1913 - 2013

un secol de Aeronautică
Militară Română

S I R I U S
MISIUNEA

– prima misiune a Armatei

României în afara graniţelor
după cel de-al Doilea Război
Mondial

Revista For]elor Aeriene Rom#ne

Nr. 1 (126) ‹ 2013
www.roaf.ro
 EDITORIAL __________________________________3

AGENDA ________________________________ 4 - 7

REMEMBER: MISIUNEA SIRIUS - 30 DE ANI ___ 8 - 14

UN SECOL DE AERONAUTICĂ MILITARĂ ____ 15 - 19

ALMA MATER __________________________ 20 - 23

INTERVIU ______________________________ 24 -25

SIGURANŢĂ AERONAUTICĂ ______________ 26 - 27

ACTUALITATEA NATO ____________________ 28 - 29

FORŢELE AERIENE ÎN LUME ______________ 30 - 35

Revistă editată de Statul Major
al Forţelor Aeriene
MISIUNI UMANITARE ____________________ 36 - 39

INSTRUCŢIE ____________________________ 40 - 43
CONSILIUL EDITORIAL
AL REVISTEI
CURS DE FORMARE _________________________44
CER SENIN
PREȘEDINTE:
REPORTAJ _____________________________ 45 - 47
general-maior
NICULAE TABARCIA
RETROSPECTIVĂ LA RADIOLOCAŢIE _______ 48 - 49
MEMBRI:
general-maior POLIŢIA MILITARĂ ______________________ 50 - 51
dr. VICTOR STRÎMBEANU

general de brigadă PORTRET DE PROFESIONIST __________________52

COSTEL TĂTARU
general de flotilă aeriană CORESPONDENŢĂ __________________________53
CONSTANTIN DOBRE
CINSTIREA UNUI EROU_______________________54

R
REDACŢIA
EDACŢIA
SESIUNE COMEMORATIVĂ ___________________55
SECRETAR GENERAL DE REDACŢIE:
locotenent LAURA COZLOV
e-mail: lcozlov@roaf.ro PSIHOLOGIE _______________________________56
REDACTOR:
plutonier adjutant SORIN SĂFTOIU CUVÂNT DUHOVNICESC _____________________57
e-mail: ssaftoiu@roaf.ro
PROCESARE TEXTE:
LEANA TUDORAN INTERFERENŢE _____________________________58
DTP & FOTOREPORTER :
ADRIAN SULTĂNOIU
e-mail: asultanoiu@roaf.ro ȘOSEAUA FABRICA DE G LUCOZĂ
COPYRIGHT: NR . 2-4, SECTOR 2, B UCUREȘTI

TR ADUCERE TE X TE : Telefon/Fax: 021/232.63.27;

Este autorizată orice reproducere, 021/232.21.83 int. 104,110
A N A M A R I A CO M E S , PROFESOR ÎN CADRUL cu condiţia specificării sursei.
CPILS B R A ȘOV . E-mail: cersenin@roaf.ro
ISSN 1582-6317. B 916.10; C 3146.18
Tipărită la
C OREC TUR A : NORME DE COLABORARE:
C E NTRU L TE H N IC-E DITO RIAL AL A R M ATE I Cititorii pot trimite pe adresa redacţiei
CENTRUL TEHNIC - EDITORIAL
texte și fotografi i care se încadrează în AL ARMATEI
tematica revistei. sub
s comanda nr. 1066/2013
Coperta IV – C EA MAI VECHE REPREZENTARE Manuscrisele nu se înapoiază.
CUNOSCUTĂ A COC ARDEI TRICOLORE PE UN AVION , Răspunderea juridică pentru conţi nutul
Responsabilitatea privind tehnoredactarea
A P Ă R U TĂ P E C O P E R TA P U B L I C AŢ I E I „ R E V I S TA articolelor aparţine în exclusi vitate
revine în totalitate redacţiei
A U T O M O B I L Ă “, ÎN NUMĂRUL DIN DECEMBRIE autorilor, conform art. 206 CP. Prezenta ediţie s-a încheiat la data de:
1912 08.03.2013

General-locotenent dr.
Cârnu Fănică
șeful Statului Major al Forțelor Aeriene
EDITORIAL
2013
UN AN ANIVERSAR
PENTRU FORȚELE AERIENE
Forţele Aeriene Române au pășit în anul 2013 cu conștiinţa vie a unei istorii pe cât de
bogate, pe atât de vechi. Este un an plin de evenimente aniversare care vorbesc despre tradiţie
și devenire, puncte de reper ce marchează o evoluţie ascendentă constantă.
Acum 100 de ani, odată cu apariţia Legii de organizare a aeronauticii militare, s-a pus
temelia a ceea ce urma să devină Forţele Aeriene Române. Fiecare an care a trecut de
atunci a reprezentat un nou element în această structură de rezistenţă realizată pe axa
nemărginită a timpului.
Tot în acest an aniversăm două decenii de la constituirea Statului Major al Forţelor
Aeriene, prin unirea Comandamentului Apărării Aeriene a Teritoriului și a Comandamentului
Aviaţiei Militare. Un nou pas, începutul unei noi etape în procesul neîntrerupt de prefacere
urmat de categoria noastră de forţe. Prin acest demers, cele trei arme de bază care compun
Forţele Aeriene, aviaţia, artileria și rachetele antiaeriene și radiolocaţia, și-au alăturat
eficient mijloacele și eforturile formând un singur organism și având ca principal scop
apărarea spaţiului aerian.
Anul 2013 ne amintește, de asemenea, de plecarea, acum un secol, la Escadrila din Ceruri
a inginerului aviator Aurel Vlaicu. Se cuvine să îndreptăm un gând pios către cel care, prin
participarea sa cu avionul la prima misiune în folosul armatei, făcea din România una
dintre primele ţări din lume care au dat aeroplanului o întrebuinţare militară, intuind
potenţialul acestuia în controlul spaţiului aerian. Totodată, îi evocăm pe aviatorii și pe
artileriștii antiaerieni care, acum 95 de ani, au contribuit la apărarea ţării și la realizarea
Marii Uniri, ca rezultat al eroismului și devotamentului cu care aceștia au luptat în Primul
Război Mondial.
Printre cei af laţi la ceas aniversar sunt și artileriștii și rachetiștii antiaerieni. Brigada
1 Rachete Sol-Aer, structură de elită din Statul Major al Forţelor Aeriene, împlinește
40 de ani de existenţă. Coincidenţa istorică face ca tot în anul 2013 să se aniverseze 75 de ani
de la apariţia primului Centru de Instruire al Apărării contra Aeronavelor, ca unitate
specializată în instruirea tuturor cadrelor militare din arma artilerie antiaeriană.
În același spirit de sărbătoare, arma geniu aeronautic aniversează 75 de ani de la
înfiinţarea Regimentului de Geniu Aeronautic, al cărui continuator este Regimentul 70
Geniu Aviaţie. Această unitate, unică în ţară prin specificul ei, a executat toate operaţiile
de asigurare a sprijinului genistic în folosul Forţelor Aeriene, contribuind, de-a lungul
istoriei sale, și la acţiuni de ajutorare sau salvare a populaţiei României sau la înlăturarea
urmărilor unor calamităţi ce au lovit ţara.
În seria evenimentelor ce aniversează înfiinţarea unor unităţi cu rol semnificativ în
activitatea Forţelor Aeriene, se impune a fi amintiţi, de asemenea, 75 de ani de existenţă
a Centrului 85 Comunicaţii Aero și Informatică „Sublocotenent Gheorghe Robescu”, 60 de ani
de existenţă a Taberei de Instrucţie și Poligonului de Tragere Sol-Aer „General de brigadă
Ion Bungescu”, 40 de ani de la înfiinţarea Centrului 1 Supraveghere Aeriană
„General-locotenent Neculai Iordache”, 100 de ani de la înfiinţarea Depozitului 919 Mixt,
5 ani de la inaugurarea Centrului de Operaţii Aeriene. Tuturor acestora li se adaugă cea
mai mare parte a unităţilor de radiolocaţie răspândite pe întreg teritoriul ţării care celebrează
în 2013 un număr rotund de ani de la deschiderea porţilor. Enumerarea nu face decât să
scoată în evidenţă diversitatea structurilor care intră în compunerea Forţelor Aeriene,
necesare îndeplinirii rolului și misiunilor complexe ce le revin.
Sub cupola acestui an aniversar, Forţele Aeriene continuă să-și scrie istoria pe fondul
realizării demersurilor de achiziţie a avionului multirol, a avansării procesului de opera-
ţionalizare a sistemului de rachete sol-aer HAWK și a finalizării integrării radarelor TPS-79R
„Gap Filler” în Sistemul de Comandă și Control al NATO. Prin pași mai mari sau mai mici
dar fermi, Forţele Aeriene acumulează neîncetat, etapă după etapă, noi experienţe, noi
valori, noi tradiţii. Experienţele dobândite și valorificate prin participarea la misiuni și
operaţii multinaţionale, amintind numai misiunea KAIA – Lead Nation sau misiunile
grupului EOD, vorbesc însă despre valori și tradiţii care au depășit graniţele ţării. Dovedesc
faptul că, prin profesionalism și tenacitate, Forţele Aeriene Române își afirmă rolul și își
consolidează poziţia în rândul Forţelor Aeriene ale statelor membre NATO.
După un secol de existenţă și continuă evoluţie privim în urmă cu mândrie și recunoștinţă
faţă de toţi cei care au luptat pentru apărarea cerului patriei, dându-ne, astfel, prilejul de
a sărbători. Tradiţia ne obligă să continuăm eforturile celor care prin jertfă, spirit de
sacrificiu și dăruire au creat Forţele Aeriene Române, pentru ca această categorie de forţe
modernă și dinamică să rămână un element important al sistemului naţional de apărare și
un factor de stabilitate și de coerenţă al Alianţei Nord-Atlantice.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
|3
AGENDA
AUTOEVALUAREA ACTIVITĂŢII
STATULUI MAJOR AL FORŢELOR AERIENE
Întâmpinarea ministrului
apărării naţionale şi a
şefului Statului Major
General
Ministrului apărării
naţionale îi sunt
prezentaţi ofiţerii din
conducerea Statului
Major al Forţelor Aeriene
Şeful Statului Major al
Forţelor Aeriene,
generalul-locotenent
dr. CÂRNU Fănică,
prezintă ministrului
apărării naţionale şi
şefului Statului Major
General bilanţul
Forţelor Aeriene pe
anul 2012
4| CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
M
inistrul apărării naţionale, Mircea
DUŞA şi şeful Statului Major General,
generalul-locotenent dr. Ştefan
DĂNILĂ, au participat, în data de 12 februarie, la
şedinţa de autoevaluare de la Statul Major al Forţelor
Aeriene (SMFA).
Î
n discursul său, ministrul apărării naţionale
a precizat că a luat deja contact cu problemele
specifice Forţelor Aeriene: În ceea ce priveşte
programul de achiziţie al avionului multirol, am
garanţii pentru plata primei tranşe, problema
principală rămânând găsirea avioanelor. În acelaşi
context, ministrul apărării naţionale a mai adăugat
că bugetul este acum mai mare decât în anii trecuţi
şi că doreşte ca la următoarea autoevaluare să existe
creşteri la toţi indicatorii de performanţă.
T
otodată, domnul Mircea Duşa a ţinut să
aprecieze profesionalismul militarilor, în
mod deosebit al celor care au luat parte la
misiuni în teatrele de operaţii, al participanţilor
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU
Petrică MIHALACHE
care s-au pregătit în cadrul exerciţiilor naţionale
şi internaţionale, precum şi al tuturor celor care au
acţionat în folosul populaţiei afectate de condiţiile
meteo nefavorabile.
P
rezentarea susţinută de şeful Statului Major
al Forţelor Aeriene, generalul-locotenent
dr. CÂRNU Fănică s-a axat pe modul de
îndeplinire a obiectivelor de către categoria de forţe
şi pe descoperirea elementelor necesare, pe viitor,
pentru funcţionarea la parametrii ceruţi ai
instituţiei.
A
stfel, obiectivul fundamental al SMFA, în
anul 2012, a constat în perfecţionarea
capacităţii de conducere a forţelor proprii
la nivel operativ şi tactic, pregătirea forţelor pentru
îndeplinirea misiunilor specifice pe teritoriul
naţional şi participarea la misiuni şi operaţii în
afara teritoriului statului român. Anul trecut a fost
îndeplinită cu succes misiunea KAIA – Lead
Nation, până la termenul asumat realizându-se
repatrierea forţelor şi mijloacelor participante,
precum şi valorificarea experienţei dobândite.
R
estricţiile bugetare severe cu care s-au
confruntat Forţele Aeriene în ultimii ani,
nu au putut asigura în totalitate spectrul
de necesităţi impus de cerinţele misiunilor şi
obiectivelor prioritare, efortul fiind concentrat pe
menţinerea capabilităţilor destinate executării
Serviciului de Luptă – Poliţie Aeriană (SL-PA),
transport în/din teatrele de operaţii şi a Serviciului
de Luptă – Căutare-Salvare (SL-CS)/Serviciului
Medical Militar de Urgenţă (SMMU).
Î
n domeniul apărării antiaeriene a continuat
operaţionalizarea sistemului de rachete
HAWK, iar în ceea ce priveşte supravegherea
spaţiului aerian s-a finalizat programul „Radar
de supraveghere a spaţiului aerian la
înălţimi mici şi medii (GAP FILLER)”, etapă
în care radarele TPS-79 (R) achiziţionate au fost
integrate în Sistemul de Comandă-Control al
NATO.
S
tatul Major al Forţelor Aeriene are, în
continuare, capacitatea de planificare,
organizare şi conducere a proceselor de
generare-regenerare a forţei pentru refacerea
capacităţii operaţionale a marilor unităţi şi
unităţilor luptătoare şi este pregătit pentru evoluţia
pozitivă determinată de viitoarea achiziţie a
avionului de luptă multirol, a declarat generalul-
locotenent dr. Cârnu Fănică în finalul prezentării.
L
a rândul său, şeful Statului Major General
a subliniat că se va găsi soluţia optimă
pentru achiziţionarea avionului multirol şi
plata avioanelor C-27 J Spartan. La finalul şedinţei,
generalul-locotenent dr. Ştefan DĂNILĂ, a apreciat
nivelul ridicat al pregătirii militarilor din Forţele
Aeriene şi modul în care aceştia intervin în situaţii
de urgenţă: Populaţia trebuie să înţeleagă
că se poate baza întotdeauna pe Armata
României.

REUNIUNEA
INFORMALĂ
A MINIŞTRILOR APĂRĂRI
APĂRĂRIII
DIN STATELE MEMBRE NATO
În perioada 21–22 februarie 2013, ministrul apărării naţionale, domnul Mircea
DUȘA, a participat la Reuniunea Informală a Miniștrilor Apărării din Statele
Membre NATO, desfășurată la Bruxelles.
Din delegaţia română au făcut parte șeful Statului Major General, generalul-
locotenent dr. Ștefan DĂNILĂ și directorul general al Departamentului pentru
Politica de Apărare și Planificare, domnul Șerban LUNGU.
Reuniunea informală a miniștrilor apărării este primul eveniment ministerial al
anului 2013 și reprezintă o etapă importantă în implementarea deciziilor Summit-ului
de la Chicago în domeniile majore ale transformării și reformei Alianţei, dar și ope-
raţionalizării forţelor și capabilităţilor.
Delegaţia română s-a
întâlnit cu secretarul
american al apărării,
Leon Panetta, la
Reuniunea miniştrilor
apărării din statele
membre NATO
Subiectele aflate pe agenda discuţiilor au vizat evaluarea politico-militară a
iniţiativei Connected Forces – fundamentală pentru realizarea unor forţe cu nivel
ridicat de operativitate. Încurajarea dezvoltării multinaţionale de capabilităţi și
creșterea gradului de dislocare colectivă au fost alte subiecte aflate în atenţia
oficialilor.
Un alt subiect aflat pe agenda reuniunii a fost cooperarea NATO–Ucraina în
domeniul apărării. La reuniunea Comisiei NATO–Ucraina, delegaţia oficială a confirmat
sprijinul României pentru susţinerea Ucrainei în procesele de reformă din acest
domeniu.
Referindu-se la impactul negativ generat de scăderea continuă a resurselor
alocate apărării de către statele membre NATO, ministrul apărării naţionale, domnul
Mircea Dușa, a informat aliaţii despre decizia recentă a Consiliului Suprem de Apărare
a Ţării de creștere anuală a bugetului apărării cu 0,3% din PIB. Această suplimentare
va permite îndeplinirea, în 2016, a cerinţei NATO de asigurare a 2% din PIB pentru
apărare. „Rămânem în continuare fermi în angajamentul politic și operaţional cu aliaţii
noștri pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate și de apărare ale NATO”, a spus în
cadrul reuniunii ministrul apărării naţionale.
www.mapn.ro
AGENDA
PROGRAMUL F-16
AL FORŢELOR AERIENE
POLONEZE
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU
Revista NOWE WIRAŹE
Delegaţia română la Statul Major al Forţelor
Aeriene din Polonia: gl.fl.aer. Laurian ANASTASOF,
cdor Florin PÂRLOGEA, cdor Alexandru TRANDAFIR
şi cpt.cdor Marius ŞERBĂNECI
În perioada 10-13.12.2012, o delegaţie a Statului
Major al Forţelor Aeriene condusă de comandantul
Flotilei 71 Aeriene, generalul de flotilă aeriană Laurian
ANASTASOF, a efectuat o vizită în Polonia, la Varșovia,
în scopul familiarizării cu programul de achiziţie și
introducere în serviciu a aeronavelor F-16 de către
Forţele Aeriene Poloneze.
Pe ordinea de zi a misiunii s-au aflat vizitele la Statul
Major al Forţelor Aeriene Poloneze și la Baza 31 Aeriană,
acţiuni care au cuprins o serie de evenimente și activităţi
informale.
Astfel, au fost prezentate informări legate de:
istoricul programului de achiziţie a avioanelor F-16
„Peace Sky”; cerinţe definitorii pentru pachetul de
suport logistic integrat (ILS); cerinţe de asigurare a
mijloacelor de suport pentru instruire; programe de
sprijin din partea Guvernului Statelor Unite ale Americii
(USG); configuraţie aeronave; elemente de mana-
gement al programului; concepţia de instruire a
personalului navigant și a celui tehnic; dispunerea
grupului de mentenanţă în baza aeriană, organigrame
și obiective misiuni; evaluarea NATO; infrastructura
(vizitarea facilităţilor și a elementelor de infrastructură
existente la Baza 31 Aeriană Poznan – Krzesin) și lecţiile
învăţate.
Delegaţia română și-a exprimat interesul faţă de
experienţa părţii poloneze în legătură cu procesul de
achiziţie și introducere în serviciu a aeronavelor multirol
F-16 și a participat la discuţiile privind aspectele legate
de managementul de program, cu accent pe partea de
suport logistic, instruire și infrastructură necesar a fi
achiziţionate.
În urma vizitei, membrii delegaţiei au identificat, ca
posibili pași de urmat, o serie de factori esenţiali pentru
derularea unui program de asemenea amploare:
decizia în scris a Parlamentului polonez, care a stabilit
programul multirol de luptă ca program multianual și
a asigurat fondurile necesare derulării programului,
stabilirea sediului Biroului Programului F-16 în cadrul
Ministerului Apărării, pentru luarea cu rapiditate
a deciziilor cu privire la asigurarea bugetului
programului, evaluarea iniţială a piloţilor polonezi, a
necesarului și a duratei procesului de instruire (pentru
descoperirea din timp a dificultăţilor de limbă, mediu
de desfășurare a traficului aerian etc.).
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
|5
AGENDA
VIZITĂ
LA FLOTILA 71 AERIANĂ
Căpitan George MOLDOVAN
Locotenent Laura COZLOV
În data de 1 februarie a.c.,
ministrul apărării naţionale,
Mircea DUŞA, generalul-
locotenent dr. Ştefan DĂNILĂ,
şeful Statului Major General (SMG)
şi generalul-locotenent dr.
CÂRNU Fănică, şeful Statului
Major al Forţelor Aeriene (SMFA) au
vizitat Flotila 71 Aeriană. Vizita a
avut ca scop identificarea probleme-
lor apărute în anul 2012 şi a celor de
viitor.
Referindu-se la Flotila 71
Aeriană, şeful SMG a precizat faptul
că resursa de pregătire a personalu-
lui încadrat pentru zbor este de
numai 80%, absolvenţii Şcolii de
Aplicaţie pentru Forţele Aeriene de
la Boboc rămânând din acest motiv
să execute practică în şcoală şi nu în
Aspect din timpul
vizitei ministrului
apărării naţionale şi a
şefului Statului Major
General la Flotila 71
Aeriană
această unitate. De asemenea, după
cum a afirmat acesta, cheltuielile cu
personalul au crescut nu pentru că
oamenii sunt plătiţi mai bine, ci
pentru că au crescut cheltuielile cu
bunurile şi serviciile. Deşi a fost
apreciată contribuţia militarilor din
unitate la misiunile îndeplinite şi
exerciţiile multinaţionale desfăşurate
anul trecut, şeful SMG a adăugat
totuşi că munca oamenilor nu poate
mări capacitatea operaţională a
flotilei fără resurse materiale. De
aceea, le-a cerut militarilor să fie
realişti şi să facă planuri bazându-se
pe resursele existente.
În timpul vizitei, s-au constatat
îmbunătăţiri aduse atât infrastructurii
unităţii, cât şi în ceea ce priveşte
pregătirea militarilor, ca urmare a
colaborării constante cu partenerii
americani în cadrul exerciţiilor
bilaterale, rezultatul colaborării pe
linie profesională fiind excelent.
6| CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Şeful SMFA a subliniat încă o
dată importanţa Flotilei 71 Aeriene,
mai ales după scăderea drastică a
bugetului alocat după anul 2008.
Alegerea acestui loc pentru
desfăşurarea multor misiuni
naţionale şi multinaţionale a fost
justificată de apropierea poligoanelor
de tragere şi de amplasamentul
geografic, în acest context situaţia
flotilei îmbunătăţindu-se faţă de cea
a altor unităţi de aviaţie. Generalul-
locotenent dr. Cârnu Fănică le-a
mulţumit militarilor pentru efortu-
rile pe care le-au făcut într-un an
dificil şi i-a felicitat pentru rezulta-
tele obţinute.
Analizând situaţia prezentată,
ministrul apărării naţionale a afirmat
faptul că forţa aeriană se construieşte
foarte greu în timp şi cu un efort
financiar susţinut din partea
societăţii.
Pe lângă aspectele financiare,
ministrul apărării naţionale, Mircea
Duşa, a recunoscut impactul pe care
îl are aviaţia asupra societăţii.
Ministrul apărării naţionale a
asigurat militarii de la Flotila 71 de
faptul că ministerul face eforturi
pentru menţinerea Forţelor Aeriene
la un nivel de instruire adecvat
realităţilor sociale şi militare ale
momentului, inclusiv prin stabilirea
detaliilor legate de achiziţia avionu-
lui multirol sau modernizarea altor
categorii de tehnică.
SCHIMB
DE EXPERIENŢĂ
L A CENTRUL DE OPER AŢII AERIENE
Plt.adj. pr. Mihaela VOICU
În luna februarie, în cadrul unui schimb de
experienţă între specialiştii Centrelor de
Operaţii Aeriene, o echipă a Forţelor Aeriene
Regale Britanice condusă de comandorul
Neale DEWAR, director pentru operaţii în
cadrul National Air and Space Defence and
Control, a efectuat o vizită de informare la
Centrul de Operaţii Aeriene. Echipa Forţelor
Aeriene Române, având în compunere specia-
lişti din cadrul Statului Major al Forţelor
Aeriene, Componentei Operaţionale Aeriene,
Centrului de Operaţii Aeriene, Brigăzii 1 Rachete
Sol-Aer şi Flotilei 90 Transport Aerian, a fost
condusă de comandantul Centrului de Operaţii
Aeriene, comandorul dr. Gabriel
RĂDUCANU.
Agenda discuţiilor a cuprins subiecte
precum: structura şi misiunile sistemului de
comandă-control aerian naţional conform
cerinţelor şi doctrinei NATO, integrarea şi
relaţionarea conform noii structuri NATO,
managementul spaţiului aerian naţional la criză
şi război şi în cadrul apărării colective NATO,
pregătirea şi calificarea personalului din Centrul
de Operaţii Aeriene, pregătirea şi calificarea
personalului din Centrul de Raportare-Control
în concordanţă cu noile misiuni şi responsabili-
tăţi stabilite prin noul Sistem NATO de
Comandă-Control Aerian (ACCS).
Concluzia întâlnirii a fost pozitivă, în sensul
în care toţi participanţii au fost interesaţi de
discuţiile purtate, iar partenerul britanic s-a
declarat impresionat de interesul şi profesiona-
lismul participanţilor români.
MISIUNE UMANITAR Ă
O aeronavă de tip C-27J Spartan a Forţelor
Aeriene Române a executat joi, 7 februarie, o misiune
umanitară pentru salvarea vieţii unui copil care a
suferit arsuri grave.
Intervenţia a fost solicitată de Ministerul Sănătăţii.
Echipajul aeronavei, din cadrul Flotilei 90 Transport
Aerian, a fost compus din căpitan-comandorul Ion
Stăiculescu, căpitanul Alexandra Cramăr și maiștrii
militari Maftei Ţebrean și Gabriel Stancu.

O NOUĂ ÎNŢELEGERE
PRIVIND SISTEMUL
DE COMANDĂ-CONTROL
AERIAN AL NATO
Plutonier adjutant pr. Mihaela VOICU
Conform organizării, în structura Comandamentului NATO
pentru Operaţii se regăsesc şi Comitetul de Apărare Aerian NATO
(NATO Air Defence Committee – NADC) şi Comitetul de Management
al Traficului Aerian NATO (NATO Air Traffic Management
Committee – NATMC).
În anul 1999, Sistemul de Comandă Aerian Internaţional (Air
Command Systems International – ACSI) a semnat cu o firmă
franceză contractul pentru testarea şi dezvoltarea sistemului ACCS,
partea hardware şi partea software. Iniţial, sistemul a fost amplasat
pentru testare în Belgia, Franţa, Germania şi Italia, ulterior partea
software fiind distribuită în toate ţările membre NATO din Europa
în baza unor acorduri.
În anul 2003 a fost introdus sistemul ASOC (Air Support
Operation Center) pentru supravegherea aeriană la AOC (Air
Operation Center). De atunci el a suportat mai multe actualizări,
dar nu este compatibil cu celelalte sisteme de supraveghere
naţionale ale ţărilor membre NATO din Europa, pentru că fiecare
ţară a implementat sisteme diferite. Ca urmare a deciziilor
Comitetului Militar NATO, s-a decis integrarea acestuia într-un
singur sistem, anume Sistemul Aliat de Comandă-Control Aerian
(ACCS).
Conform calendarului stabilit de implementare a acestui
program, la data de 30 noiembrie 2012, la sediul Agenţiei NATO
pentru Comunicaţii şi Informatică (NATO Communication and
Information Agency – NCIA) din Bruxelles, Belgia, a avut loc
ceremonia de semnare a Scrisorii de Înţelegere (LoA) privind
cooperarea în planificarea şi autorizarea proiectelor de extindere
în ţările noi membre ACCS.
Din partea României, documentul a fost semnat, în numele
ministrului apărării naţionale, de către generalul de flotilă
aeriană Alexandru GĂLUŞCĂ – locţiitorul reprezentantului
militar al României la NATO şi UE. În cadrul programului va fi
realizată extinderea ACCS în ţările noi membre NATO şi Islanda.
În România se va crea, la Centrul de Operatii Aeriene, din fonduri
comune NATO şi naţionale, o capabilitate ARS (Air Control
Centre, Recognized Air Picture Production Centre, Sensor Fusion
Post).
Toate aceste demersuri sunt necesare pentru asigurarea
securităţii spaţiului aerian naţional care face parte din spaţiul
aerian comun al NATO. Cum este realizată această securitate
aeriană? Simplu, prin executarea Serviciului de Luptă Poliţie
Aeriană în regim 24/7 de către forţele şi mijloacele a căror auto-
ritate a fost transferată la NATO.
AGENDA
INTEGR ATED
WORKING GROUP
(IWG)
LA CENTRUL DE OPERAŢII AERIENE (AOC)
Plutonier adjutant pr. Mihaela VOICU
În perioada 17–21 decembrie 2012, la sediul Centrului de Operaţii
Aeriene (AOC), Balotești, a avut loc cea de-a XII-a reuniune a grupului
de lucru pentru asigurarea coordonării operaţionale privind integrarea
României și Bulgariei în zona de responsabilitate a Centrului de Operaţii
Aeriene Multinaţional (CAOC 7 Larissa -BGR-ROU Air Operations
Working Group - AOWG). A fost ultima activitate organizată de către
CAOC 7 înaintea reorganizării la nivel NATO.
Scopul activităţii l-au constituit analizarea situaţiei operaţionale
din zona de responsabilitate a CAOC Larissa în anul 2012 și discutarea
aspectelor legate de integrarea operaţională a Bulgariei, Greciei și
României în structura NATINADS- Sistemul de Supraveghere Aeriană
NATO.
Participanţii la lucrările reuniunii, generalul-maior dr. Victor
STRÎMBEANU, șeful Instrucţiei și Doctrinei/ Statul Major al Forţelor
Aeriene, generalul de flotilă aeriană Constantin DOBRE, coman-
dantul Componentei Operaţionale Aeriene și generalul-maior (USAF)
Mark W. GRAPER, locţiitorul comandantului Comandamentului
Operaţional Aerian Multinaţional – CAOC 7 Larissa, au prezentat pașii
mari realizaţi la nivelul Forţelor Aeriene.
„Participarea la grupul de lucru a reprezentat o bună oportunitate
pentru discutarea, coordonarea și armonizarea aspectelor operaţionale
specifice zonei de responsabilitate a CAOC 7”, a declarat comandantul
Centrului de Operaţii Aeriene, comandorul dr. Gabriel
RĂDUCANU.
Agenda activităţii a cuprins prezentarea concluziilor rezultate în
urma derulării antrenamentelor de Poliţie Aeriană și a exerciţiilor
simulate de tip CPX (Command Post Exercise) organizate de CAOC 7.
S-a analizat și antrenamentul comun de Poliţie Aeriană „Air Policing
Training Event – APTE 12”, pe timpul căruia o aeronavă aparţinând
Forţelor Aeriene Bulgare a traversat spaţiile aeriene ale Bulgariei,
României, Albaniei și Greciei activând forţele din Serviciul de Luptă
Poliţie Aeriană. Din această activitate a reieșit faptul că antrenamentul
și-a atins scopul.
Un alt punct al întâlnirii l-a constituit informarea reprezentanţilor
CAOC 7 despre validarea Acordul Tehnic cu Bulgaria din 2012, referitor
la executarea misiunilor de Poliţie Aeriană transfrontaliere între cele
două ţări. De asemenea, s-a recomandat continuarea exerciţiilor
simulate și reale sub comanda CAOC pentru antrenarea personalului
în aplicarea procedurilor specifice.
Activitatea a reprezentat un bun prilej pentru discutarea,
coordonarea și armonizarea aspectelor operaţionale specifice zonei
de responsabilitate a CAOC 7 Larissa, în vederea transferului către
CAOC Torrejon.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
|7
REMEMBER

{coala Aripilor Române[ti

– moment aniversar –
Maior Mircea BARAC
For ţele Aeriene au ani- Membrii detașamentului
versat, în data de 15 decem- românesc participant la misiu-
brie 2012, în cadrul Școlii de nea SIRIUS au fost felicitaţi cu
A p l i c a ţ i e p e n t r u Fo r ţ e l e această ocazie de șeful Statului
Aeriene „Aurel Vlaicu” de Major al For ţelor Aeriene,

Aspect de la momentul în care şeful SMFA, gl.lt.dr. CÂRNU Fănică

geopolitic extrem de complex, Apărării Naţionale, ai adminis-
a înmânat diplome şi embleme membrilor detaşamentului SIRIUS
șeful SMFA a conferit participan- traţiei publice locale și ai
la Boboc, împlinirea a generalul-locotenent dr. ţilor la misiune Emblema de asociaţiilor cadrelor militare în
30 de ani de la încheierea CÂRNU Fănică. Totodată, pentru Merit „În Slujba Păcii” și rezervă și în retragere.
misiunii cu numele de cod a remarca succesul unei misiuni Emblema de Onoare a Forţelor Cel mai emoţionant aspect
SIRIUS, desfășurată în care a reușit să promoveze în Aeriene. al activităţii l-a reprezentat
Republica Angola, în lume valoarea școlii românești La festivitate au mai partici- momentul apelului nominal al
perioada 1981-1982. de aviaţie, într-un context pat reprezentanţi ai Ministerului detașamentului, apel executat

8| CCER
CE
EER NIN ‹ Nr.
R SENIN
SEEEN
SEN
SENI
ENI Nr.
Nr 6) ‹ 2013
r 1 ((126)
w w w . r o a f . r o
126
1
126)
26
26)
6) 20
201
2 0
0113
 REMEMBER

„ ...am fost trimi[i

de generalul (r) Aurel Niculescu, operaţionalizarea Grupului de
comandantul misiunii. Însă nici Aviaţie Român SIRIUS și a contri-

rememberul prin care generalul
Niculescu a trezit memoria
afectivă a participanţilor la
misiune și a stârnit curiozitatea
invitaţilor nu a fost mai prejos.
Un omagiu adus tuturor celor ce şi-au jertfit viaţa în slujba
Misiunea SIRIUS, executată de
Comandamentul Aviaţiei Militare
în perioada 1981-1982, a fost una
dintre cele mai importante acţiuni
externe desfășurate de Armata
României după cel de-al Doilea
Război Mondial, când Forţele
Aeriene Române au înfiinţat prima
structură de învăţământ aero-
nautic în Republica Angola.
Școala de Aplicaţie pentru
Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu”
a avut în responsabilitate
buit cu cea mai mare parte din
personalul participant, demon-
strând potenţialul forţelor aeriene
și al instituţiei sale de învăţământ,
cu tradiţie de un secol.
aripilor româneşti
As t fe l, î n t r - o p e r i o a d ă
scurtă, de 2 ani, 1981-1982,
Grupul „SIRIUS” a înfiinţat
prima struc tură de învăţă-
mânt aeronautic în Republica
Angola, ESCOLA NACIONAL
D E A V I A C A O M I L I TA R
„ C O M A N D A N T E B U L A”
(E.N.A.M.) și a pregătit per-
sonalul aeronautic necesar
încadrării primelor structuri
de aviaţie din această ţară.
în gura lupului “
– interviu realizat de Sorin TURTURICĂ
cu generalul (r) Aurel NICULESCU, comandantul grupului SIRIUS –
– Cum a început, practic,
„aventura angoleză”?
– În 1978 eram locţiitor pentru
aviaţie al comandantului
Comandamentului Apărării
Antiaeriene a Teritoriului. În
această calitate, colaboram cu
Comandamentul Aviaţiei Militare
pentru pregătirea aviatorilor. De
fapt, făceam mai multe controale
la diverse unităţi, aveam o expe-
rienţă care îmi permitea acest
lucru. În această perioadă s-a luat
decizia, la nivel înalt, ca România
să sprijine Angola.
Generalul-locotenent (r)
– Angola devenise stat Aurel NICULESCU
comunist, condus de Agostinho
Neto... au fost acceptate. Un rol important
– Da, era Republica Populară l-a avut un oarecare angolez,
Angola. Urma să-i ajutăm să-și Gato. Fusese student în România,
facă o școală de aviaţie militară. făcuse Institutul de Petrol și Gaze
Fuseseră colonie portugheză, iar de la Ploiești. Acum era adjunctul
acum erau în plin proces de ministrului apărării din Angola.
construcţie a armatei. Era adjunctul lui pentru aviaţie și
– Au ape l at doar la apărarea teritoriului.
România?
continuare în pagina 14
– Au apelat și la U.R.S.S.,
Portugalia și Elveţia. A fost o lici-
taţie. Dar condiţiile puse de noi

CER
CE
CER
ER SSE
SEN
SENIIN ‹ Nr.
SENIN
EENI
EN
N
NIN
NI Nrr.
N r. 1 (126)
w w w . r o a f . r o
(1
126)
12266) ‹ 2013
26)
2 6) 201
201
20
013 |9
REMEMBER
PRIMA MISIUNE A ARMATEI ROMÂNIEI
|N AFARA GRANI}ELOR NA}IONALE,
DUP~ CEL DE-AL DOILEA R~ZBOI MONDIAL
CONTEXT GEOPOLITIC
Misiunea s-a desfășurat în
contextul multiplicării relaţiilor
internaţionale ale României, pe
fondul schimbărilor profunde
produse pe harta lumii, prin
apariţia, în urma prăbușirii marilor
imperii coloniale, a unor noi state
independente.
În acest cadru geopolitic,
fosta colonie portugheză Angola
și-a dobândit independenţa la
11 noiembrie 1975, devenind
Republica Populară Angola, stat
suveran și independent.
România, interesată în
multiplicarea relaţiilor politico-
economice și de proiectare în
diverse spaţii a intereselor
naţionale, pentru această
perioadă în special în arealul
african, a fost implicată în
sprijinirea, pe diferite planuri, a
puterii politice din noul stat
independent, aflată în confruntare
militară cu facţiunile rebele,
susţinute din exterior.
A doua vizită la Negage a delegaţiei române. În centrul
imaginii, în picioare cu beretă, căpitanul Bonga d'Aço;
al treilea din dreapta, Aurel Niculescu;
cu cămaşă albă, Dumitru Balaur
Ca urmare a acordurilor
politico-diplomatice dintre
România și Angola, la începutul
anului 1980, pe aerodromul
Boboc, s-a constituit Grupul de
Aviaţie Român „Sirius”, cu
10 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
SIRIUS
misiunea de a înfiinţa în ţara
africană o școală militară de
aviaţie.
Activitatea Grupului de
Aviaţie Român „Sirius” din Angola
s-a desfășurat în baza Decretului
S. 402/26.12.1980 și Ordinelor
MCECEI nr. 2133/P/160/14.01.1981,
r e s p e c t i v 2 0 42 / P/ 2 0 d i n
08.01.1982.
În pregătirea, organizarea și
desfășurarea misiunii s-a parcurs
totalitatea etapelor caracteristice
unei acţiuni militare de mare
complexitate, cu proiectarea
forţei la distanţe de mii de
kilometri de teritoriul naţional.
Etapa politico-diplomatică
s-a desfăsurat imediat după anul
1975, până în anul 1979, perioadă
în care au fost stabilite principiile
colaborării româno-angoleze în
vederea realizării dezideratului
de realizare a nucleului aviaţiei
militare populare angoleze, prin
punerea bazelor școlii militare de
aviaţie pentru pregătirea
personalului aeronautic atât de
necesar armatei angoleze.
Trebuie menţionat faptul că,
pentru realizarea acestui contract,
partea angoleză a organizat o
licitaţie internaţională, licitaţie la
Comandor dr. Jănel TĂNASE
care au participat, alături de
România, alte state cu o bogată
tradiţie aviatică, printre care URSS,
Franţa, Iugoslavia, Portugalia,
Elveţia. A fost preferată oferta
României, principiile și
metodologia de formare a
personalului aeronautic în școala
românească de aviaţie fiind
apreciate ca superioare altor școli
de profil.
Sarcina realizării acestui
p r o i e c t m a j o r a r e ve n i t
Ministerului Apărării Naţionale
prin organismul său de
specialitate, Comandamentul
Aviaţiei Militare, în colaborare cu
Institutul Român de Management
ROMCONSULT, care era abilitat să
asigure coordonarea și
managementul sistemului de
asigurare tehnico-materială a
misiunii. Sarcina propriu-zisă de
realizare funcţională a Generalul Aurel NICULESCU,
detașamentului tactic, Grupul de comandantul
Aviaţie Român „Sirius” a revenit detaşamentului SIRIUS
Școlii Militare de Ofiţeri de Aviaţie perioadă de un an, după un plan
„Aurel Vlaicu” de la Boboc. românesc, noua infrastructură a
școlii.
CONSTITUIREA Imediat după această vizită,
GRUPULUI „SIRIUS” partea română a deplasat în
Angola comisia de expertiză a
În vara anului 1979 s-a Institutului de Medicină Aerona-
desfășurat cea de-a doua etapă utică, condusă de colonelul
a proiectului, respectiv doctor Maurică Stoian, care avea
recunoșterea zonei și a facilităţilor ca sarcină selecţionarea medicală
oferite de partea angoleză pentru a primilor 150 de viitori elevi
demararea proiectului. În acest piloţi și a personalului navigant,
scop, o comisie condusă de cadre militare, care urmau să
generalul Gheorghe Zărnescu, încadreze și să asigure comanda
comandantul Aviaţiei Militare, s-a școlii.
deplasat în Angola pentru analiza Ulterior, deoarece partea
la faţa locului a propunerilor angoleză nu a reușit să realizeze
înaintate și semnarea contractului. infrastructura pe care se angajase
Deoarece locaţia LOBITO - să o construiască, iar zona de
BENGUELA propusă de partea conflict cu facţiunile rebele se
angoleză pentru înfiinţarea școlii apropiase de această locaţie, s-a
nu asigura condiţiile aero- realizat o nouă recunoaștere în
por tuare minime pentru luna noiembrie la NEGAGE – UIGE,
funcţionarea unei școli de aviaţie, localitate situată în partea de
a fost semnat contractul iniţial, nord-est a Angolei. Acolo exista
cu angajamentul partenerului o fostă bază aeriană portugheză,
angolez de a construi într-o care dispunea de instalaţiile

minime pentru funcţionarea unui
aerodrom militar, mai puţin
infrastructura didactică ce urma
să fie amenajată de detașamentul
român în unele anexe ale
hangarelor.
Concomitent cu aceste
activităţi desfășurate în afara
Instructori români şi elevi angolezi
graniţelor,
l în ţară a ffost constituit
Grupul de Aviaţie Român „SIRIUS”,
format din 150 de cadre (68 de
ofiţeri, 51 de maiștri militari,
4 subofiţeri și 27 de salariaţi civili),
de diferite specialităţi militare,
care urma să par ticipe la
misiune.
D in p u n c t d e ve d e re
organizatoric, detașamentul
tactic „SIRIUS” avea în compunere
structuri de specialitate, care
asigurau funcţiunile necesare
desfășurării optime a procesului
de învăţământ proiectat:
comanda grupului;
statul major;
secţia învăţământ;
structura de învăţământ
practic-aplicativ în zbor constituită
din 2 escadrile:
– Escadrila 1 aviaţie școală
(faza I), înzestrată cu 12 avioane
IAR-823;
– Escadrila 2 aviaţie școală,
înzestrată cu 6 avioane BN-2
transport ușor și 6 elicoptere
IAR-316B;
compartimentul medical;
compartimentul logistic,
inclusiv mentenanţa tehnicii
militare.
Comandant al școlii a fost
numit generalul Aurel Niculescu,
ofiţer cu o vastă experienţă la
conducerea structurilor de aviaţie,
primul comandant al
Comandamentului Aviaţiei
Militare înfiinţat în anul 1977 și
comandant al Școlii Superioare
de Ofiţeri de Aviaţie „Aurel Vlaicu”,
în perioada 1961-1971.
Misiunea grupului era aceea
ca, într-o perioadă de 2 ani, să
pregătească și să ateste personalul
angolez al școlii în toată gama de
funcţii specifice unei asemenea
instituţii, respectiv instructori de
zbor, personal didactic, de stat
major, tehnic, navigatori de sol,
meteorologi, ofiţeri de logistică
aviaţie.
Grupul de Aviaţie „SIRIUS” a
fost integrat funcţional pe
parcursul anului 1980 pe
aerodromul Boboc, în locaţia
Școlii
l Militare
l de
d Ofi fiţeri de
d Aviaţie
„Aurel Vlaicu”. În această perioadă
s-au parcurs etapele necesare
pentru constituirea structurii,
pregătirea de specialitate a
personalului care avea ca
fundament metodica de instruire
specifică școlii românești de zbor,
s-au desfășurat cursuri intensive
pentru cunoașterea limbii
portugheze și, nu în ultimul rând,
pre gătirea informativă și
psihologică pentru executarea
misiunii.
Nucleul instructorilor de zbor
pentru faza I, pe avionul IAR-823,
făcea parte din Grupul de Aviaţie
Școală Legătură (Faza I), dislocat
pe aerodromul Focșani, unitate
școală specializată pentru această
fază de pregătire în zbor, din
Generalul Aurel Niculescu acordă insigna
organica Școlii Militare de Ofiţeri
de Aviaţie „Aurel Vlaicu”.
DISLOCAREA GRUPULUI
ÎN ANGOLA
Imediat după realizarea
condiţiilor organizatorice, de
REMEMBER
pregătire și omogenizare a
structurii – personalul grupului
f iind recrutat pe bază de
voluntariat din mai multe unităţi
ale aviaţiei militare – începând cu
luna ianuarie 1981 s-a început
deplasarea forţelor și mijloacelor
către Angola.
La începutul lunii ianuarie s-a
deplasat pe baza NEGAGE eșalonul
înaintat, care avea ca sarcină să
identifice și să asigure condiţiile
minime pentru primirea
personalului și a tehnicii militare.
Realitatea de la faţa locului era total
diferită faţă de angajamentele
asumate de partea angoleză, astfel
încât, grupul român a trebuit să-și
multiplice activităţile și să des-
fășoare o muncă asiduă pentru
Dialog al instructorilor români; aceştia sunt echipaţi cu ţinuta
de serviciu special concepută pentru această misiune
realizarea infrastructurii de instruire
și de subzistenţă necesare.
Pe parcursul lunii ianuarie
1981, eșalonul maritim compus
din aeronavele noii școli de
aviaţie, mai puţin cele 6 aeronave
de pilot unui elev angolez
BN-2, obiectele de strictă
necesitate ale personalului,
alimentele cu termen lung de
conservare, containerele cu
materiale tehnice de aviaţie și
utilaje de aerodrom etc. a fost
îmbarcat și, împreună cu
personalul de însoţire, a început
deplasarea spre Angola, pe cale
maritimă.
Pe data de 1 februarie, la orele
10. 33, d e p e Ae ro p o r tul
Internaţional București-Otopeni
a decolat cursa BOEING 707,
aparţinând Companiei Angoleze
TAG, având la bord 122 de
pasageri care încadrau majoritatea
funcţiilor detașamentului, cu
destinaţia Luanda.
După un zbor nu lipsit de
emoţii, fără escală, de 8 ore și
45 min., pe traiectul București –
Târgu Jiu – Moldova Nouă – coasta
vestică a Mării Adriatice – Roma –
Insula Corsica – Alger – peste
pustiul Sahara – Niger – Zair –
Luanda, cu momentul culminant
al „Botezului Ecuatorului” de la
orele 1758 , personalul român
ateriza pe aeroportul „4 Februarie”
din Luanda, aproape de asfinţit,
la 1918, ora României.
Epopeea „SIRIUS” pe pământ
african începea a doua zi, odată
cu sosirea detașamentului
principal în baza aeriană de la
NEGAGE.
Deși, conform contractului,
cadrele militare ale Grupului
aveau calitatea de consilieri,
ac tivitatea propriu -zis ă a
acestora a constat în
desfășurarea întregii game de
sarcini specifice școlii românești
de aviaţie. Mai mult decât atât,
în primele două săptămâni de
la sosire, pe aerodromul NEGAGE
s-a desfășurat o muncă titanică
pentru reabilitarea infrastruc-
turii, în mare parte degradată,
inclusiv amenajarea condiţiilor
minime pentru desfășurarea
activităţii didactice, primirea și
op era ţionaliz area tehnicii
militare, încartiruirea
personalului și crearea
condiţiilor de subzistenţă și, nu
în ultimul rând, luarea de măsuri
organizatorice preliminare
pentru începerea activităţii de
zbor.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 11
REMEMBER
Av i o a n e l e I A R - 8 2 3 ș i
elicopterele IAR-316B, după ce au
fost debarcate, au fost reasamblate
în baza aeriană de la LUANDA și
verificate în zbor de echipaje
mixte aparţinând grupului și
Uzinei de Avioane ICA Brașov,
În jungla angoleză, generalul Aurel Niculescu
după care au afluit pe calea
aerului pe locaţia NEGAGE, pe
măsură ce erau admise la zbor.
Începând cu luna februarie
au sosit pe calea aerului și cele
6 aeronave BN-2 din înzestrarea
Escadrilei a 2-a școală, primul
eșalon de 3 avioane aterizând la
data de 9 februarie, după un zbor
cu șase escale pe ruta București
Băneasa-Marea Britanie-Luanda-
Negage. În deplasarea către
Angola, aceste aeronave au
staţionat o periodă de timp în
Marea Britanie, unde au fost
echipate cu aparatură modernă
de radionavigaţie (sisteme
VOR-DME, radioaltimetru etc.).
INAUGURAREA ȘCOLII
DE AVIAŢIE ANGOLEZE
În ciuda greutăţilor inerente
începutului și a situaţiei dificile
existente în baza aeriană NEGAGE,
pe data de 11 februarie 1981 a
avut loc, în prezenţa vice-
ministrului apărării din Angola,
festivitatea de inaugurare a
ESCOLA NACIONAL DE AVIACAO
MILITAR „COMANDANTE BULA”
(E.N.A.M.) - Școala Naţională de
Aviaţie Militară.
Cu această ocazie au fost
executate, pe pământul Africii,
primele 20 de minute de zbor cu
avioane școală de fabricaţie
românească, într-o demonstraţie
aeriană realizată de o celulă de
aeronave IAR-823.
Deși în primele 2-3 săptămâni
frecvenţa participării elevilor la
cursuri lăsa de dorit, datorită
măiestriei didactice a personalului
român, calităţilor de excepţie ale
instructorilor de zbor participanţi
la misiune, situaţia a fost adusă
12 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
pe făgașul normal, ajungându-se
chiar în situaţia ca personalul să
facă faţă cu greu solicitărilor de
ore suplimentare.
Trebuie subliniat faptul că
nivelul de instruire al debutanţilor
aviatori angolezi se situa la nivelul
însoţit de doi localnici
studiilor generale (7-8 clase), ceea
ce a constituit o mare dificultate
pentru înţelegerea problemelor
de specialitate: aerodinamica
zborului, motoare de aviaţie,
navigaţie aeriană, meteorologie
etc. În ciuda acestui handicap,
prin perseverenţă, ambiţie,
dorinţă de cunoaștere, res-
ponsabilitate, dar mai ales prin
punerea în valoare a calităţilor
deosebite ale elevilor, programul
de instruire a fost parcurs la
nivelul de calitate propus.
Primul an de învăţământ a
fost deosebit de dificil din cauza
sarcinilor multiple și complexe de
pregătire: 146 de elevi dintre care
54 de elevi piloţi, 18 elevi în
specialitatea stat major, 77 de
elevi tehnicieni de aviaţie, 13 elevi
meteorologi și 7 elevi logistică de
aerodrom, la aceștia adăugându-se
și sarcina pregătirii cadrelor care
încadrau școala angoleză, fiecare
Comandorul Alexe Rusen în faimosul avion I-107, avion pe care
a fost instruit comandantul Bonga; pe fuzelaj se observă atât
numele avionului, cât şi emblema E.N.A.M.
membrub all d
detașamentului
t t l i având
â d
ca sarcină pregătirea unui omolog
angolez. De altfel, în al doilea an
de învăţământ, personalul
angolez a preluat conducerea
efectivă a școlii, însă sub asistenţa
instructorilor români.
Metodica pregătirii a parcurs
etapele de desfășurare din școala
românească de aviaţie.
În prima parte a anului 1981
s-au desfășurat o multitudine de
activităţi pentru pregătirea
primului an de zbor și crearea
condiţiilor didactice necesare
pentru începerea procesului de
învăţământ cu celelalte specialităţi
militare. Deoarece produsele
didactice necesare nu au fost
asigurate în volum complet de
structura responsabilă, activităţile
au fost preluate suplimentar de
personalul grupului de aviaţie.
Astfel, personalul navigant a
întocmit manualele de zbor
pentru cele 3 tipuri de aeronave,
regulile de zbor în raionul
aerodromului NEGAGE și în zonele
de lucru, documentaţia de
desfășurare a pregătirii
preliminare și nemijlocite a
aeronavelor și personalului,
analiza și evidenţa zborului,
planurile de zbor pentru elevii
repartizaţi, dosarele pentru
convocările metodice, toate în
limba portugheză.
Personalul didactic repartizat
pentru desfășurarea activităţii de
învăţământ cu celelalte specialităţi
militare a realizat cursurile și
manualele necesare în limba
portugheză, pentru disciplinele
ce urmau să fie parcurse.
Concomitent sau ulterior
acestor activităţi s-au desfășurat
activităţi teoretice la clasă cu
toate specialităţile militare
planificate la pregătire, în prima
etapă cu elevii piloţi care urmau
să treacă la activitatea practică în
zbor. A continuat, totodată,
preluarea materialelor sosite din
ţară, amenajarea spaţiilor pentru
car tiruirea personalului și
asigurarea
i subzistenţei
b i t ţ i acestuia,t i
operaţionalizarea infrastructurii
de aerodrom. Personalul navigant
a e xe c u t a t z b o r u r i l e d e
recunoaștere a raionului de zbor
și a zonelor de lucru și s-a reluat
activitatea cu instructorii de zbor
după perioada de întrerupere.
După aces te ac tivităţi
deosebit de complexe, pe data
de 18 mai 1981 s-a deschis festiv
anul de zbor cu un număr
de 54 de elevi piloţi și personalul
din comandamentul angolez al
școlii.
ORGANIZAREA
ACTIVITĂŢII DE ZBOR
Activitatea de zbor s-a
desfășurat în cadrul celor
2 escadrile, 19 elevi fiind repartizaţi
la escadrila 1 în vederea executării
zborului pe avionul faza I IAR-823,
ceilalţi fiind repartizaţi să zboare
Comandorul Alexe Rusen îl
pregăteşte pe locotenentul
Manuel Matos, comandantul
Escadrilei I – IAR-823, pentru
zborul acrobatic
elicopterul
li l IAR
IAR-316B.
R 316B ÎÎn cadrul
d l
activităţilor pentru pregătirea în
zbor a elevilor s-au executat
salturi cu parașuta, toţi elevii
piloţi executând în total 160 de
salturi cu parașuta românească
BG-7, din elicopter, în deplină
securitate, deși, de multe ori a
trebuit să fie recuperaţi tot cu
elicopterul din locurile de
aterizare din junglă. Dintre elevii
anului I repartizaţi la zbor pe
avionul IAR-823, un nucleu de
excepţie a fost reţinut pentru
continuarea pre gătirii c a
instructori de zbor pe această
categorie de aeronave, ceilalţi
fiind repartizaţi la zbor pe
aeronava BN-2.
La sfârșitul anului, personalul
grupului a fost repatriat pentru
efectuarea concediului de odihnă,
activitatea fiind reluată la data de
11 ianuarie 1982, când a început
cel de-al doilea an de învăţământ.
Sarcinile de învăţământ au fost
multiple și de o mare complexitate,
pe lângă cei 53 de elevi piloţi
(1 elev a decedat în accident de

aviaţie), 18 elevi în specialitatea
stat major, 77 de elevi tehnicieni
de aviaţie, 13 elevi meteorologi
și 7 elevi logistică de aerodrom
s-au adăugat alţi 50 de elevi piloţi
în anul I și 10 ofiţeri care zburaseră
anterior alte tipuri de aeronave.
Totodată, a continuat pregătirea
cu c adre le ango le ze din
comandamentul școlii.
La solicitarea guvernului
angolez, începând cu luna
februarie 1982, cu un număr de
20 de elevi piloţi anul II,
selecţionaţi dintre cei care s-au
remarcat în activitatea practică
în zbor s-a intensificat pregătirea
teoretică și practică, cu
executarea în cea mai mare
par te a exerciţiilor de
întrebuinţare în luptă. După o
scurtă perioadă de aclimatizare
în zborul pe timp de noapte în
baza aeriană de la LUANDA, la
15 martie 1982, acești piloţi au
fost detașaţi în zona de sud a
Angolei, executând misiuni de
luptă într-un spaţiu controlat de
facţiunile rivale. Activitatea s-a
constituit în ceea ce mai târziu
avea să se numească „lecţie
învăţată”, fiind un record în
materie de pregătire în zbor, de
la stadiul de elev începător la
calitatea de pilot de luptă,
într-un inter val de numai
10 luni.
MISIUNE ÎNDEPLINITĂ
În luna martie 1982 au fost
brevetaţi ca instructori de zbor
primii ofiţeri și cei mai talentaţi elevi
din anul II de învăţământ, iar din
luna aprilie 1982 s-a trecut la
pregătirea de luptă în zbor cu toţi
elevii anului II, fiind executate
Comandantul angolez al şcolii prezintă onorul generalului
Aurel Niculescu la sfârşitul misiunii (alături, în fotografie, se
află soţia generalului Niculescu)
exerciţii de interceptare aeriană,
atac la sol, zbor la înălţime mică și
razant, luptă aeriană, serviciu de
luptă în diferite stări de pregătire.
După o activitate laborioasă,
la 13 decembrie 1982, promoţia
anului II de învăţământ elevi
naviganţi a fost brevetată în
totalitate, fiecare elev executând
în medie 250 ore de zbor.
La 18 decembrie 1982 întrega
promoţie de anul II a finalizat
cursurile școlii, toţi elevii fiind
avansaţi la gradul de sub-
lo cotenent. Ceremonia de
încheiere a misiunii, care a marcat
absolvirea primei promoţii de
ofiţeri de aviaţie, de diferite
specialităţi militare din Angola
independentă, s-a desfășurat în
prezenţa ministrului apărării și a
altor personalităţi militare și civile,
parada aeriană executată de
ofiţerii absolvenţi probând încă
o dată profesionalismul instruc-
torilor aviatori militari români.
În cadrul festivităţii de
absolvire, comandantul român al
școlii, generalul Aurel Niculescu
a predat comanda efectivă a
acesteia și întregul material militar
guvernului angolez. Se încheia
astfel o misiune de excepţie a
Școlii de Aviaţie din România,
personalul Grupului de Aviaţie
Român „SIRIUS” fiind repatriat pe
data de 30 decembrie 1982.
EPILOG
Astăzi, la 30 de ani de la
absolvirea primei promoţii de
ofiţeri a ESCOLA NACIONAL DE
AVIACAO MILITAR
„COMAN DANTE BU L A”
(E.N.A.M.) ANGOLA, locaţia
fostei școli de aviaţie este
abandonată, în baza aeriană
amintind de prezenţa temerarilor
aviatori români doar monumentul
înălţat de colonelul Tomi Liviu,
închinat memoriei primilor eroi
înfrăţiţi în moarte, căzuţi la datorie
în data de 6 iulie 1981, maiorul
aviator român Preda Gheorghe
(avansat post-mortem în anul
2009 în gradul de căpitan-
comandor) și elevul aviator
angolez Ruz Nelson Botelho.
REMEMBER
Elev angolez lângă elicopterul IAR-316B; pe fuzelaj se poate
Misiunea aeriană românească
în Angola a fost o premieră în
istoria școlii de aviaţie, probând
potenţialul puterii aeriene
naţionale și, mai ales, a instituţiei
sale de învăţământ, cu o tradiţie
de un secol. Succesul ei a fost
asigurat de perenitatea și forţa
acestei școli în expansiune la
începutul deceniului nouă, când
a atins apogeul existenţei sale,
prin specializarea pe structuri și
locaţii a fazelor de pregătire a
personalului navigant.
Metodica pregătirii piloţilor
militari a parcurs toate etapele
care se derulau și în ţară, respectiv
saltul cu parașuta, zborul pe
aeronave faza I, urmat de zbor pe
altă categorie de aeronave. O
premieră a constituit-o metodica
adoptată pentru formarea
piloţilor pentru elicoptere, timpul
scurt la dispoziţie impunând
pregătirea acestei categorii de
personal navigant, prin executarea
zborului direct pe această
categorie de aviaţie.
Tehnica din înzestrarea școlii
a fost în totalitate de provenienţă
românească. O soluţie excepţio-
nală a constituit-o alegerea ca
avion de pregătire pentru
categoria transport aerian a
avionului BN-2, deși în ţară pentru
această categorie de instruire se
foloseau aeronavele de
provenienţă sovietică AN-2,
măsura adoptată având în vedere
faptul că aceste aeronave erau
echipate cu aceleași motoare cu
care erau echipate aeronavele
IAR- 823 (ceea ce a creat
posibilitatea exploatării la sol cu
același personal tehnic) și dotarea
aeronavei cu aparatură de
radionavigaţie modernă, care a
permis zborul pe traiecte la mare
distanţă de aerodrom, în condiţii
observa emblema şcolii
de maximă securitate aeriană.
Activitatea Grupului de
Aviaţie Român „SIRIUS” s-a înscris
pe coordonatele proiectate și
a asigurat realizarea acordurilor
cu partea angoleză, Școala
Naţională de Aviaţie Militară
creată asigurând și astăzi
pregătirea personalului din aviaţia
acestui stat.
Epopeea „SIRIUS” a constituit
prima misiune externă a
armatei române după cel de-al
Doilea Război Mondial, prin
proiectarea forţei la o distanţă de
mii de kilometri de teritoriul
naţional, misiune realizată nu așa
cum era de așteptat de o unitate
operativă, ci de o instituţie de
învăţământ militar, în acest caz
de școala aripilor românești.
Această misiune a școlii
românești de aviaţie este puţin
cunoscută și, din cauza condiţiilor
și perioadei în care a fost
executată, nu a putut fi evidenţiată
la adevăratele ei dimensiuni.
Deși este puţin reprezentată în
sursele la dispoziţie, inclusiv în
documente de arhivă (se pare că
arhiva școlii din perioada
funcţionării în Angola a fost
distrusă), prezenţa școlii românești
de aviaţie în Angola este o
realitate perenă.
În deceniul zece al secolului
ce tocmai a trecut, foști
par ticipanţi la misiunea
„SIRIUS” s-au reîntors pe
pământ angolez în cadrul
misiunilor sub patronaj ONU,
„UNAVEM”, întâlnindu-și o
parte din elevii pe care i-au
format și care astăzi conduc
destinele aviaţiei angoleze, și
au comemorat memoria celor
doi piloţi, unul român și celălalt
angolez, care au căzut în
această misiune.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 13
REMEMBER
„ ...am fost trimi[i
în gura lupului “
– Avea ceva experienţă în
acest domeniu?
– Nu, nu avea. El mi-a spus că
a sprijinit România să câștige
licitaţia, dar și că propunerile
noastre au fost cele mai
convenabile.
– Vă mai amintiţi aceste
propuneri?
– Probabil un preţ mai mic,
perioadă de școlarizare mai scurtă,
dar cu rezultate bune, aparate de
zbor de trei categorii: avion
monomotor, bimotor și elicopter.
În plus, în afară de personalul
navigant, noi am pregătit și per-
sonal de comandă și stat major,
personal tehnic, personal de
logistică.
– Ce avioane aţi avut la
dispoziţie?
– O escadrilă de douăsprezece
avioane IAR-823 cu un motor, o
escadrilă cu șase bimotoare B.N.2
„Islander” și șase elicoptere
IAR-316B „Alouette III”. Erau
avioane cumpărate de angolezi.
– Toate erau fabricate în
România. Cunoșteaţi bine
B.N.2-ul?
– Cum să nu, îl aveam la regi-
mentul de transport de la Otopeni.
Era un avion scurt-curier cu două
locuri pentru piloţi și cu opt pentru
pasageri. Motoarele erau foarte
bune, erau „Lycoming”.
– Dar acolo aţi întâlnit alte
tipuri de avioane?
– Da. Am întâlnit An-2, cu
piloţi bulgari. Erau folosite în
agricultură.
– Pista era betonată?
– Betonată, da. Avea 1200 de
metri. Era pe o coamă de deal.
Când veneai la aterizare pe această
pistă, aveai impresia că vii pe un
portavion.
– Dar românii unde urmau
să locuiască?
– Stăteam bine, în fostele
locuinţe ale portughezilor.
– În interiorul cazarmei?
– Nu, la marginea orașului.
Acolo era și un fost hotel, pe care
l-am luat tot noi. O parte dintre
noi urmau să locuiască acolo și tot
acolo am făcut și popota.
14 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
continuare din pagina 9
– Cu ambasadorul nostru de
la Luanda aţi luat legătura?
– Da. Îl chema Moraru Ion. A
fost sufletul acestei misiuni. El i-a
impulsionat tot timpul pe ango-
lezi, pentru ca acest contract să
se realizeze. Era de mult timp
acolo, cunoștea limba portugheză,
cunoștea oamenii din conducere,
pe președintele statului, pe
Do Santos. Cu ocazia celor două
vizite ale noastre, el ne-a garantat
că va face tot posibilul pentru ca
lucrurile să iasă cum vrem noi.
– Cine erau adjuncţii
dumneavoastră?
– Aveam doi locţiitori pentru
zbor, pe colonelul Croitoru, care
răspundea de IAR-823 și de eli-
coptere, și pe colonelul Alexe
Rusen, care răspundea de B.N.2.
Când am ajuns acolo, am constatat
că am fost trimiși în gura lupului,
acasă nu ni se spusese nimic
despre asta... Populaţia era foarte
docilă, foarte înţelegătoare, ne-au
primit foarte bine, ne-am simţit
bine acolo. Am certitudinea că
faţă de noi au avut o conduită
mult mai prietenoasă decât faţă
de sovietici, bulgari sau cubanezi.
De altfel, noi ne-am dus acolo fără
pușcă, fără gloanţe, fără nimic.
Ceilalţi umblau înarmaţi până în
dinţi.
– Cum erau angolezii
organizaţi?
– Aveau un comandant, pe
căpitanul Bonga d’Aço, care, la
rândul lui, avea un locţiitor pentru
zbor; mai aveau un inginer-şef,
care era portughez de origine.
Comanda şcolii şi cazarma erau
angoleze. Eu eram comandantul
grupului de români, grup inclus
şcolii.
– Câţi elevi piloţi erau în
anul I?
– Au fost cam cincizeci de
elevi. Şi în anul următor, tot cam
acelaşi număr a fost.
– Cine făcuse selecţia elevi-
lor angolezi?
– O făcuseră angolezii. Erau
tineri cu o capacitate de înţelegere
bună. La început nu erau foarte
punctuali. Orele începeau la opt,
după zece-cincisprezece minute
ei încă mai veneau. Se pierdea
chiar şi o jumătate de oră cu acest
deranj. După-amiaza aveau studiu,
dar nu se duceau. Îi luam cu
arcanul, ca pe vremea lui
Oşlobanu. Nu erau prea muncitori;
vreo lună ne-am luptat cu ei să-i
„infestăm" cu microbul studiului.
Şi am reuşit, au prins gustul noilor
cunoştinţe. La urmă, lectorii erau
solicitaţi chiar să dea informaţii
suplimentare.
– Când au început zborurile
cu elevii angolezi?
– Zborul a început la 1 aprilie
1981, folosind metodologia
noastră: ture de pistă, zone,
acrobaţie... Când au trecut la
zbor, au fost la acelaşi nivel cu
elevii noştri de la Boboc. Chiar
din primul an au făcut şi elemente
de întrebuinţare în luptă a avio-
nului. Făceau vizări în ţintă
terestră cu IAR-823. În punctul
de comandă am înfiinţat ture de
serviciu, iar spre sfârşitul anului I
am făcut şi serviciul de alarmă,
tot cu IAR-823. Urmăream să-i
o b i şn u i e s c c u at m o s f e r a
militărească. Voiam să-i fac să
înţeleagă că Aviaţia Militară este
mai mult decât o plimbare pe sus.
Am mai făcut şi interceptări, cu
toate că nu aveam radiolocaţie.
La sfârşitul primului an, am făcut
un miting aerian, cu IAR-823 şi
IAR-316B.
– Cu paraşuta au sărit?
– Nu la miting, ci în timpul
anului. Au fost lansaţi din elicop-
terul IAR-316B. Instruc tori
paraşutişti erau căpitanul Dobrin
şi maistrul Ionescu. Au fost lansaţi
prin pustietăţile acelea, unul
dintre ei a venit a doua zi...
– Ştiu că a fost şi un
accident...
– Da, a avut loc în vara lui
1981. Atunci a murit un instructor
român, maiorul Gheorghe Preda
şi elevul angolez. Era un zbor de
control pentru a-i da drumul la
simplă comandă. Avionul a
decolat normal, dar la cincizeci
de metri s-a oprit motorul. În mod
normal se impunea încercarea
de aterizare fără schimbarea
direcţiei avionului, dar terenul
era foarte accidentat. Instructorul
a sesizat pericolul şi a virat la
dreapta, unde zărise o zonă mai
accesibilă. A mai încercat să mai
schimbe o dată direcţia, când s-a
apropiat de sol, şi s-a angajat... A
lovit cu planul drept solul, a
capotat şi au murit amândoi. A
fost un mare necaz... Liviu Tomi
le-a făcut un monument din
metal.
– Când s-a încheiat primul
an?
– Pe la sfârşitul lunii noiembrie.
Am plecat toţi, am venit în ţară în
trei serii. Dar, la începutul lui
ianuarie 1982, ne-am întors la
Negage. Din anul doi, am hotărât
să fim consilierii angolezilor pe
care-i pregătisem, iar ei să
pregătească noua serie de elevi.
Sigur, totul era sub controlul
nostru. Şi a mai fost ceva... un grup
de vreo zece elevi de anul II a
plecat pe front înainte de
încheierea cursurilor. Au fost
solicitaţi, era nevoie de ei.
– Pe ce salariu aţi plecat?
– În fiecare lună, comandantul
Şcolii Angoleze, omologul meu,
îmi dădea să semnez statul. Eu
eram prevăzut cu salariul de
8200 de dolari, dar în mână
primeam 430 de dolari. Restul îi
lua ţara.
– Diurnă aveaţi?
– Nu, doar salariul plătit de
angolezi. Noi trebuia să schimbăm
banii în moneda angoleză,
kwanza. Acest schimb se putea
face pe două căi: la negru sau
oficial, la bancă. Diferenţa era
foarte mare. Pentru un dolar, la
negru primeai 1000 de kwanza.
Prin bancă luam cam 10 kwanza,
de o sută de ori mai puţin.
– Viaţă personală aveaţi în
Angola?
– Sigur. Mai şi petreceam..., de
exemplu, la 24 ianuarie 1982, am
jucat cu angolezii “Hora Unirii”.
Le-am explicat şi importanţa
zilei.
– Dar oraşul ce vă putea
oferi?
– Nimic, te plimbai şi gata. Dar
făceam excursii, de exemplu am
mers la cascada Kalandula.
– Şi a venit ultima zi...
– La 15 decembrie 1982 a avut
loc ultimul zbor al nostru din
Angola. Am decolat, singur, de pe
aerodromul Negage, la ora 11.00,
cu un IAR-823. Ştiam că este ulti-
mul meu zbor. Era încoronarea
celor patruzeci de ani, şase luni şi
cincisprezece zile de aviator.
– De la Roşiorii de Vede, la
Negage... sună frumos. Apoi aţi
venit în ţară...
– Da. Nu a fost nicio festivitate,
nu mi-a spus nimeni nimic, nici că
am fost bun, nici altceva ...
Dialogul integral poate fi
citit în cartea „Pe aviatori
lasă-i să zboare”, Editura
Anima, București, 2008
 REMEMBER

În toamna anului 1910 , avionul „Vlaicu

nr. 1” a fost utilizat pentru o misiune de
legătură în cadrul manevrelor militare.
Conform celor hotărâte de conducerea
manevrelor, Aurel Vlaicu a primit de la
regele Carol I un ordin de operaţii pe
care l-a dus de la Slatina la Piatra Olt,
în septembrie 1910. Zborul a durat
35 de minute, înălţimea de zbor a fost
de 500 de metri, iar la Piatra Olt a
aterizat pe o mirişte, la câţiva metri de

Un secol
conducătorii armatei şi de oaspeţii
străini care participau
pa la manevre.
Aurel Vlaicu a predat
Pilotul A
documentul pr principelui Ferdinand,
moştenitorul tronului.
m
utilizare în România a unui
Era prima utilizar
avion în scop militar.
a

de Aeronautic`
Astfel, armata româ
română a fost una dintre
primele din lume care
ca a testat valoarea
militară a avionului.
m

În acest context,
con în România se
primele şcoli de pilotaj.
înfiinţează prim

Militar`
La 8 aprilie 1911 au început cursurile
primei şcoli ppentru piloţi aviatori
militari din Româ
România, pe aerodromul
Chitila.

La 1 aprilie 1912,
1912 prin Înaltul Decret

Român`
Regal nr.1953 din 27 martie 1912,
semnat de ministrul de război
conservator Nicolae Filipescu şi
contrasemnat de regele
r Carol I, a fost
înfiinţată Şcoala MMilitară de Pilotaj de
la Cotroceni. În înzestrarea
î acesteia
intrau avioanele Farman
Far III de la Chitila
şi avioanele Blériot,
Bléri cumpărate de la
George Valentin Bibescu.
şcoala lui Geor
Ambele şcoli civile şi-au închis porţile.

Exact la un an după înfiinţarea Şcolii

Militare de Pilotaj, la 1 aprilie 1913, a
fost votată „Legea de organizare a
In 2013, the Romanian Air Forces will celebrate 100 years since Aeronauticii Militare”, cerută de
the Law on the Organization of the Military Aeronautics was first published. Ministerul de Război.
1st of April 1913, which marked the first major step towards identifying the solutions to Legea care a pus bazele creării
the various technical, organizational, and legal issues that this new field had to cope aeronauticii militare ca armă de sine-
with, is presently considered a significant moment in the development stătătoare în România a fost elaborată
of the Romanian Military Aeronautics după ce au fost consultaţi piloţii Şcolii
Militare de Pilotaj de la Cotroceni.

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 15
UN SECOL DE AERONAUTICĂ MILITARĂ
100 DE ANI
DE LA PRIMA LEGE
A AERONAUTICII MILITARE
CONTEXTUL
TEXTUL APARIŢIEI
PRIMEI LEGI
DE ORGANIZARE
A AERONAUTICII
MILITARE DIN ROMÂNIA
Lumea începutului de secol XX descoperea
o realitate nouă, fascinantă, romantică, previ-
zionată dar revoluţionară, avionul.
Iar pentru dezvoltarea acestei realităţi,
îmbrăţișată pe toate continentele planetei,
spiritualitatea românească a avut rolul său
major, greu de egalat de celelalte popoare ale
lumii.
Avocatul Mihail Cerchez, cel care a
înfiinţat primul aerodrom şi primele
ateliere de construit avioane din
România
Opinia publică, factorii politici și militari
din ţara noastră au fost interesaţi în mare
măsură de acest fenomen istoric, care tindea
să devină omniprezent. La începutul deceniului
al doilea al secolului trecut, la București au
fost organizate primele școli de pilotaj, iar
pentru dotarea acestora au fost achiziţionate
aparate de zbor din străinătate, s-au construit
aparate în ateliere special amenajate și, odată
cu acestea, au fost formaţi primii piloţi militari,
creându-se premisele pentru constituirea unei
noi arme în ţara noastră, aviaţia militară.
16 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Comandor Jănel TĂNASE
Gheorghe
G heorghe Negrescu și ȘtefaȘtefan
an Protopopescu,
prin Înaltul
Î Decret nr. 1953 din 27 martie/8
aprilie 1912, sub semnătura regelui Carol I,
contrasemnat de ministrul de război, conser-
vatorul Nicolae Filipescu, se înfiinţa la București,
pe aerodromul de la Cotroceni, începând cu
data de 1/13 aprilie, Școala Militară de Pilotaj
și Parcul de Aviaţie din subordinea Direcţie 4
Geniu - Batalionul de Căi Ferate.
Articolul I al Înaltului Decret prevedea: „Pe
ziua de 1 aprilie 1912... se creează una școală și
un parc de aviaţiune, cu reședinţa la București,
depinzând ca administraţie și comandament
de batalionul de căi ferate, iar din punct de
vedere tehnic de inspectorul general al
geniului”( „Monitorul Oastei”, nr. 20 din
15 aprilie 1912). Lua fiinţă astfel, prima școală
de pilotaj militar din ţara nostră, școală care a
continuat pregătirea personalului aeronavigant,
una dintre primele instituţii de acest gen din
lume.
Maiorul Ion MACRI, În vederea desfășurării în bune condiţii a
primul şef al Aviaţiei Militare Române procesului de învăţământ aeronautic,
Deși lla îînceput d
de d
drum, aceste școlil civile
l Ministerul de Război a adoptat o serie de
de aviaţie au demonstrat capacitatea con- reglementări importante, precum Normele
ceptuală și acţională pentru for- p entru urmarea
marea piloţilor militari, iar prin
n cursurilor
participarea la manevrele
militare ale Armatei Române
au consacrat o nouă realitate
în panoplia armelor de luptă,
aviaţia, care va deveni de
acum înainte o prezenţă de
neînlocuit în cadrul tuturor
acţiunilor militare.
Progresele realizate în
perioada de început a avi-
aţiei și a celor două școli
destinate formării persona-
lului aeronavigant au con-
tribuit la crearea condiţiilor
necesare pentru înfiinţarea
unei instituţii specializate de e
învăţământ, care urmărea săă
pună capăt dispersării neeconomice
on nomice
de resurse umane și materiale iaale și să
unifice metodele de pregătire. e..
Într-un asemenea context,, în n vederea
continuării activităţilor pentru fo
formarea
ormarea de
noi piloţi, pe baza propunerilor
or formulate și
înaintate conducerii Ministerului
ului de Război
de maiorul Ion Macri, în calitatea
taatea de șef al
Aviaţiei Militare, împreună cu susublocotenenţii
ublocotenenţii
 UN SECOL DE AERONAUTICĂ MILITARĂ

tteoretice
eoreti și practice de către elevii Școlii de Patru dintre primii
Aviaţiune
A viaţi și Regulamentul Școlii de voluntari ai
Aviaţiu
Aviaţiune. armatei române
Aceste documente stabileau condiţiile
Ac care au venit să
pe
p e care
car trebuiau să le îndeplinească elevii- urmeze cursurile
Şcolii de zbor de la
Chitila:
locotenentul
Stelian Boiangiu,
sublocotenenţii
Ştefan
Protopopescu,
Nicolae Druţu şi
Gheorghe
Negrescu, toţi
proveniţi din arma
geniu
care se învăţa și „...realizarea de fotografii aeriene Serviciul de aeronautică militară era
și trageri cu bombe în poligon...”. Pe lângă disci- constituit dintr-o Secţiune de aviaţie, care se
plinele de specialitate, în cadrul Școlii Militare ocupa în mod special de tot ceea ce se referea
de Aviaţie se predau matematica, chimia, fizica, la avioane și alte asemenea aparate de zbor și
mecanica generală și geografia ţării, discipline o Secţiune de aerostaţie, în ale cărei atribuţiuni
care asigurau viitorilor aviatori o bună pregătire intrau baloanele.
generală și de specialitate. Totodată, prin această lege s-a stabilit
statutul personalului aeronavigant, prin
LEGEA DE ORGANIZARE crearea Corpului aeronauţilor permanenţi care
era compus din piloţi de aeroplane, de
A AERONAUTICII baloane dirijabile și mecanici, precizându-se
unele drepturi financiare, asigurările în caz
MILITARE de accident, condiţiile și clasele de brevetare,
Anul 1913 marchează un prim pas impor- respectiv brevetul inferior, conferit piloţilor
tant în soluţionarea multiplelor probleme de
Legea de organizare ordin tehnic, organizatoric și juridic pe care
a Aeronauticii Militare le traversa acest nou domeniu în curs de
piloţi,
il i „...recrutaţii di
din rândul
â d l ofifiţerilor
il tuturor afirmare.
armelor, din subofiţeri, plutonieri, caporali sau La propunerea Ministerului de Război,
soldaţi, din voluntari angajaţi la Parcul de avia- Parlamentul României a dezbătut și aprobat
ţiune...”, modalitatea de admitere, care se făcea Legea de organizare a aeronauticii militare, Prima
P i iinsignă
i ăd de aviator
i t militar,
ilit model
d l
în funcţie de vechimea cererii, „...trebuind să care a fost sancţionată prin Înaltul Decret 1912 (însemn Blériot), care se purta
fie bine notaţi de toţi șefii ierarhici, să fie sănătoși Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de la gulerul vestonului
și să nu aibă vârsta mai mare de 30 de ani”. regele Carol I al României.
Candidaţii din rândul gradelor inferioare se Legea reglementa structura tehnico-or- la brevetare și brevetul superior, conferit
puteau înscrie tot pe baza unui raport aprobat ganizatorică și de instruire a aviaţiei sub forma piloţilor cu mare experienţă și care executau
de șeful ierarhic, o altă condiţie importantă Serviciului de aeronautică militară care avea la misiuni în condiţii dificile.
fiind aceea de a nu fi București, potrivit art. 5, un Parc central, cu Interesant este de remarcat faptul că
căsătoriţi
căsătoriţi. personalul școala,
personalul, șco
oa aparatele și tot materialul legea, în art. 11 alin. 10, stabilea obligativitatea
Cursul de trebuincios.
tr
rebuincios. pentru aviatorii permanenţi de a zbura în
pregătire
a v e a
durata În 1912 piloţii Şcolii
de șase Militare au testat
luni, avionul Bristol-
timp Coandă. În urma
î n probelor, s-a decis
achiziţionarea mai
multor aparate ale
firmei Bristol
Din n punct
p de vedere organizatoric, 120 de zile pe an cel puţin, în caz contrar fiind
Servic de aeronautică militară se
Serviciul trimiși la corpurile lor, un obiectiv stabilit și
subordona
subbo Inspectoratului General astăzi pentru piloţii operaţionali, dar întot-
al Geniului,
Ge
G care a devenit astfel „și al deuna greu de îndeplinit.
Aeronauticii
Aer ro Militare”, structura nou Potrivit primei părţi a art. 6, conducerea
ccreată având drept scop „studiul, Parcului central de aviaţie, formaţie de bază
procurarea, construcţia și între- a Aeronauticii Militare Române, era asigurată
buinţarea aparatelor de navi- de un comandant și un ajutor, „ambii ofiţeri
gaţiune, ce s-ar putea utiliza în superiori”, ceea ce a făcut ca o lungă perioadă
armată” și se ocupa, de ase- de timp, datorită tinereţii personalului navi-
menea, de tot ce era „referitor gant, aceste funcţii să fie ocupate de ofiţeri
la administraţia și mobilizarea proveniţi din alte arme, fapt care a condus la
unităţilor destinate acestui serviciu,
un
u întârzieri în pregătirea și dezvoltarea
precum și de instrucţia
in
ns personalului”. aviaţiei.

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 17
UN SECOL DE AERONAUTICĂ MILITARĂ
PARTICIPAREA
ȘCOLILOR DE PILOTAJ
LA CEL DE-AL DOILEA
RĂZBOI BALCANIC
În anii 1912 – 1913 România a fost confrun-
tată cu o situaţie externă complexă, agravată,
în principal, de războaiele desfășurate la sud
de Dunăre și de repercusiunile lor în plan mai
larg european. Politica agresivă a Bulgariei care
atacase vechii aliaţi din Primul Război Balcanic
și tendinţa acesteia de refacere a imperiului
multietnic al ţarului Simion cel Mare a deter-
minat Guvernul României, care se simţea direct
ameninţat, să dispună mobilizarea generală a
forţelor armate, la 20 iunie/3 iulie 1913.
Potrivit planului de operaţii militare
elaborat de Marele Stat Major Român în prima
jumătate a anului 1913, sub denumirea cifrată
de „Ipoteza nr. 1 bis”, aviaţia a pus la dispoziţia
Marelui Cartier General Român toate forţele
sale.
Mobilizarea structurilor de aviaţie, ca de
altfel a întregii armate române s-a desfășurat
cu mare rapiditate, astfel încât, la data de
24 iunie/6 iulie, primul echipaj românesc
format din căpitanul pilot Constantin Fotescu
Locotenentul pilot
N. CAPŞA care a
realizat mai multe
zboruri peste Balcani,
aterizează după un
asemenea zbor în
zona Orhanie
și căpitanul (r) observator Ioan H. Arion au
executat primul zbor de recunoaștere aeriană
pe traiectul Vidin-Ferdinandovo-Belogradgic-
retur, prilej cu care asupra echipajului s-au
tras două lovituri de tun.
Până la data de 1/14 august 1913, când
aviaţia a primit ordinul să se înapoieze pe
aerodromurile de bază, echipajele școlilor de
aviaţie au executat numeroase misiuni de
recunoștere și legătură pe toată adâncimea
tactică și operativă a raioanelor de luptă.
Informaţiile valoroase dublate de fotografii
aeriene care au arătat realitatea operativă a
frontului româno-bulgar au făcut ca trecerea
18 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Dunării și marșul energic către Sofia să fie o
reușită. Armata Română a ajuns rapid la Sofia
și a urgentat încheierea celui de-al Doilea
Război Balcanic.
Din această experienţă de război, coman-
damentele terestre au început să se convingă
de utilitatea aviaţiei, concluzia evidentă fiind
aceea că avionul poate fi utilizat cu mult folos
în misiunile de recunoaștere și în cele de
legătură, pentru comunicări de ordine și de
rapoarte.
Totodată, faptul că Școala Militară de
Aviaţie de la Cotroceni nu a putut fi utilizată
Pilotul voluntar Poly
VACAS cu pasagerul său,
observator locotenent
Ion STOICESCU, în
drumul de la Corabia la
Vratza coboară lângă
Cumanowce în mijlocul
Corpului II Armată
pentru a-şi „repara“
itinerarul, în timpul
Campaniei din 1913
în conformitate cu necesităţile războiului, a
făcut ca responsabili ai armatei să semnaleze
cu promptitudine această situaţie,
formulându-se totodată propuneri pentru
îmbunătăţirea activităţii acestei structuri
militare.
Astfel, locotenent-colonelul Atanasiu,
șeful Biroului VI din Marele Stat Major, a
prezentat următorul raport Ministerului de
Război: „În timpul campaniei s-a dovedit că și
la noi, acolo unde au fost aparate ceva mai bune,
dar mai ales piloţi de fond, serviciul s-a putut
îndeplini corespunzător. Propunem:
1) Să se organizeze din timp de pace și în
mod complet o escadrilă de război, fără prea
multe aparate, dar aceste aparate să fie cele mai
bune pentru zboruri la distanţă, înălţime și
durată. Aparatele pentru
război să formeze un stocc
separat de cel al aparatelor dee
școală, astfel că acestea din urmămăă
să nu se mai folosească inutil în caz
c
de război. Înlocuirea aparatelorr stocului
de război pentru a le trece la stoculs de
școală, să se facă pe cât posibil ccu u aparate
mai bune, mai perfecţionate;
2) Să se formeze un corp dee piloţi-grade
p
inferioare, într-o școală de pilotaj,
piilotaj, dintre
voluntari sau oameni de trupă pasionaţi
pa
asionaţi pentru
acest serviciu și cu aptitudini înnăscute
ăsscute și probaţi
în școală. Ofiţerii-piloţi se vor forma,
orm
ma, în general,
mai mult pentru corpul profesoral al Școlii de
pilotaj, decât pentru a fi piloţi de război;
3) Să se formeze un corp de ofiţeri și subofiţeri
informatori, curajoși și destoinici a îndeplini un
bun serviciu de recunoaștere din aeroplan, de
la mici ca și de la mari înălţimi. Ca ofiţeri infor-
matori, vor fi preferaţi cei cu Școala de război;
4) Gradele inferioare din aviaţie să aibă un
tratament special asigurat prin legi, atât ei cât
și familiile lor, bucurându-se de o soldă suficientă
și de drepturi de pensie în caz de accident, fără
un anume termen de serviciu;
5) Să se dea escadrilei aeriene o organizare
strict militară și să se conteze la război numai pe
ea pentru orice serviciu privitor aviaţiei militare;
6) Formaţiunile aeriene provenite din
iniţiativă privată, să poată fi primite a coopera
la război, dar numai în caz de nevoie. Rolul și
locul acestor formaţiuni, în ordinea de bătaie a
armatei, să se hotărască prin instrucţiuni și
ordine speciale, dar cum s-a zis mai sus dacă se
va găsi necesar concursul acestor formaţiuni”.
REGULAMENTUL LEGII
DE ORGANIZARE A
AERONAUTICII
MILITARE
Analiza evoluţiei situaţiei internaţionale
la începutul anului 1914 a determinat comanda
școlii și parcului de aviaţie de la Cotroceni să
caute noi soluţii pentru dezvoltarea aviaţiei,
având în vedere nevoile resimţite cu acuitate
de Armata Română, după campania din vara
anului 1913.
Un moment deosebit de important în
acest sens, care a contribuit la consacrarea
aviaţiei ca armă de luptă, l-a constituit apariţia,
în luna februarie 1914, a Regulamentului
Legii aeronauticii militare, document
elaborat de inspectorul general al Geniului și
Aeronauticii, generalul Mihail Boteanu.
 UN SECOL DE AERONAUTICĂ MILITARĂ

dotare 10-12 avioane, din care 8-9 aparate în

Avioane Blériot aduse
din Franţa, înainte de
a fi montate
Acest document, un important instru-
ment de lucru pentru comandanţi, piloţii-
instructori, profesori și alţi specialiști din
aviaţia militară, stabilea cu claritate modul de
organizare a școlilor militare de aviaţie, pro-
venienţa instructorilor și profesorilor, modul
de accedere a cadrelor militare în cadrul
școlilor particulare de aviaţie, ţinuta de zbor
pentru elevi și piloţi, selecţia candidaţilor,
condiţiile de admitere, durata școlii și procesul
de brevetare a personalului navigant. Pentru
prima dată, se reglementa locul și rolul școlilor
particulare de pilotaj în cadrul procesului de
formare a personalului aeronavigant, condiţiile
pe care acestea trebuiau să le îndeplinească
pentru a răspunde condiţiilor impuse de
Ministerul de Război, situaţia acestora la
război, în sensul că, în caz de
mobilizare piloţii
mobilizare,
instructori și
avioanele
treceau la
dispo-
ziţia
arma-
tei.
prima linie de luptă, celelalte asigurând
rezerva unităţii. Erau reglementate principiile
repartizării escadrilelor pe lângă corpurile de
armată și divizii, principalele misiuni ale avi-
aţiei, un rol important revenind celor de
observare a concentrărilor de trupe inamice,
a fortificaţiilor și depozitelor de muniţii și
materiale, urmărire a circulaţiei pe șosele sau
căi ferate, transmitere a ordinelor scrise în
zona frontului, reglare a tragerilor de artilerie,
Parcul central al aeronauticii militare, prin lansare de bombe în liniile inamice, necesitatea
prisma acestor noi reglementări, căpăta un stabilirii unor terenuri de zbor de rezervă,
rol coordonator în pregătirea piloţilor în cadrul precum și rolul și importanţa logisticii.
școlilor de specialitate, a programării zborurilor Acest document a fost completat cu
și a tuturor celorlalte activităţi care intrau în Reguli de deservire pentru întrebuinţarea
sfera de activitate a aviaţiei. aeroplanelor în campanie, care particularizau
misiunile aviaţiei în campanie, cu precizarea
INSTRUCŢIUNI ASUPRA că, în caz de mobilizare, escadrilele de aviaţie
se subordonau ordinelor Marelui Cartier
ÎNTREBUINŢĂRII General și numai în caz de nevoie urmau să
fie atașate corpurilor de armată sau
AERONAVELOR diviziilor.
Pe baza numeroaselor rapoarte înaintate
de atașaţii militari români din ţarile care ORGANIZAREA PENTRU
participau la conflictul mondial în desfășurare
și a concluziilor rezultate din acţiunile aeriene RĂZBOI A ȘCOLII
desfășurate de aviaţiile beligerante, în special a
MILITARE DE AVIAŢIE
Aeronautica s-a Pe baza acestor documente, la sfârșitul
dezvoltat şi datorită lunii august 1914, Inspectoratul General al
acţiunii energice a Geniului și Aeronauticii a propus Ministerului
generalului de divizie de Război să aprobe compunerea escadrilelor
Mihail Boteanu (cu de la Școala Militară de Aviaţie de la
mâna la chipiu). Mai Cotroceni, misiunile acestora, înzestrarea cu
apar, de la stânga la aparate de zbor și încadrarea cu personal
dreapta, generalii navigant. Pe baza avizului favorabil primit,
Coandă şi Iarca, Școala de Aviaţie de la Cotroceni a fost
contraamiralul organizată pentru război, pe 2 escadrile de
Eustaţiu şi comandorul luptă și logistica aferentă, fiecare escadrilă
I. Coandă. Fotografie având un eșalon volant și un eșalon parc.
din anul 1912 pe În caz de război, Liga Naţională Aeriană
aerodromul Cotroceni mobiliza personalul navigant și avioanele care
formau escadrilele 3 și 4, Școala de zbor de
aviatorilor francezi, Inspectorul General al la Băneasa punând la dispoziţia armatei
Geniului
G eniului și A
Ae
Aeronauticii, generalul Mihail 6 aparate Blériot de 80 CP cu două locuri,
Boteanu,
B sprijinul căpitanului aviator
oteanu, cu ssp 2 Farman de 70 CP cu două locuri, 5 ofiţeri
Andrei
A vi și locotenenţilor ingineri
ndrei Popovici
Popov piloţi și 1 sergent pilot.
Ștefan Protop
Protopopescu
po și Gheorghe Negrescu Documentele elaborate și propunerile
a elaborat Ins
Instrucţiunile
str asupra întrebuin- formulate de Inspectoratul General al Geniului

ţăriii aeroplanelor, destinate să
ţării
asigure
asig
gu pregătirea piloţilor militari
români în vederea participării la
rro
campania militară.
Documentul reitera
organizarea aviaţiei pe patru
escadrile, care formau
Escadra aviaţiei militare,
puse la dispoziţia armatei de
p neutralităţii au fost alocate puţine fonduri,
cele
ce le două centre de pregătire,
fiecare escadrilă
escadri având de data aceasta în
Aerodromul
şi hangarele
Şcolii Militare de
Pilotaj
de la Cotroceni
și Aeronauticii erau foarte importante și se vor
fi dovedit utile în timpul Campaniei din anii
1916-1917.
Mai trebuia avut în vedere și alocarea
unor fonduri importante pentru aplicarea
acestor propuneri, dar din nefericire, în ciuda
semnalelor de alarmă trase de importante
personalităţi ale armatei române, în perioada
mobilizarea pentru război găsind aviaţia
militară română într-o stare precară.

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 19
ALMA MATER
ACADEMIA
FORŢELOR AERIENE
„HENRI COANDĂ”
ÎN FAŢA EVALUĂRII
EXTERNE
Plt. adj. Sorin SĂFTOIU
În perioada 12-14.12.2012, Academia
Forţelor Aeriene „Henri Coandă” (AFAHC)
a trecut printr-un proces de evaluare externă,
sub atenta observare a comisiei European
University Association Institutional
Evaluation Programme (EUA IEP), în cadrul
proiectului Performanţă în Cercetare,
Performanţă în Predare. Calitate, Diversitate
și Inovare în Universităţile din România,
condus de Unitatea Executivă pentru
Finanţarea Învăţământului Superior, a
Cercetării Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI).
În acest scop, echipa de evaluatori
externi și-a propus analizarea concordanţei
dintre datele prezentate în raportul de
autoevaluare și realitatea din teren, pe baza
unor discuţii avute cu diferite categorii de
personal. Pentru verificarea acestei
concordanţe, comisa și-a impus efectuarea
a două vizite de evaluare.
În aceeași perioadă, a avut loc și prima
vizită de evaluare a Academiei Forţelor
Aeriene „Henri Coandă”. În cadrul acestei
vizite, comisia i-a intervievat pe rectorul
academiei, pe membrii consiliului de
administraţie, și pe membrii echipei de
elaborare a raportului de autoevaluare,
decanul facultăţii de management
aeronautic, reprezentanţi ai personalului
didactic, reprezentanţi ai studenţilor,
membrii senatului universitar și reprezentanţi
ai personalului auxiliar.
Întrebările comisiei au vizat: modul
de organizare a academiei, conform
prevederilor Legii Educaţiei Naţionale nr.
1/2011; organizarea și desfășurarea
activităţilor didactice; organizarea și
desfășurarea cercetării; modul de
asigurare a calităţii în academie; gradul
de satisfacere a studenţilor privind activităţile
desfășurate; planul de dezvoltare al
academiei și modul de ducere la îndeplinire
a acestuia.
În urma discuţiilor cu membrii comisiei
a reieșit că, deși AFAHC a fost clasificată ca
universitate de educaţie și cercetare, nu are
o structură tehnico-administrativă care să
sprijine și să execute activitatea de cercetare
conform prevederilor Legii Educaţiei
Naţionale 1/2011. Concomitent, s-a hotărât
constituirea unei structuri tehnico-
administrative compusă dintr-un birou de
cercetare cu rol administrativ și un centru
de cercetare, ambele cu personal încadrat
la nivelul Academiei, pentru a preîntâmpina
apariţia în viitoarele rapoarte de evaluare a
unor aspecte negative legate de activitatea
de cercetare.
Următoarea vizită a comisiei se va
desfășura în perioada 17-20.03.2013.
20 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Acord bilateral de colaborare
între Academiile For]elor Aeriene
din România [i Polonia
On 15 of January 2013, the bilateral university agreement between the „Henri Coandă”
Air Force Academy (AFAHC) and the Air Force Academy in Poland was signed in Brasov
by the air flotilla general Gabriel-Florin MOISESCU, PhD, the commandant (rector) of
AFAHC and the brigade general Jan RAJCHEL, the commandant of PAFA.
În data de 15 ianuarie a.c., la Brașov s-a
semnat acordul bilateral de colaborare
universitară dintre Academia Forţelor Aeriene
„Henri Coandă” (AFAHC) și Academia Forţelor
Aeriene din Polonia (PAFA), de către generalul
de flotilă aeriană profesor universitar dr.
Gabriel-Florin MOISESCU, comandantul
(rectorul) AFAHC și generalul de brigadă (av.)
Jan RAJCHEL, comandantul PAFA.
Vizita delegaţiei PAFA pentru semnarea
acordului bilateral de cooperare universitară
s-a realizat ca urmare a contactelor anterior
stabilite în cadrul EUAFA (European Air Force
Academies Association), a cărei membră este
Semnarea
documentelor de
colaborare între
Academia Forţelor
Aeriene „Henri
Coandă“ şi Academia
Forţelor Aeriene din
Polonia
și AFAHC. Semnarea acordului bilateral de
cooperare reprezintă baza legală pentru
dezvoltarea cooperării instituţionale între
cele două instituţii de învăţământ superior,
în special privind derularea programelor
comune de mobilităţi. Acestea se referă la
schimbul de instructori și cadre didactice
(mobilităţi), precum și la schimbul de studenţi
(mobilităţi studenţești), pentru participarea
la modulele teoretice și practice organizate
de cele două academii.
Demersul va facilita, prin reciprocitate,
accesul la resursele destinate activităţilor
educaţionale și de cercetare știinţifică, printre
care amintim conferinţele știinţifice, atelierele
de lucru, seminariile etc. organizate de cele
două instituţii, precum și participarea în
comun la proiecte de cercetare europene,
specifice UE și NATO. Totodată, subsecvent
acordului se vor putea dezvolta programe de
schimb direct de informaţii și experienţă
dintre studenţii și personalul celor două
universităţi militare.
Activităţile prilejuite de acest eveniment
au mai inclus prezentarea Academiei Forţelor
Aeriene „Henri Coandă”, a domeniilor și a
Maior Cristea-Gabriel RĂU
Locotenent Laura COZLOV
resurselor ce ar putea face obiectul acordului
bilateral de cooperare, discutarea ofertei
iniţiale de colaborare a partenerului din
Polonia pentru dezvoltarea mobilităţilor de
cadre didactice și studenţi, precum și stabilirea
condiţiilor pentru participarea la activităţile
știinţifice organizate de cele două instituţii.
Schimbul de informaţii și experienţă între
membrii delegaţiei AFAHC (compusă din
conducerea academiei și reprezentanţi ai
cadrelor didactice și instructorilor militari) și
ai delegaţiei PAFA (compusă din comandant,
anterior amintit, locotenent-colonelul
Wlodzimierz CEGLARSKI – șeful cooperării
internaţionale din PAFA și colonelul-aviator
(r) Adam BONDARUK – loc ţiitorul
comandantului centrului polonez de instruire
în zbor) s-a referit în principal la modul de
organizare academică și funcţionare a celor
două instituţii.
În ceea ce privește activităţile de
perspectivă, PAFA va trimite invitaţie oficială
AFAHC pentru a se forma un grup de lucru
în vederea identificării domeniilor și
activităţilor permise de acordul de colaborare
academică, precum și identificarea căilor
de dezvoltare a mobilităţilor de cadre
didactice și studenţi, în limita resurselor
bugetare alocate și a prevederilor acordului
semnat. În replică, AFAHC va trimite invitaţii
de participare Academiei Forţelor Aeriene
din Polonia la propriile sesiuni internaţionale
de comunicare știinţifică organizate în acest
an: AFASTUD 2013 (destinată studenţilor de
la programele de licenţă și master), respectiv
AFASES 2013 și RCIC ’13 (destinate cadrelor
d i d a c ti ce, ce rce t ăto r il o r ș ti inţi f i ci ,
instructorilor militari, doctoranzilor și
tuturor p er soanelor cu pre o cupări
știinţifice).

ASOCIA}IA STUDEN}ILOR
MILITARI DIN BRA{OV
... pentru cei ce cunosc valoarea și gustul unic al egalităţii și seriozităţii
Student Adriana COMĂNOAIA
ASMB sau Asociaţia Studenţilor Militari din
Brașov este o organizaţie studenţească,
neguvernamentală, apolitică și non-profit.
Simţind nevoia unei schimbări, 5 studenţi ai
Academiei Forţelor Aeriene – Vlad VÂGA,
Vlad DIACONESCU, Bianca-Andreea
ENICĂ, Alexandru BRÂNZEA și Tiberiu
POPARAD – au înfiinţat ASMB, aceasta dobân-
dindu-și statutul juridic la 7 martie 2011. Întrucât
calitatea de membru al asociaţiei se pierde
odată cu absolvirea Academiei, echipa de
conducere, precum și statutul au fost schim-
bate. Statutul asociaţiei a fost actualizat la data
de 29.10.2012, iar în prezent președinte este
studentul caporal Alexandru CIUREA.
ASMB se ghidează după următoarele
principii: egalitate, seriozitate, adaptabilitate,
respect, creativitate, diversitate. Asociaţia se
orientează spre promovarea intereselor stu-
denţilor din Academia Forţelor Aeriene, având
ca scop ridicarea nivelului profesional, cultural,
sportiv și moral al acestora, precum și creșterea
calităţii învăţământului militar superior
românesc prin diverse proiecte care antre-
nează iniţiativa, talentul, dar și imaginaţia
studenţilor. Dar ce facem când studentul nu
vrea să fie ajutat, nu vrea să se implice și fuge
de responsabilităţi? „Elogiu celor care au avut
un scop astăzi” este un îndemn pentru preţu-
irea timpului, căci nu există dar mai de preţ
pe care-l poţi face cuiva decât timpul tău. Așa
cum îmi spunea odată cineva, noi încă suntem
o promisiune, ceva nedefinit care are șanse
egale să reușească sau să eșueze. Încă este
vremea să le încercăm pe toate (bineînţeles
legale) în speranţa că ne vom regăsi pe noi
înșine. Se poate lupta dacă nu ai un scop? De
ce luptă? Lupta studenţilor se duce prin
cuvinte, prin dezbateri, prin tineri care au ceva
de spus. În acest scop, ASMB organizează
dezbateri pe diverse teme de actualitate.
Nevoia de exprimare și afirmare, deziderate
clar exprimate de tinerii de pretutindeni, au
fost întotdeauna mai acut resimţite de stu-
denţii noștri, poate și datorită vârstei, cât și,
putem spune „rigorii militare”. „Vocea” în scris
ALMA MATER
şi puţin cenzurată a studenţilor va fi Cronicuţa,
un proiect deja în derulare care sperăm noi
că va avea succes. Cronicuţa se vrea o „foaie”
simplă, umoristică, dar şi informativă.
Printre proiectele realizate cu succes până
acum menţionăm: organizarea de serate
studenţești; organizarea unei campanii
pentru donarea de sânge; organizarea
Serbării de Crăciun; proiectul „Zâmbet de
copil”, în cadrul căruia mai mulţi copii dintr-un
centru de plasament au primit cadouri și s-au
bucurat de un spectacol de Crăciun; lan-
sarea site-ului asociaţiei (www.asmbv.ro).
Proiectele de viitor includ organizarea
de acţiuni de ecologizare, organizarea și
Clubul Asociaţiei
Studenţilor
Militari din Braşov,
locul de
exprimare a
spiritului creativ
studenţesc
participarea la conferinţe, simpozioane,
workshop-uri, seminarii, training-uri, cursuri,
stagii de pregătire, școli de vară la nivel
naţional și internaţional.
Pentru mai multe detalii, întrebări sau
sugestii ne puteţi contacta pe adresa asociaţiei:
office.asmb@yahoo.ro
Vă mulţumim!
UN ACADEMICIAN
BRAȘOVEAN
ÎN CADRUL
PROGRAMULUI
ERASMUS
Lt.col.dr.ing.
Laurian GHERMAN
În p erio ada 13 -19 ianuarie, la
Universitatea de Apărare din Brno, Cehia,
s-a aflat și locotenent-colonelul doctor
inginer Laurian GHERMAN, prorector
pentru cercetare știinţifică la Academia
Forţelor Aeriene „Henri Coandă” (AFAHC),
pentru participarea la Programul de
mobilităţi academice la nivel european
ERASMUS.
În conformitate cu Carta ERASMUS,
pentru anii universitari 2012-2013/2013-
2014, academia are asigurată finanţarea
europeană pentru 4 mobilităţi studenţești
și 3 mobilităţi de cadre didactice. Pentru
realizarea mobilităţilor ERASMUS, AFAHC
a încheiat un acord de colaborare cu
Universitatea de Apărare din Brno, Cehia.
Activitatea delegatului român a constat
în susţinerea de cursuri la Universitatea
de Apărare din Brno. Cursurile au avut ca
temă prezentarea AFAHC și a sistemelor
de apărare aeriană din dotarea Forţelor
Aeriene Române, precum și modul de
organizare și desfășurare a activităţilor
didactice și de cercetare de către AFAHC.
Susţinerea acestora s-a făcut în faţa stu-
denţilor de la arma Rachete și Artilerie
Antiaeriană în cadrul catedrei de specia-
litate din Facultatea de Tehnologii Militare
a universităţii.
Tot în cadrul programului ERASMUS,
un student din Universitatea de Apărare
din Brno va participa la cursuri în România,
iar doi studenţi din Academia Forţelor
Aeriene „Henri Coandă” vor participa la
cursuri în Cehia.
În cadrul schimbului de experienţă a
avut loc și o întâlnire cu prorectorul pentru
cercetare știinţifică al Universităţii de
Apărare din Brno, căruia i s-au prezentat
sesiunile de comunicări știinţifice organi-
zate în acest an de Academia Forţelor
Aeriene, atât pentru studenţi, cât și pentru
cadrele didactice, având în vedere că
AFASES (Sesiunea internaţională de
comunicării știinţifice a AFAHC) a fost
indexată în baza de date internaţională
EBSCO (Elton B. Stephens Company),
îndeplinind astfel condiţia Consiliului
Naţional al Cercetării Știinţifice (CNCS)
privind recunoașterea caracterului știinţific
al lucrărilor publicate. Ca o concluzie a
acestei discuţii, a reieșit faptul că în
Universitatea de Apărare din Brno se
acordă o mare atenţie cercetării știinţifice,
sumele anuale alocate ridicându-se la
6 milioane de EURO.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 21
ALMA MATER

SENSITIVE ENGLISH
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU

În accepţiunea modernă, dar și în realitatea de zi cu zi, imaginea de „english teacher” este asociată, „În opinia mea, şi nu numai,
în proporţie covârșitoare, chipului feminin. Foarte rar descoperim, pe ici, pe colo, profesori de limbă modificările aduse prin noua concepţie
engleză de genul masculin. Ce face ca această cifră să capete conotaţii de majoritate? De ce domni- de pregătire lingvistică sunt benefice,
șoarele și doamnele sunt mai atrase de învăţarea, studierea, dar mai ales, predarea unei limbi străine, iar obiectivele de îndeplinit sunt
engleza cu precădere? Până la ce nivel dorim să creștem importanţa studierii unei limbi străine? provocatoare atât pentru cursanţi,
Sunt întrebări pentru care am căutat răspunsuri la Brașov, în mijlocul mediului academic dedicat cât şi pentru personalul centrului.
aviaţiei militare române. Printre entităţile prezente, așadar, în locaţia Academiei Forţelor Aeriene Exigenţa evaluatorilor în cadrul
„Henri Coandă” se regăsește și Centrul Principal de Învăţare al Limbilor Străine (CPILS). O structură sesiunilor STANAG a crescut în
în care „respiră”, „trăiesc” și predau englezește, și nu numai, șapte femei... ultimii ani, pentru obţinerea unei
competenţe lingvistice de nivel 3 fiind
necesară o pregătire instituţionalizată
ENGLISH În plus, în cadrul centrului se către piloţii din cadrul programului intensă”, concluzionează plutonierul
desfăşoară, în prezent, şi un număr multirol şi a nivelului 2222 de către Angelica STRUNĂ.
WITH RANK de 4 cursuri on-line. personalul tehnic din cadrul aceluiaşi
Şase profesoare şi un cadru Din punct de vedere al etapelor program. Pentru aceasta, împreună ENGLISH
militar. O echipă cu o sensibilitate ce trebuie parcurse, algoritmul este cu coordonatorii programelor de
aparte, cu emoţiile specifice genului, simplu: pentru început se dă o pregătire lingvistică din SMFA, p.c.c. WITH SENSIBILITY
dar şi cu o determinare fantastică testare iniţială, în lunile aprilie-mai Cristina TOCIL Ă din cadrul Contex t u l este stabi l it.
şi cu un grad de reponsabilitate (Biroul cursuri şi misiuni în Biroului învăţământ şi locotenent- Programa este cunoscută, cursanţii
peste medie. străinătate din SMFA înştiinţează colonelul Ionuţ TĂRTĂREANU - sunt dedicaţi cunoaşterii, sălile şi
„Centrul este coordonat, prin unităţile despre demararea proce- şeful Biroului cursuri şi misiuni în laboratoarele sunt deschise. Este
delegare de competenţă, de șeful durii de selecţie şi personalul face străinătate, am proiectat 4 cursuri momentul ca profesorii să facă uz
Modulului Instrucţie şi Doctrină din raport pentru o anumită formă de speciale pentru cele două categorii de de şarmul pedagogic, de savoarea
cadrul Statului Major al Forţelor pregătire, în funcţie şi de cerinţele personal. Rezultatele muncii asidue a accentului şi/sau de elementele
Aeriene (SMFA) şi are, ca misiune, cursanţilor şi profesorilor au început ajutătoare ale bazei materiale.
formarea şi perfecţionarea com- deja să apară, prima grupă de piloţi La una dintre sălile de curs
petenţelor lingvistice ale personalului obţinând rezultatele scontate. aproape că ne lovim de mottoul
militar şi civil, atât din categoria În prezent, cursul dedicat celei de-a afișat deasupra intrării: „Abandon
noastră de forţe, cât şi din alte categorii doua serii de piloţi se af lă în hope all ye who enter here”. Acesta
sau structuri ale Ministerului Apărării plină desfăşurare, acesta având reprezintă una dintre convingerile
Naţionale. Nu suntem dedicaţi exclusiv un caracter modular şi o durată de profesoarei Anamaria COMES,
limbii engleze, dar aceasta are cea mai 14 săptămâni”. aceea că odată ajunși în sala de
mare acoperire. Pe lângă executarea în Conform concepţiei actuale de curs, participanţii trebuie să lase
condiţii optime a procesului de predare- desfăşurare a pregătirii lingvistice, deoparte toate îndoielile și să se
învăţare, personalul centrului mai este obiectivul cursurilor de nivel dedice atingerii scopului pentru
implicat în evaluarea deprinderii familiarizare, pre-intermediar şi care au venit. „Personal, îmi doresc
„VORBIT” din cadrul sesiunilor de Plutonier Angelica STRUNĂ, post-intemediar este reprezentat ca, la finalul fiecărei perioade de
evaluare a competenţei lingvistice coordonatorul CPILS de atingerea unui barem minim pregătire, indiferent de nivelul pentru
conform STANAG 6001 a personalului llingvistice d
din fişa postului).
l ) În
Î baza
b de 70% din punctajul maxim al care au optat, cursanţii să fie capabili
din Forţele Aeriene, evaluarea iniţială rezultatelor obţinute, personalul testului asigurat de către DMRU, să comunice în limba engleză”, ne
a personalului în vederea participării este distribuit pe tipuri de cursuri,
la cursuri de limbi străine, precum şi după un plan stabilit de comun
executarea de traduceri pentru Statul acord cu structurile responsabile
Major al Forţelor Aeriene”, ne din SMFA. Ulterior, personalul este
introduce în atmosfera „britanică” trimis la cursuri conform planului
a centrului, plutonierul Angelica de pregătire, finalitatea fiind aceea
STRUNĂ, subofiţer de stat major ca fiecare cursant să atingă nivelul
nivel 1 a.k.a. „şefa” structurii. de competenţă lingvistică dorit,
Începând cu acest an, concepţia prin stabilirea profilului lingvistic
de pregătire lingvistică a persona- standardizat.
lului din Armata României s-a „Durata programelor de pregătire
schimbat. Astfel, în cadrul centrului variază de la 1 la 3 ani, în funcţie de
se desfăşoară acum, conform numărul şi tipul cursurilor care trebuie Transfer de termeni şi contexte - profesor Anamaria COMES
normelor actuale, programe de urmate în cadrul acestora. Astfel, şi cursanţii săi
pregătire lingvistică de nivel, având cursurile de nivel familiarizare şi pentru 3 din cele 4 deprinderi şi declară tânărul cadru didactic.
în compunere de la unul la cinci avansat se desfăşoară pe durata a 12 nu mai puţin de 50% pentru cea Cu o personalitate din care
cursuri, de la familiarizare până la săptămâni, pre-intermediarul, de-a patra deprindere. De aseme- sensibilitatea este cea care se luptă
avansat, în funcţie de nivelul iniţial intermediarul şi post-intermediarul nea, cursurile de nivel intermediar să ocupe prim-planul, dar cu
al cursanţilor şi cel cerut de fişa având o durata de doar 8 săptămâni şi avansat au ca obiectiv atingerea remarcabile calităţi de suport
postului. În acest an de învăţământ, fiecare. Un obiectiv deosebit de nivelurilor ţintă 2222 şi respectiv comportamenta l, Anamaria
toate cele cinci tipuri de cursuri important de realizat de către per- 3333 conform STANAG 6001, Comes „îndrăznește” să folosească
intensive sunt acoperite, instituţia sonalul centrului în acest an este, după la f inalizarea acestora în discuţia cu reporterul atuuri
braşoveană fiind singura din ţară cum poate ştiţi, atingerea, conform desfăşurându-se în mod obliga- profesionale, argumente solide
cu o astfel de dezvoltare a programei. STANAG 6001, a nivelului 3333 de toriu evaluare STANAG. referitoare la sarcini, obiective,

22 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

calităţi: „Sunt profesoară la acest
centru de 8 ani de zile. În acest răstimp
am avut prilejul să particip la mai
multe cursuri de specialitate destinate
profesorilor din cadrul sistemului
militar. Sunt însă de părere că mai
important decât acest lucru este pre-
gătirea individuală. Un dascăl trebuie
să se documenteze în permanenţă,
să-și diversifice metodele de predare
și materialele pe care le folosește la
clasă. Dintotdeauna mi-a plăcut să
experimentez, să-mi pun în practică
ideile, iar în această privinţă, trebuie
să recunosc, m-am bucurat de multă
libertate. Iar mijloacele necesare
pentru a-mi atinge obiectivele
didactice mi-au fost mereu la înde-
mână datorită resurselor materiale
foarte bune aflate în dotarea centru-
lui”, mai spune Anamaria.
Discuţia alunecă, firesc, spre
chestiuni tehnice, legate de speci-
ficitatea cursurilor, de feedback-ul
pe care îl oferă sau nu cursanţii, de
importanţa studierii terminologiei
militare, de atenţia acordată fiecă-
rui nivel în parte.
Aici, candoarea profesorului
se oprește, o clipă, și face tranziţia
către profesionistul intrinsec: „A
stăpâni foarte bine limba engleză,
ceea ce în „limbajul” STANAG s-ar
traduce cu Nivelul 3, înseamnă o
mulţime de lucruri. Înseamnă,
înainte de toate, să fii un om citit, să
ai un punct de vedere bine argumen-
tat, să poţi aborda orice temă de
discuţie, și-abia apoi să ai suportul
lingvistic necesar pentru a-ţi îmbrăca
ideile. Discursul trebuie să aibă
deopotrivă miez și o exprimare
îngrijită, elegantă. Nivelul 3
STANAG nu înseamnă, așadar,
exclusiv a stăpâni terminologia
militară de specialitate, cum am fi
tentaţi să credem. Aria tematică a
programelor analitice cuprinde
engleză generală și engleză militară
generală într-un cuantum ce variază
în funcţie de nivelul de competenţă
lingvistică vizat”.
Înţelegem apoi, din „războiul”
ideilor aruncate peste micul birou,
că nici cursanţii de la programul
multirol nu au în agendă studierea
aprofundată a terminologiei. „Este
și firesc - consideră Anamaria - pentru
că un absolvent de filologie nu poate
să atingă, din punct de vedere al
terminologiei, nivelul de cunoștinţe
al specialiștilor. Desigur, profesorul
se poate documenta, poate participa
la cursuri metodice vizând învăţarea
termenilor specifici, dar cea mai
importantă sursă de terminologie,
invariabil valorificată la clasă,
rămâne, în opinia mea, cursantul ”.
În vremea studenţiei, în grupa
Anamariei Comes majoritatea erau
fete. De ce? Profesorul este cel care
intervine și de această dată,
lămurindu-ne: „Întâmplător sau nu,
cele mai multe persoane care au
îmbrăţișat meseria de profesor de
limbi străine sunt femei. Tocmai de
aceea ideea unui colectiv de cadre
didactice alcătuit exclusiv din femei,
așa cum este cazul Centrului Principal
de Învăţare a Limbilor Străine, nu
mi se pare nefirească. Fie chiar și în
mediul militar. Ceea ce ne definește
este calitatea pregătirii profesionale
și harul pedagogic. Așadar, acelora
care doresc să urmeze unul dintre
cursurile organizate în cadrul cen-
trului nostru, aș dori să le transmit
cu acest prilej că, dacă sunt motivaţi
să înveţe limba engleză, răspunsul îl
vor găsi, cu siguranţă, aici!”, con-
cluzionează, cu un zâmbet dezar-
mant, tânăra profesoară.
ENGLISH WITH
DETERMINATION
Pe holul principal al centrului
este o liniște „asurzitoare”.
Obișnuiţi cu eternul murmur al
documentelor care ne salvează
zilnic cariera, cu tăcerea vorbelor
ce nu mai înseamnă, de multe ori,
decât mondenităţi, cancan-uri sau
speranţe în așteptarea unui multi-
rol, suntem puţin intimidaţi.
Fiecare sală sau laborator are în
desfășurare o activitate. Prin
crăpătura ușilor deschise suficient
pentru imortalizarea cursanţilor
pe suportul digital, se aude accentul
laburiștilor și se simte determinarea
conservatorilor.
Cu acest „pattern” înfipt în
fluctuaţiile temporare ale minţii,
s t ă m d e v o r b ă c u Gi na
MĂRIUŢA, profesor de limbă
engleză. De ce limbă engleză și de
ce la Brașov, în cadrul Centrului
Principal de Învăţare a Limbilor
Profesor Gina MĂRIUŢA explicând cursanţilor din cadrul
programului multirol necesitatea cunoaşterii atât a
terminologiei de bază, cât şi a termenilor tehnici
Străine, sunt întrebările ce debu-
tează unei discuţii principiale: „Am
o poveste nostimă despre limba
engleză, mai mult o chestiune perso-
nală. Am ales domeniul acesta, în
1999, când abia apăruseră profilele
bilingve în liceele teoretice , iar partea
amuzantă este că am acţionat
împotriva deciziei părinţilor mei.
Am dat admitere fără ca ei să știe, în
contrapartida devenirii unui mare
ALMA MATER
economist. Mai departe am descoperit
că și partea de teaching îmi este apropiată
și vreau să cred că și latura pedagogică
a celor care m-au îndrumat pe acest
drum s-a transmis și că, la rândul meu,
am aptitudinile necesare pentru a-mi
defini un stil de predare adecvat. De ce
Brașov? O turnură în viaţa mea, de fel
fiind suceveancă, o schimbare pe plan
emoţional și familial ”.
Procedură de verificare a cunoştinţelor la evaluarea
Motivaţiile cadrului didactic
par a se lega de contextul profesi-
onal, de o pasiune timpurie pentru
limba engleză și de șansa lucrului
într-un mediu riguros organizat,
cu reguli bine stabilite și respectate
și, nu în ultimul rând, de nivelul
de exprimare a limbii în sine.
Specificul limbii agreate spre
predare - engleză americană sau
engleză standard - este înclinat
spre o mixtură determinată de
creșterea vorbitorilor de limbă
engleză. Pentru a fi transmis mai
departe, orice conglomerat de acest
gen, trebuie mai întâi aprofundat
și apoi stăpânit.
Concret, cursantul Gina este
conștient de importanţa documen-
tării, în timp ce profesorul Măriuţa
este sigur de impactul acesteia:
„Participarea, prin rotaţie, la cursu-
rile post-intermediar sau avansat
înseamnă, permanent, o provocare
pentru noi, profesorii. Lingvistică,
sociologică, uneori afectivă - prin
prisma emoţiilor dedicate acumulării
de cunoștinţe prin diverse suporturi:
televiziune, presă, biblioteci, schim-
buri de experienţă, cursuri . În plus,
discuţiile pe care le purtăm, mai ales
cu cei care doresc, la final, atingerea
unui nivel 3 de cunoaștere și
deprindere, au la bază experienţe
personale în domeniul cultural,
informaţii despre lumea modernă,
atitudini și tipare comportamentale,
concepte privind misiunile NATO,
astfel încât necesitatea pregătirii
proprii este iminentă”.
Ce înseamnă 7 femei la un
centru de studiere și învăţare a
limbilor străine? „Lucrurile merg
de tip STANAG
bine deoarece există posibilitatea
sfătuirii, la un nivel afectiv acceptat
de toate participantele. Există șase
profesoare și un cadru militar, dar
toate ne dedicăm obţinerii unui
rezultat final în concordanţă cu
misiunea centrului, acela ca, la finalul
programelor de pregătire, cursanţii
să poată comunica în limba engleză.
Dincolo de a fi femei, suntem profe-
sioniști. Nici nu se poate altfel,
lucrând în mediu militar”.
SO... ENGLISH
AT LOW COST?
Liniștea studiului aprofundat
continuă să ne tulbure. Mediul
academic are, de cele mai multe
ori, această calitate. În spiritul lui,
recunoaștem că, la Centrul
Principal de Învăţare a Limbilor
Străine de la Brașov, condiţiile de
bază pentru realizarea obiectivului
primordial sunt îndeplinite. Există
fondul locativ, sensibilitatea este,
așa cum am întâlnit-o noi, la ea
acasă, iar în ceea ce privește
determinarea, acţiunile profesorilor
par a se constitui, prin exprimarea
la catedră, într-un laitmotiv.
Parcă nu sunt costuri așa de
mari. Cu sarcini bine stabilite, cu
aptitudini și emoţii voluntar oferite
de profesori, structura încearcă să
răspundă pozitiv contextului
financiar delicat pe care îl traver-
săm. Rămâne doar de stabilit
gradul de absorbţie al cunoștinţelor
din partea cursanţilor, cel al
motivării personalului SMFA
pentru a se adresa unei astfel de
forme de pregătire și, desigur,
dorinţa de transformare a întregu-
lui concept. Cu toţii ne dorim să
stăm la bussines class, nu-i așa?
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 23
INTERVIU
Plutonierul adjutant SÎMPETRU
Daniel-Narcis s-a născut la data de 20 iunie
1970 în Municipiul Urziceni, Judeţul
Ialomiţa.
După terminarea studiilor la Liceul
Industrial nr. 1 din Urziceni, în perioada 1989-
1990 a efectuat stagiul militar la Baza 90
Transport Aerian. Ulterior, în perioada 1990-
1992 a fost militar angajat pe bază de contract
la Baza 94 Aeriană de Elicoptere Alexeni.
A început cariera militară în anul 1992,
odată cu admiterea la Institutul Militar de
Auto„BASARAB I” din Pitești. După absolvire
în anul 1994, a îndeplinit diverse funcţii de
specialitate în cadrul Regimentului 48
Rachete Antiaeriene București, unde și-a
desfășurat activitatea până în anul 1997.
Începând cu acest an până în 2001 a activat
în cadrul Bazei 94 Aeriene de Elicoptere
Alexeni, continuând să-și lărgească orizontul
de cunoștinţe și deprinderi profesionale.
După 2001, cariera sa militară a înregistrat
trecerea într-o altă etapă, prin numirea sa în
cadrul Statului Major al Forţelor Aeriene unde
a îndeplinit diverse funcţii de subofiţer de
stat major. Începând cu 2006, și-a desfășurat
activitatea profesională în Biroul Relaţii
Militare Internaţionale din Statul Major al
Forţelor Aeriene, funcţie pe care a activat
până la data de 31.12.2012.
A participat la trei misiuni în străinătate
în teatrele de operaţii din Balcani–KFOR și
Afganistan–ISAF. În perioada octombrie
2011-aprilie 2012 a îndeplinit funcţia de
Command Sergeant Major al Aeroportului
Internaţional KABUL, Afganistan, în cadrul
misiunii ISAF.
Începând cu data de 01.01.2013, a fost
numit în funcţia de consilier al comandantului
pentru probleme ale maiștrilor militari și
subofiţerilor la Statul Major al Forţelor
Aeriene.
Plutonierul adjutant SÎMPETRU Daniel-
Narcis este căsătorit și are un copil.
STUDII:
• Liceul Industrial nr.1, Urziceni, 1988;
• Institutul Militar de Auto „BASARAB I”,
Pitești, 1994;
• Curs pentru subofiţeri de stat major,
2002;
• Curs intensiv de învăţare a limbii
engleze, 2003;
• Curs intensiv de învăţare a limbii
engleze–nivel avansat/Universitatea
Naţională de Apărare „Carol I”, București,
2006;
• Curs TACEVAL, CC Air Izmir, TURCIA,
2007;
• Curs pentru plutonieri adjutanţi, Școala
de Aplicaţie pentru Forţele Aeriene, Boboc,
2009;
• Curs combinat pentru echipe de
inspectori/escortă control și verificare CFE,
Școala NATO Oberammergau, GERMANIA,
2010;
• Licenţiat al Facultăţii de Relaţii
Internaţionale și Studii Europene,
Universitatea „Spiru Haret”, 2010.
24 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Puntea de leg^tur^
– interviu cu plutonierul adjutant Daniel SÎMPETRU, consilierul şefului
SMFA pentru probleme ale maiştrilor militari şi subofiţerilor –
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU
Pentru cei mai mulţi dintre noi, funcţia de consilier al comandantului pe probleme
de maiștri militari și subofiţeri este acel „loc” călduţ din vârful ierarhiei unui corp de
cadre, acea „unealtă” a comandanţilor de transmitere și recepţie a ordinelor și
informaţiilor. O funcţie, totuși, existentă în toate armatele moderne, o funcţie care,
în teorie, ar trebui să constituie puntea de legătură între așteptările comandanţilor
și nivelul de execuţie și promovabilitate a subordonaţilor.
Începând cu 01 ianuarie a.c., la Statul Major al Forţelor Aeriene este numit în
această funcţie plutonierul adjutant Daniel SÎMPETRU. Am stat de vorbă cu colegul
nostru, pentru a afla coordonatele pe care se situează odată cu accederea pe această
fincţie importantă.
și tehnică foarte complexe, dar a căror
Sunt conștient că este o funcţie activitate nu este uneori suficient cunoscută
deosebită, dar, în același timp și una sau apreciată. Urmare a accederii în
dificilă și complexă. Ca militar, din structurile Alianţei și a procesului de
poziţia în care te afli trebuie să faci modernizare, aceste categorii de personal au
un singur lucru, și anume datoria.
– Vă felicit pentru numirea în funcţia
de consilier al șefului SMFA pentru
probleme ale maiștrilor militari și
subofiţerilor și vă rog să ne precizaţi ce
înseamnă pentru dumneavoastră acest
pas?
– Selectarea și numirea pe funcţia de
consilier al șefului SMFA pentru probleme ale
maiștrilor militari și subofiţerilor, reprezintă
un fapt deosebit de onorant pentru mine și
începutul unui drum plin de provocări.
Această încredere acordată de conducerea
Statului Major al Forţelor Aeriene, mă obligă
la excelenţă în îndeplinirea atribuţiilor ce îmi
revin și a misiunilor încredinţate. Sunt
conștient că este o funcţie deosebită, dar, în
același timp și una dificilă și complexă. Ca
militar, din poziţia în care te afli trebuie să faci
un singur lucru, și anume datoria. Familia s-a
bucurat, dar a înţeles totodată că actuala
poziţie înseamnă și o redistribuire a bugetului
de timp la dispoziţie. Plutonierul adjutant Daniel SÎMPETRU,
consilierul şefului SMFA
Percepţia mea actuală este aceea pentru probleme ale maiştrilor militari
că aceste corpuri sunt deosebit de şi subofiţerilor
valoroase, specializate în principal în
primit
i it continuu
ti răspunderi
ă d i mărite
ă it șii deosebite
d bit
exploatarea unor sisteme de arme și în îndeplinirea misiunilor Forţelor Aeriene,
tehnică foarte complexe, dar a căror
demonstrând profesionalismul său în multiple
activitate nu este uneori suficient exerciţii sau misiuni, interne și internaţionale.
cunoscută sau apreciată.
–
Ce ne puteţi spune despre corpurile de Dacă oamenii își pierd motivaţia,
maiștri militari, subofiţeri și soldaţi gradaţi devin pasivi și chiar indiferenţi.
profesioniști din Forţele Aeriene Române? Pentru a evita acest lucru, și din
– Maiștrii militari și subofiţerii sunt multe alte considerente, armatele
corpurile de cadre militare care, însumat, au o moderne din NATO au adoptat și pus
pondere majoră în structura de personal a în practică acel binom ofiţer-
SMFA, formând acea categorie de personal subofiţer, cu rezultate remarcabile.
militar profesionalizat care definește în primul
rând specialistul și luptătorul. Percepţia mea
actuală este aceea că aceste corpuri sunt – Ce vă propuneţi pe termen scurt să
deosebit de valoroase, specializate în realizaţi din această postură și cum vedeţi
principal în exploatarea unor sisteme de arme acest post în viitor?

– Desigur, ca prime activităţi, voi continua
proiectele începute și un exemplu este
definitivarea unui „Manual al subofiţerului și
maistrului militar din Forţele Aeriene”.
Cunoașterea problemelor oamenilor, a
realităţilor cu care se confruntă Forţele
Aeriene, menţinerea sau chiar creșterea
standardelor de pregătire și instruire necesare
îndeplinirii misiunilor principale și/sau
curente, sunt câteva dintre obiective. În
contextul unor resurse foarte limitate,
generatoare de multe probleme, sunt convins
că este loc de mai bine.
Aș dori, de asemenea, creșterea eficienţei
structurii de consilieri, căutând noi metode de
a transpune direcţiile de acţiune și concepţiile
comandanţilor adresate acestor corpuri, în
sarcini specifice și responsabilităţi pe care
oamenii să le înţeleagă clar, dar și să ofere un
feedback, în sprijinul real al comenzii. Dacă
oamenii își pierd motivaţia, devin pasivi și
chiar indiferenţi. Pentru a evita acest lucru, și
din multe alte considerente, armatele
moderne din NATO au adoptat și pus în
practică acel binom ofiţer-subofiţer, cu
rezultate remarcabile. Această măsură a fost
adoptată relativ recent și la noi, însă un
sistem, și mai ales mentalităţile, nu pot fi
schimbate peste noapte, fiind nevoie nu doar
de timp, ci și de multe alte lucruri. Evoluţia
actuală și rezultatele încep să se vadă,
confirmând validitatea acestei măsuri,
subofiţerul și maistrul militar fiind un real
sprijin al ofiţerului, degrevându-l pe acesta de
unele sarcini și contribuind la cunoașterea
realităţilor cu care se confruntă structura
respectivă. Sunt convins că este nevoie mereu
de sprijinul factorilor de decizie și de
implicarea continuă a acestora în rezolvarea
problemelor organizaţiei și a celor ridicate de
către oameni.
Să nu uităm faptul că valorile
armatei și mai ales disciplina
militară determină militarii să facă
ceea ce trebuie, chiar și atunci când
este greu. Faptele vorbesc mai tare
decât cuvintele, iar militarii nu doar
ascultă ce le spui, ei privesc ceea ce
faci.
– Aceste categorii de personal sunt
considerate a fi „coloana vertebrală” a
oricărei armate moderne. Cum apreciaţi
acest aspect și care sunt reperele pe care
ar trebui să le urmărească maiștrii militari
și subofiţerii?
– Într-adevăr, diversitatea și importanţa
funcţiilor ocupate de către colegii mei maiștri
militari, subofiţeri, soldaţi și gradaţi
profesioniști, determină, pe bună dreptate,
asemănarea acestora cu o coloană vertebrală
a Forţelor Aeriene și nu numai.
Să nu uităm faptul că valorile armatei și
mai ales disciplina militară determină militarii
să facă ceea ce trebuie, chiar și atunci când
este greu. Faptele vorbesc mai tare decât
cuvintele, iar militarii nu doar ascultă ce le
spui, ei privesc ceea ce faci. În concluzie,
fiecare maistru militar, subofiţer și soldat și
gradat profesionist, trebuie să conștientizeze
faptul că rezultatele activităţilor și misiunilor
la care participă, aspectul fizic credibilitatea,
loialitatea, nivelul de instruire sau pregătire
profesională, problemele personale, moralul
etc. – toate se reflectă la final în imaginea,
aprecierea, gradul de profesionalism și
evoluţia întregii structuri.
Henri Coandă spunea: „Viitorul este
suma pașilor pe care îi faci. Chiar dacă
uneori aceștia sunt mici”. Procesul de
reformă în Forţele Aeriene oferă acum acestor
categorii de personal, reale posibilităţi de
afirmare și creștere a încrederii în forţele
proprii, ca urmare a schimbării filozofiei
privind instrucţia, apariţia de noi programe de
înzestrare și pregătire și având un sistem de
management al personalului în continuă
îmbunătăţire.
Cheia pregătirii maiștrilor
militari și subofiţerilor constă, de
fapt, și în calitatea pregătirii
instructorilor și eficienţa programe-
lor de pregătire.
– Realităţile câmpului de luptă modern
creează nevoia permanentă a îmbunătăţirii
sistemului de pregătire și instruire al
militarilor. Ce ne puteţi spune despre acest
domeniu?
– Sistemul de educaţie, atât militar, cât și
civil contribuie la dezvoltarea corpurilor
maiștrilor militari, subofiţerilor, soldaţilor și
gradaţilor profesioniști, acest proces fiind un
ciclu continuu de educare, instruire,
experienţă, evaluare și repetare. Pe termen
mediu și lung, cred că se va pune un accent
deosebit pe creșterea calităţii resursei umane.
Cheia pregătirii maiștrilor militari și
subofiţerilor constă, de fapt, și în calitatea
pregătirii instructorilor și eficienţa
programelor de pregătire. Am avut câteva
proiecte derulate în trecut, cu sprijinul
partenerilor din Alianţă, cu scopul de a
îmbunătăţi calitatea actului de învăţământ și
a calităţii instructorilor noștri. Din păcate,
dintre aceștia doar câţiva au fost folosiţi
ulterior în scopul pentru care au fost pregătiţi.
Echipamentele de luptă moderne, aflate
în dotare sau cele care vor fi achiziţionate în
viitorul imediat, precum și programele de
pregătire aferente acestora, conduc la alte
standarde de pregătire și la accentuarea
caracterului practic al instrucţiei.
– Vă rugăm să transmiteţi în încheiere,
câteva gânduri pentru colegii din Forţele
Aeriene pentru anul 2013.
– Cu speranţa unui an și viitor mai bun
pentru aripile românești, să nu uităm la final
faptul că fiecare militar sau personal civil are
meritele și rolul său în a menţine acest sistem
fiabil, toţi fiind parte a acestei mari organizaţii
numită Armata Română. Am onoarea de a le
transmite pe această cale tuturor colegilor din
Forţele Aeriene Române, un an 2013 plin de
realizări și satisfacţii profesionale, multă
sănătate și putere de muncă!
– Domnule consilier, vă mulţumim
pentru interviu și vă dorim să aveţi un
mandat plin de realizări!
– Doamne ajută!
INTERVIU
FUNCŢII ÎNDEPLINITE:
• 1992-1994 – Elev la Institutul Militar de
Auto „BASARAB I”, Pitești;
• 1994-1997 – Comandant de grupă, șofer
și macaragiu, electromecanic/ Regimentul
48 Rachete Antiaeriene, București;
• 1997-1999 – Comandant pluton pază
obiective speciale/Baza 94 Aeriană Elicoptere,
Alexeni;
• 1999-2001 – Șef depozit materiale stoc /
Baza 94 Aeriană Elicoptere, Alexeni;
• 2001-2002 – Ajutor pentru evidenţă /
Secţia Organizare Mobilizare, Statul Major
al Forţelor Aeriene;
• 2002-2006 – Subofiţer de stat major /
Biroul Serviciu Operativ, Statul Major al
Forţelor Aeriene;
• 2006-2012 – Subofiţer de stat major /
Secţia Relaţii Internaţionale, Control și
Verificare Armamente, Statul Major al Forţelor
Aeriene;
• oct 2011-mar 2012–Command Sergeant
Major, Aeroportul Internaţional din Kabul,
Afganistan, misiunea KAIA LN / ISAF;
De la 1 Ianuarie 2013–Consilier al
comandantului pentru probleme ale
maiștrilor militari și subofiţerilor la Statul
Major al Forţelor Aeriene.
MISIUNI INTERNAŢIONALE:
• aprilie–octombrie 2007, NATO KFOR
HQ;
• iulie 2009–ianuarie 2010, NATO KFOR
HQ.
• octombrie 2011– aprilie 2012, Command
Sergeant Major al Kabul International Airport/
KAIA Lead Nation, NATO ISAF.
DATE DE ÎNAINTARE ÎN GRAD:
• 1989 – soldat;
• 1990 – sergent;
• 1994 – sergent major;
• 1998 – plutonier;
• 2003 – plutonier major;
• 2010 – plutonier adjutant.
DECORAŢII ȘI TITLURI:
• Emblema de Onoare a Statului Major
General;
• Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”
pentru 15 ani de activitate;
• Emblema de Merit„În Serviciul Armatei
României”, clasa a III-a;
• Emblema de Merit „În Slujba Păcii”,
clasa a III-a;
• Medalia „Non Article 5 NATO – KFOR”;
• Medalia „Non Article 5 NATO – ISAF”;
• Medalia comemorativă pentru misiuni
și operaţii în străinătate, Ministerul Apărării
din Belgia;
• Titlul Onorific de Militar Veteran;
• Insigna Participant la Misiuni în
Străinătate, cu simbol pentru cea de-a treia
misiune.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 25
SIGURANŢĂ AERONAUTICĂ
NATO A-Z
AIR AND MISSILE
DEFENCE
NATO Integrated Air and Missile Defence
refers to the integration of capabilities and
overlapping operations of all services to
defend all Alliance territory, populations
and forces. Its intent is to ensure freedom
of action by negating an opponent’s ability
to achieve adverse effects using its air and
missile capabilities.
ARMS CONTROL
The 2010 Strategic Concept of the
Alliance reiterates the major role of arms
control in achieving security objectives,
the continued importance of harmonizing
defence and arms control policies and
objectives and NATO’s commitment to the
development of future arms control agre-
ements. One of the most significant achi-
evements in this sphere is the landmark
1990 Treaty on Conventional Armed Forces
in Europe (CFE). This Treaty is referred to as
a "cornerstone of European security" and
imposes for the first time in European
history legal and verifiable limits on the
force structure of its 30 States Parties which
stretch from the Atlantic Ocean to the Ural
Mountains. Russia “suspended” its partici-
pation in the Treaty in December 2007.
ACTIVE ENDEAVOUR
Under Operation Active Endeavour,
NATO ships are p atro lling th e
Mediterranean and monitoring shipping
to help detect, deter and protect against
terrorist activity.
As the Alliance has refined its counter-
terrorism role in the intervening years,
the operation’s mandate has been regu-
larly reviewed and its remit extended.
The experience that NATO has accrued
in Active Endeavour has given the Alliance
unparalleled expertise in the deterrence
of maritime terrorist activity in the
Mediterranean Sea. This expertise is
relevant to wider international efforts to
combat terrorism and, in particular, the
proliferation and smuggling of weapons
of mass destruction, as well as enhanced
cooperation with non-NATO countries
and civilian agencies.
26 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
SAFETY C U LT U R E
A v e m? ! C e f e l d e ? !
C u m o f a c e m p o z i t i v ^? !
Căpitan-comandor Cristian-Daniel PĂCURARU
Despre cultura de siguranţă se vorbeşte Originea termenului „safety culture”
de câţiva ani, dar nu a fost întotdeauna foarte datează din anul 1986, atunci când conceptul
clar ce trebuie înţeles prin acest termen, cum de cultură de siguranţă slabă a fost identificat
influenţează şi cum este influenţată aceasta ca factor care a contribuit la accidentul nuclear
de activitatea din Forţele Aeriene şi nici cum de la Cernobîl, de către Agenţia Internaţională
poate fi ea măsurată sau dezvoltată. pentru Energie Atomică.
O responsabilitate majoră a managemen- Deși nu are o definiţie formală, cultura de
tului (manageri, comandanţi și lideri) este de siguranţă este mai mult decât reducerea
a stabili și de a menţine o cultură a siguranţei numărului de accidente, chiar dacă acest
aeriene. Aceasta trebuie să înceapă de la rezultat ar putea măsura efectele pozitive.
nivelul cel mai înalt al conducerii și să cuprindă „Safety culture” este o componentă a culturii
întreaga organizaţie. În cazul în care liderii nu organizaţiei.
cred cu adevărat în cultura și climatul de Cultura de siguranţă se referă la atitudi-
siguranţă, atunci cum ar fi de așteptat ca nile și răspunsurile unei organizaţii privind
ceilalţi să îmbrăţișeze aceste concepte? siguranţa. O cultură a siguranţei matură se
CULTURA DE SIGURANŢĂ POZITIVĂ
CONDUCEREA PERSONALUL OPERAŢIONAL
Atât comandanţii cât și întreg personalul consideră că este bine să transmită
rapoarte privind toate evenimentele;
CE CREDE
Atât comandanţii cât și întreg personalul consideră că eroarea umană există
și raportarea este o importantă bază de învăţare și dezoltare a siguranţei.
Comandanţii nu îi pedepsesc pe cei care raportează și susţin și transmit mai
departe rapoartele;
CE FACE
Personalul raportează evenimentele și discută despre acestea cu
superiorii.
Încredere reciprocă între personalul operaţional și conducere;
REZULTATUL
Existenţa unei culturi juste și raportarea voluntară a evenimentelor.
Nu trebuie să ne grăbim să afirmăm că reflectă într-o responsabilitate comună și
avem o cultură de siguraţă aeriană. Poate doar acţiune pentru siguranţă, nu doar în respec-
că ne străduim să dezvoltăm o astfel de cultură. tarea sau încălcarea unor norme, regulamente,
Dr. James Reason (profesor în psihologie la limitări.
Universitatea din Manchester, Regatul Unit, Cultura de siguranţă - Safety culture -
care are ca preocupare principală studierea este modul în care este percepută și evaluată
domeniului legat de performanţa umană din siguranţa, și se referă la prioritatea pe care o
sistemele cu risc ) afirma: „Dacă sunteţi convinși are aceasta în cadrul organizaţiei. Cultura
că organizaţia dumneavoastră are o bună reflectă angajamentul real pentru siguranţă
cultură de siguranţă, aproape sigur vă înșelaţi. la toate nivelurile organizaţiei.
Cultura de siguranţă este ceva spre care tindem, Cultura de siguranţă nu este ceva ce se
dar care rar este obţinută. Procesul este mai poate lua sau cumpăra, este ceea ce are o
important decât rezultatul”. organizaţie. Cultura de siguranţă poate fi, prin
urmare, pozitivă, negativă sau neutră. Esenţa
CE ESTE CULTURA ei se află în importanţa pe care o dau oamenii
siguranţei, inclusiv ceea ce cred cu adevărat
DE SIGURANŢĂ? colegii, superiorii și liderii acestora despre
Pentru cultura de siguranţă pot fi date siguranţă și prioritatea pentru asigurarea
multe definiţii, de la cele mai simple până la acesteia.
cele mai complexe. Una din cele mai simple Aceste considerente pot avea un impact
și pe înţelesul tuturor ar fi următoarea: „Cultura direct asupra performanţei în condiţii de
de siguranţă se manifestă atunci când toţi fac siguranţă. Dacă cineva consideră că siguranţa
ceea ce trebuie, la momentul oportun, chiar și nu este foarte importantă, sau că aceasta
atunci când nu se uită nimeni”. poate fi sacrificată temporar, rezultatul va fi
 SIGURANŢĂ AERONAUTICĂ
luarea unor decizii nesigure și cu un risc
potenţial ridicat.
Reacţia organizaţiei la erori sau greșeli este
probabil cea mai mare încercare a culturii sale.
Deși este considerat just și echitabil să fie pedep-
site încălcările cu intenţie a normelor, regulamen-
telor sau limitărilor, trebuie acceptat faptul că
majoritatea erorilor și chiar unele încălcări (greșeli)
au apărut din dorinţa de a realiza mai mult, mai
repede sau ca urmare a neevaluării corectă a
performanţelor factorului uman.
Schimbarea în bine a unei culturi de
siguranţă poate dura cinci sau chiar zece ani,
dar schimbarea în mai rău se poate întâmpla
foarte repede. Reacţia la un incident sau
accident a personalului de conducere va
exprima atitudinea organizaţiei privind
siguranţa.
ICAO sau OACI (Organizaţia Internaţională
a Aviaţiei Civile) care, în ceea ce privește
siguranţa – unul dintre principalele sale
obiective strategice – are ca scop îmbunătă-
ţirea performanţei de siguranţă a aviaţiei
menţinând un înalt nivel de eficienţă, amin-
CULTURA DE SIGURANŢĂ NEGATIVĂ
CONDUCEREA
Este necesară investigarea erorilor
operaţionale pentru determinarea a blama personalul și a găsi vinovaţi
CE CREDE
problemelor și identif icarea și nu pentru a identifica alte
pericolelor.
Desfășurarea procesului de investi-
CE FACE
gare fără implicarea personalului. investigare obiectivă.
Investigarea erorilor operaţionale nominalizează vinovaţi și nu reușește
să descopere problemele reale;
Menţinerea unei culturi a blamării împiedică implementarea unui
REZULTATUL proces efectiv de investigare;
Blamarea conduce la adoptarea unei atitudini defensive și încurajează
un sistem defectuos de raportare;
Erorile operaţionale similare vor continua să se manifeste.
tește că o cultură este modelată de mediu și
evoluează ca răspuns la schimbările din acest
mediu, cultura și contextul fiind cu adevărat
inseparabile. Dislocările în teatrele de operaţii
sau în locuri îndepărtate au potenţialul de a
schimba cultura oricărui grup. Modificarea
poate fi subtilă și lentă – cultura este adesea
descrisă ca fiind „ca un pește în apă“, aceasta
reprezintă tot ce ne înconjoară, dar nu poate
fi văzută. Cu alte cuvinte, potenţialul schim-
bărilor culturale spre comportament riscant,
poate fi ridicat și invizibil.
Cultura de siguranţă în aviaţie reflectă
atitudinile, comportamentele individuale, de
grup și ale întregii organizaţii faţă de norme
și constă în evaluarea, prioritizarea și implica-
rea în siguranţa aeronautică.
ELEMENTELE-CHEIE ALE
CULTURII DE SIGURANŢĂ
Elementele-cheie ale culturii de siguranţă
sunt următoarele: • Raportarea – încurajarea
personalului privind informarea despre
pericolele pe care le-a întâmpinat; • Justeţea –
aplicarea măsurilor pentru încălcarea voluntară
a regulilor și încurajarea și recompensarea
pentru furnizarea informaţiilor corecte privind
siguranţa (a zborului – în mod special); •
Flexibilitatea – adaptarea eficientă la schim-
barea cerinţelor, reacţia rapidă la evenimente
neprevăzute; • Învăţarea – schimbarea în baza
indicatorilor de siguranţă, a pericolelor latente
sau manifestate, prin evaluări și analiza
evenimentelor.
CULTURĂ DE SIGURANŢĂ
POZITIVĂ SAU NEGATIVĂ
Pentru înţelegere putem folosi două
exemple similare cu cele date de
Eurocontrol:
Îmbunătăţirea culturii de siguranţă
Scopul îmbunătăţirii culturii de siguranţă
este de a aplica „presiune pozitivă” în cursul
unei perioade de schimbare, indiferent dacă
această schimbare este iniţiată pe plan local,
este condusă de eșalonul superior sau ambele.
PERSONALUL OPERAŢIONAL
Investigarea este folosită pentru
probleme.
Refuză să coopereze pentru o
Schimbarea culturii poate dura mai mulţi ani
și necesită o conducere constantă și consis-
tentă în direcţia siguranţei.
Schimbările culturale pot fi conduse de
factori organizaţionali sau persoane-cheie
implicate în activitatea de siguranţă.
Comportamentul poate fi influenţat de factori
precum: reorganizarea sau reorganizările
repetate, presiunea reducerii costurilor și
resurselor, cerinţe noi privind procedurile,
standardele sau reglementările. Persoanele
care pot influenţa pozitiv cultura de siguranţă
sunt comandanţii, liderii, evaluatorii, instruc-
torii, personalul structurilor de siguranţă și
chiar întreg personalul, prin tot ceea ce fac,
ce spun și ce cred despre siguranţă.
Adevărata provocare rămâne trecerea de
la etapa de apreciere și măsurare la etapa de
îmbunătăţire a culturii de siguranţă. Trebuie
să învăţăm cum să facem aceasta și să împăr-
tășim lecţiile învăţate. Nu va fi ușor, dar
beneficiul va fi realizarea scopului de a avea
o activitate desfășurată în siguranţă în Forţele
Aeriene.
NATO A-Z
AGENCIES AND
ORGANIZATIONS
NATO Agencies are an essential part of
NATO and constitute a vital mechanism for
procuring and sustaining capabilities col-
lectively. They are executive bodies of their
respective NATO procurement, logistics or
service organisations, and operate under
Nor th Atlantic Council -approve d
charters.
They are established to meet collective
requirements of some or all Allies in the
field of procurement, logistics and other
forms of services, support or cooperation
in any field.
Although NATO organisations and
agencies are autonomous, they are required
to follow the terms set out in their charters.
They benefit from NATO’s tax-exempt status
and primarily serve the Alliance and its
member states.
THE ARCHIVES
COMMITTEE
The Archives Committee assists and
advises the North Atlantic Council (NAC)
on all archives and records-related matters
to ensure the preservation of and public
access to information of permanent value
held in the NATO Archives. Reporting
directly to the NAC, it is the only body
tasked with NATO-wide responsibilities
related to the corporate management of
the Organization’s records and archives.
Formally established in 1999, the
Archives Committee is mandated to main-
tain, implement and update records and
archives policies and procedures throug-
hout NATO to ensure all requirements
emerging from NATO’s missions are met.
It serves as the primary forum of exchange
and consultation to facilitate dialogue
between the Allies on all records and
archives matters.
THE ATLANTIC TREATY
ASSOCIATION
The Atlantic Treaty Association (ATA)
is an independent organization designed
to support the values enshrined in the
North Atlantic Treaty. Created 18 June
1954, the ATA is an umbrella organization
for the separate national associations,
voluntary organizations and non-gover-
nmental organizations that formed to
uphold the values of the Alliance after its
creation in 1949.
The ATA has a youth division - the
Youth Atlantic Treaty Association (YATA)
- which was formed in 1996. Similarly to
the ATA, YATA seeks to inform the younger
generation of NATO’s role in international
security.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 27
ACTUALITATEA NATO
Primul sistem
Patriot oper aţional
în Turcia
Ca răspuns la cererea Turciei, miniştrii
apărării din NATO au decis, pe 4 decembrie 2012,
ca Alianţa să asigure suportul tehnic şi
operaţional pentru apărarea populaţiei şi a
teritoriului Turciei şi pentru contribuirea la
scăderea nivelului de criză existent la graniţele
Alianţei.
Astfel, prima din cele 6 baterii de rachete
Patriot dislocate în Turcia a fost declarată
operaţională şi plasată sub comanda şi controlul
NATO pe 26 ianuarie. Sistemul de rachete, livrat
de Olanda, are ca principal scop protejarea
oraşului Adana şi a populaţiei acestuia împotriva
ameninţărilor cu rachete.
„Aliaţii din NATO ne-au cerut să susţinem
capabilităţile de apărare antiaeriană din Turcia
încă din luna decembrie 2012 şi iată că, la nici o
lună, noi suntem gata să susţinem forţele
operaţionale”, a declarat amiralul James Stavridis,
comandantul Comandamentului Suprem Aliat al
NATO în Europa (SACEUR). „Mulţumită muncii
intense depuse de naţiunile care au livrat sistemul
Patriot, a expertizei profesioniste venită din partea
specialiştilor în comunicaţii din 6 ţări membre ale
Alianţei şi a planificării eficiente – activitate
coordonată de structurile de comandă
multinaţională de la Ramstein, Germania şi SHAPE,
Belgia – am reuşit implementarea rapidă a
procedurilor operaţionale de apărare antiaeriană”,
a adăugat oficialul.
Membrii Alianţei s-au angajat ca şi celelalte
cinci sisteme Patriot să fie livrate, amplasate şi să
intre în strategia operaţională a Turciei şi a NATO
cât mai rapid cu putinţă.
„Acest mod de acţiune reprezintă, fără îndoială,
o demonstraţie a agilităţii şi flexibilităţii forţelor
NATO, dar şi a determinării noastre în ceea ce
priveşte apărarea membrilor Alianţei care se
confruntă cu ameninţări, totul pe fondul unei lumi
din ce în ce mai instabile”, a concluzionat amiralul
Stavridis.
Sistemele Patriot vor asigura, pe viitor,
siguranţa oraşelor Kahramanmaras, Adana şi
Gaziantep. Trebuie menţionat faptul că amplasa-
rea acestor sisteme se va executa numai în scop
defensiv şi, sub nici o formă, nu va servi ca
suport al creării unor zone de „no-fly” sau pentru
susţinerea operaţiilor ofensive.
28 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
SUEDIA
unul dintre cei mai activi
–
[i eficien]i par teneri NATO –
Suedia reprezintă un partener cu o înaltă capabilitate în cadrul alianţei NATO, care a
oferit sprijin important operaţiunilor conduse de Alianţă sub egida Naţiunilor Unite. În
prezent are forţe armate detaşate în Kosovo şi Afganistan şi este de acord, în principiu,
să participe la misiunea de antrenament condusă de NATO pentru forţele armate afgane
din anul 2014.
În anul 2011, Suedia a sprijinit operaţiunile aeriene conduse de NATO în Libia. Statul
ia parte activ la exerciţiile NATO şi la proiectele orientate spre dezvoltarea capabilităţilor
militare şi a antrenamentului. Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a
vizitat Suedia în data de 14 ianuarie pentru a discuta termenii de întărire a cooperării.
Suedia s-a alăturat Parteneriatului pentru Pace al NATO în anul 1994 şi a reprezentat
un membru activ al Consiliului Parteneriatului Euroatlantic de când a fost stabilit acesta
în anul 1997. Cooperând cu NATO, Suedia îşi întăreşte capabilităţile şi interoperabilitatea,
care sunt vitale în participarea la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii. NATO
oferă un forum unic pentru consultări politice şi cooperare practică cu o gamă largă de
parteneri din domeniul problemelor legate de apărare şi securitate.
Participând la o conferinţă cu nivel înalt de securitate în Sälen, în timpul vizitei sale
în Suedia, secretarul general Anders Fogh Rasmussen a lăudat eficientul parteneriat cu
NATO. Acesta a subliniat că angajamentul Suediei de a sprijini Naţiunile Unite şi urmarea
principiilor şi valorile comune împărtăşite oferă un fundament solid parteneriatului:
„Împărţim acelaşi ataşament faţă de valorile reprezentate de libertate, democraţie, drepturile
omului şi respectarea legilor. De asemenea, împărţim aceeaşi determinare pentru a construi
o lume mai sigură”.
Subliniind potenţialul întăririi cooperării cu Suedia, secretarul general NATO şi-a
îndreptat atenţia către trei zone în care parteneriatul se arată promiţător: Afganistan,
capabilităţile militare şi întărirea continuă a abilităţii forţelor NATO de a opera
împreună.
Iugoslavie. Începând cu anul 1999,
COOPER AREA Suedia a oferit sprijin forţei de menţinere
a păcii din Kosovo, unde sunt detaşaţi
O P E R AŢ I O N A L Ă în prezent 49 de militari. În trecut, Suedia
Suedia a sprijinit Forţa Internaţională
de Asistenţă pentru Securitate a NATO în
Afganistan din anul 2003, iar în prezent
se află detaşaţi în acest loc 412 militari
suedezi. Statul şi-a arătat disponibilitatea
de a participa în misiunile conduse de
NATO pentru antrenarea, asistarea şi
consilierea trupelor afgane care vor intra
în serviciu începând cu sfârşitul anului
2014, odată cu finalizarea tranziţiei
autorităţii către conducerea afgană.
Reprezentanţii suedezi participă în
prezent la consultări privind forma şi
scopul noii misiuni.
Forţele armate suedeze au jucat un
rol semnificativ în asigurarea păcii în fosta

a contribuit cu un batalion de militari la
for ţa condusă de NATO pentru
menţinerea păcii din Bosnia şi
Herţegovina.
În anul 2011, Suedia s-a oferit să
contribuie la efortul susţinut de NATO
pentru sprijinirea mandatului Naţiunilor
Unite şi protejarea poporului libian,
detaşând 8 avioane de luptă în Baza
Aeriană Sigonella din Sicilia.
D E Z V O LTA R E A
C A PA B I L I TĂŢ I L O R
M I L I TA R E
În vremuri de austeritate economică
este esenţială realizarea unor abordări
multinaţionale în generarea capabilităţilor
militare prin intermediul dezvoltării şi
folosirii acestora în comun (conceptul
„pooling and sharing”). NATO speră să
facă faţă acestei abordări prin intermediul
proiectelor lansate cu ajutorul iniţiativei
Smart Defence şi speră să exploreze
oportunităţile cu partenerii din această
zonă.
Suedia lucrează deja cu aliaţii nordici
din NATO şi alţi parteneri la o serie de
proiecte în această regiune. Acestea
includ un sistem de protecţie portuară
şi un proiect destinat realizării schimbului
de muniţie din diferite surse pentru
avioanele de luptă.
Transportul strategic reprezintă un
alt domeniu în care Suedia are o
contribuţie valoroasă, mai ales în ceea
ce priveşte capabilităţile, participând
alături de Finlanda şi alţi 10 aliaţi NATO
în operarea celor 3 avioane C-17 cu baza
în Ungaria.
ACTUALITATEA NATO
D E TA Ș A R E A
FORŢELOR
INTEROPERABILE
În anii ce vor urma, după finalizarea
misiunii ISAF, va fi necesar a se pune un
accent deosebit pe educaţia militară și
pe antrenament, incluzând activităţile
alături de parteneri, pentru menţinerea
abilităţilor forţelor implicate de a lucra
împreună.
Suedia participă în mod regulat la
exerciţii organizate de către NATO.
Participarea în cadrul Parteneriatului
pentru Pace și a celui pentru Planificarea
Păcii și a Procesului de Revizuire (PARP)
oferă un mecanism de planificare care
asistă acest stat în dez voltarea
capabilităţilor pentru operaţiile conduse
atât de NATO, cât și de Uniunea
Europeană.
Suedia însăși realizează o contribuţie
importantă în antrenarea forţelor statelor
participante, mai ales în ceea ce privește
menţinerea păcii, prin intermediul
Centrului de Educaţie pentru Apărare
SWEDINT, care a fost recunoscut formal
de către NATO ca fiind un Centru de
Antrenament pentru Parteneriatul de
Pace.
Acest stat găzduiește, de asemenea,
„Nordic Centre for Gender in Military
Operations", un centru înfiinţat în
ianuarie 2012, destinat asigurării
integrării femeilor în operaţiunile
militare, în concordanţă cu Rezoluţia
1325 a Consiliului de Securitate ONU
(UNSCR 1325) și a rezoluţiilor ce întăresc
rolul femeii, al păcii și al securităţii.
Ce nt r u l v a co n d u ce r ev i z u i r e a
implicaţiilor practice ale UNSCR 1325
pentru operaţiunile conduse de
NATO.
Recent, în contextul cooperării
nordice de apărare, guvernul suedez
și-a exprimat disponibilitatea de a
contribui la misiunea de pregătire pe
timp de pace deasupra Islandei
împreună cu Finlanda, ca parte a unei
detașări norvegiene care va avea loc la
începutul anului 2014. Această misiune
pe timp de pace are ca ţintă promovarea
a nt r e n a m e nt u l u i , p r e g ă t i r e a ș i
interoperabilitatea.
traducere: locotenent Laura COZLOV
www. nato.int
Prima vizită
a preşedintelui Ungariei
la NATO
Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al
NATO, a mulţumit preşedintelui Ungariei, János
Áder, pe durata primei vizite a unui oficial de acest
rang la comandamentul NATO, desfăşurată pe
17 ianuarie, pentru sprijinul esenţial adus de această
ţară la misiunile Alianţei din Afganistan şi Kosovo.
Cei doi au discutat, pe durata vizitei, despre
cursul viitor de acţiune în cadrul misiunilor Alianţei
şi despre intenţia organizaţiei de a menţine
capabilităţi puternice, efective şi moderne în sprijinul
ţărilor membre care se confruntă cu diverse crize.
„Suntem recunoscători pentru munca depusă de forţele
ungare în Afganistan, pentru efortul acestora de
menţinere a nivelului de securitate cerut. De asemenea,
prin efortul de pregătire a forţelor afgane, aţi arătat
că doriţi să creaţi un viitor mai bun pentru poporul
afgan. Şi, desigur, salutăm intenţia Ungariei de a
staţiona trupe în Afganistan până la încheierea pro-
cesului de predare a autorităţii către armata afgană,
proces estimat a se încheia la finele anului 2014”.
La rândul său, preşedintele Ader a menţionat
că Ungaria îşi menţine sprijinul pentru proiectele
multinaţionale devoltate de NATO, precum realizarea
şi utilizarea de facilităţi mobile de servicii medicale
pentru teatrele de operaţii sau creşterea capabilităţilor
transporturilor aeriene strategice.
Afganistanul
urgentează
transferul de autoritate
„Salut anunţul președintelui Karzai referitor la
transferul autorităţii pentru cel de-al 4-lea grup de
provincii, orașe și districte afgane. Odată cu această
decizie, forţele de securitate afgane devin responsabile
pentru 87% din populaţia ţării și 23 dintre cele
34 de provincii. Acest pas este unul semnificativ în
ceea ce privește scopul nostru, acela de a vedea
poporul afgan având autoritate deplină din punctul
de vedere al autorităţii la finalul anului 2014”, a
declarat Anders Fogh Rasmussen, secretarul general
al NATO.
„Este rezultatul unei munci comune atât din
partea instructorilor și trupelor ISAF, cât și a armatei
și poliţiei afgane, care au crescut în capacitate,
încredere și performanţă. Deja, cele două structuri
sunt la conducerea a numeroase operaţiuni și sunt
responsabile pentru majoritatea programelor de
pregătire și, cel mai important, beneficiază de un grad
de încredere ridicat din partea populaţiei”, a
concluzionat oficialul.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 29
FORŢELE AERIENE ÎN LUME
Ungaria participă
la programul
„Poliţie Aeriană
în Ţările Baltice”
Ministrul ungar al apărării Csaba Hende, pe durata vizitei
desfășurate în Estonia între 15 și 18 ianuarie, a anunţat, într-o
discuţie cu omologul său estonian Urmas Reinsalu, că Ungaria va
contribui cu avioane de luptă la misiunea NATO „Poliţie Aeriană
în Ţările Baltice”.
Astfel, la sfârșitul anului 2015, în zona de nord-vest a Europei,
se vor regăsi în patrulare avioanele Jas Gripen ale Forţelor Aeriene
Ungare. „Salutăm această decizie de alăturare a Forţelor Aeriene
Ungare celorlalte state membre care și-au adus contribuţia la crearea
unui spaţiu aerian mai sigur. Prezenţa avioanelor Gripen pe cerul
Estoniei, Lituaniei și Letoniei este cel mai real semn al prezenţei Alianţei
în regiune”, a declarat Urmas Reinsalu, ministrul estonian al
apărării.
Agenda ministrului ungar al apărării a inclus și vizite la Freedom
Square, Cross of Liberty (monument care cinstește onoarea lup-
tătorilor din Războiul de Independenţă), Nato Cyber Defence
Centre, portul Seaplane, dar și întâlniri cu șeful Forţelor Terestre
Estoniene, general de brigadă Riho Terras.
www.kormany.hu
Parteneriat Agusta Westland –
Embraer pentru America de Sud
Grupul italian Finmeccanica a semnat un parteneriat de colaborare
cu o companie braziliană pentru conceperea și producerea unui elicopter
și lansarea lui pe piaţa sud-americană.
Astfel, compania Agusta Westland, subsidiară a Finmeccanica – cu rol
de producţie a aparatelor bazate pe principiul de rotaţie a elicelor – a
semnat un memorandum de înţelegere preliminară cu grupul naţional
aerospaţial Embraer, în scopul de a crea o companie în colaborare.
„Rolul acesteia, de promovare a viitoarelor elicoptere în America de Sud,
reprezintă încrederea noastră în creșterea activităţilor comerciale pe una
dintre pieţele cu cea mai mare creștere economică”, a declarat Bruno
Spagnolini, CEO al Agusta Westland.
Conform înţelegerii, studiile de piaţă se vor referi la potenţialul
producerii unui elicopter mediu de transport cu două motoare, dedicat
în special activităţilor din industria de exploatare a gazelor și petrolului.
Alte sectoare care ar putea fi interesate sunt transportul de materiale
și personal militar, precum și sprijinul misiunilor militare umanitare sau
de natură logistică.
www.flightglobal.com
30 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Forţele Aeriene Suedeze cumpără
60 de avioane Gripen modelul E
Guvernul Suediei a aprobat cererea Forţelor Aeriene Sudeze pentru
o comandă de 60 de avioane JAS 39 Gripen E, model comandat și de
Elveţia. Primele avioane, care vor fi dotate cu radar AESA, dar și cu alte
îmbunătăţiri faţă de versiunile C/D, vor fi livrate în 2018.
Achiziţia a fost deja prevăzută în bugetul pe 2013. Dacă primele
avioane vor intra în dotare în 2018, este de așteptat ca ultimele să intre
în serviciu activ în 2027.
Testele făcute de producătorul suedez Saab cu partenerii elveţieni
au presupus efectuarea unor zboruri demonstrative cu personal
elveţian și suedez, folosindu-se o aeronavă Gripen E cu două locuri,
de pe aerodromul constructorului dispus la Linkoping Saab, în
decembrie anul trecut. Activitatea a presupus și verificarea integrării
cu succes a radarului Selex Raven ES-05 Galileo.
Guvernul elveţian a semnat anul trecut un acord-cadru cu guvernul
suedez pentru a dezvolta împreună programul E-model.
Elveţia a selectat tipul E, cu obligaţia de a cumpăra 22 de aeronave
noi, pentru a înlocui aeronavele F-5 Northrop. Primele livrări vor fi
făcute începând cu jumătatea anului 2018.
Forţele Aeriene Suedeze sunt înzestrare în prezent cu
134 de avioane de luptă JAS 39 Gripen model A, B, C și D.
www.mediafax.ro
KC-135
KC -135 – suflu nou în motoare
A sosit vremea ca vechiul avion KC-135 Stratotanker să cunoască o
nouă tinereţe – sau cel puţin motoarele sale. Specialiștii au instalat
primul din cele 1440 de motoare Stratotanker îmbunătăţite, pe
15 ianuarie, la Baza Forţelor Aeriene MacDill, Florida. Astfel, vechile
motoare din anii ’70 vor fi înlocuite cu motoare moderne care consumă
mai puţin combustibil și au o durată de utilizare mult mai mare, fără
necesităţi de reparaţii.
„Ne așteptăm ca acest model de motor să ajute forţele noastre aeriene
cel puţin 20 de ani de acum încolo și să însoţească avionul KC-135 până când
va veni timpul ca acesta să se retragă”, a declarat Senior Master Sergeant
Dong KIM, șeful structurii Air Mobility Command's Propulsion.
Montarea noului motor CFM Propulsion – o acţiune întreprinsă și
pentru avioanele marinei E-6B Mercury – reprezintă încununarea unui
efort de colaborare pe durata a trei ani între Air Mobility Command, Air
Force Material Command și producătorul CFM International.
Motorul de tip C-PUP asamblat la MacDrill este primul din cele
15 ce vor fi livrate de compania General Electric Aviation, cu scopul de
îmbunătăţire a performanţelor vechiului motor F108, realizându-se, astfel,
o compresie ridicată și o funcţionare mai bună a turbinelor.
www.af.mil
 FORŢELE AERIENE ÎN LUME

Un nou consilier
la Forţele Aeriene ale SUA
Șeful Forţelor Aeriene ale SUA, gene-
ralul Mark A. Welsh III l-a numit în funcţia
de consilier al șefului Forţelor Aeriene pe
Chief Master Sergeant James A. Cody,
acesta devenind cel de-al 17-lea subofiţer

Defilarea cadeţilor care ocupă cea mai înaltă funcţie pentru

acest corp de cadre.
James Cody și-a început munca în noua
funcţie pe 1 februarie, odată cu retragerea
din Academia Forţelor Aeriene din SUA Chief Master Sergeant James Roy, după
nu mai puţin de 30 de ani de activitate în
Cadeţii din cadrul Academiei Forţelor Aeriene Americane au defilat pe Pennsylvania serviciul Forţelor Aeriene.
Avenue, Washington, în data de 22 ianuarie, ca detașament component al celei de-a
57-a parade prilejuită de depunerea jurământului de către președintele reales al SUA, Barack
Obama.
Peste 100.000 de spectatori au ovaţionat cadeţii Escadrilei 22 Raptor pe toată durata
parcurgerii traseului paradei, de peste 2,5 km, alături de reprezentanţii celorlalte categorii de
forţe. „Sunt foarte mândru de faptul că am avut această onoare, de a reprezenta Forţele Aeriene
și Academia Militară la un eveniment atât de important”, a declarat cadetul 1st Class Alyssa
Manwaring, originară din Lebanon, Ohio.
În fruntea detașamentului forţelor aeriene au defilat trei colonei și un cadet, reprezentând
forţele active, rezerviștii, Garda Naţională și corpul cadeţilor. „Este o onoare să defilăm la parada
inaugurală. Să mă aflu în fruntea cadeţilor a fost ceva de care îmi voi aminti toată viaţa”, a spus
și cadetul 1st Class Erin Doran din Brunswick, Ohio.
Cadeţii nu au fost, totuși, la prima întâlnire cu președintele. Ei au stat în spatele acestuia
pe timpul rostirii discursului cu ocazia absolvirii promoţiei 2012 a academiei, în luna mai.
www.usafa.af.mil

Îmbunătăţire pentru F-35 Producătorul

Forţele Aeriene ale SUA și compania
Raytheon (RTN) au testat cu succes amplasarea
bombei GBU-53/B Small Diameter Bomb II pe
avionul de vânătoare F-35 Joint Strike Fighter.
Pe durata testului, patru astfel de dispozitive
au fost încărcate în compartimente speciale,
destinate rachetelor avansate aer-aer cu rază
medie de acţiune, fiind verificată cu această
ocazie și funcţionarea ușii despărţitoare dintre
cele două tipuri de armament.
„Acest test era foarte important, de succesul
lui depinzând compatibilitatea pe viitor a
bombei SDB II atașată de avionul F-35 și cursul
firesc spre producţia de serie. Odată instalată,
SDB II va oferi avioanelor de vânătoare capa-
bilitatea de lovire cu acurateţe a ţintelor în
mișcare, în orice condiţii meteorologice și pe
orice câmp de luptă. Bomba poate lovi ţinte la
distanţe de peste 65 de kilometri, iar forţa sa de
explozie poate distruge ţinte blindate”, a precizat
vicepreședintele companiei Raytheon Missile
Systems, Harry Schulte.
Bombele SDB II sunt proiectate pentru
avioane de generaţiile 4 și 5, segment care
include avioanele F-15E, variantele Marinei
de Joint Strike Fighter F-35B , F-35C, precum
și avioanele F-35A, F/A-22, F-16C/D sau
F/A-18E.
www.raytheon.com
american
de elicoptere
Enstrom–marcă
chinezească
Compania China's Chongqing
Helicopter Investment (CQHIC) a anunţat
preluarea producătorului american de
elicoptere comerciale și militare ușoare
Enstrom. Achiziţia, anunţată pe 7 ianuarie,
este una dintre cele mai importante mișcări
pe piaţa fabricanţilor de aeronave și con-
tinuă activitatea de preluare, de către
diverse companii chineze, a unor firme
americane din sectorul apărării și al cerce-
tării aerospaţiale.
Declaraţiile de presă au indicat faptul
că preluarea propriu-zisă s-a petrecut pe
27 decembrie 2012, când cele două com-
panii au semnat un protocol, valoarea
tranzacţiei nefiind dezvăluită. Oficial,
„ceremonia de achiziţie” s-a ţinut pe
4 ianuarie, iar câteva zile mai târziu purtă-
torul de cuvânt al companiei americane a
confirmat că trecerea la CQHIC a fost
aprobată de autorităţile americane.
www.defencetalk.com
„Chief Roy și soţia sa, Paula, au fost o
binecuvântare pentru Forţele Aeriene. Ei au
muncit neobosit pe durata ultimilor trei ani,
ca adevăraţi avocaţi dedicaţi oamenilor din
aviaţie și familiilor acestora. Acum îi urăm
un cald bun-venit lui James Cody și soţiei
sale Athena și suntem convinși că, în urmă-
torii ani, într-o perioadă cu mari provocări
și oportunităţi pentru Forţele Aeriene, ei ne
vor oferi toată înţelegerea, înţelepciunea și
talentul lor de lideri”, a declarat, la ceremonia
de predare-primire a funcţiei, generalul
Welsh.
Chief Master Sergeant James Cody a
intrat în serviciul Forţelor Aeriene în iunie
1984 și a venit în funcţie de pe poziţia
consilierului comandantului Air Education
and Training Command. Cariera sa a inclus
diferite funcţii în controlul de trafic aerian
sau de consilier al comandantului la unităţi
precum: 15th Expeditionary Mobility Task
Force, Travis Air Force Base, California, 6th
Air Mobility Wing, MacDill Air Force Base,
Florida și 18th Air Force, Scott Air Force
Base, Illinois.
www.militaryfactor.com

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 31
FORŢELE AERIENE ÎN LUME

Colaborare
Rolls-Royce–
Tornado
Compania Rolls-Royce a
câștigat un contract multianual
pentru asigurarea serviciilor de
mentenanţă la motoarele cu
reacţie Turbo-Union RB199, care
propulsează avioanele de luptă
Panavia Tornado din cadrul
Royal Saudi Air Force (RSAF).
Acordat ca parte compo-
nentă a programului de coope-
rare în apărare dintre Arabia
D u p ă 58 d e a n i , S p i t f i r e T E 311
Saudită și Marea Britanie,
contractul acoperă repararea
de module, accesorii și compo-
este, din nou, vizibil
nente, precum și livrarea
de componente noi pentru Chief Technician Paul Blackah, caporalul Nigel Bunn și caporalul Andy Bale sunt cei trei „responsabili”
motoarele ce vor echipa pentru recondiţionarea avionului TE311 aflat în inventarul Battle of Britain Memorial Flight (BBMF) din
avioanele Tornado în următorii cadrul Royal Air Forces. Odată cu finalizarea procesului de recondiţionare, aparatul va fi prezentat în ambele
patru ani. variante – static și flying display – la diverse mitinguri aeriene pe durata anului 2013.
Motorul RB 199, un produs Una dintre temele principale abordate în prezentările ce vor urma este aniversarea a 70 de ani de la
al Turbo-Union, Rolls-Royce, raidurile „Dam Busters“. În acea vreme, mai multe echipaje cu piloţi foarte tineri au executat numeroase
MTU și FiatAvio, este un motor atacuri aeriene, distrugând centralele electrice și alte surse de aprovizionare ale inamicului în Valea
turboreactor dublu flux dedicat Ruhr.
tuturor versiunilor de multirol Comandantul escadrilei BBMF, squadron leader Duncan Mason a declarat, la finalizarea lucrărilor de restaurare:
Tornado și, de asemenea, „Suntem mândri că putem prezenta avionul Spitfire TE311 alături de bombardierele Lancaster, în zborurile memoriale
pentru prototipurile Eurofighter dedicate înaintașilor noștri. Moștenirea lor - tenaticatea și precizia - se regăsește în activitatea noastră zilnică și este
Typhoon. Capacităţile funcţio- cea care a susţinut acest proces de recondiţionare, de readucere a avionului TE311 sus pe cer”.
nale îl recomandă pentru Spitfire TE311 a intrat în serviciul Ministerului Aerului în iunie 1945, la o lună de la terminarea războiului.
misiuni de atac aerian și maritim, Între octombrie 1945 și februarie 1946 a efectuat zboruri la Empire Central Flying School (ECFS), Hullavington.
recunoaștere și apărare în cazul Pe 13 decembrie 1954 a fost trecut la sol și transferat în stocurile aviaţiei.
misiunilor la joasă înălţime. Pentru acest an, TE311 a fost vopsit precum modelul original Spitfire XVI TB675 '4D-V' – avionul
comandantului Escadrilei 74 din 1945 – squadron leader Tony Reeves.
www.airforce-technology.com www.raf.mod.uk

Elicopt er e olandeze N H90 – Simulare de accident aerian

misiune în Somalia
Cel mai nou model de elicopter olandez, NH90, urmează a
desfășura misiuni specifice în Somalia, în acest scop el fiind transportat
pe cale navală, la bordul fregatei HNLMS De Ruyter. Activităţile ce
urmează a fi desfășurate reprezintă o premieră, fiind prima misiune
executată în afara mediului maritim.
Deși în configuraţia de bază elicopterul nu poate performa toate
tipurile de misiuni dedicate, el poate asigura o contribuţie semnifi-
cativă la misiunea Uniunii Europene – operaţiunea Atalanta – de
luptă împotriva pirateriei. Modelul este, în principal, destinat misi-
unilor de recunoaștere și patrulare aeriană, de siguranţă, acţionând
ca „ochii și urechile” fregatei. Pentru misiunile executate de pe
fregată sunt nominalizaţi 13 militari echipaţi și instruiţi.
Datorită implicării Olandei în proiectul maritim pentru elicoptere
NFH, partenerii vor fi informaţi despre experienţa și rezultatele
misiunii somaleze.
www.navyrecognition.com
la Baza Aeriană Albacete
În conformitate cu prevederile Organizaţiei Aviaţiei Civile
Internaţionale (OACI) și a Planului European de funcţionare a Aeroporturilor
(AENA) hibride (civile și militare cu utilizarea acelorași piste), pe
19 decembrie, la Aeroportul din Albacete, în vecinătatea Bazei 14 Aeriene,
a fost simulat un accident de aviaţie.
Exerciţiul desfășurat a implicat simularea prăbușirii unui elicopter
civil pe pista de aterizare. Acesta, având 6 pasageri la bord și doi membri
ai echipajului, dar și 2500 de litri de combustibil, a raportat defecţiuni
la motor pe timpul procedurilor de aterizare. Scenariul exerciţiului a fost
următorul: la scurt timp de la decolare, aeronava a pierdut controlul și
s-a prăbușit peste parcarea destinată autovehiculelor civile, în acel
moment producându-se ruperea fuzelajului și deversarea
combustibilului.
Ca răspuns la acest scenariu, Baza 14 Aeriană a intervenit, solicitând
sprijin la 112 - Serviciul de Urgenţă și Sănătate (SESCAM) al Guvernului
regional Castilla Mancha, Pompierii și Poliţia din Albacete, Garda Civilă
de comunicaţii radio. De asemenea, avioane Mirage F-1 de la baza aeriană
au survolat zona, pentru asigurarea siguranţei și recepţionarea de date
din aer.
Exerciţiul de simulare s-a dovedit a fi o activitate utilă, fiind îndeplinite
obiectivele de pregătire și coordonare între instituţiile și autorităţiile
civile și cele militare pentru rezolvarea situaţiilor de criză.
www.theaviationist.com

32 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
 FORŢELE AERIENE ÎN LUME

Debut pentru sistemul de control

al traficului aerian Eurocontrol MUAC
O iniţiativă de colaborare operaţională, care să cuprindă 11 poziţii militare de
control al traficului aerian și 2 de supervizare, a fost stabilită între Centrul de Operaţii
Aeriene al Forţelor Aeriene Regale Olandeze (RNLAF) și sistemul de control al traficului
aerian Maastricht Upper Area Control Centre (MUAC). Concomitent, două sectoare
de apropiere și două de aterizare, aparţinând RNLAF au fost redirecţionate către
sistemul MUAC.
Astfel, controlorii de trafic olandezi pot utiliza, de acum, datele provenite de
la sistemul MUAC (de exemplu pot corela traseele aeronavelor cu planurile de zbor)
în scopul exercitării controlului traficului aerian în unul dintre cele mai aglomerate
și complexe spaţii aeriene din lume.
Iniţiativa face parte din proiectul Shared ATS System (SAS), un proiect ambiţios
în care un singur producător de date specifice poate să le ofere tuturor celor interesaţi
din zona aeriană a Europei. Proiectul este desfășurat sub convenţia stabilită între
Ministerul Apărării din Olanda și EUROCONTROL.
Sistemul SAS asigură, de asemenea, o eficienţă sporită pentru controlorii de
trafic aerian civili care, prin împărtășirea datelor cu centrul MUAC, cunosc permanent
situaţia zborurilor militare și intenţiile aviaţiei într-o zonă sau alta. Operaţionalizarea
completă a sistemului este planificată a se finaliza în luna octombrie a acestui an.
www.eurocontrol.int
Cercetări în domeniul GPS
Companiei ITT Exelis (XLS) i-a fost acordat un contract în valoare de 2,15 milioane
de dolari, de către Air Force Research Laboratory (AFRL) în scopul cercetării pentru
proiectarea și dezvoltarea unor sisteme de navigaţie la scară redusă, care să vină
în sprijinul actualului program Global Positioning System (GPS). Sub denumirea
GPS NAVSAT (Navigation Satellite), noul program își propune să caute modalităţile
de asigurare, pentru utilizatorii aflaţi în zone greu de atins, cu condiţii de recepţie
foarte slabă sau imposibilă, a capabilităţilor permise de buget.
„Dezvoltarea unei reţele de mici sateliţi - în termeni referitori la mărime, greutate,
putere și costuri - va constitui un atu pentru utilizatori. Mai mulţi sateliţi de dimensiuni
reduse, plasaţi corespunzător, vor ajuta și la îmbunătăţirea deplasării cu mijloace auto,
dar și aeriene. Pentru următoarele 18 luni vom căuta și identifica modalităţile de realizare
a acestor mini-sateliţi”, a declarat Mark Pisani, vicepreședinte și manager general al
Precision Instruments and Positioning, Navigation and Timing Systems, Exelis
Geospatial Systems.
www.defensesystems.com
Radarul Ground Master 400
la dispoziţia Forţelor Aeriene Finlandeze
Forţele Aeriene Finlandeze au recepţionat primul
radar Ground Master 400 (GM 400) destinat apărării
antiaeriene, la comandamentul de profil din
Tikkakoski.
Acest contract, semnat în mai 2009, prevedea
livrarea a 12 radare cu rază lungă de acţiune, ca suport
pentru necesităţile sistemelor de apărare antiaeriană
cu rază medie de acţiune (MRADMS) aflate deja în
utilizarea aviaţiei. Cu o valoare de 200 de milioane de
euro, contractul mai prevede și modernizarea a 5 sisteme
de identificare și supraveghere aeriană Teresa 22XX și
livrarea a 2 radare GM 400 către Estonia.
„Operatorii noștri sunt acum satisfăcuţi cu progresul
acestui program, care a marcat o nouă treaptă parcursă
în scopul utilizării tehnologiilor moderne și în speranţa
îmbunătăţirii parametrilor de răspuns”, a declarat șeful
Forţelor Aeriene Finlandeze, generalul Kari Salmi.
Înainte de livrare, radarul GM 400 a trecut cu brio
toate testele de funcţionare în teren și a marcat obiec-
tivele prevăzute de procedurile Ministerului de Apărare
Finlandez, cele ale Forţelor Aeriene și ale specialiștilor
de la TRS.
www.shepardmedia.com

Primul zbor al Euro Hawk

în variantă completă
Compania Cassidian, divizia de securitate și
apărare a EADS, împreună cu Northrop Grumman
Corporation, au reușit să depășească o treaptă
importantă în dezvoltarea programului EURO HAWK,
prin testarea acestuia într-un prim zbor în variantă
completă. Acest lucru a inclus prezenţa pe UAS -
Unmanned Aircraft Sistem - a senzorilor avansaţi
(SIGINT) pentru detecţia radarelor și a emiţătoarelor
de comunicaţii radio.
Euro Hawk a decolat de la Baza Aeriană Manching,
Germania și a avut o ascensiune până la 15.000 de
metri, în spaţiul aerian controlat, o altitudine de
siguranţă cu mult deasupra traficului aerian civil.
Zborul a avut o durată de șase ore.
www.cassidian.com
Curs avansat de tactică aeriană
pentru avioanele RAF Typhoon
Escadrila 6 din cadrul RAF (Royal Air Forces), care operează aparate Typhoon,
a efectuat, între decembrie 2012 și ianuarie 2013, mai multe misiuni în cadrul unui
exerciţiu multinaţional desfășurat în Estul Mijlociu, la Baza Aeriană Al Dhafra,
Emiratele Arabe Unite. Acest exerciţiu a însemnat o premieră pentru escadrilă,
echipajele și personalul tehnic fiind dislocate la Al Dhafra, pentru participare la
Cursul Avansat de Tactică tip Leadership (ATLC), un mediu diferit de cel de acasă,
de la Baza Aeriană Leuchars.
De altfel, comandantul escadrilei, Wing Commander Mike Baulkwill, avea să
declare: „Am fost trimiși să participăm la un exerciţiu multinaţional care a avut ca
scop integrarea diferitelor tipuri de aeronave într-o misiune comună de mare
amploare”.
Pe durata celor 3 săptămâni de activitate în cadrul exerciţiului, pentru înde-
plinirea obiectivelor, piloţii au executat misiuni de interdicţie a pătrunderii în
spaţiul aerian, misiuni de escortă, misiuni de atac și contraatac, tipologie care a
necesitat o reacţie activă din partea participanţilor și o comunicare specială,
conformă cu timpul de răspuns la scenariile operaţionale implementate.
Exerciţiul s-a desfășurat în două etape: un val de zboruri de zi pentru suportul
misiunilor ATLC urmat de un val de zboruri în echipe multinaţionale pentru antrenare
în comun. La încheierea exerciţiului, Wing Commander Baulkwill a concluzionat:
„Indiferent de gradul sau funcţia ocupată în cadrul exerciţiului, cu toţii am avut ceva
de învăţat. Lupta în mediu ostil și diferit, zborul conform scenariilor, manevrabilitate
în ducerea luptelor aeriene sau posibilităţi de exploatare și mentenanţă a tehnicii de
aviaţie - iată numai câteva din lecţiile identificate”.
www.gov.uk

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 33
FORŢELE AERIENE ÎN LUME

Vânzări record
pentru Rusia
Pentru anul 2012, Rusia a înregistrat un record al
vânzărilor de armament, concomitent cu creșterea
listei de clienţi străini, așa cum a raportat Serviciul
Federal de Cooperare Tehnico-Militară (FSMTC).
„Volumul categoriilor de armament vândute anul
trecut a atins suma de 15,16 miliarde de dolari, conform
calculelor noastre preliminare, ceea ce înseamnă că
estimările au fost îndeplinite în procent de 111.8”, a
Forţele Aeriene Ruse au pr
primit
imit
declarat șeful FSMTC Alexander Fomin. Suma este
în creștere și faţă de 2011, când vânzările s-au situat
în jurul valorii de 13,2 miliarde de dolari, suficient
în dotare bombardiere nnoi
oi
pentru acea vreme ca Rusia să fie recunoscută ca al Forţele Aeriene Ruse au primit de la uzina din Novosibirsk, care face parte din
doilea vânzător de pe piaţă după SUA. holdingul Suhoi, 5 avioane de bombardament Su-34 noi. Echipajele avioanelor au
Principalii clienţi sunt India, Myanmar, Vietnam, efectuat zboruri pe diferite trasee, la altitudini mari și mici, au manevrat în aer
Venezuela și ţările din Estul Mijlociu. Pe parcursul aeronavele și au verificat funcţionarea tuturor sistemelor. Avionul de bombardament
anului 2012, lista s-a mărit prin apariţia, drept con- multifuncţional Su-34 este un avion de generaţia „4+”.
tractanţi de armament, a Afganistanului, Ghanei, În orice moment, ziua sau noaptea, și indiferent de condiţiile meteorologice,
Omanului și a Tanzaniei. avionul este capabil să lovească ţinte terestre, maritime și aeriene în orice zone
www.defence-aerospace.com geografice, folosind întreaga gamă de arme, inclusiv pe cele de mare precizie.
www.novosti.ru

Fo r ţ e l e A e r i e n e C o l u m b i e n e
î ş i m ă r e s c f l ot a d e A i r b u s
C-295
Forţele Aeriene Columbiene (FAC) au anunţat recepţionarea
unui avion de transport Airbus C-295, care se va adăuga celorlalte
cinci aparate deja comandate și care va fi folosit pentru transport
militar și umanitar.
Acest tip de avion a fost selecţionat de către FAC încă din anul
2008. Momentan, în Columbia sunt operaţionale patru astfel de
aeronave.
Imediat după ce comanda iniţială a început a fi onorată de către
Airbus Military, FAC și-au exprimat dorinţa de a achiziţiona mai multe
exemplare. În momentul de faţă FAC mai operează și alte aparate
Airbus: șase CN-235-200 și șase C-212.
Prin această acţiune, numărul aeronavelor C-295 și CN-235
comercializate în 2012 crește la 32, iar numărul total de avioane C-295
vândute în întreaga lume crește la 115, dintre care, 93 sunt operaţionale
în 15 ţări. Avionul Airbus Military C-295 se pretează diverselor misiuni
logistice: acţiuni umanitare, transport tactic, patrulare maritimă ș.a.
www.janesdefence.com
Evacuare medicală
în Polinezia
Pe 10 ianuarie, Comandamentul Superior Francez al Forţelor Armate
a fost solicitat de către Serviciul Medical de Urgenţă și Reanimare
(SMUR) pentru asistenţă în zona Polineziei franceze.
Solicitarea era pentru un adult nativ din atolul Reao, care necesita
evacuare medicală de urgenţă, din cauza arsurilor de gradul II pe care
le avea pe suprafaţa corpului. Întrucât pista de pe atol nu permitea
aterizarea avioanelor din marina naţională, misiunea a fost executată
cu un avion de tip Casa, aparţinând Forţelor Aeriene Franceze. Aparatul
de zbor a parcurs distanţa de 500 km existentă între atolurile Hoa și
Reao. După ce, la ora 1045 a decolat din Hoa cu personal militar medical
și tehnică de specialitate la bord, a recuperat rănitul de la Reao și apoi
l-a returnat la Hao. Pe drum pacientul s-a aflat sub supravegherea
specialiștilor SMUR, apoi acesta a fost transportat la centrul spitalicesc
Taaone, pentru operaţie și tratament.
www.defence.gouv.fr
A e r o I n d i a 2 013

C-17 Globemaster III pentru India
Primul avion de transport aerian C-17 Globemaster a fost
livrat de compania Boeing, pe 22 ianuarie a.c., Forţelor Aeriene
Indiene. Pentru început, acesta va participa la programul de teste
al aviaţiei militare americane, la Baza Aeriană Edwards, Palmdale,
California. Avionul este primul dintre cele 10 aeronave așteptate a
fi livrate până la finele anului 2014.
Prin comanda făcută, de achiziţionare a 10 aeronave C-17
Globemaster III, India a devenit cel mai important contractant din
lume pe acest segment.
www.defenceindustrydaily.com
În data de 6 februarie 2013, la Baza Forţelor Aeriene de la Yelahanka,
Bangalore, ministrul indian al apărării, Shri AK Anthony, a declarat deschisă
cea de-a noua ediţie a spectacolului aerian „AeroIndia”.
Organizat pe durata a 5 zile de către Department of Defence Production,
acest eveniment bienal a oferit o platformă de prezentare pentru
producătorii de tehnică de aviaţie, atât din India (Indian Defence Industry),
cât și din străinătate, precum și o oportunitate de participare pro-activă
pentru forţele armate sau personalul din industria aeronautică.
Pentru deliciul spectatorilor, au evoluat „Flying Bulls” din Republica
Cehă, „Russian Knights” – echipa de acrobaţie aeriană a Forţelor Aeriene
Ruse și „Sarang Aerobatic Team” din India.
www.aeroindia.in

34 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

Implementarea noii structuri
de comandă NATO
La reuniunea miniștrilor
apărării din ţările membre
NATO, din 10 iunie 2010, s-a luat
decizia stabilirii grupului „Senior
Officials Group” (SOG), membrii
acestui grup având ca principală
responsabilitate, în procesul de
reformare a NATO, implementarea
unor recomandări privind viitoarea
configuraţie a NCS, care să fie
mult mai eficientă, mai simplă și
să poată fi susţinută și din punct
de vedere financiar.
În perioada iunie-septembrie
2010, SOG a analizat problematica
stabilirii și implementării unei noi
structuri de comandă NATO și a
elaborat un raport de peste
60 de pagini – „Report of the Senior
Officials Group on the NATO
Command Structure” – pentru a fi
prezentat pentru analiză membri-
lor Consiliului Reprezentanţilor
Per ma nenţ i ( Per ma nent
Representatives Council) și pre-
ședintelui Comitetului Militar.
Raportul a fost înaintat miniștrilor
apărării din ţările membre NATO,
pentru dezbatere, în cadrul unei
reuniuni care a av ut loc pe
14 octombrie 2010.
Din punct de vedere al struc-
turii NCS, modelul propus de
SOG a recomandat: existenţa
a două comandamente strategice,
unul pentru operaţii – Allied
Command Operations – ACO, la
Mons, Belgia și unul pentru
transformare – ACT (Allied
Command Transformation), la
Norfolk, USA; ACO să includă:
un coma nda ment de nivel
strategic – SHAPE (Supreme
Headquarters Allied Powers
Europe), două comandamente
întrunite dislocabile, un coman-
dament naval, static și un coman-
dament de forţe aeriene, static;
ACT să includă structuri
întrunite de pregătire și analiză;
numărul total de funcţii din
structurile de comandă-control
NATO (inclusiv funcţiile alocate
NATO Airborne Early Warning–
NA EW și A l l ied Grou nd
Surveillance–AGS) să fie redus de
la 13000 la aproximativ 9000.
În baza recomandărilor din
raportul mai sus-menţionat, la
Summitul NATO de la Lisabona
din noiembrie 2010, a fost revizuit
nivelul de ambiţie al NATO (Level
FORŢELE AERIENE ÎN LUME
căpitan-comandor Marius PETRE
căpitan-comandor ing. Gheorghe POPOVICI
of Ambition–LOA) pentru ope-
raţiile NATO (nivel ce fusese
stabilit în 2006), cu implicaţii
directe și asupra cerinţelor opera-
ţionale și tactice Air C2 (Command
and Control) și structurii de
comandă a componentei aeriene a
NATO. De asemenea, în iunie
2011, la întâlnirea miniștrilor
apărării din ţările NATO, a fost
aprobat proiectul de revizuire a
structurii de comandă NATO.
Nivelul de implementare a
acestei structuri, estimat a atinge
capacitatea operaţională iniţială
către sfârșitul anului 2013 și cea
f inală în 2015, are în vedere
existenţa celor două comanda-
mente strategice ACO și ACT.
Dintre acestea, ACO să aibă
în compunere: două comanda-
mente regionale întrunite (Joint
Force Command – JFC) la Napoli,
Italia și respectiv Brunssum,
Olanda; câte un comandament/
componentă de categorie de forţe
(Land, Air, Maritime), dispuse la
Izmir, Turcia (LANDCOM
HQ ), Rammstein, Germania
(AIRCOM HQ ) și Northwood,
U K ( M A RCOM HQ );
componenta de supraveghere
aeriană (NAEW/AWACS), la
Geilenkirchen, Germania și cea
de supraveghere terestră (AGS),
la Signorella, Italia; compo-
nenta CIS, cu structura de
comandă la Mons, Belgia și trei
B. CIS dispuse în Polonia, Italia
și Danemarca; Gruparea Navală
de Lovire (Striking Force NATO),
având comanda grupării dispusă
în Portugalia.
ACT să aibă în compunere:
Centrul Întrunit de Pregătire
de R ă zboi ( Joint Wa r fa re
Centre – JWC), la Stavanger,
Norvegia; Centrul Întrunit de
Analiză a Lecţiilor Învăţate, (Joint
Analysis Lessons Learned Centre –
JALLC), la Monsanto, Portugalia;
Centrul Întrunit de Pregătire,
(Joint Forces Training Centre –
JFCT), la Bydgoszcz, Polonia.
Principala misiune a Coman-
damentului Aliat pentru Operaţii
este planificarea și conducerea
tuturor operaţiilor militare desfă-
șurate de NATO, precum și a
exerciţiilor. Din anul 2009,
SACEUR (Supreme A l lied
Commander Europe) este amiralul
american James G. Stavridis.
Comandamentul Aliat pentru
Transformare (ACT) este respon-
sabil cu transformarea structurilor
militare, forţelor, capacităţilor și
doctrinei NATO, în vederea
întăririi interoperabilităţii și
capacităţii de desfășurare a forţelor
multinaţionale.
Din luna septembrie 2012,
comandant al ACT (Supreme
Allied Commander Transfor-
mation – SACT) este generalul
francez Jean Paul Palomeros, fost
comandant al Forţelor Aeriene
Franceze, care la bază este pilot
de vânătoare, cu peste 3000 de ore
de zbor, majoritatea pe avioane
Mirage. El i-a succedat în funcţia
de SACT unui alt general francez
de aviaţie, Stephane Abrial, a
cărui numire la comanda ACT, în
2009, a reprezentat un element de
noutate, acesta f iind, după
50 de ani, primul general aflat la
comanda unui comandament
Pagini realizate de:
plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU
NATO de o asemenea importanţă,
care nu este american.
Din punct de vedere al
structurii de comandă-control a
componentei aeriene a NATO,
aceasta va cuprinde, așa cum
menţionam anterior, un comanda-
ment de nivel operaţional – tactic/
componenta aer iană , la
Rammstein, Germania, având în
subordine două Centre de Operaţii
Aeriene Combinate/ Mu lti-
naţionale (CAOC – Combined
A ir Operations Center), la
Torrejon, Spania și respectiv
Uedem, Germania. fiecare având
în compunere două structuri
principale – un Centru de Apărare
Aeriană (static) – Static Air
Defence Center–SADC, ce va
avea ca misiune de bază comanda-
controlul structurilor NATO de
Poliţie Aeriană (Air Policing) și
respectiv un Centru de Operaţii
Aeriene Dislocabil (Deployable-
Air Operations Center–D-AOC).
Acesta poate fi dislocat, în orice
zonă/teatru de operaţii, unde
alianţa va desfășura forţe și
m ij l o a c e p e nt r u o p e r a ţ i i
(„Article 5” sau „Non-Article 5”/
CRO) sub comandă NATO, sau
în baza unor solicitări de intervenţie
a NATO, primite de la alte
organizaţii (ex.: ONU, UE),
bineînţeles cu parcurgerea și
respectarea tuturor etapelor și
procedurilor specifice privind
aprobarea intervenţiei și stabilirea
structurii de forţe.
De asemenea, în subordinea
AIRCOM Rammstein, se va afla
Centrul Dislocabil de Comandă
și Control Aerian (Deployable
Air Command and Control
Center – DACCC), de la Poggio
Renatico, Italia.
Această nouă structură ar
trebui să fie în măsură ca, împre-
ună cu elementele Air C2 din
cadr ul NFS (NATO Force
Structure), să asigure, conform
LoA stabilit la Lisabona, îndepli-
nirea cerinţelor operaţionale și
tactice pentru exercitarea Air C2,
pentru una/două operaţii întrunite
de importanţă majoră (MJOs –
Major Joint Operations) sau șase
operaţii întrunite de importanţă
secundară ( SJOs – Smaller Joint
Operations), din care o operaţie
întrunită de importanţă secundară
este posibil să fie în responsabili-
tatea componentei aer iene
(air heavy SJO), ca „supported
component”, sprijinită de celelalte
componente ale forţei întrunite
NATO (suppor ting
components).
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 35
MISIUNI UMANITARE

Z B O RURI
ZB RURI
CE ALIN~
ALIN ~ SUFERIN}
SUFERIN } A
Locotenent Laura COZLOV

Atunci când se face referire la zboruri umanitare efectuate cu aeronave ale Forţelor Aeriene,
de cele mai multe ori gândul se îndreaptă către militarii de la Flotila 90 Transport Aerian fără,
însă, a trece cu vederea misiunile în scop umanitar executate de elicopteriştii militari de la
celelalte flotile aeriene.
Trăsătura definitorie a zborurilor militare de transport este reprezentată de rapiditatea The 90th Airlift Flottila
întâmpinării nevoilor categoriei de forţe, fie din punct de vedere logistic, fie umanitar. Aviaţia specialized in military
militară de transport nu are - pe timp de pace - ca principal obiectiv angajarea directă în conflictele transport aviation plays an
armate, ea fiind în luptă permanentă cu cel mai aprig duşman al său - timpul. essential part in carrying out
the Romanian Air Forces’
missions.
Its defining feature, both
in peace and war time, is the
effectiveness in dealing
timely with the other
branches’ necessities from a
logistical and humanitarian
point of view.
Although its main
objective is not to be directly
engaged in armed conflicts,
its worst enemy remains
time, especially when
performing humanitarian
transports.

APEL PENTRU
MISIUNE
În îndeplinirea unei misiuni
de întrajutorare sunt implicate
foarte multe structuri, de la cei
care solicită ajutor, la cei care
aprobă, transmit sau planifică şi
execută misiunea. Personalul
navigant, echipele tehnice, perso-
nalul medical al unităţii şi SMURD
fac parte din acest mecanism
complex, a cărui funcţionare fără
sincope, are ca rezultat salvarea
de vieţi omeneşti.
Misiunile încep la nivelul
ministerului, unde se primesc
solicitările. Pentru zborurile
externe sunt necesare, de cele
mai multe or i, aprobă r i
diplomatice.
Odată cu transmiterea
misiunii către eşaloanele
Verificarea parametrilor elicopterului prin zbor la punct fix,
pentru pregătirea misiunii
subordonate, începe practic din faţa roţilor aeronavelor
implicarea personalului din pentru a le permite decolarea.
Flotila 90. De la comandant
până la cel care scoate calele
Căpitan-comandorul
Cezar STĂNCIULESCU,
Locotenent-comandorul Iulian IACOB în timpul
verificării elicopterului pentru alarmă
comandantul Escadrilei de
Tr a n s p o r t ş i A e r o f o t o -
grammetrie din cadrul flotilei,
a constatat faptul că, de cele
mai multe ori, astfel de soli-
citări sosesc de la o oră la alta
şi preponderent în afara
programului de lucru. Cu toate
acestea, militarii nu sunt luaţi
niciodată pe nepregătite,
deoarece în fiecare zi sunt
desemnate o aeronavă şi două
echipaje (unul de bază şi altul
de rezervă) pentru efectuarea
unor astfel de misiuni.
O misiune de luptă pentru
personalul aeronautic, în care
se încadrează şi cele umani-
tare, începe odată cu primirea
unui apel telefonic, atât în
timpul programului, cât şi în
afara acestuia. „De obicei,
când mă sună seara coman-
dantul, după ora 7-8, ştiu că
este vorba despre o misiune
u m a n i t a r ă ”, afirmă
căpitan-comandorul
Ion STĂICULESCU, coman-
dant de echipaj pentru aero-
nava C-27J SPARTAN.

36 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

O parte din personalul aeronautic al Escadrilei 902 Transport şi
Aerofotogrammetrie, desemnat pentru executarea de misiuni în scop umanitar
LUPTA
CU TIMPUL
Primul lucru pe care îl face
comandantul echipajului la
primirea apelului telefonic este
să contacteze membrii echipa-
jului şi echipa tehnică ce va
pregăti aeronava pentru zbor.
În afara programului, pe
timpul deplasării personalului
aeronautic către aerodrom, se
rezolvă toate problemele refe-
ritoare la misiune. În aproxi-
mativ un sfert de oră, toată
lumea este deja informată
despre locul în care se execută
deplasarea, planul de zbor,
condiţiile meteo de pe aerodro-
mul de destinaţie, orele în care
operează acesta, situaţia paci-
enţilor furnizată de medicul
unităţii, echipamentul medical
necesar etc.
Comandantul de echipaj
centralizează toate informaţiile
legate de misiune. După ce a
primit feedback din partea
tuturor că aeronava este gata
de zbor şi echipa SMURD a
sosit, acesta raportează mai
departe, demarând apoi proce-
durile de decolare.
Căpitan-comandor ul
Stăiculescu ne-a povestit cât
timp a durat, într-o noapte, să
transporte, împreună cu echi-
pajul şi personalul SMURD, o
persoană cu probleme cardiace
de la Târgu Mureş la Bucureşti:
„De când am primit misiunea
şi până am decolat a trecut o
oră şi douăzeci de minute. La
Târgu Mureş ne aştepta ambu-
lanţa cu pacientul. Într-un
sfert de oră am decolat înapoi,
iar în 50 de minute am ajuns.
În total, toată operaţiunea a
MISIUNI UMANITARE
durat în jur de 3 ore. Ne-am
mişcat foarte repede. Contează
enorm să ajungi cu persoana
aflată în nevoie la spital cât se
poate de rapid”.
PREGĂTIREA
ESTE ESENŢA
ÎNDEPLINIRII
MISIUNILOR
Un zbor care îi va purta pe
oamenii aflaţi în suferinţă la
tratament, intervenţii chirurgi-
cale, investigaţii, sau le va aduce
mângâiere şi ajutoare celor care
au mare nevoie de acestea are
valoare numai dacă este realizat
în timp util. Fie că este vorba de
av ioa ne s au el ic opter e ,
promptitudinea şi acurateţea
îndeplinirii misiunii sunt defi-
nitorii. Pentru asigurarea unei
astfel de performanţe este
nevoie de oameni foarte bine
instruiţi, de aeronave cores-
punzătoare şi de resurse pentru
susţinerea pregătirii.
Militarii flotilei, datorită
altruismului caracteristic
meseriei pe care o îndeplinesc
cu pasiune, sunt de părere că
toţi oamenii care au nevoie
merită să fie ajutaţi, cu o
aeronavă, cu o navă rapidă sau
cu o ambulanţă etc. Fie că este
vorba de misiuni în ţară sau în
afara graniţelor, atunci când se
impune, aceştia îşi fac datoria.
Deoarece nu există un buget
suplimentar pentru situaţiile
ded ic ate înt rajutoră r ii
populaţiei, orele alocate zboru-
rilor umanitare sunt asimilate
din planul de instrucţie, dimi-
nuând astfel pregătirea de
specialitate a fiecărui pilot în
parte.
M i s iu n i le u m a n i t a r e
necesită pregătire suplimentară
în diferite condiţii, pentru
asigurarea siguranţei zborului,
pentru susţinerea încrederii şi
iscusinţei echipajului care
pilotează aeronava. După cum
a precizat un pilot al flotilei,
fiecare dintre aceştia trebuie să
aibă simţurile „ascuţite ca o
sabie”.
Spre exemplu, ca să ateri-
zezi cu un elicopter pe înveliş
de iarnă noaptea, pe teritoriu
nemarcat şi neamenajat, unde
nu sunt repere, este nevoie de
foarte multă pricepere din
Lt. cdor Cornel MLADIN verifică aeronava C-27J SPARTAN
hi j l i deoarece
partea echipajului d ÎÎn d
aeronavele, ca şi autovehicu-
lele, necesită căi de rulare şi
locuri de staţionare speciale.
Copiloţii de elicopter,
conform constatărilor bazate
pe experienţă ale personalului
aeronautic, pentru a fi apţi de
executarea unei misiuni,
trebuie să aibă cel puţin 200
de ore de zbor, iar comandanţii
de echipaj peste 400, toate pe
acel tip de aeronavă. În compa-
raţie, „un pilot de avion de
transport începe să se lămu-
rească de tot ce implică orice
misiune după vreo 300 de ore
de zbor, astfel încât să-l poată
ajuta pe comandantul de
echipaj indiferent de condiţiile
meteo sau de faptul că afară
este zi sau noapte. În timpul
unor astfel de zboruri nu pot
îndeplini şi funcţia de instruc-
tor ", p ot r iv it a f i r maţ iei
căpitan- comandor u lui
Cristian Gheorghe BĂLAN,
comandant de echipaj.
MISIUNE
LA HANOVRA
O parte dintre cele mai
încărcate de emoţie misiuni
(pentru că şi militarii sunt
oameni, nu-i aşa?) realizate în
sc op u ma n it a r de c ăt re
persona lu l aeronaut ic a l
Flotilei 90 în anul trecut, au
fost reprezentate de zborurile
la Hanovra. Acolo există un
spita l recunoscut pentr u
intervenţii asupra nou-născu-
ţilor, specializat mai ales în
probleme cardiace. Pacienţii
transpor taţi aveau vârste
cuprinse între câteva zile şi
2-3 ani, cu afecţiuni congeni-
tale sau apăr ute ulter ior
naşterii acestora.
înainte de misiune
data de
d 1 noiembrie
i b i 2012,
căpitan-comandorul Bălan, în
calitate de comandant de
echipaj pe aeronava AN-26,
copiloţii căpitan-comando-
rii Marius FLOR E A şi
Gabriel POLITIC, navigato-
rul de bord - locotenent-co-
m a ndor u l A le x a nd r u
HERMAN, tehnicul de bord
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 37
MISIUNI UMANITARE
Imagine surprinsă de spotter-ul german Sebastian Frommelt la data de 1 noiembrie 2012, în timpul aterizării la Hanovra
a aeronavei AN-26 ce efectua transportul a doi nou-născuţi cu malformaţii congenitale la nivelul inimii
- maistrul militar clasa
a II-a Alexandru VLĂDOI,
plutonierul major Silviu
ROTĂRESCU şi o echipă
medicală SMURD au transpor-
Cpt. cdor Ion STĂICULESCU şi lt. cdor Cornel MLADIN,
tat doi nou-născuţi, cu malfor-
maţii congenitale la nivelul
inimii, însoţiţi de mamele
acestora.
Aeronava a decolat din
Bucureşti spre Hanovra, cu
escală tehnică de alimentare
la Timişoara. Până la destinaţie,
echipajul a avut parte de vreme
relativ bună, cu mulţi nori pe
traiect, după cum îşi aminteşte
căpitan-comandorul Bălan.
Zborul a durat 4 ore, iar ateri-
zarea s-a realizat în condiţii de
ploaie moderată. După ce a
aşteptat şase ore întoarcerea
echipei SMURD, echipajul a
decolat pe o ploaie torenţială
care a redus mult vizibilitatea
şi a aterizat în ţară la Timişoara.
Acolo a rămas peste noapte,
deoarece aeronava a fost
afectată de o defecţiune la un
38 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
motor care nu s-a putut reme-
dia. Personalul navigant s-a
întors a doua zi la Bucureşti cu
un avion AN-30. „Dumnezeu
ne-a ajutat să aducem copiii
în aşteptarea decolării
în siguranţă pentru trata-
ment” spune comandantul
echipajului. În prezent, copiii
sunt sănătoşi şi se bucură de
dragostea familiilor din care
fac parte.
Asemenea misiuni, deşi fac
parte din rutina meseriei,
emoţionează. Însă, după cum
afirmă membrii echipajelor
implicate, sentimentele sunt
constructive şi te mobilizează
să găseşti soluţiile optime
pentru realizarea unui zbor
ireproşabil. „ Aşa suntem
construiţi. Suntem emoţionaţi
la vederea incubatorului în
care se af lă un copilaş de
câteva zile. Te gândeşti cum
să acţionezi mai bine, astfel
încât să ajungă repede acolo
unde trebuie”, sunt cuvintele
căpitan-comandorului Bălan.
Maistrul militar clasa a IV-a
Maftei ŢEBREAN, loadmaster
la aeronava C-27J SPARTAN
s pu ne c ă „ a t u n c i c ân d
transportăm copii, primul
nostru gând zboară la cel mic
de acasă”. Grija echipajului
pentru pacienţi este deosebită.
Într-o altă misiune, realizată
cu aeronava C-27J pentru un
nou -născut cu vârsta de 3 zile,
s-a ars o priză ce alimenta
incubatorul care-l menţinea în
viaţă pe bebeluş, apoi încă una,
deoarece sistemul electric al
acestuia necesita un consum
mai mare de curent. Membrii
navigatori ai echipajului au
reacţionat rapid folosind şi
celelalte 4 prize existente
pentru a suplini necesarul
Cpt. cdor ing. Lucian BORCAN pregăteşte împreună cu echipa
tehnică aeronava pentru decolare
energetic. Deşi incubatorul
funcţiona şi pe baterie, s-au luat
toate măsurile pentru asigura-
rea unei autonomii de energie
cât mai mare.
CÂND E MAI
GREU ATUNCI
E ŞI NEVOIA
MAI MARE
Misiunile umanitare sunt
solicitate şi executate prepon-
derent la inundaţii, ninsori
abundente, situaţii prielnice
accidentelor, cum ar fi cele de
circulaţie sau cele legate de
defectarea sistemelor de
încălzire din locuinţe. Din acest
punct de vedere, iarna este
anotimpul cel mai solicitant şi
solicitat pentru misiuni. Lucru
care întăreşte faptul că în
armată nu este nevoie doar de
piloţi de vreme bună.
În ast fel de cond iţ ii,
activităţile de ajutor întreprinse
cu aeronavele sunt îngreunate.
De aceea personalul aeronautic
trebuie să fie mereu prevăzător

şi să-şi ia măsuri suplimentare
în f uncţie de anotimp şi
experienţa dobândită. În
îndeplinirea atribuţiilor nu
există scuză atunci când unul
dintre factorii neprevăzuţi
interacţionează cu activitatea
de întrajutorare.
2012: aterizare pe înveliş de iarnă în zonele afectate
de căderile masive de zăpadă din judeţul Buzău
Multe alte misiuni au
însemnat aducerea pacienţilor
accidentaţi. Printre acestea şi
transportarea românilor răniţi
anul trecut într-un accident de
autocar în Franţa, misiune în
care comandant de echipaj a
fost locotenent-comandorul
Florin IANCULESCU.
OAMENI
CU VOCAŢIE
Căpitan-comandorul
inginer Lucian BORCAN
este şef echipă tehnică pentru
avioanul C-27J SPARTAN şi
conduce întreaga activitate de
pregătire a aeronavelor pentru
zbor, astfel încât acestea să fie
gata pentru decolare în maxi-
mum două ore de la primirea
indicativului. „Niciodată nu am
MISIUNI UMANITARE
Transport de alimente pentru populaţia izolată
din judeţul Brăila, în iarna anului 2012
întâmpinat dificultăţi în a da
avionul la zbor. Mă bazez pe
colegii tineri şi foarte tineri
aflaţi în subordinea mea, dar
şi pe cei cu experienţă. Toţi
sunt absolut necesari în
condiţiile în care încadrarea
cu personal este minimă”.
Echipajul aeronavei C-27J
SPARTAN este format din doi
piloţi şi un loadmaster. Doi
d i nt re load ma ster i su nt
maiştrii militari clasa
a IV-a Maftei ŢEBREAN şi
Ovidiu LUPU. În momentul
primirii misiunii, aceştia află
de la medicul unităţii toate
detaliile legate de amenajarea
aeronavei pentru pacienţi. În
2-3 minute sunt gata pentru
deplasare spre locul de muncă.
La avion îi aşteaptă echipa
medicală pentru instalarea
echipamentului MEDEVAC.
Pe lângă realizarea centra-
jului şi amenajarea aeronavei,
loadmasterul asigură legătura
dintre medici şi piloţi în timpul
zborului, condiţiile de presiune,
temperatură, lumină şi confort
al pasagerilor.
În cazul elicopterelor, cel
care centrează materialele şi
echipamentul este tehnicul de
bord. Maistr ul militar
principal Cornel CALOTĂ
este tehnic de bord pe aeronava
IAR-330: „În timpul misiunilor
de transport materiale trebuie
să aranjez şi să ancorez bagaje
de tot felul de dimensiuni şi
greutăţi astfel încât să asigur
echilibrarea elicopterului.
Aceste misiuni se termină la
încheierea zborului şi încep cu
cel puţin o săptămână înainte
cu pregătirea tehnică a elicop-
terului. Pentru că nu ştim când
se vor executa, ca tehnic de
bord trebuie să mă asigur că
elicopterul este mereu pregătit”.
Iarna anului 2012: încărcare de alimente donate de populaţie
pentru zonele calamitate în urma căderilor abundente de zăpadă
MISIUNI
UMANITARE
CU ELICOPTERUL
În luna februarie a anului
trecut, din cauza zăpezilor
abundente, România s-a
confruntat cu o situaţie nemai-
întâlnită de ceva timp, în care
s-au blocat multe căi de acces
în diferite părţi ale ţării.
Flotila 90 Transport Aerian a
par ticipat la distribuirea
ajutoarelor, în mare parte
donate de populaţie, către cei
c a re au av ut ne voie de
acestea.
Salvarea din cer a sosit cu
alimente, haine şi pături către
populaţia afectată de urgia
naturii. Judeţele cele mai
afectate au fost Brăila, Prahova,
Vrancea şi, în special, partea
de curbură a Carpaţilor.
Activitatea a fost coordo-
nată prin intermediul primari-
lor localităţilor vizate care au
asigurat condiţiile minime
pentru aterizare. Cu ajutorul
elicopterelor, aeronave versatile
care pot zbura şi ateriza în
zonele în care unui avion îi este
imposibil acest lucru, s-au
transportat peste 50 de tone de
materiale.
Cele mai dificile aterizări
au fost în zonele montane. În
multe comune aviatorii militari
au beneficiat de sprijinul
Jandarmeriei Române şi al
populaţiei locale, care au
realizat cordoane umane pentru
asigurarea perimentrului de
aterizare în siguranţă. „Am
simţit sprijinul acordat din
partea populaţiei pentru care
am transportat materialele,
ne-au asigurat o zonă de
siguranţă, au golit repede
elicopterele, iar noi, în limita
posibilităţilor, ne-am reîntors
acolo unde a fost nevoie”, a
subliniat căpitanul Ştefan
FURTUNĂ, copilot pe aero-
nava IAR-330. Misiunile s-au
executat simultan de către mai
multe echipaje de elicopter. Au
fost misiuni realizate în condiţii
deosebite, pe înveliş de iarnă,
cu vizibilitate mică, în condiţii
de ceaţă, pe timp de zi şi de
noapte.
În momentele dificile
militarii reprezintă mâna
întinsă şi mult aşteptată a
destinului, ref lectată în
zâ mbet u l şi uşu ra rea
suf letească de pe chipul
celor încercaţi de soartă.
Să ne amintim că pe o parte
dintre aceştia îi întâlnim
în Forţele Aeriene şi, impli-
cit, la Flotila 90 Transport
Aerian.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 39
INSTRUCŢIE

FI D E L I
B ~ TRÂNULUI
VO L H O V
VOL Locotenent Laura COZLOV

Pe rachetiștii antiaerieni care încă nu s-au hotărât unde să își aleagă loc de repartiţie, colectivul Batalionului 6
Rachete Sol-Aer de la Adâncata îi așteaptă, cu drag. Acest batalion execută Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană, The personnel of the 6th
este încadrat cu militari de elită motivaţi, foarte bine pregătiţi profesional, dispuși să acorde sprijin în Surface-to-Air Missiles
întâmpinarea oricăror probleme profesionale și de integrare în comunitatea militară din raza localităţii Battalion in Adâncata
Urziceni. Colectivul este caracterizat prin coeziune și spirit de iniţiativă, calităţi care compensează eventualele warmly welcomes the
neajunsuri de orice natură apărute în unitate sau în desfășurarea activităţilor. Distanţa de la locul de muncă antiaircraft artillerists who
până în centrul Capitalei nu este mai mare de 61 de kilometri. have not decided yet on a
military unit with high
militarii dislocaţi aici au executat Rachete Sol-Aer, în cadrul căreia ranking positions to be filled
manevra de forţe și mijloace pe au fost evaluate atât capacitatea by young officers. This
RETROSPECTIVĂ o distanţă de aproximativ 28 km de transp or t, manevră și battalion is responsible,
DE INVIDIAT și ocuparea unei noi poziţii de redislocare a batalionului, cât și among others, for carrying
out Air Force Combat Police.
luptă pe un teren neamenajat. planificarea, coordonarea și
Pentru militarii Batalionului 6 Exerciţiul tactic cu trupe și ducerea acţiunilor de luptă în Its highly qualified military
Rachete Sol-Aer, 2012 a fost un comunicaţii în teren „Istria 2012”, diferite situaţii. men are ready to provide
an greu, dar și frumos, ţinând cont desfășurat în poligonul Capu Batalionul a găzduit assistance for coping with
de rezultatele deosebite obţinute Midia, a constituit una dintre pregătirea elevilor stagiari de la any professional issues or
în cadrul evaluărilor. formele de pregătire din timpul Școala de Maiștri Militari și with integrating into the
anului de instrucţie pentru Subofiţeri „Traian Vuia” de la military community in
echipa de luptă a Batalionului 6 Boboc. Urziceni. Group cohesion
and initiative are but a few
of the qualities of this
battalion’s personnel that
will definitely compensate
for any minor drawbacks
that might occasionally
hinder their activity. The
distance between the
workplace and the city
center is less than 61 km.

Apoi, rachetiștii acestei

Locotenent-colonelul
Dumitru MARINICĂ,
comandantul unităţii
Anul a debutat cu intrarea
batalionului în Serviciul de Luptă
Poliţie Aeriană. A urmat apoi o
misiune în Tabăra de Instrucţie
și Poligonul de Trageri Sol-Aer
„Capu Midia” (TIPTSA). Pe lângă
activităţile planificate în TIPTSA,
structuri au participat la exerciţiul
de mobilizare „Ialomiţa 12”
condus de Statul Major General.
Spre finalul anului a urmat a doua
misiune în TIPTSA „Capu Midia”
desfășurată în timpul primelor
trageri experimentale cu sistemul
de rachete sol-ael Hawk.
Coeziunea şi spiritul de iniţiativă, experienţa şi dorinţa de După cum caracterizează
a învăţa, valori împărtăşite tinerei generaţii de rachetişti a c t i v i t a te a a ce s te i a r m e

40 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

locotenent-colonelul Dumitru
M AR I N I C Ă , co m a n d a nt u l
batalionului, pentru rachetiștii
sol-aer, „prezenţa în poligon și
executarea tragerilor reale
constituie «momentele adevărului».
Dincolo de spectacolul extraordinar,
dincolo de febrilitatea pregătirilor
nemijlocite de dinaintea tragerilor,
dincolo de emoţiile mai mari sau
mai mici, se află mult efort, muncă
și profesionalism. Lansarea unei
rachete sol-aer și dirijarea acesteia
către ţintă durează în jur de 30 de
secunde. Pentru aceste momente
sunt necesari ani de studiu, luni de
antrenament, multă pasiune și
rigoare”. Cu multă încredere în
forţele proprii și în potenţialul
uman aflat în subordinea sa,
colonelul a adăugat: „Suntem în
competiţie permanentă cu
performanţele aviaţiei, fiind
obligaţi să obţinem de la tehnica
pe care o avem în dotare ceea ce
alţii ar fi crezut că este imposibil.
Rezultatele obţinute în poligon
ne-au răsplătit eforturile, ne-au
Încărcarea rachetei de luptă pe rampa de lansare
în timpul tragerilor de luptă din anul 2012
confirmat tenacitatea, valoarea și
înaltul profesionalism”.
ÎNCADRAREA
ECHIPEI DE LUPTĂ
Cu câţiva ani în urmă,
batalioanele de rachete sol-aer
VOLHOV aveau în componenţa
echipei de luptă, în general,
personal cu o foarte mare
experienţă, profesioniști căliţi în
zeci de trageri reale și cu reflexe
formate în turele operative. Din
nefericire, cu fiecare an, efectivele
de militari bine pregătiţi s-au
subţiat. Cei care au mai rămas fac
eforturi deosebite pentru a motiva
tânăra generaţie în a căpăta
dragoste pentru armă, încredere
în forţele proprii și bucuria
succesului.
Buna colaborare cu Școala de
Aplicaţie pentru Forţele Aeriene
„Aurel Vlaicu” (SAFA) și cu Școala
de Maiștri Militari și Subofiţeri
„Traian Vuia” (SMMSFA) de la
Boboc reprezintă un avantaj
pentru încadrarea batalionului de
luptă, după cum a subliniat și
comandantul acestuia: „Am oferit
posibilitatea elevilor SMMSFA să
execute stagiul în unitatea noastră,
iar modul de abordare al pregătirii
a dat roade. Chiar dacă am fi dorit
INSTRUCŢIE
ca la repartiţie să beneficiem de o
mai bună încadrare, anul acesta ni
s-a alocat doar un singur loc. Din
acest punct de vedere, cel mai
Maistrul militar clasa a V-a Felix CODINĂ,
dureros este faptul că, de ceva
vreme, unitatea nu a beneficiat de
tânăra resursă umană a corpului
ofiţeresc. Sperăm că anul acesta
situaţia se va schimba și colectivul
va fi întărit cu ofiţeri care vor duce
mai departe tradiţia acestei arme
de elită”.
Momentan, singurul ofiţer
încadrat pe complexul de rachete
sol-aer VOLHOV este căpitanul
Costin MINEA, comandant
baterie radiotehnică. Batalionul
așteaptă ofiţeri tineri pentru a
o cup a f un c ţiil e - ch e i e d e
comandant baterie lansare sau
ofiţer cu dirijarea. În anul trecut,
tragerile în TIPTSA s-au realizat
cu sublocotenentul Magdalena
MATEI, care a îndeplinit funcţia
de ofiţer cu dirijarea. Sub-
locotenentul a fost împrumutat
de la Batalionul 3 Rachete Sol-Aer.
Ofiţerul s-a aflat la prima tragere
și a executat prima lansare
din cadrul exerciţiului,
descurcându-se foarte bine,
meritul succesului atribuindu-se
și militarilor Batalionului 6 Rachete
Sol-Aer care l-au instruit. Însă
marea dorinţă a celor care
încadrează această unitate de
luptă este să aibă propriul ofiţer
cu dirijarea.
Maistrul militar clasa a V-a
Alina DAN a fost încadrat pe
funcţia de operator cabina
Indicare-Dirijare de la începutul
acestui an. După cum ne relatează
maistrul militar, concurenţa a fost
operator la bateria lansare
aprigă, pentru că promoţia a avut
mulţi buzoieni. Motivele alegerii
acestei unităţi au fost apropierea
de localitatea de domiciliu și
colectivul existent aici: „În timpul
stagiului am observat că oamenii
sunt foarte uniţi și că am foarte
multe lucruri de învăţat de la aceștia
pe linie profesională. Îmi place
meseria și lucrul în echipă. Sarcina
mea este de a identifica și urmări
ţintele care apar pe ecranele de
însoţire. În școală am învăţat foarte
multă teorie, iar acum am
posibilitatea să îmi pun în practică
aceste cunoștinţe”.
Pasionat de activităţile
militare este și sergentul Ana-
Maria CIOPÎRTAC, comandant
rampă de lansare, care
îndeplinește prin cumul și funcţia
de operator cabina Indicare-
Dirijare, pe timpul executării
Serviciului de Luptă Poliţie
Aeriană. „În sistemul militar am
posibilitatea de a învăţa lucruri
deosebite faţă de cele pe care le-aș
putea cunoaște în viaţa civilă,
printre care modul de a descoperi
o ţintă, cum se execută serviciul de
luptă etc. Turele de serviciu,
momentan, nu sunt obositoare. La
început mi s-a părut mai greu, însă
acum, că am învăţat mai multe
despre partea tehnică, consider
activitatea ușoară. Și pentru mine
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 41
INSTRUCŢIE
locul de dispunere a unităţii militare
a reprezentat un avantaj datorită
apropierii de casă”, a argumentat
sergentul Ciopîrtac.
Aceste două tinere femei s-au
acomodat noilor cerinţe din
unitate și sunt apreciate de
colectivul din care fac parte. Am
aflat de la colegii acestora că nu
există diferenţe în îndeplinirea
sarcinilor între cele două categorii
de sexe, iar domnișoarele maistru
sunt conștiente de faptul că
atunci când intri în sistemul militar
adaptarea la cerinţele profesionale
trebuie să se înfăptuiască mai
întâi din partea acestora.
Dintre colegii mai tineri am
discutat cu maistrul militar
clasa a V-a Felix CODINĂ,
operator la bateria lansare și cu
maistrul militar clasa a V-a
Bogdan ARGHIR, operator pe
cabina Aparatură de Calcul, ambii
promoţie 2011.
Ceea ce preţuiește foarte mult
maistrul militar Codină la această
unitate este colectivul. Fiind din
localitatea Roman, colegii l-au
ajutat foarte mult să se integreze:
„au fost foarte săritori de la
început”, a afirmat acesta. Despre
experienţa de luptă, maistrul
Codină vorbește cu mândrie: „Am
două misiuni în poligonul Capu
Midia, iar una dintre acestea cu
trageri de luptă. Faptul că executăm
serviciul de tură în unitate ne dă
posibilitatea să lucrăm mai mult
cu tehnica. Îmi place să văd o
reacţie imediată a muncii pe care
o depun, iar pentru că în școala
militară am avut un lector
universitar foar te bun, pe
locotenent-colonelul Gheorghe
ANGHEL, care ne-a explicat cu
multă răbdare funcţionarea rampei
de lansare, am ales să deservesc
această parte tehnică din complexul
de rachete VOLHOV”.
Și maistrul militar Arghir a
avut un mentor în școală, pe
maistrul militar clasa a II-a
Dănuţ CĂTANĂ, care i-a trezit
interesul pentru cabina Aparatură
de Calcul. Odată cu încadrarea pe
teritoriu, maiștrii au întâlnit alţi
îndrumători esenţiali în demersul
42 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
înţelegerii tehnicii de rachete
sol-aer, pe maistrul militar clasa I
Dumitru BĂLĂNICĂ și pe
căpitanul Costin MINEA.
Referitor la efectivul unităţii,
maiorul Dragoș BRATU, un
rachetist veteran, care a îndeplinit
ierarhic toate posturile specifice
ocupate de ofiţeri în cadrul
complexului de rachete sol-aer
pentru a ajunge șef al Biroului
Operaţii și Instrucţie, a observat
că la batalion au sosit foarte mulţi
tineri, mai ales din rândul
soldaţilor și gradaţilor
profesioniști. De asemenea, a
constatat că există o diferenţă
mare de vârstă între generaţii, cei
care ar trebui să facă legătura
dintre acestea alegând să evite
unitatea din cauza aparentei
izolări și lipsei de perspective. Cu
toate acestea, militarii se înţeleg
între ei, un exemplu în acest sens
fiind organizarea de activităţi de
„team building” la care sunt foarte
receptivi.
Căpitanul Costin Minea,
comandantul bateriei radio-
tehnice, a precizat că lucrurile
s-au schimbat faţă de trecut,
naveta către locul de muncă
devenind în prezent mult mai
accesibilă. Referitor la pregătirea
militară, căpitanul este de părere
că executarea Serviciului de Luptă
Poliţie Aeriană a dus la crearea
unor legături profesionale mai
strânse între militari, la împărtă-
șirea impresiilor despre activitatea
de muncă. Faptul că adaptarea
celor mai nou veniţi în unitate s-a
realizat mult mai repede, iar
condiţiile de exploatare ale
tehnicii de luptă s-au îmbunătăţit
sunt argumente în acest sens.
Deși tinerii din acest batalion
sunt motivaţi de alegerea făcută,
comandantul și membrii veterani
au observat cu nostalgie și părere
de rău cum, cu fiecare serie de
trageri, media de vârstă (sub
30 de ani) a echipelor de luptă s-a
apropiat tot mai mult de vîrsta
absolvirii școlilor militare, în
contrast evident cu echipele de
luptă din urmă cu ceva vreme.
Comandantul consideră că o
echipă tânără bine antrenată este
mai motivată, însă uneori
experienţa nu poate fi înlocuită
doar de ambiţie și dăruire. Este
Maistrul militar clasa a V-a Alina DAN,
operator cabina ID şi sergentul Ana-Maria CIOPÎRTAC,
nevoie de un efort suplimentar,
pentru ca satisfacţiile să fie cele
așteptate.
EXPLOATAREA
CU SUCCES
A COMPLEXULUI
DE RACHETE
Din punct de vedere al
tehnicii suntem asiguraţi de către
comanda batalionului că aceasta,
deși nu este de ultimă generaţie,
este stabilă. Bineînţeles, există și
mici deranjamente inerente, dar
totul se remediază pe loc.
Batalionul de rachete sol-aer are
un algoritm specif ic de
desfășurare a activităţilor. Acestea
urmează un grafic bine stabilit.
Programul începe întotdeauna
cu controlul funcţional al tehnicii,
indiferent de starea vremii
(ploaie, ninsoare sau ger) sau de
alte situaţii subiective și obiective. ani de zile să se poată considera
Obligatoriu, complexul de
rachete sol-aer VOLHOV trebuie
să fie în orice moment în
parametri de funcţionare. Nimeni
nu părăsește locul de muncă
comandant rampă de lansare
dacă tehnica nu funcţionează
corespunzător.
O zi bună pentru un rachetist
se cunoaște abia după verificarea
tehnicii. Fiecare om din cadrul
batalionului își cunoaște locul și
rolul pe care-l deţine în cadrul
echipei, iar principala sa grijă este
aceea de a-și rezolva sarcinile
într-un mod profesionist, fiind
conștient de faptul că reprezintă
o rotiţă dintr-un angrenaj.
De la locotenent-colonelul
G h i ţ ă V I ȘA N , l o c ţ i i t o r u l
comandantului, care în cariera sa
a avut satisfacţii în urma executării
tragerilor atât cu complexul de
rachete NEVA, cât și cu VOLHOV
sau în urma evaluărilor misiunilor
din TIPTSA, îndeplinind funcţia
de arbitru, am aflat ce calităţi
trebuie să aibă un ofiţer de
rachete sol-aer. În primul rând
trebuie să muncească mult, să
aibă cunoștinţe tehnice, să se
antreneze pentru ca în 2 sau 3
un bun ofiţer cu dirijarea și să aibă

spirit de iniţiativă. Pe lângă aceste
calităţi mentale, ofiţerul rachetist
trebuie să fie sănătos fizic, să
reziste la efort îndelungat și la
stres. Un element definitoriu în
această meserie este audiograma,
probă medicală obligatorie.
Rachetistul trebuie să audă foarte
bine, astfel încât să poată avea
atenţie distributivă, pentru a
distinge clar ordinele coman-
dantului de zgomotul ventila-
toarelor tehnicii. De asemenea,
dacă are mult antrenament și
urechea formată, acesta poate
sesiza eventualele defecte care
apar în funcţionarea cabinelor
complexului.
IMPLICAŢII
ISTORICE
Comandantul unităţii militare
are o legătură strânsă cu
Batalionul 6 Rachete Sol-Aer, fiind
repartizat la această structură în
anul 1989, imediat după absolvirea
școlii militare. Pe atunci unitatea
figura ca divizion, făcând parte
din Regimentul 4 Rachete
Antiaeriene Ploiești. Odată cu
restructurarea armatei, vechiul
Comandament al Apărării
Antiaeriene a Teritoriului a
fuzionat cu Statul Major al Forţelor
Aeriene (SMFA). Atunci divizionul
a intrat în subordinea Brigăzii 1
Rachete Sol-Aer. Între anii 2001-
2003, unitatea militară de la
Borănești a avut în subordine și
cazarma de la Adâncata, pe lângă
cazărmile fostelor divizioane de
la Șoimari, Mizil și Adânca. Luând
în considerare faptul că unitatea
de la Adâncata avea o incintă
administrativă foarte bine pusă
la punct, structura fiind din
cărămidă și fără barăci din
azbociment, în anul 2003, după
demersurile făcute de structurile
responsabile din SMFA și din
Statul Major General (SMG), s-a
luat hotărârea ca unitatea de la
Borănești să fie dislocată la
Adâncata. Un cuvânt de spus în
această decizie l-au avut și
comandanţii Batalionului 6
Rachete Sol-Aer din acea perioadă,
colonelul Gheorghe BACIU și
locotenent-colonelul Marinică,
locţiitorul acestuia, actualul
comandant al batalionului, care
au pledat pentru această alegere,
având în vedere condiţiile mult
mai bune de desfășurare a
activităţilor și traseul de ajungere
la unitate, la acea vreme mult mai
practicabil decât cel de la
Borănești, care în condiţii meteo
nefavorabile aproape izola
unitatea de restul lumii.
Dislocarea s-a desfășurat sub
coordonarea locţiitorului, în timp
ce comandantul batalionului și
echipa de luptă se aflau în misiune
de tragere cu rachete în TIPTSA
Aspect de la dislocarea pe poziţia de rezervă,
în timpul misiunii ISTRIA 2012
„Capu Midia”. Echipa de luptă s-a
întors în acel an de la trageri
direct în noua unitate
desemnată.
De atunci cazarma s-a
înfrumuseţat din ce în ce mai mult
datorită colectivului foarte bun
care a poziţionat pe primul plan
diseminarea dragostei faţă de
armă și autogospodărirea. Aceste
îmbunătăţiri s-au realizat, după
cum descrie comandantul unităţii,
în primul rând prin cunoașterea
oamenilor, comunicare și
realizarea feedback-ului cu
INSTRUCŢIE
aceștia. Deși prin această unitate
au trecut mulţi oameni de valoare,
repartizaţi în urma desfiinţării
diferitelor divizioane de rachete
sau care și-au urmat propriul
drum în carieră, cei rămași sunt
puţini. Motivele se referă, în mare
parte, la perspectivele pe care le
oferă cel mai apropiat oraș,
Urziceni, la asigurarea serviciului
pentru soţii, la așteptările fiecărei
persoane și la locul fiecăruia de
provenienţă.
Însă atașamentul militarilor
rămași faţă de acest batalion se
reflectă în dislocarea batalionului
pentru executarea Serviciului de
Luptă „Poliţie Aerienă” pe timpul
Summit-ului NATO din anul 2008,
iar după foarte mulţi ani în această
armă, dislocarea în altă poziţie de
luptă decât cea principală, pentru
executarea antrenamentului de
luptă, finalizată cu un calificativ
foarte bun.
AGENDA ANULUI
2013
Obiec tivul principal al
militarilor Batalionului 6 Rachete
Sol-Aer pentru anul de instrucţie
2013 îl constituie creșterea
capacităţii de reacţie pentru
participarea la apărarea aeriană
a obiectivului încredinţat și
pregătirea pentru misiunile din
poligonul „Capu Midia”, unde
speră să obţină rezultate maxime,
mai ales în anul în care Brigada 1
Rachete Sol-Aer sărbătorește
40 de ani de la înfiinţare.
Pentru îndeplinirea acestor
obiective, cheia succesului,
conform concepţiei conducerii
batalionului, o reprezintă
gestionarea relaţiilor la toate
nivelurile, un rol important
avându-l schimbarea mentalităţii
oamenilor. Modul de a privi și
aborda lucrurile în raport cu
realitatea, nu cu dorinţele,
repre zint ă un alt asp e c t
def initoriu. De asemenea,
existenţa unei concepţii clare, cu
obiective și principii bine definite
pe termen scurt, mediu și lung,
p oate aduce un plus de
performanţă la nivelul unităţii.
Oamenii înţeleg situaţia,
greutăţile cu care se confruntă
armata în această criză economică
și nu se dau bătuţi, improvizează,
se autogospodăresc. Își doresc ca
această stare de lucruri să nu fie
continuă și poate, pe viitor, un alt
tip de complex mai performant,
de nouă generaţie. Până atunci
rămân, însă, fideli bătrânului
VOLHOV care le-a adus atâtea
satisfacţii și împliniri
profesionale.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 43
CURSURI
C UR
U R S U L DE
D E FO
FORMARE
RMARE
PENTRU HAWK CONTINU~
Locotenent Laura COZLOV
Sistemul de rachete sol-aer HAWK a intrat
în dotarea Forţelor Aeriene în anul 2005. Dacă
la început militarii români au învăţat prin
descoperire această tehnică de luptă, iar apoi
au acumulat experienţă pe timpul cursului și
tragerii din toamna trecută - moment în care
au fost certificaţi ca instructori de către comisia
de specialitate din Turcia - acum le-a venit
rândul să transmită mai departe cunoștinţele
dobândite.
În luna ianuarie a.c., la Batalionul 7 HAWK
s-a desfăşurat primul curs de formare pe
sistemul HAWK condus de rachetiştii români.
Acest curs a avut ca scop pregătirea militarilor
și, în același timp, a viitorilor instructori, pentru
exploatarea tehnicii.
Verificarea cunoştinţelor teoretice
în cadrul cursului
Colonelul
l l l Ion MOISE, comandantul d l
Batalionului 7 HAWK a afirmat că „moștenirea"
lăsată de partenerii turci, prin pregătirea
deosebită a rachetiștilor români, a dat un plus
de încredere personalului. „Lucrurile de fineţe
nu sunt scrise prin cărţi, sau sunt scrise, dar mai
greu de înţeles. S-au rezolvat multe probleme
întâlnite, prin instruire la faţa locului”.
La acest prim curs de formare, condus de
instructori români asociaţi Şcolii de Aplicaţie
pentru Forţele Aeriene „Aurel Vlaicu” (SAFA)
şi certificaţi pe acest tip de tehnică de
specialiştii turci, au participat 35 de militari
de la Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA),
Academia Forţelor Aeriene “Henri Coandă”
(AFA), SAFA, Şcoala de Maiştri Militari şi
Subofiţeri “Traian Vuia” (SMMSFA) şi din alte
batalionane ale Brigăzii 1 Rachete Sol-Aer.
Cursul a constat în parcurgerea a cinci
module de pregătire din cele şase existente,
respectând programa de pregătire a
partenerului străin. Personalul participant a
fost format din militari din toate categoriile,
de la ofiţeri până la soldaţi şi gradaţi
profesionişti, care s-au pregătit pe diferite
componente ale sistemului de rachete.
Modulele care au compus cursul de formare
au fost cel de operare pentru ofiţerii tactici,
44 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
de operare şi mentenanţă radare, de
mentenanţă pentru lansatoare şi încărcătoare,
de supraveghetor mentenanţă (supervisor).
Un rol important în buna desfăşurare a
activităţii de instruire a avut-o şi SAFA, care a
ajutat, prin reprezentanţi, la elaborarea şi
adaptarea programei analitice, acordând şi
diplomele de absolvire a cursului.
Condiţiile instruirii au fost optime, fiind
organizate săli de pregătire special amenajate,
totul împletindu-se armonios cu accesul la
tehnica de luptă. Alegerea Batalionului 7 HAWK
ca loc de desfăşurarea a activităţii sub egida
SAFA este o soluţie de moment care împacă
necesitatea folosirii militarilor acreditaţi şi
instruiţi atât pentru nevoile de operaţionalizare
ale batalionului, cât şi pentru cele de instruire
ale cursanţilor. În viitor există posibilitatea
detaşării tehnicii de luptă la SAFA, în măsura
în care vor fi formaţi mai mulţi instructori care
vor acumula experienţa necesară executării
tragerilor. Tehnica destinată pregătirii constă
într-un simulator de punct de comandă al
plutonului (Platoon Command Post – PCP), un
lansator, un încărcător, grupuri electrogene şi
rachete de exerciţiu.
Sublocotenentul Alexandru Mihai
DUMITRU, comandant baterie tehnică în
cadrul Batalionului 7 HAWK, a fost ofiţerul
instructor care a condus cursul de mentenanţă
şi operare lansator şi autoşenilată de încărcat
(loader), în viitor instructor asociat pentru
cursul de CRAF – Certified Round Assembly
Facility (facilitate de asamblare şi montare
rachete) – cel de-al şaselea modul din cadrul
Participanţii la
primul curs de
formare susţinut de
rachetiştii români
care au trecut proba
focului în toamna
anului 2012
cursului de HAWK: „Înainte de a fi încadrat pe
funcţia de comandant baterie tehnică am fost
comandant pluton lansare. Din acest motiv am
fost nominalizat să urmez cursul de HAWK
condus de partenerii turci. După finalizarea
cursului, eu şi sergentul-major David PÎLŞU,
am fost aleşi ca instructori asociaţi ai SAFA. Sunt
foarte mulţumit de cursanţi. Aceştia pun
întrebări şi îmi prezintă probleme pe care nu
le-am anticipat”.
De predarea părţii legate de întrebuinţarea
în luptă a sistemelor menţionate a fost
responsabil sergentul-major PÎLŞU, comandant
instalaţie lansare în cadrul Batalionului 7
HAWK: „Este o premieră pentru mine postura
de instructor. Îmi place acest rol deoarece le
predau colegilor cu care colaborez de un an de
zile, iar aceştia s-au adaptat foarte bine
cerinţelor impuse”.
Maiorul Irinel MIHĂILESCU – şef operaţii
şi instrucţie în cadrul batalionului şi instructor
asociat la modulul pentru ofiţeri tactici – ne-a
spus că acest curs i se pare frumos, însă este
la fel de greu ca şi cursul ţinut de instructorii
turci: „Sperăm să creăm un nucleu de şcoală pe
care să-l transportăm apoi la SAFA”, este dorinţa
maiorului.
Printre cursanţi, la cursul de ofiţeri tactici
l-am întâlnit pe maiorul Marian OANA,
instructor superior la Departamentul de
specialitate şi instrucţie militară de bază al
AFA. „Cursul mi se pare interesant, nu am mai
făcut niciodată până acum practică pe această
tehnică. Pentru că sarcina mea este să predau
elementele sistemului de rachete sol-aer HAWK,
trebuie să înţeleg operaţiunile executate strict
la tehnică, pe care nu le pot explica studenţilor
academiei doar din fotografii. Pentru a
compensa lipsa de practică, momentan
organizăm cu studenţii cât mai des excursii de
studii pe teritoriu. Instructorii de aici sunt oameni
foarte bine pregătiţi, ştiu ce fac şi îi admir pentru
felul în care lucrează. Se vede că au în spate o
experienţă de câţiva ani şi sincer îmi doresc să
ajung şi eu măcar la nivelul lor de cunoştinţe”.
O tânără absolventă a academiei este
sublocotenentul Alexandra CROITOR,
cursant la primul curs de HAWK şi comandant
pluton radiotehnic la Batalionul 3 Rachete
Sol-Aer Ghimpaţi. Aceasta consideră că
„sistemul de rachete HAWK prezintă o
atractivitate mai mare pentru noi, cei tineri şi îl
consider mai uşor de asimilat decât sistemul
VOLHOV”.
Şi maistrul militar clasa a V-a Alina
BĂJENARU, cursant al modulului de
mentenanţă radare încadrat la Batalionul 7
HAWK, afirmă că acest sistem este mai accesibil
vremurilor actuale, părţile electronice fiind
digitale. În cadrul cursului învaţă cum să
remedieze defecţiunile apărute în sistem, cum
se execută lucrările de întreţinere şi cum se
fac anumite verificări.
Pe lângă desfăşurarea cursului de
cunoaştere a sistemului de rachete, Batalionul
7 HAWK se pregăteşte pentru evaluarea de
către o echipă TACHEVAL NATO, care va avea
loc anul viitor, moment după care va putea
rapor ta că a devenit în totalitate
operaţional.
 REPORTAJ

BATALIONUL DE R~ZBOI ELECTRONIC

– STRUCTUR~ CU FUNC}IONARE ANATOMIC~ –
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU

extremităţile corpului, similar

sunt transmise și executate
sarcinile în cadrul batalionului.
Dar sunt părţi ale acestuia care
Războiul electronic, într-un context foarte general, trebuie perceput ca o interacţiune continuă
încă „dor”: corpul ofiţerilor este
între mijloacele şi sistemele electronice proprii şi cele ale adversarului. În acest sens, istoria militară
subdimensionat, filiera indirectă
a dovedit că întotdeauna descoperirea şi folosirea în luptă a unui sistem electronic nou a determinat
nu este o soluţie – doar pentru
adversarul să iniţieze cercetări ştiinţifice în domeniu pentru dezvoltarea unui sistem de contraacţiune
atingerea unui nivel inferior, un
electronică, părţile în conflict angajându-se astfel într-un proces continuu (şi uneori benefic) de
ofiţer are nevoie de aproape
perfecţionare a tehnicii de luptă.
5 ani de muncă în domeniul
Structurile specifice au, prin statut, un rol „neplăcut” în ducerea acţiunilor de luptă moderne.
analizei și sintezei informaţiilor –
Funcţionarea lor, prin modul de pregătire al specialiştilor în război electronic şi uzitarea unui sistem
problemele legate de infra-
similar celui virus-antivirus din domeniul IT, aminteşte și de exprimarea corpului uman. Lupta cu
structură și asigurare materiale
plasarea corectă a informaţiilor, simţul analitic, emoţiile înfrânte, durerea resimţită în lipsa informaţiilor,
sunt mereu prezente, în special
tratamentul aplicat prin asigurarea bazelor de date, devotamentul şi ataşamentul faţă de tehnica
la echipamentul de protecţie și
de specialitate - sunt elemente care alcătuiesc un conglomerat similar celui uman.
cel al subunităţii de pază.
respectivă, s-a dorit a evidenţia Sigur, ca orice entitate parte a Regăsim, totuși, și aspecte
MINTEA acest nou statut. Şi, desigur, a unui corp poate, și chiar suferă pozitive: hrănirea pe cont propriu
încercat să identifice corelaţia din modificări, ajustări în timp, în la stadiu excelent, asigurarea
Batalionul de război electronic titlul articolului, prin repartizarea funcţie de cerinţele misiunilor perimetrului prin implementarea
din cadrul Statului Major al sarcinilor anatomice, conform recepţionate. Ca exemplu, există sistemelor video și a senzorilor
Forţelor Aeriene nu este o atribuţiilor dar, mai ales, a ideilor cereri actuale privind transfer de de mișcare și temperatură,
structură nou apărută. Doar exprimate. mijloace – tehnică, instruire și etanșeizarea încăperilor, apariţia
specificitatea dobândită în 2010 „Iniţial, structura nu putea personal – pentru protecţie camerelor de odihnă pentru
acoperi toate obiectivele propuse. împotriva sistemelor aeriene. personalul din tură (diferenţiat
Acestea, datorită complexităţii „Cu toate că am reușit pe sexe), menţinerea parcului
ducerii acţiunilor de luptă moderne, organizarea pe compartimente și auto la un stadiu de funcţionare
s-au extins ca varietate și arie de module, așa cum sunt alte structuri optimist (este remarcată aici
interes, conţinând elemente similare în Alianţă, suferim încă la activitatea maistrului militar
precum asigurarea de date și capitolul tehnică. Trebuie să Ion BONDOC) sau raporturile
informaţii în mediul electro- recunoaștem că, în gama de e xce l e n t e î n t r e m e m b r i i
magnetic, dar și ameninţări din frecvenţe între 1-8 GHz în care ne personalului unităţii.
acest mediu asupra Forţelor Aeriene. încadrăm noi, nu mai lucrează
Radare, radare asociate sistemelor nimeni. Ceea ce era odată destinat
de arme, radare de la bordul bruierii inamicului, acum nu poate
aeronavelor, sisteme de tracking fi folosit împotriva aliaţilor, așa că
(urmărire), ochire, sau cercetare, nimeni nu mai face în NATO bruiere
toate sunt componente care intră a sistemelor de bord cu mijloace
în acest context”, ne introduce în terestre. Momentan, cu ceea ce
Locotenent-colonelul „ at m o s f e r ă” co m a n d a nt u l avem la dispoziţie executăm partea
Constantin GHERASIM, b at alio nului, l o cot e n e nt- de antrenament, urmând ca, în
comandantul batalionului colonelul Constantin viitorul apropiat să ne ocupăm de
prin trecerea, ca stat de organizare, GHERASIM. gestionarea bazelor de date de
obiective şi, limitat, ca dotare, la Totul a început cu realizarea război electronic și, cu ajutorul Căpitanul Anton ŢÎMPU,
alt nivel de reprezentare este un unei concepţii operaţionale, fără containerelor de contramăsuri şeful Centrului de Operaţii
eveniment în sine. Scur ta a fi stabilită exact forma structurii. electronice, să participăm activ la de Război Electronic
introspecţie pe care am încercat-o Următorul pas a fost crearea unui lupta dusă în aer”, completează Printre sinapsele com -
la Domneşti, într-o zi ploioasă, plan de dezvoltare. Și așa a comandantul. ponentei cerebrale a unităţii își
venită în ajutorul „camuflajului” renăscut, la începutul anului 2011, Firesc, așa cum mintea face loc și Centrul de Operaţii de
natural impus de locaţia batalionul de război electronic. transmite comanda către Război Electronic. Șeful acestuia,

CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o
| 45
REPORTAJ

căpitanul Anton ŢÎMPU, ne
prezintă o scurtă informare:
„Principala atribuţie a centrului ar
fi organizarea și funcţionarea
forţelor de război electronic. De aici
se împart și celelalte atribuţii,
stabilite pe compartimentele și
modulele existente. Referitor la
structuri, avem la dispoziţie, în
cadrul centrului, punctul de
management al analizei
informaţiilor, punctul de evaluare
situaţie baze de date, partea de
punct de comandă, mai exact sala
de conducere a acţiunilor, modulul
Open Source și par tea de
supraveghere electronică. În sprijin,
avem și componente de asigurare
de comunicaţii și de asigurare de
date. Consider că centrul își poate
îndeplini sarcinile actuale și poate
răspunde pozitiv, pe viitor, și altor
sarcini, cu condiţia ca resursa
umană să fie completată și starea
tehnică să cunoască o îmbunătăţire
semnificativă”.
INIMA
Ceea ce pulsează cu adevărat
în unitate este pasiunea pentru
meserie, dedicaţia spre inovaţie și
spiritul de colaborare dintre oamenii
diferite ca mentalitate, îi unește antene cu dimensiuni reduse, principal Nicolae SCURTOIU –
pasiunea. coordonate de un aparat introdus unul din straturile ce se doresc a
„Am avut parte, în carieră, de într-o unitate centrală a unui proteja ansamblul anatomic de
oameni înţelepţi de la care am calculator. Trebuie să înlocuim la Domnești – face o scurtă
putut <<fura>> meserie. Am lucrat cu ceva ceea ce există din 1977 radiografie a raportului dintre
și în bază de reparaţie, partea în domeniu”, sunt cuvintele dorinţă și realizare: „Noi încercăm
practică fiindu-mi, așadar, la maistrului militar clasa a II-a să formăm o familie aici. Când vine
îndemână. Când am venit la Tudor. cineva nou în mijlocul nostru,
Domnești, mi-am spus că este căutăm să îl facem să înţeleagă că
momentul să adaptăm staţiile la CORPUL cea mai bună metodă de îndepli-
cerinţele momentului, să le facem nire a sarcinilor și atribuţiilor este
să lucreze și în sistem decimetric, Învelișul acestui conglomerat conlucrarea. De exemplu, ușa mea
nu numai în cel metric. Și, cu de idei și atitudini este unul este deschisă colegilor pentru orice
ajutorul colegului, am trecut prin specific unităţilor de profil. problemă personală sau de speci-
mai multe etape de adaptare, am Suportul logistic este asigurat la alitate. Rolul meu este să asigur
recondiţionat 3 staţii și lucrăm acel nivel „decent”, cum îi spunem tranziţia ordinelor, a ideilor și
mereu la proiecte noi. Nu am avut
ce face. Sunt în armată de la 18 ani,
mai mult de jumătate din familia
mea a însemnat sau înseamnă
militărie, așa că... Iar cu colegul, a
fost simplu. A venit într-o zi în gura
staţiei, am discutat, mi-a plăcut
ceea ce am auzit și de aici a fost
doar un pas”, ni se destăinuie
„principalul” Moise.
Mai tânărul său coleg și
prieten are aceeași flacără în
priviri când vine vorba despre
radiolocaţie și dedesubturile
acesteia. „Pe băncile școlii am
simţit o atracţie pentru electronică. Vigilenţă, seriozitate, profesionalism - elemente de suport
Și, influenţat probabil și de faptul pentru executarea Serviciului de Luptă Poliţie Aeriană

oficial, la limita necesarului, cum conceptelor între treptele ierarhice,

este de fapt în realitate. Tot
ansamblul – asigurare medicală,
religioasă, psihologică – are
valenţe corecte, atâta timp cât
nu există evenimente care să aibă
drept cauză elemente din atribu-
ţiile acestora. Oamenii marșează
la spiritul de echipă, chiar dacă
nu o mai fac cu zâmbetul mereu
pe buze.
Consilierul comandantului pe
probleme de maiștri militari și
subofiţeri, maistrul militar
să fiu acea zonă tampon între
răbufnirea nemulţumirilor și răs-
plata sistemului. Vreau să cred că,
măcar din punct de vedere al
coeziunii, unitatea noastră este
una model”.
Sprijinul necondiţionat este,
probabil, o sintagmă care pălește
tot mai des în ultima vreme.
Acesta este pe cale să dispară și
din armată, așa cum nu mai este
prezent în vieţile noastre de zi cu
zi. Nostalgia vremurilor în care

Pasiunea şi dăruirea pentru aspectele tehnice recomandă

echipa maştrilor militari Jean MOISE şi Daniel TUDOR
drept un adevărat şi real exemplu
de la Domnești. În ciuda condiţiilor
actuale, a acestui context teribil de
deprimant, rece, calculat în
demoralizarea chiar și a spiritelor cele
mai puternice, există încă acel
„feeling” specific. Din vorbă-n vorbă,
din șoapte spuse în urma
reportofonului, aflăm că un astfel de
sentiment, de coeziune și coexistenţă
profesională, își are exemplificarea
la atelierul de reparaţii. Povestea
maiștrilor militari Jean MOISE și
Daniel TUDOR este una simplă.
S-au văzut, s-au plăcut din punct
de vedere profesional, s-au pus
pe treabă. Chiar dacă diferenţa de
vârstă este semnificativă și
generaţiile din care provin sunt
că părinţii mei lucrau în armată,
am considerat că este cel mai bun
lucru să îmbin utilul cu plăcutul.
Așa am ajuns, în prima funcţie, la
un divizion de rachete unde eram
singurul cadru militar, și pentru a
menţine tehnica în stare de
funcţionare, a trebuit să mă dedic
problemelor practice. Odată ajuns
aici, și cu experienţa pe care mi-a
transmis-o colegul, am ajuns să
consolidăm această echipă. Ne
l e a g ă , a cu m , d e j a m u l te
evenimente: unele personale, unele
profesionale: cursuri de depanare,
cursuri cu specialiștii de la Lockhead
Martin, cursuri pentru FPS. Acum Verificarea, analiza şi transmiterea datelor
lucrăm la crearea unui sistem de – obiectiv primordial al centrului

46 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

contau și anumite valori morale
este readusă în prim plan de
plutonierul adjutant principal
Gheorghiţă ASĂNDULESEI,
administratorul batalionului: „Eu
provin din cel mai nordic punct al
ţării, Darabani, Botoșani. În baza
repartiţiei din școală, am ales să
vin aici în 1985 și sunt al doilea om
ca vechime în unitate. Am trecut,
pe rând, prin toate funcţiile de
logistică: ajutor evidenţă, șef
popotă, șef GAZ (Gospodărie Agro
Zootehnică), iar acum am ales să
fac ceva pentru unitate din postura
de administrator. Este o funcţie
frumoasă, dar grea. Înainte mate-
rialele și lucrările se găseau și se
făceau centralizat, erau și militari
în termen, acum totul se desfășoară
într-un ritm infernal: licitaţii, oferte,
lucrări în termene, și nu suntem
decât o mână de oameni. Spaţiile
au trebuit recompartimentate
pentru problematica și obiectivele
existente în atribuţii. Viaţa este grea,
Executarea activităţilor specifice pe staţiile din dotare:
recepţionare date, transmitere şi bruiere de semnale radio
ttotuși:
t i vara ne luptăm
l tă cu iarba,i b
iarna cu zăpada, cu lemnele. d o r e s c s ă - ș i d e z v o l t e
Activităţile curente, sarcinile de zi personalitatea pe criterii similare,
sau din ture nu permit mereu
colegilor să contribuie la rezolvarea
acestor probleme”.
SUFLETUL
În ciuda părerii unanim
acceptate, aceea că sufletul uman
ar cântări 21 de grame, ideea de
element sau aspect care poate
însufleţi sau ţine laolaltă mai
multe componente, este definită,
la batalionul de război electronic
de la Domnești, de personalul
care încadrează popota. O locaţie,
o structură cu greutate dacă ne
raportăm efectiv la noţiunea
cantitativă a activităţilor care se
petrec acolo.
Numai că, în scurta noastră
trecere prin „cantina” odată
ostășească, am simţit o apropiere
între cadrele din unitate în
momentul în care se întâlnesc
pentru servirea mesei și o
raportare la exemplul personalului
care încadrează structura. Două
doamne în puterea vârstei, Ioana
Colectivul din cadrul popotei, o echipă în care rezidă
coeziunea şi dragostea pentru meserie
COCOLOȘ și Florina ŢABĂRĂ,
dau zi de zi, exemplul devota-
mentului personal pentru o
meserie.
i Și ceii maii ti
tineri,i care
pe învăţarea unui stil de viaţă,
REPORTAJ
dedicat colectivului și pe
recepţionarea unei „reţete
gastronomice” de succes . Este
cazul maistrului militar clasa
a V-a Maria-Corina CHISIM, un
vlăstar din arma intendenţă (cât
oare o să mai auzim despre
această armă, acum prea pompos
ridicată la gradul de logistică?) –
viitorul șef de popotă – sau al
soldaţilor-gradaţi profesioniști
care completează, cu bunul simţ
al anilor de acasă, această echipă
specială. O echipă completă, o
popotă dotată corespunzător, un
simplu mecanism de derulare a
relaţiilor inter-umane.
DIAGNOSTIC
PRELIMINAR
Sarcina unui batalion de
război electronic este clară.
Acesta trebuie să facă uz de cele
trei componente de bază pe care
le are la îndemână: sprijinul
electronic, atacul electronic și
protecţia electronică, pentru a
asigura suportul misiunilor. Cu
toate acestea, trebuie să aibă grijă
să nu cadă în capcana, frumoasă
și impresionantă desigur,
transformării militarilor în cyber-
luptători. Și nici nu trebuie să
jinduiască la resursa nestăvilită a
altora.
Tehnologia informaţiilor și
comunicaţiilor a evoluat foarte
mult și oferă acum soluţii pentru
multe dintre preocupările
oamenilor și, implicit, pentru
domeniul militar. Este de
asemenea evident, cu specificitate
în societatea civilă, dar și în
conflictele militare, că nu
tehnologia reprezintă punctul
nevralgic al unui sistem, ci cultura
organizaţională și structura
operaţională.
Este simplu, așadar, pentru
Batalionul de Război Electronic
să constate că, încă, se poate baza
pe nervurile sale, pe arterele care
fac ca sistemul – fiecare la nivelul
dat de rolul și atribuţiile sale – să
funcţioneze. În final, oamenii sunt
aceia care, prin dăruire, dedicaţie
și, pe alocuri, pasiune, menţin
întregul compact.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 47
retrospectivă

RETROSPECTIVĂ

The main types of missions

performed by radar
specialists include airspace
surveillance based on the
radar equipment presently in
use, generating and
transmitting local images,
providing IT support to air
fleets and surface-to-air
missile brigades, as well as
transmitting, upon
command, the information
related to the spotting and

R A D I O LO C ATO R I Ş T I I evolution of air targets with

the purpose of informing the
local inspectorates for

PERMANENT ÎN MISIUNE
emergency situations about
any potential air strikes.

DE LUPTĂ au participat la toate exerciţiile

organizate de Forţele Aeriene pe
teritoriul naţional. În cadrul
Colonel Valentin MELINTE misiunilor s-a realizat integrarea
informaţiilor pentru sprijinul
informaţional și din alte poziţii
Misiunile de bază ale radiolocatoriștilor sunt reprezentate de supravegherea spaţiului aerian decât cele de bază. De asemenea,
în limitele posibilităţilor reale de descoperire ale radarelor din înzestrare, producerea și transmiterea s-a asigurat sprijinul informaţional
imaginii aeriene locale, asigurarea sprijinului informaţional al acţiunilor flotilelor de aviaţie și cu date de radiolocaţie în procesul
brigăzii de rachete sol-aer și transmiterea, la ordin, a informaţiilor despre apariţia și evoluţia de instruire a personalului
ţintelor aeriene, în scopul înștiinţării Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă din Batalionului 7 de Rachete Sol-Aer
zona de responsabilitate, despre apariţia pericolului atacului aerian. HAWK și în executarea tragerilor
de luptă cu acest sistem de
aerian din zona de responsabilitate. rachete.
OBIECTIVE Acest obiectiv s-a realizat prin Unele exerciţii la care au
ÎNDEPLINITE executarea activităţilor de instruire participat unităţile de radiolocaţie
simultan cu serviciul de luptă. La au avut ca obiectiv manevra de
2012 a reprezentat anul în sfârșitul fiecărei etape de forţe și mijloace pentru coborârea
care au fost întrunite eforturile instrucţie s-au desfășurat exerciţii limitei inferioare zonei de
pentru menţinerea capacităţii de evaluare, rezultatele acestora supraveghere a spaţiului aerian.
operaţionale a unităţilor de confirmând instruirea personalului Misiunile au fost executate cu
radiolocaţie și a stării de pentru misiuni. Diminuarea responsabilitate și profesionalism
operativitate a tehnicii de luptă, fondurilor alocate instrucţiei a de către radiolocatoriști, iar
concomitent cu operaţionalizarea determinat prioritizarea îndeplinirii aprecierile au fost pozitive.
radarelor TPS-79R și introducerea
acestui tip de tehnică în serviciul
de luptă.
Unităţile de supraveghere
aeriană dislocate pe tot teritoriul
României se constituie ca unităţi
de nivel tactic, cu misiuni de nivel
operativ și chiar strategic.
Enumerăm o parte din
obiectivele majore realizate în
anul 2012. Primul dintre acestea
a fost asigurarea, prin Dispecerul Radioaltimetrul PRV-13
Central al Subsistemului de integrare în SCCAN a tuturor
Supraveghere, Recunoaștere și radarelor TPS-79R, introducerea
Management Radare (DC-SRS_M/ lor în serviciul de luptă, formarea
SCCAN), a următoarelor facilităţi: instructorilor pentru fiecare tip
comanda și controlul tactic al de radar și instruirea echipajelor
forţelor și mijloacelor din subordine, în operarea și mentenanţa
producerea imaginii aeriene acestora. Staţia radar P-14
integrate la nivel naţional IAP Obiectivul principal al principalelor obiective, dezideratul Desfășurarea exerciţiilor a
(Integrated Air Picture) și instrucţiei în anul 2012 a fost fiind utilizarea cît mai eficientă a presupus efectuarea a numeroase
diseminarea IAP la utilizatorii menţinerea/per fecţionarea resurselor avute la dispoziţie. strângeri și desfășurări ale
autorizaţi. S-a finalizat apoi nivelului de performanţă necesar Unităţile de radiolocaţie, prin radarelor par ticipante, cu
procesul de operaţionalizare și executării supravegherii spaţiului natura specifică a acestei arme, încadrarea în bareme, efectuarea

48 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

marșului pe roţi și funcţionarea
radarelor cu alimentare de la
grupul electrogen. În situaţia
apariţiilor defecţiunilor majore,
de remarcat a fost mobilizarea
echipelor de specialiști care au
acţionat cu profesionalism și în
scurt timp pentru remedierea
acestora.
ASIGURAREA
LOGISTICĂ
ÎN ANUL 2012
Sprijinul logistic al acţiunilor
desfășurate de unităţile de
radiolocaţie a fost caracterizat de
efortul susţinut pentru folosirea
eficientă a resurselor necesare
menţinerii în stare de operativitate
a tehnicii, asigurarea materialelor
de strictă necesitate pentru
î n d e p l i n i r e a m i s i u n i l o r,
p u n â n d u - s e a cce n t u l p e
mentenanţa tehnicii de
radiolocaţie, a celei auto, de
comunicaţii și informatică,
precum și pentru utilizarea
corespunzătoare a radarelor din
serviciul de luptă.
În cursul anului 2012, s-au
asigurat în totalitate misiunile de
aprovizionare și distribuire a
bunurilor materiale în/din diferite
subunităţi, transportul tehnicii
precum și transportul personalului.
Activităţile prevăzute în planul de
mentenanţă au fost executate, dar
nu în volum complet din cauza
lipsei unor piese de schimb și a
materialelor de întreţinere.
S-au realizat, de asemenea,
activităţi de întreţinere, reparare
și exploatare a cazărmilor în care
își desfășoară ac tivitatea
subunităţile de radiolocaţie,
asigurându-se un nivel
corespunzător al întregii
infrastructuri.
Î n afara lucrărilor de
întreţinere și a celor de reparaţii
curente de mică amploare au fost
executate o serie de lucrări de
infrastructură pentru radare,
refacerea hidroizolaţiilor unor
pavilioane, refacerea împrejmuirii
c a z ă r m i l o r ș i a s i g u r a re a
materialelor necesare pentru
instalaţia de încălzire și de
alimentare cu apă a pavilioanelor
administrative.
PERSONALUL
ARMEI
RADIOLOCAŢIE
La nivel de personal se
înregistrează în continuare deficite
în ceea ce privește încadrarea în
unităţi a funcţiilor de ofiţeri de
radiolocaţie de la baza piramidei.
O altă problemă a comandanţilor
unităţilor de supraveghere aeriană
Radarul GAP FILLER
este coordonarea numărului mare
de subunităţi dispuse pe întreg
teritoriul ţării.
Calitatea personalului din
structurile de radiolocaţie este
RETROSPECTIVĂ
bună, cadrele militare manifestând
o preocupare permanentă pentru
ridicarea nivelului de pregătire și
continuarea studiilor prin
participarea la cursuri, cu accent
pe cursurile de carieră, sau prin
absolvirea unor instituţii de
învăţământ superior civil și
militar.
Problemele care influenţează
nivelul de trai al radiolocatoriștilor
sunt determinate în general de
reducerea veniturilor din cauza
cheltuielilor suplimentare legate
de chirie (neacoperirea
cheltuielilor din compensaţia
lunară în special pentru maiștri
militari, subofiţeri și gradaţi
profesioniști), de cheltuielile
suplimentare efectuate pe
timpul misiunilor, având în
vedere valoarea redusă a
indemnizaţiei de delegare. De
asemenea, s-a remarcat faptul
că în prezent există un număr
important de cadre militare și
personal civil contractual,
singuri întreţinători de familie,
cu venituri familiale diminuate
prin lipsa locului de muncă al
partenerilor de viaţă.
Staţia radar P-37
retrospectivă
Radarul FPS-117
Foarte mulţi specialiști cu
pregătire profesională foarte
bună au plecat către alte structuri
militare. În cele mai multe situaţii,
personalul militar plecat nu poate
fi înlocuit în timp util, ceea ce
determină disfuncţionalităţi în
cadrul unor structuri, deoarece
formarea acestora durează între
5 și 7 ani (selecţie, școlarizare,
specializare).
Asistenţa medicală din
unităţile de radiolocaţie este în
general bună, fiind coordonată
de medicul-șef al centrelor de
supraveghere aeriană. Este
deficitară asistenţa medicală
primară la unele unităţi izolate
unde nu este încadrat personal
sanitar.
DISTINCŢII
PENTRU RADIO-
LOCATORIȘTI
În semn de recunoaștere a
importanţei, rolului și meritelor
unităţilor de radiolocaţie, celor
două centre de supraveghere
aeriană le-au fost acordate în
2012 Drapelele de Luptă. Au
fost conferite recompense
personalului precum: Ordinul
„Virtutea Aeronautică” în grad
de Cavaler, Emblema de Onoare
a For ţelor Aeriene pentru
rezultatele deosebite obţinute
în îndeplinirea atribuţiilor și în
pregătirea profesională.
Pot concluziona, fără niciun
pic de reţinere, că radioloca-
toriștii, prin profesionalismul
și dăruirea de care dau dovadă,
își îndeplinesc pe timp de pace,
la un nivel superior misiunea
de suprave ghere a spaţiului
aerian și vor fi în măsură să-și
îndeplinească misiunile de
luptă atunci când patria o va
cere.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 49
POLIŢIA MILITARĂ

ECHILIBRU, TRANSPAREN}`, SPRIJIN

- scurtă relaţionare cu structura de Poliţie Militară
a Statului Major al Forţelor Aeriene -
Plutonier adjutant Sorin SĂFTOIU

Cu o istorie bogată în spate - fiind una dintre cele mai vechi structuri menţionate (Monitorul Oastei nr. 53
din 5 noiembrie 1893) - componenta „Poliţie Militară” și-a creionat personalitatea, de-a lungul vremii, prin For the past 120 years, the
raportarea la un principiu de bază, regăsit și în primele înscrisuri: „întru tot ce se raportă la disciplină, Military Police’s tasks,
comandament și instrucţie a trupei”. structure, and subordination
În cei 120 de ani de activitate, atribuţiile, componenţa, subordonările și exprimarea structurii de Poliţie have represented just as
Militară au constituit motivaţii pentru prezenţa lor în orice unitate militară, indiferent de locul și rolul acesteia. many strong reasons for
Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA) își regăsește, astfel, în an aniversar, propria structură gata să facă faţă being present in any military
provocărilor, imperativ dedicată sprijinului personalului și prevenirii evenimentelor. unit, regardless of its
location or role. This year,
„Într-adevăr, biroul Poliţie Militară coloanelor oficiale și a transpor- CONSIDERAŢIUNI the Air Force Staff (SMFA)
(PM) din cadrul SMFA reprezintă acea turilor militare speciale; gestio- finds its own structure ready
structură din cadrul echipei de narea evenimentelor săvârșite de STATISTICE to rise to the challenge,
comandă care are în responsabilitate personalul din cadrul SMFA; invariably devoted to
domeniul ordinii și disciplinei militare. acordarea titlului de specialist de Din această bogată paletă de provide support to its
O structură flexibilă, intuitivă, cu clasă în arma Poliţie Militară și, nu misiuni a biroului PM, elementul personnel and to prevent
atribuţii legate de comandament și în ultimul rând, consilierea coman- cu cel mai mare impact în rândul incidents.
unităţile subordonate lui, dar și de danţilor privind modul de înca- Forţelor Aeriene îl reprezintă
relaţionare cu autorităţile civile în drare și raportare a evenimentelor evenimentele săvârșite, în general, 39 de evenimente, în 2011 ele au
domeniu”, ne face o scurtă intro- și a documentelor ce se întocmesc de către personalul care nu scăzut la 34, pentru ca anul trecut
ducere șeful biroului, locotenent- ulterior producerii acestora. cunoaște și nu aplică în totalitate să ne raportăm la numai 24. Cu
colonelul Gabriel STOICA. „În ceea ce privește implicarea prevederile legilor, regulamen- toate acestea, îngrijorătoare este
în misiuni în afara teritoriului telor, instrucţiunilor și ordinelor creșterea numărului de evenimente
naţional, participarea subunităţilor în vigoare. din categoria furt de bunuri și valori
de Poliţie Militară a impus și impune Șeful biroului de specialitate din patrimoniul armatei. Și în acest
și în viitor ridicarea nivelului de din SMFA este ferm atunci când caz, statistica este relevantă. În anul
pregătire precum și adaptarea aduce în sprijinul afirmaţiilor sale 2010 debutam la acest capitol, cu
rapidă a organizării și modului de analiza evenimentelor: „Din punct înregistrarea unui eveniment, iar
anul 2011 a însemnat o tranziţie
fără nicio problemă specifică
categoriei de evenimente. Anul
2012 avea, însă, să reprezinte o
creștere alarmantă în domeniu,
fiind înregistrate nu mai puţin de
5 cazuri, pornind de la sustragerea
câtorva litri de combustibil până
la delapidarea componentelor de
Locotenent-colonelul la tehnica de luptă”.
Gabriel STOICA, şeful Proporţional, acest tip de
biroului Poliţie Militară eveniment înseamnă aproximativ
20% din numărul total de eveni-
O echipă de profesionişti: mente, ocupând un neonorant
CONSIDERAŢIUNI colectivul biroului Poliţie Militară din SMFA loc 2, după cele 60 de procente
acţiune prin perfecţionarea
f activită- de vedere statistic, totuși, numărul dedicate accidentelor de
GENERALE ţilor, dotarea cu echipamente unor astfel de evenimente este în circulaţie. St atis tica es te
Atribuţiile biroului sunt moderne și implementarea preve- scădere constantă. Dacă în anul îngrijorătoare, dacă este să ne
structurate pe domenii de derilor de standardizare NATO cu 2 010 n e c o n f r u n t a m c u raportăm doar la scăderea, în
activitate precum ordine și disci- scopul asigurării interoperabilităţii
plină, control și direcţionare a cu celelalte structuri de Poliţie
traficului și investigaţii, dar noi Militară”, ne-a declarat locotenen-
vom aminti doar câteva dintre tul Sebastian MAN, participant
cele mai importante: coordo- activ la una dintre rotaţiile detașa-
narea activităţii de specialitate a mentului dislocat de către SMFA în
structurilor de PM din marile Afganistan. Experienţa acestuia a
unităţi și unităţile din subordinea identificat, ca lecţii învăţate, o serie
SMFA; controlul (planificat sau de atribuţii specifice misiunilor
inopinat, la ordinul șefului SMFA internaţionale precum suprave-
sau al locţiitorului acestuia), a gherea și asigurarea securităţii
modului de respectare de către zonei de responsabilitate, menţi-
întreg personalul a prevederilor nerea/restabilirea ordinii și discipli-
legilor, regulamentelor și ordine- nei, asigurarea acţiunilor forţelor
lor; controlul circulaţiei auto- armate sau asigurarea protecţiei La plecarea într-o misiune de însoţire, echipajul format
vehiculelor militare; însoţirea personalităţilor militare și civile. din plt. adj. pr. Marin VARZĂ şi plt. adj. Marius GIURGIU

50 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013

w w w . r o a f . r o

ultimii ani, a resurselor puse la
dispoziţia Forţelor Aeriene.
Deşi la nivelul SMFA au fost
emise, în scopul folosirii judicioase
a fondurilor, măsuri concrete care
au vizat stagnarea risipei şi ges-
tionarea riguroasă a tuturor
resurselor, există în continuare
persoane care încalcă, cu bună
ştiinţă, regulamentele în scopul
obţinerii de avantaje personale
imediate, aducând grave preju-
dicii imaginii Forţelor Aeriene.
Aşa cum aminteam, şi în
anul 2012, mai mult de jumătate
dintre evenimente au fost reprezen-
tate de accidentele de circulaţie cu
autovehicule proprietate personală.
Conform specialiştilor din biroul PM,
principalele cauze care au dus la
săvârşirea acestor evenimente au
fost: neadaptarea vitezei la
condiţiile de trafic, din punct de
vedere al carosabilului şi al vremii;
starea tehnică necorespunzătoare
a autovehiculelor, în funcţie de
anotimp; efectuarea neregula-
mentară a manevrelor de depăşire,
întoarcere, staţionare şi oprire şi,
foarte grav, conducerea sub
influenţa băuturilor alcoolice.
Îmbucurător pare faptul că,
anul trecut, în Forţele Aeriene nu
s-a produs niciun accident de
circulaţie în care să fie implicate
autovehicule militare şi eveni-
mente rutiere pe durata misiunilor
aprobate şi executate cu auto-
vehicule proprietate personală.
O altă categorie de misiuni
aflate în permanenta atenţie a
biroului PM misiuni - cele
internaţionale - au avut în dreptul
evenimentelor cifra 0. Misiunea
KAIA Lead Nation 2011-2012 a fost,
din acest punct de vedere, un
exemplu. Având cele mai nume-
Pregătire teoretică şi verificare a cunoştinţelor practice
pentru efectuarea serviciului de pază
roase forţe în cadrul structurii PM
şi cu sarcini executate cu profe- detaliile necesare, cu menţiunea
sionalism, misiunea din Afganistan
a însemnat o acumulare a
acţiunilor de tipul escortei şi
pazei comandantului, prevenire
şi investigare a evenimentelor în
bază, control şi dirijare a traficului
pe Aeroportul Internaţional din
Kabul sau procesare şi manipulare
a deţinuţilor, patrulare, control şi
scanare a obiectivului.
Exerciţiu de apărare a unui obiectiv, desfăşurat de compania
de Poliţie Militară al Batalionului 210 Sprijin
„DACĂ DISCIPLINĂ
NU ESTE,
NIMIC NU ESTE!”
Sigur, rolul specialiștilor din
cadrul biroului PM nu se oprește
la a constata ceea ce se întămplă
cu personalul, tehnica și patrimo-
niul Forţelor Aeriene. Poate cel
mai important aspect este cel
legat de gestionarea acestor
evenimente, de la identificare
până la soluţionare, în conformi-
tate cu regulamentele în vigoare.
„De aceea, sfătuim personalul
militar ca, în cazul producerii unui
eveniment să urmeze câteva reguli
de conduită și abordare. Dacă este
posibil, să raporteze în timpul cel mai
scurt despre incidentul sau eveni-
mentul în care a fost implicat
comandantului, șefului nemijlocit și
ofiţerului de serviciu pe unitate. Apoi,
să coopereze cu autorităţile sau
persoanele desemnate să cerceteze
fapta și să le ofere acestora toate
că, în cazul evenimentelor produse
în afara unităţii, este de preferat să
nu ofere detalii legate de locul de
muncă, activităţile desfășurate sau
referinţe despre comandanţi. Și, cel
POLIŢIA MILITARĂ
mai important, să se comporte
astfel încât, în nicio împrejurare, să
nu aducă prejudicii imaginii Forţelor
Aeriene”, concluzionează locote-
nent-colonelul Gabriel Stoica.
CONSIDERAŢIUNI
FINALE
Pentru atingerea acestor
deziderate, membrii biroului sunt
disponibili 24 de ore din 24 pentru
consilierea comandaţilor marilor
unităţi şi unităţi din cadrul
Forţelor Aeriene pentru gestio-
narea evenimentelor.
Iar pentru asigurarea clima-
tului de legalitate, colegii din
strucura PM ne oferă şi câteva
direcţii de acţiune pentru
anul 2013: intensificarea
acţiunilor de prevenire, de către
toţi factorii de răspundere din
Forţele Aeriene; planificarea,
organizarea şi executarea
regulamentară a tuturor tran-
sporturilor de şi cu tehnică
militară; identificarea persoa-
nelor predispuse la săvârşirea
evenimentelor sau a abaterilor
de la disciplina militară; execu-
tarea cu regularitate şi exigenţă
a controalelor interne şi, nu în
ultimul rând, sancţionarea
drastică a tuturor celor care aleg
să încalce prevederile legilor,
regulamentelor, instrucţiunilor şi
ordinelor în vigoare.
Echilibru, transparenţă,
sprijin. Sunt trei cuvinte care
nu ies cu nimic în evidenţă. Şi
asta pentru că, prin activita-
tea lor, militarii şi personalul
civil din cadrul structurilor de
Poliţie Militară, au făcut din
sintagmele literare o
realitate bazată pe principii
profesionale, au creat prin
munca lor o stare de
normalitate.
Mihai ZAMFIRESCU
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 51
PORTRET DE PROFESIONIST
No problems,
j u st s o luti o n s
Comandorul Siminel
STEREA este unul dintre militarii
responsabili cu managementul
spaţiului aerian din Statul Major
al Forţelor Aeriene (SMFA),
îndeplinind funcţia de șef al acestui
birou.
În cariera sa presărată cu multe
misiuni internaţionale a îndeplinit
roluri-cheie și a reprezentat statul
român, fiind un ambasador al
forţelor armate din care face parte
și al ţării, după cum este menţionat
în una dintre aprecierile sale de
serviciu realizate de partenerii
străini.
EXPERIENŢA
INTERNAŢIONALĂ
În anul 1998 a ocupat funcţia
de ofiţer cu operaţiile speciale
pentru navigatorii de sol, care
presupunea asigurarea interopera-
bilităţii cu structurile NATO. A
urmat o misiune de observator
NATO în Congo între anii 2001
și 2002. Aici a îndeplinit și funcţiile
de Deputy Chief Air Ops la
aeroportul civil și Chief Air Ops
pentru partea militară. În 2005 a
îndeplinit funcţia de SATCO
(Senior Air Traffic Control Officer)
în Kabul International Airport
(KAIA), iar în 2006, pe timpul
asumării conducerii Aeroportului
Internaţional Kabul, din Afganistan,
de către România în calitate de
„Lead Nation”, funcţia de Executiv
Officer și Chief of Command
Group. În acei ani Forţele Aeriene
au avut foarte multe lucruri de
câștigat, printre care mărirea
interoperabilităţii și adaptarea la
nevoile misiunii Alianţei.
Între anii 2007 și 2010 a
îndeplinit funcţia de coordonator
al secţiei accedere și integrare a
noilor state membre NATO la
Comandamentul Întrunit NATO
din Napoli. În cadrul acestui
comandament, comandorul Sterea
a avut în răspundere România,
Bulgaria și Slovenia. Experienţa
celor 3 ţări a fost transferată către
Albania și Croaţia, odată cu
nominalizarea acestora ca parteneri.
La final a raportat „misiune înde-
plinită” amiralului Mark P.
Fitzgerald, comandantul Allied
Joint Force Command Naples,
după ce a fost singurul ofiţer distins
de către ministrul apărării Ljublica
52 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Locotenent Laura COZLOV
Jelusic PhD, cu medalia „Cooperare pentru toate Blocurile Funcţionale
Militară Internaţională de rang 2”, de Spaţiu Aerian (FAB), inclusiv
în timpul ceremoniei de încheiere DANUBE FAB (România și
a accederii și integrării Sloveniei Bulgaria).
în Alianţă. A fost șeful delegaţiei române
A colaborat în aceste misiuni în exerciţiul de Poliţie Aeriană Blue
cu Statul Major General și cu alte Bridge 2012 realizat întrunit cu
categorii de forţe armate, partici- Forţele Aeriene Bulgare. A coor-
pând la pregătirea primilor contro- donat colaborarea dintre centrele
Momentul premierii comandorului Siminel STEREA de către
ministrul apărării din Slovenia, Ljublica Jelusic, PhD
lori în poziţii înaintate de la noi de raportare și control ale celor
din ţară (FAC) care proveneau de două ţări, a participat la conferinţe
la Forţele Terestre, după ce însuși legate de exerciţiu în Bulgaria și
îndeplinise în trecut această România și, de asemenea, la reali-
funcţie. zarea documentelor specifice.
Din 16 aprilie 2011 este eva- Cel mai amplu exerciţiu
luator NATO confirmat în cadrul internaţional din anul trecut a fost
evaluării TACEVAL de la Baza Black Sea Rotational Force 2012
Aeriană Balikesir Turcia. (BSRF12) realizat în colaborare cu
MARFOREUR (US Marine
ACTIVITĂŢI Corps Forces Europe). În calitate
de reprezentant al SMFA a inter-
ÎN 2012 mediat întâlnirile reprezentanţilor
Pentru că orice misiune aeriană MARFOREUR, Ministerului
presupune exploatarea spaţiului Apărării Naţionale, Ministerului
aerian, comandorul Sterea a fost Transporturilor și Infrastructurii
implicat în aproape toate exerciţiile și al Direcţiei Generale
care au necesitat acest lucru. Este Infrastructură și Transport Aerian,
reprezentant militar permanent la desfășurate pe aeroporturile
reuniunile Grupului de Dezvoltare Timișoara și Iași, pentru reglemen-
Intermendiară (IDSG Interim tarea aplicării prevederilor SUA -
Deployment Steering Group) în SOFA și negocierea directă a
cadrul SESAR (Single European condiţiilor de utilizare a acestor
Sky ATM Research), iar partici- aeroporturi și modalităţile de plată
parea sa în acest grup de lucru a a serviciilor puse la dispoziţie.
permis coordonarea poziţiei naţi- Tot în cadrul BSRF12, conform
onale cu cea a reprezentanţilor deciziei șefului SMFA, s-au desfă-
militari ai EDA în vederea gesti- șurat numeroase activităţi Mil to
onării la nivel de experţi a procesului Mil, la nivelul specialiștilor în
de armonizare și fluidizare a trafi- materie de proceduri de îmbarcare-
cului aerian din spaţiul european, debarcare, mentenanţă, echilibrarea
precum și pentru satisfacerea în elicelor, siguranţă (safet y).
egală măsură a cerinţelor comerciale Comandorul Sterea a afirmat că la
civile și a celor operaţionale militare, acest tip de activităţi militarii români
integrate în obiectivele prioritare au încercat să ducă tematica pregă-
stabilite pentru Interim Deployment tirii către nevoile de instruire ale
Plan (2012-2014), cu aplicabilitate categoriei noastre de forţe. În
onorarea solicitărilor, comandorul
a reprezentat punctul central și de
diseminare a informaţiilor. La
sfârșit, acesta a fost foarte bucuros
să constate că, din rapoartele directe,
informale și discuţiile de la sfârșitul
exerciţiului, militarii noștri au
profitat din plin de această experi-
enţă, chiar uimindu-i pe parteneri
prin cunoștinţele deţinute.
Putem afirma că, până la un
anumit punct, rolul comandorului
a fost nu numai de pur specialist
militar, ci și de armonizare a
intereselor părţii române cu cele
ale partenerilor americani, acţiuni
care au dus la îndeplinirea obiec-
tivele trasate de conducerea Statului
Major al Forţelor Aeriene, iar în
unele privinţe la depășirea acestora.
Activitatea s-a încheiat cu bine, iar
la sfârșit, comandorul a fost foarte
onorat să primească drept răsplată
din partea partenerilor tabloul
emblematic al celor de la
MARFOREUR.
CÂȘTIGURI
PROFESIONALE
Ca urmare a activităţii profe-
sionale desfășurate de-a lungul
timpului, comandorul Siminel
Sterea a primit multe aprecieri,
medalii și distincţii peste hotare,
iar anul acesta a fost nominalizat
ca fiind unul dintre cei mai impor-
tanţi candidaţi la concursul „Omul
Anului 2012”, secţiunea „Imaginea
și Vizibilitatea Armatei”.
„Experienţa pe care am câștigat-o
în aceste misiuni internaţionale nu o
poţi găsi în nici o carte”, a afirmat
comandorul Sterea. Misiunile
desfășurate în anii trecuţi au pre-
supus o multitudine de deplasări,
multe ore petrecute peste program
și o deosebită dedicaţie.
Experienţa multiculturală,
multilingvistică și multinaţională
îl face pe acest ofiţer să se comporte
în mediul internaţional cu natura-
leţe. A luat orice sarcină primită ca
pe o provocare, încercând să
găsească soluţii pentru orice pro-
blemă. De aceea, a adoptat sloganul
de la KAIA „No problems, just
solutions”, fiind de părere că „Dacă
dorești să faci ceva, fă-o cu pasiune și
atunci iese!”.
Anul acesta s-au împlinit 30
de ani de când comandorul Siminel
Sterea a intrat pentru prima dată
pe porţile unei unităţi de aviaţie.
În viaţă niciun ofiţer nu se poate
realiza fără a fi susţinut de cei din
jurul său. De-a lungul carierei i-au
fost aproape prietenii, colegii dar
și familia, care l-a susţinut uneori
cu mari sacrificii, pentru acest lucru
comandorul fiindu-i pe deplin
recunoscător.

O ALEGERE
DIFICIL^
Percepția publică asupra
instituției militare este repre-
zentată, în general, prin prisma
imaginii și încrederii care o
situează, sociologic vorbind, în
topul societății românești. Cum
s-a ajuns la această percepție,
dar mai ales cum se reușește
menținerea acesteia în rândul
societății civile ar putea fi
explicat pe scurt, în câteva
cuvinte: forța morală a oame-
nilor, caracterul și integritatea
acestora, dorința de a demon-
stra că pot fi la fel de buni ca
partenerii din NATO și nu
numai.
Maistrul militar clasa
a II-a Alexandru Gabriel Petric
este un astfel de camarad, un
militar cu un profil profesional
reprezentativ pentru Armata
României. Absolvent al Liceului
Militar Ștefan cel Mare din
Câmpulung Moldovenesc, a
optat pentru o carieră în dome-
niul aviației absolvind, în anul
2001, Școala Militară de Maiștri
Militari de Aviație Traian Vuia
de la Mediaș. A deprins tainele
meseriei de tehnic de avion pe
aerodromurile Giarmata și
Câmpia Turzii, iar modul profe-
sionist în care a făcut-o i-a adus
o selecție în cadrul Detașa-
mentului Baltica 2007.
Preocupat de propria dez-
voltare profesională, a urmat
cursurile unei facultăți cu profil
economic. Drept urmare, din
2010 este licențiat în speciali-
zarea finanțe-bănci. Totodată,
Alexandru și-a găsit întotdeauna
timp pentru pasiunea sa –
înotul, sport la care reprezintă
în fiecare an, în cadrul concur-
surilor aplicativ – militare de
vară, Forțele Aeriene. De altfel,
în anul 2005 a absolvit și cursul
de instructor de natație din
cadrul Centrului de pregătire
fizică al Armatei.
În ultima jumătate de an,
maistrul militar Petric s-a aflat
într-o misiune în Afganistan și,
prin intermediul internetului,
ne-a transmis la redacție câteva
aspecte din activitatea pe care
a desfășurat-o în teatrul de
operații, cu speranța că
experiența sa ar putea fi utilă și
altor colegi.
Maior Mircea BARAC
„Să începem cu începutul.
Misiunea a durat din 1 august 2012
până la 1 februarie 2013. Funcţia pe
care am fost încadrat a fost de staff
assistent la CJ-4, pe linie de muniţii
și armament. După o lună și jumă-
tate, colegul de birou de la mente-
nanţa vehiculelor a avut nevoie de
ajutor și am fost rugat să îl ajut. Tot
în această perioadă am fost implicat
într-un program prin care toate NTV
(non tactical vehicles) a trebuit să fie
înregistrate într-un sistem pe baza
Alexandru Gabriel PETRIC premiat de lt. col. Oleen Frcances,
cu medalia americană ARCOM
unui număr de serie de pe un sticker
lipit pe parbriz. Pentru această sar-
cină, amândoi trebuia să urmărim
mașinile guvernului sau mașinile
închiriate pe care le aveam în
subordine.
Nu se pot compara deloc cele
două misiuni internaţionale la care
am participat. Cea din Lituania a
fost cu detașamentul. Trebuia doar
verificată tehnica, nu aveai nevoie
să îţi folosești cunoștinţele de limba
engleză foarte mult. Era suficient să
cunoască unul singur și problema
era rezolvată. Personal, experienţa
din Lituania m-a ajutat pentru că
acolo mi-am dezvoltat abilitatea de
a comunica în limba engleză. În plus,
acolo era liniște. Aici lucrez în același
birou cu zece americani, dintre care
patru sunt ofiţeri și 6 sunt subofiţeri.
Limba engleză este esenţială aici.
De asemenea, cel mai important
lucru e atenţia sporită tot timpul.
Din punctul meu de vedere, rapor-
tându-mă la sarcinile pe care le-am
avut de îndeplinit, pot să afirm că
această misiune a fost mai dificilă și
mult mai complexă decât cea din
Lituania.
CORESPONDENŢĂ
Din punct de vedere al relaţiilor
interpersonale, trebuie să te aco-
modezi cu sistemul de lucru al
colegilor de birou și, ca în orice
grup, trebuie să te acomodezi cu
fiecare personalitate. Programul
e unul standard, de la 08.00 la
20.00, însă ritmul de lucru nu este
unul alert. Deși există multe sarcini,
dacă știi să îţi organizezi timpul,
nu vei avea probleme pentru
îndeplinirea acestora. Marea
diferenţă este că fiecare face exact
ce îi este dat să facă, nu am primit
sarcini suplimentare. Condiţiile din
camp sunt normale. Camerele
sunt de două persoane. Avem
internet și putem lua legătura în
ţară, chiar dacă semnalul nu e ca
acasă. De asemenea, există două
Alexandru Gabriel PETRIC, împreună cu colegii din structura
în care îşi desfăşoară activitatea
săli
ăl de
d mese, două
d ă săli
ăl de
d sport,
un cinematograf, o sală de inter-
net, unde poţi merge dacă nu ai
laptop, o zonă cu masa de biliard,
masa de ping-pong. Deci, dacă
vrei să te recreezi după program,
poţi să o faci.
Am fost foarte impresionat de
felul în care sunt percepuţi toţi
militarii americani care sunt în
misiune de către cei de acasă. Am
un coleg care de ziua recunoștinţei
a primit de la colegii de clasă ai
fetiţei lui o mulţime de pachete
diferite (pentru igiena personală).
Fiecare pachet avea câte o scrisoare
semnată de cel care a scris-o, în care
îi mulţumeau pentru ceea ce face.
Așa că ne-am adunat toţi din birou
și am început să desfacem pache-
tele, să citim scrisorile și să împărţim
tot ce era în ele între noi, ca niște
adevăraţi camarazi de arme.
Una dintre satisfacţiile pe care
le-am trăit, dincolo de aspectele
profesionale, a constat în faptul că
în Camp Eggers s-au organizat
diferite concursuri sportive la care
am participat: au fost trei curse de
alergare de 5 km, una de 16 km și
una de semimaraton.
Dintr-un anumit punct de
vedere se poate spune că mi-am
trădat meseria de bază (tehnic de
avion) pentru o funcţie de stat
major. Dar, după misiunea din
Lituania – Baltica 2007, am reușit
să absolv o facultate în specialitatea
finanţe-bănci. Actuala mea funcţie
este la biroul achiziţii, iar facultatea
absolvită mă ajuta să înţeleg mai
ușor anumite lucruri. Dacă merită?
Răspunsul e mai complex. Din
punct de vedere personal, consider
că merită. Sunt căsătorit și am două
fetițe, iar actuala funcție îmi per-
mite să mă dedic mai mult timp
familiei (programul fiind de 8 ore).
Ca tehnic de avion, o bună parte
din timpul liber îți este acaparat de
pistă, de hangar, de start. Vine un
moment în care trebuie să faci o
alegere foarte grea între familie și
carieră. În aviaţie este extrem de
greu să găsești un echilibru din
acest punct de vedere.
ÎÎn concluzie,
l am convingerea
că evoluţia mea în carieră va fi
influenţată pozitiv în urma execu-
tării acestei misiuni. Totodată, și în
viaţa personală va avea un impact
pozitiv, deoarece te face să fii mai
serios în decizii, te maturizează”.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 53
MEMENTO
                  

Marian COVACHE
ARPIA Ianca-BRĂILA
C
U PRILEJUL MANIFESTĂRILOR
dedicate Unirii Principatelor Române
de la 24 ianuarie 1859, la monumen-
tul domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflat
în Dealul Patriarhiei Române au avut loc
depuneri de coroane din partea conducerii
Armatei Române, în prezenţa a numeroşi
ofiţeri superiori, generali activi şi în rezervă
sau retragere. La acest eveniment, gene-
ralul-locotenent dr. Ştefan DĂNILĂ, şeful
Statului Major General (SMG), s-a întreţinut
cu reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a
Veteranilor de Război (ANVR) şi ai
Comitetului Român pentru Cinstirea
Eroilor (CRCE).
În cadrul întrevederii, veteranul erou,
general de armată în retragere Marin
Badea DRAGNEA, preşedinte ANVR şi
preşedinte de onoare al CRCE, a decernat
şefului SMG diploma de „Patriot Român”.
Aceeaşi diplomă a fost oferită Preafericitului
Părinte Patriarh Daniel, Arhiepiscopul
Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi
Dobrogei, locţiitorul Tronului Cezareei
Capadociei. În semn de înaltă preţuire
pentru aportul la dezvoltarea armatei,
pentru abnegaţia cu care au slujit ţara,
generalul Marin Dragnea şi Iulian IANCU,
preşedintele CRCE, au acordat diploma de
„Patriot Român” mai multor generali şi
istorici, printre care şi Dan BERINDEI.
Şeful SMG l-a asigurat pe preşedintele
ANVR de respectul său, apreciind iniţiativa
conferirii acestor titluri de patrioţi ca o
recunoaştere a valorii potenţialului uman
din societatea civilă şi din armată. Generalul
a recunoscut că acest titlu îi oferă o aură
de mândrie personală dar, mai mult, îi
creează un semntiment de obligaţie faţă
de eroii acestei ţări, pentru cinstirea amintirii
miilor de oameni care s-au jertfit şi au înroşit
cu sângele lor câmpurile de luptă în diferite
epoci ale istoriei zbuciumate a României.
54 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
CINSTI REA
UNUI EROU
Î
N ZIUA DE 5 FEBRUARIE A.C., ultimul supravieţuitor
al celebrului Grup 9 Vânătoare, generalul-
maior în retragere Ion DOBRAN, a împlinit
frumoasa vârstă de 94 de ani.
Anticipând evenimentul și fără a-l anunţa
pe sărbătorit despre scopul manifestării,
Fundaţia „Erou căpitan aviator Alexandru
Șerbănescu”, prin inimoasa președintă
Eleonora ARBĂNAȘ, l-a invitat pe general la
o activitate obișnuită, chipurile, de lucru.
Mare a fost surpriza veteranului când a
văzut că aceasta îi era consacrată, în
exclusivitate, pentru a fi omagiat, în acea zi de
sâmbătă, 2 februarie, la Cercul Militar
Naţional.
Un cadou simbolic din partea Statului Major General, oferit sărbătoritului
de către generalul de flotilă aeriană dr. Florian RÂPAN
Lidera Fundaţiei a relevat câteva date mai
importante din viaţa și activitatea sărbătoritului;
a fost prezentat și un scurt film documentar.
S-au citit mesaje din partea generalului-
locotenent dr. Ștefan DĂNILĂ, șeful Statului
Major General, a generalului-locotenent dr.
CÂRNU Fănică, șeful Statului Major al Forţelor
Aeriene.
Participant la festivitate, președintele
Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război,
generalul (r) Marin Badea DRAGNEA, în
mesajul său a evidenţiat, între altele, contribuţia
de excepţie a generalului Dobran la gloria
aviaţiei militare române în cel de-al Doilea
Război Mondial: 340 de misiuni împotriva
inamicului, 74 de lupte aeriene, în care a
obţinut 10 victorii în aer și a distrus un avion
în atac la sol, precum și alte obiective
importante ale adversarilor, ca și aportul său
după război, la dezvoltarea aviaţiei civile.
În semn de recunoștinţă, liderul naţional
al veteranilor i-a înmânat Diploma de Patriot
Român, instituită de A.N.V.R. și Comitetul
Gl.fl.aer.(r)Petre BÂNĂ
Român pentru Cinstirea Eroilor, și o Diplomă
Aniversară.
După prezentarea Mesajului Asociaţiei
Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”,
președintele acesteia, generalul de brigadă (r)
Petre STOICA, i-a acordat Medalia de Merit
și l-a declarat membru de onoare al
asociaţiei.
L-au omagiat, de asemenea, reprezentanţi
ai Comitetului Român pentru Cinstirea Eroilor,
elevi ai Școlii Generale nr. 178 din sectorul 1
al Capitalei.
Din partea instituţiilor amintite i-au fost
oferite atenţii simbolice și frumoase buchete
de flori.
Cunoscuta actriţă Doina GHIŢESCU și
scriitorul Geo CĂLUGĂRU i-au închinat vibrante
poeme.
În emoţionantul său cuvânt de mulţumire
pentru cinstea și onoarea ce i s-au făcut,
generalul Ion DOBRAN, cu o memorie de
invidiat la anii săi, a evocat câteva episoade de
luptă, aducând în memoria participanţilor
faptele strălucite de arme ale unor foști camarazi,
eroi ai aviaţiei noastre în galeria cărora, în
fruntea așilor, s-au situat pentru eternitate
căpitanii Alexandru Șerbănescu și Constantin
Cantacuzino (Bâzu), ultimul său comandant al
Grupului 9 Vânătoare, care l-a propus pentru
cel mai înalt ordin militar de război „Mihai
Viteazul”.
Cu toate că acesta nu i-a fost acordat,
Dobran a fost distins pentru vitejia, curajul și
spiritul de sacrificiu dovedite din plin în crâncene
lupte aeriene, cu numeroase ordine și medalii de
război românești și străine, citat prin Ordine de
Zi, slăvit în presa vremii ca un adevărat erou,
exemplu de dăruire pentru ceilalţi piloţi militari.

SESIUNE
CO M E M O R A T I V |
SM ARANDA BR|ESCU
Î
n data de 7 februarie a.c., la sediul
Aeroclubului României a avut loc o
sesiune comemorativă dedicată
ultimilor ani de viaţă ai Smarandei Brăescu.
Distinsa doamnă parașutist și pilot se pare că
și-a găsit tragicul sfârșit cu 65 de ani în urmă,
în luna februarie a anului 1948, fiind înmor-
mântată la Cluj-Napoca sub numele de Maria
Popescu, conform cercetărilor atestate și
publicate de general-maior Neculai Staicu,
consătean din Buciumeni cu renumita campi-
oană. Conform cercetărilor, „Congregaţia
Surorile Maicii Domnului” fondată la 2 februarie
1921 de către Mitropolitul Vasile Suciu, i-a oferit
Smarandei Brăescu, fugară sub numele de
Maria Popescu și urmărită de sinistra Securitate,
adăpost și alinare în ultimele zile de viaţă.
Sesiunea comemorativă de la Aeroclubul României,
un loc ce păstrează vie în amintire prezenţa Smarandei Brăescu
Î Î
n cadrul sesiunii moderate de
aviatorul Bogdan SORESCU,
director de zbor al Aeroclubului
României, au vorbit despre viaţa aviatoarei
invitaţi de seamă, precum generalul (r) Iosif
RUS, președinte al Asociaţiei pentru
Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA),
Ana-Maria SIRETEANU, președinte al
Asociaţiei Române pentru Promovarea
Imaginii Valorilor Culturale prin Proiecte și
Programe (ARCVIPP), strănepoată a Smarandei
Brăescu, colonelul (r) Gheorghe IANCU,
recordman mondial absolut la parașutism,
președintele Asociaţiei Naţionale a
Parașutiștilor din România, Valentina
BAȘTAN, președintă a Fundaţiei „General
Grigore Baștan”, colonelul dr. Mircea
TĂNASE, cercetător de referinţă al istoriei
parașutismului, maiorul Bogdan MARDARI,
reprezentant al Batalionului 630 Parașutiști
„Smaranda Brăescu” din Bacău și Ciprian RUS,
jurnalist și autor al reportajului-document
Locotenent Laura COZLOV
„Eroina fără cruce”, publicat în martie 2011
în „Formula As”.
Î
n data de 19 mai 1932, Smaranda
Brăescu a devenit campioană mondială
la parașutism cu un salt de la înălţimea
de 7400 m, doborând astfel recordul anterior,
de 7233 m. Ca urmare, Nat Black, impresarul altor
două parașutiste americane, i-a propus acesteia
să efectueze, contra unor sume astronomice,
demonstraţii pe timp de noapte cu un costum
reflectorizant. Românca a refuzat politicos și a
acceptat să execute doar salturi de testare pentru
parașutele „Irvin” și „Schroeder” replicând: „Eu
am adus ţării mele un record mondial și nu-mi pot
transforma victoria într-o afacere. Eu reprezint
România și mă port ca atare”.
n cinstea Smarandei Brăescu, în
baza aprobării Ministrului Apărării
Naţionale pe raportul Marelui Stat
Major, la 30 noiembrie 1990 se înfiinţează,
în garnizoana Bacău, Batalionul 498
Parașutiști „Smaranda Brăescu”, acesta
trecând în subordinea Brigăzii 3 Parașutiști.
Denumirea onorifică de „Smaranda Brăescu”
și Drapelul de Luptă au fost acordate bata-
lionului la data de 27 mai 1997, prin Decretul
n r.15 4 a l P r e ș e d i n t e l u i R o m â n i e i .
La 25 octombrie 2011 acesta a devenit
Batalionul 630 Parașutiști „Smaranda
Brăescu”, în subordinea Brigăzii 6 Operaţii
Speciale „Mihai Viteazul”. De-a lungul
existenţei acestui batalion, un număr
însemnat de ofiţeri, subofiţeri și gradaţi
voluntari ai unităţii au executat misiuni sub
egida ONU, NATO și OSCE, activând în cadrul
unor comandamente multinaţionale dislo-
cate în teatre de operaţii sau în cadrul
contingentelor românești.
MEMENTO


General (r) Iosif RUS
Președinte ARPIA
Smaranda Brăescu s-a născut pe 21 mai
1897 și a decedat pe 2 februarie 1948, fiind
prima femeie parașutist cu brevet din România,
campioană europeană la parașutism în anul
1931, în urma unui salt executat de la înălţimea
de 6000 de metri și campioană mondială în
1932, cu recordul saltului de la altitudinea de
7400 m la Sacramento, Statele Unite ale
Americii. În urma acestui succes a fost decorată
cu Ordinul Virtutea Aeronautică, clasa
Crucea de Aur.
Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile
Academiei de Belle Arte din București, secţia
de artă decorativă și ceramică. La 5 iulie 1928
a executat primul salt cu parașuta, de la
înălţimea de 600 de metri. Cu avionul său
bimotor – Milles Hawk – a stabilit în 1932
primul record de traversare a Mării Mediterane,
străbătând distanţa de 1100 km, între Roma
și Tripoli, în 6 ore și 10 min. În același an, 1932,
pe 19 mai, devine campioană mondială, în
urma unui salt cu o parașută de construcţie
românească, de la 7400 de metri, cu durata
de 25 de minute. De remarcat este faptul că
acest record a fost depășit doar cu câţiva metri
abia după 20 de ani. Recordul său a fost
omologat de Aeroclubul din Washington.
Precedentul, deţinut de un american, fusese
de 7233 de metri.
Alintată cu denumirea „Regina Înălţimilor”,
Smaranda Brăescu mai are în palmaresul său
aeronautic o serie de raiduri aeriene europene,
participarea la numeroase mitinguri interne
și internaţionale și participarea ca pilot în
Escadrila Albă pe Frontul de Răsărit și de Vest,
în Transilvania, Ungaria și Cehoslovacia.
A fost semnatară, alături de alte 11 per-
sonalităţi, printre care generalul Aldea, pro-
fesorul universitar dr. Grigore T. Popa, a unui
memoriu prin care se condamna falsificarea
alegerilor din noiembrie 1946. Documentul,
înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt
delegatului american, a ajuns în mâinile
delegatului sovietic. Prin urmare, a fost
osândită de comuniști la închisoare în contu-
macie, nefiind găsită în procesul „sumanele
negre”, ca făcând parte din Mișcarea Naţională
de Rezistenţă (MNR), împreună cu coman-
dantul Companiei de Misiuni Speciale din
Batalionul Parașutiști, căpitanul Mihail Ţanţu
și Viorel-Ionel Sassu. Ascunsă de oameni de
suflet (de profesorul universitar Ion I. Gheorghiu
din Iași și preotul Matei Dumitru), căutată de
sovietici pentru a face instrucţie cu soldaţii
acestora, nu a mai fost găsită niciodată.
O versiune acceptată în general este că a
decedat pe 2 februarie 1948 și a fost înmor-
mântată la Cluj-Napoca sub numele de Maria
Popescu. Potrivit cercetărilor întreprinse de
profesorul Neculai Staicu – dar încă neconfir-
mate – mormântul Smarandei Brăescu s-ar
afla în Cimitirul Central din acest oraș. Poziţia
a fost concesionată în 1970 altei persoane.
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 55
PSIHOLOGIE
Nu poţi întotdeauna controla
împrejurările, dar îţi poţi controla
propriile gânduri. Omul din ziua
de azi este solicitat să se confrunte
cu tot felul de situaţii și să le
rezolve într-un ritm alert, să se
adapteze rapid la schimbările
sociale, culturale, politice și, mai
ales, la schimbările care au loc în
plan personal. În funcţie de
personalitatea fiecăruia și de
capacitatea de adaptare, o
persoană simte că este capabilă
să înfrunte situaţiile care necesită
a fi rezolvate, o alta s-ar putea
simţi depășită și ar putea să
nutrească sentimente de
inferioritate și chiar să se lase
pradă emoţiilor și sentimentelor
negative care o pot împinge spre
depresie.
Datorită numeroaselor
solicitări cotidiene, unele persoane
încep să simtă că nu pot face faţă
problemelor și dezvoltă un model
de gândire pesimist: “eu nu pot”,
“eu nu sunt capabil”, “altul este
mai bun decât mine”. Toate aceste
gânduri, cu cât vor fi readuse în
conștiinţă, cu atât vor preocupa
sau îngrijora mai mult persoana
și vor fi susceptibile să se
transforme în credinţe negative,
în modele generatoare de gândire
negativă.
“Trezim în ceilalţi
aceeași stare metală faţă de
noi ca și cea pe care o
îndreptăm către ei.”
– Elbert Green
Hubbard (1856 –
1915) - scriitor american,
artist și filozof
Credinţele negative repetate
nu fac altceva decât să limiteze
abilităţile de adaptare ale
persoanei, întrucât gândind în
acest fel, aceasta își blochează
singură oportunităţile prin
concentrarea asupra problemelor
și nu asupra posibilelor soluţii.
Gândurile, cuvintele și atitudinile
negative creează stări emoţionale
negative, iar acestea ne
exacerbează sentimentele de
teamă, frică, furie, cu efecte nocive
asupra întregului organism.
Când înţelesul acestei expresii
se simplifică, gândirea pozitivă
poate fi asemănată cu ceva banal.
Se poate astfel asocia instinctiv
cu medicaţia antidepresivă, cu
imaginea șoferului zâmbăreţ prins
într-un ambuteiaj și care citește
56 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
încântat o reclamă la o băutură
răcoritoare: „Acesta nu este un
ambuteiaj, ci sunt multe mașini
colorate într-o intersecţie”.
A nu se face confuzie între
gândirea pozitivă și veselia
permanentă (referitor la domnul
acela din ambuteiaj). Gândirea
pozitivă nu înseamnă optimism
gratuit, super ficialitate în
abordarea problemelor sau
indiferenţă, ci reprezintă un mod
de a înţelege și de a te bucura de
viaţă, după o sumă de principii
realiste și corecte faţă de sine.
Gândirea pozitivă înseamnă a
vedea partea bună a lucrurilor.
Fiecare lucru, fiecare acţiune a ta
poate fi privită din cel puţin două
perspective: pozitivă și
negativă.
Pentru a aplica gândirea
pozitivă, creionează în sinea ta
scenariul posibil al unei situaţii,
dar așază-l pe un făgaș bun,
benefic și străduiește-te să
respecţi jaloanele pe care le-ai
punctat. Imaginează-ţi evoluţii
favorabile.
Zâmbește, fii vesel(ă). O
supărare, o angoasă, o
nemulţumire, menţinute în suflet
și pe chip sunt mari consumatoare
de energie, determină stres, iar
stresul este unul dintre factorii
care ne obosesc, ne epuizează
psihic și fizic. Reversul medaliei
este să zâmbești, să lași impresia
că ești vesel(ă). Nu este ușor, dar
este extrem de util. S-a constatat
că oamenii veseli sunt încrezători
în forţele lor.
“O mare descoperire a
generaţiei mele este aceea
că oamenii își pot schimba
viaţa modificându-și
atitudinile mentale”
– James William
(1842–1910) - psiholog
american si filosof
De fiecare dată când ai
nevoie de un stimulent,
amintește-ţi un moment bun și
retrăiește-l. O situaţie care ţi-a
făcut plăcere, care te-a făcut să
zâmbești, care te-a remontat
psihic și care te-a încărcat pozitiv
este ca un film pe care poţi să-l
memorezi și să-l derulezi cu ochii
minţii. Această sugestie se referă
la a păstra și a readuce, în plan
conștient, o senzaţie de bine. Dacă
acel moment bun, pozitiv este
prea îndepărtat pentru a-l mai
Psiholog Cezar IONECI
reactualiza așa cum vrem, este,
de asemenea, benefic să căutăm
astfel de momente în jurul nostru,
în societate de exemplu: un
spectacol de unde poţi pleca
încărcat pozitiv.
„Cât despre mine, sunt
un optimist. Nu-mi pare de
mare folos să fiu altfel”
– Sir Winston Churchill
(1874–1965) - om politic
britanic, prim-ministru al
Regatului Unit în al Doilea
Război Mondial
Nu-ţi face un obicei din a te
victimiza! Nu-ţi plânge de milă!
Eșecurile fac parte din viaţă,
ratările fac reușitele mai preţioase,
tristeţea de acum este fericirea de
mai târziu.
Nu încerca să atingi
perfecţiunea! Aici mă refer la
perfecţiunea înţeleasă și căutată
într-un mod obsesiv. Chiar dacă
uneori ne dorim perfecţiunea,
aceasta nu există, nu poate fi
atinsă și va rămâne întotdeauna
doar la nivelul unei aspiraţii.
Căutarea perfecţiunii ca opţiune
pentru îmbunătăţirea unei
activităţi, conţine și riscul de a
deveni frecvent nemulţumit și de
ceea ce fac alţii, și de eforturile
muncii tale. Limitele fiinţei umane
sunt perfectibile atâta vreme cât
faci tot ceea ce îţi stă în putinţă.
Fii organizat(ă), fii harnic(ă)!
Ambele îndemnuri sunt, în fapt,
atitudini care combat stresul.
Organizarea se reflectă asupra
minţii, care, fiind bine structurată,
se poate concentra, cu evidente
beneficii asupra lucrurilor
importante. Efortul (fizic și/sau cel
intelectual) are efecte pozitive
asupra tonusului cerebral.
Împacă-te cu tine însăţi/
însuţi și cu ceea ce ești! Nu
transforma detaliile care nu-ţi plac
referitoare la felul în care arăţi în
motive de nemulţumire interioară.
Acceptă-te așa cum ești. Îndreaptă,
corectează tot ceea ce se poate,
pentru că este tonic pentru
psihicul tău, dar nu face din acest
lucru o chestiune majoră.
Fii sincer(ă) cu tine însuţi/
însăţi! Evaluează-te corect, nu-ţi
fura singur(ă) căciula, nu te
ascunde după degete, fii sincer(ă)
cu tine însuţi/însăţi. Având
percepţia reală a ceea ce poţi, ce
șștii, ce ești,
ș nu te vei dezamăgi. g
Nu îţi va fi jenă și vei fi rar
stingherit(ă). În consecinţă, te vei
simţi bine cu propriul fel de a fi,
ceea ce reprezintă o resursă
pentru echilibrul psihic și
randament.
Interdependenţe. Fiecare
gest, fiecare acţiune, fiecare fapt
are o cauză și generează un efect.
Astfel, gândirea pozitivă poate
fi, pe de o parte, efect, pe de
alta, cauză. Nu doar ciocolata
creează senzaţii de bine în mintea
și în sufletul nostru. Mișcarea fizică
are aceleași beneficii. Sportul este
binefăcator pentru minte și trup.
Mintea sănătoasă înseamnă
gândire pozitivă, realism, forţă și,
nu în ultimul rând, frumuseţe, un
lanţ pozitiv, pe care îl poţi construi
singur(ă), în favoarea ta și spre
folosul celor dragi ţie!

„Toleranţa este singura
flacără care poate lumina
înăuntrul unui suflet mare”
– Victor Hugo (1802 –
1885) - scriitor francez
Scriind despre toleranţă ca
valoare morală, regăsim în
Dicţionarul Explicativ al Limbii
Române următoarea definiţie:
cuvântul „toleranţă” provine din
limba latină, unde „tolerare”
înseamnă „a suporta”. Aplica-
bilitatea termenului are un
spectru larg: social, etic, religios,
referindu-se însă, în genere, la
respectul faţă de celălalt.
Termenul este folosit cu precă-
dere din secolul al XVII-lea, dar și
mai devreme de atunci (îl întâlnim
și la umaniștii secolului al XVI-lea,
când valorile, virtuţile umane
erau principii de căpătâi).
Personalităţile de marcă ale
acestor secole nu se contrazic în
atitudinea lor faţă de toleranţă,
indiferent de zona din care provin
(de exemplu Erasmus din
Rotterdam – Ţările de Jos, John
Locke – Anglia, Voltaire – Franţa
etc.).
„Ce este toleranţa?
Apanajul umanităţii.”
–Voltaire (1802 –
1885) - scriitor francez
Ca moduri de înţelegere a
toleranţei aș enunţa trei: o metodă
tactică de a obţine ceva (compro-
mis, concesie), o formă a dezin-
teresului faţă de interlocutor sau
CUVÂNT DUHOVNICESC
tema abordată, o formă de res-
pect pentru opinia contrară a
celuilalt, aceasta din urmă fiind
adevărata valoare a toleranţei
dată de umaniști.
În fiecare zi ne confruntăm cu
ocazii în care tolerăm sau suntem
toleraţi (în cele mai multe dintre
cazuri). Însă în toleranţă stă, de
fapt, misterul evoluţiei sociale, al
civilizaţiei oamenilor.
„Toleranţa înseamnă a
da fiecărui om fiecare drept
pe care ţi-l arogi”
–Robert Ingersoll (1833 –
1899) - veteran din
Razboiul Civil american
Momentul în care un individ
l-a acceptat pe cel de lângă el cu
defectele sale a fost unul decisiv,
care l-a inclus pe el într-o familie,
o gintă, un trib, o comunitate
dezvoltată etc. Toleranţa și res-
pectul l-au făcut să ajungă astăzi
aici.
Toleranţa se poate exprima
la orice nivel, de la individ la stat.
La nivel individual există o zicală
românească: „Tratează-i întot-
deauna pe alţii așa cum ţi-ar con-
veni să fii tratat tu însuţi”. Egalitatea
între oameni ar trebui să repre-
zinte și astăzi un mod real de viaţă
și nu o concepţie uneori imposibil
de atins. Din păcate, în realitatea
cruntă din zilele noastre o repre-
zintă diversele handicapuri fizice,
psihice sau de altă natură, orien-
tări religioase diferite, stări
materiale diferite, origini etnice
diferite ale unor persoane de
Preot George MANEA
lângă noi. Acestora, noi trebuie
să le oferim posibilitatea de a se
integra în colectivitate, de a-și
exprima părerile, de a simţi
bucuria fiecărei zile. Acești oameni
au nume: Ion, Andrei, Paul, Violeta
etc. Însă, uneori ne este mai ușor
să folosim o etichetă pentru a-i
caracteriza: ţigan, handicapat,
bozgor, ţăran, pocăit, boșorog,
retardat etc. Deja știm tot despre
acea persoană. Puţini dintre noi
realizează ce impact au etichetele
pentru fiecare dintre aceste
persoane în parte.
În altă ordine de idei, toţi
greșim, dar încercăm să ne
corectăm. Dacă ni se reproșează
obiectiv, să reacţionăm adecvat
în loc să adoptăm agresivitatea.
Dacă observaţia este subiectivă,
să vorbim deschis despre aceasta.
Dacă ne displace persoana, să ne
gândim că nici noi nu plăcem
tuturor și ne-ar deranja dacă am
fi respinși: „Ce ţie nu-ţi place,
altuia nu-i face!”
„Fii îngăduitor, căci toţi
avem nevoie de iertare”
–Seneca - filosof stoic
roman
Lipsa toleranţei duce la
degradarea continuă și la o viaţă
bicoloră formată din alb și negru.
Nuanţe există peste tot și strigă
să fie observate. Este, de aseme-
nea, adevărat că toleranţa
depinde de mulţi factori: de
societate (îmbrăcată în hainele
unei democraţii proprii), de
diverse conjuncturi etc. Un om
tolerant nu va reuși niciodată să
răspândească ideea de toleranţă
decât în mod limitat. E drept că
toleranţa este bună atunci când
aceasta se găsește în doze
decente. O persoană cu o limită
de toleranţă foarte mare poate
pierde respectul celor din jur
deoarece ceilalţi, incapabili să-i
descifreze interiorul, îl vor consi-
dera lipsit de personalitate.
„Toleranţa înseamnă
acceptarea cu nerăbdare și
bucurie a felului în care
ceilalţi caută adevărul”
–Walter Besant (1836 –
1901) - scriitor si istoric
britanic
Un alt exemplu de toleranţă
nocivă este cea a abuzurilor în
familie, care ar putea fi privită ca
model de către copii. Indulgenţa
„rea” care nu este o formă de
acceptare a semenilor, ci dimpo-
trivă, poate conduce până la a
permite celor din jur să încalce
regulile morale și justiţiare ale
societăţii.
De aceea, libertatea și tole-
ranţa sunt surori care relaţionează
adesea perfect. O societate ar
trebui să arate ca o piramidă la
baza căreia să fie democraţia cu
valorile și principiile sale, iar în
vârf toleranţa.
Toleranţa e tendinţa de a
trece cu vederea ceea ce este
neesenţial. Micile păcate, greșeli,
trebuie tratate cu blândeţe, tre-
cute cu vederea, uitate. Acest fel
de abordare îl regăsim, de fapt,
în atitudinea lui Dumnezeu faţă
de oameni, care, de multe ori
trece cu vederea greșelile noastre,
ne îngăduie viaţa noastră, aștep-
tând îndreptarea noastră prin
pocăinţă și dându-ne, în tot acest
timp, înţelepţirea faţă de lume și
înţelegerea faţă de lucruri, astfel
încât să devenim mai buni, mai
iertători și plini de bucurie.
Iar Iisus S-a dus la Muntele
Măslinilor.
Dar dimineaţa iarăși a
venit în templu și tot poporul
venea la El; și El șezând, îi
învăţa.
Și au adus la El fariseii și
cărturarii pe o femeie prinsă
în adulter și, așezând-o în
mijloc,
Au zis Lui: Învăţătorule,
această femeie a fost prinsă
asupra faptului de adulter;
Iar Moise ne-a poruncit în
Lege ca pe unele ca acestea să
le ucidem cu pietre. Dar Tu ce
zici?
Și aceasta ziceau,
ispitindu-L ca să aibă de ce
să-l învinuiască. Iar Iisus
plecându-se în jos scria cu
degetul pe pământ.
Și stăruind să-L întrebe, El
s-a ridicat și le-a zis: Cel fără
de păcat dintre voi să arunce
cel dintâi piatra asupra ei.
(Ioan 8.1-7)
CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
| 57
INTERFERENŢE
PICĂTURA
DE CERNEALĂ
DE CE SĂ (MAI)
„FACEM” LM-UL?
Sorin SĂFTOIU
În urmă cu câţiva ani, la Craiova, cu ocazia
unei călătorii de documentare în zonă, am
căutat să revăd locurile și să simt atmosfera
unui Liceu Militar, așa cum l-am „tranzitat"
personal. „Tudor Vladimirescu”, pe numele
lui, cu profil, pe atunci, de aviaţie. O stradă a
Brestei, binecunoscută în toate ungherele și
amintirile tinereţii, un cartier martor al multor
povești de dragoste, o instituţie a studiului
ridicat la rang de imagine. Acum, însă, o
structură cu altă finalitate: un Institut de
Educaţie Fizică și Sport.
Și, pe loc, rememorând feţe, întâmplări,
conexiuni și contexte, m-am întrebat: „De ce e bine
sau nu să urmăm cursurile unui liceu militar?”
Album de aviaţie antică
58 | CER SENIN ‹ Nr. 1 (126) ‹ 2013
w w w . r o a f . r o
Păi, e foarte simplu, ar răspunde absolvenţii
celor 5 și, mai apoi, 3 licee militare din ţară. O
școală unde îţi este format caracterul, tocmai
la vârsta la care tentaţiile de zi cu zi,
informaţionale, non-valorice sau pur și simplu,
de socializare, ar putea să creioneze un destin
implacabil. Și, desigur, ar mai spune „lm-iștii”,
în urma participării active la cursuri și a urmării,
apoi, a unei cariere active în armata României,
este elementul care asigură continuitatea,
care face să însemne ceva un „Să trăiţi!”, care
să șteargă sudoarea aplicaţiilor, a studiului
aprofundat din fiecare după-amiază, a
pregătirii militare, a lăzii cu gustare lăsată în
mijlocul platoului pentru lupta acerbă a feliilor
de pâine unse cu te miri ce.
Este locul în care se înfiripă inocente
povești de dragoste, cu reacţii spontane
atletice – oare se mai „sare gardul” în liceele
militare? – este rampa de lansare în
„spartakiade” de socializare, este sublimul loc
de împărtășire a ideilor la nivel de olimpiade
sau alte încordări psihice similare. Sau, la drept
vorbind, doar locul în care dacă ai valoare,
indiferent de statutul social de acasă, de
posibilităţile financiare, poţi face cu adevărat
ceva?
Prea frumos. Prea ca la Craiova, Breaza,
Câmpulung-Moldovenesc, Constanţa sau Alba
Iulia. Prea degradant, ar spune cei care au
ales farmecul personal al localităţilor de
baștină, sau mirajul liceelor, actuale colegii,
din orașele puternic industrializate. Degradant
pentru fiinţa umană, prin înfrângerea unui
spirit activ, prin raportarea la multe din
evenimentele și acţiunile săvârșite în liceele
militare. Că sunt povești sau fapte reale nici
nu mai contează. De ce să mă duc eu, tânăr(ă)
la 14 ani, când orizontul meu cunoaște aripile
cu cea mai mare anvengură de exprimare
posibile, de bună voie, la ordin? De ce să fiu
târât în mocirla afectivă a unor comenzi, venite
din partea cuiva poate chiar de vârsta mea?
De ce să stau în unitate, să respect niște reguli
absurde, de ce să nu pot învăţa noaptea, cu
muzica la maxim, în căldura căminului de
acasă? De ce să învăţ caracteristicile pistolului
mitralieră sau cadenţa pașilor de defilare, când
gândul meu este la postul de asistent manager
la o bancă, la numărul cailor putere de sub
capota mașinii sau la ce aplicaţii pot utiliza de
pe iphone-ul 5? Să studiez modele
comportamentale, rezistenţa materialelor, să
fac stagii de pregătire, exerciţii, aplicaţii, când
o pregătire în particular la doar două materii
îmi asigură intrarea într-o Academie
Militară?
De ceva vreme nu mai sunt decât trei licee
militare. Nu mai au specialităţile de altădată,
dedicate celor trei categorii de forţe. Mai nou,
sunt și fete care urmează acest nivel de studiu
și pregătire. Examenul de bacalaureat se dă
în comun cu colegiile civile, iar admiterea la
instituţiile militare de învăţământ superior
este deschisă oricărui doritor, absolvent al
examenului maturităţii.
...Mă întorc și, cu faţa spre cartierul
Craioviţa Nouă, pășesc spre contemporaneitate.
Personal, aș repeta traseul educaţional pe
care mi l-am impus. Mi-aș aminti cu respect
de profesori, de comandanţi, de fetele de la
LIA (Liceul de Industrie Alimentară – promoţia
1992 știe de ce), de nopţile de gardă, de chipul
fetelor când pășeam acasă pe aleea din faţa
blocului, îmbrăcat în ţinuta de oraș de vară,
aceea albă, de lupta pentru repartiţia la școlile
militare, de visul ascuns pentru zbor...
Personal, aș găsi răspunsul la întrebarea
din titlu. Dar voi, cei care aţi urmat trasee
similare sau care, dimpotrivă, aţi glumit,
adesea sarcastic, la adresa „apv-iștilor”
timpurii? Cum aţi răspunde?
KEYSTONE LB-5
– origine: SUA;
– primul zbor: 1927;
– aparate construite: 36.
 Un elicopter militar, tip IAR-330 SOCAT, al Flotilei 95 Aeriene s-a prăbușit joi,
7 martie, în jurul orei 16.00, în apropierea localităţii Berești-Bistriţa, judeţul
Bacău, în timpul executării unui zbor de antrenament.
În urma tragicului eveniment, maistrul militar cls. a III-a Laurenţiu Chiru
și plutonierul Vasile Manolache și-au pierdut viaţa.

Maistrul militar
clasa a III-a Plutonierul
Laurenţiu CHIRU Vasile MANOLACHE

Într-o duminică senină de decembrie a anului 1976, în

Venit pe lume la 27 septembrie 1980, la Răcari, judeţul
ajunul sărbătorii Sfântului Nicolae, deschidea ochii la
Dâmboviţa, Laurenţiu CHIRU a îmbrăţișat încă din
Adjud, judeţul Vrancea, spre a cuprinde lumea, cel ce urma
adolescenţă cariera militară, urmând cursurile prestigiosului
a fi botezat cu numele Vasile. Era al doilea fiu al familiei
Liceu Militar “Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc.
Manolache. A crescut și a fost educat ca bun creștin, cu
După absolvirea liceului, în baza recomandărilor dascălilor,
respect pentru muncă și oameni.
dar și a unei puternice chemări interioare, urmează, timp
După absolvirea liceului în 1995, a urmat cursurile
de trei ani, Școala Militară de Maiștri Militari și Subofiţeri
Școlii postliceale sanitare pe care a absolvit-o în anul 1998.
a Forţelor Aeriene, specialitatea maiștri militari aeronave
În 1999 efectuează serviciul militar, iar din 2001 este
și motoare de aviaţie, pe care a absolvit-o în anul 2003.
angajat cu contract la unitatea de aviaţie din Bacău, unde
După absolvirea cursurilor, este numit în funcţia de
a început activitatea ca sanitar, apoi ca paramedic pe
specialist 5 formaţie întreţinere elicopter motor, în cadrul
elicopterul IAR-330. Din anul 2010 a devenit comandantul
Escadrilei 61 Elicoptere Titu.
Grupei 1 căutare-salvare şi evacuare medicală.
Pasiunea sa pentru activitatea desfășurată și calităţile
În permanenţă dornic de perfecţionare, a urmat cursuri
de care a dat dovadă l-au ajutat să intre în rândul mecanicilor
de asistenţă medicală de urgenţă SMURD pentru instructori
de bord, fiind trecut la zbor ca mecanic de bord pe elicopterul
sanitari, avansând de la gradul de caporal la gradul de
IAR-330 SOCAT, în luna mai a anului 2008.
plutonier. A participat la multe exerciţii şi evaluări, la
Preocupat de pregătirea sa, a urcat pe scara ierarhică de
misiuni comune cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă,
la gradul de maistru militar clasa a V-a la gradul de maistru
unde a dat dovadă de tărie de caracter şi spirit de echipă.
militar clasa a III-a.A participat la multe exerciţii și misiuni
A zburat alături de colegii din escadrila de elicoptere până
cu escadrila de elicoptere de la Bacău, unde s-a dovedit un
în momentul în care Dumnezeu a hotărât să îl ducă alături
camarad de nădejde și un militar exemplar.
de bunicul său, care a plecat la cele veşnice la fel de
Au rămas în urmă părinţii, o soră și o logodnică care s-au
tânăr...
despărţit cu imensă durere în suf let de iubitul lor
A lăsat în urmă un fiu şi o soţie pe care îi iubea nespus,
Laurenţiu.
cu care avea planuri de viitor, pe mama, tata, fratele, oameni
Iar astăzi… când el nu se mai bucură împreună cu noi,
pe care Vasile îi respecta foarte mult.
este multă tăcere. Din noi parcă s-a rupt ceva odată cu
Amintirea lui Vasile va rămâne permanent în sufletele
plecarea lui, deși fiecare îl avem în inimă.
celor care l-au cunoscut, împletindu-se cu lacrimile ce curg
Franko, din păcate nu o să te mai auzim spunând “Laser
pentru nedreptatea cu care aripile i s-au frânt atât de repede.
frate”, nu o să mai vedem fotografiile și postările tale...
Rămânem cu suf letele împovărate de tristeţea pierderii
Te-ai mutat la Escadrila din Ceruri! Zborul tău, chiar
unui camarad, a unui suflet nobil și săritor, plin de pasiuni
dacă s-a frânt brusc pe pământ, va continua acolo sus, pentru
și vise îndrăzneţe.
că sufletul tău are aripi ce nu pot fi pliate nicicând!
Adio Vasile!
Dumnezeu să te aibă în pază și îngerii să-ţi fie
Dumnezeu să te odihnească și să te aibă în suprema Sa
coechipieri!
ocrotire!
 „COPERTA NOASTRĂ.
Această concepţie artistică reprezintă adaptaţiunea
întrebuinţărei motorului cu benzină la interesele superioare ale ţărei.
Pe pământ fuge ca un bolid, pentru a transmite ordine, un
automobil care sfâșie spaţiul zmulgând și azvârlind pietrele șoselei.
La volanul trăsurei, un ofiţer de rezervă, membru al corpului de
automobiliști voluntari, îndeplinește cu bravură misiunea lui înaltă
alături de mecanicul de întâmplare, desemnat de superiori din corpul
mecanicilor profesioniști.
În aer, două aeroplane lucrează în scopul comun: Patria.
Unul poartă sub aripe insignele tricolore ale Ligei naţionale
aeriene, iar celalt este mlădioasa invenţiune a compatriotului
nostru Aurel Vlaicu.
Un vultur alegoric străbate această viziune a forţelor României
care, în împrejurările de faţă, ne liniștește, ne îmbărbătează și ne
statornicește”.

Explicaţia originală a copertei publicaţiei

„Revista Automobilă”, decembrie 1912