ul roman modern: a realizarea Romaniei Statul roman modern, inainte de a deveni o realitate institutional, a fost imaginat ca proiect politic de generafii intregi de ganditori sau de practicieni ai politicii. Procesul de formare a statului roman moder a inceput si se contureze in sec. al XVII-lea, devenind o realitate o dati cu Unirea Principatelor din 1859, dupa parcurgerea mai multor etape. 1. Proiecte politice in perioada domniilor fanariote La inceputul see. al XVII-lea, Imperiul otoman a recurs la solufia domniilor fanariote, pentru a-si putea consolida controlul asupra Principatelor. Inaugurate in 1711 in Moldova si 1716 in Tara Roméneasca, acestea sunt considerate momentul de apogeu al dominafici otomane la nordul Duna Principalele trasituri ale regimului fanariot au fost: grecizarea domniei si a institutilor, a culturi si invafimantului, fiscalitatea excesiva, cresterea obligafiilor fafa de Imperiul otoman i incdlcarea autonomiei Totusi, unii dintre domnitorii fanariofi au inifiat, sub influenta iluminismului, 0 serie de reforme intern care au vizat sistemul fiscal, administrafia, invafiméntul, situafia rdnimii, inaugurand astfel un proces de modemizare a statului, Constantin Mavrocordat (1730-1769) a domnit alternativ in Moldova si Tara Romaneasca. Cu aprobarea Porfii, el a inceput aplicarea unui program de reorganizare a institufiilor fiscale, administrative si judiciare in spiritul de rafionalizare a statului care prevedea: leaf’ pentru dregitori, desfiin{area darilor multiple si inlocuirea lor cu dari fixe in 4 rate anuale si desfiinfarea serbiei (1746 TR, 1749 M). in Transilvania, iobaigia a fost desfiinfata in august 1785, dupa rascoala lui Horea, Closea si Crigan, Primele coduri de legi au aparut in 1780 in Tara Roméneasca (Pravilniceasca Cond Alexandru Ipsilanti) $i 1817 in Moldova (Codul Callimachi). alui Nemulfumifi de noul statut politico-juridie al Principatelor, de grecizarea domniei si a institufiilor statului, boierii romani au reacfionat prin redactarea unor memorii adresate, indeosebi, puterilor crestine (precum cele din anii 1769, 1772, 1774, 1791, 1802, 1807), in care revendicau revenirea la domniile pamantene, recunoasterea privilegiilor boieresti,limitarea dominatiei otomane, libertatea comertului ete. Principala preocupare a programelor elaborate de boieri a vizat problema formei de guvernimant a Principatelor. Intre 1716 si 1821, boierimea a cerut de 40 de ori inlocuirea fanariojilor cu domni alesi de fara, ceea ce indica o: puterii politice a fost elementul principal al programului situ politic in aceasta perioada. in aceste proiecte politice, boierii au propus diferite forme de guvernamént pentru Principate. litatea fata de absolutismul fanariot si faptul c& recdstigareain 1769, *partida nationala”, condusi de mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei, propunea instaurarea unei republici aristocratice conduse de 12 mari boieri. Memoriul din 1772, elaborat de Divanul muntean, si inaintat marilor puteri eu ocazia tratativelor de la Focsani, susfinea unirea Moldovei cu Tara Romaneasedi, noul stat urmind a fi pus sub protectia Rusiei, Austriei si Prusici, find astfel inlaturate domniile fanariote. De asemenea, memoriul din 1791, prezentat la tratativele de la Sistov, cerea desfiinjarea raialelor, domn pamantean, autonomia gi neutralitatea sub protectia Rusiei gi a Austriei. in 1802, Dumitrache Sturdza elabora *Planul de obliduire aristo-democriticeasci”, care propunea un proiect republican de nuanta aristocratica Marele vistier lordache Rosetti-Rosnovanu a soris intre 1817-1818 nu mai putin de 8 proiecte de reform, propundnd instaurarea unui regim politic in care domnia si fie un simplu organ de supraveghere si control, puterea reala trecand in ména unei Adunari Obstesti si a unui divan controlat de boierime, Proiecte politice au fost elaborate si in Transilvania, unde au cSpaitat un pronuntat caracter najional. Deschizatorul de drumuri a fost episcopul greco-catolie Inocentiu Micu-Klein, care a adresat numeroase memorii Dietei de la Cluj sau direct imparatului habsburgic, in care solicita drepturi pentru roménii din Transilvania si reprezentarea lor in Dieta. {in 1791 a fost elaborat documentul intitulat "Supplex Libellus Valachorum”, care sintetiza prineipalele cereri ale roménilor: stergerea numirilor odioase $i jignitoare de tolerafi, admisi, si reasezarea nafiunii romane in folosinfa tuturor drepturile civile si istorice, redarea locului pe care l-a avut in viafa politica medievala, clerul natiunea si plebea si se considere la nivelul starilor care constituiau “unirea celor trei najiuni”, reprezentarea proporfionala in Diet gi in functii. Memoriul susfinea revendicarile fundamentale ale nafiunii romfine, intemeiate pe argumente istorice si de natura demograficd. Caracteristicile proiectelor politice din secolele XVI-XVIII: - au fost elaborate de elitele politice gi inteleetuale ale timpului, - au susfinut nevoia de modemnizare a societitii romanesti, = au formulat prineipalele revendicdri ale roménilor (autonomie, independengai, unitate politica), - au reprezentat o prima etapa in procesul de realizare a statului roman modern 2. Proiecte politice elaborate intre anii 1821-1848 Miscarea condusi de Tudor Viadimirescu, desftiguratai in anul 1821 in Tara Roméneasca, a dat noi dimensiuni proiectului politic modern. Avénd caracter social si nafional, aceast migeare a fost determinata de: criza regimului fanariot, coruptia si venalitatea functionarilor, stirbirea autonomiei si pierderile teritoriale, agravarea situafiei farinimii, supuse fiscalitafii excesive si abuzurilor boieresti, legaturile cu organizafia greacd Eteria, condus& de Alexandru Ipsilanti.in documentele misearii, precum ”Proclamatia de la Pades” (mai degrabéi un apel la lupta) si *Cererile norodului roménese” (document programatic cu caracter constitutional) din ianuarie- februarie 1821, se propuneau; reformarea administr i . respectarea autonomiei Principatelor si instituirea principiului suveranitayii poporului. Domnul trebuia si fie ales de tara, privilegiile boieresti desfiingate, promovarea in functii si se fac dupa merit, darile vechi sa fie inlocuite de un impozit unic platibil in 4 rate, vamile interne sa fie anulate. imantului, economi Dupa infrdngerea revolufiei, in 1821-1822, boierii au redactat nu mai pujin de 75 de memorii si proiecte de reform, pe care le-au inaintat rusilor, turcilor si austriecilor, cernd recunoasterea drepturilor nationale si, in primul rand, revenirea la domniile paméntene. Ca urmare, in iulie 1822, Poarta otomani a acceptat inlocuirea fanariofilor, numindu-i ca domni pe Grigore Ghica, in Tara Roméneasca, si Ionita Sandu Sturdza, in Moldova. in septembrie 1822, mica boierime din Moldova igi exprima punetul de vedere prin elaborarea Constitusiei carvunaritor (sau Proiectul celor 77 de ponturi), redactata de Tonic Tautul si inaintata domnitorului Toni Sandu Sturdza, Proiectul cuprindea revendicari precum monarhie constitutional, respeetul pentru proprietate, libertatea comertului, garantarea libertiii persoanei, a egalitifii in faja legilor sau formarea unei adunari reprezentative — Sfatul Obstesc. in deceniul urmator, Regulamentele Organice, aplicate din iulie 1831 in Tara Romaneasca si ianuarie 1832 in Moldova, au contribuit la aplicarea in practicd a unora dintre principiile politice moderne (separarea puterilor in stat, reorganizarea fiscal, reforma justifiei), domnitorul bucurandu- se ins de prerogative largi (era ales pe viaf’, avea drept de inifiativa legislativa, numea ministri, putea refuza promulgarea legilor, putea dizolva Adunarea obstea: Desi contestafi, domnii regulamentari au realizat cativa pasi importanti pe calea modemnizarii aii rom@nesti, prin introducerea uniformizarea administratiei si a justitiet din cele dou Prineipate si masurile luate in domeniile edilitar, penitenciar, al pensiilor si ajutoarelor sociale, al invayamantului. Regulamentele mai prevedeau: modernizarea sistemului fiscal prin introducerea unui impozit unic, desfiinjarea vamilor interne, infiinjarea busétului, reinfiintarea amiatei nationale, modemizarea invagmdntului, reglementarea obligariilor {ranilor claeasi-faya de boier! in Muntenia, “partida nationals” condusi de Ion Cémpineanu a elaborat, in 1838, dows documente: “Act de Unire si Independenjit” si "Osabitul Act de numire a suveranului roménilor”; acestea cereau inldturarea suzeranitafii otomane si a protectoratului rusese instaurat in 1829, Unirea_ Principatelor intr-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar a edirui putere si fie limitata de catre parlament, egalitatea in fafa legii, introducerea votului universal, libertatea personal, libertatea cuvantului sia presei S-au format si societafi secrete (Fratia, 1834) ce aveau ca obiective: unirea, independenta, egalitatea in faa legii si emanciparea elicasilor.3. Proiectul politic pasoptist in cursul anului 1848 au avut loc revolufii burgheze intr-o serie de state si orase europene (Palermo, Paris, Berlin, Varsovia, Viena, Pesta), ale cdror cauze au fost, in principal, eforturile de emancipare sociala si nafionale. Pe fundalul revolutiei europene, cauzele declangarii revolutiei in spatiul roménese sunt: - mentinerea relatiilor feudale, = suzeranitatea Imperiul otoman si protectoratul rus (in Moldova si Tara Romaneasca) si a Imperiului habsburgic (in Transilvania), - statutul de dependenfa al ffranilor, - pluralismul statal (existenfa celor 3 state romanesti), ~ nemulfumirea tuturor eategoriilor sociale din ‘arile romaine fata de conditiile politice si economice existente, Programul politic elaborat de revolufionarii de la 1848 i prezentat in documentele revolusiei a contribuit la trasarea principalelor obiective politice si socio-economice pe care nafiunea romana urma si le indeplineasca. Printre ideile sale s-au numérat: - inlaturarea stapénirii strdine, a amestecului extern in problemele arilor Romane; - unirea Moldovei eu Tara Romaneaseds; - regim politic constitujional; - recunoasterea si garantarea libertifilor eetajenesti - rezolvarea problemei agrare - emanciparea si improprietiiirea féranilor. Documentele progeamatice| Hl We plutiel HimAne Ae) li) 1848 |si) pHacipillele lor Petifiunea-Proclamafiune (asi, martie 1848), caracter moderat: - egalitatea cetifenilor in fafa legii - constituirea girzii cetitenesti - “grabnica imbundtatire a stérii locuitorilor séiteni” b. Petitia Nationalét (Blaj, mai 1848), caracter radical: - egalitatea in drepturi a nafiunii romane cu celelalte natiuni din Transilvania - utilizarea limbii romane in administratie, justifie, invatimant ~ infiintarea garzii nationale romanesti- desfiintarea iobaigiei fir despaigubire ¢. Printipiile noastre pentru reformarea patriei (Brasov, mai 1848) - desfiinfarea boierescului si a oricaror dati, - egalitatea de drepturi civile si politice, - desfiingarea tuturor privilegiilor, - "improprietirirea locuitorilor sdteni faérd nicio despagubire”, -unirea Moldovei si Valahiei intr-un singur stat neatérnat roménese”. d. Petifia farii (Cemauti, mai 1848): - autonomia provineiei Bucovina - autonomia bisericii ortodoxe, ~ diet care sa cuprinda reprezentanti ai tuturor starilor ¢. Proclamatia de la Islaz (iunie 1848), caracter moderat: - intarirea autonomiei Tarii Roménesti, eliminarea amestecului Rusiei si Imperiului otoman in problemele interne ale fri, - adunare general compusi din reprezentanti ai tuturor starilor societati, -"domn responsabil, ales pe 5 ani si cdiutat in toate starile societaqii”, - inlaturarea privilegiilor feudale si desfiintarea rangurilor, - secularizarea averilor maniistiresti, - dezrobirea tiganilor, ~ emanciparea si improprietirirea faranilor en déspagubire. Proiectele politice din secolele XVIII-XIX au avut un rol important in formarea statului roman modem, existind numeroase propuneri aseminiitoare: monarhie ereditari, domn_piméntean, egalitatea fafa legii, emanciparea si improprietirirea {aranilor, regim politic constitufional, recunoasterea si garantarea libertafilor cetajenesti, unirea Principatelor romaine, 4. Constituirea statului roman modern Unirea Principatelor a fost, din punet de vedere politic, idea centrala a perioadei care a urma revolufiei de la 1848. Miscarea unionista si efortul de modernizare s-au desfisurat intr-un context international dificil, ostil aspirafiilor najionale romanesti. Emigratia romaneasc& a adresat numeroase memorii la Paris si Londra, iar diferite articole favorabile unirii au fost publicate in presa francezii, engleza gi italian’.Situatia europeana creat in urma rizboiului ruso-otoman din 1853-1856 (razboiul din Crimea) a favorizat discutarea “chestiunii romdnesti” cu ocazia Tratatului de pace de la Paris (1856), care a consemnat infrangerea Rusiei. Marile puteri participante nu au ajuns Ja un consens in privinta unirii Principatelor, urmand a fi organizate alegeri pentru intrunirea, la Iasi gi la Bucuresti, a unor Divanuri (Adunat) ad-hoc, care sa exprime eventuala dorinta de unire a roménilor. Dezbaterile Adunairilor ad-hoc (1857) s-au finalizat cu adoptarea céte unei rezolugii (cu conjinut asemiinator in ambele Principate), cuprinzand propunerile adresate marilor puteri: - unirea Prineipatelor intr-un singur stat sub numele de Romania, strain cu mostenirea tronului ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei si ai carei mostenitori sii fie crescufi in religia farii, - neutralitatea noului stat, sub garanfia marilor puteri, - puterea legislativa si fie ineredinjati unei adundiri in eare si fie reprezentate “toate interesele natiei”. Hotararile adundtilor ad-hoc au fost aduse la cunostinfa marilor puteri in 1858, in cadrul unei conferinfe care a avut loc la Paris; aici a fost adoptata Conventia de la Paris (august 1858) ce stabilea, prin acordul celor 7 puteri garante, statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: - unirea formals\ a celor doua prineipate sub numele de *Prineipatele Unite ale Moldovei si Valahiei”, aflate sub suzeranitate otomand si garantia colectiva a Marilor Puteri, - cele dous tari urmau si fie conduse separat de 2 domni, dowd guverne, dou adunairi reprezentative, - erau infiintate la Focsani doua institutii comune - Comisia Centrala si inalta Curte de Casatie, - aledituirea de adunari elective pe baza votului censitar, care si aleaga domnii Principatelor. Misiunea de a organiza alegerile pentru adunatile elective a revenit caimacamilor (cate 3 pentru fiecare principat). In Moldova "partida nafioriala” (care era puteriica/ in aduiiarea/electiva, a propus candidatura lui Alexandru loan Cuza, care a fost ales domn al Moldovei cu unanimitate de voturi pe 5 ianuarie 1859. in Tara Romaneasca, adunarea electiva era dominata de conservatori, care se opuneau unirii, dar erau scindafi, Singura solutie pentru realizarea unirii era alegerea lui Cuza sin Tara Roméneasca, astfel incat aici este mobilizata populatia Bucurestiului pentru a pune presiune. in consecinfa, pe 24 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales domn si in Tara Roméneasea. Astfel, unirea s-a realizat prin dubla alegere a Lui Al. I. Cuza, profitdnd de un context internajional favorabil, urménd calea plebiscitar-diplomatica si impunand “politica faptului implinit”. Domnia lui A.1. Cuza (1859-1866) a avut in vedere realizarea mai multor reforme in plan intern, menite si consolideze unirea, precum si recunoasterea dublei alegeri, in plan extern, in perioada martie-august 1859, in cadrul Conferinfei de la Paris, Marile Puteri recunose dubla alegere. Pasul urmaitor era recunoasterea unirii depline a celor dowd Principate, Iueru realizat in noiembrie 1861, in timpul conferinfei puterilor de la Constantinopol.in plan intern, domnia lui Cuza cunoaste 2 perioade: a) 1859-1862: perioada consolidarii unirii prin unificarea serviciilor vamale, postale si de telegraf, unificarea cursului monetar, a armatei, a legislatiei. Bucuresti a devenit capitala farii si s-a intrunit primul guvern unic condus de Barbu Catargiu (22 ianuarie 1862) b) 1862-1864: perioada realizirii reformelor in cadrul regimului constitutional instituit prin Conventia de la Paris: ~ 1863 - legea secularizarii averilor mandstiresti: un sfert din suprafata arabila a farii (averile miniistirilor, inclusiv ale celor inchinate) au intrat in proprietatea statului (au fost ereate loturi de pamant care au fost atribuite faranilor prin legea agrara). ©) 1864-1866: regimul guvernarii autoritare a lui Alexandru Toan Cuza, intemeiat pe Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris. Pe 2 mai 1864, Cuza adopti un nou act cu valoare constitufional’, Statutul dezvoltator al Conventiei de la Pars, care sporea atributile domnului, dar ifiinta si o noua camer’ legislativa, Corpul ponderator (viitorul Senat); politica sa autoritard a determinat reu *monstruoasd coalitie” care a organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866, in urma careia Cuza a fost silit si abdice. Principalele reforme adoptate in aceasta perioadi: = legea electoral (2 iulie 1864): este menfinut votul censitar, dar cu un cens mai scdzut (48 lei la sate si 100 lei la orase), ceea ce conduce la crestere numarului alegatorilor; acestia sunt impartiti {n alegatori primari (care votau prin delegafie, 1 la 100) si alegatori direefi (votau direct, daca plateau impozit minim 4 galbeni), - legea agrara (14 august 1864): emanciparea clicasilor prin riscumpirare, improprietirirea faranilor cu loturile in folosinga in funefie de puterea economicd (numéirul de vite); riseumpararea lotului se facea in 15 ani, iar loturile nu putea fi instrainate timp de 30 ani; se desfiina claca, dijma, carele de lemne $i alte obligafii datoraté proprictatilof fig ih naturd, 118 ih bani. Se instituia libertatea de miscare a tdranului proprietar, precum si libertatea de transmitere a pamantului la urmasi. in total, au fost improprietirite 463.544 familii de férani cu 1.180.311 hectare. = legea instrucjiunii, publice (7 decembrie 1864): invaipiméntul primar devine gratuit si obligatoriu; liceul avea 7 clase, cu o pondere importanti a disciplinelor umaniste; scolile de agriculturd, arte, meserii si comer} si pregatire pedagogic’ a viitorilor dascali erau incluse in sistemul inant tehnic si profesional. In 1860 se infiinja Universitatea de la lasi, iar in 1864 cea de la - legea organizarii armatei: tofi romanii intre 20 si 50 de ani pot fi mobiliz - introducerea codului civil: modernizarea sistemului juridic. Reformele adoptate in timpul domniei lui A.. Cuza au favorizat procesul de modernizare a societifii romanesti in spiritul programului pasoptist si pe cel de consolidare a statului modern roman, Ele au pus bazele organizrii institufionale a statului roman modern, creionand evoluia acestuia spre © societate de tip occidental.Constituirea statului romn modern a avut 0 importanti deosebiti pentru. societatea romfneascd, deoarece roménii indeplineau primul obiectiv major al luptei de emancipare national’ prin crearea nucleului politico-teritorial care va sta la baza celorlalte obiective najionale - independenfa si destivarsirea unitaii nafionale. 5. Monarhia constitutionala si cucerirea independentei Romani Dupa abdicarea lui Alexandru Joan Cuza (11 februarie 1866) s-au creat con tronul Rominiei ile instalarii pe a a unui principe strain, problema care fusese adeseori invocata in viata pol romaneascd si cerut in mod special prin rezolufiile Adundtilor ad-hoc din 1857. Motivele aducerii unei principe strain jineau de evitarea luptelor pentru domnie, intirirea stabilitajii interne, consolidarea statului nafional si intirirea prestigiului extern, La 10/22 mai 1866, principele german Carol de Hohenzollem-Sigmaringen a depus juraméntul solemn, la Bucuresti, ca monarh al Romaniei (1866-1914). Prin Constitutia din 1866, se instituia monarhia constitujionald ereditard. Legea fundamental se intemeia pe principii moderne precum separarea puterilor in stat, guvernare responsabila si institufii reprezentative. Dupa 1866, viata politic’ din Romania a trecut printr-o perioadi de instabilitate guvernamentala (1866-1871), dublata de procesul consolidarii treptate a monarhiei. Reizbuenirea “chestiunii orientale” in Balcani, prin declansarea riscoalelor antiotomane din Bulgaria si Bosnia-Herfegovina si a rizboiului dintre Serbia si Imperiul Otoman, a reprezentat cadrul extern favorabil cuceririi independentei de stat a Romaniei. Liberalii se pronuntau pentru o alianta cu Rusia si o acfiune militar, in vreme ce conservatorii, care dejineau guvernarea, au elaborat o strategie care urmarea objinerea independenfei pe cale diplomat Noul guvern liberal, condus de I.C. Britianu, a declansat tratative cu Rusia, respinse initial, in octombrie 1876, Pe 4 aprilie 1877 a fost incheiati o convenfie romano-rusa care permitea trecerea armatei ruse pe teritoriul Roméniei,. in anumite condifii, printre, care si menfinerea sisapararea integritajii teritoriale a acesteia. Armata romani a fost mobilizat& pe 6 aprilie, iar pe 12 aprilie Rusia a declarat raizboi Imperiului otoman. La 9/21 mai 1877, in Parlamentul de la Bucuresti, ministrul de Externe, Mihail Kogalniceanu, raspundea unei interpelati, declardnd c& najiunea romang este una independent’. A doua zi, pe 10 mai 1877, Carol I proclama solemn independenfa Romaniei in urma solicitarilor Rusiei, armata romana, condusa de principele Carol I, a intervenit pe frontul de la sudul Dunaii, lupténd la Plevna, Grivifa, Rahova, Vidin, si contribuind, cu prejul unor mari jertfe umane gi materiale, la infrdngerea Turciei. in 1878, prin tratatele de pace de la San Stefano (februarie 1878) si Berlin (julie 1878) a fost independenta Romaniei, cu conditia acordarii drepturilor de cetitenie $i locuitorilor de alta religie decat cea crestind, De asemenea, se recunostea apartenenfa la statul roman a Dobrogei si Deltei Duniirii, judejele Cahul, Bolgrad si Ismail urmand a fi incorporate Rusiei, recunoscuProclamarea regatului, in 1881, a reprezentat consacrarea progresului statului roman in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Monarhia, Parlamentul si partidele politice au fost principalele componente ale regimului democratic, Monarhia a asigurat echilibrul politic intern, care a favorizat dezvoltarea ideologiilor si formarea partidelor politice. Ideologia liberal a fost inspirata din pri revolufiei franceze nationale, culturale si politice romanesti. Liberalismul se pronunfa pentru extinderea libertifilor si drepturilor cetijenesti, rezolvarea problemei agrare, incurajarea micii proprietaji. Deviza economic formulata de ILC, Bratianu era Prin noi insine” si se referea la industrie, capital, comert, proprietate privata si presupunea mobilizarea resurselor interne pentru dezvoltare. se intemeia pe tradi Ideologia conservatoare se baza pe teoria “formelor fir fond”, dezvoltata de junimisti. Prin “fond” infelegeau realitatea roméneasci, incompatibil’ cu “formele” occidentale pe care liberalii doreau si le introduced. Conservatorii puneau accent pe monarhie si frdnime si se pronunfau pentru © dezvoltare “organic&”, punand aecentul pe “armonia sociala”, Considerau cd ridicarea culturala a poporului ar fi dus la dobiindirea si exercitarea drepturilor politice. Statul roman a sprijinit aspirafiile nafionale ale teritoriilor aflate sub dominatie str (Basarabia, Bucovina, Transilvania), folosind “arme” politice si culturale. in 1890 s-a creat la Bucuresti “Liga pentru Unitatea Cultural a tuturor Roménilor”, aceasta desfaigurdnd activitayi diverse: subvenfionarea unor gazete si reviste, infiinfarea unor scoli romdnesti si societai culturale, sprijin banese pentru tiparirea de cArti ete. De asemenea, a editat publicatii in limbi de circulatie internafionala prin care informa opinia public& in legatura cu situafia teritoriilor romanesti si argumenta necesitatea unirii acestora cu Romania, in politica extema, Romania a urmarit consolidarea independenfei de stat si integritatea teritoriala, Teama de tendintele expansioniste ale Rusiei in Balcani, evidente dupa Congresul de pace de la Berlin (1878), l-au determinat pe regele Carol I si se orienteze spre o alianfa secret cu Germania si Austro-Ungaria, in 1883. Evolufia statului roman modern n a doua jumitate a Secolului al XIX-lea a fost ima favorabila indeplinirii principalelor obiective nationale - modernizarea societafii prin intermediul marilor reforme din epoca Alexandru Joan Cuza si prin adoptarea Constitujiei din 1866, proclamarea independengei de stat in 1877, transformarea in regat in 1881, aderarea la un sistem de alianfe (Tripla Aliant’) care s& garanteze integritatea teritoriald si independenta.