MINISTERUL JUSTIŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

ORDIN
mun. Chişinău
_______nr.______

cu privire la aprobarea
Regulamentului privind
organizarea timpului de muncă și
timpului de odihnă al personalului
sistemului administrației
penitenciare

În temeiul art. 106 din Codul muncii (Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, 2003, nr. 159–162, art. 648), cu modificările ulterioare, art. 58 alin.
(8) din Legea nr.300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr. 48–57, art. 124), cu
modificările ulterioare și pct. 9 sbp. 11) din Regulamentul cu privire la
organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.698/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017,
nr. 335-339, art. 824) cu modificările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea timpului de muncă și

timpului de odihnă al personalului sistemului administrației penitenciare (se
anexează).
2. Conducătorii instituțiilor sistemului administrației penitenciare vor
asigura aducerea prezentului ordin la cunoștința personalului din subordine.
3. Direcţia resurse umane a Direcției generale management instituțional
din cadrul Administrației Naționale a Penitenciare va acorda asistenţă metodico-
practică persoanelor responsabile de evidenţa timpului de muncă din cadrul
instituțiilor sistemului administrației penitenciare.
4. Controlul executării prezentului ordin se atribuie Direcției resurse
umane a Direcției generale management instituțional din cadrul Administrației
Naționale a Penitenciarelor.
5. Prezentul Ordin intră în vigoare la 01 ianuarie 2020.

______________________________
Olesea STAMATE
Ministru
1
 Aprobat prin
Ordinul ministrului justiției
nr. _____ din _______________
2019

REGULAMENTUL
privind organizarea timpului de muncă și timpului de odihnă
al personalului sistemului administrației penitenciare

Secțiunea 1
Dispoziţii generale
1. Regulamentul privind organizarea timpului de muncă și timpului de
odihnă al personalului sistemului administrației penitenciare (în continuare –
Regulament) stabilește modul de organizare a timpului de muncă şi timpului de
odihnă, precum şi ordinea atragerii la munca suplimentară şi evidenţa timpului
de muncă al personalului sistemului administrației penitenciare.
2. Prezentul Regulament are drept scop asigurarea corectitudinii evidenţei
timpului de muncă, inclusiv a timpului de muncă suplimentară şi timpului de
odihnă al personalului sistemului administrației penitenciare, în conformitate cu
prevederile cadrului normativ şi în corespundere cu atribuţiile şi sarcinile ce
revin sistemului administrației penitenciare.

Secțiunea a 2-a
Timpul de muncă
3. Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore
pe săptămână.
4. Timpul de muncă reprezintă durata de timp pe care personalul sistemului
administrației penitenciare, în conformitate actele normative, fișa postului,
dispoziția de serviciu, contractul colectiv de muncă, îl folosesc pentru
exercitarea atribuțiilor și îndeplinirea obligațiilor de serviciu.
5. La cererea femeii gravide, a angajatului care are copii în vârstă de până
la 10 ani sau copii cu dizabilități (inclusiv aflaţi sub tutela sa) ori care îngrijeşte
de un membru al familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, li se
stabileşte ziua sau săptămâna de muncă parţială. Retribuirea muncii în cazurile
menţionate se efectuează proporţional timpului efectiv lucrat.
6. Activitatea în condiţiile timpului de muncă parţial nu implică limitarea
drepturilor angajatului privind calcularea vechimii în muncă, durata concediului
de odihnă anual sau limitarea altor drepturi de muncă.
7. În cadrul instituțiilor sistemului administrației penitenciare se stabilesc 2
regimuri de muncă:
a) munca cu săptămâna de lucru de 5 zile (muncă în regim normal), care
este stabilită pentru personalul administrativ și alte categorii de angajați cu
excepția celor prevăzuți la lit. b).
b) serviciul diurn, care se realizează în schimburi (munca în schimburi) și
se stabilește în baza Graficului de activitate aprobat de către conducătorul
instituției, pentru personalul activitatea căruia implică un regim de muncă
continuu.
2
 8. Pentru personalul care activează în regim normal repartizarea timpului
de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă şi constituie 8 ore pe zi,
timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
9. În ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare durata
acesteia se reduce cu o oră pentru funcționarii publici cu statut special și cel
puțin o oră pentru personalul contractual. În cazul în care ziua de muncă în
ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se transferă în altă zi, se va păstra aceeași
durată redusă a zilei de muncă.
10. La solicitarea personalului care activează în regim normal, în baza unei
cereri scrise, pot fi stabilite programe individualizate de muncă, cu un regim
flexibil al timpului de muncă, dar cu respectarea duratei normale a timpului de
muncă de 40 de ore pe săptămână și o pauză de masă nu mai mică de 30 de
minute.
11. În cazul personalului care activează în schimburi durata schimbului se
stabilește de către conducătorul instituției în funcție de caracterul specific al
activității și poate constitui:
a) 12 ore program de lucru;
b) 22 de ore program de lucru, doar cu acordul scris al angajatului, cu
excepția funcționarilor publici cu statut special în cazurile prevăzute la art. 58
alin. (7) din Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației
penitenciare.
12. Munca în decursul a două schimburi succesive este interzisă. Durata
întreruperii în muncă între schimburi nu poate fi mai mică decât durata dublă a
timpului de muncă din schimbul precedent (inclusiv pauza pentru masă).
13. Întocmirea, modificarea și aducerea la cunoștință a graficelor de
activitate pentru instituțiile sistemului administrației penitenciare, care prestează
munca în schimburi se efectuează în conformitate cu procedurile interne.
14. Persoanele desemnate pentru întocmirea graficelor de activitate sunt
responsabile pentru repartizarea uniformă a personalului în schimburi în așa
mod ca toate persoanele să fie antrenate în muncă nu mai puțin de timpul
minimal stabilit în Balanța anuală a timpului de lucru, asigurând ca toți angajații
să presteze un număr aproximativ egal de ore lucrate în timp de noapte, precum
și cele supra program, cu respectarea prevederilor art. 104 alin. (5) din Codul
muncii și pct.16, 17, 33-37.
15. Personalul care, într-o perioadă de 6 luni, prestează cel puţin 120 de ore
de muncă de noapte va fi supus unui examen medical din contul sistemului
administrației penitenciare.
16. Se interzice atragerea la munca de noapte a femeilor gravide, precum şi
a personalului, cărora munca de noapte le este contraindicată conform concluziei
medicale.
17. Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, unul dintre părinţii
(tutorele, curatorul) care au copii în vârstă de până la 4 ani sau copii cu
dizabilități, personalul care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu
activitatea de muncă şi personalul care îngrijesc de un membru al familiei
bolnav în baza certificatului medical pot presta muncă de noapte numai cu
acordul lor scris. Conducătorul instituției este obligat să informeze în scris
angajații menţionaţi despre dreptul lor de a refuza munca de noapte.
3
 Secțiunea a 3-a
Timpul de muncă prestat în afara duratei normale a timpului de muncă
18. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă (munca
suplimentară), este activitatea de serviciu desfășurată în afara programului de
muncă stabilit, cu depășirea duratei normale a timpului de muncă.
19. Munca suplimentară se consideră munca prestată cu depășirea duratei
normale a timpului de muncă corespunzător orelor stabilite în luna respectivă
conform Balanței anuale a timpului de lucru.
20. Durata normală a timpului de muncă include:
a) pregătirea locului de muncă pentru începerea activităţii;
b) îndeplinirea obligaţiilor de muncă;
c) refacerea capacităţii de muncă în timpul programului de muncă în
legătură cu condiţiile climaterice deosebite, eforturi fizice;
d) timpul staţionării în aşteptarea dispoziţiei despre începutul activităţii;
e) timpul aflării la instituției în cazul deplasării organizate la locul de
muncă;
f) timpul destinat igienei personale în cazul muncilor insalubre;
g) timpul destinat primirii şi predării armei din dotare şi mijloacelor
speciale, îmbrăcării şi dezbrăcării uniformei şi/sau a echipamentului individual
de protecţie.
21. Atragerea la muncă suplimentară se efectuează în temeiul:
a) ordinului (dispoziției) scris şi motivat pentru personalul care activează în
regim normal de muncă, în condițiile respectării prezentului Regulament;
b) dispoziției de serviciu, cu introducerea modificărilor respective în
graficul de lucru a subdiviziunii, pentru personalul care activează în schimburi.
22. Ordinul de atragere la muncă suplimentară este emis de către angajator
sau conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare, delegat cu
dreptul de a emite ordine de personal şi se aduce la cunoştinţa personalului vizat
sub semnătură.
23. În cazul în care procedura de elaborare și aprobare a ordinului necesită
timp, iar circumstanțele obiective impun o intervenţie imediată, atragerea
personalului din subordine la munca suplimentară se va dispune în temeiul unui
act administrativ primar (plan-sarcină, dispoziţie de serviciu etc.).
24. Actul administrativ primar este emis de către angajator, conducătorul
instituției sistemului administrației penitenciare sau șeful subdiviziunii interne
(direcție generală, direcție, secţie sau serviciu), care va servi temei pentru
emiterea ulterioară a ordinului de atragere la muncă suplimentară.
25. Actul administrativ primar, în cel mai scurt timp posibil, se va aduce la
cunoştinţa personalului vizat sub semnătură.
26. Actul administrativ primar va conține:
a) clauza de emitere a actului (temeiul juridic);
b) indicarea și descrierea argumentată a cazului/circumstanţelor și
necesității intervenţiei persoanei/personalului sistemului administrației
penitenciare;

4
 c) nominalizarea persoanei/personalului sistemului administrației
penitenciare (gradul special, numele, prenumele, funcţia), care urmează să
presteze muncă suplimentară;
d) indicarea expresă a timpului (ora, data, luna, anul) începerii și, după caz,
a finalizării muncii suplimentare de către persoană/personalul sistemului
administrației penitenciare;
e) data emiterii actului;
f) gradul special, numele, prenumele, funcţia conducătorului subdiviziunii
ce a emis actul administrativ primar și semnătura acestuia;
g) acordul scris al persoanei/personalului (semnătura de luare de cunoştinţă
cu actul administrativ primar) sau, după caz, dezacordul angajatului sub formă
de raport motivat pe numele angajatorului sau conducătorului instituției
sistemului administrației penitenciare, care se va anexa la act;
h) alte documente şi informaţii conexe actului administrativ primar,
relevante atragerii la munca suplimentară a personalului sistemului
administrației penitenciare.
27. Actului administrativ primar (şi anexelor la el, după caz), în cel mai
scurt timp posibil, dar nu mai târziu decât în ziua de muncă următoare, i se va
atribui un număr de înregistrare în modul stabilit în secretariatul instituției în
care a fost emis și, printr-o scrisoare de însoțire semnată de șeful subdiviziunii
interne, se va transmite angajatorului sau conducătorului instituției sistemului
administrației penitenciare pentru emiterea ordinului (dispoziției) de atragere la
munca suplimentară.
28. În temeiul actului administrativ primar (şi anexelor la el, după caz),
subdiviziunea resurse umane elaborează proiectul ordinului de atragere la munca
suplimentară, coordonează proiectul ordinului (dispoziției) cu subdiviziunile de
resort şi îl prezintă angajatorului sau conducătorului instituției sistemului
administrației penitenciare spre aprobare.
29. Responsabil de conţinutul actului administrativ primar, de aducerea
acestora la cunoştinţa personalului vizat, precum şi de expedierea acestora către
angajator sau conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare este
conducătorul care a emis actul administrativ primar.
30. Responsabil de conţinutul ordinului de atragere la munca suplimentară
şi de aducerea acestora la cunoştinţa personalului vizat este angajatorul sau
conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare sau persoanele
împuternicite de aceştia.
31. Angajatul/personalul sistemului administrației penitenciare atrași la
munca suplimentară sunt obligați să se prezinte la serviciu imediat după
informare. Dacă angajatul/personalul sistemului administrației penitenciare se
află într-o altă localitate decât cea în care activează, aceştia vor comunica cu
aproximație timpul necesar pentru a se prezenta la serviciu.
32. Atragerea la muncă suplimentară se efectuează de către angajator sau
conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare cu acordul
persoanei pentru următoarele cazuri:
a) pentru finalizarea lucrului început care, din cauza unei reţineri
neprevăzute, nu a putut fi finalizat în decursul duratei normale a timpului de
muncă, iar întreruperea lui poate provoca pagube;
5
 b) pentru efectuarea lucrărilor temporare de reparare şi restabilire a
dispozitivelor şi instalaţiilor, dacă deficienţele acestora ar putea provoca
încetarea lucrului pentru un timp nedeterminat şi pentru mai mulţi angajaţi;
c) pentru efectuarea lucrărilor impuse de apariţia unor circumstanţe care ar
putea provoca deteriorarea sau distrugerea bunurilor instituției;
d) pentru continuarea activităţii schimbului, în caz de neprezentare a
persoanei schimbului următor. În aceste cazuri şeful nemijlocit este obligat să
întreprindă acţiuni urgente de înlocuire a persoanei respective.
33. Atragerea la muncă suplimentară, poate fi dispusă de angajator sau
conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare fără acordul
angajatului pentru următoarele cazuri:
a) pentru efectuarea lucrărilor necesare pentru apărarea ţării, pentru
preîntâmpinarea unei avarii ori pentru înlăturarea consecinţelor unei avarii sau a
unei calamităţi naturale;
b) pentru efectuarea lucrărilor necesare înlăturării unor situaţii care ar putea
periclita buna funcţionare a serviciilor de aprovizionare cu apă şi energie
electrică, de canalizare, poştale, de telecomunicaţii şi informatică, a căilor de
comunicaţie şi a mijloacelor de transport în comun, a instalaţiilor de distribuire a
combustibilului, a unităţilor medico-sanitare;
c) în situațiile prevăzute la art. 58 alin. (7) din Legea nr. 300/2017 cu
privire la sistemul administrației penitenciare, în cazul funcționarilor publici cu
statut special.
34. Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, unul dintre părinţii
(tutorele, curatorul) care au copii în vârstă de până la 4 ani sau copii cu
dizabilități, personalul care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu
activitatea de muncă şi personalul care îngrijesc de un membru al familiei
bolnav, în baza certificatului medical, pot presta munca suplimentară în temeiul
pct. 33 numai cu acordul lor scris.
35. Personalul sistemului administrației penitenciare poate fi atras la munca
suplimentară în limita de cel mult 120 de ore într-un an calendaristic, iar în
cazuri excepționale, această limită, cu acordul reprezentanților angajaților, poate
fi extinsă până la 240 de ore.
36. Este interzisă atragerea la munca suplimentară a femeilor gravide și
acelor angajați, cărora munca suplimentară le este contraindicată conform
concluziei medicale.
37. În cazul atragerii personalului la munca suplimentară, angajatorul sau
conducătorul instituției sistemului administrației penitenciare este obligat să
asigure condiții normale de muncă, inclusiv cele de protecție și igienă a muncii.
38. Nerespectarea ordinii de atragere la munca suplimentară constituie
abatere disciplinară și este pasibilă de sancțiune disciplinară, în conformitate cu
prevederile cadrului normativ.
39. Activitățile desfășurate de către personalul sistemului administrației
penitenciare la instituirea stării de asediu, război şi mobilizare, nu reprezintă
munca suplimentară.

Secțiunea a 4-a
Timpul de odihnă
6
 40. Timpul de odihnă al personalului sistemului administrației penitenciare
este constituit din pauza de masă, pauzele pentru alimentarea copilului (la
solicitare), repausul zilnic şi săptămânal, zile de sărbătoare nelucrătoare.
41. În cadrul programului zilnic de muncă personalului i se acordă o pauză
de masă de 30 min.
42. Personalul care desfășoară activitate în schimburi de 12 de ore,
beneficiază de două pauze de masă.
43. Personalul care desfășoară activitate în schimburi de 22 de ore,
beneficiază de patru pauze de masă și o oră de pauză în timpul orelor de noapte,
care se include în programul de muncă.
44. Pauza de masă se include în programul de muncă.
45. Timpul acordării pauzei de masă este stabilit în regulamentul intern al
instituției. Instituţia în care este angajat personalul sistemului administrației
penitenciare asigură condiţii pentru luarea mesei la locul de muncă.
46. Timpul acordării pauzelor de masă și pauzei în timpul orelor de noapte
se stabilește de superiorul schimbului prin rotație, astfel încât să fie asigurată
funcționalitatea neîntreruptă a instituției.
47. Unuia dintre părinţii (tutorelui) care au copii în vârstă de până la 3 ani i
se acordă, pe lângă pauza de masă, pauze suplimentare pentru alimentarea
copilului. Pauzele suplimentare vor avea o frecvenţă de cel puţin o dată la
fiecare 3 ore, fiecare pauză având o durată de cel puțin 30 de minute. Pentru
unul dintre părinţii (tutorele) care au 2 sau mai mulţi copii în vârstă de până la 3
ani, durata pauzei nu poate fi mai mică de o oră.
48. Pauzele pentru alimentarea copilului se includ în timpul de muncă şi se
plătesc pornind de la salariul mediu.
49. Cu excepţia regimului de muncă în schimburi, repausul săptămânal se
acordă timp de 2 zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În cazul în
care un repaus simultan pentru întreg personalul instituției în zilele de sâmbătă şi
duminică ar prejudicia interesele serviciului sau ar periclita funcţionarea
normală a instituției, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile, cu
condiţia ca una din zilele libere să fie sâmbătă sau duminica.
50. În cazul săptămânii de lucru de 5 zile, durata repausului săptămânal
neîntrerupt în orice caz nu trebuie să fie mai mic de 48 de ore.
51. Atragerea personalului la muncă în zilele de repaus se admite în modul
și în cazurile prevăzute în pct. 32-34. Nu se admite atragerea la muncă în zilele
de repaus a femeilor gravide.
52. Persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, unul dintre părinţii
(tutorele, curatorul) care au copii în vârstă de până la 4 ani sau copii cu
dizabilităţi, personalul care îmbină concediile pentru îngrijirea copilului cu
activitatea de muncă şi personalul care îngrijesc de un membru al familiei
bolnav, în baza certificatului medical, pot presta munca în zilele de
repaus/sărbătoare numai cu acordul lor scris.
53. Nu se admite atragerea la muncă în zilele de sărbătoare nelucrătoare
stabilite în art. 111 din Codul muncii a femeilor gravide.
54. În cazul transferului zilelor de lucru în alte zile, personalul care în ziua
declarată zi de odihnă încă nu se aflau în raporturi de serviciu cu unitatea în
cauză, personalul ale căror raporturi de serviciu erau suspendate la data
7
respectivă, precum şi personalul care în ziua respectivă s-au aflat în concediu
medical, în concediu de maternitate, în concediu parţial plătit pentru îngrijirea
copilului până la vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru
îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, în concediu de odihnă anual, în
concediu neplătit şi în concediu de studii nu au obligaţia de a se prezenta la
serviciu în ziua declarată zi lucrătoare.
55. Compensarea muncii suplimentare cu timp liber nu se admite.
56. La cererea scrisă a angajatului care a prestat munca în zi de repaus sau
în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul sau conducătorul instituției
sistemului administrației penitenciare poate să-i acorde o altă zi liberă care nu va
fi retribuită.
57. În situaţii excepţionale, angajatul are dreptul la permisie de la serviciu
pentru o perioadă de până la 4 ore în ziua de muncă respectivă, în baza cererii
scrise. Permisia se acordă de şeful direct al angajatului. Angajatul căruia i s-a
acordat permisie, este obligat să recupereze timpul de muncă folosit în scopuri
personale, până la finele lunii respective. Orele de permisie, precum și orele de
recuperare se indică în cererea de solicitare a permisiei și în tabelul de evidenţă a
timpului de muncă, fără a fi considerate ca ore suplimentare sau de noapte.

Secțiunea a 5-a
Evidența timpului de muncă, timpului de odihnă
şi a muncii suplimentare
58. Evidenţa timpului de muncă este dusă în scopul respectării programului
şi regimului de muncă, disciplinei muncii şi drepturilor personalului sistemului
administrației penitenciare.
59. Evidenţa timpului de muncă este dusă lunar în tabelul de evidenţă a
timpului de muncă (tabel de pontaj), conform anexei.
60. Concomitent, în baza tabelelor de pontaj lunare, în subdiviziunile cu
regim de muncă în schimburi este dusă evidenţa globală a timpului de muncă.
Perioada de evidenţă globală a muncii este de un an calendaristic.
61. Tabelul de pontaj conţine următoarea informaţie:
a) numele şi prenumele angajatului, scrise complet;
b) funcţia angajatului, scrisă complet sau abreviat;
c) numărul de ore zilnic lucrate, inclusiv în timp de zi și noapte;
d) numărul total de zile lucrate în luna în curs;
e) numărul total al zilelor de absenţă de la serviciu, inclusiv pe categorii
(concediu plătit, neplătit, îngrijire a copilului etc. utilizând abrevierile din
anexă);
f) numărul total de zile de repaus și nelucrătoare;
g) numărul total de ore activate în luna în curs, inclusiv în timp de noapte;
h) numărul total de ore lucrate de la începutul anului;
i) numărul total de ore lucrătoare conform Balanței timpului de muncă;
j) numărul de ore aflate în concediul plătit (de odihnă, medical, de studii
ș.a.) pe parcursul anului în curs;
k) numărul orelor de muncă sub/supra program.
62. Evidenţa timpului de muncă în cadrul instituțiilor sistemului
administrației penitenciare este ţinută de către persoanele responsabile de
8
evidenţa timpului de muncă (pontatori), desemnate prin ordinul (dispoziția)
angajatorului sau conducătorului instituției.
63. Pontatorul va completa tabelul de pontaj pentru subdiviziunea de care
este responsabil, ținând cont de timpul când salariatul a lucrat efectiv, timpul de
aflare în detașare/deplasare de serviciu, concediul de odihnă anual, concedii
suplimentare/ medicale/de studii, lipsa motivată/nemotivată de la serviciu etc.
64. În cazul delegării personalului în instituțiile sistemului administrației
penitenciare, înregistrările în tabelul de pontaj se vor face de ambele instituții,
temei pentru evidența timpului efectiv lucrat servind tabelul de pontaj întocmit
de instituția în care angajatul a fost delegat. Instituția delegatară întocmește
tabelul de pontaj după recepționarea tabelului de pontaj de la instituția în care a
fost delegat personalul.
65. Orele de muncă suplimentară nejustificate prin acte administrative ale
instituțiilor sistemului administrației penitenciare nu se includ în tabelul de
pontaj.
66. Până la data de 3 a lunii următoare perioadei de gestiune, pontatorii
întocmesc tabelul de pontaj şi, după semnarea de către conducătorul
subdiviziunii, se transmite subdiviziunii resurse umane pentru verificare, cu
toate documentele justificative anexate.
67. După verificare de către subdiviziunea resurse umane, tabelul de pontaj
(cu toate documentele justificative anexate) se aprobă de către conducătorul
instituției, după care se remite subdiviziunii responsabile de domeniul financiar
şi serveşte temei pentru calcularea drepturilor salariale.
68. Remunerarea muncii prestate se efectuează în conformitate cu
prevederile Codului muncii, Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de
salarizare în sectorul bugetar și Hotărârii Guvernului nr. 1231/2018 pentru
punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de
salarizare în sectorul bugetar.
69. Calcularea orelor de muncă supra/sub limita minimă a numărului de ore
stabilit de Balanța timpului de lucru pentru anul respectiv se efectuează lunar.
70. În cazul prestării muncii în afara limitei duratei normale a timpului de
muncă se calculează adaosul pentru munca suplimentară în conformitate cu
prevederile actelor normative.
71. La eliberarea din serviciu a angajatului pe parcursul anului, calculele
prevăzute în pct. 69-70 se efectuează pornind de la timpul de muncă efectiv
desfășurat în anul în curs.
72. Persoanele responsabile de evidenţa timpului de muncă poartă
răspundere disciplinară pentru corectitudinea datelor introduse în tabelul de
pontaj.

9
 Anexă
la Regulamentul privind organizarea timpului de
muncă și timpului de odihnă al personalului
sistemului administrației penitenciare

TABEL DE EVIDENȚĂ A TIMPULUI DE MUNCĂ

a instituției______________________________

din luna _______________________ an 20_____

subdiviziunea__________________________

Orele suplimentare în luna în

Zilele prezente
Z I L E L E L U N II Zilele absenţei Orele
lucrate
Nr d/o

Întârzieri şi plecarea

Aflarea în dispoziție

Ore lucrate de
Absenţe nemotivate

Absenţe nemotivate

înainte de vreme de
Absenţe permise de

În timp de noapte
Concedii din cont
prenumele

de lucru

Incapacitatea de

Zile de odihnă şi

la începutul
concediu legal

administraţie
Numele,

10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
Funcţia

3
4
5
6
7
8
9

Blanața
sărbătoare

anului
propriu

la lucru

curs
muncă

Total
Responsabil de evidență _______________ __________________
(semnătura) (numele , prenumele)

COORDONAT
Conducătorul subdiviziunii de resurse umane _______________ __________________
(semnătura) (numele , prenumele)
APROBAT
Conducătorul instituției ________ _______________ __________________
(funcţia) (semnătura) (numele, prenumele)
10
 1. Tabelul de evidență a timpului de muncă (tabelul de pontaj) se folosește pentru evidența timpului de muncă normat și suplimentar prestat,
calcularea timpului neprezentării la lucru din diferite motive.
2. Tabelul de evidență a folosirii timpului de muncă sau fișa de pontaj se deschide într-un exemplar și are destinație lunară. Tabelul evidenței
timpului de muncă se ține pe fiecare subdiviziune de către conducător sau o persoană stabilită de către conducător. În tabel la începutul lunii se
înscrie în ordinea alfabetică toți lucrătorii subdiviziunii, se închide numărul de pontaj, funcția, salariul tarifar. În continuare sunt marcate ieșirile la
lucru, numărul de ore lucrate și absențele. Pentru aceste absențe sunt prevăzute semne speciale:

ÎNSEMNĂRI CONVENŢIONALE

Zile de odihnă şi sărbătoare L

Deplasări/detașări de serviciu D
Concedii legale şi suplimentare C
Incapacitatea de muncă (boală, carantină ş. a. ) B
Concedii din cont propriu CP
Absenţe nemotivate N
Întârzieri şi plecarea înainte de vreme de la lucru Î
Absenţe permise de administraţie P
Aflarea în dispoziție

11