Micul Cantemir și cireșul rezumat scurt 2

Spre sfarsitul iernii Micul Cantemir primi cadou un pui de vulpe de la sotia
padurarului.Timpul trecu iar puiul nu mai invata sa vorbeasca, asa cum vazuse in
povesti baiatul. Puiul de vulpe semana cu un catel dar avea botul mai ascutit iar
ochii puteau fi folositi drept lanterna.

Intr-o seara Micul Cantemir vru sa mearga la vulpita care statea in cusca lui Bob
care era la bunici, bolnav. Totul incepu sa se schimbe iar pamantul pe care calca
era elastic incat fiecare pas era un zbor. Baiatul era sub ciresul de langa poarta
gradinii iar ciresul se umplu de bruma chiar daca nu se simtea frig. Baiatul fugi
cativa pasi inapoi si zari un cub de gheata mai limpede ca apa. La o masuta de
stica cu picioare de aur aparu Andersen care scria povesti. Ciresul vorbi dintr-o
data. Cand vru sa raspunda limba lui parca era taiata si nu mai vru sa-l ajute.
Bruma de pe cires se ridica si se transorma in miliarde de stele .

Ciresul spuse din nou ceva. Micul Cantemir reusi in sfarsit sa-i raspunda dar iesi
ceva de genul mmmcccaabbbunddiiiiirunsttuallme000. Baiatul se pomeni intr-o gramada
de flori albe de cires .

Ciresul scoase o radacina groasa si se scarpina in crestet. Se scutura apoi de sus

pana jos si cazura multe flori. Se uita la cusca verde a cainelui Bob, dar acesta
nu area acolo. Era la tara la bunici si visa pisici negre si ciolan cu maduva
proaspata. Visa si o prietena ascultatoare cu labute gri si moi cu botul alb si
urechi mici patata pe sale cu gri si galben. In cusca lui Bob, acum dormea puiul de
vulpe care la randul lui visa cum il striga strabunii care traiau in libertate.

Ciresul a plecat si i-a spus lui Cantemir sa nu-l uite. Sprinten ca un acrobat isi
lua florile si mirosul lor plutea in vazduh.