Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 5
Buget Și Contabilitate Bugetară Unitatea 5
90
Unitatea de învăţare 5. – Trezoreria finanțelor publice
00:00
5.1. Rolul și atribuțiile Trezoreriei finanțelor publice
91
2. gestionarea fondurilor publice.
92
2. asigurarea unor disponibilităţi suficiente pentru a face fata
angajamentelor statului.
93
Finanţelor Publice pe piaţa financiară internă şi externă, de împrumuturi în limitele
aprobate anual de către Parlament.
Pe parcursul execuţiei bugetului de stat, acoperirea golurilor temporare de casă şi a
deficitului înregistrate se efectuează prin:
folosirea resurselor disponibile aflate în conturile Trezoreriei statului; legea
prevede că aceste resurse se pot folosi pentru finanţarea temporară de până la 20%
din deficitul înregistrat pe parcurs;
00:20
94
5.2. Organizarea trezoreriei finanţelor publice
1
Legea contabilităţii nr.82/1991?, republicată în 2002, în Monitorul Oficial nr.48/14.01.2005, cu
modificările şi completările ulterioare.
2
Ordonanţa de Urgenţă nr.146/31.10.2002 a Guvernului României, privind formarea şi utilizarea
resurselor derulate prin Trezoreria Statului, publicată în Monitorul Oficial .nr. 824/14.11.2002
95
Până la organizarea Trezoreriei, informaţia cu privire la structura veniturilor
publice era deformată datorită greşelilor de înregistrare ale încasărilor pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, urmare exercitării unui control insuficient a documentelor prin care
erau efectuate vărsămintele către bugetul statului. De asemenea, în cazul plăţilor de casă,
neajunsul rezulta din cauza inexistentei controlului, plăţile de casa erau efectuate în
condiţii de neconcordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare pentru care erau aprobate
creditele bugetare, practic, se efectuau în multe situaţii, deturnări importante de fonduri.
b) realizarea actului de control
Din punct de vedere al încadrării corecte al veniturilor bugetare, pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare si al altor criterii urmărite, un control fiscal şi un control preventiv
este necesar să fie efectuate asupra tuturor documentelor de plăţi privind execuţia
componentele bugetului general consolidat, cu sau fără numerar.
c) universalitatea
Activitatea de trezorerie trebuie să fie extinsă la naţional. În acelaşi sens, se refer la
o universalitate în plan teritorial, respectiv această instituţie, prin organele sale operative,
înfăptuieşte execuţia la nivel judeţean pentru toate componentele bugetului general
consolidat.
d) unicitatea
În acest sens, conform prevederilor legale, există obligaţia ca toate bugetele să fie
executate prin Trezorerie; instituţiile publice au obligaţia de a – şi păstra disponibilităţile
numai în conturi deschise aici, fiind exclusă posibilitatea de a avea conturi şi la bănci
comerciale. Excepţie fac numai disponibilităţile virate pentru procurare valutei, păstrarea
acesteia, inclusiv a încasărilor în această monedă provenite din activitatea proprie, donaţii
sau sponsorizări. Unicitatea se refera la metodologia de lucru, precum şi la mecanismele
implementate, la documentele care circula prin Trezorerie, la obiectivele de control, la
tehnica de prelucrarea datelor şi de elaborare a situaţiilor de sinteză, ceea ce facilitează
funcţionarea unitară a sistemului informaţional instituit.
e) operativitatea informaţiei
Asigurarea operativităţii informaţiilor privind execuţia componentelor bugetului
general consolidat, în plan judeţean şi naţional, este realizată printr-un sistem informaţional
propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind derulare execuţiei
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi a bugetelor
fondurilor speciale.
f) corelaţia totală a veniturilor si cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte
96
Impune ca veniturile încasate să fie vărsate, în întregime, bugetului din care fac
parte, iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor sa fie suportate din bugetul unde sunt
prevăzute, regula generala fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanţată decât dintr-un
singur buget. Aceeaşi regulă stabileşte că ordonatorii de credite pentru a nu efectua plăţi
direct din încasări, pentru a nu elimina posibilitatea controlului fiscal asupra colectării
veniturilor şi a celui preventiv asupra efectuării cheltuielilor, prin obligativitatea
înregistrării în totalitate a încasărilor şi a plăţilor. Acest principiu nu funcţionează
corespunzător în cazul bugetelor fondurilor speciale şi al mijloacelor extrabugetare,
putându-se efectua cheltuieli numai după ce au fost constituite, în prealabil, fondurile
necesare.
97
gestionare a datoriei publice, reflectată în primirea
împrumuturilor interne şi externe, folosirea acestora potrivit destinaţiei
prevăzute în contracte, rambursarea creditelor la scadenţă şi plata
dobânzilor;
asigurare a evidenţei contabile privind execuţia de casă pentru
toate operaţiunile de încasări şi plăţi cu ajutorul conturilor sintetice şi
analitice desfăşurate pe subdiviziunea clasificaţiei bugetare şi pe plătitori;
asigurare a funcţionării corespunzătoare a sistemului
informaţional contabil privind raportarea execuţiei bugetului de stat, a
bugetului asigurărilor sociale de stat, a bugetelor locale, a fondurilor
speciale şi extrabugetare, ş.a..
98
efectuează operaţiunile de decontare între unităţile trezoreriilor judeţene;
gestionează fondurile cu destinaţie specială constituite la nivelul economiei
naţionale
efectuează plasamentele financiare pe termen;
gestionează datoria publică internă şi externă;
elaborează lucrările de execuţie bugetară şi a contului trezoreriei pe structurile
şi la termenele stabilite, cu prezentarea de măsuri în ce priveşte asigurarea
echilibrului bugetar;
elaborează raportul şi contul general de execuţie a bugetului de stat, a
fondurilor speciale şi extrabugetare;
la nivel de percepţii rurale (în cadrul schemei sunt prevăzute funcţiile necesare
activităţii de trezorerie).
99
În cazul afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la Trezoreria Statului,
prejudiciul creat se acoperă din bugetul Trezoreriei Statului, în baza documentelor
justificative care atesta obligaţia de plata a statului.
(4) Sumele rezultate din derularea procedurilor judiciare legale de recuperare a
prejudiciului creat ca urmare a afectării integrităţii disponibilităţilor băneşti păstrate la
Trezoreria Statului constituie venit al bugetului Trezoreriei Statului.
100
h) coordonează şi organizează activitatea compartimentelor casierie-tezaur în ce
priveşte asigurarea numeralului necesar efectuării plăţilor, redistribuirea
soldului de casă şi stabilirea plafoanelor de casă;
i) execută acţiuni de îndrumare şi control a activităţii trezoreriilor din
subordine.
101
urmăreşte ca încasarea veniturilor să se facă cu încadrarea în conturile
analitice, corespunzătoare subdiviziunilor clasificaţiei bugetare şi asigură
evidenţa acestora pe plătitori;
calculează şi aplică majorările de întârziere prevăzute de reglementările
pentru nevărsarea în termen a veniturilor bugetare, pe baza datelor din
evidenţe şi le comunică agenţilor economici;
verifică respectarea obligaţiilor către buget de agenţii economici pe baza
dărilor de seamă primite de la aceştia;
verifică documentele privind amânarea, eşalonarea şi restituirea veniturilor
primite de la compartimentele de urmărire fiscală din cadrul
circumscripţiilor şi secţiilor financiare;
întocmeşte jurnalul privind încasarea veniturilor;
analizează şi verifică cererile de compensare între unele impozite şi taxe de
contribuabili, iar după aprobare întocmeşte nota de înregistrare a
operaţiunilor în vederea compensării în evidenţa analitică;
stabileşte lista agenţilor economici care înregistrează rămâneri în urmă la
plata impozitelor şi taxelor către buget şi o transmite organelor de
urmărire fiscală:
analizează şi propune măsuri pentru intensificarea încasării
veniturilor bugetare;
stabileşte la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse şi
plătitori ca şi rămăşiţele de încasat, care se transmit organelor de
urmărire fiscală;
asigură la finele anului încheierea conturilor sintetice şi analitice de
venituri.
c) Serviciul controlul cheltuielilor instituţiilor publice pe bază de bugete
exercită controlul asupra documentelor de plăţi prezentate de ordonatori
asigurând în mod deosebit respectarea încadrării plăţilor în limita
creditelor bugetare conform structurii aprobate pe subdiviziunile
clasificaţiei bugetare, potrivit structurii din Legea anuală a bugetului de
stat şi a disponibilităţilor aflate în cont, după caz;
verifică repartizarea creditelor deschise din bugetele locale, cu încadrarea
în suma creditelor deschise, precum şi în totalul disponibilităţilor pe fiecare
unitate administrativ-teritorială;
102
asigură respectarea reglementărilor de vigoare cu privire la utilizarea
mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor speciale;
conduce evidenţa analitică a conturilor de cheltuieli şi disponibilităţi
deschise pe ministere şi instituţiile publice subordonate, şi eliberează
extrasele de cont împreună cu documentele justificative;
întocmeşte jurnale contabile zilnice pentru operaţiunile de încasări şi plăţi
prin conturile deschise pe seama ministerelor şi instituţiilor publice şi
asigură confruntarea cu contabilitatea.
d) Serviciul contabilitate şi decontări din contul trezoreriei statului
asigură contabilitatea sintetică şi analitică privind execuţia de casă a
bugetului de stat, bugetelor locale, bugetul asigurărilor sociale de stat,
constituirea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare şi a fondurilor cu
destinaţie specială, cu ajutorul conturilor sintetice şi analitice desfăşurate
pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, pe plătitori, după caz, urmărind în
mod deosebit;
înregistrarea în ordine cronologică şi sistematică a operaţiunilor efectuate
(de încasări şi plăţi în numerar sau prin cont) numai pe baza documentelor
justificative (cecuri, chitanţe, dispoziţii/ordine de plată sau de încasare,
note contabile, etc.), indicându-se corect simbolurile conturilor debitoare şi
creditoare în documentele de contabilitate (jurnale, situaţii etc.);
întocmeşte lucrările de execuţie operativă şi periodică privind execuţia de
casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat, fondurilor speciale şi extrabugetare, contului de trezorerie;
întocmeşte balanţa de verificare zilnică şi lunară privind operaţiunile
derulate prin trezorerie, conform modelului prevăzut în prezentele
instrucţiuni;
asigură lucrările de încheiere a execuţiei financiare la finele anului,
precum şi întocmirea bilanţului contabil anual inclusiv lucrările de
execuţie;
asigură elaborarea documentelor cu respectarea prevederilor legale
privind efectuarea operaţiunilor de plăţi din contul trezoreriei, prin contul
corespondent deschis la Banca Naţională;
întocmeşte şi primeşte avize de debitare şi creditare în contul trezoreriei pe
baza documentelor emise/primite de la unităţile din subordine sau bănci.
103
În funcţie de atribuţiile ce-i revin, conducerea fiecărei trezorerii stabileşte sarcinile
pe compartimente şi, în cadrul acestora, pe salariaţi asigurându-se pe această cale
îndeplinirea acestora la timp şi în bune condiţiuni.
104
prin soldul dintre veniturile şi cheltuielile acestora, sold pozitiv sau negativ, în funcţie de
modul cum variază respectivele venituri şi cheltuieli.
Conturile speciale de trezorerie cuprind numai încasări ce nu reprezintă un venit
propriu zis pentru bugetul de stat şi plăţi care nu au caracter nerambursabil definitiv.
Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor pentru bugetul statului se realizează în
unele ţări prin sistemul conturilor speciale de trezorerie.
Tezaurul public are numai o funcţie contabilă şi deci, nu are personalitate juridică.
Contabilitatea tezaurului public degrevează bugetul statului de unele operaţiuni financiare
cu caracter temporar.
Operaţiile conturilor speciale de trezorerie pot fi după cum urmează:
depuneri de sume drept garanţie de către funcţionarii publici care
gestionează bani şi alte valori publice;
înregistrarea contabilă a avansurilor acordate de stat unor firme
particulare, care urmează să se deconteze pe măsura livrării furniturilor
sau bunurilor comandate de stat, în special comenzile armatei;
achiziţionarea la preţuri avantajoase a unor bunuri necesare statului, care
urmează să fie decontate din resursele bugetare, din bugetele următorilor
ani.
De exemplu, în practica financiară se folosesc mai multe categorii de conturi
speciale de trezorerie, cum sunt: conturi de comerţ, conturi de reglementare cu guvernele
altor ţări, conturi de avans şi conturi de operaţii monetare, după cum urmează:
Conturile de comerţ cuprind operaţii comerciale cu ocazia cumpărării de
bunuri sau prestări de servicii de către stat pentru nevoile unor instituţii
publice.
Conturile de reglementare cu guvernele altor ţări se deschid în virtutea
unor acorduri internaţionale la finanţarea unor cheltuieli militare sau la
consolidarea datoriei publice externe.
Conturile de operaţii monetare înregistrează în fapt pierderile sau
beneficiile din operaţiuni efectuate cu Fondul Monetar Internaţional, Banca
Mondială, etc.
Conturile de avans evidenţiază volumul avansului acordat de Ministerul
Finanţelor unor unităţi administrativ-teritoriale sau altor colectivităţi locale,
105
în limita creditelor bugetare aprobate, până la încasarea impozitelor şi
taxelor prevăzute în bugetele locale respective.
C) Anualitatea bugetului
La baza acestui principiu au stat şi stau considerente de natură politică şi tehnică.
Raţiunile de ordin politic ale acestui principiu, iniţial vizau creşterea eficienţei controlului
parlamentar asupra gestiunii financiare a Guvernului, care nu putea fi apreciată just şi în
mod real decât în condiţiile alcătuirii unui nou buget pe o perioadă determinată de timp,
respectiv pe un an calendaristic.
Previziunile privind veniturile şi cheltuielile statului, din punct de vedere tehnic
evidenţiază necesitatea reală ca bugetul să fie cuantificat pe o perioadă relativ scurtă, de
regulă de un an. În fiecare an, examinarea proiectului de buget se face în paralel cu analiza
modului în care s-au realizat veniturile şi s-au efectuat cheltuielile bugetului aprobat pentru
anul precedent. În general, anul bugetar poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic. De
pildă, în Austria, Belgia, Brazilia, Franţa, Germania, România, etc., anul bugetar coincide
cu anul calendaristic, în timp ce în Marea Britanie, Canada, Japonia, etc., anul bugetar
începe la 1 aprilie şi se sfârşeşte la 31 martie în anul următor. În alte ţări, anul bugetar
106
cuprinde intervalul 1 iulie-30 iunie, cum este cazul Australiei, Italiei şi Suediei, iar în cazul
S.U.A., anul bugetar este cuprins în perioada 1 octombrie-30 septembrie.
Diversitatea datei referitoare la începerea anului bugetar este determinată de
următorii factori:
caracterul economiei naţionale cu industrie sau agricultură dezvoltate;
tradiţiile istorice în elaborarea bugetului;
durata şi numărul sesiunilor parlamentare în care are loc discutarea proiectului
bugetului pe anul următor, etc.
Referitor la perioada în care se execută bugetul, aceasta poate coincide sau nu cu
intervalul de timp pentru care a fost aprobat.
107
Legea adoptării bugetului de stat şi contul privind încheierea exerciţiului bugetar,
pe anul precedent celui în curs, sunt publicate în Monitorul Oficial sau în culegeri de legi.
Cifrele bugetului referitoare la venituri şi cheltuieli sunt date publicităţii în presă, precum
şi la radio şi televiziune.
Procesul bugetar în România este reglementat prin Constituţia în vigoare şi prin
Legea Finanţelor Publice. De altfel, Legea Finanţelor Publice reglementează modul de
întocmire, aprobare, executare şi încheiere a bugetului public naţional.
108
02:00
5
109
finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al economiei;
d) un serviciul public însărcinat cu gestionarea fondului public, în sensul casieriei,dar
mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si cheltuielile publice, cu
finanţarea deficitului bugetar, cu gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea
concurând la asigurarea unui dezechilibru monetar.
3. Principalele atribuţii ale trezoreriei finanţelor publice sunt:
a) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea
plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din
impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
b) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea
plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din
impozite şi taxe de la agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse
de ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
c) casier al sectorului public, prin care se asigură efectuarea plăţilor şi păstrarea
disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la
agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse de ordonatorii de
credite, în limita creditelor bugetare aprobate;
d) casier al sectorului public, prin care se asigură încasarea veniturilor şi păstrarea
disponibilităţilor, asigurare a execuţiei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale
de stat şi bugetelor locale, reflectate în încasarea veniturilor din impozite şi taxe de la
agenţii economici şi contribuabili şi efectuării plăţilor dispuse de ordonatorii de
credite, în limita creditelor bugetare aprobate.
4. Trezoreria este organizată şi funcţionează ca:
a) un sistem atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât şi la
nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor
publice, în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public şi
privat al statului;
110
b) un sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât
şi la nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice, în scopul urmăririi serviciilor financiare ale sectorului public şi
privat al statului;
c) un sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, cât
şi la nivelul unitarilor teritoriale ale acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale
finanţelor publice, în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului
public şi privat al statului;
d) un sistem unitar la nivel central, în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în
scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale sectorului public şi privat al
statului.
02:20
111
Pentru echilibrarea Trezoreriei pot fi utilizate trei
categorii de resurse, şi anume fondurile corespondenţilor
(colectivităţi locale, instituţii publice, întreprinderi publice
s.a.) în intervalul de timp până când aceştia îşi retrag din
conturi sumele necesare pentru efectuarea plăţilor proprii,
emisiunea bonurilor de tezaur, avansurile acordate de Banca
Centrala.
În calitate de bancher, Trezoreria acţionează pe de o
parte ca şi o bancă de depozit (de afaceri) care furnizează
capitaluri unor întreprinderi în vederea dezvoltării, iar pe de
altă parte ca o banca de emisiune, intervenind în acest fel în
domeniul circulaţiei monetare;
În România, conform prevederilor legale este
interzisă acoperirea cheltuielilor bugetului de stat prin
recurgerea la emisiune monetară sau prin finanţarea directă
de către bănci.
Activităţile de trezorerie sunt organizate atât în cadrul
Ministerului Finanţelor Publice, cât şi în unităţile
subordonate ale acestuia, respectiv în cadrul direcţiilor
generale ale finanţelor publice, administraţiile,
circumscripţiile şi percepţiile financiare.
Din punct de vedere administrativ, trezoreria statului
funcţionează ca un serviciul public însărcinat cu gestionarea
fondului public, în sensul casieriei,dar mai ales cu asigurarea
echilibrului permanent dintre încasările generatoare de
lichidităţi şi plăţi exigibile, dintre veniturile publice si
cheltuielile publice, cu finanţarea deficitului bugetar, cu
gestionarea datoriei publice si altele, toate acestea concurând
la asigurarea echilibrului monetar si al echilibrului general al
economiei.
Trezoreria este organizată şi funcţionează ca un
sistem unitar atât la nivel central, în cadrul Ministerului
Finanţelor Publice, cât şi la nivelul unitarilor teritoriale ale
acestuia, în cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice,
112
în scopul urmăririi tuturor operaţiunilor financiare ale
sectorului public şi privat al statului.;
Trezoreria judeţeană şi a municipiului Bucureşti
sunt organizate în cadrul Direcţiilor generale a finanţelor
publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, ca structuri
distincte ale acestora, specializate în activitatea de
coordonare şi sintetizare a fluxurilor financiare ale
trezoreriilor de pe întreg teritoriul judeţului şi a Municipiului
Bucureşti;
113
1. d; 2. c; 3. a; 4. c.
114