Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 3
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 3
53
Unitatea de învăţare 3. – Structura bugetului public
În statele federale sistemul bugetar este structurat pe trei nivele mari, şi anume:
bugetul federaţiei, bugetele statelor membre, ale provinciilor sau ale landurilor, precum şi
bugetele locale.
În cadrul procesului bugetar, o problemă esenţiala o reprezintă repartizarea
veniturilor şi cheltuielilor între diferitele nivele ale sistemului bugetar. Aceasta repartizare
54
este efectuată în raport cu atribuţiile ce revin fiecărei entităţi economice, la toate nivelurile,
în realizarea acţiunilor publice. De exemplu, ca şi o regulă generală, toate impozitele
indirecte se constituie în venituri ale administraţiei centrale de stat, iar impozitul pe avere
se face venit la bugetele locale. Impozitele pe venituri sunt repartizate între organele
administraţiei centrale şi locale, în funcţie de sarcinile ce revin fiecărui nivel organizatoric
al statului.
Activitatea de structurare a bugetului public este una din acţiunile a cărei
importanţă este marcată chiar în Legea fundamentală „Constituţia României”.
Astfel, la art.137(1) din Constituţia României se menţionează ..” formarea,
administrarea, întrebuinţarea controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor
administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege”.
Tot în legătură cu structura bugetului public în Constituţia României la art.138(5)
se mai prevede că …”nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei
de finanţare”.
Necesitatea identificării, în detaliu, a elementelor privind activităţile de formare şi
de întrebuinţare a resurselor financiare, precum şi structurarea pe componente a surselor de
finanţare a cheltuielilor rezultă, de asemenea, din analiza prevederilor constituţionale.
Cele două mari părţi ale bugetului public şi anume veniturile şi cheltuielile bugetare
sunt definite ca noţiuni, la art.1 din Legea nr.500/2002, privind finanţele publice, astfel:
venituri bugetare sunt …”resursele băneşti care se cuvin bugetului public
(pe structura prezentată a acestuia) în baza unor prevederi legale, formate
din impozite, taxe, contribuţii şi alte vărsăminte”;
cheltuieli bugetare sunt …”sumele aprobate în bugetul public (pe
structura prezentată a acestuia), în limitele şi potrivit destinaţiilor stabilite
prin bugetele respective”.
55
autorizează, pentru fiecare an bugetar, veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi
reglementările specifice exerciţiului financiar.
Estimarea veniturilor bugetare pentru un an financiar se efectuează pe baza
proiecţiei indicatorilor macroeconomici, iar stabilirea volumului şi a structurii se realizează
pe surse financiare distincte.
Constituirea resurselor financiare publice se efectuează pe seama impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale stabilite în seama persoanelor juridice şi
fizice.
Structura veniturilor bugetului se stabileşte în funcţie de fiecare buget componentă
a bugetului public.
Pentru bugetul de stat structura veniturilor bugetare, pe anul 2011, este stabilită prin
Legea privind bugetul de stat pe anul 2011. Conform prevederilor acestei legi veniturile
bugetare au fost structurate pe capitole şi subcapitole, astfel:
56
II. VENITURI DIN CAPITAL;
Cu toate că structura veniturilor publice poate fi diferită în spaţiu sau timp, există
totuşi anumite criterii general valabile de clasificare a acestora. Masa veniturilor publice se
poate clasifica în funcţie de :
1. regularitatea percepţiei;
2. conţinutul economic al veniturilor;
3. provenienţa veniturilor;
4. natura veniturilor;
5. locul în care se constituie ca venit.
57
Veniturile curente sau ordinare sunt cele la care statul apelează în mod repetitiv
după criterii stabilite prin lege (spre exemplu, veniturile fiscale, contribuţiile la asigurări
sociale etc).
Veniturile extraordinare sunt acele resurse la care statul apelează numai în
anumite momente, de regulă, în cele de dificultate (spre exemplu, împrumuturile de stat).
58
3.2. Cheltuielile bugetare
cheltuieli negative;
cheltuieli pozitive;
cheltuieli neutre.
59
CHELTUIELI TOTAL,
din care:
I CHELTUIELI CURENTE,
din acestea:
a). Cheltuieli de personal:
b)Bunuri şi servicii;
c). Dobânzi;
d) Subvenţii;
e). Fonduri de rezervă;
f).Transferuri între unităţile administraţiei publice;
g). Alte transferuri;
h).Asistenţă socială;
i). Alte cheltuieli
II. CHELTUIELI DE CAPITAL
III. ÎMPRUMUTURI
IV. RAMBURSĂRI DE CREDITE
din acestea:
a) Rambursări de credite externe;
b) Rambursări de credite interne.
61
stabilite prin norme legale, în ceea ce priveşte modificarea pe parcurs a prevederilor
stabilite, în funcţie de unele situaţii apărute ulterior.
Clasificaţia bugetară cuprinde două mari tipuri de situaţii (documente), şi anume:
clasificaţia indicatorilor financiari;
clasificaţia în profil departamental.
La rândul său, clasificaţia indicatorilor financiari cuprinde, următoarele tipuri de
situaţii:
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetelor locale;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor instituţiilor publice şi autorităţilor
autofinanţate;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor pentru plata ajutorului de şomaj;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului fondului special pentru
sănătate;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului fondului special de
solidaritate socială pentru persoanele cu handicap;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului fondului special pentru
dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei,
precum şi a unităţilor vamale;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului special pentru dezvoltarea
sistemului energetic;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului fondului special al
drumurilor publice;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului special pentru protejarea
asiguraţilor;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor intrărilor din credite externe;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului special pentru asigurări de
sănătate;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor bugetului special pentru promovarea
şi dezvoltarea turismului;
clasificaţia veniturilor şi cheltuielilor fondului special al aviaţiei civile.
62
În concluzie, clasificaţia bugetară constituie principalul instrument, atât în
activitatea de organizare a evidenţei veniturilor înscrise în bugetul public naţional, inclusiv
în bugetele fondurilor speciale la trezoreriile teritoriale ale finanţelor publice, cât şi în
activitatea de urmărire a disciplinei bugetare prin compararea cererilor de cheltuieli cu
prevederile aprobate pe fiecare tip de cheltuială în parte.
Clasificaţia bugetară se publică în Monitorul Oficial, Partea I-a şi are caracter
obligatoriu pentru toate instituţiile publice.
63
lor economic”; iar la art. 10 (11) clasificaţia funcţională definită ca o …”grupare a
cheltuielilor după destinaţia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activităţi
sau obiective care definesc necesităţile publice.
Clasificaţia bugetară este elaborată de către Ministerul Finanţelor Publice după care
este aprobată prin Ordin al ministrului finanţelor publice, care se publică în Monitorul
Oficial, căpătând caracter obligatoriu pentru toate instituţiile publice.
Clasificaţia bugetară rezidă în gruparea unitară şi obligatorie pe diviziuni şi
subdiviziuni a veniturilor şi cheltuielilor bugetare. Fiecare sumă încasată pentru buget sau
plătită din credite bugetare trebuie încadrată obligatoriu într-o subdiviziune a clasificaţiei
bugetare corespunzătoare venitului realizat sau cheltuielii efectuate.
64
a modificărilor permise de Legea finanţelor publice, atunci când
acestea se impun.
1
E. Drehuţă, Gh. Neamţu, Bugetul public, Editura Agora, Bacău, 1992, pag.21.
65
trebuie să fie în atenţia ordonatorilor de credite şi a lefilor compartimentelor financiar-
contabile la toate nivelurile.
02:30
5
66
(deficit), după caz;
b) veniturile cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin eliminarea
transferurilor între diferitele bugete, componente ale bugetului public, evidenţiază
dimensiunile efortului financiar public pe anul în curs, respectiv starea de echilibru sau
de dezechilibru (deficit), după caz;
c) veniturile bugetare totale respectiv, cheltuielile bugetare totale care, prin eliminarea
transferurilor între diferitele bugete, componente ale bugetului public, evidenţiază
dimensiunile efortului financiar public pe anul în curs, respectiv starea de echilibru sau
de dezechilibru (deficit), după caz;
d) veniturile bugetare totale respectiv, cheltuielile bugetare totale care, după
consolidare, prin eliminarea transferurilor între diferitele bugete, componente ale
bugetului public, evidenţiază dimensiunile efortului financiar public pe anul în curs,
respectiv starea de echilibru sau de dezechilibru (deficit), după caz.
2. Constituirea resurselor financiare publice se efectuează:
a) pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale stabilite în
seama persoanelor juridice şi fizice;
b) pe seama impozitelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale stabilite în seama
persoanelor juridice şi fizice;
c) pe seama taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale stabilite în seama
persoanelor juridice şi fizice;
d) pe seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor nefiscale stabilite în
seama persoanelor juridice.
3. Venituri din capital deţin:
a) o pondere mare în structura veniturilor bugetare, au o provenienţa obiectivă,
rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia naţională aflată în
patrimoniul public;
b) o pondere scăzuta în structura veniturilor bugetare, au o provenienţa obiectivă,
rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia naţională aflată în
patrimoniul public;
c) o pondere scăzuta în structura veniturilor bugetare, au o provenienţa obiectivă,
rezultată din valorificarea avuţiei naţionale aflată în patrimoniul public;
d) o pondere scăzuta în structura cheltuielilor bugetare, au o provenienţa obiectivă,
rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părţi din avuţia naţională aflată în
patrimoniul public.
67
4. Cheltuielile bugetare înscrise în bugetul public reprezintă:
a) limite minime care nu pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi
efectuată numai în condiţiile legii;
b) limite maxime care pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi efectuată
numai în condiţiile legii;
c) limite maxime care nu pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi
efectuată numai în condiţiile legii;
d) limite minime care pot fi depăşite, modificarea acestora putând fi efectuată
numai în condiţiile legii.
5. Prin clasificaţia bugetară se asigură:
a) o grupare sistematică a veniturilor şi a cheltuielilor, permiţându-se cunoaşterea
conţinutului acestora, facilitând adoptarea deciziilor necesare încasării în termen a
veniturilor, precum şi dispunerea încasării cheltuielilor, conform destinaţiilor
aprobate prin norme legale;
b) o grupare sistematică a veniturilor şi a cheltuielilor, permiţându-se cunoaşterea
conţinutului acestora, facilitând adoptarea deciziilor necesare utilizării în termen a
veniturilor, precum şi dispunerea efectuării cheltuielilor, conform destinaţiilor
aprobate prin norme legale;
c) o grupare sistemică a veniturilor şi a cheltuielilor, permiţându-se cunoaşterea
conţinutului acestora, facilitând adoptarea deciziilor necesare încasării în termen a
veniturilor, precum şi dispunerea efectuării cheltuielilor, conform destinaţiilor
aprobate prin norme legale;
d) o grupare sistematică a veniturilor şi a cheltuielilor, permiţându-se cunoaşterea
conţinutului acestora, facilitând adoptarea deciziilor necesare încasării în termen a
veniturilor, precum şi dispunerea efectuării cheltuielilor, conform destinaţiilor
aprobate prin norme legale;
6. Clasificaţia bugetară exprimă:
a) structura bugetului şi ordonează într-un mod sistemic, unitar, codificat şi
obligatoriu repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat reflectând
modul de organizare a mobilizării veniturilor şi destinaţia acestora într-o perioadă
anumită de timp, de regulă un an;
b) structura bugetului şi ordonează într-un mod sistematic, codificat şi obligatoriu
repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat reflectând modul de
68
organizare a mobilizării veniturilor şi destinaţia acestora într-o perioadă anumită de
timp, de regulă un an;
c) structura bugetului şi ordonează într-un mod sistematic, unitar, codificat şi
obligatoriu repartizarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat reflectând
modul de organizare a mobilizării veniturilor şi destinaţia acestora într-o perioadă
anumită de timp, de regulă un an:.
02:50
5
69
bugetele administraţiei locale.;
În cadrul procesului bugetar, o problemă esenţiala o
reprezintă repartizarea veniturilor şi cheltuielilor între
diferitele nivele ale sistemului bugetar. Aceasta repartizare
este efectuată în raport cu atribuţiile ce revin fiecărei entităţi
economice, la toate nivelurile, în realizarea acţiunilor publice.
De exemplu, ca şi o regulă generală, toate impozitele
indirecte se constituie în venituri ale administraţiei centrale
de stat, iar impozitul pe avere se face venit la bugetele locale.
Impozitele pe venituri sunt repartizate între organele
administraţiei centrale şi locale, în funcţie de sarcinile ce
revin fiecărui nivel organizatoric al statului;
Veniturile şi cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel
naţional, alcătuiesc veniturile bugetare totale respectiv,
cheltuielile bugetare totale care, după consolidare, prin
eliminarea transferurilor între diferitele bugete, componente
ale bugetului public, evidenţiază dimensiunile efortului
financiar public pe anul în curs, respectiv starea de echilibru
sau de dezechilibru (deficit), după caz. Legea bugetară anuală
prevede şi autorizează, pentru fiecare an bugetar, veniturile şi
cheltuielile bugetare, precum şi reglementările specifice
exerciţiului financiar;
Constituirea resurselor financiare publice se efectuează pe
seama impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi veniturilor
nefiscale stabilite în seama persoanelor juridice şi fizice.
Structura veniturilor bugetului se stabileşte în funcţie de
fiecare buget componentă a bugetului public.;
Gruparea veniturilor şi a cheltuielilor, într-o anumită ordine
şi pe baza unor criterii bine determinate, poartă denumirea de
clasificaţie bugetară. Pentru a deveni funcţională, aceasta
trebuie să îndeplinească anumite cerinţe cum sunt gruparea
veniturilor după provenienţa şi cheltuielile pe destinaţia lor
efectiva şi, în funcţie de conţinutul economic, să fie simplă,
70
concisă şi clară, pentru a fi înţeleasă cu uşurinţă de către
persoanele fără o pregătire specifică;
Prin clasificaţia bugetară se asigură o grupare sistematică a
veniturilor şi a cheltuielilor, permiţându-se cunoaşterea
conţinutului acestora, facilitând adoptarea deciziilor necesare
încasării în termen a veniturilor, precum şi dispunerea
efectuării cheltuielilor, conform destinaţiilor aprobate prin
norme legale.
71
Legea bugetului de stat pe anul 2011.
1. d; 2. a; 3. b; 4. c; 5. d; 6. c.
72