Dokumen - Tips 34459056 Cer Senin 4 Revista Fortelor Aeriene Romane

5/28/2018 34459056Cer Senin 4RevistaFortelor AerieneRomane-slidepdf.
com
Revista For]elor Aeriene Rom#ne

(105)
Nr. 4 (105)  2009
www.roaf.ro/ro/cersenin
EURAC 2009
Pag. 6-7
or t aj la
Re p r ia n`
8 6 Ae
B a za a g. 24-27
P
Interviu cu
[eful resurselor
din SMFA
Pag. 10-11
http://slidepdf.com/reader/full/34459056-cer-senin-4-revista-fortelor-aeriene-romane
5/28/2018 34459056Cer Senin 4RevistaFortelor AerieneRomane-slidepdf.com
PER ASPERA

AD ASTRA
FOT OREPOR
OREPORTTAJ – pag. 4-5
FOTOREPOR
EURAC – pag. 6-7
AGEND~ – pag. 8-9-13
INTER VIUL REVISTEI – pag. 10-1

INTERVIUL 10-111
FORMARE PROFESIONAL~ – pag. 14-15
|NV~} ~M@ NT – pag. 16-17
EXERCI}II MILITARE – pag. 18-19

MILITARE
SPORT – pag. 20
Revist` editat` de Statul Major REPOR
REPORTERTER LA RADIOLOCA
RADIOLOCATT ORI{TI –
al For]elor Aeriene pag. 22-23
CONSILIUL EDITORIAL REPOR

REPORTTAJ – pag. 24-27-36-37
AL REVISTEI
“CER SENIN” FOR}ELE AERIENE |N LUME –
Pre[edinte pag. 28-31
general de flotil` aerian`
Virgil RISTEA
e-mail: vristea@roaf.ro REPOR
REPORTTAJ LOGISTIC – pag. 32-33
Membri SPRIJIN GENISTIC – pag. 34-35

general de flotil` aerian`
dr. Victor STR|MBEANU
e-mail: str\mbeanu@roaf.ro TEHNIC~ – pag. 38-39
colonel conf. univ. dr. Silviu POPESCU
e-mail: popescu@roaf.ro
comandor dr. Alexandru-Petru G~LU{C~ REPERE ISTORICE – pag. 40-41
e-mail: agalusca@roaf.ro
TEAMBUILDING – pag. 42
PROIECT – pag. 43
Redac]ia
Redactor-[ef: INSTRUC}IE – pag. 44
c`pitan-comandor {TEFAN POPA;
e-mail: pstefan@yahoo.com
Secretar de redac]ie: TRADI}II – pag. 46-47
c`pitan MIRCEA BARAC;
e-mail: mircea_barac@yahoo.com
ALMA MA TER – pag. 48
MATER
Redactori:
plutonier-major SORIN S~FTOIU;
jurnalistul@gmail.com ANIVERSARE – pag. 49
DORINA-{EILA
e-mail: DUMITRESCU;
seila.dorina.dumitrescu@gmail.com
EXERCI}II CULTURALE – pag. 50
CULTURALE
Procesare texte:
LEANA TUDORAN;
e-mail: leni_tudoran@yahoo.com
{oseaua Fabrica de Glucoz`
COPYRIGHT: nr.2-4, sector 2, Bucure[ti
Tehnoredactare:
LUCIAN TEODORESCU; Este autorizat` orice Telef o n: 0 2 1 / 2 3 2 . 6 3 . 2 7 ;
e-mail: teoluci1950@yahoo.com reproducere, cu condi]ia 021/232.21.83/int. 104,110
ADRIAN SULT~NOIU specific`rii sursei. E- m@ il : c e r s e n i n @ r o a f. r o
e-mail: adrian_sultanoiu@yahoo.fr
ISSN 1582-6317. B 916.09;
Fotoreporter: C 3146.18
ADRIAN SULT~NOIU NORME DE COLABORARE :
e-mail: adrian_sultanoiu@yahoo.fr Cititorii pot trimite pe adresa redac]iei Tip`rit la
texte [i fotografii care se \ncadreaz` Centrul Tehnic-Editorial al Armatei
\n tematica revistei. sub comanda nr. 4993/2009
Coperta I – Instantaneu pe pist`
(foto: Alin C. IONESCU) Manuscrisele
R`spunderea nu se \napoiaz`.
juridic` pentru con]i- Responsabilitatea privind
Coperta IV – Memoria tehnic` a Bucu- nutul articolelor apar]ine \n exclusi- tehnoredactarea
re[tiului, expozi]ie organizat` la Muzeul vitate autorilor, conform art. 206 CP. [i corectura revine \n totalitate
Avia]iei (foto: Adrian SULT~NOIU) redac]iei revistei
Ziua Avia]iei Rom#ne [i a For]elor Aeriene

Stabilit` a se s`rb`tori la data de 20 executive ale statului, ata[a]i militari acredita]i \n
iulie, o dat` cu praznicul Sf#ntului Mare Rom#nia, generali [i ofi]eri superiori, activi [i \n “Prin eforturile sus]inute ale For]elor Aeriene
Prooroc Ilie Tesviteanul, Ziua A via]iei rezerv` din toate categoriile de for]e armate, fo[ti Rom#ne, am demonstrat c` Rom#nia este un
Rom#ne [i a For]elor Aeriene a devenit un comandan]i ai avia]iei militare [i [efi ai avia]iei civile, contributor net la sistemul de securitate comun,
reper spiritual [i cultural, un motiv de veterani de r`zboi, cadre militare din For]ele Aerien [i fiind una dintre pu]inele ]`ri care au fost capabile s`
bucurie dar [i de m#ndrie pentru to]i cei personal din institu]iile [i \ntreprinderile avia]iei civile, execute transportul strategic al contingentelor
care, cu credin]` [i devotament, slujesc precum [i un numeros public, au asistat la proprii, participante la opera]ii \n teatrele de opera]ii
aripile patriei. ceremonialul militar [i religios sus]inut cu prilejul din Irak, Afganistan [i Balcani.
de oAnul acesta,
serie evenimentul
de activit`]i, carea aufostavut
marcat
loc s`rb`toririi Zilei Avia]iei
Dup` intonarea Rom#ne.
Imnului Na]ional au fost depuse Evolu]iile
efectele mediului dealesecuritate
tot mai accentuate globaliz`rii,actual
au scos[i
\n ]ar` [i \n principalele garnizoane ale coroane de flori [i s-au ]inut alocu]iuni. \n eviden]` noi provoc`ri pentru aviatorii militari [i
For]elor Aeriene din teritoriu, [i s-a bucurat |n timpul ceremoniei, forma]ii de elicoptere IAR civili, care vor schimba \n mod fundamental locul [i
de o aten]ie deosebit` din partea tuturor - 330 SOCAT, C - 130, An - 26, MiG - 21 LanceR, rolul pe care avia]ia, \n ansamblul sù \l va avea \n
celor care au o str#ns` leg`tur` cu IAR - 99, Mi - 17/Mi - 18 [i EC - 135 au evoluat viitor.”
aeronautica rom#n`. deasupra mul]imii, st#rnind admira]ia participan]ilor.
Extras din mesajul Pre[edintelui Rom#niei
Activit`]i interesante s-au
Echipa de comand` a For]elor Aeriene Rom#ne – desf`[urat [i la Academia “Contribu]ia For]elor Aeriene Rom#ne la
depunere de coroane la Monumentul Eroilor Aerului For]elor Aeriene, precum [i \n sporirea prestigiului Armatei [i Rom#niei \n lume,
celelalte baze aeriene. prin participarea la misiuni sub egida NATO [i UE,
Personalul din aceste unitã]i este o dovad` incontestabil` a rolului important pe
a urmãrit, alãturi de invita]i, între care \l ave]i \n slujirea intereselor ]`rii, \n \ndeplinirea
sarcinilor asumate de Rom#nia \n cadrul misiunilor
care
membrimul]iaitineri, elevi [i cadrelor
familiilor studen]i, ce \i revin \n calitate de membru al Alian]ei Nord-
militare, zborurile executate cu Atlantice.
avioane [i elicoptere militare, Avem deplina convingere c`, [i \n continuare,
lansãri de para[uti[ti, demon- to]i cei care face]i parte ast`zi din minunata familie
stra]ii de zbor cu aeromodele, a a For]elor Aeriene Rom#ne - aviatori, artileri[ti [i
vizitat expozi]iile organizate cu racheti[ti sol-aer, radiolocatori[ti, geni[ti [i
prilejul s`rb`toririi. transmisioni[ti - ve]i manifesta acela[i profesio-
Au fost sus]inute simpozi- nalism irepro[abil [i tenacitate \n finalizarea
oane [i expuneri tematice, lans`ri de carte despre procesului de reform` structural`, ve]i fi anima]i de
Startul activit`]ilor l-a dat, ca de obicei, {coala avia]ia rom#n` ap`rute \n ultima perioad`. un grad sporit de responsabilitate [i ve]i avea acela[i
de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene de la Boboc acela[i devotament [i dragoste fierbinte fa]` de
unde, pe parcursul unei \ntregi s`pt`m#ni, \n perioada categoria de for]e armate din care face]i parte.”
06.07 - 10.07.2009, s-au organizat o serie de activit`]i:
Extrasdin mesajulministruluiAp`r`riiNa]ionale,
Campionatul Na]ionala sublocotenen]ilor
Examenul de brevetare de Para[utism Militar,
pilo]i de ministrului Administra]iei [i Internelor [i ministrului
la “Cursul de Baz`“, dezvelirea bustului C`pitan Transportului [i Infrastructurii
Aviator Alexandru {erb`nescu, dezvelirea bustului
Traian Vuia, simpozionul “Pa[i prin istoria [colii
rom#ne[ti de avia]ie”. Totul a culminat cu Ziua Por]ilor “Contribu]ia For]elor Aeriene Române la
Deschise [i prezentarea \n zbor a aeronavelor din sporirea prestigiului Armatei [i României în lume,
dotarea [colii, \n data de 10 iulie. prin participarea la misiuni sub egida NATO [i UE,
reprezint` o dovad` incontestabil` a rolului important
|n perioada 14.07 - 20.07.2009, la Cercul Militar pe care îl avem în îndeplinirea sarcinilor asumate
Na]ional a fost expus` expozi]ia fotografic` “For]ele de România în cadrul misiunilor ce îi revin în calitate
Aeriene Rom#ne \n istoria fotografiei”, iar la Baza de membru al Alian]ei Nord-Atlantice. Acest lucru
90 Transport Aerian s-a organizat Ziua Por]ilor onoreaz`, îns` oblig` [i, totodat`, pretinde eforturi
Deschise, \a data de 19.07.2009. O serie de activit`]i deosebite din partea noastr`, a tuturor, pentru a fi
[i a r`mâne întotdeauna la în`l]ime.”
au fost organizate, de asemenea [i la Muzeul Avia]iei.
Pia]a \n care st` de straj` Monumentul Eroilor Extras din mesajul [efului Statului Major al
Aerului a fost arhiplin` \n diminea]a zilei de 20 iulie. Forþelor Aeriene
|nal]i demnitari reprezent#nd institu]iile legislative [i
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 33

AGEND~
EURAC este o reuniune

informal` a [efilor For]elor
Aeriene din 21 de state din
Europa, care abordeaz` [i
discut` despre puterea
aerian` [i despre alte
aspecte rela]ionate cu
aceasta din perspectiva
unor persoane situate pe
pozi]ii superioare în ierarhia
for]elor aeriene. Pre[e-
din]ia reuniunilor EURAC
este asigurat`, prin rota]ie,
de ]ara care g`zduie[te
reuniunea anual` a orga-
niza]iei – în acest an de
România.
{efii for]elor aeriene
particip` la aceast` reuni-
une ca [efi ai categoriilor
de for]e armate pe care le
reprezint` [i nu ca repre-
zentan]i na]ionali oficiali.
Scopul EURAC este de 3. Capabilit`]ile IST ISTARAR
a îmbun`t`]i cooperarea [i
în]elegerea între For]ele   ( Intelligence,
Target Aqusition and Reco -
Surveillance,
Aeriene din Europa [i de a nnaissance ) ale For]elor Aeriene

m`ri, astfel, eficien]a aces- C`pitan-comandor Vasile TOADER ale Italiei.
Italiei Chiar dac` ISTAR nu are
tora. În alte cuvinte, are ca 2. Contribu]ia For]elor Aeri înc` o defini]ie oficial`, pe timpul
|n perioada 07.09–10.09 a.c. s-a Aeri--
scop încurajarea solidarit`]ii conferin]ei, aceast` capabilitate a fost
prin colaborare [i prietenie desf`[urat, \n Rom#nia, reuniunea ene la opera]iile de contra carare
contracarare
informal` a [efilor For]elor Aeriene din a dispozitivelor explozive interimar definit` ca o func]ie care
între na]iunile participante, îmbun`t`]e[te procesul de colectare,
în timp ce garanteaz` coope- Europa improvizate (C-IED)
(C-IED). Acest subiect
Tema central` a conferin]ei de anul a fost abordat prin prisma experien]ei exploatare [i diseminare a informa]iilor
rarea la nivel înalt în ob]inute la timp [i cu precizie prin
domeniul avia]iei. Toate acesta,pe
“Rolul de care
la Poiana
îl potBra[ov, a fost
juca for]ele dobândite de Olanda
din Afganistan, undeînateatrul de opera]ii
participat cu o integrarea [i sincronizarea planific`rii [i
activit`]ile întreprinse sunt oper`rii tuturor componentelor, în
de interes comun pentru aeriene în conflictele curente [i grupare de for]e special constituit` în
viitoare ca r`spuns la noile acest scop. A fost men]ionat faptul c` sprijinul direct al opera]iilor curente [i
to]i membrii, în special în viitoare. S-a concluzionat c` ISTAR
ceea ce prive[te evolu]ia provoc`ri, riscuri [i amenin]`ri”.
amenin]`ri” dispozitivele explozive improvizate (IED
Lucr`rile conferin]ei au fost – Improvised Explosive Devices ) sprijin` cu informa]ii întregul spectru al
conceptelor europene de
ap`rare [i securitate. deschise de c`tre pre[edintele acesteia, reprezint` cea mai mare amenin]are opera]iilor militare de la senzor, la factorul
EURAC nu este o insti- generalul-maior dr. Ion-Aurel pentru for]ele ISAF dar [i pentru de decizie la tr`g`tor, iar celulele TST
tu]ie, ci un grup apolitic, ST ANCIU
ANCIU,, [eful Statului Major al
STANCIU popula]iaautohton`,înrândulc`roraau (Time Sensitive Targeting – selec]ia
informal [i profesional care For]elor Aeriene, care a subliniat în produs foarte multe victime. For]ele ]intelor de oportunitate) reprezint`
ac]ioneaz` impar]ial [i alocu]iunea sa caracterul complex al Aeriene pot contribui la reducerea exemplul perfect al fuziunii informa]iilor
independent pentru a mediului de securitate contemporan, acestora prin supravegherea aerian` a [i a modului de operare. Aplicarea
atrage aten]ia asupra perspectivele dificil de anticipat ale zonelor periculoase, transporturile principiilor r`zboiului în re]ea proceselor
aspectelor [i subiectelor de acestuia, precum [i aspectele relevante executate pentru ocolirea acestora, ISTAR duce la m`rirea eficacit`]ii [i
avia]ie importante.
considerat` Poatedefi
ca un forum
ale puterii aeriene în conflictele viitoare, transportul rapid pentru interven]ie al capacit`]ii de
„colaborativ” reac]ie.rezultate
furnizeaz` Un mediumai
provocând participan]ii la un dialog for]elor speciale, selectarea cu precizie
consultare pentru spriji- interesant[i constructiv. a ]intelor [i prin folosirea echipelor EOD bune în ceea ce prive[te oportunitatea
nirea NATO [i UE, f`r` a Agenda de lucru a conferin]ei a cu- (Explosive Ordnance Disposal – [i precizia în descoperirea [i angajarea
concura de fapt cu acestea. prins [apte subiecte, [i anume: neutralizareadispozitivelorexplozive) [i ]intelor decât procesarea individual` a
Ac eas t` ca ra ct eri st ic ` a câinilor special antrena]i pentru acestora.
neoficial`, precum [i aspec- 1. Prezentarea For]elor detectarea IED. Dispozitivele explozive
tele cu care se ocup` Aeriene Române, demarat` cu o improvizate pot fi considerate o arm` 4. Viitorul puterii aeriene [i
EURAC arat` f`r` dubii ce va fi folosit` de adversari [i în spa]iale – din perspectiva NA NATTO.
faptul c` joac` un rol
foarte scurt` dar consistent` trecere în
revist` a aspectelor culturale [i a viitoarele conflicte, de aceea, for]ele Au fost expuse aspecte doctrinare noi,
important în ceea ce de esen]`, ale puterii aeriene, ce trebuie
prive[te activit`]ile care au realiz`rilor române[ti, a fost continuat` implicate în astfel de opera]ii trebuie s`
cu rolul [i misiunile For]elor Aeriene înve]elec]iile identificate înAfganistan. implementate cât mai curând posibil pe
ca scop încurajarea coope- fondul schimb`rilor majore, a
r`rii mai apropiate între Române, organizarea, transformarea [i Lec]iile trebuie transpuse apoi în
provoc`rilor, riscurilor [i amenin]`rilor
for]ele
pentru aeriene europene
a face fa]` scena- înzestrarea acestora,
misiunile relevante precum
executate [i
în ultimii doctrine, în programe
organizare, în selec]iade instruc]ie, în[i
personalului mediului de securitate actual [i de viitor.
riilor din ce în ce mai ani. înzestrareacu echipament.
5. Integrarea for]elor aeriene
complexe. cu cele terestre.
terestre S-a concentrat pe
6 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
AGEND~
viziunea comandan]ilor asupra rolului ofi]eri tineri cu scopul dezvolt`rii
For]elor Aeriene în contracararea
riscurilor [i amenin]`rilor viitoare având
interoperabilit`]ii for]elor [i dezvoltarea
culturii europene în domeniul securit`]ii
“BATAJNICA – 2009”
învedere provoc`rile deordin structural [i ap`r`rii; actualizarea documenta]iei Locotenent-colo nel Iulian M~CREANU
(multina]ionalitatea, organizarea [i C3I anuale a EUAFA; aspecte ale orga-
– comanda, controlul, comunica]iile [i niz`rii, rela]iilor func]ionale [i responsa- În perioada 07–11.09.2009, un deta[ament al For]elor Aeriene
informa]iile). Integrarea for]elor aeriene bilit`]ilor în domeniul educa]iei teoretice Române, condus de generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU,
cu cele terestre a fost abordat` la cele [i a instruirii practice în zbor; sistemul [eful Statului
prilejuite Major al For]elor
de aniversarea a 100 deAeriene,
ani de laaînfiin]area
participat la manifest`rile
avia]iei militare
trei niveluri: tactic, operativ [i strategic, preg`tirii fizice; stadiul elabor`rii paginii a Republicii Serbia. Punctul culminant al acestor ac]iuni l-a constituit
prinprezentareaexperien]eiacumulate de web [i în final, deciziile luate pentru mitingul aerian „Batajnica-2009".
în opera]iile din Afganistan. Au fost activit`]ile din 2010. Deta[amentul român a fost alc`tuit din pilo]i [i tehnicieni din
reliefate misiunile esen]iale [i efectele Baza 71 Aerian`, care au prezentat în zbor avionul MiG-21 LanceR.
pe care le produc for]ele aeriene în 7. Armonizarea regulilor În cadrul manifest`rilor, [eful Statului Major al For]elor Aeriene
ac]iunile lor împotriva adversarului echipajelor aeriene ale avia]iei a avut întâlniri cu reprezentan]i la cel mai înalt nivel din cadrul
terestru. Pentru a fi implementat` cu de transport a fost ini]iat` la Ministerului Ap`r`rii din ]ara gazd`: ministrul ap`r`rii, domnul Dragan
succes, integrarea for]elor aeriene [i a conferin]a de anul trecut a EURAC, din ŠUTANOVAC, [eful Statului Major General, general-locotenent
celor terestre nu trebuie privit` ca o cauza diferen]elor conceptuale [i Miloje MILETIC [i comandantul Comandamentului Avia]iei [i
simpl` rela]ie dintre cel sprijinit [i cel ce opera]ionale constatate pe timpul
ofer` sprijinul de lupt` (o solu]ie tehnic` oper`rii avia]iei de transport în mediu Ap`r`riiAntiaeriene, general de brigad` Ranko žIVAC.
sau o problem` de nivel tactic), ci trebuie multina]ional. Prezentarea a avut ca În cadrul întâlnirilor, înal]ii oficiali sârbi au ]inut s` sublinieze
rela]iile foarte bune dintre armatele celor dou` ]`ri, eviden]iind în
s`
S-afieconcluzionat
întip`rit` adânc
c` înputerea
culturaaerien`
militar`. scop
tehnicexpunerea unui proiect de acord
pentru stabilirea/armonizarea mod deosebit cooperarea la nivelul structurilor de For]e Aeriene.
este esen]ial` în toate formele de conflict defini]iilor comune [i a termenilor Astfel, au fost reliefate deschiderea [i receptivitatea manifestate de
For]ele Aeriene Române în organizarea [i desf`[urarea de activit`]i
pentru c` rolul acesteia este mai mare asocia]i, precum [i ob]inerea flexibilit`]ii
comune, unele de mare complexitate, cum ar fi exerci]iile aeriene
decât cel chinetic (de lovire) sau simpl` opera]ionale f`r` a extinde limitele „INTERCEPTOR–2008" sau „AIR SOLUTION – 2009".
ac]iune militar`; superioritatea aerian` capacit`]ilor umane [i materiale, În cadrul întâlnirii cu comandantul Comandamentului Avia]iei
local` reprezint` un minim necesar, iar aplicând managementul riscului [i luând
avantajeleasimetrieiluptelorterestrese \n permanen]` în calcul siguran]a [i Ap`r`rii Antiaeriene, generalul de brigad` Ranko žIVAC, au fost
ob]in [i se men]in prin ac]iunea for]elor zborului. discutate [i identificate solu]ii pentru adâncirea [i diversificarea pe
aeriene. Toate expunerile au reprezentat
fondul unor dezbateri fructuoase [i au
6. Revederea activit`]ii din generat puncte de vedere argumentate,
anul 2009 a EUAF
EUAFAA (Academiile bazate pe realitatea din teatrele de
For]elor Aeriene Europene) a fost opera]ii, pe experien]a acumulat` nu
viitor, a modalit`]ilor de cooperare dintre cele dou` For]e Aeriene,

precum [i a posibilit`]ilor de transpunere în practic` a acestora.
Mitingul aerian „Batajnica-2009" a fost cel mai mare miting
organizat de For]ele Aeriene Sârbe, [i primul miting interna]ional
dup` 1999. La miting au participat aeronave apar]inând For]elor Aeriene
prezentat` de c`tre comandantul numai în aceste teatre, dar [i în cariera din 14 ]`ri dinFran]a,
Danemarca, care 8 auMarea
prezentat avioanele
Britanie, în evolu]ii
Slovenia, aeriene
Spania, (Cehia,
România [i
AcademieiFor]elorAerienedinPolonia, de aviatori [i comandan]i militari, Ungaria).
care a subliniat aspectele importante ajungându-se la concluzii comune în Avionul MiG-21 LanceR dubl` comand` al For]elor Aeriene
dezb`tute pe timpul conferin]ei ceea ce prive[te rolul puterii aeriene, Române a fost prezentat în zbor de echipajul format din locotenent-
comandan]ilor academiilor for]elor provoc`rile, riscurile [i amenin]`rile cu comandorul Adrian MOTORGA [ilocotenent-comandorul Sorin
aeriene din iunie, anul acesta. Cu care aceasta se poate confrunta în AVRAM, având onoarea de a încheia reprezenta]iile participan]ilor
aceast` ocazie a fost revizuit conflicteleviitoare. strìni cu o evolu]ie ce a fost foarte mult apreciat` de cei 200.000 de
documentul de baz` care define[te Lucr`rile conferin]ei au fost închise participan]i la miting.
activit`]ile acestui consor]iu, intitulat de c`tre pre[edintele EURAC 2009, Pilo]ii români [i-au probat mìestria [i înaltul profesionalism,
„Cadrul de cooperare a Academiilor [eful Statutului Major al For]elor „desenând” pe cerul Belgradului figuri acrobatice deosebite, rod al
For]elor Aeriene Europene”. Au fost Aeriene, general-maior dr. Ion-Aurel sutelor de ore de preg`tire [i antrenament tenace.
expuse, apoi, rând pe rând, subiectele Stanciu, transferându-se astfel în mod F`r` îndoial`, evolu]ia lor a fost posibil` [i cu aportul deosebit al
aflate pe agenda conferin]ei coman- oficial responsabilitatea preg`tirii [i echipei tehnice din Baza 71 Aerian`, care a depus toate eforturile ca
dan]iloracademiilor,ce auinclus:cadrul organiz`rii întâlnirii din anul 2010 avionul s` func]ioneze în parametri optimi pe timpul zborului, dar [i a
în care î[i desf`[oar` activitatea reprezentantului For]elor Aeriene echipajelor aeronavei C-130, care au asigurat transportul la timp [i în
EUAFA – ini]iativa militar` ERASMUS Suedeze. deplin` securitate a materialelor [i personalului din cadrul
care reprezint` schimbul de studen]i [i deta[amentului.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 7

AGEND~
briefing-uri de relevan]`, punctate de
discu]ii pe baza prezent`rilor sus]inute,
prezentarea poligonului din cadrul bazei,
pus la dispozi]ie pentru exerci]iu, [i a
facilit`]ilor acestuia, precum [i o expozi]ie
static` a aeronavelor F-16, F-22, A-10, C-
17.
Prezent`rile au reliefat mai multe
aspecte: modalit`]ile de creionare a
scenariilor pentru diferite etape ale
exerci]iilor militare multina]ionale,
concep]ia de transformare a formatului
exerci]iului pentru o instruire c#t mai real`,
puterea [i capabilit`]ile de simulare a
amenin]`rilor existente, metodologia
instruirii \mpotriva amenin]`rilor sol-aer prin
exercitarea \ntregului lan] de comand`.
Partea rom#n`, prin vocea generalului
de flotil` aerian` Virgil RISTEA, a f`cut
mai multe propuneri, dintre care s-au
remarcat: continuarea particip`rii \n cadrul
|n perioada 29.07 - 05.08 a.c., la Bazele C`pitan Cristian {OLEA programului de observatori pentru
Aeriene Elmendorf [i Eielson, Alaska, SUA, Statului Major al For]elor Aeriene, exerci]iul RED FLAG-ALASKA 2011,
s-a desf`[urat exerci]iul multina]ional generalul de flotil` aerian` Virgil participarea la acest exerci]iu cu o aeronav`
aerian real al For]elor Aeriene din Pacific RISTEA, loc]iitorul [efului SMFA. Vizita C-130 [i analizarea posibilit`]ii particip`rii
“RED FLAG-ALASKA”. s-a desf`[urat la invita]ia comandantului cu noul avion de lupt` multirol, \n momentul
|n cadrul programului de observatori For]elor Aeriene din Pacific, generalul \n care pilo]ii rom#ni vor deveni opera]ionali
al acestui exerci]iu a participat, din partea Carrol H. CHANDLER, [i a cuprins pe acest nou avion de lupt`.
Primul Boeing C-17 Globemaster pentru

NSAC (Nato Strategic Airlift Capability)
C`pitan comandor R`zvan {TEF~NESCU
|n d ata de 27. 07 a.c., la B aza Aer ian` Papa, U ngaria, s-a or ganizat un ceremo nial m ilitar cu
ocazia livr`ri i \n cadrul Programul NATO privind Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a
primului avion de tip Boeing C-17 Globemaster.
Delega]ia rom#n`, condus` de [eful Statului Major al For]elor Aeriene, generalul locotenent
dr . Ion-Aurel ST ANCIU
STANCIU
ANCIU, a fost prezent` \n urma invita]iei ministrului ap`r`rii na]ionale al
Republicii Ungaria, dr. Imre Szekeres. La ceremonial au mai participat primul-ministru [i ministrul
ap`r`rii Ungariei, adjunctul secretarului general al NATO, comandantul For]elor Aeriene Americane din Europa, ambasadorul Rom#niei \n Ungaria
[i al]i [efi de for]e aeriene.
S-a eviden]iat importan]a deosebit` a acestei capabilit`]i de transport aerian, prin cre[terea nivelului de siguran]` a misiunilor [i ridicarea
standardelor \n ceea ce prive[te transportul aerian strategic. Aeronavele vor fi utilizate pentru asigurarea r`spunsului la diverse opera]iuni sub
egida NATO sau UE precum [i a inter ven]iei \n caz de dezastr e, acestea fiind capabile s ` ac]ioneze pe orice meridian al gl obului. Importan]a
redeschiderii Bazei Aeriene Papa, reprezint` o recunoa[tere din partea NATO a contribu]iei for]elor maghiare la misiuni din teatre de opera]ii.
Prezentarea avionului, urmat` de o scurt` sesiune de comunic`ri [i de schimburi de experien]`, au \ncheiat ceremonialul.
activitate de instruire \n]elegerea modului de desf`[urare a

desf`[urat` de Statul planific`rii la nivel operativ pentru
Major al Uniunii Euro- managementul crizelor [i pentru testarea
pene (EUMS) \n anul conceptelor dezvoltate la nivelul Uniunii
2009 [i a vizat testarea Europene, utilizarea sistemelor [i aplica-
capacit`]ii de activare a ]iilor soft implementate pentru planificarea
Comandamentului [i conducerea opera]iilor, precum [i
Opera]ional al Uniunii confirmarea viabilit`]ii ofertei For]elor
Europene (EU OHQ), Ae ri en e Ro m# ne de a pa rt ic ip a cu
concomitent cu cea de personal de stat major la completarea
planificare a unei opera]ii Comandamentelor Opera]ionale \nfiin-
autonome de interven]ie ]ate/puse la dispozi]ie pentru opera]iile
Exerci]iul “MILEX ’09" \n situa]ie de criz`.
Din partea Statului
UE.
La exerci]iu au mai participat ofi]eri din
C`pitan-comandor {tefan }IG~U
Major al For]elor Aeriene Belgia, Cipru, Cehia, Danemarca, Fran]a,
Exerci]iul Uniunii Europene de au participat c`pitan-comandorul {tefan Germania, Finlanda, Grecia, Irlanda,
management al crizelor “MILEX ’09", }IGÙ [i maiorul Daniel CRISTESCU. Italia, Portugalia, Polonia, Slovenia, Suedia
desf`[urat \n perioada 14-26.06 a.c., la Prezen]a acestora a fost necesar` [i a [i Ungaria.
Larissa, Grecia, a constituit principala constituit un prilej deosebit pentru
8 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
AGEND~
NUMIRE |N
FUNC}IE
General de flotil`
aerian` dr. Victor
STR|MBEANU
Comandant
Componenta
Opera]ional`
Aeri an`
Generalul de flotil` aerian`
dr. Victor Str\mbeanu s-a n`scut
la 2 aprilie 1960 \n localitatea S`veni,
jud e]u l Ial omi ]a. Dup` \nc hei ere a
studiilor medii la liceul cu profil aeronautic din Bucure[ti, \n 1980, [i-a \nceput cariera
militar` odat` cu admiterea la {coala Militar` de Ofi]eri de Avia]ie “Aurel Vlaicu” de
GRUP EOD \n Afganistan la Boboc, pe care a absolvit-o \n 1984 cu gradul de locotenent. Preg`tirea sa ca pilot
de v#n`toare i-a adus \ncadrarea la Regimentul 86 Avia]ie de V#n`toare, unitate \n
|n perioada 17.07 – 31. 12. 2009, un grup EOD ( Explosive care [i-a desf`[urat, cu mici \ntreruperi, aproape \ntreaga activitate ca pilot, instructor,
comandant.
Ordnance Disposal) apar]in#nd For]elor Aeriene Rom#ne este Dup` ce, \n perioada 1992–1994, a urmat cursurile Academiei de |nalte Studii
dislocat \n teatrul de opera]ii din Afganistan av#nd ca misiune Militare, a revenit \n aceea[i unitate, devenit` Grupul 86 Avia]ie V#n`toare ca [ef al
neutralizarea [i distrugerea mecanismelor [i dispozitivelor sec]iei cercetare [i r`zboi electronic [i apoi inspector cu securitatea zborului \n
Statul Major al For]elor Aeriene.
explozive improvizate din zona Kabul. Din alseptembrie
adjunct PCC SHAPE,2006 p#n`
Mons,\nBelgia,
septembrie
iar \n2008 a \ndeplinit
perioada func]ia loc]iitor
2008–2009, de director
[ef
Divizia Cooperare Militar` la SHAPE, Mons, Belgia.
Acces la informa]ie [tiin]ific` |n 2001 a ob]inut titlul de “Master of Science” \n “Global Security” acordat de
Cranfield University/Royal Military College of Science, Shrivenham, Marea Britanie.
pentru studen]ii militari |n anul 2006 a ob]inut titlul de doctor \n [tiin]e militare la Universitatea de
Ap`rare Na]ional` din Bucure[ti, cu teza “Puterea aerian` \n raport cu
securitatea na]ional` [i global`“.
Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`” se afl` \n negocieri cu Generalul de flotil` aerian` Victor Str\mbeanu este c`s`torit [i are doi copii.
Universitatea Transilvania, ambele din Bra[ov, pentru acces la bazele de S t udi i :
date [tiin]ifice (colec]ii de reviste online) \n limba englez`, potrivit oficialilor • NATO Senior Leadership Programme, Shrivenham, UK, 2009;
• Curs “JFAC Commander” CASPOA, Fran]a, 2009;
de la Academia For]elor Aeriene. Costul anual al abonamentului ar fi de • Curs “Air Battle – Planning and Management” (nivel CJTF), CASPOA, Fran]a,
22.000 de euro, justificat de num`rul mare de studen]i de la Universitatea 2008;
Transilvania – 27.000 de studen]i. Cum biblioteca AFA nu are acces la • Doctorat \n [tiin]e militare, Universitatea Na]ional` de Ap`rare, Bucure[ti,
2003–2006;
internet, militarii vin [i \mprumut` c`r]i pentru prietenele lor care sunt la • Curs pentru ofi]eri superiori NATO, Oberammergau, Germania;
filologie. Concluzie: fondul de carte este valoros, de[i \ntre bibliotecile • Masterat – Global Security, Management of Defense in a Democracy, Cranfield
militare nu exist` leg`turi – schimb de date. University/Royal Military College of Science, Shrivenham, Marea Britanie,
2000–2001;
• Squadron Officer School – Maxwell AFB, Alabama, SUA, 1995;
STEP BY STEP Elementul de noutate al acestor
activit`]i a constat în transferul, la data
• Universitatea Na]ional` de Ap`rare, Bucure[ti, 1992–1994;
• Curs pentru comandan]i de escadril`, Bacù, 1991;
• Cursuri intensive de limba rus` [i englez`, Bucure[ti, 1988–1989;
Maior de 27.07.2009 între orele 18.00-23.00, • {coala Militar` de Ofi]eri de Avia]ie, Boboc, 1984.
Nicu DIACONESCU a func]iilor de executare a misiunilor de
Func]ii \ndeplinite:
Poli]ie Aerian`, de realizare [i • Din iulie 2009 – Comandant, Component` Opera]ional` Aerian` la Statul
În perioada 27.07-07.08.2009, diseminare a imaginii aeriene reale de Major al For]elor Aeriene;
la Centrul de Raportare [i Control de • 2008–2009 – Loc]iitor [ef Divizia Cooperare Militar`, SHAPE, Mons, Belgia;
speciali[tiiechipeiamericane Lockheed • 2006–2008 – Director adjunct, PCC/SHAPE, Mons, Belgia;
Martin au fost prezen]i la Centrul pentru baz` la Centrul de Raportare [i Control • 2003–2006 – Comandant, Baza 86 Aerian`;
Opera]ii Aeriene pentru a desf`[ura de rezerv` f`r` întreruperea serviciului • 2001–2003 – Comandant, Escadrila 861 Avia]ie Bombardament;
de lupt` Poli]ie Aerian`. Acest lucru a • 2001 – Comandant, Grup de lupt`, Baza 86 Aerian`;
activit`]i de modernizare a sistemului de • 1999–2000 – Comandant, Grupul 86 Avia]ie de V#n`toare;
operare alCentruluide Suveranitate pentru fost posibil atât datorit` planific`rii, • 1998–1999 – Loc]iitor pentru zbor al comandantului, Grupul 86 Avia]ie de
organiz`rii [i desf`[ur`rii activit`]ilor de V#n`toare;
Opera]ii Aeriene. Activitatea s-a desf`[urat
conform contractului de suport logistic dislocare a personalului de serviciu în • 1996–1998
1995–1996 – Inspector
{ef sec]iesecuritatea
Cercetare [izborului,
R`zboi Statul MajorGrupul
Electronic, al For]elor Aeriene;
86 Avia]ie de
pentru Centrul de Suveranitate pentru loca]ia de rezerv`, dar [i datorit` preg`tirii V#n`toare;
[i expertizei personalului în acest • 1994–1995 – Loc]iitor pentru zbor, Escadrila 2, Regimentul 86 Avia]ie de
Opera]ii Aeriane [i Sistemul de Comand`- V#n`toare;
Control Aerian Na]ional. Necesitatea domeniu. • 1984–1994 – Pilot, pilot-[ef, comandant de patrul`, Regimentul 86 Avia]ie de
acestor activit`]i rezid` din folosirea Testarea func]ional` s-a desf`[urat V#n`toare;
conform planurilor de testare pentru • 1996–2006 – Ofi]er de proiect [i pilot \n exerci]ii na]ionale [i interna]ionale;
eficient` [i în timp real a informa]iilor despre • 1984–2006 – Pilot de v#n`toare [i instructor de zbor clasa 1; opera]ii; securitatea
situa]ia aerian` [i exploatarea la capacitate fiecare pozi]ie de lucru [i func]iune [i a zborului; cercetare; r`zboi electronic; securitate global`; planificare.
maxim` a sistemelor [i echipamentelor culminat în data de 05.08.2009, când
schimbul de imagine aerian` s-a realizat Datele de \naintare \n grad:
cu care se opereaz` în Centrul de Opera]ii • 2004 – General de flotil` aerian`;
Aeriene. Realizarea [i afi[area unor h`r]i cu o aeronav` de cercetare [i avertizare • 2002 – Comandor;
timpurie AWACS. • 1998 – C`pitan-comandor;
de naviga]ie detaliate ale României, • 1995 – Locotenent-comandor;
posibilitatea restric]ion`rii unor zone ale Aceste actualiz`ri ale sistemului de • 1991 – C`pitan;
spa]iului aerien na]ional, diversificarea operare asigur` interoperabilitatea cu • 1987 – Locotenent-major;
structuri/sisteme de operare similare ale • 1984 – Locotenent.
capabilit`]ilor de colectare [i prelucrare a
informa]iilor radar sunt numai câteva ]`rilor membre NATO din zona de Ordine
• Virtutea [iAeronautic`
medalii: \n grad de cavaler;
elemente de noutate care concur` la responsabilitate a Alian]ei [i o mai bun`
colaborarecustructurileaeronauticecivile • Meritul Militar III, II.
crearea de noi facilit`]i de management Competen]e lingvistice:
pentru activit`]ile din spa]iul aerian na]ional. de control al traficului aerian.
• Englez`; • Francez`; • Rus`.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 9

INTERVIU
TREBUIE S~ FIM EXIGEN}I

CU NOI |N{INE!
♦ Domnule colonel, la înce-
putu l acestu i an a]i rev enit în C`pitan Mircea BARAC
SM FA, du p` o “a bs en ]` “ de tr ei nuarea resurselor bugetare \n dome-
ani, în calitate de [ef al resur- niul ap`r`rii. |n acest context, bugetul
selor. Cum a]i g`sit For]ele For]elor Aeriene a fost proiectat [i,
Ae rie ne di n pun ct de ve de re al ulterior, ajustat, \n func]ie de rectifi-
resurselor, având în vedere c`rile bugetare sau apari]ia unor situa]ii
misiunile acestei categorii de conjuncturale care au generat modifi-
for]e? c`ri.
De la \nceputul anului s-au cùtat
- |n primul r#nd, doresc s` subliniez [i au fost identificate solu]ii, \n primul
faptul c`, prin natura func]iilor pe care r#nd pentru asigurarea drepturilor Interviu cu colonel conf. univ. dr.
le-am \ndeplinit \n Statul Major General b`ne[ti ale personalului, plata Mihai-Silviu POPESCU, [eful
\n decursul celor trei ani, am avut obliga]iilor contractuale c`tre furnizorii resurselor din Statul Major al For]elor
posibilitatea s` cunosc, \n mare parte, de bunuri [i servicii dar [i pentru Aeriene
problemele specifice For]elor Aeriene \n men]inerea \n stare de operativitate a
domeniul gestion`rii resurselor \ncerc#nd tehnicii aflat` \n serviciul de lupt` comun, f`r` a afecta personalul din
s` sprijin, desigur, cu impar]ialitate, permanent [i executarea misiunilor, \n structurile subordonate. De
aceast` categorie de for]e. special pentru rotirea for]elor \n asemenea, prin reorganiz`rile propuse
Cum am g`sit For]ele Aeriene din teatrele de opera]ii. \n Planul Cadru 2010, nu vor fi afectate
punct de vedere al resurselor? Este o Din p`cate, \ntr-un an cu resursele locurile de munc` ale oamenilor. Cu
\ntrebare interesant`, la care pot s` limitate, cum este 2009, am fost toate acestea, vreau s` subliniez faptul
r`spund direct: \ntr-o fr`m#ntare constr#n[i de \mprejur`ri s` recurgem c` vom cùta s` numim oamenii pe
continu` de a identifica solu]ii [i m`suri la ree[alonarea unor programe de func]ii potrivit competen]elor impuse
adecvate, care s` dea posibilitatea \nzestrare [i repara]ii capitale, \n special de cerin]ele fi[elor posturilor [i, \n
\ndeplinirii misiunilor specifice. la tehnica de avia]ie, mut#nd efortul acest caz, cei care nu corespund pot fi
financiar \n anii urm`tori. Consecin]a pu[i \n situa]ia de a-[i cùta de lucru \n
♦ S` plec`m de la premisa c` principal` a unei asemenea m`suri alt` parte. Consider c` a sosit
resursele reprezint` punctul de nedorite este am#narea intr`rii \n momentul ca mediocritatea s` nu mai
sprijin alpentru
înseamn` unei For]ele
institu]ii. Ce
Aeriene dotare alaunor
tuarea tipuriade
termen tehnic`
unor [i efec-
repara]ii la fie tolerat`.
|n ceea ce prive[te noua lege a
gestiona rea eficient` a acestora? tehnica existent`. Toate acestea, salariz`rii, aceasta se afl` \n plin proces
evident, cu repercursiuni directe asupra de analiz` [i dezbateri. Ceea ce v` pot
|ntr-adev`r, resursele reprezint` disponibiliz`rii tehnicii de lupt` [i nu spune \n acest moment este faptul c`
unul din factorii de baz` \n exercitarea numai. reprezentan]ii M.Ap.N., speciali[ti \n
actului de conducere, indiferent c` este domeniu, depun eforturi pentru ca
vorba de institu]ia militar` sau civil`. ♦ Exist` motive de îngrijorare drepturile salariale pentru personalul
Tocmai de aceea gestionarea eficient` priv in d sigu ran]a lo cului de armatei s` fie \n concordan]` cu
a resurselor, indiferent c` acestea sunt munc` sau a veniturilor actuale importan]a muncii depuse. Sper`m ca
umane, materiale sau financiare, pen tr u per sonalu l ca teg oriei propunerile SMFA privind asigurarea
trebuie s` stea \n aten]ia deciden]ilor noastre de for]e? Ce implica]ii va unei salariz`ri adecvate, \n special
[i structurilor de specialitate, mai ales avea mult dezb`tuta lege a pentru personalul aeronautic, s` se
\n condi]iile \n care acestea nu sunt salariz`rii unice? reg`seasc` \n lege [i, de asemenea,
suficiente. nici o categorie de personal s` nu
Gestionarea eficient`, pentru mine |n general, astfel de \ntreb`ri se piard` din veniturile salariale actuale,
[i echipa pe care o conduc, \nseamn` nasc din lipsa de cunoa[tere a odat` cu intrarea \n vigoare a noii legi.
implicare total` \n identificarea unor realit`]ilor \n care ne desf`[ur`m
solu]ii reale [i, totodat`, anticiparea activitatea sau din denaturarea ♦ Statutul României de
nevoilor pe termen scurt [i mediu. |ntr- mesajelor transmise c`tre subor- membru NATO a determinat o
un cuv#nt, trebuie s` fim gospodari, dona]i. Tocmai din acest motiv, noua serie de modific`ri ale încadr`rii
s` administr`m cu eficien]` ceea ce echip` de conducere [i-a propus cu personal. Ce ne pute]i spune
avem la dispozi]ie. transparen]` total` \n rela]iile cu despre dinamica personalului în
subordona]ii, iar accesul la informa]ii pr ezen t [i în pe rs pe ct iv `?
♦ Din p`cate, anul 2009 a fost s` fie mult mai facil dec#t \n prezent.
[i este, în continuare, marcat de Un exemplu \n acest sens ar fi acela Aderarea la NATO a impus, \ntr-
contextul economic nefavorabil la c` deciziile privind ajust`rile structu- adev`r, aplicarea unor m`suri privind
nivel na]ional [i interna]ional. rale \n For]ele Aeriene, inclusiv \n modernizarea [i eficientizarea actului
Cum s-a r`sfrânt acest aspect comandament, au fost rezultatul unor managerial la nivelul tuturor structurilor
asupra
[i cu cebugetului For]elor Aeriene
consecin]e? analize
implica]i,temeinice, cu to]i
av#nd drept scop factorii
optimizarea militare.
A[a cum era firesc, [i \n cadrul
func]ion`rii structurilor, a lan]ului de For]elor Aeriene, acest aspect a fost
- Criza financiar` - la nivel mondial comand` [i evitarea paralelismelor. abordat cu realism, \n str#ns` corela]ie
[i na]ional - a generat, inevitabil, dimi- Acest lucru s-a reu[it printr-un efort cu nevoia de eficientizare a structurilor.
10 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
INTERVIU
Au fo st re pr oi ec ta te fl ux ur il e de alege cariera militar` [i, \n principal, dezvoltare f`r` a-l cunoa[te foarte bine.
personal, pun#ndu-se accent pe specialit`]ile din For]ele Aeriene. Totodat`, trebuie avut \n vedere
criteriile calitative \n ceea ce prive[te |n ceea ce prive[te motiva]ia faptul c` evaluarea nu este un proces
gestiunea personalului [i crearea financiar`, prevederile din noul proiect care are loc o dat` pe an, ci aceasta se
condi]iilor necesare introducerii al legii salariz`rii sper s` ofere o desf`[oar` continuu, prin consilieri
planific`rii carierei individuale, dar [i perspectiv` deloc de neglijat, pe care periodice [i prin stabilirea de noi
pe promovarea \n func]ii pe baza tinerii aspiran]i s` nu o ignore. obiective de performan]`. Numai astfel
principiului competen]ei. putem vorbi de o evaluare obiectiv`.
|n etapa la care ne referim, ♦ Considera]i eficient actualul
revizuirea dinamicii de formare a sistem de formare a cadrelor ♦ Domnule colonel, sunte]i
personalului constituie principalul militare pentru For]ele Aeriene? cunoscut “în popor” drept un [ef
obiectiv \n acest domeniu. |n acest sens, exigent, dar care “cunoa[te
am reconsiderat planurile de formare Formarea cadrelor militare pentru meserie”. Ce a[tept`ri ave]i de
a cadrelor militare pe filierele direct` [i For]ele Aeriene constituie parte din la oamenii pe care îi conduce]i?
indirect`, dubl#nd, \n unele cazuri, sistemul de formare [i dezvoltare
cifrele de [colarizare. profesional` a resursei umane din Exigen]a a constituit [i constituie
S-a reu[it, dup` o selec]ie riguroas`, Armata Rom#niei. Apreciez c` \n acest principiul care m-a c`lùzit \ntotdeauna.
\ncadrarea func]iilor cheie din For]ele moment exist` cadrul organizatoric [i Am fost, \n primul r#nd, exigent cu mine
Aeriene , cu prec`dere a celor din func]ional, la nivelul institu]iilor militare \nsumi [i apoi cu subordona]ii. Ca s` le
comenzile marilor unit`]i, unit`]ilor de \nv`]`m#nt, care ofer` condi]iile po]i cere celor din subordine corecti-
subordonate [i comandamentul Statului necesare form`rii [i perfec]ion`rii tudine [i performan]`, apreciez c`
Major al For]elor Aeriene, concomitent cadrelor militare pentru specialit`]ile de trebuie ca tu s` constitui un exemplu \n
cu \nlocuirea personalului care [i-a baz` din For]ele Aeriene. acest sens. De-a lungul carierei am avut
\ncheiat ciclul de serviciu \n structurile Cu toate acestea, trebuie s` spun ocazia s` lucrez cu oameni care mi-au
de comand` ale NATO [i UE. deschis c` exist` preocup`ri pentru confirmat a[tept`rile, dar [i cu oameni
Totodat`, am luat m`surile ce se \mbun`t`]irea actualului cadru organiza- \n care am investit \ncredere [i nu s-au
impuneau pentru a remedia unele toric, concomitent cu redimensionarea ridicat la nivelul exigen]elor func]iilor pe
disfunc]ii care au generat un nivel redus activit`]ilor de preg`tire a personalului, care au fost \ncadra]i.
de \ncadrare, prin identificarea cazurilor dezvoltarea logisticii didactice, precum Sunt adeptul respectului reciproc, al
care au generat aceast` situa]ie [i [i ridic`rii nivelului profesional [i \ncrederii [i loialit`]ii fa]` de institu]ie.
g`sirea unor modalit`]i practice de [tiin]ific al cadrelor didactice \n Consider c` am puterea s`-i ascult pe
motivare a personalului pentru a concordan]` cu nevoile actuale de oameni, s` le apreciez realiz`rile, dar
r`m#ne \n sistem, concomitent cu instruire. nu pot accepta superficialitatea,
promovarea unor propuneri la mediocritatea, lipsa de operativitate [i
demersurile legislative sau la proiectele ♦ Cum aprecia]i sistemul ini]iativ` \n rezolvarea sarcinilor [i, mai
unor acteresurselor
domeniului normative umane.specifice actual de evaluare
militare? Asigur`, a încadrelor
final, ales, \n neasumarea r`spunderii
personale.
|mi place s` cred c` proiec]iile pr omo va re a ce lo r ma i bu ni sa u Sunt principii de la care nu voi
actuale vor determina o mai mare este doar un instrument abdica, deoarece sunt convins c` numai
stabilitate pe func]ii [i certitudinea unei birocratic din seria “s` ne a[a putem reu[i s` rezolv`m multiplele
cariere militare de succes, cu satisfac]ii acoperim cu hârtii”? sarcini [i probleme cu care ne
\n plan profesional, dar [i personal. confrunt`m.
|n prezent, sistemul actual de
♦ S` \n]elegem c` exist` evaluare a personalului este materializat ♦ În încheiere, ce mesaj dori]i
premi se ca For]el e Aer ien e s` \n aprecierea de serviciu, principalul s` transmite]i personalului
reprezinte, în viitor, o atrac]ie document utilizat de comisiile de selec]ie For]elor Aeriene, domnule
pen tr u ti neri atâ t din punct de \n vederea promov`rii \n func]ie, colonel?
vedere al dezvolt`rii unei cariere, \naintarea \n gradul urm`tor [i \ncadr`rii
cât [i din punct de vedere al posturilor din strìn`tate. De[i repre- Eu sunt un optimist prin excelen]`.
motiva]iei financiare? zint` o modalitate modern` de evaluare, De aceea, doresc ca satisfac]ia pe care
trebuie s` recunoa[tem c`, \n ultimii o \ncerc, de a apar]ine acestei categorii
Trebuie s` subliniez faptul c` \n ani, \n foarte multe cazuri, subiecti- de for]e, s` fie egal` pentru to]i cei
viitor ne vom concentra efortul [i vismul a crescut iar exigen]a a sc`zut care \mi sunt colegi. Am convingerea
aten]ia c`tre un management eficient \n procesul de apreciere a personalului, c` munca \n echip`, bine f`cut`, cu
de atragere a resursei umane fapt ce nu este deloc benefic pentru g#ndul c`tre viitor a fiec`ruia dintre noi,
valoroase [i \n preg`tirea personalului sistemul militar. este cheia succesului, este modul prin
t#n`r, astfel \nc#t acesta s` constituie Consider c` \n foarte multe cazuri, care For]ele Aeriene \[i pot \ndeplini
o garan]ie pentru viitorul For]elor elementele de subiectivism sunt misiunile [i se pot men]ine \n elita
Aeriene. determinate de aprecierile evaluatorilor Armatei Rom#niei.
De asemenea, consider c` ini]iatori, care nu con[tientizeaz` c` o Nu \n ultimul r#nd, asigur cititorii
atractivitatea pentru o carier` \n For]ele evaluare corect` a subordonatului poate revistei CER SENIN c` transparen]a
Aeriene poate fi determinat` [i de influen]a numirea acestuia pe func]ia comunic`rii va continua nu pentru a
promovarea activ` prin mijloacele potrivit` \n raport cu abilit`]ile pe care contracara zvonurile, ci pentru a
avute la dispozi]ie, inclusiv prin le are. dezvolta \ncrederea!
CER SENIN
intermediul
public ]int` revistei
trebuie l`rgit, ,saual c`rei
prin Nu este corect
s` subevaluezi unsòm
supraevaluezi sau
f`r` a-i stabili ♦ V` mul]umim frumos pentru
prezen]a speciali[tilor no[tri \n unit`]ile obiective de performan]` clare [i amabilitate, domnule colonel!
de \nv`]`m#nt liceal [i superior, \n cuantificabile, s`-l compari cu altcineva
scopul convingerii tinerilor pentru a sau s`-i stabile[ti poten]ialul de
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 11

ROM@NII SUNT DEDICA}I MUNCII LOR!

MISIUNE |NDEPLINIT~
C`pitan Mircea BARAC
|n cursul lunii iunie a.c., generalul-locotenent V asilios KLOKOZAS a

Vasilios
efectuat o vizit` de lucru \n Rom#nia, din postura de comandant al
CAOC (Combined Air Operation Centre) 7 Larissa [i de [ef al For]elor
Ae ri en e Ta ct ic e El en e, oc az ie cu ca re a ac or da t un in te rv iu re vi st ei
CER SENIN
Serviciul ,Poli]ie
av#ndAerian`
\n vedere faptul
\n zona dec`responsabilitate
For]ele Aeriene Rom#ne
a CAOC execut`
7 Larissa.
De la vizita sa \n Rom#nia, generalul-locotenent V asilios KLOKOZAS a
Vasilios
fost numit [eful For]elor Aeriene ale Greciei.
subordinea sa doar pentru misiuni specifice sau în situa]ii A]i v`zut, cu ocazia vizitei, câteva unit`]i
deosebite.RolulCAOC,încalitate destructur`subordonat` ale For]elor Aeriene Române. Am dori s`
CC-Air HQ este de a contribui la împiedicarea agresiunii cunoa[tem opinia dumneavoastr` despre
împotriva NATO [i de a ajuta la asigurarea securit`]ii [i infrastructura acestora.
integrit`]iiteritorialeaACE- AlliedCommandEurope.Pentru
ap`rarea colectiv`, CAOC trebuie s` fie preg`tit s` execute A[a cum [tim cu to]ii, situa]ia economic` actual` la
Interviu cu generalul- opera]ii aeriene defensive, ofensive [i de sus]inere conform nivel mondial se afl` într-o situa]ie deloc fericit`. Prin urmare,
instruc]iunilor COMAIR, în numele JFC - Joint Force infrastructura se afl` în fa]a unei realit`]i complexe a sc`derii
locotenent
Vasilios KLOKOZAS
KLOKOZAS,, Command.
opera]iile În plus, CAOC
COMAIR de suporttrebuie s` fie -preg`tit
inter/intra s`Însus]in`
regional. cazul fondurilor, iar între]inerea
suferit. Am v`zut facilit`]i noieste unaîmbun`t`]ite
[i unele din ariile care are de
în unit`]ile
[eful For]elor Aeriene unor solicit`ri, CAOC va oferi sprijin [i în cazul altor misiuni vizitate, îns` mai exist` cl`diri care ar trebui renovate în
atribuite de JFC c`tre COMAIR, cum ar fi managementul viitor. Cu toate acestea, sunt sigur c` profesionalismul [i
ale Greciei crizei, Opera]ii de Sprijin a P`cii, extinderea stabilit`]ii [i implicarea profesional` a speciali[tilor dumneavoastr` va
¨ Domnule genral-locotenent, a]i vizitat de lupta împotriva prolifer`rii armelor. face ca infrastructura s` fie men]inut` la standarde optime.
curând România. Ne pute]i spune impresiile
dumneavoastr` despre ]ara noastr`? ¨ Care este punctul dumneavoastr` de ¨ De ce ar avea nevoie For]ele Aeriene
vedere despre rela]ia dintre Centrul pentru Române pentru a îmbun`t`]i nivelul de
Am fost cu adev`rat impresiona]i de România, în Opera]ii Aeriene din România [i CAOC 7? colaborare cu alte For]e Aeriene din NA
NATTO?
special de frumuse]ea reliefului, de istoria remarcabil` [i
cultura fascinant` a poporului rom#n. În timpul zborului cu Rela]ia dintre cele dou` structuri este una solid`, bazat` Personal, a[ spune c` For]ele Aeriene Române ar
elicopterul c`tre Bra[ov am remarcat c` în România trecerea pe în]elegerea comun` a roluluiNATO.De comun acord,am trebui s` achizi]ioneze în viitor mai multe platforme aeriene
de la câmpie la munte se face prin intermediul dealurilor creatun grup de lucru cu scopulde a pune în practic` viziunea moderne [i sisteme de ap`rare aerian` cu baza la sol,
împ`durite,
râuri [i lacuri.toate acestea
Castelul Pele[fiinofer`
d br`zdate de numeroase
o priveli[te magnific`, mea pentru
aeriene. dezvol
Acest lucrutarea, execu]ilaa [iîmbun`t`]irea
vacontribui monitorizareacoordon`rii
culoarelor [ipentru a putea s`-[i sporeasc`
a interoperabilit`]ii nivelulviitoare
cu genera]iile efectivelde
or opera]ionaldee
sisteme
atâteu cât[i întreaga delega]ie,fiind pl`cutimpresiona]iîn [i cooper`rii în vederea îndeplinirii misiunilor, precum [i la arme ale NATO. De asemenea, cooperarea poate fi
urma vizitei. Pe de alt` parte, Bucure[tiul este un ora[ asigurarea comenzii [i controlului pentru întregul spectru al îmbun`t`]it` prin alinierea For]elor Aeriene Române, din
modern [i atractiv, care se remarc` printr-un mare poten]ial opera]iilor aeriene. Grupul de lucru creat va implementa punct de vedere al structurii [i al politicilor, cu cele ale altor
economic. Totu[i, mai presus de orice, am remarcat recomand`rile necesare sporirii compatibilit`]ii [i For]e Aeriene din NATO.
ospitalitatea [i c`ldura cu care am fost întâmpina]i peste interoparabilit`]iiîntre cele dou` structuri.Scopuleste ca atât
tot, pe parcursul vizitei. CentrulpentruOpera]iiAerienedinRomânia,cât[iCAOC7 ¨ Îndeplini]i, în afar` de func]ia de
s`-[iperfec]ionezecapabilit`]ile[is`standardizezepropriile comandant al CAOC 7 [i func]ia de comandant
¨ Ce p`rere ave]i despre România ca proceduri [i concep]ii pentru a putea îndeplini obiectivele al For]elor Aeriene Tactice Elene. Ne pute]i
membru NA
NATTO? NATO. Munca depus` pân` în prezent a demonstrat c` tot oferi opinia dumneavoastr` asupra semnifica]iei
ce am f`cut a dat rezultate, îns` este loc [i de mai bine. curente a Puterii Aeriene [i a evolu]iei acesteia
Din momentul integr`rii în NATO, România a jucat un în viitor?
rol activ în promovarea valorilor [i obiectivelor Alian]ei. Prin ¨ Ce p`rere ave]i despre personalul For]elor
Aeriene Române implicat în serviciul de Poli]ie
participarea la misiunile
România [i armata sa au[iob]inut
opera]iile curente ale[i un
recunoa[terea Alian]ei,
statut Aerian`? Puterea
oric`rei opera]iiAerian`
aeriene.joac` un rol major
Caracteristicile saleîndedezvoltarea
baz`, cum
respectat în cadrul partenerilor din NATO. Achizi]ia de ar fi viteza, raza de ac]iune [i precizia îi confer` capabilit`]i
avioane moderne [i perfec]ionarea Sistemului de Comand`- PersonalulCAOC 7 Larissa interac]ioneaz` zilniccu unice.For]ele Aeriene vordispune de capacit`]isporite de
Control Aerian, al`turi de implementarea programelor de personalul For]elor Aeriene Române. Ei m` informeaz` ac]iunendac`for]eleaeriene,terestre[imaritimevorac]iona
antrenament standard NATO, vor contribui în viitor la permanent despre faptul c` oamenii dumneavoastr` sunt încomun.Tehnologiile deultim`genera]ie [iera informa]iei
cre[terea valoriiRomânieica membru NATO. adev`ra]i profesioni[ti, au o atitudine cooperant` [i sincer au îmbun`t`]itcontrolul[icomanda [i,implicit,eficacitatea
dedica]i muncii depuse. Contribu]ia [i performan]ele misiunilor.
¨ Ne pute]i descrie, pe scurt, misiunile [i înregistrate deeizilnic în cadrulmisiunii de Poli]ieAerian` Viitorul Puterii Aeriene a NATO[i provoc`rile imediate
sarcinile CAOC 7 în cadrul conceptului de s-au confirmat pe timpul sumitului NATO, organizat anul pentru fiecare for]` aerian` vor include opera]ii spa]iale [i
ap`rare al NA
NATTO? trecut la Bucure[ti. Românii dispun de o experien]` bogat` opera]ii cibernetice. Progresul în aceste domenii va fi atât de
[i cuno[tin]e solide în asigurarea serviciului de Poli]ie Aerian`. rapid pe m`sur` ce tehnologiile vor deveni disponibile. Este
Misiunile CAOC 7 sunt de a planifica [i de a coordona Deasemenea,eicontribuie activla dezvoltareaprocedurilor, responsabilitatea noastr` de a preg`ti corect [i de a aborda
întregulspectru deopera]iiaeriene întrunite,utilizând for]ele la revizuirea directivelor locale [i a altor documente NATO, aceast` nou` er` a opera]iilor prin educarea [i instruirea
alocateconforminstruc]iunilorCOMAIR.Pentruexecutarea ladefinireainstruc]iuniloropera]ionale[ilaevaluareaopera]iilor adecvat` a personalului, astfel încât puterea aerian` s` de]in`
sarcinilor COMAIR, comandantul Centrului pentru Opera]ii [i exerci]iilor. În calitate de comandant al CAOC 7, doresc încontinuareroluldecombatereaoric`reipoten]ialeamenin]`ri.
Aeriene Combinate (COMCAOC) preia comanda tactic`/ s` mul]umesc întregului personal din For]ele Aeriene
controlul tactic al for]elor aflate sub comanda COMAIR, Române pentru efortul zilnic depus în scopul asigur`rii V` mul]umim frumos pentru amabilitatea
precum [i controlul tactic al for]elor aflate sub comanda preg`tiri [i execut`rii unei astfel de misiuni complexe, precum dumneavoastr`, domnule general-locotenent!
altor componente (na]ionale) sau ACO ce vor intra în [ipentru contribu]iaadus`îndepliniriiobiectivelorAlian]ei.¨¨
12
12 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
AGEND~
PROMO}IE KAKI
LA ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE
Data de 31 iulie 2009 a \nsemnat, pentru promo]ia de ofi]eri “Unirea Principatelor Rom#ne - 150” ai Academiei
For]elor Aeriene,
Evenimentul momentul
a constituit avans`rii
o premier` la gradul
prin faptul de sublocotenent,
c` aceasta respectiv
este prima primul
promo]ie pas realizat
a institu]iei \n cariera
ai c`rei armelor.
absolven]i vor
\ncadra exclusiv structuri de ap`rare antiaerian` din For]ele Terestre.
Platoul Academiei For]elor Aeriene era fr`m#ntat \n diminea]a zilei cea mare de curiozitatea invita]ilor. P`rin]ii,
rudele, prietenii, prietenele, personalit`]i politice [i militare, mass-media etc. a[teptau ner`bd`tori \nceperea
ceremonialului, r`sfira]i \n st#nga [i \n dreapta tribunei oficiale. De partea cealalt`, studen]ii, comandan]ii [i profesorii
acestora, fanfara militar`. Vorbe [optite, g#nduri transmise prin gesturi largi ale bra]elor, cùt`ri din priviri a celor
dragi. Soarele, z#mbind [treng`re[te de dup` piscul seme] al T#mpei, m#ng#ie cu prezen]a sa distinsa asisten]`.
Emo]iile aproape c` devin palpabile. C`pitan Mircea BARAC
care au beneficiat pe parcursul celor patru ani de studii:
“Ast`zi este ziua \n care optimismul [i speran]ele noastre
\ncep s` capete contur. Eu, \mpreun` cu colegii mei, am
\ncheiato perioad` foarte important` din via]a noastr`,\ns`
suntem con[tien]i cu to]ii c` Academia a reprezentat doar
oaietap` \n drumul
armatei deveniriiSuntem
Rom#niei. noastre ca miliatric`
m#ndri [icafacem
profesioni[ti
parte
dintr-o armat` integrat`, cu drepturi depline \n NATO [i
sper ca \n continuare s` c#[tig`m \ncrederea [i respectul
comandan]ilor [i viitorilor no[tri colegi, s` dovedim c` suntem
capabili s` \ndeplinim misiunile ce ne vor fi \ncredin]ate.”
“Nu ezita]i s` asigura]i legalitatea, s` respecta]i
demnitatea oamenilor [i s` ap[ra]i drepturile lor, s` elimina]i
mediocritatea [i s` promova]i permanent valorile umanit`]ii”,
a fost ultimul sfat acordat promo]iei de comandantul
Academiei, comandorul dr. Moisescu, \n calitate de dasc`l
al tinerilor absolven]i.
Festivitatea s-a \ncheiat odat` cu oficierea serviciului
Ceremonialul a debutat milit`re[te, prin introducerea ca militari. Academia v-a oferit cuno[tin]ele necesare pentru religios [i cu acordarea, de \ntregul personal al Academiei,
Drapelului[ide
cuv#ntul i-auLupt` \n forma]ie.
felicitat pe tineriiApoi, r#nd pe
absolven]i r#nd, au
domnul luat
Viorel a putea \n]elege
perspectiv`. cecavi \nse\ntreaga
V` cer cere [i activitate
ce trebuies`s`fi]iface]i \n
exigen]i onorului invita]ilor \n pas
O demonstra]ie de mai
cu cel defilare.
modern tun antiaerian din
OANCEA, secretarul de stat pentru politica de ap`rare
OANCEA cu voi \n[iv` [i cu subordona]ii, s` fi]i exemple de dotarea For]elor Terestre, un recital al fanfarei militare [i o
[i planificare, generalul maior dr. Ion-Aurel corectitudine [i de omenie, s` v` face]i aprecia]i prin cultur`, demonstra]ie executat` de exper]i militari \n arte mar]iale
ST ANCIU
ANCIU, [eful SMFA, comandor dr. Gabriel-
STANCIU profesionalism [i spirit novator.” Acestea au fost g#ndurile au \nc#ntat asisten]a, \ntregind spectacolul [i frumuse]ea
Florin MOISESCU
MOISESCU, comandantul Academiei For]elor generalului maior dr. Ion-Aurel ST ANCIU
STANCIU
ANCIU. unei zile memorabile pentru tinerii absolven]i. Realizarea
Aeriene, personalit`]i publice ale municipiului Bra[ov. Vizibil emo]ionat, [eful promo]iei, sublocotenentul fotografiilor de grup a tras, \n final, cortina peste cei trei ani
|n cuv#ntarea sa,liderul For]elorAeriene a precizat: Andrei BLAGU
BLAGU,, a mul]umit profesorilor, comandan]ilor de studiu. Emo]iile [i momentele dificile ale acestor ani au
“|n`l]area \n grad este urmarea unui efort sus]inut, iar [i p`rin]ilor, \n numele tuturor colegilor sì, pentru sprijinul de fost [terse cu buretele. Vor fi p`strate, \ns`, \n amintirea
rezultatele ob]inute pe \ntreaga perioad` a studiilor fiec`ruia, realiz`rile, succesele, bucuriile [i \mplinirile acestei
universitare, precum [i examenul de licen]` reflect` perioade.
seriozitatea, maturitatea dovedite \n preg`tire. |n continuare Astfel, sublocotenent Liliana PU{C~ remarca,
urmeazàlteetapeimportantedeformareadumneavoastr` \nainte s`p`r`seascìncinta institu]iei pentruprimulconcediu
din postura de ofi]er, c` “\n cadrul Academiei am \nv`]at s`
fim comandan]i”, \n vreme ce colega sa, sublocotenent
Antoaneta AXENE
AXENE, era de p`rere c` “ne-am maturizat
frumos!”
{eful promo]iei,
sublocotenentul
Andrei BLAGU
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 13

FORMARE PROFESIONAL~
LA ÎNCEPUT DE DRUM
Pentru a deveni sau, mai exact, pentru “a fi” un pilot de carier` este nevoie de mult` ambi]ie,
mult` munc`, [ans` [i... un dram de noroc. Pu]ini sunt cei care pot privi acum \n urm` [i s` spun`:
“mi-a fost u[or...”. |n general este nevoie cam de zece ani. At#t \i trebuie unui om pentru a deveni
un bunnupilot,
nivel, prea adic` pentrucale
mai exist` a se
desim]i \n avion
\ntoarcere. “ca pe[tele
Exist`, \ns`, \n \ntoat`
ap`”. Pentrulupt`
aceast` cel care ajunge
continu` cu la acest
sine un
moment aparte, o clip` de extaz, de \mplinire. Acest moment este cel al ob]inerii brevetului de
pilot. Anul acesta au “trìt” evenimentul 13 pi lo]i, \n data de 08 iulie, la {coala de Aplic a] ie pentru
For]ele Aeriene de la Boboc.
Plutonier major Sorin S~FTOIU
un criteriu. Po]i breveta foarte bine at#t talenta]i, st`p#ni pe emo]iile lor [i pe
C`pitan- cu 80 de ore, c#t [i cu 150. Important natura comportamental` a aparatelor
comandorul
Nicolae IUGA este cum te-ai preg`tit \n acest num`r de zbor” , ne informeaz` c`pitan-
de ore. Exist` [i posibilitatea ca, \n cazul comandorul Nicolae IUGA,
comandorul Nicolae IUGA instructor
unor condi]ii meteorologice vitrege, s` de zbor [i membru \n subcomisia de
brevetezi \n tur de pist`, \n loc de brevetare pentru IAR-99 Standard.
exerci]iu de lupt` [i totu[i s` devii, apoi, A[a [i pare. De pe marginea pistei,
un pilot de elit`”, este opinia c`pitan- urm`rim avioanele la decolare, unul
comandorului Adrian GEAN~, GEAN~ [eful c#te unul. Apoi acestea dispar \n zona
comisiei de brevetare. de efectuare a exerci]iului, ascuns`
Conform normelor \n vigoare, ochilor. La aterizare, pilo]ii sunt vizibil
brevetul de pilot se prime[te dup` un afecta]i de efortul concentr`rii pentru
anumit num`r de ore de zbor – num`r una din etapele esen]iale ale carierei
care poate varia de la o promo]ie la alta lor. “De[i am repetat de multe ori tiparul
– la sf#r[itul c`rora candidatul trebuie exerci]iului, acolo sus parc` e un nou
s` promoveze un examen cu o \nceput. Cred, \ns`, c` am reu[it, \n cea
component` teoretic` [i una practic`. mai mare parte s` \ntrunim aprecierile
Aceasta const` \n verificarea urm`toa- comisiei, s` re]inem sfaturile acesteia
relor elemente: cunoa[tere exerci]iu, privind momentele de ezitare. Suntem
control avion, pornire [i \ncercare bucuro[i pentru ob]inerea brevetului [i,
motor, decolare, zbor \n urcare, intrarea desigur, m#ndri c`, de azi \nainte,
\n zon`, viraj, r`sturnarea, luping, suntem [i noi pilo]i ai For]elor Aeriene
Cei 13 pilo]i, to]i cu gradul de imelman, tonou, zbor \n cobor#re, Rom#ne”, ne-a declarat imediat dup`
p`strarea locului \n zbor, p`r`sirea examen sublocotenentul Ionel
sublocotenent ob]inut \n anul 2008, la zonei, intrarea \n tur de pist`, aterizare, BABA.
BABA
absolvirea Academiei For]elor Aeriene, convorbiri radio, exploatare avion, Ce \i a[teapt` de acum \ncolo pe
s-au prezentat la examenul de circumspec]iune, rezolvare situa]ii deo- tinerii no[tri pilo]i ? Mai \nt#i reparti]ia,
brevetare cu emo]ii specifice, de[i sebite. conform examenului [i brevetului
aveau ca “background” peste 100 de “La prima vedere pare complicat, sus]inut: 6 pilo]i pentru avionul IAR-99
ore de zbor pe avioane IAK-52, IAR-99 dar toate aceste elemente sunt repetate Standard, 5 pilo]i pe avionul IAR-99 {oim
Standard, IAR-99 {oim. Multe, pu]ine, [i \nsu[ite \n cadrul zborurilor de [i 2 pilo]i pe elicopterul IAR-316. Apoi,
p`rerile sunt, ca de obicei, \mp`r]ite. antrenament. Chiar putem spune c` un nou start \n bazele aeriene.
“Sigur c` este bine s` ai c#t mai multe promo]ia de an ul acesta este una Concomitent, se vor re\nt#lni cu verifi-
ore de zbor. Dar nu reprezint` neap`rat receptiv` [i cu perspectiv`, cu pilo]i c`rile, at#t din punct de vedere medical,
c#t [i profesional, cu examenele de
licen]`, prezente [i ele o dat` la doi ani
sau dup` o perioad` mai mare de
\ntrerupere, \n care nu a zburat, atunci
fiind din nou supus verific`rilor [i
antrenamentelor.
Aceasta este esen]a carierei unui
pilot. “De exemplu, pentru a putea
zbura avioane de lupt` de tip MiG-21
LanceR, pilotul are nevoie de minimum
100 de ore de zbor pe avioane cu
reac]ie. Sper`m ca trecerea pe aceste
avioane s` se produc` c#t mai repede
[i, poate, cine [tie, vom avea [ansa de
a zbura noul avion de lupt` multirol” ,
se declar` optimist sublocotenentul
Cristian TRIFA A.
Un capitol aparte
desf`[urarea l-a constituit
examenului pentru
Raport prezentat ob]inerea brevetului pentru elicoptere
\nainte de decolare IAR-316B. {eful subcomisiei, c`pitan-
comandorul George CRISTEA, ne
14 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
FORMARE PROFESIONAL~
cerute sunt acelea[i, \ns` implicarea
este mult mai profund` la elicoptere.
Oric#nd pot ap`rea situa]ii de evacuare,
de suport medical, logistic. S` nu uit`m
c`, \n orice teatru de r`zboi, desantul
combatan]ilor, asigurarea cu materiale
[i suportul medical se fac, \n procent
majoritar, cu elicoptere. Suntem siguri
c` vom avea satisfac]ii majore \n
Aspect din
cadrul carier`“.
examenului de E normal ca, \n astfel de momente,
brevetare pe s` fii pu]in euforic, s` vezi c` debutul \n
elicopterul breasla cuceritorilor cerului s-a realizat
IAR-316B relativ u[or. |n astfel de momente nu te
g#nde[ti c` avionul pe care vrei s` \l
zbori are resursa tot mai aproape de
punctul final, c` suportul logistic din
baze este mult diminuat de criza
economic`, c` este posibil s` locuie[ti,
\mpreun` cu familia, \ntr-una din
“coloniile” din preajma bazelor, c`
ofer` c#teva caracteristici speciale: TURIC~ sunt con[tien]i de importan]a avionul

dat`, unde
vislupt` multirol este, deocam-
frumos.
“Procedurile sunt, desigur, diferite de carierei pentru care au optat: “Mult` Ac um es te mo me nt ul t` u de
cele pentru avioanele subsonice. Cei doi lume prive[te cu interes redus faptul glorie. Acum, ast`zi, ai devenit
candida]i au depus o munc` teribil`. c` po]i avea satisfac]ii depline [i pe pilot al For]elor Aeriene Rom#ne.
Aportul nostru s-a axat pe inducerea elicopter, nu numai pe avioane sub- Nu este rù. E[ti doar la \nceput
tehnicilor de pilotare, pe constan]a [i sonice sau supersonice. Aptitudinile de drum...
siguran]a \n zbor. Am urm`rit ca viitorii
pilo]i pe elicoptere s` poat` executa De-breefing [i inpresii dup` examen
pornirea elicopterului de la sol, deco-
larea, deplasarea la locul sta]ionar,
executarea zborului sta]ionar, rotiri de
90, 180 si 360 de grade pe st#nga [i
pe dreapta, deplasarea \nainte [i inapoi,
oprirea rapid`, efectuarea de opturi la
\n`l]imi [i viteze variate, viraje, varia]ii
de vitez`, zborul cu hidraulica cuplat`
[i alte astfel de manevre”.
Cei doi pilo]i ce vor st`p#ni
elicopterele IAR 316-B, sublocote-
nen]ii R`zvan MOLDOVAN [i Ioan
70 de solda]i voluntari s-au legat s`-[i apere patria \n

  cadrul ceremonialului de depunere a jur`m#ntului militar
desf`[urat pe 1 iulie la Boboc. “Jur credin]` patriei
    mele, Rom#nia. Jur s`-mi ap`r ]ara chiar cu pre]ul
vie]ii. Jur s` respect legile ]`rii [i regulamentele
70 de solda]i voluntari au jurat s`-[i apere ]ara pe militare. A[a s`-mi ajute Dumnezeu” , au rostit
1 iulie, pe platforma de \nv`]`m#nt la Boboc. solda]ii voluntari

a For]elor Aeriene \n fa]a comandantului
Boboc, comandorul{colii de Aplica]ie
Nicolae JJIANU
IANU
IANU.
{eila DUMITRESCU Din cei 70, 42 de solda]i voluntari se vor preg`ti la
Sibiu pentru a deveni poli]i[ti militari, prima genera]ie,
potrivit declara]iilor oficialilor {colii de Aplica]ie a For]elor
Aeriene de la Boboc. Restul de 28 vor r`m#ne s` se
preg`tesc` \n continuare la Boboc.
Tinerii s-au prezentat pe 10 iunie la unitate [i vor
\ncheia etapa de preg`tire militar` la sf#r[itul lui
septembrie, printr-o serie de examene [i verific`ri.
La evenimentul din 1 iulie au participat comandorul
dr. Alexandru-Petru G~LU{C~ G~LU{C~, [eful Instruc]iei [i
Doctrinei din SMFA, comandantul SAFA Boboc,
comandorul Nicolae JI AN U U, comandan tul {col ii de
Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor Aeriene,
comandorul Constantin ST ANCIU ANCIU, locotenent-
colonelul Leodor Nicolae JULA JULA, loc] ii to rul
comandantului {colii Militare de Mai[tri Militari [i Subofi]eri
a For]elor Aeriene “T raian Vuia”.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 15

|NV~}~M@NT
71 de tineri, absolven]i
ai {colii de Mai[tri Militari
[i Subofi]eri a For]elor
Aer iene, au marcat pe 31
iulie ter minarea celor doi ani
de studiu de pe platfor ma de
înv`]`m#nt a Statului Major
al For]elor Aeriene de la
Boboc, jude]ul Buzù. Cei 71
de tineri absolven]i, 54
reprezent#nd personal MApN
[i 17 personal MAI, alc`-
tuiesc promo]ia 2009, denu-
mit` [i “Unirea Principatelor
Rom#ne 150” .
{eila DUMITRESCU
cob oar` agalBoboc,

aerodromului e pe stumbra
e he ct
saare le
fiind
   br`zdat` doar de trenurile care trec
din c#nd \n c#nd. |n camera Alinei
  
[ifonierul este gol, iar bagajele stau
rezemate \ntr-un col]. Pe scaunul de
l #ng` u[` a[t e apt ` uni f orm a
  specific` de cadru militar MAI: veston

cu pantaloni albastru \nchis, p`l`ria,
c`ma[a alb` [i pantofii.
“N -a[ vre a s` vi n` zi ua de
|n apartamentul 8 din “blocurile minute. Alte 25 de minute sunt m#ine ”, [opte[te, \n timp ce st`
gri”, a[a cum sunt denumite c`minele destinate toaletei personale [i 30 de lungit` \n pat. E trist` pentru c`,
\n care sunt caza]i elevii {colii de minute - \ntre]inerii sectoarelor. Micul dup` doi ani de studii [i examene,
dejun se serve[te de la 7, iar la
07.50 se prezint` raportul [i se face nu va primi
precum gradul
colegii ei de
de maistru militar,
la MApN, care
inspec]ia de diminea]`. Cursurile vor fi avansa]i \n gradul de maistru
\ncep la 8. La raportul de pr#nz se militar clasa a 5-a. Ordinul ministrului
stabilesc sarcinile, dup` care masa Administra]iei [i Internelor precizea-
se serve[te la 15.30. Timp liber z` clar c` aceast` promo]ie va fi
p#n` la 16.30, dup` care urmeaz` avansat` \n grad abia \n octombrie.
st udi u i ndi vi dual . C i na e st e P#n` atunci, tinerii se vor afla \ntr-
programat` - \ntre 19.00 [i 19.30, un concediu prelungit de dou` luni
dup` care se face apelul de sear`. de zile.
P#n` la 22.00 este program de voie,
c#nd se d` stingerea. Sf#r[iturile de
s`pt `m #n` cupri nd st udi u [i Carier` militar`
Ceremonie de decernare a
diplomelor de maistru militar activit`]i culturale.
Este seara lui 30 iulie. Soarele
\n etape
clasa a V-a Promo]ia 2009
Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elor
a fost foarte bine
Aer ie ne (S MMSFA)” T raia n Vui a”,
selec]ionat`, spun
Alina
Alin a Rizea \[i preg`te[te bagajele.
oficialii [colii. 2,39
Face parte din cei 17 absolven]i ai
pe loc. C`pitan-
SMMSFA, personal MAI, [coli]i la
comandorul
Boboc, jude]ul Buzù. Doi ani de zile
Corneliu Mititelu
a st udi at pe nt ru a de pri nde
l e -a f `cut [i o
cuno[tin]ele necesare \ntre]inerii [i
caracterizare
exploat`rii elicopterelor, pasiunea ei.
psiho-moral`: “Ca
Specialitatea ei militar` dup` anii de
tr`s`tur` defini-
studiu – “Electromecanic` [i automa-
torie pot spune c`
tizare de bord de avia]ie”.
nu au i e [i t di n
Programul tipic al unei zile din
{coala de Mai[tri Militari [i Subofi]eri tiparul genera]iei;
au idealuri m`re-
a For]elor Aeriene \ncepe la 6
]e, \ns` au nevoie
diminea]a. La 06.10 se iese pe P`rin]i [i absolven]i la ceremonia de \n`l]are \n grad de motiva]ie [i de
platou pentru o \nviorare de 25 de
16 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
|NV~}~M@NT
ori e nt are . Mul ] i aspi r` c`t re

continuarea studiilor; nu sunt copii
“Dumneavoastr` But nari uu.
Ce a[tept`ri au cei mai buni
deosebi]i, sunt copii normali ”. sunte]i viitorul” mai[tri militari clasa a 5-a? Alina
C `pi t an-com andorul Mi t i t e l u a Gheorghe vrea ca urm`torii ani s`
completat c` a \ncercat s` \i motiveze 3 1 i ul i e . Fe st i vi t at e a de fie la fel de frumo[i cum au fost cei
pe timpul [colii prin ac]iuni de decernare a gradului de maistru doi ani de [coal`. De altfel, ea va
socializare [i rela]ionare, cum ar fi r`m#ne la Boboc, acolo unde a f`cut
ie[iri la teatru [i competi]ii sportive. militar clasa a 5-a pentru absolven]ii [i studiat. Veronica Ni]` va pleca
SMMSFA Boboc este \n toi. Platoul
“ CER SENIN” a stat de vorb` [i este ocupat de cei 71 de tineri care la Bacù, unde mai sunt 3 mai[tri
cu maiorul Drago[ Balt`, Balt` [ef Birou a[teapt` r`bd`tori desf`[urarea militari femei. Absolventa de liceu
Planificare |nv`]`m#nt. Rugat s` evenimentelor. militar la Breaza spune c` i-ar
caracterizeze profesional promo]ia Generalul de brigad` Costel pl`cea, \n viitor, o func]ie de consilier
2 0 0 9 a SMMSFA, de num i t ` [i T`t aru loc]iitor ul [efulu i Direc]iei
T`taru, pe problemele mai[trilor militari.
“U n i r e a P r i n c i p a t e l o r R o m # n e logistice din Statul Major General, Florentina
Florentina Butnariu
Butnariu, absolvent`
150
150”, maiorul Balt` a precizat c` s- caracterizeaz` promo]ia “UnireaUnirea de l i ce u m i l i t ar l a C #m pul ung
a \ncheiat prima etap` de preg`tire Pri nci pat e l or R om #ne 1 5 0 ” un Moldovenesc, e cea mai hot`r#t`:
a mai[trilor militari, certifica]i adev`rat matriarhat. Nu se \n[eal` abia a[teapt` s` lucreze pe radarul
profesional prin diplomele emise de foarte mult pentru c` fetele au ocupat Gap Filler. Va pleca la Daria, \n
Ministerul Educa]iei, Cercet`rii [i locurile frunta[e la toate armele Giurgiu. Em i l i a Mat e [[, [e f a de
Inov`rii. “Preg`tirea celor 54 de posibile, cu o promo]ie, [i ea cu liceul militar la
absolven]i
N a] i onal e aise Ministerului
va pe rf e c] iAp`r`rii
ona \ n sexcep]ie.
i n g u r `
unit`]ile opera]ionale de avia]ie, As tf el , la
rachete [i radioloca]ie din For]ele arma avia]ie,
Aeri ene. S-a \ncheiat etapa cea mai locul înt#i l-a
u[oar`, de acum \ncolo urmeaz` o c u p a t
pa r te a p ra ct i c`, cu rs ur i de Loredana
pe r f ec] i on ar e [ i co nt i nu ar e a A l i n a
studiilor ”, a completat maiorul Gheorghe,
Drago[ Bal t `. ` specialitatea
{e f ul Bi roul ui Pl ani f i care militar`
\nv`]`m#nt a adùgat c`, pentru anul aeronave [i
viitor, {coala de Mai[tri Militari [i motoare de
Subofi]eri a For]elor Aeriene a scos a v i a ] i e
la concurs,
90 de locuri\ntre
care 17
vor [ifi 21 august,
distribuite (di
MApN
n part) , iear
a
astfel: 80 pentru Statul Major al MAI, Marius Promo]ie de matriarhat la “Traian Vuia ”
For]elor Aeriene – 60 la avia]ie [i Il i e . La
c#te 10 la rachete [i radioloca]ie - [i specialitatea militar` armament, activ, va pleca la C#mpia Turzii. |[i
10 pentru Statul Major al For]elor rachete, muni]ii de avia]ie [i sisteme dore[te s` \[i continue studiile, s`
Ter estre. de lansare a ie[it pe primul loc m e arg` l a f acul t at e [i s` se
|n 2007, promo]ia de la SMMSFA Em i l i a Mat e [,[ cu m e di a 9 ,7 6 . c`s`toreasc` \n doi ani. Liliana
a num`rat 40 de mai[tri militari Veronica Ni]` a fost cea mai bun` Corina Dumitra[cu va r`m#ne tot
clasa a 5-a, iar \n 2008 – 92. elev` de la specialitatea militar` la Boboc [i se a[teapt` ca viitori
electromecanic` [i automatizare de colegi s` o ajute \n urm`toarea etap`
bord de avia]ie, a carierei militare.
din partea MApN, Ceremonia se \ncheie sub ochii
iar de la MAI – familiilor prezente la Boboc [i a
zecilor de telefoane transformate \n
A
a l i cn a e R ei z eaa,
a [ l ai aparate de captat momentul istoric
specialitate mili- al acord`rii primului grad \n cariera
tar`. Tot pe locul militar`, cel de maistru militar clasa
î nt #i , dar la a 5-a. Oficialii SMFA [i cei ai {colii
specialitatea mili- de Mai[tri Militari [i Subofi]eri
tar` radioelectroni- a For]elor Aeriene ““T T raian Vui a ”
c` de b ord de \i denumesc pe mai[trii militari drept
avia]ie, s-a clasat coloana vertebral` a armatei [i \i fac
Liliana Corina s` con[t i e nt i ze ze c` e i vor f i
D u m i t r a [ c u . L a beneficiarii noi tehnici. “Dumnea-
arma Artilerie [i voastr` sunte]i viitorul”, se aude la
Rachete Sol-Aer, Boboc.
Stelu]a Marta
Niculae s-a clasat
pe locul \nt#i, iar la
Comandantul {colii de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a arma radioloca]ie
For]elor Aeriene acord` primul grad \n carier` – Beatrice
F l o r e n t i n a
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 17

EXERCI}II MILITARE
Aterizare
la punct fix
{eila DUMITRESCU
Adrian SULT~NOIU
|n perioada 6-9 iulie 2009, pe aerodromul
Boboc s-au desf`[urat Concursul de para[utism
militar “Cupa A via]iei” [i Campionatul Na]ional
de Para[utism Militar, cu militari para[uti[ti din
cadrul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i Serviciului
Rom#n de Informa]ii, competi]ii organizate de
Statul Major al For]elor Aeriene.
pe seama lui c` “nisipul face bine la anul 1998, cu aproximativ 1100 de
pipot`”.dinSeCupa
ultima \ncheie man[a
Avia]iei a patra,
Militare. salturic`pitanul
sù, la activ. E Marian
\n echip`PENA
cu fratele
PENA, 39
Venit` dup` antrenamente de ani, para[utist cu 1200 de salturi
sporadice la Tuzla [i Boboc [i cu la activ, dar [i cu plutonierul major
para[ute cu arip` \mprumutate de la Iulian PRICOAPS~ - 400 de
For]ele Terestre, echipa For]elor salturi la activ, plutonierul major
Aeriene condus` de c`pitan- Dorel SA SAVVA – 600 de salturi [i
comandorul Io n IORD~NOAIA
IORD~NOAIA, plutonierul adjutant Ovidiu
45 de ani, se claseaz` pe locul trei. G#RJOAB~ - 600 de salturi. Spre
Al`turi de para[utistul militar cu peste deosebire de instructorii de la SMFA,
1600 de salturi la activ au s`rit cei de la SRI execut` misiuni tactice,
locotenent-comandorul Lucian \n care, pe l#ng` para[uta de 23 sau
MOLDOV
MOLDOVAN AN
AN, 36 de ani, para[utist 28 de kg, car` [i armament, materiale
din anul 1993, c`pitanul Raul [i diverse containere. |n plus, de]in \n
TOANCHIN~
TOANCHIN~, 31 de ani, para[utist dotare toate tipurile de para[ute pentru
din anul 2002, c`pitanul Mihai c` “dac` vrei s` ai oameni preg`ti]i,
DEA{ de la {coala de Aplica]ie trebuie s` investe[ti” , conform
pentru For]ele Aeriene Boboc, declara]iei c`pitanului Marian
para[utist din anul 2002 [i c`pitanul PENA.
Mircea }IBU
}IBU, 30 de ani, para[utist Echipa Sarmis a For]elor
din anul 2002, to]i cu aproximativ 400 Terestre, lidera concursului na]ional
de salturi la activ. Ei sunt oamenii de para[utism militar, are \n
care \i antreneaz` pe pilo]i pentru a componen]` para[uti[ti sportivi militari
p`r`si aeronava \n cazul unei situa]ii titra]i, cum ar fi sergentul Gabriel
limit`. Cea mai mare
aten]ie se acord` plierii Soldat Andrei MACHEDON.
C`pitan-comandor Ion para[utei. O singur` Locul II la campionatul
C`pitan-comandor
IORD~NOAIA. Ion
IORD~NOAIA. gre[eal` poate fi fatal`. militar na]ional
Locul IV \n campionatul militar |n plus, nu se fumeaz`
Locul IV la campionatul
na]ional
militar
na]ional l#ng` foaia de plastic.
Antrenat` timp de
Zi torid` de iulie. Pe pista Serviciul Rom#n de Informa]ii - \n patru ani de instructori cu
aerodromului de la Boboc, \n ordinea uniform` maro. Accesorii specifice – experien]` precum loco-
numerelor de pe tricouri, descop`r bocanci, altimetru, casc` [i ochelari tenent-colonelul
echipele \nscrise la start pentru Cupa de zbor, para[ute de 23 sau 28 de Florin POPESCU sau
Avia]iei Militare: For]ele Navale, kilograme. Al`turi de ei, [ase pilo]i [i plutonierul adjutant
For]ele Terestre cu trei echipe – copilo]i, plus trei tehnici de zbor, principal Florian
Sarmis, Dacica [i Gemina, Serviciul personalul care i-a \nso]it la ie[iri. IONI}~
IONI}~, echipa SRI-
Rom#n de Informa]ii [i For]ele Aeronav` de lansare de la 1200 de m: ului urc` pe locul 2. “Dup`
Aeriene. C#]iva militari “mediteaz`“ AN-2. Pentru cup` se sare \n grup de man[a a treia eram pe
pe iarb`, \ns` cei mai mul]i stau 4, iar la campionatul na]ional, care locul 1, \ns` For]ele
\nghesui] i \n fa] a tabelei car e \i urmeaz`, c#te 3, prin tragere la sor]i. Terestre au oamenii bine
departajeaz`. Departajarea se face \n func]ie de preg`ti]i pentru aterizare
“Aripi[tii” sau militarii para[uti[ti precizia ateriz`rii la punct fix – un cerc la punct fix” , declar`
cu arip` sunt 27. |n uniform` cu diametrul de 10 cm \ntr-o groap` l o co t e n e n t - co m a n -
mozaicat`, aproape to]i. Singurii care plin` cu nisip. Un militar rateaz` dorul Virgiliu PENA PENA,
fac not` discordant` sunt cei de la aterizarea la punctul fix [i se fac glume 40 de ani, para[utist din
18 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
EXERCI}II MILITARE
|mbarcarea... Campion militar Camelia IONI}~
IONI}~, 44 ani, a f`cut
primul salt la 17 ani. Este c`s`torit`
na]ional terestru cu plutonier adjutant [ef
Florian IONI}~
IONI}~, instructor [i
Din cei 14 para[uti[ti militari campion multiplu la para[utism militar,
\nscri[i la linia de start a Campionatului pe care l-a cunoscut pe aerodrom.
Na]ional de Para[utism Militar, \n Locul doi, soldatul Andrei
ordinea invers` valoric, primii trei MACHEDON
MACHEDON, a s`rit [i el tot de la
clasa]i au apar]inut For]elor Terestre, 17 ani cu para[uta, urm#nd modelul
iar For]ele Aeriene au ob]inut locurile tat`lui sù – para[utist militar [i pe
patru [i cinci. Astfel, c`pitanul Raul cel al unchiului, pilot de \ncercare. C#t
TOANCHIN~ de la Baza 86 despre campionul militar, sergentul
Aerian` Fete[ti s-a clasat pe locul Gabriel POP POP, primul salt a fost
cinci, locul patru i-a revenit c`pitan- f`cut la 19 ani, iar “microbul”
comandorului Ion IORD~NOAIA para[ut`rii pare s` \l aib` de la tat`l
din Statul Major al For]elor Aeriene, sù, instructor de para[utism. “E ca
locul 3 - plutonierului major un drog, dar un drog care \]i d` numai
Camelia IONI}~ de la Centrul de satisfac]ii pl`cute”, ne-a declarat
Instruire pentru Opera]ii Speciale sergentul Gabriel POP POP, proasp`t
POP de la Batalionul 1 Opera]ii zile \nainte ne spusese c` vrea Buzù, locul 2 - soldatului Andrei \nving` tor al unor probl eme de
MACHEDON
MACHEDON, Buzù, iar locul 1 [i s`n`tate care l-au f`cut s` piard` 8
Speciale1000
peste T#rgudeMure[, 31 de
salturi la ani, cu
activ, aceast` Cup`
destìnuit a Avia]iei” ,major
plutonierul ne-a titlul de campion na]ional militar i-au kilograme \n ultimul an [i care l-au
c#[tig`tor al Cupei Rom#niei cu echipa Camelia IONI}~
IONI}~. revenit sergentului Gabriel POP ]inut departe [i de Campionatul
\n anii 2006 [i 2007, vicecampion \n Legat de evolu]ia clasamentului de la Batalionul 1 Opera]ii Speciale Na]ional de Para[utism de anul trecut.
anii 2002 [i 2005, campion na]ional pe echipe, plutonierul adjutant [ef T#rgu Mure[. C`s`torit de o lun`, sergentul Pop [i-a
de aterizare la punct fix \n anul 2007 propus s` lupte s` revin` la forma
[i, de asemenea, vicecampion la ...”debarcarea” ini]ial` care l-a consacrat at#t intern,
concursul interna]ional din Ungaria \n c#t [i extern: locul 1 \n 2006 [i 2007
anii 2007 [i 2008; plutonierul major la Cupa Rom#niei, c#[tig`tor al
Camelia IONI}~ de la Centrul de Campionatului na]ional \n 2007 la
Instruire pentru Opera]ii Speciale precizia ateriz`rii [i locul 70 \n 2008
Buzù, 44 de ani, para[utist din anul la campionatul mondial de para[utism
1982, cu peste 800 de salturi, civil.
c#[tig`toare a Cupei Rom#niei cu Premia]i de generalul-maior
echipa \n anii 2004, 2005, 2008, dr . Ion-Aurel ST ANCIU
STANCIU
ANCIU, [eful
vicecampioan` \n anii 2006 [i 2007 [i Statului Major al For]elor Aeriene, pe
maiorul VValentin
alentin M@NZAL~ de 10 iulie, cei 27 de militari le-au z#mbit
la Centrul de Instruire pentru Opera]ii din forma]ie celor peste 1000 de
Speciale Buzù, 38 de ani, para[utist oameni str#n[i pe aerodromul Boboc,
din anul 1997, cu aproximativ 500 de \n cadrul manifest`rilor denumite “Aripi
salturi la activ. “Ne-am g#ndit s` deschise”, desf`[urate cu ocazia
c#[tig`m [i pentru c`pitanul echipei zilelor For]elor Aeriene. Nu \nainte de
noastre, maiorul Mugurel U}~ Florian IONI}~ ne-a oferit c#teva
U}~, Ce au \n comun militarii care sunt a-[i fi pliat para[utele militare care \i
decedat la Clinceni pe 3 iulie; cu c#teva
detalii. “Competi]ia a suferit modific`ri instrui]i s` planeze cu zeci de a[teapt` r`bd`toare pentru urm`torul
de clasament; la \nceput kilograme prin aer [i s` aterizeze \n salt-sarcin` de serviciu.
egale [i pe locul 1, cu fiecare siguran]`? Calit`]ile
Plutonier major lansare executat`, echipa din “aripi[tilor” au acelea[i Sergent Gabriel POP.
Camelia IONI}~. cuvinte cheie: curaj, Locul I la campionatul
Locul III la frunte s-a schimbat instruc]ie, voin]`, curaj, militar na]ional
permanent, \n a[a fel \nc#t
militar dup` dou` salturi executate,
campionatulna]ional preg`tire fizic` [i mult`
echipa avia]iei era plasat` \n preg`tire psihic`. “Pentru
frunte, \ns` situa]ia meteo [i lotul na]ional, se fac \n jur
experien]a mai bogat` a de 5 – 10 para[ut`ri pe zi,
f`cut ca alte echipe s` treac` chiar [i s#mb`ta [i
\nainte, respectiv echipele duminica, depinde de
SRI [i SMFT” , a vreme “, cum am aflat de la
concluzionat plutonierul l o co t e n e n t - co l o n e l u l
adjutant [ef Florian Florin POPESCU
POPESCU, arbi-
IONI}~
IONI}~, unul dintre arbitrii tru [ef la competi]iile
competi]iei, al`turi de pcc organizate de SMFA.
Dacian CIORGOVEAN
CIORGOVEAN,, Primii trei cei mai buni
pcc Costel }IG~NU{
}IG~NU{,, para[uti[ti militari au cu to]ii
plutonierul major Petru \n familie modele dup` care
TIMOFTE [i arbitrul [ef, s-au ghidat \n evolu]ia lor [i
locotenent-colonelul “[tate” vechi \n zborul cu
Florin POPESCU
POPESCU. para[uta cu arip`.
Plutonierul major
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 19

SPORT
 
    
 
La baza sportiv` a Batalionului de Aerocomunica]ii sergent Constantin {TEF {TEFAN AN
AN/U.M. 01829
[i Informatic` de la Iasmin s-au organizat, \n perioada Bucure[ti;
15.06-20.07, mai multe concursuri [i activit`]i sportive b) dublu: locul I - echipa S.M.F.A. (general
general
prilejute de s`rb`torirea Zilei For]elor Aeriene. maior dr. Ion-Aurel ST ANCIU
ANCIU, locotenent-
STANCIU
Participan]ii, extrem de numero[i - nu mai pu]in colonel Ilie SCUR
SCURTU TU amiral
TU, locul II - S.M.F.N. (amiral
de 11 echipe: Statul Major al For]elor Terestre, Statul Dorin DANIL~ DANIL~, comandor Tiberiu
major al For]elor Navale, Statul Major al For]elor CHODAN
CHODAN), locul III - U.M. 01829 Bucure[ti (maior maior
Terestre, U.M. 01961, 01895, 01877, 01802, 01914, Dorinel SANDU
SANDU, c`pitan Marius M|RZAC M|RZAC;
01812, 01829, 01924 - s-au \ntrecut, \ntr-un cadru - tenis de mas`:
mas` locul I - U.M. 01895 Chitila,
organizatoric de excep]ie, la fotbal, tenis de c#mp [i locul II - S.M.F.A, locul III - U.M. 01961 Otopeni;
tenis de mas`. |n urma acestor rezultate, U.M. 01895 Chitila
Clasamentul final a stabilit urm`toarea ierahie: p`streaz` cupa transmisibil` la fotbal, fiind ne\nvins`
- fotbal
fotbal: locul I - U.M. 01895 Chitila, locul II - de 2 edi]ii, iar Statul Major al For]elor Aeriene pierde
U.M. 01924 Bucure[ti, locul III - U.M. 01829 Bucure[ti; primul loc la tenis de mas`, dup` 3 edi]ii succesive,
- tenis
tenis: \n favoarea aceleia[i unit`]i.
a) simplu: locul I - locotenent-colonel Ilie Remarcabil` a fost [i evolu]ia foarte bun` la
SCUR
SCURTU TU
TU/S.M.F.A., locul II - plutonier major tenis dublu a echipei S.M.F.A., cu [eful categoriei de
Adelin VOICU
AdelinVOICU
VOICU/U.M. 01961 Otopeni, locul III - for]e \n teren.
        

Desf`[urat \n perioada 06-12.07, |n probele pe echipe, at#t la duel de
concursula reunitla start6 echipe:Divizia 1 foc c#t [i la patrul`, fetele au reu[it
Infanterie [i Divizia 4 Infanterie din cadrul clasarea pe locul 2, iar bìe]ii pe locul 3. |n
Statului Major al For]elor Terestre, Statul clasamentul general, echipa Statului Major
Major al For]elor Aeriene, Statul Major al al Fo]elor Aeriene a ocupat locul 2, dup`
For]elor Navale, Comandamentul Logistic echipa Diviziei 4 Infanterie din cadrul
|ntrunit[iComandamentul Comunica]iilor[i SMFT.
Informaticii. |ntrecerile s-au desf`[urat pe De remarcat comportarea meritorie
structura a trei probe, at#t la masculin c#t [i a sublocotenentului Simona Radu, care a
la feminin: \not, duel de foc, patrul` militar`. participat la toate probele din cadrul
|n probele individuale, cei maibuni competi]iei, dovedind rezisten]` fizic` [i
sportivi din echipa S.M.F.A. au fost psihic` deosebite [i o mare putere de
sublocotenentul Simona RADU lupt`.
(locul 1 la \not 50 m liber [i 2 la 50 m bras) Pentru rezultatele foarte bune
[i maistrul militar clasa a-IV a-IV-a-a ob]inute, [eful S.M.F.A. i-a recompensat
Adrian SZALA
SZALAY Y (locul 2 la 100 m liber pe componen]ii lotului cu citare prin ordin
[i 3 la 100 m bras). de zi pe unitate [i trei zile permisie.
     

Concursul s-a def`[urat la cls. a-V-a Drago[ AlexanAlexan--
Uppsala, Suedia, \n perioada dru JIPA la proba de tir (pistol
16.08-23.08.2009 [i a reunit cu aer comprimat), unde, de[i
sub egida sa echipe din 12 ]`ri. a concurat cu arma pus` la
Deta[amentul rom#n, reprezen- dispozi]ie de c`tre organizatori,
tant al Statului Major al For]elor a ob]inut punctajul maxim -
Aeri ene, a avut urm`toarea 1000 puncte, m.m. cls. a-V-
componen]`: locotenent-
locotenent- a Nicolae C`t`lin TI TI U U,
colonel Ilie SCURTU (U.M. care a reu[it un traseu deosebit
01835) - [ef misiune, c`pitan la orientare [i a ob]inut locul
Marius {TEF AN (U.M. 01961)
{TEFAN III.
- c`pitan de echip` [i antrenor, Din nefericire, proba de
maistrul militar clasa a IV- parcurgere a pistei cu obstacole
a Ion PUP~Z~ (U.M. 01896) - tip C.I.S.M. nu a permis
sportiv, maistru militar clasa campionului din 2008, capo capo--
a-V-a Nicolae C`t`lin TITIU ralul Daniel B~DICEL s`-[i
(U.M. 01812 “N”) - sportiv, etaleze posibilit`]ile la capa-
maistrul militar calasa a- citate maxim` [i s` \[i apere
V -a Drago[ Alexandru JI PA titlul, acest lucru dator#ndu-se
(U.M. 02208) - sportiv, caporal ploii m`runte, “moc`ne[ti”,
Daniel B~DICEL
B~DICEL (U.M. 01895) fapt ce a crescut riscul de pentru competi]ii [i promo-
- sportiv [i maistru militar accidentare. Totu[i, sportivul a varea valorilor pentatlonului Pagin` realizat` de
clasa a-V-a Drago[ Alexan
Alexan-- reu[it clasarea pe locul III. aeronautic la nivelul persona- plutonier major
dr u CHECHE
CHECHERI RI }~ (U. M. Consider`m c`, pentru lului din For]ele Aeriene, \n Sorin S~FTOIU,
01969) - sportiv-rezerv`. repetarea unor astfel de special \n institu]iile militare de cu sprijinul
|n contextul desf`[ur`rii perfoman]e [i \n viitor, trebuie \nv`]`m#nt. compartimentului
concursului, se pot remarca s` avem \n vedere existen]a educa]ie fzic` din SMFA
evolu]iile deosebite ale m.m. unei baze de selec]ie mai mare
20 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
ZI DE LUCRU
NATO – |N SCHIMBARE
NATO SCHIMBARE
     
Maistrul militar clasa I, Germis T~NASE, are 40 de ani. El este [eful atelierului \n care se
p ers on a l iz ea z ` c` [ ti lle
e p i lo ]i lo r d e eli co p tere
tere..
{eila DUMITRESCU
Poart` salopeta albastru

\nchis care \l identific` drept
tehnic al bazei 90 Transport
Aerian. Are \n subordinea lui
o singur` persoan`, o femeie,
Elena GAVRILOAIE
VRILOAIE, maistru
militar clasa a IV-a,
IV-a “singura
care s-a ar`tat interesat` de
acest domeniu”.
Germis T~NASE este
omul care se ocup` de
repara]iile imposibile. Adic`:
“S-a stricat ceva la C C-uri. S-a
stricat ailalt`. N-ai o idee cum
se face?” . Me[tere[te ca
Gepetto, sub hota de aerisire
din atelierul-birou. Prin ochii
verzi i-au trecut sute de circuite
electronice, condensatoare, U
I
senzori, h`r]i [i scheme ale O
N
diverselor componente asam- ~
T
L
blate. Face parte din prima U
S
promo]ie liber` de dup` 1989 n
a
ir
de mai[tri militari a {colii d
Militare de Mai[tri [i Subofi]eri A
Germis T~NASE, tehnic al Bazei 90 Transport Aerian
a For]elor Aeriene din Media[.
Ca specialist de baz`, este de la Elbit Systems, Israel, \n naliz`rii c`[tilor l-a dob#ndit parte de altele. “Majoritatea
armurier – tunuri, mitraliere. 2004. Ce aduce casca dup` o lun` de “training” \n pilo]ilor sunt dreptaci, iar la
Din [coal` a plecat la Boteni, MIDASH nou? Aduce afi[area Israel, unde a descifrat st#nga nu au o precizie foarte
unde a stat 14 ani. La Baza parametrilor esen]iali ai manopera produc`torilor de la mare. Asta (n.r n.r. – echipa-
90 este deta[at din anul elicopterului \n c#mpul vizual Elbit Systems. mentul) o ]ii pe cap [i tu trebuie
2004. al pilotului, astfel \nc#t, oric#nd Durata repersonaliz`rii s` nimere[ti s` pui modulele
|ncepe ziua de lucru la 7 acesta, dac` \ntoarce capul, unei c`[ti pe capul pilotului este acolo. Uneori se mai rup, se
diminea]a [i termin` \n jur de s` \i aib` \n c#mpul vizual al de trei s`pt`m#ni, de la faza mai defecteaz` un fir la ele.
15.30. Face naveta \n fiecare ochilor. For]ele Aeriene de mulaj luat dup` capul Nu-i nimic, le repar`m aici”,
diminea]` cu autobuzul Rom#ne au achizi]ionat 50 de pilotului, g`sirea axelor optice ne destìnuie maistrul
unit`]ii. |nc` are r`bdare, calm astfel de echipamente prin [i pozi]ionarea lor, asamblarea militar T~NASE
T~NASE.
[i dorin]a de a vrea s` fac` care ochiul pilotului de elicopter componentelor [i
ceva. Se ocup` de reperso- beneficiaz` de toat` informa]ia vopsirea c`[tii.
naliz`rile c`[tilor pilo]ilor posibil`. Maistrul militar ne- A
cump`rate de For]ele Aeriene S
Know-how-ul reperso- a povestit [i o IA
\nt#mplare hazlie. O H
dat`, israelienii au G
R
O
I
uitat s` pun` o H
U
I G
O c`ciuli]` de pro- i
a
N h
i
~ tec]ie peste capul M
T
L
U
pilotului pe care se
S personalizamulajul
n
ia
r unei c`[ti MIDASH
d
A [i din cauza asta l-
au tuns pe pilot
zero. Motivul: sub-
stan]a folosit` la
mulaj se \nt`re[te
imediat [i nu iese
dec#t
Lui cu nu
\nc` foarfeca.
i s-au
\nt#mplat astfel de
Atelierul de lucru al lui Germis T~NASE accidente. Are
Pilot cu casca MIDASH
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 21

REPORTER LA RADIOLOCATORI{TI
EGALI CU PERFORMAN[A
“Singurul element ce ar putea \nclina balan]a \n favoarea
\ndeplinirii misiunilor exact [i la timp, este utilizarea unei politici
de resurse
Dac` umane
ar exista func]iiaxat` pefiecare
pentru crearea unui viitor
militar, pentru
mai precis speciali[ti.
pentru gradul
urm`tor al fiec`ruia, ar \nsemna o continuitate a procesului de
profesionalizare al serviciului”.
C`pitan Florin PANDEA
Vecin`tatea Bazei 86 Aerian` constituie o eter n` provocare pentru militarii din Compania 105
Radioloca]ie de la Fete[ti. Continuatoare a tradi]iei impus` de fostul batalion de radioloca]ie, unitatea
a trebuit s` se adapteze la toate condi]iile [i vicisitudinile tot mai prezente \n armata rom#n`.

Comandantul companiei, spa]iului aerian - ob]inem o fel \n unit`]ile de radioloca]ie, a pentru speciali[ti. Dac` ar exista
maiorul Gheorghe ENE ENE, este pal et` lar g` de mis iun i acoperi, la standardele cerute, func]ii pentru fiecare militar, mai
convins c` performan]ele adiacente, care necesit` problemele de doctrin`, in- precis pentru gradul urm`tor al
ob]inute de oamenii sì, de personal specializat, asigurare struc]ie, logistic`, stat major, fiec`ruia, ar \nsemna o
camarazii sì, se ridic`, aproape logistic` [i tehnic` de calitate, \nseamn` retragerea din evolu]ia continuitate a procesului de
\ntotdeauna, la nivelul vecinilor: pre cum [i progr ame de carierei ca specialist”, este “oful” profesionalizare al serviciului”.
“Sigur, noi avem atribu]ii mult modernizare”. c`pitanului Florin PANDEAPANDEA, |n unitate sunt pu]ini
mai limitate dec#t o baz` aerian`. |ntr-adev`r, nivelul de
Totu[i, dac` este s` analiz`m sus]inere trebuie s` fie unul
doar dou` dintre ele, echivalent cu al oric`rei unit`]i,
primordiale, - asigurarea cu date indiferent de misiunea sau
radio a avia]iei [i supravegherea atribu]iileacesteia. Dinnefericire,
actualul context economic
impune anumite limite, \n
special din punct de vedere
financiar. Resursa uman` este,
la r#ndul ei, orientat` mai mult
spre partea t#n`r`, spre partea
opera]ional`, dec#t spre cea
profesional`.
“Indiferent de m`rimea unei C`pitanul Florin PANDEA =instruc]ie,
unit`]i, volumul documentelor
doctrin`, opera]ii [i logistic`
pe care trebuie s` le \ntocmim [eful de stat major al unit`]ii. militari. Ace[tia execut` serviciul
este la fel ca num`r, diferit` fiind |n completarea sa vine [i \n ture, \ncerc\nd s` “acopere”
doar m`rimea fiec`rei lucr`ri \n comandantul:“Singurul element necesit`]ile de la radarele P-14,
parte. Tindem, tot mai mult, s` ce ar putea \nclina balan]a \n P-18, P-37, la radioaltimetru,
Maistrul
militar cls. I
devenim sclavii h#rtiilor. Este cel favoarea \ndeplinirii misiunilor serviciul de zi, serviciul de paz`.
mai u[or [i constant mod de a exact [i la timp, este utilizarea |n fa]a radarului P-37,
Viorel GIAN~, rutina un specialist. |n cazul unei politici de resurse umane maistrul militar clasa I
“la butoane”
\n sta]ia P-37 meu, [i cred c` se \nt#mpl` la axat` pe crearea unui viitor Viorel GIAN~
GIAN~, operator radar,
22 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPORTER LA RADIOLOCATORI{TI
sunt unele normale.
Nu avem nici naveti[ti
de distan]e mari, nu
mai locuie[te nimeni \n
<<Colonie>>” com-
pleteaz` maiorul
Gheorghe ENE ENE.
|n urm` se aud
pa[ii. Pa[i mici,
sfio[i. Plutonierul
major Z#nica {TE {TE--
F~NESCU
F~NESCU, [eful
plutonului deservire,
\ncearc` s` \i prezinte
Monitorizarea activit`]ii \n comandantului o
spa]iul aerian alocat nou` situa]ie ap`rut`.
“Eu am alt` specialitate
\[i face de lucru cu ni[te cabluri. pe acolo partea administrativ`, dec#t colegii mei.
“Suntem \n perioada execut`rii aici este parcul “rece”. |ncerc, totu[i, ca Plutonierul-
lucr`rilor de \ntre]inere lunare. |n parcul auto, l#ng` atribu]iunile ce \mi major Z#nica
Fiind pu]ini, ne constituim \n binecunoscutul [i omnipre- {TEF~NESCU
revin s` nu \i priveasc` - [eful
grupuri [i ne mut`m de la o zentul ARO, me[tere[te cineva.
sta]ie la alta. A[a \nv`]`m s` le Suduie, apoi fluier`. A rezolvat pe ei, \ncerc s`
problemele rezolv plutonului
gradual. deservire
deservim pe toate cele ce sunt problema. “Ce s` facem, Acestea cuprind o
\n dotarea unit`]ii noastre. Sigur, domnule... Eu sunt singurul palet` larg` desarcini: asigurarea motoarele MiG-urilor 21 LanceR.
am putea renun]a. Nu cred c` [ofer. Am \n primire tot ce are cu carburan]i, eviden]e pe toate Zborul a \nceput. Instantaneu,
suntem noi <<f`cu]i>> dintr-un volan pe aici. |ncerc s` le men]in categoriile, func]ionarea po- ridic`m privirea. Antenele
astfel de material. Noi iubim pe linia de plutire pe toate. Se potei, documentele clasificate. radarelor [i-au \nceput deja
radioloca]ia, iubim antenele, \nt#mpl` de multe ori s` Faptul c` sunt tratat` cu tot rutina. |ntr-adev`r, radioloca-
iubim ecranele, ne pre]uim r`m#nem peste program, s` ne respectul, de[i am r`mas singura tori[tii sunt acum vizibili.
colegii. Doar a[a reu[im, aproape Deocamdat` pentru noi, cei care
mereu, s` fim acolo unde ni se le privim rotirea constant` [i
cere”. pentru pilo]i, care, din cabina
Auzind voci, din cabin` iese aparatelor de zbor, sunt mult mai
maistrul militar clasa a-III- lini[ti]i c#nd v`d sistemele radio
a Gheor ghe COVALS ALSCHI
CHI
CHI, func]ion#nd. Important este ca
operator
la radar. |lCum
“\ntreb`ri”. lu`meste
imediat
cu Maiurul
Gheorghe ENE, aceast`
oamenii tehnic` [i, mai ales,
care o deservesc, s`
genera]ia mai t#n`r`, cum este comandantul devin` vizibili pentru cei care le
cu satisfac]ia profesional`, c#t unit`]ii hot`r`sc destinele.
a mai r`mas din ea, ce ar vrea
s` fac` pe viitor.“Printre pic`turi, Ne place c#nd vedem
ca ni[te ucenici adev`ra]i, performan]`. Ne place
\nv`]`m meserie de la cei mai c#nd aceasta este una
vechi \n bran[`. Nu ne sperie egal`, indiferent dac`
munca, nu se sperie radioloca]ia vorbim despre o baz`
digital`. Sunt momente c#nd tot aerian` sau o companie
cea analogic` este de baz`. |n de radioloca]ie. Momen
Momen--
rest, salariul este pu]in r`mas confrunt`m cu lipsa de piese. femeie din unitate, \mi d` puteri tul \n care, la r#ndul
\n urm`, cursurile de carier` Nu-i problem`. Orele ni le s` continui. Sper doar, ca [i nostru, vom putea s`
devin inutilizabile atunci c#nd nu recuper`m. Important este c` pentru mine, c#t [i pentru r`spl`tim aceast` perfor -
ai func]ii, iar pentru \ntre]inerea avem de munc`. Nu vede]i ce colegi, s` existe o variant` de man]` la acela[i nivel, nu
tehnicii mai aducem [i c#te un este acum \n ]ar`?” se \ntreab` continuare, \n momentul atingerii trebuie s` fie, \ns`, prea
burghiu de pe acas`. Perspec- retoric nea Gic` TUDOR TUDOR, limitei de v#rst` \n grad”. \ndep`rtat.
tiva, deocamdat`, a \nceput s` [oferul unit`]ii. De peste gard, vuiesc
\nchid` la culoare optimismul E pl`cut... E pl`cut s` vezi
(pre)destinat”. c` oamenii las` la urm`
Ne irit` ceva... Este prea problemele zilnice cu care se
lini[te... “Nu v` impacienta]i. confrunt` [i lupt` pentru
To]i cei prezen]i la serviciu sunt \ndeplinirea sarcinilor c#t mai
angrena]i \n activit`]i, au stabilite bine. “Ce s` mai spunem?
sarcini precise. Mai astepta]i |ncerc`m... Oamenii sunt bine
pu]in, s` \nceap` vecinii zborul consilia]i, au un nivel superior
[i atunci ne mi[c`m [i noi, de asisten]` medical`, psiho-
devenim vizibili”, glume[te logic` [i religioas`. E adev`rat,
comandantul unit`]ii. Par- nu am avut - [i sper s` r`m#n`
curgem, pe alei pietruite, prin a[a - cazuri sociale sau premise
iarba tuns` regulamentar, un de evenimnte din pricina acestor
itinerar tipic unit`]ilor de elemente. Colectivul este str#ns, Nea Gic` TUDOR, singurul
radioloca]ie: pe aici sunt sta]iile, iar rela]iile create \ntre genera]ii [ofer al unit`]ii
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 23

REPORTAJ
NATO – |N SCHIMBARE
La Baza 86 Aerian` Fete[ti “Dac` vrei s` zbori cu adev`rat [i s` devii pilot de
lupt` mergi la Borcea”, era fraza pe care o auzeai nu
de mult rostit` cu patim` printre pilo]i. Borcea, aceast`
LOOPING baz` aerian` din inima B`r`ganului, a catalizat de-a
lungul timpului energii p`tima[e, a modelat caractere [i
PRINTRE
PRINTRE RESURSE
RESURSE a oferit adev`ra]i vr`jitori în arta zborului.
Chiar dac` nescris,

Se \ncrunt` statutul
la ordinele borcenilor
venite pe linie ede[tampilat.
restric]ie
bugetar` de la e[aloanele superioare, \ns` nu renun]`,
obi[nui]i s` fac` performan]` \n condi]ii dintre cele mai
vitrege. Ei [tiu bine a descoperi lucrurile bune dintre
scaie]ii \nal]i, denumi]i c#ndva ciulini.
Pentru ei, parc` toat` bog`]ia ar sta \n baza
aerian`, \n avioanele a c`ror alur` reflect`, oarecum
arogant, razele incandescente ale soarelui.
Adrian SULT~NOIU
starederealeperforman]eînmâiniledeaur aleunorîmp`timi]i
C u l oa r is t or ic aizborului,aiperforman]eiprofesionale.Apoiauintratîndotare, Profesioni[tii
succesiv, “vân`torul” MiG-15 [i “descenden]ii” sì: MiG-17,
Pasiunea pentru zbora celorcare aleg Borcea e visceral`, MiG-19 (primul supersonic din dotarea unit`]ii), MiG-21. În Sunt fascinante linia de avioane din fa]a parajetului,
dovad` fiindceidestin,
doar propriul ceau cil`satînprafulr`scolit
o compozi]ie al B`r`ganului
de carne nu
[i metal, de peri
21,ovarianta
ada1998-2003
MF,cares-aadesf`[urat modernizarea
devenitimpetuosul avionul
MiG-21 uiMiG-
LanceR, ordonate precumjutremur#nde
recent`, siluetele c`riileunuicopi
alelpedepsitpentrusub
aeronavelor o n`zb#ti
efectule
sânge [i petrol. Surs` de inspira]ie pentru picturile inegalabilul avioncepoateîndeplinimisiuni NATO,respectat[i lùdatde de “fata morgana” datorit` valului de c`ldur` ce perpele[te
artistIon}ar`lung`saupentruromanelepilo]ilorDoruDavidovici mai to]i pilo]ii alia]i care l-au încercat în zbor [i în misiunile reale. pista aerodromului vara, turnul de control cu displayurile
ori ale lui Dumitru “Foozie” Berbunschi, istoria Borcei a fost Din anul 2003, Baza Aerian` de la Fete[ti execut` frumos colorate de coordonatele zborurilor, frazele scurte
zidit`, iat`, nu doar cu pasiunea pentru zbor, ci [i cu un liant atât misiuni de vân`toare, cât [i misiuni de vân`toare- rostite \n englez` \ntre controlorul de trafic aerian [i pilot.
numittradi]ii[icultur`. bombardament, având în dotare atât avioane de lupt` Comandorul Constantin DOBRE este actualul
Actuldena[terealBazeiafost semnatînanul1952,iar aer-aer, cât [i aer-sol. Iar din anul 2004, din momentul comandantalBazei86 Aerian`.Pilotclasa I,cu aproximativ
activitatea de zbor a debutat pe aerodromul Deveselu. Dup` accederii României în NATO, pilo]ii de pe aerodromul 1000 de ore de zbor pe avioane de vân`toare [i vân`toare-
disloc`ri succesive la Ianca [i Otopeni, anul 1958consfin]e[te Fete[lti execut` cu succes serviciul Poli]ie Aerian` sub bombardament este, totodat`, un priceput instructor [i
statornicirea unit`]ii în inima B`r`ganului. Din acel moment, comand` NATO. pedagog. De[i în start pilo]ii [i tehnicii sunt gata pentru o zi
unitatea a parcurs un drum mereu ascendent, misiunile ei au O istorie de peste 57 de ani scris` din mers de de instruc]ie în zbor mixt (ziua [i noaptea), comandantul
sporit ca importan]` [i complexitate, dotarea a ]inut pasul cu oameni inimo[i, profesioni[ti exemplari. În aceast` este destins, calm, comunicativ. Afost repartizat în baz`
vremurile [i necesit`]ile, oamenii s-au succedat în mod firesc, perioad` au zburat [i i-au instruit pe al]ii s` zboare a[i ai din promo]ie [i aici a r`mas. Cu excep]ia cursurilor, întreaga
subsemnul aceleau
Laînceput ia[ifost
nobiavioanele
led`ruiripentru
IAK-11profesie,pentru
[iIAK-18. avia]iîn
Bune, e.
avia]iei
generaliimilitare precum
de flotil` generalul-maior
aerian` Horia Opru]`,
Victor Strâmbeanu [i Liviu sa carier`
parc` l-auprofesional`
ocolit, aerulî[itare
arealseva în aceastì-au
B`r`ganului unitate. Anii
fortificat
“Ascult#nd muzica motorului” Burhal`, comandorii Dorel tiner]ea, s`n`tatea, voio[ia. {tie tot ce mi[c` în Baz`, ce
Luca, Ion Z`pâr]an, Victor face fiecare om din unitate, la ce parametri profesionali se
Ro[ca,ConstantinMusta]`. situeaz`. Vorbe[te cu c`ldur` [i emo]ie despre pilo]ii sì, de
Ei [i mul]i, mul]i al]ii au ridicat progresele lor lùdabile în profesie.“Din cei care execut`
la cote maxime mìestria de serviciul Poli]ie Aerian` to]i sunt pilo]i clasa I”, se mândre[te
pilot, au uimit prin precizia, comandantul. Pot executa serviciul [i pilo]ii care nu sunt
acurate]ea [i curajul clasa I, îns` nu în orice condi]ii. Apoi, mai sunt pilo]i ai bazei
evolu]iilorloraeriene,aucreat care execut` trecerea pe supersonic la Bacù. E bine,
o adev`rat` [coal` de îns`, c` lucrurile î[i urmeaz` cursul firesc, cel pu]in din
acroba]i, dând impuls acest punct de vedere, c` poate fi asigurat schimbul de
celorlal]i, ducând departe în genera]ii.
lume faima avia]iei române[ti, Se mândre[te c` Baza Aerian` pe care o comand`
virtu]ile f`r` seam`n
deschiz`torilor de drumuriale
pe are o impresionant`
ei ultracalificat, carte
Baza 86deAerian`
vizit`. Cupoate
dot`rileîndeplini,
[i personalul
sub
calea aerului precum Vuia, comand` NATO,întreaga gam` de misiuniaer-sol(interdic]ie
Vlaicu, Coand` ori aerian`, sprijin aerian apropiat, neutralizarea ap`r`rii
Manicatide. antiaeriene inamice) [i aer-aer (interceptare, lupt` aerian`,
24 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPORTAJ
NATO
– izolat |deN
bine v#ntul tìos vreme sunt tot mai frecvente ced`ri ale materialului, iar
al B`r`ganului acesta asta nu mai ]ine de noi, ci de uzur`. Iar motorul de MiG-21
SCHIM
ofer` BAREnecesar
confortul este foarte greu de demontat [i de montat, extrem de
desf`[ur`rii \n bune condi]i mig`los, spa]iile sunt mici. |ns` noi ne facem datoria a[a
a unei astfel de meserii. cum [tim mai bine”, ne-a declarat maistrul Iva[cu.
Aicireg`simSec]iaMente-
nan]a Avioanelor,
urm`toarele cu
specialit`]i: Resursele, sub
Celul`, Motor, IAB povara ciulinilor
(Instala]ii electrice [i
echipamente de bord), Oamenii bazei trìesc \n pustiul B`r`ganului prin
Radio, Armament de bord z`pu[eala amiezilorde var`,prin viforni]a p`g#n` a zilelor
[i sisteme de salvare. deiarn`,prinv#rtejurileiscatedin seninpemiri[tilenesf#r[ite,
Locotenentul cu cumpenele f#nt#nilor i]indu-se trist pe cerul toamnei.
Comandorul Constantin DOBRE, inginer Gabriel T~- Timpul[ivremurile i-au transformat\n oameniasprila chip
comandantul Bazei 86 Aerian`, NASE NASE,, promo]ie 2007, \ns` buni la suflet, purt#ndpecetea vie]iigrele.
un priceput instructor [i pedagog este [ef celul` \n cadrul Batalionul logistic al bazei are \n compunere o
sec]iei. “|ncadrarea este sumedenie de structuri, de la cazarmare [i auto p#n` la
serviciu în aer [i escortare). De asemenea, poate îndeplini de aproximativ 75 de procente, \n termeni matematici, infirmerie [i popot`. C`pitan-comandorul GRIGORE
GRIGORE,,
în bune condi]ii misiuni de cercetare-recunoa[tere [i are \ns` nu cantitatea numeric` primeaz` \n aceast` meserie, comandantul batalionului, are ca specialitate de baz` avion
capacitatea de a executa bombardamente cu arme
inteligente [i muni]ii de mare precizie - ghidate prin laser [i cipu]in,
experien]a
bine/rù.este cea care
|n cadrul poate
sec]iei se face diferen]a
execut` \ntre
lucr`rile mult/
tehnice motor. Acum,\ns`,hr`nirii,
auto, asigurarea trebuies`s`gestioneze
asigure\ntre]inerea parcului
sec]iile adiacente
sisteme în infraro[u. Începând cu anul 1998, personal [i de \ntre]inere periodic`,remedieride defecte. Suntpu]ini zborului precum AEG (Atelierul Electrogen [i Gaze) sau
tehnic` militar` din Baza 86 Aerian` au participat la mai[tri militari care aleg aceast` baz` din promo]ie. |n Sec]ia Preg`tire Rachete.“Esolicitant,suntdomeniimulte
numeroase exerci]i [i aplica]ii NATO sau spectacole aeriene ultimii doi ani abia ne-au venit doi colegi noi. S`r`cia [i diferite reunite sub cupola batalionului, dar oamenii din
înFran]a, Turcia, Slovacia, Bulgaria, Cehia,Marea Britanie,
bucurându-se de unanime aprecieri din partea alia]ilor [i
partenerilor.
Mentenan]a
a v i o a n e l o rr
Toamna, dup` plecarea berzelor, B`r`ganul se
preg`te[te pentru un lung somn hibernal. Peisajul este
pustiu, arid, singuratic, cu vegeta]ie pu]in`, ars de soare [i
de secet`, b`tut de v#nturi venite de la miaz`zi.
Ciulinii sunt frumuse]ea B`r`ganului atunci c#nd vine
criv`]ul, iar s`m#n]a lor seam`n` cu visul copiilor ce este
r`sp#nditdin genera]ie \n genera]ie,devenind din ce \n ce
mai rezistent. Iar la Borcea, toat` lumea viseaz` avioane...
Hangarul destinat mentenan]ei avioanelor este renovat
recent,f`c#ndnot`discordant`cu cl`dirilede“patrimoniu
istoric”care nu [i-au maig`situtilitatea \n urma repetatelor
seriiderestructur`ridetehnic`[i personal.Spa]ios,luminos,
activit`]ilor sociale \n zon` este unul din factorii care \i subordine \n]eleg importan]a muncii lor [i fiecare \[i face
determin` pe cei tineri s` ocoleasc` aceast` baz`. |n treaba cu con[tiinciozitate”, ne-a sintetizat c`pitan-
afara orelor
serviciului de normale
lupt` sau de program sezborul.
se deserve[te fac ture \n cadrul
Cumulate cu comandorul
bazei. Grigoreimportan]abatalionuluilogistic\ncadrul
perioada concediilor, aceste sarcini conduc la o solicitare
serioas` a personalului ” , am aflat de la locotenentul ing. La batalionul de artilerie antiaerian`, tunurile
T~NASE. antiaeriene calibrul 57 mm sunt lustruite [i husate.
Maistrul militar principal Aurel IV A{CU
IVA{CU Locotenentul Marius ROBULE} ROBULE}, comandant
munce[te \n baz` de 26 de ani. Are specialitatea avion de baterie, ne face o scurt` descriere a activit`]ilor:
motor [i este foarte ata[at at#t de meserie, c#t [i de “|ntruc#t batalionul nu este opera]ional, principala
colegi. Ar fi putut ie[i la pensie \n baza ordonan]ei, \ns` are noastr` grij` este s` p`str`m nivelul de instruire a
copii de crescut, de ]inut la [coal`, nu [i-ar fi permis din oamenilor [i tehnica \n parametri, astfel \nc#t, \n 90
postura de pensionar. Atrìt perioade [i mai bune [i mai de minute de la darea alarmei s` disloc`m tunurile pe
pu]in bune \n cadrul bazei, dar important este c`, \n timp pozi]ie. |n afara lucr`rilor de \ntre]inere regulamentare
celemaipu]inbunese uit`,r`m#ndoaramintirilefrumoase. [i a instruc]iei la material, anual, batalionul particip`
Colegii au fost \ntotdeauna o a doua familie. “Este o la un exerci]iu cu trageri de lupt` \n poligonul Capu
meserie \n care niciodat` nu po]i s` spui c` le [tii pe toate. Midia pe o perioad` de dou` s`pt`m#ni [i, semestrial,
|ntotdeauna poate s` apar` un defect pe care nu l-ai mai la un exerci]iu de dislocare a tehnicii \ntr-o pozi]ie de
\nt#lnit. De aceea, dup` fiecare lucrare efectuat`, totul se lupt`. De asemenea, batalionul particip` activ, prin
verific` \nc` o dat`, cu mare aten]ie. Nu exist` marj` de intermediul sta]iilor radar ale CRT-ului (complexului
|n hangarul de repara]ii al bazei eroare, nu ne permitem gre[eli. Din p`cate, \n ultima radio-tehnic), la exerci]iile desf`[urate \n cadrul bazei”.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 25

REPORTAJ
Asigurarea pazei caz`rmii, suplinirea func]iilor vacante |nainte de zbor,\n fa]a parajetului,forfota tehnicilor
care nu pot fi \ncadrate, chiar dac` sunt func]ii unice, sunt [i privirile scrut`toare ale pilo]ilor confer` avioanelor o
probleme adiacente activit`]iiuneibaze aeriene.|ns` este dimensiune cosmic`. Bretelele pistei cap`t`, brusc, o
de competen]a comadantului s` g`seasc` solu]ii pentru ca alt` \n]elegere, izvor#t` din amintirile \n care a[teptau
activitatea de zbor s` nu fie afectat` de aceste condi]ii. v#ntul de la ru[i pentru ca avioanele s`-[i \nceap` dansul
“Sper`m s` fie conjuncturale. Avem un sistem video de dr`cesc peste B`r`gan.
monitorizare a perimetrului bazei, \ns` dac` acesta se Locotenent-comandorul Mihai ZAMFI ZAMFI--
defecteaz`[ifirma contractoarenupoateremediaproblema RESCU
RESCU,, promo]ie 1993, este loc]iitorul comandantului
\n timp util, trebuie s` suplinim acest defect cu oameni, de escadril`. Pilot cls I, cu aproximativ 1000 de ore de
ceea ce afecteaz` procesul de instruc]ie. Sunt aspecte [i zbor, Mihai a venit la B`r`ganul \n anul 2001, \n urma
situa]ii care nu au fost stipulate \n contract, iar acum trebuie desfiin]`rii unit`]ii de la Deveselu. Un aerodrom dispus
s` ne adapt`m din mers situa]iilor care ne testeaz` modul tot \n mijlocul pustiului, ca [i `sta, departe de o ofert`
de ac]iune [i de luare a deciziilor. De asemenea, \nt#lnim social`consistent`.“Nu dispunerea aerodromului de marile
dificult`]i \n cazul func]iilor unice care s-au eliberat [i nu pot ora[e este principala noastr` problem`. Orele de zbor ne
fi \ncadrate momentan. Iar un specialist \n gestionarea intereseaz`. |n condi]iile actuale acestea s-au redus
re]elelor de calculatoare, de exemplu, nu se g`se[te la dramatic, afect#nd procesul de instruc]ie \n zbor. Am
ordin. Trat`m toate problemele, de la insuficien]a orelor de
zbor [i p#n` la asigurarea pazei, cu maxim` seriozitate. Locotenent-comandorul Daniel
MOISE, un pilot cu experien]a
Consider`m neajunsurile provoc`ri c`rora trebuie s` le facem necesar` pentru a asigura
fa]`. |nc` reu[im s` ne \ndeplinim misiunea [i \n aceste conducerea zborului
condi]ii, \ns` nu pentru mult timp. Ne afl`m la limita de Ramona TURDEAN, unul dintre cei
avarie, iar aceast` situa]ie nu poate duce la lucruri bune pe mai tineri tehnici de avion ai bazei
termen lung [inici chiarmediu.Trebuie identificate c#tmai
rapid solu]ii pentru dep`[irea acestei situa]ii. Avem, totu[i, de un an. Au trecut 26, am copiii la facultate acum, iar
ca misiune, executarea serviciului Poli]ie Aerian` sub acest aerodrom este ca [i casa mea. Din pilo]ii care
comand` NATO!”, \ncearc` s` justifice necesitatea erau atunci \n baz`, acum nu mai este nici unul. A[a e
resurselor comandorul DOBRE DOBRE. via]a, ei au o alt` evolu]ie \n carier`. Noi, tehnicii, ne
leg`m mai trainic de glie. Am trecut peste bucurii [i
peste necazuri \mpreun`, m-am bucurat pentru succesele
tuturor. To]i pilo]ii cu care am lucrat mi-au fost dragi. Nu
Pilot, tehnic, exist` nici timp, nici loc de resentimente \n meseria
avion - un trio noastr`. La zbor trebuie s` fim un trio formidabil: pilot,
tehnic, avion”, este concluzia maistrului Tuduriu, dup`
formidabil 26 de ani de starturi \n inima B`r`ganului.
Ramona TURDEAN este maistru militar clasa
aV-a, specialitatea radioelectronic` [i radioloca]ie.
Promo]ie 2008, ar fi ales C#mpia Turzii la reparti]ie,
\ns` nu au fost locuri. Fiind din Alba Iulia, ar fi fost mai
aproape de cas`. Cu via]a cazon` este obi[nuit` \nc`
trìt o situa]ie chiar mai dificil` dec#t asta prin anul 1998 din colegiul militar de la Alba Iulia, iar \n ceea ce prive[te
sau 1999, c#nd am avut o singur` or` de zbor tot anul. latura tehnic` a meseriei la fel , deoarece colegiile militare
Exist` \ns`, \n prezent, o mare schimbare \n bine \n au profil real, matematic`-fizic`. Mai mult dec#t at#t,
ceea ce prive[te modul de distribu]ie a orelor de zbor pentru a se specializa, urmeaz` cursurile facult`]ii de
pentru pilo]i. Dac` \nainte cei cu vechime zburau foarte inginerie aerospa]ial` din Bucure[ti, unde tocmai a trecut
mult [i tinerii foarte pu]in, acum to]i au repartizate acela[i \n anul II.“M` impresioneaz` de fiecare dat` costumul
num`r de ore de zbor, ceea ce este foarte corect”, de suprasarcin` al pilo]ilor, salopetele tehnicilor,
apreciaz` locotenent-comandorul ZAMFI ZAMFI-- automatismele executate pentru verificarea aeronavei
RESCU
RESCU. \n start, tumultul for]ajelor, smulgerea lin` a avionului de
|ntre dou` starturi schimb c#teva impresii cu betonul pistei, manevrele ce sfideaz` gravita]ia sau
maistrul militar principal Constantin rulajul m#ndru al avionului pe bretea, dup` aterizare,
TUDURIU. Este promo]ie 1983 [i are specialitatea asemenea unui sprinter dup` \ncheierea cursei. Via]a
avion-motor. A fost mecanic de avion, apoi tehnic de social`? Constan]a [i Bucure[tiul sunt la 100 de km
Locotenentul-inginer avion. Acum este tehnic de patrul`. “26 de ani la Borcea fiecare. O or` [i ceva de mers cu ma[ina. Starturi s`
Gabriel T~NASE, [ef celul` \n \nseamn` o via]` de om. Nici nu mi-a trecut prin cap avem la program, c` restul vine de la sine”, este de
cadrul sec]iei Mentenan]a Avioanelor c#nd am ajuns aici din promo]ie c` o s` stau mai mult p`rere maistrul TURDEAN
TURDEAN.
U
C
S
E
N
I.
O
C
n
il
A La start
26 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPORTAJ
Raiduri \n [i pcc Jeni STR|MBEANU. De[i \n zbor se afl`

chiar so]ul sù, c`pitan-comandorul Iulian
pu t e r e a n op] ii PA}ILEA
PA}ILEA, CTA-ul M`d`lina nu las` s` i se vad` vreo
urm` de emo]ie. Cel pu]in, noi nu sesiz`m. Greu de spus
Pe latura vestic` a pistei se \nal]` str`lucitor, \n b`taia ce g#nde[te cu adev`rat. |ns` dialogul dintre cei doi, pilot [i
lunii,turnulde control.|n lini[tea nop]ii,sf#[iat` de mugetul CTA, respectiv so] [i so]ie, decurge firesc, profesional,
singurainterferen]`fiindzgomotuldefond.
ajutajelor,
activitatea de subzbor
cerul limpede
prinde contur[idoar
\nstelat, utilitatea
dup` ce-i lui \n
treci pragul Personalul civil \[i are locul sù bine statornicit \n
[i descoperi sistemele de comunica]ii moderne cu care cadrul bazei. Din turnul de control p#n` la sala cu mese, de
este utilat. V`zut din turn, sistemul de ghidare la aterizare la psiholog p#n` la [oferulautobuzului,exist` o categorie de
a avioanelorpare calea de lumin` prin care \ngeriitrebuie s` personal care contribuie la buna desf`[urare a activit`]ii C`pitanul
coboare pe P`m#nt. f`r` a purta grade pe um`r. Angaja]i cu state vechi sau de Silviu
Directorul de zbor este locotenent-comandorul dat` recent`, fiecare simte c` acolo, \n \naltul cerului, MARINCA{
Daniel MOISE
MOISE.. Tot el este [i cel care a zburat sonda. zborul MiG-ului \nseamn` [i o mic` f`r#m` a efortului sù. dup` executarea
Costinel DUMITRACHE
DUMITRACHE este angajat al bazei primei
Adic` un zbor pentru verificarea vizual` a situa]iei meteo pe sale lupte
traseele stabilite pentru executarea zborului de antrenament. \nc` din anul 1990. {ofer [i specialist pe APA - Agregat aeriene
Dup` zborul sondei, locotenent-comandorul Moise [i-a Pornit Aeronave. A mai ocupat func]ii la instala]iile de
ocupat locul \n turnul de control, de unde a coordonat alimentare cu oxigen [i cu aer a avionului.“Este o tradi]ie de
desf`[urarea antrenamentului \n condi]ii de siguran]`. familie s` fii angajatul bazei. Tat`l meu a fost ofi]er aici, iar
Promo]ie 1997, cu peste 1100 de ore de zbor la activ, pilotul unchiul subofi]er. Am crescut pe aceast` pist`, nu m` v`d
ne-a destìnuit c#teva din sarcinile unui conduc`tor de f`c#nd altceva. C#t dureaz` zborul st`m la pist`, l#ng`
zbor:“Exist`, \n primul r#nd, o mai mare responsabilitate. instala]ii. Frigul, canicula, v#ntul B`r`ganului sunt ca [i prima lupt` aerian`, un pas important pentru dezvoltarea
Ca pilot \]i preg`te[ti misiunea [i cam asta este. Conduc`torul trecute \n fi[a postului”, rezum` pcc Dumitrache 19 ani de mea profesional`. E unul din acele momente \n care te
activitate. sim]i \mplinit, te bucuri de realiz`ri, ai certitudinea c` n-ai
Scrut#nd \ntunericul |n fa]a celulei de muncit\nzadar”, suntimpresiilededup`primaluptàerian`
alarm`, \n puterea nop]ii se executat`dec`pitanulMarinca[.
aud dezbateri \ntre prota- Sus, deasupra plafonului de nori pufo[i, \ntre mingea
goni[tii luptelor aeriene. Sunt de foc a soarelui topindu-se la orizont [i luna \mpr`[tiind
p`reridespre momentuloptim iriza]ii de lumin` \n jur, te sim]i precum Aladin pe covorul
al atacului, manevre de fermecat... se aud, \n puterea nop]ii, g#ndurile pilo]ilor.
evitare, energia cinetic` [i Se spune c` lipsa umorului face via]a
energia poten]ial` a avionului imposibil`. Astfel \[i zice fiecare absolvent
\n urcare [i \n cobor#re... sosit din promo]ie la Borcea. Ca s` trìe[ti
C`pitanul Silviu \n B`r`gan \]i trebuie o inim` curajoas`.
MARINCA{
MARINCA{, promo]ie Niciodat` via]a nu [i-a \mp`r]it
2002, este pilot clasa a III -a. generozitatea de dou` ori, iar cei ai locului
Are, \n total, aproximativ 240 o [tiu. Au transformat zborul \n avu]ie [i,
de ore de zbor,din care 70 pe \n timp, au \mprumutat \n s#nge structura
de zbor, \n schimb, trebuie s` ]in` permanent leg`tura cu MiG - 21 LanceR. Azi a executat prima lupt` aerian`. Vizibil ciulinilor.
personalul tehnic, s` fie preg`tit s` ajute pilotul cu indica]ii \n emo]ionat pentru trecerea \ntr-o nou` etap` a evolu]iei sale Au deslu[it, \pu]in c#te pu]in, secretul
cazul apari]iei unui caz special pe timpul zborului. Poate de pilot de lupt`, dar [i marcat \n urma efortului supus de traiului trist al b`[tina[ilor, cultiv#nd cu
decide dac` un pilot trebuie s` r`m#n` la sol \n loc s` accelera]ia gravita]ional`, mult mai mare \n cazul manevrelor \nd#rjire tainele zborului din col]ul lor de rai
zboare, \n condi]iile \n care constat` c` acesta nu e preg`tit specifice lupteiaeriene,rememoreaz` cu pl`cere: “M-am [i nu ar permite nim`nui s` le r`peasc`
pentru misiune, prezint` o stare de oboseal`, este agitat \ndr`gostit de avia]ie dup` ce am fost admis la Academia fericirea de a zbura. Pentru asta se
etc”. For]elor Aeriene. Nu sunt unul din cei care [i-au dorit de mici str`duiesc s` p`streze acest col]
Dac` totul decurge bine, activitatea \n turnul de control s` fac` a[a ceva. Am descoperit \ns` aceast` provocare exclusivist, asemenea legendelor iscate
\n momentul admiterii la facultate [i mi-am zis s` \ncerc. aici, \ntre bra]ul Borcea al Dun`rii, mereu
este gestionat` de controlorul de trafic aerian (CTA) [i de
Acum am ajuns s` nu-mi mai concep viitorul f`r` avia]ie. darnic \n pe[te, [i p#rloaga de ciulini (a se
operatorul pentru controlul spa]iului aerian. De servici, \n citi resurse).
aceast` tur`, sunt plutonierul M`d`lina PA}ILEA Azi este un moment special pentru mine. Am executat
Aterizare de noapte
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 27

FOR}ELE AERIENE |N LUME
SCHIMBAREA LIDERULUI NATO

|ncep#nd cu data de 01 august a.c., Membru al Partidului Liberal Danez
Secretarul General al NATO este domnul (Vastre),AndersFoghRasmussenamilitat
Anders Fog RASMUSSEN
RASMUSSEN, fostul \n permanen]` \n direc]ia limit`rii
premier al Regatului Danemarcei. Domnia cuantumului taxelor pentru poporul danez.
Sa urmeaz` la domnului
Nord-Atlantice conducerea Organiza]iei
Jaap de Hoop Referitorla noua provocare,de coordonare
a activit`]ilor din cadrul NATO, Secretarul
SCHEFFER
SCHEFFER, care a fost la conducere General a declarat: “NATO va face ceea
de la 01 ianuarie 2004. ce trebuie s` fac`, \ns` nu va putea [i nu o
Noul lider a fost ales, cu unanimitate va face singur`. Este necesar un efort
de voturi, \n cadrul Summit-ului organizat combinat,at#tmilitar,c#t[icivil. Prioritatea
la Strasbourg [i Kehl, de c`tre reprezenta]ii va fi orientarea conflictelor existente spre
celor 28 de state membre, inclusiv cele alte paliere de negociere”.
dou`noisosite\nalian]`,Croa]ia[iAlbania. www.nato.int
SERVICIU NATO DE POLI}IE AERIAN~ |N ALBANIA

Dup` intrarea Albaniei \n cadrul NATO, la data de 1 aprilie a.c., serviciul de
Poli]ie Aerian` destinat ap`r`rii spa]iului sù aerian a debutat pe 16 iulie, asigurat
de parteneri \n Alian]`.
Primii intra]i “\n schimb” au fost cei de la Aeronautica Militare Italiana (AMI
- Italian Air Forces), prin dislocarea avioanelor Eurofighter Typhoon din cadrul
Escadrilei 36 Stormo at Gioia del Colle. |n paralel, [i-au \nceput serviciul [i
For]ele Aeriene Elene, cu avioanele F-16.
Echipajele care asigur` protec]ia spa]iului aerian albanez de]in experien]`
acumulat` \n proiecte asem`n`toare, derulate din anul 2007 (Slovenia). Toate
misiunile sunt vizate de c`tre Centrul 5 NATO pentru Opera]ii Aeriene Combinate,
\n colaborare cu Comando Operativo delle Forze Aeriene (COF COFA - Comanda
Opera]ional` a For]elor Italiene ).
www.nato.int
SERVICIUL DE POLI}IE AERIAN| declarat ministrul ap`r`rii

na]ionale din Lituania, Rasa
trei state. De atunci [i p#n`
acum, au fost prezente, la Baza
ÎN }|RILE BALTICE A FOST EXTINS
Pe data de 31 august,
JUKNEVICIENE
JUKNEVICIENE.
Anterior acestei hot`r#ri
Aeriana Siauliai, Lituania –
loca]ia de baz` a misiunii – for]e
Consiliul Nord-Atlantic a exista varianta ca misiunea s` din Belgia, Danemarca, Marea
aprobat ca serviciul de Poli]ie fie prelungit` p#n` la sf#r[itul Britanie, Norvegia, Olanda,
Aerian` sus]inut de NATO \n anului 2011, \n ciuda speran]elor Germany, SUA, Polonia,
}`rile Baltice s` fie prelungit celor trei state baltice ca NATO Turcia, Spania, Fran]a,
p#n` la sf#r[itul anului 2014. s` sus]in` efortul p#n` \n anul Rom#nia, Portugalia [i Cehia.
“Decizia de a prelungi misiunea 2018. |n prezent, for]a asigur`toare
semnific` importan]a deosebit` Misiunea de asigurare a este Contingentul Aerian
pe care Alian]a o acord` spa]iului aerian al }`rilor German, unitate dotat` cu 6
asigur`rii securit`]ii spa]iului Baltice a \nceput \n 2004, odat` avioaneEurofighter.
aerian din }`rile Baltice”, a cu intrarea \n NATO a celor www.diar.com
IMPLEMENTARE SCANTER 2001 ÎN PORUGALIA

Pentru For]ele Aeriene mici, oferind astfel posi-
Portugheze, \nceputul anului bilitatea acoperirii celor
2010 va \nsemna [i livrarea peste 1000 de kilometri de
sistemul SCANTER 2001 2001, coast`, \n ciuda condi]iilor
propus unit`]ilor destinate meteorologice tipice Portuga-
Pazei de Coast`. Sistemul liei: vizibilitate extrem de
radar este livrat de com- redus`, ce]uri, acumul`ri de
pania Terma Radar Sys- nori. Astfel, for]a de r`spuns
tems [i con]ine kit-ul va putea ac]iona mult mai re-
complet, cu antene [i pede [i direct la ]int`, iar
radarul de cùtare a ]intelor. suportul diverselor opera]ii
Destinat \n principal
detect`rii ]intelor maritime, executate
mai facil.\nImplementarea
zon` va deveni
el va servi avia]iei pentru sistemului se va finaliza la
detectarea avioanelor ce sf#r[itul anului 2011.
zboar` la \n`l]imi medii [i www.defenceaerospace.com
28 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
PRIMUL ZBOR
AL ELICOPTERULUI
CHINOOK HC3
|n data de 6 iunie a.c., la Boscomboe Down,
Wiltshire, primul elicopter de tip Chinook HC3 a
efectuat un zbor test. Acest fapt a \nsemnat sf#r[itul
perioadei de evaluare a capacit`]ilor executate prin
antrenamente la sol [i pe sistem simulator.
Global Hawk Block 40

Primul aparat de urmeaz` a intra \n com pani a am e ri -
acest tip, RQ-4 se rvi ci ul For] e l or can` \mpreun` cu
Global Hawk Aeriene ale SUA Raytheon.
De[i, ini]ial, modelul era destinat For]elor Speciale Bl ock 4 0 , a f ost \ nce p#nd cu anul |n final, acest
prezentat, \n cadrul 2010. suport va oferi
din cadrul For]elor Aeriene Regale din Marea Britanie,
datorit` impunerii restric]iei de a nu zbura la o unei ceremonii Prima sa loca]ie posibilitatea UAV-
altitudine mai mic` de 150 de metri, acesta a devenit desf`[urat` la va fi Baza Aerian` ului s` acopere o
inutilizabil pentru executarea de misiuni de acoperire uzi ne l e N ort hrop Grand Forks, North suprafa]` mare de
[i a fost redislocat pentru uzitarea sa de c`tre avia]ia Grumman \n Dakota, unde va fi supraveghere a
militar`. Palmdale, Califor- utilizat pentru eva- ]intelor ascunse, ca
Totu[i, pentru a putea acoperi [i necesit`]ile nia. Aparatul este luarea opera]ional` de exemplu micile
acesteia, elicopterul mai trebuie s` sufere c#teva primul avion f`r` a tehnologiei de rache t e de croa-
modific`ri: la display-ul din cabin`, la sistemele radar pilot din lume dotat radar multiplat- zier`.
[i la sistemul de vizionare pe timp de noapte. cu radar AESA form` cu senzori de
Aparatul este programat pentru intrarea \n serviciu ( active electronic programare in- www.
la sf#r[itul anului. scanned array
array) [i tegra]i, dezvoltat de airforcemonthly.com
www.asd-network.com
|n perioada 25.08 – 27.08 a.c.,

militari din cadrul For]elor Aeriene ale SUA EXERCI}IUL noi, acest lucru a \nsemnat executarea
misiunilor conform unor scenarii
au participat la un exerci]iu de preg`tire asem`n`toare celui de la 9/11. Am
pentru aviatori, desf`[urat concomitent “JUNGLE SHIELD 09” exersat, de exemplu, [i modul de r`spuns
la Bazele Aeriene de la Andersen, Guam \n situa]ia \n care un avion pierde
[i Hickam, Hawai. Principalul scop al posibilitatea de comunicare datorit` unei
exerci]iului, numit “Jungle Shield 09”, nefunc]ion`ri a sistemului radio”, a declarat
l-a constituit testarea abilit`]ilor For]elor colonelul Tod FINGAL,
FINGAL comandantul
Aeriene de a asigura suprema]ia spa]iului exerci]iului.
aerian din regiunea Pacific. Exerci]iul, datorit` implic`rii sale \n
Militarii, pilo]i sau tehnici, [i-au testat crearea de facilit`]i pentru siguran]a
capacitatea de interven]ie rapid` \n cazul na]ional`, a fost monitorizat [i de agen]ii
viol`rii spa]iului aerian al SUA, execut#nd federale, precum Administra]ia Federal`
misiuni de lupt` cu avioanele F-22 Raptor de Avia]ie (FFAA Coast
AA), Paza de Coast` (Coast
[i B-52. Guard
Guard) sau Biroul Federal de Investiga]ii
“Ne-am preg`tit conform unora dintre FBI
(FBI
FBI).
cele mai dezastruoase scenarii. {i, pentru www.af.mil.org
Compania german` Diehl BGT Defence, specializat` \n produc]ia de rachete,

RACHETE IRIS-T PENTRU ARABIA SAUDIT~ va livra For]elor Aeriene ale Arabiei Saudite, noul model de rachete ghidate aer-
aer IRIS-T
IRIS-T. Acestea fac parte din programul de cercetare dezvoltat de 6 na]iuni
sub \ndrumarea Germaniei, prin intermediul firmei produc`toare.
Rachetele vor intra \n serviciul for]elor aeriene \ncep#nd cu anul 2010,
urm#nd a fi utilizate at#t pe avioanele Tornado, c#t [i pe cele Eurofighter Typhoon.
Rachetele Worldwide IRIS-T sunt unele dintre cele mai sofisticate rachete aeriene
ghidate prin infraro[u [i pot fi folosite de cele trei ramuri militare: avia]ie, trupe
terestre [i marin`.
P#n` la sf#r[itul primului trimestru al anului 2010 vor fi livrate peste 700 de
rachete \n ]`rile cu care compania german` are contracte, inclusiv \n Arabia
Saudit`.
www.defencetalk.com
Pagini realizate plutonier major Sorin S~FTOIU
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 29

VEHICULUL DE TESTE WAVERIDER, Pilo]ii au cuplat vehiculul X-51 WaveRider la fort`rea]a B-52 pe 17 iulie, la
baza aerian` Edwards, California, pentru testare.
LANSAT CU B-52 Vehiculul de teste X-51 este \n prezent la uzina Boeing \n Palmdale, unde
sisteme adi]ionale de integrare [i testare trec prin faza de preg`tire pentru
zborul inaugural de testare din decembrie, a spus Charlie Brink, managerul de
program X-51.
de la|nCentrul
timpul de
zborului de de
Testare testare,
Zbor planificat pentrula2 decembrie,
va purta X-51A unde
peste 50,000 avion B-52
picioare
deasupra Oceanului Pacific [i apoi \l va lansa. Un motor cu combustibil solid de
rachete de la sistemul de rachete tactice al armatei va ini]ia [i apoi \l va
accelera X-51 p#n` la 4.5 Mach. Apoi propulsia supersonic` a combustibilului
va \mpinge vehiculul p#n` la mai mult de 6 Mach. Combustibilul hipersonic va
genera c`ldur` intens` ceea ce va for]a combustibilul propriului JP-7 s` p`streze
motorul la temperatura opera]ional` dorit`.
Datele zborului vor fi transmise telemetric c`tre baza Edwards \nainte ca
vehiculul de teste X-51A s` plonjeze \napoi \n Pacific.
Programul X-51A Wave Rider reprezint` un efort comun al reprezentan]ilor
For]elor Aeriene, DARPA, Pratt & Whitney Rocketdyne [i Boeing.
www.afmc.af.mil
CARGO-UL DE LA LOCKHEED MARTIN

PRIME{TE BOTEZUL AERULUI
Lockheed Martin [i Ai r Fo rc e vertical au fost \nl`turate [i
R e se arch Lab orat oy ( AFR L) au \nlocuite cu materiale noi,
\ncheiat primul zbor al noului cargo compozite. Fuselajul aeronavei
Advanced Composite Cargo este mai spa]ios [i mai puternic
A i rrc
crr af t (AC CA) pe 2 iun ie , l a pe nt ru a sus ]i ne pa le ]i i mi li ta ri
fabrica din Palmdale, California. st andard 4 6 3 L; ae ronava m ai
AC CA este un model de aeronav` con]ine o u[` cargo [i o ramp` \n
Dornier 328J modificat. Fuselajul spate.
cabinei echipajului [i ampenajul www.airforcesmonthly.com
“PUTEREA AERIAN~ 09”

De pe 26 p#n` pe 27 iunie A STRÂNS 280.000 DE FANI AI AVIA}IEI \N AUSTRIA
“Putere aerian` 09”
2009, participan]i din peste 19 este acum istorie [i a f`cut
na]iuni diferite au contribuit la istorie: timp de dou` zile, c#t
transformarea bazei aeriene a durat evenimentul, Styria s-
militare din Zeltweg, Styria \n a dovedit a fi o gazd`
cel mai \nc#nt`tor aerodrom minunat` pentru un num`r
din lume: prima apari]ie oficial` record de fani ai avia]iei –
a avioanelor Eurofighter 280.000 de oameni – din
austriace – inclusiv o toat` lumea. Karl GRUBER
GRUBER,
interceptare live - , perfor- managerul de proiect al
man]ele incredibile ale celor de evenimentului Air Power 09,
laPatrouille de Swisse [i a celor a declarat: “Nu am mai v`zut
de la Turkish Stars au mul]ime at#t de mare ca aici.
demonstrat armonia dintre Baza noastr` aerian` a ar`tat
oameni [i avioane la acest aproape ca la Woodstock”.
eveniment. www.bmlv.gv.at
Hawk Mk 51 HW-352
pentru For]ele Aeriene Finlandeze
Aer onava a fost [i implementat` de Pentru a completa

predat` pe 16 iunie, \ntr-o P A T RRII AA, c ee a c e i -a \m bu n` t` ]i re a lu i Mk 51 ,
cer emonie din cadr ul per mis Finlandei s` urm`toarea etap` va
parcului static al Show- p`streze aeronava opera- implica modernizarea
ului aerian de la Paris, ]ional` pentru \nc` dou` celor 18 Hawk Mk 66
unde avionul a fost expus decade. second-hand, achizi]io-
publicului. Modernizarea a Toate testele de nate recent de c`tre
avut ca obiect un sistem verificare [i validare au Finlanda de la For ]ele
integr at de afi[aj fost \ncheiate, ceea ce a Aeriene Elve]iene.
electronic \n sticla cockpi- permis produc]iei de serie
tului, o solu]ie conceput` s` mearg` mai departe. www.airforcesmonthly.com
30 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
EUROFIGHTER TYPHOON,
PAR TICIP
ARTICIP ANT LA “ANA
TICIPANT “ANATT OLIAN EAGLE”
Mai mult de 120 de pilo]i [i personal auxiliar de la baza RAF din Coningsby
\mpreun` cu avioanele de lupt` Typhoon au fost disloca]i \n iulie, la Konya,
\n sudul
RAF aTurciei,
\ncheiatpentru a lua parte
un exerci]iu la un exerci]iu
de antrenament multina]ional.
premier` cu Typhoon-urile \n
Turcia, cu ocazia activit`]ilor legate de \mplinirea a 60 de ani de la constituirea
Alian]ei NATO.
Pe l#ng` avioanele britanice [i turce, exerci]iul “Anatolian Eagle” a
antrenat aeronave din Statele Unite ale Americii, Emiratele Arabe Unite [i
Iordania, \n m`surarea competen]elor fiec`reia \n lupta aerian` simulat`.
Exerci]iul a permis pilo]ilor [i tehnicilor fiec`rei echipe s` lucreze \mpreun`
cu ceilal]i \ntr-un efort coordonat de a aplana orice ne\n]elegere legat` de
procedurile opera]ionale.
Mai mult, le-a permis For]elor Aeriene Regale s` arate audien]ei turce[ti,
format` din personal militar de \nalt` ierarhie [i factori de Exerci]iul “Anatolian
Eagle” a cuprins 9 zile de lupt` aerian` simulat`, \n care fiecare na]iune
participant` s-a rotit la postul de comandant al misiunii. Ie[irile dinamice au
testat recunoa[terea, ]intirea, re\nc`rcarea cu combustibil \n zbor [i
coordonarea priceperii pilo]ilor.
www.mod.uk
ASCENSIUNEA Un alt avion nepilotat, folosit    

de c`tre Royal Artillery este [i
AVIOANELOR Hermes 450 al lui Elbit Systems;     
de talie mijlocie [i capabil s` urce
ROBOT la \n`l]imi medii, cu o autonomie O sta]ie radar din ora[ul Armavir aflat \n sudul Rusiei
Cartierul general al Ministerului de zbor de 20 de ore, UAV-ul este va deveni complet opera]ional` \n octombrie-noiembrie,
Ap`r`rii de la Londra a g`zduit pe capabil s` trimit` informa]ii de parte din programul ]`rii de avertizare contra rachetelor,
30 iulie 2009 o expozi]ie a ultimelor supraveghere, str#ngere [i potrivit declara]iilor unui oficial militar rus.
avioane f`r` pilot, prilej care le-a identificare a ]intelor comandan]ilor “Sta]ia va fi opera]ional` \n octombrie-noiembrie acest
oferit militarilor [i civililor ocazia s` de la sol. an”, a spus generalul Nikolai ABROSKIN
ABR OSKIN, dir ect orul
discute militare.
avia]iei despre viitorul Agen]iei Federale pentru Construc]ii speciale, care ridic`
platforme de radar [i centre de lansare spa]ial`.
Ministrul Ap`r`rii, Rusia a oferit SUA dreptul de folosin]` al sta]iilor de
Quentin DA VIES
DAVIES
VIES, radar de la Armavir [i Gabala, Azerbaijan, ca alternativ`
are o pozi]ie foarte la amplasarea scutului anti-rachet` de c`tre SUA \n Europa
clar` \n ceea ce Central`, mi[care pe care Moscova a considerat-o drept o
prive[te acest subiect: amenin]are de securitate.
“Presupunerea mea Washington-ul a ar`tat de atunci pu]in interes propunerii
este c`, de[i avem ruse[ti, dar de la instalarea noii administra]ii, condus` de
nevoie de avioane c`tre pre[edintele Barack Obama, a \nghe]at planurile sale
combatante pilotate [i de a deschide o baz` de interceptare de rachete \n Polonia
investim \n unele foarte [i o sta]ie radar \n Cehia.
bune \n acest moment, totu[i, cred Hermes urmeaz` s` fie
|n timpul vizitei sale la Moscova din iulie, Obama a
c` numele jocului va fi UAV-uri – \n lo cu it de c` tr e UAV-ul
pledat pentru o luare aminte la preocup`rile Rusiei [i o
avioane nepilotate”. Watchkeeper \n 2010. Copiat
|n co nj ur at de st an du ri cu dup` Hermes ca model, revizuire a planului american legat de scutul anti-rachet`.
www.en.rian.ru
display-uri [i modele la scar` ale Watchkeeper
Watchkeeper-ul dispune de
escadroanelor futuriste ce poart` capabilitate de dezghe]are, ceea ce
nume exotice cum ar fi HermesHermes, \i permite s` zboare \n timpul iernii
Zefir
Zefir, Mantis sau Taranis aranis, ce [i s` fie dotat cu aparatur` de radar
par a descinde direct dintr-un decor SAR – Synthetic Aperture
(SAR
de film SF, este dificil s` r`m#i Radar) capabil` s` produc` imagini
ancorat \n realitate. incredibil de detaliate din zonele \n
Desert Hawk 3, 3 dezvoltat care opereaz`.
de Lockheed Martin, pentru Royal UAV-ul Reaper Hunter/
Artillery, este un avion nepilotat Killer este folosit \n comun at#t de
relativ ieftin, lansat de m#n` pe c`tre For]ele Aeriene Regale, c#t [i
distan]e mici, apt pentru a str#nge de For]ele Aeriane ale Statelor Unite
informa]ii la joas` altitudine, supra- ale Americii. Este singurul UAV al
veghere, identificarea ]intelor [i Marii Britanii capabil s` localizeze
capabil s` opereze at#t ziua, c#t [i s` bombardeze ]inte inamice de
[i noaptea, cu ajutorul unui panou pe p`m#nt.
de control de la sol. www.mod.uk Pagini realizate de {eila DUMITRESCU
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 31

REPORTAJ LOGISTIC
     

|ntre 10 [i 28 august, studen]ii din primul [i al doilea an de la Academia For]elor Aeriene “Henri Coand`” de la
Bra[ov au exersat \n tab`ra de la T`rlungeni teme de instruc]ie militar` de baz`.
{eila DUMITRESCU
Joi. 20 augus t 200 9 . cazon r#ndui t e , cu AFA , Bra[ov. Afl`m c` Poligonul de tragere se afl`
Drumul spre tab`ra de echipamentele de lupt` exerci]iul de a doua zi, amplasat l#ng` o carier`
instruc]ie de la T`rlungeni al i ni at e m i l i m e t ri c. O vi ne ri 2 1 i ul i e , se de piatr`. C#teva grupe de
se parcurge \ntr-o b`tr#n` pe rde a al b ` ap`r` adreseaz` studen]ilor de studen]i stau \n iarb` [i
Dacie, alb`, pictat` cu l avoare l e de pre ze n] a anul \nt#i. Obiectiv: de a-i a[teapt` s` se \ncoloneze
steagul rom#nesc. Dup` viespilor din zona mun- f orm a pe ace [t i a ca c`tre ]intele aflate la c#]iva
un drum [erpuit de munte, t oas`. St ude n] i i sunt lupt`tori [i comandan]i de zeci de metri distran]`. |n
ajung la locul faptei, acolo str#n[i \ntr-un cort, unde structuri mici, “hotelul lor timpul tragerii, instructorii
“unde se fac mi[c`ri dup` exerseaz` diverse no]iuni s` f i e cort ul , rani ] a, \i supravegheaz` din turnul
relaxarea din cazarm`“. teoretice. gamela” , “s` simt` un pic de control, dar c#]iva sunt
|ntr-o parte stau sticlele cu Comandantul taberei p `m # nt u l p at r ie i l a [i al`turi de ei. Afl`m de
ap` \nc`lzit` la soare, ra]ia e st e locotenent - coaste”, ne ini]iaz` coman- la Ioana Ciobanu, 21 de
de cur`]enie dup` instruc- colonelul Ovidiu MO- dantul taberei. Adaug`: ani, din Dorohoi c#teva
]ia de pe st e zi . {OIU
{OIU, profesor militar [i “Pe l #ng` de pri nde ri , aspecte din via]a ei de
Dormitoarele mixte sunt [ef de comisie didactic` \n trebuie s` le formezi [i m i l i t ar. Pract i cant a de
atitudinea de \nving`tor” . handbal, volei [i atletism
Cuv#ntul cheie: \ncrede- ne de st ì nui e c#t e va
rea. repere din calendarul ei de
|n timp ce studen]ii student`: sf#r[itul lui iunie
Preg`tirea teoretic` pentru civili sunt \n vacan]` de la - \ncheiere de examene,
tema din ziua urm`toare \nceputul verii, studen]ii de dup` care \n iulie [i timp
anul doi de la Academia de dou` s`pt `m #ni \ n
For]elor Aeriene “Henri august– stagiu/practic` de
Coand`“ sunt cantona]i \n specialitate timp de 6
poligonul de tragere de la s`pt`m#ni; urmeaz` tab`-
M`gurele de l#ng` Bra[ov ra de instruc]ie, iar singura
, unde beneficiaz` de 2 perioad` liber` este luna
module de instruc]ie – septembrie.
distrugere [i tragere – Vineri, 21 august. Silviu
[edin]` preg`titoare cu Manole, 19 ani, este c`l`-
pistol calibrul 7,65 mm. uza care ne \nso]e[te c`tre
32 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPORTAJ LOGISTIC
“G rupa \ n of e nsi v`“, “G rupa \ n of e nsi v`“. amar.
plecat` la exerci]iu de Poart` \n m#n` o b#t` Un s`tean din zon`,
diminea]`. Drumul de 2 verde, pentru c#ini, “dac` al e rt at de sub st an] e l e
k m \ l parcurge m \ n p`durea \[i arat` col ]ii ” . chimice degajate de fumi-
ambulan]a desemnat` s` Comunic` printr-o sta]ie gene \n cadrul exerci]iului,
asigure asisten]a medical` instruc]iuni celorlal]i patru \ntrerupe r`zboiul studen-
\n tab`r`. Aflu c` t#n`rul coordonatori ai exerci]iului ]ilor pre] de c#teva minute.
lupt`tor are liceul militar la tactic. “Alfa 4, salt \nainte! “Charlie! “
activ. Poveste[te c` \n “, se aude \n`bu[it printr- “Ordin! “
plutonul sù sunt doar 3 o masc` de gaze. “Foc “Grupa Charlie, salt
studen]i preg`ti]i la licee asupra i nam i cul ui ! “ , \ nai nt e ! ”
La sol evolueaz` grupa
a 3-a, care mai are [i un
alt inamic: c`ldura.
R`zboiul studen]ilor
dure az` p#n` dup`- Locotenent - colonelul
am i az`. Est e \ nt re rupt Ovidiu MO{OIU
doar la pr#nz, pentru o
gust are . Dup` f i e care ]e[te \ncheierea unei zile
evolu]ie de grup`, “ina- istovitoare de instruc]ie.
micii” se str#ng \n acela[i Studen]ii adorm cu g#ndul
loc [i ascult` evalu`rile la prietenii afla]i la mare
instructorilor-comandan]i. sau \n excursii. Diminea]a,
Afl` ce au gre[it [i ce au \ns`, sunt preg`ti]i pentru
f`cut bine, cine a fost r`nit o nou` zi de instruc]ie.
sau scos din lupt`, ce
echipamente s-au pierdut
|n mar[ spre poligon \n cadrul interven]iei.
Apelul de sear` consfin-
civile, restul au cu to]ii “G re nad`“ – cont i nu`
preg`tire la liceul militar. studen]ii ofensiva prin Grupa simte p`m#ntul patriei sub coaste
|n locul ales de locote- st ri g`t e l e spe ci f i ce de
nent – colonelul MO{O- l upt `. L o c o t e n e n t –
IU pentru desf`[urarea colonelul MO{OIU
for]elor, la 2 km de tab`- adaug`: ”Dac` le [i aveau,
r`, tinerii sunt \mp`r]i]i pe se auzeau”. Se refer` la
grupe. |n dreapta, pe o l i psa m i jl oace l or de
prelat`, se odihne[te “o marcare a focului pentru
r`nit`“. “Alergie la T`rlun- cre are a sune t ul ui r`z-
geni” – se aude un comen- boiului – petarde, cartu[e
tariu ironic din forma]ie. de manevr` [i a cartu[elor
Locotenent - colo- de semnalizare . “Unii cred
nelul MO{OIU, aka c` l ogi st i ca \ nse am n`
L u n a 5 , are com anda numai m#ncare”, comple-
unic` \n cadrul exerci]iului teaz` comandantul taberei
Grupa \n ofensiv`
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 33

SPRIJIN GENISTIC
  
  
La num`rul 182, pe {oseaua Pantelimon, aproape de {eila DUMITRESCU
Bucure[ti, “CER SENIN” a localizat “geniile” Statului Major
al For]elor Aeriene: Regimentul 70 Geniu de Avia]ie. Adrian SULT~NOIU
Lucr`rile lor sunt r`sp#ndite \n toat` ]ara.
Formarea ajung tot la R#mnicu V#lcea, unde, dac` au sau nu stagiul militar
satisf`cut, sunt preg`ti]i pe module diferite, dar cu acela[i scop
teoretic` final, specializare de geniu. Pentru acest an, 6 solda]i grada]i
voluntar vor intra \n r#ndurile Statului Major al For]elor Aeriene,
Ca s` ajungi genist \n specializarea geniu de avia]ie.
sistemul militar, ai c#teva O alt` direc]ie este Academia Tehnic` Militar` din Bucure[ti,
direc]ii: Academia For]elor unde, la Facultatea de Mecatronic` [i Sisteme Integrate de
Terestre de la Sibiu, unde, la Armament (M) exist` domeniul de studiu Inginerie Genistic` cu
sf#r[itul celui de-al doilea an un num`r de 5 locuri bugetare. Tot pentru anul 2009-2010,
de studii, po]i opta pentru Facultatea de sisteme electronice [i militare din cadrul Academiei
specialitatea geniu. Cu gradul Tehnice Militare,
concurs 12 locuri,cu\ns`
specializarea
cu tax` de Inginerie
studiu. genistic`, scoate la
de sublocotenent, mergi mai
departe, timp de [ase luni, la
Centrul de Instruire pentru
Geniu, EOD, Ap`rare Nuclear`
Fi[a Postului
Bacteriologic` Chimic` de la
“Dac` munce[ti, r`m#ne Statul Major al For]elor Aeriene are ca unitate de sprijin
R#mnicu V#lcea. La sf#r[itul
ceva \n urma muncii tale: un Regimentului 70 Geniu de Avia]ie, cu sediul \n Pantelimon, la
cursului, \n func]ie de nevoile
drum, o troi]`, un bust, o num`rul 182. Lucreaz` sub deviza latin` “Labor improbus
de personal din teritoriu,
platform`, o plac` de gard, un omnia vincit” – Munca perseverent` \nvinge totul. Ca
urmeaz` reparti]ia la unitate.
prefabricat de beton, o alee. particularitate, regimentul este singura unitate de profil care poate
Pentru acest an, promo]ia de
Aici e diferen]a dintre noi [i s` efectueze lucr`ri la pistele aerodromurilor.
la Sibiu care va intra \n
celelalte arme” - Misiunile principale pe care le are Regimentul 70 Geniu de
preg`tire la R#mnicu V#lcea
Colonelul Leonard- Avia]ie sunt construc]ia, \ntre]inerea [i refacerea aerodromurilor,
din septembrie num`r` 12
elidromurilor [i a terenurilor de aterizare. Pe l#ng` acestea,
Vasile GLOD, comandantul
Regimentului 70 Geniu de ofi]eri. regimentul execut` lucr`ri de fortifica]ii pentru protec]ia
A doua direc]ie este prin
Avia]ie personalului, aeronavelor de la sol [i a tehnicii de artilerie
birourile regionale de
antiaerian` [i radioloca]ie. Construie[te puncte de comand` [i
recrutare [i informare. Cei
le amenajeaz` genistic. Execut` baraje de mine la aerodromuri,
care opteaz` pentru geniu
dar [i minarea sau distrugerea acestora. Speciali[tii pot lucra la
deminarea aerodromurilor [i a elidromurilor, precum [i la
asanarea de bombe [i muni]ii neexploatate.
Omul [i faptele
La momentul discu]iei ini]iate de “CER SENIN” , Regimentul
70 Geniu de Avia]ie este condus de colonel dr. V asile-Leonard
Vasile-Leonard
GLOD
GLOD. “Geniu de avia]ie este o arm` \n care, cu c#t \naintezi \n
timp, prinzi mai mult` experien]`, e[ti \n m`sur` s` execu]i
\ntreaga gam` de misiuni, ai experien]` cu oamenii; e vorba [i
de munc` brut`, nu e a[a de u[or”, sintetizeaz` comandantul
Glod.
El este “omul din fotoliu”, adic` liderul care, din septembrie
2008, de]ine func]ia de comandant al regimentului. L-am g`sit
preocupat de g#ndul de a reduce programul de lucru pentru c`,
pe vreme de canicul`, nu avea ap` mineral` s` le ofere oamenilor.
“Eu sunt aici din 1986. E ceva nou pentru mine? (...) Dup` liceul
militar, eu am dat la avia]ie, la pilo]i [i am c`zut la testul psihologic;
atunci, urm`toarea op]iune a fost geniu”, ne-a destìnuit
comandantul Regimentului 70 Geniu. Unii ar considera-o o
gre[eal`, al]ii ar caracteriza-o drept o \ndreptare pe direc]ia potrivit`.
Cert este c`, numai de la \nceputul anului, oamenii Regimentului
70 de Geniu Avia]ie afla]i sub comanda colonelului dr. V Vasile-
asile-
Leonard GLOD au efectuat lucr`ri \n toat` ]ara. De[i \ncadr`rile
ca func]ii pe categorii de cadre din unitate mai au ceva p#n` s`
Exerci]iu EOD la “Chasseur Accompli-2006” ajung` la 100% – (la ofi]eri – 60%, la subofi]eri – 60%, iar la
34 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
SPRIJIN GENISTIC
militarii angaja]i pe baz` de contract – 50%), orice lucrare care
vine se execut` \n baza unui proiect de campanie care \]i arat`
“Ne descurc`m cu ce avem”
to]i pa[ii [i materialele care trebuie folosite. “C` avem teme de Locotent-colonelul Constantin CHIRIL~ este
drumuri, c` avem teme de repara]ii, de distrugere, toate sunt comandantul Batalionului 1 Geniu. |n fa]a sec]iei de betoane
puse de a[a natur` astfel \nc#t instruc]ia respectiv` s` se explic`: “Putem s` realiz`m \n beneficiul unit`]ilor din avia]ie
transforme \n misiune; acum facem un drum la compania de la anumite prefabricate: st#lpi de beton, pl`ci, dale; n-avem o for]`
Vi[eu; utilaje, oameni nu stau degeaba; fac drumul [i vin acas`”, extraordinar`, s` le facem de un design deosebit, dar le facem
descrie comandantul. func]ionale, cazon; cu modele le lua]i din alt` parte”. De exemplu,
gardul unit`]ii este executat de personalul unit`]ii. “N-arat` el
baroc, dar e func]ional. Osta[ii no[tri au \nv`]at s` lucreze cu
“Nu se consum` numai bani, (...) betoanele, s` fac` o arm`tur`“, continu` locotenent-colonelul
se aduc bani” Constantin CHIRIL~
CHIRIL~. Militarul care \n Irak a sl`bit 20 de kg
face lucr`rile de geniu de avia]ie s` par` simple \n complexitatea
lor: “Ce avem de f`cut? Ni[te pl`ci la o pist`. C#te? 100 de buc`]i.
I-a fost greu vreodat`? “Au fost perioade [i perioade; mi-a Mergem \n recunoa[tere pe teren s` vedem ce materiale avem,
fost greu \ntr-o perioad` de timp \n care am construit o cas`, pe ce ne baz`m”. Dup` care intervine tehnica auto [i tehnica de
eram [i la doctorat, eram [i cu serviciul [i trebuia s` m` \mpart; geniu: excavatoare, motocompresoare, mijloace de compactat,
a fost un v#rf; sau c#nd f`ceam amenajarea D#mbovi]ei sau buldozere. Cum la desfiin]area altor unit`]i au mai preluat [i din
podul de la Operet` sau por]iunea de la Mihai Bravu”, detaliaz` tehnica lor, parcul auto are deocamdat` vreo trei ma[ini la casare,
“militarul” de carier` din via]a personal` [i profesional`. scoase din uz. Vasile BLAGOCI
BLAGOCI,, maistru militar clasa I,
Au fost vremuri c#nd fuma [i trei pachete de ]ig`ri pe zi. adaug`: “la noi, c#nd mergi s` repari ceva cu o societate
Acum, s-a l`sat de fumat. |n spatele anilor pe care \i poart`,
r`m#n, \ns`, lucr`rile, de fiecare dat` altceva. “R`m#ne troi]a, comercial`,
pot”. devizul te omoar`. Atunci, oamenii se descurc` cum
r`m#ne bustul `la, o alee; dac` munce[ti, r`m#ne ceva \n urma Tot de la comandantul Batalionului 1 Geniu, locotenent-
muncii tale; nu se consum` numai bani, r`m#ne [i ceva; mai colonel Constantin CHIRIL~
CHIRIL~, afl`m [i scopul \n via]`:
mult, se aduc bani. Asta e diferen]a dintre noi [i ceilal]i”, pune m#ntuirea. |n aceea[i ordine de idei, afl`m c` Regimentul 70
punctul pe i colonelul dr. GLODGLOD. Geniu de Avia]ie nu are preot la capel`.
Din biroul comandantului, urm`toarea oprire pentru “CER
SENIN” este infirmeria unit`]ii. Maiorul Marian NICOLAE NICOLAE, Realiz`ri ale Regimentului 70 Geniu de Avia]ie
38 de ani, este medicul [ef al infirmeriei. |mpreun` cu Olivia \n anul 2009
Sabina CARPAN AN, asistent medical
medical, dar [i gestionar-[ef la Chitila - Reabilitarea platformei scurgere a apelor de suprafa]` adiacente
farmacie, plus cel`lalt medic, doctorul Gabriela POPESCUPOPESCU, tehnice din parcul cu tehnic` militar`, cìlor de acces – 3360 m.l. ; Ciorog#rla
formeaz` “echipa de interven]ie” \n ceea ce prive[te asigurarea s`parea a 120 m.l [an]uri pentru - repararea gardului exterior al unit`]ii prin
reabilitarea re]elei de termoficare, Boboc \nlocuirea st#lpilor [i a s#rmei ghimpate,
medical` a personalului unit`]ii. Din noiembrie anul trecut, de – realizarea unei platforme din balast cu reprofilarea valurilor de p#m#nt la depozite,
c#nd a venit \n unitate, maiorul Marian NICOLAE s-a molipsit suprafa]a de 650 de mp, reabilitarea unui tìerea copacilor din incinta unit`]ii pentru
drum incint` 1100 m.l, demolarea a 5 realizarea m`surilor de paz` [i ap`rare;
de “microbul
zugr`vit construc]iei”
cabinetul propriu \nde la colegii
care lui, geni[tii
vine acum demedic,
[i cel`lalt avia]ie:dr.
a cl`diri [i transportul
Balote[ti – reparareamolozului
gardului rezultat;
exterior Vs#rm`
erne[ti – 1178vertical`,
ghimpat` m.l. de259gard
m.l. din
de
al unit`]ii [i reabilitarea spa]iilor verzi, gard din s#rm` ghimpat` oblic`, 1080
POPESCU, s` lucreze. Motivul? |n cabinetul d#nsei este igrasie,
POPESCU Muzeul Avia]iei – confec]ionarea m.l. de [an] pentru preluarea [i
canapeaua este prea \nalt` pentru pacien]i, \n concluzie, spa]iul soclurior din beton pentru expozi]ii statice, scurgerea apelor pluviale, s-au tìat,
statui, troi]`, pavarea aleilor de acces la debitat [i transportat 156 de copaci, s-
a fost reconvertit \n depozit. platformele de sta]ionare a exponatelor, au transportat 86 de autobasculante
Investi]ia major` a unit`]ii s-a f`cut \n cabinetul stomatologic, manipularea aeronavelor [i a tehnicii de cu pietri[ - 560 mc, s-au transportat 43
acolo unde se realizeaz` interven]iile chirurgicale. “Am avut alt radioloca]ie [i artilerie sol-aer; Cabana de autobasculante cu nisip – 246 mc,
Oltul – confec]ionarea din beton a dou` s-au profilat 1466 m.l. de drum cu
scaun stomatologic, care era mai pr`p`dit, iar medicul stomatolog
n.r. – cel din dotarea actual` a unit`]ii) va fi
[tia c` acest scaun (n.r
\nlocuit de la Spitalul Militar. L-am luat pe acela de acolo, iar pe al
nostru l-am dat la alt` unitate”, explic` procedura maiorul
Marian NICOLAE
NICOLAE. Acum, medicul stomatolog are cel mai mult
de munc`, c#te 7-8 pacien]i pe zi \n agend`. Medicul [ef [i medicul
de familie – mai pu]in, pentru c` oamenii sunt, \n general, s`n`to[i.
Lipsa se
prezent, major` care exist`
folose[te \n infirmerie
un ARO vechi careeste
se omai
ambulan]`.
opre[te |n
\n
intersec]ie, la Cernica, \n drum spre poligon, de r#de toat` lumea.
“Repara]iile” pe care le execut` la oameni sunt minore:
lovituri de ciocan, accident`ri la fotbal [i r`celi. Nu e nici o
problem` c`, \n sala de a[teptare a infirmeriei, pere]ii arat`
ur#t. E goal`, semn c` oamenii sunt s`n`to[i.
CORNESTONE 2003
platforme, demolarea a 3 remize aprobate ajutorul autogrederului, s-au reabilitat
pentru casare [i transportul molozului 16 tuburi de subtraversare cu o lungime
rezultat, amenajarea spa]iilor verzi; total` de 40 m; Bucure[ti – realizarea
Otopeni – s`pare mecanizat` pentru a 2 platforme din beton, repararea
\nlocuirea re]elei de termoficare, demolarea drumurilor interioare; \ntre]inerea
a 5 cl`diri [i 2 gherete [i transportul drumurilor interioare, a gardului exterior
molozului rezultat,
incint` prin reparareaplombelor
executarea drumului din
cu [i
22aiulie
spa]iului verde; Fete[ti
s-a realizat – p#n`
demolarea la
a trei
beton; Media[ - repararea dumurilor cl`diri [i transportul molozului rezultat;
interioare de acces – 898 m.l; reabilitarea Vi[eu – p#n` la data 22.07 s-a realizat
platformelor din incinta tehnic` - 3630 de nivelarea drumului de acces la unitate
Neutralizarea amenin]`rii mp, reabilitarea [an]urilor [i rigolelor de pe o distan]` de 3900 de m.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 35

REPORTAJ
NIVELUL SUSTENABILIT~}II LLOGISTICE

OGISTICE
Perpetua, dar absolut necesara restructurare a armatei rom#ne [i, implicit a For]elor Aeriene, a
creat, \n cadrul balan]ei rela]ionale a p#rghiilor ce sus]in, din umbr`, activitatea [i asigur` succesul
opera]ional, mici bre[e [i inadverten]e aleatorii. Datorit` acestora, nivelul de sustenabilitate, \n
special, cel logistic, a cunoscut u[oare alunec`ri spre cote pesimiste, din fericire remediate \n timp
util de c`tre speciali[tii din avia]ia militar`.
Pentru eventualele consecin]e pe termen lung, am \ncercat s` descoperim elementele ce trebuie
acoperite prin diferite metode [i am \ncercat s` g`sim o parte din r`spunsuri la Centrul 51 |ntre]inere,
Repara]ii Curente [i Exploatare Caz`rmi de la Pantelimon.
structuri de radioloca]ie, a continuat s` [i metrologic`, coordonarea [i
acumuleze responsabilit`]i. Proble- controlarea activit`]ii de prevenire [i
matica este mult mai complex` dec#t stingere a incendiilor \n unit`]ile
\nainte. Cele 23 de caz`rmi deservite, subordonate Statului Major al For]elor
suportul pe linia domeniilor [i infra- Aeriene.
structurii asigurat bazelor aeriene fac Sigur, dac` sus]inerea, la nivel
din Centrul 51 o unitate cu foc financiar, ar fi una optim` [i perfect
continuu” , ne introduce \n fenomen temporal asigurat`, discu]ia noastr` nu
comandantul Centrului 51, locotenent- ar mai avea loc. “Trebuie s` ne des-
colonelul Marian }AN}A . curc`m cu ceea ce primim, suntem
Discu]ia
c#torva trece
dintre [i prin enumerarea
atribu]iile de baz` ale con[tien]i
extrem dec` nivelul\nresurselor
sc`zut, este unula
actuala condi]ie
unit`]ii: administrarea
terenurilor, construc-
]iilor [i instala]iilor
Locotenent-colonelul Marian aferente, planificarea,
}AN}A, comandantul centrului executarea [i recep]io-
narea lucr`rilor de
“|n principal, trebuie s` fim aten]i la natura construc]iilor,
dou` elemente: centrarea respon- asigurarea, pe baza
sabilit`]ilor pe problemele actuale ale cerin]elor [i nevoilor
For]elor Aeriene din punct de vedere unit`]ilor, a materialelor
logistic [i rea[ezarea componentei de de resortul construc]ii-
resurs` uman`, una pliat` pe \ndepli- cazare precum [i a
nirea
noile cu succes a atribu]iilor
responsabilit`]i. tocmai pe
De exemplu, utilajelor aferente,
asigurarea consultan]ei
unitatea noastr`, de[i la prima vedere privind activitatea ener-
pa re c` [i -a li mi ta t at ri bu ]i il e, pr in getic` a instala]iilor Centralele termice, o actualitate necesar`
reducerea zonelor de interes doar la mecanice sub presiune
36 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPORTAJ
economiei. Pentru noi, cel mai dificil este
s` asigur`m lucr`rile efective din Biroul Contracte [i
subunit`]i, ]in#nd cont c` fiecare Achizi]ii – inima unit`]ii
forma]iune de cazarmare existent` (\n
propor]ie de 90 la sut` din loca]ii aceast`
forma]iune de cazarmare exist` [i este
\ncadrat`) este compus` din 2 oameni:
subofi]erul administrator [i un personal
civil contractual. Or, situa]iile aparte
impuse de anumite loca]ii, datorate
exprim`rii de relief, sau a vechimii
construc]iilor fac aproape imposibil`
asigurarea la timp a necesarului de
repara]ii sau construc]ii” , \[i spune
punctul de vedere [i loc]iitorul
comandantului, locotenent-colonelul
Gheorghe CIURARU.
Derularea inadverten]elor este una
cursiv`, dovad` a cuno[terii perfecte de
c`tre speciali[ti a punctelor nevralgice.
Reg`sim pe aceast` list`, dificult`]ile
\nt#mpinate la proiecte de demolare a
unor cl`diri, la procedurile de
valorificare a materialelor excedentare este de p`rere Manuela MANOLE ,
achizi]i, aceasta a cunoscut, similar, o
[i a celor rezultate din demol`ri, referent de specialitate \n cadrul
sc`dere, urmat`, \n prezent, de o
reducerea excedentului de spa]iu de Biroului Contracte [i Achizi]ii.
stagnare a nivelului de absorb]ie a
cazare ce trebuie finan]at [i administrat,
resuselor financiare. “Pentru anul 2009
executarea cu dificultate a inventa-
am primit ceva
mai mult de 3 Mai mult ca sigur, problemele
miliarde de lei de sc ope ri te pe ac es t` lat ur` a
pentru ac hiz i] ii suportului logistic - domenii [i
directe. Suma infrastructuri pe larg, repara ]ii ,
este la un nivel \ntre]inere, construc]ie ad literam -
satisf`c`tor fa]` se reg`sesc pe \ntreg palierul de
de necesit`]ile responsabilit`]i dezvoltat de aceast`
noastre, ]in#nd ramur` . Profesionalismul specia-
cont [i de faptul c` li[tilor - acest pleonasm at#t de
suma total` aloca- necesar, o mai bun` exercitare a
t`, cu tot cu lucr`- ac tu lu i de co ma nd `, \n sp ec ia l
ri, se situeaz` reflectat pe componenta de resurs`
undeva la 13 mili- uman`, o planificare a bugetelor
Lucr`ri de repara]ii la arde de lei. Solu]ia dedicat` rea liz `rii unor proiecte
Batalionul HAWK o reprezint` plani- viabile [i nu neap`rat de anvergur`,
ficarea coerent` a sunt tot at#tea posibilit`]i de
rierilor lunare la combustibili, imposibili- relansare [i de cre[etere a nivelului
fondurilor, executarea de licita]ii [i
tatea de a preg`ti fochi[ti pentru deser- de sustenabil it ate. Chiar [i \n
proceduri de achizi]ii axat` num ai pe
virea unit`]ilor dotate cu centra lele domeniul logistic.
urgen]e [i pe proceduri de consolidare”,
termice.
Cu toate acestea, exist` [i aspecte
pozitive,
lucr`ri de[irepara]i,
nu pu]ine. Finalizarea
par]iale unor
sau totale,
\n diverse loca]ii precum Verne[ti,
Mo[na, Capu Midia, Otopeni, amena-
j`rile de spa]ii la Batalionu l Hawk, la
Titu, Ciorog#rla, la Grupul EOD, crearea
a peste 400 de locuri de cazare la C#mpia
Turzii pen tru exerci]ii multina]ionale,
nivelul optim al asigur`rilor medical`,
religioas` [i psihologic` a personalului.
De asemenea, de interes par [i
propunerile f`cute pentru \mbun`t`]irea
activit`]ilor: crearea unui deta[ament
de 7-8 oameni de specialitate, care s`
ac]ioneze conform
coerente, luarea uneia planific`ri
\n calcul posibilit`]ii
utiliz`rii de containere mobile \n locul Spa]ii moderne de cazare
construc]iilor actuale. la Baza 71 Aerian`
|n ceea ce prive[te procedura de
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 37
TEHNIC~
Avioanele “invizibile” misiunile,acesteavioaneerauvirtualfoartegreu dedetectat,

darmaialesde doborâtde c`tre inamic,ceea ce experien]a
Înc` de la primele conflicte militare, s-a demonstrat c` luarea practic` a [i demonstrat, cu prilejul mai multor misiuni
prin surprindere a inamicului dete rmina un avantaj tactic. De acee a, executate de SR-71 deasupra zonelor fierbin]i de pe glob
de-a lungul vremii s-au cùtat metode de disimulare a prezen]ei [i (Vietnam, Orientul Apropiat, la grani]ele URSS, etc), vreme
mi[c`rii for]elor proprii pe câmpul de lupt`, inclusiv prin mascarea de 3 decenii.
sau camuflarea acestora. Aceste metode sunt aplicabile tuturor Primeleauavioane
detectabile proiectate
fost realizate abia laspecial
mijloculpentru a fi greu
anilor ’70.
categoriilor de for]e, inclusiv avia]iei.
Ing. D`nu] VLAD Pornind de la principiile enun]ate în anii ’60 de fizicianul
rus Piotr Ufim]ev, speciali[tii din cadrul diviziei de proiecte
avansate a firmeiLockheed ,cunoscut` [i sub denumirea
“Skunk Works” (unde în deceniile anterioare fuseser`
realizate U-2, A-12 [i SR-71) au realizat întâi un model
matematicalunuicorp greudetectabildenumit“Hopeless
Diamond”(Diamantul f`r` speran]`). Deoarece tehnica de
calcul [i metodele numerice utilizaze în acea perioad`
permiteau discretizarea suprafe]ei într-un num`r finit de
suprafe]e plane, rezultatul a fost un corp cu suprafe]e
fa]etate.
Practic, ideea era realizarea unui corp cu proaste
cal
f`rìt`]isperan]`“
de anten`
eracare
doarsùn
poat` zbura.
model Deoarece
teoretic, care nu“Diamantul
ar fi putut
deveni niciodat` un aparat de zbor, acesta a fost rafinat
întâi în forma demonstratoarelor XST “Have Blue”, iar
ulterior prin realizarea avioanelor F-117.
De[ipurtau ini]iala F atribuit` avioanelorde vân`toare,
F-117 era un avion de atac la sol destinat s` penetreze
nedetectat spa]iul aerian inamic [i s` atace ]intele strategice
ale acestuia cu bombe ghidate cu laser.
F-117 Nighthawk Avioanele F-117au intrat în serviciu opera]ional în cursul
anilor `80 la baza aerian` Tonopah din Nevada în condi]i de
La începutul utiliz`rii avia]iei ca arm`, aeronavele puteau Întimpul r`zboiului[iîndeceniile careauurmat,s-au secret total [i timp de aproape un deceniu au efectuat misiuni
fidetectate doarvizual.La sfâr[itul primuluir`zboimondial dezvoltat atât radiolocatoarele, care au devenit din ce în ce doarnoaptea.Abialasfâr[itulanilor’80,la încheiereaR`zboiului
s-au f`cut primele încerc`ri de aplicare a unui înveli[ maiperformante,putândfiinstalatelabordulaeronavelorde rece, a fost dezv`luit` existen]a acestor avioane. Prima
transparent pe structura
obi[nuite(pânz`, aeronavelor în locul materialelor
placaj, metal). lupt`, câttermic`
detec]ie [i mijloacele de
(în spectrul GOTHA GO 229
Apari]ia radarului la începutul celui de-al doilea r`zboi infraro[u) a aeronavelor [i a
mondial a creat o nou` posibilitate de detectare a aeronavelor altor categorii de tehnic`.
inamice în zbor. În lipsa unor aeronave care s` fie dificil de Mijloaceledereducere
detectat de c`tre radar, singurul mijloc de contracarare a a detectabilit`]ii de c`tre
radarului utilizat opera]ional a fost dispersarea de dipoli(folii mijloace vizuale, radar [i în
de staniol) sau chaff, metod` utilizat` [i în prezent. infraro[u, au fostreunite sub
La sfâr[itul r`zboiului era realizat în Germania avionul conceptul „stealth” (a se
Horten Ho IX sau Gotha Go 229, un avion tip arip` furi[a în limba englez`).
zbur`toare, propulsat de motoare aeroreactive, al c`rui În anii ’50 au fost
înveli[era realizatdintr-unmaterialtip sandwich deplacaj realizate primele încerc`ri de
încleiate cu r`[ini amestecate cu pulbere din c`rbune de reducereadetectabilit`]iiavioanelorspionU-2careefectuau utilizare opera]ional` a F-117 a avut loc în cadrul interven]iei
lemn. De[i acest avion nu a fost utilizat opera]ional, a fost zboruri de recunoa[tere deasupra ]`rilor din Tratatul de la din Panama din 1989,daraicirolullora fostmaimultde a crea
totu[i prima
de c`tre încercare practic` de reducere a detectabilit`]ii
radar. Var[ovi a, însàpri
de reducere mele aeronave
detectabilit`]ii care
de tip înglobau
stealth soluavioanele
au fost ]ii tehnice confuzie înrândulutiliz`rii
Importan]a for]elorînloiale
lupt`generalului Noriega.
a unui avion greu detectabil
În2009, firma NorthropGrumman din SUA a realizat spionA-12 [iurma[ul acestora, avionul de recunoa[tere a fost demonstrat` în cadrul opera]iunii “Desert Storm”
un model la scar` real` al Ho IX , utilizând materiale strategic` SR-71. (R`zboiul din Golf din 1991), când avioanele F-117,
similare celor folosite în construc]ia avionului [i a m`surat Aceste avioane aveau în construc]ia bordului de atac reprezentând doar2,5%din num`rulaeronaveloraliate,au
semnalul radar reflectat de acesta, rezultatele întrecând a aripiimicisuprafe]e triunghiulare,denumite “reflectoare de lovit 40% din ]intele strategice irakiene.
a[tept`rile. col], cu rolul de a reflecta undele radar în alte direc]ii decât Înaniiurm`toriavioanele aufostutilizate înmajoritatea
cele incidente. De teatrelorde opera]ii.Un singurF-117 a fostdoborâtîn martie
asemenea, deoarece 1999 deasupra Serbiei de c`tre rachete sol-aer, ceea ce a
aceste aeronave executau demonstrat c` acest concept “stealth” este departe de a fi
misiuni în special noaptea, infailibil.
erau vopsite în negru cu Înanii’80,tot înStatele Unite,firma Northropa început
vopsele speciale, care le lucrul la un bombardier strategic realizat în conceptul “stealth”.
reduceau [i posibilitatea de Spre deosebire de F-117 care avea suprafe]ele exterioare
detec]ie în spectrele vizual
[i infraro[u. Combinat cu fa]etate,
cu acest bombardi
suprafe]ele exterioareer,av#nd
viitorulcurburi
B-2, erafoarte
o aripline.
` zbur`toare
Aceast`
viteza (peste Mach 3) [i solu]ie a fost utilizat` [i la aeronavele proiectate ulterior,
altitudinea (peste 20 km) la inclusiv în prezent. Dezvoltarea tehnici de calcul, a metodelor
Predator -C care se desf`[urau matematice au f`cut posibil` abordarea acestei solu]ii.
38 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
TEHNIC~
reflectivit`]ii suprafe]ei ♦ utilizarea mijoacelor active de bruiaj în
F-22 RAPTOR exterioare. infraro[u(la elicoptere) [i a dispersorilor de capcane
Utilizarea de materiale termice(flares);
radar absorbante, atât în
construc]ia structurii, cât [i
a înveli[urilor, precum [i a
c.vizual
unoracoperiricucalit`]iradar- Aici s-au realizat cele mai timide progrese, principala
absorbante. La F-117 metod`
\n func]iededereducere
tipul deamidetectabilit`]ii
siune. În ultimavizuale fiindmai
vreme camuflajul
multe
acoperirearadar-absorbant`
era la început sub forma for]e aeriene au adoptat scheme de vopsire [i marcaje cu
unor folii aplicate pe înveli[ vizibilitate redus`, utilizând nuan]e de gri.
similarelinoleului,înprezent Transpunerea în practic` a unora din aceste cerin]e a
se utilizeaz` instala]ii condus la reducerea performan]elor [i capacit`]ii de lupt` a
robotizate de aplicare a aeronavelor, costuri de produc]ie [i între]inere foarte mari
acopeririiradar-absorbante. (pre]ul unui F-117 ajungea înanii ’80 la 42,6 milioane dolari
Astfeldeacopeririridic`problemeînexploatare,sensibilitate [i au fost produse 59 de avioane, iar un bombardier B-2 a
costat peste 2 miliarde dolari [i au fost produse doar 21 de
Metode de reducere a ridicat` la zgârieturi[iumezeal`.
Lipsa sau limitarea utiliz`rii mijloacelor de radioloca]ie aparate). Materialele [i tehnologiile utilizate la bord sunt, de
detectabilit`]ii aeronavelor: active la bord [i existen]a unor mijloace de comunica]ii asemenea, scumpe [i sensibile la factori naturali.
De exemplu, pr`bu[irea unui B-2 în Guam a fost
securizate.
Într-omisiune în care se urm`re[teca avionul s` fie cauzat` de p`trunderea umezelii într-o sond` de presiune
Forma exterioar` a.capabil`

radar: s` reflecte undele radar în
greu detectabil, acesta trebuie s` aib` armamentul acro[at
doar în loca[ele interioare [i s` nu aib` nimic acro[at la
static`, care a dat informa]ii eronate la calculatorul de date
aerodinamice.
Deoarece practica a demonstrat c` “invizibilitatea”
alt` direc]ie decât cea incident`; aceasta se realizeaz` prin exterior, s` men]in` t`cerea radio deasupra teritoriului inamic
s` nu î[i foloseasc` radarul, folosind pentru achizi]ia ]intelor radar atrage dup` sine penalit`]i asupra capacit`]ii de lupt`
suprafe]e exterioare fa]etate (la primele genera]ii de avioane) [i performan]elor opera]ionale, cerin]ele au fost nuan]ate,
sau cu raze de curbur` foarte mari (în prezent), respectiv mijloacele de detec]ie în infraro[u de la bord sau informa]iile
transmise prin datalinkde la avioanele amice. astfel încât pentru avioanele delupt` viitoare s-a cerut ca
prin repetarea unui num`r mic de unghiuri obtuze între acestea s` fie “greu detectabile”. Costurile de produc]ie [i
diferitele elemente constructive (de exemplu, bordul de între]inereale acestorasunt încontinuare ridicate,majoritatea
atac al planului drept paralel cu metodelormen]ionatemaisus
bordul de fug` al celui stâng); sunt în continuare utilizate,
se vor evita unghiurile ascu]ite. singurulcompromisfiindf`cut
Utilizareaacestormetode în sensul cre[teriimanevra-
au intrat, cel pu]in în primele bilit`]ii [i performan]elor
decenii de realizare a acestor aeronavelor la nivele compa-
categorii de avioane, în rabile cu avioanele de lupt`
contradic]ie cu cerin]ele din genera]ia lor sau
aerodinamice [i mai ales de dep`[indu-le pe acestea.
stabilitate a zborului. Aceste Cerin]a a existat atât în
avioane sunt asistate de cadrul programului ATF, ce a
mijloace artificiale de asigurare conduslarealizareaavionului
a stabilit`]ii [i au comenzi de F-35 JSF F-22 “Raptor”aflatîn serviciu
zbor digitale de tip fly-by-wire. opera]ional, cât [i în programul
Evitarea oric`ror discontinuit`]i în forma exterioar`: JSF, care conduceîn prezent la realizarea avioanelor F-35
mascarea dispozitivelor de admisie ale motoarelor [i pe cât
posibil a ajutajelor acestora, armament acro[at în loca[e b.termic (în infraro[u) Lightning II.
De asemenea, majoritatea aeronavelor de lupt`
din fuselaj acoperite cu trape. Orice capace de vizitare [i ♦ mascarea ajutajelor motoarelor (F-117, B-2, realizate în lume în ultimele dou` decenii includ elemente
trape au marginile în zig-zag pentru a determina disiparea YF-23); constructive menite s` le reduc` detectabilitatea, atât \n
undei radar incidente. Orice discontinuit`]i între elementele ♦ limitarea utiliz`rii postcombustiei în teritoriul cazul aeronavelor pilotate (Super Hornet, Rafale, etc.), cât
de structur` sunt acoperite. Antenele sunt escamotabile inamic - pentru majoritatea avioanelor de lupt` moderne [i \n cazul prototipurilor [i proiectelor de avioane f`r` pilot
sau conforme cu înveli[ul. Cupola cabinei este acoperit` exist`cerin]acaacesteas` poat`zburaînregimsupersonic (X-47B J-UCAS, Predator C, MiG Skat, nEURon, Taranis).
cu o folie sub]ire de aur pentru a asigura continuitatea f`r` postcombustie (supercruise);
B2-SPIRIT
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 39

REPERE ISTORICE
ISTORIA UNIFORMELOR DE AVIA}IE DE-A LUNGUL VREMII (2)

Comandor Paul SANDACHI
{eila DUMITRESCU
În 1930
uniform` este de
a avia]iei, introdus` noua
culoare gri-bleu. veston, au man[et`
Pantalonii, [i drept,
albi, croi]i nu sunt vipu[ca]i.
sunt simpli. suntCulorile
argintii.petli]elor sunt diferite, dup`
Tunica este deschis` la gât, încheiat` la Mantaua este tot gri-bleu, are contra- specialit`]i. Unit`]ile de avia]ie de
un rând de patru nasturi galbeni, cu epole]i de culoare [i este încheiat` la vân`toare aveau petli]ele verzi; cele de
însemnul avia]iei în relief: o elice [i dou` dou` rânduri de câte patru nasturi de bombardament, ro[ii; cele de observare,
aripi. Tunica nu are paspoale, nici uniform`. Generalii au reverele de la azurii; cele de aerosta]ie, cafenii;
buzunare. Mânecile, croite drept, au câte manta din postav bleu-ciel. Pardesiul de comandamentele, bleumarin; aghiotan]ii,
doi nasturi mici, iar la 8 cm de margine ploaie [i cel simplu, tot gri-bleu, sunt amarante; inginerii, culoarea albastru-
sunt cusute galoane din fir auriu, în dup` modelul general, ca [i pelerina. închis; mecanicii, violet, iar medicii,
zigzag, primul terminându-se în romb. Mantaua de piele este neagr`. vi[iniu. Flotila de hidroavia]ie poart`
Insignele pentru personalul navigant {apca, dup` modelul general, are ancor` de metal, în loc de petli]`.
se a[eaz` în dreapta, la în`l]imea dintre band` din m`tase de culoare albastru- C`ma[a alb` se poart` la ]inuta de
nasturii 2 [i 3. Tunica se poart` în ]inuta marin, iar în fa]` are emblema avia]iei. ceremonie [i de sear`, cu fund`, cu
zilei, cu un cordon din aceea[i stof`, Ofi]erii superiori au, brodat pe vizier`, capetele atârnânde. La haina de sear`,
încheiat cu o pafta rotund` care un rând de frunze de stejar, iar generalii piep]ii c`m`[ii sunt apreta]i, iar gulerul
reliefeaz`
Vestonul,însemnul avia]iei.culoare, cu
de aceea[i dou` rânduri.
bleumarin, Bereta,
are format de basc,deiarpostav
în fa]` are col]urile
de zbor întoarse.
se poart` La ]inuta
c`ma[` zilei sau
gri-bleu [i
cordon, cu buzunare aplicate, are croiala insigna de avia]ie. cravat` neagr`, cu nod. Fularul este alb,
ca la armata de uscat, cu galoanele Epole]ii de ceremonie au fond de ca la marin`, iar m`nu[ile sunt albe, din
cusute tot pe man[etele r`sfrânte [i are postav bleu-ciel. Galonul de ofi]er inferior m`tase sau din piele castanie, dup`
petli]e în culoarea specialit`]ii. este lat de 1 cm, cel de ofi]er superior ]inut`. Ghetele [i pantofii, dup` modelul
Jachetul este croit dup` modelul de 2,8 cm, iar cele de general, cu frunze general, sunt din piele neagr`. Ledunca
marinei, dar de culoare gri-bleu, având de stejar, sunt de 3,5 [i 2,6 cm. este bleu-ciel [i cu însemnul armei pe
aplicate pe mâneci galoanele gradului. Galoanele sunt flexibile, din fir auriu-mat, cartu[ier` [i pafta.
Jachetul, alb ca la marin`, facultativ, are spre deosebire de cele de grad, care sunt Elevii [colii preg`titoare de ofi]eri de
contra-epole]i pe fond de culoare bleu- din ]es`tur` în zigzag. aeronautic` au veston ca al ofi]erilor, cu
ciel, ca [i la bluza de var`, dup` modelul Galoanele sunt aplicate pe panglici contra-epole]i de stof`, petli]e portocalii
general, pe al c`rei guler se poart` [i de m`tase de culoare distinctiv`, rombul [i pantaloni f`r` man[ete. În plus au
petli]e de culoare distinctiv`. r`mânând liber [i aplicat direct pe bluz` – c`ma[` din postav sau pânz`,
Pantalonii, gri-bleu, croi]i drept, cu man[et`. La ofi]erii de aeronautic`, cu dou` buzunare pe piept, cu guler
lampas dublu bleu-ciel, se poart` cu galoanele sunt cusute pe panglic` de r`sfrânt [i se încheie
culoare; [apca, la fel ca acuofi]erilor,
nasturi are
de
ciorapi negri [i ghete. La aceast` ]inut`, m`tase gri-bleu, la ingineri pe m`tase
pantalonii generalilor au lampas [i albastru-închis, la mecanici violet`, iar emblema brodat` cu m`tase, iar bereta
vipu[c` bleu-ciel [i sunt purta]i [i la la medici, vi[inie. Pentru ofi]erii de este bleumarin. Însemnul gradului se
]inuta de sear`. Pantalonii, purta]i cu intenden]` [i administra]ie, galoanele poart` pe mâneca stâng`. Ei au uniform`
40 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
REPERE ISTORICE
alb`, centur` din piele, ghete din piele
sau din lac, cu [ireturi.
{colile tehnice au uniforma ca a
[colii de ofi]eri, cu veston închis la gât,
ca al reangaja]ilor din armata de uscat,
iar epoletul este înconjurat cu un [nur
de m`tase de culoare portocalie.
Navigan]ii
petli]e au vestonspecialit`]ilor.
în culoarea închis la gât, cu
Însemnele de grad se a[eaz` pe mâneca
stâng`, iar nasturii sunt de culoarea
Regele Carol al II-lea [i fiul sù, Mihai,
fondului. Uniforma lor de var` este în trec \n revist`
întregime alb`, cu însemnele purtate pe o subunitate de aviatori
mânec`, pe o bucat` de postav de
culoarea specialit`]ii.
Mai[trii de avia]ie au uniforma ca a
reangaja]ilor, cu însemnele gradului [i
ale specialit`]ii pe bra]ul stâng, petli]e
violete [i cu emblema de la [apc`
Teodorescu Ilie – ]inut` de \nalt`
brodat` cu m`tase ro[ie. gal`; ofi]erul de Stat Major poart`
Reangaja]ii navigan]i au uniforma ca \nsemnul aviatorilor din flotila de
a celor de infanterie, în culoarea trupei gard` de la Cluj, unitate luat` sub
de avia]ie,
m`tase cu emblema
galben`, de la [apc`
iar pentru cei din
de patronajul regelui pentru
Carol alsprijinul
II-lea
drept recompens`
administra]ie, din m`tase alb`. Bereta, acordat la 06 iunie 1930 \n aducerea
pe care se aplic` emblema metalic` [i sa de la Oradea la Bucure[ti
petli]ele de specialitate, este ca la trup`.
Uniforma de var` are [apc`, bluz` cu
epole]i – din pânz`, cusu]i în um`r – [i
pantaloni din postav kaki.
Trupa are aceea[i uniform` ca a
trupelor de uscat, din postav gri-bleu,
cu petli]e de culoare, pe specialit`]i. În
locul capelei are beret` bleumarin, cu
emblem` metalic`, iar la ceremonie,
[apc` cu pantaloni lungi. La lucru,
solda]ii au bluz` – c`ma[` ca a elevilor
[colii de avia]ie [i ca mai[trii militari.
Frunta[ii [i caporalii au galoane galbene
din lân`, iar cele ale sergen]ilor sunt din
fir auriu, purtate pe bra].
}inuta de serviciu; centur` cu }inuta de ora[ a adjutantului aviator

diagonal` cu pafta metalic` Ravaru Ioan
Ofi]er superior din arma avia]ie

\mbr`cat \n ]inuta de serviciu,
prev`zut` cu buzunare aplicate cu Elevi \n ]inuta de ceremonie
acela[i material al vestonului
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 41

TEAMBUILDING
Ministerul Ap`r`rii dezvolt` un
proiect na]ional pentru elevii
de liceu
Dac` e[ti elev de liceu [i ai cuno[tin]e despre
ARMATA Rom#niei, NATO, UE, vrei s` \]i dezvol]i
calit`]ile
spiritul defizice, tr`s`turile
competi]ie, dar[i[icalit`]ile
pe cel de morale [i afective,
echip`, tab`ra
de var` a cerceta[ilor de var` este locul unde trebuie
s` vii.
Concursul de selec]ie a participan]ilor la tab`r`
se desf`[oar` în dou` etape doar prin intermediul
Internetului. |n acest an, prima etap` s-a desf`[urat
\ntre 1 aprilie - 17 mai 2009, iar a doua etap` \ntre 18
mai - 14 iunie 2009.
Întreb`rile concursului sunt formulate din
materiale publicate pe site-ul www.mapn.ro [i
www.nato.int [i acoper` domeniile: Armata României,
NATO, participarea militarilor români în misiuni
interna]ionale, cariera militar`.
Primele 21 de echipe se calific` pentru a participa
la tab`ra de var`. În cazul în care una din cele 21 de
TAB~RA DE VAR~ A CERCETA{ILOR, echipe calificate nu poate participa la tab`r`, aceasta
O TAB~R~ DE NOTA NOU~! va fi înlocuit` cu o alt` echip` desemnat` de juriul
competiþiei în ordinea descresc`toare a rezultatelor.
{eila DUMITRESCU
42 de tineri au fost cerceta[i de var` \n perioada 9-16 august la Academia IONA{ [i plutonier Paul KELEMEN
KELEMEN.. V#n`torii
de munte le-au ar`tat c` lupta \n munte este diferit`
For]elor Aeriene “Henri Coand`“. de lupta din carte. Oamenii preg`ti]i s` intervin`
indiferent de vreme, teren sau presiune atmosferic`
C u un buget general de 23.282,85 de lei,

evenimentul desf`[urat sub deviza “Fii
cel mai bun! Fii la \n`l]ime!”, adic` tab`ra
de var` a cerceta[ilor, le-a oferit liceenilor prilejul de
a cunoa[te \ndeaproape ce \nseamn` s` fii militar \n
Jianu a f`cut trei treceri la
vertical` cu IAR-99 {oim, spre
bucuria tinerilor.
“Cer Senin”, prezent pe
14 august 2009, a cincea zi de
Rom#nia.
Evenimentul a reunit fonduri ale Ministerului tab`r`, a asistat
activit`]ile celei lade-a
c#teva din
[asea
Tineretului [i Sportului – 9408 lei – capitolul m#ncare, edi]ii. Dup` ce au executat
Ministerului Ap`r`rii Na]ionale – 3000 de lei [i fonduri lucr`ri de între]inere la Cimitirul
ob]inute prin sponsorizare de la Vastex, Condor, Eroilor de la H`lchiu, cei 42 de
Mentor [i Vodafone, \n valoare de 10.874,75 de lei. tineri au sosit la Baza de
Cei 42 de tineri au vizitat facilit`]ile Academiei Instruire a vân`torilor de munte
For]elor Aeriene, dar [i obiectivele turistice din Bra[ov: - Bucegi - din Predeal, pentru a
Biserica Neagr`, Muzeul de istorie, Prima [coal` lua parte la activit`]i de alpi-
Româneasc`. |n ziua urm`toare liceenii au vizionat nism, sub \ndrumarea
prezentarea organizat` de Serviciul Român de instructorilor militari.
Informa]ii prin Direc]ia General` Prevenire [i Activitatea s-a desf`[urat
Combatere Terorism [i Compartimentul de Interven]ie f`r` incidente majore la Cheile
Antiterorist`/Contraterorist` Pirotehnic`. Miercuri, 12 R#[noavei, iar instructorii [i-
august, cerceta[ii de var` s-au deplasat la Boboc, la au str#ns echipamentul, de altfel “singurul moment au \nso]it cele patru echipe pe un traseu situat \n
{coala de Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, element \n care pot s` trag` [i ei sforile”. jurul taberei, fapt ce i-a obligat pe tineri s` foloseasc`
nou fa]` de anii preceden]i, c#nd deplasarea se f`cea Tinerii cerceta[i s-au \ntors \n tab`ra de la instrumentele puse la dispozi]ie cum ar fi busolele
Predeal, s` doarm` la corturi. sau s` se protejeze \n uniformele militare mozaicate
Cea de-a [asea zi a avut \n terenul accidentat.
ca probleme de rezolvat Vineri, cei 42 de cerceta[i de var` s-au \ntrecut \ntr-
cunoa[terea [i \ntrebuin]area un concurs de paintball pe o ploaie toren]ial`, iar s#mb`t`
busolei \n vederea orient`rii pe - concursuri sportive \n cadrul Academiei For]elor Aeriene.
teren, m`surarea unui azimut Duminic`, ceremonia de \nchidere a taberei de var` s-a
cu busola, stabilirea corect` \ncheiat \n prezen]a oficialit`]ilor militare.
a unui reper \n teren dup` un Anul acesta, topul trei pe echipe al taberei
azimut dat folosind busola, cerceta[ilor de var` a fost alc`tuit de Cojoac` Bianca
parcurgerea unei distan]e \n [i Popa Valentina, din Buzù, locul 2 – Smeria Orlando
direc]ia reperului folosind [i Sopron Sorin - Vaslui, iar locul 3 – Bulig` Ana-Maria
tehnica m`sur`rii cu dublul pas [i Neagu Laura din Bucure[ti. Din discu]iile cu tinerii
[i parcurgerea unui traseu prin cerceta[i, principala dorin]` a fost ca tab`ra de var`
teren muntos dup` distan]e [i s` fie pe o perioad` mai lung`, pentru c` dup` o
azimuturi date. s`pt`m#n` “militar`“ abia se obi[nuiser`. Programul
Astfel, 4 echipe de intensiv [i \nc`rcat le-a oferit tinerilor aspecte practice
cerceta[i s-au deplasat \n din via]a adev`rat` a militarilor, iar nota pe care tinerii
teren sub conducerea a 4 au dat-o evenimentului a fost NOU~. Pentru c`
la Ghimbav. Acolo, ei au asistat la 4 ie[iri cu 4 avioane instructori, sergent major Petre IONESCU IONESCU,, \ntodeauna se poate [i mai Bine!.
AN-2, apoi la simulator. Comandorul (av.) Nicolae plutonier Ioan C~CIUL~ C~CIUL~,, plutonier Andrei
42 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
PROIECT
Avionul solar
\[i face debutul
Primul avion din lume ac]ionat pe
baz` de baterii cu \nc`rcare solar` [i-a
INCAS propune un avion mic f`cut dejac` apari]ia,

anun]#nd prototipulconstructorii sì
\n cauz` a efectuat
cu vitezã subsonicã mare un prim set de zboruri experimentale.
Marea \ncercare a aeronavei HB-SIA,
Institutul Na]ional de Cercet`ri Aerospa]iale “Elie Carafoli” - cum a fost botezat`, va avea loc \n anul
I.N.C.A.S. Bucure[ti - , Universitatea Politehnic` Bucure[ti [i SC INAS 2021, c#nd va efectua traversarea \n
SA Craiova sunt parteneri \ntr-un proiect de cercetare [i realizare a premier` a Atlanticului.
unui pre-concept de avion multifunc]ional pentru antrenament avansat,
botezat AMTA.
introduc \n proiectul unui avion cea mai mare parte
{eila DUMITRESCU din elementele de noutate, \n care scop se acord`
Proiectul se \ncadreaz` \n obiectivele prioritare mare aten]ie activit`]ilor de cercetare, studiilor
ale programului 4 Parteneriate, domeniul 8 (Spa]iu comparative, \ncerc`rilor experimentale.
[i Securitate), direc]ia de cercetare 8.3 Tehnologii [i La sf#r[itul fazei de pre-concept, avionul este
Infrastructuri Aerospa]iale [i \n obiectivele specifice definit \n liniile sale principale. Astfel, configura]ia
ale urm`toarelor tematici de cercetare: tehnici exterioar` a avionului este aproape complet definit`,
aeronautice, dinamica zborului, platforme r`m#n#nd, eventual, doar anumite elemente de
specializate [i aparate de zbor cu [i f`r` pilot, detaliu, care, \n principiu, nu influen]eaz` sensibil Prototipul avionului are o anvergur`
metode [i tehnici avansate de simulare, comand` caracteristicile aerodinamice ale avionului. de numai pu]in de 61 de metri, c#nt`rind
[i control, de proiectare [i fabrica]ie a aparatelor de |n ceea ce prive[te structura [i configura]ia \n schimb sub 1.500 kilograme. Traver-
zbor aerian, aerospa]ial [i spa]ial, sisteme de analiz`, interioar`, precum [i sistemele de bord, acestea sarea Atlanticului va fi f`r` \ndoial` o
încercare [i control al calit`]ii specifice domeniului sunt definite la nivelul elementelor principale, \ncercare riscant`, deoarece \ntregul
spa]ial, aerospa]ial [i aeronauticii, potrivit incas.ro. func]ionale [i constructive (de exemplu ansamblu zbur`tor este ac]ionat de
Scopul principal al proiectului \l constituie compartimentarea de baz` [i elementele de instalare baterii cu \nc`rcare solar`, unii cerce-
realizarea fazei de pre-concept a unui avion a motorului, sistemului de combustibil, trenului de t`torii fiind sceptici cu privire la
multifunc]ional de antrenament avansat. aterizare, componentele mari ale sistemelor de bord capacitatea noului avion de a zbura [i pe
Potrivit declara]iilor conduc`torului de proiect [i traseele comenzilor, etc), r`m#n#nd ca \n cadrul timp de noapte cu energia \nmagazinat`
AMTA, Dr . ing. Mihai NEAM NEAM}} U , AMTA se proiectului final de execu]ie s` fie definitivate \n timpul zilei anterioare de zbor.
dore[te a fi [i avion civil [i militar, fiind un avion de elemente de detaliu, unele dintre ele depinz#nd de Av io nu l HB -S IA are fo rm a [i
antrenament avansat cu reac]ie. „AMTA este un versiunea avionului, \n cazul \n care exist` mai
avion bun \n timp de pace ce permite pilotarea la multe versiuni. aparen]a
costuri mici [i poate fi \ntrebuin]at la supraveghere, Al doilea scop urm`rit de proiectul de fa]`,
unui avionunui planor,
de linie dar dimensiunile
modern`. Aeroplanul
av#nd dubl` comand`. Ulterior, poate fi transformat este acela de a produce documenta]ia tehnic` strict este construit din materiale composite
\n avion de lupt` f`r` pilot (UAV)”, afl`m de la necesar` pentru a influen]a o decizie pozitiv` de pentru a avea astfel o greutate c#t mai
doctorandul lui Elie Carafoli, dr. ing. NEAM NEAM}}U. realizare a unei aeronave, \n cazul de fa]` AMTA.
|n plus, preconceptul \nglobeaz` toat` partea de Bine\n]eles, o asemenea problem` trebuie
cercetare [i va ajunge la maturitate peste 4 ani, cu formulat` \ntr-un context adecvat, cum ar fi cel al
un alt motor. Potrivit dr.ing. Neam]u, estimarea de unei |ntreprinderi Aeronautice Extinse, reprezent#nd
cost a proiectului de cercetare care se \ntinde pe 3 o \ntreprindere privat`, dedicat` unui anume avion
ani s-ar ridica la suma de 20 miliarde lei vechi. sau familii de avioane (\n cazul nostru AMTA), [i
Datorit` reducerii cu 70% a fondurilor alocate \n care este constituit` prin participarea, \n sistem
planul na]ional de cercetare, programul de cercetare joint-venture, a unui lan] de \ntreprinderi existente,
a intrat deocamdat` \n pauz` de lucru. de la cele de cercetare-proiectare, manufactur`, la
|n mod curent, faza ini]ial` de pre-concept a cele de exploatare, \ntre]inere [i comercializare. mic`. Pentru a pre\nt#mpina orice
unui avion,
proiect ocup` 50-70%
[i consum` 30-40%dindindurata total`
resurse, a unui
av#nd \n de aAlconsolida,
treilea scop urm`rit[i\nvalida
fructifica proiectul de fa]` care
rezultatele este accident,
zi avionul
alimentat din va zbura solar`,
energia pe timp iar
de
vedere complexitatea [i caracterul iterativ al se ob]in \n proiectul \n desf`[urare CADCAS, dedicat noaptea \n caz de pericol, pilo]ii vor
procesului de concep]ie [i faptul c` \n aceast` metodelor [i codurilor de calcul clasice, adecvate
perioad` se fac numeroase cercet`ri teoretice [i
putea ac]iona motorul [i elicele
utiliz`rii \n fazele de pre-concept, precum [i
experimentale, precum [i studii comparative pentru procedurilor de Lucru Colaborativ, specifice |ntreprin-
conven]ionale pe baz` de benzin`.
validarea conceptului. Procentele de mai sus sunt derilor Extinse. Prin aceasta se sub-sumeaz` HB-SIA va fi precedat \n viitor de
cu at#t mai mari cu c#t proiectul \n ansamblul sù proiectului de fa]` [i o bun` parte din obiectivele prototipul HB-SIB, care va avea
este mai eficient [i mai pu]in costisitor, ceea ce proiectului CADCAS (de data aceasta la nivel dimensiuni mai mari, va fi prev`zut cu
arat` importan]a pre-conceptului. aplicativ), cum ar fi: dezvoltarea parteneriatului \ntre o capsul` presurizat` [i va avea
No]iunea de pre-concept, \n contextul proiectului institute [i centre universitare de cercetare- tehnologii de zbor mai eficiente.
de fa]`, nu trebuie \n]eleas` \ntr-un con]inut minimal. dezvoltare, pe de o parte [i \ntreprinderile “Avionul va putea zbura teoretic
|n fapt, toate firmele realizatoare de produse de aeronautice, pe de alt` parte; dezvoltarea unui sistem non-stop cu o vitez` de circa 25 de
avia]ie cu un grad mare de noutate, ca de exemplu coerent [i eficient de calcul [i proiectare, bazat pe noduri. Va fi ca un balon \n care pilo]ii
AIRBUS, au un departament de pre-concept, care metodele tradi]ionale adaptate la condi]iile de Lucru vor putea adormi f`r` griji”, a declarat
efectueaz`
unui programstudii [i cercet`ri
de realizare premergatoare
a unui lans`rii
avion nou, adic` un Colaborativ prin Internetrealiz`rii
Extinse; preg`tirea [i la cerin]ele
unei|ntreprinderilor
|ntreprinderi Bertrand
proiectuluiPicard,
avionuluiomul din spatele
cu baterii solare.
avion care s` \nglobeze c#t mai mult din progresul Aeronautice Extinse pentru produsul AMTA,
[tiin]ific [i tehnologic la un moment dat. Cu alte asigurarea preg`tirii [tiin]ifice a personalului de http://news.bbc.co.uk
cuvinte, pre-conceptul este momentul c#nd se specialitate, mai ales a tinerilor [i la nivel aplicativ.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 43

INSTRUC}IE
Baza 90 Transport Aerian,
unitate care pune la \ncercare
for]a [i cuno[tin]ele militarilor
BATALIONUL DE AP~RARE ANTIAERIAN~,
pe care \i ad`poste[te, are \n
componen]` o m#n` de oa-
NUCLEU DE UNITATE OPERA}IONAL~
meni de
lionul care reprezint`
Artilerie Bata-
Antiaerian`.
Tineri [i „verzi”, ei sunt cei
care \ntre]in tehnica de lupt`
din dotare.
C#nd \i vezi cum m#nuiesc tunul, cum

\ncarc` [i descarc` proiectilele de [coal`, cum
le str`lucesc ochii [i asud` \n timp ce muncesc,
[tii c` acei militari trebuie s` aib` artileria
antiaerian` \n s#nge ca s` reu[easc` \n fiecare
zi s` \[i \ndeplineasc` cu brio sarcinile de {eila DUMITRESCU
{eila DUMITRESCU
serviciu. Sub soarele de septembrie, i-am BAZA 90
BAZA 90 TRANSPORT
TRANSPORT AERIAN
AERIAN
cunoscut pe c#]iva dintre militarii [i ofi]erii care
fac parte din Batalionul de Artilerie Antiaerian` de Artilerie Antiaerian`. |nainte a fost la T`rlungeni [i cu exerci]ii pe tehnica de la
din cadrul Bazei 90 de Transport Aerian, comandant de batalion la Baza 95, iar din aprilie Academie c` a condus tunurile la tragerea cu
proasp`t \ntor[i de la exerci]iile militare din a venit la Bucure[ti. „Aici e o baz` mult mai Complexul Radiotehnic de Tragere: „Coman-
]ar`. mare cu misiuni permanente, at#t s#mb`t` [i dantul transmitea ordinul [i eu d`deam sau
Cu totul, sunt o m#n` de oameni, un nucleu duminic`, cu mult mai multe exerci]ii ca la opream focul”, poveste[te sublocotenentul
Bacù”, afl`m de la maiorul Marcel ILE.

pe care se poate construi o unitate opera]ional` Poveste[te c` a executat exerci]ii militare
[i care \ntre]ine o tehnic` de lupt` la care nu \mpotriva elicopterele IAR 330 SOCAT \n
s-au mai f`cut repara]ii de 10-15 ani. august, la Sm#rdan, dar [i \n aprilie, la Capu
Maiorul Marcel ILE, 38 de ani, de loc Midia, unde a participat la trageri de lupt` reale,
din Timi[oara, este comandantul batalionului
„momentul din
des`v#r[esc an \n Dac`
\n lupt`“. care laspeciali[tii
Capu Midia, se Ceaslov. Poart` cu m#ndrie la g#t tricolorul de
elementul de noutate al exerci]iului l-a care este ag`]at` legitima]ia. Adaug` c` „la noi ar
constituit tragerea \n plan oglind`, unde ]inta trebui s` mai vin` ni[te cadre pentru c` suntem
\n care s-a tras era un elicopter SOCAT care pu]ini \ncadra]i \n raport cu statul unit`]ii”.
zbura deasupra m`rii, exerci]iu caracterizat de Coleg cu ei este soldatul Lauren]iu
maiorul ILE drept unul dificil pentru c` N~ST~SACHE , 24 de ani. Este de doi ani
sectorul de trageri era foarte \ngust, la cel de soldat la Baza 90 [i a fost la dou` trageri la
la Sm#rdan, au avut loc trageri \n condi]ii de Capu Midia, at#t anul trecut, c#t [i anul acesta.
bruiaj cu cartu[e chaff [i flare. „Interesant la „Frica e tot timpul c#nd stai cu proiectilele l#ng`
Sm#rdan a fost faptul c` am v`zut pe ecran tine”, spune soldatul N`st`sache. Cu toate
bruiajul pasiv realizat de cartu[ele chaff”, mai acestea, anul trecut a fost repartizat chiar servant
spune maiorul Ile. „Inamicii” de la aceste pe tun si a tras cu el, iar anul aceasta a fost
exerci]ii le-au fost colegii pilo]i din Baza 90, transmisionist.
care au fost pu[i fa]` \n fa]` cu cei de la artilerie Ei sunt c#]iva militari din Batalionul de
antiaerian`
La Capupentru
Midia, arol\nv`]a unii de la de
de comandant al]ii.
pluton Ap`rare
mereu \nAntiaerian`
„Duelul decare
foc”trebuie
la cares`\i c#[tige
supun
Maiorul Marcel Ile l-a avut sublocotenentul Laura CEASLOV, misiunile din cadrul Bazei 90 de Transport
25 de ani. Afl`m de la t#n`ra c`lit` \n cinci tabere Aerian.
44 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
ANIVERSARE
VIA}~ ÎNCHINAT~
O VIA}~ ÎNCHINAT~ ZBORULUI! R`zboiul este [i va fi atâta timp cât va exista
omenirea. Trist este faptul c` r`zboiul, din p`cate,
aduce multe tragedii [i nenorociri. R`zboiul nu este
“Odat` ce ai încercat zborul, C`pitan-comandor doar o teorie, un concept, o filozofie – oricâte defini]ii
vei p`[i pentru totdeauna pe p`mânt {tefan POPA i-am da. În realitate, r`zboiul este un fenomen
cu ochii ridica]i spre Cer, acolo unde extrem de complex, iar natura [i deznod`mântul
acestuia sunt întotdeauna determinate de c`tre
ai fost [i vei dori mereu s` te întorci” om .
Leonardo da Vinci vei fiAutorul c`r]ii “Legea
ucis: lupta celor puternici.
mercenarilor din Irak ”,Ucide sau
domnul
STEVE FAINARU
FAINARU, american de origine român`,
Sâmb`t`, 23 aprilie 2009, cel mai vârstnic pleac` de la convingerea c` atât studiul fenomenului
pilot de vân`toare [i ultimul cavaler al r`zboi, cât [i realitatea concret` a câmpului de
Ordinului “Mihai Viteazul” din avia]ie, lupt` cu ororile sale, ne ofer` o perspectiv`
adecvat` pentru interpretarea [i în]elegerea
generalul-maior Ion Di Cesare a mai primit o complexit`]ii r`zboiului, în mod special, al celui din
stea. Generalul se num`r` printre pilo]ii de
elit` ai României, acumulând un num`r de
19 victorii aeriene în cadrul celui de-al Doilea FA}A NEV~ZUT~ A
R`zboi Mondial. Împreun` cu al]i patru a[i
ai avia]iei militare care au primit înalta
R~ZBOIULUI
distinc]ie a Ordinului “Mihai Viteazul”, Irak, precum [i formarea unor atitudini civice [i
c`pitan Bâzu CANTACUZINO, c`pitan militare adecvate. În plus, a[a zi[ii “mercenari”care
au ac]ionat în Irak î[i aveau propriul principiu care
Alexandr u {ERB~NESCU, loc otenent func]iona dup` un cod nescris: legea celor puternici.
Theodor GRECEANU, Ei aveau, ne spune autorul, o vorb`
“Ce separafrazat`
intrat definitiv în istoriaION DI CESARE
avia]iei române [ia dup` o reclam` din Las Vegas: petrece în
mondiale. Irak, r`mâne în Irak”.
Conducerea unei companii de securitate din
La cei 93 de ani pe care i-a împlinit anul Irak, spune autorul, estimau c` doar 15% din
acesta pe 18 august, generalul-locotenent Ion incidentele cu schimburi de focuri erau raportate,
Di Cesare este plin de energie, activ, cu o cu toate c` exista un
luciditate [i acurate]e a memoriei de invidiat. ordin al Departa-
Onoare al municipiului Bucure[ti [i Pre[e- mentului de Stat prin
Prin multitudinea, diversitatea [i exactitatea dintele Ligii Aeriene Române din anul 1991. care se cerea rapor-
datelor [i informa]iilor privind evenimentele În fiecare an, de ziua Sfin]iilor Apostoli tarea oric`rui eveni-
[i faptele petrecute în cel de-al Doilea R`zboi Petru [i Pavel (29 iunie) face pelerinaj la ment. Chiar dac` în
Mondial, dar nu numai, pilotul nostru de elit` final duce la o list` de
M`n`stirea Dintr-un Lemn, unde este “puncte slabe” pentru
reprezint` o adev`rat` enciclopedie pentru mormântul camaradului [i prietenului sù, companiile de secu-
avia]ia militar`. A fost un colaborator apropiat generalul Paul Teodorescu, iar de ziua ritate puse în slujba
al generalului-colonel Paul TEODORESCU, Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, (20 iulie) guvernului SUA, prin
reac]ia pe care o
patronul determin`, cartea î[i
Aeriene, spiritual
participàl la
For]elor
mani- atinge scopul: acela de
fest`rile organizate de Ziua a-l ajuta pe cititor s`
Avia]iei [i a For]elor Aeriene reflecteze mai profund
la ceea ce s-a întâmplat în r`zboiul din Irak.
Române [i depune o coroan` Cartea ap`rut` la Editura Litera Interna]ional,
de flori la Monumentul Bucure[ti, în traducerea doamnei Carmen Nedelcu,
Eroilor Aerului. cuprinde 11 capitole considerate reprezentative,
Cu prilejul înaint`rii în cel pu]in, pentru mediul militar, dar nu numai, [i
dezv`luie cititorului fa]a mai pu]in cunoscut` a
grad, îng`dui]i-mi din acest acestei armate neoficiale [i a firmelor private de
col] de pagin`, s` acord onorul securitate din Irak.
binemeritat de generalul Reportajele incitante [i captivante prin realismul
ELITELOR ARIPILOR RO- lor, realizate de Steve Fainaru despre r`zboiul din
Irak [i îndeosebi despre controversatele firme private
MÂNE{TI, domnul general- de securitate i-au adus prestigiosul premiu Pulitzer
locotenent Ion DI CESARE. (2008), cât [i recunoa[terea interna]ional`. Referirile
V` mul]umim pentru tot ce la experien]a sa direct` în Irak [i în alte zone de
ministrul avia]iei [i marinei în perioada 1937– a]i f`cut pentru gloria avia]iei militare, [i v` conflict, în vizitele f`cute în diferite ]`ri, printre
1940, cel care a fost ctitor al Academiei care [i România, fac cartea cu atât mai interesant`
asigur`m de toat` dragostea noastr`, de mult [i atractiv` pentru cititorul român.
Militare din Bucure[ti [i ctitor restaurator al respect [i aleas` pre]uire.
M`n`stiri Dintr-un Lemn din comuna La mul]i ani, domnule general, [i “CER C`pitan-comandor
Frânce[ti, jude]ul Vâlcea. SENIN” pentru toat` via]a! {tefan POPA
N`scut la Bucure[ti în anul 1916,
dintr-un tat` italian [i o mam` românc`, Ion
DI CESARE, la numai 20 de ani, a absolvit
Liga Aerian` Român` este organiza]ie la nivel na]ional cu o conducere central`
cursurile de pilotaj de la Aeroclubul IAR
Bra[ov, ob]inând brevetul de pilot civil [i filiale în ]ar`, având sediul în Bucure[ti, bulevardul Lasc`r Catargiu nr. 54,
gradul I, iar la mai pu]in de un an de zile a sector 1. Aviatorii [i, nu numai, care doresc s` se înscrie în Liga Aerian` Român`
ob]inut brevetul interna]ional gradul II. pot completa o cerere c`tre pre[edintele organiza]iei, domnul general-locotenent
Invitat an de an la Palatul Cotroceni, î[i poart` Ion Di Cesare, în urma c`reia vor ob]ine un carnet de membru. De asemenea, pot
mereu cu mândrie în piept Ordinul “Mihai participa la [edin]a s`pt`mânal` ce are loc, în fiecare joi, la sediul din Bucure[ti.
Viteazul” în grad de Cavaler [i Ordinul Telefon : 021
Pentru cei317
care45doresc
26. s` sus]in` financiar activit`]ile organizate de organiza]ie,
german “Crucea de fier”, decora]ii pe deplin
meritate. Eroul nostru mai de]ine [i alte pot depune sume de bani în contul deschis de Liga Aerian` Român` la BRD, NR.
ordine, medalii [i decora]ii, este Cet`]ean de RO 97BRDE441SV30116204410.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 45

TRADI}II
“PA{I PRIN ISTORIA {COLII ROMÂNE{TI DE AVIA}IE” amenajat` \n Sala de Doctrin` a {colii de
Aplica]ie pentru For]ele Aeriene, l#ng`
- simpozion [tiin]ific - bustul c`pitanului aviator erou Alexandru
Plutonier major Sorin S~FTOIU {erb`nescu, i-am remarcat pe:
comandorul Nicolae JIANU , coman-
Desf`[urat \n cadrul manifest`rilor cultural ridicat, valen]e intelectuale dantul [colii cu lucrarea “Planul de
incluse \n programul “Aripi deschise” - deosebite. dezvoltare a SAFA p#n` \n anul 2012",
oferit de {coala de Aplica]ie pentru For]ele Astfel, lucr`rile [i prelegerile sus]inute comandorul Constantin STANCIU ,
Aeriene “Aurel Vlaicu” ca preambul la au atins o plaj` larg` de domenii [i teme comandantul {colii de Mai[tri Militari [i
Subofi]eri “Traian Vuia” - Trecut [i
actualitate \n [coala noastr`“, c`pitan-
comandorul dr. Marius NICOAR~,
comandantul Centrului de Instruire pentru
For]ele Aeriene - “Evolu]ia \nv`]`m#ntului
militar aeronautic [i dezvoltarea
proiectului Zili[tea-Boboc”.
Ideile prezentate \n aceste lucr`ri au
iscat discu]ii aprinse, constructive, de nivel
superior, tangente cu subiectele, genera-
toare de propuneri [i solu]ii viabile. Printre
cei care au ]inut s` remarce, s` completeze
sau s` releve anumite inadverten]e i-am
reg`sit pe generalul-maior (r) Cons-
tantin MEREU, generalul Iosif RUS,
comandorul (r) Aurel STAN sau pre[e-
dintele funda]iei C`pitan Aviator Erou
Alexandru {erb`nescu, doamna Elonora
ARB~NA{.
Finalizarea confrunt`rilor ideologice,
desf`[urat` \ntr-un cadru mult mai familiar
[i c#t se poate de natural - p`durea
Verne[ti - a reprezentat, totodat`, un punct
s`rb`torirea Zilei For]elor Aeriene de interes, axate pe directive temporale de plecare spre alte provoc`ri, spre
Rom#ne, \n perioada 06-10 iulie - prezente [i de viitor apropiat [i au redeschis concuren]a prolific` dedicat` \mun`t`]irii
simpozionul a reunit, sub cupola prezen- bucuria [i emo]ia suflului cultural. procesului didactic din For]ele Aeriene [i
t`rilor de specialitate [i a impactului Printre cei care au trecut pe la tribuna nu numai.
emo]ional, au fost \ncununate de o aur` paralel, a numelui de “C`pitan Aviator

   de eroism, prezent \ntr-un tempo ridicat Alexandru {erb`nescu” s`lii de doctrin`
- dezvelire de busturi la Boboc - [i datorit` cuvintelor rostite de cei a {colii de Aplica]ie, prezen]a oamenilor
implica]i. Printre mul]umirile [i omagiul veni]i s` admire tot ceea ce \nseamn` zbor
Plutonier major oferit celor doi eroi ai avia]iei rom#ne, am - trecut [i prezent -, muzica militar` care a
Sorin S~FTOIU remarcat alocu]iunile comandorului oferit alte clipe de nostalgie [i memorie
Nicolae JIANU , comandantul SAFA, acut`, fervoarea desf`[ur`rii exerci]iului
Respectul contemporanilor pentru comandorului Constantin STANCIU, de simulare a unei situa]ii de lupt` cu
ceea ce au \nsemnat eroii avia]iei comandantul SMMS, Eleonorei ARB~- rachete sol-aer “Orizont 2009”, trecerea
rom#ne[ti este unul continuu. El NA { , pre[edintele funda]iei c`pitan la vertical` a echipajelor de IAR 99 {oim
\nsufle]e[te orice persoan` sau structur` aviator erou Alexandru {erb`nescu sau [i elicopterelor IAR 316 Alouette, au
cu implica]ii
uneori, na[te \n pasiuneavoit
exprim`ri pentru zbor Un
palpabile. [i, c`pitanului-comandor MariusCuvintele
[eful Centrului de Instruc]ie. Nicoar`, completat
busturi. emo]ia dezvelirii celor dou`
astfel de moment l-am consemnat la celui din urm` -
Boboc, pe platforma educa]ional`, \n constituite \ntr-o
cadrul manifest`rilor reunite sub deviza prezentare f`r`
“Aripi deschise”. cusur a evenimen-
At#t la {coala de Aplica]ie pen tru telor premerg`-
For]ele Aeriene “Aurel Vlaicu”, c#t [i la toare c`derii la
{coala de Mai[tri Militari [i Subofi]eri datorie a pilotului
“Traian Vuia”, au avut loc dezveliri de {erb`nescu - ne-au
busturi. Dimensiunea temporal` s-a redat, chiar [i mo-
contractat pentru o clip` [i i-a adus \n mentan - pl`cerea
fa]a ochilor [i \n mintea participan]ilor pe studiului [i au f`cut
c`pitanul aviator erou Alexandru ca fiecare dintre cei
{erb`nescu [i pe organizate
Ceremoniile Traian Vuia.cu aceste prezen]i s` vibreze
la amintirea fap-
ocazii, desf`[urate sub aspectele militar, telor de arme.
religios, cultural [i, nu \n ultimul r#nd, Ac or da re a, \n
46 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
TRADI}II
ZBOR SPRE NEMURIRE –

IN MEMORIAM C~PITAN
AVIATOR EROU ALEXANDRU
{ERB~NESCU
Pagin` realizat` de Eleonora ARB~NA{,
Pre[edintele Funda]iei C`pitan Aviator Erou Alexandru {erb`nescu
Vineri, 14 august, la Vipere[ti, pe frumoasa vale acel tragic eveniment. |n

a Buzùlui [i Rus`v`]ului a avut loc dezvelirea pl`cii fa]a bisericii din Rus`v`]
comemorative, realizat` prin contribu]ia remarcabil` exist` un monument care-
a pre[edintelui funda]iei, Eleonora ARB~NA{ ARB~NA{,, ]i mi[c` sufletul din loc prin
dar mai ales a d`ruirii comandantului {colii de Aplica]ie simplitatea at#t de nobil`
pentru For]ele Aeriene “Aurel Vlaicu” Boboc, a realiz`rii acestuia [i al
comandorul Nicolae JIANU JIANU,, a comandorului mesajului ce transpare c`tre privitor, dar [i un rest Cu ochii \nl`crima]i, generalul aviator (r) Ion Dobran
dr. Marius NICOAR~ \mpreun` cu tot efectivul greu perceptibil de pal` de avion aflat \n cimitirul a spus: “...{erb`nescu a fost [i va r`m#ne etalonul
{colii de Aplica]ie. Din acest moment, datorit` al`turat \n semn de pios omagiu pentru acel aviator avia]iei, s` nu ne uit`m eroii pentru c` ne pierdem
profesionalismului celor implica]i, un deosebit edificiu care nu era nimeni altul dec#t {erb`nescu. neamul”, la care a[ adùga c` “poporul care nu-[i
comemorativ ca un “zbor spre Nemurire al Urmare a cercet`rilor efectuate la fa]a locului, cinste[te eroii nu exist`“.
Funda]ia
A viator Erou C`pitan
Alexandru Participarea
Aeriene de la Boboccelor dou` [coli[i desf`[urarea
la organizarea ale For]elor
{erb`nescu , {coala de ceremonialului militar a l`sat \n con[tiin]a
Aplica]ie pentru For]ele comunit`]ii locale o pagin` de ne[ters a ceea ce
Aeriene [i {coala de \nseamn` avia]ia militar` rom#n`. Prim`ria [i
Subofi]eri [i Mai[tri Militari [coala din Vipere[ti, alte oficialit`]i locale au
de la Boboc au dezvelit o participat, al`turi de membrii [i invita]ii Funda]iei
plac` comemorativ`, \n C`pitan Aviator Erou Alexandru {erb`nescu, cu
comuna Vipere[ti, jud. sim]ire [i emo]ie la specialul eveniment consacrat
Buzù “In Memoriam memoriei eroului.
C`pitan A viator Erou |nsemn`tatea acestui special [i necesar
A l e x a n d r u edificiu comemorativ amplasat \n zona \n care a
{erb`nescu” . c`zut la datorie Asul Avia]iei de V#n`toare
Pe cerul Vipere[tilor constituie un beneficiu privind cunoa[terea istoriei,
c`pitanului aviator erou Alexandru de elicoptere [i avioane[iIAR-99
Rus`v`]ului,
{oim, forma]iuni
la man[a dar [i con[tientizarea
alegerea genera]iilor
unei cariere militare de aziavia]iei.
\n domeniul privind
{erb`nescu” vegheaz` peste timp Valea Buzùlui, c`rora pilo]ii de la Boboc s-au \ntrecut pe ei \n[i[i, Onoranta datorie moral` \n fa]a sacrificului
precum o flac`r` ve[nic aduc`toare \n prezent a a emo]ionat \ntreaga asisten]` [i a readus aviatorului suprem al aviatorului, Erou al Neamului, a fost
faptelor eroice ale “zbur`torilor Grupului Ion Dobran amintirea acelei zile de 18 august 1944. \mplinit`, dup` 65 de ani, la Vipere[ti-Rus`v`].
{erb`nescu”. Ac]iunea a fost sus]inut` logistic de
Statul Major al For]elor Aeriene. c`pitan aviatorului Alexandru {erb`nescu, apoi a fost
Vipere[ti este o localitate situat` pe Valea UN PIOS OMAGIU \nm#nat`reprezentantului Prim`riei din Colone[ti, jud. Olt,
Buzùlui [i Rus`v`]ului (D.N. 10 din E 85) [i este La 18 august 2009, \n memoria c`pitanului aviator doamna Lumini]a BURDUCEL
BURDUCEL, pentru a fi aplicat` pe
comuna de care apar]ine satul Rus`v`] unde, \n AlexandruSERB~NESCU, afost organizat unceremonial Monumentul“Trepte spre Cer” al Eroilor pe care funda]ia [i
urm` cu 65 de ani, a c`zut la datorie c`pitanul militar [i religios de c`tre Statul Major al For]elor Aeriene, administra]ia public` local` l-au realizat \n anul 2008.
aviator Alexandru {{ERB~NESCU
ERB~NESCU
ERB~NESCU,, coman- \n colaborare cu Funda]ia C`pitan Aviator Alexandru La 18 august 2009, cultul pentru eroii neamului
dantul Grupului 9 V#n`toare. {erb`nescu, la morm#ntul eroului din cimitirul Ghencea- rom#nesc [i m`sura recuno[tin]ei noastre pentru faptele
Dup` coordonatele comandorului dr. Marius Militar, Bucure[ti, la \mplinirea a 65 de ani de la ultima lor de arme pot fi luate drept etalon de sim]ire [i onoare \n
NICOAR~
NICOAR~,, cel care a contribuit decisiv la acest lupt` aerian`. memoria celor care au fùrit temelia istoriei avia]iei.
demers, am identificat locul exact unde a c`zut Prezen]a comandorului C`t`lin Au participat profesorul istoric de avia]ie Vasile
c`pitanul aviator {erb`nescu. B~HNEANU
B~HNEANU, comandantul Bazei 95 Aerian` TUDOR – membru de onoare al funda]iei, comandor
Acesta este situat \ntr-o zon` nelocuit` a “C`pitan Aviator Alexandru {erb`nescu” , aviator (r) Alexe RUSEN– membru de onoare al funda]iei,
AlexeRUSEN
Rus`v`]ului, greu accesibil`, pe un pov#rni[ de Bacù, a elevilor {colii “C`pitan Aviator Alexandru profesor Mihai Athanasie PETRESCU – membru
st#nc`, astfel c` am decis s` amplas`m placa {erb`nescu” Colone[ti, Olt, \nso]i]i de doamna director consilier al funda]iei, Asocia]ia “Aripi Rom#ne[ti”,
Mirela CELMARE [i alte cadre didactice, a documentarist George CICOS CICOS, ing. dr. Cristian
memorial` \n fa]a prim`riei din comuna Vipere[ti. CR
CR~ ~CIUNOIU – revista “Modelism”, colonel (r) Aurel
Scopul nostru este acela de a se cunoa[te de reprezentantului Prim`riei Colone[ti, a reprezentan]ilor
{colii 178 “General Aviator Ion Dobran” Bucure[ti, PENTELESCU
PENTELESCU, ofi]eri ai Statului Major al For]elor
c`tre cet`]enii zonei c` pe meleagurile lor, c#ndva, al`turi de membrii funda]iei a \nsemnat, practic, familia Aeriene, alte personalit`]i.
un mare aviator [i patriot rom#n a c`zut la datorie. extins` a eroului. La morm#ntul eroului au fost depuse coroane [i
Am fost acolo \n cùtarea ultimei p#lp#iri a Cultul pentru eroii neamului este datoria sacr` a buchete de flori de c`tre institu]iile participante [i elevii
celui care a fost o stea a avia]iei rom#ne. Drumul noastr`, a tuturor, f`r` veleit`]i [i f`r` ierarhizarea eroilor. [colilor.
c`tre Vipere[ti [i Rus`v`] este “ca o lupt` aerian`“, Este sublimul pe care-l poate atinge recuno[tin]a noastr` La final, c#]iva reprezentan]i ai funda]iei au \nso]it
avea s` constate pe 14 august 2009 generalul pentru eroii neamului rom#nesc. delega]ia de elevi [i profesori la Muzeul Militar Na]ional
aviator (r) Ion DOBRAN care, \n urm` cu 65 pentru a vizita pavilionul avia]iei [i al uniformelor militare.
de ani \[i cùta comandantul, cu speran]` [i Prinfost
care au grijainscrip]ionate
pre[edinteluinumele
funda]iei,
a 15o plac` de alam`
eroi din Grupulpe7 Avia]ia [i aviatorii, eroii aviatori [i faptele lor de arme
asiduitate, pe Valea Buzùlui [i a Cislùlui... V#n`toare, 15 eroi aviatori din Grupul 5 Bombardament sunt din ce \n ce mai prezente \n con[tiin]a public` [i
Impresionant este c` am g`sit persoane, aflate [i 10 nume de aviatori originari din Oltenia [i Muntenia, a datorit` faptului c` exist` c#te cineva, idealist sau poate
acum la v#rste venerabile, care \[i aduc aminte de fost depus` pe tot parcursul ceremonialului pe morm#ntul nu, care s`-i extrag` din registrul ilu[trilor anonimi.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 47

ALMA MATER
[i motivante. De asemenea,
YOU CAN SPEAK ENGLISH, recomand cursan]ilor s` nu
uite faptul c` acele cuno[tin]e,
CAN’T YOU? deprinderi [i abilit`]i dobân-
dite se pot deteriora în timp
dac` nu î[i îmbog`]esc voca-
C`pitan-comandor {tefan POPA bularul [i nu exerseaz` limba
englez` în cât mai multe
Intrarea României în limbilor strìne, în special a particip`rii militarilor no[tri la conversa]ii. Aceast` activitate
NATO [i în UE a adus o serie limbii engleze, care este cea o multitudine de activit`]i constituie o experien]` unic`
de facilit`]i [i o larg` deschi- mai uzitat` în cadrul Alian]ei desf`[urate în teatrele de pentru fiecare cursant, ceea ce
dere c`tre lumea occidental`, Nord-Atlantice. Consider`m c` opera]ii. Opera]iile de peace- presupune implicarea cu toat`
dar [i o serie de responsa- actuala abordare privind keeping, asisten]` umanitar`, fiin]a, un efort sus]inut [i o
bilit`]i. Sistemul militar a înv`]area limbii engleze este participarea la exerci]ii militare permanent` auto-motiva]ie”,
trebuit s` treac` printr-un dep`[it` [i nu mai ne-a relatat doamna Ana-Maria
proces de transformare care a corespunde noilor Conferen]iar Chisega-Negril`, conferen]iar
constat în reorganiz`ri, condi]ii create. Pe de universitar dr. universitar doctor la aceea[i
restructur`ri [i redimension`ri o parte, durata de 22 Luiza Kraft, institu]ie.
ale diferitelor structuri militare s`pt`mâni este des- unul din A[adar, noul proiect vine
pentru a ob]ine un nivel tul de lung`, pe de speciali[tii cu elemente de noutate, cel
opera]ional similar celui din alt` parte, nivelul de Catedrei de pu]in în ceea ce prive[te
cadrul Alian]ei. În contextul cunoa[tere a limbii limbi mic[orarea duratei de desf`-
modific`rilor ap`rute în engleze, în mo- strìne [urare, specializarea strict` pe
armat`, realizarea unei compa- mentul de fa]` este un domeniu, dar [i alternarea
tibilit`]i a înv`]`mântului ridicat. Am încercat programului de zi cu cel on-
militar superior cu cel s` abord`m acest line. Cursurile vor cuprinde
european [i alinierea finali- proiect prin mai terminologie militar` [i frazeo-
t`]ilor educa]ionale cu cerin- multe formule, astfel încât s` interna]ionale, la diferite logie radio pentru avia]ie,
oferim atracti- schimburi de experien]`, toate logistic`, medicin`, pres`,
Conferen]iar vitate [i s` acope- acestea au ca element comun for]e speciale etc. V` oferim
universitar dr. rim anumite nevoi foarte buna cunoa[tere a limbii câteva din cursurile de zi [i on-
Ana-Maria de vocabular spe- engleze. În plus, posibilitatea de line propuse pentru anul
Chisega- cializat sau de a studia la Departamentul de urm`tor: Curs de limb`
Negril` deprinderi specifi- Limbi Strìne este o adev`rat` englez` pentru pilo]i – limbaj
ce, pe domenii de oportunitate pentru militarii [i specializat pentru frazeologia
activitate. De personalul civil contractual din radio; Curs de limb` englez`
exemplu, un ele- armat`. Nu numai c` ei de terminologie specific`
ment al acestui beneficiaz` de asisten]a unui pentru finan]e contabilitate;
program ar fi corp profesoral de excep]ie [i Curs de educa]ie intercul-
“Modulul de edu- de o baz` material` [i didactic` tural` pentru militarii din
ca]ie intercultu- modern`, apropiat` standar- for]ele dislocabile; Curs de
ral`” pentru mili- delor NATO, dar au excelenta competen]` lingvistic` în
]ele euro-atlantice, a repre- tarii care pleac` în teatrele de ocazie, prin intermediul excur- limba englez` pentru medici;
zentat o preocupare major` a opera]ii. Este, practic, un curs Curs de formare a
Statului Major General, de dou` s`pt`mâni, axat pe competen]elor
precum [i a celor trei categorii studii de caz [i incursiuni în lingvistice pentru
de for]e armate: terestre, cultura musulman`. Prin acest ata[a]i militari; Curs
aeriene [i navale. curs avem în vedere, pe de o de limb` englez`
În aceast` direc]ie se parte, reîmprosp`tarea cuno[- pentru juri[ti; Curs
înscriu [i ac]iunile întreprinse tin]elor de limb` englez`, pe de Curs de limb` englez`
de Universitatea Na]ional` de alt` parte, crearea unei deschi- pentru for]ele de
Ap `rare “C arol I” , prin deri c`tre istoria, cultura, postuniversitar opera]ii speciale;
Departamentul de Limbi caracteristicile [i obiceiurile pentru For]e Curs on-line de
Strìne care propune un poporului afgan [i irakian. Prin Aeriene – ora terminologie militar`
program complex, modern [i acest proiect dorim s` realiz`m de englez` – For]e Aeriene;
flexibil, cuprinzând mai multe o diversificare a activit`]ilor, Curs on-line de stra-
pachete de cursuri de înv`]are dar [i o deschidere c`tre socie- siilor [i activit`]ilor organizate, tegii de comunicare în mediul
a limbilor strìne necesare în tatea civil` ”, ne-a dezv`luit de a cunoa[te din foarte multe militar. Unele dintre aceste
comunicarea cu noii parteneri. câteva dintre ideile noului puncte de vedere cultura [i cursuri se vor desf`[ura [i în
Cursurile propuse pentru anul program doamna Luiza Kraft, civiliza]ia poporului respectiv. limba german`, francez` [i
2010-2011 au ca obiect dezvol- conferen]iar universitar doctor “O limb` strìn` nu se neogreac`.
tarea competen]elor de la catedra de Limbi Strìne din poate înv`]a ca [i istoria sau Detalii despre acest proiect
comunicare în limba englez`, Facultatea de Comand` [i Stat geografia, limba englez` nu se pot g`si [i în pagina web a
francez`,
greac`. german` [i neo-
Major a Universit`]ii
“Carol I Na]ionale
poate fi înv`]at` stând în clas` Universit`]ii
Ap`rare “CarolNa]ionale de
I ”, la adresa
de Ap`rare ”. [i luând noti]e, sau la ordin. De
“Propunem o nou` viziune Într-adev`r, cunoa[terea aceea noi dorim s` diversific`m http: //www.unap.ro/ro/
pentru procesul de înv`]are a limbii engleze este cheia activit`]ile pentru a fi atractive index.html.
48 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
ANIVERSARE
Aniversarea Bucure[tiului a debutat Asocia]ia aviatorilor

la Muzeul Avia]iei din Olanda - 60 de ani
de la înfiin]are
General (r) Iosif RUS
Manifest`rile dedicate s`rb`toririi a 550 de ani de atestare istoric` a ora[ului Bucure[ti
au debutat vineri, 11 septembrie 2009, la Muzeul Avia]iei. Ac]iunea, organizat` \n baza Despre s`rb`toarea prilejuit` de aniversarea a
60 de ani de la înfiin]area Asocia]iei Aviatorilor din
unui protocol \ncheiat \ntre Muzeul Avia]iei [i Administra]ia Monumentelor [i Olanda - “Asocia]ia
Asocia]ia For]elor Aeriene Regale
Patrimoniului Turistic – Prim`ria Municipiului Bucure[ti, a avut ca tem`: Memoria Olandeze”
Olandeze”, am aflat de la domnul Michiel
Tehnic` a ora[ului – Sec]iunea Aeronautic`, Electronic` [i Aparate foto. KASTELEIJN
KASTELEIJN, vicepre[edintele [i reprezentantul
asocia]iei olandeze la sesiunea de prim`var`
Comitetului Director al EPAA (Parteneriatul European
al Asocia]iilor Aeronautice).
Pentru început, vom prezenta câteva aspecte
din cuvântul introductiv al revistei editat` cu prilejul
acestei anivers`ri [i redactat de generalul maior(r)
F. HORST
HORST, pre[edintele Asocia]iei For]elor Aeriene
Regale din Olanda - RNLAFA. Textul începe cu acest
mesaj: Ministerul Ap`r`rii [i For]ele Aeriene Regale
Olandeze lucreaz` împreun` pentru securitate. Lumea
este într-o continu` schimbare, ca de altfel [i Ministerul
Ap`r`rii. Asocia]ia Aeronautic` Regal` Olandez`
r`spunde noilor probleme [i noilor provoc`ri c`rora
trebuie s` le fac` fa]` For]ele Armate` [i, în concret,
noilor tehnologii. Totul este în schimbare, dar nevoile
de pace în ]ar` [i în lume, r`mân. În acest proces,
RNLAFA este o parte a Ministerului Ap`r`rii [i
împreun` cu acesta [i cu For]ele Aeriene, ac]ioneaz`
continuu, ast`zi, mâine [i tot timpul.
Asocia]ia a fost constituit` la data de 17
septembrie 1948 de c`tre doi pioneri ai avia]iei, Mante
[i Broekmeijer, într-un moment când For]ele Aeriene
Regale nu deveniser` înc` o structur` independent`
a For]elor Armate, precum For]ele Navale Regale
sau For]ele Terestre Regale Olandeze. Astfel, unul
din principalele scopuri ale Asocia]iei a fost s` câ[tige
sprijinul politic [i social pentru a se acorda [i for]elor
de consilier alR`zvan TEODORESCU
La activitate au participat aeriene statutul unei structuri independente, respectiv
Culturii [i Cultelor, \n calitateacademicianul primarului , fost ministru
general al Capitalei, al
loc]iitorul For]ele Aeriene Regale Olandeze – RNLAF. În urma
[efului For]elor Aeriene, generalul de flotil` aerian` Virgil RISTEA [i colonelul dr. acestui demers s-a ajuns la împlinirea scopului în
Silviu POPESCU, [eful resurselor din Statul Major al For]elor Aeriene. anul 1953. Ast`zi, scopul asocia]iei este s` dezvolte
[i s` înt`reasc` interesul public pentru avia]ie, în
Programul activit`]ilor, condus de directorul Muzeului Avia]iei, comandorul Paul general, [i pentru For]ele Aeriene Regale Olandeze,
SANDACHI, a cuprins: vernisajul expozi]iei cu tema “De la Vlaicu nr. 1 la M-2000”, în special.
vizitatorii av#nd astfel pl`cerea s` descopere crea]ia aeronautic` din institu]iile de profil Asocia]ia are peste 7000 de membri, la toate
ale Capitalei de-a lungul timpului; nivelurile, cu vârste de la 18 la 81 de ani [i cuprinde,
mai ales, personal militar din For]ele Aeriene [i civili
vizionarea expozi]iei de aparate radio [i simpatizan]i din nou` regiuni geografice, purtând
realizate de-a lungul anilor \n Bucure[ti; numele unor terenuri de zbor sau ale unor aerodromuri
parada ma[inilor de epoc`; dezvelirea ori chiar ale provinciilor unde se afl`. Majoritatea
pl`cii care marcheaz` includerea \n membrilor, ca [i în societate, sunt din ce în ce mai în
patrimoniul tehnic al Capitalei a cl`dirii vârst`, de aceea se dore[te atragerea a cât mai
multor tineri. La filiale, în provincii se organizeaz`, în
\n care a func]ionat \n anul 1920 prima
[coal` de meseria[i de aeronautic`. timpul civil`,
[i/sau anului,vizite
întâlniri cu vorbitori
la bazale din avia]ia
aeriene sau militar`
echipamentele
Vizibil impresionat de modul de acestora, la mitinguri aeriene, expozi]ii în ]ar` [i în
organizare a activit`]ii, dar [i de ceea ce strìn`tate. La nivel central se organizeaz`
evenimente comune pentru to]i membrii asocia]iei,
reprezint` la ora actual` Muzeul Avia]iei, pentru simpatizan]i [i invita]i: adun`ri generale cu
prin valoarea [i multitudinea expona- expozi]ii [i expuneri de materiale noi, deplas`ri la
telor, academicianul R`zvan Teodorescu mitingurile aeriene de la Paris sau ILA Berlin etc.
a promis oficialilor For]elor Aeriene c` Revista bilunar` de avia]ie militar` Onze
Luchtmacht, ceea ce în olandez` [i flamand`
va sus]ine ini]iativa de acreditare [i înseamn` For]a Noastr` Aerian`, Aerian` reflect`
integrare a acestui reper cultural \n leg`tura strâns` între Asocia]ie [i For]ele Aeriene.
circuitul muzeistic al Bucure[tiului. Se tip`re[te în 10 000 de exemplare [i este cunoscut`
“Exist` c#teva idei organizatorice [i în mediul interna]ional. Consiliul na]ional este format
din [ase persoane, iar consiliile regionale au, fiecare,
care ar trebui preluate chiar de Muzeul câte cinci membri. Asocia]ia este cunoscut` ca o
Na]ional de Istorie”, a remarcat mare contributoare, de valoare, la sus]inerea public`
academicianul R`zvanlaTEODORESCU, [i profesional` a For]elor
În rela]ia Aeriene
cu EPAA, Regale
la sfâr[i Olandeze.
tul anului 2008,
cu referire explicit` reconstituirea RNLAFA a devenit membru cu drepturi depline în
str`zii Lipscani \n cadrul Muzeului cadrul acestui organism european, dup` ce a de]inut
Avia]iei. [i un statut de observator de peste un an de zile.
CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 49

EXERCI}II CULTURALE
De cur#nd, st`team de vorb` cu un activitatea \n India, ba filiala din Rom#nia
prieten. Despre criz`, despre societate, a preluat activitatea celorlalte filiale din
despre condi]ia noastr` social` etc. El Europa de Est.
este angajat la filiala local` a unei For]ele Aeriene nu au a[teptat criza,
multina]ionale, visul multor tineri de a au \nceput restructurarea cu mul]i ani \n
spera la o carier` frumoas` \n Rom#nia.
Odat` cu criza, conducerea companiei
urm`, pe vremea c#nd negocierile ca
Rom#nia s` devin` membru NATO erau T
b u l P I T O
respective a \nceput s` ia m`suri de \nc` la \nceput. Num`rul de avioane de
reducere a cheltuielilor. Mai \nt#i le-au
propus introducerea unei clauze \n
contract prin care ar fi trebuit s`-[i dea
v#n`toare a fost redus, de la acea dat`, de
la c#teva sute la c#teva zeci, cele de
transport de la c#teva zeci la c#teva,
u
T r c i ]i u d e m a n a g em en t)
acordul de a li se re]ine un anumit elicopterele cam la fel. Rachetele sol-aer (e xe

procent din salariu. Banii urmeaz` s` se constituie la nivelul unei singure mari
le fie restitui]i dup` dep`[irea momen- unit`]i. Una, dar mare, ar zice unii. Mare,
tului. |n orice caz, m`sura era benevol`, dar una, ar replica speciali[tii. Personalul
nu obligatorie. a fost redus la mai pu]in de jum`tate. |ntre
Apoi, au ap`rut zvonuri c` se inten]io- timp au fost executate misiuni extrem de
neaz` mutarea activit`]ii \n India, unde importante \n teatrele de opera]ii. Misiuni
salariile fiind mai mici, s-ar realiza o mare de lupt`, c` de transport se execut` [i \n
economie. |n culp` erau toate filialele din momentul de fa]`.
zona Europei de Est, nu doar cea din O tur` prin unit`]ile For]elor Aeriene
Rom#nia. |nainte de a lua aceast` decizie, \n prezent ar scoate la iveal` faptul c` foarte C`pitan Mircea Barac
managementul firmei a dispus o evaluare multe cadre militare [i-au completat
a situa]iei de pe teren. Odat` ajuns` \n studiile \n sistemul de \nv`]`m#nt civil cel
Rom#nia, comisia a avut surprinderea s` pu]in cu o facultate, al]ii cu masterat, iar o de un hangar special pentru a[a ceva. C`
constate c` personalul este... supracalificat. parte chiar cu doctorat. F`r` s` punem la [efii unit`]ilor jongleaz` la limita
To]i angaja]ii vorbesc fluent cel pu]in dou` socoteal` cursurile de carier`. Ce-am mai regulamentelor cu resursele (umane sau
limbi strìne [i aproape fiecare are cel pu]in putea observa \n acest tur? De exemplu, materiale) tot mai reduse de la o lun` la
un masterat. Ba, \n cazul limbilor strìne c` pilo]ii no[tri execut` misiuni [i particip` alta pentru a asigura buna desf`[urare a
nu era vorba de englez` [i francez`, ci la exerci]ii NATO \n condi]iile \n care au procesului de instruc]ie. {i ar fi mai multe,
exist` vorbitori de turc`, rus`, ceh`, alocate, \n cazul fericit, cel mult jum`tate dar ]in de detalii...
greac`, \n fine, o baz` cu posibilt`]i de din orele negociate \n momentul ader`rii Oare dac` For]ele Aeriene ar fi
acoperire a unei arii geografice foarte mari ]`rii noastre la Alian]`. Cu ni[te avioane institu]ie privat`, ce-ar decide manage-
, conform necesit`]ilor companiei. |n firma concepute \n anii 1960 [i modernizate pe mentul firmei: s` stabileasc` unit`]ile din
mam` pu]ini avem studii superioare, au la sf#r[itul anilor ’90. C` exist` situa]ii \n Rom#nia drept repere de eficien]` sau s`
exclamat ei! Decizia a venit aproape care tehnicii no[tri execut` repara]ia ordone
ieftin!)? o relaxare \n... India? (e mai
instantaneu: nu doar c` nu s-a mai mutat aeronavelor pe pist`, pentru c` nu dispun
Memento rialistic deosebit, “o datorie de

suflet”, \ncerc#nd s` descopere
]ional. Emo]iile la care suntem
\ndemna]i s` apel`m sunt
confer` realism [i informa]ie
exact` [i, totodat`, dezv`luie
aeronautic valen]ele aeronauticii rom#-
ne[ti, din vremea pionieratului
pu]ine, dar acute. Vedem, cu
ochii min]ii, transformarea
volumul mare de elemente
studiate, documentarea
Plutonier major [i p#n` spre perioada eveni- aparatelor de zbor, “st`m \n
Sorin S~FTOIU asidu` a celor doi autori.
mentelor din decembrie 1989. banc`“ al`turi de mari eroi ai Imaginea de ansamblu
Cele mai multe dintre Cititorul este, astfel, purtat avia]iei, sufletul ni se \nal]` este una a unui efort concen-
c`r]ile dedicate avia]iei, ce pe diferite trepte ale cunoa[- c#nd “trecem” peste Cotul trat, cu dou` borne majore \n
urm`resc (re)aducerea \n terii \n domeniu, de la balonul Donului. Reperele istorice sunt explica]ia literar`: punctul de
aten]ia contemporaneit`]ii a liber cu c#rm` al lui Gheorghe multe, atent structurate [i plecare - “formarea aviato-
anumitor momente de aur, Ghi]escu p#n` la avioanele cu sigure ca destina]ie final`: rilor, a acelor temerari care
sunt axate pe activitatea sau reac]ie, totul filtrat prin metoda \ncep#nd cu apari]ia primului au cucerit v`zduhul, a nece-
performan]ele unor persona- cognosciv` a efortului educa- “Profil de \nv`]`m#nt pentru sitat o instruire temeinic`, fapt
lit`]i marcante. Adiacent, AEROSTIERI – 1893", conti- ce a dus la ini]ierea unor [coli
cartea de fa]` - “Despre nu#nd cu {coala Rom#neasc` de pilotaj” [i finalitatea - feed-
\nv`]`m#ntul aeronautic din de Zbor, cu {coala de Pilotaj back-ul cititorilor, reamintirea
Rom#nia” (Editura Redac]iei de la Chitila - 1910, cea militar` unor momente sublime
Publica]iilor pentru Strìn`- de la Cotroceni - 1911, {coala pentru cei doi [i pentru
tate 2009) - face acela[i lucru, Tehnic` Aeronautic` - 1938 [i tovar`[ii de arme, speran]a c`
prin descrierea conjuncturii [i exemplele continu`. Fiecare “vom reu[i atragerea spre
a procesului educa]ional care unitate de \nv`]`m#nt este fenomen, [i chiar completarea
a contribuit decisiv la for- prezentat` \n detaliu, cu lui - lucrarea nefiind exha-
marea respectivelor perso- planuri de \nv`]`m#nt [i zbor, ustiv` -, a celor care viseaz`
nalit`]i [i caractere. cu promo]ii detaliate, cu aport s` zboare”, dar [i mul]umirea
Autorii - doi aviatori pur- la diverse ac]iuni militare. pentru realizarea “unui
s#nge - comandorii (r) Stilul adesea statistic imbold pentru truditorii \n
Constantin Iordache [i Aurel solicit` cititorul, \ns` tocmai descifrarea istoriei aeronau-
Pruia fac un efort memo- acest aspect este cel care ticii rom#ne”.
50 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009
M
MIIT
TIIN
NGGU
URRI
I A
AV
AVVI
IAAT
TI
AT IC
CEE
Câteva sute de persoane au asistat, la sf#r[itul lunii august, pe aerodromul de la
marginea municipiului Buzù Buzù, la mitingul aviatic “|nving`torii Aerului”, la eveniment
particip#nd unii dintre cei mai buni para[uti[ti ai României [i pilo]i experimenta]i, potrivit
Mediafax.
Mitingul aviatic, aflat la cea de-a treia edi]ie, a debutat cu o acroba]ie a celor mai buni
[ase para[uti[ti români, care au în dotare para[ute noi, de ultim` genera]ie. Sportivii au fost
lansa]i dintr-un avion pilotat de Dobre TONE TONE, tat`l lui Mihai Dobre TONE TONE, tân`rul
pilot decedat în urm` cu câteva luni, într-un accident aviatic produs cu o zi înaintea unui
miting aviatic care trebuia s` se desf`[oare la Clinceni.
La eveniment au asistat câteva sute de buzoieni, autorit`]i locale, fo[ti para[uti[ti [i
pilo]i buzoieni.
ww w .evz.ro
w.evz.ro
La Bra[ov a avut loc pe 8 august un miting aviatic \n cadrul c`ruia 150 de

avioane, pilo]i acroba]i de renume interna]ional [i para[uti[ti din lotul na]ional [i-
au ar`tat mèstria \n aer deasupra aerodromului de la Ghimbav.
Invita]i speciali au fost Yak-erii Acroba]i, pilo]i profesioni[ti la bordul unor
avioane de tip YAK 52, potrivit Realitatea TV.
Para[uti[tii au f`cut forma]ii \n aer, s-au prins de m#ini, au desenat cercuri
sau evantaie [i au aterizat \n puncte fixe de doar 2 centimetri. |n data
aerian de 13.09,
la B`ne[ti
B`ne[ti, a fostcomemorarea
pentru organizat un spectacol
a 96 de
Apoi au urmat defil`rile \n coloan` ale planori[tilor [i ale c#torva aeronave
particulare. ani de la prabu[irea pionierului aeronauticii rom#ne
ww w .ziare.com
w.ziare.com Aurel VLAICU, \n tentativa acestuia de a
traversa pentru prima dat` Carpa]ii \n zbor.
D
A
L
V
]
u
n
`
D
r
e
n
i
g
n
I
       

 
Cei mai buni ingineri speciliza]i pe b om b ardi e rul ui am e ri can B-2 .
reconstruirea avioanelor de epoc`, au Al c` tuit \n mare pa rt e di n lemn ,
reu[it s` reproduc` fidel ultima avionul invizibil al nazi[tilor avea o
speran]` a lui Adolf Hitler de a c#[tiga vitez` maxim` de 970 km/h. Armele
r`zboiul. Speciali[tii l-au recreat pe sale constau \n dou` bombe de 500
Hort e n 2 -2 9 , avi onul se cre t al kilograme fiecare, [i patru tunuri
regimului nazist, a c`rui produc]ie \n automate de 30 mm. Primul Ho 2-
mas` a fost declan[at` prea t#rziu 29 a zburat cu succes \n ajunul
pentru ca Hitler s` mai poat` c#[tiga Cr`ciunului anului 1944, Lufftwaffen-
cel de-al Doilea R`zboi Mondial. ul neput#ndu-se folosi de aceast`
Horten 2-29 a fost ]inut secret arm` revolu]ionar`. Conform lui
de Alia]i p#n` \n zilele noastre, Tom DOBRENZ
DOBRENZ, un expert anti-
acesta fiind cea mai puternic` arm` radar din cadrul Northrop Grumman,
dezvoltat` \n cea de-a Doua Confla- design-ul avionului favorit al lui Hitler
gra]ie Mondial`. Numero[i exper]i prezint` avantaje majore chiar [i
sunt de p`rere c` avionul de r`zboi pentru radarele militare din zilele
era at#t de avansat [i futurist \nc#t noastre. Echipa de ingineri germani
dac` ar fi fost construit \n serie, care l-a proiectat de]inea de aseme-
istoria Terrei ar fi ar`tat ast`zi altfel ne a i nf orm a] i i capi t al e pe nt ru
dec#t o [tim. Pentru realizarea unei producerea unui avion de v#n`toare
copii perfecte, echipei de exper]i i s- care s` se strecoare \n teritoriul
a pus la dispozi]ie singurul avion inamic neobservat de radare. Pe
Horten 2-29 existent \n prezent \n scurt, Horten 2-29 a fost primul
lume [i de]inut timp de 50 de ani avion din lume destinat s` fie un
\ nt r-o b az` se cre t ` a arm at e i v#n`tor invizibil de succes \n lupta
americane. aerian`.
Aripile avionului Ho 2-29 sea-
m`n` suspect de mult cu cele ale www.news.nationalgeographic.com

Dokumen - Tips 34459056 Cer Senin 4 Revista Fortelor Aeriene Romane

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips 34459056 Cer Senin 4 Revista Fortelor Aeriene Romane

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/28/2018 34459056Cer Senin 4RevistaFortelor AerieneRomane-slidepdf.

Revista For]elor Aeriene Rom#ne

EURAC – pag. 6-7

AGEND~ – pag. 8-9-13

INTER VIUL REVISTEI – pag. 10-1

FORMARE PROFESIONAL~ – pag. 14-15

|NV~} ~M@ NT – pag. 16-17

EXERCI}II MILITARE – pag. 18-19

CONSILIUL EDITORIAL REPOR

Membri SPRIJIN GENISTIC – pag. 34-35

Ziua Avia]iei Rom#ne [i a For]elor Aeriene

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 33

EURAC este o reuniune

Aeriene din Europa [i de a nnaissance ) ale For]elor Aeriene

6 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

viitor, a modalit`]ilor de cooperare dintre cele dou` For]e Aeriene,

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 7

Primul Boeing C-17 Globemaster pentru

activitate de instruire \n]elegerea modului de desf`[urare a

8 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 9

TREBUIE S~ FIM EXIGEN}I

10 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 11

ROM@NII SUNT DEDICA}I MUNCII LOR!

|n cursul lunii iunie a.c., generalul-locotenent V asilios KLOKOZAS a

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 13

14 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

ofer` c#teva caracteristici speciale: TURIC~ sunt con[tien]i de importan]a avionul

70 de solda]i voluntari s-au legat s`-[i apere patria \n

1 iulie, pe platforma de \nv`]`m#nt la Boboc. solda]ii voluntari

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 15

cob oar` agalBoboc,

  specific` de cadru militar MAI: veston

16 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

ori e nt are . Mul ] i aspi r` c`t re

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 17

pe seama lui c` “nisipul face bine la anul 1998, cu aproximativ 1100 de

18 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 19

        

     

20 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

Poart` salopeta albastru

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 21

Plutonier major Sorin S~FTOIU

22 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 23

Chiar dac` nescris,

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 25

26 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

Raiduri \n [i pcc Jeni STR|MBEANU. De[i \n zbor se afl`

CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009 27

FOR}ELE AERIENE |N LUME

SCHIMBAREA LIDERULUI NATO

SERVICIU NATO DE POLI}IE AERIAN~ |N ALBANIA

SERVICIUL DE POLI}IE AERIAN| declarat ministrul ap`r`rii

IMPLEMENTARE SCANTER 2001 ÎN PORUGALIA

28 CER SENIN  Nr. 4 (105)  2009

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Global Hawk Block 40

|n perioada 25.08 – 27.08 a.c.,

Compania german` Diehl BGT Defence, specializat` \n produc]ia de rachete,