
M`rturia inspirat` a lui Daniel este dup` cum urmeaz`:
^{n zilele acestor [mp`ra\i [cele din urm` puteri ale
neamurilor — reprezentate prin degetele picioarelor
chipului], Dumnezeul cerurilor va ridica o {mp`r`\ie
[prezent` [n mod reprezentativ tot Veacul Evanghelic, dar
nerecunoscut` de lume ca [mp`r`\ie] care [spre deosebire
de [mp`r`\iile schimb`toare ale neamurilor reprezentate
prin chip] nu va fi distrus` ]i care nu va trece sub
st`p>nirea unui alt popor [cum a trecut puterea chipului
de la un popor la altul]. Ea va sf`r>ma ]i va nimici toate
acele [mp`r`\ii, dar ea [ns`]i va dìnui pentru totdeauna".
Dan. 2:44, 45.
Domnul nostru i-a asigurat pe credincio]ii Sì c` la timpul
stabilirii {mp`r`\iei Sale ]i al r`sturn`rii puterii neamurilor,
Biserica [nving`toare va fi cu El ]i va avea o parte [n aceast`
lucrare. Propriile Sale cuvinte sunt:
^Celui care va birui ]i celui care va p`zi p>n` la sf>r]it
lucr`rile Mele, [i voi da st`p>nire peste neamuri. Le va
p`stori cu un toiag de fier ]i le va zdrobi ca pe ni]te vase de
lut, cum am primit ]i Eu de la Tat`l Meu." Apoc. 2:26, 27;
compar` Ps. 149:8, 9.
S-ar putea ca noi s` nu fim [n stare s` judec`m corect care
tr`s`turi din lucrarea cea mare se duc acum la [ndeplinire
de c`tre Domnul ]i de c`tre sfin\ii Sì glorifica\i dincolo de
v`l; dar putem fi siguri c` ei sunt participan\i activi [n
lucrarea destinat` membrilor aceleia]i clase a {mp`r`\iei,
al c`ror curs ]i serviciu nu s-a [ncheiat [nc` de aceast` parte
a v`lului — lucrarea seceri]ului (1) de adunare a âle]ilor"
[n via\`; (2) de vestire Sionului, ^Dumnezeul tù
[mp`r`\e]te!" —{mp`r`\ia se stabile]te acum; ]i (3) de vestire
a Zilei R`zbun`rii Dumnezeului nostru.
STABILIREA GUVERNULUI P ~M<NTESC
Nu trebuie s` a]tept`m faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei lui
Dumnezeu [nainte de sf>r]itul complet al Timpurilor
Neamurilor (octombrie 1914 d. Cr.), pentru c` prin faptul c`
Dumnezeu a concesionat neamurilor domnia p>n` la acea dat`,
El n-a f`cut nici o gre]eal` ]i planurile Sale nu se schimb`.
Faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei lui Dumnezeu c>nd va fi
stabilit` va fi israelit`; c`ci astfel este angajamentul sau
leg`m>ntul f`cut cu Avraam ]i cu s`m>n\a sa natural`. Chiar
]i favoarea principal`, {mp`r`\ia spiritual`, i-a fost oferit` mai
[nt>i Israelului trupesc, ]i lor le-ar fi fost dat` dac` inima lor
ar fi fost gata s-o primeasc` pe condi\iile ata]ate ei — s` sufere
cu Cristos ]i dup` aceea s` fie sl`vi\i cu El (Rom. 8:17). Israelul
de fapt a dorit ]i a cùtat lucrurile cele mai bune pe care le avea
Dumnezeu de dat; dar Îsrael n-a c`p`tat ce cùta, iar cei ale]i
[^turma mic`" aleas` dintre evrei ]i neamuri] au c`p`tat, pe c>nd
ceilal\i au fost [mpietri\i"— nu pentru totdeauna, ci p>n` c>nd
se va completa alegerea semin\ei spirituale, {mp`r`\ia propriu-
zis`. Rom. 9 :31-33; 11:7, 23, 25-32.
De]i israeli\ii sub favoarea divin` vor fi aduna\i, conform
f`g`duin\ei, [napoi [n Palestina [n diferite stadii de
necredin\`, totu]i nimeni nu va fi [n nici o m`sur` socotit ca
parte a fazei p`m>nte]ti a {mp`r`\iei, nici chiar ca sus\in`tor
ori asociat al ei, dec>t dac` va recunoa]te [nt>i pe Cristos
Isus ca Fiul lui Dumnezeu, singurul R`scump`r`tor ]i
Eliberator al lui Israel ]i al lumii.
{nceputul fazei p`m>nte]ti a {mp`r`\iei la sf>r]itul lui
1914 d. Cr., dup` cum [n\elegem noi, va consta numai din
sfin\ii din vechime [nvia\i — de la Ioan Botez`torul p>n` la
Abel — Âvraam, Isaac, Iacov ]i to\i sfin\ii proroci". (Compar`
Matei 11:11; Luca 13:28; Evr. 11:39, 40.) Deoarece ace]ti
vrednici din vechime nu vor avea parte de {mp`r`\ia
spiritual`, pentru c` n-au fost ^chema\i" la ea, aceast`
chemare de sus sau ^chemare cereasc`" nefiind posibil` dec>t
dup` ce r`scump`rarea a fost pl`tit` de c`tre Domnul nostru
Isus, totu]i ei vor ocupa o pozi\ie deosebit`, mai presus de
lume, dovedindu-]i credin\a ]i iubirea [n timpul domniei
rùlui, [ntr-o manier` aprobat` de Dumnezeu. Astfel ei au
fost preg`ti\i ]i au fost dovedi\i vrednici s` fie slujitori ]i
reprezentan\i p`m>nte]ti ai {mp`r`\iei spirituale. {n
armonie cu aceasta este scris [n Psalmi, adres>ndu-se
Cristosului — ^Fiii tì vor lua locul p`rin\ilor tì [[n loc de a
mai fi considera\i p`rin\ii tì, ei vor fi copiii tì]; [i vei pune
prin\i [c`petenii, conduc`tori] [n toat` \ara". Ps. 45:16.
Ace]ti vrednici din vechime vor fi deosebi\i de restul
omenirii, nu numai prin faptul c` [ncercarea lor a trecut, [n
timp ce [ncercarea lumii tocmai va [ncepe, ci ]i prin faptul c`
ei vor fi ajuns la r`splata credincio]iei lor — vor fi oameni
perfec\i, fiindu-le redat complet tot ceea ce se pierduse prin
Adam [n privin\a asem`n`rii morale ]i intelectuale cu
Dumnezeu, ]i perfec\iunea puterilor fizice. Astfel ei nu numai
c` vor fi ^prin\ii" sau cei mai de seam` de pe p`m>nt
(reprezentan\ii p`m>nte]ti ai {mp`r`\iei cere]ti — Cristos
]i Biserica Sa), ci ei, individual, vor fi ]i reprezentativi pentru
ceea ce vor putea ob\ine sub Noul Leg`m>nt to\i cei care se
vor supune de bun`voie.
C>nd Avraam, Isaac ]i Iacov ]i to\i vrednicii din vechime
vor fi [nvia\i ]i vor ap`rea printre israeli\ii readuna\i, cam
pe la [ncheierea necazului final al lui Iacov cu Gog ]i Magog,
puterile lor intelectuale superioare [i vor deosebi grabnic de
ceilal\i oameni. Mai mult, mintea lor perfect` va [n\elege
repede cuno]tin\a ]i inven\iile din prezent; ]i ei vor fi
deosebi\i [n multe privin\e, cum a fost ]i omul Cristos Isus,
despre care oamenii spuneau: Cum ]tie omul acesta carte
f`r` s` fi [nv`\at? (Ioan 7:15). }i dup` cum Isus [nv`\a
poporul [n mod clar, hot`r>t, limpede, ]i nu [ndoielnic ]i
confuz cum [nv`\au c`rturarii, tot a]a vor face ]i vrednicii
din vechime des`v>r]i\i, c>nd vor ap`rea printre oameni.
Pe l>ng` acestea, ace]ti vrednici, ^prin\i", vor avea leg`tur`
direct` cu {mp`r`\ia spiritual` (Cristos ]i Biserica), a]a cum
a avut Domnul nostru cu [ngerii ]i a]a cum Adam s-a bucurat
de o leg`tur` personal` similar` [nainte de a veni sub
sentin\a divin` ca ]i c`lc`tor al legii. Ace]ti ^prin\i" ai noului
p`m>nt (ai noii ordini a societ`\ii) vor fi pe deplin califica\i
pentru pozi\ia onorabil` destinat` lor.
Astfel vedem c` atunci c>nd va sosi timpul lui Dumnezeu
pentru inaugurarea {mp`r`\iei Sale printre oameni, to\i
agen\ii Sì vor fi cu prisosin\` gata pentru serviciu; ]i
mi]c`rile de maestru ale politicii lor [n\elepte, modera\ia
lor, autocontrolul lor demn ]i exemplificarea personal` a
fiec`rui har ]i virtu\i, [i vor atrage pe oameni — disciplina\i
de marele necaz — ]i-i vor [nrola repede [ntr-o cooperare
activ`. Chiar ]i [nainte ca ei s`-]i dezv`luie identitatea, f`r`
[ndoial` poporul Israel va remarca superioritatea acestora fa\`
de al\i oameni.
Mai mult, s` nu uit`m c` [nsu]i scopul marelui timp de
necaz, care acum se apropie de punctul culminant, este
s` zdrobeasc` inimile de piatr` ale tuturor oamenilor, s`
aplece p>n` la \`r>n` pe cei m>ndri ]i s` br`zdeze
p`m>ntul [n\elenit cu brazdele ad>nci ale durerii,
necazului, triste\ii, ]i astfel s` preg`teasc` lumea pentru
marile binecuv>nt`ri ale {mp`r`\iei Milenare. }i acesta
va servi scopul pentru care a fost inten\ionat, dup` cum
spune profetul: ^C>nd se [mplinesc judec`\ile Tale
[Doamne, peste tot] pe p`m>nt, locuitorii lumii [nva\`
dreptatea" (Isa. 26:9). P>n` atunci to\i vor fi [nv`\at c`
planurile egoiste ]i toate planurile care pot fi n`scocite ]i
[ndeplinite de omul dec`zut sunt deficitare ]i duc numai
la diferite grade de necaz ]i confuzie. }i atunci to\i vor
t>nji, dar f`r` s` mai aib` speran\`, dup` o domnie a
drept`\ii — ned>ndu-]i seama c>t de aproape este aceasta.
Speran\ele mult nutrite ale Israelului [ntr-o {mp`r`\ie
se vor re[nsufle\i [ntre timp printre cei care, din respect
fa\` de f`g`duin\e, se vor fi adunat [n Palestina. C>nd
vrednicii din vechime vor anun\a [nvierea lor ]i forma de
guvernare dreapt` care trebuie s` fie stabilit`, planul va
fi f`r` [ndoial` recunoscut prompt ca venind de la Domnul,
]i c>nd vor afla c` adev`rata {mp`r`\ie care este peste ei
este cea spiritual` ]i c` Isus cel r`stignit este {mp`ratul,
]i [n mintea lor, cu ochiul credin\ei, ^[]i vor [ntoarce
privirile spre" Cel pe ^care L-au str`puns", atunci ^{l vor
pl>nge cum pl>nge cineva pe singurul lui fiu ]i-L vor jeli
amarnic, cum pl>nge cineva pe un [nt>i-n`scut. {n ziua
aceea va fi jale mare [n Ierusalim". }i Dumnezeu ^va turna
peste casa lui David ]i peste locuitorii Ierusalimului un
duh de [ndurare ]i de rug`ciune". Zah. 12:10, 11.
Vestea despre situa\ia [ncurcat` a o]tilor lui Gog ]i Magog
]i despre uimitoarea eliberare a Israelului de vr`jma]ii sì,
va fi repede urmat` de vestea apari\iei renumi\ilor lor
^p`rin\i" [nvia\i ]i a stabilirii unui guvern av>ndu-i pe ace]tia
[n frunte, ]i a convertirii generale a Israelului la Mesia pe
care ei de mult` vreme {l respinseser`. }i f`r` [ndoial` c`
mare parte din aceasta va fi luat` ca [n]el`ciune printre
neamuri: se va r>de de evrei c` sunt creduli, iar vrednicii
din vechime vor fi clasa\i ca impostori vicleni.
Dar binecuv>ntarea care va [nso\i reorganizarea
guvernului sub noile auspicii [n Palestina va produce
schimb`ri at>t de minunate ]i de rapide [n prosperitatea
Israelului, [nc>t va uimi lumea care atunci va fi [n stare de
anarhie ]i descurajare, ]i va face pe mul\i s` g>ndeasc` ]i
s` spun` — fie c` sunt impostori sau nu, lucrarea acestor
oameni care pretind a fi profe\ii [nvia\i este tocmai aceea de
care are nevoie lumea! De-ar da Dumnezeu ca ei s` preia
controlul [ntregii lumii ]i s` fac` ordine ]i pace [n dezordinea
noastr` universal`. Apoi vor trimite s` cear` ca ace]ti ^prin\i"
minuna\i s` extind` pretutindeni guvernarea lor, jugul lor
de dreptate, care s-a constatat a fi at>t de binef`c`tor pentru
Israel. Profetul spune acest lucru [n cuvintele urm`toare:
^Se va [nt>mpla [n zilele din urm`, c` muntele [{mp`r`\ia]
casei DOMNULUI va fi [ntemeiat ca cel mai [nalt munte [ca o
{mp`r`\ie deasupra tuturor celorlalte [mp`r`\ii]; se va [n`l\a
deasupra dealurilor [ celor mai [nalte piscuri] ]i toate
popoarele se vor [ngr`m`di spre el. }i multe popoare se vor
duce ]i vor zice: @Veni\i, s` ne suim la muntele [{mp`r`\ia]
DOMNULUI , la casa Dumnezeului lui Iacov, ca s` ne [nve\e
cìle Lui ]i s` umbl`m pe c`r`rile Lui!#. C`ci din Sion
[{mp`r`\ia spiritual` — Cristosul glorificat, Cap ]i corp] va
ie]i legea ]i din Ierusalim [re]edin\a guvernului
reprezentativ p`m>ntesc [n m>inile ^prin\ilor"] cuv>ntul
DOMNULUI. El va fi [deja [nainte — [n marele timp de necaz]
Judec`torul neamurilor. El va mustra un mare num`r de
popoare, a]a [nc>t [ca rezultat al mustr`rilor Domnului ]i apoi
al legii ]i al Cuv>ntului Sù] din s`biile lor []i vor fùri fiare
de plug ]i din suli\ele lor cosoare: nici un popor nu va mai
scoate sabia [mpotriva altuia ]i nu vor mai [nv`\a r`zboiul".
Isa. 2:2-4; Mica 4:1-4.
R APORTUL STR<NS {NTRE { MP~R~|IE }I
^ PRIN|II" EI P~M <NTE}TI
Dup` cum este de a]teptat, comunicarea [ntre cele dou` faze
sau p`r\i ale {mp`r`\iei va fi u]oar` ]i direct`; ]i prin aceasta,
supravegherea ]i instruirea omenirii va fi complet` — ^prin\ii"
fiind mijloacele de comunicare divin`. Aceasta pare s` fie aluzia
din cuvintele Domnului nostru c`tre Natanael: ^De acum [ncolo
ve\i vedea cerul deschis ]i pe [ngerii lui Dumnezeu [mesagerii
lui Dumnezeu, ^prin\ii" noii dispensa\ii] suindu-se ]i
cobor>ndu-se peste Fiul Omului" (Ioan 1:51). N-a fost oare visul
lui Iacov despre scara [ntre cer ]i p`m>nt, ]i trecerea
mesagerilor [ncoace ]i [ncolo, at>t un vis c>t ]i o profe\ie care
preumbrea comunicarea viitoare str>ns` [ntre {mp`r`\ia
cereasc` ]i lume, lucrare [n care [nsu]i Iacov, ca unul dintre
mesagerii folosi\i pentru comunicare, urma s` aib` parte
pentru binecuv>ntarea lumii? Noi credem c` a]a a fost
inten\ionat. Gen. 28:10-12.
Faptul c` Moise, mijlocitorul Leg`m>ntului Legii, a fost
un tip al lui Cristos, Mijlocitorul Noului Leg`m>nt, este clar
[nv`\at [n Scripturi ]i [n mod general recunoscut de c`tre
cei care studiaz` Biblia; dar nu to\i recunosc c` Moise este
un tip al Cristosului [ntreg — Cap ]i corp — ]i [n acest sens
tot Veacul Evanghelic a fost o perioad` de ridicare a lui
Cristos. Aceasta [ns` este singura aplicare a tipului care se
potrive]te [n c>teva cazuri, ca de exemplu [n Fapte 3:22, 23.
La instituirea Leg`m>ntului Legii la Muntele Sinai,
Moise pare s` fi fost un tip al Cristosului [ntreg (Cap ]i
corp) la introducerea Veacului Milenar, c>nd va fi introdus
Noul Leg`m>nt pentru lume — dup` ce ^sunetul trompetei
celei mari" (a ]aptea) ]i [ntunericul ]i ^marele cutremur de
p`m>nt" etc. din Ziua R`zbun`rii vor fi [ngrozit omenirea
]i o vor fi preg`tit s` aud` vocea Marelui {nv`\`tor, ]i
oamenii s` fie bucuro]i s` accepte Noul Sù Leg`m>nt. Acest
lucru este clar ar`tat de apostol (Evr. 12:18-22) care pare
s` marcheze fiecare pas al paralelismului. Israel se apropia
]i [n final a ajuns la Muntele Sinai, care putea fi atins ]i de
la care emana a]a o priveli]te ]i se auzeau sunete a]a de
[nfrico]`toare [nc>t to\i erau [ngrozi\i ]i tremurau: dar noi
ne apropiem de Muntele Sionului ]i de gloriile ]i
binecuv>nt`rile lui minunate cu mult superioare celor de
la Sinai; dar aceste binecuv>nt`ri mai mari vor fi [nso\ite
de o tr>mbi\`, o [ntunecime ]i un cutremur de p`m>nt mai
[nfrico]`toare — cl`tinarea final` a tot ce poate fi cl`tinat
(tot ce este p`c`tos ]i contrar voin\ei divine), pentru ca
numai ce este adev`rat ]i durabil s` r`m>n`. Solu\ia [ntregii
probleme este [n cuvintele: ^Fiindc` am primit [noi, care
astfel a]tept`m] o {mp`r`\ie care nu se poate cl`tina, s` ne
ar`t`m mul\umitori ]i s` aducem lui Dumnezeu o slujire
care s`-I fie pl`cut`". Evr. 12:28.
Continu>nd examinarea acestei ilustra\ii, remarc`m c`
Moise a mers apoi pe munte ({mp`r`\ie) ]i a fost glorificat
[n tip; adic`, fa\a Lui str`lucea a]a de tare c` Israel nu
putea s`-l priveasc`. Aceasta ar p`rea s` simbolizeze
completarea Bisericii (Cristos, Cap ]i corp) [n glorie. Iar
v`lul pe care Moise [l purta dup` aceea [n fa\a poporului,
dar pe care-l l`sa la o parte c>nd era cu Domnul pe Munte,
ar p`rea s` simbolizeze faza p`m>nteasc` a {mp`r`\iei
Sale, ^prin\ii [n toat` \ara" prin care Cristosul va vorbi
poporului ]i prin care va fi reprezentat, gloria fiindu-i
ascuns`. Aceasta pare s` fie o ilustra\ie remarcabil` a
leg`turii str>nse care va exista [ntre ^prin\ii" p`m>nte]ti
]i {mp`ra\ii ]i Preo\ii cere]ti. Urcarea lui Moise pe munte
pentru a comunica cu Dumnezeu [n timp ce muntele era
acoperit de nori str`b`tu\i de fulgere, iar p`m>ntul se
cutremura de tunete, reprezint` faptul c` Trupul lui
Cristos va fi completat, ultimii membri vor fi ^schimba\i"
]i primi\i [n {mp`r`\ie [n timpul c>nd ordinea prezent` a
lucrurilor se schimb`, [n mijlocul unui mare timp de
str>mtorare cum n-a mai existat pe p`m>nt.
Dup` cum primele table ale Legii care au fost sf`r>mate
reprezint` e]ecul Leg`m>ntului Legii din cauza
^sl`biciunilor c`rnii", tot a]a, al doilea r>nd de table
reprezint` Noul Leg`m>nt, care are pe Cristos ca
Mijlocitor ]i care nu va e]ua. Acest Leg`m>nt Nou va
deveni operativ fa\` de lume dup` ce ^trupul lui Hristos"
va fi complet. {ntre timp alegerea membrilor Marelui
Profet asemenea lui Moise continu` (Fapt. 3:23). Acum
s` remarc`m faptul c` Moise a fost schimbat c>nd au fost
date al doilea r>nd de table ale Legii (care reprezint` Noul
Leg`m>nt), a]a [nc>t dup` aceea el purta un v`l [n fa\a
poporului fiindc` fa\a lui str`lucea.
Inaugurarea {mp`r`\iei va fi [nso\it` de scene a]a de
[ngrozitoare [nc>t s` fac` [ntreaga lume s` tremure de
fric` ]i oamenii s` recunoasc` bucuro]i pe Unsul
Domnului ca {mp`rat al [ntregului p`m>nt. A]a cum
Israelul a implorat s` nu le mai vorbeasc` Domnul — prin
scenele ]i sunetele [nfrico]`toare v`zute la Sinai — tot
a]a acum, toate popoarele vor dori ca Domnul Iehova s`
[nceteze a le mai vorbi [n m>nia Lui ]i a-i tulbura [n
indignarea Lui aprins` ]i dreapt`, ]i vor fi bucuroase
s`-L asculte mai degrab` pe Marele Mijlocitor, s`-L
recunoasc` drept {mp`ratul pe care Iehova {l pune peste
ele — Emanuel, marele antitip al lui Moise — Profetul,
Preotul ]i {mp`ratul acoperit de v`l (ascuns). Compar` Evrei
12:19 ]i Psalmul 2:5, 6.
Israelul va fi dispus, va dori noua {mp`r`\ie, dup` cum
este scris: ^Poporul Tù este plin de [nfl`c`rare [n ziua
puterii Tale" (Ps. 110:3, Biblia ebraico-englez`, J. P. Green
— n. e.). Va fi tocmai ceea ce a a]teptat Israelul (orbit
fa\` de chemarea mai [nalt`, spiritual`, a Veacului
Evanghelic): numai c` va fi cu mult mai m`re\ ]i mai
durabil dec>t au putut ei concepe vreodat`. Atunci un
mare num`r dintre aceia care cred par\ial [n Cristos, care
sunt grav dezinforma\i, vor spune: ^N-am prorocit
[predicat] noi [n Numele Tù? … }i n-am f`cut noi multe
minuni [n Numele Tù?" (Mat. 7:21, 22). Ace]tia nu vor fi
recunoscu\i ca mireasa lui Cristos, ci vor fi l`sa\i s` aib`
parte de pl>nsul ]i scr>]nirea din\ilor din marele timp de
str>mtorare, ]i f`r` [ndoial` vor deveni poporul Domnului
[n loc s` fie sectari, ]i ^[n ziua puterii Sale" vor fi ûn dar
de bun`voie [n sf>nt` splendoare" [Ps. 110:3 — trad. lit.
nou`, 2001, n. e.]. }i [ntr-adev`r, [n foarte scurt timp,
dup` cum declar` textul nostru, {mp`r`\ia lui Dumnezeu
va fi recunoscut` ca ^dorin\a tuturor neamurilor".
REFORME SOCIALE }I MORALE
Legea Domnului, care va ie]i atunci din Muntele Sionului,

{mp`r`\ia, ]i va fi promulgat` din Ierusalim, noua capital`
a lumii, c`tre to\i oamenii, drept Cuv>ntul Domnului prin
^prin\ii" Sì, va avea imediat putere asupra tuturor celor
recunoscute deja ca ^rele strig`toare la cer". Se vor institui
reforme morale [n toate privin\ele; chestiunile financiare,
sociale ]i religioase vor fi ref`cute toate [n armonie cu
Dreptatea ]i Iubirea. Din judecat` se va face o linie ]i din
dreptate un fir cu plumb (Isa. 28:17); toate afacerile
p`m>ntului vor fi aliniate ]i verificate dup` dreptate — ]i
vor fi aduse [n strict` conformitate cu aceasta.
C>t de mult va [nsemna aceasta [n privin\a reprim`rii
tuturor afacerilor care ispitesc pe oameni, am`gindu-i ]i
seduc>ndu-i prin sl`biciunile naturii lor dec`zute ]i prin
lipsa de echilibru a tr`s`turilor lor mentale ]i morale!
Distileriile de alcool, ber`riile, barurile, bordelurile, agen\iile
de pariuri, toate afacerile care omoar` timpul ]i degradeaz`
caracterul vor fi oprite; iar celor care le servesc li se va da s`
fac` ceva benefic pentru ei [nsi]i ]i pentru al\ii.
{n mod asem`n`tor, construirea vaselor de r`zboi, fabricarea
muni\iei de r`zboi ]i de ap`rare vor [nceta, iar armatele vor fi
desfiin\ate. Noua {mp`r`\ie nu va mai avea nevoie de acestea,
[ns` va avea destul` putere s` fac` [n mod sumar dreptate
pedepsindu-i pe rùf`c`tori c>nd au luat hot`r>rea s`
ac\ioneze, dar [nainte de a face rù altora — c`ci nici un
rù ]i nici o nimicire nu se va face [n toat` acea {mp`r`\ie
sf>nt` (Isa. 11:9), cu excep\ia faptului c` Judec`torii
competen\i ]i drep\i vor face ca peste cei incorigibili s` vin`
moartea a doua. Isa. 32:1-8; 65:20-25; Ps. 149:9; 1 Cor. 6:2.
Afacerile bancare ]i bursiere ]i alte asemenea [ndeletniciri,
foarte folositoare [n condi\iile actuale, nu-]i vor mai avea
locul; c`ci sub noile condi\ii, neamului omenesc i se va cere
s` se trateze unii pe al\ii ca membrii unei familii, iar capitalul
privat ]i banii de dat ]i de luat cu [mprumut vor fi lucruri
ale trecutului. Proprietarii de p`m>nt ]i agen\iile de
[nchiriere []i vor g`si de asemenea noi [ndeletniciri, pentru
c` noul {mp`rat nu va recunoa]te ca fiind valabile titlurile
]i documentele luate acum [n eviden\`. El va anun\a c`
atunci c>nd la Calvar l-a cump`rat pe Adam ]i rasa lui, a
cump`rat ]i domeniul lui Adam, p`m>ntul (Efes. 1:14); ]i
El [l va [mp`r\i, nu celor egoi]ti, avari ]i lacomi, ci locurile
cele mai grase vor fi date ^celor bl>nzi", conform f`g`duin\ei
Lui din predica de pe munte. Mat. 5:5.
Despre acest mare {mp`rat ]i Judec`tor (Cap ]i corp),
simbolizat prin Moise, Domnul spune:
^Duhul DOMNULUI se va odihni peste El, duh de [n\elepciune
]i de pricepere, duh de sfat ]i de t`rie, duh de cuno]tin\` ]i de
fric` de DOMNUL. Pl`cerea Lui va fi frica de DOMNUL; nu va
judeca dup` [nf`\i]are, nici nu va hot`r[ dup` cele auzite, ci
va judeca pe cei s`raci cu dreptate, ]i va hot`r[ cu nep`rtinire
asupra celor [ntrista\i ai \`rii; va lovi p`m>ntul cu toiagul
gurii Lui ]i va omor[ pe cel rù cu suflarea buzelor Lui.
Dreptatea va fi br>ul coapselor Sale ]i credincio]ia br>ul
mijlocului Sù". Isa. 11:1-5.
Unora ar putea s` li se par` c` acest program divin va
face p`m>ntul un paradis pentru cei s`raci, dar un loc de
suferin\` pentru cei care acum sunt obi]nui\i cu luxul ]i cu
avantajele asupra majorit`\ii, fie datorit` norocului, fie
talentelor ]i ocaziilor superioare, fie prin practici necinstite.
Dar ace]tia s` se g>ndeasc` la cuvintele Judec`torului,
rostite cu optsprezece secole [n urm`: ^Vai de voi, boga\ilor,
pentru c` voi v-a\i primit m>ng>ierea! Vai de voi care sunte\i
s`tui [satisf`cu\i] , pentru c` ve\i fl`m>nzi [ve\i fi
nemul\umi\i]!" (Luca 6:24, 25). La [nceput ace]tia vor fi
[nclina\i s` se pl>ng` de pierderea avantajelor, ]i dup` cum
boga\ilor evlavio]i le este acum greu s` intre [n starea inimii
]i vie\ii care va fi r`spl`tit` cu o parte [n {mp`r`\ia lui
Cristos, tot a]a ]i atunci, cei obi]nui\i cu bog`\iile vor avea
dificult`\i pe care cei disciplina\i [nainte [n ]coala adversit`\ii
nu le vor avea.
Dar nivelarea inevitabil` a societ`\ii care va fi realizat`
[n anarhia din Ziua R`zbun`rii va trebui s` fie acceptat`; ]i
cur>nd ([n unele cazuri mai [ncet, iar [n altele mai repede)
avantajele domniei Iubirii vor fi recunoscute ]i [n mod
general apreciate. Se va constata c` sub aranjamentul divin
to\i, dac` vor vrea, vor putea fi binecuv>nta\i, vor putea fi
cu adev`rat ferici\i ]i vor putea merge ^[n sus" pe calea
sfin\eniei spre marea perfec\iune uman` (chipul lui
Dumnezeu) ]i spre via\` ve]nic` (Isa. 35:8). Ceea ce deja s-a
recunoscut [n general, se va constata a fi absolut corect; ]i
anume, cu [nlesnirile prezente, dac` to\i oamenii ar fi pu]i s`
lucreze sistematic ]i [n\elept, n-ar fi necesar mai mult de trei
ore de munc` pentru fiecare persoan`. Iar sub conducerea
{mp`r`\iei cere]ti, orele de repaus nu vor produce daune
morale sau fizice, a]a cum desigur c` se [nt>mpl` sub condi\iile
actuale, cu rùl ]i ispitele din toate p`r\ile, care profit` de
sl`biciunile mo]tenite.
Dimpotriv`, c>nd Satan va fi legat (rùl restr>ns) ]i ispitele
exterioare [ndep`rtate, orele de repaus vor fi petrecute, sub
[ndrumarea Bisericii glorificate, [n studii care vor deveni
tot mai atractive ]i mai interesante — studiul naturii ]i al
Dumnezeului naturii, precum ]i al glorioaselor Sale atribute
— {n\elepciunea, Dreptatea, Iubirea ]i Puterea Sa. }i astfel,
[n mod pl`cut, ei vor progresa spre perfec\iune uman` —
sf>r]itul alerg`rii sau [ncerc`rii lor; pentru c`, s` nu
uit`m, noul guvern va lua cuno]tin\` nu numai de
afacerile ]i de interesele mari ale supu]ilor lui, ci ]i de cele
mai mici. Va fi un ^guvern p`rintesc" [n cel mai deplin sens
al cuv>ntului.
S-ar putea foarte bine ca oamenii s` priveasc` plini de
team` stabilirea celui mai autocrat guvern pe care l-a
cunoscut lumea vreodat`, sub care via\a, proprietatea ]i toate
interesele omenirii vor fi [n mod absolut [n m>inile
{mp`ratului, f`r` drept de apel, dac` n-ar fi s` avem dovezile
cele mai conving`toare ]i absolute c` toate reglement`rile
]i aranjamentele {mp`r`\iei sunt destinate pentru binele
supu]ilor ei. {mp`ratul acelei {mp`r`\ii Mijlocitoare i-a iubit
at>t de mult pe aceia peste care trebuie s` domneasc`, [nc>t
}i-a dat propria via\` ca pre\ul lor de r`scump`rare, pentru
a le asigura dreptul unei [ncerc`ri individuale de via\`
ve]nic`; ]i [nsu]i obiectivul domniei Sale Milenare este s`-i
ajute [n acea [ncercare. Ce s-ar putea cere mai mult? Fiind
R`scump`r`torul, El are [n mod just dreptul de a st`p>ni [n
mod absolut ceea ce a cump`rat cu propriul Sù s>nge; ]i to\i
care apreciaz` o astfel de iubire cum a manifestat El, I-ar
acorda bucuros Lui toat` puterea ]i autoritatea dac` aceast`
chestiune le-ar fi supus` spre votare — ceea ce [ns` nu va fi —
]i s-ar supune prompt voin\ei Sale drepte.
Dar ^sfin\ilor" care vor fi mo]tenitori ]i judec`tori asocia\i
[n {mp`r`\ie — li se poate oare [ncredin\a lor [n siguran\`
putere absolut`, autocrat`?
O, da! Dup` cum Isus Cristos a dovedit c` are spiritul
Tat`lui ceresc ]i este ^reprezentarea exact` a Fiin\ei Lui",
tot a]a, to\i cei care vor fi din acea ^turm` mic`", mo]tenitori
[mpreun` cu El [n {mp`r`\ie, vor fi dovedit c` au ^Duhul lui
Hristos" — Duhul sf>nt al Iubirii. Una dintre condi\iile
^chem`rii" lor este ca ei s` devin` âsem`n`ri ale iubitului
Fiu al lui Dumnezeu", ]i nimeni altcineva nu va fi considerat
c` ]i-a asigurat chemarea ]i alegerea. De fapt, pentru a putea
comp`timi cu cei care atunci vor fi [n grija ]i sub instruirea
lor, ace]tia sunt ale]i dintre cei slabi ]i imperfec\i, ]i sunt
[nv`\a\i ce [nseamn` a lupta o lupt` bun` pentru dreptate
]i adev`r [mpotriva erorii ]i p`catului. Da, preo\ilor
subordona\i ai Preo\imii {mp`r`te]ti, ca ]i Preotului
Principal, li se poate acorda f`r` fric` [ncrederea. Acestora
le va [ncredin\a Dumnezeu puterea ]i aceasta este cea mai
bun` garan\ie c` ei o vor folosi [n mod just, [n\elept, iubitor
— pentru binecuv>ntarea lumii.
DOMNIA TOIAGULUI DE FIER
Popoarele vor fi conduse prin for\`, for\` irezistibil`,

p>n` c>nd ordinea dreapt` va fi stabilit` prin supunere
general`; orice genunchi se va pleca, orice limb` va
m`rturisi puterea ]i gloria divin`, iar supunerea
exterioar` va fi obligatorie. Dup` cum este scris: ^Le va
p`stori cu un toiag de fier ]i le va zdrobi ca pe ni]te vase
de lut" (Apoc. 2:27). Aceast` lovire ]i zdrobire apar\ine
propriu-zis Zilei de R`zbunare, ]i chiar dac` puterea ]i
toiagul vor r`m>ne de-a lungul Veacului Milenar, folosirea
lor nu va fi probabil necesar`, deoarece orice [mpotrivire
deschis` va fi complet mustrat` [n marele timp de necaz.
Dup` cum profetul prezint` situa\ia, [n acest timp de lovire,
Dumnezeu va spune omenirii care va murmura, va vocifera
[ncrez`toare [n sine — ^Sta\i lini]ti\i ]i s` ]ti\i c` Eu
sunt Dumnezeu. Eu voi fi [n`l\at peste neamuri, Eu voi
fi [n`l\at pe p`m>nt!" (Ps. 46:10). Va necesita [ns`
lucrarea [ntregului Veac Milenar ca s` se fac` ^din
judecat` o linie ]i din dreptate un fir cu plumb" [n toate
micile ]i marile afaceri ale fiec`rui individ din neamul
omenesc, to\i fiind astfel ^[nv`\a\i de Dumnezeu" prin
Slujitorul Sù âles" al Leg`m>ntului, marele Profet,
Preot ]i {mp`rat (Cap ]i corp): Profet [n sensul de
[nv`\`tor, {mp`rat [n sensul de guvernator, Preot [n
sensul de mijlocitor care, dup` ce a r`scump`rat, este
avocatul poporului ]i distribuitorul favorii divine.
Func\iile sunt unite: ^Tu e]ti preot [n veac, dup`
r>nduiala lui Melhisedec" — care a fost preot pe tronul sù.
Evr. 7:17; Zah. 6:13; Fapt. 3:22; Deut. 18:15.
Ca personificarea [n\elepciunii, noul {mp`rat declar`: ^De
la mine vine sfatul ]i [n\elepciunea, eu sunt priceperea, a
mea este puterea. Prin mine [mp`r`\esc [mp`ra\ii ]i dau
porunci drepte cei ce conduc. Prin mine st`p>nesc c`peteniile
]i mai-marii, judec`torii p`m>ntului [faza p`m>nteasc` a
{mp`r`\iei]. Eu iubesc pe cei care m` iubesc ]i cei care m`
caut` cu tot dinadinsul m` vor g`si. Cu mine este bog`\ia ]i
slava, avu\iile trainice ]i dreptatea. Rodul meu este mai bun
dec>t aurul, dec>t aurul cel mai curat ]i venitul meu [ntrece
argintul cel mai ales. Eu umblu pe calea drept`\ii, pe mijlocul
c`r`rilor judec`\ii drepte, ca s` dau o adev`rat` mo]tenire
celor ce m` iubesc ]i s` le umplu vistieriile. … C`ci cel care
m` g`se]te, g`se]te via\a ]i cap`t` bun`voin\a DOMNULUI.
Dar cel care p`c`tuie]te [mpotriva mea []i r`ne]te sufletul;
to\i cei care m` ur`sc iubesc moartea". Prov. 8:14-21, 35, 36.
ISRAELUL O ILUSTRA |IE
Dup` toate aparen\ele, lumii i se va da timp pentru a vedea

operarea guvernului divin [n Israel ]i beneficiile lui practice,
[n contrast cu anarhia care va predomina atunci, a]a [nc>t
majoritatea neamurilor vor ^dori" conducerea {mp`r`\iei.
Acest lucru este [nf`\i]at [n mod conving`tor [n cuvintele
profetice adresate atunci lui Israel.
^Scoal`-te, str`luce]te! C`ci lumina ta vine ]i slava
DOMNULUI r`sare peste tine. C`ci, iat`, [ntunericul va acoperi
p`m>ntul ]i negur` mare popoarele; dar DOMNUL va r`s`ri
peste tine ]i slava Lui se va ar`ta peste tine. }i neamuri vor
umbla [n lumina ta ]i [mp`ra\i [cei de frunte de pe p`m>nt]
[n str`lucirea razelor tale. [Aceasta se va aplica la Israelul
spiritual, Soarele Drept`\ii, dar ]i la reprezentan\ii Lui
p`m>nte]ti — Israelul trupesc restabilit [n favoare.]
Ridic`-\i ochii [mprejur ]i prive]te: to\i se str>ng ]i vin
spre tine! Fiii tì vin de departe ]i fiicele tale sunt purtate
pe bra\e. [Compar` cu Ezechiel 16:61.] C>nd vei vedea aceste
lucruri, vei tres`ri de bucurie ]i [\i va bate inima ]i se va
l`rgi, c`ci bel]ugul m`rii [masele cuprinse de anarhie —
vezi Apocalipsa 21:1] se va [ntoarce spre tine ]i bog`\ia
popoarelor va veni la tine … ]i vor vesti laudele DOMNULUI ."
Isa. 60:1-6, 11-20 .
Cu adev`rat, aceea va fi o zi glorioas`, c>nd ochii orbi\i se
vor deschide ]i mul\i se vor [ntoarce spre dreptate! Va fi o zi de
convertiri ]i re[nsufle\iri [n privin\a adev`rului ]i nu [n privin\a
fricii ]i denatur`rii. Va fi timpul men\ionat de profet, c>nd ^se
na]te un popor dintr-o dat`" (Isa. 66:8). Israelul va fi acel popor:
(1) Israelul spiritual, ^poporul sf>nt"; (2) Israelul trupesc,
reprezentantul lui p`m>ntesc. }i din Israel va str`luci lumina
care va face lumea corectat` s` [ngenuncheze, ]i va introduce
rev`rsarea promis` a Spiritului de sfin\enie al Domnului ^peste
orice f`ptur`, dup` aceea", dup` cum a fost rev`rsat peste robii
]i roabele Sale adev`rate [n zilele acelea. Ioel 2:28.
Aceasta este ziua M>ntuirii despre care profetul David a
c>ntat (Ps.118:18-27):
Âceasta este ziua pe care a f`cut-o DOMNUL;
S` ne bucur`m ]i s` ne [nveselim [n ea!
Piatra pe care au lep`dat-o zidarii
A ajuns s` fie pus` [n Capul Unghiului.
Binecuv>ntat s` fie cel ce vine [n Numele DOMNULUI!*
O, DOAMNE, m>ntuie]te, Te rog!
Trimite prosperitate, DOAMNE, Te rog!
Domnul m-a disciplinat aspru,
Dar nu m-a dat prad` mor\ii.
Deschide\i-mi por\ile drept`\ii,
Ca s` intru ]i s` laud pe Domnul.
Iat` poarta DOMNULUI:
Pe ea intr` cei drep\i.
Te voi lùda, pentru c` m-ai ascultat
}i ai devenit m>ntuirea mea.
DOMNUL este Dumnezeu ]i ne-a luminat".
Astfel vedem c` reformele educative ]i instruc\iunile din
viitor vor [ncepe cu inimile oamenilor; ele vor [ncepe cu lec\ia:
^{nceputul [n\elepciunii este frica de DOMNUL " (Prov. 9:10).
Una dintre marile dificult`\i ale educa\iei din prezent, care
tinde spre m>ndrie, arogan\` ]i nemul\umire, este lipsa
acestei [n\elepciuni elementare. Fiecare lucrare a harului
sub reglement`rile {mp`r`\iei va fi [nceput` [n mod cuvenit
]i va fi [nf`ptuit` complet.
Nici o creatur` din rasa r`scump`rat` nu va fi prea
ne[nsemnat` a]a [nc>t harul divin s` n-o ajung`, prin
mijlocul atotputernic ]i binecuv>ntat al {mp`r`\iei. Nici o
degradare prin p`cat nu va fi prea ad>nc`, a]a [nc>t m>na
[ndur`rii s` nu ajung` la ea, s` salveze sufletul cump`rat
*Compar` cu Matei 23:39.

cu s>nge; nici o [ntunecime a ignoran\ei ]i supersti\iei nu va
fi at>t de dens` [n vreo inim`, a]a [nc>t lumina adev`rului ]i
iubirii divine s` nu str`bat` [ntunecimea ]i s` nu-i aduc` o
cuno]tin\` a bucuriei ]i fericirii zilei noi, ]i o posibilitate de a
se [mp`rt`]i de acestea prin ascultare. Nici o boal` care poate
ataca ]i contamina organismul fizic nu va fi [n afara controlului
prompt al Marelui Medic. }i nici o diformitate, sau
monstruozitate, sau exces, sau debilitate mintal` nu vor putea
rezista atingerii Lui vindec`toare.
TO| I CEI DIN MORMINTE VOR IE}I AFAR~
Marea lucrare a restabilirii, [nceput` astfel cu neamurile

[n via\`, se va extinde repede asupra tuturor familiilor
adormite ale p`m>ntului; c`ci vine ceasul, da, nu este prea
departe, c>nd to\i cei care sunt [n morminte vor auzi glasul
Fiului Omului ]i vor ie]i afar` din ele, ^c>nd Moartea ]i
Hadesul [morm>ntul] vor da [napoi pe mor\ii care erau
[n ele; ]i marea va da [napoi pe mor\ii care erau [n ea"
(Ioan 5: 28, 29; Apoc. 20:13). Da, chiar ]i o]tile lui Gog ]i
p`c`to]ii din Israel care vor fi pierit [n b`t`lia Zilei celei
Mari vor veni afar` la timpul cuvenit; dar nu tot ca o armat`
devastatoare de nelegiui\i, ci ca indivizi corecta\i ]i pocì\i,
cu fa\a acoperit` de ru]ine ]i confuzie [n lumina acelei zile,
dar c`rora li se va ar`ta astfel mil` ]i li se va da ocazia s` se
ridice iar`]i la onoare ]i virtute.
{nvierea vrednicilor din vechime, [mpreun` cu
frecventele vindec`ri ale celor bolnavi ca r`spuns la
rug`ciunea f`cut` cu credin\`, c>nd oamenii vor avea timp
s` se g>ndeasc` ]i s` se refac` dup` ravagiile marelui
timp de str>mtorare, probabil le va sugera posibilitatea
[nvierii din moarte ]i din morm>nt ]i a altora — a
prietenilor ]i a rudelor lor — [n [mplinirea f`g`duin\ei
lui Cristos c` to\i care sunt [n morminte vor auzi glasul
Fiului Omului ]i vor ie]i afar` din ele. }i este ra\ional`
sugestia c` este posibil ca aceast` lucrare mare s` [nceap`
]i s` progreseze drept r`spuns la rug`ciunea f`cut` cu
credin\` pentru restabilirea prietenilor pleca\i. Noi vedem
ra\iune [n aceast` metod`, care pare s` se recomande mai
presus de altele la care ne-am putea g>ndi. De exemplu, s-
ar rechema mor\ii treptat ]i [n ordine invers` fa\` de cea
[n care au mers [n morm>nt, ]i astfel s-ar preg`ti case ]i
primire cald`, ]i confortul necesar vie\ii pentru cei [nvia\i,
imediat la revenirea lor la via\`, ]i astfel ace]tia ar fi
familiariza\i cu limba, cu manierele ]i obiceiurile celor din
jurul lor; [n timp ce, dac` ordinea ar fi invers`, cei trezi\i ar fi
total nepreg`ti\i pentru noile condi\ii [n aceste privin\e ]i ar
fi complet strìni ]i neprieteno]i fa\` de genera\ia [n mijlocul
c`reia le-ar c`dea noua lor soart`. Aceste obiec\ii [ns` n-ar fi
valabile pentru profe\i ]i pentru al\i vrednici din vechime,
care, dup` ce au fost proba\i, vor fi [nvia\i ca oameni perfec\i,
]i care, ca oameni perfec\i, vor fi superiori intelectual, moral
]i fizic fa\` de to\i ceilal\i oameni.
C` toate rug`ciunile pentru restabilirea prietenilor
mor\i vor fi prompt ascultate, este un fapt pu\in probabil;
pentru c` Domnul va avea planuri clare pentru
restabilirea lor, cu care unele dintre aceste cereri ar putea
s` nu fie [n armonie. Ordinea Sa va fi probabil, dup` cum
este clar indicat [n [nvierea Bisericii ]i a vrednicilor din
vechime, o ordine dup` potrivire — potrivirea at>t a
subiec\ilor [nvierii, c>t ]i a prietenilor ]i a condi\iilor [n
mijlocul c`rora va [ncepe noua lor via\`. Aceasta va
necesita o m`sur` de preg`tire din partea celor care vor
face asemenea cereri — o preg`tire a inimii ]i a vie\ii,
precum ]i a condi\iilor favorabile pentru [naintarea lor
pe calea mare a sfin\eniei. De aceea, astfel de restabiliri
vor deveni r`spl`\i ale credincio]iei pentru cei [n via\` ]i
de asemenea vor asigura condi\ii favorabile pentru cei
trezi\i din moarte.
PERSPECTIV~ GLORIOAS~
Ce perspectiv` glorioas` va prezenta noua dispensa\ie c>nd

va fi pe deplin inaugurat`! {n trecut schimb`rile de la o
dispensa\ie la alta au fost marcate ]i proeminente, dar aceast`
schimbare va fi cea mai bogat` [n evenimente dintre toate.
Nu este de mirare c` g>ndul la un astfel de spectacol — al
[ntoarcerii [ntregii omeniri spre Dumnezeu cu c>ntece de
laud` ]i cu o bucurie ve]nic` [ncunun>ndu-le capul — s`
par` aproape prea bun pentru a fi crezut; dar Cel care a
f`g`duit poate ]i s` [nf`ptuiasc` buna Sa pl`cere. De]i
durerea ]i gemetele par aproape inseparabile de fiin\a
noastr`, totu]i durerea ]i gemetele vor fugi; de]i pl>nsul [n
sac ]i cenu]` a durat [ntreaga noapte lung` a domniei
p`catului ]i mor\ii, totu]i bucuria a]teapt` diminea\a
Milenar`, ]i toate lacrimile de pe toate fe\ele vor fi ]terse ]i
se va da frumuse\e [n locul cenu]ii ]i untdelemnul bucuriei
[n locul unui duh m>hnit.
C RE}TEREA {MP~R~|IEI SALE
{mp`r`\ia lui Dumnezeu se va [ntinde sau va cre]te [n
diferitele ei p`r\i sau diviziuni, a]a cum se [nt>mpl` ]i cu
guvernele p`m>nte]ti, p>n` c>nd va deveni ûn munte
[{mp`r`\ie] mare ]i va umple tot p`m>ntul" (Dan. 2:35).
Pentru a ilustra acest lucru: Regatul Marii Britanii este [n
primul r>nd numai suveranul domnitor [mpreun` cu casa
lui; [n sens secundar acesta include parlamentul ]i diferi\ii
mini]tri ai guvernului; [n sens mai larg el include pe fiecare
englez ]i pe fiecare soldat care a jurat supunere fa\` de acel
regat; ]i [nc` mai larg, el include pe to\i supu]ii cuceri\i ai
regatului, din India ]i din alte p`r\i, care nu sfideaz` deschis
legile acelui regat.
La fel este ]i cu {mp`r`\ia lui Dumnezeu: [n primul
r>nd ea este {mp`r`\ia Tat`lui, care st`p>ne]te peste to\i
(Mat. 13:43; 26:29); dar Tat`l a propus voluntar s` pun`
st`p>nirea p`m>ntului pentru o mie de ani [n sarcina deplin`
a unui Vice-rege, Reprezentant — Cristos ]i Mireasa Sa
[n`l\at` la natur` ]i maiestate divin` — pentru a subjuga ]i
nimici rùl ]i a ridica pe to\i cei care vor veni [n armonie
deplin` cu Tat`l sub condi\iile [ndur`toare ale Noului
Leg`m>nt. {ntr-un sens secundar, {mp`r`\ia va include pe
slujitorii p`m>nte]ti sau ^prin\ii" care vor fi reprezentan\ii
ei vizibili printre oameni. {ntr-un sens [nc` ]i mai larg, ea
va include pe to\i cei care, atunci c>nd [i vor recunoa]te
stabilirea, [i vor da supunere ]i devotare loial` — at>t evrei
c>t ]i neamuri. {n sensul cel mai larg, ea va include treptat
pe to\i supu]ii care vor asculta de legile ei, [n timp ce to\i
ceilal\i vor fi nimici\i. Fapt. 3:23; Apoc. 11:18.
Aceasta va fi starea {mp`r`\iei vice-regale a lui
Dumnezeu la sf>r]itul domniei de o mie de ani care au
fost stabili\i pentru ea — o pace cucerit` ]i o domnie a
drept`\ii impus` vor predomina, to\i [mpotrivitorii cu voia
fiind distru]i sub domnia toiagului de fier (Apoc. 2:27);
cum spune profetul Isaia c>nd descrie aceast` perioad`:
^Cel ce va muri [n v>rst` de o sut` de ani va fi blestemat
[[nl`turat] ca p`c`tos"; de]i murind la v>rsta aceea el va
fi doar un copil; deoarece chiar ]i numai printr-o ascultare
exterioar` fa\` de aranjamentele ra\ionale ]i juste ale
{mp`r`\iei, el ar putea trì cel pu\in p>n` la sf>r]itul
Mileniului. Isa. 65:20; Fapt. 3:23.
Dar o astfel de pace — o pace ]i o supunere cucerite ]i
impuse — de]i cuvenit`, pentru a da o ilustra\ie care s`
dovedeasc` binecuv>nt`rile ]i avantajele unui guvern
drept ]i echitabil, este departe de idealul lui Dumnezeu.
{mp`r`\ia ideal` a lui Dumnezeu este o [mp`r`\ie [n care
fiecare individ este liber s` fac` voia sa proprie, pentru
c` fiecare are o voin\` care este [n strict` conformitate cu
standardul divin — iubind dreptatea ]i ur>nd nelegiuirea.
Acest standard trebuie [n cele din urm` s` predomine
pretutindeni [n univers; ]i [n ceea ce prive]te omenirea va
fi introdus la [ncheierea {mp`r`\iei Milenare vice-regale.
{n consecin\`, ni se arat` (Apoc. 20:7-10) c` la [ncheierea
Veacului Milenar va fi un timp de ^seceri]", pentru cernere
]i separare printre miliardele de fiin\e umane care vor fi atunci
[n via\`, dup` ce fiecare se va fi bucurat de o deplin` ocazie de
a ajunge la perfec\iune. Aceasta va fi asem`n`toare cu cernerea
actual` a ^Babilonului", a ^cre]tin`t`\ii" [n acest timp de
^seceri]", ]i asem`n`toare ]i cu lucrarea de cernere din
^seceri]ul" Veacului Iudeu. Seceri]ul Veacului Milenar va fi
martorul completei separ`ri a ^caprelor" de ôile" Domnului,
a]a cum este reprezentat prin pilda Domnului nostru. Mat.
25:31-46.
Dar [n timp ce rezultatele ^seceri]urilor" iudaic ]i
evanghelic arat` adunarea doar a unei turme mici, iar
masele mari sunt nevrednice, pentru c` p>n` [n prezent
Satan [n]eal` ]i orbe]te masele omenirii, putem s` ne
a]tept`m [n mod ra\ional ca rezultatele ^seceri]ului"
Veacului Milenar s` arate rezultate inverse — masele fiind
ôi" loiale, s` fie introduse [n via\` ve]nic`, iar relativa
minoritate a ^caprelor" s` fie nimicit`. Totu]i, nu num`rul,
ci calitatea este testul Domnului. Garan\ia Sa este c`
p`catul ]i p`c`to]ii ]i cei care sunt [n simpatie cu rùl nu
vor trece de Mileniu, ca s` pun` [n pericol fericirea, pacea
]i binecuv>ntarea marii eternit`\i care va urma — unde
^moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici pl>ns, nici
\ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dint>i au trecut".
Apoc. 21:4.
A]a va veni {mp`r`\ia lui Dumnezeu ]i voia Lui se va
face pe p`m>nt cum se face [n cer. A]a va domni Cristosul
ca reprezentantul Tat`lui p>n` va fi supus toat` autoritatea
]i puterea antagonist`, ]i p>n` va fi f`cut ca orice genunchi
s` se plece ]i orice limb` s` m`rturiseasc` {n\elepciunea,
Dreptatea, Iubirea ]i Puterea lui Dumnezeu Tat`l. }i [n final,
dup` ce prin ultima prob` hot`r>toare de la [ncheierea
Mileniului se vor manifesta to\i cei care vor avea chiar ]i
numai simpatie fa\` de p`cat, de]i la exterior au fost
ascult`tori, ]i dup` ce ace]tia vor fi nimici\i din mijlocul
poporului (Apoc. 20:9), El va preda Tat`lui st`p>nirea
vice-regal`. Astfel exprim` apostolul problema:
^C`ci trebuie ca El s` [mp`r`\easc` p>n` va pune pe
to\i vr`jma]ii Sì sub picioarele Sale. Vr`jma]ul cel din
urm` care va fi nimicit va fi moartea [adamic`]." ^Dup`
aceea, va veni sf>r]itul [ domniei Sale; aceasta
realiz>ndu-]i obiectivul] c>nd El [Cristos] va da {mp`r`\ia
[n m>inile lui Dumnezeu ]i Tat`l, dup` ce va fi nimicit
orice domnie [[mpotrivitoare], orice st`p>nire ]i orice
putere. … }i c>nd toate {i vor fi supuse [Tat`lui], atunci
chiar ]i Fiul Se va supune Celui [ Tat`lui] care I-a supus
toate [pentru o mie de ani]". 1 Cor. 15:24-28.
Va [nceta oare s` se fac` voia lui Dumnezeu pe p`m>nt
precum se face [n cer c>nd {mp`r`\ia Milenar` a lui
Cristos se va sf>r]i pe p`m>nt? O, nu! Chiar dimpotriv`,
numai atunci va fi realizat` starea aceea, ca rezultat al
domniei lui Cristos. Atunci to\i oamenii, nu numai c` vor
fi perfec\i, ca Adam c>nd a fost creat (p`c`to]ii cu voia
fiind distru]i), dar [n plus, vor avea o cuno]tin\` despre
bun`tate ]i dreptate, ]i despre rùtatea excesiv` ]i
dùn`toare a p`catului; ]i ei vor fi trecut cu succes de
[ncercarea lor ]i vor fi demonstrat c` au caractere deplin
]i clar formate, [n cea mai deplin` armonie ]i asem`nare
cu caracterul divin.
{mp`r`\ia lui Dumnezeu va fi atunci printre oameni dup`
cum este acum [n cer printre [ngeri; aspectele deosebite ale
{mp`r`\iei Mijlocitoare a lui Cristos, sub Noul Leg`m>nt,
cu prevederile ei de mil` fa\` de sl`biciunea p`c`to]ilor, se
vor sf>r]i; vor fi inutile, pentru c` nu vor mai fi fiin\e slabe
]i imperfecte c`rora s` le foloseasc`.
Putem totu]i u]or presupune c` ordinea va fi men\inut`
chiar ]i atunci c>nd to\i vor fi perfec\i ]i [n chipul lui
Dumnezeu; c`ci, dup` cum ôrdinea este prima lege a
cerului", tot a]a trebuie s` fie ]i prima lege a p`m>ntului.
Iar aceasta va implica st`p>niri ]i puteri drepte. Atunci va fi
prima republic` perfect reu]it`. Actualele [ncerc`ri de a
recunoa]te pe fiecare om ca un rege ]i pe fiecare egalul
celuilalt, iar pe reprezentantul sau pre]edintele ales un
slujitor al celorlal\i regi mai degrab` dec>t un st`p>n, toate
s-au dovedit e]ecuri [n diferite grade; deoarece oamenii nu
sunt egali intelectual, fizic ]i moral, nici financiar sau [n
alte privin\e, ]i fiindc` nimeni nu este de fapt potrivit ca
suveran, ci, din pricina sl`biciunilor, to\i trebuie s` fie sub
legi ]i restric\ii.
Dar c>nd se va realiza ceea ce este perfect pentru omenire,
prin {mp`r`\ia Mijlocitoare, to\i vor fi regi cum a fost Adam
[nainte de a p`c`tui. }i acestor regi, [mpreun`, le va fi
predat` {mp`r`\ia postmilenar` a lui Dumnezeu ]i to\i vor
domni armonios sub legea Iubirii; iar Pre]edintele lor [i va
sluji ]i-i va reprezenta. O, Doamne, noi Te rug`m, Vie
{mp`r`\ia Ta! pentru sfin\ii Tì de acum ]i pentru lume.
STUDIUL XIV
A}TERNUTUL PICIOARELOR LUI IEHOVA
F~CUT GLORIOS
A}TERNUTUL PICIOARELOR LUI DUMNEZEU P< NG~RIT }I P~R~SIT DIN CAUZA
P~CATULUI — RE {NSUFLE |IREA F~ G~DUIT~ A GLORIEI LUI — POSESIUNEA
R~SCUMP~RAT~ VA FI RESTABILIT~ — GIUVAERUL LUI CEL MAI STR~LUCITOR
— RESTABILIREA PICIOARELOR LUI IEHOVA ^PE MUNTELE M~ SLINILOR" —
B INECUV< NT~ RILE CARE VOR REZULTA — A }TERNUTUL PICIOARELOR
{NTR -ADEV~R GLORIOS {N CELE DIN URM~
Â]a vorbe]te DOMNUL : @Cerurile sunt scaunul Meu de domnie ]i

p`m>ntul este a]ternutul picioarelor Mele#." ^C`ci Eu voi pream`ri
locul [a]ternutul] unde se odihnesc picioarele Mele." ^Picioarele Lui
[Iehova] vor sta [n ziua aceea pe Muntele M`slinilor." Isa. 66:1; 60:13;
Zah. 14:4; Mat. 5:35; Fapt. 7:49.
A}TERNUTUL picioarelor lui Dumnezeu numai glorios n-a

fost [n timpul celor ]ase mii de ani trecu\i: p`catul, durerea,
pl>nsul, suferin\a psihic` ]i fizic` ]i moartea l-au f`cut o vast`
capel` funerar` [n care acum, dup` o estimare conservatoare,
cel pu\in cincizeci de mii de milioane de oameni a]teapt` s`
vin` timpul c>nd blestemul drept`\ii divine va fi ridicat ]i
lumina favorii divine, str`lucind pe fa\a lui Isus Cristos Domnul
nostru, va r`s`ri ca Soare al Drept`\ii —
^Negre umbre de p`cat alung`
}i-a lui raz` bl>nd` noaptea [n lumin` schimb`".
{n acest scop Dumnezeu a f`cut preg`tiri [mbel]ugate.
Pre\ul de r`scump`rare pentru Adam ]i pentru to\i cei care
[n calitate de copii ai sì au suferit pierdere prin el, a
cump`rat lumea [ntreag` ]i a asigurat fiec`rui membru al
647
rasei o ocazie pentru o [ncercare de via\` ve]nic` sub condi\ii
favorabile; dar acesta a f`cut chiar mai mult, a cump`rat
Paradisul— c`minul lui Adam (pierdut prin [nc`lcarea lui
Adam) ]i st`p>nirea sa ca rege al P`m>ntului, ca
reprezentant al lui Dumnezeu, Creatorul ]i Tat`l lui.
De aceea citim: Îar la tine, turn al turmei [Cristos], deal
al fiicei Sionului, la tine va veni ]i la tine va ajunge prima
st`p>nire" (Mica 4:8). Apostolul Pavel de asemenea vorbe]te
despre ^r`scump`rarea st`p>nirii dob>ndite" (Efes. 1:14).
}i Domnul nostru S-a referit la aceasta [ntr-una din pildele
Sale, ar`t>nd c` El a cump`rat nu numai omenirea, comoara,
ci ]i c>mpul, lumea, P`m>ntul de sub blestem: ]i c` to\i cei
care I se al`tur`, ca membri ai clasei {mp`r`\iei, particip`
la acea cump`rare a c>mpului ]i a comorii. Mat. 13:44.
{ntreaga lucrare a Mileniului va consta [n rearanjarea ]i
glorificarea a]ternutului picioarelor lui Iehova. Paradisul, c>nd
a fost pierdut prin p`cat, n-a fost dec>t o ^gr`din`" [ntr-un col\
al P`m>ntului, dar, deoarece rasa lui Adam s-a [nmul\it pentru
a umple P`m>ntul conform inten\iei divine (Gen. 1:28) ]i
deoarece to\i au fost r`scump`ra\i, va fi necesar s` se fac` un
Paradis suficient de mare pentru a-i cuprinde pe to\i; iar aceasta
va implica faptul c` tot P`m>ntul va deveni ca gr`dina
Edenului [n privin\a rodirii, frumuse\ii ]i perfec\iunii. }i toate
acestea sunt promise ca fiind marea [ncununare viitoare a
planului divin. Fapt. 3:20, 21; Apoc. 2:7; 2 Cor. 12:4.
Dar cel mai bogat giuvaer din a]ternutul glorificat al
picioarelor Domnului la [ncheierea Mileniului va fi
omenirea, [n a c`rei perfec\iune, libertate ]i asem`nare
cu Dumnezeu, [n darurile morale ]i intelectuale, va fi
reflectat [nsu]i chipul divinit`\ii. }i omul perfect va
reflecta, [n modul cel mai glorios, onoare asupra
Creatorului sù ]i asupra minunatului Sù plan de creare,
r`scump`rare ]i restabilire a sa. Iar cu planul acesta
minunat vor fi [ntotdeauna identifica\i intim, [nt>i
Domnul Isus, ^Cuv>ntul" lui Iehova, ]i apoi Mireasa, so\ia
Locul picioarelor lui Iehova f`cut glorios 649
]i como]tenitorii Mielului [n acordarea binecuv>nt`rilor
asigurate prin r`scump`rare.
Aceast` [nfrumuse\are ]i glorificare a â]ternutului
picioarelor" Domnului nu va fi complet` p>n` c>nd Domnul
nostru Isus, ca agentul onorat al Tat`lui, ^va fi nimicit orice
domnie [[mpotrivitoare], orice st`p>nire ]i orice putere. C`ci
trebuie ca El s` [mp`r`\easc` p>n` va pune pe to\i vr`jma]ii
Sì sub picioarele Sale", [nainte de a preda {mp`r`\ia la
[ncheierea Mileniului. 1 Cor. 15:24-28.
Perioada domniei P`catului ]i Mor\ii este reprezentat`
ca un timp c>nd Dumnezeu ^nu }i-a adus aminte de scaunul
picioarelor Lui, [n ziua m>niei Lui" (Pl>ngerile 2:1); dar dup`
[nceperea Mileniului, [n mod profetic oamenii sunt
[ndemna\i astfel: ^{n`l\a\i pe DOMNUL , Dumnezeul nostru,
]i [nchina\i-v` [naintea a]ternutului picioarelor Lui, c`ci El
este sf>nt!" (Ps. 99:5). Iar aceast` idee, c` stabilirea Noului
Ierusalim, Biserica lui Dumnezeu glorificat`, ca guvern nou
pe P`m>nt, va [nsemna [nceputul restabilirii favorii divine
fa\` de a]ternutul picioarelor lui Iehova, este clar prezentat`
prin profetul Zaharia (14:4, 5).
PICIOARELE LUI IEHOVA PE MUNTELE M~SLINILOR
Aceas` profe\ie este [n general gre]it [n\eleas` ]i este aplicat`
la picioarele Domnului nostru Isus la a doua venire a Sa: ]i
[ntr-adev`r, cei care gre]esc astfel, merg [n general mai departe
]i sus\in c` este vorba de picioarele de carne str`punse de cuiele
de la Calvar — f`r` s`-]i dea seama c` Domnul nostru }i-a dat
natura uman`, complet ]i pentru totdeauna, ca pre\ul nostru
de r`scump`rare; ]i c` El a fost [nviat dintre mor\i, prin puterea
Tat`lui, o fiin\` spiritual` glorioas` — ^reprezentarea exact`
a Fiin\ei Lui [Tat`lui]".*
Dar o privire la versetul precedent (3) arat` c` profetul se
refer` la [ntoarcerea picioarelor lui Iehova; deoarece
*Vezi Vol. II, cap. 5.

declara\ia (care se refer` la necazul prin care va fi stabilit`
{mp`r`\ia lui Dumnezeu) este: Îehova Se va ar`ta ]i va
lupta [mpotriva acestor popoare, cum S-a luptat [n ziua
b`t`liei [[n timpurile vechi pentru Israel]. }i picioarele Lui
vor sta [n ziua aceea pe Muntele M`slinilor, care este [n
fa\a Ierusalimului, spre r`s`rit; Muntele M`slinilor se
va despica la mijloc, spre r`s`rit ]i spre apus, ]i se va
face o vale foarte mare; jum`tate din munte se va trage
[napoi spre miaz`noapte, iar jum`tate spre miaz`zi".
Imediat ce se va recunoa]te faptul c` picioarele men\ionate
aici sunt picioarele lui Iehova, nu se va mai contesta c` acest
limbaj este simbolic ]i se refer` la restabilirea de c`tre
Domnul a st`p>nirii Sale pe P`m>nt, care a fost de mult`
vreme relativ abandonat` ^dumnezeului veacului acestuia",
Satan — cu excep\ia faptului c` Domnul a fost reprezentat
[nt>i prin Cortul {nt>lnirii tipic, apoi prin Templul din
Ierusalim ]i [n cele din urm` prin starea de cort a Bisericii
lui Cristos, [n timpul acestui Veac Evanghelic. Desigur,
nimeni nu va c`dea [n eroarea de a g>ndi c` Iehova {]i
odihne]te picioarele literal pe acest P`m>nt ca â]ternut al
picioarelor Sale".
}i dac` a]ezarea ]i odihna ^picioarelor" lui Iehova sunt
simbolice, [nsemn>nd [ntoarcerea favorii ]i a st`p>nirii
divine pe P`m>nt, atunci putem fi siguri c` ]i alte aspecte
legate de aceea]i profe\ie sunt simbolice: Muntele
M`slinilor, despicarea lui specific`, valea, fuga poporului,
apele vie\ii din Ierusalim (compar` versetul 8 cu Ezechiel
47:1-9) etc., toate sunt declara\ii simbolice — ilustra\ii
ale unor mari adev`ruri spirituale.
M`slinul este un simbol plin de semnifica\ii: [n timpurile
vechi era sursa luminii artificiale, uleiul lui fiind [n general
folosit [n acest scop (Exod. 27:20). De fapt, [n ebraic` m`slinul
era numit ]emen sau arborele de ulei. Uleiul de m`sline era
de asemenea folosit [n vechime ca baz` la prepararea multor
uleiuri de pre\ — cum ar fi acela folosit la ungerea preo\ilor
]i a [mp`ra\ilor, care simbolizeaz` Spiritul sf>nt asupra
^preo\imii [mp`r`te]ti" antitipice (Exod. 30:24). }i din
timpuri imemoriale ramura de m`slin a fost folosit` ca simbol
al p`cii. Gen. 8:11; Neem. 8:15.
Deci, dac` m`slinul este simbolul p`cii, luminii ]i
binecuv>nt`rii divine prin Spiritul sf>nt, ]i dac` muntele
este considerat ca ]i [n alt` parte simbolul {mp`r`\iei,
semnifica\ia de aici a termenului Muntele M`slinilor se poate
u]or vedea c` este — {mp`r`\ia Luminii, P`cii ]i
Binecuv>nt`rii divine. Iar a]ezarea, stabilirea sau fixarea
^picioarelor" lui Iehova pe munte [nseamn` c` favoarea ]i
legea divin` vor fi restabilite pe P`m>nt de c`tre {mp`r`\ia
cea sf>nt` ]i prin ea.
Aceast` aplicare a termenului Muntele M`slinilor, este [n
acord deplin cu declara\ia apostolului (Rom. 11:17, 24), unde
el compar` Israelul trupesc cu m`slinul originar cultivat, iar
pe converti\ii dintre neamuri cu ramurile de m`slin s`lbatic
altoite acolo unde ramurile naturale fuseser` rupte. (Compar`
cu Ieremia 11:16, 17.) }i el explic` faptul c` r`d`cina copacului
este [n f`g`duin\a lui Dumnezeu — f`g`duin\a f`cut` lui
Avraam, c` s`m>n\a lui Avraam va binecuv>nta [n cele din
urm` toate familiile p`m>ntului etc. {n cele din urm` aceea]i
r`d`cin` sau f`g`duin\` va produce dou` feluri de ramuri —
ramurile s`lbatice altoite ]i ramurile naturale realtoite, c>nd
Israelului trupesc i se va [ndep`rta orbirea ]i el va privi cu
ochiul credin\ei spre M>ntuitorul r`stignit ]i str`puns cu
optsprezece secole [n urm` — o jertf` pentru p`cat. Ne
amintim de asemenea c` Israelul trupesc a fost {mp`r`\ia
sau muntele tipic al lui Dumnezeu o perioad` lung`, iar
Israelul spiritual din Veacul Evanghelic este chemat s` fie
{mp`r`\ia real` a lui Dumnezeu, dup` cum a spus Domnul
nostru: ^Nu te teme, turm` mic`, pentru c` Tat`l vostru a
g`sit pl`cere s` v` dea {mp`r`\ia".
Mai mult, de la aceste dou` {mp`r`\ii (chiar [nainte ca slava
lui Iehova s` se a]eze asupra lor, ca s` le fac` mijloacele Sale
de binecuv>ntare pentru [ntreaga lume) a ie]it toat` ^lumina
lumii" [n tot [ntunericul din trecut: c`ci, nu reprezint` acestea
Vechiul ]i Noul Testament, vechiul ]i noul Leg`m>nt? Nu
corespund acestea oare cu cei doi martori ai Domnului ]i cu cei
doi m`slini din Cartea lui Zaharia (4:3, 11, 12) men\iona\i clar
]i [n Apocalipsa (11:4) — prin aceea c` aceste dou` p`r\i ale
muntelui simbolizeaz` rezultatul acelor leg`minte, rezultatele
m`rturiei — {mp`r`\ia [n fazele ei, cereasc` ]i p`m>nteasc`?
Aici vedem deci, c` aceste dou` jum`t`\i ale Muntelui
M`slinilor semnific` cele dou` p`r\i ale {mp`r`\iei lui
Dumnezeu separate clar, potrivit unei ordini sau unui
aranjament divin. Separarea nu indic` nici o opozi\ie [ntre
cele dou` p`r\i ale {mp`r`\iei. Dimpotriv`, ea este cu scopul
producerii [ntre ele a ^Vìi Binecuv>nt`rilor" — la care to\i
cei care vor dori ajutor divin s` poat` fugi ]i g`si sprijin sub
binecuv>ntata protec\ie a ambelor faze ale {mp`r`\iei,
cereasc` ]i p`m>nteasc`.
Se pare c` profetului David (Ps. 84) i s-a dat s` vad`
dinainte aceast` impresionant` ^Vale a Binecuv>nt`rilor",
aproape de ^picioarele" lui Iehova, c>nd mai [nt>i el a c>ntat
despre sfin\ii din Veacul Evanghelic, iar apoi despre cei
binecuv>nta\i [n veacul viitor, spun>nd:
^C>t de pl`cute sunt loca]urile Tale,
DOAMNE al o]tirilor!
Sufletul meu suspin` ]i t>nje]te de dor
dup` cur\ile DOMNULUI;
inima ]i carnea mea strig`
c`tre Dumnezeul cel viu!
Da, [dup` cum] pas`rea a aflat cas`,
r>ndunica cuib,
unde au depus puii lor: [tot a]a am g`sit]
}i eu altarele Tale, Iehova,
Dumnezeul o]tirilor, Regele meu ]i Dumnezeul meu! (Partea
[n cursive este dup` B. I. — n. e.)
Ferice de cei care locuiesc [n casa Ta,
c`ci ei Te vor lùda ne[ncetat. (Oprire)
Ferice de cei care []i pun t`ria [n Tine,
[n a c`ror inim` sunt croite [[n [ntregime] drumuri [de
dreptate].
C>nd str`bat ace]tia Valea-Pl>ngerii,
o prefac [ntr-un loc plin de izvoare [de bucurie — Valea
Binecuv>nt`rilor];
]i ploaia timpurie o acoper` cu binecuv>nt`ri. [Ioel 2:28]
Ei merg din putere [n putere
]i se prezint` [des`v>r]i\i]
[naintea lui Dumnezeu [n Sion".
Psalmul 85 de asemenea [nf`\i]ez` [ntoarcerea [ndur`rii

]i a binecuv>nt`rii divine sub {mp`r`\ia Milenar` —
Muntele M`slinilor ({mp`r`\ia) din dou` p`r\i.
{ndep`rtarea unei p`r\i a muntelui spre miaz`noapte, iar
a celeilalte p`r\i spre miaz`zi este semnificativ`;
miaz`noaptea este direc\ia grupului Pleiadelor, centrul
ceresc al universului, sediul presupus al imperiului divin.*
Aceasta ar p`rea s` indice ^schimbarea" Bisericii
Evanghelice [n acest timp, de la condi\iile umane la cele
spirituale ca ^p`rta]i firii dumnezeie]ti"; iar [ndep`rtarea
celeilalte jum`t`\i a muntelui ar p`rea s` [nsemne
restabilirea complet`, la condi\ii umane perfecte, a acelora
din vechime socoti\i vrednici s` fie reprezentan\ii p`m>nte]ti
ai {mp`r`\iei lui Dumnezeu.
Valea astfel produs` ar fi o vale plin` de lumin` — f`r`
umbre; c`ci soarele ar inunda-o de la r`s`rit la apus. Aceasta
vorbe]te simbolic despre Soarele Drept`\ii ]i despre deplina
Lui lumin` a adev`rului ]i a binecuv>nt`rii divine, [mpr`]tiind
umbrele p`catului, ignoran\ei, supersti\iei ]i mor\ii, ]i
vindec>nd ]i restabilind pe acei doritori ]i ascult`tori dintre
oameni care vor fugi spre aceast` vale a binecuv>nt`rilor, vale
a [ndur`rii. Valea [ndur`rii, [ntre ]i sub grija fazelor spiritual`
]i uman` a {mp`r`\iei Luminii ]i P`cii (stabilirea picioarelor
lui Iehova), va fi cu siguran\` o ^Vale a Binecuv>nt`rilor" pentru
to\i care vor intra pe ea cu inima zdrobit` ]i m>hnit`.
*Vezi Vol. III, pag. 321.

Mai departe trebuie s` ne amintim c` de]i numai
Israelului i se spune, ^Ve\i fugi [n valea mun\ilor Mei",
totu]i numele Israel [nseamn` ^Poporul binecuv>ntat de
Domnul", ^Poporul lui Dumnezeu", ^Poporul Domnului"
(2 Cron. 7:14). }i, dup` cum am v`zut, de]i prima
binecuv>ntare a {mp`r`\iei sau cea spiritual` va veni la
Israelul spiritual, iar a doua binecuv>ntare sau cea
p`m>nteasc` va [ncepe cu Israelul dup` trup, totu]i
aceasta nu se va opri aici; c`ci oricine va vrea va putea
deveni israelit: prin exercitarea credin\ei ]i ascult`rii lui
Avraam, to\i oamenii vor putea deveni israeli\i adev`ra\i
— ^poporul lui Dumnezeu". }i ca atare profetul Isaia
spune c` atunci c>nd Israelul va fi rechemat [n favoare
divin`, la stabilirea {mp`r`\iei, aceasta va include ^pe to\i
cei chema\i cu Numele Meu [al lui Iehova] ]i pe care i-am
creat spre slava Mea, pe care i-am [ntocmit ]i i-am
alc`tuit". (Numele Israel se va aplica atunci la to\i care
vor fi poporul Domnului.) Isa. 43:7; Rom. 9:26, 33; 10:13.
^}i atunci va veni Iehova, Dumnezeul meu, ]i to\i sfin\ii
[vor fi astfel] [mpreun` cu El!" (Zah. 14:5). C>nd timpul
lui Dumnezeu va fi venit pe deplin, c>nd concesiunea
puterii neamurilor va fi expirat, c>nd jertfirea din marea
Zi a Isp`]irii (Veacul Evanghelic) va fi [ncetat, c>nd Marele
Preot va fi terminat de f`cut isp`]irea, nu numai pentru
^corpul" Sù, Biserica, ci ]i pentru ^casa" Sa ]i pentru
^tot poporul", iar El va ie]i s` binecuv>nteze tot poporul,
atunci blestemul lui Iehova sau sentin\a mor\ii va fi
ridicat` de pe P`m>nt, cortul a]ternutului picioarelor Sale
va fi iar`]i recunoscut ]i [nfrumuse\area lui [n dreptate
]i adev`r, precum ]i [n Spiritul sf>nt al iubirii, va [ncepe
]i va progresa p>n` c>nd, la sf>r]itul Mileniului, to\i cei
drep\i de bun` voie vor fi ajuns la perfec\iune sau vor fi
fost reuni\i cu Iehova, ]i to\i cei potrivnici vor fi fost
nimici\i. Fapt. 3:23; Apoc. 20:9.
Duc>nd mai departe ilustra\ia, profetul spune despre ziua
aceea [n care p`m>ntul ca a]ternut al picioarelor lui Iehova
va fi f`cut glorios [n mod treptat:
^{n ziua aceea nu va mai fi lumin`; stelele str`lucitoare
se vor ascunde. Va fi o zi deosebit`, cunoscut` de DOMNUL,
nu va fi nici zi, nici noapte; dar spre sear` va fi lumin`
[clar`]." Zah. 14:6, 7.
Unii confund` ^ziua" descris` aici cu ^ziua r`zbun`rii"
care este ô zi de nori ]i de [ntunecime" (Ioel 2:2; |ef. 1:15),
]i se pare c` traduc`torii au [ncercat [n general s`
armonizeze traducerile. Dar nu este a]a; ziua la care se
refer` aici Zaharia c` este numai par\ial luminoas` este
Ziua Milenar`, chiar dac` Soarele Drept`\ii va r`s`ri ]i
va str`luci [n ea, pentru a risipi miasma p`catului, a
supersti\iei ]i a mor\ii de pe p`m>nt. Cu toate acestea,
ea va fi numai par\ial luminoas`, pentru c` de-a lungul ei
se va lucra cu genera\ie dup` genera\ie de oameni din rasa
dec`zut` pe m`sur` ce vor fi adu]i din morm>nt, ]i [n diferite
stadii de restabilire la perfec\iune. Dar c>t de [nvior`tor este
s` fim asigura\i c` [n ziua aceea de restabilire a picioarelor
lui Iehova pe a]ternutul lor nu va mai fi ^[ntunecime" ]i c`
la sf>r]itul Zilei Milenare, [n loc de a se [ntuneca mai tare,
lumea va fi ajuns numai la miezul zilei ^cuno]tin\ei lui
Iehova"; ]i soarele nu va apune niciodat`.
Referirea la r>urile de ap` vie care vor curge din Ierusalim
[n timpul acestei Zile Milenare de restabilire a picioarelor
lui Iehova pe a]ternutul lor (Zah. 14:8, 9), ne aminte]te de
m`rturia paralel` din Ezechiel (47:1-12) ]i din Apocalipsa
lui Ioan (22:1, 2), care, sub acela]i simbol al apelor vii ie]ind
de la tronul {mp`r`\iei Milenare, ne arat` binecuv>nt`rile
restabilirii sub simbolurile âpei vie\ii", la care va putea veni
s` bea din ea f`r` plat` oricine va vrea, ]i prin pomii roditori
ai vie\ii ve]nice, ale c`ror frunze vor vindeca popoarele
p`m>ntului pocìte de toate imperfec\iunile.
O, da! ^{n ziua aceea … DOMNUL va fi [mp`rat peste tot
p`m>ntul"; {mp`r`\ia Lui, pentru care de mult s-au rugat
credincio]ii Sì, va fi venit; iar la sf>r]itul acelei zile voia
Lui se va face pe p`m>nt [ntocmai cum se face [n cer.
A]ernutul picioarelor lui Dumnezeu va fi atunci [ntr-adev`r
glorios, dup` cum este scris:
^C<T ESTE DE ADEV~RAT C~ EU SUNT VIU, A}A SLAVA LUI IEHOVA
VA UMPLE TOT P ~M<NTUL". Num. 14:21; Isa. 11:9; Hab. 2:14.
Pe p`m>ntul cel nou nu va mai fi vreun loc

Pentru nimeni care stric` universul cel frumos;
A doua na]tere nici un rù n-o va m>nji —
}i blestem nu va mai fi.
Voi, to\i cu inima zdrobit`, pl>nsul [nceta\i,

Ziua f`g`duin\ei pentru voi r`sare;
C`ci spune Cel care ]ade pe tron:
@Iat`, Eu fac toate lucrurile noi#.
Noi [i jelim pe mor\i, dar ei vor [nvia!

Pe cei pierdu\i, dar ei vor fi restabili\i!
O, inima uman` s-ar putea cu totul fr>nge
Dac` Cuv>ntul sf>nt nu l-ar avea!
Ochi osten\i, privi\i [n sus! V` bucura\i voi inimi [ntristate,

V`z>nd prin curcubeul f`g`duin\ei lui Dumnezeu,
Vocea profetic` r`sun`toare spun>nd:
@Iat`, Eu fac toate lucrurile noi#”.
INDEXUL
REFERIN|ELOR SCRIPTURALE
GENEZA 1 CRONICI 119:105 . . . 617 28:22 . . . 272, 548
1:28 . . . . . . . 648 14:10-17 . .555 132:13-16 . . .158 29:13 . . . . . . 64
6:3 . . . . . . . .604 2 CRONICI 149:8, 9 . . . 624 29:14 . . . . . 173,
6:4 . . . . . . . 370 7:14 . . . . . . . 654 149:9 . . . . . 633 239, 473
8:11 . . . . . . . 651 35:22-25 . . . . . i PROVERBE 29:18-20 . . 519
10:2-7 . . . . . 556 NEEMIA 8:14-21, 35, 36 30:26 . . . . . 519
11:9 . . . . . . . 26 8:15 . . . . . . 651 . . . . . . 638 32:1-8 . . . . 633
19:17 . . . . . .607 9:10 . . . . . . . 639 33:14 . . . . . . 23
PSALMII
25:30 . . . . . . 14 2:1-5 . . . 52, 239 ECLESIASTUL 34:1, 2 . . . . . 13
25:30-34 . . . . 14 2:5,6 . . . . . 632 1:4 . . . . . . . . iii 34:1, 2, 7, 8 . .20
28:10-12 . . 629 2:8 . . . . . . . . 12 ISAIA 34:2 . . . . . . . . 70
36:1 . . . . . . . .14 2:10-12 . . . . . 52 2:2-4 . . . . . . 629 34:4 . . . . 258, 552
EXODUL 2:12 . . . . . . . vii 2:3 . . . . . . 620 34:6 . . . . . . . .17
12:31-36 . . 554 11:3-7 . . . . . 540 2:17-21 . . . . 149 34:8 . . . . . . 11, 19
15:3 . . . . . . .549 17:6-8 . . . . . 29 2:19 . . . . . . . 55 35:8 . . . . . . . 634
23:2 . . . . . . . 524 24:3,4 . . . . .582 8:9, 10 . . . . 239 42:13, 14 . . . . 549
27:20 . . . . . 650 24:8 . . . . . . 549 8:12 . . . . 481,610 43:7 . . . . . . 654
30:24 . . . . . 651 25:14 . . . . . 612 8:20 . . . . . . . 67 47 . . . . . . . . 42
34:14-16 . . . .68 11:1-5 . . . . . 634 47:9 . . . . . . . 43
LEVITICUL
45:3 . . . . . . . 549 11:3 . . . . . . . 520 56:11 . . . 61, 62
25:9 . . . . . . 617 45:16 . . . . . 625 11:4 . . . . . 19, 549 59:18 . . . . . . 39
NUMERI 46 . . . . . 46,158 11:9 . . . . . 633,656 59:19, 20 . . . . 558
14:21 . . . . . 656 46:1, 2 . . 551, 596 13:1-13 . . . . 22 60:1-6, 11-20
20:18,20.21 . . 14 46:3 . . . . . . . 46 13:1,2 . . . . . . 40 . . . . . . 638
DEUTRONOM 46:10 . . . . . 637 13:4 . . . . . . 528 60:13 . . . . . 647
8:18 . . . . . . . 426 50:1, 4, 7, 16-22 13:11,12 . . . 149 61:3 . . . . . . . 30
18:15 . . . . . 637 . . . . . .75 13:12 . . . . . . 45 63:1-6 . . . . . 14
51:10 . . . . . 450 13:19 . . . . . . 24
32:35 . . .73, 549 63:4 . . . . 11, 19
82:1-4 . . . . . 53 14:4 . . . . . . . 24
IOSUA
82:5 . . . 55, 542 14:4-7 . . . . . 473 65:17 . . . . . 558
10:10-15 . . .555 84 . . . . . . . . 652 21:9, 11, 12 . .544 65:20 . . . . . 643
JUDEC~TORII 85 . . . . . . . . 653 21:12 . . 273, 608 65:20-25 . . 633
7:19-23 . . . . . i 91 . . . . . . 43, 66, 24:19-21 . . 551 66:1 . . . . . . . 647
1 SAMUEL 158, 242 24:19, 20 . . . . 558 66:8 . . . . . . . 638
31:1-6 . . . . . . . i 91:1, 14-16 . . 158 26:9 . . . . 519,627 IEREMIA
2 SAMUEL
91:7 . . . . . . . . 592 26:13,14 . . . 370 3:17 . . . . . . . 615
5:19-25 . . . . 555 96:13 . . . . . 519 28:2 . . . . . . . 528 6:14 . . . . . . . 238
97:2-6 . . . . . 551 28:12, 13, 21, 22 6:13-15 . . . . 156
1 {MP~RA|I 97:8 . . . . . . . 158 . . . . . . 273 7:9 . . . . . . . . 24
8:56 . . . . . .616 98:1 . . . . . . . 19 28:17 . . 22, 536, 8:20 . . . . . . 578
18:21,22 . . . 190 99:5 . . . . . . . 649 632 8:22 . . . . . . . 469
2 {MP~RA|I 110:3 . . . . . 632 28:20 . . . . . 608 10:10 . . . . . . 13
9:30-37 . . . . . . i 118:18-27 . . 639 28:21 . . . 548, 555 11:16, 17 . . 651
657
658 B`t`lia Armeghedonului
16:14-17, 21 47:1-9 . . . . . 650 4:1-4 . . . . . . 629 4:2 . . . . . . . 616
. . . . . .553 47:1-12 . . . . 655 4:8 . . . . . . . 648 MATEI
19:5 . . . . . . . 24 DANIEL 6:1, 2 . . . . 20, 186 1:17 . . . . . . 603
25:29-38 . . 527 2:35 . . . . . . . 642 7:15 . . . . . . . 556 3:7 . . . . . . . 603
25:31 . . . . . . 20 2:44, 45 . . . 429, NAUM 5:4 . . . . . . . . 30
25:31-33 . . . 13 624 1:3, 6, 7 . . . 528 5:5 . . . . . . . 633
30:7 . . . . . . . 554 5:25 . . .42, 76, 97 1:3 . . . . . . . 238 5:35 . . . . . . 647
49:17 . . . . . . 14 7:1-8 . . . . . . . v 1:4, 5, 8 . . . 528 7:21, 22 . . . 632
50:46 . . . . . . 28 7:22, 27 . . . 429 1:6, 7, 9 . . . 558 7:22, 23 . . . 170
51:1-3 . . . . . . . 39 7:26 . . . . . . . 37 1:9, 10 . . . . 552 8:11 . . . . . . 619
51:1, 8, 9, 45 7:27 . . . 12, 618 1:10 . . . . . . . 267 10:26 . . . . . 541
. . . . 43 9:27 . . . . . . . 571 HABACUC 10:37 . . . . . 268
51:6 . . . . . . . 39 11:31 . . . . . . 571 2:14 . . . . 195, 656 11:11 . . . . . . 625
51:7-9 . . . . . 469 11:32-35 . . . . 31 11:12 . . . . . . 620
51:9 . . . . . . . 543 |EFANIA
12:1 . . . iii, xiii 11:16 . . . . . . 603
51:24 . . . . . . . . 39 11, 540, 1:15 . . . . . . . 655 12:34, 41 . . 603
51:24-26, 42, 63, 548, 579 1:18 . . . 329, 385, 12:41, 42 . . . 72
64 . . . . . . . 37 12:1-4 . . . . . . . 414 473 13:16, 17 . . 599
51:44, 58 . . . 40 12:1-4, 10 . . . . . I 2:2, 3 . . . . . 540 13:30 . . . . 31, 61,
51:49 . . . . . . 28 12:3 . . . . . . . 594 2:3 . . . . . . . . 68 578, 600
51:61-64 . . . 111 12:4 . . . . . iv, 312 3:8, 9 . . . 13, 269, 13:37-43 . . 578
12:9, 10 . . . 606 370, 519 13:39 . . . . . 568
PL{NGERILE
12:10 . . . . . ii, I 3:8 . . . . . . 28, 528 13:43 . . . . . 642
LUI IEREMIA
12:11 . . . . . 571 3:9 . . . . . . . 529 13:44 . . . . . 648
2:1 . . . . . . . 649
HAGAI 13:47-49 . . . . 600
EZECHIEL OSEA
2:7 . .IV, 615, 617 15:6 . . . . . . . 64
7:12-18, 19, 21, 4:1-3 . . . . . . 19
2:22 . . . . . . . 544 16:22 . . . . . 564
25-27 . . . . . 45 IOIEL
7:13-24 . . . . 550 ZAHARIA 19:23, 24 . . . .304
2:1 . . . . . 241, 540 2:8 . . . . . . . . 29 21:19, 20 . . . . 604
7:17-19 . . . . 149 2:2 . . 11, 540, 655
7:19 . . . 274, 329, 4:3, 11, 12 . . . 652 23:6-12 . . . . . 61
2:2-11 . . . . . . 544 6:13 . . . . . . . 637 23:8, 9 . . . . .160
473 2:11 . . .543, 549
16:49, 50 . . 295 8:9-11 . . . . . 530 23:31, 32 . . . 26
2:10 . . . . 545, 593 9:10 . . . . . . . 238 23:33, 36 . . . 603
16:61 . . . . . 638
21:27 . . . . . . 12 2:28 . . . . . . 518, 12:10, 11 . . 628 23:34-36 . . . . 47
22:4 . . . . . . . 72 639, 653 12:10-12 . . 600 23:35 . . . . . . 47
34:2-16 . . . . . 62 2:29 . . . . . . . 566 14:2, 3 . . . . 555 23:39 . . . . . 639
38 . . . . . . . . 554 3:9-11 . . . . . 143 14:4, 5 . . . . 649 24 . . . . . . . . 563
38:1-17 . . . . 556 3:10 . . . . . . . 141 14:4 . . . . . . . 647 24:3 . . . . . . 565
38:8-12 . . . . 552 AMOS 14:5 . . . . . . 654 24:4, 5 . . . . 565
38:11-13, 15, 16 3:2 . . . . . . . 191 14:6, 7 . . . . 655 24:6-13 . . . . . 566
. . . . . .555 5:20 . . . . . . . 11 14:8 . . . . . . . 650 24:9-13 . . . . 567
38:11, 12 . . . 553 6:1 . . . . . . . . 23 14:8, 9 . . . . 655 24:9-12, 29 . . 584
38:18-39:20 8:4-8 . . . . . . 308 MALEAHI 24:14 . . . 169, 567
. . . . . . 556 MICA 3:17 . . . . . . . 600 24:15-22 . . . . 570
39:21-29 . . 557 4:1,2 . . . . . . 615 4:1 . . 11, 528, 552 24:17, 18 . . . . 574
Indexul referin\elor scripturale 659
24:19 . . . . . 575 11:50, 51 . . . 47, 9:4 . . . . . 273, 544 9:26,33 . . . . 654
24:20-22 . . . 578 603 10:11-14 . . . . 62 9:28 . . . . . . 272
24:21. . .iii, xiii, 12:15-20 . . . . 273 11:47,48,53 . 164 9:29-33 . . . . 557
540 12:32 . . . . . 543 12:48-50 . . . . 66 9:31-33 . . . 625
24:21, 22 . . . . . 11 12:37 . . . 599, 612 14:19 . . . . . 600 10:13 . . . . . 654
24:22 . . . . . . . 558 12:42-46 . . . . 613 19:27 . . . . . 480 11:7,23,25-32
24:23-25 . . . . 580 12:48 . . . . . . 72 20:30 . . . . . 598 . . . . . 625
24:26, 27 . . . . 581 13:28 . . . 619, 625 FAPTELE 11:17,24 . . . 651
24:28 . . . 583, 610 14:26, 27 . . 268 2:44 . . . . . . . 61 11:25-32 . . . . 558
24:29 . . . . . 583 16:8 . . . . . . . 603 2:44-47 . . . . 474 12:1 . . . . . . . 522
24:30 . . . 598, 599 16:16 . . . . . 620 3:19-21 . . . . 558 12:19 . . . . 73, 549
24:31 . . . . . 600 17:20-37 . . 563 3:20, 21 . . . 648 13:1 . . . . . . . 77
24:32-35 . . . 602 17:21 . . . . . 602 3:21 . . . . . . . 311 1CORINTENI
24:36 . . . . . 605 17:26, 28 . . . . 296 3:22 . . . . . . . 637 1:24 . . . . . . . 567
24:37 . . . . . 296 17:26-29 . . . 606 3:22,23 . . . . 629 1:26 . . . . . . 516
24:37-39 . . . . 606 17:30:33 . . . 607 3:23 . . 520, 631, 2:6-10 . . . . . 191
24:40, 41 . . . 609 17:34 . . . . . 608 643, 654 2:12,14 . . . . 577
24:42, 43 . . . . 611 17:35 . . . . . 609 4:12 . . . . . . 190 3:1 . . . . . . . . 17
24:44 . . . . . 612 17:37 . . . . . 610 4:15-18 . . . . 164 6:2 . . . . . . . . . 519,
24:45, 51 . . . 613 18:7, 8 . . . . . 39 5:36,37 . . . 565 618, 633
24:48-51 . . . 614 18:8 . . . . . . . 592 7:5 . . . . . . . 427 9:27 . . . . . . . 476
25:1-5 . . 588, 590 19:12-24 . . . 480 7:49 . . . . . . 647 10:18 . . . . . . 23
25:1-13 . . . . . ii 19:15 . . . . . 599 8:1,4 . . . . . . 481 14:22 . . . . . 598
25:6 . . . . . . . 601 19:22 . . . . . 157 11:19 . . . . . . 481 15:24-26 . . . . 617
25:14-28 . . . . 480 21:5-36 . . . . 563 13:36 . . . . . 603 15:24-28
25:19 . . . . . 599 21:9-19 . . . . 566 14:3 . . . . . . 598 . . . . .645, 649
25:31-46 . . . . 644 21:20-24 . . 569 15:14-17 . . .169 15:42-46 . . . . 618
26:29 . . . . . 642 21:22, 25-27 17:11 . . 66, 67, 15:50-54 . . . 618
27:25 . . . . . 571 . . . . . .113 161 15:51-53 . . 600
28:18 . . . . . 621 21:24-26 . . 584 17:23-31 . . .190 16:2 . . . . . . . 480
MARCU 21:25 . . . . . . 13 17:26 . . . . . 310 2 CORINTENI
8:31,32 . . . . 564 21:25, 26 . . . 596 17:31 . . . . . 519
21:26 . . . . xii, 413 4:4 . . . . . . . 611
8:34, 35 . . . 268 ROMANI 4:6 . . . . . . . 238
13 . . . . . . . . 563 21:36 . .46, 68,
481, 578 1:16 . . 188, 232 10:3-5 . . . . . 542
13:7-13 . . . 566 1:18-32 . . . . . 68 10:4,5 . . . . . 543
24:44-46 . . 598
13:10 . . . . . 567 2:24 . . . . . . . 71 11:13 . . . . . . 594
13:14-20 . . 570 IOAN
1:9 . . . . . . . 238 3:1,2 . . . . . . . 71 12:4 . . . . . . . 648
13:24, 25 . . . . 583 4:18-21 . . . . 616 12:12 . . . . . 598
13:32, 33 . . . 605 1:51 . . . . . . . 629
3:5,8 . . . . . . 618 6:2-8 . . . . . . 467 GALATENI
LUCA 3:19 . . . . . . . 238 8:17,18 . . . . 618 1:8 . . . . . . . 242
3:7 . . . . . . . 603 5:28,29 . . . . 640 8:17 . . . . . . . 625 4:19 . . . . . . . 575
3:15 . . . . . . 167 5:44 . . . . . . . 61 8:19,22 . . . . 424 5:16,17 . . . . 476
3:38 . . . . . . 310 7:15 . . . . . . . 626 8:19-23 . . . . 377 6:16 . . . . . . . 23
6:24, 25 . . . 634 7:39 . . . . . . . 618 8:23 . . . . . . 516 EFESENI
8:10 . . . . . . 614 7:48 . . . . . . . 65 9:8 . . . . . . . . 23 1:14 . . . 633, 648
660 B`t`lia Armeghedonului
2:2 . . . . . . . 611 7:17 . . . . . . . 637 2:26,27 . . . . 12, 17:1-5 . . . . . 27
2:3 . . . . . . . 242 11:4-40 . . . . 619 296, 624 17:1-6 . . . . . . . 25
5:6-17 . . . . . 45 11:39,40 . . . 625 2:27 . . 429, 518, 17:2 . . . . . . . 266
5:11 . . . . . . . 173 12:8 . . . . 567, 576 636, 643 17:2-6, 18 . . . 35
6:5-9 . . . . . . 480 12:18-22, 28 3:14-22 . . . . . 41 17:3-6 . . . . . 43
6:13 . . . . . . . 66 . . . . . . 630 3:17 . . . . . . . 210 17:5 . . vii, 23, 28
6:17 . . . . . . . 542 12:19 . . . . . 632 3:18 . . . 42, 611 17:6 . . . 25, 584
FILIPENI 12:26 . . . . . 528 3:21 . . . . . . 268 17:16 . . . . . . 38
2:10,11 . . . . 520 12:26, 27 . . 600 5:10 . . . 425, 618 18 . . . . . 22, 623
12:26-29 . . . . 22, 5:13 . . . . . . . vii 18:1-5 . . . . . 43
COLOSENI
113 6:14 . . 258, 552 18:4 . . . 38, 158,
1:13 . . . . . . 620 12:27 . . . . . . 55 6:15-17 . . . . 45 268, 543,
1:26 . . . . . . . 603 6:17 . . . . . . . 582 574, 601
2:16 . . . . . . 579 IACOV
1:25 . . . . . . . 307 7:9 ,14 . . . . 268 18:5-7 . . . . . 38
2:20 . . . . . . . 476 7:14 . . . . . . . 17 18:7 . . . . 35, 43
3:3 . . . . . . . 476 2:5 . . . . . . . 516
4:4 . . . . . . . 183 7:14, 15 . . . 578 18:8 . . . . . 39, 43
3:22-25 . . . . 306 11:3 . . . . . . . 258 18:8, 21 . . . . . . 37
4:1 . . . . . . . 306 4:13,15 . . . . 480
5:1-6 . . . . . . . 11 11:4 . . . . . . . 652 18:9-19 . . . . 73
1TESALONICENI 11:8 . . . . . . . 608 18:9, 11, 17-19
5:1-9 . . . 392, 411
5:3, 5, 6 . . . 242 5:3 . . . . . . . 356 11:15-18 . . . 601 . . . . 186
5:3 . . . . . . . 284 5:3,5 . . . . . . 274 11:17, 18 . . . xv, 18:21 . . . . . 37,
5:21 . . . . . . . 67 5:5 . . . . . . . 301 579, 623 111, 612
2TESALONICENI 11:18 . . . . . 643 19:1, 2 . . . . . 40
1 PETRU
2:3,7-10 . . . . 32 12:1 . . . . . . 544, 19:2 . . . . . . . 38
1:13 . . . . . . 517 591, 594 19:2-7 . . . . . 623
2:7, 8 . . . . . . 32 2:9 . . . . . . . 603
2:10-12 . . . . 217, 13 . . . . . . . . viii 19:11 . . . . . . 549
581 2 PETRU 13:2 . . . . . . . . vi 19:11-16 . . . 17
1 TIMOTEI 1:19 . . . xiv, 617 13:8 . . . . . . . 580 19:15 . . . . . 18,
5:8 . . . . . . . 480 3:7 . . . . . . . 271 13:14 . . . . . . vii 19, 296
6:1 . . . . . . . 480 3:8-13 . . . . . . iii 13:14-18 . . .581 20 . . . . . . . . viii
6:6 . . . . . . . 450 3:10,12 . . . . 528 13:15 . . . . . . . ix 20:2 . . . . . . . 519
6:9 . . . . . . . 524 3:10 . . . . . . . 551 13:17 . . . . . . . x 20:3 . . . . . . . vi
6:9,10 . . . . . 283 3:12 . . . . . . . 552 14:13 . . . . . 622 20:4 . . . . . . . 52,
3:13 . . . . . . . 558 14:18-20 . .18, 51 263, 618
2 TIMOTEI
1:7 . . . . . 326, 534 1 IOAN 14:19, 20 . . 311 20:6 . . 425, 618
2:19 . . . . . . . 158 3:2 . . . . . . . 600 15:3 . . . . . . . 526 20:7 . . . . . . . . vi
3:17 . . . . . . 190 16:12-16 . . . . . i 20:7-9 . . . . . 520
IUDA
16:13 . . . . vi, x 20:7-10 . . . . 644
TIT 3 . . . . . . . . . 173 16:13-16 . . . . v 20:9 . . 645, 654
2:13 . . . . . . 517 13 . . . . . . . . 594 16:14 . . . . . . 22 20:12 . . . . . . 66
EVREI APOCALIPSA 16:14, 18 . . 528 20:13 . . . . . 640
2:14 . . . . . . 612 1:1 . . . . . . . . . iv 16:16 . . . . . . xiii 21:1 . . . . . . . 638
3:10 . . . . . . 603 2:2 . . . . . . . 594 16:18, 19 . . xiii 21:4 . . . . . . . 644
5:8,9 . . . . . 621 2:7 . . . . . . . 648 16:18-21 . . 557 21:9, 10 . . . . 25
5:12 . . . . . . 577 2:20 . . . . . . . . ii 16:19 . . . . . . 38 22:1, 2 . . . . 655
6:19 . . . . . . . 517 2:26 . . . . . . . 268 17: . . . . . . . . 22
PREFA|~
Âl ]aselea a v`rsat potirul lui peste fluviul cel mare, Eufrat. }i
apa lui a secat, ca s` fie preg`tit` calea [mp`ra\ilor de la r`s`ritul
soarelui. Apoi am v`zut ie]ind din gura balaurului ]i din gura fiarei
]i din gura prorocului mincinos, trei duhuri necurate ca ni]te broa]te.
Acestea sunt duhuri de demoni care fac semne ]i care se duc la
[mp`ra\ii [ntregii lumi locuite, ca s`-i str>ng` pentru r`zboiul zilei
celei mari a Dumnezeului Celui Atotputernic. @Iat`, Eu vin ca un ho\.
Ferice de cel care vegheaz` ]i []i p`ze]te hainele, ca s` nu umble gol ]i
s` nu i se vad` ru]inea.# }i i-au str>ns [n locul care [n evreie]te se
nume]te Armaghedon.” Apocalipsa 16:12-16.
Armaghedon este un cuv>nt ebraic ]i [nseamn` Dealul
Meghido sau Muntele Nimicirii. Meghido ocupa o pozi\ie foarte
[nsemnat` la marginea sudic` a C>mpiei Esdraelon ]i domina
o trec`toare important` [nspre \inutul deluros. Acest loc a fost
marele c>mp de lupt` al Palestinei, unde s-au dat multe lupte
faimoase din istoria Vechiului Testament. Acolo Ghedeon ]i
mica sa ceat` au alarmat ]i au dezorientat pe madiani\i, care
s-au omor>t unul pe altul [n lupt` (Jud. 7:19-23). Acolo
[mp`ratul Saul a fost [nvins de filisteni (1 Sam. 31:1-6).
Acolo [mp`ratul Iosia a fost ucis de faraonul Neco
[ntr-unul dintre cele mai dezastruoase conflicte din istoria
lui Israel (2 Cron. 35:22-25). Acolo, de asemenea, au trìt
[mp`ratul Ahab ]i so\ia lui Izabela, [n cetatea Izreel, unde
Izabela a avut apoi o moarte oribil`. 2 {mp. 9:30-37.
Aceste b`t`lii au fost [ntr-un anumit sens tipice. {nfr>ngerea
madiani\ilor a eliberat poporul Israel din robia lui Madian. Astfel
Ghedeon ]i ceata lui au simbolizat pe Domnul ]i Biserica Sa, care
vor elibera omenirea din robia p`catului ]i a mor\ii. Moartea
[mp`ratului Saul ]i r`sturnarea [mp`r`\iei sale de c`tre filisteni
a deschis calea domniei lui David, care a simbolizat pe Mesia.
i
B`t`lia Armaghedonului
{mp`ratul Ahab a simbolizat guvernul civil, numit simbolic [n
Apocalipsa ^Balaurul”. {mp`r`teasa Izabela a preumbrit
simbolic pe marea prostituat`, Babilonul, ]i astfel ea este
men\ionat` cu numele. ^Tu la]i ca Izabela, femeia aceea care
[]i zice ea [ns`]i proroci\`, s` [nve\e ]i s` duc` pe cì gre]ite pe
robii Mei.” Apoc. 2:20.
{n Scripturi, evident Domnul a v`zut potrivit s` asocieze numele
acestui faimos c>mp de lupt`, Armaghedon, cu marea controvers`
dintre Adev`r ]i Eroare, drept ]i nedrept, Dumnezeu ]i Mamona,
cu care se va sf>r]i Veacul Evanghelic ]i se va introduce Veacul
Mesianic. El a folosit inten\ionat un limbaj foarte simbolic [n ultima
carte a Bibliei, evident cu scopul ascunderii anumitor adev`ruri
importante p>n` la timpul potrivit pentru descoperirea lor. Dar
chiar ]i la timpul potrivit, ^nici unul din cei rì nu va [n\elege”
(Dan. 12:10). Nici unul dintre cei care nu sunt [n armonia inimii
cu Dumnezeu nu va ]ti; ci numai cei [n\elep\i din poporul Sù —
clasa fecioarelor [n\elepte din pilda Domnului. Mat. 25:1-13.
De aceea, c>nd analiz`m textul nostru nu trebuie s` a]tept`m
o adunare de oameni [n mod literal la Dealul Meghido. Mai
degrab` trebuie s` cùt`m ceea ce este simbolizat prin acest
munte. Multe lucruri sunt numite ^B`t`lia Armaghedonului”;
aceast` expresie este folosit` [n multe feluri ]i din multe puncte
de vedere. Dar cre]tinii []i dau seama c` acest cuv>nt,
Armaghedon, apar\ine [n mod special Bibliei, unde este folosit
[ntr-un sens spiritual. De aceea, dac` prezentul este un timp
potrivit pentru a analiza B`t`lia Armaghedonului din punct
de vedere politic, [n mod sigur este timpul potrivit pentru a
analiza termenul ]i din adev`rata lui perspectiv` religioas`.
Cu to\ii ]tim c` Apocalipsa este plin` de simboluri. Se pare c`
Dumnezeu a a]ezat aceast` carte ultima [n Biblie cu inten\ia de a
acoperi adev`ruri mari ]i importante. C` ea con\ine adev`ruri de
valoare, este opinia tuturor celor care studiaz` Biblia. Totu]i, at>t
de iscusit a ascuns Dumnezeu aceste adev`ruri, [nc>t poporul sù
din timpurile trecute nu le-a putut discerne pe deplin ]i clar.
Studen\ii Bibliei cred c` aceasta a fost inten\ia divin`, nu numai
pentru c` aceste adev`ruri nu-]i aveau timpul s` fie [n\elese, ci ]i
pentru c` Dumnezeu inten\ioneaz` s` \in` ascunse de lume
anumite tr`s`turi ale Adev`rului Sù. Omenirea a [n\eles
ii
[ntotdeauna gre]it Planul divin; pentru c` Dumnezeu [n
[n\elepciunea Sa dore]te ca ea s`-l [n\eleag` gre]it. Adev`rurile
consemnate [n Apocalipsa nu sunt pentru lume, nici pentru cre]tinii
nominali, ci pentru Biseric` — Trupul lui Cristos, cei evlavio]i,
^Biserica celor [nt>i-n`scu\i, care sunt scri]i [n ceruri”. Pentru
ace]tia cuno]tin\a va deveni ^hran` la timpul potrivit”. ^Cei [n\elep\i
vor [n\elege.”
Scripturile con\in din bel]ug aluzii la Armaghedon. Domnul
nostru Isus [l nume]te ûn necaz a]a de mare, cum n-a mai fost
niciodat` de la [nceputul lumii p>n` acum ]i nici nu va mai fi”
(Mat. 24:21). Profetul Daniel [l descrie ca ûn timp de str>mtorare
cum n-a fost de c>nd sunt popoarele ]i p>n` la vremea aceasta”
(Dan. 12:1). {n str>ns` leg`tur` cu aceast` afirma\ie, Daniel declar`
c` ^se va scula marele prin\ Mihail, ocrotitorul fiilor poporului”
Israel, Reprezentantul lui Dumnezeu. Cuv>ntul ^Mihail” [nseamn`
^Cel care este asemenea lui Dumnezeu” — Cel ca Dumnezeu. El
Se va scula pentru m>ntuirea poporului lui Dumnezeu, pentru
corectarea erorii ]i rùlui, pentru stabilirea binelui ]i adev`rului,
ca s` aduc` omenirii marea {mp`r`\ie a lui Dumnezeu, care a fost
vestit` din zilele lui Avraam.
TIMPUL PENTRU STABILIREA {MP~R~|IEI LUI MESIA
Apocalipsa sf>ntului Ioan fiind o carte de simboluri, ea
nu va fi [n\eleas` de lume. Dumnezeu {nsu]i a spus c` nici
chiar Biserica nu se poate a]tepta s` [n\eleag` dec>t la un
anumit timp. C>nd Profetul Daniel a [ntrebat cu privire la
[n\elesul viziunii sale, [ngerul a r`spuns: ^Du-te Daniel! C`ci
cuvintele acestea vor fi ascunse ]i pecetluite p>n` la timpul
sf>r]itului” — nu sf>r]itul lumii, ci sf>r]itul veacului —
sf>r]itul acestei Dispensa\ii. ^P`m>ntul r`m>ne pentru
totdeauna.” Ecl. 1:4.
Sf. Petru ne spune c` acest veac trebuie s` se termine
printr-un foc mare — simbol al Timpului de Str>mtorare, [n
care vor fi [nghi\ite institu\iile actuale (2 Pet. 3:8-13). {n
alt` parte [n Scripturi, acest Timp de Str>mtorare [ngrozitor
este reprezentat simbolic printr-o furtun`, printr-un v>rtej de v>nt,
printr-un foc, care va mistui totul. Dup` ce ordinea actual` va
trece [n marele Timp de Str>mtorare, {nsu]i Dumnezeu {]i va
iii
stabili {mp`r`\ia — cea pentru care ne rug`m: ^Vie [mp`r`\ia Ta;
fac`-se voia Ta, precum [n cer a]a ]i pe p`m>nt”.
Deci, dac` exist` ceva care s` indice c` trìm la sf>r]itul
Veacului Evanghelic, ceva care s` indice c` Fecioarele []i cur`\`
candelele, putem r`m>ne asigura\i c` timpul pentru ca
Fecioarele {n\elepte s` intre [n glorie este aproape. Ce mesaj
binecuv>ntat este acesta pentru ^to\i cei care iubesc ar`tarea Lui!”
{n aceea]i profe\ie care spune c` Timpul Sf>r]itului este
timpul ca cei [n\elep\i fa\` de Dumnezeu s` [n\eleag`, se spune
]i c` acest timp este marcat [n mod special de dou` aspecte
deosebite: primul, ^mul\i vor alerga [ncoace ]i [ncolo”; al doilea,
^cuno]tin\a va cre]te” (Dan. 12:4). Ast`zi vedem aceast` profe\ie
[mplinit`. Pretutindeni [n lume oamenii alearg` [ncoace ]i
[ncolo ca niciodat` [nainte. Cì ferate, vapoare cu abur,
automobile, ma]ini electrice — la suprafa\`, [n subteran ]i [n
aer — transport` omenirea pretutindeni. Cre]terea general`
a cuno]tin\ei caracterizeaz` ziua noastr` minunat`. Orice copil
[n v>rst` de zece ani poate s` citeasc`. Pretutindeni [n lume
exist` c`r\i, ziare, Biblii [n fiecare cas` — ocazie pentru cuno]tin\`
cum n-a mai fost niciodat` de c>nd este omul pe p`m>nt.
Remarcabila [mplinire a acestei profe\ii marcheaz` ziua
noastr` ca Timpul Sf>r]itului, cu care trebuie s` se [ncheie
Dispensa\ia actual` ]i s` se introduc` Noua Dispensa\ie —
timpul c>nd oamenii lui Dumnezeu vor fi [n stare s` [n\eleag`
situa\ia ]i s` se preg`teasc` pentru schimbarea lor.
PRINCIPII SUNT {N DISCU|IE, NU PERSOANE
To\i cre]tinii pun cartea Apocalipsei pe seama Domnului,

a]a cum spune sf. Ioan (Apoc. 1:1). De aceea noi nu suntem
r`spunz`tori de simbolismul folosit [n aceast` carte. Exist`
at>t de multe moduri [n care cineva poate fi [n\eles gre]it, chiar
]i de c`tre cre]tinii buni, [nc>t [n mod firesc noi sim\im o ezitare
[n privin\a exprim`rii vederilor noastre. {ncep>nd s` prezent`m
cum [n\elegem noi simbolurile Apocalipsei, dorim s` declar`m
c>t se poate de clar c` nu spunem nimic [mpotriva cre]tinilor
evlavio]i de nicìeri, din nici un timp, din nici o biseric` sau
din afara oric`rei biserici. Nu avem nimic de zis [n privin\a
oamenilor. Discut`m {NTOTDEAUNA PRINCIPII, DOCTRINE;
iv
NICIODAT~ persoane! Dumnezeu nu ne-a [ns`rcinat s`-i
discut`m pe oameni; noi trebuie s` discut`m Cuv>ntul Sù.
Pe m`sur` ce prezent`m interpret`rile date de noi
simbolurilor Apocalipsei, ne d`m seama c` Cuv>ntul lui
Dumnezeu comunic` o acuzare [ngrozitoare a unora dintre
marile sisteme ale zilelor noastre — a unora pe care de mult
le-am respectat ]i stimat, [n care am g>ndit c` se afl` mul\i
care sunt evlavio]i [n cuv>nt ]i fapt`. De aceea, s` facem o
deosebire clar` [ntre persoane ]i sisteme. Nu spunem nimic
[mpotriva individului evlavios, dar [n interpretarea
Cuv>ntului lui Dumnezeu ceea ce avem noi de spus este
numai [n privin\a acestor sisteme. Credem [ntr-adev`r c`
oamenii evlavio]i ai lui Dumnezeu sunt l`sa\i [n afara
acestor simboluri, probabil fiindc` sfin\ii lui Dumnezeu,
comparativ cu sutele de milioane de oameni, sunt numai o
clas` mic`, a]a cum a spus Isus: ^Nu te teme, turm` mic`”.
Venind la interpretarea simbolurilor din Apocalipsa 16:13-16,
afl`m c` sunt trei mijloace legate de str>ngerea o]tirilor pentru
acest` B`t`lie a Armaghedonului. Citim c` din gura Fiarei, din
gura Prorocului Mincinos ]i din gura Balaurului ie]eau trei spirite
necurate ca ni]te broa]te; ]i c` aceste trei spirite necurate,
asemenea broa]telor, s-au dus s` cutreiere lumea ca s` adune
[ntreaga lume la aceast` B`t`lie a Armaghedonului.
Prin urmare, este potrivit s` ne [ntreb`m la ce sisteme se refer`
aceste cuvinte simbolice — Balaurul, Fiara ]i Prorocul Mincinos.
Dup` ce vom descoperi ce [nseamn` ace]ti termeni, vom [ntreba
ce este simbolizat prin broa]tele care ie]eau din gura lor.
De-a lungul Bibliei, o Fiar` este simbolul folosit ca s` reprezinte
un guvern. {n profe\ia lui Daniel, marile imperii universale ale
p`m>ntului sunt simbolizate [n acest fel. Babilonul a fost
leul, Medo-Persia ursul, Grecia leopardul ]i Roma balaurul
(Dan. 7:1-8). Imperiul Roman exist` [nc`. Cre]tin`tatea este parte
din marele Imperiu roman care a [nceput [n zilele lui Cezar ]i
care, potrivit Scripturilor, este [nc` [n lume.
De fapt to\i exege\ii Bibliei sunt de acord c` Balaurul din
Apocalipsa reprezint` numai puterea civil`, oriunde s-ar g`si
aceasta. Nu [n\elegem c` aceasta [nseamn` c` toate puterile lumii
sunt rele sau sunt de la Diavol, ci c` Balaurul este simbolul pe
v
care Domnului I-a pl`cut s`-l foloseasc` pentru a reprezenta
puterea civil`.
Fiara din Apocalipsa 16:13 este aceea]i care este men\ionat`
[n Apocalipsa 13:2, unde este descris` ca asem`n>ndu-se unui
leopard — cu pete. Interpre\ii protestan\i ai Apocalipsei sunt
de acord c` acest simbol se refer` la sistemul papal — nu la
papa, nu la adun`rile catolice, nu la catolici ca indivizi, ci la
sistem ca [ntreg, care a existat de secole.
{n Cuv>ntul Sù, lui Dumnezeu I-a pl`cut s` recunoasc`
papalitatea ca un sistem, ca un guvern`m>nt. Papalitatea
pretinde c` {mp`r`\ia lui Dumnezeu, {mp`ra\ia lui Mesia, a
fost stabilit` [n 799 d. Cr.; c` ea a durat o mie de ani, exact at>t
c>t declar` Biblia c` va dura {mp`r`\ia lui Cristos, ]i c` a
expirat [n 1799 d. Cr. Ei mai pretind ]i c` din 1799 aceast`
{mp`r`\ie a lui Cristos (adic` sistemul papal, reprezentat [n
Apocalipsa prin Fiar`) a suferit violen\`; ]i c` [n acest timp
Diavolul a fost dezlegat, [n [mplinirea Apocalipsei 20:7.
Istoria consemneaz` c` era care s-a [ncheiat [n 1799,
marcat` de campania egiptean` a lui Napoleon, a pecetluit
]i a definit limita st`p>nirii papale peste neamuri. Napoleon
a luat chiar pe papa prizonier ]i l-a dus [n Fran\a, unde a
murit. Aceast` experien\` umilitoare, pretind romano-
catolicii, marcheaz` timpul dezleg`rii lui Satan, [n [mplinirea
Apocalipsei 20:7.
Noi nu putem fi de acord cu interpretarea profe\iei dat` de fra\ii
no]tri catolici. Domnul nostru avea desigur dreptate c>nd a declarat
c` ^prin\ul lumii acesteia” este Satan ]i c` aceasta este lumea sau
^veacul rù de acum”. Motivul pentru care pretutindeni exist`
at>t de mult` corup\ie, doctrin` fals`, [n]elare, ignoran\`,
supersti\ie, este c` Satan e fiin\a cea mare care [n]eal` lumea.
Potrivit Scripturilor, Satan trebuie s` fie legat pentru o mie de ani,
ca s` nu mai [n]ele neamurile (Apoc. 20:3). Dup` ce se vor sf>r]i
cei o mie de ani, Satan va fi dezlegat pentru pu\in timp ca s`
[ncerce omenirea. Apoi va fi nimicit [n Moartea a Doua, [mpreun`
cu to\i cei care sunt [n armonie cu el.
Studen\ii Bibliei abia acum au ajuns s`-]i deschid` ochii spre a
vedea lungimea, l`\imea, [n`l\imea ]i ad>ncimea Iubirii lui
Dumnezeu — preg`tirea Sa minunat` f`cut` mai [nt>i pentru
vi
Biseric`, care va avea parte de gloria {mp`r`\iei, ]i apoi pentru
omenire, care va primi binecuv>ntarea unei ridic`ri la perfec\iune
uman` [n timpul celor o mie de ani. Aceast` Epoc` glorioas` tocmai
se apropie, [n loc s` fie [n trecut. At>t de glorioas` va fi condi\ia
omenirii la [ncheierea {mp`r`\iei lui Mesia, [nc>t nimic din ce a
fost visat vreodat` nu se va putea compara cu ea. Dar marea oper`
a lui Dumnezeu nu va fi des`v>r]it` p>n` c>nd fiecare fiin\` uman`
va fi atins perfec\iunea, sau va fi fost nimicit` [n Moartea a Doua,
din cauza refuzului de a veni [n armonie cu legile drept`\ii. Atunci
fiecare f`ptur` din cer ]i de pe p`m>nt va fi auzit` zic>nd: Â Celui
care st` pe scaunul de domnie ]i a Mielului s` fie binecuv>ntare,
cinste, slav` ]i st`p>nire [n vecii vecilor!” Apoc. 5:13.
Deci, Balaurul simbolizeaz` puterea roman`, reprezentat`
prin puterea civil` [n lume. Fiara este sistemul de guvern`m>nt
papal. Al treilea simbol, Prorocul Mincinos, r`m>ne s` fie
interpretat. Acesta, credem noi, este un alt nume pentru
sistemul numit [n alt` parte îcoana fiarei” (Apoc. 13:14).
Potrivit Scripturilor, aceast` Icoan` este o reprezentare foarte
exact` a Fiarei. Prorocul Mincinos, sau Icoana Fiarei, [n\elegem
c` [nseamn` Federa\ia Bisericilor Protestante.
ICOANA FIAREI
Pentru a vedea de ce Federa\ia Bisericilor Protestante este
simbolizat` prin Icoana Fiarei ]i prin Prorocul Mincinos,
trebuie s` examin`m alte scripturi simbolice. {n Apocalipsa
17:5, ni se atrage aten\ia asupra unei mari ^taine”. Cuv>ntul
^prostituat`” [n simbolism scriptural nu [nseamn` o
persoan` imoral`. Se refer` la Biseric`, care trebuia s` fie
{mp`r`\ia lui Dumnezeu, dar care ]i-a pierdut fecioria ]i
s-a unit cu un so\ p`m>ntesc [n locul So\ului ei ceresc. Cu ce
so\ p`m>ntesc s-a unit Biserica? Cu Imperiul Roman. {n
mintea lui Luther ]i a altor reformatori nu era nici o [ndoial`
c` exista o str>ns` leg`tur` [ntre Biseric` ]i lume. Un timp
Biserica a sus\inut c` a]teapt` pe Cristos ca s`-}i stabileasc`
{mp`r`\ia. {n cele din urm` a spus: ^N-am s` a]tept p>n` la
a Doua Venire a lui Cristos, m` voi uni cu Imperiul Roman”.
To\i ]tiu rezultatul. Biserica Romano-Catolic` a fost
[n`l\at` ]i a domnit ca regin` timp de secole. Aceast` unire
vii
a Bisericii cu Statul este reprezentat` [ntr-un tablou celebru
aflat [n Italia. Pe un tron Papa ]i {mp`ratul stau al`turi.
{ntr-o parte sunt cardinalii, episcopii, clerul de jos ]i laicii,
[n ordinea rangului. {n partea cealalt` sunt generalii,
locotenen\ii, solda\ii etc., p>n` la oamenii de r>nd. Astfel a
fost recunoscut` unirea Bisericii cu Statul.
{n baza acestei uniri, toate guvernele p`m>nte]ti sunt numite
cre]tine, pentru c` ele pretind unitate ca parte integrant` din
Biseric`. Istoria ne spune c` timp de veacuri Biserica a numit
pe regii p`m>nte]ti. Papa [ncorona pe cine dorea el. Ca dovad`
a suprema\iei Bisericii, ni se spune o istorie despre {mp`ratul
Henric al IV-lea al Germaniei, care ]i-a atras asupra sa
nemul\umirea papal` ]i care, ca pedeaps`, a fost silit s`
stea trei zile [n afara por\ilor castelului din Canossa, descul\
]i [mbr`cat numai cu haina aspr` a unui penitent, expus la
asprimea gerului din toiul iernii. Apoi a fost obligat s` se
t>rasc` pe m>ini ]i pe genunchi p>n` [n fa\a Pontifului,
c`ruia i s-a scos ciroapul de m`tase pentru ca [mp`ratul s`
poat` s`ruta degetul mare de la picior al papei, ca [mplinire
a Psalmului 2:12: ^{mp`ra\i … s`ruta\i pe Fiul”.
Dup` [n\elegerea noastr` aceasta este o aplicare gre]it` a
Scripturii. ^Fiul” nu este papa. ^Muntele sfin\eniei” este {mp`r`\ia
lui Dumnezeu. Acest mijloc al Sù este simbolizat prin Muntele
sf>nt al Sionului. Marele Mesia va r`sturna complet toate
lucrurile din prezent ]i va stabili {mp`r`\ia Drept`\ii ]i
Adev`rului, care va ridica omenirea din p`cat ]i degradare.
Romano-catolicii cred c` papa este loc\iitorul lui Cristos,
domnind [n locul Lui. Ei cred c` [n prezent este dezlegat Satan
pentru a [n]ela neamurile; c` [n foarte scurt timp Biserica va
c>]tiga din nou putere deplin` [n lume; ]i ca rezultat, oricine
nu li se supune va fi nimicit. Aceast` interpretare ne indic`
spre capitolele 13 ]i 20 din Apocalipsa. Protestan\ii nu
apreciaz` situa\ia. F`r` [ndoial` to\i oamenii cuget`tori au
observat c` deschiderile spre unire vin din partea
protestantismului, dar niciodat` din partea catolicismului.
Se ridic` [ntrebarea: De ce ar ilustra Scripturile protestantismul
ca un Chip al Fiarei? Cum ]i c>nd s-a [nt>mplat aceasta? Din
timpul Reformei, protestan\ii s-au str`duit individual s` ias` din
viii
[ntunericul trecutului ]i astfel au formulat multe crezuri ]i au
organizat multe denomina\ii. Dar cam pe la mijlocul ultimului
secol, liderii au [nceput s` vad` c` dac` fiecare ar continua s`
studieze individual Biblia, ar veni timpul c>nd fiecare ar avea
un crez individual. Pentru a [mpiedica ceea ce li se p`rea o
pierdere a puterii, ei au pl`nuit o unire a protestan\ilor [ntr-un
sistem numit Alian\a Evanghelic`.
Alian\a Evanghelic`, o organiza\ie a diferitelor
denomina\ii potestante, s-a format [n 1846 cu scopul de a
face [n felul lor propriu ceea ce f`cea catolicismul [n felul lui
propriu. V`z>nd marea putere pe care o exercitau romano-
catolicii datorit` unui sistem unit, protestan\ii au spus: ^Noi
suntem diviza\i. N-avem putere. Ne vom organiza”. {n acel
moment, potrivit Scripturilor, ei au f`cut o Icoan` a Fiarei.
Totu]i, Biblia spune c` [nainte ca aceast` Icoan` s` poat` face
vreun rù anumit, ea trebuie s` primeasc` via\` de la Fiara cu
dou` coarne (Apoc. 13:15). Aceast` Fiar` cu dou` coarne ca ale
unui miel, dar cu un glas ca de balaur, credem c` reprezint` Biserica
Angliei, care nu este parte din Alian\a Evanghelic`. Biserica Angliei
are aceea]i preten\ie ca ]i Biserica Romei — c` ea este adev`rata
Biseric` ]i toate celelalte sunt gre]ite; c` ea are succesiunea
apostolic` originar` ]i c` nimeni nu este [ns`rcinat s`
propov`duiasc` dec>t dac` au fost puse peste el m>inile apostolice,
divine. Acesta a fost punctul de discu\ie al Bisericii Angliei timp
de secole, ]i constituie deosebirea dintre aceast` biseric` ]i toate
celelalte denomina\ii protestante.
De]i Alian\a Evanghelic` a fost organizat` [n 1846, ea n-a
putut s`-]i [ndeplineasc` scopul din cauz` c` n-a ]tiut cum s`
ac\ioneze. Denomina\iile din Alian\` s-au unit numai cu numele
]i ca atare au lucrat una [mpotriva alteia. Denomina\iile din
afara Alian\ei au fost declarate neautorizate; ]i ele, la r>ndul
lor, au provocat Bisericile Evanghelice s` le arate de unde au
primit autoritatea de a propov`dui. Ca rezultat, Icoana n-a avut
nici o putere de ac\iune, a fost c`lcat` [n picioare; ]i pentru a
primi vitalitate — via\` — ar avea nevoie de succesiune
apostolic`; ar trebui s` aib` ceva ca baz` de ac\iune.
Scripturile arat` c` Biserica Angliei va deveni intim` cu Alian\a
Evanghelic` ]i [i va da autoritate apostolic` s` propov`duiasc`.
ix
Datorit` acestei uniri Alian\a va putea zice: ^Noi avem autoritate
apostolic` pentru a propov`dui. S` nu vorbeasc` nimeni dec>t
dac` are aprobarea noastr`”. Aceast` ac\iune din partea lor este
descris` [n Apocalipsa 13:17. Nim`nui nu [i va fi [ng`duit s`
cumpere sau s` v>nd` lucruri spirituale pe pia\a spiritual` dec>t
dac` are fie semnul Fiarei fie semnul Icoanei.
{n Apocalipa 16:13 g`sim men\ionat Profetul Mincinos, alt`
[nf`\i]are a Icoanei — produsul vitalizat al Alian\ei
Evanghelice, care a luat forma unei Federa\ii Biserice]ti ]i are
ast`zi mult` vitalitate. R`m>ne de v`zut dac` ne putem a]tepta
s` aib` mai mult`. Scripturile indic` clar c` Icoana Fiarei
trebuie s` primeasc` o at>t de mare putere [nc>t s` fac` acela]i
lucru pe care l-a f`cut Biserica Romano-catolic` [n trecut; ]i c`
cele dou` sisteme, catolic ]i protestant, vor st`p>ni lumea
civilizat` cu m>n` forte prin puterea civil` — Balaurul.
^TREI DUHURI NECURATE CA NI}TE BROA}TE”
Scripturile ne spun c` acest rezultat va fi realizat prin
declara\iile puterii combinate a Bisericii cu Statul. Âm v`zut
ie]ind din gura balaurului ]i din gura fiarei ]i din gura
prorocului mincinos, trei duhuri necurate, ca ni]te broa]te.”
{n acest pasaj, duhul este o doctrin` — o doctrin` necurat`
— o doctrin` fals`. Fiecare din aceste sisteme va declara
acelea]i lucruri, ]i aceste declara\ii vor avea ca efect
adunarea [mp`r`\iilor p`m>ntului [mpreun` pentru marea
B`t`lie a Armaghedonului.
Simbolismul Scripturii, [n\eles corect, este foarte puternic
]i exist` [ntotdeauna o asem`nare str>ns` [ntre simbol [n
sine ]i lucrul simbolizat. C>nd Spiritul sf>nt folose]te o
broasc` pentru a reprezenta anumite doctrine sau [nv`\`turi,
putem fi siguri c` aplicarea se potrive]te bine. De]i broasca
este o creatur` mic`, totu]i ea se umfl` p>n` aproape
plezne]te [n efortul ei de a fi cineva. O broasc` are o [nf`\i]are
foarte [n\eleapt`, chiar dac` nu ]tie prea multe. Apoi o
broasc` or`cìe ori de c>te ori scoate un sunet.
Prin urmare, cele trei caracteristici mai proeminente ale unei
broa]te sunt infatuarea, un aer de [n\elepciune ]i cuno]tin\`
superioar` ]i or`cìtul continuu. Aplic>nd aceste caracteristici
x
la imaginea dat` [n Cuv>ntul divin, afl`m c` de la puterea
civil`, de la Biserica Catolic` ]i de la Federa\ia Bisericilor
Protestante vor ie]i acelea]i [nv`\`turi. Spiritul tuturor va fi
lùd`ros; vor lua un aer de cuno]tin\` ]i [n\elepciune
superioar`; toate vor prezice c` orice neascultare de sfaturile
lor va avea urm`ri groaznice. Oric>t de contradictorii le-ar fi
crezurile, deosebirile vor fi ignorate la propunerea general` c`
nimic ce este vechi nu trebuie deranjat, investigat sau respins.
Autoritatea divin` a Bisericii ]i dreptul divin al regilor, [n
afara Bisericii, nu vor fi [ng`duite s` vin` [n conflict; pentru c`
am>ndou` vor fi sus\inute. Orice persoane sau [nv`\`turi [n
conflict cu aceste preten\ii lùd`roase, nescripturale, vor fi
stigmatizate ca ceva m>r]av, de c`tre gura broa]telor, or`cìnd
de la amvoane ]i tribune ]i prin presa religioas` ]i laic`.
Sentimentele mai nobile ale unora vor fi [n`bu]ite de filosofia
aceluia]i spirit rù care a vorbit prin Caiafa, marele preot, cu
privire la Domnul nostru Isus. A]a cum Caiafa a declarat c`
era folositor s` se comit` o crim` [nc`lc>nd dreptatea, at>t cea
uman` c>t ]i cea divin`, ca s` scape de Isus ]i de [nv`\`turile
Sale, tot a]a, acest spirit ca de broasc` va aproba orice [nc`lcare
a principiului necesar` propriei lor protec\ii.
Fiecare cre]tin adev`rat se ru]ineaz` s` se uite [napoi [n
paginile istoriei ]i s` vad` ce fapte groaznice s-au f`cut [n
numele lui Dumnezeu ]i al drept`\ii, ]i [n numele Domnului
nostru Isus. Nu trebuie s` ne g>ndim nici un moment c` toate
aceste spirite de broasc`, sau doctrine, sunt rele, ci mai degrab`
c` ele sunt doctrine bombastice ]i pompoase, prezent>ndu-se
ca foarte [n\elepte ]i mari, ]i av>nd aprobarea secolelor. Din
gura Balaurului iese doctrina dreptului divin al regilor: ^Nu
privi\i [n spatele perdelei istoriei ca s` vede\i de unde au primit
regii acest drept. Accepta\i doctrina; pentru c` [n caz contrar,
]i dac` oamenii cerceteaz` chestiunea, va avea loc o revolu\ie
teribil` ]i totul se va pr`bu]i!”
Fiara ]i Prorocul Mincinos au or`cìeli asem`n`toare.
Biserica Catolic` spune: ^Nu v` uita\i [napoi! Nu pune\i la
[ndoial` nimic [n leg`tur` cu Biserica!” Potestantismul spune
de asemenea: ^Noi suntem mari, noi suntem [n\elep\i, noi ]tim
multe. P`stra\i lini]tea! Nimeni nu va ]ti c` voi nu ]ti\i nimic”.
xi
To\i zic (or`cìe): ^V` spunem c` dac` vorbi\i ceva [mpotriva
aranjamentelor actuale, se vor [nt>mpla lucruri teribile”.
Partidele politice figureaz` ]i ele [n aceasta. To\i declar`: ^Dac`
va avea loc vreo schimbare va [nsemna un dezastru teribil!” Unele
au fermitate, iar altele au puterea civil` [n spatele lor, dar [n unitate
le or`cìe oamenilor c` dac` se face vreo schimbare, va [nsemna
ruin` pentru ordinea actual`. {n limbajul zilelor noastre: ^Sta\i pe
loc!” este ordinea [n Biseric` ]i [n Stat; dar oamenii sunt mi]ca\i
de fric`. Acest or`cìt al Fiarei, al Balaurului ]i al Prorocului
Mincinos [i va ridica pe regii p`m>ntului ]i-i va aduna pentru
B`t`lia Armaghedonului ]i pentru nimicire.
Regii ]i prin\ii eclesiastici, cu suita lor de clerici ]i aderen\i
credincio]i, se vor aduna [ntr-o falang` solid` — protestan\i
]i catolici. Regii politici ]i prin\ii, senatorii ]i to\i cei din
locurile [nalte, cu sus\in`torii ]i cu slugile lor, vor urma la
r>nd de aceea]i parte. Regii finan\elor ]i prin\ii nego\ului,
]i to\i aceia pe care ei [i pot influen\a prin cea mai uria]`
putere exercitat` vreodat` [n lume, se vor al`tura de aceea]i
parte, potrivit acestei profe\ii. {ns` ei nu-]i dau seama c` se
adun` la Armaghedon; dar ciudat de spus, acesta este parte
din strig`tul lor: Âduna\i-v` la Armaghedon!”
Vorbind despre zilele noastre, Domnul nostru a spus:
Ôamenii []i vor da sufletul de groaz`, [n a]teptarea celor ce
vor veni pe p`m>nt, c`ci puterile cerurilor vor fi zguduite”
(Luca 21:26). Regii Europei nu ]tiu ce s` fac`. Tot sectarismul
este zguduit. Mul\i oameni ai lui Dumnezeu sunt dezorienta\i.
Or`cìtul spiritelor de broasc`, sau doctrinele, va aduna
pe regii ]i pe prin\ii finan\elor, ai politicii, ai religiei ]i ai
industriei [ntr-o mare armat`. Spiritul fricii, inspirat de
or`cìt, va biciui pasiunile oamenilor, altfel buni ]i ra\ionali,
spre furie — disperare. {n urmarea lor oarb` a acestor spirite
rele, a doctrinelor rele, ei vor fi gata s`-]i sacrifice via\a ]i
tot ce au, pe ceea ce ei [n mod gre]it presupun a fi altarul
Justi\iei, Adev`rului ]i Drept`\ii sub un aranjament divin.
Mul\i oameni nobili din aceast` mare armat` vor lua o
atitudine cu totul opus` preferin\ei lor. Pentru un timp ro\ile
libert`\ii ]i progresului vor fi date [napoi, ]i pentru propria lor
ap`rare vor fi considerate necesare restric\ii medievale —
xii
pentru men\inerea ordinii actuale de lucruri ]i pentru
[mpiedicarea noii ordini pe care a decretat-o Dumnezeu, al c`rei
timp potrivit este aproape. Nici chiar aceia care ar putea fi
poporul lui Dumnezeu nu se opresc s` se g>ndeasc` dac` este
voin\a Lui ca lucrurile s` continue cum au fost de ]ase mii de
ani. Biblia spune c` nu aceasta este voin\a lui Dumnezeu, ci
c` trebuie s` aib` loc o mare r`sturnare, c` intr` o ordine nou`.
Pentru un scurt timp, cum [n\elegem noi Scripturile, aceste for\e
unite ale Armaghedonului vor triumfa. Libertatea cuv>ntului, a
coresponden\ei, ]i alte libert`\i care au ajuns s` fie [ns`]i suflarea
vie\ii maselor din zilele noastre, vor fi f`r` mil` suprimate sub
pretextul necesit`\ii, spre gloria lui Dumnezeu, la poruncile Bisericii
etc. Supapa de siguran\` va fi oprit` ]i astfel va [nceta s` deranjeze
pe regii p`m>ntului cu sunetul aburului care se evacueaz`; ]i totul
va p`rea a fi senin — p>n` c>nd va avea loc marea explozie social`
descris` [n Apocalipsa ca un cutremur de p`m>nt. {n limbaj simbolic
un cutremur de p`m>nt semnific` revolu\ie social`, ]i declara\ia
scriptural` este c` niciodat` n-a mai avut loc una asemenea ei
(Apoc. 16:18, 19). Vede\i referin\a Domnului nostru [n leg`tur` cu
aceasta [n Matei 24:21.
MAREA O}TIRE A DOMNULUI
La acest punct, arat` Scripturile, Puterea divin` va ie]i [n fa\`
]i Dumnezeu va str>nge o]tile formate la Armaghedon — la
Muntele Nimicirii (Apoc. 16:16). Tocmai lucrul pe care au cùtat
s`-l evite prin unirea, prin federalizarea lor etc., [l vor gr`bi s`
vin` peste ei. Alte Scripturi ne spun c` Dumnezeu va fi reprezentat
prin Mesia ]i c` El va fi de partea maselor. ^{n timpul acela se va
scula marele prin\ Mihail [Cel asemenea lui Dumnezeu — Mesia]”
(Dan. 12:1). El {]i va lua autoritatea. {]i va lua [n posesie {mp`r`\ia
[ntr-un mod pu\in a]teptat de c`tre mul\i din aceia care [n mod
gre]it pretindeau c` sunt {mp`r`\ia Sa ]i c` sunt autoriza\i de El
s` domneasc` [n numele ]i [n locul Lui.
Domnul nostru Isus a spus: ^Sunte\i robii aceluia de care
asculta\i”. Unii poate c` slujesc lui Satan ]i erorii, pretinz>nd c`
slujesc lui Dumnezeu ]i drept`\ii; ]i unii pot sluji f`r` s` ]tie, ca
Saul din Tars, care [ntr-adev`r ^credea c` aduce o jertf` lui
Dumnezeu” persecut>nd Biserica. Acela]i principiu este adev`rat
xiii
]i invers. Dup` cum un rege p`m>ntesc nu se consider`
r`spunz`tor de caracterul moral al fiec`rui soldat care lupt` [n
b`t`liile sale, tot a]a nici Domnul nu garanteaz` pentru caracterul
moral al tuturor celor care se [nroleaz` ]i lupt` de partea Sa [n
vreo problem`. Ei sunt slujitorii aceluia c`ruia [i slujesc, indiferent
de motiva\ia ]i obiectivul care-i mi]c`.
Acela]i principiu se va aplica ]i [n Bat`lia Armaghedonului care
urmeaz`. Partea lui Dumnezeu [n acea b`t`lie va fi partea
poporului; ]i acea armat` de nedescris, poporul, va fi scoas` [n
aren` la [nceputul b`t`liei. Anarhi]tii, sociali]tii, radicalii
[nfierb>nta\i din orice ]coal` ra\ional` sau ira\ional`, vor fi [n prima
linie a acelei b`t`lii. Acela care are cuno]tin\` despre via\a de
armat` ]tie c` o armat` mare se compune din toate clasele.
Masele vor fi agitate sub restric\iile impuse, dar vor fi con]tiente
de sl`biciunea lor [n compara\ie cu regii ]i prin\ii financiari, sociali,
religio]i ]i politici care vor de\ine atunci st`p>nirea. Majoritatea
celor din clasa s`rac` ]i mijlocie prefer` pacea aproape cu orice
pre\. Masele nu simpatizeaz` cu anarhia. Ele []i dau seama cu
adev`rat c` p>n` ]i cea mai rea form` de guvern`m>nt este mai
bun` dec>t f`r` nici una. Masele vor cùta ajutor prin vot ]i prin
reorganizarea pa]nic` a afacerilor p`m>ntului pentru eliminarea
rùlui, pentru plasarea monopolurilor, a serviciilor publice ]i a
rezervelor naturale [n m>inile poporului pentru binele public. Criza
va fi atins` c>nd sus\in`torii de p>n` atunci ai legii vor deveni
[nc`lc`tori ai legii ]i [mpotrivitori ai voin\ei majorit`\ii exprimate
prin vot. Teama de viitor va [mboldi masele bine-inten\ionate la
disperare, ]i c>nd va c`dea socialismul va urma anarhia.
Sfin\ii Domnului nu trebuie s` fie deloc [n aceast` b`t`lie.
Poporul consacrat al lui Dumnezeu, t>njind [n inima lor dup`
{mp`r`\ia lui Mesia ]i dup` Anul glorios al Jubileului ]i al
Restabilirii pe care aceasta [l va inaugura, vor r`m>nea
r`bd`tori ]i vor a]tepta f`r` murmur timpul Domnului. Cu
candelele cur`\ate ]i arz>nde, ei nu vor fi [n [ntuneric [n privin\a
evenimentelor extraordinare ale acestei b`t`lii iminente; ci vor
fi curajo]i, cunosc>nd rezultatul [nf`\i]at [n ^cuv>ntul ]i mai
sigur al prorociei”, la care ei au f`cut bine s` îa aminte, ca la o
lumin` care str`luce]te [ntr-un loc [ntunecos, p>n` se va cr`pa
de ziu`”. 2 Pet. 1:19.
xiv
Acum se ridic` [ntrebarea: De ce nu }i-a trimis Dumnezeu
{mp`r`\ia mai devreme? De ce este necesar Armaghedonul?
R`spundem c` Dumnezeu are propriile Sale timpuri ]i perioade
]i c` El a stabilit Marea Zi a ]aptea de o mie de ani pentru domnia
lui Cristos. {n\elepciunea divin` a re\inut p>n` [n ziua noastr`
marea cuno]tin\` ]i pricepere care produce [n acela]i timp ]i
milionari ]i nemul\umi\i. Dac` Dumnezeu ar fi ridicat v`lul
ignoran\ei cu o mie de ani mai devreme, lumea s-ar fi aliniat pentru
Armaghedon cu o mie de ani mai devreme. Dumnezeu n-a adus
aceste lucruri mai devreme deoarece Planul Sù are diferite p`r\i,
toate acestea fiind convergente [n timp. {n bun`tatea Sa,
Dumnezeu a acoperit ochii oamenilor p>n` c>nd str>ngerea la
Armaghedon s` fie chiar [naintea prelu`rii de c`re Mesia a puterii
Sale mari ]i a [nceperii domniei Sale. Apoc. 11:17, 18.
Atitudinea poporului lui Dumnezeu ar trebui s` fie aceea de
mare recuno]tin\` fa\` de D`t`torul oric`rui bine. Ei ar trebui
s` fac` preg`tiri pentru marea furtun` care vine ]i s` stea
foarte lini]ti\i, f`r` a fi interesa\i [n mod nejustificat de partea
bogatului sau de cea a s`racului. Noi ]tim dinainte c` Domnul
este de partea poporului. El este Cel care va lupta B`t`lia
Armaghedonului, iar mijlocul Sù de lupt` va fi acea armat`
ciudat` — toate clasele. C>nd va veni acest mare ^cutremur”
al revolu\iei sociale, nu va fi doar o m>n` de anarahi]ti, ci o
ridicare a poporului ca s` r`stoarne marea putere care-l
sugrum`. Egoismul st` la la baza [ntregii chestiuni.
N U { NC~, DAR CUR<ND
De patruzeci de ani for\ele Armaghedonului s-au adunat de
ambele p`r\i ale conflictului. Greve, [nchideri de fabrici ]i revolte,
mari ]i mici, au fost numai [ncìer`ri incidentale pe m`sur` ce
beligeran\ii []i [ntretaie c`rarea unul altuia. Scandaluri [n justi\ie
]i [n armat` [n Europa, scandaluri [n asigur`ri, [n trusturi ]i [n
justi\ie [n America, au zguduit [ncrederea publicului. Atentate cu
dinamit`, puse c>nd pe seama patronilor, c>nd a angaja\ilor, au
slujit spre a face pe fiecare b`nuitor fa\` de cel`lalt. Sentimentele
de am`r`ciune ]i m>nie de ambele p`r\i sunt tot mai evidente.
Liniile de b`taie devin tot mai clar marcate cu fiecare zi. Totu]i
Armaghedonul nu poate fi luptat [nc`.
xv
Timpurile Neamurilor mai au [nc` doi ani de derulare. Icoana
Fiarei trebuie [nc` s` primeasc` via\` — putere. Trebuie s` se
transforme dintr-un simplu mecanism [ntr-o for\` vie.
Federa\ia Protestant` []i d` seama c` ea va continua s` fie
inutil` dac` nu este [nsufle\it` — dac` nu se va recunoa]te
direct sau indirect c` clerul ei posed` succesiune apostolic` ]i
autoritate de a [nv`\a. Aceasta, indic` profe\ia, va veni de la
Fiara cu dou` coarne, care simbolic credem c` reprezint`
Biserica Angliei. Activit`\ile samavolnice ale protestantismului
]i catolicismului, oper>nd [mpreun` pentru suprimarea
libert`\ilor omului, a]teapt` [nsufle\irea Icoanei. Aceasta poate
veni cur>nd, dar Armaghedonul n-o poate preceda, ci trebuie
s-o urmeze — poate la un an dup` aceea, potrivit felului [n
care vedem noi Cuv>ntul profetic.
Mai intervine [nc` un lucru. De]i evreii se scurg treptat [n
Palestina, ob\in>nd treptat control asupra \`rii Canaanului, ]i
de]i rapoartele spun c` deja sunt acolo nou`sprezece milionari,
totu]i profe\ia cere evident s` fie acolo un num`r mai mare de
evrei boga\i [nainte de a se ajunge la criza Armaghedonului. De
fapt, [n\elegem c` ^str>mtorarea lui Iacov” din |ara sf>nt` va veni
tocmai la sf>r]itul Armaghedonului. Atunci va [ncepe s` se arate
{mp`r`\ia lui Mesia. De atunci [ncolo, Israelul [n |ara F`g`duin\ei
se va ridica treptat din cenu]a trecutului la m`re\ia din profe\ie.
Prin prin\ii lui stabili\i divin, {mp`r`\ia lui Mesia, [n toat` puterea
dar invizibil`, va [ncepe s` [nl`ture blestemul ]i s` ridice omenirea,
]i s` dea frumuse\e [n locul cenu]ii.
V`d judec`\ile Lui viitoare cum cutreier` pe p`m>nt,

Semnele ]i gemetele promise rena]terea preced>nd;
Citesc a Sa sentin\` dreapt` [n tronuri sf`r>m>nde;
Regele nostru merge-nainte.
A ]aptea tr>mbi\` sun`, Regele nu pierde lupta;
Va cerne inimile oamenilor c>nd va-ncepe judecata.
Fii iute, suflete-al meu, bineprime]te-L, fi\i bucuroase ale mele picioare!
Regele nostru merge-nainte.
xvi

04 Volumul 4

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

04 Volumul 4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A-PDF Merger DEMO : Purchase from www.A-PDF.

com to remove the wate

Reeditat de Asocia\ia Cre]tin` Studen\ii [n Biblie

{mp`ratului [mp`ra\ilor ]i Domnului

SFIN|ILOR S~I CONSACRA|I

^TUTUROR CELOR CARE CHEAM~ {N VREUN LOC

CREA|IEI CARE SUSPIN~ }I SUFER~ DURERILE NA}TERII,

^S` pun [n lumin` [naintea tuturor: care este administrarea acestei

Scris` [n 1899 de Pastorul Ch. T. Russell

*Vol. III, cap. 6

*Vol. III, pag. 112

*Vol. III, Cap. 4

*Cea din urm`, liturghia, printre episcopali — ^Biserica

*Vol III, pag 40

Ajut`-ne s` citim a {nv`\`torului nostru voin\`,

Pe fratele om, prietenul comp`timitor,

Dac` [n toiul norilor de [ndoial`

Rugile noastre le prime]te, p`catele noastre le iart`,

Versurile de mai sus au fost citite de c`tre Dr. Oliver Wendell

Ast`zi ne afl`m [ntr-o perioad` care este culminarea

Babilonul, cre]tin`tatea, a avut un lung termen de

{n timp ce m>nia aprins` a Domnului trebuie s` fie

^O, trist` mi-e inima pentru furtuna ce vine

O vraj` fost-a ]optit` din pe]ter` sau din ocean,

Este aici, dar la postul de straj` pe cine g`se]te?

B`rbate, femeie, las` pl`cerea m`runt` ]i gluma!

^Dumnezeu, da, chiar Dumnezeu, DOMNUL a vorbit ]i a chemat

*Vol. II, pag. 80

*Vezi Ce spun Scripturile despre iad

^C`ci acelea vor fi zile de r`zbunare, ca s` se [mplineasc` tot ce

Pozi\ia Statelor Unite ale Americii printre na\iuni este unic`

*Vol. II, cap. 10

*Vol. II, cap. 9 ]i Vol. III, cap. 3

Biserica ]tie c` ochii [ntregii lumi sunt [ndrepta\i spre

Re[nsufle\irea religiei [n secolul al optsprezecelea sub conducerea

S` nu-mi asum un rol de l`ud`ros, ci mai degrab` s` fiu un

*Totu]i, de atunci [ncoace Roma a ajuns la concluzia c`

Atitudinea [ncrez`toare ]i insistent` a catolicismului ]i a

Despre [ntunericul dens al p`g>nismului, ale c`rui

*Vol. III, pag. 98.

^Timpul de necaz se apropie @Vine [n mare grab`#,

Sau, [ncremenit de fric`, descoperi-voi oare

O, da! O m>n` tare, dar bl>nd` ca de mam`,

^@De aceea a]tepta\i numai#, zice DOMNUL, @p>n` [n ziua c>nd M`

Oricum li s-ar explica s`racilor c` boga\ii n-au fost niciodat`

Cit`m pe unii dintre oamenii care se trezesc ]i []i dau seama

Baza actual` a afacerilor, la mici ]i mari, boga\i ]i s`raci,

Cele ce urmeaz`, luate dintr-un raport al Comitetului

S` observ`m cuvintele lui Joseph Chamberlain, fost

Un alt rezultat al concuren\ei a fost organizarea marilor

Aceste condi\ii nu sunt specifice pentru America ]i Europa:

Laudele m>ndrilor tirani nu vor mai r`suna,

Valul seismic vine, anul de jubileu;

O, pentru ce auror` sl`vit` veghem, a]tept`m, ne rug`m!

^Lui m`rire, Celui Uns,

S`-L m`rim necontenit

*Consemnare din Congres, Vol. 7, pag. 1054-55.

Un jurist de faim` mondial`, adres>ndu-se unei grupe care

Visul de secole a fost [n sf>r]it realizat. Din tumultul brutal

Col. Ingersoll a fost cunoscut ca om [n\elept potrivit mersului

Se ridic` adeseori preten\ia c` s-a f`cut discriminare

^Nici o reform`, moral` sau intelectual`, n-a venit nici o

{n timp ce era la o adunare a Bisericii Protestante Episcopale

Cele ce urmeaz`, culese dintr-o cuv>ntare a domnului

* * ***