APARATE DE CONECTARE MANUALĂ

În această categorie sunt cuprinse următoarele grupe de aparate:

- întreruptoare-pârghie;
- întreruptoare şi comutatoare-pachet;
- întreruptoare şi comutatoare cu came;
- separatoare;
- prize şi fişe industriale.
Ele au următoarele caracteristici comune:
- sunt acţionate manual, atât la închidere, cât şi la deschidere;
- servesc la stabilirea şi întreruperea circuitului, nefiind prevăzute cu alte elemente de
protecţie, măsurare sau reglare;
- nu pot întrerupe decât curenţii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu curentul
nominal; nu au rolul şi nu pot să întrerupă curenţii mari de suprasarcină sau de scc. ;
- sunt destinate să fie manevrate relativ rar, durata de serviciu fiind de câteva mii până
la câteva zeci de mii de cicluri, iar fregvenţa de conectare fiind de ordinul a câtora
manevre pe oră.

A. ÎNTRERUPTOARE-PÂRGHIE

Întreruptoarele-pârghie sunt aparate de joasă tensiune caracterizate prin faptul că

închiderea şi deschiderea circuitului se realizează cu ajutorul unui contact mobil în
formă de braţ de pârghie.
Ele servesc pentru conectarea la reţea şi întreruperea manuală a circuitelor de
lumină şi forţă de joasă tensiune, atât în curent continuu, cât şi în curent alternativ, la
consumatori de importanţă redusă.

1. CONSTRUCŢIE

Elemente componente ale unui întreruptor-pârghie sunt:

- placa de bază din material izolant: bachelită presată sau pertinax, la tipurile de
curenţi nominali până la 200 A, sau metalică-la curenţi nominali mai mari;
- contacte fixe, realizate de obicei din tablă de alamă;
- contactul mobil (cuţitul de contact), realizat din bară laminată de alamă;
- bornele de legătură la circuit, realizate de asemenea din alamă;
- tija de acţionare, din lemn, banchetă sau alt material izolant, cu suficientă rezistenţă
mecanică;
- un capac de protecţie din bachelită carton presat sau alt izolant, de preferinţă
rezistent la acţiunea arcului electric.

2. TIPURI CONSTRUCTIVE

Tipuri constructive de întreruptoare-pârghie se pot clasifica după mai multe criterii.

După numărul căilor de curent acţionate de acelaşi mâner, se deosebesc:
- întreruptoare monopolare, folosite îndeosebi în circuite de putere mică:
- întreruptoare bipolare, folosite îndeosebi la circuitele de curent continuu sau la
circuitele monofazate de curent alternativ;
- întreruptoare tripolare, folosite în reţelele trifazate de curent alternativ, îndeosebi
pentru comanda manuală a motoarelor electrice.
După modul de întrerupere se deosebesc:
- întreruptoare cu cuţit de întrerupere bruscă;
- întreruptoare fără cuţit de întrerupere bruscă.
După modul de acţionare se deosebesc:
- întreruptoare cu manetă de acţionare directă (plasată central sau lateral);
- întreruptoare cu acţionare printr-un sistem de pârghii.

3. MODUL DE FUNŢIONARE

Întreruptoarele-pârghie realizează întreruperea curentului şi stingerea arcului electric

de întrerupere prin efectul de suflaj magnetic în aer liber. Lungimea şi răcirea arcului
se obţin prin efectul de buclă al circuitului de curent în întreruptor, dar sunt ajutate, în
mare măsură, şi de ridicarea în sus a aerului cald. De aceea, întreruptoarele-pârghie
se montează de obicei pe pereţi verticali, cu contactele de deschidere în sus, aşa cum
este arătat în figură.
Din punct de vedere al rolului lor şi al modului de funcţionare, ele se caracterizează
prin următoarele:
- sunt constructive ca aparate de interior, iar atunci când se folosesc în exterior
(îndeosebi pe şantiere), trebuie să se ia măsuri de închidere cu capace de protecţie;

B. ÎNTRERUPTOARE ŞI COMUTATOARE-PACHET

Întreruptoarele şi comutatoarele-pachet sunt aparate de conectare de joasă

tensiune acţionate manual, caracterizate prin faptul că ansamblul aparatului se obţine
prin înşiruirea pe acelaşi ax a unui număr variabil de elemente de construcţie similară.

1. CONSTRUCŢIE

Fiecare cale de curent este formată din două sau trei contacte fixe, montate pe
discuri presate din material electroizolant.
Contactele mobile, din material bun conducător elastic, câte unul câte unul pentru
fiecare sector, sunt aşezate pe un ax central şi se mişcă solidar cu axul.
Se deosebesc trei tipuri de contacte mobile, fiind folosit la întreruptoare, iar celelalte
la comutatoare-pachet.

2. TIPURI CONSTRUCTIVE

În funcţie de condiţiile existente la locul de utilizare, întreruptoarele şi

comutatoarele-pachet se pot executa după sistemul de protecţie utilizat în diferite
variante constructive
- execuţie deschisă pentru montaj îngropat în aparate sau tabluri de comandă
- execuţie capsulată în carcasă metalică turnată în silumin sau fontă, acolo unde
aparatul poate fi supus unor solicitări mecanice grele.

3. MODUL DE FUNCŢIONARE ŞI DOMENLIILE DE UTILIZARE

Maneta de acţionare este montată liber pe ax, nefiind solidară cu aceasta;

Legătura dintre maneta de acţionare şi ax se realizează prin intermediul dispozitivului
de sacadare. Numai pupă ce maneta s-a rotit cu un anumit unghi, întinzând în acest
timp un resort al dispozitivului de sacadare, se eliberează axul de contactele mobile,
acestea sărind brusc dintr-o poziţie în cealaltă. În felul acesta, aparatul realizează o
întrerupere bruscă cu două locuri de întrerupere, într-o cameră închisă şi îngustă
formată din două discuri izolate. Toate aceste condiţii favorizează întreruperea arcului
electric.

4. MĂRIMI CARACTERISTICE

Întreruptoarele-pachet se caracterizează prin:

- tensiunea nominală;
- felul curentului continuu sau alternativ;
- intensitatea nominală;
- numărul căilor de curent;
- schema de legături;
- tipul de protecţie;
Întreruptoarele şi comutatoarele-pachet se construiesc pentru tensiuni nominale până
la 5oo V curent alternativ şi 440 V c.c, dar domeniul nominal de utilizare este 380 V
sau 250 de conectări pe oră, iar durata de viaţă este de ordinul a 100 000 manevre la
intensităţi nominale mici (16 A) şi 10 000-20 000 manevre la intensităţi nominale mari
(200 A).

C. ÎNTRERUPTOARE ŞI COMUTATOARE CU CAME

Din punct de vedere constructiv, întreruptoarele şi comutatoarele cu came se

aseamănă mult cu întreruptoarele-pachet, fiind alcătuite tot dintr-un număr variabil de
căi de curent identice, alăturate; deschiderea şi închiderea contactelor mobile este, de
asemenea realizată prin acţionarea unui ax central comun.
Deosebirea dintre întreruptoarele-pachet şi întreruptoarele cu came o constituie
modul de realizare a circuitului de curent;
- la întreruptoarele-pachet contactele mobile se rotesc odată cu axul de acţionare, în
timp ce contactele fixe sunt aşezate pe un cer periferic de tip furcă;
- la întreruptoarele cu came, contactele mobile execută mişcări de translaţie,
închiderea şi deschiderea circuitelor realizându-se cu ajutorul unor contacte de
presiune punctiforme, fără frecare.
Condiţiile de montare şi întreţinere sunt similare cu cele ale întreruptoarelor-pachet,
cu următoarea deosebire;
- contactele de lucru ale întreruptoarelor-pachet sunt contacte de frecare, din aliaje
de cupru, eventualele perlări sau oxidări se pot îndepărta prin pilire uşoară sau, mai
bine, prin frecare cu hârtie abrazivă;
- contactele de lucru ale întreruptoarelor cu came sunt nituri de argint care nu se
pilesc şi nu se curăţă cu pânze abrazive, ci numai cu pensulă sau cu o cârpă aspră
muiată în benzină.

D. PRIZE ŞI FIŞE INDUSTRIALE

 Pentru conectarea la reaţeua electircă de joasă tensiune a anumitor consumatori
mobili cum sunt grupuri de sudură, maşini de găurit sau lustruit electrice, ferăstraie
electrice şi alţi consumatori similari din industrie şi agricultură se utilizează prize şi fişe
industriale. Acestea sunt formate din două piese: priza reprezentând partea fixă,

legată la reţea; fişa reprezentând partea mobilă la care este legată conducta flexibilă
de alimentare a consumatorului mobil:
Priza este formată la rândul ei din următoarele elemente:
- căile conductoare de curent, cu tecile de contact de alamă, prevăzute cu o piesă de
arcuire; piesele de contact se protejează de obicei prin nichelare, împotriva
coroziunilor;
- o piesă izolată din porţelan, care asigură izolarea şi fixarea mecanică a căilor de
curent;
- o carcasă protectoare din material plastic rezistentă la lovituri, din fontă sau din aliaj
de aluminiu turnat, prevăzută cu şurub de legare la pământ şi cu capac cu arc care
acoperă piesele sub tensiune atunci când fişa este scoasă.
Fişa este de construcţie asemănătoare, având:
- căi conductoare de curent cu ştifturi de contact din alamă;
- o piesă izolantă din porţelan;
- o carcasă protectoare din material plastic, fontă sau din aliaj de aluminiu prevăzută
cu brăţară pentru fixarea rigidă a conductorului mobil, astfel încât solicitările la
tracţiune exercitate asupra acestuia să nu slăbească legăturile la contacte. În mod
normal, prizele şi fişele industriale sunt trifazate, dar au patru sau cinci căi
conductoare, cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al cordonului, prin
priză, la masă, iar cea de-a cincia - pentru racordul la conductorul de nul. Ştiftul de
contact corespunzător firului neutru este mai lung, astfel încât să stabilească primul
contactul şi este astfel încât să nu fie posibilă introducerea fişei decât în poziţia
corectă.

CLASIFICAREA APARATELRO ELECTIRCE

Clasificându-le după funcţia pe care o au în instalaţie, aparatele electrice se grupează

în următoarele categorii
- aparate de conectare şi deconectare
- aparate de pornire şi reglare a mersului maşinilor electrice
- aparate de protecţie
- aparate de control şi reglare automată
- complete de aparate având o anumită funcţie;

A. APARATE DE CONECTARE ŞI DECONECTARE

Aparatele din această categorie au rolul de a închide si de a întrerupe circuite

electrice.
Ele pot fi de construcţie relativ simplă ca de exemplu întreruptoarele cu pârghie şi
separatoarele sau de construcţie mult mai complexă ca de exemplu întreruptoarele
automate de joasă sau înaltă tensiune.
 Primele se caracterizează prin faptul că închiderea sau deschiderea circuitului se
realizează numai când un operator acţionează asupra manetei sau pârghiei de
comandă a aparatului sau prin acţionare voită de la distanţă; de aceea ele se numesc
aparate de conectare neautomate. La aparate mai complexe, manevra de închidere
sau deschidere a ciruitului se pote executa şi automat, adică fără intervenţia unui
operator.

B. APARATE DE PORNIRE ŞI REGLARE A MERSULUI MAŞINILOR ELECTIRCE

Aceste aparate au rolul de a comuta pornirea, oprirea şi regimul de funcţionare al

maşinilor electrice rotative. Sunt cuprinse în această categorie:
- controlerele şi rezistenţele pentru pornirea şi reglajul vitezei motoarelor electrice
asincrone, cu inele colectoare;
- reostatele pentru reglarea excitaţiei generatoarelor;
- comutatoarele stea-triunghi, manuale sau automate;
- inversoarele de sens de mers şi comutatoarele manuale sau automate pentru
schimbarea numărului de poli la motoarele cu mai multe turaţii;
- autotransformatoarele şi rezistenţele pentru pornirea motoarelor asincrone cu rotor în
scurt circuit etc.

C. APARATE DE PROTECŢIE

Pentru protejarea instalaţilor electrice împotriva diferitelor defecte care pot să producă
în instalaţii au fost create aparate specializate, al căror rol este de a face imposibilă
apariţia defectului sau de a limita efectele acestuia, cele mai importante aparate de
protecţie sunt:
- aparate de protecţie împotriva curenţilor prea mari: relee termice sau
electromagnetice de scupracurent siguranţe fuzibile, bobine de reactanţă etc. ;
- aparate de protecţie împotriva tensiunilor prea mari: eclatoare, descărcătoare
tubulare, descărcătoare cu rezistenţă variabilă.

D. TABLORI ŞI COMPLETE DE APARATE

Pentru comanda şi supravegherea bunului mers al unei anumite instalaţii sunt

necesare de obicei mai multe aparate diferite, (butoane de comandă, aparate de
conectare şi reglare, aparate de protecţie, aparate de măsurat, lămpi de semnalizare
etc.)
Pentru a se simplifica proiectarea şi execuţia instalaţie şi îndeosebi pentru
favorizarea exploatarea şi întreţinerea aparatelor, se obişnuieşte să se concentreze
toate aceste aparate într-un ansamblu funcţional, sub formă de: celule de comandă,
tablouri sau pupitre de supraveghere etc:, pe cât posibil trifazate şi prefabricate.