Analiza implementării măsurilor privind infrastructura penitenciară și

de arest, la care Guvernul s-a angajat în ianuarie 2018, ca urmare a

condamnării în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA

La data de 25 aprilie 2017, CEDO a pronunţat o hotărâre-pilot 1

în cauza REZMIVEȘ şi alţii c. ROMÂNIA, care are ca obiect
supraaglomerarea penitenciarelor şi celelalte condiţii
2
necorespunzătoare de detenţie .

Ca urmare a acestei hotărâri, la 25 ianuarie 2018, Guvernul

României a comunicat Comitetului de Miniştri al Consiliului
Europei (care se ocupă de executarea hotărârilor CEDO) un plan

1
In iulie 2013, “peste 150 000 de cereri erau pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, iar multe
dintre acestea erau asa-zise „cereri repetitive”, care își au originea într-o disfuncționalitate cronică la nivel
intern. Procedura hotărârii-pilot a fost concepută ca o metodă prin care să se permită identificarea
problemelor structurale subiacente cererilor repetitive îndreptate împotriva multor state și prin care să se
impună statelor respective soluționarea problemelor în litigiu. În cazul în care numeroase cereri
întemeiate pe aceeași problematică sunt introduse în fața Curții, aceasta poate decide să soluționeze
una sau mai multe dintre ele cu prioritate în procedura hotărârii-pilot. În cadrul acestei proceduri,
Curtea nu are doar funcția de a se pronunța dacă a existat sau nu o încălcare a Convenției într-o
cerere sau alta, ci și de a identifica problema sistemică și de a oferi guvernului vizat indicații clare
privind măsurile de reparație pe care acesta trebuie să le ia pentru remedierea problemei.Statului
vizat îi revine rolul de a alege, sub supravegherea Comitetului Ministrilor din cadrul Conșiliului Europei,
modalitatea în care își va îndeplini obligațiile în conformitate cu articolul 46 (efectul obligatoriu și
executarea hotărârilor). Una dintre caracteristicile esențiale ale procedurii hotărârii-pilot constă în
faptul că permite Curții suspendarea – sau „înghețarea”– pe o anumită perioadă a cererilor care fac
obiectul procedurii, cu condiția ca guvernul în cerere să ia rapid măsurile interne necesare pentru a se
conforma hotărârii. Cu toate acestea, Curtea poate relua examinarea cererilor suspendate de fiecare dată
când interesul administrării justiției o impune.”
2
Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr.
254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera
executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaţiile următoare:
a) cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa
grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de
deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză
b) lipsa accesului la activităţi în aer liber;
c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază, precum şi
cerinţele de igienă;
f) existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

De asemenea, același art. 55/1 prevede că „se consideră condiţii necorespunzătoare cazarea unei persoane în
oricare centru de detenţie din România care a avut lipsuri la condiţiile impuse de standardele europene”.
Deci, dacă o singură încăpere din acel centru nu întrunește condițiile corespunzătoare, intregul centru e
considerat ca necorespunzător și intră sub incidența reducerilor de pedeapsă de 6 zile la 30 executate.

1
de măsuri pentru rezolvarea problemelor privind
supraaglomerarea şi condiţiile necorespunzătoare de detenţie.

Planul de măsuri conţine şi un calendar al implementării

acestor măsuri şi se întinde pe durata a 7 ani (2018-2024).

În prezent, ne aflăm în anul II al realizării acestui plan.

Componenta esenţială a planului este realizarea de investiţii
în infrastructură, care să ducă la creşterea numărului de
locuri de detenţie (pentru rezolvarea problemei
supraaglomerării) şi la modernizarea lor (pentru rezolvarea
problemei celorlalte condiţii necorespunzătoare de detenţie).

APADOR-CH a formulat mai multe cereri de informaţii de interes

public, întemeiate pe Legea nr. 544/2001, pentru a stabili
dacă implementarea acestui plan respectă sau nu calendarul
asumat de autorităţi.

Modernizarea penitenciarelor
Promisiuni: 8095 locuri noi de detenție și 1351 locuri
modernizate

I. A. Astfel, potrivit planului de acţiune, pe durata celor 7

ani, în penitenciare, urmează să fie create 8.095 locuri noi
de detenţie şi să fie modernizate 1.351 locuri de detenţie.
Crearea de noi locuri de detenţie se face şi prin construirea
a 2 noi penitenciare (Penitenciarul Berceni şi Penitenciarul
Unguriu), care vor asigura un plus de 1.900 locuri (par. 47
din planul de acţiune).

Potrivit anexei I a planului de acţiune, noile locuri de

detenţie vor fi create prin:
- transformarea/schimbarea destinaţiei unor spaţii existente
în noi locuri de deţinere prin lucrări de intervenţie (de
exemplu: transformarea popotei, a sălii de festivităţi, a unor
ateliere de producţie, a unor birouri administrative sau a
unor magazii în spaţii de detenţie)
- construirea de noi locuri de detenţie (construirea unor noi
pavilioane/secţii de detenţie în cadrul unor penitenciare,
precum şi construirea a 2 noi penitenciare: Berceni şi Unguriu)

Planul de acţiune este structurat pe 6 stagii de realizare

(par. 48 din plan), după cum urmează:

2
Stagiul 1 (anii 2018-2019) – obiective: crearea de 316 locuri noi
de detenţie şi modernizarea a 500 locuri.

În răspunsul primit de asociaţie de la Ministerul Justiţiei,

în luna aprilie 2019, se menţionează că, în perioada ianuarie
2018 – februarie 2019, în sistemul penitenciar au fost
finalizate 70 locuri noi de detenţie (30 – Penitenciarul
Giurgiu şi 40 – Penitenciarul Deva) şi au fost modernizate 282
locuri (Penitenciarul Deva). Se observă un ritm mai redus cu
privire atât la locurile noi ce trebuiau create (la finele lui
2019 ar trebui să existe 316 locuri noi, dar in februarie erau
finalizate doar 70), cât şi la modernizarea locurilor
existente (la finele lui 2019 ar trebui să se încheie
modernizarea a 500 locuri, dar in februarie erau finalizate
doar 282). Astfel, până la finalul anului 2019 trebuie să
existe un plus de 816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou
create sau modernizate), dar, in 14 luni, din ianuarie 2018
până în februarie 2019 nu fuseseră realizate decât 352 (70 nou
create şi 282 modernizate), adică doar 43% din numărul
planificat de locuri. Este greu de presupus că în 10 luni se
va realiza mai mult decat în 14 luni, adică restul de 57% din
numărul planificat de locuri.

Stagiul 2 (anul 2020) – obiectiv: crearea de 44 locuri noi de

detenţie

Stagiul 3 (anul 2021) – obiective: crearea de 508 locuri noi de

detenţie şi modernizarea a 85 locuri

Stagiul 4 (anul 2022) – obiective: crearea de 3.997 locuri noi de

detenţie şi modernizarea a 666 locuri. La finele anului 2022
trebuie să se afle în funcţiune şi Penitenciarul Unguriu, care
va asigura 900 de locuri. Tot la finele anului 2022 ar trebui
finalizată modernizarea locurilor de detenţie, deoarece pentru
stagiile 5 şi 6, care acoperă anii 2023 şi 2024, nu au fost
prevăzute în plan şi acţiuni de modernizare, ci doar de creare
de locuri noi de detenţie.

Stagiul 5 (anul 2023) – obiectiv: crearea de 2.730 locuri noi de

detenţie. La finele anului 2023 trebuie să se afle în
funcţiune, cel puţin parţial, Penitenciarul Berceni, care va
asigura 500 locuri (din totalul de 1.000 – cât reprezintă
capacitatea sa integrală).

3
Stagiul 6 (anul 2024) – obiective: crearea de 500 locuri noi de
detenţie. Cele 500 locuri noi de detenţie vor fi asigurate de
Penitenciarul Berceni, care va trebui să funcţioneze la
capacitatea normală (1.000 locuri) la finele anului 2024.

I.B. La pct. 3 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute

etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului
Penitenciar Berceni, cu o capacitate totală de 1.000 de locuri,
care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2024.

Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau

realizate următoarele activităţi:
- elaborarea studiului de fezabilitate [termen: iunie 2018]
- avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul
Interministerial (CIM) [termen: decembrie 2018]
- adoptarea unei hotărâri de guvern (HG) de aprobare a
indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de
investiţii reprezentat de penitenciar [termen iunie 2019]

În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la

data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre
activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată.

I.C. La pct. 4 al anexei I la planul de acţiune, sunt prevăzute

etapele de urmat şi calendarul pentru construirea noului
Penitenciar Unguriu, cu o capacitate totală de 900 de locuri,
care trebuie dat în folosinţă în decembrie 2022.

Potrivit acestui calendar, până în luna iunie 2019 trebuiau

realizate următoarele activităţi:
- întocmirea Notei conceptuale şi a temei de proiectare
[termen: ianuarie 2018]
- avizarea în Consiliul tehnico-economic al ANP a Notei
conceptuale şi a temei de proiectare [termen: ianuarie 2018]
- întocmirea şi promovarea de către Ministerul Justiţiei a
unui proiect de HG pentru autorizarea ANP în vederea
achiziţiei studiului de fezabilitate [termen: februarie 2018]
- efectuarea expertizelor tehnice şi a studiului de
fezabilitate [termen: iunie 2018]
- avizarea studiului de fezabilitate în Consiliul tehnico-
economic al ANP şi trimiterea lui la Ministerul Justiţiei
pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici de către
Consiliul interministerial şi întocmirea proiectului de HG
pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici [termen:
decembrie 2018]
- demararea elaborării şi aprobării documentaţiei de atribuire
a contractului de lucrări, derularea procedurii şi elaborarea

4
proiectului tehnic [termen: întreg anul 2019, până în
decembrie 2019]

În răspunsul trimis asociaţiei de Ministerul Justiţiei, la

data de 27 martie 2019, se afirmă că niciuna dintre
activităţile menţionate mai sus nu fusese realizată.

Deci, se poate observa că, în cazul construirii

penitenciarelor Berceni şi Unguriu, există întârzieri, unele
mai mari chiar de un an, cu privire la îndeplinirea
formalităţilor necesare (studii de fezabilitate etc.) pentru
trecerea la construirea efectivă a celor două penitenciare.
Practic, potrivit răspunsului primit de la Ministerul
Justiţiei la data de 27 martie 2019, până în luna martie 2019
nu se făcuseră nici primii paşi din calendarul stabilit prin
planul de acţiune pentru construirea celor două noi
penitenciare.

Supraaglomerarea penitenciarelor în 2019 – constant 111%

Cu privire la indicele actual de ocupare a penitenciarelor, pe site-

ul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) este publicată o
situaţie detaliată pentru data de 25 iunie 2019. În esenţă, la data
de 25 iunie 2019, în penitenciare indicele de ocupare era de 111,12%
(19.083 deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de
peste 4 mp/detinut 3 ). În cazul penitenciarelor-spital, indicele de
ocupare era, la aceeaşi dată, de 68,38%, iar în cazul centrelor de
detenţie şi al centrelor educative 4 (corespunzătoare celor 2 măsuri

3
Potrivit art. I pct. 3 din Legea 169/2017 (legea recursului compensatoriu), care a introdus art. 55/1 in Legea nr.
254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor preventive privative de libertate, se considera
executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4
mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a
alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în
camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză.
4
Art. 124 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru educativ constã în internarea minorului
într-o institutie specializatã în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregãtire scolarã si
formare profesionalã potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare socialã.
(2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între unu si 3 ani.
Art. 125 cod penal - (1) Mãsura educativã a internãrii într-un centru de detentie constã în internarea
minorului într-o instituþie specializatã în recuperarea minorilor, cu regim de pazã si supraveghere, unde va
urma programe intensive de reintegrare socialã, precum si programe de pregãtire scolarã si formare
profesionalã potrivit aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioadã cuprinsã între 2 si 5 ani, afarã de cazul în care pedeapsa
prevãzutã de lege pentru infractiunea sãvârsitã este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe
viatã, când internarea se ia pe o perioadã cuprinsã între 5 si 15 ani.

5
educative privative de libertate aplicabile minorilor, prev. de
art. 124 și 125 cp: internarea într-un centru educativ pe 1-3
ani și internarea într-un centru de detenție pe 2-5/5-15 ani),
indicele de ocupare era de 42,41% şi, respectiv, de 71,23%.

O situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi la

data de 4 iunie 2019. În esenţă, la data de 4 iunie 2019, în
penitenciare indicele de ocupare era de 111,68% (19.178
deţinuţi şi 17.173 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp).
În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la
aceeaşi dată, de 61,93%, iar în cazul centrelor de detenţie şi
al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de
ocupare era de 43,86% şi, respectiv, de 75%.

Tot o situaţie similară a fost publicată pe site-ul de ANP şi

la data de 21 mai 2019. În esenţă, la data de 21 mai 2019, în
penitenciare indicele de ocupare era de 111,45% (19.179
deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la capacitatea de 4 mp).
În cazul penitenciarelor-spital, indicele de ocupare era, la
aceeaşi dată, de 66,12%, iar în cazul centrelor de detenţie şi
al centrelor educative (destinate minorilor), indicele de
ocupare era de 43,73% şi, respectiv, de 75%.

O situaţie privind privind gradul de ocupare a fost publicată

pe site-ul ANP şi în luna februarie 2019. Astfel, la data de
19 februarie 2019, în penitenciare, indicele de ocupare era de
111,83% (19.244 deţinuţi şi 17.209 locuri de deţinere la
capacitatea de 4 m2/persoana). În cazul penitenciarelor-spital,
indicele de ocupare era, la aceeaşi dată, de 71,10%, iar în
cazul centrelor de detenţie şi al centrelor educative
(destinate minorilor), indicele de ocupare era de 46,74% şi,
respectiv, de 73,97%.

Din aceste date statistice se observă, pentru anul 2019, că

există o constantă a supraaglomerării, doar la penitenciare,
nu şi la penitenciarele-spital ori la centrele de detenţie
sau centrele educative. Constanta constă în depăşirea cu
circa 11% a numărului total de locuri de detenţie, care
îndeplinesc condiţia spaţiului de 4 m2/persoană (=indicele
de ocupare de 111%).

6
 Soluții pentru reducerea supraaglomerării pe termen scurt

În cazul penitenciarelor, indicele de 111% ar putea fi redus

la 100% ori prin reducerea numărului de deţinuţi cu circa
2.000 (19.083 - 17.173 = 1.910), ori prin crearea/modernizarea
a circa 2.000 locuri detenţie (păstrând acelaşi număr de
deţinuţi).

Potrivit planului de acţiune, cifra de 2.000 locuri de

detenţie nou create sau modernizate ar trebui să fie atinsă
abia în cursul anului 2022. Desigur, cu condiţia să fie
respectat calendarul din plan. Însă, până în prezent, aşa cum
am arătat mai sus, acest calendar nu a fost respectat. Astfel,
deşi până la finalul anului 2019 trebuia să existe un plus de
816 locuri corespunzătoare de detenţie (nou create sau
modernizate), până în luna februarie 2019 nu fuseseră
realizate decât 352 (70 nou create şi 282 modernizate), adică
doar 43% din numărul planificat de locuri. Deci, se poate
presupune că şi pe viitor vor exista întârzieri şi decalări de
termene.

O primă concluzie este că, pe calea ritmului real al

investiţiilor în infrastructură, este greu de presupus că,
pentru a reduce indicele de ocupare a penitenciarelor de la
111% la 100%, se vor putea adăuga 2.000 de locuri de detenţie
corespunzătoare mai devreme de anii 2022-2023. Mai târziu de
2023, posibil.

O soluţie mai rapidă pentru reducerea indicelui de ocupare a

penitenciarelor la 100%, care este o alternativă la creşterea
numărului locurilor corespunzătoare de detenţie, ar fi
reducerea cu 2.000 a numărului celor deţinuţi. În prezent, o
astfel de soluţie (reducerea numărului de deţinuţi) se aplică
şi constă în mai multe modificări legislative: de la legea
„recursului compensatoriu”, la aplicarea unor sancţiuni penale
alternative la pedeapsă închisorii.

Efectele legii recursului compensatoriu

Cu privire la „legea recursului compensatoriu” (Legea nr.

169/2017). Măsura compensatorie introdusă prin Legea 169/2017

7
constă în reducerea din totalul pedepsei a 6 zile pentru 30 de
zile executate în condiţii de detenţie necorespunzătoare. Deci,
pentru 30 de zile executate efectiv, se consideră 36 de zile
executate efectiv (pentru o lună executată efectiv, se
consideră că s-a executat o lună şi 6 zile, deci aproape o
lună şi o săptămână; pentru 4 luni executate efectiv se
consideră că s-au executat 5 luni etc.).

În planul de acţiune a fost menţionată şi această lege printre

măsurile de natură legislativă, care vor conduce la rezolvarea
problemelor din penitenciare (par. 34 din plan).

Potrivit comunicatului de presă al ANP nr. 21652/14.01.2019,

în perioada dintre intrarea în vigoare a legii „recursului
compensatoriu” (21 iulie 2017) şi data comunicatului (14
ianuarie 2019), deci într-un an şi jumătate, de prevederile
acestei legi au beneficiat 14.402 deţinuţi, care au fost puşi
în libertate. Dintre aceştia, 2.551 au fost eliberaţi pe motiv
că, prin aplicarea „reducerilor” din lege, s-a constatat că
pedeapsa este considerată executată integral, iar 11.851 au
fost liberaţi condiţionat întrucât, prin aplicarea
„reducerilor” din lege, s-a constatat că îndeplinesc
condiţiile privind executarea unei anumite cote (fracţii) din
pedeapsă, care să le permită să solicite eliberarea
condiţionată (pe care au şi obţinut-o).

Problema practică ridicată de „legea recursului compensatoriu”

este că ea se aplică nediferenţiat (pentru toţi condamnaţii).
Din acest motiv, ea a permis şi încă permite eliberarea
timpurie şi a condamnaţilor pentru fapte grave sau foarte
grave, întrucât reducerea de pedeapsă se aplică şi acestora.
Dar, o astfel de lege nu se putea aplica decât tuturor celor
care se aflau în aceeaşi situaţie (aveau aceleaşi condiţii de
detenţie), pentru a nu avea un caracter discriminatoriu.

Opinia publică a reacţionat vehement, de mai multe ori, în

cazul în care beneficiarii legii „recursului compensatoriu” au
comis noi infracţiuni grave (crime, violuri, tâlharii etc.),
după eliberare.

Poate că o politică penală diferită ar fi găsit soluţii

alternative la „legea recursului compensatoriu”, soluţii care
să nu permită eliberarea accelerată a recidiviştilor (=cei
care au mai fost condamnaţi anterior condamnării pe care o
execută) şi a celor care au comis infracţiuni grave şi foarte
grave. Spre exemplu, ar fi putut fi luate măsuri, chiar de
natură legislativă, prin care să se realizeze o eliberare mai

8
rapidă a celor nerecidivişti (care se aflau la prima
condamnare) şi care erau condamnaţi pentru infracţiuni de o
gravitate mai redusă. S-ar fi creat astfel locuri libere în
penitenciare şi, în cele care întrunesc condiţiile
corespunzătoare, ar fi putut fi relocaţi, pentru a-şi efectua
pedeapsa, fără a fi eliberaţi accelerat, recidiviştii şi
autorii infracţiunilor grave şi foarte grave.

Desigur, construcţia accelerată de noi locuri de detenţie şi

modernizarea accelerată a celor existente ar fi fost măsura
ideală, care ar fi scos din discuţie eliberarea accelerată a
condamnaţilor, dar, într-un climat social destul de tensionat
şi conflictual, soluţiile cele mai rezonabile sunt şi cele mai
greu de realizat.

Consiliul Europei nu e convins și solicită noi măsuri de

modernizare, dar și de compensare financiară a deținuților

În acest context, este de menţionat recenta Decizie nr. H46-

21/2019 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei (care
se ocupă de executarea hotărârilor CEDO), luată în sesiunea nr.
1348 din 4-6 iunie 2019, în ceea ce priveşte executarea
hotărârii CEDO din cauza Rezmiveș and Others and Bragadireanu
group v. România (Cererea nr. 61467/12).

Prin această decizie, s-a stabilit, printre altele, că:

 în ceea ce privește eforturile actuale de îmbunătățire a

infrastructurii penitenciarelor, sunt încă necesare
clarificări pentru a permite Comitetului de Miniştri să
evalueze exact strategia autorităților; de asemenea, sunt
necesare şi precizări dacă lucrările de modernizare
preconizate acoperă toate spațiile care necesită o astfel
de intervenție și, dacă nu acoperă, care sunt
intențiile/soluţiile cu privire la restul spaţiilor (pct.
4 din decizie)

 este necesar ca autorităţile să revizuiască și să își

adapteze planurile actuale de modernizare și reînnoire a
rețelei existente de centre de detenție pentru arest
preventiv, pentru a se asigura că toate facilitățile
destinate reținerii deținuților înainte de proces
(arestare preventivă) oferă condiții conforme cu
Convenția, adaptate la durata șederii acestora, spațiu
suficient de locuit, condiții materiale adecvate, cu
acces direct la lumina naturală și aer, un regim adecvat

9
 de activități în afara celulelor și premise adecvate
pentru astfel de activități (pct. 7 din decizie)

 odată cu îmbunătățirea condițiilor de viață în

penitenciare și în locurile de detenție preventivă, sunt
necesare remedii accesibile și eficiente, preventive și
compensatorii, la nivel național, pentru a permite Curții
Europene [CEDO] ca, în timp util, să retrimită la
instanțele naționale miile de cereri aflate pe rolul său,
referitoare la problemele ridicate de aceste hotărâri [de
tip Rezmives – n.n.] (pct. 8 din decizie)

 în timp ce România a instituit un mecanism care prevede

reducerea pedepsei persoanelor reținute în condiții
inumane sau degradante, în 2017, [legea „recursului
compensatoriu” - n.n.], rămâne ca autoritățile să adopte
o legislație care să permită persoanelor care nu au
beneficiat sau nu vor beneficia de o reducere a pedepsei,
care au depus sau ar putea depune plângeri la Curtea
Europeană cu privire la condițiile lor de detenție, să
solicite compensaţii financiare (pct. 9 din decizie)

 exprimând îngrijorarea profundă a Comitetului de Miniştri

cu privire la întârzierea în stabilirea soluției
compensaţiilor financiare, autoritățile trebuie să își
intensifice eforturile în vederea finalizării proiectelor
de propuneri legislative și a angajării procedurilor
necesare pentru adoptarea acestora; în cazul în care până
la 1 octombrie 2019 nu se va raporta niciun progres
tangibil în procesul legislativ, Secretariatul
Comitetului de Miniştri va pregăti un proiect de
rezoluție provizorie în vederea reuniunii sale nr. 1362,
din decembrie 2019 (pct. 10 din decizie).

Modernizarea penitenciarelor, eliberarea deținuților sau

recompensarea financiară – ce ar alege opinia publică?

Deci, la nivelul Consiliului Europei, se consideră că

problemele legate de condiţiile de detenţie/supraaglomerare
încă nu sunt rezolvate şi se solicită, în continuare, luarea
unor măsuri ce ţin atât de modernizarea infrastructurii, cât
şi de adoptarea unor noi legi, pentru acordarea de compensaţii
materiale celor deţinuţi.

10
Este de menţionat că, în prezent, Codul civil (art. 1349 şi
urm.) conţine prevederi care permit repararea prejudiciului,
moral sau material, suferit de o persoană, indiferent de
circumstanţele în care a suferit acest prejudiciu. Judecătorul
naţional are astfel posibilitatea ca, în termenul legal de
prescripţie, să aprecieze, în fiecare caz în parte, dacă a
existat sau nu un prejudiciu, de ce natură a fost, în ce a
constat, care a fost întinderea sa şi care ar fi remediul cel
mai potrivit.

În actualul context economico-social, pare a fi destul de

dificil de pus în practică ideea unei noi legi care să aibă
drept consecinţă obţinerea de compensaţii băneşti de către cei
condamnaţi, în alte condiţii decât cele prevăzute în Codul
civil. Această variantă a mai fost dezbătută în opinia publică,
iar reacţiile nu au fost dintre cele favorabile.

Asociaţia îşi exprimă opinia că, pentru rezolvarea problemei

privind numărul şi calitatea corespunzătoare a locurilor de
detenţie, soluţia rezonabilă şi care, probabil, va stârni
cele mai puţine dispute în opinia publică, rămâne şi în
prezent construirea accelerată de noi locuri de detenţie şi
modernizarea accelerată a celor existente. Desigur, în
conjuncţie cu asigurarea, pe durata detenţiei, a unor
programe reale şi eficiente de îndreptare şi reintegrare în
societate, precum şi cu crearea de mecanisme de cooperare
instituționala care să stimuleze reintegrarea foștilor
deținuți în societate după eliberare, prin facilități la
angajare și protecție socială, pentru a preîntâmpina
recidiva.

Modernizarea aresturilor poliției

Promisiuni: 1596 locuri noi și 187 locuri modernizate

II. De asemenea, planul de acţiune prevede crearea de noi

locuri şi modernizarea celor existente, în cazul centrelor de
reţinere şi arestare preventivă (denumite în limbaj comun
„aresturile poliţiei”). Planul prevede că, pe durata a 6 ani

11
(2018-2023), în aceste centre vor fi create 1.596 locuri noi
şi vor fi modernizate 187 locuri (par. 55 din plan).

Planul este structurat pe 3 stagii de realizare (par. 56 din

plan), după cum urmează:

Stagiul 1 (2018) – obiective: locuri noi/modernizate – 114

Stagiul 2 (2019-2021) – obiective: locuri noi/modernizate – 153

Stagiul 3 (2021-2023) – obiective: locuri noi/modernizate –

1.516

În răspunsul primit de asociaţie de la Inspectoratul General

al Poliției Române (IGPR), în luna martie 2019, se menţionează
că, în perioada ianuarie 2018 - februarie 2019, nu au fost
create locuri noi, dar au fost modernizate 147 locuri, după
cum urmează:

- Centrul de Reținere și Arestare preventivă din cadrul I.P.J.

Maramureș (30 locuri) – în curs de recepționare;
- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.
Galați (34 locuri);
- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.
Iași (50 locuri);
- Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul I.P.J.
Alba (33 locuri) - în curs de recepționare.

Se observă că a fost realizat numărul de 114 locuri

modernizate prevăzut în plan pentru stagiul 1 (anul 2018) şi
că au fost modernizate o parte (33) din numărul total de 153
de locuri prevăzute în plan pentru stagiul 2, cu termen în
decembrie 2021.

Este de remarcat faptul că, în cazul locurilor de

reţinere/arestare preventivă, numărul cel mai mare al
locurilor care trebuie construite/modernizate este prevăzut în
planul de acţiune abia pentru stagiul 3 (perioada 2021-2023),
când este vorba despre 1.516 locuri noi/modernizate. Totalul
locurilor prevăzute în plan pentru creare/modernizare, în
stagiile 1-2 (perioada 2018-2021) este de 267, cifră relativ
lesne de atins. Dar, între „ținta” de 267 locuri (pentru
perioada 2018-2021) şi „ținta” de 1.516 locuri (pentru
perioada 2021-2023) există o diferenţă numerică spectaculoasă.

12
 Gradul de ocupare în aresturi: 55,7%

Cu privire la gradul actual de ocupare a centrelor de reţinere

şi arestare preventivă, IGPR a comunicat asociaţiei că la data
de 19.03.2019, numărul total de locuri destinate custodiei
persoanelor private de libertate în centrele de reținere și
arestare preventivă subordonate IGPR este de 1.398 locuri
(conform standardului de 4m2) şi că, la aceeaşi dată,
19.03.2019, numărul total de persoane încarcerate în aceste
centre era de 779 persoane private de libertate. Deci, o medie
de ocupare de 55,7%, la data de 19.03.2019.

De asemenea, IGPR a comunicat asociaţiei şi dinamica

efectivelor din centrele de reținere și arestare preventivă pe
întreaga lună februarie 2019, defalcat pe zile. Din această
evidenţă s-a putut constata că în cursul lunii februarie 2019,
numărul total al persoanelor reţinute/arestate în aceste
centre a variat între 719 şi 751 pe zi, la un număr total de
locuri de deţinere de 1.398 (deci, o medie de ocupare între
51,4% şi 53,7%).

Ca o scurtă concluzie, din informaţiile publice obţinute de

asociaţie rezultă că în timp ce în penitenciare indicele de
ocupare este de 111%, în aresturile poliţiei indicele de
ocupare este cu puţin peste 50%. Iar construirea de noi
locuri de detenţie sau modernizarea locurilor existente, în
cazul penitenciarelor, este în întârziere faţă de
calendarul stabilit prin planul de acţiune din cauza CEDO
Rezmiveş şi alţii c. România.

Observații din timpul vizitelor de monitorizare în aresturi și

penitenciare

Reprezentanții APADOR-CH au vizitat zece unități de deținere

(aresturi și penitenciare), în perioada februarie-iunie 2019,
respectiv: Penitenciarele și Centrele de Reținere și Arestare
Preventivă din Giurgiu, Miercurea Ciuc, Galați, Craiova,
București și Târgu Jiu.

13
 Condițiile de deținere din aresturi

Folosirea unor metode alternative de arest precum și

investițiile făcute în ultimii ani în reabilitarea centrelor
de reținere și arestare preventivă au făcut ca în prezent să
nu mai existe supraaglomerare în aresturi, gradul de ocupare
fiind mult sub capacitatea centrelor, în toate unitățile
vizitate.

Deși s-au realizat ample investiții în multe unități, rămân în

continuare de rezolvat diferite aspecte ce țin de igiena
spațiilor, de amplasarea unui număr prea mare de paturi în
camere, raportat la suprafața acestora sau alte aspecte cum ar
fi:

 Există în continuare camere fără grup sanitar în care

arestații folosesc pe timpul nopții clasica găleată
pentru a-și face nevoile, iar pe timpul zilei sunt
nevoiți să apeleze la bunăvoința ofițerilor pentru a fi
scoși la toaletă sau duș;
 În unele aresturi amenajate la demisol sau subsol există
în continuare problema iluminării și a aerisirii
insuficiente a camerelor. Chiar dacă au fost montate
aparate de aer condiționat, în unele locuri acestea nu
funcționează sau oricum ele nu țin loc de lumină naturală
și aer proaspăt;
 În majoritatea aresturilor nu există asistență medicală
dedicată arestaților, ci același personal medical al
Inspectoratelor județene de poliție, care acordă
asistență medicală cadrelor, consultă și arestații. Iar
această asistență nu este asigurată în permanență;
 Peste tot lipsește asistența psihiatrică sau psihologică,
deși un procent important din populația carcerală are
probleme de sănătate mintală;
 În majoritatea aresturilor, dreptul la cumpărături al
arestaților este rezolvat prin trimiterea „la piață” a
cadrelor de poliție, ceea ce le știrbește acestora din
prestanța funcției, fiind practic transformați în curieri
pentru arestați;

14
 Condițiile de deținere din penitenciare

În sistemul penitenciar, în ciuda eliberărilor importante din

ultimii doi ani, gradul de aglomerare continuă să depășească
capacitatea de deținere. Investițiile în modernizarea
spațiilor existente sau în amenajarea altora noi sunt
deocamdată lipsite de anvergura necesară pentru a se putea
observa o îmbunătățire considerabilă.

Pentru îmbunătățirea traiului deținuților, în 2019 a fost

dublată alocația de hrană de la 3,5 lei/zi/deținut la 7
lei/zi/deținut și s-a majorat substanțial valoarea
materialelor igineico-sanitare primite lunar de fiecare
deținut: aparat de ras, două suluri de hârtie igienică, pastă
de dinți, pastă de ras, pieptene, săpun, șampon, unghieră,
detergent etc. Conform declarațiilor unor deținuți, aceste
materiale sunt suficiente, dar cei mai mulți dintre deținuții
cu care APADOR-CH a interacționat continuă să se plângă de
calitatea hranei.

Conform calculelor administrative, cheltuielile lunare cu un

deținut sunt de 505 lei, la care se adaugă cuantumul
reprezentând salariile personalului.

Cu puține excepții, cum ar fi noul și modernul corp de clădire

de la Penitenciarul Giurgiu, dat în folosință chiar la
începutul anului 2019, în celelalte penitenciare vizitate au
fost observate încercări de reabilitare a spațiilor existente,
mici cosmetizări ale camerelor, scoaterea celui de-al treilea
rând de paturi suprapuse pentru a conferi astfel un aer mai
puțin înghesuit camerelor existente.

În general persistă următoarele:

 Igiena deficitară în multe din camerele de deținere sau
din blocurile alimentare;
 Grupuri sanitare dezafectate sau insuficiente pentru
numărul deținuților dintr-o cameră și un program de apă
caldă prea scurt pentru a ajunge toți să se spele;
 Cadre medicale puține sau deloc (cu excepția
Penitenciarului Galați, toate celelalte vizitate aveau
deficit de medici sau nu aveau deloc - cazul Miercurea
Ciuc);

15
  Ca și în cazul aresturilor, lipsa cronică a personalului
medical psihiatric;
 Lipsa unor programe de testare, la intrarea în sistemul
penitenciar, pentru boli cu transmitere sexuală și în
general lipsa metodelor de prevenire a răspândirii
acestor boli, de exemplu prezervative;
 Lipsa unor programe eficiente de calificare a
deținuților, pentru facilitarea reintegrării lor după
eliberare;
 Personal insuficient pentru realizarea unor activități
socio-educative de care majoritatea deținuților spun că
au nevoie;
 Insuficiente locuri de muncă pentru deținuți, cu sau fără
plată. În condițiile în care piața muncii din România
duce lipsă de personal, iar penitenciarele dețin oameni
care vor să muncească, ar fi de dorit ca Ministerul
Justiției să găsească soluții împreună cu Ministerul
Muncii pentru a pune în legătură cele două segmente;

APADOR-CH atrage atenția asupra unei probleme sistemice încă

nerezolvată: accesul limitat la servicii medicale pentru
persoanele cu tulburări psihice. Reamintim statului român că
trebuie să găsească soluții pentru implementarea hotărârii
CEDO în cauza Țicu c. României în care Curtea a constatat că
lipsa accesului la tratament și servicii medicale pentru
deținuții cu boli psihice reprezintă o încălcare a
articolului 3 din Convenție (dreptul de a nu fi supus
torturii, pedepselor sau tratamentelor inumane și
degradante).

Observații și recomandări pentru aresturile vizitate

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă București (Arestul

Central)

 Deși s-au realizat ample investiții la demisol este în

continuare nevoie de alocarea unor fonduri bugetare care
să vizeze parterul Centrului de reţinere, în care sunt

16
 cazate femeile. Toate cele 11 camere necesită
reabilitare, având în vedere că nu au fost deloc
reabilitate şi au igrasie, infiltrații de apă, instalaţii
sanitare ruginite și condiții precare de igienă.
 În continuare agenţii de poliţie se ocupă personal de
efectuarea cumpărăturilor din comerț şi de distribuirea
acestora către arestați.

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Miercurea Ciuc

 Toate cele 11 camere ale arestului necesită investiţii

urgente. Au infiltrații de apă, instalaţii sanitare
ruginite și condiții precare de igienă. Există două
grupuri sanitare, pe hol, unul folosit de femei (folosit
şi de personalul centrului) şi un grup sanitar folosit de
bărbaţii privaţi de libertate.
 WC-urile sunt blocate cu peturi de plastic pentru că
mirosul de canalizare este pătrunzător şi greu de
suportat. Toate instalaţiile sanitare sunt ruginite,
vechi şi parţial funcţionale. Folosirea unei găleţi
pentru satisfacerea nevoilor fiziologice în timpul nopţii
reprezintă un tratament inuman şi degradant în sensul
jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la
Strasbourg.
 Poziţionarea aparatului telefonic este total nepotrivită
atât prin locaţia aleasă – în cabinetul medical – dar şi
prin faptul că nu se poate asigura o supraveghere vizuală
a celor care îl folosesc.

Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Galați

 Arestul este vizibil schimbat față de ultima vizită

APADOR-CH, proaspăt renovat, grupuri sanitare
modernizate, geamuri termopan, sistem de ventilație
pe hol și în camere.
 Proiectul ar fi putut să prevadă totuși amplasarea
unui număr de paturi mai mic, pentru respectarea
normei de spațiu din camere.
 Nu există psiholog/psihiatru pentru deținuți.
 Telefoanele ar trebui să fie amplasate într-o zonă
care să asigure confidențialitatea convorbirilor.
 Se cere suplimentarea fondului de carte de la
bibliotecă cu exemplare ale Codului penal și de
procedură penală, cele mai cerute cărți în sistem.

17
  Reamenajarea și dotarea curților de plimbare cu un
echipament minim pentru activități fizice.

Centrul de reținere și arestare preventivă Dolj

 În ultimii 4 ani au fost alocate fonduri pentru

reparații, igienizări și amenajări, totuși, senzația
pe care o lasă C.R.A.P Dolj, probabil și din cauza
amenajării sale la demisol, este una de murdărie și
întunecime.
 E necesară dotarea cu uși a grupurilor sanitare din
camerele de deținere și igenizarea lor periodică.
 Se impune remenajarea sectorului vizite pentru
minori astfel încât vizitele să aibă loc fără
separator, potrivit legislației în vigoare.
 Instalarea celor 4 biciclete de fitness și a bandei
de alergare achiziționate, în curțile de plimbare,
pentru a oferi persoanelor arestate posibilitatea de
a desfășura activități sportive.
 Asigurarea asistenței medicale în cadrul arestului,
inclusiv prin intensificarea eforturilor de a ocupa
postul vacant de medic al arestului.

Centrul de reținere și arestare preventivă Giurgiu

 Deși nu mai e supraaglomerat, se impune construirea

unui nou arest, după cum au declarat și angajații,
pentru că nu sunt condiții pentru o reorganizare a
spațiului de deţinere existent, de exemplu nu există
posibilitatea tehnica a instalării grupurilor
sanitare în camere.
 Centru se confruntă deseori cu pene de curent, un
motiv pentru care aparatele de aer condiționat din
camere mai mult nu funcționează.
 Se recomandă îndepărtarea panourilor de metal
perforat de la geamuri, care împiedică aerul să
intre în camere.
 Amplasarea telefoanelor pentru deținuți ar trebui
făcută într-o zonă care să asigure
confidențialitatea convorbirilor.
 Dotarea cabinetului medical cu o trusa de prim-
ajutor

18
Observații și recomandări pentru penitenciarele vizitate

Penitenciarul Giurgiu

 Este singurul penitenciar vizitat care avea un corp

de clădire nou, amenajat la standarde moderne de
detenție. În rest, numai 50% din penitenciar asigură
condiții conforme de deținere. Chiar dacă nu mai
este supraaglomerat, multe camere din penitenciar
încă nu îndeplinesc standardele legale în vigoare,
din punct de vedere igienic.
 Conform conducerii, unitatea are o capacitate
scăzută de cheltuire a fondurilor destinate
reabilitării spațiilor de deținere, întrucât nu
găsește mână de lucru calificată nici în interiorul
penitenciarului, printre deținuți, nici în exterior.
 Programul de apă caldă în camerele cu mai mult de 3
persoane ar trebui prelungit mai mult de o oră,
astfel încât să aibă timp toți ocupanții camerei să
facă duș.
 Intensificarea eforturilor de colaborare cu
Inspectoratul școlar pentru organizarea de clase V-
VIII în penitenciar, astfel încât nivelul de
școlarizare să nu mai fie o piedică în obținerea
unei calificări și, mai târziu, în găsirea unui loc
de muncă.

Penitenciarul de maximă siguranță Galați

 Față de 2012 (ultima vizită a APADOR-CH aici), unele

lucruri din Penitenciarul Galați s-au schimbat în
bine, însă condițiile de detenție în general și
supraaglomerarea camerelor rămân în continuare de
rezolvat.
 De apreciat că sectorul socio-educativ reușește să
implice un număr mare de deținuți în activități
educative. Ar fi de dorit o accentuare pe latura de
cursuri de calificare, pentru a le oferi deținuților
un atu la ieșirea din penitenciar, pe piața muncii.
 Este de înțeles și de apreciat preocuparea
conducerii de a stopa traficul de droguri și de

19
 telefoane, despre care spune că se petrecea la scară
mare în anii dinainte de 2017. Însă unele măsuri
luate în acest sens par a fi de natură să
pedepsească in corpore deținuții și să le îngreuneze
și mai mult detenția, pe lângă condițiile și așa
improprii. Aceste efecte par să se reflecte și într-
o ușoară creștere a numărului de agresiuni și
autoagresiuni petrecute în rândul deținuților,
conform datelor din raportul de activitate pe 2018 –
68 de cazuri în 2018 față de 48 în 2017, în
condițiile scăderii numărului de deținuți. Conform
aceluiași raport, a crescut spectaculos numărul
actelor de violență la adresa cadrelor, de la 1 în
2017 la 14 în 2018, ceea ce poate denota o stare
latentă de nervozitate în rândul deținuților.
 Conducerea ar trebui să revină asupra deciziei de
interzicere a frigiderelor pe holurile secțiilor,
pentru uzul deținuților.
 Lungirea perioadei de distribuire a apei calde, de
la o oră jumătate-două la trei ore, măcar în
camerele cu opt persoane, astfel încât să apuce
fiecare să se spele.
 Găsirea de soluții pentru ocuparea deținuților prin
munci remunerate, măcar pentru cei aflați la regim
deschis, care nu ar necesita o pază atât de strictă.

Penitenciarul Miercurea Ciuc

 APADOR-CH apreciază că Penitenciarul Miecurea Ciuc

este unul dintre cele mai curate și îngrijite
penitenciare din țară. Cu toate astea, persistă două
mari probleme: supaaglomerarea și lipsa (din 2014) a
unui medic care să asigure permament asistența
medicală.
 La momentul vizitei într-o cameră se aflau, de
exemplu, 16 deținuți și 18 paturi, fiecărui deținut
revenindu-i 1.56 mp, mult sub standardul de 4 mp.
Deținuții din această cameră s-au plâns că nu există
scări la paturile suprapuse, că mâncarea e proastă,
curțile de plimbare sunt foare mici și timpul
limitat de stat afară, că nu primesc plicuri și
timbre, că și-ar dori să muncească „nu nepărat cu
plata”.
 Se recomandă rezolvarea problemei supraaglomerării,
inclusiv prin elaborarea unei strategii pe termen

20
 mediu și lung având în vedere că spațiul și natura
penitenciarului nu permite extinderea sau
construirea de noi spații.
 Angajarea unui medic generalist permanent în
penitenciar. Având în vedere că unii dintre
asistenții medicali urmează să se penisoneze,
reprezentanții penitenciarului trebuie să se
gândească încă de pe acum la soluții pentru
înlocuirea lor pentru a nu ajunge într-o situație de
impas.

Penitenciarul Târgu Jiu

 Nivelul de supraaglomerare rămâne unul ridicat, un

deținut având la dispoziție maximum 2 mp de spațiu,
ceea ce contravine flagrant normei de 4 mp
recomandată de CPT. Asociația recomandă conducerii
penitenciarului dar și ANP să găsească urgent
soluții pentru descongestionarea unor camere în care
aerul este irespirabil.
 În apropiere, la Bumbești-Jiu, se află o unitate a
Jandarmeriei, complet dotată și utilată, care ar
îndeplini condițiile necesare unui penitenciar cu o
investiţie minimă. Această locaţie nu mai este
folosită, fiind lăsată să se degradeze. Conducerea
Penitenciarului Târgu-Jiu a menționat că a făcut
propuneri la ANP pentru preluarea acestui spațiu
încă din anul 2016 însă nu s-au găsit soluții la
nivelul celor două minitere: Ministerul
Administraţiei şi Internelor şi Ministerul
Justiţiei.
 Sunt necesare investiții la blocul alimentar
(renovare, achiziţia unui sistem de ventilație).
 Reorganizarea spațiului de vizită cu minori.
 Continuarea demersurilor pentru preluarea locaţiei
de la Bumbeşti-Jiu pentru a fi transformată în
penitenciar, având în vedere necesitatea unor noi
spaţii de deţinere la standarde internaţionale.

Penitenciarul Craiova

Este o îmbunătățire vizibilă în ceea ce privește

supraaglomerarea, față de vizita din 2014. De asemenea,
Penitenciarul Craiova este printre puținele care beneficiază

21
de un psihiatru. Totuși, raportat la volumul de muncă de aici,
APADOR-CH recomană să mai existe cel puțin un medic psihiatru.

În plus ar mai fi nevoie de:

• amplasarea de frigidere în camere;
• amplasarea prezervativelor în locuri accesibile
deținuților pentru prevenirea răspândirii bolilor
cu transmitere sexuală;
• aprovizionarea cu teste rapide HIV;
• remedierea sistemului de ventilație de la blocul
alimentar.

Mulțumim pentru colaborare și deschidere: Ministerului

Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției
Române, Ministerului Justiției și Administrației Naționale a
Penitenciarelor.

Vizitele de monitorizare realizate în cadrul acestui proiect

au fost posibile datorită sprijinului financiar acordat de
Ambasada Olandei la București.

22