ATASUL ROMANIEI

Violette Rey
Octovion Grozo,loon lonog, Morio Potroescu

d
enciclopedia rao
 I

:
 -

,\
ATLASUL ROMANIEI

d
encichpedia rao
Despre autori

Violette REY
ENS Lettres et Sciences Humaines
Centre de recherches GEOPHILE
Octavian GROZA
UNIVERSITATEA,,ALEXANDRU IOAN CUZA" IA$I
Centrul Universitar de Geografie Umani si de Amenajare a Teritoriului
Ioan IANO$
UNIVERSITATEA BUCURE$TI
Centrul Interdisciplinar de Cercetari Avansate asupra Dinamicii Teritoriale
MaTia PATROESCU
UNIVERSITATEA BUCURE$TI
Centrul de Cercetare a Mediului 9i Efectuare a Studiilor de Impact

Aceasta lucrare este rezultatul eforturilor centrului de cerceta,ri ENS-G6ophile, membru al UMR - CNRS ,,G6ographie-cit6s",
si al Facultatilor de Geografie ale Universitatilor din Iasi si din Bucuresti.

Reeditarea Atlasului a fost posibila gralie concursului acordat de Ambasada Frantei in RomAnia.

Informalia statistica a fost oferita de Institutul National de Statistica din Bucuregti.

Coordonare gi text:
Violette Rey, profesor la Ecole Normale Sup6rieure Lettres et Sciences Humaines din Lyon,
membru de onoare al Academiei RomAne;
Octavian Groza, profesor la Universitatea ,*A,lexandru Ioan Cuza" din Iagi,
director al centrului de excelentA Cuguat-TIGRIS

Colaboratori principali:
C entrul EN S -G 6 o phil e, L yon : S amuel Rufat, Catrinel Trofin-Gille,
B6atrice von Hirschhausen, Karine Emsellem, Sophie Vemicos Papageorgiou.
Centrul Cuguat-TIGRIS,Iasi: Ionel Muntele, George furcturagu, Alexandru Rusu,
Ionel Boamfa, Daniel Condorachi, Comeliu Iatu, Marinela Istrate
Centrul CCMESI,Bucuresti: Radu Nec$uliu, Cristian Ioan Ioja,
Laurenliu Rozylowicz, Simona Toma
Centrul CICADIT, Bucuregti: Cristian TalAnga

Colaboratori speciali:
Maria Radulescu, Institutul National de Statistica
Ministerul Agriculturii, Pidurilor gi Dezvoltarii Rurale
Ministerul Mediului Ei Gospodaririi Apelor
Administratia Nationali Apele Romine
SCAM - ENS-LSH Lyon
Alexandru Groza (programele StatConv si StaMatch)
Philippe Waniez (programul Philcarto - http://perso.club-intemet.frlphilgeo)
 ,\
ATLASUL ROMANIEI
Violette Rey

Octavian Groza, Ioan Ianoq, Maria Patroescu

d
encichpedia rao
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romdniei
Atlasul Rom6niei/Violette Rey, Octavian Groza, Ioan Ianog Aceasta carte a fost publicati cu
Maria Patroescu. - Ed. a2-a,rev. - Bucuregti: sprijinul Ministerului Afacerilor
Enciclopedia RAO, 2006 Externe al Frantei si
Indice al Ambasadei Frantei
rsBN ( l0) 97 3-7 t7 -t3O-6 ISBN (r3) 97 8-97 3-7 t7 -130-6 in Rominia
I. Rey, Violette
II. Groza, Octavian
III. Ianog, Ioan
IV. Paroescu, Maria

931(498X084)

Grupul Editorial RAO

Str. Turda nr.Il7-119, bl. 6, parter, Bucuregti
Tel./fax: 224.12.31; 224.14.7 2; 031 2286 205
e-mail: offic@raobooks.com
www.raobooks.com
www.rao.ro

Atlas de la Roumanie
O CNRS, GDR Liberg6o-La Documentation Frangaise, 2000, Paris

Atlasul Romdniei
@ Enciclopedia RAO 2006,
pentru versiunea in limba romdna

Editia a doua, revizuita

Traducere din limba francezi

Octavian Groza

Coordonatori:
Violette Rey
Octavian Groza

Referent qtiinlific:
prof. univ. dr. Ionel Muntele

Redactor:
Sandina Groza

Orice reproducere, preluare partiala sau integrala, prin orice mijloc,

a textului sau a iconografiei lucrarii de fap sunt strict interzise,
acestea fiind proprietatea exclusiva a editorului.

rsBN (10) 973-7 t7 -130-6

rsBN (13) 978-973-7 t7-130-6
 CUPRINS

kefald (Herv6 Bolot) g Structura pe grupe de virsti a populaliei .......... 4r

krfroducere. Metamorfozele Romhniei 1l Dinamica demografica 195G2002 43
Varialia datorati sporului natural, 197 7 -1992;
Capitolul 1. Teritoriul romdnesc ln cadrul Europei A Varialia datorati bilantului migratoriu, 1977-1992 ..... 44
Pozilia geopolitica t4 Variatia datorata sporului natural, 1992-2002;
Interferentrele culruraie 14 Variatia datorati bilantului migratoriu, 1992-2002 ....... 45
Romdnia in cadrul acordurilor europene 15 Ponderea populaliei feminine in L992 ................ 46
Constructia teritoriului (1699-1792); Constructia teritoriului Ponderea populaliei feminine in2002 46
statal (1859-1878) l6
Construclia teritoriului statal ( 1 9 I 8 -1947) t7 Capitolul3. Lumea rurall 9i agricold 48
Latinitate gi interferente culturale 18 Dilemele gi paradoxurile ,,reintoarcerii la {ari" 48

Centralitate carpatica gi urme ale istoriei l9 Habitatul vieut din satelit 49

Patrimoniul cultural gi patrimoniul natural 20 Reparti{ia satelor; Mirimea satelor 49
Construclia teritoriului statal ........... zt Padurile 50
Nationalitatile 5i religiile 21 Tipurile de paduri; Exploatarea padurilor 5l
Nationalitatile la originea particularititilor regionale 23 Padurile si mediul geografic 5l
Maghiarii; Germanii 24 Bilantul hidric si irigatiile;
Rromii 25 Potentialul productiv al solurilor \)
Confesiunea ortodoxi; Confesiunea greco-catolici 26 Temperaturile, precipitaliile Si inundatiile;
Confesiunea protestanti; Confesiunea catolica 21 Suprafelele agricole ameliorate; Evolulia populaliei
Schimburile economice gi culturale actuale 28 active ocupata in agricultura 53
Legiturile aeriene intemationale ale companiei TAROM; Dotarea cu tractoare; Dotarea cu combine; Utilizarea
Romdnia pe coridoarele de transport europene ............. 29 ingragamintelor; Repartitia efectivelor de cai;
Caile ferate rom0ne in refeaua feroviari europeani; Dinamica suprafelelor cultivate ( 1 989-2006);
Conductele de petrol 30 Repartilia culturilor de soia 55

Originea importurilor; Destinatia exporrurilor; Originea Populalia activa in agricultura; Presiunea agricola 56

investiliilor striine; Originea companiilor sftaine ........ 3l Marimea medie a exploata[iilor agricole; Suprafelele
hincipalele institutii culturale occidentale in Rom6nia ..... 32 cultivate in asociatie 57

Lumea dintre Carpali, Duntre si Marea Neagra .......,........,... 32 Structurile funciare ale decolectivizarii; Presiunea agrari gi
Pozitia Romdniei in Europa ............. 33 conditiile agricole 58

Tectonica gi riscurile seismice; Traiectoriile decolectivizarii 59

Zonele bioclimatice 34 Utilizarea terenurilor gi producliile agricole 60

impartirea administrativa gi altitudinea 3s Terenurile arabile; Pasunile si f1netele 61

Viile gi pepinierele viticole; Evolutia suprafefelor cultivate

Capitolul2. Populalia 36 cu vip de vie intre 1992-2004 62

Urbanizarea; Migraliile inteme; Livezile; Cultura cartofului 63

Migrafiile exteme 36 Cultura grAului; Cultura florii-soarelui 64

Refeaua de a$ezari 37 Cultura porumbului; Cultura legumelor 65

Dinamica densitalii populaliei 19 12-2004 38 Creqterea bovinelor; Cre$terea porcinelor 66

Gradul de urbanizare in 1930; Cregterea ovinelor; Cregterea pasirilor 67

Gradul de urbanizare in 2004 39 Tipurile de agricultura n 2004 69

Piramida vdrstelor; Tranzitia demografi ci; Tipuri de agriculturi si de spa(ii rurale 70

Cauzele deceselor 40 Polarizarea spaliilor agricole 7t

Fecunditatea; Natalitatea; Mortalitatea 40 Tipurile de spalii rurale 73

Titlurile hartilor sunt negre, titlurile 9i subtitlurile textului au culoarea atribuita capitolului

5
 Atlasul RomAniei

Capitolul 4. Lumea urbanl 74 Poluarea riurilor l0l

Evolutia ora$elor 74 Transporturile 102
Variatia populaliei oragelor intre 1989 Reteaua feroviara; Densitatea relelei feroviare ..................... 103

si 2004 74 Densitatea retelei rutiere; Modemizarea relelei de drumuri

Refeaua de oraSe dupi marime $i statut na[ionale; Modemizarea retelei de drumuri judefene ..... 104
administrativ................... 75 Releaua rutiera 105

Evolutia sistemului urban intre 1930 si 2002 75 Liniile aeriene inteme; Traficul portuar 106

Reteaua de ora$e: 1930; 1956; 1966:2004 76

Evolu[ia populaliei oragelor ntre l9l2 si 2004 77 Capitolul 6. Serviciile clhe populafie 107

Locuintele in blocuri 78 Salariatii din sectorul te4iar; Comertul si creditul.................... 107

Transporturile urbane; Parcul de vehicole publice 79 Salariatii din sectorul te4iar; 1992-2004 108

Viata la oras 80 Evolulia numarului de locuri de munci in sectorul serviciilor;

Specializarea oragelor gi polarizarea spaliali 80 Servicii comerciale 109

Specializarea func{ionala a ora$elor 8l Sistemul de invatamint Si cel de asistenfi sanitara .............. 110
Varialia fortei de munca salariate in industria oragelor Sistemul cooperatist de creditare ..... ll0
1990_l2004; Elevii din inv{amdntul primar si gimnazial;
Privatizarea economiei urbane 82 invapmtntul liceal ........................ lll
Potentialul de atrac[ie al oragelor 83 invalamintul superior n2
Riscurile naturale in oraqe 84 Asistenta medicala a populaliei; Serviciile medicale
Riscurile tehnologice in orage 85 private ll3
Bucuregti. metropoli de 2 milioaure de locuitori 86 Serviciile spitalicegti;
Populalia Bucuregtilor 86 Accesibilitateafati de paturile de spital fi4
Zonele funclionale ale B ucure gtilor 87 Serviciile telefonice gi pogtale 115

Preprile terenurilor la Bucuregti in 2006 88 Abonamentele telefonice; Serviciile telefonice;

Poluarea gi spaliile verzi in Bucuregti 89 Serviciile po$tale 115

Turismul 115

Capitolul 5. Indusfria qi transporturile 90 Dinamica acoperirii teritoriului cu serviciile de telefonie

Industria 90 mobila ale retelei ORANGE ll5
Energia gi resursele minerale 9t Principalele zone turistice ................. ll7
Repartilia fortei de muncd industriala si
salariile pe ramuri de activitate e2 Capitolul 7. V@sociall $ culfiuall ll8
Salariatii din industrie; Evolulia numarului de Familii gi gospodarii 118

locuri de munca in industrie intre 1992 Si 1997 93 Ma,rimea medie a familiilor; Marimea medie
Marile uzine: 1990; 2004 94 a gospodariilor 119

Industria agroalimenlarli 19901' 2004 95 Marimea medie a locuinlelor 120

Ramurile industriale: Sectorul exffactiv in 1990; Sectorul Locuinlele. Dotarea locuintelor 120
extractiv in 2004; Industria metalurgica in 1990; Industria Locuinlele iluminate electric tzt
metalurgica in2004; Constructiile de magini in 1990; Alimentarea cu apa pombila; Refeaua de canalizare ............122
Construcfiile de maqini in2004 96 Alimentareacs gaze naturale 123
Industria chimica in 1990; lndustria chimica in 2004; Industria Practicile culturale, sportive gi religioase:
lemnului, celuloza gi h0rtiei in 1990; Industria lemnului, Cinematografele, secliile sportive; Abonamente
celuloza Si htrtiei in 2004 97 la televiziune; Sportivii; Bibliotecile;
Specializarea industriala a judelelor in 2004 Manastirile ortodoxe in activitate 124
gi evolulia lor fali de 1990 98 Repartilia persoanelor cu studii superioare in2002 .............12s
Patronatul industrial ln orage 99 Comportamente culturale
Relatiile economice ale firmei DACIA Groupe Renault; gi formarea capitalului simbolic...... ................... 125
Relatiile economice ale combinatului Mittal Steel Galati Negtiutorii de carte din r0ndul vArstnicilor;
(SIDEX) .................... r00 Negtiutorii de carte din rAndul tinerilor 126
Poluarea aerului in cAteva aglomeralii urbane; invipmdntul privat 127

6
 Teritoriul rom1nesc in cadrul Europei

Dependenta economici; Salariile lunare medii nete; Automobilele 1993; 1995;2004 ....... 148
Pensiile de stat; Produsul intem brut judefean .................. 128 Bugetele locale 150
Nivel de viata Si comportamente Deservirea habitatului prin re[ele de apa, de gaze
de reproducere sociala r29 naturale si de canaliaarre.............. ......................... 150

$omajul 9i conflictele de munci; Criminalitatea; Unitati administrative dezavantajate; Gestionarea inchiderii

Sinuciderile ..............129 minelor 151

Divorgrrile; Nagterile in afara cisatoriei; Persoanele cu Viitorul organizarii regionale .............1s2

handicap; Speranfa de viala 130 Regiunile de dezvoltare 153

Caracteristicile celor opt regiuni de dezvoltare ...................... 153

Capitolul 8. Tranzitia postsocialisttr 9i Regiunea de Vest 154
recompunerile regionale 13l Regiunea de Vest 155
Tranzitia democrafici 132 Regiunea de Nord-Vest 156
Evolutia populaliei intre 1989 si 2004 133 Regiunea de Nord-Vest 157

Primul tur al alegerilor preziden[iale 1990,1992 si Regiunea Centru r58

1996; Al doilea tur al prezidenlialelor in 1992; Regiunea Centru 159

Al doilea tur al prezidentialelor in 1996 134 Regiunea de Nord-Est 160

Societatea civila, prezenta religioasa 135 Regiunea de Nord-Est l6l

Al doilea tur al prezidenfialelor din 2000; Al doilea tur al Regiunea de Sud-Est 162
prezidenlialelor din 2004 135 Regiunea de Sud-Est 163

Prezen[a la vot la alegerile locale din 1992; Regiunea de Sud-Vest 164

Prezen[a la vot la alegerile locale din 1996......................... 136 Regiunea de Sud-Vest 165

Prezenla la vot la alegerile locale din 2004; Prezen{a la vot la Regiunea Sud Si Regiunea Bucuresti-Ilfov 166

alegerile parlamentare din 1996..... ................... 137 Regiunea Sud Si Regiunea Bucure$ti-Ilfov ........16i
Partidele cu majoritate relativa la alegerile
legislative din 2000 ......................... 138 Capitolul 9. Dinamici emergente: europenizare
Partidele cu majoritate relativa la alegerile legislative gi mondializare r68
din 2004 139 Problema structurilor administrative $i
Constructia sau restaurarea edificiilor religioase a gestiunii teritoriale ETC 168

ale celor trei mari confesiuni istorice; Comune noi in 2006 169

Construc[ia sau restaura.rea edificiilor religioase Problema structurilor administrative gi

neoprotestante................... ................. l4l administrarii teritoriale. t69
infradrile dintre comunele qi oragele romdnegti $i cele Satele orageIor....... 170
franceze; Pensiunile agroturistice.................... ........................ 142 Zona metropolitana Bucure gti t7t
Schimbarile economice 143 Mobilitatea intemationala 172

Investiliile striine directe din 1991 pini in 2005; Densitatea populaliei 173

Evolutia investiliilor striine directe intre 2001 si 2005... r+s Mobilitatea intemationala t't4
Evolulia balantei come4ului exterior; Relelele de cablu 175

Evolu[ia produsului intem brut; Sectoarele de activitate in Sistemul bancar.. 176

produsul intem brut t44 Noile instrumente socio-economice:
Societatile comerciale (inclusiv microintreprinderile); Audiovizualul si bancile..................... .................. 176
Societatile comerciale mari; Societifile comerciale mici si Intemalionalizuea cresc0nda a economiei...................... ............, tij
mijlocii t45 Pozitia intreprinderilor franceze in Romflnia
Mobilitatea intrajudelean a 1992-2004; (dupa cifra de afaceri) .................... t77

Mobilitatea interjudeteana 1992-2004; Originea marilor intreprinderi;

Mobilitatea generala 1992-2004 146 Originea marilor banci 178

Gestionarea teritoriului t16

$omajul 1990; 1994; 2004 t41
Mortalitatea infantila 1990; 1995;2004........................................ r41 Harta administrativi 194-195

Locuinlele noi 1990; 1994;2004 148 Bibliografie 196

7
 Prefati
,

(-f Aata cu aderarea la Uniunea Europeani, Romdnia intra intr-o fazd de foarte intensa echipare, de dezvoltare
\.t Si de amenajare teritoriala. Dat fiind faptul ca in perioada pe care o traim imaginea este regina, ambifia
noastri este aceea de a oferi tuturor factorilor de decizie un instrument de cunoa$tere si de analizirviztaltt de mare
valoare Stiintifica, capabil sa sprijine diagnozele, prognozele, alegerile strategice si deciziile de acliune efectivi.
Numai un Atlas geografic poate sa prezinte sinoptic toate componentele peisajelor ftzice, umane qi economice
9i sa permita autoritadlor, actorilor economici si tuturor factorilor implicali in dezvoltarea Frii sa-si structureze
acliunile in functie de realitalile vietii romAnegti.

I roiectul nostru a fost posibil gratie cooperarii preexistente intre Ecole Normale Sup6rieure Lettre et Sciences
I Humaines din Lyon gi universitadte din Iagi qi Bucureqti. Instrumentul pe care il propunem va lua doui
forme: aceeatiparita, a clrei reactualizare este intotdeauna problematicir, qi aceea electronicadebazadigitala, apta
sd integreze imediat noile metode 9i mijloace stiintifice, precum 9i noile informatii statistice.

ditand gi punAnd la dispozilia Rom6niei un astfel de instrument, la nivelul cel mai ridicat al evolufiilor 9i al
fl
-U./ cunoaSterii actuale, dorim si facem un gest de deschidere gi de inplegere reciproci intre Frile noasffe, intre
cercetdtorii gi intreprinderile interesate de acest demers $i de rezultatele sale, la fel ca gi intre factorii de decizie
politica si administrativi.

p ealiz6nd acest proiect in calitatea noastri de geografi 9i de diploma(i, ne-am angajat in mod clar si facem din
l\ el un instrument autentic ai integral de cooperare franco-rom6na. Fie ca el si fie utilizat in scopul indeplinirii
obiectivelor de dezvoltare economica si sociala a Romdniei prietene: ar fi cea mai frumoasi recompensi pe care
ar putea-o a$tepta promotorii acestei actiuni.

A tunci cAnd utilitatea acestui instrument va fi devenit evidenti, aS dori catoate institutiile geografice rom6neqti
/4. sa-gi poata manifesta competentele, mai ales in ceea ce privegte elementele regionale, pentru a imbogifi acest
Atlas cu experienta, cu studiile $i cu rezultatele cercetdrilor lor.

Prin urmare, ceea ce vi propunem aici este o operi evolutivi, modemi gi deschisa.

Herv6 tsOLOT
Ambasadonil Fran{ei in Romilnia

I
 lntroducere
Metamorfozele
Romdniei
Rom6nia este o fara de prima mi,rime in regiunea Europei central-estice, alaturi de Polonia
cu care se aseamina de altfel Si prin pozilia geografica, in contact direct cu lumea slavi
risarircana $i cu noile tari din Comunitatea Statelor Independente. Cu cele 21,7 milioane
de locuitori, ce traiesc pe un teritoriu de 238 400 km2, ea se situeazi ca populalie pe locul
7 intre tarile europene, daci nu luAm in considerare Comunitatea Statelor Independente.
Un motiv suficient pentru a incerca si cunoagtem in detaliu starea sa actuali. Mai mult,
Rom6nia a intrat in mod activ in fazaftnala a aderarii la Uniunea Europeana $i se confrunta
cu cerintele complexe pe care le implica aceasti noui perspectivi.

RomAnia a triit intregul secol al XX-lea sub semnul tranzitiilor repetate. Marea schimbare
din anii '90 este unul dintre momentele excepfionale pe calea transformarilor tn sensul
modemitadi, iar evoluliile actuale reprezinta in cadrul acesteia episodul cel mai recent.
$aisprezece ani de postcomunism inseamna putin la scara transformarilor care se desfa-
$oara, insi fluctuatiile initiale ale anilor '90 au ficut loc unui ansamblu de tendinte noi,
care aSazd in vocabularul trecutului termenul de tranzi{ie postsocialisti, cu conota[ia sa
simplista de <<intoarcere>> la un model <<normal>> de evolutie. Revenirea la o tending
crescitoare durabila a produsului intern brut (p. 144) si situatiile actuale a1e realitalii
analizate de aceasti editie din 2006 a Atlasului oferi o perspectiva mult mai consffuctiva
decdt cea a editiei din 2000 9i impregneaza profund spiritul textului.

Doui idei-cheie au orientat aceasti cercetare: importanla temporalitatilor proprii poziliei

geografice de hotar al Europei gi rolul structurilor teritoriale locale subiacente gi rezistente
in fata presiunii unor diverse proiecte impuse, de origine externa. Calea ffansformi
rilor actuale spre modemitatea sociala si tehnicl este dificila din cauza duratei scurte a
fiecarei tentative din trecut, care a adiugat doar un strat deformator suplimentar, fara a
fi avut suficient timp sa schimbe structurile in profunzime... Numai un sfert de veac, in
perioada interbelica, pentru a pune bazele unei functionari democratice Si liberale intr-un
teritoriu statal intins, o jumatate de secol dupa 1945 pentru a crea o societate industriala
gi urbana impusa pe fondul unei ruralitati @ane$ti milenare, pentru ca apoi, in 1989, in
urrna mecanismelor geopolitice exteme de larg impact, o noui rupturi si se produca gi
si impuna inci o dati o riscruce. Problema teritoriilor gi a comunitatilor locale este slab
evaluata in toate proiectele succesive de organizare administrativi. A inlelege mai bine
aceasti problemi devine o necesitate in momentul tn care ea este recunoscuta ca fiind
esentiala pentru o dezvoltare durabili.

in cadrul procesului de fragmentare central-europeanir, care aurmat dupa 1989, RomAnia a

r&mas neatinsd. Ea s-a aflat totu$i in contact cu zone de conflict: in stare latenti, la frontiera
sa cu noua Republici Moldova, 9i violenta, la frontiera cu Serbia, qi a fost obligata in
acelagi timp sa facd fatd unei situatii delicate de coabitare cu minoritadle nationale. Mai

11
 Atlasul RomAniei

mult, ea este o tari siraci, ori mai degraba saracita din cauza raticirilor economice din
trecutul socialist. Aceste caracteristici fac din Romdnia o Fra prea putin cunoscuti sau
gregit inpleasi in plan intemational. Imaginea sa trebuie corectata in aceasti fazd finala
a aderarii la Uniunea Europeana Si in perspectiva integrarii sale ca membru cu drepturi
depline in aprofundarea $i extinderea construc(iei europene.

Acest atlas geografic al anului 2006 are ca obiectiv central cunoagterea perioadei incepute
in 1990. A inlelege maniera de tranzitie postsocialisti proprie Rom6niei presupune inainte
de toate o descriere a fenomenului de deschidere spre lume, de relationare cu ceilalti,
de adaptare a structurilor inteme la posibilitadle gi la configuratiile externe. Tranzitia
a fost sinonima cu o rupturA sistemici, o ruptura care descompunea bazele sistemului
anterior gi care permitea, prin aparifia comportamentelor noi, initierea unei noi constructii.
Eliberate de constr6ngerea totalitara, dar supuse incertitudinilor unui prezent de cr.za,
aceste comportamente se manifesti mai int6i la nivelul elementar micro-social Si spalial,
in familii, gospodarii 9i intreprinderi, 9i se concretizeazd in ciutarea unor solutii in egala
misuri individuale qi de grup. Apare astfel o noui diversitate de situatii geografice, in
care conditiile locale gi regionale dob6ndesc o mare importanlir. Acest fapt contribuie la
reafirmarea partiala a identitalilor regionale din trecut sau la aparilia unora noi, la initierea
unei recompuneri a organizi,rii tfii. Centrat in mod deliberat pe mutatiile din societate,
atlasul nu neglijeaza ceea ce se datoreazl mediului frzic, transformarilor de mediu qi
riscurilor nou asociate presiunilor tehnologice, in organizarea geografici a teritoriilor.

Cum contribuie o cunoa$tere de tip geografic la inlelegerea tuturor acestor fenomene?

Cum suscia ea reflectia gi comunicarea intre divergii parteneri pentru a pregAti deciziile
privitoare la evolufia Frii? Yizualizarea cartograficd ainformatiilor geostatistice, prelucrate
dupa metode care indivrduahzeaza trasaturile dominante, oferi o veritabili radioscopie a
teritoriului. in mod cert, o harta ne obliga si trasirm linii, sa decupam intr-un spatiu
continuu, sa simplificiryn, dar toate acestea cu o anumita rigoare, astfel incdt harta si redea
esentialul informatiei fara a-i deforma sensul. Complexitatea $i adeseori imaterialitatea
valorilor gi a comportamentelor sunt sugerate cu ajutorul imaginii unor elemente concrete
$i misurabile. ii rirndne totusi cititorului sd analizeze gi si interpreteze ha(ile gi graficele
pe care comentariile incearci si le faca mai ugor de inleles, fara sa li se substituie insa.
Comparalia dintre ha4i permite stabilirea de asem6nfi intre mai multe repartitii, suscita
intrebari in privinla articulatiilor dintre fenomene aparent fara relatie intre ele, dincolo de
localizarea lor comuna. Cdt despre graficele de dinamici a unor fenomene, acestea ofera
chei de inplegere a tendintelor.

Acest atlas a beneficiat de doua atuuri excepfionale, care se datoreaza in intregime situaliei
de deschidere postsocialisti. in primul r6nd, este vorba de revitalizarea Institutului
Nalional de Statistica gi de munca sa enormi pentru a fumiza in mod regulat date ugor
accesibile la nivelul celor 3 140 de unitati administrativ-teritoriale actuale. Recensf,,rn6ntul
general al populaliei din 1992, care ofer6, la nivel de comune, o imagine spaliala a
societatii in momentul iesirii din comunism, a constituit baza de lucru a editiei din 2000;
recens4ryn6ntul din 2002 este baza acestei editii. in aceast4 perioada de mari transformari
este extrem de utila o analizit fina a fenomenelol analizi pe care agregarea datelor la

12
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

nivelul celor 4l de judele nu o peflnite. Nu pufine sunt ha4ile din atlas care subliniaza
eterogenitatea situaliilor in interiorul judetelor, in special diferenple dintre comunele de
cdmpie $i cele de deal.

Este vorba, in al doilea rdnd, de existenta unei lungi 9i fructuoase colaborari Stiintifice
cu cercetitorii rom6ni. Acest atlas n-ar fi existat fara participarea lor intens6, in special a
specialigtilor in geografie umani din cadrul Facultaflor de geografie ale Universitadlor din
Iagi si din Bucuregti; timp de zece ani s-au desfAgurat in mod continuu schimburi de date gi
de metode, seminarii interne gi stagii de formare in cartografia compttenzatd.

Atlasul autilizatfondul de harta comunal georeferentiat de catre Micheline Cosinschi de la

Institutul de Geografie al Universitatrii din Lausanne impreuni cu o echipa a Universitafi
din Iasi; fondul este bazat pe cele 2 948 de comune ale recensim6ntului dn 2002.

Lucrarea incepe printr-o prezentare a RomAniei in cadrul Europei. Prin situarea sa geograftca,
caracteruzata de interferenle culturale gi fizice, RomAnia actuala are un teritoriu politic relativ
recent, marcat de amprente culturale multiple, printre care se numiri cele ale minoritadlor
nationale qi ale coexistenfelor religioase (capitolul 1). Repartilia populatiei in teritoriu,
comportamentele demografice supuse unor masuri drastice, dar puternic diferenliate
de-a lungul secolului al XX-lea, urbanizarea recent4, numita explozivi Si totusi modesti,
,,reintoarcerea la tarit', reprezina chei pentru inplegerea societatii teritorializate (capitolul 2).
Lumea satelor, inci foarte agricola (capitolul 3), Si lumea oragelor din ce in ce mai numeroase
(capitolul4) ii situeaza pe locuitori in spatiul 9i in cadrul lor de via1i. Relatiile dintre cele doua
universuri,care sunt de multe ori prezentatein opozilie, se susftag in parte atalizeicartografice
din lipsa de date despre legaturile familiale active dintre locuitorii din mediul urban si cei din
mediul rural; polarizarea urbani modesti sugereazi doar o imagine pala a acestor legaturi.
Activitatea industriald,baza sistemului socialist, gi transporturile pe care acestale-a neglijat,
constituie osatura fragila a crearii de refele gi de interdependen[e intre regiunile tarii (capitolul
5). Serviciile catre populalie, atAt de a$teptate, ezita intre grija unei deserviri regulate la toate
nivelurile habitatului Ei concentrarea in folosul marilor centre urbane (capitolul 6). Privita ca
<spafiu social>>, vialasociala $i culturali, supusi pauperizfii,prezintaconfigura[ii geografice
numai partial dependente de nivelul de viati; alti factori, c0teodata neidentificabili, intervin
in personalitatea culturala a regiunilor (capitolul 7). Aspectele inedite $i inovante asociate
transformarilor sistemice sunt ffatate in capitolul 8: tranzifia demografici, comportarnentele
electorale Ei aparitia unei socieEti civile autonome fala de actiunile statului, tranzitia
economica, tanzitia sociala... Aceste forme noi fluctueazain spafiu gi adAncesc disparitalile.
Ele fac apel la o noui gestiune a teritoriilor, a politicilor de amenajare regionala. Ha{ile celor
opt regiuni de dezvoltare, care schiteazi pentru fiecare arhitectura proprie gi legaturile cu
teritoriile invecinate, sunt baza unei reflectii privind amenajarea 1or. Ultimul capitol (9), care
este nou, abordeaza emergenfele specifice intema(ionalizirri Si includerea Frii in procesele
mondializirii care, pentru Rom6nia, inseamna mai int0i de toate o europenizare.

Sperim ca aceasti lucrare, rezultatul unei colaborari bilaterale sus[inute, si contureze

sensul solidaritatii intre locuri, intre locuitori si mediu, si reprezinte un instrument de
cunoagtere gi de reflectie pentru toti cei care sunt interesafi de Rom6nia - simpli cetateni
sau responsabili politici - 9i care sunt chemati si aleaga in privinla localizirrlor gi a
administrarii ratrionale: este ceea ce echipa noasffa isi dore$te!

13
 Capitolul 1r
Teritoriul rom6nesc
Tn cadrul Europei
Pozitia geopolitica

Romdnia este o tari de la hotarele Europei. Singura,,democralie popular#'nedelimitata

direct de Cortina de fier si care, agadar, nu s-a aflat in vecinamtea imediata a
Occidentulului, RomAnia dispune la vest de 448 km de frontiera cu Ungaria. Se bucura
de iesire la Marea Neagra prn 244 km de litoral $i este marginita la nord gi la est de
1 330 km de frontiera cu Ucraina $i cu Republica Moldova, tari membre ale Comunitatii
Statelor Independente, iar la sud de I l7O km de frontieri cu doui pri balcanice,
Bulgaria Si Serbia.

Situatia de hotar ii conferi o pozilie unde se imbina interferenle multiple: de naturi

geopolitici gi culturala de-a lungul secolelor, de natura geofizici de durati infinit mai
lungi. Aceasti dubla proprietate, de <<hotar>> gi de interferenti, a marcat tn permanen[a
evolulia gi structurarea teritoriului; sursa de bogafie si de adversitali, ea da adeseori
mai multi greutate forfelor externe decOt celor inteme, ceea ce face din Rominia un
d entre-deux.

in procesul de recompunere, care afecteaziintreaga Europa de dupa 1989, intoarcerea

Rom6niei spre Vest este manifesti, chiar daci mai putin rapida dec0t cea a larilor din
Europa Centrala. Recunoscuti in 1999 drept candidati gi devenita intre timp aderenta la
Uniunea Europeani, integrata in NATO (2004), ea este membri. aZonei de Cooperare
Economica a Marii Negre (CEMN) si participa la Initiativa de Cooperare Sud-Est
Europeana (SECI). Vecina cu Serbia, Romdnia a suferit direct consecintrele blocajului
circulatiei pe Dunire, intreruperea schimburilor economice si pierderi financiare
considerabile. Prin apartenenfele sale multiple, ea nu face parte cu totul nici din
Europa centralf,, nici din Europa balcanici, afldndu-se intr-o situatie intermediara,
d entre-deux.

Intefteren yele cultural e

Specificul spatiului romdnesc in Europa central-rasariteani este dat in primul r0nd de

limba de origine latina. Acest spa[iu lingvistic, un fel de insula inconjurata de limbi slave
Si de limba maghiari, este ancorat tn zona montani a Carpalilor, a ciror forma circulari,
inchizdnd in interior bazinul Transilvaniei, sugereazd rmagrnea unei citadele. Aceasti

14
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

Rominia Tn cadrul acordurilor europene

,ss Barents
AL. - Albania
*1" Aze.baidjan

ffi-
neyriavilM .'.'...'l4,rea^V ....
Bosnia-Herlsgovina
Croatia
Ka. - Kaliningrad
*Bffi- Ko. - Kosovo
{@F- .o\
."$ MA. - Macedonia
,o MU. - Muntenegru
SL. - Slovenia
o TP. - Teritoriile Palestinisne
ao
T
r'

*
(, f
J
t
t
MeGeNodului
\ . Minsk Kazahstan

! $
c)
$
a
{tI R
o ::I.
o

N eag re
+ au
$o'
lran

+' c
B.
% *
sa Siria lrak
,l/ s
l}
-% I
).'.

o ,.t
e
Maroc Algeria Itteaiterane
Arabia
saudtta

I Stat membru alUniuniiEuropene (UE 15) Stat membru al NATO

I Stat membru al Uniunii Europene din mai 2000 Stat neutru

Stat aderent la Uniunea Europeand (2007-2008)

I SECI (lnitiativa de Cooperare Sud-Est Europeani)
Stat candidat la Uniunea Europeand F:-----i-r-]]] Stat membru al CEMN (Zona de Cooperare
(Turcia, Croatia, Macedonia) L:,r:-:-r-t-' ' 'I EconomicA a Mdrii Negre)
Stat care a semnat cu UE un acord de stabilizare
gi de asociere (2003-2005)
I reritoriu sub administratie internalionali
Stat inclus in politica de vecindtate a
Uniunii Europene r{ z1 zonade conrict:
il:H,,li:lHlHln.'
Stat membru aIAELS (Asocialia Europeani
de Liber Schimb)
Stat in afara politicii de integrare a
m SHrg:
0
i,:'$i{,115,9J,.
km
a,e UE (2)

Uniunii Europene
3s0
- MGM-Liberg6o-G6ophite
@
o cusuii-lcnts'2006
2000

15
 Atlasul RomAniei

q____jEk,
O MGM-Libergdo-

1 * $Shol o
G6ophile 2000 Construc!ia
, o
I tatu Maro LJA
1

fluo lnpiul
Botosani
teritoriului
tr Habsburdc)
o statal
Simleu Orhei tr
Silvaniei E Hearnl U aC. 1 699-1 792
rngr; Chhina,
t o
, o (r)
I o
cLu] il
o Bacau
Hugi
o
o
Alba
:
I
. Timigoara tr
',tr
_

o
BAfd- \ 11552'l /16 v
.asub lnpenul Jiu d€ lnsula
(, ot*i"n) 6O
Or$ova Pito$ti oo o Muntenia $erplot
Tumu
Oltenia I Hlrgova

o Marea
(?7i&t Slatina Neagrd
sublnryiul Craiova
Haffiurgc) Iravrodin Cdr$anF
o
zrlaeaet Calalat
o
ManSafia
1427
OTOA4A
N
Frontiera de imperiu - - - Frontiera actuale l---l Sub stepAnire habsburgicd
- Frontiere de vasalitate
lala 0e lmpenul Lltoman ffi Raiaturceasca I Caprtah o Oragsau$rg
---- Frontiera administrativa E 5u6 $apenire otomani ! Centru regional D Localitate lortificata sau cetate

q_______ r_Ek,
@ MGM-Liberg6o-
\o G6ophile 2000
?o Salu Mare : Sighet o Donfioi
Constructia
o Maramure$.:.
o
Eotoqani
teritoriului
Siirieu o
statal
Oddoa
Silvaniei o
o c Noaml
o
aC 1859-1878
o Neamt
(t)
,o
Clul

o
l|ihre$ o Bacau

Arad
o
Aha
; Srghigoara c

Iimisoara I oo
Teolci I 878
o c
: Hal€ o
Foc$ani o
Galat
/ Caransebe$5

Banat ,,
.-J Jiu o 6O
v
lnsula
o $arllor
Orgova Pitegti ooo Muntenia (1878)
Tumu
Serbia s
o Marea
1878 Srehaia sucuBE9Tr
Satina Neagrd
Craiova
llauodin CorEEnF
o o
,boeeut Calalat
Caracal o Rodori I

lhngana
(tw)
Bulgaiei
Frontiera de imperiu --* Frontieraactuala [--l Sub sapanire habsburgica f CapitaH

-- -
Frontiera de vasalitate
latd de lmperiul Otoman @l Raia turceasc6 E Sub stapanire ruseasca I Centru regional

---- Frontiera administrativa E Substapanireotomane o Orag sau tdrg

16
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

RQLONTA 0-_________qk,
Constructia CEHOSLOVACIA; @ MGM-Liberg6o-
teritoriului o Dorohd
G6ophile 2000

statal Suceava
o Botoqani
o
1918-1947 UNGARIA o URSS
o H&lau

l.leaml o
o

Hugi
o Baciu
,J
*" Alba lulia
S€hisoara
o
,o t{edias
oo
Timigoara
Sebeg o Tecrjci
o
o
o tlateg Focsani o

P
o 9'o* &badag
o
lnsula

ooo
$erylor
Or$ova Pitesti
Muntenia (1947-
Turnu o Ha6ova
URSS)

o Oltenia Marea
Srohaia
Slatina Neagrd
IUGOSLAVIA Craiova
Mavrodin
o
Constanla
Caracal c o Rd;od
Calalat

Tumu
.l Mangalia

I
BULGARIA
-.. Frontieriin 1918 .*- Frontieraactuala f-_l Sub saPnire ungara I Capitala

- - Frontierain 1940 ---- Frontiere de stat

dispirutiin 1940
F;I gu6 5l5panire ruseasca o Orag

: Sub st&anire bulgara

citadela de altitudine medie (Vf. Moldoveanu - 2 544 m), cu numeroase trecitori, nu

a reugit decdt partial si devieze marile valuri migratoare din est, juc0nd totusi un rol
important in inrldacinarea populafiei. Locul initial al formatiunilor politice premoderne
gi al capitalelor 1or, amplasarea minastirilor, existenfa unor arii etnografice arhaice sunt
dovada acestei inr[dicinari. Muntele a fost si este un refugiu.

A incerca o cartografiere a influentelor culturale de mare intindere Si de lunga durata

este un exercitiu delicat. Limitele ffasate reprezinti arii de contact Si de suprapuneri
in care se produc sincretisme; urmele imprimate in elementele materiale de civilizatie
sunt mai ugor localizablle decdt ideile. Mai mult chiar, pitrunderea influentelor exteme
ia cdteodati ffasee neagteptate: s-a intAmplat, de exemplu, ca reformele institutionale
inspirate de Occident si soseasci odata cu prinlii fanarioti in secolul al XVIII-lea, iar
modemizarea ora$ului Bucuresti in secolul al XIX-lea si se datoreze generalului rus
Kiseleff. Interferentele sunt datorate contactului cu trei spatii culturale: meridional, al
lumii greco-bizantine, continuate de lumea otomani, care este cel mai vechi; apusean,
mai ales al lumii germanice, care este cel mai recent; rasaritean, a[ lumii ruso-ucrainene
$i al Asiei, progresiv cel mai ambiguu, care imbina in mod strAns spiritualitatea
ortodoxi, imperialismul politic si fluctuatiile de populalie (cazul evreilor pentru
perioada moderni).

17
 Atlasul RomAniei

Latinitate si
,, interferente culturale
migralie
evreiasci Emigralie evreiascd
din Galitia din Rusia
lnfluenfi
austiacd, o
ploneze * migralie evreiascd
t din Rusia

a
a )
a
,
lnfluenld
ungare,
\
a
, I
o
i
I
,7
lnfluentd

austiacd, **
germane
t o o'd
t a
, a

\ ,
,
t
o
I .*, /t
(

I -t
*-,-' o
l lnfluentd

(
a
I
t
-
\t a- )
t
I
I
I
, ,, t
\ o(
* I
!
I
II a I I I
I
, f
, , o 4 I
z
t
, a

,oa ,
a
a a
, a
, a
I r \ a
a,
t
I
f a
a
a

a at'
Ji
) o lo
t ,
I a

\ \ a /\
a ti\ L Marea
,
I,
a J C
a

I
Neagrd

lnfluentd
bizantino-greceascl,
tutco-otomane,
slavd sudici
I tutco-otomane,
0
o MGM-Libe196o-Geophile
100 km

2000
\ slave sudice @ Cuguat-TlGBlS 2006

Populatie romAneascd maloritari * Extensie puternici a ariei de influentd

Directia
Populatie romAneascd minoritari in amestec *. - Extensie difuzi a ariei de influenta
cu urmdtoarele grupuri etnice majoritare:
Elemente culturale meridionale
- populatie maghiard (inclusiv ceangdi)

W
@
- populatii slave rdsdritene
(ucraineni, ruteni, rugi)

n iHBi :lHlltXlHld
ionare Elemente culturale est-europene (in special ruse$ti) $i
central-asiatice
n - populaliigermanice (saxoni, gvabi)
lE - populalii turco-titare (inclusiv gageuzi) Elemente culturale occidentale gi central-europene
O - grecigiarmeni (in special austro-ungare)

O - slavi vestici (polonezi, slovaci, cehi)

Sursa: Cuguat-TlGRlS, Facuftatea de geogralie din lagi Emigratie evreiascd o Prezenta evreiascd importanta la inceputul
Harte realizaE dupi cea a geografului Emmanuelde Martonne, secolului al XX{ea
comdeta6 cu datele din recensdmAntul pNaliei din 1930

18
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

Centralitate carpaticd si urme ale istoriei

Spre Leipzig, Spre Kiev, Moscova
LVOV
,Lvov
t
a I
Sighet ( a
a
oas

Satu
Mare

j-
Spre
Viena
o

U
0radea
,

Spre
\ )
n.
_c o. ,C
Hugi
Tighina
Viena,
, lnah
Budapesta I
I
a
a
I Atbe

-iT 7;
Bdrlad

,L Sibiu

o'

Spre
-
Belgrad,
Constantino4
{lptanbut) /
o BrAila
I
t

.t
'\t
+.
I
r*

Spre
Salonic, Marea
Constantinopol Neagrd
(stanbul) Mangalia

100 km
, I, 7
Spre
Spre
Constantinopl (stanbul)

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 C on stantinopl (l stanbul )

@ Cuguat-TGRIS 2006

Elemente ale patrimoniului istoric Elemente ale patrimoniului religios Altitudinea medie a comunelor (m)
a Orag antic (grecesc sau roman)
0 ortodoxe
1 200

6 Capitala antici, dacicd sau romane I proteslante

900
O Centru feudal secundar I romano-catolice
700

Q Capitata teudala efemera t greco-catolice

500
(fr) Sinagogi principale
ffi capitata feudali durabils
300
ffi Centru administrativ important dupa 1700 I Mari moschei 9i geamii
200
Pftjrn principal

[l Situri istorice semnificative C Mdndstiri din secolele Xll-XlV O Orag

-
r -- , Nucleele lormatiunilor statale premoderne o Menastiri din secolele XV-XVl
100
I Vad
- 1.;l Pas montan
Extensia confesiunii romano-catolice
Zone etnogralice arhaice

Extensia protestantismului traditional

Extensia conlesiunii greco-catolice

Sursa: Facultatea de geogralie din la$t,1999

19
 Atlasul Romdniei

Patrimoniul cultural si patrimoniul natural

a a

a
a

a
a
a l a

a
a
a

, 4.. a
art

a a
a

-1
a
ro!
Fa tr
a
a

a a a
a

a -1a-,{
a
"a \ oa.
Marea
\j Neagrd
a
0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Situri clasate ?n patrimoniul mondial (UNESCO) Principalele arii naturale protejate Altitudinea medie a
comunelor (m)
A uanartiri din Moldova (1993),7 situri I Rezervatie a bioslerei (Delta Dunerii este clasata in patrimoniul mondial)

I Mana.tir"a Horezu (1993) 0 Parc national (13in total) r, roo

I C.ntrrt istoric al Sighi$oarei (1999) a Parc natural (13 in total) I eoo
A Bisericidin lemn din Maramureg (1995),8 situri a Rezervalie naturala (625 in total)
f, 7oo
a
,l C.tati dacice din Munlii Orastiei (1999),6 situri
Monument al naturii (227 in total)
ITI 5oo
A S.,.., biserici fortificate din Transilvania (1999), 7 situri
n Zoni umedi de importanli internalionala
300
NoE: Romenia a semnat Convenlia UNESCO a Patrimoniului O Rezervatie Stiintifica (55 in total)
Mondial la 16 mai 1990
200

100

Sursa: Ministerul Mdiului 9i Gospoddriii Apelor,2006

20
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

Constructia teritoriului statal

Teritoriul statului romdn modern este o constructie relativ recent4, ce a avut loc pe
fondul vicisitudinilor cauzate de conflictele dintre puterile imperiale care aveau interese
in zonir. in momentul primei reffageri otomane sub presiunea puterilor Europei Centrale
(1699, pacea de [a Carlowitz), existau trei principate. Moldova qi Valahia, fiecare cu
domnul gi cu capitala sa, platesc tribut fara sa fie supuse inaltei Porti. Transilvania,
care fusese $i ea vasala Podi fara sa fie sub dominatia sa directi (spre deosebire de
Ungaria centrali care devine pagal0c intre 1541 Si 1699), trece sub tutela Vienei si nu
va intra sub controlul direct al Budapestei dec0t dupa 1867 prin Compromisul Dublei
Monarhii. Avansarea habsburgici spre est din secolul al XVU-lea absoarbe temporar
Oltenia, in detrimentul domnitorului valah, gi Bucovina care va fi inglobati pentru 70
de ani, in detrimentul celui moldovean. Aparitia statului romAn se inscrie tn migcarea de
emancipare politica a popoarelor europene in decursul secolului al XIX-lea. Este vorba
mai int0i de o uniune intre cele doua principate (1859), care se hotarisc si aleaga un
print comun, pe moldoveanul Al.I. Cuza gi o capitala unici: Bucure$ti, capitala Valahiei;
urmeazi apoi desemnulrea unui rege comun din familia Hohenzolern-Sigmaringen
(1866), care se va gisi in fruntea unui regat independent abia dupi Congresul de la
Berlin din 1878. Noul regat primegte Dobrogea, dar Moldova va fi amputati de Bugeac:
ea pierduse deja Basarabia in 1812, ca urrnare a inaintarii Imperiului rus in directia
Gurilor Dunarii la sf6rsitul secolului al XV[I-lea. Forma rotunjita a statului romdn,
care se suprapune ansamblului carpatic Si ariei cu dominanta lingvistica rom0neasci,
nu a fost obtinuti decdt in 1918, dupi tratatele care consfinfesc infr0ngerea Puterilor
Centrale; atunci iSi inceteazi existen(a frontiera politica multiseculari care urmirea
linia de creastf, a Carpalilor. Maramuregul, Transilvania, Banatul Si CriSana - la vest,
Basarabia gi Bucovina - Ia est, intri in componenfa Romdniei Mari, care va rezista doar
scurta perioada dintre cele doui rirzboaie mondiale. Frontierele actuale ale Rom0niei
sunt rezultatul celui de al doilea rdzboimondial: pierderea Dobrogei de sud, a Bucovinei
de Nord, a tinutului Herta gi a Basarabiei. Tratatele bilaterale din 1996 cu Ungaria gi
din 1997 cu Ucraina confirma frontierele din 1947 gi recunosc drepturile minorititilor
din statele semnatare.

Nationalitdtile si religiile

Prezenta nationalitadlor si a religiilor diferite la scara intregului teritoriu este o

mogtenire a acestei istorii politice complicate, in care interferenple externe au marcat
profund configuratiile locale. Nafionalitatile gi religiile care in mare parte se suprapun
constituie nucleul dur al identitadlor comunitare. Declaratia de apartenenfi nalionali
este un lucru delicat, mai ales in perioadele de dominatie - prin constrdngere - a unei
nationalitifi asupra celorlalte, ceea ce explica fluctuatiile de efective in funcfie de data Si
de sursi, precum $i controversele in privinla lor; recensimintele dn 1992 si din 2002pot

21
 Atlasul RomAniei

fi considerate recensaminte care nu au fost supuse constrdngerilor. Mai pulin ponderea

nafionalitatilor minoritare (11o/o),in comparafie cu cea a populaliei rom0negti (89o/o),,
cdt concentrarea regionala gi implantarea lor anterioari constructiei statului modem
fac obiectul tensiunilor recurente, intr-un stat in care Constitutia proclama caracterul
nafional unitar (1991). Peisajul etnic comunal, detinit in gase grupe principale,, arata
covdrgitoarea preponderenfi a populaliei rom6ne$ti pe intregul teritoriu, cu excepfia
Transilvaniei, in partea sa centrala gi estici, $i a Criganei, de-a lungul frontierei, unde
predomina populalia maghiarl. Prezenla gennani, care dateaza din secolul al XII-lea in
Transilvania de sud si din secolul al XVIII-lea in Banat, marcdnd profund arhitectura
oragelor $i a satelor din aceste regiuni, nu mai individualizeazd singuri un tip de
comunitate. Adeseori casele germanilor, plecafi in numir mare dupa 1990, dar care in
prezent incep si revini, au fost preluate de rromi. La fel ca gi in trecut, cdnd ponderea
minoritatilor era mai mare, repartilia geografica locala a nafionalitalilor nu pune in
evidenti existenfa unui amestec etnic accentuat.

Pe teritoriul rom0nesc marile familii religioase sunt mai numeroase dec6t marile familii
etnice. Simplificarea mozaicului etnic, care a intervenit aici ca $i in restul Europei
Centrale, chiar daci nu cu aceea$i vigoare, nu a acfionat pe plan religios. Din 1930 nu
a mai existat posibilitatea cunoasterii geografiei comunale a vietii religioase; renagterea
acesteia dinurmi in societafile post-socialiste, 9i in particular in Romdnia, cu intensa sa
viala monasticir, justifica interesul cartografierii fenomenului (noile curente religioase
sunt abordate in capitolul 8).

Ortodoxia ocupa primul plan (860/o), pozilie intarita in raport cu anul 1930 prin aportul
greco-catolicilor. Sub interdictie din epoca lui Stalin, ace$tia s-au declarat in mare parte
ortodocai incep6nd cu 1992; chiar daci acest cult a fost reautorizat, comunitatea nu a
putut si-qi recupereze toate bisericile. Greco-catolicii se intdlnesc numai in Transilvania
gi mai ales in nord, la contactul cu fosta Galilie austriacf,, de unde a plecat aceasE
confesiune impulsionati de Habsburgi in secolul al XV[-lea. Catolicii se concentreazx
la frontiera cu Ungaria, in tinuturile secuiegti estice, dincolo de Muntii Harghitei si in
tinuturile ceangailor. Protestantii traditionali (luterani 9i calvinigti) corespund agezarilor
iniliale gi aproape disparute ale germanilor <<saxoni>, precum gi agezirilor maghiare din
Transilvania centrala.

intrebarea daca populatia maghiari din Transilvania rasariteani s-a instalat intr-o
depresiune ocupata de comunitati Frane$ti rom0ne$ti sau intr-un spafiu nepopulat
constituie inca un subiect de dezbatere intre istoricii rom6ni gi maghiari. Oricum ar
fi, aceasta populafie se compune din mai multe grupuri. Secuii, in partea muntoas?r
estica din Covasna gi Harghita, considerali descendenti ai soldatilor-tarani care pd.zeau
frontiera estici a Regatului ungar, au beneficiat prin acest fapt de statutul de nafiune gi
$i-au pastrat o individualitate putemica. Ceangiii, catolici de pe versantul moldovenesc
al Carpalilor, care inci mai vorbesc un dialect maghiar, ar putea fi alti descendenli ai
acestor soldati-strajeri ai frontierelor; problema originii lor rirm6ne deschisa. Celelalte

22
 Teritoriul romdnesc fn cadrul Europei

Nationalitatile la originea particularititilor regionale

Majoritate rom6neasci
Minoritate turcd
$i/sau tatara
Minoritate rromd
gi/sau maghiara

i"i Majoritate net romAneascA

Majoritate non romdneasci
Ucraineni, rugi lipoveni
Maghiari
o o croati, slovaci,
oc).
a
cehi, germani

o a

b
(

Numir de ..o
locuitori in 2002
@"
1 926 334

320 888
134 227 0 100 km
87
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ CugualTlGRlS 2006
Nationalitdtile
o/o ol
Nationalitdti 1 930 % 1 956 1 966 1977 to 1 992 to 2002 to
RomAni 11 156 555 77,8 14 996 114 85,8 16 465 510 86,2 1 8 999 565 88,2 20 352 980 89,74 1 9 394 648 89,48
Maghiari 1 423 484 oo 1 587 675 9,1 1 619 592 8,5 1 713 928 7,9 1 620 199 7,16 1 431 789 6,61

ligani/Rromi 246 500 1,7 1 04 396 0,6 64 197 0,3 227 398 1,0 40s 723 1,70 535 123 2,47
Germani 635 197 4,4 384 708 2,2 382 595 2,0 359 109 1,7 119 436 0,50 59762 0,28
Evrei 458 881 a.) 146 264 0,8 42 888 0,2 24 667 0,1 I 107 0,04 5 685 0,03
Artii 417 577 3,0 270 293 1,5 528 381 2,8 235243 1,1 249 004 1 ,10 248876 1 ,15
Populalia tohle t4 938 tg4 100 17489450 10t)

Religiile Piramida pe grupe de vArstd ffi,1':. a ffi

Religiile 1 930 ol
1 992 ol
2002 ol populatiei romAnesti ":"1ffi ffi
ffisi.I**@
0rtodocsi 1 0 029 349 70,0 19 762 135 86,8 18 813 108 86,8
ffi:{msrffi
Catolici
Greco+atolici
1 174 111
1 411 515
8,0
10,0
1 144820
228377
5,0
1,0
1 026 414
191 553
4,7
0,9
ffi.0*ffi
lffi,iT :o.srffi
-Uil;&;*d
Reformali calvinigti 709 619 5,0 801 577 3,5 701 071 3,2 - [5i#!sw 42!ffi]
[..T;:T:TI W
Evangheliqti Iutherani 316 383 2,0 39 552 0,2 27 112 0,1 =B tr.':_- J10.14EiSffi =E
s r:t:'tt ffi o
Evrei 467 245 3,0 I 775 0,04 6 057 0,02 . t lll 0-4 w.-
Neoprotestanti 58 950 0,6 408 074 1,8 544727 2,5 64200246
in procente, din totalul populatiei romanesti
Atei $i nedeclarali 10 743 0,07 51 028 0,2 33 064 0,'15

Sursa: Recensdmintele generale ale ppulaliei, 1930-2002

23
 Atlasul RomAniei

Numir de locuitori Ponderea maghiarilor in

de origine maghiara populatia totala in 2002
(%)
,---\ 70 108
/,'--r\35 357 00
Maghiarii
\o/ + +zo
72
o I 57
O""
^
l 30

a 12
b E 5
"oa
s E 1
a

c o- oo
o

j.c:: (J O; o o

o
o

i>
7S
n-71

ffi
ffi
g
Gg
*A
1Gla 0 100 km
H
@ 2000
in procsnlo din totalul populaliei maghiare Sursa: RecensdmAntul general al pfuaiei 2002 @ 2006

Numdr de locuitori Ponderea germanilor in

de origine germana populalia totald in 2002
e/")
C
(n)2
-7157 o 57
\ol,696
476
o
a" I 30
Germanii
@ 12
E 5
tf 1

o
o
oo
e
.A o

p jd
U' o.
o
"o q^ o

(\

0 100km
@ 2000
Sursa: RecensemAntul general al ppulaliei 2002 @ 2006

24
 Teritoriul romAnesc fn cadrul Europei

Numir de locuitori Ponderea rromilor in

de origine rromd populatia totale in 2002
27 322 o P/')
Rromii 8820 ? o ruo 65
1 778

o oo o
t I
o Iro
tP
oo oo
q ooo
[:]5
oO O E1
o
o"o
o
Oc
eo o o .ab
'15
o oo
o o
o
oo
o
o'
"o ;. O& o
o
oo b o o o@
.%
e6
B
o
e? 6b o cO
o o
., a
do
C t' a
@ o

:p
o a
o. q o
l6 ou
I tu14 o Oo
#*
e{ffi *g o
b
,iHs
*ffi*,
ffi*zt
9ffi,n,. H
'6
E
0 100 km
---t34e&g
q 6 4 2 0 0 2168
ln procefile din lohlul populatiei nome
o 2000
Sursa: RecensdmAntul al 2002 @ 2006

comunitali maghiare s-au intarit ori au diminuat in functie de circumstantele istorice:

Transilvania a fost refugiu c0nd c0mpia era sub ocupatie turci, a fost zona de atraclie
datorita dezvoltarii economice si funciare dupi Compromisul din 1867, ori a fost zona
de emigrafie sporadica dupi 1918, cdnd Transilvania revine statului romdn.

Numarul de rromi, populalia <<renegati> a intregii Europe de Est, este cel mai pulin cert.
InZOOZ peste 535 000 de persoane s-au declarat astfel, ins[ cifra este contestati de $efii
tigani; specialigtii propun mai cur0nd I milion. O asemenea incertitudine face ca hardle
alaturate si nu fie decOt aproximative gi fragilizeazd ortce evaluare care s-ar fonda pe
criterii de na[ionalitate, avAnd in vedere c[ majoritatea acestei populatii se distinge in
mod radical de alte grupu.i prin modul si nivelul de viati. Merita totusi sf, remarc4rn
ci repartitia rromilor este difuza la scara intregului teritoriu, cu o frecvenfi putin mai
ridicata in regiunile unde exista o pondere importanta de maghiari.

Piramida v0rstelor da masura diferentelor demografice ale fiecarei nationalitad si a

perspectivelor de schimbare a echilibrului dintre ele. Rromii, de exemplu, reprezinta o
populatie foarte tdnara si fecundi, care este pe cale sa modifice in unele arii structura
demografica.

25
 Atlasul RomAniei

Ponderea ortodocsilor in
populatia totala in 2002
f/.)
a I 100
Confesiunea
eo
a
eal
I 80
50
ortodoxa
a ffi 20
10
(-'
ton
5

a
E 1

3
o o'
o

J,
;. a
a 3.

oa

a'
o - a a
:1 " a
?".t o a a
a

a a
a a
Numiir de locuitori a
de confesiune ortodoxe 3
a oo o',
1 850 414 a.

304 000
0 100 km
1 25 000 o 2000
Sursa: RecensdmAntul al populaliei 2002 @ 2006

Ponderea greco-catolicilor in
populatia totald in 2002 (%)

"J"&l'
." 50
a
I 20
Confesiunea
E
oo

ooo
10
greco-
(f
i&
o
"o E 5 catolici
E 1

.! q
. "Oo
s
o
o
.$
o"
o
o o
o

&

Numdr de locuitori de
confesiune greco-catolici
18 500 0 100 km
/A sToo
(o,/ 12oo Sursa: RecensdnAntul general al populatiei 2002
@
oc TIG 2006
2000

26
 Teritoriul rom1nesc in cadrul Europei

Ponderea protestantilor in
populatia totala in 2002
(%)

Confesiunea n I
100

protestanti v T 80
50
o
o
ffi 20
t,I 10
E
:& 'o tI 5

a
o

f\oo'
.8.
\-.6 b o
"o.'
LJ
o

a\
\-c

Numar de locuitori de
confesiune protestanta
0
6
45 100 100 km
11 100 o 2000
1 200 Sursa: RecensemAntul general al ppulaliei 2002 o 2006

Ponderea catolicilor in
populatia totala in 2002
(%)
"b oo
o o 100
Confesiunea o
e ;" o 80
catolicd I 50
q"3
o
o
oooo
ffi 20
o
o
o
q E 10
d
o o
o E 5

"oC
oo
ooo

a
E 1

eo o "p
"o" 6
:p ,()0 o
o
C,
"t o
h o
a

Numdrulde locuitori de
confesiune catolici
0 100 km

6 33 000
8 200
Sursa: Recensdmeilul general al populatiei 2002
o
o TIG 2006
2000

27
 Atlasul RomAniei

Schimburile economice si culturale actuale

Schimburile economice, culturale gi sociale din prezent stau sub semnul schimbarii de
orizont, datorate ciderii Cortinei de fier 9i reluarii legaturilor multiple cu restul lumii.
Europa occidentala a redevenit astfel partenerul comercial privilegiat.

Pentru dezvoltarea economici doui elemente sunt decisive: capitalul, fa,ra de care
nevoile imense de modernizare Si de transformare ale aparatului productiv nu pot fi
finantate, precum si o infrastructuri corecti de circulatie, bazi pentru accesibilitate gi
inse(ie in sistemul de schimburi internationale.

Romdnia este si,raca insi, atit din punct de vedere financiar, c0t si din cel al
infrastructurii. Cele doua ha(i de la pagina 33 demonstreaza faptul ca in Europa [ara
se incadreazlprtntre statele cu nivel scizut al PIB-ului $i aflate in declin demografic.
Capitalul ii lipsegte gi aceasta cu at0t mai mult cu cdt ultimul deceniu socialist a fost
consacrat rambursarii integrale a datoriei conffactate in anii '60 pentru cumpirarea din
Occident de echipamente industriale. Pdni in 2000, investiliile directe straine nu s-au
grabit prea tare si soseasca (capitolele 8 si 9); atracfia reprezentata de o piali de 22 de
milioane de consumatori si de o m6na de lucru instruita gi ieftina a fost contracarata de
handicapurile unei evolufii institutionale estimate prea lenta 9i ale unui nivel scazut de
echipare teritoriala, ceea ce a marit riscurile financiare ale operatiunilor de investitii.
Comparalia intre originea geografica a investitiilor gi cea a intreprinderilor aratain mod
elocvent in cdt de mare mf,suri Romdnia rim0ne marcati de interferen[a apartenen[elor
sale: banii si marile intreprinderi provin in principal din Uniunea Europeanx, dar multe
dintre micile societiti sunt originare din Orientul Mijlociu, din Asia sau chiar din
Ungaria vecini.

Cum sa fie invinsi izolarea? Leglturile aeriene gi feroviare cu Europa sunt asigurate.
Traseul dunirean scurtat cu 400 km p.in canalul Cernavoda-Constanla inregistreazi
o reluare a traficului (p. 10A, in timp ce, prin deschiderea canalului Rin-Dunire,
Rotterdam-ul isi intinde hinderlandul spre Europa Centrala in detrimentul Constanlei.
in fata importan[ei transportului rutier intercontinental in directia Asiei, care este in
plina cre$tere, Romdnia este in pozilie geografica marginala, la fel ca gi in cazul axelor
nord-sud intre Marea Baltici, Marea Neagra gi Marea Mediterani, insi o politica activa
incearcf, sf, reduci aceasti marginalitate. Conexiunea mediocrei refele rutiere interne
cu refeaua european0 se amelioreaza insa problema finan@rii coridoarelor europene de
circulatie care traverseazi teritoriul Rominiei ramdne un punct sensibil in competilia
pentru atragerea investitiilor internationale. Traseele europene spre Orientul Mijlociu
si localizarea unui nou pod peste Dundre, pentru a evita suprasolicitarea celui de la
Giurgiu-Ruse, au primit aprobarea Comisiei europene. Rom0nia face eforturi de captare
a unei pa{i din trafic, inclusiv prin susfinerea de noi proiecte pentru transportul prin
conducte al petrolului provenit din zona Marii Caspice.

28
 Teritoriul romenesc in cadrul Europei

Num6r de zboruri
pe saptdmAna l
(30 octombrie 2005 ,.--
5 mai 2006)
Legiturile I peste 29
aeriene 422-28
internationale -
15_21

8_14
ale companiei - 1-7
TAROM t1 Numdr de zboruri
pe saptamane Moscova

sc

New

.- {o

o Tel

Berlin a Autostrada
v_t
transeuropeana IEM)
K6ln
o Sectoare construite
Rominia pe Sectoare aprobate
coridoarele r,.nf,n"u"i,
State membre TEM
europene de vil
o l@E
Coridoare europene
circulatie M0nchen

o
Z0rich

a''- )
Ankara
li

i-

500

@ 2006

29
 Atlasul Romdniei

t')
Legdturi feroviare europene
exploatate de SNCFR in 2006
6 Capitale sau ( Oslo

metropole europene
Cai ferate principale ;, Cdile ferate romane
- j c
Riga in reteaua
,
europeana
feroviari
q)0

Kiev
Lvov

n
\/
- ct 2

..-: ---.---l

0 500 km

@ 2000
Sursa: Societatea Nalonald a Cdilor Ferate

r--::

Plock

.t t
Conductele
.j
de petrol
,i.l_,-.

%
^-+'--\

t^caglran
..
I
Skikda
-.4
*
I,

o
r, Asdod
4/oalt.trne
Tobruk i.-
! Suez
! Rdindrl€ Irnportana
Prcird. & antsnr rprfinlt <h BuCa
l 7fiAfiiinte pefoliere
Prolarl&cod&r altemefiv lprljlnfi & Rurla
a Port ri srat,eglce
Prolect de ooddor rpljlnfi tle Turda
TrarEport pdn ndvedsl€ml
B4ea lundionaE d6 oleoducl€ Prolectul tJ€hrcco (gEzoducti'reCru tl iltm€dn)
Algszaduds
Secloare flwiale sau nndtims
o.---- r:9*'
& al O Cuouat-TlGRlS 2006

30
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

Originea investitiilor strdine

intre 1990 9i 2004
(mii euro)
o 1 875 919

o 508 008
149 240

l-

t\
,:,i
o i)
sl.,
tirx.r(,1 a
Y
\r ili
::' iti- irt
t- \^.,; {H
i
t)
( 1t
I

a,/

t--,
it i
o\, i
) O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 q
Originea importurilor @ Cuguat-TlGRlS 2006

Uniunea
Europeana 25
0 2000 km Sursa: Banca Nationald a RomAniei,2006
i
Uniunea
Europeana 15

tuia
A[e tari
Originea companiilor strdine
europene'
Federatia Numdr de companii
Rusa straine (1990-2004)
SUA 17 467
_)
Amsrica '\'=. 8 705
Lailne

AELS

Africa
rggs
zoo+
I
E
o 1 155

' inctAi Tucia,

lJddE $
Rqrds Mddea 4

surffi: Anuant stalstic al Romeniei,2ooS

12 14
volumul importurilor in milioane d€ euro
I,
_)
)
J
Destinatia exporturi lor
)l
Uniunea tl}t
Europeana 25
I
I
,f ti(
Uniunea
Europeana 1 5
Ate tari
europene'
't._
'r;.
tq
,)
Asia ::r*y12
\! (
SUA

Africa i\
I
(
( iji
1, 1

AELS
u o' ,
Federatia J--\
Ruse
, rgggI ,J
America
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 5
Latine r 2004[
'na*Ev Tl@ Cuguat-TlGRlS 2006
@
Ucra@ s
Hflit*d Xoldea 0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000
volumul exporluribf in milimne de suro 0 2000 km Sursa: Banca Nalonale a Romeniei, 2006 /';
Susa: Anuan-l galigic at Romeniei , 2oo5

AELS: Acordul European de Liber Schimb

31
 Atlasul Rominiei

AUF (Asocialia
Pflx::;Xili
o
Centru cultural lrancez I
t_ Alianla trancezd f Principalele
Consiliul britanic Q institutii
Filiald a Consiliului ,.
q-.--..--v'--'
culturale
\ ) lagi
lnstitutul
britanic
Goethe ! occidentale
Centru cultural
german sau in Rominia
) biblioteca
Centru cultural
american o
Bibliotecd
americane
I

G Timigoara
@ !l
''11i113fi3
Cervantes
0
I

t
PiteSti

E
r i
,
.( \
uI BUCURE$Tr
Numdrulde locuitori Craiova iil
tn oragele-gazda,
tn
1 927 559 t
320 000
0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
20 000 Surca: ENS46ophile, 2000 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Lumea dintre Carpati, Dunire si Marea Neagrd

Interferenfele ecologice de mare amplitudine sunt la fel de putemice ca gi cele ale

civilizatiilor si ale evolufiilor geopolitice; ele sunt influenlate de bastionul carpatic care
le ordoneazavanaliile de intensitate. O parte esentiala din organizareageografici umani
Si fizici a firii se pliaza formei carpatice: muntii, colinele gi c0mpiile, dispuse in aureole
concentrice reprezintl urzeala emblematicf, pentru o mare parte dintre ha(ile atlasului.
Imaginea din satelit a repartiliei habitatului (p. 49) restituie cu vigoare fota locurilor,
legdnd habitatul de caracteristicile topografice prin amplasamentele alese de populalie
in decursul timpului. in afara inaltimilor care depagesc 1500 m, habitatul permanent
este prezent pe intregul teritoriu: in mici unitad la munte gi la deal, in panglici paralele
cu rdurile care coboara spre Dundre sau in mari unititi distantate in cAmpiile populate
mai recent; oragele, cu excepfia celor mai importante, se impun prea pufin in aceasti
nebuloasi.

Arcul carpatic, in continuare in orogenezi activi, se afla la contactul dintre placa

geotectonica est-europeana gi doua placi secundare, panonica gi moesica. Traseul
fracturilor din profunzime deseneazd dreclia fo4elor tectonice (p. 3a). Avanfosa
carpatici, situata [a curbura Si aria de subsidenp a Cdmpiei Siretului inferior suferi

32
 Teritoriul romenesc in cadrul Europei

Pozitia Rominiei in Europa

Evolutia regionald a PNB fala de totalul PNB al celor 29 de state Evolulia regionald a populaliei fatd de totalul populaliei celor 29 de state
membre sau aderente ale Uniunii Europene intre 1995 9i 2000 membre sau aderente ale Uniunii Europene intre 1995 9i 2000

,
a ,1, a,
heykjavik heykjavik
,\,:
t \ o t \ I
t
d
, f
r
Si

'Minsk 'Minsk

mnnori:aE

tl L <.

.f
Ankara Ankara
{a
,1J
t 'dl rt' F
1*--

- La Valletla taicir{ . La Valletta E-trl ''

1-t3,m
Cresterea Sc6derea CreSterea Sciderea
relative relativd 500 km relativd relative 500 km

I>6 rl0 - -2 I > 1,5 r-r 0,0 - -0,5

I4-6 D2--4 @ Euroceographics Asociation p€ntru limitele administrative I 1,0 - 1,5 F:l ,5 - -1,0
-1 O EurocsographiG Assrciation pentru limitsle administrativo
a2-4 D4--6 Sursa datelor: Eurostat, Oliciile Nationale de Stati$ica I 0,5 - 1,0 E -1,0 - -1,s Sursa datelor: Eurostat, Oliciils Nationale de Stati$ica
T-10-2 I .-6 Sursa: ESPON Database E 0,0 - 0,5 I < -1,5 Sursa: ESPON Databas€

Haryile prezinfi situatia europeani intre 1995 0i 2000. Romdnia apartine spatiului est-ewopean prin
caructeristicile sale demografice: scilderea numArului de locuitori pe fondul unui declin natwal agravat de
emigralia de mai scufiA sau de mai lungi dwati (p. 172). Fata de tLrile vecine, ea este mai pufin afectati de
agravarea disparitafilor rcgionale ale PIB, din cauza uniformitafii spatiale a nivelului scdzut de trai din 1989
gi a creSterii inca lente a acestuia.

33
 Atlasul RomAniei

A^
Vulcanism
neogen (inactiv)
o'H;ffi::
r
Fracturd
malord
Falie 6
o'.T,i3ff3
Avanfosa
u Tectonica
si riscurile
carpatice I I ,
acoperite 7
t- - seismice
* Arie
epicentrica
8 Bazinul
fansilvan
lzoseiste Bazinul r------r
(scara MSK panonlc L---l
6-s) 6
.",o"lixX"#3n
\: Platforma
scitica L---l
Platforma -
-- m6ssi65 I I

-
-5-
I
7
I Re9(a 6
I
VAlcea I
7 I

6
o

7 7
{t

0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnsfitutul Nalional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pdmdntului , Bucure$ti , 9991 @ Cguat-TlGRlS 2006

24" E 27E
Precifrh$i \ 4AN
Stepa f__l
4AN Silvo$epa n
Zonele
Foehn
Frig hibernal
"'ilJi#"T315 u: bioclimatice
Piduri mixte I
/
'i3it3fl-3?l5r
E
I Si
azonala
E
L
,A* \l
48N

\
t
Zone de:
44" N
I influenli oceanici
ll influentdsubmediteraneana
,., tranzilie intre nuantele oceanice,
"' submediteraneene si continentale 24" E 27E
fY influenta continentala
0 100 km
Y inlluentd bahici Sursa: Centrul de Cercetare a Mediului @ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
Vl influenla pontice gi Elaborare a Studiilor de lmpact, Bucurc$ti,2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

34
 Teritoriul romenesc in cadrul Europei

Altitudinea
medie a
Numar de unitati comunelor
impdrtirea administrative (m)

administrativi ssI
rzo I
1 200

si altitudinea rgs @ 900

700
zro F--l
500
ts7 f--l 300
306 [--l 200
s8s T-.l
100
623 m
Unitatile administrative
elementare sunt de trei tipuri
(la 01.09.2004):
' comuna (2 827 unitati);
' oragul(209 unitali);
' municipiul- localitate urbani
de nivel superior in ierarhia
judeleand (1 03 unitali).
ln cadrul legendelor, termenul
de,,unitate administrativi"
inseamnd ,,unitate
administrativd elementari",
indiferent de tipul acesteia.
DOLJ: nume de.judel
0 100 km
o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul de Geografie al Academiei RomAne, Bucure$ti,2000 @ CuguatTlGRlS 2006

presiunea microplacii dobrogene in subducfie deosebit de activa, de unde epicentrul

seismic din regiunea Vrancei, focar de cutremure deosebit de putemice $i de frecvente.
Muntenia, in totalitate, $i Bucuregtiul in primul r6nd, sunt cele mai expuse, la fel ca gi
Craiova, interiorul depresiunii transilvane gi, la vest, oragele de la contactul cu zona
de subsidenta panonica.

Aflat in plina zona temperati., fiind cuprins intre paralelele de 44 gi 48' latitudine
nordici, dar cu o situare continentala in raport cu exffemitatea peninsulei occidentale
europene, teritoriul rom6nesc se afla mai cur0nd la contactul dintre domenii climatice
diferite; caracteristicile lor sunt atenuate, ceea ce nu exclude cumulul episodic de
accidente specifice fiecaruia dintre ele. Pe deasupra, masivul carpatic, in pozilie
centrala, impune zonarea ariilor bioclimatice; el orienteazi si deformeazi culoarele
de circulalie atmosferici, etajeazi caracteristicile termice, pluviometrice (capito-
lul 3) gi vegetale in functie de altitudine, cauzeazl inversiuni termice in numeroasele
depresiuni intramontane $i un foehn care da nagtere unui climat cald gi uscat in
regiunile submontane sudice $i sud-estice ale Carpalilor Meridionali Si de Curburi.

35
 Capitolul 2.
Populalia
RomAnia, cu cele 21,7 milioane de locuitori si o densitate de 91 loc./km2, este o tari mediu
populati, ca gi restul Europei Centrale; intreruperea continuitadi densitatilor gi diminuarea
popularii pe flancul risa,ritean al Europei se situeaza mai la est. Diferentele de populare nu
sunt prea mari la scara teritoriului; se disting doua zone cu valori mai mici, arcul carpatic
muntos gi apofiza regiunilor joase din sud-est (Baragan, Dobrogea, Delta Dunarii), precum
si trei zone de mari densitali, respectiv regiunile subcarpatice din Muntenia gi Moldova,
urmate de Transilvania centrala, unde componenta urbani este dominanti.

Spre deosebire de Europa occidentala, populafia Romdniei a intrat tardiv in procesul de

tranzitie demograficd: cregterea sa a fost importanta in cursul secolului al XX-lea, iar
evolulia repartiliei densitalilor subliniaza aceasa cre$tere generala qi deplasarea centrului de
greutate spre est. Urbanizarea a fost de asemenea tardivi (20Vo in 1930) 9i rim6ne moderati
(557o in2004); repartilia gradului de urbanizare la nivel de judet arati o inversare relativa de
tendinti, adeseori ignorati: partea de vest a depagit partea de est pe parcursul acestui secol;
o diagonala de prezen[4 urbana putemici traverseaza in prezent teritoriul de la TimiSoara Si
Cluj spre Bucuregti 9i apoi Constanfa.

Dn 1992, RomAnia intra la r6ndul siu intr-un proces de declin demografic, care se explica
pe de o parte prin scaderea brutali a natalitalii dupa 1990, consecinp a anularii decretului din
1961, care interzicea avortul, Ei pe de alta parte prin liberalizarea dreptului de a emigra.

Dupa atingerea unui punct maxim al plecarilor spre Germania, Ungaria gi Israel intre
1987 si 1993, emigralia se indreapti acum mai mult spre America de Nord. incep6nd cu

Urbanizarea Migratiile interne Migratiile externe

% din poputalia totala Populalia totda (mii) Numdr de migran{i Numar de emigranti spre:
l/O 1 00 000
90 000

80 1m

70 000
100
10 000
\^.
60
000 80
50

40 60
000
30 40 1 000

20
5 000 20

10

100
1940 1950 1960 1970 1980 1990 2000
0
199't 1993 1995 1997 1999 2001 2003
1985 1987 1989 1991 1993 1995 1997 1999 2001 2003
Rural- Rural- Urban- Urban- Germania Statele Unite Franla
Populaliatotala Populalia Populalia Urban Rural Rural Urban Ungaria - Canada
- - urbana- rurala - - - - - - lsrael
TOTAL
Sursa: Anuarele stalisticc ale Roneniei l 9 -2005 SUM: Anuade statislie ale Romeniei 19 -2005 - SuBa: Anuarele slatistice eleRonenid 1998-2N5
-

36
 Populalia

Reteaua de asezari

Comune in zone de
Munte
Subcarpati, dealuri
Si podisuri
CAmpie

Tipuride unitati
administrative:

orag-municipiu !
orag 1t
comuni !

Numdr de locuitori
in 2004
1 927 559

320 000 0 100 km

20 000
o MGM-Libergeo-G6ophile 2000
S u rs a : I n stit ut ul N ati o n al d e Stati sti cd, 20 0 6 @ CuguatTlGRlS 2006

1990, structura recenta a fluxurilor interne aratl lrei faze, cu un fenomen putin a$teptat -
,,replierea" origenilor spre sate: 1) pAna in 1995 o creqtere a mobilitalilor intre ora$e qi sate
pe fondul opririi exodului rural; 2) spre sfdrEitul anilor'90 o fazd de stabilizare a celor patru
tipuri de fluxuri, fiecare cu c6te 60 000-80 000 de migranti; 3) din 2000 relansarea unei
putemice diferenfieri intre tipuri: in prezent cele mai importante deplasari sunt cele intre
orage, urnate de cele dinspre ora$e cdtre sate (cf p. 146).

Piramida vdrstelor inregistreazi efectul tranziliei demografice incepAnd cu 1930: imba

trh.nirea progresivi a populaliei ii largegte partea superioari. Populalia Rom0niei este o
populafie inca t6nari la scari europeani (487o din locuitori au mai pulin de 35 de ani);
situalia este in parte explicata de speranla de via@ mai redusa dec0t in restul continentului.

37
 Atlasul Romdniei

Dinamica densititii populatiei 1 912-2004

Densitatea populatiei Densitatea populatiei
pe km2 in 1 91 2 dupa pe km2 in 1 930 dupd
1912 extrapolarea
1930 extrapolarea
Botoqani Botosani
.Baia Mare .Baia Mare
Mar6 Suceava. corhunale- Mare Suceava. comunale'

,so I ,uo I
.Oradea lasi.
,oo r .Oadea la$t
roo r
. Piatra Neaml
,uo I Clui.
. Piatra l,,learnl
,so I
Cluj
.Targu Mure$ . Bacau ,oo I 'Tirgu
. Bacau ,oo I
',uo E
Mureg

,uo@
',oo il ',oo E
. Arad . Arad

.Timisoara Sibiu. uoE .Timi$oara Sitriu. uoE

Bra$ov
Foc$ani.
Galali
E Bragov.
Foc$ani.
Galati.
E
Ramnicu Ramnicu
. Buzau Ereila . Buzau
Vabea. Vihea.
Pitesti. Ploiegi. Pitesli. Ploie$ti.
Severin Severin

Craiova . Bucuresti O Craiova. S*rr"sfi}

Constanta Constanta

'densilef calulde intro vscinabb gaussiaM de 20 kn kn

o-_______lqk, 'densiafi calculate intro vecinAbb gaussiana de m
t___1Ek
Susa: Bffin$nrtild ganerul al pp.laf ei , I 91 2 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 Susa: Rgc€nsenenu Werd al pplalei,1930 @ McM-Liberg6GG6ophile 2000

Densitatea populatiei Densitatea populalie

1956 pe km2 in 1 956 dupd pe km2 in 1 966 dupd
1966
Boto$ani extrapolarea
.Baia Mare . Baia Mare
Mare Su@ava. Suceava. comunale'
gso r ,*I
,oo I soo r
.Oradea laSi. .Oradea lag.

,uo I ,uo I
. Pialra l,leamt . Piatra Neamt
Cluj. Cluj.
'TArgu l,,4ures
. Bacdu ,oo I .T&rgu Mureg . Bacau ,oo I
150
* ,uow
. Arad
Arad
',oo E ,oo
E
.'fimisoara Sibiu. uoE . Iimigoara Sibiu.
_^tl
5U
Bra$ry' Foffinl'
Galali.
E Bra9w.
Focaani.
Gala!.
E
Ramnlcu Ramnicu
. Buzau . Buzeu
vabea. VAlcea .
PiteslL Pitesll n"re&
Tumu Severin Severin

Craiova.
Constanla
Craiova. ,*,,C Conslar&

'densilef calculate intro vecineate gaussiane de 20 km q____igk, 'densiaf calculale intt-o vecinetde gaussiana de 20 kn
Q--_____lEk.
Swsa: Rec€nsendntul qenilal al pglalei, 1 956 O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 Sursa: Recensanedd general d ppialei , 1 966 O McM-Liberg6o-Geophib m00

1977 2004 pe
.Baia Mare . Baia Mare
Suceava. Suceava.

350
I ,uo I
.Oadea la{
300
I .Gaiea hd
,oo I
Cluj'
. Piatra Neaml
250
I . PifaNean{
,uo I
200 I I
r
.
.TArgu Mureg Bacdu

150
w 'T6rgu Mureg
. Bacau ,oo
,uow
. Arad
100
fl . Arad
E
',oo
.Timrsoara Sibiu. 50
E -^E
Bragov.
Foc$ani.
E Sibiu.
Focaani.
Galql
3U
E
Bamnicu RAmnicu
. Buzeu . BLEaU
Vabea VAlcea .
Phesl Pitegti.
Severin

Craiova. j'nrt;a.
Constanqf Constarfl

vdnabb
o-______lEk,
'densilef calculile intro gausiane do 20 km q_______.lqk, 'densiEfi calarlete intrc vecinebb gaussiane de n kn
O MGM-Libergeo-G6ophile 2000
Surca: Comisia nafonala pentru slatisice,1977 O MGM-Liberg60-G6ophile 2000 Sursa: lnstitutul Nalional de Statistid,2006 O Cuguat-TlGRlS 2006

38
 Populalia

Ponderea populatiei
urbane in totalul populatiei
o judelene in 1930
o (o/")
Gradul de 65
urbanizare
o o o
oo
,r&
.,,U
in 1930 o o
o
()
o o LimitA
o
o de judet:
C o
o o ac{uala
o o
o o in 1930 -
-
o O6
o
o
o o o
o
o
o

c \_.,

o
o o o
o
o*o C
/-O
o U
o
+ o
o o
Numdrul de locuitori o
in orage in 1930
639 040

0 100 km
1 00 000
5 000
o MGM-Libergeo-G6ophile 2000
Sursa: RecensdmAntul general al ppulalei , 1930 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Ponderea populaliei
urbane in totalul populaliei
judetene in 2004 (%)
C
Gradul de Og 100

urbanizare
o o oo o
o 60
I
oco oo o E
in 2004 o o o
o 51

43
a
D
,o U
39
E
o
o
Qo
,1 {) o
o 26

o
o
o o U o o
.) o o
o
,"i j o o
L
C
I

a
?r OO o
o
go o ,^9o
o
C a
l-./o
\JO
o
o
o a o
o o
Numirulde locuitori o
in orage in 2004
1 927 559
C C
o
320 000
1 75 000 0 100 km
@ 2000
5 000 2006
Sursa: Anuarul statistic al RomAniei,2005

39
 Atlasul Romdniei

Piramida vdrstelor
Fertilitatea Rata fertilitatii
BARBATI
>85
FEMEI I-] 1$o' in 2004
80
f-----l i966 (%.)

75'
l-1?ffrz
50
70
'in t9:n Wp 75AO
48 I
65
cuptindo >75 ani s5r4 l.lli

43 E
60
Bihor Neamt
40 tl
55
Cluj
tl
50
tuad

Alba
Baceu
35
30
E
,15

/t0 Tlmig Sitriu Vrancea

Bra$ov

35
ArgeS
30 Cara$-
Severin
25 Gor:
Tubea
m
15

10
Dolj
5

'I 200 r 000 400 200 200 400 600 800 1 000 1 200
Numir de oersoane (mii)
Q_______lEk
O McM-Libsrodo€6ophile m00
Swsa: Anuarul statdic al nomeniei , 2005 O Cuguat-TlcRlS 2006

Tranzitia demograficd
a Populalia totala (mii)
Natalitatea Rata natalitalii
in 2004
,t0 000
(L)
tiarannrre!
Si;ceava
12.5
35
rrzl
30
000
seraj lasr
,O'I
l,leaml
Bihor
,,,,W
25
Cluj
Mu{es r.oE
15 000
Arad ,i.r=
Aiba
20

Sibiu Basov Vcncea

000
15
Arges
Caras-
Severin
10 Goi
5 000
Tuhea

0 Ddj -olr
Ciliras 4
0
1925 193s 194s 1955 1965 1975 1985 1995 2005 Teleorman

Populalia totala Rata natalilalii Rata mortalitatii km

O McM-Libor06o-G6ophils 2000
SUM: Edetnele $i anuarele slalislie ale Romeniei , I 925-2@5 (Cuguat-TlGRlS , 2006) Anuani
- - - Sursa: statistic al Roneniei . 2005 O Cuguat-TlGRlS 2006

Cauzele deceselor
Rata mortalitagi
Numdr de decese Mortalitatea in 2004
60 P/4
Suceava 16,5
13,6
50
laSi
12,5
Neaml
11,7
40 Cluj
Mureg 10,9 f:l
Vaslui
Baceu
9,8
Alba
30

1imi9 Sibru Vrarrea

Brasov
iLr
m 4
t.,,. &da
Tulcea
10 000

1980 1985 1990 1995 2000 2005

Sistemulcardiac Cerebrovasculare Tumori

Traumatisme exteme Sistemul respirator Sistemul digestiv q_lggk,
-SUM: Anuarcle slafistics de Bonenid 1996-2005
- O MGM-LibeQdo&ooile 2000
- - - SuBa: Anuarul slatistic al Romeniei,2005 O Cugual-TlcRlS 2006

40
 Populalia

Structura pe grupe de v6rsti a populatiei

Tipuri de structuri
demograficd in2002
pe 4 grupe de vArstd,
masculin gifeminin
*i (dupd o clasificare
ascendenti ierarhicd)
.,, ,i
,,' i

lt_-
rffi
z[__l
3

+ [-l
5ry
.i:

Lr

|l:,

,;

Profilmediu

16

12

8
Feminin:
4
A = 0-14 ani E = 0-14 ani 100 km
i B = 15-34 ani F = 15-34 ani
I C = 35-59 ani G = 35-59 ani @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
0
D = >60 ani H = >60 ani @ Cuguat-TlGRlS 2006

Abateride la profilul mediu

%
10 10 10 10 10
I I I 8 8
6 6 5 6 6
4 t] 4 4 4 4
2
0
-2
-4 #J
2
0
-2
# 2
0
-2
-4
Tr-
2
0
-2
-4
Ar
2
0
-2
-4
% ffi
U
-6 -6 -6 -6 -6
ABCDE FGH ABCDEFGH ABCDE FGH ABCDEFGH ABCDE FGH
Tipull Tipul2 Tipul3 Tipu!4 Tipul 5
Comune in proces mai vechi Comune cu tendintd Comune cu tendintd medie Comune cu tendintd de Comune cu structuri
de imbdtrdnire accentuata de imbdtrAnire accentuata de imbdtrAnire pe fond de imbdtrAnire peste medie, dominant tinere pe fond
(dinainte sau dupd 1950), mai recentd (dupa 1 970), exod rural moderat dupi 1970 pe fond de exod rural de exod rural recent
pe fond de exod rural gi pe fond de exod rural mai gi orage intinerite prin aflux accentuat dupa 1970 (>1970) Si de tranzitie
tranzilie demograf icd timpurie tardiv insi puternic de migranti (549 unitsli) demografici maitdrzie
(334 unitdti) (611 unitati) (1 132 unitsli) (323 unitati)
Sursa: Recenslmdntul general al ppulaliei, 2002

41
 Atlasul RomAniei

Geografia structurii pe grupe de vhrsti (p. 41) preztnta contraste putemice; populaliile
tinere sunt intotdeauna populaliile din Moldova, din podigul T6mavelor, din Transilvania
meridionala, din Barigan si din ariile Dunirii de jos; imbatr6nirea accentuati afecteazdin
schimb tot sudul C6mpiei Rom6ne, Carpalii din sud-vest $i Muntii Apuseni.

Fertilitatea, natalitatea $i mortalitatea au repartilii care pun in eviden6 contraste puternice,

rezultate in mare parte din structurile regionale pe grupe de v6rsta (cf. monalitatea infantila,
p. 147).Un arc al valorilor mari ale fertilitafi inglobeazi ansamblul muntos din nord,
Moldova qi C0mpia Baraganului, situalie aproximativ similari cu repartilia valorilor nataliti-
[ii. Acest arc se opune celui din partea de sud $i vest a Frii unde se inregistreaza valori
ridicate ale mortalitatii.

Dinamica demografica (1956-2002) exprimi sintetic formele regionale pe care le imbraca

combinatia dintre tranzitia demografici gi tranzitia urbana. in timpul socialismului aceasta
dinamica s-a desfa$urat sub o dubla constrdngere: in primul r6nd, absenla unei supape prin
emigrafie, dezechilibrele regionale ale sporurilor naturale neav6nd efect dec6t in interiorul
teritoriului prin exodul rural spre ora$e; in al doilea rdnd, relansarea brutala 9i artificiala
a natalitatli in 1967, pentru a stopa declinul natural din ce in ce mai sensibil intre L956-
1966, care a determinat reaparifia diferentelor regionale in comportamentele demografice.
Situatia se schimba in mod profund incepdnd cu 1990, prin inverszrea sensului celor douir
constrd.ngeri. Printr-un efect nu mai putin brutal dec6t cel al legii din 1967 impotriva
avortului, reliberalizarea imediatd a acestuia, la sf6rgitul anului 1989, provoaci din 1991
o prabugire a sporului natural, devenit negativ; la aceasta se adaugi mobilitati tot mai
complexe. Dinamica comunala <medie>> este caracterizam printr-o dubla opozilie: opozilia
dintre sporul migratoriu negativ 9i sporul natural pozitiv pina in 1992, qi invers dupa acest
an. Aceasta situatie <<medie>> serve$te drept reper pentru a descrie prin diferenta tipurile de
evolulie comunala. 7 tipuri de evolufie comunala se ordoteaza dupa intensitatea opoziliei
dintre soldul natural Si soldul migratoriu. Tipul 4, aproape exclusiv urban, se singularizeazit
printr-o dubla cregtere naturali gi migratorie pina in L992 (212 de ora$e din 261) 9i printr-un
efect de exod urban dupa aceasti datA. La polul opus, cele 1 750 de comune rurale din tipurile
1, 2 qi 3 exprimi cu intensiati diferite vechiul fenomen de dublu declin natural gi migratoriu
pina in 1992, modificat brusc prin ,,intoarcerealafafit'. $i comunele rurale ale tipurilor 5, 6
gi 7 au dinamici endogene marcate de o cre$tere naturala intensa ce a alimentat exodul rural
pdna in 1992, in prezent in declin, insa pe fondul unei emigratii mult incetinite.

Repartilia celor 7 tipuri este regionahzatd din vest spre est tn trei zone care se suprapun
ansamblurilor geoistorice, reprezent6nd rezultatul unui proces complex de difuzie, ce
reflecti inegala receptivitate a tranzitiei demografice gi a urbaniztni. Regiunea Banatului
are un regim demografic cu valori reduse, insi cu o ugoari accentuare a atractivitalii dupa
1992 (tipurile 1 Si 2); pe ea se muleazir o semiluni interni, din Crisana p6ni in Transilvania
si O1tenia, unde se concentreaza toate comunele cu declin foarte accentuat (tipul 3); in
semiluna extemi din partea estic1 prevaleaza in schimb o dinamica impusi de un excedent
natural mare pAna in 1992. Daci uneori mozaicurile locale arata juxtapunerea tuturor
tipurilor (cf. intre Cluj gi Mureq...), nuclee mici cu dinamica demografici omogend se disting
mai frecvent, precum in zona Buziului, avangarda r6s4riteana a declinului general din vest.
in jurul oragelor nu apare nici un comportament specific, care sd le arate influen[a.

42
 Populalia

Dinamica demografici 1 956-2002

tranzilie sp0r
natural +
Tipuri de dinamici
spor demografici ?ncepAnd cu 1956
(dupi o clasificare
ascendenti ierarhicd)
sp0r
migrator -

z [--l
3

4I
sl__-l
6

7-
Municipii
$i ora$e u

SI

tir
f.l

25
20
Profilmediu

10

0
spor natural
4.1956-1966
8.19661977
.10 c.1977-1992
D.1992-2002
.m spor migrator
E.1956-1966
F.1966-19r/
-30 G.1977-1992
km
H.1992-2002 Profilul mediu demonstreazd faSul cd w
londul scdderii accentuate a sporuilor este cea
-40 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
de diminuare a numdrului de locuitori.
@ Cuguat-TlGRlS 2006
Profilu! mediu al claselor
%,
25 25 25 25 25 25 25
n 20 20 20 20 20 20

10 10 10 '10 't0 10 10

0 0 0 0 0

u,' 0 0

t!
.10 -10 -l0 .10 .10 -10 -10

-m -20 -m -20 -20 -20 -20

-30 -30 -30 -30 -30 -30 -30

40 -40 40 40 40
t=-* -40 40

Tipull Tipul2 Tipul 3 Tipul 4 Tipul5 Tipul6 TipulT

Dinamici actuald Dinamici actuda Dinamicd Dinamicd exogend, Dinamicd endogend Dinamicd endogend Dinamicd endo-
dezechilibratd, dezechilibratd, dezechilibrati, exod urban $i uSor deficit in declin, deficit gend in declin,
tendinte de stagnare tendinti de declin declin accentuat incepAnd cu 1992 migratoriu migratoriu recuperat imbdtrAnire
(761 unitafi) (280 unitili) (709 unitdli) (212 unitafi) (244 unitdli) (307 unitali) (435 unititi)
Sursa: Recensdminlele ale 1 956, 1 966, 1 977, 992, 2002
1

43
 Atlasul Rominiei

Rata de varialie a populaliei

datoratd sporului natural
intre 1977-1992
/@
a
a 34

o
e
,OI Variatia datoratd
b ^I
D
sporului natural
,Q 1977-1992
or
^E
-z
o a
_6r
a
o
a a
_21-
*
a
o'
a o
(,
o a,
c oe
? r* 3. oc"
%

a
o
q

".o cce
o oa
Sporul natural 1977-1992
(valori absolute)
55 400

14 000
0 100 km
o 2000
3 500 Sursa: Recensemintele generale ale ppulalei 1977 $t 1992 @ 2006

Rata de variatie a populatiei

datoratd sporului migrator
lntre 1977-1992
l@
a .a
'oo ooo 113
o
a
a
.io o
16I Variatia datorati
a
10I bilantului migrator
a 6 1977-1992
o € 0T-l
f"". -10
[--l
e .! _18 tr
a
a
.a
Oa
a
-160
I
o

a a
a a :d
o .e
roo
.l t a
a
a.. - a
a

a a ol
a oat o'

a
oa
t
Sporulmigrator o e
a
1977-1992 etaO
(valori absolute)
1 92 000

67 000
0 100 km
o 2000
12 000 Sursa: Recensemintele generale ale ppulaliei 1977 $i 1 992 o 2006

44
 Populafia

Rata de varialie a populatiei

datorata .sporului natural
lntre 1992-2004
.t". l@
a
o 29
Variatia datorati 10
I
sporului natural a
a
6
I
:,6
2
1992-2002 o oo'
aa? a -0
t -2
-6 tl
a
a
@
a:
-30
I
o
. i... "f '.
y''\.o a
a
*t
t:
.o"" ( l ooa d
i.
a' of o" o. 3;
a 'o io @
t oa

".o a 'G
.8'
a
:i. ":..3
a lt .'
o "o o

'lr
a
a .J
a a
t a
Jto ,^o
ua
o a
Sporul natural 1992-2002
.pt o.%'

(valori absolute)
78 400

6 500
0 100 km
@ 2000
1 500 Surca: Recensemintele generale ale Wpulalei 1992 $i 2002 o 2006

Rata de variatie a populaliei

datorata sporului migrator
lntre 1992-2004
b ho
o 50
Variatia datorati :a 3.o",
"o.
|. 16
I
bilantului migrator o
a
!f oo' "Q. o o
I
1992-2002
a

O. :C.
t'
n; ri 't0

6
d 0
8a a
a -10
o -18
o a b
"q
.o -42
a o :d
"v { -)'p
x)6,,"
.@ .'o

o
o-

a U
o

o .J

.!
Sporul migrator
1992-2004
(valori absolute)
q!
."4

o 0
55 000
100 km
30 000
@ 2000
3 500 Surca: Recensemintele generale ale ppulaliei 1992 $t 2002 o 2006

45
 Atlasul Romdniei

Ponderea populatiei feminine

in populatia totali a comunelor
in 1992 (in %)

61 Ponderea
I 52 populatiei
I 51
feminine
W 50
ff 49
in 1992
E I
E 37

Media nationali:50,8% 0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: Recensdmentul general al Wpulalei, 1992 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Ponderea popula!iei feminine

in populatia totald a comunelor
in 2002 (in %)

r 61

52
Ponderea
populatiei
I
w 51

50
feminine
t_f 49 in 2OO2
E 48
tl 37

Media nationali: 51 ,3% 0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecenslmAntul general al ppulali ei, 2002 @ Cuguat-TlGRlS 2006

46
 Populalia

intre dinamica demograficar de aproape o jumitate de secol (1956-2002, p. 43) $i structura

pe grupe de v6.rsta de la sfdrsitul perioadei (2002, p. 41) nu existi nici o legatura strdnsi, ceea
ce demonstreaza complexitatea situatiilor si dificultatea de a prevedea evolutia lor.

Patru ha4i elementare arati in c6t de mare misuri amploarea schimbarilor de tendinp
provocate de sf6rsitul comunismului are expresii spatiale diferenfiate (p. 4445). Cregterea
naturali (culoarea rogie), care era regula intre 1977 si 1992, cu excepfia Banatului si Olteniei,
devine declin generahzat (culoarea albastra) intre 1992 5i2002, de aceasti datd cu excepfia
Moldovei. Contrastul se regise$te at6t in inversarea tendintei, cdt Si in intensitatea efectelor:
marilor cercuri din prima perioada li se opun acum cerculetele celei de-a doua. Migcarea
dinspre sate catre ora$e, sistematica intre 1977 Si 1992, se inverseazi complet. PAna in L997
(v. Atlasul Rominiei, RAO, 2002) mai exista inci un oarecare aflux de populatie inspre cele
mai mari ora$e; considerd.nd insa intregul deceniu 1992-2002, declinul general al oragelor
apare in mod clar. ,,intoarcerea la tariL" ia doua forme, respectiv pe cea a periurbanizirli care
apare in jurul marilor centre, qi pe cea a revitalizarii zonelor rurale indepartate de orage, pe
piemonturile de la curbura Carpatilor, in Transilvania centrali gi in intregul Banat.

RestrAngerea fluxurilor migratorii intre limitele regionale, care era manifesta pe intregul
teritoriu intre 1991 si 1997 (v. Atlasul Romdniei, RAO, 2002, p. 46) nu mai poate fi
reconfirmata de o harta mai recent6 a fluxurilor. Diferentierile economice interregionale fac
si aparinoi structuri gi comportamente migratorii (p. 146, p. 172), una dintre reflectarile
lor partiale fiind evolutia ratei de feminizare intre 1992 si 2002. Dezechilibrarea raportului
femei/barbati (50,8/49,2 in 1992 si 51,2148,8 in 2002) este o tendinF generala a societ4tilor
europene dezvoltate, aflata in corelafie cu cregterea diferentiati a duratei de viali (dela73
la 75 de ani pentru femei si de la 66 la 67 ,6 ani pentru barbati). Acest fenomen este insolit
de o tendinfi regionala inversa in sud-est 9i mai ales in Moldova, foarte pregnantA in ariile
rurale (49,7o/o femei); drept consecinti a nivelului de trai scizut $i a subechiparii edilitare a
satelor, femeile se tndreapti inspre ora$e sau pleaci in strainatate pe durate medii qi lungi,
fara insa a emigra definitiv.

Semn discret, dar sigur, al unei stari de spirit mai increzitoare, numi,rul de nagteri a crescut,
depigind din 2004 numi,rul de avorturi. Fenomenul are insa o dimensiune conjuncturala
$i este foarte putin probabil ca nivelul de 220 000 de na$teri/an si fie pasffat pentru multa
vreme.

47
 Capitolul 3 r

Lumea ruraI e
si
,
agrico I e
Dilemele qi paradoxurile,,reintoarcerii la [ara"

Cu 10 milioane de rurali si 3 milioane de activi in agricultura, Romdnia are un

caracter rural, tardnesc Ai sltesc, in ciuda violentului episod socialist, care a dorit
sfdrSitul taranilor, prin colectivizarea terenurilor 9i prin sistematizuea localitatilor
rurale. intr-un asemenea context de ruralitate poate fi oare conceputl modemitatea,
ca fundal al dinamicilor sociale gi economice? Din secolul al XIX-lea, aceasti
intrebare este in centrul preocupArilor privind devenirea tarii. Doua citate celebre au
fixat, poate intr-o misuri prea mare, termenii dezbaterii: cel al lui L. Blaga despre
<capacitatea satului romi,nesc de a boicota istoria> (L936) si cel al lui C. Noica, ca.re
afirma cd <<nu mai vrem si fim etemii siteni ai istoriei> (1943). in 2000, ruralitatea
agricola este semnul cel mai distinctiv al RomAniei in cadrul Europei.

Satul maffice culturala a societAtilor rurale - continua si se impuni in spatiul

-
rom6nesc cu 13 000 de unitati, fiind sustinut de cregterea demografica inregistrata
pe parcursul secolului al XX-lea; numirul maxim de populatie rurali s-a inregistrat
in 1977. Geografia numf,rului de sate din componen[a fiecarei comune gi cea a
numi-rului de locuitori din fiecare sat sunt aproape contrare $i opun numeroasele
sate de dimensiuni mici din regiunile de deal satelor de dimensiuni mari din
c6mpiile de la periferie; in zona de munte, contrastul este sensibil intre sistemul
de catune din Apusenii $i satele mari (peste 800 de locuitori) din depresiunile
Carpalilor Orientalilor.

O treime din comune au de la 5 la 9 sate, iar mai pufin de 300 au in componenfa

lor un singur sat. Aceasta situatie este rezultatul reformei administrative din 1968,
ca.re a stabilizat procesul de concentrare a comunelor rurale inceput in anii '50
(6 218 de comune in 1940 siZ 706 in 1968). Cu o comuni rurala medie cu suprafa[a
de 8 500 ha si cu o populalie de 3 300 de locuitori, Rom6nia se inscrie in logica
vest-europeana a regruparii comunale in scopul unei administrari mai operationale
a teritoriului. Este totugi aceasti organizare adaptam simatiei sale de ruralitate
accentuata? Intentia reformei din 1968 a fost, cu certitudine, aceea de a pune
bazele unei politici de centralitate locala, care si se sprijine pe sate-centre dotate
cu echipamente de bazi; efectul concenffarii in satul-reSedinta a fost sensibil: juma
tate din populafia rurala ffaie$te in 2 685 de sate-centre, iar restul in celelalte peste
11 000 de sate. Alte realizari nu au urmat insi. La ora democrafiei elective regirsite
la nivelul colectivititilor locale, multe sate doresc o transformare a acestei i-prrtiti
administrative in sensul adaparii sale la conditiile reale ale legaturilor intra-satesti si
inter-site$ti; numarul de comune a crescut din nou (p. 169).

48
 Lumea rurale gi agricold
Habitatul vizut din satelit
lvano-Frankovsk r
SLOVACIA
Presov s Cemiutir MOLDOVA
UCRAINA
Uigorod r Balti
Kosice { ,

r Orhei

Chiginiu I I
Nyiregyhaqa Tiraspol
f,-l
q Eger
' . Debre0en I **.
't
. UNGARIA -J{, UCRAINA
"
-x- i:

e$zolnok

'i' ll.i .t-r-

r;.r
B6kescsaba 6 ;:l
Alba.
E

4'
i.':-.

(
a4.

r Novi Sad
'l-
SERBIA
Marea
Belgrad I .'i:'. Neagrd
4
Swsai Corine Ladcover Projecr (CLC 2000) t'.
s Bazgrad
0 100 km
i:;i. Varna

o 2000 BULGARIA
@ 2006

Pentru Rominia, sursa este Coine Landcover 2000 (imagini Landsat cu rezolutia de i0xj0 m).
Pentru statele vecine Romdniei, informatiile au drcpt swsl imaginile satelitare din 1995 ale AgenSiei
Ewopene Wntru Mediu; unitatea de identificare este de 20 de ha, cu o rezolutie de 250x250 m Wntru
un pixel; doar citunele $i casele izolate nu apar W imagine.

Repartilia satelor Mdrimea satelor

Numarul 9i distributia Numar mediu
localitatilor rurale de locuitori oe sat
ii 2oo4
r5 828
oo.-*o
,,*I
:;; ,*I
,*I ffia
B
g. ,*E
.Y
*r
MuniifliI
I qase
-
t'a

de sate
'
oe comuna
in 2004

o4
q______lEk' 0 100kn
gue: lNiMd Naliqd de Stalidice,20fx. Sutfi: lndilulul Nalonal de Slalisice , 2()06

49
 Atlasul Romdniei
Padurile
Tipuride piduri
Ptrduride foioase f
Piduride amestec !
Pdduriderdginoase !

:'.'k

\\
t,l - (1

0 100 km

Swsa'. Coine Landcover (CLC - 2000) @ Cuguat-TlGRlS 2006

Agricultura ramane o componenta esentiala a socieatii romdnegti; dupa 1990 ea

a jucat un rol de refugiu economic, popula{ia ocupata in acest sector cunosc6nd o
cregtere de peste o jumitate de milion de persoane. Alaturi de revenirea in sate a
muncitorilor din oragele in ctrza, fenomenul a conturat un proces care a fost numit
,,reintoarcerea lataril'. Performanfele tehnice limitate trebuie puse in relatie cu rolul
spatial $i social al agriculturii, deoarece ea exploateazd pentru moment aproape
14,7 milioane de hectare de terenuri agricole gi permite existen[a a circa 4,4 milioane
de gospodarii sa triiasci gra{ie unei mici producfii de subzistenp. Sa fie aceasta
dorinta tinerilor din agricultura la ora post-colectivismului anilor 2000, de a nu avea
un alt orizont dec6t acela de a deveni nigte tarani nevoiagi aproape fara mijloace?

Cum se poate trece la o agriculturi familiala competitiva si mai ales cum si se pa-
streze resursele biodiversitatii care ii sunt asociate, astfel fel inc6t si fie transformate

50
 Lumea rurald gi agricold

Tipurile de piduri Exploatarea pidurilor

Pddure de Ponderea pddurilor

in totalul
rasinoase I forestiere
foioase l---l ludetene
pidurilor in 1997 (%)
suprafala ,50 f
iudetului)
40
E 30-50
.30
I
[--l
30 G
20
recoltat
in 2004;
10
raginoase I
loioase ffi

Volumul brut
Suprafata de lemn recoltat
forestieri in 2004
in 2004 (ha) (miim3)
2200
328 000
1 51 000
q______i!qk. 1 025 q llqkm
S usa : Mi ni derul Agricullutii, O MGM-Liberg6ec(iophib 2000 1,O O iiGM-Liberf,6o(idophile 2000
20 000 Peduilot Si Dezvdteni Rurele,2006 O Cuguat.TlGRlS/CCMESI 2006 SuEa: Anuilele sladsti* ale Romeniei 1 998-2005 @ CugualTlGRl9CCMESl 2006

in noi surse de bogatie? Solutiile graduale pot cu greu sa se inspire din politicile
agricole occidentale putemic finan(ate, care au fost puse in practica in anii '70.
Nefinantdnd agricultura, neform6nd taranii pentru a deveni agricultori, neorganizdnd
pietele comerciale Si funciare, clasa politica a lasat taranilor sarcina sa amorttzeze
$ocul celorlalte schimbari socio-economice din tari, de vreme ce industria si serviciile
se reinnoiesc prin reducerea locurilor de munca (cf. capitolele 5 Oi A.Problema
taranimii reprezinti o sursi majora de dificultali aderarea la Uniunea Europeana;
experienta mediocra a programului SAPARD este proba cea mai elocventa.

Doui aspecte majore insofesc ,Jeintoarceteala tara".Pe de o pafie, noile peisaje

agrarc sunt arhaice, necesita enorm de multa munca Si impiedrcd realizarea unei
agriculturi productive. Pe de alta parte, intoarcerea la agricultura mare$te presiunea
agrarA. Cre$terea numarului de activi din agriculturi pe unitatea de suprafa@
agricola inseamni, de fapt, o presiune suplimentarf, asupra mediului: parcelele
sunt dispuse in t6Sii in lungul pantelor, in conditiile in care, prin colectivtzare, au
dispirut taluzurile care atenuau eroziunea; cuvertura forestiera este degradata prin
tiieri iralionale; consffuirea de rAntini individuale compromite rezervele freatice.
Gestionarea terenurilor de caffe Fr*ni nu respecti Si nici nu conserva mai bine, in
mod automat, patrimoniul natural. In sf6rSit, lipsa aproape completa a unui sprijin
din partea statului pentru formarea de agricultori si pentru finantarea operatiunilor
de conservare si reabilitare a mediului constituie o adevirati problemi.

Padurile gi mediul geografic

Viata rurala gi agricola, forma initiala gi cea mai veche de organizare sociala,
necesita supunerea, adaptarea gi transformarea mediului fizic. Toate ha{ile agricole
gi rurale pun astfel in evidenti, de$i cu intensitati diferite, impactul general al etajarii

51
 Atlasul RomAniei

Bilantul hidric in 2005

Deficitar f__-l
Botogani

Satu
Variabil [__l Bilantul hidric
Suceava ,
Mare
;- ugor ffi si irioatiile

il h
Sehl lagi
Excedent: I mediu I t9,

L,ioicrt I
o
lzohieta de

I
Bihor Clui Neamt 500mm de
o' precipitatii/an -

Arad O
Mureg"
Harghita
o
o Suprafete irigate
care apartin:
Vaslui
oAlba Bac6u unitatilor aoricole
., p"r*,iatit.t, !
Sibru Covasna iuridica
Timig O o
exoloatatiilor si
iospodariilor
individuale
!
Buzdu
<500mm

a
Prahova

llfov
Constanta
Suprafala irigata Doll
in 2002
(hectare)
+
o
olt o
o

45 400 U +

+
25 350
5 500
0 100 km
o 2000
Sursa: BecensimAntul general agicol 2002-2003 o 2006

Potentialul productiv
al solurilor in 2006

I
Ridicat

!
Mediu Potentialul
Mediocru ffi productiv
Redus [_-l al solurilor
Zone cu ponderi
ridicate ale
tglgnuril6s LJ
degradate -
{
r5

0 100 km
@ 2000
Sursa: TIGRIS 2006 @ 2006

52
 Lumea rurald gi agricold

Precipitalii gi temperaturi
(medii multianuale)
oC
nm
Temperaturile, ]l
,SOo

precipitatiile 600-900 I | .8"

.too @l
9i inundatiile ':- ru
L

s
L t >900 @i
6oo-e0o r-r la-ro.
.rooEJ
G,t0'
<600 G

lnundatii
in 2004 C,I
L lnundatii
in 2005
1

f
?
Supralala inundati C

(hectare)
47 514 l

13 550
4 000
0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: Ministerul Mediului gi Gospoddini Apelor,2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Suprafetele agricole ameliorate Evolutia populatiei active ocupate in agriculturd

Lucrari de combatere
a efoztunil Ur------.1

Desecari f:l NumAr de persoane (mii)

(t G lrigatii I 14 000

(k 12 000
\.\_-
l-i-

lh i. 10 000

8 000
i :O
6 000

i. '.
i.

,1
b 10 4 000

2 000

650 000
1 950 1 960 1 970 1 980 1990 2000 2005

q_______iEk, Populatia ocupatd in agricultura

Swsa: Ministerul Agicufiurii, Peduilor O McM-Uberg6o{:6@hile 2000 - Populatia rurali
57 000
Si Dezvdqii Rwale,2005 O Cusuat-TlGBlS/CCMESI 2006 - Surca: Anuarele statistice ale Romeniei 1990-2006

53
 Atlasul RomAniei

reliefului. Reorientarea citre mica agricultura taraneasci redeseneazi o geografie

a dealurilor si a c0mpiilor, geografie pe care sistemul socialist o mascase in mod
superficial.

Activitatea agricola are Labazdin primul rdnd valorificarea diferentiatd a conditiilor

edafice; nivelul tehnologic tn sine pleaca de la aceste constrdngeri initiale pentru a
le modifica $i a le ameliora ulterior. Cantitatea de precipitalii gi temperaturile medii
anuale, in str6nsa dependenti de relief si de altitudine, impun specificul vegetaliei;
zonarea climatici se intinde de la climatul rece gi umed de la munte la climatul cald
gi uscat de la c6mpie. in ceea ce privegte bilantul hidric, castelul de apa carpatic
joaca un rol modest; cuveta transilvana gi regiunile de deal, in care ffiiesc 8 milioane
de locuitori, se incadreaza ftr ariile cu bilan{ variabil gi neregulat; in c0mpii, bilantul
este in mod clar deficitar (pe 8 milioane de hectare $i pentru aproape 10 milioane de
locuitori); excepfie face doar bordura vestici. Cu toate acestea, inundaliile afecteazit
toate regiunile, fiind mai accentuate in vest, in Transilvania $i in Moldova.
Gravitatea lor (400 000 de hectare in 2004 si 1,1 milioane de hectare in 2005) a
diminuat puternic produc{ia agricola.

Harta potenJialului productiv al solurilor nu dezminte reputafia de pam0nt fertil a

Rom6niei: mai mult de 5,7 milioane de hectare de cAmpie Si de zona silvostepica
sunt domeniul molisolurilor, adesea dezvoltate pe loess. Cernoziomurile din aceasta
zona, sunt recunoscute ca deosebit de fertile. C6mpia Rom6ni a facut obiectul unor
vaste lucrari hidroameliorative pentru a compensa deficitul hidric $i a valoriza acest
potenfial edafic. Repunerea in activitate a acestor echipamente, grav degradate
dupa decolectivizare, necesim noi investitii. in regiunile de deal, utilizarea $i
intrelinerea terenurilor trebuie si tini seama de procesele de degradare (eroziune
torenfiali, alunecari de teren), accelerate de efectele combinate ale presiunii agrare,
ale supraexploatirii solurilor gi ale proceselor geomorfologice active pe terenuri
argiloase; alaturi de Subcarpafi, cazul Moldovei este unul dintre cele mai grave.

Padurile ocupi 6,2 milioane de hectare (267o din teritoriu, p. 50). Yaloarea lor
simbolica este la fel de importantd ca gi valoarea lor ecologici sau economica. in
pidure, ta-ranul romdn a gasit refugiu gi protectie in fata invaziilor; localizarea
agezarilor a privilegiat colinele impadurite sau vecinatarca fostelor paduri din
cAmpie (exemplul masivului forestier al Vlisiei, aproape de Bucuregti). Odata cu
disparilia marilor migratii $i cu cregterea endogeni a populafiilor rurale in decursul
celui de al doilea mileniu, despiduririle si cobor6rea populatiilor din coline spre
cdmpie au redus in mod considerabil spatiul forestier. Diminuarea suprafe[ei
forestiere a afectat in primul rAnd regiunea carpatica, prin extinderea terenurilor
agricole din depresiunile interioare, 9i apoi Subcarpatii Getici gi partea centrala a
Podigului Moldovei. in c6mpii, unde padurea exista numai sub formi de masive
tzolate in cadrul silvostepelor, nu a mai rirnas astizi aproape nimic, consecinla a
despaduririlorincepute inca din secolul aI XIX-leain scopul dezvoltarii cerealiculturii
extensive gi comerciale a marilor domenii.

54
 Lumea rurald gi agricold

Dotarea cu tractoare Dotarea cu combine

Numer de tracloare Numar de combine
la 100 ha de la 100 ha cultivate
.) teren arabil cu grAu in 2004

o in 2004

I
19,5
r
s.o
I z,or
ffi ,,'E
o o o o E
,,0

o o C o o
co c a) o U
o
Numir de
tractoare
() Numdr de
combine
o
6 q___lEk,
10300
1 922 q______igk,
3 420
340 SuBa: Anuenl stetistic al Ronli,,niei, Ans
@
@
McM-Lib€q6o66ophils 2000
Cuoual-TIGRIgCCMESI m06 CI 650
35 SUM: Anuanl d,3,i,ric d Ronidei.2Ns
@ Mcl,Fuborgdcc6ophib
@ CugUaI-TIGRI9CCMESI
m00
2O06

Utilizarea ingrisimintelor Repaililia efectivelor de cai

Tipuri de ingra$aminte Efectivele de cabaline
utilizate in 2004 in 2004
(% din total national)
fzAoase t Sucegva
Foslatix I 6
Potasir:e f--l q E
lntensitatea 3
E
fertiliztrii 2
E
(kg/ha)
187
1
tl
I
100 _ Boau Vaslui

eoE
@@ ,ur {- . Timis

+sr ;n,\-t- Sibiu

Goi Tulcea

Numir de cai
54 000
^
,.\ 30000
Cantitatea totala \o,/ s soo
utilizata (tone)
21 800 0 100 km q_-_--.lEk.
@ 12200
1 500
SUM: Minislerul Agtiailuni ,
PNUdW si Dwdteii Rurde,2006
O McM-Lib€ro6o4dophils 2000
O Cuguat.TlGRlgCCMESl 2006 Susa: An@ni datigic al RNrtnid , 2fr5
@ lilcM-Ubarldo€oophile
@ CuOUat-TIGRI9CCMESI
2000
2006

Dinamica supratetelor cultivate Repartitia culturilor de soia

Rata de variatie a Randamentul culturilor
suprafelelor cultivate de soia in 2005
intre 1 989 si 2004 o (kg/ka)

o e/.)
5 3 250
o
o i. C -ar
0
o
o
o
22N-
,too@
,,*E
o J
o
C o -17@ffi
?'2.
I
o
r*E
o 32
I o

o i o I o
Fara cuturi
u
o O C 38
o desoia
-

C o o
C @:
I

o o
o
tn
tn
490 300
230 000
q_______l!gk, 35 550
SUM: Anuarul ddidic al Ron,e,riei 2005:
q_jqk,
@ 60 000 SUN: Anuilele datidi@ ale Roneniei I 990-2005
O tilcM'UbeQ6cc6ophile
@ Cugual-TlGRlS/CCMESI
2000
2006
9 025
1 860
Mirisrili Agodituni,
P Nuilot si Detdiedi R urde, 2006
@ MGlvlLibo1060-G6oohile2000
@ cuguar.TGRlsiccMESt 2006

55
 Atlasul RomAniei

Ponderea activilor din agriculturd

in totalul populaliei active
in 2002.
f/")
92 Populatia
.or activi in
o.E agriculturi
,UE
nr
on
ffi {
'indusiv in
tedtoiile urbane

*
t
l.
;tr

0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile
2000
Sursa: RecensimAntul general al populaliei, 2002 O CuguatTlGRlS/CCMESI 2006

Numdr de activiin agriculturd

la 10 ha de teren agricol
in 2002-
20

4
I Presiunea
3
E agricoli
2
ff
E
E
1

-inclusiv
in
teritoiile ubane

0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecensdmAntul general al populaliei, 2002 O Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

56
 Lumea rurald gi agricold

M6rimea medie a exploatatiilor

individuale. in 2002
(ha)
Mirimea medie i. 35

a exploatatiilor L I
agricole
I
I
I L m
E
lt I I L! E
t_l FAra
date
IJ
i'r t t

,
a
p X/
r 1 D

rt

t- I a

rt I
{
'
H EI ?'

n ll -t
{ ?Z
'ExCoatale aqicde individuale: exCoatatie alcetuile din una sau mai multa pBoane, avand in
general legetui de rudenie,care ublizeazaimrydune brcnuile $i/sau cresc animale. 0 100 km
o 2000
Sursa: Recensemdntul general agicol, 2002-2003 o 2006

Ponderea terenurilor agricole

cultivate in asociatie'in 2002
o
o P/")
L} p o
Suprafetele c 78
t
cultivate in o
.a
O9
47
asociatie .'"'g @
a
a
oo 20
JJ
a
b
a
@
e
6a
1. E 6

0
oo I
o
o
oQ
? !i $ o
O o
E Fara
date
o
a @
oa
rlo O ta {-b .
l c
.a

o a
o
c @
o
O o q
o

A
L
q
a
o

Numirul de
patroni** in
agriculturd --.,
in2002 o
o

6 112
35
10
'Aseiafe egricole @. legee nr. 36/1991): sub adminislrala unei asoaeli
cu cafital dive$ $i carc are dred &iecl de aclivitale cunura Cantdor Ebau crcilerca animaldot.
"PeBoana care are cel p$n un salaiatin cilrulexCoatafiei/asociatei 0 100km
o 2000
Sursa: Recensemintul general agicol 2002-2003; Recensdmdntul ppulalei 2002 @ 2006

57
 Atlasul RomAniei

Efectului presiunii umane, extrem de evidenti in Moldova, i se adaugi cel al

exploatarii lemnului pentru prelucrare industriala Si mai ales pentru export.
Exploatarea foarte intensi, efectuatl altadata de Imperiul Austro-ungar, se face in
prezent in folosul Uniunii Europene $i al statelor arabe (in 2004, mobila, celuloza
Si h6rtia furnizau 8o/o drn totalul sumei obtinute din exportul produselor industriale).
Diminuarea suprafetei forestiere are consecinfe ecologice nefaste, mai ales in ceea
ce priveqte eroziunea gi alunecarile de teren, cantitatea de aluviuni din r6uri si
inundatiile, agrav0nd seceta naturali, frecventi in est, dar care atinge in ultimile
decenii Banatul $i sud-vestul Cdmpiei Rom6ne, 9i fragllizind ecosistemele naturale
qi pun6nd mari probleme activiatilor agricole.

Structurile funciare ale decolectivizarii, presiunea agrara qi condifiile agricole

Activitatea agricoli este puternic dependenta de for[a de munci gi de mijloacele

de produclie. Volumul Si calificarea fo4ei de muna, mirimea parcelelor 9i a
proprietatilor, mijloacele tehnice 9i capitalul constituie elementele care stau la baza
diverselor opfiuni pentru sistemele de produclie.

SingularitateaRom6niei agricole post-socialiste nu a fost decolectiytzarea funciari,

generahzata de altfel in toati Europa de Est, ci distrugerea imediatd a infrastructurii
productive din cooperative; legea din 1991 asociaza restituirea propriemtii (in limita
a 10 hectare pe familie) lichidarii CAP-urilor. Fragmentarii funciare i se adauga
agadar existenfa micilor exploatafii agricole putin echipate. Reaparilia aproape
generala a ogoarelor individuale, sub forma parcelelor inguste gi alungite, a condus
la renagterea unui peisaj agtar caracteristic Europei secolului al XIX-lea.

Diversitatea regionala a ffaiectoriilor decolectivizarii se evidenltazi pe harta de la p.

59, bazata pe o clasificare care integreazi trei momente specifice: 1989 - apogeul
etapei colectiviste, 1990 - c6nd s-au facut resimtite primele libertati Si 1994 - c0nd
aplicarea legii care se referea la terenurile arabile (630/o din terenurile agricole) a
iesit din fazacea mai turbulenta. Tipul 1, al bastioanelor agriculturii taranegti, se
gase$te acolo unde influenta statului qi colectivizarea au fost reduse Si tdrzii, in
Carpalii din nord si din sud-vest; terenurile au revenit aici in mod rapid qi masiv
la o administrare individuala. Din contri., bastioanele agriculturii de stat (tipul 6
gi secundar 5) sunt specifice Dobrogei, Baraganului si Banatului, unde fermele
de stat asociate cooperativelor dominau agricultura in 1989. Societatile agricole
nou create transforma intr-un mod capitalist organizarea acestor mari ferme. intre
aceste extreme, celelalte trei traiectorii decurg din importanta pe care o avea in
1989 sectorul cooperatist. Tipurile 2 Si 3 arati generahzarea modelului farinesc pe
ansamblul arcului carpatic gi subcarpatic, acolo unde cooperativele nu ajunseser?t
niciodata la reniltate bune. Tipul 4 semnaleaza cazurile dificile din mediul rural,
adeseori in comunele situate la periferie, in care aparatul cooperatist, de$i bine
instalat, a fost distrus.

58
 Lumea rurald gi agricold

Se pot distinge prin urmare trei mari tipuri de Traiectori i le decolectiviziri i

traiectorii, in care se regisegte trilogia rom6nesca

Tipurile de
a muntilor, a dealurilor gi a c0mpiilor, mai putin decolectivizare,
prin efectul direct al factorilor topografici Si 1 989-1 994

agronomici, cdt prin istoria diferita a popularii

Sucsava
r-rI
Selaj
I r-zl
gi a structurilor sociale proprii fiecarui mediu. Doar Elihor
Cluj
Neamt lrl r,w
E
cOmpiile, domeniul predilect al marilor proprie- Mureg llt--i'o
|
I L_- ffiI

ati de altadata, s-au indreptat spre o agricultura Arad

Alba LsI 5I;;e
comerciala dominati de mari intreprinderi. Timi$ Sibiu

Caras.
Ssverin
Numarul mare de agricultori si suprafeple mici de Goi

teren de care dispun trebuie privite ca o mo$tenire

a perioadei socialiste (p. 56). Lectura la nivel 0olj
otr CaEnSi

comunal se impune, deoarece decolectivizarea gi

redistribuirea terenurilor au avut loc la acest nivel
0 '100 km

administrativ. Ponderea activilor din agriculturi Susa: Anuanrl slatistic al Roneniei,1990-1991 ;

Dircclia anenaiedi bituiului, I 995; EN9Gaophile, 20@ O McM-Lib€rgeo-G€ophile 2000

indica orientarea dominanti a comunei. In medie, Profil mediu

aceasti pondere atinge aproape 40o/o, dar in multe PoMsrea supratetelor arabile (%)

comune ea depage$te 600/o. Acest criteriu permite

individualtzarea regiunilor profund rurale in
care preocuparile economice, modul de viata si
comportamentele socio-politice se aseamana,
concentr6ndu-se pe strategii care si facir fata 89 90 g89 90 91 89 90 91 anii
Soctorul Sectorul Seclorul
sarlciei, fie prin policultura si exces de munci, ft stat cooperatist indivuual Abateri de la prolilul mediu

tie prin emigrafie temporari gi repetaE penffu a 100

aduce venituri suplimentare. Ruralitatea agricola 80

accentuatl este prezenti peste tot in c6mpii $i in

zonele colinare; doar aria centrala industializatit
din lungul vailormijlocii ale Muresului si Prahovei
sti ceva mai bine. Lipsa pamAntului, valorile mari
ale presiunii agrare (peste 4 activi la 10 hectare)
899094 899091 89 90 91

1. Bastioane ale agriculturii larenegti

IH 89 90 91 89 90 94 89 90 94

2. Spalii colectivizate. Rapidi 9i

puternica decolectivizare.

caracterrzeazd intr-un mod neliniStitor Moldova,

Maramuregul, Nasaudul $i, in mod secundar,
Oltenia.

Marimea $i statutul juridic (p. 5D dau misura

89 90 94 89 90 91 89 90 91 89 90 91 89 90 91 89 90 91
contrastelor existente intre exploatafiile agricole. 3. Spatii colectivizate, cu o 4. Spatii colectivizate, cu o
Ca mirime, microexploatatiile dominante dese- prezenta redusd a statului prezente moderatd a statului.

neaza arcul pericarpatic moldovenesc Si valah;

marile ferme nu se gf,sesc decdt in c0teva areale
de cimpie si de dealuri joase (Baragan, Dobrogea,
Banat) $i in zonele pastorale de la munte; valorile
cuprinse intre 3 si 4 hectare caractenzeazdsituatiile
cele mai variate care existi in Transilvania si
in zonele joase din Oltenia si din Moldova.
89 90 94 8S 90 91 89 90 91

5. Spatii colectivizate, cu o
puternicd prezente a statului.
Decoleciivizare moderata.
lh 899091 899091 899091

6. Bastioane ale agriculturii de stat.

Buna rezistenta a sistemului coope
ratist. Agriculture taraneasca redus

59
 Atlasul RomAniei

Din punct de vedere al statutului juridic, doui formule igi disputa dreptul de a
transforma microfundiile de subzistenti in structuri compatibile cu economia de
piala: asociatiile agricole (legea 361199l), clrora taranii le incredrnteazd terenurile
ori chiar geptelul in schimbul unei remuneratii in bani sau in naturi, si societadle
comerciale agricole (legea 3LlL990), care sunt intreprinderi mari ce pot avea
suprafefe de peste 50 000 de hectare reparttzate intre diverse unitad productive;
patronii agricoli (care au cel putin un salariat) sunt cu precldere citadini. Cu toate
acestea, nu se poate vorbi inca de aparilia si de generalizarea unei agriculturi
familiale de semisubzistenta. Aceasta este marea problemi actuala, pe care politica
agricola, prin programul funciar,,Fermieruf'(2005), aplicabil proprietatilor de peste
un hectar, incearca sa o depageascir prin orientarea taranilor citre o agriculturi mai
specializata si mai deschisa citre pia1a. Prin realizarea si utilizarea noului cadastru
parcelar, prin conturarea unei pie[e funciare, prin diverse masuri persuasive (rente
viagere, incurajarea vdnzitilor pentru cregterea suprafe[ei proprietafilor), noua
politica agricola incearci sa pregateasci integrarea in Uniunea Europeana si mai
ales gestionurea fondurilor postadera^re.

Mijloacele tehnice (p. 55) aflate la dispozitta agricultorilor ramdn modeste, degi
dupa 1992 au fost realtzate unele progrese. Tractoarele gi combinele sunt destul de
numeroase in cdmpie, unde relieful permite de altfel utilizarea lor normala pe mari
suprafefe; in celelalte zone in care se preteazi folosirea tractorului, avansul pe care
il are Transilvania este considerabil. Calul a devenit din nou insotitorul laranului,
inhamat fie la caruta, fie la plug. Utilizarea de ingragaminte, al ciror pref este
ridicat, s-a redus mult, insa din 1995 a reinceput si creasci, mai ales in cdmpiile
sudice gi vestice ori in Transilvania (pentru paguni Si livezi). Lichidarea marilor
intreprinderi socialiste Si reintoarcerea populatiei la agricultura au fost insolite de
o scidere generala a suprafetelor cultivate Si de aparilia terenurilor in pArloagi, fie
din cauza faptului ca regimul comunist convertise pdna la absurd terenurile pentru
agricultura, fie din cauza populatiei rurale mult prea imbatrdnite pentru a face fatir
valorificarii terenurilor fara ajutorul utilajelor. Evolutiile recente arataci potenfialul
productiv al clmpiilor meridionale redevine atractiv gi ca suprafefele agricole se
extind din nou; expansiunea culturilor de soia este un indicator al prezenlei marilor
intreprinderi comerciale.

Utilizarea terenurilor si productiile agricole (p.6147\

ln timp ce productiile cerealiere, dupa o scadere drastica intre l99l Si 1995,

au recuperat sau chiar au depigit nivelul de la sfdrritul anilor 1980, cregterea
animalelor continul sa regreseze sau si stagneze. La nivel nafional, consecinla
este o reafirmare a avantajului detinut de sectorul vegetal asupra sectorului animal
(64ok si 360/o din producfia agricola) in raport cu echilibrul existent in 1987.
Acest reztltat nu are insa aceeagi semnificatie ca in Europa de Vest, deoarece in
Rom0nia revenirea productiilor vegetale in primul plan este inso$ta de o cregtere
a numdrului de persoane ocupate in agricultura. Alegerea producliilor ramdne

60
 Lumea rurald gi agricold

Ponderea suprafetelor arabile

in totalul suprafetelor agricole
in 2004
(%)
Terenurile
arabile 100
I
,.
oar -1
^- Il
J5

tor
0

0 100 km
O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statisticd, 2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Pisunile
,

,, fdnetele
si
99
P/')

I
Ik.
..-.:+
8l
I
: ..
58
29
I
,} miu
f. 12
[f
- 4
0
t_l
r J

-q. a

t>

*
\_ &

0 100 km
@ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul National de Statidice,2006 O Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

61
 Atlasul Rom6niei

Ponderea viilor gi pepinierelor

viticole in totalul
suprafetelor agricole
Oo
in 2004 Viile si
Valea o ('/.) pepinierele
Mihai 68
40
I viticole
OO
20
I
I
&
10

5
rl
s
.&
"o
0
L]
3 .."
Alba Podgorii
principale Cotnai
Minis

'p

.+.;
P;\^
o
'. -"1
o o
o o
s oo

_)

?
Suprafatele viticole
in 2004 (ha)
2 450 0 100 km
630 @ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
10 Surca: lnstitutul Nalonal de Statistice,2006 @ CuguatTlGBIS/CCMESI 2006

Evolutia supraf etelor ocupate

cu vii 9i pepiniere viticole
intre 1992 9i 2004
c o (1992 = 100%)
'a
r Evolutia
2so
150
E suprafetelor
p 100 E
cultivate cu
.t a 75 viti
,
de vie intre
-^
)U
t--l 1992 si 2004
or ,

oa

"a
o

a o
o

a
q

a
Variatia supralatelor ocupate
cu vii Si pepiniere viticole
intre 1992 9i 2004
(hectare)
0 100 km

d 290
350
15 Sursa: lnstitutul Nalional de Statisice,2006
@ MGM-Libergeo-G6ophile
@ Cuguat-TlGRlS/CCMESI
2000
2006

62
 Lumea rurald gi agricold

Ponderea livezilor in totalul

suprafe{elor agricole
in 2004
Livezile .&""". o (/")
"@o
48

o 20I
,OI
o.
7-
3
lr-;l
T-_l
o o o
:po
bo
S" ol
.c. 'Hi: o"O

Oo o
o o f""
o oo

o' o o o 8'co"
'o'

"o
nO
o
o o

oo
oo

b O"

Suprafata ocupata
cu livezi in 2004 (ha)
0 100 km
z\ 1 920
(^) 500 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
\Qr.Y tgS Sursa: lnstitutul Nalional de Statisticd, 2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Ponderea supraletelor cultivate

cu cartol in totalul suprafetelor
arabile in 2004
Cultura (%)
o
cartofului o 99
49
I
,lD
22
T
'10 E
d
7
E
ooO
t, 0
E
t
ooo
o
oo o
Llo o
o oo o
q&o

o
o

a
CP
6CD o
o
o o
o

?'r"
qoo o
6%P q
h'
.B

Suprafala cultivata
cu cartof in 2004 (ha)
0 100 km

(^)
^2100
\!r/ sso Sursa: lnstitutul National de Statigice, 2006
@
@
MGM-Libe196o-G6ophile 2000
Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006
150

63
 Atlasul Rominiei

Suprafata cultivate cu
grau Si secara din
o oo totalul terenurilor
&
o
arabile in 2004 Cultura
(in %)
op o
66
griului
39
I
E
8
o
o
o o-
o' 29
24
n
19
fl
b. 0
c
."p^ ;r
t
a

oddl 3..
"
oo o
'.f r
;f: .ao o. o

s"d
;'*"
oo o
oo
o

o'
o
Suprafata cultivata cu @
grAu gi secari in 2004
(hectare)
o 500

C 2ooo 0 100 km

O Tsso Sursa: lnstitutul Nalional de Statisticd, 2006

@ MGM-Liberg6o-G6ophile
@ Cuguat-TlGRlS/CCMESI
2000
2006

Ponderea culturilor de
floarea-soarelui in totalul
O suprafetelor arabile in 2004
& ('/r)
57 Cultura
...
33
I florii-soarelui
18
E
Oq
o
t"'
o "j.1'
9
m
s"
"

4
t*l
o
0
fl
o
o

o
c

.\ o
.c9
"+

e c
a'o
t91 {
'.3
,,
'
Y

Suprafala cultivatd
cu floarea-soarelui
in 2004 (ha)
000
0 100 km
^105 000
/z'-r) @ MGM-Libergeo-Gdophile 2000
\O/ 1 000 Sursa: lnstututul Nalional de Statisticd, 2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

64
 Lumea rurald gi agricold

Suprafata cultivatd cu
porumb din
totalul terenurilor
Cultura ti;:"". arabile in 2004
(in %)
porumbului 100
o
.'i.' 67
I
o'
f:
37
I
28
o
-t 20
E
$
0
E
o aa
Oo
)^ o '.:, :.
3. "

.a
a
aa
tt! a
T:. @'o
a
o

Suprafata cultivatd cu
porumb in 2004
(hectare)
o 650
o 2500 0 100 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
O eToo Sursa: lnstitutul Nalional de Statistica, 2006 O Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Ponderea culturilor de legume

in totalul suprafe{elor arabile
in 2004
. !.' (%)
Cultura .
."
rlil:. . 85

legumelor I
a
11

5
I
a 4 e ru
2
m
ot 0
E
C
;$
a'
a o

o a Oo
Ooo@

a o
a
o-o
: ito8
o o

'Oo
o

o@
Oo
Suprafala cultivata
cu legume
in 2004 (ha)
0 100 km

6 1 700
450
125 Sursa: lnstututul Nalional de Statisticd, 2006
@
@
MGM-Liberg6o-G6ophile
Cuguat-TlGRlS/CCMESI
2000
2006

65
 Atlasul Rominiei

Numdr de bovine
la 100 de hectare
de teren agricol
in 2004 Cresterea
I bovinelor
55
x
31
I
21

13
E
6
1

Comune cu peste
2 000 de capete de bovi

o ;333
Comune cu productie
de lapte de peste
50 000 de hectolitri/an
0 100 km
@ MGM-Libergeo-G6ophile 2000
oil333 Sursa: lnstitutul Nalional de Stati$ice,2006 O Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Numar de porcine
la 100 de hectare
de teren agricol
in 2004 Cresterea
I porcinelor
93 --l
-

45
27
16
0

Comune cu peste
l/,.-. 40 mii porcine in 1

porcine
o,tJ"t'bt'de
Numdr de porcine

31 0 000 0 100 km
1 60 000 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
40 000
S u rsa : I n stit ut ul N ali onal d e Stati sti ci, 2006 @ Cugual-TlGRlS/CCMESI 2006

66
 Lumea rurald gi agricold

Numir de ovine
la 100 de hectare
de teren agricol
Cresterea in 2004
ovinelor
132
I
I
68
42
E
22
E
6
0 E

Comune cu peste
5 000 de capete de ovine
in 2004
0 100 km

6
70 000
24 000 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstututul Nalional de Statistica, 2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Numdr de pisdri
pe gospodirie
in 2004
Cresterea 37
I
pisirilor 20
U
14
tl
IE
0

t
RdspAndirea
o gnper avtare
(oct. 2005-mai 2006)
o lcaz
.2cazuri
O 3 cazuri
I

,.--. Comune cu peste

\r 5oo mii pasari in 1 992
,1
\-/
Efectivul de pasari
in 2004

Numar de pdsdri
(mii)
0 100 km

o 2 500
840
Sursa: lnstitutul Nalonal de Statistice,2006
@
@
MGM-Liberg6o-G6ophile
Cuguat-TlGRlS/CCMESI
2000
2006

67
 Atlasul Romdniei

sub semnul existenfei celor dou2r tipuri opuse de agriculturrr: cea taraneasci, de
subzistenta $i nespecializata, gi cea comerciala a marilor tntreprinderi. Sosirea
firmelor agroalimentare intemalionale antreneaza dezvoltarea anumitor productii
(oleaginoase, sfecla de zahir, carne). Intrarea Frii in Uniunea Europeani gi aplicarea
PAC (Politica Agricola Comuni) tn scopul regularizitrii volumului producfiei a
dus deja la fixarea ajutoarelor financiare pentru producatori, dar gi a cotelor de
produc{ie, aplicabile in mod progresiv: 7 milioane de hectare de teren arabil din
care 1,8 milioane de hectare pentru grdu, 3,3 miliarde de litri de lapte, etc... Cele
mai importante si mai dramatice schimbiri nu s-au produs inci, fiind rezervate
unui viitor apropiat, insi ele nu vor insemna pribugirea imediata a lumii agricole:
exploataliile angajate in circuitele comerciale sunt prea pufin numeroase...

Repartizarea terenurilor, a celor arabile, a pagunilor gi a fdnetelor line de logica

obignuita a dispunerii muntilor, dealurilor gi cdmpiilor, lucru valabil gi pentru
Ilezi 9i vii. Terenurile arabile depagesc 90ok din suprafefele comunale in Baragan;
ponderea livezilor, adeseori de pruni, pentru faimoasa fuici, sau de meri (80o/o dn
total), atinge valorile maxime spatiul colinar subcarpatic cu climat bl0nd din Oltenia,
unde continui sl se extinda, spre deosebire de livezile din cdmpie.

Viile 9i pepinierele (200 000 ha, dintre care 74 000 ha cu soiuri hibride, p. 62)
ocupi peste 50o/o din terenuri in regiunile traditional specializate in vinuri de
calitate, la curbura carpatica tntre Prahova gi Vrancea, in Moldova, in Transilvania
si in Dobrogea de sud. Din 1990 (300 000 de hectare), evolufia suprafefelor a
fost afectata de doua dinamici de sens opus: defrigarea generalizata pe parcelele
decolectivizate gi replantarile facute de tarani, senm al revitalizitrti policulturii de
subzistenta in tot sudul C6mpiei Rom0ne. Dificultatile sectorului se reflecti asupra
balanlei comerciale (creqterea importurilor, diminuarea exporturilor), insi excelentul
potential viticol pasffeaza speranfa unei ieSiri rapide a vinurilor rom6negti pe piata
intemafionala.

Cartofii, inainte oblinuli in marile ferme, sunt de asemenea o culturi specifica

agriculturii taraneqti, necesitand o importanti cantitate de fo(a de munca. Cultivarea
lor este specifica domeniului racoros gi umed din Bucovina estica si din depresiunile
transilvane, unde este favonzatiin plus de tradiliile alimentare ale sa$ilor gi secuilor.
Suprafelele cultivate 9i productiile obtinute ram6n stabile. Sfecla de zaha\ care
avea o geografie aseminatoare (cf. Atlasul Romdniei, RAO, 2002, p.65), a disparut
aproape (de la 260 000 la 20 000 ha intre 1989 si 2004), din cauza discrepan[ei
dintre costurile de productie si prefurile de achizifionare oferite de fabricile de zahar
vetuste, cumpirate in ultimii ani de investitori straini. Zaharul a devenit in buna
misuri un produs de import.

Productiile de cereale li de oleaginoase prezinta fluctuatii anuale importante din

cauza accidentelor climatice, randamentele oscil0nd in jurul a 3 000 kg/ha pentru
gr6u Si a 4 000 kg/ha pentru porumb; in general ele sunt mai mari in cdmpiile din
vest gi in Transilvania centrali, unde conditile fitoclimatice sunt mai bl6nde, iar
nivelul tehnic mediu mai ridicat. Sistemele de cultura a acestor plante se recompun
in plan regional: porumbul a devenit prima cereala,,prezentd peste tot (3,3 milioane

68
 Lumea rurald gi agricold

Tipurile de agriculturi in 2004

Tipuri de agriculturd in 2004

Maramure$
Suceava
1I
Mare Botogani
t 7-t
Salaj
Bistrita- 3
Nisaud
Bihor Neamt
-''
laSi
+[-I
Cluj sW
Arad
Mure$
Harghita Bacdu
Vaslui 6I
Alba
Covasna
Bucurestif_]

Timis I Sibiu Vrancea

Galati
Brasov
Abateri
de la valoarea medie
Caraq-
Severin Prahova
Buzdu Braila
Gorl Argeg 30
Tulcea
1. Agricultura o

taraneasca -30
lalomita micro-exfloatafii -69
generalizate _ro
(1 ,6 ha in mdie) .:
c, micaniiare reaisi -
12o
i 0lr Caliragi ABCDEFGHI
Dolj
Giurgiu Constanla 60
Teleorman 2. Agricultura 30
independenti o
a exploataliilor - 30
0 100 km individuale - oo
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 pulin performante ABCDEFGHI
@ Cuguat-TlGRIS/CCMESI 2006
3. Agricultura '3
eterogena _30
a exploatatiilor individuale _ uo
ABCDEFGHI
Valoarea medie
4. Agricultura eterogena
l-r-.-
30
A. Ponderea suprafetelor agricole allate in intre agriculture 0
proprietate privatd, lucrate in societ5li agricole 435% ldrAneascA -30
B. Structura exploataliei. Mdrimea medie a gi asocialii de proprietai ABCDEFGHI
1,7 ha relativ Wlormante 30
exploatatiilor individuale
C. Structura exploataliei. Marimea medie a 180
exploata{iilor asociative gi comerciale 273,4 ha 150

D. Ponderea populatiei active ocupate 5. Agricultura "indecisS, 120

in agricultura 37,4/o i nt re mi c ro e x d oatali i
-
90
s pea ali zate gi asoa ali i 60
E. Presiunea agrari. Numdrul de activi in agricul- de proprietai
tura pe unitatea de suprafata agricola 18,6 activi la 100 ha relativ pformante
30

F. Eficienta. Valoarea medie a produ(iei agricole 0

pe exploatalie 11,686 mii lei (RON) -30 ABCDEFGHI

G. Mecanizare. Suprafala arabila medie lucrata 300
de un tractor 93,4 ha 270
H. Agricultura de subzistenta. Suprafata arabili 240
6. Agricultura
medie care revine unui cal 11 ,1 ha 210
marilor ferme 180
l. Specializare. Suprafala cultivata cu cereale private
boabe din totalul terenurilor arabile 73,5o/o 150
120
90
60
30
0
-30 A B DE HI
Sursa: lnstitutul National de StatisilcA.2006

69
 Atlasul RomAniei

de hectare), deoarece este cultivat atat de tirani c0t gi de marile intreprinderi.

Gr0ul, pe locul al doilea (2,2 mlhoane ha) se recentreazd pe c0mpiile Olteniei
si ale Banatului, regresAnd simultan in Moldova sudici si in Dobrogea. Plantele
oleaginoase inregistreaza dn 2002 o progresie accenttati,, in randament, mai mult
decdt tn suprafatA (1,2 milioane ha); floarea-soarelui (1,6 tone/ha) este, impreuni cu
soia (inclusiv soiurile modificate genetic), marea cultura a padi de sud-est a tirii,
din Teleorrnan pdni in Baragan $i Dobrogea. Presele de ulei gi morile de cereale
asiguri transformarea directi a productiei in ulei si faina pentru gospodariile tara-
negti, prin intermediul direct al pietei negre. Cultura oleaginoaselor este in plina
fazd de concentrare prin cumpararea unitadlor industriale locale de citre c6teva
mari grupuri agroalimentare. Culturile de legume (300 000 ha) depind in acelagi
timp de densitatea mare a for[ei de lucru (in piemonturile $i pe cAmpiile sudice) 9i
de cererea urbani.

Turmele gi crescitoriile de animale sunt cele care au pierdut cel mai mult in urma
recompunerilor productive tn curs, iar importul de produse de origine animala cregte
constant. Cantitatea de came produsi a scizut de la 83 kg/oc. la 76 kgfloc. intre
1992 9i 2003. Spre deosebire de bovine $i ovine, porcinele 9i pasarile - a cf,ror
hrana se bazeazi pe cereale - se intdlnesc arareori la munte; marile crescitorii gi
combinate au disparut. Episodul gripei aviare din 2005 a agravat crtza sectorului
avicol. Numai laptele a reugit s0 depaqeasci din nou nivelul din 1987. Moldova se
individualizeazd prin cea mai mare densitate a geptelului.

Tipuri de agricultura gi de spafii rurale

Caracteristicile elementare ale agriculturii Si ale vielii rurale se combina Si se

organizeazdin configuratii locale mai mult sau mai putin tntinse, descrise prin rei
ha{i tipologice, ca^re ofera o evaluare sintetici a structurarilor in curs. Variabilele
refinute depind de ceea ce oferi organismele statistice. Pentru a analiza situatia
actuali, ele nu sunt acelea$i ca in primul Atlas, ceea ce exclude o comparare directi
a ha4ilor.

Cele 6 tipuri de agricultura (p. 69) identificabile la nivel judelean pebaza criteriilor
structurale nu tin cont in mod direct de decolectivizare, ci acorda criteriilor de
eficienta economici, de marime Si de statut al exploatatiilor un rol discriminant.
Se gisesc in opozilie structurala Si geografici pe de o parte tipul 1, al agriculturii
taraneSti exclusiv de subzistenfi, montani ori de podig (din Maramure$ in Vdlcea)
gi varianta sa colinarir in care activitatea rurala nu este decdt agricola (tipul 2
cu Botogani, Vaslui etc.) $i pe de alta parte tipurile 5 $i 6, ale agriculturii de
intreprindere din Banat Si din sud-est. Celelalte doui tipuri au profile apropiate de
medie; absenla unei caracteristici evidente indici eterogenitatea intema a judeplor
in cauza,, cu prezenta totu$i relativ semnificativi a intreprinderilor comerciale sau a
asociatiilor: mai putin evidenta pentru tipul 3 (de la Satu Mare la Giurgiu trecdnd
prin Hunedoara) si mai pronunfati pentru tipul 4 (Braila, Galati si Transilvania
satelor sise$ti de alta data).

70
 Lumea rurald gi agricold

Polarizarea spati i lor ag ricole

Unitati administrative Tipologie pe baza unei clasificdri

de peste 5 000 de locuitori ascendente ierarhice efectuatd asupra
rezultatelor obtinute prin utilizarea
1 927 5s9
modelului probabilist
o
o
de interactiune ald*
320 000 '1

1 00 000
2-
3m
+ [--l
OO
o
5f--l
o
o
6I
Oo
o
.o 7I
an
o
o
o
b
"?
9

\e

I
0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS 2006

abateri standard
- 0,4 -0,2 0 0,2 0,4 0,6

1I ' Mddul utilizat calibreud Wtenlalulde dese:irein funQie

de distanlele teoretice medii supftate de fiecare prdus,
Polariziri de tip metropolitan $i de canfielle obtinute in fiecare unitate administrativd
(ex. vecindtate gaussiane de 7 kn pntru legume,20 km pentru
2- catofi , 45 km Wntru carne etc ) .

4 Polariziiri metropolitane de tranzitie

Tipuride produse
polarizate
5

Struguri!
6I rructe ffi
Polarizdri de tip orag regional
7- Legume !
cartofil
8[] Polarizare indepartate, cu direclie nedefinitd, cu piata locala carne ffi
I
redusd gi cu agriculturd nespecializatd (cereale, cartofi,
legume, fructe, cre$terea animalelor)
oua fI
Lapte E
- 0,4 - 0,2 0 0,2 0,4 0,6 Sursa: Cuguat-TlGRlS la1i, 2006

71
 Atlasul RomAniei

Pentru mica agriculturi [irirneasci nou apA,ruti, problema vdnztrii surplusului pe

pietele locale este fundamentali $i orienteazi specializitile. Care sunt leglturile
posibile dintre volumul de produse in vdnzare directi (fructe, legume, lapte, ouf,
$.a. $i pietele de consum, evaluate pentru comunele de peste 5 000 de locuitori?
Harta (p.71) traduce inegala polarizare a spaliilor agricole de catre ora$e 9i t0rguri;
ea traduce de asemenea efectul presiunilor agrare mari care conduc la intensificarea
specializarii in produsele de vdnzare directa. Aria din jurul metropolei bucure$tene
prezintd cea mai buna absorbtie pentru toate produsele (in diverse combinatii,
tipurile l, 2, 3, 4,5). Aceasta arie se prelungegte in nord, spre partea Munteniei
cu cea mai mare concentrare de orage $i sate mari (Prahova, Ddmbovila, Argeg).
Efectul centurii de legume $i lactate (tipul 6 Si 7) este vizibil in jurul majoritalii
centrelor urbane importante (Cluj, Oradea, Constanta, Braila $.a.); specializarea
devine regionala in Banat si Oltenia (Dolj, unde efectul urban se imbina cu tradilia
de gradinarit a oltenilor, a sdrbilor gi a bulgarilor). in restul teritoriului domnesc
tipurile 8 si 9, in care specializarea este slaba, polarizarea indepartata si nedefinita:
nu mai este vorba de domeniul piefelor tarine$ti, ci de cel al relelelor de cumplrare
organrzate de intreprinderi.

Harta care sintetizeazd tipurile de spatii rurale comunale (p. 73), confirma o parte
din concluziile precedente; ea sebazeaza pe un ansamblu de 11 criterii care descriu
formele de habitat (dimensiunea localitatilor gi densitateapopulaliei, alimentarea cu
apa), caracteristicile populafei (gradul de imbatr0nire, ponderea activitatii agricole),
rezultatele economice si nivelul de viata; acestora li se adauga patru variabile
agricole. Opozilia principali este cea dintre tipurile de munte si de coline gi cele de
c6mpie; densitatea, echiparea $i compozilia demografici induc un nivel secundar
de diferentiere, orientarea agricola venind abia pe locul al treilea. Nici localizarea
periurbani, nici cea a minoritalilor nu se traduc prin privilegierea vreunui tip rural
oarecare. Tipurile 1, 2 Si 3 sunt cele ale spatiilor montane gi subcarpatice: tipul
1 cu densitali qi presiuni agrare mari $i cu micro exploatafii (vestul Moldovei,
Ddmbovita, Maramureg), tipul 2, al satelor mari, extins uneori gi in cdmpie; cel mai
frecvent ri.rnAne tipul 3, cu buna alimentare cu apa, caracteristic Transilvaniei Si
Banatului. Tipurile 4 si 5 sunt doua variante ale profilului mediu: tipul4 cu activitate
agricola medie Si imbatrdnire accentuati (Oltenia subcarpatica, zona Clujului) 9i
tipul 5, foarte agricol gi cu agricultura de subzistenp (dealurile gi cAmpiile Olteniei,
judetele Botogani 9i Vaslui). Tipurile 6 si 7 nu se gisesc dec6t in zonele mai joase,
cu exploatatii mari gi cu specializare in oleaginoase: tipul 6 cu densitate redusi $i cu
absenfa asociatiilor (Banat, Dobrogea, T6.rnave), tipul 7,, cu sate mari subechipate
$i cu exploatafii asociative (vestul C0mpiei RomAne, Ba,raganul). Regiunea Centru
si Dobrogea afigeaza o oarecare omogeneitate rurala,, ca de altfel gi Banatul, cu
doar doua tipuri, pe c0nd celelalte regiuni demonstreaz[ juxtapuneri de spatii
eterogene Nord-Vestul, Teleormanul, Ba,raganul, judepl Galati. Pe aceasti
eterogenitate spafiala se vor desena probabil clivajele viitorului.

72
 Lumea rurald gi agricold

Tipurile de spatii rurale

Tipuride spalii rurale, conform

unei clasificiri ascendente
ierarhice efectuate asupra a
11 indicatori

o 1I
2-
3ffi]
+ I--_l
5

t 6f--l
7lE
Municipiile gi oragele
neluate in calcul

Municipii O
Orage a

Valorile mediiale
indicatorilor retinuti
A. Densitatea populaliei: 62,2
B. Mirimea medie a localitililor: 1 160 loc.
C. Gradul de ruralitate: 61,4 % populatie
ocupata in agricutura
D. Presiunea agrard: 18,1 persoane ocupate in
agricultura la 100 ha de teren agdcol
E. lmbafianirea:26,1 % populalie peste 60 de ani
F. Conlortul locuintelor: 37,2 m2 supral4a medie 0 100 km
G. Echiparea locuinlelor: 13,1 % locuinte cu instalalii de api+analizare
H. Supralala cuttivatd cu grau: 1 4,4 % din terenul arabil @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
l. Suprafala cultivate cu floarea-soarelui: 7,2 % din terenul arabil
'SAU - Supralala agicolt utilizatd @ Cuguat-TlGBlS/CCMESI 2006

J. Suprafala medie a exploatatiilor agricole: 3,5 hectare

K. Gradul mediu de asociere al exploataliilor: 6 % din SAU'
Abateride la profilul mediu in %
300 r 300 r g 300 300 300 300

I
iTll
,ro I zso I 250 250 250 250

zoo I 200 200 200

,sol o i:: 150 150 150

i'lh-* 't 100

50
100

50
100

50

,;ifu 1ll#
0 0 0
.5ol E JK -50 -50 -50 -50
.1
00 -1 00 -100

Tipull Tipul 2 Tipul3 Tipul4 Tipul5 Tipul 6 TipulT

Spatii rurale dens Spalii rurale cu Spatii ruralerelativ Spatii rurale situate Spalii rurale cu Spatii rurale putin Spatii rurale de
populate, cu agricul- habitat concentrat bine echipate edilitar in arii geogralice economie agricold populate, cu cAmpie, putin
tura bazata pe si cu tendinte de gi cu economie rurald dificile, imbitrinite de subzistentd, economie agricola populate gi echipate,
microexploatatii specializare agricola diversificata gi cu economie imbdtrAnite asociativd gi cu economie
individuale (122 comune) (575 comune) agricoli precard (480 comune) comerciali asociativd
(519 comune) (448 comune) (241 comune) (247 unitali)

Sursa: lnstitutul Nalional de Statisticd, 2006

73
 Gapitolul 4-
Lumea urband
Evolufia oraqelor

Daca in 1930 erau 3 milioane de ori$eni, in 2004 numirul lor crescuse la ll,9
milioane, in conditiile in care gradul de urbanrzare reprezinta doar 55ok. Cele 312
de orage (fap de 153 inainte de 1940 gi de 119 in l9l2) sunt repartizate destul de
echilibrat pe ansamblul teritoriului, pebazaunui statut administrativ diferenfiat, care
reflecti doua niveluri de functii in ierarhia urbana, respectiv cel al oragelor gi cel al
municipiilor; al doilea tip este mai avantajat in privinla alocatiilor bugetare.

in Romdnia, la fel ca in multe alte 1ari, statutul de orag se obtine printr-o decizie
legislativa $i nu este doar rezultatul actiunii unor elemente mf,surabile care combina
efectivul populafiei, morfologia construc{iilor gi natura funcliilor; din acest punct de
vedere, ne afla,rn in fata unei logici de urbanizare care apa4ine trecutului. Factorul
politic poate si joace in continuzlre un rol discrelionar in acordarea diferenliata a
rangului de orag, fie prin privilegierea unuia dintre eventualii concurenti cu acelagi

Rata de variatie a
populaliei intre
o ao 1 989 si 2004

oc (%)
.oo .a I Variatia populatiei
a o
o oO
G @
10
oraselor intre
a o
o a
o o o
c.
5
= 1989 si 2004
o o' 0

-5
a o )
o o
a
o" o
o.
-10

a a a
a
o
o a O
o
a
o \5
6
a a
ea O eo
a

o o
o

?
a
a
l.o
a
o .o
a
a @ a

to o
a
c

o
o a
a
C
o
o a
a
@
o
o e
Oe
o
J a
0
o
a C
o

a
c

o
a
e@r
a'
oQ
Numir s
de locuitori o
in orage in 2004 o
1 927 559

318 000 0 100 km

140 000 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statisticd, 2006 O Cuouat-TlGRlS 2006

74
 Lumea urband

Reteaua de orase dupi mdrime si statut administrativ

Municipiu: statut decretat pentru

oragele mari gi pntru anumite orage
de mdime medie. El corespunde in
Municipiu'.?rr"fllfi
_
general
nivel in a,. o ReSedinta de regiune gncmB
Iffiw
Marmaliei
Redaufl o. inainte de 1968*
o a .oo o
Municipiu
Mare
o e oO o
o

o 't' ,/
@
o
o

^-
i (J
a..
opt(a
,r*r.,,P
o
o

o
Alte orage

resedintd de jude!
f
.in prezent

I o
agus
Limite de:
e o
a
( o judel
ao a a o
Hu$i

oo
o a O

o Arad
@
o Aiud o
regiune de _
o o OOOne$ti dezvoltare
o
er.dO $a . a

o o o Tecuci
o
(nLuooi
I "', o U o

a o
o
o
a
O
ao

5
a

t ;,"f;.
o TArgu o
o o o
a
O1 o o o

o o o OUrziceni
o ooo a
o
.?.; I o
o
o a
Numdr
de locuitori o
o
in 2004 U
Biilesti
Calafat Turnu
1 927 559

318 000 0 100 km

1 40 000 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statistiai, 2006 @ Cuguat - TIGRIS 2006

10 000 000
Anii de
recensamant:
2002

1 992
1 000 000
19n
r 966
Evolutia
t
sistemului urban 1956

intre 1912 si
,
2002 1948
1 00 000

r 930
Graficul evidentiazd particulariti!ile ierarhiei urbane. 1912

Astfel: 1) Bucuregtiul domini net cele 10 orage urmetoare,

asemanatoare intre ele ca mirime; aceasta inseamnd 10 000

o subpopulare a marilor ora$e $i absenta metropolelor

regionale bine individualizate; 2) Palierul descris de
aceste '10 orage arata ce marile ora$e sunt subreprezen- 1 000
1 10
)
100 1 000
tate fald numerulde ora$e micigi mijlocii. Sursa: Rocf;,nsemintele generale ale pg.ilafei Rangul oragelor

75
 Atlasul RomAniei

de
Statut Statut
Oragin 1912 ')
in 1930 o O in 1956 , Oragin 1930 !
o
o*''lt'r'J3ii3'{B
a
a
a_)

'*nl3\"J3ii3l3 0 a
o
a
a

o.

Numir
NumAr de locuitori
de locuitori in 1956
in 1930 't 177 700
639 000 q__iqk, Q___=!!9k'
88 000 O McM-Lib€rg6cc6ophil€ 2000 96 600 o MGM-Lib€rg6cc6ophils 2000
3 000 Sua: Anuarele statisti@ ale Roneniei O Cuguat-TlGRlS 2006 3 000 SuIsa: Anuarcle statistice ale Roneniei @ Cuguat-TlcRlS 2006

Statut Statut
OraSin 1956
Orag in 1966 !
in 1966 O in 2004 Redeclarat oras a
duoi 1966 qP
o*nit'.,"ullii[',13
6
o o"'"i?'u"u,3fi3g3
0
a 1 ,8ffi o
o

o C

to
aa

Numdr Numar
de locuitori de locuitori
in 1966 in 2004
1 927 559
1 366 700

q_______.lEk, 320 000

0 'r00 km

112700 @ MGM-Liberq6o-G6ophile 2000

O MGM-Liborg6o-G6ophile 2000
3 000 Sursa: Anuaele slatistice ale Roneniei @ Cuouat-TlGBlS 2006 20 000 Susa: Anuarcle statistice ale Rofreniei O Cugual-TlcRlS 2006

profil, fie prin initiative deliberate de repartrzare echilibrata a oragelor in teritoriu

Si de construcfie a unei refele de a$ezari urbane conforme obiectivelor urm?rite de
puterea centrali.

Situatia actuali este marcati de perioada socialisti, care gi-a stabilit ca prioritate
sa echilibreze incadrarea urbani a teritoriului prin cregterea numarului de ora$e $i
prin favoflzmea oragelor mijlocii in detrimentul marilor centre regionale. Reforma
administrativi din 1968, prin infiintarea judelelor actuale, a propulsat oragele
mijlocii, care au devenit noi regedinte de jude1. Din 1990, diminuarea numi,rului
de citadint afecteaza cvasitotahtatea oragelor, cauzeLe fiind declinul demografic,
emigrarea 9i periurbanizarea(p.45), cirora li se adauga, in Transilvania meridionala,
plecarea germanilor. Excepfie fac doar oragele piemontului Olteniei si cele de pe
axa Siretului.

Evolufia distributiei oraqelor pe parcursul secolului al XX-lea pune in evidenfa

faptul ca urbanizarea a privilegiat, de la o perioada la alta, regiuni diferite. Micile

76
 Lumea urband

Evolutia populatiei oraselor intre 1912 ?i 2OO4

Tipuri de evolutie a
populatiei oragelor dupd
Dorohoi rata medie anuald de
Satu O o variatie., incepAnd cu 1912,
o Marmatiei
dupd o clasificare
o ooo ascendenta ierarhicd
o c Pr.5 Mare
o -
R *""=( ( 1 + (P,"-P dP d l' -1

oo a a a laqi 1i-_-l
o
a
O. o aj
o dT, 2Z
Zaldu
^r-]
JL
o { t io a I

o O Reghin

o o
4[-J
o o
e
o
O
a
Turda

o
o vsi, Hugi
5I
o. Aiud (t o € olonesri
o a bl
o Brad
Alba luliao .
o o 0 o
7[-__l
a
a (
{ Ctecuct
Fegerag Serii incomplete
a o
o Ot*o' .) p
o o (5 ora$e: Victoria,
O
Balan, Biile Tugnad,
o
$ o Plopeni, Voluntari)

) bo
He$[a
Caransebeg

o o
a
Rdmnicu
Sarat

() r'
M,/

*r
Lv{

Briila
aa }.oi @targu o o
i ^.ry@ o
o
Buziu
rl
@1 o o
a Dregegani
O
o
o
o
( a Uziceni
O
o
Populatia ora$elor
t o
, Craiova Ciliragi
in 2004 c Rogiori de Vede oltenita

1 927 559 o o
C Mangalia
Turnu o

320 000 100 km

1 20 000
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
1 750 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Tipuri de evolutie
Evolulia populatiei tipurilor (mii persoane)
5
1 (23 orage)
4

3
2 (71 orage)
-
2
3 (41 orase)
4 (25 ora$e)
-
1

* 67 (74 orage)
(65 orage)

- 5 (8 orage)

1912 1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002

Sursa: Recensdmintele generale ale Npulafei;lnstitutul Nalional de Statistict 2006

77
 Atlasul Rominiei

Ponderea locuintelor in
blocuri din totalul
O. locuintelor in 1995
o (%)
o a@ a
Habitat
Locuintele
83
o o el colectiv in blocuri
a o o 78

o
o
c o
o
o
o oo t 70

50
o a
I
o
a
a
o o
o
o
o
Alba
o
o

\a
c.
Vaslui
Habitat
20
13

Arad
o o
o
o
o @' o
6

o
o
e
o o S6$u o
o a
o
o o
o
"o Resita o
o
o
Jiuo .
6c
TArgu
.) o a)
\-/ o
UUZ U

Vilcea o a o
o o o
o o
o
o o o

o
Numirul de locuitori o a
o
in oragein 1995 o
Alexandria
2 067 500

350 000
0 100 km
5 000 Sursa: Comisia nalonale pentru statistice, 1996 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

la.guri transformate in ora$e intre l9l2 $i 1930 acopera unele ,,goluri" din vest.
In 1930 $i in 1956, regiunea avantajata era Transilvania centrali cu oragele sale
industriale Si miniere. intre 1966 $i 2004, urbanizarea atinge zonele rurale, mai
in toate regiunile Frii.Ultimul val este reprezentat de cele 47 de localitati rurale
care au obtinut statut urban dupa 1999. Profilurile de evolutie, care au ca punct
de plecare anul 1912, subliniazd o ruptura generala de ritm intre 1966 9i 1977, cu
forme specifice pentru fiecare tip de cre$tere. Aceste profiluri permit o separare
intre dinamicile proprii categoriilor impuse de mirime $i cele care pun in evidenti
factori regionali. Tipurile 1,2,3 qi 4 corespund celor 160 de ora$e a caror cre$tere
a demarat imediat dupa 1948, cu patru intensitati diferite; in aceste categorii sunt
prezente toate marile orage, iar pentru ora$ele mici Si mijlocii se poate diferenlia
$i un oarecare efect regional: cele ale tipului l, a ciror cre$tere se accentteazit
dupa L956, apa4in mai degraba nordului Romdniei, pe cand cele ale tipului 4, cl
accelera^re dupi 1966, sunt localizate mai mult in partea sudica a Frii. Tipurile 6 gi
7 (139 de localitali) grupeazl orlgelele care nu au beneficiat de cregteri vizibile, de$i
in 1948 ele se situau la un nivel comparabil cu cele ale tipului 3, ori superior celor
cdteva cazurr care conturezi tipurile 4 Si 5. Trebuie si precizam aici faptul ci nu se
poate efectua o comparatie cu situatia prezentata in primul Atlas (p. 77), deoarece
analiza actuala cuprinde $i cele 47 de origele noi, aparute dupir 1999.

78
 Lumea urband

Transportul
urban gi suburban
de cildtoriin 2004
I a
Transporturile Mare C Baia Mare Cdldtori
Suceava o
urbane transportali cu:

troleibuzd Q
.\ \ Piatra-
Neamt
IaSi
tramvaiul !
Oradea C
% din cdldtori
I transportali cu
Vaslui maxi-taxi
Arad 81
i:l
o ff
1"r,.--. 28
14
Timigoara gSibiu
Bragov 3
E
,A:
C Galati
0
fl
OResita

Briila
TArgu Jiu o
Miide
cdlStori pe an
(tramvai, troleibuz)
T
in 2004
Slatina
431 000
Craiova

117 450
(metrou)
25 550

2 000 0 100 km
sub 2 000 MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstittlul Nalional de Statisticd, 2006 @ Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

Structura parcului
de vehicule in 2004

Marmaliei Autobuze (inclusiv pentru

cursele interurban"l C
Parcul de ?_l
oBoto$ani
Troleibuze gi tramvaie !
vehicule Vafa

publice a Pa$cani
o o
% din cilitori
transportali cu
autobuzul

o o
o
BE6du
o
Vaslui lmr
Alba
tutg
o
o o
s7M
o
75
Mare
r-r
,'r-T
o
f
o Fagaraf
(t
Focaani Q
@ Tecuci

Galati
'i=
o ReSila Tirgu Jiu
o
G Brdila

Numdr de vehicule Constanta

in 2004
1 130

260 t________l_{k,
85 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
S u rsa : I nstit utu I N a{i o nal d e St ati sti ci, 2006 O Cuguat-TlGRlS/CCMESI 2006

79
 Atlasul RomAniei

Viafa la oraq

Cand vii de la sat, sa tr0iesti in orag inseamna sir locuie$ti intr-un apartament echipat
gi sa beneftcrezide concentra.rea de servicii oferita de centrul urban. Ce s-aintdmplat
insa in urrna urbanizarii socialiste? in materie de locuinfe urbane, in Rom6nia a fost
aplicata, ca $i in alte tari, formula blocurilor standardizate, $i aceasta poate chiar
cu rezultate mai bune, prin acordarea de locuinfe separate fiec?rei familii, dar cu
probleme in ceea ce privegte calitatea consffuctiilor, din ce in ce mai scizuta dupa
1975. Pe intregul teritoriu s-a dezvoltat un peisaj urban monoton, caracterizat de
blocuri uniformizate, grupate in vaste zone noi sau infiltrate in vechile cartiere,
atunci c0nd acestea existau, in numele unei anonime modemitati functionale.
Cnza socio-economici actuali gi generalizarea privatizarii locuintelor au agravat
o situatie sociala deja modesti; lipsa de intrelinere a spa{iilor comune, dificultatile
in plata incalzirii... sunt tot atdtea probleme care accentueazl degradarea
conditiilor de viati, alungi familiile capabile sa-si construiasca locuinte mai bune
gi declan$eaza o degradare a fondului locativ cu greu reversibila fara ajutor public
(cf.p. 120 si 148).

Predominanta habitatului in blocuri caractertzeazi oragele care au avut o cregtere

demografica puternici, impulsionata de dezvoltarea industriala. Relativ neschimbate
au ra,rnas doar oragele vechi, unde urbanizarea din secolul al XIX-lea $i-a pus o
amprenta puternici, precum oraqele de pe bordura vestici $i, in mlsurd mai mica,
Craiova si Braila, ori oragelele in care habitatul in case continui sa domine. in
acest ultim caz,ne putem intreba daca este mai bine sa locuiegti intr-un bloc avAnd
teoretic confort sanitar sau intr-o casi mai putin dotatl, dar cu gradina...

Transportul in comun, care reprezinti cheia deplasarii in orag, este in acelagi timp o
problema acua din cauza mijloacelor insuficiente 9i degradate. Cdteva mari centre
sunt dotate cu tramvaie sau troleibuze; doar 102 ora$e se bucurau in2004 de transport
public intraurban cu autobuzul (fat[ de 157 de orage in1997 si de 175 de orage in
1992). Odati cu reculul locurilor de munci de pe marile platforme industriale gi cu
cregterea numirului de automobile private, frecventarea mijloacelor de ffansport in
comun s-a redus (3,5 miliarde de pasageri in 1992 9i doar 1,07 miliarde in 2004).
Autovehiculele gen ,,mzxi taxi" reprezinta o solu[ie alternativa pentru diversitatea
tot mai mare a traficului urban $i interurban. Majontatea oragelor mari au lansat
campanii de modemtzare sau chiar de innoire a parcului de autovehicole de
transport public, capitala dotdndu-se gi cu o linie de metrou ugor, de suprafala.

Specializarea oraqelor gi polarizarea spafiala

Structura activitatilor definegte profilul funclional al fiecarui ora$ precum gi locul

siu in ierarhia complexiEtii teritoriale. Tipologia in funclie de repartizarealocurilor
de munca pe sectoare in 2002 arutd o situalie sensibil diferita de cea dn 1992 (v.
Atlasul Romdniei, RAO, 2002, p. 81); evolu[ia a fost cauzatd de douir procese cu
efect perturbator evident: reculul activitalilor industriale gi cregterea numirului

80
 Lumea urband

Specializarea functionala a oraselor

Tipuri dupd o clasificare

ascendenti ierarhici
(distan[d euclidiand), efectuati
asupra a 8 categorii de activitdti
Marmatiei
in2002

C Mare
.'o 1!E
a a o
o
o C
I
o
a o
o o z1
'l
o e 3I
o
:'
o Oradea 1o a o a [:..r.]l

e
{, R6ghin
o a
sI
o o
OO. a c
o o. a Ciuc

o
o Arad
o ,,. Brad
a
Alba
a
Aiud C
a
Media$a o
a o
I a

a
o C
FAara$

O'*oi .-,i r
a
a
o I
o

o ,r:. 2i' Bragov Foc$ani

o
o
Rdmnicu :,
o -u,
Sarat !

o a

I
o
o
e

a
c o

o Buzdu
a
Brdila
o

a o
(

c O -\.i
o uniceni
o
a 't
o
I
Populatia activi in 2002 o Rc*ri do Vsde

767 357 a
a
o
Calalat

130 500
1 km
54 400
3 000 @ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS 2006

Profilmediu Abateride la profilul mediu

50
45

ii+j+ii!*-
45
40
35
30
]-. 25 25

n 15

10

0 ]tTr,-
ABCDEFGH
-15
-25
5
-5 -5

A lndustrie
B Comerl 9i transport Tipull Tipul 2 Tipul3 Tipul4 Tipul5
c Servicii publice Specializare in Specializare in Specializare in Activitdli diversificate Specializare in
D Agricultura
E Construclii industria de activita$le extractive comert, construc- (aproape de profilul agriculturii
F Mine 9i petrol prelucrare (mine 9i petrol) tii Si servicii diverse mediu)
Finante, asigurari, imobiliare
H Alte activiteti

Sursa: Recensdmdntul general al ppulaliei, 2002

81
 Atlasul RomAniei

Evolulia numirului
de salariali din industrie
C o intre 1992 9i 2004
o (1992=100%) Variatia fortei de
"o6 munca salariate in
o
o o
o OO I
oo" -a

-'
100
70
E industria oraselor
,
t
C
o_r.
I (t
57
[I 1992-2004
'o o
a,1-d LT
o c
50

oo o
oo
o l
oo 36
1

c
o q o o
o o C o
o o

o o-c
o
o

(
)

t
:G o o o
o o

q
o
o" (t
o o
6O o g.'"
o
o o
oo
o o
( o
o o

O o o
Variatia numirului
de locuri de muncd
in industrie
p" o
C
r)o o o
o

intre 1992 9i 2004

223 250
o 'l *o o

43 800
0 100 km
15 700 o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
S u rsa : I n stit ut ul N ati on al d e Stati sti ce, 200 6 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Numirul de patronidin
totalul conducitorilor de
o intreprinderi
o in 2002
.oo ('/.) Privatizarea
.o
o
a 94 economiei
)
o
o o
o. 60
I urbane
o
i-r-
)

o o
40
@,
i--l
o
,l
o 0
o
o
o
l

o ao
o
o &
o 1
o
a)
o
o oo o
oo .@

o
r.-9

o -).) r
@ )
o
a a
!-.

oO
'_o f (,

o
o )
o
o
o
C o @
\? a o

.,S ."o €
Numdr de conducitori l
de intreprindere t o
in 2002
65 000

10 000 0 100 km
4250 o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecensdmAntul general al ppulaliei, 2002 O Cuguat-TlGRlS 2006

82
 Lumea urband

Potentialul
,,, de atractie al oraselor

o
oo
o
o
o
o

Oo o

o
o
z "I} "Co
oo o
oo
o s o

, o

s
o
o o o
o o o
Lb o C o o o

O 7 o
I o

oo o
o

o
o
a oo
ar
"j

o
o

Unitati administrative de peste

5 000 de locuitori in 2004 o
1 927 559 o
ooo
320 000
100 km
5 000
@ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
O Cuguat-TlGBlS 2006

Polarizare de tip metropolitan Polarizare de tip regional

Puternicd Puternicd

J
Spatii direct polarizate de ora$ele cu servicii de nivel
polaizare I Bucuregti
superior (universitdti, medicind specializatd) $i cu
unidirectionald
I lspa!, orrecr grrorar
-r functii administrative, industriale gi comerciale complexe

_ lpolarizate de Bucuregti
I-l' ffir Spalii polarizate de oragele regionale, cu servicii de
nivel intermediar (spitale, cabinete stomatologice,

t-] .
l
Spalii polarizate de Bucuregti
pentru terliarul specializat;
rrl farmacii, licee) 9i cu piete active de absorbtie a
produselor proaspete

Spatii de intensa concurenti interurbani; deplasirile se

Puternice
celelalte niveluri de activitate lTry?- fac doar pentru serviciile foarte specializate (universitdli,
_l polaizare
Puternicd
polaizare
concurentiald
t l-,
pot fi propuse de oragele concurente
concurenliald
rrr mari spitale); celelalte deplasdri se efectueazd in functie
de reprezentdrile teritoriului ori de avantaje conjuncturale

Spatii putin polarizate ori situate la periferia ariilor de

polarizare a oragelor mari; deplasdrile se efectueazi in
functie de pozilia geografici a polilor celor mai apropiati

Sursa: Cuguat-TIGR I S 2006

83
 Atlasul Romdniei

Riscurile naturale in orase

Densitatea populaliei +
a Riscuri naturale
in2004 (loc./km2) I
Pincipale Secundare
a r] a
ro, C O Cutremure I
oe pamanr
E84 Eroziune, alunec6ri
tl=t53 1 a
rru o
+
o
t ,,,,l?irl33J!.'"
Alte iscui
E

Cluj- t]
Napoca 'i"',il,Jlll#3o
o u + Risc
a, climatic .;.
rlr
(mai ales
o seceta)

o
gi
Timigoara Lo

) a
+ Fara riscuri
majore C

c
I /
6o F

o
a a
o
Numdrul de locuitori a:
in orage in 2004
1 927 559 C
o C
Giurgiu

320 000 1 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
10 000 Sursa: lnstitutul de Geografie al Academiei BomAne, Bucure$ti, 2000 @ Cuguat-TlGRlS 2006

de orage prin obtinerea recenm a statutului urban de citre 47 de localitali rurale

agricole.

Chiar daci tipul industrial (tipul 1) ramdne cel mai reprezentat, cu o pondere medie
de 40o/o de activi in industrie (fa@ de 620/o in 1992), el nu mai prive$te decat ora$ele
mici 9i mijlocii, cu precadere din Transilvania, carora li se adauga Satu Mare 9i
Baia Mare ca ora$e mai mari. Ora$ele foarte specializate, fie in activitali extractive
(tipul 2), fte in comerf (tipul 3) sunt mai putin numeroase ca in 1992. Specializarea
agricola (tipul 5) defineSte in jur de treizect dintre oragelele foarte recente. Tipul
4, at activimti diversificate $i fira specializare evidenti, acopera cel mai bine
no[iunea de orag in sensul slu cel mai banal, acela de localitate cu functii multiple.
Toate marile ora$e se regasesc in aceasE clasi, inclusiv Bragov, Constanta gi Gala1i,
aladata specializate, alaturi de care evolueazi multe ora$e mijlocii gi cea mai mare
parte a ora$elelor calificate drept agricole ?n 1992.

Preponderenta covdr$itoare in ora$e a locurilor de munca din industria socialisti se

afla la originea profundei cnze urbane actuale (p. 82). Despre urbanizarea socialista
s-a spus ci a fost de fapt o suburbantzme ori chiar o antiurbanizare fiindca prin
efectele sale simplificatoare asupra structurii sociale a a$ezat ora$ul romanesc la

84
 Lumea urband

Riscurile tehnologice in orase

Densitatea populaliei Riscuri tehnologice

in 2004 (loc./km2) tn ora$e

l,o, o a
Q
oa o Riscuri complexe

r84 *$"',1!li,5n#ii"18 o
wu.
rru a o
Riscuri de explozieQ
I
E o
Riscuri de incendiu

Emanatii nocive C
FirA riscuri 6
o malore v
o
a
o
Vaslui

.Lf-
d
o Deva
o o

o
t
ao :o
?., o

a
r l
Severin a
Numdrulde locuitori
in orage in 2004 c
a
e
1 927 559
I Giurgiu

320 000 1 km

@ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
10 000 Sursa: lnstitutul de Geografie al Academiei RomAne, Bucure$ti,2000 @ Cuguat-TlGBlS 2006

polul opus al complexitatii sociale cerute de orice localitate normali cu statut urban.
Peste 2 milioane de locuri de munci din industrie au disparut intre 1990 Si 2004 Si
toate oragele au fost afectate de acest fenomen.

Analiza efectivului conducatorilor de intreprinderi gi a statutului lor (public sau

privat) este un mijloc de apreciere a transformarilor economiei urbane $i mai ales
a construirii functiei de comanda pe care gi-o disputa in prezent oragele rom6ne$ti
(p. 83). Analiza relevi faptul cir efectivele, tnsx nu Si statutul, sunt direct
proporfionale cu marimea oragelor. Patronatul privat este chiar mai prezent in
oragele mici, evidentiindu-se de asemenea, in mod nea$teptat, nordul Moldovei.

DeSi devenite majoritare, activitalile tertiare sunt inca putin specializate $i nu

creeaza o ierarhie clafii a nivelurilor de polarizare (p. 53). in afara de Bucuregti care
iSi intinde influenla pdna la Bragov, 9i exceptdnd cazurile regionale ale oragelor Cluj,
Iagi gi Timigoara, polarrzarea se disperseazdintot atdtea mici arii c0te re$edinte de
judet existi. Zone intinse sunt polarizate anemic, mai ales la munte, in Barlgan $i
in Dobrogea.

Riscurile in orage sunt in cregtere, dar evaluarea lor exacta este extrem de dificila.

85
 Atlasul RomAniei

in privinta riscurilor naturale, cele mai temute sunt inundaliile $i seismele. Numai
oragele de la munte Si din zona subcarpatica sunt mai putin expuse inundatiilor, a ci-
ror frecvenfi cregte odata cu insuficien[a lucrarilor de protec{ie impotflva eroziunii
gi a scurgerii necontrolate a apelor provocate de ploile torentiale; oragele din bazinul
transilvan - sunt cele mai expuse, mai ales primavara, cdnd se combini efectul
ploilor putemice gi topirea brusci a zitpezir. Probabilitatea ca riscurile tehnologice
sf, creasca depinde in primul rdnd de degradarea echipamentelor industriale si de
proasta intretinere a instalatiilor din ce in ce mai invechite. Accidentul de la Baia
Mare (februarie 2000), care a deversat ape toxice de la minele de aur de la Sasar Si
a poluat Some$ul, Tisa qi Dunf,rea, rezultA dintr-o combinatie de doui tipuri de risc
-natural si tehnic: ploile puternice de iarna au facut sx cedeze bazinele de decantare
inadaptate. Muntenia Si Oltenia nordica, alafuri de Bucure$ti, concentreaza un
maximum de riscuri; foarte populate, cu numeroase centre industriale gi cu areale
extractive fragilizate, aceaste zone se inscriu $i ?n aria cu seismicitatea cea mai
frecventa qi mai putemici; ultimul cutremur de pamdnt de proportii din 1977 a
cauzat aici aproximativ 1 500 de victime, majoritatea la Bucuregti.

Bucuregti, metropola de 2 milioane de locuitori

int -rn larg perimetru din sud-estul european Bucuregti este singurul centru care
atinge 2 milioane de locuitori; cele mai apropiate aglomerafii bimilionare sunt

Populatia gi variatia
I
t numiruluide locuitori
I intre 1992-2002 Populatia
(%)
Bucurestiului
-aa [--l
vtvl I

I s
- s,7 f-_l
- o,o [-l
{ -9,6 E
Numdr de locuitori
in 2002
o 20 000
15 000
10 000 @
Limita
municipiului
o Limiti
de sector
Cale feratd
, Axd rutierd majord
I
I , RAuri Si lacuri
t tJ
Spatiivezi
9i paduri

I 0 6km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006
I
I Sursa : RecensdmAntul general
al ppulafiei 2002

86
 Lumea urband

Zonele functionale ale Bucurestiului

o Evolutie gi structurd urband
, Extensie urband in:
I
r+oo !
I
rc+t l
rgzo n

1 Elemente morfostructurale
fi+a
1

2005
970
@

Spatiul construit al
* localititilor limitrofe
Zondverdegipddure l
Zonele industriale in care,
dupa 1990, numdrul
1|r t locurilor de munc6:
a scezut drastic I
a scazut usor f
aslagnal@
Zoni de transport
Zond bancari
gi de afaceri
I
it ! Centre comerciale t
T Hipermarketuri
(peste 10 000 mp)
o
,
, Limita municipiului
, J

-l t ) Limitd de sector
I
a ,I 'J Cale ferati
Axd rutierd majord
I
I RAuri Si lacuri

I 0 6km
I
4 I @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
I @ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006
I
S urse : G6ophil e/C ICAD lT 2006
J

Istanbul, Atena, Budapesta Si Kiev. Acest atu metropolitan international, datorat

dimensiunii demografice, de altfel in declin (2,34 milioane in 1992 si doar 1,93
milioane de locuitori in 2004) este atenuat de structura arhitecturala, de refeaua
urbani si de dotarile mediocre, care pun in dificultate functiile de comandi $i
control. Pusa la incercare de tragedia urbanistica a $antierelor lui Ceau$escu,
evolutia urbani incepe sa elimine discontinuitatile circulatorii qi funclionale
provocate de aceste proiecte, de la scara integului orag la ceaa cartierelor. Strategiile
de dezvoltare au definit peste 35 de mari proiecte noi, dintre care unele au fost deja
iniliate incepdnd ct 2004-2006: pasajul Basarab, noua linie de metrou, parcirile,
asfaltarea refelei stradale, modernizarea refelelor de iluminat public, a celor de apa
Si de canalizare...

intr-un amplasament de c6mpie, axat pe rdul Ddmbovila, intre giragul de lacuri

al Colentinei in nord gi valea Argegului in sud, oragul s-a dezvoltat dupa o

87
 Atlasul RomAniei

,, terenului in Bucuresti in 2006

Preturile

Pretul terenului
l. in euro pe m2

Pestel 000I
,/ 5oo-1 ooo I
zso-soo I
roo-zso ffill
30-1oo T-_l
Sub 20 [-l

f: Elemente structurale

Limila municipiului . - -
Limita de sector ----
Cale ferata

t fua rutieri majora

-
-
RAuri gi lacuri 'i"s^

{- t
Zond verde 9i pidure !
a
\ -t Zonddetransport [-_l

t I 0 6km
.t l'
@ MGM-Liberg6o-GQophile 2000
O Cuguat-TlGRlS/GEophile 2006
\
I Sursa: Agenlii imobiliare
bucuregtene, i ulie 2006

schema radiar-concentrica, subliniata de axele radiale rutiere gi feroviare, de

succesiunea arterelor de centuri si de divizarea in gase sectoare administrative, care
pleaca fiecare din centru spre periferie. Industrializarea socialista a multiplicat
in jurul centrului cuplurile de platforme industriale - cartiere noi de blocuri, in
carc ciza sociala 9i gomajul fac in prezent ravagii. Inima oragului igi regasegte
funclia de comandament economic, ce se alitura celor de decizie politico-
administrativa Si universitarA; centrul se prelungegte catre nord, in directia
aeroporturilor, spre noul centru de afaceri situat la contactul cu cartierele de vile
Si de ambasade.

Dinamica demografica si recompunerile socio-economice au loc de o parte gi de

alta a unui ax transversal sud-est/nord-vest, reahzdndu-se in avantajul padi de nord
care poate si-$i puna in valoare atuurile ,,cartierelor frumoase", Iocalizate in zone
in care poluarea este mai redusi; prefurile funciare care ating aici cote mult ridicate
exprima noua imburghezke a acestor cartiere.

Dupi o fazd de omogenrzare sociala pe intregul spa[iu urban, segregrarea se face

tot mai resimtita. Grava stare de deteriorare a retelelor edilitare ridici enorrne
probleme, amplificate de poluarea legata de implantirile industriale. Nivelul polua-
rii depinde Si de momentul meteorologic. Insulele de cilduri, care se suprapun

88
 Lumea urband

Poluarea gi spaliile verzi Tn Bucuresti

Temperaturi (vara 1 996)
I
>21.c E I
I
20-21" c f---1 I
I
19-20.C f__-l I
irIt
Axe rufiere o
Cale terata -
Poluarea
-
aerului
cu NOz
Og/msl
30-
15-
t,
J,. a

10- -----
<15

Poluarea aerului
cu SOz
,
Gg/met
2500 ,--t
t -
1500- t
1250-
750 "-".-"
25

Spatiile vezi' Degeurile menajere

Ponderea in suprafala Tone/an/loc.

totala a sectorului (%)
12,5
t_l 0,34 [
8,5
5,5
E 0,2s E-:l

4,5
E 0,21 I-_-l

m2 spaliu verde'/loc.
r+.s i--l
tos
o.s r- ]

Suprafala Cantitatea de
spaliilor vezi' de degeuri menajere
(mii mp)

/^\ 4 467 n,.o,l'JiHiLl r (tone/an)

118200
2 140 67 300

(( ))
' indugv gadinile paiiculare 0 6km
O MGM-Libergeo-G6ophile 2000
Surse: CCMESI 2006 Si APM BucureSti 2005 O Cuguat-TlcRlS/CCMESI 2006

amplasamentelor industriale gi centralelor termice, precum Si partii centrale, unde circulatia, densitatea
constructiilor Si lipsa spatiilor verzi ating maximul, antreneaza o amplificare a toxicitatii emisiilor.

Pentru specialigti, problemele Bucuregtiului nu sunt numai cele ale ora$ului propriu-zis, ci $i cele ale
regiunii in care igi exerciti influenta. intre metropola gi regiunea sa apar cele mai mari discontinuitati
spatiale. Bucuregtiul absoarbe mai mult de 50o/o din capitalurile investite in tari $i concentreazicele mai
bune afaceri gi cele mai mari averi; in imediata sa apropiere, cdmpia meridionala are insa cel mai scizut
nivel de dezvoltare culturala. Din aceste motive, metropola trebuie sa faci un efort specific pentru a
mobiliza dinamismul siu 9i in profitul regiunii gi pentru a-gi asigura, de asemenea, o mai buna insertie
in teritoriul nafional, unde se afla in situatie perifericl (cf. p. 166 gi capitolul 9).

89
 Capitolul 5.
lndustria si
,
transporturile
Industria (397o) qi transporturile (57o) reprezintd inci aproape acelagi procent din rdndul
populaliei active ca gi sectorul de servicii, asigurdnd 25o/o gi, respectiv 9o/o drn PIB. Daca
industria a fost preocuparea principala a regimului socialist, nu acelaqi lucru se poate spune
despre transporturi. in ciuda acestui fapt, industria este cea care a devenit ma.rea plaga
a perioadei de tranzitie. Ritmul deosebit de lent al restructurarii oi al privatizirii sale s-a
datorat in egala misuri structurilor moqtenite din socialism $i tensiunilor politice de dupa
1990. Apar tot mai des, din fericire, mai multe indicii de modemizare qi de eficientizarc
economici a sistemului industrial.

Industria

Industrializarea romdneasca de dinainte de razboi era limitaE, dar avea cAteva sectoare
putemice, precum rafinarea petrolului gi petrochimia, construcfiile de maqini gi aeronautica,
locahzate la Bucuresti si in marile orage, in zonele miniere 9i petroliere. Modelul industrial
socialist a fost aplicat in schimb intr-o varianti excesivf,. in 1962, RomAnia a refuzat rolul
de Fra specializata in agricultura, care ii era propus in diviziunea internationala socialista a
muncii din cadrul CAER gi a decis dezvoltarea industriali autonoma, invocAnd multiplele
sale bogifii naturale. S-au pus in aplicare enorne programe de echipare cu industrii grele
(siderurgie duni.reana la Galati si Calaragi; petrochimie qi rafinarea petrolului la One$ti,
Pitegti, Brazi qi Navodari etc.), programe care au facut apel la tehnologii occidentale
costisitoare. Statul a ales formula uzinelor gigantice, astfel ci ponderea intreprinderilor de
peste 10 000 de salariali a fost cea mai mare dupa URSS. Aplicarea unei politici de difuzie a
industriei in oragele mijlocii Ei chiar in mediul rural a accelerat transferul fo(ei de munci din
agriculturi. Peste tot s-au localizat uzine pebaza unei logici de dezvoltare multilaterala care
nu acorda suficienta atentie avantajelor comparative oferite de diversele localizari posibile.
Industria, care a absorbit in mod excesiv investiliile in detrimentul altor sectoare, a ajuns s0
fie izolata intr-o cre$tere artificiala gi fragilizata de lipsa unui efect dinamizator pentru alte
activitad; productivitatea era sc4zuti gi calitatea produselor mediocra. Imediat ce sistemul
politic care o sustinea a disparut, ea s-a prabugit, fa,ra ca si se efectueze o reorienta.re a
muncitorilor citre alte activitali. Fenomenul general al sciderii drastice a producflei inca de
la inceputurile tranziliei, fenomen nea$teptat pentru specialigti, a luat in Romdnia propo4ii
extreme. Consecinla pargiala a acestei mogteniri, privatizarea industriei a fost foarte inceati
9i a fr6nat sosirea investitorilor straini p6na la inceputul anilor 2000. Aceasti fazdde tranzitie
indecisi a luat sf0r$it, ceea ce se poate observa prin compararea situaliilor actuale cu acelea
din primul Atlas, carc prezentau situafia din 1997.

Ne putem intreba daca la originea variantei rom0neqti a industrializinisocialiste gi a eqecurilor

ulterioare nu se afla un amestec de ideologie, de speran[i de a accede la modemitatea
tehnico-economicl Si de iluzie a abundenlei resurselor proprii, sugerate de harta alaturata.
Graficele arata ca Rom6nia nu mai este independenti din punct de vedere energetic, insa

90
 I nd ustria gi transportu rile

Energia si resursele minerale

Relief Extractiide:

Carpati gi Subcarpati
cdrbuni superiori 1
tignit c
Dealuri Si podiquri
cirbune brun 3
CAmpii
petrol I
Legu
CTamila
'+' gaz natural
(liber sau asociat) &
,-t O
.. :, '.!' fier c
mangan c
uraniu c
sare o
Q: nLgn
bauxiti o
minereuri metali-
o lere complexe c

'C3- aur gi argint 6

I
de

I
a Irl
I l-,
Tipuride centrale
I I
I Hidroelectrice l I lleana I t
Il I
I

E Atomoelectrice
I Termoelectrice

! Peste 1 0OO MW
tr 100-1 000MW
tr sub 100 MW 0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
-
Judet cu
BAOAU resurie minerale
@ Cuguat-TlGRlS 2006

Resursele energetice in 2004 Gradul de independenla energeticel Consumul de energie

in milioane de tone echivalent petrol in milioane de tone echivalent petrol

20 90 15
Produclis intema l---l
80
15 lmporturi
..-.*-.--{'"i}-i&... r 10
\d
10
70

60 ..... Total
\-- lndustrie
Populatie
carbune 5
5

0
= t-l r"]
50

40
-^= -
-
Petrol
Gaz natural
0
Transporturi
Agricultura
Alte activilali
Petrol 9i prod. Gaz
petroliere natural
Carbune Lemn Electricilate
hidraulice -Z
1992 1994 1995 1998 2000 2002 2004 - 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004

9i nucleara

1 . Gradul de indepndenfi energetice, expimatin procente, reprezinE raponul dintre produclia de energie pimard gi cantitatea de energie pimard dispnibild pntru
peioada consideraa; aceaile uftind cantitate este calculatd scdzAnd din totalul resurselor de energie primard expftuile gi stocuile existente la sfArgitul pioadei.

Surse: lnstitutul de Geografie al Academiei RomAne, Bucuregti,1999;Cuguat-TlGRlS,lagi,2006;Anuarele statistice ale RomAniei 1992-2005

91
 Atlasul RomAniei

punerea in functiune a reactorului 2 de 7OO MW de la Cemavoda gi finanfarea lucrarilor la

cel de-al treilea poate s4 corecteze aceasta situalie, cel pufin pentru energia electrici.
Analiza geografica a industriei este focalizatd pe studierea evolu[iei locurilor de munc?r
pentru a revela intreaga misuri a cizei sociale care igi are sursa in declinul industrial. in afara
recens4rynintelor, locurile de muncA sunt insi inregistrate la nivelul intreprinderilor, iar datele
la nivel de judete referitoare la valoarea si la volumul produc{iilor nu au fost disponibile.

Populalia ocupati in industrie numirir in 2004 peste 1,74 milioane de salariati; in toate
marile orage, aceasta inseamni inci intre 25o/o gi 50o/o dtn totalul locurilor de munci, iar in
oragele mijlocii si mici se poate ajunge la valori de peste 75o/o. Aria cu mari densitad de
centre industriale este situata in partea cenffali a tirii, la intersectia dintre curbura carpatici,
bazinul ffansilvinean $i aria submontani meridionala, acolo unde se giseau principalele
resurse naturale de la care a pornit industrializarea. tn tZ ani (1992-2004), au disparut
2,44 mllioane de locuri de munci. Scaderea aproape toala a efectivelor din industrie
afecteazi peste 2000 de comune, a ciror repartitie scoate in evidenli tronsoane de vai pe
Olt, Vedea, Argeg, Ialomita (cursul inferior) Siret, (malul drept al cursului inferior), T6rnava
Mare, Mure$ (cursul mijlociu). Avem astfel o vizualizare remarcabila a fenomenului de
<<navetism> industrial care a fost instituit intre satele din apropierea axelor de circulatie
gi centrele industriale invecinate; aceast mecanism a fost primul care a suferit din cauza
reducerii posturilor din industrie, muncitorii din mediul rural fiind primii concediali pe
motivul ci se puteau replia la sat pentru a-gi lucra terenurile recuperate.

Dinamica locurilor de munci este inegal6, in functie de ramura industriala; graficul de mai
jos, comparat cu acela dn 1977 (v. Atlasul Rominiei, RAO, 2002) arata schimbarile de
tendinta. Pe ramuri industriale, locurile de munci din constructiile de magini, vCIrf de lance
al perioadei socialiste, suferd cele mai importante reduceri, urmate de cele din metalurgie gi
din industriile extractive. Analizdnd dupa indicii valorii produse 9i lu6nd cabazd 100olo anul

Repartitia fortei de muncd industriali gi salariile pe ramuri de activitate

Numdr de salariati (mii) Salariul mediu lunar (RON)

1 250 I 250
rsso I salariulmediu I
rggz I I
lunarin 2004
1 000 1 000
zoo+ [---l

750 I I 750

500 I 500

1 r fl
250
rl--l -
I 250

0
}_, l-
I
0

Constructii Textile, Lemn Metalurgie Extractiv Chimie Agro- Energie Materiale de Piele, Celulozi, Poligrafie
de magini imbriciminte alimentar construclie incataminte hArtie

Sursa: Anuarele statistice ale Romeniei 1991-1998;lnstitutul Nalional de Statisticd,2006

92
 I nd ustria gi transpoftu rile

Ponderea salariatilor din industrie

in totalul salariatilor
a

Salariatii din o :{
o"
in 2004
e/.)
r"."lo.o
industrie a :. 97
O
O
"o
,or
,UE
CI,
.a oQ uo@
,uI
.o.
a
I ta I o
.o ', r
o
co
a)

.o
O.
a
T
..d i
3'.

q-x
ti a

.6 tl o a
.1."
.'a
o"
o
Num6r de salariati
in industrie in 2004 "o'

o
177 751

56 883

11 236 0 100 km

13 o 2000
Sursa: I nstitutul National de Stati stice, 2006 o 2006

Evolutia locurilor de munci

in industrie intre
1 992 9i 2004

(1992=100%)
Evolutia a

numdrului de aa ..b E
."q O. E 100

Iocuri de muncd a..

q oa
E 50

in industrie ,a W 25

1992-2004 a I 5

a
d t." t t'
a
I 0,1

0
.c.l
o
,.'.J.
a
a
.ffi a

o
a

a
.a
a a
a

i..q
Variatia numdrului de
locuri de munci
(1 992-2004)
'.4
.a
234 000

44 000
15 000
0 100 km

S u rsa : l n sti t ut u l N ali on al d e Stati sti cA, 200

o 2000
6

93
 Atlasul RomAniei

2000, evolutiile merg de la stabilitate pentru minerit (102) p6na Ia o cre$tere de 128 pentru
ansamblul industriilor de prelucrare (din care 170 pentru industria cauciucului). i" termenii
indicilor productivitalii muncii, cregterile sunt foarte eterogene, semrl al inegalei modernizi
ri a echipamentelor gi a organizirti muncii: productivitatea atinge 184 pentru textile, in
general, dar numai 110 pentru imbracaminte; in sectorul metalurgic valorile sunt mari
pentru metalurgie (190), dar negative penffu produsele metalurgice (77); foarte mari pentru
consffucfiile de automobile (187), insa mediocre (145) pentru ansamblul constructiilor
de magini. Salariul mediu este de asemenea revelator pentru nivelul de modemizare a
aparatului productiv: in Rom6nia tot ramurile industriale debazd- minerit, energie, chimie,
metalurgie - sunt cele care oferi salariile cele mai mari, explic6nd o pafie dintre inegalitalile
de avulie intre judete (p. 99).

Evolu(ia structurii intreprinderilor sta sub semnul evident al cregterii numarului de unitad
mici; daci repartitia unitatilor cu peste 250 de salariati se aseami.na in 1990 9i in 2005,
ponderea acestor unitad in totalul intreprinderilor s-a redus mult (cfp. 14r.

Ha{ile pe ramuri, realizate pentru 1990 Oi pentru 2004 (p. 96-97, de comparat cu primul
Atlas) impun trei constat[ri asupra evolutiilor spatiale: declinul efectivelor este insofit de
o specializare relativi a anumitor judefe; textilele gi industriile agroalimentare i$i pasffeaza
caracterul lor de localizare difuz4, in vreme ce construcfile de masini se retrag in bastionul
lor traditional; cdteva judefe marcate de metalurgie sunt sinistrate, fiindca nici o activitate
altemativl nu gi-a fircut aparilia (Maramure$, Cara$-Severin, Calarasi).

in termenii specializirilorjude{ene, o tipologie de agreg are alocurilor de munci pe ramuri

face si apara 7 tipuri de dinamici industriala @. 98). Trci dintre ele prezintd o oarecare
omogenitate intemi din cauza evolufiei operate intre ramuri vecine: tipul 1, cu construcfii
de magini gi chimie, tipul 3, cu metalurgie gi constructii de magini 9i tipul 5, cu industrii
ale lemnului, celulozei si hdrtiei. Tipul 6 are profilul cel mai complex 9i mai diversificat,
cu o prezenta semnificativa a tuturor ramurilor; el este profilul judeplor cu industrializare

Marile uzine

Uzine de peste Uzine de peste

250 de salariali 250 de salariati
1990 in 1990 (%) in2004 (o/")
2004
20
15r
N
15
rI
lor '10

C Neant
8r
^I
8
I
E
w
b-
Omr
6
4
a
.r 3
[f
,v Or*s 2
t_l
E
1fl 1

/vges

Numir de Numdr de
uzine de peste Bucuresli uzine de peste
250 de salariati 250 de salariali o
or
in 1990 in 2004
300

q___lEk,
6
192
40 q--__-__l!qk. 69 o iiicM-Liborg6o€6ophile 2000
10 21
Su$a: Anuarul sldislic al Ronaniei, 1 99!1 O McM-Liberg6o€eophile 2000 Surca: lnstitutul Nalonal de Slalistice,2006 O Cuguat-TlGRlS 2006

94
 I nd ustria gi transporturil e

complexi gi timpurie (Cluj, Sibiu, Timis, Bihor, Bucuregti, apoi Iagi, Arad gi Satu Mare).
Celelalte trei tipuri ramase, cu profile eterogene in 1990, au fost supuse unor mutatii inteme
profunde ale activitatilor industriale: tipul 2 trece de la o specializare agroalimentara la
o specializare in chimie gi energie; tipul 4 pleacd de la lemn Si chimie pentru a ajunge la
materiale de constructii Si industrii energetice, iar tipul 7 parasegte industriile grele (mine
gi petrol, chimie) pentru a trece in tabara celor u$offe (textile Si industrii agroalimentare).
Localizirtle tot mai regionalizate demonstrezd cu prisosin@ interesul acestei tipologii
sintetice care sugereazd rezisten[a anumitor configura[ii industriale chiar in conditiile
unor ffansformari violente: ansamblul judetelor vestice poarta marca tipului 6, complex;
partea de sud-est devine cea a tipului 7 (textile Si industrii agroalimentare), prelungindu-se
spre bordura nord-estica; un grup de zece judep din partea central-nordica igi revendica
industriile de prelucrare a lemnului (tipul 5), ram6nAnd constructiile de magini (tipul 1)
pentru patrulaterul Bra$ov-Prahova-DAmbovila-Arge9.

in cadrul procesului de restructurare profunda gi generali a industriei, devine astfel posibil

sa fie identificate tendinle de reindustrializare pentru unele jude(e, in vreme ce pentru
altele este vizibila continua.rea dezindustrializtrri. Industria rezisti relativ bine in inima
Transilvaniei, pe piemonturile qi podigurile Moldovei gi Valahiei, in vreme ce implanta-
rile din cdmpie fac proba unei rezistente reduse gi inegale. Deoarece relatiile cu resursele
miniere devin din ce in ce mai pulin determinante, traditia industriala gi competenta fortei
de munca i$i recuceresc dreptul de a influenta deciziile de localizare. Comparaliile efectuate
intre geografia patronilor 9i cea a celor mai mari salarii dezviluie localizarea noilor medii
economice pe cale de constituire. Putemicareprezentare a patronilor din industrie in cadrul
patronatului urban (peste 20o/o, p.99) deseneazi un triunghi cu v6rful la Buziu gi cu baza pe
frontiera nordica, care inchide intre laturile sale spaliul intreprinderilor mici Si mijlocii din
sectoarele exploatarii gi prelucrarii lemnului, ale textilelor gi confec(iilor. Acest dinamism
antreprenorial local intr-o zona caractenzatd de salarii mici trebuie totuSi interpretat4 cu
pruden[a; inradacinarea sa depinde de multi factori, printre care evolulia productivitatii

I ndustria agroalimentare
ustria agroalimentard
in totalul locurilor de tn locurilor de
muncd industriale muncd industriale
1990 2004
o in 1990
f/")
in 2004
f/.)
80 80
60
L 60
I
40 Ell 40
E
tl
20
@ 20 @
10
E] 10
E
{) 5
E t_l
Timi$
\, 0
f:l 5
0
E
ArgeS
o
Salariali in C Salariati in
industria agro- industria agro-
alimentara in 1990 alimentard in 2004
25 000
q_______.1!qk, 772
5 000 Q._______l!qk,
2 000
o MGM-Libsrgeo-G6ophile 2000 7 000 O MGM-Libe196o-Gdophrle 2000
5u6a: Comisia nalmale pilru slatislcd, 1990 O Cuguat-TlcBlS 2006 935 Sursa: lnslittlul Nalonal de Statistca,2006 I Cuguat-TlGRlS 2006

95
 Atlasul Rominiei

Ramurile industriale
Sectorul extractiv in 1990 Sectoru! extractiv in 2004

lndustria extractivi in lndustria extractiva in

totalul locurilor de totalul locurilor de
munca industriale munce industriale
in 1 990 in 2004
(%) f/")
80 80
60
I 60
I
I I
40
20
w 40
20
@
10
E '10 E
E E
0
E 5
0
tf

in
Salariati
industria n Salariali tn
industria
extradiva in 1990 extractivd in 2004
,14 000

q_______l!Ek, q_______tqk,
3 500 SUM: Comisia naf onala pantru stalidii, 19
O McM-Liberg6o-G6ophil6
O Cuguat-TlGRlS 2006
2000
6 19 704
5 000
SuRa: lnstitulul Nalmal de Slaidid,2006
@ McM-Ub€r06o-G6ophile
O CuguatTlGRlS 2006
2000

lndustria metalurgici in 1990 lndustria metalurgicd in 2004

Metalurgia in totalul Metalurgia in
locurilor de muncd totalul locurilor de
industriale munce industriale
tn 1 990 in 2004
80 l'kl 80 %t
60
I 60
I
,t0 I /OI
20
W mW
10
E 10
E
5
E 5
E
0
E 0
E

Salariali in
metalurgie
Salariali in in 2004
metalurgie in 1990
30 000 q_-_____lEk, 15022 q_______t!Ek,
O l,tcM-Uberqooc6ophile 2000 ^
1^) 6 097 @ McM-Uberg6ec"6ophil€ 2000
3 000 Suts: Comisia nalionale Filru datisticl , I 996 O CuOuatTlGBlS 2006 \-/ Susa:lnsildtl Nalonaldesbn*ia.2(n6 @ Cuguat-TlGRlS 2006

,,
Constructiile de masiniin 1990
,,
Constructiile de masiniin 2004
de magini de magini
tn locurilor de tn locurilor de
munca industriale munci industriale
in 1 990 in 2004
e/.1 ('/.)
80
uor
80
E
40I
60
r
,OW
40
m n
',0 r 10
E
5
E 5
E
0
E (J I'mi$
0

Salariati in o
constructiile B@uregti Salariati in
de magini in 1 990 constructiile
de magini in 2004
247 000
108 000
L__]Ekm A sszso
Q______j!qk*
2 800 5ro2' 6q1"12 nalionde Nilru slatdid,,1996
O i/icM-Liberg6o-G6ophile
O Cuguat-TlcRlS 2006
2000
W ssoo Su6a: lnditdul Nalonal de Staldid,2006
@ McM-Uberg6o-G6ophil6
@ Cuguat-TlcBlS 2006
2000

96
 I nd ustri a gi transportu ri I e

lndustria chimicd in 1990 lndustria chimicd in 2004

Chimia in totalul Chimia in totalul

locurilor de munci locurilor de muncd
o industriale industriale
() in 1 990 in 2004
ao (%) ao (%)
60r 60r
40r 40I
,OE m@
,,0 E ',0 ffi
4 E -E
5
E on

Salariali in Salariati in
industria chimicd industria chimici
in 1990 in 2004

6
39 000

18 800
q_______lEk. 0 lmkm
3 350 O McM-Ubergdccaophile 2000 n 9500 @ [fcr+Lib6rg6o€6ophil€ 2000
SUM: Conisia n4iilde pilru gaigica,lgltd O Cuguat-TlGRlS 2006 k 790 Su9:lniltlrtulNal@aldestatjsice.2A^o @ Cuguat-TlGRlS 2006

lndustria lemnului, celulozei si hirtieiin 1990 lndustria lemnului, celulozei Si hirtieiin 2004
lndustria lemnului, lndustria lemnului,
hdrtiei 9i celulozei in hArtiei 9i celulozei in
totalul locurilor de totalul locurilor de
munci indusliale munci industriale
in 1 990 in 2004
ao (%)
60r
80
I%t
40tr
60
n
m@
40
n w
r
',0 10
[f
_fl 5
E
J

or 0
E

Salariati tn
industria lemnului, Salariati tn
hartiei $i celulozei industria lemnului,
in 1990 hArtiei si celulozei
in 2004
q__iEk,
o
42 600
o-------logkt /a\ 19750
20 000
@Mcir-tibergqqq&philo-2m0 \L) 6 650 @ lGlFubsoMr6ophilo 2000
2 300 Suls:Cilide na\dCe Fotu sdi$ic,,lglb @ Cugud-TIGRB m06 SUM: ln*tuil Ndiud de staidic,,&6 @Cuguat-TlGBlS 2006

lndustria textili in 1990 lndustria textilS in 2ffi4

lndustria textilS $i lndustria textild Si
a imbrdcdmintei in a imbracamintei in
totalul locurilor de totalul locurilor de
munci industriale munci industriale
in 1 990 in 2004
ao (%) 80 (%)
60r 60
I
40r 40
E
Nw m
W)
,0ffi 10
t_l
5 5
t:]
or O ri*s
0
E

'
Salariati tn Salariati
industria Brujre$i industria
a a
in 1 990 in 2004

6
183 000

70 000 q-__-___lgkm q_______lEk,

9 000 @ flcM-LjbeQ6o46ophile Amo 36 000 @ fllcfillf relg6o€8ik, 20m
Suts€: Cmiia n4iilde pilru stdislid, 1 996 @ Cugual-TlGRlS 2006 CI 53m SUM: lndininl Nalmal de gdigid, 2006 @ Cuoua(-IGBIS 2006

97
 Atlasul RomAniei

Specializarea industriali a judetelor in 2004

si evolutia lor fati de 1990

Numdr de salariati Tipuri de specializare industriali

in industrie a judetelor in 1990 9i in 2004,
599 700
dupd o clasificare ascendenti
o ierarhici
225 000 rl_--l
98 000
28 000 2n
Salariati
3E
in 1 990 4lre
Salariati
in 2004 5-

o 6f--l
7f

o
ansambluri
regionalizate
o

o
Profilmediu o
Alts ramuri

o
Poligralie
Piehrie
Materiale de constructii o
Chimie
Mine/p€trol
Metalurgie
Lemn, celuloza, hartie
Taxtile, confectii
Constructii de magini 0 100 km
Energie 2004 -l
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
0 5 10 15 20 25 30 357"
Abateride la profilul mediu @ CuguatTlGRlS 2006

-15-10-5051015 -15-10-5051015 -15-r0-50510 -15-10-5051015 -15-10-50510 .15-10-50510 -15-10-5051015m25

Tipul 1 Tipul2 Tipul3 Tipul 4 Tipul 5 Tipul S TipulT
1990: Constructii de
1990: Agroalimentar, 1990: Metalurgie, 1990: Lemn/hArtie, 1990: Lemn/hArtie, 1990: Profil mediu, 1990: Mine/petrol, metalurgie
magini, metalurgie, textile, chimie constructii de chimie, mine/petrol textile/confectii complex energie
chimie magini
2004: Magini, chimie, 2004:Chimie, energie, 2004: Mineipetrol, 2004: Poligrafie, 2004: Lemn/hArtie, 2004: Profil mediu, 2004:Textile/confectii,
alte ramuri pielSrie metalurgie, materiale de materiale de complex agroalimentar, materiale
magini construclie, energie constructie de constructie
Sursa: Anuarele statistice ale RomAniei, 1991-2005

98
 I nd ustri a gi transportu ri I e

Ponderea patronilor
CAgtigul salarial din industrie din
mediu neUlund totalul patronilor
o o
in 2004 (RON)' din mediul urban
Patronatul !o
I C C in2002
a
>600
industrial 'ia
O o"O f/"1
T--l s7H00 a o o
in orase
, n <570
a c o
a a o
57
32
o
C
C
c
a
c a
6
o oo
18

12

7
C
o
a 6 .o
q 3 o
o c o a
o
o
C 0
a o
a o
o o c C
O
o o
a o
o a o
oe o
o o o
o
1) o

o o a":
Numdr de patroni o
din industrie o
in 2002 C
2 180

730 0 100 km
150 Sursa: RecensAmailul generul al pplaliei 2002 @ MGM-Libergeo€eophile A)00
Anuarul datistic al RomAniei 2005 @ Cuguat-Tigris 2006

muncii gi concurentra chinezeasca nu sunt dec6t c61iva... Deja sectorul textil vr0ncean di
seilrne de oboseala.

Mittal Steel (Sidex) la Galati gi Dacia in Argeq se numdri printre marile intreprinderi
actuale. Sidex este un complex siderurgic construit in anii '60 dupa model sovietic, in
amonte de Delta Dunl.rii, aprovizionat cu fier gi cocs din Ucraina, 9i mai tirziu din importuri
de pe piala intemationala. Crearea complexului a favonzatmult oragul Galati, devenit centru
proletar, in detrimentul Brailei, orag burghez, din zona de cflmpie, specializat tn comert
inainte de razboi. Grupul international Mittal Steel l-a cumparat in timpul marilor privatiziri
din 2001. Legaturile de producfie ale Sidex din 1998 deseneazi Si harta celorlalte centre
ale industriei metalurgice gi mecanice romdne$ti. in ciuda schimbarilor survenite pe aceasta
harta, legaturile intre MS (Sidex) Galati gi restul Frii ramdn inci putemice deoarece Mittal
Steel detine gi alte trei intreprinderi metalurgice: Roman, Iasi gi Hunedoara.

Dacia Pitegti, unul dintre virfurile de lance ale industrializtni socialiste din anii '60, a
produs un automobil aflat initial sub licenta Renault $i trecut apoi in regie proprie. Odata cu
pivatizarea din 1998, Renault a revenit, Dacia Automobile producdnd in prezent 350 000
de vehicole pe an, din care 120 000 pentru piala interna si 230 000 pentru export. Uzinele
de la Pitegti produc, de asemenea, piese deta$ate pentru alte uzine Renault din Rusia, Maroc,
Columbia, Iran gi India. Dacia a inceput sa fie interesatf, de fostele uzine Daewoo-Craiova,
vazdndu-le ca pe un nou centru de produclie deja echipat. Refeaua de fumizori a intreprinderii
este implantata cu precidere in Transilvania; punctele sale de vdnzarc acopera intreaga [ari.

99
 Atlasul RomAniei

Ponderea pe piala iudeteana Reteaua comerciald

a autovehiculelor DACIA de vdnzare $i de service
(automobile Si autoutilitare) a autovehiculelor
in 2006 Renault-Dacia-Nissan Relatiile
(% din totalul SBda in 2006
vehiculelor vindute)
Mare Mare
(numdr concesionari) economice
rzs 100
^8 +
/r-r\ ale firmea DACIA-
P.r
laSiO \o/ r groupe Renault
50
Centre de vAnzare O
20
de service @
arVadui Puncte satelit a
a
Baceu
SArad o 6TArgu
Ocna
Btulad
a
t*u'J.o:filffiB
l
,Lugoj
o Panciu a STecuci
'*"8,fBil8:[o
Braqov

{ REr.
TArou Jiu
"o a
Bu2du

Releaua de
furnizori pentru
productie in 2006 _a
urar0va
(numdr)
I1 o
Alexandria
I7
.l
O 'gtul idustial de la Mioveni (2 I milioane m2) are 1 2 460 de angajali €t ptduce 780 de vehicule p zi (745 de Logan gi 35 de camionete)

0 100 km
S ursa: Daci a-Groupe R e nauft , 2006 @ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006

Relatiile comerciale ale

Botosani combinatului siderurgic
Mittal Steel Galali
(slDEX',)
Satu Mare Relatiile
( -Y-"-t--/
i^ srDEX. I economice
Parteneri f
MS
ale combinatului
Oradea
\*-r' MS Proprietate Mittal Steel Galati
Mittal Steel
(srDEx)

Alba lulia

Deva

@
o

VAlcea

BucureEti
Craiova
Numdr de intreprinderi
partenere in 1998
1 480

'Conbinatul a lost privafzatin 2001 , ced a bst cumqrut de Mittd Steel

300 0 100 km
SuBe: lnstitutul de Geogalie al Academiei Romane, BucurcSti, 1999: @ 2000
20 vfiyw.nittal steel.con m06 o 2006

100
 I nd ustia gi transporturile

Poluare cu Alte tipuri de poluare

pulberi sedimentabile

Poluarea
,.o,o,ll?L""i3f;?$l33 o
Mare
aerului in cdteva ffiB'i' Noxe specifice
Eiz suceavaO industriei chimice 9i
petrochimice
o
aglomeratii
{ Bistrila Noxe soecitice
urbane o
Dei
I o lagi
industriei mat6rialebr O
-
de constructii

Tdrgu Mureg
Noxe generate
o Bacdu
de surse
,--.
\-/
complexe

o
Brad Covasna
'Onegti

:^
@ I arguL'
o Bujor
Deva
l
-'?fr
Briila
Jiu
RAmnicu
Vilcea o
Buzdu

I
1
Slobozia O
I }^,
Craiova

Numir de zile din Turnu

anul 2000 in care pragurile
critice au fost depdgite

o 365
150
10 Sursa: Anuarul statistic al RomAniei 2001
@
0 100 km

Calitatea apelor
2000

pe 5 categorii
buni
Poluarea Baia Mare
Stare

1,,-
I,,, -
|

riurilor + rv_
ZalAu Piatra- Stare
lagi

35,7: debit mediu

multianual
in m3/s

Alba

FocaanO'

o
ReSita o
Ploiegti Buziu

Turnu-

Cdldragi
Marea
Numdr de locuitori
in orage in 2002
o Neagrt

1 930 046

350 000 0 100 km

1 00 000

20 000
o 2000
Sursa: A.N. Apele RomAne,2006 o 2006

101
 Atlasul Rom6niei

Partea sa de pia@ este dominanta in judeple mai pulin urbanizate, ai ciror locuitori au avut
un acces mai dificil la automobilul proprietate personala (C6mpia RomAni de ex.).

Poluarea aerului si a rdurilor este in legatura directa cu localizarile industriale, cu instalatiile

vzate qi fara echipamente de protecfie, cu marile densitati de populalie $i cu prezenla marilor
orage, in care statiile de epurare a apelor se afla in stadiul de piala de cucerit, sau cu utilizarea
ingragamintelor in agriculturf,. Consecin@ a cizei generale, poluarile sunt mai reduse decdt
acum gaisprezece ani. Poluarea aerului este cauzafi in primul r6nd de pulberile din ora$e,
mai ales in aglomeratiile de la munte pulin aerisite, sau, in cazllGorjului, de lignit. Poluarea
chimici depinde de specializlrrle exffactive Si industriale. Segmentele poluate ale r6urilor
reflectl activitaflle regiunilor traversate Si eficienta statiilor de epurare. Somegul ajunge
in Ungaria cu un grad 4 de poluare dupa ce a stribitut nordul Transilvaniei, recoltOnd
reziduuri urbane si industrial-extractive uneori extrem de nocive. Jijia, Bdrladul, Buzaul 9i
Ialomita cumuleazi poluarea industriala cu aceea cauzatd de traversarea zonelor rurale foarte
populate. Dunirea, prin volumul siu de apA, considerabil marit in urma ploilor torenliale din
ultimii doi ani, ajunge sa dilueze p6na la limite normale cantitatile tot mai reduse de compugi
poluanli aduse de afluenfii care traverseaza spalii industriale 9i agricole ?rt cnzd.

Transporturile

A circula in Rom0nia inseamni in cea mai mare parte a timpului a traversa Carpatii;
arcul carpatic oferi numeroase pasuri de trecere, joase precum culoarul Timis-Cema, cel
al Muregului si defileul Oltului, sau de altitudine medie intre 800 si 1 100 m (Mesteci-
nig, Predeal, Oituz). De o parte gi de alta, se afla perechi de ora$e dezvoltate pe axele
comerciale, precum Sibiu-R6mnicu V6lcea, Bragov-PloieSti... Obstacolul muntos, deqi
relativ, se manifesti cu putere qi determina formele refelelor rutiere gi feroviare, in egala
misuri concentrice $i transversale; refelele preztnta mai multe noduri, insa nici unul dintre
ele nu se impune in mod clar. Aria de convergen[i a axelor din jurul Bucure$tiului are o
pozilie periferica, traverseazdzone putin populate $i are putine atuuri pentru a putea domina
teritoriul in mod constructiv.

Calitatea modesti a infrastructurilor de transport a fost intotdeauna o piedica in intensificarea

schimburilor interregionale. Regimul socialist a extins mult refelele, fara si le aduca insi
ameliorarile pe care progresul tehnic le permitea, d6nd mereu o prioritate zdrobitoare
investitiilor din sectorul industrial. Din 1990 situatia a evoluat, insa nu cu intensitatea
necesar4; din aceasta cauza, planurile strategice pentru 2007-2013 ale celor 8 regiuni
de dezvoltare, bazdndu-se pe fondurile structurale europene, insisti asupra necesitalii de
ameliorare a legaturilor rutiere gi feroviare. Investiliile straine alimenteazi sectorul industrial,
dar nu ating dec6t marginal domeniul transporturilor, care necesita pentru transformari de
amploare sume pe care numai organismele publice si intemationale pot si le finanteze, or
deocamdata fondurile europene nu privesc decdt proiectele situate pe culoarele europene.

Dintr-o retea de cii ferate de 11 000 km (46lcr/L000 km2), Hniile duble nu reprezinta decdt
27o/o iar liniile electrificate pu[in peste 33o/o. Daci axele care suporta traficul intemational au
fost ameliorate gi garile modernizate, multe ffonsoane secundare necesita reparafii urgente.
Yiteza medie comerciali este de 70 km/h pentru trenurile de calatori Si de 40 km/h pentru

102
 I nd ustria Si transporturil e

Reteaua feroviard
Retea feroviari
Spre
Cernduli , Minsk,
Vilnius, Moscova Electrificatd
Spre Dubl6
Sge Budapesta,
Chisindu, Simpld **-
Kiev,
Brastislava,
Katowice, Praga,
Odessa,
Moscova,
-
Neelectrificatd
Belin Helsinki, Dubld
Beijing
Simpli
-
-
Ecartament
Spre Budapesta,
Larg (>1 ,41m)
Viena, Venelia, lngust (<1m)
Miinchen
-
Nod feroviar
pnnqpar
a
Conexiune a
internalionala W

Bacsau ferry-boat l
Podu

Spre
Zagreb l
Venelia
lrn
I
-\

_t
t-
Traficul feroviar in 2000
(trenuri/zi - trafic combinat) Constanta

1-25 ffi
25-50 ffi )
J Negre
50-75 ffi Spre -
spre Belgrad, Zagreb } \ I Spre Sofia, Spre
7s-1Oo ffi lstanbul,
Atena
Sofia, lstanbul
0 100 km
peste 100 ffi
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: SNCF, 2006; www.cemt.org, 2006 @ Cuguat TIGRIS 2006

Km de relea teroviarA
Sectorintegratin la 1 000 km2
reteaua
- de transport c) in 2004
feroviar
Densitatea retelei feroviare 189
t

C ,0tr
G uo@
ooE
o ,OE
,r
O c
/T\ C
Retea:

E
km de retea
electrilicata
o
in iudet
800 0 100 km
70 @ MGM-Libergeo-G60phile 2000
Susa: Anuarul slatislic al Bomeniei 2005 O Cuguat-TlGRlS 2006

103
 Atlasul RomAniei

trenurile de marfa; materialul rulant este perimat iar Densitatea retelei rutiere
transportul in containere reprezinta mai pu{in de l0o/o. ,

Kilometri de
Ameliorarea adusi de axele intercity intre marile orage retea rutiera publica
la 100 km2
consti in sporirea confortului vagoanelor, in reducerea in 2004
50
numi,rului de opriri gi in accelerarea vitezei, realizata 3er
gra[ie reabiltarii caii de rulare. Densitatea retelei 3sr
$E
deseneazi o diagonali nord-vesVsud-est $i este mai or
importanta in partea central-vestica qi in unele sectoare ,rv
,UE
din cAmpie. Electrificmea liniilor este in schimb mult
mai dezvoltata in estul tirii, unde extinderea refelei este
Traficul
mai recentA. gosele
in 2000
(vehicole/zi)
sub 3 000
Dintr-o refea rutieri principala de 80 000 km, din ce 3 000-5 000
5 000-1 0 000

in ce mai solicitata de cre$terea recenti a traficului de I pestetomo

Axsruteremaixe
automobile,20 000 km sunt asfaltati corect si 20 000 -o tlod rulkr pincipal
@
Q______lEk,
l*GM-f jber@r6opa*h 2000
SUM: AnuanJ gdidic d Ronrtniei 2005; w. ent.Ng m06 it06
km sunt acoperili cu imbricaminte asfaltica ugoari @ Cugual-TlGRlS

(2004). Jumitate din teritoriu si 75o/o dintre locuitori

sunt deserviti de cel pulin un drum national sau jude-
,,
Modernizarea retelei de drumuri nationale

[ean, mai mult sau mai pulin modemizat. Invers dec6t Tralicul la
frontiere
Ponderea drumurilor
modernizate in
in cazul re[elei feroviare, modemizarea in partea estici (mii vehicule/an)
aftnob[c
lotalul drumurilor
nalionale (%)
mim
a Frii a atins numai drumurile na[ionale, in timp ce in 5
100

partea vestici ea a fost extinsi qi la drumurile judefene. 444

95

90

Construcfia autostrizilor a demarat, fiind deja realizattt 68

legatura Bucuregtiului cu litoralul.

Din punctul de vedere al echipamentului aerian intem

Si al traficului asociat, regiunile intracarpatice sunt
mai bine dotate gi deservite, fiind totodati si cele mai
Pniecle nilisrc europ€ne
intens frecventate. Din 2000, liniile companiilor private pentru 201 5

m Aulclrizi
asiguri legaturi directe, fa,ra trecere prin Bucuregti, intre $cde rapide standard cu patru benzi q---_-_lEkm
o [4crAneE6o€aopttih
majoritatea oragelor mari; 13 din cele 17 aeroporturi - SUM: Anuanl ddjgic al Bodtii i,(ns;w-@ril.qg M O Cffi.TlGRlS2006
Zt00

ale tarii sunt administrate de citre consiliile judefene.

Modernizarea retelei de drumuri judetene
Capitala isi intareste pozilia de aeroport intema[ional 9i
Ponderea drumurilor
de hub intem cu cele doui aeroporturi (Henri CoandA- modernizate in
Otopeni giAurel Vlaicu-Bineasa), urmata de Timigoara totalul drumurilor
judetene
Sucsava

si de Constanta (cf. p. 29), aceasta din urmi profitdnd seh la$i

e/.)
50
de cursele charter turistice Si de apropiata instalare a Bihor Neaml 10 E
Cluj
5 E
bazelor NATO.
tuad
Mures
Bacau
Vaslui
1
E
Alba

Traficul maritim gi fluvial, dupi un lung declin, in Timrg

Sitiu
Galatl

ciuda eforturilor ficute pentru modernizarea portului Buzau

Constanfa $i a canalului care evita inconjurul prin Crori ArSe$

Braila

Galati si delta, gi reduce ffaseul cu 400 km, incepe sa

revina la parametrii normali dupa eliminarea blocajului Dolj
oll 'j Cehrasi

circulafiei dundrene in amonte de Belgrad Si in relalie

directa cu creqterea importurilor 9i a noilor opornrnitali q______-l!gk,
O McM-Liberg6cc6ophils 2000
de afaceri in jurul Marii Negre (cf p. 162). Sute:Anuml statistic al Roneniei 2@5 @ Cuguat-TlcRlS 2006

104
 I nd ustia gi transporturile

Reteaua rutieri
Spre
Spre
Kiev,Vargoia,
Btrtapsla,
Sankt+eler$urg
Bratidava,
Mosava
PrugP'
Belin I

SprcChigneu,
sge
Moscpva
Budapsta,
Viena

sye Spre Chigineu,

Budapsta, Mosava
Belgril.
Zagreb,
Milano

Spre
adessa
SevastoN
sFe
Belgrad

Spre
Belgrad

Constanta

Spre
0 100 km Solia,
Spre
Vama,
lstanbul,
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 lstanbul
O Cuguat-TlGRlS 2006 Atena

Deservire buni; centrul comunei este situat Autostradd LimitA de judet

[-_l pe o axd de nivelsuperior (1 339 comune,
lrtgftrada in constructie, Limitd de regiune
16 milioane de locuitori,4S% din spatiulnational). - tunclronala pe un gngur sens
- Deservire medie; comunele sunt legate la un drum nalional rrr
- Autostradi in constructie -I O Noduri rutiere
prin conexiuni laterale (603 comune, 2,35 milioane de locuitori,
Drumcupatrubenzi I Punct de vami
18% din spatiul national).
Drum european
Deservire mediocrd; comunele sunt fara legdturd directd -
cu drumurile nationale (1 006 comune, 3,3 milioane Drum nalional
de locuitori, 34o/. din spatiul national).
-
-- ----- Drum judetean

S ursa: C uguat-Tl G R I S I agt, 2006

105
 Atlasul RomAniei

Numdr de zboruri pe saptamana

pe liniile interne ale companiei
(
TAROM in vara anului 2006
Salu
Liniile aeriene
Baia Mare
---t >1sI interne
Suceava
5-15r
1 _5-

a
a ,.,,A?r?ffil -t
Aerooort
a Bacau
internationd J
a, in constructie
21

\ t.
\
) c
Craiova
{-)
Linii 9i aeroporturi
deservite de alte
companii aeriene
(Carpatair, Clubair)
--c
0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Surse: Situile intemet ale aeropftuilor,2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Capacitatea maximd
a navelor (tdw)
Volumul traficului portuar
fluvial totalin 2005 220 000
(miitone) Traficul portuar
Traficul orincioalelor oorturi
C 2$7 fldvio-maritime' 25 000

5 000
porturi
. flwiale Rau _
secundare Canal
Canalu Du nere-
Marea Neagrd
-
pod
Pod in proiect =
::::
Zoni liberii Q
0000
1
Munli [--l
q Podiguri
gidealuri
;1
tJ
CAmpii l---l

Volumul traficului portuar

maritim in 2005
(miitone)
60 000

11 500

4700 0 100 km

2 000
Surse: www.rna.ro ; wwwafr n.galati.ro; www.afrf .ro ; o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
www. p tlof co n stantz a.co m, 2 006 @ Cuguat-TlGBlS 2006

106
 Capitolul 6.
Serviciile
citre populalie
Fie ca este vorba de servicii cf,tre intreprinderi, fie catre persoane particulare,
activitalile te4iare caractertzeaza societatile dezvoltate, cu un nivel de viata ridicat.
Unul dintre leit-motivele societadlor socialiste era si acceada la acest nivel, si iasa
din penuria de bunuri Si din lipsa generalizati de servicii, deoarece in sistemul lor
aceste activitati se giseau, in mod paradoxal, intr-o pozilie subordonata. lntruc0t
nu erau productive in mod direct, ele erau suspectate de parazitism social. O parte
dintre ele, respectiv domeniul educatiei, al sinitatii Si al culturii, beneficiau totu$i de
o mare atentie din partea puterii pentru cf, erau generatoare de ascensiune sociala.

Evolufia spre un sistem liberal dezvoltat inseamni insa automat o cregtere gi o

ameliorare a serviciilor? Lucrurile nu sunt at6t de simple, observdndu-se clar
diferente de dinamica intre serviciile care pot si treaci u$or in sectorul privat gi cele
care apar[in mai mult sectorului public. Privatizarea se efectueazd prin intermediul
microintreprinderilor (410 000 in 2004, mai ales in comert); sectorul informal, care
a inflorit in primii ani ai tranzitiei, este pe cale de disparitie.

Cregterea sectorului tertiar este tnca fragili: at6t dupa populafia ocupatx, cdt qi dupi
cifra de afaceri, Romdnia ramdne pe locul 27 in ierarhia statelor europene. Numarul
salariatilor din servicii a scizut de la 2,4 la 1,8 milioane intre 1992 si 2004, insa
ponderea acestui sector in totalul salariatilor a crescut de la 35o/o la 40o/o. Dupa o
evolufie oscilanta in deceniul '90, tendintele ramurilor ter[iare se stabilizeazi, semn
cl reorgantzarea structurald se apropie de final. Comergul Si administratia publica
cunosc evolufi ascendente, insl ffansporturile Si serviciile de cazarc turistici se
reduc, in vreme ce invi{am6ntul $i sanatatea ramdn stabile, asemenea sectorului
financiar, care gi-a pierdut din aplombul de dinainte de 1997, cdnd infloreau peste tot
mici banci locale. Imobiliarul gi-a schimbat natura: pletora de angajati ce administra
locuinlele de stat de dinainte de 1989 s-a redus putemic dupi pnvatizarea acestora,
fac0nd loc activitadlor imobiliare comerciale in plina expansiune.

Comerful qi creditul

Locurile de muncf, din comer[, care aveau o distributie spa{iala uimitor de

omogeni in 1992, se organizeazd in prezent dupa o logica diferenliata in functie
de tipurile de populare: su prareprezentare in zonele rurale montane sau de deal,

107
 Atlasu! Romdniei

Salarialii din sectorul tertiar 1992-2004

Salariati in sectorul tertiar
qo
in 1992 1992
(% din total salariati)
o
o eCcoo
o ooo
Oc

o
o
100
r
o O
o
o
o 85
I
O.l
f
s. o
o
o
o o o 65
40
E
?'fr* o o
to" o
o o 20
o 1*t
O6 o oo o
o
o o
a
t 2
o o o
"c
o
o
o o o o .. o
lnformatii
indisponibile
o
I oo
o
o
o o
C

o oc o o o o o
o
o o Municipiu
o
o
"o o Orag
o o
o o
o o
o o o o
o o o
o o o o
c
o oo o c
& oc o o o o

o o o
o o o
o
o
o o o
o o
o o
o
o

0 100 km
o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
O CuguatTlGRlS 2006

mii salariati

Transprt, Finanle Administale, senabte,

Total Comed depzitare, benci, aperare, inveqment asistenq
comunicafi asigurei asigurei publice seiale
1 992 2 409 470 514 51 106 428 3U
2004 1 827 597 318 68 15,4 381 306

Sursa: lnstittlul Nalonal de Statisfice,2006

Salariati in sectorul te(iar 2004

in 2004
(% din totalsalariali)
E 100
I
q €
85
I
6 '' 6, v-l
b
65
E
40
20
tf
E
2
E
tr. lnformatii
indisponibile t_l
o o .,
"tj o Municipiu
o
o Orag
o

{ r
, CJ
b4

I
6 E
6
,, f,
,re
t/
T
0 100 km

o 2000
o 2006

108
 Se rui ci i I e cdt re po pu I ali e

800
10 000
Evolutia
numirului de 700 9 000

locuri de munci =
F 8 000
E

in sectorul --
'= 600 (D
(U
= (!
serviciilor E
6 7 000
6
ID
o>
o
500 o
xri 6 000 (J
'E
(!
4oo
6
'6
(U 5 000 (U
U) f
(U o-
o
go- 3oo
4 000 o-

(L
o =
ii
200
3 000
Fo
2 000

100
1 000

0 0
1 990 1 992 1 994 1 996 1 998 2000 2002 2004

Totalul populaliei Transport, Tranzaclii imobiliare Sanatate Si

" "' active ocupate pogtd Si telecomunicatii Si alte servicii
asistsnta
sociala
Comert Administratie pubfica
Hoteluri qi restaurante
Activitdti financiare, - invitimint
-
banci gi asigurdri
-_ -
- -
Sursa: Anuarele statistice ale RomAniei , 991 -1998 si 2005
1

Numdrul de lucrdtori in activitati

comerciale la 1 000 de locuitori
in 2002
Servicii .4 Numir de unitdli
comerciale administrative
7,5
148
4,5
59
2,0
744
,5
750
715
:]:: 1,0
0

C
Axa rutiera
principali
r:.

Numdrul de

de
2006
29 . iri

10

0-_______4k,
' rEste 750 nt2 : Billa , Bricoslore , Canefour, Cora ,
Sursa: Recensdmentul general al ppulaliei 2002 @ MGM-Liberg6o-G6oPhile 2000
GMatuet , Kadlad , Metro , Pennytla*et '
Cuguat-TlGRlS 2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006
P raktikeL P toli, Sel gtos,

109
 Atlasul RomAniei

aO a o
o
a
, Restructurarea retelel de
cooperative de credit Sistemul
a
o a a
o oo intre 2002 9i 2004
cooperatist
a s a
a
e
a
a o
Cooperative gi/sau
filiale absorbite
de creditare
aa
o a
o
oo o a
o aa
'frflx3'3[138]'.i:
o
oo oC a
(9

o o a o ta
o o o
o
a ol.o o
o o o
o {} o o o
a a
a
6e a
o
a
t o
o o a
a o ato
€ o o a
e*
a
a
o
o
a a s olo a
I o 19

o
aa
a
a t o a
a oo o
I
t q
6 c .tf
a
t o Jo
o { 4'
a
a a
o
a
a, $ & @
ea
@
tt
o a o a
4
o I
I a
Numir de cooperative o
de credit in 2004

,'--f 5 o-______i_{k,
k/r Sursa: Banca Nalonald a RomAniei,2006
(wwwbnro.rdRo/Cooy') @ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006

unde satele sunt numeroase gi unde locurile de munci in industrie dispar (p. 108);
inci subreprezentate in ora$ele care $i-au pastrat mai bine sistemele de produclie
industriala (doar l5-24o/o la Galati si Ploiesti). Daca urbanizarea industriala a
socialismului este inci prezenta la nivel structural, sistemul comercial urban se
modifici radical si rapid dn 2002, odati cu sosirea super- qi hipermarketurilor.

Cooperativele de credit, celre au jucat multa vreme rolul de banci popularc

independente, renasc din propria cenu$a, insi cu pretul unor transformari importante,
concretizate mai ales in concentrarea lor in centrale de credit mai mari (CreditCoop
este pe primul loc); 37o/o dintre comune Si27o/o dintre orage au cel putin o cooperativa
de credit, fenomenul fiind mai pu(in prezent in regiunile Vest Si Sud-Est.

Sistemul de invafamint Ei cel de asistenfa sanitarf,

Ambele sisteme au fost privilegiate in socialism. Accesul tuturor la o $colaritate

medie (inva@mdnt obligatoriu de zece clase) 9i gratuitatea ingrijirii medicale,
extinderea dotirilor de baza in toate comunele, reparti{ia centralizatd a tinerilor

110
 Seruiciile cdtre populali e

Evolutia numirului de elevi

inscrigi in invatamantul
primar gi gimnazial
Elevii din o
t intre 1997 9i 2004
invdtdmdntul oo o!"" (1997=100 %)

primar si a
l o,
oo.'
."rii'.{:
'c. , o 125
,tt" *_
gimnazial o;
o o2 o_-:
" 110

a
."i o i* .'\o
.q
100

85
9t' 65

1990: 2,73 milioane elevi

:d"i '1997: 2,56 milioane elevi
.o
'.P
'".c
;"
.,
2004: 1,99 milioane elevi

o" j.:
o
o ,!'
"a o

o"
-:tr.r .'
:g*.-;
Variatia numarului de
inscrigi in invitdmAntul
primar gi gimnazial 5:",,
intre 1997 9i 2004
82 900

17 250 0 100 km
5 250 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statistici, 2006 @ Cuquat-TlGRlS 2006

Numir de licee la Evolutia numirului de elevi

'10
000 de locuitori inscri$i in invdtdmAntul liceal
cu vArste cuprinse oo o intre 1997 si 2004
intre 15 gi 19 ani (1997=100 %)
invitdmdntul
, in 2004
oo II
liceal L 14 o
o ooo
oo
oo C
125
-t_l
U 11 o. 1l0
E
E 10
!':
t)
a o' t)
o 100
E
E 9
I o
o 85
m
E
e
rf
a\o
G
o
( lo
.o

-)
oc 65
I
l) ia f)
oO or^\ o Comuna fara
a) liceu in 1 997 O
ar
Q\ ., o oo (28 de cazuri)
oi *).
r)
*., o
. si
o
a_1

a
a)

c
rt
"c o
'@
o

t
O o
o
p c
o
Numir de elevi a
6 o o
inscrisi in invatamantul
licealin 2004 o

92320

21 800 0 100 km

6 300 o 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statistici, 2006 @ 2006

111
 Atlasul RomAniei

Numar de institutii Ponderea studentilor din

universitare, publice invatamantul superior privat
sau private:
lagi:5 publice din totalul studentilor inscrisi
in 2004
(7 private)

Aria de polarizare
Saru fr*,
O Baia M.r. SuceavaO (%) invitimdntul
,
a marilor centre
Neseud
70-100 I superior
universitare
Exemdu re(ional:
Marghita
c s0-70 I
Mddova
Numet iludenl:
Zdlu
Bi8rt,
3o-so n
>35
EeiuS Cluj Toilta of__-]
t0-35
3.10 6, (4)
2-3
I
universitar
inainte de 989 o
Mqatre* universitar
z-1Arad . Ciu{ de dupi 989
o
\-r1,(r) OMtdu
Searbc Deva FilialA a unei
Defi Tdryu$eaiw. mari universititi:
a
oS$ntu pubfica O
'Lngot u,fra*, Frcgen e privata $i/sau ,1
Crat*s publica "
Ramidt
*9r,t Veba Brdila

Bdile
a \
,rr?r,, I
1, (1)
Drdete-
Tumu
Sevein
o
gatim
Numdr total
Craiova
de studenti in 2004 (3)
2,(21 .3,
21 0 000

60 000
0 100 km
11 000
Sursa: lnstitutul de Statisticd,2006, o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
lagi,2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

profesori si medici la tara au asigurat un nivel minim, destul de omogen, de instruire

Si de asistenti medicali. Costul pe care il reprezintir aceste domenii in bugetul de
stat repune in discutie obiectivul asigurhrii egalitatii sociale in educafie si in sani-
tate; sectorul privat progreseazi rapid in cele doua domenii, trecdnd de la indicele
100 la 316 intre 1993 Si 2004 fata de 129 pentru ansamblul prestarilor de servicii ca-
tre populatie; privatizarca a rimas totugi selectiva gi a evitat investifiile de amploare.
Din aceste motive, domeniile educatiei Si sanatatii, supuse cizei financiare a
statului, sunt punctele nevralgice prin care pot sa se accentueze disparitatile sociale,
cu efecte cruciale pe tennen mediu. Durata scolarizirii obligatorii a fost redusi de
la l0 la 8 ani.

Gradul de incadrare gcolara penffu clasele primare gi gimnaziale, ca gi pentru cele

de liceu (astazi facultativ), este mai ridicat la tara decdt la orag, un fenomen de
altfel obiSnuit. Transilvania $i vestul tarii prezinta in mod evident o intensitate mai
ma.re de servicii pe locuitor at6t in sistemul educativ cdt Si in cel de sanatate. Harta
(p. 111) subliniazi reducerea brutala a efectivelor de elevi atat in cifre absolute c0t si
relative, fenomen cauzat de reculul rapid al natalitalii de dupa 1990 9i de reducerea
duratei de gcolarizare. Aceasti modificare a ,,ha4ii gcolare" anunfi probleme
dificile, greu de rezolvat in procesul de reorganizarc a sistemului de invatamAnt Si
de administrare a efectivelor personalului didactic.

112
 Seruiciil e cdtre popul alie

Numir de medici
la 10 000 de locuitori
in 2004
Asistenta Numer de unitati
medicali a administrative
zts
95

populatiei -
zqs J
15

9
612 E
b
945 T--l 4
808
1

Comune ldrd medici

)
e1 f__-l

0 109 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstitutul Nalional de Statistici, 2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Num6r de cabinete
medicale private
@ la 10 000 de locuitori

Serviciile 15
I
medicale o'"o 12
10
I
private .E
6-
c b^Tl
{ ,t) @o
o p'
a^
Y
de cabinete
o @
"o Cabinete *
@o stomatologice @@
Alte tipuri [l
@) de cabinete
-*
GT
@
o
:o o"@

lo)

Numdr de cabinete
medicale private in 2004

2 625
o
1 150
0 10-9 km

\(\OIZ
r-r / 300
75 Sursa: lnstitutul Nalonal de Statisticd, 2006
o MGM-Liberg6o-G6ophile
@ Cuguat-TlGRlS 2006
2000

113
 Atlasul RomAniei

Serviciile spitalicesti Accesibilitatea fati de paturile de spital

Numar de paturi 'ponderea paturilor de Accesibilitatea fatd
de spital in totalul national, de paturib de spital'
lusiv maternitali) accesibile intr-o
vecinatale
iraramures 000 de locuitori
in 2004 de 45 km (%)
1sr
Bisfita-
MsaLd
I
Bilor L.. 11 I
Ctui
7J E
6I W
Alba Halghila uffi
or
n
Vranc€a
,r E
Bnsov GdaS
E
Carag-
Goq
Severin

{
Numdrul de
locuitori in
Doli 0r municipii in 2004
1 927 559

q____--_199km
Q-______.1Ek, 320 o0o O Municipii care poseda sorvicii spitalicogti
o MGM-LjbsgdGceophile 2000 O MGM-Ub€rg6GG6Ahile 2000
Swsa: Anuarul *atislic el Boneniei 2005 @ Cuguat-TlGBlS 2006 SUM: lnsnuul Nafi@al de Staligic€ N6 OCWUat-TlGRlS 2006

inva@mdntul superior inregistreazimutatii insemnate; dacaBucuregti, Iagi, Cluj gi,

secundar, TimiSoara raman mari centre universitare istorice, crearea de numeroase
universitati dupa 1990 reduce aria lor efectiva de atractie. invalamantul privat
s-a instalat solid in sistemul universitar (p. Un 9i incepe sa o faca 9i in cel primar
9i gimnazial. Importanta disciplinelor universitare se modifica; noile discipline
atractive sunt economia gi dreptul, in detrimentul studiilor de inginerie, supra-
reprezentate inainte $i carc revin foarte lent in prezent. Efectele in serie provocate
de brutala masura de relansa.re a nataliEtii in 1967 @. a0) a antrenat o cre$tere a
numarului de studenti (650 000 de studenfi in 2004, de 3 ori mai multi dec6t in
1990), insi nu poate intfuzia mult nici descre$terea efectivelor studentegti, sub
dublul efect al sciderii natalitatii de dupi 1990 gi al refuzului sau al imposibilitadi
familiilor sarace de a accepta gcolarizarea copiilor dincolo de perioada obligatorie.
Cregterea num4rului de studenfi nu a fost urmati Si de o ajustare in consecinp a
pietii muncii, din care catza migrafia definitiva a dnerilor absolvenfi catre Europa
occidentalA sau catre America de Nord a atins proportii ingrijoratoare.

in ceea ce privegte sistemul de sa,namte, densitatea medicilor descre$te de la vest

la est; comunele balneare $i cele care posedf, sanatorii sau preventorii se disting
prin cele mai mari concenffiri. Serviciile medicale private sunt in principal urbane
gi privilegiazijudetele de pe bordura vestici a tarii. O harta a farmaciilor private
ar aritta cil acestea existir in comunele rurale din regiunile cu mari densitad sau cu
nivel de viafa mai bun, in Muntenia centrala, in Transilvania si in vestul farii sau
chiar in Bucovina, dar nu au aparut aproape deloc in partea de est a Moldovei.
Sectorul privat se generalizeazd in urma reorganizarii sistemului sanitar; primele
servicii medicale private au fost cabinetele speciahzate,laboratoarele, farmaciile Si
depozitele farmaceutice, urmate de clinici gi in ultima vreme de spitale, metropola

114
 Se rui ci i I e cdt re po pu I ali e

bucuregteana fiind privilegiati din acest punct Abonamentele la serviciile telefonice

de vedere. La modul general, ierarhia sistemelor mii abonamente

universitare $i sanitare este aceeagi, pundnd in mod 10000

clar in evidenta mai intdi metropola bucure$teani,

urmati de cei trei poli istorici - Cluj, IaSi qi I 000

Timisoara - vdrfurile sistemului urban romdnesc.

6 000

Serviciile telefonice gi poEtale 4 000

Sistemul telefonic a fost profund afectatde aparilia 2 000

Si de difuzia extrem de rapida a telefoniei mobile,

ale carei constrAngeri in termeni de infrasffucturi 0
1999 2000 2001 2002 2003 2004

sunt mult mai reduse dec0t in cazul telefoniei fixe. Abonamonto d6 Abonamente ds
tolsronie fixe - telefoni€ mobile
-
Retelele clasice au fost modemizate, cablul optic
Serviciile telefonice
si cabina telefonicl de Ia coltul strazii facdnd Num6r de
deja parte din cotidianul spaliilor rurale celor mai abonamente telefonice
la 100 de locuitori
in 2004
izolate.
42
20
n
wa
Abonamentele fixe Romtelecom redesene azd de T:
tt C
17
15
E
fapt harta nivelurilor de urbanizare $i, in general, o I
1l

pe cele de dezvoltare. in mod neagteptat insi, o U

comunicatiile intemationale au o intensitate mare
in Moldova; fenomenul se explica prin frecvenfa pe
care o au in aceasE regiunile migraliile temporare
penffu munci in striinitate (p. 172).
25

Serviciile de telex, inca utile in administratie, 6

2
Tdal Nlind: I 49 018 nii ninde q_______lqk,
@ MGM-Lib€rg6o'G6ophile 2000

in afaceri si in transporturile maritime, sunt SUM: AnuanJ ddigic al Ameniei 2N5 O Cusuat-TlcRlS 2006

concentrate la Bucure$ti Si la Constanfa, cu o Serviciile postale

repar[ie uniformi in celelalte judefe.
Numir de articole
de corespondentd
exoediate
Exemplul firmei de telefonie mobila Orange @ la 100 de locuitori
in 2004

@. 11A, care gi-a surclasat in 2006 principalul o C 78

f--r
o C
concurent de pe piata locala, Vodafone, subliniaza E
rolul axelor de circulatie in difuzareanoilor tehnici C E
de telecomunicatii; in prezent aproape intregul o C C
teritoriu arc acoperire pentru telefonia mobila.
O O ,,j

Turismul Abonamente telex-

261
99

6 ndind:971 tuBnprne q___]Ekm

Exista o dicrepanfi uriagi intre potenfialul turistic
Totd

@ McM-Liberg6o€6ophils 2000
Susa: AnuN daigic d Rmeniei 2005 @ Cusuai-TlGRlS 2006

al tarii gi punerea sa in valoare; spre deosebire

115
 Atlasul RomAniei

*Orange
Romania (fos6 DIALOG): Etapele acoperirii teritoriului
Sucursald a Orange SA., cu serviciile de telefonie
prcpietate a Frunce-Tdl6com. mobili in reteaua Orange'
!
# iulie 2006 [-_-l
Dinamica acoperirii
Mare
\ decembrie 1999 l-l teritoriului cu
"_] mai 1998 [ servicaile de
noiembrie 1997 I telefonie mobili ale
iunie 1997 f
t. retelei ORANGE
!l
Ir1'

Marea
Neagrd

Wntru

pntru
Releaua rutiera principald apele
Autostrada

E Autostrade in constructie
- 0 100 km
Axa rutiera europeana
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Axa rutiera nalionali Sursa: Orange Romdnia 2006 O Cuguat-TlGRlS

de Bulgaria vecina, Romdnia n-a putut sau n-a gtiut sa relanseze aceasta activitate
(8 milioane de turigtiin 1992; 5,7 milioane in 1997 si doar 5,1 milioane in 200$;
5 programe de relansa^re sunt prevazute a se desfa$ura dupd 2007. Romdnii sunt
din ce in ce mai interesati de vacante Si de concedii mai putin scumpe si mai bine
deservite in Frile vecine din sud, in detrimentul litoralului Marii Negre. Doar
spatiile montane continua si fie atractive. TuriStii straini revin (1,36 milioane in
2004), prezenta lor crescAnd cu o treime din 2000; majoritatea provin din Ungaria,
Germania $i Italia. Zonele-tinti privilegiate sunt ansarlblul muntos carpatic,
litoralul gi Delta Dunarii, in ultima vreme ludnd avant gi agroturismul, care ofera
o alternativa viabila zonelor tzolate, aflate in criza socio-economica profunda
(Apuseni, Maramure$, Vrancea, Delta Dunarii) sau care diversifica activitatile in
spatiile rurale dinamice - Bucovina, Carpatii Meridionali (p. M2)

Rata de utilizare a facilitatilor de cazare nu este dec0t de 34o/o gi echipamentele

acestora au nevoie de ameliorari serioase. Activitatea hotelierd urbani incepe sa
demareze, Bucureqtiul aflandu-se pe primul loc; deficitul hotelier al capitalei ar
trebui si fie acoperit pana in 2008.

116
 Seruici ile cdtre populali e

Principalele zone turistice

Spre
K6i@, spr
Cdtqtili,Lw,
Autostradi
sFe Ctwia,Vtwia : Autostradd in construclie
Bdapda.
Spre - Drumuri europene gi/sau
A 0,Kev nationale

spE
Vim, sqe
Chisinau, Ki6v

sNe
Chiidu, Kiev
sqe
Viffi,
Bdapesta

)Brad Onegi

sprc
NoiSd,
Bdgd
t$n1^",
sprc
U Ode$a

Re$ila Cozia
Sp{e
Bdgad

r/\

de

Mediigeografice sltdk

I CAmpiigi Delta Dunirii

Sda,lgarbd
Sp.e
ldatul
Sw

Dealuri Ei podisuri

ffi Subcarpali, depresiuni intracolinare, munli vechi

Regiuni gi centre turistice
I MunliiCarpali
Cura si tratament
Patrimoniu cultural Sporturi de iarna,

@a,"de de patrimoniu
turism estival de itinerar

Turismestival,cura
^
U helio-marind
Areale etnografice originale
O Turism patrimonial
o Orage cu patrimoniu turistic important
w Cetiti, castele gi palate

t
I
Arta religioasd ortodoxi

J Arta religioasa romano-catolici

t+ Artd religioasd greco-catolicd

a Centre de plerinaj
Artd religioasd protestanta . Ceilre de tuisnului litonl
a PoAH
D

Sinagogi a
. Centre ale tuismului din zonele lxicole
1 Moschei
Parcut nqionde nalwdc ozayali ala Uosloroi
- , ,

0 100 km 6 Aeroportdlarler

@ Cuguat-TlGRlS 2006 0 100 km

117
 Capitolul 7.
Viata sociala
si
,
culturala
a,

Domeniul vietii sociale este dificil de ana\izat din punct de vedere geografic,
caracteristicile sale fiind difuze, in ciuda expresiei consacrate de ,,spa[iu social".
De la nucleul familial, de la locurile de viata Si spatiul trait cotidian la sociabilitatea
legatide tipul de educalie, de valorile religioase si de atitudinile de grup, con[inutul
orizontului de adeziune sociala se dovedegte mai mult sau mai putin larg, mai mult
sau mai putin inradacinat ori fluctuant gi intotdeauna in interactiune cu nivelul de
bogatie Si de siricie, cu veniturile.

Acest capitol este consacrat elementelor sffucturale ce caractertzeaza ln special

comportamentele de lungi durati, care diferenleazd regiunile in mod durabil; el
dobdndeste intregul siu sens in relafie cu capitolul 1 referitor la Romdnia - spafiu de
interferenfe culturale europene, gi cu capitolul 8 consacrat experien[ei tranzitiei.

Viata sociala $i culturala sta sub semnul unei ruralitali predominante p6na in anii
'70 si al unei urbanitati cu o implantare istorica legata in parte de comunitati de alte
nationalitati decdt cea romdni. Pentru a trata subiectul pe ansamblul tarii lipsesc
inci multi indicatori. Absenta lor dovede$te efectele sistemului anterior care nega
diversitatea sociala $i nu intentiona si creeze mijloace pentru ca ea sa fie analizatit
si inteleasa altfel decdt prin mdsura performantelor propriei sale modernitati
egahzatoare.

Familii Ei gospodarii

Celula familiala este unitatea de bazd in care se reproduc valorile individuale gi

de grup. Socialismul a facut tot posibilul sa o destructureze pentru a-i substitui
propriul sau sistem de valori, controldnd via{a persoanelor incepdnd din copilarie
gi amestec0ndu-se ulterior chiar la nivelul reproducerii biologice (legea impotriva
avortului). Marimea medie a unei familii, inleleasa in sensul sau strict, respectiv
un cuplu gi copiii sii, este rezultatul combinat al nivelului de tranzilie demografici
(numarul redus de copii) gi al gradului de tinerefe al populaliei locale. Aceasti mi-
rime este sub 3,,25 injumitate dintre unitatile administrative, jumatate in care sunt
incluse toate oragele; cuplul cu 3 copii sau mai mul1i este in primul rdnd un cuplu
rural, cu studii elementare; harta, asemd.,ndtoare cu cea a regiunilor tinere (p. 41)
individualizeazdMoldova $i comunele de munte rinnase in afara colectivizarii, cdteva
zone miniere (Petrogani) gi Dobrogea de sud. Marimea medie a unei gospodarii, in

118
 Viata culturald gi sociald

Numdrul mediu de persoane

pe familie in 2002

Mdrimea medie Numar de unitati

administrative 4,9
a familiilor 313 r 3,6
4zs Z
3,4
738 TI
3,3
768
3,1
411
2,9
289 n 2,1

0 100 km
o 2000
Sursa: RecensdmAntul general al populatiei 2002 o 2006

Numdr mediu de persoane

pe gospoddrie in 2002

Numdr de unitdti
Mirimea medie administrative 5,5

a gospoddriilor
303 I 4,0
+so I 3,8
7s2 W
3,6
74e T__l
3,4
424 r-1 3,1
290 r--l
" 2,3

0-____i_9k,
o 2000
Sursa: RecensdmAntul general al ppulaliei 2002 @ 2006

119
 Atlasul Romdniei

Suprafala medie locuibild

pe locuinti in 200+

67
40
,1 Mirimea medie
37 :-- a locuintelor
33
30
21

0 100 km

@ 2000
Sursa: lnstitutul de 2006 @ 2006

sensul unei familii ca unitate economicx, reflecti in schimb, atunci c6nd depagegte
4 persoane, practica unei vieli comune intre mai multe generatii (sau chiar intre mai
multi frati); nucleele cu gospodarii mari corespund comunelor pufin populate din
munfii de altitudine medie, unde pagunile sunt abundente $i unde se mentin zone
de culturi pastorala arhaica: muntii Oa$, Maramure$, Rodnei, Apuseni, Retezat; nu
acela$i lucru se poate spune insa despre inaltimile cu forme ,,alpine" ale muntilor
Fagarag gi Bucegi. in alte pati, gospodariile mari pot fi puse pe seama nucleelor
catolice ale ceangiilor din Moldova centrah, mogtenirii musulmane din Dobrogea
meridionala sau unei anumite prezente a tiganilor de-a lungul Dunarii. Dimpotriva,
propor[ia mare de gospodarii compuse dintr-o singura persoani caracterrzeaza,
in afara oragelor, zonele de imbatrdnire accentuati, precum de exemplu zona de
contact dintre Subcarpati si cdmpie din Oltenia.

Locuin{ele. Dotarea locuinfelor

Casa individuali a fost gi continua sa fie habitatul dominant in mediul rural. Atdt
arhitectura, materialele de construclie, cdt qi dispozilia caselor exprima identitatea
familiei gi a grupului: satele cu case risfirate, adeseori pe kilometri intregi in
lungul drumurilor subcarpatice gi piemontane sunt deosebite de satele transilvane gi

120
 Capitolul 8.
Tranzitia postsocial isti
si
,
recomdun6rib regionale

Modernitatea socialista impusi de sus si din exterior a e$uat, iar Rom0nia se

afla tn ciutarea unei noi cai spre alta modernitate, o cale care si permita o mai
buna sinergie a resurselor umane $i a conditiilor de activitate si care si se traduca
printr-o ameliorare a nivelului de trai. A spune ci aceasti modernitate trebuie si
fie expresia dinamicilor $i a strategiilor inteme mai mult decdt a celor exteme nu
e suficient, intrucdt cele doui dimensiuni sunt intr-o constanti interferenla, dupa
cum o demonstreazd analtza cartografici qi geografica. Aceasta imbinare, specifica
de fiecare data, este de altfel explicalia paradoxului aparent al marii diversitad
de moduri de a iegi din socialism din tarile Europei de Est, in ciuda faptului ca
problemele de rezolvat gi mecanismele initiale sunt similare: privatizare, economie
de piafa, sistem politic parlamentar.

Romdnia este departe de mersul liniStit spre o societate dezvoltati, agteptata dupa
paranteza socialista ca o devenire fireascir, incdt termenul de ,,tranzi1ie", inleles
initial ca o intoarcere mai mult sau mai putin rapida la o societate democratici, la o
economie de pia1a, poate fi pus sub semnul intrebarii. Deceniul 1990 a fost plin de
instabilitate, de ristumi.ri de situatii, de imprevizibilitate, ceea ce a dat perioadei un
aspect mai degraba de haos decdt de intoarcere. inceprt rl secolului al XK-lea arati
sernne multiple ale unei amelioriri generale.

Ristumarea tendintei demografice, ,"reintoarcerea la [ara" gi, parfial, reintoarcerea

la sat, crtza industriala in care scaderea locurilor de munci a fost insodta de
restructurarea tntreprinderilor, cnza sociala pe fondul gomajului Si al unui nivel
scizut al dotirilor qi al serviciilor citre populafie, pauperizarea, insa Si progresele
reperate dupi L997 sunt principalele aspecte concrete analizate in capitolele
precedente. in acest capitol au fost luate in considerare, intr-o abordare mai directi,
fluctuatiile proceselor amintite, lindnd cont de cele trei dimensiuni recunoscute
ale transform[rilor sistemice: aparilia unei societati civile democratice, demararea
unei economii de piafi, punerea in aplicare a unei organizari $i a unei administrari
teritoriale asumate cu precadere de instantele locale gi regionale iar nu dictate de la
centru.

131
 Atlasul Romdniei

Harta evolutriei populaliei comunale intre 1989 si 2004, cu care incepe acest capitol,
reaminteqte faptul ca populafia Frii s-a redus de la 23,15 milioane laZl,6 milioane
de locuitori Si ci acest declin nu ocole$te nici micar oragele cele mai mari. Doar
patru judete au rimas la acela$i nivel sau mai pistreazi o foarte ugoari cre$tere: Ia$i,
Baciu, Vrancea gi Gorj...

Tranzifia democraticf,

Organizarea alegerilor libere, la care s-au prezentat multe partide, a insemnat

manifestarea concret[ a libertatii individuale Si sociale gi intrarea in democratie dupa
caderea socialismului. Exista insa o societate civila organizata qi gata sa rirspunda
noii functionari politice? Mizele politice erau majore. Ce constitutie trebuia sa fie
adoptata, data fiind prezen[a locala putemica a minorititilor nationale gi, mai ales, ce
devenire s6 se asigure ,,patrimoniului" socialist, care ffebuia desocializat qi care se
gisea in mdinile statului? Statul era agadar cel care trebuia cucerit prin ume, pentru
a putea apoi controla mecanismele de privatizare Si de redistribuire a bunurilor $i a
mijloacelor de produc[ie, penffu a fi la locul potrivit gi la momentul potrivit.

Lupta pentru controlul noii puteri democratice ii opune in mod cert pe foStii dedna
tori, mai mult sau mai putin reconvertiti ideologic, fogtilor opozanti discreti, printre
care partidele ,,istorice" (Partidul Liberal si Partidul Nalional faranesc). Stereotipul
clivajului dintre ,,dreapta" conseryatoare gi ,,stdnga" progresisti nu se poate aplica
in societatile postcomuniste, deoarece mogtenitorii socialismului au pierdut in
favoarea opozanlilor valorile politice cauhrc -liberalism, democrafie, progres-,
dar au pistrat in acelagi timp re{elele organizafionale, discursul dreptafli sociale
gi uneori increderea individuali pe plan local. Liberalizarea regimului a insemnat
totodata Si aparitia partidelor cu caracter ,,etric", LJniunea Democrati a Maghiarilor
din Rom0nia (UDMR), urmam apoi de opozanfii sai - Partidul Unitatii Nationale a
Romdnilor (PUNR), disparut intre timp, gi partidul populist Romdnia Mare (PRM).
intre 1990 si 2004, numirul de pamide cre$te gi peisajul politic devine complex;
migraliile de la un grup la altul se intensifica, semnificafia programelor partidelor,
care initial era confuzi, incepe si se structureze $i si se clarifice.

Cele patru alegeri prezidenfiale analizate (p. 1i4-135) ilustreaza insagi natura
democratiei, care face posibila altemanta la putere. ln Romdnia aceasta s-a intdmplat
de fiecare data pe fondul dificultatilor economice de la sf0rsitul mandatului: in L992
Si 2000 tendintra social-democratd s-a impus cu ajutorul carismei lui I. Iliescu; in
1996 Si in 2004 a fost rdndul tendinlei liberale. Diferenlierile electorale regionale
se pasffeaza, degi se atenueazd vizibil, opundnd Transilvania mai degraba liberala
arcului extracarpatic, unde alegatorii au rimas mai apropiate de democrati Si de
vechii comunffi clare au imhcat haina neosocialismului.

132
 Tranzitia postsocialistd Si recom punerile regionale

Evolutia populatiei intre 1989 s: 2004

Evolulia pe judete a Rata de variatie a populaliei

populaliei: 1989-2004 intre 1989 $i 2004
o
Cregtere a b o o
Numir de unitdti (7")
a oro administrative
a o
Stabilitate a'
aa
a o
41I
.oo O. 20
Declin
a
a
a
a
o
o
a
oG a
o
a
Q'o
o e4I 10
.a
a
a
a o. o 1$I 5
a
o
o
a
OO 339
ota
o a
a ao 0
a.a
a
ttta
o
o.@
f @
a 528 ml _5
oaoor
a. a t d? 566 I
o
a a o _10
6
C o 'i.'
.o a
a. o o
Oo
o
821 _20
I-
o o a oo
oO aa
o o 361
ot o a
o a
o
.a
o
o o o

;. .o o Oo o
.c
T a
o
o
a
a
a
o
o
. oo
foo "t
a
.J
oot
oa
o
o
o
o

t
a P a a
.t a .a a oa
a a o
o'
a C. o C
o
a a
oo a r)
.Q
o oa
a o c
oo a
q o
ta? a
o aa ^ a o
ooo o
.o
@.tbo .o o
aa
@ot o
o
o tr o
o a
e
a oO o o
a a o
E,
o o" t
a
o
o a e.)
a a a o
6 a' c
o' a
a a a a o
Numir de locuitori a
in 2004 a
C aoa
%@
t
lr .a
o .t o
a
a
o
oa

o
a
a
a
a
1 927 559 o

320 000 0 100 km

1 40 000 o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

Sursa: I nstitutul Nalional de Statistict, 2006 @ CuguatTlGRlS 2006

Test de civism, participarea la vot are o repartitie diferentiaa(p. 136-13n.in 1992,,

mai mult de 2 000 de comune depageau pragul de 600/o, cu un pol de peste 80o/o in
comunele unde minoritatea maghiari este majoritara; in 1996 scaderea prezentei
la ume, care trece de la 630/o la 57o/o,, se exprimi printr-o difuzie a neprezentarii la
vot in jurul ariilor unde se manifestase deja in 1992, mai ales in Oltenia, Muntenia
Si Moldoya, ca gi cum acolo ar fi existat deja un anumit dezinteres fa@ de politica,
sau s-ar fi exprimat o forma de dezaprobare fafa de intreaga clasi politica. in
2004,, proportia scade $i mai mult (53o/o), insi cu o oarecare reintoarcere la ume
a moldovenilor $i a muntenilor, in vreme ce arealele de participare masiva din
Harghita, Maramure$ $i chiar din Banat se dilueaza in mod nea$teptat. Harta din
1926 aratA o situatie diferita, cu Vechiul Regat care sustinea Rom6nia Mare, tn

133
 Atlasul Romdniei

't 1996
1990 992
1 1 30 40 50 1 30

l. lliescu (FDSN) l. lliescu (PDSR)

l. lliescu (FSN)
Primul tur
R. CAmpeanu (PNL) E. (cDR) E. (cDR) al alegerilor
prezidentiale:
l. Ratiu (PN.-CD) Funar (PUNR) P.
1990,1992 gi 1996
Dragomir (FSN) G. Frunda (UDMR)

l. MAnzatu (PR) C. Vadim Tudor (PRM)

M. Druc (lnd.) Gh. Funar (PUNR)

T. Mohora (PS)
Voturi valabile exprimate (%)
Alte partide
(5 candidali)

lndependenti
(4 candidati)
Sursa: Anuarul statistic al RomAniei 1998

vreme ce teritoriile revenite in 1918 la patria-mama

Al doilea tur al prezidentialelor din 1992
in % din voturile (Transilvania, Basarabia) erau mai putin grabite sa
exprimate
pentru: voteze.
l.lliescu

r80r Alegerile legislative din 2000 $i 2004 (p. 138-139)

I
_l rcliefeaza iarasi opozitia intre Ardeal $i restul tirii,
. ] insi arata Si cristalizarea procesului de bipolarizare
politica in curs. in ciuda numi.rului covirgitor de
comune in care social-democratii au majoritatea
relativa, numarul de voturi pe carc il inregisteazi
a scazut cu o treime (3,6 milioane in 200,4);
PRM, dupa surpriza din 2000, dispare ca partid
majoritar in plan local, chiar daca depagegte inca
L lliescu deine presodinle cu 61o/6 din

Susa: Anuarul stalslc al BofrAniei , I 997

votui t______igk,
O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
milionul de voturi; partidele mici iSi vad si ele
Al doilea tur al prezidentialelor din 1996 redus cu o treime numarul de voturi (900 000 ftl
in % din voturile
exprimate
2004). Marele c6gtigator este Alianta DA (Paftidul
pentru:
Democrat Si Partidul Nafional Liberal), care, in
E.Constantinescu l.lliescu

100 ciuda fundamentului ideologic fragil, igi dubleaza

I
I
80
electoratul (3,2 milioane in 200D; prezenti cu mai
n 70
60 mult de 20o/o din voturi in cvasitotalitatea comunelor
ff 50
transilvane (in afarafiefurilor UDMR), ea incepe si
devina majoritara Si in afaru arcului extracarpatic.
La alegerile din 2000 Si 2004 BanatuI, care ff,cea in
vestul tarii figura de pol liberal, a pierdut ceeace se
credea a fi specificitatea sa politici; fenomenul era
de altfel perceptibil inca de la alegerile locale din
E. Constanlinesil devine prc$edinte u 54% din votui
1996 (v. Atlasul Romilniei, RAO, 2N2, p. 139).
Q______lEk,
SUM:Anuanl datistic d Rmeniei, 1997 O MGM-Lib€rs6o-G6ophile 2000

134
 Tranzilia postsocialistd gi recom pu neril e regionale

2000 2004
10 20 30 40 50 10 20 30 40 50

l. lliescu (PDSR) A. Nistase (PSD+PUR

Primul tur
al alegerilor C.V. Tudor T. Bisescu (Alianl DA)
prezidentiale:
2000 si 2004 Stolojan (PNL) c.v (PBM)

lsdrescu (CDR) Bela (UDMR)

Frunda (UDMR) G. Becali(PNG)

P. Roman (PD) Gh.C. Ciuhandu (PN. -CD)

T. Melegcanu (ApR) Alte partide (5 candidali

gi un candidat independent)
Alte partide
(5 candidati) Voturi valabile exprimate (%)

Sursa: Biroul Elec,toral Central,2000 $i 2004

Al doilea tur al prezidentialelor din 2000

Societatea civilao prezenfa religioasa in % din voturile
exprimate
pentru:
C.V.Tudor
ln ascensiunea valorilor sociale gi spirituale repri- 00
l.lliescu

I E
1

mate in timpul socialismului, manifestarea credintei E

80
t_l
70
religioase are un loc aparte. ln Romdnia sensibil itatea t_l
gi practica religioasl au fost intotdeauna puternic
bU

50
:-
prezente (p. 141).

in cadrul asociatiilor neguvemamentale, asociatiile

religioase ocupf, al doilea loc ca num[r dupf, aso-
ciatiile sportive. in termeni de importanti ideo-
logicf,, ele fac obiectul unor dezbateri virulente
lliffiu deine presdinl€ L_____iEk,
in pres6; comunitatea ortodoxl resimte progresia I .
SUM: Bioul Elecloral Centd , 2000
cu 67/" din voturi
O CugualTlcRlS/G6ophile 2006

cultelor neo-protestante ca un prejudiciu adus Al doilea tur al prezidentialelor din 2004

in % din voturile
ascendentului sf,u identitar. Expansiunea neoprotes- exprimate

tantilor este de altfel impresionang: 60 000 tr F T.Basescu

pentru:
A.Na$ase
G,
1930, 400 000 in 1992, 550 000 in 2002 (2,5 o/o 100
I 80
L]
din populatrie, v. tabel p. 23).Nucleelor de difuzie M 70
f
initiale din CriSana Si din Banat, care devin din ce rl 60
TI
fl 50

in ce mai puternice, li se alanrrl unele noi, precum

cele din Bucovina, ins6$i inima veffei monastice
romdnegti... Corelafia acestei difuzii cu comuniti
tile rrome nu este dec6t partiala.

Constructia si restaurarea edificiilor religioase ofera

I
posibilitatea unei aprecieri concrete a fenomenului fBaw devre ileginle cu 5l% din votui 0 100 km

de vitalitate religioas[, in dimensiunile sale Su6a: Bioul @

135
 Atlasul RomAniei

Rata de participare la alegerile

locale din 1992
Numar de unitali Prezenta
administrative
100 la vot
zee I
trct1
80 la alegerile
l---l
60
locale
E zre
rosI
50
40
din 1992
roI 20
,l 16 [-l Fara
date

t
*J

,t E

,.hr
L \'t
4t

0 100 km
Sursa: Comisia nalionald statisilcA,1998 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

Rata de participare la alegerile

locale din 1996

ffi Numer de unitali %

t administrative Prezenta
J 100
,t
Fa
f
seI 80 la vot
q Er rsoel 60 la alegerile
F
T tr r rza T-l 50
Iocale
zosI 40
lsI 20
din 1996
trv
7 I "/. 7
, 2re Fefi
date

,
T l I
.| 1

il
t-

0
L-
100 km
Sursa: Comisia nalionald statisticd, 1 998 O MGM-Libe196o-G6ophile 2000

136
 Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

Rata de participare la alegerile

locale dln 2004
Prezenta Numar de uniteli %
la vot administrative
100

la alegerile +s [- l 80

locale rooz f ]
60
977 [---l
din 2004 e+e ffiMl
50
*
zoA zg

's 5:i3

0 100 km
S u rsa : I nstit ut u I N ali on al d e Stati sticA, 2 006 @ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006

Rata de participare la alegerile Hotin

pentru camera deputatilor din 1926
Soroca
(alegAtori prezenti din Dorohoi
Prezenta alegdtorii inscrigi pe liste)
Beti - -.
la vot ol
/o Satu Mare Maramureg
Botosani
f__l >80 Orhei
la alegerile
...-.',w
f__lTs-80 Naseud FaIiceni
parlamentare f--170-75
Somes lasi
Lapusna
din 1926 fl .70 Bihor Cluj Mure$
Roman y"a1r;

Tighina
Ciuc
Turda Bacau
Arad
Alba
Tamava
Mqa' . '
Odorhei
Tutova d Cetatea AIM
Tamava Mars Cahul

Timig Sibiu Fagarag

Severin Hunsdoara lsmail

Muscel Buzau Tulcea

Vd,lcea Prahova Braila
Carag
Gorj , Arges.

lalomila
lllov
Doli Conslanla
Limita administrativa Vla$ca
Bomanati
in 1 926 Durostor
Telsorman
Frontierd in 1 926

Frontieri actua16 Mdia nalonale:748%

\/ Caliacra

q_____l_Ek,
Sursa: Arhivele Nalionale ale RonAniei O Cuguat-TlGRlS/G6oPhile 2006

137
 Atlasul RomAniei

partidele cu majoritate relativi la alegerile legislative din 2000

100 km

@ Cuguat-TlGRlS 2006
Partidul care a obtinut majoritatea relativd pentru Camera Deputalilor
(voturi valabile exprimate)
Media claselor de comune (%)

PDSR (Partidul Democratiei

Sociale din RomAnia) Voturile valabile exprimate obtinute de partide
pentru Camera Deputatilor in 2000
Numdr de
PRM (Partidul RomAnia Mare) voturi
4 000 000
3 500 000

ffi PO (Partidul Democrat) 3 000 000

2 500 000
2 000 000
I 500 000

I PNL (Partidul National Liberal) 1 000 000

500 000
0
o"'o'rata PDSR PRM PO PNL UDMR CDR ApR Alte

f !,?^AlJXl;;l"
a Mashiariror 2000 partide

ffi A[e partide

Sursa: lnstitutul National de Statistict, 2006

138
 Tranzilia postsocialistd $i recompunerile regionale

Partidele cu majoritate relativd la alegerile legislative din 2004

0 100km

@ Cuguat-TlGRlS 2006
Partidulcare a obtinut majoritatea relativd pentru Camera Deputatilor
(voturi valabile exprimate)
Media claselor de comune (%)
60
40 PSD+PUH (Partidul Social Democrat gi
m Partidul Umanist RomAn) Voturile valabile exprimate obtinute de partide
0

60
- pentru Camera Deputalilor in 2004
40
m
0
r iHji',,,ili li3, rl*Democrat
- PD si Numdr de
voturi
4 000
60 3 500
40
n PRM (Partidul RomAnia Mare) 3 000

0
2 500

60
2 000
40

20
0
f !,RHIJXI;;;"'
Democratd a Maghiariror 1 500
1 000

500 000
60
4
n
0
f Siih?D,
(B3flxil,llitiond Teranist - PSD+PUR DA
(PNL+PD)
PRM UOMR PNG PNT-CD Alte
partide

60
40
m
0
Sursa: lnstitutul National de Statigice,2006

139
 Atlasul RomAniei

regionale; perioada de observalie a fost scurti insi a coincis cu cea mai mare
efervescenfi in domeniu. Singura zona ce rim0ne in afara acestei migciri
inglobeaza Oltenia gi Muntenia, la vest de D6mbovita. Absenta aproape totala din
Oltenia, care rlm0ne regiunea cea mai ortodoxi din intreaga @ra (v. capitolul 1),,
este poate nu numai rezultatul imbatrAnirii populatiei locale, care dispune deja
in sate de numeroase biserici. Ar putea sugera ea oare un proces de laicizare mat
pronunfat? Dinamismul actual (200+-2006) pare si afirme conffariul: observatiile
din teren confirma o cre$tere semnificativi a construc{iei de biserici noi. in alte
parti, fenomenul apare grupat: valea Siretului, valea Prahovei, centrul Banatului,
regiunea dintre Cluj 9i Mureg, cea din jurul Constanlei inc6t justifici intrebarea dacit
intr-adevir fervoarea religioasi este mai accentuata aici; raspunsul la aceasti intrebare
nu poate fi dat dec6t de studii aprofundate de sociologie si de antropologie.

Pentru edificiile ortodoxe, cele mai numeroase de pe intregul teritoriu, cererile de

constructie s-a inregistrat initial in ariile in care existau gi cereri ale altor confesiuni,
consecinfi a juxtapunerii spafiale a comunitatilor religioase. in prezent constructiile
bisericilor ortodoxe prezinta o distributie spaliala uniforma pe intregul teritoriu.
Confesiunile catolici Si reformati, amdndoua implantate istoric in Transilvania, se
extind in mod diferit: catolicismul mai degraba in jurul focarelor initiale, in Cri$ana,
in tinuturile secuilor si ale ceangailor; reformatii pe o arie mai intinsi in Moldova si
in Muntenia subcarpaticit,la est de Prahova.

Bisericile neoprotestante se int6lnesc mai ales in Transilvania, fiind impartite

intre penticostali Si baptiSti; evangheliStii sunt prezenfi mai ales de-a lungul axului
principal al Munteniei si in mod mai difuz in Moldova.

Situate tn cu totul alt registru, infrilirile intemationale gi turismul rural (p. 142) sunt
expresia unor iniliative locale neguvemamentale, de deschidere citre ,,celalaLt",
legate de aparilia unei societdti civile mai autonome si mai intreprinzatoare. Datele
prezentate sunt incomplete, tocmai pentru cf, este vorba de fenomene care sunt pufin
sau chiar deloc incadrate institulional qi a ciror inventariere sistematicit lipsegte.

<Operaliunea Sate Romdnegti> a luat fiinta in 1987 dintr-o initiativa internationala de

acfiune urgenta in fata ameninlarii sistematizirti satelor; asociatiile sale, rasp0ndite
pe intreg teritoriul, au avut o durati de existen{a inegala, dar rolul lor a fost important
pentru cunoagterea reciproca dintre comunitatile locale gi pentru demararea echiparii
unora dintre satele romdnegti (apa, dispensare $.a.). Acelagi lucru este valabil 9i pentru
infralirile dintre orage, mai precoce $i mai active in Transilvania. Releaua de pensiuni
turistice gi agroturistice, afiliati dn 1994 la Federafia europeani ,,Eurogites", se
concenffeazdin zona carpatica, in apropierea obiectivelor culturale gi a peisajelor
pitoreEti, afl0ndu-se totodata in rela{ie directa cu marile aglomeratii urbane proxime
(Bucuregti, Cluj, Sibiu $.a.).

140
 Tranzitia postsocialista Si recompunerile regionale

Cereri de subventii ale

bisericilor in % din totalul
cererilor celor trei confesiuni

8fo
O
qo Ortodoxe !
Constructia a Catolice [-_l
Ooo oo
sau restaurarea a oo Reformate I
edificiilor religioase C a
a €
ale celor trei mari a
confesiuni istorice
o
o o o c
O1 C
a
oo &
%
oo a a a
o o
C aa
E
o o
o
q
o
t
o o
o tt
Numdr de cereri de
subvenlii inregistrate
intre 1990 9i 1992
10
3
0 100 km
Sursa: O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
"1992

Difuzia spatialA a bisericilor Cereri de

neoprotestante subvenlii ale bisericilor
(% din populatia comunei): o. neoprotestante
Constructia 1931 in totalul
I >10
t cererilor (%)
sau restaurarea E 5.10

edificiilor religioase i- -l 1-5

''8;xtLxli3r
neoprotestante
2@2
>30 C Baptisti!
25
20
Penticostali[--l
I
15
10
o c Adventigti [-l

o
o

Numdr de cereri de
C)
subventii inregistrate
intre 1990 9i 1992
0 100 km
6
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
3 -2002
1992; Recensemintele generale ale populala 1931 @ Cuguat-TlGRlS 2006
Sursa: ENS-G6ophile,

141
 Atlasul Romdniei

inf r6tiri intre comunitali.

(1 9e0-2006)

o Q. Comune o infritirile dintre

Orage a ,
Judele a comunele si
,t
orasele
ale organizaliei
Ofiratioh illages ,, cele
romanesti si
roumains (1992\ franceze
Axa rutiera
o principald

a a
Judele cu
infrdtiri active r-
tJ
prin Ambasada
Fran!ei
a
&
r'\
o .O
(,
o
E
o
o
a Constanla
o o
Numir de infrdliri
pe localitate (1 990-2006) 'Regiunea de Vest esteinffifiE cu regiunea Alsace
0 100 km

o
b
o 2000
Sursa: Ambasada in Romdnia, 2006 @ 2006

Numdr de
case-gazdd in 2004

Oo o 209

85
o
o o aa 20

o a
o 0 o Pensiunile
a Oo a ar agroturistice
o
a
C'
'r'
\-,b
o
o
o
@
a o.
o 0 oo

a a
i. oQ a
o a
o

o
o

0 100 km
Sursa: Asocialia nalionale de fuism rurul,
o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
ecologic ai cultural - ANTREC , Bucuregti, 2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

142
 Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

Schimbarile economice

Retragerea statului ca agent economic direct in beneficiul divergilor agenti privati

sta la baza desocializarii structurale; ponderea sectorului privat in produsul intem
brut (PIB) a depagit pragul de 50o/o abia in 1997 insa a atins 75o/o in 2005.

Construirea economiei de piata progreseazd rapid, chiar daci este inci afectata de
fractura aparuti intre economia nominala gi cea reala.

Indicii macroeconomici pe de o parte, modul de percepere a realitalilor gi practicile de

consum pe de alta, pun in evidenfi aspecte foarte diferite chiar dacdinterdependente,
complic6nd orice incercare de a stabili un bilant economic exhaustiv. Orice analtzit
trebuie sa ia in considerare decalajul care exista intre momentul de inceput al unei
transformari Si primele sale efecte, intre viziunea asupra economiei care exista in
tara Si cea pe care o au agenfii economici din strainatate. in 1997 se observa, de
exemplu, o scldere a increderii populatiei fatA de reforme, in timp ce investitorii
striini incepeau si-si schimbe atitudinea 9i sa faci investitii in Romdnia; efectul
economic al acestora nu putea fi insa instantaneu.

Statisticile privitoare la produsul intem brut Si la balanta comerciali extemi trebuie

analizate in paralel. Cnza rupturii sistemice a cunoscut o accelerare la inceputul
perioadei, intre 1990 si 1992, dar declan$a^rea ei a avut loc inainte: sciderea drastica
a PIB-ului era evidenti inca de la sf0rgitul anilor '80 iar soldul, pe atunci pozitiv,
al balantei externe, functiona in defavoarea populatiei, private de orice bun de
consum, lucru cutre e dat adeseori uitarii cdnd se evoci aceasti ultimi perioada.

lnvestitiile strdine din 1991 p6ni in 2005 ,,,

Evolutia investitiilor striine intre 2001 si 2005

Volumul investit
pe locuilor, in euro,
intre 1991 9i 2005t
(2001 =100%)'
1 t31
sso
r ,*I
eso
r r5o
=
,uo M 1oo i.-l
',rs I zs fl
4 L:l l

Volumul
lnvestitii
streine
in mii de euro
6 719 000

000

968 000 'Buanreii:3 406 eudt@.; llfov: g44g outdloc. q_____lEk. 572 000 'Bucurest cumuleua F$e 5%
52Y. din intrepindeile crcal€ pin a6sle
q _ 19qk,
SuBa: Miniddd Justifei O MGM-Lib€rO6GG6ophile 2000
68000 *orr"fiff;HffiHl'ffi*r,r* O McM-Liboro6o€6ahil€ 2000
OCuguat-TlGRlS 2006
1 72 000
Olk d Naliond al RetigntuiComefilui,?,06 OCuguat-TlGRlS 2006

143
 Atlasul RomAniei

Deschiderea comerciala a fost sinonimi inca din

Evol balantei comertului exterior
1990 cu un declin $i cu o basculare clara spre un 5Z
t,

deficit comercial tot mai accentuat. Cele doua curbe 30 000

stagneazi p0na in t999, dupa care iSi regisesc

28 000

26 000

tendintele ascendente. Diferentele tntre importuri 24 000

22000
gi exporturi se meresc, ceea ce face si cresci de E 20 000
(u
6
o
asemenea si deficitul de cont curent (3,4o/o din o
(l)
18000
6 000

PIB in 2002; 6,90/o in 2005). Cu toate acestea, o

c(o 4 000
,9
[ara nu are decOt o datorie extem6 relativ redusi
2 000

(33o/o din PIB). Ascensiunea valorilor PIB este

= 0 000

8
\- -l',\ /
-t
--/
sustinuta de activitatile financiare si de constructii 6
\v/ /^ -/
mai mult decdt de industrie, transporturi gi comer[.
4
2
t-r
't-7
Structura PIB-ului in 2004 (246 miliarde RON) 1980 1985
public
1990 1995 1997 2000 2002 2004

se rcpartizeazA intre sectorul terfiar (52o/o), -

Exporlurile s€ctorului
lmporturile soctorului public
-
Expodurile sectorului privat
lmporturile seclorului privat
SuBa: Anuarelo statisticg ale Bonaniei , 1 991 -2005
industrie (25o/o), agriculturd (l3o/o) gi transporturi - -.
Evolutia produsului intern brut
(l0o/o). PrB (1980=100%)

riritrti
Capitalul sffiin, rar in Romdnia pAna in 2000, 120
t

inregistreaza tn volum cumulat de 12,9 miliarde -_ | _L_-L-_i_ -_i_ r _i-__-i-

''t|
I i
110 i

de euro in 2005, dintre care 3,8 miliarde sosite

100
I

T---r-t--
N i
I

-1---T_r-T--r_.r-t--t*--T
numai din 2001 (p. 143). Distributia spaliala a iiil
ltii
acestui capital aratd ci investitiile se concenffeazi
in BucureSti (52o/o ca volum gi ca numir de firme),
90 --t---1--f-t- -.1--t--r
v i---i-- 1---t--i-:!_--t-
tiiitti
iiliiii
80 -1----l*={-_#-
privilegiind apoi Muntenia, Banatul gi Transilvania, I rrii,trtt I ti
I ritlritit I ti
I
+---t---l- --i--]---]_J-i---t- I

dar evit6nd zonele cu tradilie in industriile grele 70

I I
-+---r---
I

I I I

(Hunedoara, Gorj), sindicalizate. incepAnd cu 20Ol 60

I I I

1985 1987 1989 199'1 1993 1995 1997 2001 20m

investiliile striine se relocalizeaza, fenomenul 1999 2005

PtB
petrecdndu-se ca Si cum atractivitatea maxima PIB pe tocuitor

- -
se concentreazd gi mai mult in favoarea ariei de SuBa:Annrele *atigi@ el RomAniei, 1991-20r/5

Sectoarele de activitate in produsul intern brut

influen[a bucuregteani. Acest lucru trebuie analtzat
PrB (1998 = 100%)
cu aten[ie, deoarece doar societatea investitoare 'r50

a plecat, capitalul in sine ramdndnd blocat in

140
mijloacele fixe, (cazul Daewoo-Craiova). in vestul
farii capitalurile continuf, sf, aflueze, insi ponderea 130

lor in totalul investitiilor intrate in Fra s-a redus 120

simtitor.
110

<

Odata cu aportul de capital striin $i cu accelerarea 100

pivatrzarilor,structuraintreprinderilors-amodif icat 90

radicaL, lucru ce se poate observa mai ales ince-

80
pand cu 2000 (p. 145). Prezenla intreprinderilor 1 2000 2001
Toate lndustno (incl. energie, Administr4ie
- -
Transporturi $i
mici 9i mijlocii sub 250 de salariati) este masiv[, sectoarele eleclricitate, gaz Si apa) tolecomunicalii
Activilalifinanciare,
puuica si aparare
Agriculura Construclii Come( (inclusiv
ocupdnd mai mult de 50o/o dintre salariati. Din cele -SUM: AnuanJ datislic- el Ronrtilei , 2005
benci $i asigurari
- holeluri $i restaurant€)

144
 Tranzilia postsocialistd Ei recompunerile regionale

411 000 de intreprinderi din 2004, 88o/o au mai

Societitile comerciale (inclusiv microintreprinderile)
putrn de 10 salariati, 9o/o inne 10 Si 49 de salariati,
Numir de societAti
a)
la 1000 de
persoane ocupate
doar 2o/o at peste 50 de salariati 9i abia 0,5olo sunt
o
o intreprinderi mari (peste 250 de salariati). Densitatea
intreprinderilor rapoftata la I 000 de persoane
100
o a) I
C 50
TE
ocupate depinde in mod evident de IMM-uri
45

o t:
o rf o
35
E
c o
25
(sub 50 de salariati) $i deseneazi o diagonall
r) O o o
a ce cuprinde partea vesticA, Transilvania central6,
ajung0nd pana pe litoral; acesteia i se adaugi
o
o U o
a. judelele IaSi Si Dolj. lntreprinderile mari, ale clror
o
Numar de
o o ? efective vor continua sA scada, se inscriu in aceasta
societeti
comerciale o structura spatiala Si apartin jude[elor cu cele mai
in 2004 o
87 000 mari ora$e (Cluj, Timi$, Bra$ov, Prahova, Iasi).
20 000 q___1Ek, lntreprinderile mijlocii caracterize aza cu prioritate
3 000 Surse: lnfituttl Nelonal de Staislice.2006 @ Cuguat-TlGRl9c6ophi16 2006

jumltatea central-nordica a Frii.

Societitile
,
comerciale mari

Numdr de societiti

o C

P/")
Efectele recente ale schimbarilor sistemice
a o 4.8
,..
') ,.u I asupra condifiilor de via[a
2.s @
C ,.4
n
o O,' E Pe fondul declinului demografic, mobilitatea
o C (.) al
C populafiei ia forme diferite, dupi cum este intra sau
c interjudepani. Mobilitatea intrajudeleana creeaza
o o o structuri spatiale destul de aseminf,toate, favorizdnd
NumAr de
societati
o r_..?_h zonele cenmle ale fiecami jude1. Mobilitatea inter-
a
comerciale mari C
a judeleanl creioneazA atractivitatea relativi a catorva
ln 2004
]
459 zone: Banatul, sudul Transilvaniei, Hunedoara,
k,
97
5 SUM: lnst'lL,tul Nalmal de Staf dice , 2006
q________.t!9
@ Cuguat-TlGRlSic6ophile 2006
Dobrogea $i Bucure$ti.
Societdtile comerciale mici si mijlocii
Numdr de societati O cronicA a unora dintre aspectele semnificative
comerciale mijlocii

C
(50-249 salariati) ale tranzitiei, bazatA pe trei momente: 1992, 1995
din total IMM

o
f/.1 $i 2004, permite sl infelegem mai bine oscilatiile,
c?
12.0
,o.uI
E instabilitatea perioadei si dificultadle pe care le
s.s
U,1 ,,u ffi incearci at0t locuitorii, cdt $i actorii scenei politice
C u.sE
in a-Si gisi reperele.
a.
o I C

o Mortalitatea infantilf, a fost intotdeauna ridicati

o
Numar de
in Rom0nia in comparatie cu celelalte Fri vecine;
societAli
comerciale mici @
ea atingea22o/oo in 1997 fap de t$o/oo in Ucraina Si
9i
(1
o I4,8o/o, in Ungaria. Scf,derea valorilor sale e spec-
I 000

q
taculoasi, dubll consecinttr a sclderii natalitadi si
2 000 _____]8k,
300 SuM: lnsltutul Nalonal de Stetislca,2006 O Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006
a arneliorarii serviciilor sanitare; reducerile cele

145
 Atlasul RomAniei

mai mari se inregistreazd mai tntii pe arcul extem

sud-estic, ajung6nd in 2004 sub 20%o pe mai intre- Mobilitatea intrajudeteani 1 992-2004
gul teritoriu (15,2 Voo media national[ in 2005), cu Numar de persoane
la 100 de locuitori
care gi-au schimbat
exceptia notabila a judefului Mehedinti. $omajul, domiciliul la ni,rel
intraiudelean
dupl virful de la mijlocul anilor 1990, se reduce
40
de asemenea peste tot; moldovenii au gtrsit solutia
emigrdnd temporar in srainatate. Intrarea in Uniunea
Europeantr riscf, instr s6 antreneze inchiderea unol
30

20
I
10 r.;-..1

0 H
noi inreprinderi insuficient de competitive 9i s[ pro-
voace in consecinti o cregtere a gomajului. fin6nd
cont de cerere, constructia de locuinte noi este deri-
zorie ca numf,r - consecinp a opririi programelor
publice; a$.aai ea revine in sarcina persoanelor fizice q_______l !9 k,
sau jtridice; casele, blocurile mici sau ansamblurile
SUM: R&ensemAntll general d prylatei2002 O Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006

imobiliare noi sunt rezultatul combinat al efortului

Mobilitatea interjudeteani 1 992-2004
financiar familial, al muncii pe piala neagrf, $i al Numar de persoane
capitalului privat. in mod diferit fati de majoritatea la 100 de locuitori
care gi-au schimbat
domiciliul la nivel
celorlalte fenomene economice, cons0ucfia privati a interjudetean

inceput mai devreme in Moldova; Banatul, rAmdne ,o

in urm[ ca numf,r de locuinfe noi, datoriti stocului 30

N
imobiliar eliberat prin plecarea $vabilor. 10

Epoca in care trebuia s6 te inscrii din timp pentru a

putea cumpira un automobil, intr-o tarf, care avea
totu Si doui inreprinderi produc f,to are, e ste revo luta.
Dactr inegala densitate a automobilelor exprima
cel mai clar disparitadle dintre nivelul de trai al Surea: Re@ogneilul geoeal al pwlalei 2002
q______lEk
O CWuat-TlGRl9c6ophrlo 2006

familiilor in 1995, in 2004 pragul de 1 automobil

penffu 100 de locuitori este deplgit aproape peste Mobilitatea generali 1 992-2004
tot; raportul ptrstreaz4 totuSi valorile cele mai mici Numar total
de persoane
in judefele cele mai bogate. Degi in scf,dere u$oar6, la 100 de locuitori
care gi-au schimbat
domiciliul
piala automobilelor si industriile adiacente acesteia 55

au inci in fa1i un viitor aEAgator. 45

35

m
10

Gestionarea teritoriului 0

Odata ct franzilia a apAnrt o inversare de roluri:

statul se retrage din sfera economici, domeniu al
intreprinderilot 9i incepe si se ocupe de sectorul q_______!Ek'
social, care inainte revenea unititilor economice. Sute: Rffinseneild general al popLlafui m02 @ Cuguat-TlcRls/G6ophile 2006

Pentru a reugi acest transfer e necesar si se

146
 Viata culturald $i sociald

Ponderea populatiei din

locuinlele iluminate electric
din totalul populatiei comunei
in 2002
Locuintele Numdr de unitdti (%)
iluminate administrative

electric
ruz- 100

98
zss I
97
nsW 95
sso T--l 90
147 f----1
65

Total locuinte: 8,1 milioane

Total locuinle racordate la releaua electrica:7,9 milioane (97% 9i 96,4% din populalie)
0 100 km
@ 2000
Sursa: Recensdmdntul general al ppulaliei 9i locuinlelor 2002 2006

banatene, in care fatadele caselor sunt alipite, conferindu-le un aspect mai adunat $i
mai urban; citunele cu cisute din paianta, pitite printre dealuri sau noile,,palate" ale
liganilor tronAnd trufag $i searbad in vecinifiatea oragelor vin si se adauge acestei
diversitati, care este probaceamai clara a complexei matrici de locuire a teritoriului
rom0nesc. in orage, organizarea habitatului a fost perturbati mult, fara sa fie totusi
distrusa complet, de aliniamentele de blocuri de beton care incadreazd nucleele
urbane istorice, pe care uneori le domina (p. 78). Ea a avut de suferit efectele nefaste
ale politicii de sistematizare a habitatului, a carei ideologie socialista gi modernisti
dorea inllnrrarea bazei structurilor sociale anterioare. De altfel, contrar altor Fri
socialiste (cu exceptia Bulgariei), proprietatea individuala asupra locuintelor era
insemnatd(74o/o in 1980) $i nu a f4cut dec0t si creascl si mai mult dupl 1989 (98o/o
in prezent).

Noua libertate de a alege modul de a locui, mai ales in orage, se lovegte de mai
multe obstacole: tinerii nu g6sesc apartamente din cauzaincetirii marilor progrirme
de consffuclii, iar imobilele se degradeazl din lipsa mijloacelor de tntrelinere gi a
unor regulamente care si fie respectate in spaJiile comune. Simultan, constructia
caselor individuale se accelereazd at0t in jurul oragelor, cdt Si in arealele rurale dens
populate. Lipsa apartamentelor pe fondul unei adevdrate explozii a construcfiilor
private constituie unul dintre paradoxunle tranzitiei.

121
 Atlasul Romdniei

Ponderea populatiei
cu acces la releaua
de apa potabila din totalul
populatiei comunei Alimentarea
f/")
rr
Numar de unitali
administrative
cu apa potabild
97
E 145 I 76
I 584 I
29
rco@ 10
n2 -- J
727
0

l-]
Fara 30 de
rnslalal[ comune
Comune
cu relea q_)
de apd
p-

Lungimea simpl6 a
reteleide apa potabila
in 2004
(km)
2 185 Comune dotate cu relea curente de apa potabila: 1 786 (51,4y.)

810
Populatia cu acces la releaua de apa potabila: 10,9 milioane (50,3old 0 100 km

140 Sursa: Recensemeilul al gi locuinlelor 2002 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

@ Cuguat-TlGRlS 2006

Ponderea populatiei
cu acces la instalatii
de canalizare din totalul
populatiei comunei
Reteaua de
Numar de unitali $) canalizare
administrative 97
145 I
76

o 8
smI2s
728 E
10
730 T-_l
3
726 f--]|
O. Fdra -0
I---l 36 de
rnslaralfl comune
a Comune
o cu retea ,-l
publica -
de canal

qt')
Lungimea simpld a -$6
relelei de canalizare
publicd in 2004
(km)

'I 850 Comune dotale cu retea pubfica de can alizale; 673 122,8%)

570
Populalia cu acces la retea publice de canalizare: 10,2 milioane (47,1%l 0 100 km

120 Sursa: RecensdmAntul al Si locuinlelor2002 O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

@ Cuguat-TlGRlS 2006

122
 Viata culturald gi sociald

Ponderea populaliei
din locuinle cu instalatii de gaz
d din totalul populatiei comunei
Alimentarea cu (%)

gaze naturale Numir de unitAti

administrative

rro I
98
'l,r'd
)
uc- 85
4
s63l---l
1
1os9 [--l 0

Fare
instalatii Ucomune
-732de
Locuin!e
I racordate C
la retea

Numirul locuintelor
racordate la releaua
de gaz in 2002
428 400
Comune dotate cu retea de gaze nalurale:647 (21 s%\
Populatia cu acces la roteaua de gaze: 8,6 milioane (39,5%)
instalatii de gaze: 68 250
0 100 km
112 300
Sursa: al 2oo2 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
1
lnstitrtul de 2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Marimea medie a unei locuinte este un bun indicator al nivelului de via1i, chiar
daca nu spune nimic despre modul efectiv de a utiliza spafiul interior. La [ara, de
exemplu, oamenii continui si triiasci adeseori intr-o camerA comuni, numarul de
camere dovedind ostentativ bogafla sociali gi capitalul familial. Aceast6 mirime
medie este cu at6t mai scizuti cu c6t densitatea popula[iei este mai ridicati, fenomen
deosebit de vizibil in comunele din Oltenia si din estul Moldovei, unde s-ar pa-
rea ca penuria de spatiu cultivabil limiteaza extinderea spafiului construit. Culoarul
Prahovei face exceplie, deoarece mo$tenegte cladiri remarcabile de vacanfi care au
aparfinut inainte de razboi burgheziei bucuregtene. in Banat $i in regiunile unde
populatia germana a fost importanta (Sibiu, Bra$ov, Bistrita) casele sunt spa[ioase;
in cdmpiile joase, in lungul Dunarii $i in sud-est domina de asemenea locuintele
mari. Suprafala medie a noilor construcfii in crestere (Bucure$ti, Suceava, Cluj,
Constanfa, Pratrova) se datoreazd atAt unei dinamici pozitive a cre$terii economice,
cu efecte benefice asupra nivelului de trai, c6t gi cererii turistice.

Electrificarea - proiect de anverguri al anilor 1950-1960 - nu $i-a atins integral

obiectivele: ram6nin agteptare o serie de areale izolate,in care geomorfologia, exodul
rural, starea economica precara gi disiparea habitatului au impiedicat extinderea
retelelor sau bran$area locuintelor (Colinele Tutovei, Transilvania centrala si de
nord, sudul Dobrogei). Deservirea cu gaz ritmlne, exceptdnd majoritatea oragelor,

123
 Atlasul Romdniei

Practicile culturale, sportive si religioase

Cinematografele Secliile sportive
Numdr anual de intrari Numirul de seclii
la cinematograf sportive aliliate
la 1 000 locuitori C la 10 000 locuitori
in 2004
908 o in 2004

635
I i "--
o
169
I C . .r-. 'i..
E
o o
60
r-l -'(D
i
,.u -E
37
E o O ,.t

IF. o
C 7
t_l
o a) o @

o o o C
L-)V
Numdr
spectatori Numdrul de
in 2004
1 751 000
seclii sportive
aliliate (, o
in 2004
436 000

6
720
1 000 q_______lEk, 277 q_____iEk
@ ircM-Libero6cc6Qnib 2000
48
@ itcif
Liberg6o€6ophils 2000
Sw: Anuerul stalidic d RomAniei m05 OCtauat-TlGRlS 2!06 SUM: Anurul datidic al Rmeniei m5 OCusuar-TlcRlS 2006

Abonamentele la televiziune Sportivii

Numdr de abonamente Numdrul de sportivi
la televiziune la legitimati la
Maramures
1 000 de locuitori
o o 1 000 locuitori

Bistrila-
Suceava
in 2004
o cu vArste de
peste 1 5 ani
o
o' o
seraj Nasaud
lagi
361
I o in 2004
Bihor t- 2U E
305
O'i \l 21

Oc
Neaml
Cluj
13r
o .o ,IW
266
Vasiui
t:] (.,
E E o
Baceu 238
Alba
183
Sitiu
Bnsov
I

b o C o o'o
God
o
Oo o
Numirul de
Doli ' olt sportivi
legitimali in 2004 o
q_______tqk, Q-_____.18k,
O McM-Liberg6o-G6ophile 2000 McM-Libargdo€dophile 2000
Surca: Anuarul slalslic al Boneriei 2005 @ Cuguat-TlcRlS 2006 OCuguat-TlGRlS 2006

Bibliotecile Mdndstirile ortodoxe in activitate

Numarul de carti
imprumutate la
'10 000 de locuilori

o in 2004
7 450
r
Podi$uri Si
Munli
dealuri
f---.l
f---l
Cimpiil---.l

o onoo
,roo I Prezenla a

,ooo I {t a
putin unei a

o t ,*o ffi aa
a
mana$iri

,ooo!
t too
-
aa o .t,
a
t
a
a o a t o
a
aa I
a: o a

l.!.' a-

6 560
215
30

Swsa: Anuarul stafstc al Roneniei 2005

q_______t!gk,
O McM-Lib€rg6o-G6oph'le
O CuOUat-TlGRlS 2006
2000
aa

Su6a: M. Wasie, GhidLl nenediilot din Ronenia, 20U

a,

@
0 100 km
McM'Lib€rg6}G6ophilo 2000
O Cuguat-TlcRlS 2006

124
 Viata culturald gi sociald

Persoane cu studii
superioare la
100 de locuitori
de peste 20 ani
Repartitia in 2002
persoanelor Numer de unitali (/,)
administrative
cu studii ftt-
26,6

superioare oto tr 7,0

2,5
in 2002 ttt W
tzt 7l
1,7
1,2
564
117 E 0,7
0,1

0 100 km
O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecensAmAntul general al populatiei, 2002 O Cuguat.TlGRlS 2006

un avantaj al comunelor din regiunile cu zicirninte (Transilvania centrali, Muntenia

gi, recent, in Oltenia). Retelele de apa potabila qi de canaltzare pentru locuinle,
esentiale pentru ameliorarea conditiilor de viafi gi de igiena, sunt incir extrem de
inegal repartizate $i creioneazd cu putere discontinuitatea existenti intre regiunile
de o parte si de alta a Carpalilor; jumatate din comune nu au inci aductiune de api
in Moldova, in Cimpia Romdna si in Oltenia sau in zonele de munte izolate. Un
total de l0o/o din populatia urban d si 80o/o din populatia rurala nu are agadar acces la
ap[ curenti, iar mai putin de 700 de comune dispun de refea de canalizare.

Comportamente culturale ;i formarea capitalului simbolic

Dincolo de infrastructurile de invatamint (cf. capitolul 6), alegerea duratei de

$colarizare $i nivelul de educatie superioari sunt probleme de venit, dar Si de
atitudine fati de modul de via[6 Si de valorile pe ca.re le sugereaza contextul
familial. Aceste atitudini 9i valori se regisesc in formele de practicare a activitadlor
sportive $i culturale, precum $i in frecventarea manastirilor.

Prezenla mai evidenta a persoanelor cu studii superioare se regisegte nu doar in

Ardeal, ci Si in Oltenia gi in nordul Munteniei, spre deosebire de C0mpia Rom6n[ si
Moldova. Scotdnd in evidenfi zonele industriale de munte $i zonele cu o agricultura

125
 Atlasul Romdniei

Numdrul de negtiutori de carte

de peste 50 de ani la 100 de
locuitori cu vArste de
peste 50 de ani in 2002 Nestiutorii
l-
Numdr de unitdti Pk)
de carte
administrative
42 din rdndul
147
E
5e1
-I vdrstnicilor
736l---l
n7 f--l
737

o Municipiu
,
o Orag

E
I

E\
F;,
h,'

0 100 km
o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecensdmAntul al ,2002 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Numdr de negtiutori de carte

intre 12 9i 24 de ani la 100 de
locuitori cu vArste cuprinse
intre '12 9i 24 de ani Nestiutorii
in2002
Numar de unitati f/.) de carte
adminisfative
1
27 din rdndul
t4z
-I tinerilor
r ssg
zss lfr:l
zse n
tst f1
o Municipiu
a Orag

t_______lgk,
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Surca: Recensemdntul general al ppulaliei, 2002 @ Cuguat-TlGRlS 2006

126
 Viata culturald gi sociald

Numdrul de persoane care

urmau o gcoald privatd
la 100 de persoane cu
invdtdm6ntul
, vArste cuprinse
privat intre 6 9i 18 ani in 2002
(:/.)
Numir de unititi
; administrative
12
saz I 1,6
e91 l---l 0,8
e75 I-l 0

a Municipiu
o Orag

i:

Nundil.l de powe de 4'ste 6 ili@rc umau o $coald givaEln 2002: 145 193, @Fadiv 39i6 din tdalul elevild
0 100 km
o MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: RecensemAntul general al ppulaliei, 2002 @ Cuguat-TlGRlS 2006

organizati altadata de specialigti, harta traduce modemizarea socialista a capitalului

uman. Aceasti modemizare a privilegiat versiunea tehnici, prin formarea de
numerogi ingineri, neglijAnd o educatie culturalf, mai complex[, ceea ce in prezent
se dovedegte a fi un handicap pentru crearea unei societati liberale democratice.
lnvapmfurtul privat sose$te $i se dezvolta cu precf,dere acolo unde se concenfreazd
9i populalia cue are un nivel de pregltire superioarf,.

Prezenla televiziunii in case este cel mai clar semn al dorintei de a gti ceea ce se
int6mpla in alta parte si de a fi la curent cu actualitatea nalionala si intemationala
@. D$. intre 1992 si 2004, numlrul de televizoare la 1 000 de locuitori a crescut
de la 202La 416; receptoarele rirndn totu$i ceva mai putin prezente in Moldova gi in
c0mpia olteana. Frecventarea cinematografelor si a bibliotecilor prezinta mai multe
particulariEti. Bineinfeles, Bucuregti, Timigoara, Cluj Si IaSi sunt in fruntea listei,
datorita traditiei lor de mari ora$e universitare. in concurenta cu televiziunea, salile
de cinema traverseazd dtn 1990 o crrza grava, inregistrdnd tn perioada 1992-2004
o scIdere a numirului de spectatori de la 46 de milioane la 4 milioane; in 2004
mai functionau doar 155 de sili de cinema. De la Botogani la Constanfa, judefe
caractertzate adesea drept sirace gi rurale, se formeaza o banda estica cu un grad
inalt de frecventare a salilor de cinema, care coincide de asemenea cu o zoni de
frecventare intensa a bibliotecilor. Iata agadar cum este contrazisir orice simplificare
a comportamentelor culturale! Dimpotrivi, un interes scizut pentru aceste aspecte

127
 Atlasul RomAniei

Dependenta economicd Produsul intern brut judetean

Produsul intern brut

-o pe locuitor in 2003
(RON)

18 578
o o II
2 045
,,,0I o t 12700
I 900
II
gm
, U'I
,u*t o 7 750
6 750
:,1
.....:
,ruoE o 4 870
E o
Bragov Vrancea
nro C
OC
C

Produsul intern
brut in 2003
(miiRON)
35 809 990

q_______l!gk, q_______l!qk.
I 404 110
O MGM-Uboa6GC*ahils 2000 MGM-Lib€rg6Gcr6ophile 2000
Rwsanfintd gered ppialei,2002 1 403 030 SUM: Anuarul slatistc d Rmeniei , 2005
Surca: d O Cugual-TlGRlS m06 O CWUaI-TlGRlS 2006

culturale se manifesta in judeple de cdmpie din

Salariile lunare medii nete
CAstigul salarial lunar
mediu net in 2004
jurul Bucuregtiului, ceea ce accentueaza contrastul
(RON)
social dintre capitala gi regiunea sa de influen[a.
740
600 r
uro E Practicile sportive erau in mod traditional mai
*ow
$of:] prezente in Transilvania, tnsa ele au cucerit tncetul
4771-:
cu incetul Muntenia 9i Oltenia.

Frecven[a $colara gi persisten{a analfabetismului

sunt preocupari ale oricarei societati dezvoltate, de
care nu scapa nici Romdnia. Corelatia, care este
stabilita de obicei cu prezenta tiganilor, funcfo neaza
q______igk, numai tntre anumite limite, care depind in primul
O MGM-Lib€rg6o-G6ophile 2000
SuBa: Anuilul stalstic al Bomeniei,2005 O Cuguat-TlcRlS 2006
rand de alegerea de a se declara sau nu figan
Pensiile de stat Pensia medie ?n 2004
(cf. capitolului 2). Analfabetismul persoanelor
(lei noi- RON)
in v6rsta, oarecum clasic, este int0i de toate o
Suceava caracteristicarurali, fi ind prezentin satele imbatr6nite
;il= din Oltenia si din Carpalii Occidentali oriin regiunile
220
l',leamt
,oo E
-
',ro E mai izolate $i mai sarace din Maramure$ $i din delta
Bacau
Vaslui
(p. 141). Analfabetismul tinerilor, ca.re isi face
Vrancoa Galaii
aparilia giin orage ,prezintAo repartilie mai surprinza
toare, fiind mai vizibil in Transilvania centrala $i
Argeg
in judeple vestice. Posibila relatie cu localizarea
minoritatilor natrionale justifica intrebari de bun
simt: exista oare reticen[e reciproce intre comunita
tile minoritare gi comunrtatea romaneasca atunci
q_______lgk,
SUM: Anuani statislic al Rmeni€i , 2tX5
O MGM-Uber06eG6Ahile 2000
@ Cugmt-TlGRlS 2006
cdnd trebuie frecventati o gcoala in care limba
de predare este diferiti de limba matemi? Exista

128
 Viata culturald gi sociald

o legislatie suficient de interesatA de socializarea Somajul si conflictele de muncd

persoanelor de culturi diferite? Analfabetismul Rata gomajului

tinerilor este prezent gi ir c6mpiile dunarene, insi in 2004

(/r)
aici se inscrie intr-un context de intArziere culturala C/- 11.0
.l-/
cJ
,0., I
o 1 .,-.-^)
o r
generalizatd. 8.7
,,, I
\ '..1

"l'."-
l
a u,u w
E
tn registrul religios, viata monastica ortodoxa L-,'-'..'t-
"-'
..0

t"a
traduce o continuitate de atitudini spirituale care o
a

nu au fost distruse in profunzime de socialism;

anchetele de opinie arata c[ biserica dispunea in
o z

Numdr
anii '90 de un capital de incredere insemnat, in de salariati
participanti la
sctrdere ugoarf, h ultimii ani. proteste in 2004
102
C

17 150 q_______lEk,
@ MGM-Lib€1960-G6ophrl€ 2000
64 SUM: Anuani stalslic al Roneniei 2005 @CuguarTlGRlS 2@6

Nivel de viafa qi comportamente de reproducere

sociala Criminalitatea
Numdr de persoane
condamnate la
100 000 de locuitori-
Dupi un intreg deceniu de declin, nivelul de trai a
inceput s6 creasca din 2000; salariul mediu lunar 622
ogol
net atinge 600 de lei (180 de euro) iar valoarea oo, I
,r, ffi
PIB pe locuitor era de 11 400 lei in 2004. Reparti- zst-
E
tia judetean6 a PIB in spafiul nafional rf,mdne ,,,

contrastanti: un nucleu cenffal-vestic concentreazf,

cele mai mari valori; arcul oriental, care il inchide, I
cuprinde judele in care valoarea PIB este inferioar[
valorii de 8 000 leifloc. Pensiile, derizorii fatd de
nevoile bardnilor, reflectf, incf, vechea repartitie a
q_____lEk*
industriilor de bazd, socialiste. 'ndia
SuBa:
ililil
Anuilul
1999-2004

stalslic al Romeniei 2005

@ McM-Libsrc6o€'iophil€ 2000
2006
O Cuguat-TlGBlS

Presiunea rcprezentatl de populafia inactivl este Sinuciderile Numdr de sinucideri

la 100 000
mai mare in regiunile din sud-est, vest gi din zonele de locuitori'

extractive, reduc6ndu-se simfitor in Moldova

Suceava 38
18r
,., E
(cf. Atlasului Romhniei, RAO, 2002). Inegalitl
la$a

Neaml ^il
tile profesionale si economice fortre sexe sunt Mureg
Harghita Vaslui
,r
.E
Alba Bacau J
reduse (lu6nd cabazl 100 salariul mediu masculin,
indicele salariului feminin ffece de la 80 in 1998 la Sitriu &a$ov

86 tt 2004). Diminuarea ajutoarelor de stat pentru

IrSeS.
sandtate gi educalie marcheaza tnsi in primul rAnd Gori

viafa cotidiani a femeilor.

-0
Doli

Ceea ce se numegte violenfi sociali, colectivi prin q--]Ek*

'ndia
conflicte de munci, individuala prin criminalitate $i
anilot 19961997
Susa: Rapft n4iilel esu$a deldatii unare, 1997-1 998
O MGM-Lib6Q6o€6ophile 2000
O Cuguat-TIGRE a)06

sinucideri, oferi mai multe fafete. Miscirile sociale,

129
 Atlasul RomAniei

Divorturile Speranta de Speranla de viaF

,
Numir de divo(uri la nagtere*
la 100 de casatorii' (ani)

Maramurog
Suceava
45
2sr ::i
''lt
salaj lasi
22-
',, ffi # lllrd
tt,z
Bihor 70,3
Cluj
,,F fri:l
6e,8
Harghita
,OE T--l
Baceu Vaslui 67,6

Sitiu
B,a$ov

15
F
I
0tt
Doli
t
q____lgk
'ndiaililu2N-2N4 @ MGM-Ub€D6oG6ophil€ 2000
q_______t!qk, Surs: Anuarul datislc ale Rffieniei 2N5 @ Cugut-TlGRlS
'ndia ililil 1999-200r'.
O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sw:Anuilul slalistic d Rmeniei2005 O Cuguat-TlGRlS 2006

pe cale de disparitie (650 in 1999;69 in 2QQ{) nu

Nasterile
t
in afara cisdtoriei
Numer de na$ted in sunt legate de $omaj, ci de tipul de industrializare qi
alara cesatoriei
} la 100 de nagteri. de organrzarea sindicala qi politica. Criminalitatea
38
28 nu este intr-atdt asociam s4riciei, c6t unei sffucturi
,,J sociale marcate de mobilttate, fiind prezenta acolo
re fl
,,, r unde locuitorii veniti din alte regiuni, fara radacini
,OE
puternice, sunt numero$i, precum in sud-vest, in
Birigan, in judelele de la confluenta Dunirii de jos.
Sinuciderile, cu o puternica dominanta masculina
$i rurala, tin fie de un fundament cultural care
individuahzeazd Transilvania, gi mai ales zonele
cu populafie maghiara, unde acest fel de moafie a
fost tntotdeauna admis gi respectat, fie de un mediu
Q_____]8k,
'nedia anilor I 995-l 997
SuBa: Rapn nalonal ffupa deudtlrii unile, 199719
O McM-Libtrg6sc6ophil€ 2000
@Cuguat-TlcRlS 2006
profund rural, unde sinuciderea barbatilor adulti
este poate mai putin un efect direct al sariciei, cdt
Persoanele cu handicap al angoasei unei pauperizari eventuale.
cu

cu Speranfa de viafa, na$terile in afara casatoriei gi

'11,5
P/.\
divorturile au fiecare geografia lor. O harta, in care
8,5
I judetele cu o speran@ mare de via[[ formeazi un
5,5
I
4,0
@B grup central compact, iar valorile scizute apar doar
E
2,5

0
in Crisana $i in zona de sud-est, nu este o imagine
familiara in atlas. Nagterile in afara casitoriei
sunt mai numeroase in zona rurala. Divorfurile,
expresia unei mai mari libertati individuale fata de
Numdrul
persoanelor cu nornele sociale, dar si a unei fragilitali a relatiilor
handicap in 2005
interpersonale, sunt de doua ori mai numeroase

6
40 000
16 000
3 000
q____lqkm in orage; repartilia lor sugereaza o difuzie dinspre
@ McM-Liberg6o-C'6ophile
SuM:Atlontatea Nationala pntru Petwnele cu Hadicap.2006 O Cuguat-TIGRIS/CCMESI
2000
2006 judetele urbanizate gi indus tnalizate.

130
 Tranzi[ia postsocialistd Si recompunerile regionale

Mortalitatea infantili Somajul

NumAr de decese Num6rul gomerilor
copiilor sub un an in % din populalia
1990 000 de nascuti vii 1990 activa in 1992
Maramur€s
in 1 990 Suceava
Bislda-
,16 I
la$i
I saraj Nasdud la$i 12-16I
Noarnl
n Neant s-12 re

Vaslui
& Mures
6-e T--l
z-o [--l
-tf
Harghita Harghita
Bacau Bacau

E
Bnsov Bra$ov

BuzAi

Calara$t

Milim:43
Minim: 16 Iotalul Somilot:930 0@
Mdtia n4ionale : 30 q-_-_l!qk. Mdia nafmale:8,4% q_____-iEk'
Surca: Anuani slalislc al Roneni€i, I 991 O McM-Liberg6cc6ophile 2000 Su$a: Anuarul statistic al RomAniei , I 993 @ MGM-Lib€rg6o-G6ophil6 2000

Numdr de decese NumArul gomerilor

1995 ale copiilor sub un an 1994 in % din populatia
1 000 de niscuti vii activd in 1 995
Maremureg
in 1 994
Bistrila'
,16 tr
I
>31
NasAud rz-retr
28-31 n e- r2 mtl
26-28 H 6-9 rl
Mures
Harghila 24- II
26 z-o f--l
20-24 E
13-20 E
Bragov

Braila

CeErasi
f

Milin:36
Minin : 15 fdaupffitilu:g 000
Mdia nalmda:24 q_______l !9 k. Mdie nefilele:91% q______lgk,
Sursa: Anuarul statislc al Romeniei, 1995 @ MGM-Liberg6o-G6ophil6 2000 SUM: Anuatu statistb al Rffieniei , I 996 O MGM-Lib€1960-G6ophil€ 2000

Numar de decese Numirul gomerilor

2004 ale copiilor sub un an 2004 in % din populatia
'I
000 de ndsculi vii Maramures
activi in 2004
Maramure$
Suceava in 2004
,16n
>31 n 12-16n
W
Nearnl
28-31 I Nsamt e-12
6-9 r--1
Mure$
26-28 Eil Mure$
Harghih
Bacau 24-26 E Harghita
Baciu
2-6 T--l
20-24 t_--r
10-20 E
Brasov Bra$ov Galali

ArgeS

CaEra$i CeEra$i

Milin:26,4
Minin:99 Tddtj somedlot:557 892
Mdianalilala:172 q_______t!qk, Mdia nalmde:63V, 0 100 km
@ MGM-Lib€196o-G6ophile 2000 O MGM-Lib6rg6o-G6ophils 2000
SUM: Anuarul statslc al Ronenioi . 2005 Surca: Anuarul statislic al Roneniei,2005
O Cuguat.TlGRIS 2006 O Cuguat-TlGRlS

147
 Atlasul RomAniei

Locuintele
,
noi Automobilele
in% Numar de automobile
la 1 000 locuitori
1990 not ln 1993 in 1993

Iu
,OE
Suceava 243
,O'I
o
[:] N€amt
arr
otffi
FAri
Clate
r-
IJ
Mures

Baceu
Vaslui
,rv

Brasov Galati

Numir de
locuinte noi Calara$i
in 1 990
7 000

900 lruintelil Fivde n.i:5 779 (1 )

Totdd q___l!qk, q____lEk
275 SM:Anuanl gaigic d Rilredd.199I O McM-Liberg6o€oophilo 2000 SuEa: Reptl naliild Euga detdtArii unm, I @ Mc&Ubeqs€6ophib AEo

in% Numar de automobile

1994 din 1995 la 1 000 locuitori
in 1 995
100 Smava 243
I
"I
eor 1o,
,1I
87r Nsan4
otr
72J Mures
,rv
$nE Bacdu
Vaslui

',u

Brasov Vrancsa Galat

Numdr de
locuinle noi Celarasi
in 1 994
6 800

600 Totdti lm)inldu Fivale Nt:25 N (71%) q______lgkm q llqkm

100 SM:Anuni slaigic d RfrEnd,1995 O McM-Ub€r06cc6ophib 2m0 SuEa: Rapi nalmd Bupra dexdlllrii umare, 1996 @ MGM-Uberg6o-G6Ahib m00

Locuinle private, in % Numar de automobile

2004 din totalul locuinlelor 2004 la I 000 locuitori
noi in 2004 in 2004
100
I
98
285
,,"J
I
90
,, I
I
87
otr
l
72 i.fiJre9
,tv
uL
tbu
Bratov Vrma Gala!

Gorj

Numar de oolj Olt

locuinte noi
in 2004

/-\1 961
lddd lruinlelot pivale n.t:30127 (A%)
q___igk,
(,'-r ) ooo Q______lEk @ McFubergs€{ophih 2000
irclil-l.jb6r06o€6ophalo 2000 Statigid,m
\o.1/ 100 Su$a : Anuanl d,/i9ic d Rmfuiai, m5 @
@ Cugual-TlGRlS 2006
SuEa: lnsnfind Nalonal de @ Cugual'TlGRlS/CCMEg A106

148
 Tranzilia postsocialistd $i recompunerile regionale

depigeasci lipsa de experienlA a unei societAti civile in plina corrfuzie, neincrederea

fatA de institutiile care cer o muncf, colectivtr, blocajele din cavzamijloacelor reduse
$i a corupfiei, precum si dificultatea de a folosi ajutorul propus de organismele
intemationale. Tranzitia implica o reorganizare completi a institutiilor, fondati pe
principiul descentralizAni, czre presupune recunoagterea rolului autorititilor locale
alese $i un buget propriu la nivel judefean gi comunal. Este de altfel exact ceea ce
prevede legeaw.6911991 referitoarela administratia publici locala; bugetele locale
sunt reglementate de legea nr. 18911998, de ordonanta nr. 4512003 si de legea rc.
23712006 (ce intra in vigoare in 2007).

in ciuda unei cregteri sensibile dupl lggL, bugetele locale sunt foarte limitate $i nu
repreznntau in 2004 numai 6,50/o din PIB (p. 150). Ponderea resurselor proprii se
mtrre$te tn timp ce subventiile de la stat sc&d, fapt datorat insi unui artificiu simplu:
transferul din bugetul central cf,tre cele locale al salariilor pentru anumite categori
de salariafi (75o/o).Patea crescinda realt a resurselor fiscale locale nu se regisegte
decdt in cazul judelelor cu economie dinamicl. Repartilia negali a PIB-ului local e
evidenti: cele mai dotate judefe sunt cele din vest gi din Transilvania, ctrrora li se adaug6
litoralul. intre L997 si 2004 situatiile exffeme s-au consolidat, cenace inseamnf, de
fapt accentuarea negalitatrilor spatriale, chiar pe spafii mici: Bucuregtiul inregistreazi
L3 750 RON[oc., in vreme ce Giurgiu doar L 520 RON[oc.(cf. p. 170).

Una dintre urgenfele in materie de ameliomre a conditiilor de fiai, care tine de

administr alialocalt, se referi laretelele de apd, de cana\rzare gi de gaz. ln comparatie cu
situatia dn L997 (v, Atlasul Romdniei, RAO, 2002) ti gratie programului SAPARD,
nivelul acestora s-a ameliorat in vest, in Transilvania cenffalf,, in Moldova (Bac6u,
Vaslui, Boto$ani) insa mai deloc in Oltenia; situafiile cele mai preocupante sunt in
Dolj si Teleorman.

Consecinfele slr6ciei trebuie luate in considerare de actiunile statului nu numai in

ceea ce privegte grupurile de populatrie cele mai afectate, ci Siin ceea ce privegte
destructurarea socio-economict a unor zone specifice @, 151), care cer ajutoare
specifice. Harta administrhii areaLelor miniere in crua este un exemplu de politici
de intervenfie focalizatL, amorsati in 1998 ins& cu rezultate inegale, $i reluati
recent conform altor principii deoarece, cu excepfia Gorjului, cele L20 de comune
considerate ,,defavorizate" din Rodna-Maramureg, Apuseni, Anina, Bucovina etc,,
continui si fie in situatii extrem de dificile.Hata comunelor rurale ce cumuleazd
mai multe handicapuri sociale sau de echipare edilitara subliniazi necesitatea unei
acfiuni urgente in Moldova de Jos ori in sudul tfri; in celelalte regiuni comunele
afectate sunt foarte dispersate, foarte mici (cu exceptiacelormontane), cu o localuare
periferici in cadrul judelelor, de unde imponanfa programului european SAPARD.

149
 Atlasul RomAniei

B etele locale
subvenlii de stat lntensitatea bugetului Evolutia bugetelor
in bugetul local local in 2004 locale intre 1 998-2003
in 2004 (euro/locuitor)
fi#33 o
-lii
fl
385
290
I
I
1998 2003

r ..n
u.,
200
I 18% 18y.
r s.o
180
m din total national
E 170
E
145
t_l 1998 2003

*
I
.f
4.8%
din tiralr

+
Volumul
bugetului

o
(milioane

182 q_______iEk,
t________.18k,
O MGM-Lib€rgoac6ophrle 2000 O licM-Lib€rcdcc6oohile 2000
40 SUM:Anua6le slaligie al€ Roraniei2000 iifr05 cuouat-'ftcRts 2006
Suts: Anuarul statigic d Rmeniei , 2005 CuguatTIGRlS 2006

Echiparea habitatului cu retele de api, gaze naturale si canalizate

Gradul de echipare in 2004

o
Numdr de unitdti Retea de:
e administrative
o
o
r 3!i=g*'
o 'g- 1 356 [_-l api, canal
o o 184 [__l apa,gaz

154 f__l gaz

o
e40 f__l apa

o
o

I 1 oo5 f_l Niciun fel

de retea

o
o e Municipii
gt orage

? o
o
?
t, o
I Buziu

q
o
-
'p o
Craiovat
f
o .o o
Constanta
o ';j
I
)
(
0 100 km

@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: lnstilulul Nalional de Stati$ice, 2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

150
 Tranzitia postsocialistd $i recompunerile regionale

Dezavantaje socio-economice: Numdrul de dezavantaje

- 1 22 de comune mono-specializate
cumulate de unitdtile
Unititile (peste 90o/" din populatie
ocupata in agricultura)
administrative:

administrative - 767 de comune cu peste 5%

din populatie lare Numar de uniteti Numdr de
dezavantajate iluminat electric administrative dezavantaje
- 'l 005 comune fara nicl
o retea edilitara (apa,
21- 4

gaz, canalizare)
't\
uzA 3

+eoT--l 2
,1 117 f__l
1

1183n 0

Dezavantale demogralice
- 524 de comune cu struclura pe
sexe dezschilibrata (sub 49%
populalie feminina)

- 25 de comune foarte imbatranite (peste

20ol. din populalie cu varste de peste 60 de
- analfabetismul tinerilor (1 59 de comune cu
peste I 0% negtiulori de carte din populatia cu
var$e cuprinse intre 12 $i 24 de ani)
Surse: RecensAmAnrul general al ppulalei E leuintelor 2002;
0 100 km

lnsftLlul Nafonal de Statistcie, n06 O Cuguat-TlGRlS/Geophile 2006

Numdrul de plecdri
din Gorj ale minerilor
Botogani
indemnizaliin
noiembrie 1997
Gestionarea
inchiderii
- <10_-___
10-30 _
minelor laSi 30-50---.
Neamt 50_200
I
200-400 r
Clu! -I
-1 999

Arad t
, Bac6u
Vaslui
>1 ooo I
a
I
,
TimiS
, Galati
a

Brdila
de Tulcea'
16

*
lalomita

Ciliragi
Dolj 0tt
Zonele de acliune a
Teleorman
I Agenliei Nalionale
pe.ntru
uezvollarea zonelor Mrnrere

0 100 km
Sursa: lnstitutul de Geogralie al Acadeniei RomAne, Bucuregti,1999; @ 2000
Anuarul statistic al RomAniei 2005;ANDZM 2006 o 2006

151
 Atlasul RomAniei

Viitorul organizlrii regionale

Dup[ primii ani ai postcomunismului, in care a lipsit o politic[ de amenajare

teritoriala, accentuarea disparitatilor, necesitatea relansarii echiparii teritoriale si a
administrarii fondurilorpublice $i intemationale au condus la creareaunui nou cadru
institutional. Programul de studiu PHARE, sub egida Uniunii Europene, a introdus
un model de actiune teritoriala fondat pe impartirea teritoriului in mari unitaf
regionale (nivel numit NUTS II), pe principiul descentralizarii si al parteneriatului cu
toti actorii locali, care avea drept scop reducerea decalajelor interregionale. in acest
context a apirut in 1998, prin legea nr. 151, o impirfire operafionala a teritoriului
in 8 regiuni de dezvoltare. Aceste regiuni nu sunt insa unitati adminisffative, ci doar
asociatii de judep care dispun de un consiliu regional ales si de un organ executiv
- Agenlia deDezvoltare Regionala (ADR), sub coordonarea unei agenfii nafionale
(ANDR - Agentia Nalionall de Dezvoltare Regionall) si a unui Consiliu National
penffu Dezvoltare Regionaltr, prezidat de ministrul Integrf,rii europene.

Aceasta impagire, decisd in mod tehnic de expedi, nu a ficut obiectul nici unei
dezbateri publice explicite, cu toate cd a fost definita in cadrul unei conferinte
nationale (1997),la care au participat reprezentantii ale$i, prefectrii 9i organizaliile
neguvemamentale.

Dupa 8 ffii, aceastf, structurf, pseudo-administrativl int6rzie s6 devintr cadrul

esential al evoluliilor regionale, ordonator al finantf,rilor si al deciziilor strategice
dorite de actorii regionali. De ce insl 8 $i nu 12 sau 40 de regiuni? Daci este clar ci
nu reprezinta cadrul ideal, degi este evident cf, numtrrul lor corespunde criteriilor de
gestionare a fondurilor europene, ffebuie totuSi pus[ intrebarea dact aceste regiuni
oferaceamai adaptatddiviziune administrativf,, aptAsAresusciteze coeziunea sociall
intre medii gi comunitati locale inctr foarte confuze gi fragmentate. Numai viitorul
va aduce rispunsul... Se poate observa u$or ci aceasth, divrzue administrativa se
suprapune in mare pe structura central[ a provinciilor istorice, cdrora nu le respect6
insa limitele $i cirora nu le preia denumirile; singura regularitate este respectarea
liniei de creasta a Carpalilor, frontier[ politictr seculara si limit[ judeteantr acnral6.
Pentru capitalele acestor regiuni nu a fost in mod automat ales oragul cel mai
mare gi nici localizarea cea mai cenffala. Experienta trecutului, cdnd ora$ele mari
concentrau in folosul 1or toate investitiile, a determinat ora$ele mijlocii str fie
neincrezitoare $i sa lupte pentru a obline Si ele sedii ale agen(iilor de dezvoltare
regionalA; alanrri de diverse jocuri politice de culise, aceasttr stare de fapte a condus
la cdteva alegeri stranii, precum Alba Iulia, Piatra Neam1, Calarasi.. . (cf. p. 168).ln
aceste conditii nu este de mirare faptul ca re$edintele judetelor importante, sedii ale
filialelor ADR, sunt cele care fac de fapt jocurile...

152
 Tranzilia postsocialistd Si recompunerile regionale

NORD-EST: regiune de
dezvoltare
(7 regiuni+Bucuregti)

Regiunile de
*i:i:f8lil?: - r
dezvoltare $ncovinz Judet
(41 unitati)

f.5 -
NO D- Banat: regiune
NORD-ES istorica
€l 4 (baza
I administrativd
-
Napoca , din 1930)
L o
Mureg-
VEST a

ENTRU
E'

b
o n
teni n
e
NI
I.ILFOV
a
o
SUD-VEST SUD
a

1 km
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Sursa: Facultatea de geogratie din laE , I 999 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Caracteristicile celor opt regiuni de dezvoltare

Regiunea 1 2 3 4 5 6 78 910 11 12 13 14

Nord-Est 36 850 3 738 102 44 45 +0,8 62 4,5 6 575 360 542 48 20 32

Sud-Est 35762 2 850 80 55 35 -1,5 55 6,3 7 788 336 583 33 22 45
Sud 34 453 3 340 98 41 47 -3,6 58 6,5 7 377 352 579 38 25 37
Sud-Vest 29 212 2317 80 47 40 -4,2 60 5,3 7700 341 606 48 21 31

Vest 32 034 1 939 61 64 42 -3,6 57 5,0 10 265 348 595 21 35 44

Nord-Vest 34 159 2738 80 53 41 -2,2 56 4,1 8784 362 555 28 30 42

Centru 34 100 2 539 75 60 57 -0,8 54 5,8 9747 360 549 17 38 45

Bucuregtigi lltov 1 821 2207 1 212 91 5 -2,0 60 4,8 17 640 410 736 2 24 74
Rominia 238 391 21 673 92 55 312 -1,9 58 6,3 I 090 362 600 31 26 43

1. Suprafata (km'?) 8, $omaj (% din populalia totala)

2. Populatia (mii locuitori) 9, PlB/locuitor in 2003 (RON)

3, Densitatea (locuitori/km2) 10. PIB in 2003 (1999 =100%)

4. Rata de urbanizare (% populatie urbana din populatia totald) 11. Salariul mediu net lunar (RON)

5. Numir de ora$e 12. Populatia activd in agriculture 9i silvicultura (% din

populalia ocupate)
6. Sporul natural (la 1 000 locuitori) 13. Populatia activd in industrie (% din populatia ocupatd)
7. Populatia ocupate (% din populatia totala) 14. Populatia activd in sectorul te(iar (% din popula{ia ocupate)

Surse:AnuarulstatisticalRoneniei 2005:lnstitutulNatonaldeStatistica,2006

153
 Atlasul Romdniei

Regiunea de Vest

Deschistr spre Europa Centrala si de Vest, urbanizatl $i cu multiple refele de

circulatie (coridorul IV), avdnd unul dintre cele mai bune niveluri de ffai, cu o
populatrie educati Si calificatI, Regiunea de Vest a ffaversat tranzifia fara mari
dificultad, reorient0ndu-si activitadle spre domeniul tertiar (44o/o din populatria
activi). Specificul slu favonzeazd toate formele de mobilitate umana (p. 146).

Regiunea este compus6 din doutr subansambluri: trei judete de la frontierele cu

Ungaria Si Serbia (CaraS-Severin, Timis si Arad) si judeful montan Hunedoara.
Siruata la contactul dintre trei spalii culturale diferite, regiunea are o personalitate
moderntr foarte puternic4 si individualizatf,, manifestind atitudini politice deschise
spre liberalismul occidental. Cimpia concentreazi resursele agricole, oragele
privilegiaza restrucfurarea activitadlor; intreprinderile private se multiplicl iar
investitiile strline sunt importante. Deficitul demografic din trecut a fost reactivat
de plecarea populatriei germane; multietnicitatea nu mai este decdt simbolici gi
culturali.

TimiSoara mizeazl pe statutul de ora$ occidental, se afirma ca principal pol

structurant Si detine functia de sediu regional. Aradul, marginalizat in recompunerile
administrative din secolul al XX-lea, recigtigl din importanta pierduti Si intra in
concurenFcu ora$ulvecin, dot0ndu-secu o zonf,liberl, obtindndclasareaaeroportului
siu drept intemational $i, mai ales, reuSind si se includi pe traseul autostrazii care va
traversa sudul Transilvaniei.

Arealele miniere se confmnta

cu o gravl crizi de reconversie
$i cu o inalti ratf, a gomajului,
spre deosebire de Banat
care este aproape crutat. Arad

Restructurarea mineritului +
a permis ptrstrarea nivelului +
ridicat al salariilor hunedorene,
Timigoara
de unde un nou clivaj inre
t
r-.
acest judet gi vecinii mai putrin Caransebeg

instariF @. 128).
Belgrad
-
Articularea celor doui sub- Grad de impermea-
bi litate a f ronti erel or
ansambluri este una dintre 7
Barierd
mizele acestei constructii rrr monbne Axd majord de
regionale. Departe
sprijinili de
Renania de
Bucuregti,
de
landul gennan
Nord-Westfalia,
I Economie in
avdnt sau
in declin @ M G M -Li be rge o-G6 oph i I e 2000
-I
yy y
Sediulregiunii
Concentrare industiald

154
 Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

Cluj-
Napoca

C ':.i
UNGARIA >,1
\r/

Spre Budapesta )

o
E68 o t
o i16- -' 0
/.
\J
Arad
I

U
o

q,' 'o - --i I

Spre Belgrad U (
U oo o \J
o Lugoj
o
o
o
Oi
O -1
-?

o r ,--i

70
Spre
R

SERBIA l
) o l
Jiu
I
I

-i,,;
o rl i
! a'
o !..-

o sok.
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
i,,
@ Cuguat-TlGRlS 2006

Mediul geografic:
Munti
Podi$uri $i dealuri
Tipuri de strudura demografici S u rsa : I n stit ut ul N ali o n al d e Stati sti cA, 2006
in2002 (cf. p.41):
Comune in proces vechi de imbdtrAnire

CAmpii
I 3ffiSllf, lf [;[['f,i'il',1'#3J':i,3] ffi Jil'g
H
I Sediulregiunii
Arie de puternici
Comune cu tendinta de imbdtr6nire accentuate
mai recenti (dupd 1970), pe fond de exod rural
I I oolarizare a oraselor de
Drum european peste 200 000 loc.
mai tardiv insa puternic
--- Autostrad6 in proiect []j! Limitd de potarizare
Drum nalional Comune cu tendinta medie de imbdtrAnire pe
Cale feratd fond de exod rural moderat dupd 1970 9i
Brad Municipiu
- orage intinerite prin aflux de migranti
-Numir de locuitori in 2004 Comune cu tendinta de imbitrAnire peste fi\r/ Centru universitar gi de
320 000 medie, pe fond de exod rural accentuat serviciide primd m'arime
dupd 1970
Comune cu structuri dominant tinere pe fond
O lndustrie grea in crizd
1 00 000
I 3fffii."iffi:?ent
(>1e70) si de trahzitie
O Bazinul minier al Vaii Jiului

50 000

155
 Atlasul Romdniei

responsabilii regionali au incercat s[-si defineasca singuri programul de acfiune,

elobordnd un concept original si dinarnic de dezvoltare regionala ffansfrontalieri.

Regiunea de Nord-Vest

Av0nd asigurat6 prin vai largi si prin puncte vamale modemizate deschiderea spre
Uniunea Europeani, Regiunea de Nord-Vest pastreulza o amprenti transilvanf,
puternic[, cu arii culturale mai mici sau mai mari bine individuatizate gi cu
juxtapuneri mai degraba decit cu amestecuri de populalii de nafionalitati diverse.

Zonele de munte, de o remarcabili bog[tie etnografrcd, au o populatrie dominant

romAneasctr gi ruralil Maramuregul, unde demografia 9i presiunea agricola rf,mdn
importante, ori Muntii Apuseni, slr[citi de supraexploatarea resurselor gi fragilizatri
de exodul rural. Cdmpia aluviala a Cri$anei, cu o populafie maghiar[ majoitara,
a reglsit valorile medii pentru majoritatea indicatorilor demografici. Frontiera
este penneabila pentru investitiile din vest iar efectele negative ale vecinat[tii cu
regiunea sf,rac4 din nord-estul maghiar se diminueazdi Oradea a lansat deocamdatl
singurul proiect metropolitan viabil Si functional.

Frontiera cu Ucraina nu este activa din punct de vedere economic. La poalele

Muntilor Maramureg, bogafi in neferoase, ora$ul Baia Mare este in agteptarea unei
reconversii industriale; tiranii din tinutul Oasului au o solida traditie de emigrare
temporarb indepirtatA ceea ce compenseazd nivelul scf,zut al veninrrilor locale.
Depresiunea Clujului este compoziti 9i prezinti contraste pu-ternice intre marele orag
universitar, activ economic
$i cultural, sediu al agenfiei
Baia Mare
regionale de dezvoltare, $i -.--O xxxxxxxxxx ta
satele din imprejurimi str- tt..
race Si subechipate. Zona
Clujului a constituit terenul
\\ o
o
+
\ a
confruntirilor nationaliste \ a
\ 1I
dintre UDMR si PUNR Oradea
ffi I
(dispf,rut), insi tensiunile Zaldu
\\
sunt pe cale s6 fie absor- a
Bistrita t
t
bite in viltoarea integrarii \ a
europene. \
Regiunea de Nord-Vest
beneficiaz[ $i va beneficia
-'+rrtrrrrrr luj
I
)It -..J
tot mai mult de uxa de
circulatie Oradea-Cluj, @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

tronson al drumului Axd majord de circulalie XXX X Concentrare minierd

Discontinuitate
demografici:
european E60 cue leagd -I t-l + Cre$tere
Sediulregiunii Graduldeimoermeabi-
Viena de Istanbul. Declin
rrr I-t litatealfrontibrelor
Barieramontana

156
 Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

E58
UCRAINA

Spre
oo

UNGARIA
o l,
1

@ 6

Spre C
E60
C o
).
Bistrita

l o il
o o .
",,.'|
c
o o
CLUJ
o o \I
Cr- o )

a--i:
Tqgu
Mdres a'-
I
-..;,| t-

L.
:-. ,.. ,}
1

0 50

Mediulgeografic Numir de locuitori in 2004 @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

@ Cuguat-TlGRlS 2006
300 000
Munti ZalSu Municipiu
Podiguri Si dealuri

CAmpii
1 00 000 1.)
\vf C.ntru universirar gi cie
serviciide prima m'arime
20 000
Tipuride comune (cf. p. 23)
--- flylssflsdl in constructie
I
Comune cu peste 80% populalie romAneascd
!ryp european I Sediulregiunii
- !1urn national
t-t
l-l
Arie de puternicd polarizare Comune cu prezentd a maghiarilor Si tiganilor
a oragelbr de peste 200 000 loc.
- Qsls fslslt [l:! Limitd de potarizare f Comune cu majoritate maghiari

- I Comune cu majoritate ucraineand

E:[li,l3lii,j,lli*,., ei naturar

Sursa: lnstitutul Nalional de Statiilice,2006

-
6 negiune minierd in crizd II !"'il}'j|,!|| &ffiXt#'sarbd'
croati' srovaci'

157
 Atlasul RomAniei

Regiunea de Centru

Regiunea de Centm se circumscrie depresiunii transilvane incadrate de inaldmile

Carpalilor. in inima tarii, ea este marcati de istoria populfrii multinationale, av6nd
un subansamblu estic cu populalie maghiari marcatA din punct de vedere politic de
UDMR, un areal meridional fragilizat de plecarea sa$ilor gi o parte colinara centrala
traversati de MureS Si de Tirnave cu o prezenp insemnattr a rromilor; populatria
rom0neasca reprezrnta 65Vo din populalia regiunii.

Oragele principale sunt situate la periferii, pe drumurile transcarpatice, asdel

inc0t regiunea are o retea urbanl (ffi?o citadini) Si de circulatie divizati Si
multipolarl. Obstacol pentm conexiunile intraregionale, aceasti structuri spatialf
faciliteaza in schimb polarizf,rile locale gi poate explica in ultiml instanti alegerea
curioasl a sediului agengiei regionale la Alba Iuliq ora$ de 66 000 de locuitori,
situat in inima unui judel slrac de la poalele Apusenilor, in detrimentul cenhelor
urbane mari -Sibiu, Bra$ov, sau a oragului T6rgu Mureg, cu o importanti populatrie
maghiari.

in ciuda vechimii urbanizarii si industrializarii in industrie) $i in

(38?o din activi
ciuda indicilor ridicati de deservire Si de dotare, nivelul de viap al regiunii este
mediu pentm cl industria grea are dificultad in a se restructura, fapt vizibil in cazul
Bragovului.

Traversatf, de axe majore de cir-

culalie (E,60 si E68), Regiunea de Cluj
Centm este fragmentati din punct 'tlrtrffa
de vedere etnic Si cultural $i nu Reghin
o
-
' .o1
beneficiazi de un nucleu capabil sl
articuleze ansamblul spatiului siu; t) a
a
TArgu Mureg a
11
doar Sibiul, foarte dinamic cultural t Odorheiu Mielgurea-
I Secuiesc UIUC a
in ultimii ani Si cu o politicl pro- t aao o O.
I I
motionala coerenti, poate spera I I
I
si accead1 la acest statut. Prea t lulia
t I
departe de frontiera vesticf, pentm a
xx x+ a
t
a o
a primi un impuls exterior puternic, L'ooota. Sibiu *
regiunea suporti in sud puterea x
at'
de atractie a Bucure$tiului, care
depiseste BraSovul Si inainteazi in
I atrrrrllllll

directia Sibiului. @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

Bucure$li

Axd majord de circulatie XX X Concentrareindustriali

- Sediul unll rrr Barieramontana

158
 Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

Zaliu
.t-
1
\
Dej
t-l
Bistrila

t Piatra-
I 'r^.,'j.- Neamt
Cluj-Napoca
) i.--
o -,.
:-q -':
Turda
a ,t

a
\
.o
o,o
C \.1 - -.t o
o
\
o
Deva
'ot' o o
o o J
o Sibiu o
U
o CO 't

,,:;,

ri ..,
t

0 Sursa: I nstitutul Nalional de Statisticd, 2006

50 km
Numdr de locuitori in 2004
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000 MediaS Municipiu
O Cuguat-TlGRlS 2006
300 000
Mediulgeografic
1 60 000 o Centru universitar 9i de
servicii de primd mdrime

Munti
20 000 r . ZondturisticS.
Parr,monru currurar gr nalurar
Podi$uri $i dealuri

CAmpii
I Sediulregiunii
l-l Arie de puternicd polarizare Tipuri de comune (cf. p. 23)
--- fiulssfradd in constructie/proiect l-l a oragelor de peste 200 000 loc.
Comune cu peste 80%
Limitd de polarizare
pflJrn european L:! populatie romAneasc6

- !7urn national OExtracliide gaz Comune cu prezentd a maghiarilor $itiganilor

- Cale lerati O con..ntrare industriala I Comune cu majoritate maghiari

159
 Atlasul RomAniei

Regiunea de Nord-Est

in intregime moldoveneascf,, cu toate c6 o buni parte din Moldova istorica (p. 16)
nu mai este in componenta Romdniei Si cf, iegirea la Delta Dunarii a fost atribuita
Regiunii de Sud-Est (udetrele Vrancea $i Galati), Nord-Estul este regiunea cea
mai intinsl, cea mai populatE, cea mai rura16 $i cea mai slrac6. Aceasttr stare de
intirziere, inceput6 in secolul al XIX-lea, isi giseste o parte din cauze tn pozitria
geografic[ marginala in cadrul Romfuiiei Mari si de stingerea axului de circulatie
dintre Marea Neagrl 9i Marea Baltica. Limitatl la nord gi la est de frontierele cu
Ucraina Si cu noua Republicl Moldova, parlial izolati de Transilvania prin Carpatii
Orientali, regiunea se stnrctureazi in lungul vaii Sirenrlui de c0nd valea Prutului
a devenit frontierl si de cfuid ora$ul Iagi, fosta capitah, se gf,segte la periferie.
Diversitatea culruralI se exprima prinn-o multitudine de apartenentre religioase
gi prin prezenfa mai ales a catolicismului in regiunea Baciului, pe un fond foarte
omogen de populatie rom0neasctr (98o/o).

Regiune de unde fo{a de muncf, a plecat spre restul Frii in perioada industrializt-
rii socialiste, Moldova se individualizeazl putemic prin comportamentele sale
demografice: ea pastreaza o fertilitate ridicatl 9i o populatie tiniri, cu prectrdere in
zona de munte 9i subcarpatictr, spre deosebire de c0mpiile si colinele joase estice
(cf. p. 40 st 461. ,"R.eintoaxcerea la Fra" av0nd aici expresia cea mai putemicl
(cf. p. 56), problemele rurale necesita un sprijin deosebit (560/o populagie ruall si
460/o populalie activi in agricultura). Strategia de dezvoltare regionala 2@7-20L3
prevede crearea de platforme industriale deschise
c6tre pielele intemationale. in fap absentei locurilor
de munci, moldovenii, gi in special femeile, au ales
O Botogani
calea emigraliei intemationale, dezechilibr6nd printro Suceava
masculinizarc bruscf, stmctura pe sexe a populatriei.
Ia$iul, insuli de bunistare relativl, i$i confirma, ala- Pagcani

turi de Valea Siretului, rolul stru polarizator. Situatia

contrara se lnregistreazl in Colinele Tutovei, care
cumuleazA toate dezavantajele posibile. [,si'dl x x xRoman
x

Parte din viitorul acestei regiuni depinde de reaparigia

Onegti
unei circulatii intense tntne Orientul Mijlociu qi
regiunea Balticii, pe axul cel mai scurt, care tra-
spre Bucuregti
verseaztr regiuni cu densit{i mari. Modemizarea Axa Siretului xxx Concentrare
industriali
dnrmului 885 Si proiectele de coridor european 9r axe majore oe

sunt esenFale. Situat lateral de a:ra Siretului, dar -> circulatie

IJI Frontieri relativ
permeabild
I Sediulregiunii ITI Barierd montana
cu deschidere spre regiunea turistica a manastirilor,
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Piatra-Neamf, un orag de dimensiuni mijlocii, este
sediul agengiei regionale.

160
 Tranzilia postsocialistd Si recompunerile regionale

Spre Ceneui
UCRAINA E85 i

C -i C REPUBLICA
t.
o MOLDOVA
-ri

Spre
Chisinau
E58

Spre
o o Chigindu,
Moscova
o
Spre
Chigindu
E581
o

o
o o o
o
l;"
\i.
o
''''"" Ciuc
l:
,-) 50 km
(
: '- - @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS 2006

Mediul geografic: Numdr de locuitori in 2004 popu I atiei

f,?l3 f3r,r.i,,1,3rX f llli,l:Ili,j,lit,,,.,
Munli 325 000
I -
O Concentrare industriala
ei natu rar

20
Podiguri Si dealuri 116 000
I 10 :_EI Comune in care presiunea agrard
Cdmpii 20 000 este maimare de 3 activiagricoli
5 pentru 10 ha de teren agricol
0
Prurn european A Capitali feudald
I Sediulregiunii -E
- PflJrn national
HuSi Municipiu
l-l Arie de puternica polarizare -10
-
-
Cale ferata

S u rsa : I n stit utu I N ali on al d e Stati sti cd, 2006

1-I
L::!
a oragelor de peste 200 000 loc.

Limiti de potarizare
-20 o Centru universitar gi de
servicii de primd mdrime

161
 Atlasul RomAniei

Regiunea de Sud-Est

Singurul ansamblu cu ie$ire la mare, Regiunea de Sud-Est este compusi din elemente
fa,ra conexiune functionala putemici $i cu istorie diferita: Moldova meridionala,
Dobrogea - sub tutela otomani directa pana in 1878 $i care a izolat pamintul
rom0nesc de Marea Neagr6, Cdmpia Baraganului, lunca, baltile si Delta Dunarii.
Aceste teritorii, cu densita$ mici in cea mai mare parte gi populate relativ tArziu,
au dinamici demografice diferite: in cregtere in Dobrogea" altadati cu dominanti
musulmana si in declin in celelalte arii. Oragele, putine dar de mari dimensiuni sunt
situate la periferii. Activitatile tetiare incadreazi mai mult de 45o/o dintre activi.

ln ciuda caracterului fragmentar Si oarecum periferic, potenfialul nu lipsegte

insa are nevoie de suport financiar substantial: repunerea in funcfiune a instalatiilor
de irigalii $i revalonzarea agricola a imensei cdmpii in care modelul taranesc nu
poate si se instaleze, insi unde marea ferma comerciala poate deveni regina;
relansarea turistici a litoralului, valorizare arelor strategice de circulafie Si
a instalaliilor portuare a1e canalului Dunare-Marea Neagra Si ale porturilor
fluvio-maritime.

Grafie Madi Negre $i a deschiderii

citre Orientul Apropiat gi Mijlociu,
regiunea igi regasegte rolul strategic
Si economic international. Dupa
ut:lizarsn aeroPortului Kogalni-
ceanu de catre tmpele americane
in 2003, in 2005 a fost semnat un I
acord de transformare a sa in bata I
I
I Galati
aeriana permanenta care, alaturi de RAmnicu
alte 3 locafii, va adiposti I 500 de Sarat Briila
marines. Constanta revine in prim I
plan ca punct strategic de control I
I
I
al Str0mtorilor gi ca releu pentu I
Bucuregti
circulada materiilor prime si mai
ales a hidrocarburilor din Caacaz- Constanla

Caspic4 znrlra libera este in plina

dezvoltare; portul isi modemizeaza"
a
I
isi extinde echipamentele (nou dig,
Axi majord de W
circulatie Deha Dunirii
nou terminal cerealier, nou terminal
Sediulregiunii lrlrf Gradulde impermeabilitate
de containere) si si-a dublat traficul. r r r
E al frontierelor
zona litorala echipatd
$antierele navale cu comenzi irt (porturi, industrii, turism) # Canal r..t Rililla
cregtere, privatizarea aluminiului @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

tulcean, complexul sidenrrgic de

162
 Tranzilia postsocialistd gi recom pu nerile regionale

.....
E5 74 tl'
;.r' 1

'
.',. i
-1:
-.- {: REPUBLICA
MOLDOVA

i'i

ll

-,F,
tlQ-
,i

UCRAINA
c o Galali
;.{
I I a,i
\
.l-
)a
-|, t,s ot
I
.ll (-.i
Q,T tr
\.,/ l
ulcea Sulina
._ti_.j
i.q{ Buzdu
i\ ,.
o
--l
/-i
.).'j- |
1 ."1

rl -.-..
.t:)

c,

C]/

irt

',)
a).,.
AA
..u,!)i A
.,,/,,l
1t
t1 LI Marea
,:l --,C 0 ll A Constanla Neagrd

BULGARIA
o
''1O (
--
,t' ,j-
^-1
Mangalia
Sursa: lnstitutul de Statiilice 2006

Mediulgeografic Spre lstanbul, Varna 0 50 km

Numir de locuitori in 2004
Tecuci Municipiu

o
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
Munti 307 000 @ Cuguat-TlGRlS 2006
Centru universitar gi de
Podiguri Si dealuri servicii de primd marime
Tipuri de comune (cf. p. 41)

r
CAmpii 1 37 000
Pod
{. 63n61ul Dundre-Marea Neagre rilffi,Jl,?1ffi:*?il,Tn' Pod,n protecl
Comune cu tendinta L
_
E Autostradd in constructie
I de imbitrAnire accentuata A Zond portuard
funclional6 pe un singJr sens Sediulregiunii
Comune cu tendinti medie
-- - Autostradd in constructie Arie de puternica polarizare
de imb6trAnire O Zond liberi
a oragelor de peste 200 000 loc.
!p6 european Comune cu tendintd de
- [p6 national
Litoral turistic imbitrAnire peste medie I^ Platformd
petroliera

- Q3ls fslsl{ - -. Proiect de oleoduct Rezervatie a biosferei

Comune cu structuri
IPoogorie
-

163
 Atlasul Romdniei

la Galali cumptrrat de Mittal Steel sunt tot atiltea sefirne ale unui nou dinamism
industrial. Sediul regional revine Briilei.

Regiunea de Sud-Vest

Regiunea de Sud-Vest este intr-o anumita masura mogtenitoarea Olteniei istorice,

provincie omogeni cultural - romdneasci Si ortodoxA, chiar dacdin mod paradoxal
pasfifurd o toponimie cu numeroase elemente slave. Lafel de rurala Si de agncola ca
Regiunea de Nord-Est, ea este spre deosebire de aceastao regiune unde imbatrdnirea
populaliei si declinul demografic au fost dintre cele mai precoce.

Forma sa este de patrulater deschis in est spre axa munteantr Bucuregti-Prahova. Pe

celelalte laturi ea este delimitata de bariere naturale: in nord gi in vest de Carpali, pe
care Dundreaiitraverseaza prin grandiosul defileu de la Po4ile de Fier, iar in sud de
Dunare. in contact drect cu Europa Centrala - Mehedinti a fost parfial gi temporar
sub control habsburgic - si cu Europa Balcanica, regiunea nu profita integral de
aceasti sinrade pentru cdii lipsegte accesul la un culoar transbalcanic, precum cel
care afacut reputafia Belgradului. Constructia podului Calafat-Yidin Si dezvoltarea
coridorului de pe E70 pot corecta sinrafia

Geografia sa este bazatape existenfa

treptelor care se succed dela munte
spre fluviu $i care sunt traversate de
viile longitudinale ale Cemei, Jiului
si Oltului. in pozilie centralt si la
Tirgu Jiu
contactul dintre podig Si c0mpie,
Craiova a fost aleasi drept sediu
regional. La nord sunt depresiunile
subcarpatice, care, structurate de
cenffe urbane mijlocii, imbina anruri
traditionale circulatie, producfii '-o
E
agricole diverse, patrimoniu religios gi o
dl
o
etnografic, turism - cu infrastrucnrri \_
CL
@
Craiova
moderne (extractie minier6, echi-
pamente industriale, centrale ter-
mice); Gorjul igi revine economic
Dundrea )
odata cu cre$terea prefului energiei
produse in centralele sale. La sud, Axi majord de circulatie Depresiune subcarpaticd
satele agricole, subechipate, ezitl -I Sediulregiunii PodiS
intre formula micro-exploatafiilor rrr Barierimontana t I Barierd fluviald si
frontierd nationdla
agricole $i cea a asociatiilor familiale -
@ MGM-Libergeo-G6ophile 2000
(cf. p.69).

164
Tranzilia postsocialistd gi recompunerile regionale

E70 i-
l-
----l

-t-
cs o

a.

I
SERBIA

Calafat

Spre

P sgr.
@ MGM-Libe196o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS 2006
BULGARIA

Mediulgeografic Numir de locuitori in 2004 Slatina Municipiu

I -. . Munti
Podiguri $i dealuri
297 000

1 09 000
o Centru universitar $i de
servicii de primd mirime

uampll Tipuri de comune (cf . p. 41)

Autostrada in proiect Comune in proces mai vechi

de imbitrAnire accentuata
Drum european I Sediulregiunii Comune cu tendinle
de imbdtrinire accentuata
Drum nalionar lt?,i:flyf:1."18.1ffi36%,".
Comune cu tendinli medie
de imbitrAnire
Cale feratd ;- , Limiti de polarizare Comune cu tendinla de

\ Pod
imbatranire peste medie
n f:ffi[i].,,j,lti,,,.,einaturar
Comune cu structuri
dominant tinere

\ !8f.llr.ti. O Bazinul minier al olteniei V72 conune excesiv agricole (cf. p. 56)

Sursa: lnstitutul Nayional de Statisticd, 2006

165
 Atlasul RomAniei

Regiunea de Sud qi Regiunea BucureEti-Ilfov

Regiunea de Sud formeazi cu Regiunea capitalei un spafiu cu aproape 6 milioane

de locuitori si cu o suprafafa apropiata de a Moldovei. Acest ansamblu se bucuri de
un potenlial ridicat: mari densitati de populatie, numeroase sate mari $i ora$e, obazZr
industriala diversificata" terenuri agricole fertile, a:ra Dunarii. El inregistreazi insa si
cele mai insemnate decalaje de bunistare din intreaga [ari.

Organrzarca spatiala reproduce succesiunea nord-sud a altitudinilor: inaltimile

subcarpatice, cdmpia piemontana si intinsa cflmpie dunareana. Axa de circulatie
sud-est europeani stribate transversal aceasti succesiune de medi fz,ice; pe valea
Pratrovei traverseaza Carpatii, legtnd Bucuregtiul de Brasov qi mai departe de
Transilvania de nord (860); spre sud merge in directia Bulgariei si a Istanbulului
(E85). Zacitmtntele de petrol de la curburi au facilitat o dezvoltare industriala
timpurie. Alegerea politica a Bucuregtilor drept capitala a Principatelor (1859) a fost
elementul declangator al ftansformarii acestei parti meridionale in centrul economic
9i demografic al tarii.

Dominatiaexercitati de metropola limiteazL celelalte ora$e la functii industriale sau

chiar agrare. Diferentele dintre partea mai inalta din nord, urban-industriali, $i cea
sudici, agricola gi cu un nivel social gi cultural dintre cele mai scizute, se accentueazl.
Doui tipuri de evolutie ruralir opun la est Baraganul, cu intinsele culturi de cflmp,
ce yttraaza pieple internationale, cdmpiilor vestice din Giurgiu si Teleornan, mult
mai populate, care rimdn domeniul agriculturii tarane$ti, uneori asociativl. Sediul
agenfiei regionale este Calaragi, oragel periferic, mogtenitor al unui uria$ complex
siderurgic in ruina Si beneficiar
recent al implantarii firmei Saint
Gobain (uzina de sticla plana).
i

Bucuregtiul este sediul regiunii

spre lagi
Bucuregti-Ilfov. Capitala concen-
treazi tot mai multa bogafie Si Pitegti
TArgovigte
putere economica; metropolizarea x x
OX
este in acela$i timp violenta 9i
parfiala (absenfa te{iarului superior @ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000

de rang mondial). Notabil este

proiectul in curs de renovare a Bucuresti ..)
centrului istoric, precum Si cel de Constanla

relansare a canalului spre Dunire,

care s4 dinamizeze cdmpia rurala Axa majora de circulatie rrr fisl6gtrada in constructie
$i strraca din sud, principalul bazin -I Sediulregiunii r-r Barierafluviatd . .. flffi,
legumicol al tarii. X
E Concentrare urband XX Concentrareindustrida

166
 Tranzi{ia postsocialistd Ei recompunerile regionale

., .l
Galati

t
1. Brdila
.,h

C C Buziu '-'
1..

,
o

I
.o
o
o
oo
a

Oltenita
C
a
BULGARIA
E85 0 50 km

@ 2000
oc 2006

Mediul geografic: Ponderea activilor agricoli Numdr de locuitori in 2004

in2002 (%)
Munti
Podiguri $i dealuri
3i- 1 927 559

CAmpii
our
,UI
o
I
Centru universitar gi de
servicii de primd mdrime
Autostrada
eT]l
ot__l

FE
Autostrade in constructie
functionala pe un singur sens
I Sediul regiunii
234707
Autostrada in construclie/ proiect
-"1 Aria de puternice polarizare a Bucuregtiului
L
Drum european 70 041

Drum national
I Zond turisticd

Cale ferata A Capitali feudald

Pod
O Concentrare industriala
S u rsa : I n stit ut ul N ali o n al d e Stati sti cA, 2006

167
 Capitolul 9.
Dinamici emergente:
eu ropen izare 9i mond ial izare

RomAnia intra in secolul al XXI-lea sub semnul mondializitrri generalizate $i banalizate. Acest ultim
capitol abordeazl emergentele care sunt proprii acestui fenomen gi care afectazl, in prezent lara intr-
un mod care nu putea fi dec0t banuit in perioada cercetarilor pentru primul Atlas; complementar celor
precedente, capitolul are un caracter mai fragmentar.

Tergiversarile referitoare la transformArile structurale postsocialiste au luat sfdrSit. Privatizarea este

aproape terminata, insf, mai sunt multe procese juridice gi politice in curs, care incearctr si rezolve
diferitele contestatii si diferitele abuzuri care au insotit fenomenul. Drumul spre economia liberall
de pia[I nu mai este pus in disculie, in ciuda faptului cl decalajele spaliale intre nivelele de trai se
accentueaza gi genereazd noi gi noi probleme. Chiar daci industria a inceput str redemareze, nu trebuie
uitata necesitatea unei transformari profunde a spafiilor rurale, nici cea a unei ameliorf,,ri a nivelului
general de dezvoltare, care pozilioneazi Rominia in categoria spaliilor prioritare din punct de vedere al
orienttrrii fondurilor de coeziune europene (toate regiunile tarii se afla sub pragul de 75o/o al nivelului
mediu de PIB european). Ce se poate face penffu ca transformarile radicale ale prezentului sI devinf,
sinonime cu o imbunatatire generala a situatiei? Aceasta intrebare define$te de fapt problema majortr a
orictrrui inceput de cre$tere economica si anume accentuarea inegalitatilor sociale Si spatiale.

Contextul intemationaliz&rii generalizate nu mai este acela al anilor'90: atentatele de la 11 septembrie

2001 si rlzboiul din Irak din 2003 au adus Statele Unite pe o noui pozilie strategica dominanta, in
vreme ce Uniunea Europeani are dificulta$ in a-gi gasi orientarea in termeni de politici externtr Si de
aparare comuni, caut0nd inca si iasa din blocajul institutional creat de refuzul Constitutiei comunitare.
Acesta este prin rumare contextul delicat in care se gasegte Romdnia in momentul intrarii sale in
Uniunea Europeanl: mereu in pozilie frontalierI, de avanpost.

Intrarea Romdniei in v6ltoarea mondializarii se face mai intdi prin ceea ce se numegte europenizare,
respectiv integrarea simultana in structurile socio-economice gi institutionale europene. in mai 2006 nu
ii mai r[rnhseseri decdt patru ,,cartonage ro$ii " de eliminat pentru a fi sigurf, de aderarea la Uniunea

168
 Dinamici emergente

Comunele noi in 2006

(

(_
Comune in zone de:
*ffillir munte
rCm
"fi,r
tB-*) subcarpati, dealuri
. (S&ebrni) gipodiguri
.f&iff'
Gpsii Tiblerrlui
Bffil ,i,fu,, (wru 0e Sust
a
,8OSiori.
(ur0s4)
,,
-
. r** o&lffih 3ffi .*
(uqm(;arorsrfiJ'
fffl8dJti
(fteutdi) '. cAmpie

.hE 'UIffi. $;rajurrouw)

(L;{rttu}
.

Ghind,unr
Val ea Lupului - Comuna noui
, Gmiu
ClUent
a -aiidiHi
1fl&8. (BsrErelli)
qnguse{li
iu) - Comuna de origine
-- {C[xra] tvffil
E&fhrnmsn ffi8fi. a
rufu
.r
tl
it- a
l.tufltenii do Sus
(Ianau)

_-**_/ "H,ffi, sPt Ctcau -

(l?rsr0l
-i-!"r$mre)
',S#6"'
0iphehesor)
MrEdi
{AIenndru vraln/EF
d
'frffi1'nffiffi
-'fiH,or
']'i$l,h tiffi
cffi
'ffiffi &n#;q., rd*"1 offir 'IHS|I
,''[ffi nf$
I emounni l6$X'
a-. GNhr. (,xDr)
(ut40ts)
tM'E',r ,ffi'Hffir
rmm)
-i ttir&t
'-.-lc&i,)
-
ru.ffit
l roffihs'r
\ rdHn
t' -&mlB&SB
) .(Ai04ti de Mu$e[
"ill${l,{r fiuoo,vmnnffile

L$[l$o Vadu Samt

(Frnundle)a

iftllffiqD :

ffi.
t,ffi"'
Mitohni
(Suldi).

- emf kria
(Ghin@rdi)

rctubtidhFil
(rfirBila (oboqa)
a
mo "ffii
lru0esn}. '
?fr&l
c
rodR$' o,Mi.
ffItrffi. dntm
(fla&utu)
-) Emfi$
Earioanu
(MeIei0.
.
a

Gun _-.-...-.-J
0 100 kmi

S u rse : I n stit ut u I N ali o n al d e Stati sti ct, 2 0 0 6 o MGM-Libergeo-G6ophile 2000

Cuguat-TlGRlS,2006 O Cuguat-TlGRlS 2006

Europeana; eliminarea lor, precum a fost cilzul gi pentru celelalte, inseamn6 efectuarea unui mar$ fo{at
de reformare generala, cu consecinfe greu de apreciat pentru practici, institutii $i teritorii. Uniunea
Europeantr asigurf, insa un suport financiar substantial in vederea amortizirii $ocului integrlrii gi a
acceleradi transformarii globale: dupA fondurile de preadeziune (SAPARD, ISPA, PHARE), din pl
cate neabsorbite in integralitatea lor, urmeazi fondurile de postaderare care, numai pentru perioada
2007-2009 se vor ridica la 11 miliarde de euro, din care 6 miliarde in pla$ efective.

Problema structurilor administrative gi a administrarii teritoriale

Reformarea administrativf, este o probleml din ce in ce mai complex[ in contextul in care prerogativele
statului se reduc, in care colectivita$le locale devin actori politici $i economici tot mai puternici, in care

169
 Atlasul Rominiei

Numdr mediu de locuitori

Statutul urban: pe localitate componente*

a
GO in 2004
municipiu re$edinta Satele
o Oo 321 260
Mare

de judet I
O e
107 500
I oraselor
municipiu
o a
O orag Q. oo o o
12800
ffi
&adea
o aau
O t.si
4 900
1 800
E
a Clul-
I
780
I
.Oo oo
o
Napoca

I . Bacau
o.
Vdti
375
'Fntru Bucurcgi:
; Arad a 6 sedoare
o o
a

Timi$oara
o l
Deva

I o .a
o , q Br{,
cp ar o
o @ o
*
o o
C"*rO
oo
&larqe
Numir de localitati o Conslala
componente in 2004. a c
Giuqiu
Alexandria

o
' pntru
22
10
1

BucureSi : 6 s$oarc
0 100 km
Sursa: lnstitutul Nalonal de Statistici,2006 @ Cuguat-TlGBlS/G6ophile 2006

Uniunea Europeana introduce principiul democratiei locale 9i impune nivelul administrativ regional
(cf.p. 149).

DeSi din 2003 laru a basculat de jwe de la un sistem hipercenffalizat la o descenffalizare avansata,
autonomia locall nu s-a ameliorat: cregterea bugetelor locale nu insearrmi decdt un transfer dinspre
bugetul de stat al salariilor personalului din sanatate $i din invata,rnant, situatie care creeaza multe
lnvestitii pentru protectia mediului Cantinele de ajutor social
Autofinanlarea' Cantinele de
investitiilor pentru ajutor social
protectia mediului in 2004
in 2004
to
1oo
nur Numer

asr de cantine
.l a
,UE 3a
,rr
' Bugete
aO
sursa
surse erteme o
a
a o
Volumul
al investiliilor
pentru protectia 6821
mediului
(echivalent euro)

o
2 006 500 1 895
835 488

25 000
0 100 km
71 t________18k,
Swsa: Anuanrl stalidic al Roneniei 2005 O Cugua-TIGRISlG@ill€ 2000

170
 Dinamici emergente

Zona metropo Iitani Bucuresti

Propuneri pentru zona metropolitani Bucuregti
Localitali rurale
FT-i
Bragov-Cluj Napoca-Bor9
u
Localitali urbanel-I5l
Teritoriul administrativ al ,rg,ff;*Hii
I
Aglomeratia urbana

Aria metropolitana - Proiectul t l-l

lagi/Sucsava Aria metropolitana - Proiectul 2

Aria metropolitana - Proiectul 3

Cai lerate
Drumuri nalionale
Drumuri cu patru benzi
Autostrade
Autostradd in constructie
sau rn prorect

Constanla

lp
, 'I '{-,
Craiova-Tlmigoara
* ei
a
')a lb
t
.4
\ ,

20
Surse: lSM, 2002 ; ADR Bucure*i-llfov, 2002 ; CPUMMB, 2006
O Cuguat-TlGRIS/CCMESI 2006

probleme primariilor cu personal mediocru sau insuficient. Cu foarte putine exceptii, administratiile
locale nu au reu$it si ridice nivelul serviciilor publice si nici sa se pregateasci serios pentru recuperarea
gi utilizarea fondurilor europene postaderare; deficientele de gestionile a fondurilor Si de integrare
rapida a noii fiscalitad sunt unele dintre problemele grave ale actualei administrlri teritoriale. Mascate
de cifrele medii, dezechilibrele spatiale si sociale se agraveaza in mod alarmant pana la nivele
administrative de baza (cartier, comuna, sat). Cele doua ha{i, respectiv noile comune gi satele care
compun majoritatea ora$elor (p. 169-170) arutlpersistenta Si forta ancestrala a micilor comunitati, dorinta
lor de recunoa$tere identitara si complexitateaproblematicii construirii unui sistem administrativ just gi
performant. Problema celor 8 regiuni, care nu au nici statutul de colectivitAd teritoriale Si nici pe cel de
nivel administrativ oficial, fiind doar simple asociatii benevole de judete, a$teapta str fie rezolvati. Cele
8 planuri strategice de dezvoltare pentru perioada 2007*2013 multiplici proiectele deja existente, insi
nu reu$esc sa concretizeze strategii specifice capabile sa puna in loc sffucturi spatiale sinergice, sociale
gi economice, proprii fiecarei regiuni. Efortul mimetic de descentralizare structurali pune in continuare
problema validitadi sale in fata incapacitatii actorilor implicati in a le pune in practicf,.

171
 Atlasul RomAniei

Mobi litatea internationali

Numdrul de persoane absente

din tari la 1 000 de locuitori
cu vArste cuprinse intre
15 Si 59 aniin2002

446
I
I
83

"ra
'2 [ ,:,

II

Comune lara
emigranli E

Numdrul de persoane
absente din tard in 2002
15 349
4 000
600 0 100 km

O CWual-TlGRlS/Gsphile 2006

Numdrul de persoane absente

din lari la 1 000 de locuitori
cu domiciliul stabil in localitate
in2002
%
7
b

r;;
=1ii
Ero Emigratia definitivd in 2004.
ffir
l--.l bcalilalilara
emigran$

Numirul de
persoane
absente din tard
in2002

6
11 629
1 390 Numdrul de
50 emigranti
2018
0 50 km 457 Q_________lEk
O Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006 'numai iudelele cu pesle 450 de O Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006

Surse: Anuarul statislic al Roneniei 2005, Recensementul generul al ppulalei 2002

172
 Dinamici emergente

Densitatea populaliei
in 2004.
a
loc.tk m2
Densitatea i-l-
populatiei )
o
a .a

E
a t
a i

a
a a ;i
a 125
oo
a. a 75
i
t 25
a .a J
a Municipii Si ora$e a
!t
C a
o
a
J.
a.
a'
t a a ':. 'De'4fle nd ndi de 3@ de bil@2
(|il de Mi.tqi i dep) tu il lod
1-:\. I udiae pedru 0q.
a Dsts nd. - BMdi : I (t3 l@hr*
I

a
a

a
a
a
t

i
a a
a

100km
Swsa: lnstilutul Nalonal de Stati$ice,2006 O Cuguat-TlcHls/G6ophile 2006

Administrarea mediului, una dintre petele negre ale iesirii din socialism, a cunoscut transformtrri
importante, care au indepirtat nelinigtile Comisiei europene: taxa de mediu a inffat in sarcina societa-
tilor comerciale, cenffalele termice invechite sunt modemizate sau inchise, au fost aprobate planurile
a 16 rampe ecologice de deseuri; Uniunea Europeani asigurl 80o/o din fondurile necesare investitiilor
pentru protecfia apelor 9i pentru gestionarea cantitalilor tot mai mari de de$euri. Ajutorul social sub
forma cantinelor publice rim6ne marginal; repartitia sa spatiala depinde la fel de mult de existenfa
organaaliilor de sprijin (ONG-uri) cdt si de nevoile locale. Judetele cu mai mult de 1 000 de beneficiari
pe zi sunt mai ales acelea care au ora$e mari (p. 170).

in ceea ce privegte metamorfozele urbanului, Europa a intrat de mult in etapa meffopolizarii iar
Romdnia incearci sf, recupereze timpul pierdut. Metropollzarea formelor Si structurilor urbane datorati
automobilului este deja vizibili: declinul (cel pulin social) al pa4ilor centrale, ,,revf,rsarea" ctrtre
periferii a locuintelor individuale sub impulsul persoanelor particulare sau al promotorilor imobiliari,
localtzarca in,Jurban" a marilor centre comerciale $i a noilor zone de depozitare sau de producfie,
cristalizarea unei constelatii de localitad periurbanizate... Aceasttr proliferare a habitanrlui si a activitl-
tilor, care amestecf, trlslturi rurale cu cele urbane gi care accentueazi in acelagi timp clivajele in termeni
de nivel de trai este o adevtrrattr sfidare administrativf,, deoarece ea trebuie incadratf, pentru a o orienta
spre consolidarea unor structuri teritoriale sigure $i eficiente. Metropolizarea este ftua doar gi poate
o consecinp amondializitii, dar si o modalitate de inserare avantajoas[in cadrul competifiei care se
manifesttr in prezent intre componentele sistemului urban european. Drumul este lung si Rominia se

173
 Atlasul RomAniei

afla abia la incepufi promotorii internationali sunt din ce in ce mai prezenli, insf, tertiarul international
superior si institutiile intemationale intirzie si-Si faca aparitia. Din 2003, Bucuregtiul multiplici studiile
in incercarea de a defini o zoni metropolitani congruenta obiectivelor pe termen mediu gi lung, in
scopul intrarii in rtndurile METREX, refeaua ariilor qi regiunilor metropolitane europene, fondati in
1996 (p. 17l). IaSiul, Timigoara, Clujul $i, mai ales, Oradea sunt mult mai avansate decflt capitala insi
lipsa unor constr6ngeri legislative (conform legii, regiunile metropolitane sunt asociatii benevole) in
conditiile lipsei de experien@ administrativi poate prelungi lucrurile nepermis de mulr

Mobilitatea internafionala

Din 2000 diversele forme de mobilitate intemationala cunosc un reviriment major (cf. p. i7 fl
p. UA, cu precidere cele pe termen lung si mediu ale muncitorilor sezonieri, cu intoarcere periodica
acastr. Practicata mai mult sau mai pufn legal 9i asigurdnd intrAri financiare substantiale in Fra (3,6
miliarde de euro in 2005), aceasti dg.aUe este in primul rand una a adultilor carle, singuri sau in
cuplu, incearcf, si gf,seasca solutii alternative pentru a scipa de saracie Si de gomaj, de incertitudinea
viitorului in orizontul local Si de derizoria asistenta sociala Aceasti mobilitate integreaza Rom0nia in
vastul fenomen al ,,rnondializarii de jos in sus", bazate pe inegalitalile salariale dintre tari si adeseori ea
inseamna o devalorizare a calificf,rilor forfei de munca Fenomenul este paradoxal, deoarece el q:enazA,
in Rominia un deficit de fodi de munca" acoperit din ce in ce mai mult de migranti veniti dinspre state
Si mai sirace @epublica Moldova, Ucraina..). Lanua sa dramatica este aceaa a copiilor tasaf aproape
singuri, uneori in grija bunicilor, insi neajutorati in fata noilor probleme culturale, sociale gi erconomice.
Viitorul acestui proces este nesigur, deoarece statele Uniunii au o politica migrationisti din ce in ce mai
selectivf, iar aderarea nu deschide in mod automat pentm toti piata muncii din Europa

Romdnia de la nord de o linie care une$te Severinul de Buzlu fiirniznazd esentialul migranflor,
care vin in cea mai mare pafte din judege rurale: Bistrita-Nasiud, Harghita Covasna depresiunile
subcarpatice ale Moldovei (p. 172). Harta Moldovei, realizatA la nivel de sat, arata in mod clar
originea acestor fluxuri rurale cu dominantf, feminini: zonele dens populate $i cu populalie tanarA-
Harta densitadlor serve$te doar la a aminti faptul ctr nu intotdeauna marile densitati genereazi fluxuri
migratorii (de exemplu Oltenia). La fel de adevlrati este gi observatia ci nu intotdeauna regiunile cele
mai slrace genereazi fluxuri de migranti: dinamicile emigraliei din anii 2005 -20f,6 arata o diminuare
a plechrilor din Moldova gi o accentuare a celor originale din judelele mai instarite din Muntenia
(Prahova, Ddmbovita, Arges). Tarile catre care se indreapti migranUr sunt Spaniq ltaliq Germaniq
in general pentru munci agricole, in construcfi sau pentru servicii la domiciliu (menajere, infirmiere).
Rromii, adesea stigmatizati de presa europeantr, nu mai constituie dec0t o minoritate a noilor valuri de
migranfi. Harta migraliilor definitive (p. 172) demonstreazi diferenta fata de primul tip de mobilitate:
emigranfii, al ciror efectiv este in scidere, sunt in acest caz citadini Si calificati, provenind mai ales
din judeple multietnice; ei se integreazi adesea in spaliut international prin mijlocirea diverselor
diaspore.

174
 Dinamici emergente

Retelele de cablu
Avize de retransmisie Licente audiovizuale
a Drooramelor
Ridio-Tv orin retele de de difuzare prin re[ele de
telecomudicalii (bablu) telecomunicalii (cablu) a serviciilor
de programe Radio-TV in mai 2006
Numdr de licenle pe comune:

I >11
o.
o
o {7 J
Numar de licente:

ffi 6-10
a
{a'.,
, s\-,
l-- l s-s c
1-3
a
sU
a oo rO
G
firi licente a
Qo Municipii
o
gi ora$e

0
a

o
Q)

100 km o
'! \r)
@ Cuguat-TlGRlS/G6ophile 2006
C

Exemole de
cu strdtegie cu
SAU

3.
t.

q_lqkm
O Cugual-TlGRlS/G6ophi16 2006

. SCGLOBALCABLENETWORK " SC TRANSILVANIA

. SC CCC BLUE TELECOM SA SC INTEX PRIM SRL SRL
o SC PAN COMUNICATIONS SRL . SCTEHNOCONSTRUCTSRL

Sursa: Consiliul Nalional al Audiovizualului (www.cna.ro), 2006

175
 Atlasul Rominiei

o Sistemulbancar
@
o in 2006
G
o
a o Suceava
a @ Sistemul bancar
a.a a Sucursale bancare !
o o
o c
@ o a
o o Agenliibancare !
o (D o
@
a Oradea
.J a o a Puncte bancare I
Clul-
o
c
@

o o o
aa
a
o
a I Vasluir

Arad
a o o
lulia
o o
o a
@
0
Bacdu
o
o
o a
ra
w o o a
a.'
o Bragov
o
a
o ao
(D
- Resita o
Jiu o o o o
a
ra o
a h/a, a
VAlcea
o
a
o
Numirulde 6 Celara$i
o
localiziri bancare o C,onstanla
in 2006
230

117

37 0 100 km
20
@ MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
1
Sursa: Situile lnternet ale bdncilor,2006 @ Cuguat-TlGRlS 2006

Noile instrumente socio-economice: audiovizualul Ei bancile

Ambele structuri analizate aram ctr asistf,m la un proces evident de deschidere spre intemational Si la un
proces de concentrare a mrmeroaselor unitati mici in favoarea marilor operatori de pe pia@.

Vremea celor doua ore de televiziune publica pe zi a trecut de mult. A fi abonat la cablu $i a receptiona
zeci de programe din lumea intreagl sau a vedea ori a asculta progrirmele televiziunilor Si ale radiourilor
locale nu mai este o raritate nici micar in sate. Expansiunea retelelor a ftrceput de mult, insa explozia
actuala este recenti Si incadrata de legea audiovizualului t:r.. 50412003. Cablul (conventional Si mai
ales optic) este vectorul principal; firme de tipul SA, care au cdgtigat licitatiile pentru diverse grupe de
programe $i au obtinut licenle de retransmisie, sunt localizate de obicei in orage; firmele de tip SRL,
mai mici, sunt releele retransmisiei in plan local. Primele 10 firme detin 360/o din pia1e, ceea ce lasa sa
se intrevada viitoare fuziuni $i absorblii. Repartitia diferitelor societA$ din domeniu evidentiaz& strategii
concurentiale Si diferite forme de monopol, jocuri din care interesele politice locale nu sunt deloc
absente. Trecerea de la televiziunea analogicila televiziunea digitala (TNT), programati str se efectueze
pana in20l2, se afla in centrul competitiilor ce antreneazlmari firme internationale.

Sistemul bancar a regasit normalitatea stabilitltii dupi indelungi perioade tulburi, cu consecinle sociale
uneori foarte grave. Dupi etapa multiplicarii bancilor locale din anii 1990, in prezent a venit timpul
concentrtrrilor Si al privatiztrrilor masive prin intermediul marilor investitori internagionali; primele zece

176
 Dinamici emergente

binci detin din active (un total de 35 de miliarde de euro $i 130 de miliarde de euro prevazute
80o/o
penffu 2010). ln vara anului 2006, cu exceptia Casei de Economii si Consemnafiuni (intrata gi ea in
ultima fazd,de privatizare), toate celelalte mari blnci aveau un actionaiat majoritar strf,in, ln general
de origine europeanL (cf. p. 178). Sistemul bancar rom6nesc este inci modest, comparat cu alte sisteme
bancare din Europa centralf,. Stnrcnrrzrea sa spatiala este insi strict orf,geneasc6 gi putemic dependentf,
de ierarhia urbanI (cf. p. 110): sucursalele marilor banci sunt apanajul regedintelor de judef, ora$ele mici
Si mijlocii neav6nd decdt agentrii sau puncte bancare.

Internafionalizarea crescflnda a economiei

Anul 2006 a fost marcat de accelerarea transformarilor economice in vederea aderarii la Uniunea
Europeantr; investitiile sraine progreseazl rapid (numai tr primul semestu 2 9W de noi societfii cu
capital strf,in au fost tnregistrate de ARIS - Agentria Romdnl pentru Investitii Straine, creatd for 2003);

Automobile Dacia
Lafarge Romania
Michelin
Alcatel Romania
Pozitia Accor Ticketing
intreprinderilor milioane euro

franceze
Loculal ll-lea
in Rominia
BRD-Soci6t6 G6n6rale
(dupi cifra
Orange Romania
de afaceri)
Distrigaz Sud
Danone
Ambro
milioane euro

Locurile lll-lV
Carrefour
Renault Romania
Sanofi
Avenir Telecom
Air France
L'Or6al
''tn[ll$",.?'inefr?,tr,li3l3l'.i,,3i3
r
milioane euro servicii bancare,
ff#,?lfleh f
LocurileV-Vl
f[1i?1,f.1X33%[!?fi SffiI] iliilie#3li88l ffi
Cora
Servier
","',
lt3u3ltiLfl9,{?3JB?lltiir r
Bouygues
Bricostore
Sofitel
Ubisoft
Sursa: Cei ma mari juAtod din econonie
milioane euro Zierul Financiar. iunie 2006

177
 Atlasul RomAniei

Ir
L-/
sl

:l
?lcanaaa il,*"*" Originea
il, ,F il nusd marilor
;lr ilt
intreprinderi
r-
I
Li fl

\_1
(l-
.T
il ,,"n,.

:[.
j

-i l

\ !

,-ri[ --t a.

Locul ocupat
0 500 km

O MGM-Liberg6o-G6ophile 2000
@ Cuguat-TlGRlS 2006

Originea
marilor
2
SUA
I binci
1

:i

,,a- 1 t-] mti€

de binci ta:

]l ,.*,,*,"",
l"rHrH
0 500 km

o 2000
2006

178
 Dinamici emergente

societifile de distributie a energiei electrice $i gazelor naturale au fost $i sunt cumplrate progresiv
de operatori europeni; marile firme comerciale Si de discount sosesc in masa; firmele de consfirctii
civile (italiene, franceze, americane) lsi adjudecl majoritatea marilor $antiere de infrastructurA, iax
perspectivele de dezvoltarc a culturilor $i a tehnologiilor pentru biocarburanti intereseazbtot mai mult
difertte intreprinderi germane, francezo 9i portugheze.

Firmele europene nu au a$teptat integrarea tArir pentnr a se localizaln Rom6nia. Cartogramele de la

p.178 confirma Si preciznazl nformafiile preznntate de cele de la p, 31: mondializarea Romfuiiei este
inante de toate o europenizare avansati. Ca este vorba de multinationalele industriale sau comerciale
ori de marile banci ale lumii, clasamentul in functie de importanta lor ftr sectoarele economiei romfuie$ti
aratA predominanfa statelor germanice din inima Uniunii Europene: Germania, Olanda li Austria sunt
prezente in primele pozitii 9i participa astfel integral la transfonnarea generala a sistemului economic.
Franta se face rqnucatA prin firme mari, interesate mai ales de sectoarele industriilor de echipamente
gi de bunuri intermediare Si mai pu(in in cele de servicii cdtre tntreprinderi. Unele dintre statele vecine
(Ctrecia, Turcia, Federalia Rus6, Ungaria) sunt de asemenea prezonte, in vreme ce firmele romfuiegti,
comerciale sau de producfie, se implanteazt pe pietrele din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova sau
Frmla.

Atnurile pe carcleprezrntARomfuiiain momennrl de fafi sunt supuse noilor consfiangeri ale convergenlei
economice reale. Constr6ngerile legate de regularizarea economicI promovate de instimdile europene
in scopul armonizarii costurilor de producfie si a unificarii tarifelor bunurilor $i serviciilor (costurile
energiei, nivelul salariilor, respectul normelor comunitare) vor crea $ocuri de naturi diferite ln perioada
imediat urmabare. Acestora li se adaugL acelea inerente mondializAii, respectiv instabilitatealocalizL-
rilor gi a capitalurilor. Cila vreme vor mai avea comenzi $antierele navale rom6ne$ti? Pfuia c6nd
Microsoft , care tocmai gi-a instal at la Bucure$ti sediul tehnic pentru Orientul Mijlociu va rf,mfuie in
tafi? Pana c&rd curba investifiilor striine directe va rlmine ascendenta?

Rom6nia devine de la I ianuarie 2A07 membru al Uniunii Europene. Fie ca progresele efectuate $i
reniltatele obfinute pfuiA zrcum sa ii dea puterea sI fac[ fa$ acestui nou moment social delicat de la
finalul tranzitiei si fie ca aceuta si se lntimple in perspectiva dezvoltarii durabile.

179
 lndice
absenteism (prezenla la vot) 136, 137
accesibilitate (servicii spitalicegti) I l4
acorduri europene 15
agricoli (suprafala ameliorata) 55
agricultura (echipamente, tehnici) 55
agricultura (tipuri judelene de) 69
agroalimentara (industrie) 95
ajutor social (cantine) 170
alegeri 134, 135,136,137,138, 139
altitudine 19,20,35
analfabetism 126
apa potabila (reteade) 122
arabil (teren) 6l
arii protejate 20,170
asocialii agricole 57
audiovizual (retele de cablu) 175
automobile (difuzie) 146
banci (repartilie, origine) 17 6, 178
biblioteci 124
bovine (cregtere) 66
Bucure$ti 86, 87, 88, 89, l7l
bugete locale 150
cabaline (efective, repartitie) 55
cablu (retele de) 175
canalizare (relea de) 122
cartof (culturi de) 63
catolici 27
cai ferate 30, 103
centralitate (carpatica) 19
chimici (industrie) 97
cinematografe 124
clima (zone bioclimatice; parametri) 34, 52, 53
come4 (deservire) 109
come4 exterior 31,144
comune dezavantajate 15 I
comune noi 169
conflicte de munci 129
constructiile de magini (industrie) 96
coridoare europene de circulalie 29
cre$terea animalelor 55, 66, 67
credit (cooperative de) 110
criminalitatea 129
culturale (institutii) 32
culrurale (interferenle) I 8
Dacia-groupe Renault 100
decolectivizare 59
Delta Dunarii 20,117
demografia (bilanl migrator 1977-2002) 44,45
demografici (tipuri de dinamica 1956-2002) 43
demografica (nanzitie) 40
demografie (sporul natrnal 1977-2NZ) 44,45
densitate (evolutie) 38, 17 3
dependentra (economica) 128
dezindustrializare (ora$e, comune) 82, 93
diviziunile administrative 35, 169
divorguri 130
echipare edilitara (comune) 150
electrificare (locuinle iluminate) 121
emigratia 36, 172
energie (resurse, consum) 9l
europenizare 177,178
exploatatii agricole individuale 57
exporturi (destinatrie) 3 1
extractiva (industrie) 96
familii (marime medie) l19
180
fertilitatea 40 po$tale (servicii) ll5
floarea-soarelui (culturi de) 64 poluare (Bucuresti, orase, rduri) 89, 101
gaz (re7ea de) 123 populalia neocupati 128
geopolitica (siruafia Romdniei) 15, 29, 30, 33 populalia ocupatilactiva in agricultura 53, 56
germani 24 populatie (densitate) 38, 17 3
gospodarii (marime medie) 119 populalie (evolulie 1989-2004) 133
grAu (culturi de) 64 populalie (feminina) 46
greco-catolici 26 porcine (cregtere) 66
habitat (deservire prin relele edilitare) 150 porturi (trafrc) 106
habitat (din satelit) 49 porumb (culruri de) 65
handicap (persoane cu) 130 presiunea agrara56
IMM I45 protestanfi 27
impornri (origine) 3l public/privat 113, 127, 145, 148
intemationalizue 17 7,8 17
,,reintoarcerea la tara" (definitie) 50
inundatii 53 retrea feroviara 103
investilii straine 31, 143 relea rutiera 104, 105
ngatii 52,53 retea urbana 37
infradri intre comunitaE 142
retea urbana (1930 - 2C04) 76
intreprinderi (categorii de marime) 145
regiuni de dezvoltare 153-167
intreprinderi (franceze) 17 7
religie 23, 26,27, ll7,124, l4l
intreprinderi (straine) 3 1,178
resurse minerale 91
invaiAmantul primar 9i secundar lll,l27
riscuri naturale (orase) 84
invatamAntul pivat 127
riscuri seismice 34,84
Arvapmantul superior ll2, 125
riscuri tehnologice (orage) 85
latinitate l8
legume (culturi de) 65
rromi 25
lemn/h6rtie/celuloza (industrie) 97 salariati (in industrie) 92, 93, 94, 95, 96, 97
livezi 63 salariati (in sectorul tertiar) 108, 109
locuinle 78, 120, 148, 150 salarii 92, 99,128
maghiari 24 sate (marime, repartitie) 49,170
manastid 19, ll7,l24 sanatate (sistem de) 113, 114
mediu inconjurAtor (protec[ie, poluare, investitii) saracie 151
20,89, 101, r70 sectoare de activitate (evolulie in PIB) 144
metalurgia (industrie) 96 Sidex (Mittal Steel Galafi) 100
migrafii (nationale, intemalionale) 36, 146, 172 sinucideri 129
mineri (inchidere mine) l5l sistem urban (evolufie 1912-2002) 75
mobilitate nationala (ude1e) 146 societad comerciale (categorii de inneprinderi) 145
mobilitatea intemationala I 72 soia 55
mondializare 177, 178 soluri 52, 53
mortalitate 40 spalii agricole (polarizare) 7l
mortalitatea infantila 147 spatii rurale (tipuri de) 49,71,73, 142, 169
multinalionale 31, 177, 178 specializare (tipuri de orage) 80
na$teri in afara cisAtoriei 130 specializare industriala (tipuri de judete) 98
nalionalitali 18,23 speranla de viap 130
natalitate 40 spitale l14
neoprotestantism (difuzie) 141 sport (sectii, sportivi) 124
oleoducte 30 statut administrativ 37, 169
ora$e (localitati componente) 170 studii superioare (persoane cu) 125
ora5e (polarizare) 83 somaj 129,147
orasele (evolufiea populaliei 1912-2004) 77 tectonica 34
oragele (marime/statut - 2004) 75, 170 telefonice (servicii) ll5, 116
ora5ele (rata de varialie a populaliei 1989-2C04) 74 televiziune (abonamente, cablu) 124, 175
Orange (difuzia serviciilor) 116 te{iar 108, 109
ortodocai 26 teritoriu (constructia istorica) 16, I 7
ovine (cregtere) 67 textile, imbracaminte (industrie) 97
patrimoniu (cultural, natural) 20
transport urban 79
parimoniu (istoric, religios) 19
transportul aerian (TAROM) 29,|M
patroni 57,82,99
turism (obiective, centre, regiuni) ll7
paduri 50, 5l
urbanizare 36, 39
pasari (cregtere) 67
uzine peste 250 de salariati) 94
piguni 9i finep 6l
vdrsti (piramida pe grupe de) 23,24,25,40
pensii 128
varsta (sructura pe grupe de) 4l
pensiuni turistice 142
piala imobiliara (Bucuregti) 88
vii (pondere, evolulie 1992-2004) 62
PIB (iude1e, evolulie) 128,144 zona metropolitana (Bucure$ti) 17 I
Lista unitdtilor administrative
Judef,fl Comuna COMTJNA 69 $pring 62 $ilindia
I Alba Iulia 70 $ugag 63 $imand
2 Abrud 7l Teius 64 $iria
J Aiud 72 Unirea 65 $igtaroval
4 Blaj t5 Vadul Mo[ilor 66 Taut
5 CAmpeni 74 Valea Lunga 67 Tdmova
6 Cugir 75 Vidra 68 Varadia de Mureq
7 Ocna Mureg 76 Vintul de Jos 69 Vinga
8 Sebes I Arad 70 Vdrfurile
9 Zlatnz 2 Chigineu-Crig 7l Vladimirescu
10 Albac J Curtici 72 Zabrani
ll Almagul Mare 4 Ineu 73 Zarand
t2 Arie$eni 5 Lipova 74 Zerind
l3 Avram Iancu 6 Nadlac 75 Zimandul Nou
t4 Baia de Arieg 7 Pincota 1 Pitesti
l5 Berghin 8 Sebis 2 Cimpulung
l6 Bistra 9 Almas 3 Mioveni
l7 Blandiana l0 Apateu 4 Coste$ti
l8 Bucium ll Archis 5 Curtea de Arge$
l9 Cenade t2 Bata 6 Topoloveni
20 Cergau t3 Beliu 7 Albe$ii de Muscel
2l Cerul-Bacaind t4 Birchis 8 Albestii de Argeg
22 Cetatea de Balta t5 Bdrsa 9 Albota
23 Ciugud l6 Bdrzava 10 Aninoasa
24 Ciuruleasa 17 Bocsig 1l Areful
25 Cdlnic l8 Brazii t2 Bascov
26 Cricau t9 Buteni 13 Babana
27 Cracirmelul de Jos 20 Carand t4 Baiculesti
28 Daia Romdna 2t Cermei 15 Balilesti
29 Dostat 22 Chisindia l6 Beleli-Negregti
30 Farau 23 Conop t7 Berevoiegti
3l Galda de Jos 24 Covasint l8 Birla
32 Girbova 25 Craiva 19 Bogati
33 Girda de Sus 26 Dezna 20 Boteni
34 Hopdrta 27 Dieci 2l Bote$ti
35 Horea 28 Ususlru (Dorgog) 22 Bradul
36 29 Felnac /.7 Bradulet
lehiu
37 Intregalde 30 FAnt6nele 24 Budeasa
38 Jidvei 3l Ghioroc 25 Bughea de Jos
39 Livezile 32 Graniceri 26 Buzoe$ti
40 Lopadea Noua 33 Gurahonl 27 Caldararu
1t Lunca Muregului 34 Halmagiu 28 Calinesti
42 Lupga 35 Halmagel 29 Cateasca
43 Mete$ 36 Ha$ma$ 30 Cepari
44 Mihalt 3t Ignegti 3l Cetateni
45 Miraslau 38 Iratosul 32 Cicanesti
46 MogoS 39 Livada 33 CiofrAngeni
47 Noglac 40 Macea 34 Ciomagegti
48 Ocolig 4t Mi$ca 35 Cocul
49 Ohaba 42 Moneasa 36 Corbeni
50 Pianul de Sus 43 Olari 3l Corbi
51 Poiana Vadului 44 Paulis 38 Co$e$ti
52 Ponor 45 Pecica 39 Cotmeana
53 Pogaga 46 Peregul Mare 40 Cuca
54 Radesti 47 Petris 4l Davidegti
55 Rimetea 48 Pilul 42 D6.mbovicioara
56 Rimet 49 Ple$cuta 43 Darmanesti
57 Ro$ia Montana 50 SavArsin 44 Dobresti
58 Rosia de Secas 5l Secusigiu 45 Domne$ti
59 Salciua 52 Seleu$ 46 Dragoslavele
60 Salistea 53 Semlac 47 Draganul
6l Sasciori 54 Sintea Mare 48 Godeni
55 Sintana 49 H6rsesti
62 Scari$oara
S0ncel 56 Socodor 50 Hdrtiesti
63
u Sdntimbru 57 $ofronea 5l
52
Izvorul
Leordeni
65 Sohodol 58 $agul
59 $eitin 53 Leregti
66 Stremtr
60 $epreug 54 Lunca Corbului
67 $ibot
6l $icula 55 Malureni
68 $ona

181
 Atlasul Romdniei

56 Maracineni 29 Dofteana t4 Avram Iancu

57 Merisani 30 Faraoani l5 Balc
58 Micesti 3l Filipeni l6 Batir
59 Mihaesti 32 Filipeeti l7 Biharia
60 Mioarele JJ Giiceana 18 Boianul Mare
6l Mirosi 34 Ghimeg-Faget l9 Borod
62 MorAreSti 35 Girleni 20 Borg
63 Mo$oaia 36 Glavanesti 2t Bratca
& MozAceni 37 Gura Vaii 22 Brusturi
65 Mu$ate$ti 38 Helegiu 23 Budureasa
66 Negragi 39 Hemeiu$ 24 Buduslau
67 Nucaoara 40 Horgegti 25 Bulz
68 Oarja 4t Huruiesti 26 Bunte$ti
69 Pietro$ani 42 Berheciului 27 Cabesti
70 Poienarii de Argeg 43 Letea Veche 28 Capilna
7t Foienaii de Muscel 44 Lipova 29 Carpinet
72 Poiana Lacului 45 Livezi 30 Cefa
73 Popegti 46 Luizi-Calug?ra 3l Ceica
74 Priboieni 47 Magiregti 32 Cetariu
75 Ratesti 48 Magura JJ Cherechiu
76 Recea 49 Manastirea Casin 34 ChiSlaz
77 Rociul 50 Margineni 35 Ciuhoi
78 Ructrr 5l Moto$eni 36 Ciumeghiu
79 Salatrucu 52 Negri 37 Cimpani
80 Sapata 53 Nicolae Balcescu 38 Cociuba Mare
8l Schitul Golesti 54 Oiruz 39 Copicel
82 Slobozia 55 Once$ti 40 Cristiorul de Jos
83 St6lpeni 56 Orbeni 4t Curitrele
84 Stoene$ti 57 Palanca 42 Curtuiu$eni
85 Stolnici 58 Parava 43 Dema
86 Suseni 59 Parincea 44 Diosig
87 $tefan cel Mare 60 Pdncesti 45 Dobregti
88 $tefanegti 61 Pdrgaregti 46 Draganegti
89 $uici 62 Pdrjol 47 Dragegti
90 Teiul 63 Plopana 48 Finis
9l Tigveni 64 Podul Turcului 49 Girisul de Cris
o) Titesti 65 Poduri s0 Hidiselul de Sus
93 Uda 66 Racova 5l Holod
94 Ungheni 67 Racaciuni 52 Husasau de Tinca
95 Valea Danului 68 Rachitoasa 53 lneu
96 Valea Ia$ului 69 Rosiori 54 Lazuri de Beiug
97 Valea Mare-Pravit 70 Sascut 55 Lazireni
98 Vedea 7t Sanduleni 56 Lugagul de Jos
99 Vladesti 72 Sauce$ti 57 Lunca
I Bacau 73 Scorteni 58 Madaras
2 One$ti 74 Secuieni 59 Magegti
3 Buhusi 75 Solont 60 Nojorid
4 Cominesti 76 Stanisesti 6l Olcea
5 Darmanegti 77 Strugari 62 Osorhei
6 Moinesti 78 $tefan cel Mare 63 Pietroasa
7 Slanic-Moldova 79 Tamagi u Pocola
8 Tdrgul Ocna 80 Tatarasti 65 Pomezeu
9 Agas 8l Tdrgul Trotug 66 Popegti
l0 Ardeoani 82 Traian 67 Rabagani
ll Asiu 83 Ungureni 68 Remetea
t2 Balcani 84 Urechegti 69 Rieni
l3 Beresti-Bistrita 85 Valea Seaca 70 Ro$ia
14 Beresti-Tazlau 86 Vultureni 7t Sacadat
l5 Berzunti 87 Zemeg 72 Sacueni
l6 Bdrsanesti 1 Oradea 73 Salacea
t7 Blagegti 2 Alesd 74 Salard
l8 Bogdanegti J Beius 75 Sdmbata
t9 Brusturoasa 4 Marghita 76 Sdnmartin
20 Buhoci 5 Nucet 77 Sdntandrei
2t Casin 6 $tei 78 Sarbi
22 Caiud 7 Salonta '79 Spinug
23 Cleja 8 Valea lui Mihai 80 Suplacul de Barciu
24 Colonegti 9 Vascau 8l $imian
25 Corbasca l0 Abram 82 $inteu
26 Cotofanesti ll Abramul 83 $oimi
27 Damiene$ti t2 AStileu 84 $uncuiug
28 Dealul Morii l3 Augeu 85 Tarcea

1 82
 Li sta u n itdti I o r ad mi n i strati ve

86 Tarcaia 4 Saveni 4 Predeal

87 Taurcu 5 Albegti 5 Rd$nov
88 Tileagd 6 Avra,meni 6 Rupea
89 Tinca 7 Baluseni 7 Sacele
90 Tulca 8 Brae$ti 8 Victoria
91 Jelchea 9 Broscluti 9 Zarnegti
92 Uileacul de Beiug r0 Bucecea 10 Apata
93 Vadul Crisului 1l Calarasi n Beclean
94 Viisoara t2 Conce$ti 12 Bod
95 V6rciorog l3 Copalau t3 Bran
I Bistrita t4 Cordareni t4 Budila
2 Beclean l5 Corlateni 15 Bune$ti
3 Nasaud t6 Corni t6 Cata
4 Singeorz-Bai 17 Cotu$ca t7 Cincul
5 Bistrita B6rgaului 18 Criste$ti 18 ComAna
6 Brani$tea t9 Cristinesti t9 Cristian
7 Budacul de Jos 20 CurteSti 20 Dumbravita
8 Budesti 2t Dersca 2t Feldioara
9 Caianul Mic 22 Ddngeni 22 Fundata
l0 Cetate 23 DobArceni 23 Ghimbav
ll Ciceu-Giurgegti 24 Dragugeni 24 Halchiu
t2 Chiochis 25 Dume$ti 25 Harman
l3 Chiuza 26 Flamanzi 26 Hdrseni
l4 Co$buc 27 Frumugica 27 Hoghiz
l5 Dumitra 28 George Enescu 28 Homorod
l6 Feldru 29 Gorbanesti 29 Jibert
t7 Galatii Bistritei 30 Havnma 30 Lisa
l8 Ilva Mare 3l Hanesti 3t Maieru$
t9 Ilva Mici 32 Hiliseu-Horia 32 MAndra
20 Josenii B0rgaului JJ Hlipiceni JJ Moieciu
2t Lechinta 34 Hudesti 34 Ormenig
22 Legul 35 Ibanesti 35 Parau
23 Livezile 36 Leorda 36 Poiana Marului
24 Lunca Ilvei 37 Lunca 37 Prejmer
25 Maierul 38 Manoleasa 38 Racos
26 Matei 39 Mihai Eminescu 39 Recea
27 Magura Ilvei 40 Mihaileni 40 $ercaia
28 Mariselul 4l Mihalageni 41, $inca Veche
29 Micegtii de Cdmpie 42 Mileanca 42 SAnpetru
30 Milas 43 Mitoc 43 $oars
3l Monor 44 Nic$eni 44 Tarlungeni
32 Nimigea 45 Piltinis 45 Teliu
33 Nugeni 46 Pomirla 46 Ticusul Vechi
34 Parva 47 Prajeni 47 Ucea
35 Petru Rares 48 Rachiti 48 Ungra
36 Prundul Bdrgaului 49 Radaud-Prut 49 Vama BuzAului
37 Rebra 50 Rauseni 50 Vi$tea
38 Rebri$oara 51 Ripiceni 5l Voila
39 Rodna 52 Roma 52 Vulcan
40 Romuli 53 Romdne$ti 1 Braila
4t Salva 54 Santa Mare 2 Faurei
42 Silivasul de 55 Stauceni 3 Ianca
CAmpie 56 SuharAu 4 insuraFi
43 Sdnmihaiul de 57 Sulita 5 Baraganul
Cdmpie 58 $endriceni 6 Berte$tii de Jos
44 Spermezeu 59 $tefanegti 7 Bordei Verde
45 $ant 60 $tiubieni 8 Chiscani
46 $ieu 61 Todireni 9 Ciocile
47 $ieu-Magherug 62 Tru$esti l0 Ciresul
48 $ieu-Odorhei 63 Tudora ll Dudesti
49 $ieut 64 Ungureni t2 FrecAtei
50 $intereag 65 Unteni 13 Galbenul
5l Teaca 66 Vaculegti t4 Gemenele
52 Telciu 67 Viigoara 15 Gradi$tea
53 Tiha Bargaului 68 VtotulCnmpului 16 Gropeni
54 TArlisua 69 Vladeni t7 Jirlau
55 Uriu 70 Vlasinesti 18 Mara$ul
56 Urmenis 7l Vomiceni t9 Maxineni
57 Zagra 72 Vorona 20 Mircea Voda
I Boto$ani I Bragov 2t Movila Miresii
2 Darabani 2 Fagarag 22 Racovila
3 Dorohoi 3 Codlea 23 RAmnicelul

183
 Atlasul RomAniei

9 24 Romanul l0 53 Panatau 11 40 Goruia

9 25 Rosiori l0 54 Patirlagele l1 4l Gradinari
9 26 Salcia Tudor 10 55 Pietroasele 1l 42 Iablanila
9 27 Scotarul Nou 10 56 Pdrscov 1l 43 Lapugnicel
9 28 Silistea 10 57 Podgoria ll 44 Lapugnicul Mare
9 29 Stancuta 10 58 Po$ta Cdlniu ll 45 Luncavila
9 30 SurdilaCaiseanca l0 59 Puiesti 11 46 Lupac
9 31 Surdila-Greci l0 60 Racoviteni 11 47 Marga
9 32 $utegti 10 6l Rdmnicelu 1l 48 Maureni
9 33 Tichilesti 10 62 Robeasca ll 49 Mehadia
9 34 Traian 10 63 Rugepl ll 50 Mehadica
9 35 Tudor 10 64 Sageata 1l 51 Naidas
Vladimirescu 10 65 Sahateni ll 52 Obreja
9 36 Tufesti l0 66 Sapoca l1 53 Ocna de Fier
9 5t Ulmul l0 67 Sarulesti 1l 54 Paltinis
9 38 Unirea 10 68 Sco4oasa 11 55 Coronini
9 39 Vadeni 10 69 Scutelnici 1l 56 Pojejena
9 40 Victoria 10 70 Siriu 1l 57 Prigor
9 4l Visani l0 7t Smeeni ll 58 Ramna
9 42 Vizirul l0 72 Stdlpul ll 59 Racasdia
9 43 Zavoaia 10 73 Tisiu 11 60 Rusca Montan6
l0 I BuzAu l0 74 Topliceni 1l 6l Sacul
l0 2 Nehoiul t0 75 fintegti 11 62 Sasca Montana
l0 3 Pogoanele 10 76 Ulmeni 11 63 Sichevita
l0 4 R6.mnicul Sarat l0 77 Vadul Pasii 11 64 Slatina-Timis
l0 5 Amarul 10 78 Valea Rdmnicului 11 65 Socol
l0 Balta Alba l0 '79 l1
6 Valea Salciei 66 $opotul Nou
r0 7 Barlaceanu 10 80 Vemegti ll 67 Teregova
l0 8 Beceni l0 81 Vintila Voda ll 68 Ticvaniul Mare
l0 9 Berca l0 82 Viperegti 11 69 Timova
l0 10 Bisoca l0 83 VAlcele ll 70 Toplet
l0 ll Blajani l0 84 Zamesti ll 7t Tumul Ruieni
l0 t2 Boldul l0 85 Zidui 11 72 Valiug
l0 l3 Boziorul 1l 1 Resita l1 73 Vamdia
l0 t4 Bradeanul ll 2 Anina 11 74 Verme$
l0 l5 Braesti l1 J Baile Herculane 1l 75 Vrani
l0 l6 Breaza ll 4 BocAa 11 76 Zavoi
l0 t7 Buda ll 5 Caransebe$ 1l 77 Zorlenlul Mare
l0 l8 Calvini l1 6 Moldova Noua t2 1 Calarasi
l0 l9 C. A. Rosetti 1l 7 Oraviga t2 2 Budesti
l0 20 Canesti ll 8 Otelul RoEu t2 3 Fundulea
l0 2t Catina 1l 9 Armenig t2 4 Lehliu-Gara
10 22 Cemate$ti 1l 10 Bania t2 5 Oltenita
l0 23 Chiliile 1l 1l Baular t2 6 Alexandru
l0 24 Chiojdul 1l t2 Berli$te Odobescu
10 25 Cilibia ll l3 Berzasca t2 7 Belciugatele
l0 26 Cislau ll t4 Berzovia t2 8 Borcea
10 27 Cochirleanca 1l l5 Bolvagnila t2 9 Cascioarele
10 28 Colti 1l l6 Bozovici t2 l0 Chimogi
10 29 Coste$ti 1l t7 Brebul t2 ll Chiselet
10 30 Cozieni 1l l8 Brebul Nou t2 t2 Ciocane$ti
r0 3t Galbinasi 1l 19 Buchin t2 13 Curcani
r0 32 GherAseni ll 20 Bucosnita t2 t4 Cuza Voda
l0 33 Ghergheasa 1l 2t Cara$ova t2 l5 Dichiseni
l0 34 Glodeanul Sarat 1l 22 Carbunari t2 l6 Dor Marunt
10 35 Glodeanul-Siligtea 1l 23 Ciclova Romina t2 t7 Dorobantul
l0 36 Grebernul 1l 24 Ciuchici t2 l8 Dragalina
10 37 Gura Teghii ll 25 Ciudanovita t2 t9 Dragog Voda
r0 38 Largul ll 26 Constantin t2 20 Frasinet
t0 39 Lopatari Daicoviciu t2 21 Frumugani
10 40 Luciul 1l 27 Copacele t2 22 Fundeni
10 4t Magura 1l 28 Cornea t2 23 Gridigtea
10 42 Marircineni 1l 29 Comereva t2 24 Gurbanesti
l0 43 Margaritegti ll 30 Dalboset t2 25 Ileana
l0 44 Merei ll 3l Doclin t2 26 Independenta
l0 45 Mihailesti l1 32 Dognecea t2 27 Jegalia
l0 46 M0nzalesti l1 JJ Domaqnea t2 28 Lehliu
l0 47 Movila Banului ll 34 Eftimie Murgu t2 29 Luica
l0 48 Murgegti ll 35 Ezeris t2 30 Lupganul
l0 49 Naeni ll 36 Fdrliug t2 31 Mitreni
t0 s0 Odaile ll 37 Forotic t2 3Z Manastirea
10 5l Padina l1 38 Gdmic t2 33 Modelul
l0 52 Pardogi 1l 39 Glimboca t2 34 Nana

184
 Li sta u nitdli I o r ad m i n i st rati ve

t2 35 Nicolae Balcescu t3 55 Mintiul Gherlii t4 47 Pantelimon

t2 36 Perigorul l3 56 Mociul t4 48 Pecineaga
t2 5t Plataregti l3 57 Moldovenegti 14 49 Pegtera
t2 38 Radovanul t3 58 Palatca 14 50 Poarta Alba
t2 39 Roseti l3 59 Panticeu t4 5l Rasova
t2 40 Sarulesti l3 60 Petregtii de Jos t4 52 Saraiul
t2 4t Sohatul l3 61 Ploscog t4 53 Sacele
t2 42 Spanlov t3 62 Poieni 14 54 Seimeni
t2 43 $oldanul l3 63 Recea-Cristur t4 55 Silistea
t2 44 $tefan cel Mare t3 64 Rdgca t4 56 Tdrgugor
t2 45 $tefan Voda l3 65 Sacuieu t4 57 Topalul
t2 46 Tamadau t3 66 Sandulegti t4 58 Tortoman
t2 47 Ulmeni 13 67 Savadisla t4 59 Topraisar
t2 48 Ulmul l3 68 Sic t4 60 Tuzla
t2 49 Unirea l3 69 SAncraiu 14 6l Valul lui Traian
t2 50 Valea Argovei l3 70 S6nmartin t4 62 Vulturul
t2 5l Vasilali l3 7t Sinpaul t4 63 Unirea
t2 52 VAlcele 13 72 Suatul 15 I Sfand Gheorghe
t2 53 Vlad fepeg l3 73 Tritenii de Jos 15 2 Baraolt
l3 I Cluj-Napoca l3 74 Tureni l5 J Covasna
l3 2 Dej l3 75 Taga l5 4 intorsura Buzaului
13 3 Turda l3 76 Ungurag l5 5 Ttrgul Secuiesc
t3 4 Cdmpia Turzii l3 77 Vad l5 6 Aita Mare
l3 5 Gherla l3 78 Valea Ierii l5 7 Barcani
13 6 Huedin 13 79 Viisoara 15 8 BaBnii Mari
13 7 Aghiregul l3 80 Vultureni 15 9 Belin
l3 8 Aiton t4 I Constanla t5 l0 Bodoc
l3 9 Alunis t4 2 Basarabi l5 u Borogneul Mare
l3 10 Apahida t4 3 Cemavoda l5 t2 Brate$
l3 1l Agchileu t4 4 Eforie l5 l3 Bradul
l3 t2 Baciu t4 5 HArgova l5 t4 Brelcu
l3 l3 Baisoara t4 6 Mangalia l5 l5 Catalina
t3 t4 Belig t4 7 Medgidia l5 l6 Cemat
l3 15 Bob6lna t4 8 Navodari l5 t7 Chichis
t3 16 Bonfida t4 9 Negru Voda l5 l8 Comandau
l3 t7 Borga t4 l0 Ovidiu l5 r9 Dobirlau
13 l8 Buza t4 ll Techirghiol l5 20 Ghelinta
13 t9 Caianul t4 12 Adamclisi l5 21 Ghidfalau
l3 20 Calarasi t4 t3 Agigea l5 22 Haghig
l3 2t Calatele t4 t4 Albesti 15 23 Ilieni
l3 22 Camarasul t4 l5 Amzacea 15 24 Lemnia
l3 23 Capugul Mare t4 l6 Alimanul 15 25 Malnas
l3 24 Caseiul t4 t7 B,ureasa 15 26 Moacaa
l3 25 Catina t4 l8 Castelul l5 27 Ojdula
l3 26 Ceanul Mare t4 t9 Cerchezul 15 28 Ozun
l3 27 Chinteni t4 20 Chimogeni 15 29 Poian
l3 28 Chiuiesti t4 2r Ciobanul 1-5 30 Reci
l3 29 Ciucea t4 22 Ciocdrlia 15 3l Sdnzieni
l3 30 Ciurila t4 23 Cobadin 15 32 Sita Buzaului
13 3l Cdtcau 14 24 Cogealac l5 33 Turia
l3 32 Cojocna t4 25 Comana l5 34 Valea Crirului
t3 33 Come$ti l4 26 Corbul 15 35 Vdlcele
l3 34 Cuzdrioara t4 27 Crucea 15 36 Vtrghig
l3 35 Dabdca t4 28 Cumpana 15 37 Zagon
13 36 Feleacul t4 29 Deleni l5 38 Zabala
l3 37 Fize$ul Gherlii t4 30 Dobromir t6 I T6rgovigte
t3 38 Floresti 14 3l Dumbraveni l6 2 Fieni
l3 39 Frata t4 32 Gdrliciul l6 J Gaesti
l3 40 Geaca t4 33 Ghindaresti l6 4 Moreni
l3 4t Gilau t4 34 Independen[a 16 5 Pucioasa
l3 42 GArbau l4 35 Ion Corvin 16 6 Titu
l3 43 Iara t4 36 Istria l6 7 Aninoasa
l3 M Iclod t4 37 Limanul 16 8 Baleni
l3 45 Izvorul Crisului t4 38 Lipnila l6 9 Barbuletul
t3 46 Jichisul de Jos t4 39 Lumina 16 l0 Bezdead
13 47 Jucul t4 40 Mereni l6 ll Bilciure$ti
l3 48 Luna t4 41 Mihail 16 t2 Brani$tea
l3 49 Maguri-Racatau Kogalniceanu 16 l3 Brane$ti
13 50 Manastireni t4 42 Mihai Viteazul l6 t4 Brezoaele
l3 51 Margau t4 43 Mircea Voda 16 15 Buciumeni
13 52 Marisel t4 44 Nicolae Balcescu 16 l6 Buc$ani
l3 53 Mica t4 45 Oltina l6 t7 Butimanul
13 54 Mihai Viteazul 14 46 Ostrov l6 l8 Ciocane$ti

185
 Atlasul RomAniei

l6 t9 Cdndesti t7 9 Amarastii de Sus l7 82 Salcuta

l6 20 Cobia t7 r0 Apele Vii t7 83 Scae$ti
l6 2t Cojasca t7 lt Argetoaia 17 84 Seaca de Cdmp
l6 22 Comigani t7 t2 Bechet 17 85 Seaca de Padure
16 23 Contesti t7 13 Bistret t7 86 Secul
t6 24 Corbii Mari t7 t4 BArca t7 87 Silistea Crucii
l6 25 ComAtelul l7 t5 Boto$e$ti-Paia 17 88 Sopot
l6 26 Come$ti t7 l6 Brabova 17 89 $imnicul de Sus
l6 27 Costestii din Vale l7 l7 BrAdesti t7 90 Teasc
16 28 Crevedia 17 18 Braloqtita t7 9t Terpezila
l6 29 Cr6ngurile 17 l9 Bratovoegti t7 92 Teslui
t6 30 Darmane$ti I7 20 Breasta t7 93 fuglui
l6 3l Dobra L7 2t BucovA[ t7 94 Unirea
l6 32 Doicesti t7 22 Bulze$ti l7 95 Urzicuta
l6 33 Dragodana t7 23 Calopar t7 96 Valea Stanciului
l6 34 Dragomiregti 17 24 Caraula l'l 97 Vela
16 35 Finta 17 25 Carpen l'l 98 Verbila
l6 36 Glodeni 17 26 Castranova t7 99 VArtop
l6 3t Gura Foii t7 27 Calarasi 17 100 Vdrvorul de Jos
l6 38 Gura Ocnitei t7 28 Celarul r8 1 Galati
16 39 Gura $u1ii t7 29 Cerat r8 2 Tecuci
16 40 Hulubegti 17 30 Cemite$ti 18 3 Bere$ti
16 4l Iedera 17 32 Cetate 18 4 Tnrgul Bujor
l6 42 I. L. Caragiale t7 33 Cioroiasi l8 5 Barcea
l6 43 Lucieni t7 34 Ciupercenii Noi l8 6 Balabanesti
l6 44 Lude$ti 17 35 Cosoveni l8 7 Balasesti
l6 45 Lungulegul t7 36 Colofenii din Dos l8 8 Baleni
l6 46 Malul cu Flori t7 37 Daneti l8 9 Baneasa
l6 47 Manesti t7 38 Dabuleni l8 l0 Beregti-Meria
l6 48 Matasarul 17 39 Desa l8 11 Brani$tea
16 49 Mogosani t7 40 Diosti 18 t2 BrahaSesti
l6 50 Moroieni t7 4l Dobre$ti 18 l3 Buciumeni
16 5l Morteni l7 42 Dragotegti l8 t4 Cavadinesti
l6 52 Motaieni 17 43 Drinic l8 l5 Ce(esti
l6 53 Niculesti t7 44 Faucag r8 l6 Corod
l6 54 Nucet t7 45 Galicea Mare l8 t7 Comi
l6 55 Ocnita 17 46 Ghercesti 18 l8 Cosme$ti
l6 56 Odobesti t7 47 Gighera 18 t9 Costache Negri
l6 57 Petre$ti t7 48 Giubega l8 20 Cuca
l6 58 Pietrosita t7 49 Giurgila l8 2l Cudalbi
l6 59 Poiana 17 50 Gingiova l8 22 DrAginegti
l6 60 Potlogi 17 5l Gogogul l8 23 DrAguseni
l6 6t Produlesti t7 52 Goicea l8 24 FA(anesti
l6 62 Pucheni 17 53 Goiesti 18 25 Foltesti
l6 63 Racari t7 54 Grece$ti 18 26 Frumu5i1a
l6 64 Razvad t7 55 Igalnila l8 27 Fundeni
l6 65 Runcul 17 56 Izvoare l8 28 Ghidigeni
l6 66 Salcioara t7 57 Leu l8 29 Gohor
16 67 Slobozia Moara t7 58 Lipovul l8 30 Grivila
16 68 $elarul t7 59 Macegul de Jos l8 3l Independenla
16 69 $otdnga t7 60 Macegul de Sus l8 32 Ivegti
l6 70 Tartagegti t7 6l Maglavit l8 33 Jorasti
l6 7l Tatarani t7 62 Malul Mare l8 34 Liesti
l6 72 Ulieeti t7 63 Melinegti l8 35 Matca
16 73 Ulmi 17 64 Mischii l8 36 Mastacani
l6 74 Valea Lunga t7 65 Mdrsani l8 37 Movileni
l6 75 Valea Mare t7 66 Motatei 18 38 Munteni
l6 76 Vacare$ti t7 67 Murgagi l8 39 Namoloasa
l6 77 Valeni-D6"mbovi1a t7 68 Negoi l8 40 Nicoregti
16 78 Visina t7 69 Orodel l8 4t Oancea
16 79 VisineSti 17 70 Ostroveni l8 42 Pechea
l6 80 Varfuri 17 7t Peri$or l8 43 Piscul
l6 8r VoineSti 17 72 Pielegti r8 44 Priponegti
16 82 Vulcana-BAi 17 73 Piscul Vechi l8 45 Rediu
t7 1 Craiova t7 74 Plenila l8 46 Scdnteiegti
l7 2 Bailegti l7 75 Podari l8 47 Schela
t7 3 Calafat t7 76 Poiana Mare l8 48 Slobozia Conachi
t7 4 Filiaei 17 77 Predegti t8 49 Smdrdan
t7 5 Segarcea t7 78 Radovan l8 50 Smulli
l7 6 Afumati 17 79 Rast r8 51 Suceveni
17 7 Almaj t7 80 Robanegti l8 52 $endreni
l7 8 AmirAgtii de Jos 17 81 Sadova l8 53 Tudor Vladimirercu

186
 Li sta u n itdli I o r ad m i n i st rati ve

l8 54 Tuluce$ti 20 l8 Bilteni Dealul

18 55 fepul 20 t9 Bolbosi Ditrau
l8 56 Umbriresti 20 20 Borascu Ddrjiu
r8 57 Valea Marului 20 2t Branegti Feliceni
r8 58 VAnatori 20 22 Bumbesti-Pitic Frumoasa
l8 59 Vdrlezi 20 23 Bustuchin Galautas
l8 60 Vladepti 20 24 Capreni Joseni
t9 I Giurgiu 20 25 Catunele Ldzarea
l9 2 Bolintin-Vale 20 26 Ciuperceni Lueta
t9 3 Mihailesti 20 27 Cilnic Lunca de Jos
l9 4 Adunalii-Copaceni 20 28 Crasna Lunca de Sus
t9 5 Barneasa 20 29 Cru$et Lupeni
l9 6 Bolintin-Deal 20 30 Danciulesti Martinis
l9 7 Buc$ani 20 3l Danesti Meregti
t9 8 Bulbucata 20 5Z Dragotegti Mihaileni
19 9 Buturugeni 20 33 DraguFsti Mugeni
19 l0 Calugareni 20 34 Farcagegti Ocland
l9 ll Clejani 20 35 Glogova Pauleni-Ciuc
l9 t2 Colibasi 20 36 Godinesti Plaiegii de Jos
t9 13 Comana 20 37 Hurezani Praid
t9 t4 Crevedia Mare 20 38 Ionegti Remetea
l9 l5 Daia 20 39 JupAnegti Sacel
t9 l6 Floregti-Stoenegti 20 40 Lelegti Sarmas
t9 t7 Frltegti 20 4t Licurici Secuieni
r9 l8 Gaiseni 20 42 Logregti Siculeni
l9 19 Gaujani 20 43 Matasari SAncraieni
t9 20 Ghimpali 20 44 Mu$ete$ti SAndominic
t9 21 Gogogari 20 45 Negomir Sinmartin
19 22 Gostinul 20 46 Pade$ Sdnsimion
19 23 Gostinari 20 47 Pegtigani Subcetate
t9 24 Gradinari 20 48 Plopgorul Suseni
t9 25 Greaca 20 49 Polovragi $imonegti
19 26 Hotarele 20 50 Prigoria Tulgheg
t9 27 Iepuregti 20 5l Ro$ia de Amaradia Tugnad
t9 28 Izvoarele 20 52 Runcul Ulies
t9 29 Joita 20 53 Samarinesti Var$ag
t9 30 Letca NouA 20 54 Sacelul Voglabeni
l9 3l Mihai Bravul 20 55 Saulesti Zetea
t9 32 MAr$a 20 56 Scoa4a Deva
19 JJ Ogrezeni 20 57 Schela Hunedoara
t9 34 Oinacul 20 58 Slivilesti PetroSani
t9 35 Prundul 20 59 Stanesti Aninoasa
l9 36 Putineiul 20 60 Stejari Brad
t9 5t Rasuceni 20 6l Stoina Calan
t9 38 Roata de Jos 20 62 Telegti Hapg
l9 39 Schitul 20 63 Tismana Lupeni
t9 40 Singureni 20 64 Turburea Ora$tie
r9 4t Slobozia 20 65 Turceni Petrila
l9 42 Stanesti 20 66 Turcine$ti Simeria
t9 43 Stoenesti 20 67 Tantareni Uricani
l9 44 Toporul 20 68 Urdari Vulcan
l9 45 Ulmi 20 69 Vagiulegti Baia de Crig
t9 46 Valea Dragului 20 70 Vladimir Balsa
l9 47 VaraSti 21 I Miercurea-Ciuc Banita
t9 48 Vedea 21 2 Odorheiul Secuiesc Barul
t9 49 Vanatorii Mici 2t J Baile Tuqnad Bacia
20 I Tirgul Jiu 2t 4 Balan Baila
20 2 Bumbegti-Jiu 2l 5 Borsec Batrina
20 3 Motru 2t 6 Cristurul Secuiesc Beriu
20 4 Novaci 2t 7 Gheorgheni Blajani
20 5 Rovinari 2t 8 Toplila Bosorod
20 6 TArgul Carbunegti 2l 9 Vlahita Branigca
20 7 ficleni 2t l0 Arid Bretea Rom6na
20 8 Albeni 2t ll AvrAmeSti Buceg
20 9 Alimpegti 2t t2 Bilbor Bucuresci
20 10 Aninoasa 2t l3 Bradegti Bulzegtii de Jos
20 ll Arcani 2t t4 CapAlnila Bunila
20 t2 Baia de Fier 2t 15 Ciucsingeorgiu Burjuc
20 l3 Bilanegti 2t l6 Ciumani Cerbal
20 t4 Balesti 2t t7 Ci4a Certejul de Sus
20 l5 Barbate$ti 2t l8 Corbul Carjiti
20 16 Bengegti-Ciocadia 2t 19 Corund Criscior
20 t7 Berlegti 2t 20 Danegti Densug

187
 Atlasul RomAniei

22 36 Dobra 23 38 Milosesti 24 58 Popegti

22 37 Geoagiu 23 39 Movila 24 59 Popricani
22 38 Ghelari 23 40 Movilip 24 60 PrisAcani
22 39 Gurasada 23 41 Munteni-Buzau 24 61 Probota
22 40 Harau 23 42 Perieti 24 62 Raducaneni
22 4t Ilia 23 43 Reviga 24 63 Rediu
22 42 Lapugiul de Jos 23 44 Salcioara 24 @ Rom0negti
22 43 Lelese 23 45 Saveni 24 65 Ruginoasa
22 44 Lunca Cemii de 23 46 Scdnteia 24 66 Schitul Duca
Sus 23 4't Sfdntul Gheorghe 24 67 Scinteia
22 45 Luncoiul 23 48 Sinesti 24 68 Scobinti
22 46 Martinesti 23 49 Stelnica 24 69 Sinesti
22 47 Orastioara de Sus 23 50 Suditi 24 70 Siretel
22 48 Pestisul Mic 23 5l Valea Ciorii 24 7t Stolniceni-Prajescu
22 49 Pui 23 52 Valea Macrigului 24 72 Strunga
22 50 Rapoltul Mare 23 53 Vladeni 24 73 $cheia
22 5l Rachitova 24 1 Iasi 24 74 $ipote
22 52 Ribita 24 2 HArlau 24 75 Tansa
22 53 Rdul de Mori 24 J Pa$cani 24 76 Tataru$i
22 54 Romos 24 4 TArgul Frumos 24 77 TArgul Frumos
22 55 Sarmizegetusa 24 5 Alexan&u Ioan Cuza 24 78 Todiregti
22 56 Salasul de Sus 24 6 Andrieseni 24 79 Tomegti
22 57 Sintamaria-Orlea 24 7 Aroneanul 24 80 Trifesti
22 58 $oimug 24 8 Baltati 24 81 fibana
22 59 Teliucul Inferior 24 9 Belce$ti 24 82 Tibanesti
22 60 Tomegti 24 10 Bivolari 24 83 figanasi
22 6l Toplita 24 l1 Bimova 24 84 lufora
22 62 Totegti 24 t2 Ungheni 24 85 Valea Seaca
22 63 Turdag 24 13 Brae$ti 24 86 Victoria
22 64 Unirea 24 t4 Butea 24 87 Vinatori
22 65 Vata de Jos 24 l5 Ceplenila 24 88 Vladeni
22 66 Valigoara 24 t6 Ciorte$ti 24 89 Voinegti
22 67 Vetel 24 t7 Ciurea 25 I Baia Mare
22 68 Vo(a 24 l8 Coamele Caprei 25 2 Sighetul Marma(iei
22 69 Zanr 24 t9 Comarna 25 J Baia Sprie
23 I Slobozia 24 20 Costuleni 25 4 Borga
23 2 Fete$ti 24 2l Cotnari 25 5 Cavnic
23 3 Jandarei 24 22 Cozme$ti 25 6 Seini
23 4 Urziceni 24 23 Cristesti 25 7 Tdrgul Lapug
23 5 Adincata 24 24 Cucuteni 25 8 Vigeul de Sus
23 6 Albesti 24 25 Dagdla 25 9 Ardusat
23 7 Alexeni 24 26 Deleni 25 10 AriniS
23 8 Amara 24 27 Dobroval 25 ll Asuajul de Sus
23 9 Andragesti 24 28 Dolhegti 25 t2 Baita de sub Codru
23 10 Armasesti 24 29 Dumegti 25 13 Baiul
23 11 Axintele 24 30 Erbiceni ?s t4 Base$ti
23 12 Balaciul 24 3l Focuri 25 15 Bicaz
23 13 Barcanegti 24 32 Golaiegti 25 t6 Bistra
23 14 Bordu$ani 24 JJ Gorban 25 17 BArsana
23 15 Brazli 24 34 Grajduri 25 18 Bocicoiul Mare
23 16 Bucul 24 35 Gropnila 25 19 Bogdan Voda
23 17 Cazane$ti 24 36 Groze$ti 25 20 Boiul Mare
23 18 Ciochina 24 3'l Halaucesti 25 2l Botiza
23 t9 CiocArlia 24 38 Hele$teni 25 22 Budesti
23 20 Ciulnita 24 39 Holboca 25 23 Calinesti
23 2t Cocora 24 40 Horlegti 25 24 Ceme$ti
23 22 CosAmbegti 24 4t Ipatele 25 25 Cic6rlau
23 23 Cogereni 24 42 Lespezi 25 26 Cimpulung la Tisa
23 24 DrAgoiegti 24 43 Letcani 25 27 Copalnic-Managtur
23 25 Dridul 24 44 Lungani 25 28 Coroieni
23 26 Facaeni 24 45 Maddrjac 25 29 Cupseni
23 27 Fierbinli-TArg 24 46 Mirce$ti 25 30 Desegti
23 28 Gheorghe Doja 24 47 Mironeasa 25 3l Dragomiregti
23 29 Gheorghe Lazar 24 48 Miroslava 25 32 Dumbravila
23 30 Giurgeni 24 49 Miroslovesti 25 33 F?ucaga
23 3l GArbovi 24 50 Mogogegti 25 34 Giulegti
23 32 Grindul 24 5l Mogogegti-Siret 25 35 Grosi
23 33 Grivita 24 52 Mogna 25 36 Ieud
23 34 Ion Roata 24 53 Motca 25 37 Lapug
23 35 Jilavele 24 54 Movileni 25 38 Leordina
23 36 Manasia 24 55 Oteleni 25 39 Mire$ul Mare
23 JI Mihail 24 56 Plugari 25 40 Moisei
Kogalniceanu 24 57 Podul Iloaiei 25 4t Oa4a de Jos

188
 Lista u nitdli lor ad mi nistrative

25 42 Ocna $ugatag 26 42 Obdrsia de Cdmp 27 49 Hodac

25 43 Petrova 26 43 ObArsia-Closani 27 50 Hodo$a
25 44 Poienile de sub 26 44 Oprigor 27 51 Ibanesti
Munte 26 45 Padina 27 52 Iclanzel
25 45 Recea 26 46 Patulele 27 53 Ideciul de Jos
25 46 Remetea 26 47 Podeni 27 54 Livezeni
Chioarului 26 48 Ponoarele 27 55 Lunca
25 47 Remeti 26 49 Poroina Mare 27 56 Lunca Bradului
25 48 Repedea 26 50 Pristol 27 57 Magherani
25 49 Rona de Jos 26 5l Prunigor 27 58 Mica
25 50 Rona de Sus 26 52 Punghina 27 59 Miercurea
25 5l Rozavlea 26 53 Rogova Nirajului
25 52 Ruscova 26 54 Salcia 27 60 Mihegul de
25 53 SarasAu 26 55 Stangaceaua C0mpie
25 54 Satulung 26 56 Svinita 27 6l Nadegul
25 55 Sacala$eni 26 57 $imian 27 62 Neaua
25 56 Sacel 26 58 $isesti 27 63 Ogra
25 57 Saligtea de Sus 26 59 $ovama 27 64 Papiu Ilarian
25 58 salsig 26 60 TAmna 27 65 Panet
25 59 Sap6nla 26 6l VAnatori 27 66 Pasareni
25 60 Strdmtura 26 62 Vinjulet 27 67 Petelea
25 6l Suciul de Sus 26 63 Vladaia 27 68 Pogaceaua
25 62 $isesti 26 64 Voloiac 27 69 Rastolita
25 63 $omcuta Mare 27 I TArgul Mureg 27 70 Rlciul
25 64 Tarutii-Magherau$ 27 2 Sighigoara 27 7l Rusii-Munti
25 65 Ulmeni 27 3 Iemut 27 72 Saschiz
25 66 Vadul lzei 27 4 Ludu$ 27 73 Sarmasul
25 67 Valea Chioarului 27 5 Reghin 27 74 Sincraiul de
25 68 Vima Mica 27 6 Sovata Mureg
25 69 Viseul de Jos 27 7 Timaveni 27 75 Singeorgiul
25 70 Poienile Izei 27 8 AcaFri de Mureg
26 I Drobeta-Tumul 27 9 Adamus 27 76 Sdngeorgiul
Severin 27 l0 Albesti de Padure
26 2 Baia de Arama 27 ll Alunis 27 77 SAnger
26 3 Orgova 27 t2 Apold 27 78 SAnpaul
26 4 Strehaia 27 t3 Atinti$ 27 79 SAnpetrul
26 5 Vinjul Mare 27 t4 Bahnea de Cflmpie
26 6 Bala 27 l5 Band 27 80 SAntana de Mure$
26 7 Balta 27 l6 Bato$ 27 81 Solovastru
26 8 Balacita 27 t7 Bagaciul 27 82 Stlnceni
26 9 BAcles 27 l8 Bala 27 83 Suplac
26 l0 Bdlvanegti 27 l9 Balauseri 27 84 Suseni
26 1t BrezniB-Motru 27 20 Beica de Jos 27 85 $aulia
26 t2 Breznita-Ocol 27 2t Bichis 27 86 $incai
26 13 Brosteni 27 22 Bogata 27 87 Taureni
26 t4 Burila Mare 27 23 Breaza 27 88 Ungheni
26 l5 Butoie$ti 27 24 Brdncovenegti 27 89 Valea Largi
26 16 Cazanesti 27 25 Ceua$ul de 27 90 Varyata
26 l7 Ciresul CAmpie 27 9l Vatava
26 18 Corcova 27 26 Chetani 27 a7 Velca
26 19 Corlalel 27 27 Chiherul de Jos 27 93 Viisoara
26 20 Cujmir 27 28 Corois6nmartin 27 94 Vanatori
26 2l Devesel 27 29 Cozma 27 95 Voivodeni
26 22 D6rvari 27 30 Craciunesti 27 96 Zagir
26 23 Dubova 27 31 Craiesti 27 97 Zaul
26 24 Dumbrava 27 32 CristeSti de Cimpie
26 25 Floresti 27 JJ Cucerdea 28 I Piatra-Neamt
26 26 Gtrla Mare 27 34 Cuci 28 2 Roman
26 27 Godeanul 27 35 Dane$ 28 J Bicaz
26 28 Gogogul 27 36 Deda 28 4 TArgul Neaml
26 29 Greci 27 5l Eremitul 28 5 Agapia
26 30 Groze$ti 27 38 Emei 28 6 Bahna
26 3l Gruia 27 39 Faragau 28 7 Baltrategti
26 32 Hinova 27 40 FAntdnele 28 8 Bicaz-Chei
26 33 Husnicioara 27 4t Galesti 28 9 Bicazul Ardelean
26 34 Eselnita 27 42 Ganesti 28 l0 Bdra
26 35 Ilovit 27 43 Gheorghe Doja 28 l1 BArgaoani
26 36 Ilovila 27 44 Ghindari 28 t2 Bodegti
26 37 Isvema 27 45 Glodeni 28 t3 Borca
26 38 Izvorul BArzii 27 46 Gome$ti 28 t4 Borlesti
26 39 Jiana 27 47 Grebenigu de 28 15 Botegti
26 40 Livezile CAmpie 28 l6 Bozieni
26 4t Malovat 27 48 Gurghiu 28 t7 Brusnri-Driiganegti

189
 Atlasul RomAniei

28 18 Ceahlau 29 16 Bucinisul 29 88 Tufeni

28 t9 CindeSti 29 l7 Cezieni 29 89 Urzica
28 20 Cordun 29 r8 Cilieni 29 90 Valea Mare
28 2t Costisa 29 19 Cdrlogani 29 9l Vadastra
28 22 Cracaoani 29 20 Colone$ti 29 92 Vadastrita
28 23 Damuc 29 2t Corbul 29 93 Vileni
28 24 Dobreni 29 22 Coteana 29 94 Verguleasa
28 25 Doljeeti 29 23 Crdmpoaia 29 95 Visina
28 26 Dragomiregti 29 24 Curti$oara 29 96 Vitomiresti
28 27 Dulce$ti ?o ?< Cungrea 29 97 VAlcele
28 28 Dumbrava Rogie 29 26 DAneasa 29 98 Vladila
28 29 Farcaga 29 27 Deveselul 29 99 Voineasa
28 30 Faurei 29 28 Dobret 29 100 Vulpeni
28 31 Gheriiesti 29 29 Dobrosloveni 29 r0l Vulture$ti
28 32 Girov 29 30 Dobroteasa 30 I Ploiesti
28 33 GArcina 29 3l Dobrun 30 2 Azuga
28 34 Grinties 29 32 Draghiceni 30 J Baicoi
28 35 GrumAze$ti )q JJ Fageplul 30 4 Boldegti-Scaeni
28 36 Hangul 29 34 Falcoiul 30 5 Breaza
28 37 Horia 29 35 Farca5ele 30 6 Busteni
28 38 Icugegti 29 36 Ganeasa 30 7 Cdmpina
28 39 Ion Creanga 29 3t Giuvara5ti 30 8 Comamic
28 40 Margineni 29 38 G6rcov 30 9 Mizil
28 4t Moldoveni 29 39 Gostavalul 30 l0 Plopeni
28 42 Oniceni 29 40 Gradinari 30 ll Sinaia
28 43 Pastraveni 29 41 Grojdibodul 30 t2 Slanic
28 44 Petricani 29 42 Ianca 30 l3 Urlati
28 45 Piatra $oimului 29 43 Iancu Jianu 30 t4 Valenii de Munte
28 46 Pipirig 29 44 Icoana 30 l5 Adunati
28 47 Pingarali 29 45 Izbiceni 30 l6 Albegti-Paleologul
28 48 Podoleni 29 46 Izvoarele 30 t7 Alunis
28 49 Poienari 29 47 Leleasca 30 l8 Apostolache
28 50 Poiana Teiului 29 48 Maruntei 30 t9 Aricegtii
28 51 Rauce$ti 29 49 Mihaiesti Rahtivani
28 52 Razboieni 29 50 Milcov 30 20 Aricegtii Znletin
28 53 Rediu 29 5l Morunglav 30 2t Baba Ana
28 54 Romdni 29 52 Movileni 30 22 Balta Doamnei
28 55 Roznov 29 53 Nicolae Titulescu 30 23 Baltegti
28 56 Sagna 29 54 ObArSia 30 24 Banesti
28 57 Sabaoani 29 55 Oboga 30 25 Barcanegti
28 58 Savinesti 29 56 Oporelul 30 26 Berceni
28 59 Secuieni 29 57 Opta5i-Magura 30 27 Bertea
28 60 Stanitra 29 s8 Orlea 30 28 Blejoi
28 6l $tefan cel Mare 29 59 Osica de Sus 30 29 Boldegti-Gradigtea
28 62 Tarcau 29 60 Perieti 30 30 Brazi
28 63 Ta$ca 29 6l Pdr$coveni 30 3l Brebul
28 64 Tazlau 29 62 Ple$oiul 30 32 Bucov
28 65 Tama5eni 29 63 Poborul 30 33 Calugireni
28 66 Timisesti 29 u Potcoava 30 34 Carbunesti
28 67 Trifesti 29 65 Priseaca 30 35 Ceptura
28 68 Tupilali 29 66 Radomiresti 30 36 Ceragul
28 69 libucani 29 67 Redea 30 37 Chiojdeanca
28 70 Urecheni 29 68 Rotunda 30 38 Ciorani
28 7l Valea Ursului 29 69 Rusanegti 30 39 Cocorastii Mislii
28 72 Vii$oara 29 70 Scari$oara 30 40 Colceag
28 73 Vanatori-Neamt 29 7t Schitul 30 4t Comul
28 74 Zanegti 29 72 Seaca 30 42 Cosminele
29 1 Slatina 29 73 Sdmburesti 30 43 Drajna
29 2 Bals 29 74 Slatioara 30 44 Draganegti
29 J Caracal 29 75 Spineni 30 45 Dumbrava
29 4 Corabia 29 76 Sprincenata 30 46 Dumbrivegti
29 5 Dragarnegti-Olt 29 77 Stoene$ti 30 47 Filipeetii
29 6 Piatra-Olt 29 78 Stoicane$ti de Padure
29 7 Scomice$ti 29 79 Strejegti 30 48 Filipestii de Tdrg
29 8 Babiciul 29 80 Studina 30 49 FAnt6nele
,q 9 Baldovinegti 29 8l $erbanegti 30 50 Floregti
29 l0 Barasti 29 82 $tefan cel Mare 30 5l Fulga
.)o
ll BArza 29 83 Tatule$ti 30 52 Gherghila
29 t2 Bobice$ti 29 84 Teslui 30 53 Gorgota
29 l3 Brastavatul 29 85 Tia Mare 30 54 Gornet
29 t4 Brebeni 29 86 Topana 30 55 Gornet-Cricov
29 l5 Brincoveni 29 87 Traian 30 56 Gura Vadului

190
 Li sta u n itdli I o r ad mi ni st rati ve

30 57 Gura Vitioarei 3l 29 Halmeu 32 42 Nusfalau

30 58 Iordacheanul 3t 30 Hodod 32 43 Pericei
30 59 Izvoarele 3l 3l Homoroade 32 44 Plopig
30 60 Jugureni 3l 32 Lazuri 32 45 Poiana Blenchii
30 6l Lapog 3l 33 Livada 32 46 Romdnagi
30 62 Lipanegti 3l 34 Mediesul Aurit 32 47 Rus
30 63 Magurele 3l 35 Micula 32 48 salafig
30 64 Magureni 3l 36 Moftin 32 49 sae
30 65 Murneciu 3l 37 Odoreu 32 50 Sinmihaiul
30 66 Manegti 3l 38 Ora$ul Nou Almagului
30 67 Pacureti 3l 39 Paule$ti 32 5l Someg-Odorhei
30 68 Paulesti 3l 40 Petregti 32 52 Surduc
30 69 Plopul 3l 4t Pir 32 53 $amgud
30 70 Podenii Noi 3r 42 Piscolt 32 54 Sarmagag
30 7t Poiana C0mpina 3l 43 Pomi 32 55 Valciul de Jos
30 72 Poienarii Burchii 3l 44 Sanislau 32 56 Vdrsolt
30 73 Pose$ti 3l 45 Santiu 32 57 Zalha
30 74 Predeal-Sarari 3l 46 Saca$eni 32 58 Zimbor
30 75 Provila de Jos 3l 47 Sauca 32 59 Tremea
30 76 Provila de Sus 3l 48 Socond 33 I Sibiu
30 77 Puchenii Mari 3l 49 Supur 33 2 Medias
30 78 RAfov 3l 50 Tama Mare 33 3 Agnita
30 79 Salcia 31 5l Terebesti JJ 4 Avrig
30 80 Salciile 3l 52 Tiream JJ 5 Cisnadie
30 8l Sco4eni 3l 53 Tdrsolt 33 6 Copga Mica
30 82 Secaria 3l 54 Turt 33 7 Dumbraveni
30 83 Sdngerul 3t 55 Turulung JJ 8 Ocna Sibiului
30 84 Starchiojd 3l 56 Urziceni 33 9 Talmaciu
30 85 Surani 3l 57 Valea Vinului JJ r0 Altina
30 86 $ima 3l 58 Vama JJ 11 Apoldul de Jos
30 87 $oimari 3l 59 VetiS 33 t2 Arpagul de Jos
30 88 $otrile 3l 60 Viile Satul Mare 33 13 Atel
30 89 $tefegti 32 I Zalau 33 t4 Axente Sever
30 90 Talea 32 2 Cehul Silvaniei 33 l5 Bazna
30 9l Tatarul 32 J Jibou 33 l6 Biertan
30 92 Teigani 32 4 $imleul Silvaniei 33 17 B6rghis
30 93 Telega 32 5 Agrij 33 18 Blajel
30 94 Tinosul 32 6 Almasul JJ t9 Brateiul
30 95 TArggorul Vechi 32 7 Babeni JJ 20 Bradeni
30 96 Tom$ani 32 8 Balan 33 21 Bruiul
30 97 Valea 32 9 Banisor 33 22 Chiryar
Calugarcasca 32 l0 Benesat 33 23 Cirta
30 98 Valea Doftanei 32 ll Bobota 33 24 CirtiSoara
30 99 varbilau 32 r2 Bocsa 33 25 Cristian
30 100 V6lcanesti 32 l3 Buciumi 33 26 DArlos
3l I Satul Mare 32 t4 CamAr 33 27 Gura RAului
3t 2 Carei 32 l5 Carastelec 33 28 Hoghilag
3l 3 Negregti-Oa9 32 l6 Chiesd 33 29 Iacobeni
3l 4 Tagnad 32 17 Cizer 33 30 Jina
3l 5 Ac0s 32 l8 Coseiul 33 3r Laslea
3l 6 Andrid 32 t9 Crasna 33 32 Loamne$
3l 7 APa 32 20 Creaca 33 33 Ludos
3l 8 Ardud 32 2t Cristolt 33 34 Marpod
3l 9 Batarci 32 22 Criseni 33 35 Miercurea
3l l0 Beltiug 32 23 Cuzaplac Sibiului
3l ll Berveni 32 24 Dobrin 33 36 Merghindeal
31 t2 Bixad 32 25 Dragul 33 37 MicAsasa
3l t3 Barsaul de Jos 32 26 Fildul de Jos JJ 38 Mihaileni
3l 14 Bogdand 32 27 Gdlgau 33 39 Mo$na
3t l5 Botiz 32 28 G0rbou 33 40 Nocrich
31 l6 Calinesti-Oas 32 29 Halmasd 33 4l Orlat
3t t7 Camarzana 32 30 Hereclean 33 42 Pauca
3l t8 Capleni 32 3l Hida 33 43 Poiana Sibiului
3l 19 Cauag 32 32 Horoarul Crasnei 33 44 Porumbacul
3l 20 Cehal 32 33 Ileanda de Jos
3l 2t Certeze 32 34 Ip 33 45 Poplaca
3l 22 Craidorolt 32 35 Letca 33 46 Racovita
3l 23 Crucisor 32 36 Loma 33 47 RAul Sadului
24 Culciu 32 37 Marca 33 48 Ro$ia
31
38 Maeri$te 33 49 Rasinari
3l 25 Doba 32
Dorolt 39 Mese$enii de Jos 33 50 Sadul
3l 26 32
3l 27 Foieni 32 40 Mirsid JJ 5l Saliste
Ghe4a Mica 4t Ntrpradea 33 52 Slimnic
3l 28 32

191
 Atlasul RomAniei

JJ 53 $eica Mare 34 58 Mitocul 35 30 Drxgane$ti-Vlasca

33 54 $eica Mica Dragomimei 35 3l Draganegtii
33 55 $elimbar 34 59 Moara de Vede
JJ 56 $ura Mare 34 60 Moldova-Sulita 35 32 Furcule$ti
JJ 57 $ura Mica 34 61 Moldovita 35 33 Frumoasa
JJ 58 Tilisca 34 62 Musenita 35 34 Galateni
JJ 59 Turnul Rogu 34 63 Ostra 35 35 Gratia
33 60 Tdrnava 34 @ Panaci 35 36 Islaz
33 6l Valea Viilor 34 65 Paltinoasa 35 37 Izvoarele
33 62 Vurpar 34 66 ParteStii de Jos 35 38 Lisa
34 1 Suceava 34 67 Patrauf 35 39 Lita
34 2 Cimpulung 34 68 Poiana Stampei 35 40 Lunca
Moldovenesc 34 69 PojorAta 35 4t Mavrodin
34 3 Falticeni 34 70 Preutesti 35 42 Magura
34 4 Gura Humorului 34 7l Puma 35 43 Maldaeni
34 5 Radauti 34 72 Radaseni 35 44 Merenii de Jos
34 6 Siret 34 73 Rdgca 35 45 MArzanesti
34 7 Solca 34 74 Sadova 35 46 Mo$teni
34 8 Vatra Domei 34 75 Salcea 35 47 Nanov
34 9 AdAncata 34 76 Sanrl Mare 35 48 Nasturelul
34 l0 Arbore 34 77 Siminicea 35 49 Nec$e$ti
34 ll Baia 34 78 Slatina 35 50 Olteni
34 t2 Balcauf 34 79 Straja 35 51 Orbeasca
34 13 Bilca 34 80 Stroiesti 35 52 Peretul
34 t4 Bogdanegti 34 81 Snrlpicani 35 53 Piatra
34 15 Boroaia 34 82 Sucevila 35 54 Pietrosani
34 l6 Bosanci 34 83 $arul Domei 35 55 Plosca
34 t7 Botogana 34 84 $cheia 35 56 Plopii-Slavitesti
34 18 Breaza 34 85 Todiregti 35 57 Poeni
34 t9 Brodina 34 86 Udesti 35 58 Poroschia
34 20 Bro$teni 34 87 Ulma 35 59 Vitanegti
34 2t Bunegti 34 88 Vadul Moldovei 35 60 Putineiul
34 22 Cacica 34 89 Valea Moldovei 35 6l Radoiesti
34 23 CalafindeSti 34 90 Vama 35 62 Rasmire$ti
34 24 Cajvana 34 9l Vatra Moldovitei 35 63 Salcia
34 25 Ciprian 34 92 Veregti 35 64 Saceni
Porumbescu 34 93 Vicovul de Jos 35 65 Scrioagtea
34 26 Cdrlibaba 34 94 Vicovul de Sus 35 66 Scurnrl Mare
34 27 Comul Luncii 34 95 Voloval 35 67 Seaca
34 28 Crucea 34 96 Vulturesti 35 68 Sfintesti
34 29 Darmane$ti 34 97 Zamostea 35 69 Segarcea-Vale
34 30 Dolhasca 34 98 Zvorigtea 35 70 Siligtea
34 3l Dolhesti 35 I Alexandria 35 7t Siligtea-Gumegti
34 32 Doma-Arini 35 2 Tumul Magurele 35 72 Sirbeni
34 33 Doma 35 J Rogiorii de Vede 35 73 Slobozia MAndra
Candrenilor 35 4 Videle 35 74 SmArdioasa
34 34 Dome$ti 35 5 Zimnicea 35 75 Stejarul
34 35 Dragoiegti 35 6 Balaci 35 76 Suhaia
34 36 Dragugeni 35 7 Babaita 35 77 $torobaneasa
34 37 Dumbraveni 35 8 Blejegti 35 78 Talpa
34 38 Milisauf 35 9 Bogdana 35 79 Tataragtii de Jos
34 39 FAnt6nele 35 10 Botoroaga 35 80 Tata,ragtii de Sus
34 40 Fora$ti 35 11 Bragadirul 35 8l Traian
34 4l Frasin 35 t2 Br0nceni 35 82 Trivalea-Mo$teni
34 42 Fratautii Noi 35 t3 Bujoreni 35 83 Troianul
34 43 Fratautii Vechi 35 l4 Bujorul 35 84 Tiganesti
34 44 Frumosul 35 l5 Buzescu 35 8s Vedea
34 45 Fundul Moldovei 35 l6 Calinesti 35 86 Vi-igoara
34 46 Galanegti 35 t7 Ci,lmatuiul 35 87 Virtoapele
34 47 Gramesti 35 18 Calmaluiul de Sus 35 88 Zdmbreasca
34 48 Granicegti 35 t9 Cervenia 36 1 Timigoara
34 49 Horodnic de Jos 35 20 Ciolanesti 36 2 Lugoj
34 50 Horodniceni 35 21 Ciuperceni 36 3 Buziag
34 5l Iacobeni 35 22 Conlegti 36 4 Deta
34 52 Ipotegti 35 23 Cosme$ti 36 5 Jimbolia
34 53 Izvoarele Sucevei 35 24 Crevenicul 36 6 SAnnicolaul
34 54 Liteni 35 25 Crdngeni Mare
34 55 Marginea 35 26 Cringul 36 7 Balint
34 56 Malini 35 27 Didegti 36 8 Banloc
34 57 Manastirea 35 28 Dobrotesti 36 9 Bara
Humorului 35 29 Drac$enei 36 l0 Beba Veche

192
 Teritoriul romAnesc in cadrul Europei

36 ll Becicherecul 36 69 Sdnandrei 37 42 Stejarul

Mic 36 70 SAnmihaiul 3t 43 Topolog
36 t2 Belint Romdn 37 44 Turcoaia
36 l3 Bethausen 36 7t S6npetrul Mare 37 45 Jurilovca
36 14 Biled 36 72 $ag 3l 46 Valea Nucarilor
36 l5 BAma 36 73 $tiuca it 47 Pardina
36 16 Bogda 36 74 Teremia Mare 37 48 I. C. Bratianu
36 t7 Boldur 36 75 Tome$ti (Azaclau)
36 18 Brestoval 36 76 Topolovilul 38 I Vaslui
36 t9 Carpini$ Mare 38 2 B0rlad
36 20 Cenad 36 77 Tormac
38 3 Husi
36 2t Cenei 36 78 Traian Vuia
38 4 Negregti
36 22 Cheveregul 36 79 Uivar
38 5 Albesti
Mare 36 80 Variao
38 6 Alexandru
36 23 Ciacova 36 8l Victor Vlad
36 24 Comlogul Mare
Vlahula
Delamarina
36 25 Costeiul 36 82 Voiteg
38 7 Arsura
36 26 Criciova 3l 1 Tulcea 38 8 Banca
36 27 Curtea 37 2 Babadag 38 9 Bacani
36 28 Darova 37 3 Isaccea 38 l0 Bacesti
36 29 Denta 37 4 Macin 38 ll Balteni
36 30 Dudestii Vechi 37 5 Sulina 38 t2 Berezeni
36 31 Dumbrava 37 6 Baia 38 l3 Blagegti
36 32 Dumbravita 37 7 Beidaud 38 t4 Bogdana
36 33 Faget 3t 8 C. A. Rosetti 38 l5 Bogdanegti
36 34 Firdea 37 9 Carcaliu 38 l6 Bogdanila
36 35 Foeni 37 l0 Casimcea 38 t7 Botesti
36 36 Gavojdia 37 ll Ceatalchioi 38 l8 Bunegti-Averegti
36 37 Gataia 37 t2 Ceamurlia de 38 19 Codaeqti
36 38 Ghizela Jos 38 20 Coroiesti
36 39 Ghiroda 37 13 Cema 38 2l Coste$ti
36 40 Giarmata 37 t4 Chilia Veche 38 22 CreteSti
36 4t Giera 37 15 Ciucurova 38 23 Danesti
36 42 Giroc )t 16 Crisan 38 24 Deleni
36 43 Giulvaz 37 l7 Daeni 38 25 Delegti
36 44 Jamul Mare )l l8 Dorobantul 38 26 Dimitrie
36 45 Jebel )l l9 FrecaFi Cantemir
36 46 Lenauheim 37 20 Greci 38 27 Dragomiregti
36 47 Liebling 37 2t Grindul 38 28 Drdnceni
36 48 Lovrin 3t 22 Hamcearca
38 29 Duda-Epureni
36 49 Margina 37 23 Horia
1i
38 30 Dumegti
36 50 Ma$loc 37 Murighiol 38 3l Epureni
36 5l Mana$tiur )l 25 Izvoarele
38 32 Falciu
36 52 Moravita 37 26 Jijila 38 33 Gagegti
36 53 Mo$nita Noua 37 27 Luncavila 38 34 Gherghegti
36 54 Nadrag 37 28 Mahmudia
38 35 GArceni
36 55 Nitchidorf 37 29 Maliuc
36 56 Ohaba Lungir 38 36 Grivita
37 30 Mihai Bravul 38 37 Hoceni
36 57 O4i$oara 37 31 Mihail
36 58 Peciul Nou 38 38 Iana
Kogalniceanu 39 Ivanegti
36 59 Periam 38
37 32 Nalbant 40 Ivegti
36 60 Pietroasa 38
37 JJ Niculitel 38 41 Laza
36 61 Pischia
37 34 Nufarul 38 42 Lipoval
36 62 Racovitra
3l 35 Ostrov 38 43 Lunca Banului
36 63 Reca$
37 36 Peceneaga
38 44 Malu$teni
36 64 Remetea Mare
37 5t Sarichioi 38 45 Miclesti
36 65 Sacogul
37 38 Sfnntul 38 46 Muntenii de Jos
Turcesc
Gheorghe
36 66 Satchinez
37 39 Slava Cercheztr
36 67 Sacalaz
Seca$ 37 40 SmArdan
36 68
37 4l Somova

193
 Atlasul RomAniei
Harta administrativi
)tA
4
SU

1
'**,
Judete f E
3i
'6 1,
m
Alba bJ

i)
Arad
Argeg
Bacdu
Bihor u
Bistrita-Ndsdud
Botosani
Bragov
Brdila
Buzdu
Carag-Severin
Cdlaragi
Cluj
Constanta {) & G
T
Covasna J}
51 ?i
6,
DAmbovifa (t.
6 4
Dolj
Gala!i 'Cl,-
Giurgiu Z ..6r
Gorj a A
21 Harghita g
tb

22 Hunedoara
)
€
I
23 lalomila 1

24 lagi
25 Maramures \z
26 Mehedinti ,{' s
27 Mureg
28 Neamt $
6
29 ott fl
30 Prahova B 4
31 Satu Mare 1.
32 Salaj
33 Sibiu 4
tyt:
34 Suceava q^
p
35 Teleorman
36 Timis 4
37 Tulcea a
'1.
q5
38 Vaslui s
39 Vdlcea ?1
x
40 Vrancea
41 Bucuresti-llfov

194

\
 Dinamici emergente

:1
0
m

v &

l> -\
5

4 ^w
-p
iZ
n-
-I
t 6 ".- b
!a
1 "'. 6
G 2',. n
;3 --til
tl
o a

€
{J o-

2
n

^u

195
 Colectia Dynamiques du territoire
directorul colectiei: Th6rdse-Saint-Julien (Universit6 Paris 1, GDR Libergdo)

Denise PUMAIN, Th6rdse SAINT-ruLIEN, Arlas des villes de France. 176 pagini, 117 hadi (1989).

Didier PARIS (dtr.), Nord-Pas4e-Calais, une r€gion d'Europe en mouvemenr. 186 pagini, 50 harli (1989).

Anne-Marie LAKOTA, Christian MILELLI (coord.), flede -France, un nouveau tenitoire.276 pagni,60 hadr (1989).

Piene GROU, Atlas mondial des mulinationales, vol. 7. L'Espace des multinuionales. 168 pagini, 89 ha{i (1990).

Madeleine BROCARD, L a Science et les r€gions. G1oscopie de la France.268 pagini, 100 figuri (1990).

Daniel NOIN, Atlas de la population mondiale.160 pagini, 80 harti (1991, edilia a doua: 1996).

Claude DUPUY, Christian MILELLI, Julien SAVARY, Atlu mondial des multinationales, vol. 2. Stratdgies des multinaionales.
220 pagni, 1 14 ha{i (1991).

G6rard CAMILLERI, Christine LAZERGES, Atlas de la aininalitd en France.160 pagini, 80 had 0992}
Armand FREMONT, Robert UERIN, Jacques JOLY, Atlas de la France universitaire.2T2 pagni,l4zhdr\i (1992).

Roger BRUNET, Robert FERRAS, Herv6 THliRY, Les Mots de la glographie. Dictionnaire critique. 472 pagni (1992,
editi a treia adaugita: 1993).

Yves GUERMOND (coord.) , La Haute-Normandie sur deux hoizons.208 pagini, 52 figuri (1992).

Louis ARREGHIM, Philippe WANIEZ, ta No uvelle-Cal1donie au toumant des anndes 1990.\Jn 6tat des lieux.240 pagni,
292figui. (1993).

VU Tu Lap, Christian TAILLARD, A tlas du Vi1rnam. 422 pagni,308 had (1993).

Robert HERIN, R6mi ROUAIJLT, Atlas de la France scolaire, de la matemelle au lycee.264 pagni (1994).

Roger BRUMT, Denis ECKERT, Vladimir KOLOSSOV, A tlas de la Russie et des pays ptoches.208 pagini, 180 harti (1995, edilia a doua: 1996).

Denis ECKERT,Evaluation prospectivedestenitoires,264pagni,12 figuri (1996).

Bemard HOURCADE, Hubert MAZLIREK, Mohammad-Hosseyn PAPOLI-YAZDI, Mahmoud TALEGHANI,Atlas d'Iran,

192 pagni, 252 hirli (I 998).

Bounthavy SISOUPHANTHONG, Christian TAILLARD, Atlas de la Rdpublique ddmocratique populaire Lao, 160 pagini, 290 harti (ianuarie 2000). O versiune
laoliani a fost publicata in septembrie 2000 de citre La Documentation franEaise gi o versiune ln engleza in octombrie 2000 de cafe Nordic Institute for Asia Studies
(Danemarca) si Silkworm (Thailanda).

196
 ATASUL ROMANIEI
Atlasul prezintd, o radioscopie a teritoriului Romlniei de dupi 1989, in conexiune cu
evoluqiile sale istorice: consrrucgia teritoriului statal in cadrul Europei, repartiqia gi struc-
tura populaqiei, lumea satelor gi cea a ora;elor, activit atea industriala gi transPorturile,
serviciile, spa[iul social, elementele novatoare Ei organizarea regionah.

Inversarea tendinqei demografice, ,,reintoarcerealalarl", crrzaindustriale in care sciderea

drasticl a locurilor de muncl se desflgoarl pe fondul procesului dificil de priv atizare ;r
de resrrucrurare a intreprinderilor, criza socio-economicl in care gomajul se adaugd'
nivelului modest al serviciilor ;i al dotlrilor sunt inci unele dintre trislturile majore,
concrere, ale dinamicilor in curs. Drept fundal al acestei transformrri: construclia unei
societiqi democrarice gi deschiderea crescAnde a qerii spre lume, cltre investiliile striine
qi crtre noile moduri de consum; forga mediului fizic perturbat de schimberile climatice
;i riscurile asociate presiunilor tehnologice.

Aceastl lucrare, rez;ultat al cercetlrilor unui colectiv franco-romAn, oferd un foarte util
insrrumenr de cunoa$rere a realitlqilor romAne;ti actuale gi de sprijinire a deciziilor
socio-politice in vederea administririi raqion ale a teritoriilor locale gi regionale ale qirii
in cadrul ;i in spiritul Uniunii Europene.

rsBN (10) e73-7 17 -130-6

ISBN (r3) e7 8-e7 3-7 t7 -t30-6

llilllilllillllilllllilll
www.rao.ro
enciclopedia rao 'w'ww.raobooks.com