Reducerea impactului facturii la gaze și energie trebuie să plece de la cauzele care a

generat creșterea de preț

Creșterea prețului gazelor și a energiei electrice, prognozată de Asociația Energia Inteligentă

încă de la începutul anului, i se dă în momentul de față diferite cauze, bineînțeles toate externe:
”așa se întîmplă în toată lumea”, ”rușii, americanii, ungurii, UE etc. sunt de vină”, oricine
altcineva în afară de noi. Dacă nu este întreaga lume vinovată de ce se întâmplă în România
atunci este vinovată ”liberalizarea”, nu modul în care a fost pregătită aceasta în ultimii 10 ani, nu
faptul că am devenit net imporatori de energie (48% din energia României vine din import, cu
atingerea unui procent de 73% în doar 10 ani dacă continuăm politica actuală), nu datorită
politicilor energetice, nu datorită incompatibilității dualității administrator în societățile din
energie – funcționar public, nu datorită lipsei de professionalism și viziune etc.
În urmă cu 9 ani Guvernul României a agreat cu Banca Mondială, FMI și Uniunea Europeană de
liberalizare a pieței energiei (gaze naturale, energie electrică și energie termică), dar doar după
parcurgerea unui proces care avea ca și scop:
- Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare (urmau să fie pregătiți
consumatorii, pentru piața liberă prin cele 55 de programe naționale de diseminare a
informațiilor specifice pieței libere, cuprinse în înțelegerile internaționale) – acțiune
nerealizată.
- Restructurarea instituțiilor care urmau să asigure funcționalitatea piețeiei libere -
ANPC, Consiliul Concurenței, ANRE - acestea urmau să fie depolitizate,
profesionalizate și eficientizate – acțiune nerealizată.
- Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor , entitate care să
medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici
una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în present– acțiune nerealizată.
- Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a
consumatorilor vulnerabili– acțiune nerealizată.
- Dereglementarea prețului (creșterea treptată a prețului) - acțiune realizată.
Astfel, se poate observa că acțiunea de liberalizare a pieței în ultimii 8 ani, s-a redus la o singură
direcție - creșterea prețului la energie, creștere de care a beneficiat în primul rând STATUL și
anumiți furnizori – ”băieți deștepți”.
Cei care au favorizat acest demers au fost anumiți funcționari publici și demnitari, care au
ocupat locuri în conducerile companiilor din energie, răsplătiți cu sume importante direct
proporționale cu profiturile realizate de aceste companii și care au avut ca interes – creșterea
prețului, care să ducă la creșterea profiturilor și respectiv la creșterea sumelor de bani pe care le
puteau încasa. Această cauză trebuie eliminată prin interzicerea practicii cumului de funcții
și administrator în societățile de stat.
Reducerea capacității de producție a energiei electrice (prin închiderea unor capacități) și gaze
naturale (prin depletarea naturală a zăcămintelor de gaze), coroborată cu lipsa punerii în
producție a noi capacități, datorită unor politici energetice ineficiente, a adus România în
situația existenței unei discrepanțe între cerere și ofertă, care are perspectiva de a se adâncii
în viitor. Aceasta cauză, care în viitor se va accentua mult, trebuie eliminată prin
stimularea investițiilor puternice și rapide în capacități de producție a energiei electrice,
gaze naturale etc.
Acestor cauze sistemice s-au adăugat în ultimul an și alte cauze punctuale:
a) Creșterea importurilor de gaze urmare a creșterii consumului și a scăderii producției în
2021 (declinul natural al zăcămintelor a adus o scădere a producției față de anul trecut cu
cca. 6%),
b) Introducerea măsurii administrative de către autortăți - Gas Release Program (GRP)
care a determinat explozia exportului de gaze naturale (exportul de gaze în iarnă
2020/2021 au fost de cca 10%).
c) Exporturile au detreminat creșterea importurilor în România. Dacă exporturile au
fost realizate pe baza unor contracte pe termen mediu, importurile au fost retalizate pe
termen scurt la prețuri mai ridicate (difența între prețul gazelor importate și cele exportate
în anul 2020 a fost de cca 12%, respectiv am cumpărat din import mai scump cu cca.12%
față de prețul cu care le am exportat).
d) GRP a determinat un fals deficit de gaze, producătorii fiind obligați să nu vândă gaze
pe termen lung, practic să blocheze o tremie din gazele de pe termen lung.
e) Nepublicarea rapoartelor privind prețurile medii în România de către ANRE, a
creat falsa opinie că prețurile unor produse marginale în piața sunt prețurile medii în piață
și a determinat ca unii furnizori sau consumatori să accepte plata unor prețuri mari pe
gaze achiziționate, chiar dacă prețul mediu al gazelor achiziționate în luna respective era
mult mai mic. (Pretul mediu de achiziție al gazelor marfă în luna august 2021 era de cca.
100 lei/MWh. Acest preț nu a fost prezentat public și s-a vehiculat ca prețul de achiziție
este cel cu care se tranzacționau gazele în luna august 2021 pe BRM și anume 220
lei/MWh, astfel consumatorii au înțeles să accepte contracte de achiziție de peste 220
lei/MWh)
f) Schimbarea politicii GAZPROM în materie de livrare a gazelor naturale pe timpul
verii, atunci când practica acestei companii în ultimii 20 de ani era să ofere gaze
suplimentare și ieftine Europei, a determinat începând cu luna mai 2021, o îngrijorare la
nivelul multor țări europene și o goană după orice gaz disponibil, aspect soldat cu
accentuarea creșterii prețului la gaze, inclusiv a gazelor achiziționate pe termen scurt care
intrau în România.
g) Schimbarea fluxurilor gazelor in Balcani, a dus la mutarea punctului principal de
import al gazelor în România pe partea de vest, la granița cu Ungaria. Un punct
insuficient ca și capacitate de import care să asigure cantitățile de gaze pentru cererea din
România, dar și un punct prin care gazele care ajung în România sunt la un preț mai
ridicat decât se întâmpla în celelalte puncta. Acestă situație, crează o reală îngrijorare în
alimentarea cu gaze a României iarna viitoare, care a determinat panica în rândul
furnizorilor, aspect extrem de vizibil în prețul cu care se tranzacționează gazele pentru Q4
2021 / Q1 2022.
h) Politici publice neadecvate, de creștere a cererii de gaze naturale în contextul lipsei
effective a resursei de gaze, și de stimulare a importurilor.
 i) Speculații ale furnizorilor care au profitat de haosul existent în present pe piață
impunând prețuri mari și clause contractuale păguboase consumatorilor.

Ieșirea din această sitiație presupune aboradrea diferențiată a eliminării cauzelor, în regim de
urgență diminuarea facturilor pentru următoarele zile prin măsuri specifice și imediat după
trecerea acestei ierni eliminarea cauzelor sistemice care au determinat creșterea prețurilor:

1. Măsuri urgente de reducere a prețului energiei

Cauzele creșterii prețului la gaze
Deficit de gaze iarna 2021/2022
GRP a creat o falsă criză pe piața de
gaze ca urmare a discrepanței artificiale
între cerere și ofertă
Măsuri propuse Potențiala
reducere
a prețului
la gaze
marfă
(%)
 Stimularea contractarii de gaze în
perioada imediat următoare pentru a
crește cantitățile de gaze din
depozitele de înmagazinare 15-
 Stimularea contractării de gaze 30%
pentru iarna 2021/2022
 Strategie privind asigurarea
securității eneregtice a României
prin contracte pe termen lung de
import
 Suspendarea GRP pentru perioada
de iarnă și regândirea acestuia sub
forma unor Best Practice, 6-10%
obligatorii a fi realizate la nivelul
fiecărui producător pentru a crește
lichiditatea pieței românești

Lipsa informațiilor privind prețurile  Impunerea de către Parlament a

medii de vânzare a gazelor naturale Respectării legislației în vigoare de
către ANRE privind publicarea
datelor privind prețurile medii *
lunare
 Completarea legislației cu obligarea
ANRE să publice săptămânal
prețuri medii pentru gazelle
achiziționate pe piața engross și en
detail
 Speculații ale furnizorilor  Controale la furnizori pentru a
depista măsurile abusive din piață
pe care aceștia l-au practicat în
raport cu consumatorii *
 Impunerea unui model de
impozitare progresist al
supraprofiturilor
 Impunerea obligativității publicării
adausului practicat de furnizori
Fiscalitatea mare  Reducerea temporara a TVA 19%
 Suspendarea temporara a accizelor
Sărăcia energetică  Măsuri de stimulare a reducerii
pierderilor de energie și creșterii
eficienței energetice *
 Contracte de performanță
energetică
*) nu s-a putut estima
După aplicarea acestor metode și urmărirea modului în care piața va reacționa ar fi trebuit să
trecem la următorul nivel de protejare a consumatorilor: subvenționarea temporară a
consumatorilor – o modalitate care să creeze reducerea impactului creșterii prețului asupra
consumatorilor.
În situația în care după aplicarea elementelor prezentate anterior, impactul prețurilor continuă să
se răsfrângă asupra consumatorilor se poate lua în considerare și plafonarea prețurilor pentru o
perioadă scurtp de timp și printr-o metodă care să-și atingă scopul efectiv (fără să se transforme
într-un avantaj pentru furnizori și să nu aibă nici un effect asupra comsumatorilor pe termen
mediu, așa cum s-a întâmplat prin OUG 114, GRP) și fără să aducă un impact semnificativ
asupra investițiilor, respective să creeze riscul unor evoluții defavorabile a prețului energiei pe
termen lung.

1. Măsuri sistemice pe termen lung de reducere a prețului energiei

- Pregătirea consumatorilor prin programe de diseminare pentru consumatori
- Restructurarea instituțiilor care trebuie să asigure funcționalitatea piețeiei libere - ANPC,
Consiliul Concurenței, ANRE - prin ample măsuri de depolitizate, profesionalizate și
eficientizate
- Înființarea unei Entități pentru Soluționarea Alternativă a Litigiilor, entitate care să
medieze conflictele comerciale dintre consumatori și furnizori, în condițiile în care nici
una dintre entitățile existente nu are această posibilitate în present
- Realizarea unei strategii de diminuare a sărăciei energetice și protejarea a consumatorilor
vulnerabili
- Strategii de construire în regim de urgență a noi capacități de producție energie electrică,
energie termică, de dezvoltare a capacităților de producție gaze on și off shore
 - Definirea unui nou model energetic în concordanță cu cerințele prezente și viitoare care
să asigure necesarul energetic românesc în următorii 50 de ani în concordanță cu
constrângerile sociale, de mediu etc.

România trebuie să accepte că sistemul românesc energetic nu mai face față cerințelor prezente și
viitoare, este dependentă de sursele de import, și trebuie să creioneze urgent strategii clare și
realiste de Securitate Energetică și de definire a unui Nou Model Energetic Național, în contextul
evoluțiilor viitoare.