Avantajele şi dezavantajele sistemului JIT

Introducere

Mileniul III aduce cu sine epoca internet-ului. Internet-ul poate influenţa sistemul unei
întreprinderi, prin accelerarea realizării de noi produse sau servicii şi prin extinderea pieţei de
desfacere. Se cunoaşte că în orice organizaţie factorul timp a fost şi va rămâne un element cheie
pentru dezvoltarea şi existenţa acesteia.
Fenomenul de globalizare ecomomică a determinat evoluţii radicale în compartimentele de
producţie(descentralizarea, diferenţierea, etc)1 astfel încât pentru a răspunde rapid la solicitările
clienţilor, majoritatea firmelor cu activitate de producţie au adoptat sistemul JUST IN
TIME(JIT).
Până la apariţia acestui sistem, întreprinderea producea şi apoi încerca să vândă. Odată cu
apariţia sistemului JIT modalitatea de producţie se schimbă şi anume întreprinderea produce
numai ceea ce se vinde.
JIT începe de la comanda clientului şi se încheie cu livrarea la timp a produsului comandat.
În acest eseu voi încerca să prezint anumite aspecte privind sistemul Just in Time, despre ceea
ce aduce un plus de valoare întreprinderii dar şi despre unele aspecte mai puţin favorabile
întreprinderii. Cu alte cuvinte voi încerca să prezint avantajele respectiv dezavantajele sistemului
Just in Time. Voi face referire la compania Toyota Motor, fiind prima companie care a adoptat
sistemul JIT.
Consider că implementarea JIT în Republica Moldova presupune un efort mare și pe termen
lung din partea unei companii, dar în acelaşi timp va reprezenta o conditie esentială
a competitivitătii.Tot o dată este real de implimentat metoda J.I.T. şi în ţara noastră căci poate fi
aplicata la orice tip de fabricaţie, nefiind necesare sisteme informatice sofisticate.

Cap 1. Avantajele sistemului Just in Time

Just in Time este un model de producţie, care a fost pus în aplicare de compania Toyota
Motor în anii 1950.2 Sistemul JIT a accentuat folosirea în procesul de asamblare a cantităţilor
solicitate exact acolo unde sunt necesare şi la timpul necesar. Ca rezultat forţa de muncă în exces
şi inspecţiile vor fi ameliorate, crescând în acelaşi timp productivitate şi reducându-se costurile
de depozitare şi transport.
Fiind un ansamblu de principii de organizare a producţiei, JIT urmăreşte în mod simultan:
 Reducerea imobilizărilor în stocuri( principiul „Zero stocuri”);
 Reducerea timpului de fabricaţie şi de vânzare;
 Mentinerea stocurilor de siguranţa ;
 Sistem de producţie bazat pe comenzi/piaţa/client ;
 Managementul lanţului de aprovizionare ;
 Reglarea rapidă a echipamentelor ;
 Celule de producţie/servicii flexibile ;
 Formarea resursei umane cu competenţe multiple ;
 Calitatea proceselor.
 Creşterea productivităţii.

1
2
 Trebuie subliniat faptul că aceste trei obiective nu pot exista independent fără a se influenţa
una pe alta sau fără a influenţa reducerea costurilor.
Risipa stocurilor se realizează prin reducerea timpilor iniţiali şi reducerea timpilor de livrare
prin sincronizarea fluxurilor de muncă şi îmbunătăţirea aptitudinilor de muncă.

Prin reducerea drastică a stocurilor obţinem un flux neîntrerupt de loturi mici de produse dar
şi de materii prime pe parcursul întregului proces de producţie. De exemplu la uzinele Toyota
acest flux neîntrerupt face ca planificarea şi controlul producţiei să fie mai simple.
Este eliminată supraproducţia prin reducerea timpilor de demarare, sincronizarea cantităţilor
şi coordonarea între procese. În acest fel întreprinderea va cheltui mai puţin prin eliminarea unor
„probleme” inutil create dacă sistemul de organizare era unul tradiţional.
Un alt avantaj al sistemului Just in time este reprezentat de eliminarea duratei de aşteptare
prin sincronizarea fluxului de muncă cât mai mult posibil şi echilibrarea muncitorilor şi a
echipamentului flexibil.
Creşterea veniturilor, un alt avantaj JIT, este realizată prin îmbunătăţirea calităţii produselor şi
prin creşterea volumului de vânzări. Creşterea calităţii produsului se datorează implicării
muncitorilor în soluţionarea problemelor de producţie dar şi din cauza că în loturi mici părţile
defectate sunt mai rapid descoperite.
Flexibilitatea liniilor de producţie asociată cu metoda Just in Time cere asigurarea şi a
flexibilităţii muncii3, care poate fi realizată prin angajarea unor operatori temporari.
Caracteristicile impuse de JIT precum îmbunătăţirea activităţii de personal, forţa de muncă
foarte bine pregatită, motivată material, ataşată firmei si responsabilă faţă de rezultatele muncii,
determină creşterea productivităţii muncii.
Managerii şi muncitorii trebuie să se privească drept co-lucrători dedicaţi succesului
companiei. Echipele de lucru sunt încurajate să se întrunească şi sa caute soluţii de lungă durată
pentru problemele ce cauzează diferite probleme de producţie.
Cu ajutorul JIT întreprinderea poate poate răspunde într-un timp rapid la schimbările apărute
în cerinţele clienţilor, iar consolidarea relaţiilor cu clienţii se realizează prin livrarea de produse
de o calitate deosebită.
Un alt aspect foarte important al sistemului Just in Time este reprezentat de creşterea
interacţiunii cu furnizorii. Aplicarea metodei JIT în relaţiile cu furnizorii de materii prime şi
materiale presupune stabilirea unei „legături de parteneriat” cu aceştia. Se impune să se lucreze
în echipă cu furnizorii, în parteneriat, fără secrete. Furnizorii trebuie convinşi să livreze
produsele la nivelul calităţii cerute, în loturi mici şi la intervale scurte de timp(zilnic dacă este
posibil). Astfel natura relaţiilor dintre furnizori şi întreprindere devine una cooperativă, furnizorii
devenind practic co-producători. De exemplu în firma Toyota principiul Just in Time are succes
deoarece există un control bun al specificaţiei componentelor, o încredere absolută că furnizorii
produc şi furnizează produsele la timp precum şi existenţa unei baze de cunoştinţe în ceea ce
priveşte comportarea generală a produsului şi a limitelor sale.

Cap 2. Dezavantajele sistemului Just in Time

Dacă în primul capitol am prezentat avantajele oferite de sistemul Just in time, în acest capitol
voi enumera principalele dezavanteje pe care le oferă acest sistem.
Un prim dezavantaj este faptul că pentru a funcţiona corect, trebuie ca fiecare element al său
să fie perfect. Este nevoie de furnizori care să trimită la timp şi la specificaţiile impuse
produsele cerute. Dacă acest lucru nu este realizat întreaga producţie stopează. De asemenea
firma s-ar afla într-un mare impas dacă un furnizor al său ar da faliment.

2
 Sistemul de producţie JIT cere un efort mai mare din partea muncitorilor, putând genera
costuri suplimentare legate de stresul acestora. Se cer operatori multispecializaţi cu
responsabilităţi distribuite pe o întreagă arie de lucru, ceea ce implică o schimbare de cultură.
Nici aici nu scăpăm de existenţa costurilor. O firmă ce lucrează pe principiul Just in Time
suportă costuri ridicate privind programele de pregătire pentru muncitori, pentru ca aceştia să dea
dovadă de flexibilitate la locul de muncă, costuri privind achiziţionarea utilajelor de producţie
automatizate, costuri privind investiţiile în studii de proiectare a echipamentelor. În plus sistemul
de informare este mult mai costisitor.
În concluzie trebuie să fie clar înţeles că implementarea unui sistem just in time nu poate fi
luat ca fiind un lucru simplu. Va fi un lucru costisitor in ceea ce priveste gestiunea timpului şi a
planificării sarcinilor, luând in considerare implementarea initiala si continuitatea pe care o
presupune un sistem de acest gen.
In lumea de azi, când concurenţa a devenit acerbă şi crizele economice din ce in ce mai
frecvente, sistemul de producţie Toyota demostrează că încă este un sistem ce răspunde bine in
situaţii limită.
Cu toți suntem de acord că în orice organizație există probleme de competitivitate, dar trebuie
să știm dacă acestea sunt mari (...) și dacă aceste probleme pot fi localizate