Ţesuturi

- Ştinţa ce studiază ţesuturile = histologie

- Ţesuturile nu funcţionează independent, ci în corelaţie cu altele => relizarea
funcţiilor complexe ale organelor.
- Țesuturile animale sunt:
I. EPITELIAL
1. DE ACOPERIRE: unistratificat, pseudostratificat, pluristratificat
2. GLANDULAR/ SECRETOR: exocrin, endocrin, mixt
3. SENZORIAL
II. CONJUNCTIV
1. MOALE: lax, fibros, elastic, adipos, reticulat
2. SEMIDUR: hialin, elastic, fibros
3. DUR: spongios (trabecular), compact (haversian), fluid
III. MUSCULAR
1. STRIAT – scheletic
2. NETED – visceral şi multiunitar
3. CARDIAC – adult şi embrionar/ nodal
IV. NERVOS

I. Epitelial
- celulele sunt aşezate astfel încât asigură protecţie şi schimburi active/ pasive
de substanţe
- sunt: de acoperire, glandulare/ secretoare, senzoriale
1. cele de acoperire
- invelesc suprafeţe => epiderma şi mucoasele
- nu au vase de sânge
- au celule alăturate, în unul sau mai multe straturi, aşezate pe o membrană
bazală care le separă de ţesutul conjunctiv, le susţine şi asigură hrănirea prin
difuzie
- celulele sunt unite prin cement amorf sau punţi de citoplasmă
a) cele unistratificate au grosimi diferite, rol în schimbul de substanţe și pot fi:
- cilindrice - formează mucoasa digestivă de la stomac la rect şi în trompele
uterine; are celule cu microvili apicali
- în vilozităţile intestinale au celule înalte ce preiau substanţe la polul apical şi
le trec în mediul intern la polul bazal => absorbţia
- pavimentoase se află în - pleură, pericard, peritoneu, alveole pulmonare,
endocard
- cubice se află în bronhiole şi canalele unor glande
b) cele pseudostratificate (în trahee şi bronhiile extrapulmonare) au celule
așezate într-un singur strat, dar cu nuclei la înalţimi diferite
c) cele pluristratificate (pavimentoase, cubice, cilindrice) au rol protector

Pag. | 1
- se găsesc sunt in epidermă (keratinizate) şi mucoasa digestivă până la stomac
(fără keratină)
- mucoasa esofagului - pluristratificată, are la bază un strat generator cu celule
înalte ce se divid şi le imping pe celelalte la suprafaţă; cele de la suprafaţă,
turtite, se desprind => înnoirea mucoasei
- epiderma - pluristratificată, se înnoieşte similar mucoasei esofagiene; celulele
de la suprafaţă se încarcă cu keratină şi mor

2. cele glandulare/ secretoare produc şi elimină substanţe => sunt principalele

componente ale glandelor
a) exocrine (salivare, sebacee, mamare, gastrice, duodenale, ficatul) - produc
sucuri eliminate prin canale în cavităţi sau la suprafaţa corpului
b) endocrine (epifiza, hipofiza, timusul, suprarenalele, tiroida, paratiroidele) -
produc hormoni preluaţi de sânge (nu au canal de evacuare)
c) mixte (gonadele, pancreasul)
3. cele senzoriale au celule specializate în recepţionarea stimulilor => semnale
transmise spre sistemul nervos central; intră in alcătuirea unor organe de simţ;

II. Ţesuturi conjunctive

- sunt formate din - celule
- fibre (de elastină, reticulină şi colagen)
- substanţă fundamentală (produsă de blaste)
- au celule distanţate prin substanţă fundamentală moale, semidură, dură
- celulele pot fi:
- tinere: osteoblaste, condroblaste – se divid activ şi secretă substanță
fundamentală
- mature – osteocite, condrocite, care nu se mai divid şi nu mai secretă
- multinucleate – osteoclastele, care au multe enzime şi modelează osul

Pag. | 2
- diversitatea ţesuturilor conjunctive este dată de diversitatea funcţiilor
îndeplinite: susţinere, hrănire, locomoţie, depozit
- substanţa fundamentală are - săruri minerale (de calciu şi sodiu în cartilaj,
respectiv de calciu şi fosfor în os)
- substanţă organică – oseina în os, condrina în cartilaj

- după consistenţa substanţei fundamentale, ţesuturile conjunctive sunt moi,

semidure (cartilaje) și dure (osoase)
1. moi – funcţii - leagă părţi de organe între ele
- hrănesc alte ţesuturi
- protejează mecanic
- produc elemente ale sângelui
- depozitează grăsimi
- au rol in imunitate
a) lax - are celule, fibre, substanţă fundamentală în proporţii aproximativ egale
- are nervi şi multe vase
- însoţeşte şi hrăneşte alte ţesuturi, ex. cel epitelial
b) fibros - are multe fibre de colagen => rezistenţă mecanică
- se află în dermă, tendoane, articulaţii, învelişul organelor interne
c) elastic - are multe fibre elastice dispuse în reţele
d) adipos - are celule ce acumulează central grăsimi de rezervă ce împing
nucleul periferic (excentric)
- se află în hipoderm, în jurul unor organe
e) reticulat - are o reţea fină de fibre de reticulină între celule
- prin diviziuni numeroase, celulele produc elementele sângelui
- se află în măduva oaselor, splină, ficat, ganglioni limfatici, amigdale

Pag. | 3
2. semidure - formează cartilajele
- structuri semidure şi elastice/ nu au vase de sânge
- celulele (condrocite) se află câte 2 - 3 în cămăruţe ovoide (= condroplaste)
- pericondrul = membrană conjunctiv vasculară ce protejează şi hrăneşte osul
a) cel hialin - se află - pe suprafeţele articulare ale oaselor
- în peretele laringelui şi traheei
- în cartilajele costale, în scheletul fătului
b) cel elastic - este bogat în fibre elastice
- se află în pavilionul urechii, epiglotă, aripile nasului
c) cel fibros - are puţine celule şi multe fibre care îi dau rezistenţă
- se află în discurile dintre vertebre şi în articulaţii (meniscuri articulare)
3. dure - substanţa fundamentală are oseină (proteină) şi multe săruri minerale
- osul este protejat şi hrănit prin difuzie de periost (= membrană conjunctivă
vascularizată)
- celulele mature = osteocite, adăpostite în osteoplaste
- există mai multe tipuri de ţesut osos:

Pag. | 4
a) spongios - în centrul oaselor late şi scurte şi la extremităţile oaselor lungi
- cu aspect buretos
- cu lame osoase/ trabecule ce se întretaie, formând spaţii (= areole care conțin
măduvă osoasă)
b) compact - cu dispoziţie concentrică în jurul canalelor Hawers, microscopice,
cu vase şi nervi
- localizat în partea centrală a oaselor lungi (în diafiză) şi la periferia celor
scurte şi late
- canalul Hawers - conţine ţesut lax, vase, nervi
- este înconjurat de 5 – 30 lame osoase concentrice cu osteocite
- formează împreună cu lamele un osteon / sistem hawersian
- intre osteoane sunt sisteme interhaversiene formate din arcuri osoase
c) fluid este reprezentat de sânge
- substanţa fundamentală este reprezentată de plasmă, iar elementele figurate
reprezintă celulele

III. Muscular
- are celule - cu sarcolemă, sarcoplasmă cu organite şi nucleu/ nuclei
- alungite cu capacitate de contracţie => forţă de tracţiune între
capetele muşchiului
- cu organite specifice = miofibrilele (suportul anatomic al contracţiei)
1. cel striat - se află în muşchii scheletici, diafragm şi unele organe interne (limbă,
faringe, 1/3 superioară a esofagului)
- celulele au striaţii şi mulţi nuclei periferici
- celulele sunt mari: până la 10 – 12 cm lungime şi 0,1 mm diametru

2. cel neted - este situat în pereţii organelor interne

- are celule fuziforme mici (mai puţin de 0,5 mm lungime), cu un nucleu central
- este - visceral – în pereţii organelor interne şi în vasele de sânge
- multiunitar – în iris
3. cardiac - poate fi:
- cel nodal / embrionar
- este localizat în nodulii inimii
- are celule fuziforme cu striaţii incomplete
- generează ritmic stimulii de contracţie ai inimii prin transformări metabolice
proprii
- este ţesut de comandă, autoexcitabil, care asigură automatismul cardiac
- adult
- are celule striate cu un singur nucleu central, cu capete bifurcate
- este ţesut de execuţie ce formează pereţii atriilor şi ventriculilor
- este subţire în atrii şi gros în ventricule (în stângul de 3 ori mai gros decât în
dreptul)

Pag. | 5
IV. Nervos - format din neuroni şi celule gliale / glii / nevroglii
1. neuronii
- sunt specializaţi în generarea şi conducerea influxului nervos
- au ca organite specifice neurofibrilele şi corpusculii Nissl
- primesc, prelucrează, memorează, transmit informaţii
- comunică între ei şi cu alte celule prin sinapse, cu ajutorul mediatorilor
chimici
- sunt formaţi din:
- corp celular/ pericarion cu neurilemă
- neuroplasmă cu organite
- nucleu
- prelungiri citoplasmatice
- axon - lung, unic, protejat de 3 teci, ramificat terminal
- cu butoni terminali cu mitocondrii, neurofibrile şi vezicule cu
mediator chimic
- tecile sunt: de mielină, Schwann, Henle
- conduce centrifug influxul nervos
- dendrite - numeroase, ramificate, scurte,
- cu organite specifice la bază
- conduc centripet influxul nervos
- corpii neuronali formează substanţa cenuşie în sistemul nervos care realizează
funcţia reflexă
- prelungirile intră în alcătuirea nervilor şi a substanţei albe implicate în
conducerea nervoasă

Pag. | 6
- proprietăţile neuronilor:
- excitabilitatea = capacitatea de a genera influx nervos/ potenţial de acţiune
(PA)
- conductibilitatea = capacitatea de transmite un PA
- labilitatea = capacitatea de a răspunde la un anumit număr de stimuli în
unitatea de timp
- sinapsarea = capacitatea de a interacţiona cu o altă celulă

2. celulele gliale
- sunt mult mai numeroase ca neuronii (de 10 ori)
- sunt: macroglia, microglia, celula Schwann; etc
- au forme, prelungiri, funcţii diferite
- rol: - susţin şi hrănesc neuronii
- sintetizează mielină şi ARN
- fagocitează neuroni distruşi
- ocupă locul neuronilor distruşi

Pag. | 7