Revista-De-folclor an-XVI NR 06 1971

COMITE TUL DE RE DACŢIE
Redactor responsabil : Redactor responsabil adjunct:

Prof. univ. MIHAI POP ION GOLIAT
Membri:
l\IATEI SOCOR, membru corespondent al Academiei Republicii

Socialiste România: AL. I. AMZULESCU; TIBERIU
ALEXA DRU; ANDREI BUCŞAN; RADU NICULESCU;
VERA PROGA-CIORTEA; NICOLAE RĂDULESCU; PAUL
SL\IIO�ESCU; ION VLĂDUŢIU; ROMULUS VULCA ESCU;
ION TALOŞ
Secretar de redactie :
CONSTANTIN ERETESCU
Pentru a vă asigura colecţia completă şi primirea la timp

a revistei, reînnoiţi abonamentul dv.
În ţară, abonamentele se primesc la oficiile poştale, agenţiile
poştale, factorii poştali şi difuzorii de presă din întreprinderi şi
instituţii. Comenzile de abonamente din străinătate se primesc la
Întreprinderea de comerţ exterior „ Libri ", Căsuţa poştală 134 -
135, Bucureşti, sau la reprezentanţii săi din străinătate.
Manuscrisele, cărţile şi revistele pentru schimb, precum
şi orice corespondenţă, se vor trimite pe adresa comitetului de
redacţie al „Revistei de etnografie şi folclor".
•La revue d'etnographie el de folk/ore» parait 6 fois par an.

Toute commande de l'etranger sera adressee a Intreprin
derea de comerţ exterior • Libri », Boite postale 134-135, Bu
carest, Roumanic, ou a ses representants a l'etranger.
En Roumanie, vous pouvez vous abonner par Ies bureaux
de poste ou chez votre facteur.
APARE DE 6 ORI PE AN ADRESA REDACŢIE! :

Str. Niko s Belolannis,
nr. 25, Bucureşti
https://biblioteca-digitala.ro
REVISTA
DE
ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR
Tomul 16 1971 Nr. 6
SUMAR
STUDII
Pag.
*
* * Cuvint introductiv . . . . . . . . 431
ION VLĂDUŢIU - Principii şi metode de realizare a

Atlasului etnografic al României . . 433
PAUL SIMIONESCU - Implicaţiile structuraliste ale iso-

gramei etnologice . . . . . . . . . . . . 473
MATERIALE
Din chestionarele-machetă ale Atlasului etnografic al Ro-

mâniei (Agricultura; Obiceiuri calendaristice-fragment) 481
Rev. etn. folc. Tom. 16, nr. 6 p. <129-508
RE V UE
D'ETHNOGRAPHIE ET FOLKLORE
Tome 16 1 9 7 1
SOMMAIR E
ETUDES
Page
*
* * Avanl-propos . . . 431
10 VLĂDUŢIU, Principes et melhodes pour la realisation
de !'Atlas clhnographique de la Rournanie 433
PAl"L SIMIONESCU, Implications structuralistes de !'iso-

gramme elhnologique . . . 473
MATERIAUX
Quelques donnees extrailes des qucstionnaires-maquette de

!'Alias ethnographique de la Roumanie (Agriculture;
Coutumes calendaires-fragment) . . . . . . . . . . 481
Rev. ethn. lolkl. Tomme 1G N' 6 1>. 429-SCS Bucarest, 1971
Realizarea At.las1tlui etnograf ic al României constit·u·ie una
din problemele fundamentale. de cercetare a I nst itittiiliti de etno
grajie şi jolclor. Pentrn. a as 1' gura o largă consultare asi1pra im
plicaţiilor pe care le ridică alcătu irea acestei l1wrări ele sint eză,
cu specialişti etnografi şi din dom eni i apropiate etnografiei
„Re1 ista de etnograjie şi jo telor " a de sc his paginile sale, începînd
cu nmnărnl 6 din 1969, de„ baterilor în jurn l uce::;lâ problem at ici .
1n perioada ulti mi lor doi an·i colectivul pent,r u a,tlas al I nsti
tutulwi nostrn, a dep11.s mi efort consecvent în m un ea de elaborare
a atlasulni, dezbăt'încl diverse aspecte legate de întocmirea şi
experimentarea unor literări prevăzute în această etapă pregă
titoare.
Afiîndu-ne la sfîrşitu l etapei, publicărn în mtmăn1l de
faţ ă al revistei noast re wn am plu studiu cn privire la pri n cipii le
şi metodele de realizare a Atlasu lui etnog rafic al României şi
u.n „eseu" m eto dologic . De aseme nea am con side rat 'util ca din
chestionarele definitivate şi expm ·im entate fn itltini ul an de către
co lectiv itl pentnt atlas - compus din: Ion Vlclduţfo, Rorrmlus
Vulcănescit, Radi t O. JJlaier, Panl Simionesc u, Ernest Bernea,
�M onica B udiş, Germ ina Oom anici , Lia VasilesC11, Oornel?'a
Belcin, Maria Ion esc u , Ion Dră goescu, Ion G h in o ht, Alexandru
Popesc u, Mira I urgra u, .Mircea Saclo'l'eanit - să p i1 bliccZ m în
acest număr un chestionar i ntegral , şi a n um e pe tema Agricultura,
şi un fr agment din chestionarul pe tem a Obiceiuri calendaris
tice. Ohestion arn l pentru agr fo ultit ră a fost elaborat în forma
sa actuală de către Romitlits Vit lcănescii , Paul Simionesc·u şi
Georgeta JJf orarn-Popa, chestionarul despre obiceiuri calenda
ristice de către Germina Oomanici.
Socotim u tile unele precizări în legătură cu eh estionarele
pe care le publicăm. Prefaţa este alcătuită din lista generală a
capitolelor ce vor fi studiate pentru atlas şi o fişă de informator,
după care u.rmează seria hărţilor cit î n treb ările corespunzătoare .
Rev. etn. folc„ tom. 16, nr. 6, p. 431 -432, Bucureşti, 1971
Fiecare hartă este însoţită de o tipologie preliminară a fenomene
lor etnografice respective. Sus în dreapta figurează pe fiecare
filă de chestionar numărul pe care-l va avea localitatea în reţeaua
generală de anchetat şi codul hărţii (indicat în paranteză şi în
lista generală a capitolelor), pentru ca să se poată şti cu certi
tudine locul de provenienţă al materialelor. Siis în stînga sînt
indicate categoriile de vîrstă ale informatorilor.
Din lipsă de spaţiu grafic, în prezentarea de faţă nu au
fost incluse ilustraţiile la chestionare.
Ne exprimăm convingerea că ideile şi soliiţiile propuse
vor siiscita interes din partea specialiştilor domeniitlui respectiv
şi, în continuare, revista va piiblica opinii asupra problemelor
abordate, cu nădejdea că ele vor contribiti la realizarea acestei
importante lucrări a etnografie'i româneşti contemporane.
REDACŢIA
STUDII
PRINCIPII SI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC

,
AL ROMÂNIEI
ION VLĂDUŢIU
Ideea alcătuirii atla elor etnografice, a cartografierii răspînclirii

elementelor de cultură populară, enunţată cu multe decenii în urmă,
a cîştigat - odată cu acumularea de experienţă în cercetarea etnografică
concretă şi cu prefacerile ce au loc în domeniul culturii populare - din
ce în ce mai mult teren, ajungînd ca în zilele noastre să constituie una din
preocupările majore ale activităţii etnografice din numeroase ţări. Chiar
dacă stadiul actual de realizare a atlaselor etnografice este foarte inegal,
unele atlase fiind deja înfăptuite, altele în curs de elaborare, iar altele
abia în etapa pregătitoare sau chiar în faza de început, ideea alcătuirii
acestui valoros instrument de lucru pe tărîmul etnografiei s-a impus.
Prin atlasele etnografice se materializează ideea consemnării ştiin
ţifice a patrimoniului culturii populare tradiţionale, care altfel, în condi
ţiile marilor transformări ce se petrec în societatea contemporană şi ale
ritmului rapid în care acestea se desfăşoară, ar fi sortit pierderii defini
tive pentru ştiinţă. Această acţiune are loc într-un moment cînd ea se
poate înfăptui încă într-o serie de ţări pe viu, printr-o riguroasă investi
gaţie concretă de teren.
Este remarcabil că pe plan european dezideratele specialiştilor au
devenit o realitate ; numeroase ţări europene au sau realizează atlase
etnografice. Aşa sînt Suedia, Polonia, Elveţia, R. F. a Germaniei, Austria,
U.R.S.S., Portugalia, Olanda, Ungaria, Grecia, Cehoslovacia, Iugoslavia,
Finlanda, România etc. Scopurile adoptate pentru alcătuirea atlaselor
sînt, după eum se ştie, variate. Alături de atlase etnice, alcătuite în nume
roase ţări şi care se limitau la prezentarea răspîndirii teritoriale a colectivi
tăţilor etnice, �-au elaborat atlase lingvistico-etnografice (în Franţa, Spania.,
Italia, Elveţia), atlase istorico-etnografice (Atlasul istorico-etnogTafic al
poporului rus, Atlasul istorico-etnografic al popoarelor Siberiei, Atlasul
istorico-etnografic al Caucazului, cel al Asiei Centrale şi Kazahstanului,
cel al Ucrainei, cel al Bielorusiei etc.), atlase etnografice propriu-zise (în
Rev_ etn. folc„ tom. 16, nr. 6, P. 483-472, Bucureşti. 1971
434 ION VLADUŢIU
Austria Suedia Portugalia etc.) 1. Lăsînd la o parte pe cele etnice, este

de me ţionat n' d
ă, în timp ce în atlasele lingvistico-etnografice tematica
etnografică completează sfera p�oble 1:n aticii discipli? ei e b3'.ză care � �
. istorico-etnografice şi cele etnografice (iar clm aceasta
inclus-o atlasele
categor e considerăm l că fac parte şi atlasele comparative ale culturii
popoarelor clin anumite regiuni m ai ntin e ale glob ui, cum! e te, de � �
_ prm excelenţa tema
pildă Atla ul etnografic al Europei) smt consacrate
;
tioii tnograj ice. Amintim c:'i, exis t ă în prezent şi preocupar , ea de a întocmi
aHase ale hunii, care au însă un profil aparte.
Se poate prin urmare afiTrna că alcătuiTea de atla."e etnografice
cernstituie, în ultima vreme, o preocupare specială în mai multe ţări. În
i
a c elaşi timp însă ea a devenit şi o preocupare pe plan european. Ideea
errnnţată de savantul . ueclez S. E ri kson , înainte ele cel de al doilea război
mondial, de a se alcătui un Atlas etnografic al E u ropei - pentru care a
creat şi com i K ia Atlasului etnografic european - a căpătat viaţă, activi
tatea în ace t . en intensificînclu-. e cu deosebire în ultimul deceniu.
Oonferinţ.ele internaţionale con. aerate Atlasului etnografic al EuTopei
care au aYut loc în ultimii ani la Zagreb (1966), Bonn (1968) şi Helsinki
(1970) 2 au demonstrat, pe de o parte, intensificarea actiYităţii de reali
zare a atlaselor etnogra fi ce în fiecare ţară, iar pe de altă parte, posibili
tăţile reale existente, alături de dorinţa tuturor participanţilor, ele a se
alcătui Atlasul etnografic al Europei. D ezbaterile au relevat idei noi,
au prilejuit cunoaşterea unor modalităţi mai perfecţionate în elaborarea
atlaselor et nogra fic e .
Am înfăţişat ace t context o·eneral pentru a pune în evidenţă con

d iţiile deo ebit de fi:worabile în care se el a borea ză Atlasul t>tnografic al
1
lenţionăm ci leva din ace s l e allase, în ordinea cronologică a apariţiei lor: K. :\loszynsk i.
Alias J{u/lury Ludowej w Polsce. C racovia, 193-1-1936 (ulterior au apărut hărţi alC' noului atlas
et nografic polonez : Polski Alias Elnografic:ny, - Zeszyt pr6bny - , redaklor J ozef Gajek,
Wroclaw, 1958; Polski Alias Elnograficzny, redak l or Jozef Gaj e k , I-II, \ arşov i a, ' 106-1-
- 1965); H. Harmjanz unu E. Rolll', Alias der deulschen \'olkskllnde, I, L eip z ig, 1937 (seria
nouă este conlinual<i su b conducerea profesorului :\lalthias Zender; vezi :\latthias Zenckr,
Gerda Grober-Gliick şi Giinlcr \\'icgelmann, Alias <ier Dculschen \'olkskunde. 1--1, i\lar burg .
1959-1966); eaul Geiger unei Richard \\'eiss, Alias der schwei:::erischen \'o/kskun<le, Bascl ,
1950-1965; P. Garclellc, L'Allas linguisliqlle el ellmographiqlle dll Lyormais, l-3, Lyon, 1950-
-1956; J can Seg uy . L' Alias ling11islique el ethnographique de la Gascogne, 1- -1, Paris. 1054 _
-1966; S. Erixon. Alias over svcnsk folkkuliur, I: l\Ialeriel/ och social kullur, Urldcvalla, 195 î;
E. Burgstallcr, A. Hclbok, ăsterreichischer \'olksk11ndeal/as, T.inz, 1959; 2. Lidcrung, sub
îndrumarea lui Hicharcl \\'olfram şi Egon Lcndl. \'icna, l 965; 3. Lieferung. sub îndrumarea
lui Richard \Volfram, Egon Lencll �i Ingrid I<retsch111er, Viena. 1968; P. J. l\ l cert e ns cn l\l. de
Meyer, Volkslwnde a/las voor 1\'eederland en Vlaams-JJelgie, I, Anlwerpen - Amslerclam, 1959;
lsloriko-elnograficeski atlas Sibiri, pod reclakţii :\l.G. Levina i L.P. Potapova, Moscova-Leningracl,
1961; Jorge D ias e F. Galhano, Alias etnologico de Porlugal Conlinenlal, Lisabona, (f.a.];
Russkie. lsloriko-etnogra{icesf..:i a/las, r e d ak l ori V. A. Alek sandrov, V. I. Kozlov, P. 1. Kuşner,
l\L G. Rabinovici, l\loscova, 1967.
, . 2 \' ezi 1 nlernalionale Arbeilskonferen: iiber die etimologische karlographie, Z agreb
1966 ; ,
zweite A.rbe1lskonferenz der Organisalions fur den \'o/kskundeal/as tind seincr Nachbarliinder,
12-15 l\lărz 1968 in Bonn, Benchi herausgegeben im Allflrag der Sliindigen Inlernalionalen
.
Allaskomission, zusammengeslelll von Dr. J. F ellenbcrg gen. Reinhold, Bonn, 1970; Jon Vlă
duţiu, �
onfcrinfa inler'!afiona/ă penlrn Aliasul etnografic al Ellropei (Helsinki, mai 1970),
ln „Revista de etnografie şi f olclor ", torn. 15, 1970, nr. 5.
3 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGR AFIC AL ROMANIEf 435
României. De altfel acesta beneficiază şi de o vastă şi valoroa ă experienţă

obţinută în ţara noa tră în alcătuirea atlaselor lingvi t ice 3.
Ideea de a se întocmi un atla. etnografic în ţara noastră a fo, t enun
ţată şi susţ.inută de renumiţi oameni de ştiinţă români, et�nografi şi fol
clorişti, ca Ovid Denslvianu, Tache Pa-pahagi, Romulus Vuia. în ultimul
d eceniu problema a devenit o preocupare constantă a etnografilor români,
dezbătîndu-se cliver e a pecte ale realizării Atla ului etno!!rafic al
României atît în cadrul in tituţiilor de pecialitate, cît şi într-un forum na
ţiona.l, şi anume la conferinţa din 1965 con aerată anume ace tei teme, con
ferinţă la care au participat etnogTafi din toate centrele din ţară, precum
şi specialişti din di cipline apropiate et nogTa fi ei 4. Atlasul etnografic al
României a deYenit obiectul unor intense şi constante preocupări după
includerea a în planul de cer cetare ştiinţ.ifică a Institutului de etnografie
şi folclor� ca problemă de în ·emnătate naţională.
Ulterior -a subliniat în nenumărate rînduri, cu deplin temei, în
.
emnătatea pe care o va aYea Atla ul etnografic al României şi. -au expu ,

cu deo ebire în „Revista ele etnografie şi folclor", puncte de vedere asu
pra diver elor aspecte legate ele realizarea atlasului etnografic 5.
Însăşi includerea alcătuirii unui Atla.· etnogTafic al României între
preocupările de bază ale etnografiei româneşti, în acea tă etapă, e. te
consecinţa unei aprecieri reale, obiecti1e, a stadiului la care a ajun pînă
în prezent cercetarea etnografică românească, precum şi a cerinţelor pe
care le impune cercetarea modernă în acest domeniu. Acţiunea ca a tare,
ele mare răspundere ştiinţifică şi patriotică, pe care şi-o asumă etnografi,
anume aceea de a culege sistematic, pe baza unei concepţii unitare, ma
·
terialist-dialectice, cu o metodolo ·i.... de pe întreg cuprinsul ţării,

.�.
rnărtuTiile ele cultură materia ă şi spirituală şi de a le 1alorifica ştiin-
3 Allaslll lingvistic romdn, sub conducerea lui Scxtil Pu�cariu, 1-5, Cluj-Sibiu
Leipzig, 1938-19-l 3; Sextil Puşcariu, Sever Pop şi Emil Pctrovici, 111icul alias lingvistic
romdn, 1-2, Sibiu -Leipzig, 19-10-19-12; IIIicul atlas lingvistic romdn, serie noufi, sub condu
cerea lui Emil Petrovici, 1-3, Bucureşti, 1956-1967; Noul atlas lingvistic român pe regiuni.
Ollenia, I- II, sub conducerea lni Boris Cazacu, de dr. Teofil Teaha, Ion Ionică şi dr. Valeriu
Rusu, Bucureşti, 1967-1970.
4Conferinţa naţională consacrată special problemelor realizării Atlasului etnografic al
României a fost organizată de Academia Republicii Socialiste Romania, la 5 octombrie 1965.
La această conferinţă au fost prezentate clteva referate p� marginea cftrora s-au purtat ample
discuţii. Cu referate sau la discuţii a u participat activ Ernest Bernea, Valeriu Butură, Ion
Chelcea, Ion C. Chiţimia, Gheorghe Dinuţă, Jozcf Farago, Gheorghe Focşa, Leontin Ghergaru,
Cornel Irimic, Nicolae Lupu, Nicolae Mironcscu, Lucia l\lureşanu, Paul Petrescu, Mihai
Pop, Dumitru Şandru, Ion \ll:lduţiu, Romulus Vulcăncscu ş.a.
s „Revista de etnografie şi folclor" a publicat un număr special consacrat acestei
probleme; vezi ln nr. 6 din 1969 : Ion Goliat, Aliasul etnografic al Romdniei; Cornel Irimic,
Aspecte ale zonării ln Atlasul etnografic al Romdniei; Cornelia Belcin şi Alexandru Popescu,
Aplica/ii/e eşantionării tn realizarea Aliasului etnografic al Romdniei; Paul Simionescu, Carto
grafierea - sistem de reprezentare a fenomenelor corelate - în unele discipline sociale; Ion Ghinoiu,
Criterii de selectare a localităţilor de anchetai pentru A.E.R.; Paul Petrescu, Despre lnregistrarea
construc/iilor fn al/asele etnografice; Ioana-Maria Mileu, Despre structura tematică a al/aselor
etnografice na/ionate şi interna/ionate. Pe această tematică s-au mai publicat de asemenea stu
diile: R. Vulcănescu, Conceptele de reprezentare cartografică tn etnografie : scheme, tipuri şi modele,
în „Revista de etnografie şi folclor", tom. 15, 1970, nr. 3; Paul Simionescu, Isograma
etnologică - un nou concept de determinare cartografică, in „ Revista de etnografie şi folclor",
tom. 15, 1970, nr. 4 ; I. Ghinoiu, Probleme ale fixării refelei-anchelă pentru A .E . R. , în
„Revista de etnografie şi folclor", tom. 16, 1971, nr. 3; Radu Octavian Maier, Unele pro
bleme ale cartografierii în A.E.R., tn „Revista de e tnografie ş i folclor", tom., 16, 1971, nr. 4.
ION VLADUŢIU 4
436
ţ ific se înglobeaz ă în m od organi c în vasta activitate îndrumat ă şi sp � i

j ini tă î n m od consecvent d e partidu1: ş i s ţ atul nostru, _ _d e a aduna, studia,
conserva şi valorifica b ogatul patrrmonm al culturn noastre populare.
Este în afara oricărei îndoieli că trebuie să depăşim multe dificultăţi
pentru a putea realiza o l ucra1 e _d� amplAoa�ea ş � însen�nătatea J?eA c��e o
�
are Atlasul etnografic al R omamei, dar mfaptmrea Im este mai mtu de
toate o cerinţă a cercetării ştiinţifice m oderne, în sensul că fără a dispune
de un material etnografic cules sistematic, pe baza unei metodologii uni
tare nu se poate efectua o examinare m ultilaterală a m odului de trai ş i
fen dmenelor d e cultură populară, o analiză a interdependenţei acestor
fenomene, un studiu aprofundat asupra genezei şi evoluţiei lor, asupra
legităţilor de dezvoltare ale culturii p opulare.
Este de asemenea o cerinţă ştiinţifică de a dispune de materiale
etnografice ştiinţific comparabile pentru a putea analiza diverse probleme
la nivelul cuceririlor moderne ale domeniulu i . Este cunoscut apoi faptul
că pe tărîm etnografic cercetarea a fo t inegală în ţara noastră - atît
sub raport tematic, cît şi zonal - şi, cu t oate realizările substanţiale
dobîndite în u lt imele două decenii, mai ales, mai sînt încă necesare cer
cetări care să umple golurile existente . Atlasul etnografic al R omâniei
va contribui într- o mare măsură la cunoaşterea, în m od unitar, a mărtu
riilor de trai şi cultură p opulară de pe întreg cuprinsul ţării şi va constitui
un instrument de lucru de valoare excepţion�lă pentru cercetările m oderne
ce se vor întreprinde la noi în acest domeniu .
Atlasul etnografic al R omâniei, prin materia.lele ce le va conţine,
precum şi prin comentariile ample ce vor însoţi hărţile, va constitui un
fundament ştiinţific s· o lid pentru realizarea de sinteze etnografice, con
tribuind cu unele rezultate şi la lămurirea unor probleme maj ore ale isto
riei poporului român, ale i toriei culturii populare, la definirea unor note
caracteristice de viaţă tradiţională a poporulu i no tru.
Vom fi puşi fără îndoială şi în situaţia de a reexamina unele puncte
de vedere, unele formulări teoretice care s-au sprij init pe un m aterial cu
mult mai puţin vast decît acela pe care-l oferă culegerea din cadrul an
chetei generale pentru atlas . Deşi, în stabilirea categoriilor de fapte ce vor
fi studiate pe teren, s-a folosit întreaga experienţă a etnogra f. ilor români,
deşi se ţ.ine seama de t ipologiile stabilite ale fenomenelor de cultură popu
lară, ne vom afla în situaţia de a aduce unele corect ive tipologiilor de feno
mene etnografice elaborate pînă acum, ariei lor de răspîndire, frecvenţei
lor. Vor fi aduse precizări şi cu privire la anumite cauze care au generat
unele realităţi etnografice sa.u care le-au determinat transformările . T oate
aceste rezultate etnografice coroborate cu date istorice, arheologice, lin
gvistice, geografice, antropologice, vor aj uta să se cunoască mai profund
unele p � o "ţ>l �me Privin� . geneza culturii n oastre p opulare, evoluţia ei,
caracteristicile e1, . specificul naţional al culturii noastre p opulare. Acest
�t las. va co.n �titui în acel '.lşi timp şi un temei pentru studii comparativ-
1 �torice, prrvmd rap orturile dintre cultura tradiţională a pop orului român
ŞI a popoarelor vecme sau din alte ţări, situate din punct de vedere geo
grafic la o distanţă mai mare.
. . � aracterul �e instrument de lucru îi conturează atlasului etnografic
şi limitele. E ste limpede că atlasul etnografic nu va putea da răspunsuri
l a toate problemele referitoare la caracterele şi dezvoltarea culturii şi
5 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 4 3 7
civilizaţiei tradiţionale, că pentru elucidarea multor probleme va trebui

să se recurgă şi la datele altor discipline apropiate sau înrudite cu etno
grafia. Fără a suplini sinteza etnografiei româneşti, Altasul etnografic
a l R omâniei va fi în realitate fundamentul cel mai preţio pentru reali
zarea unei lucrări de sinteză cum este Tratatul de etnogTafie românească.
Din cele expuse rezultă, credem, cu prisosinţă că realizarea Atla
sului etnografic al României trebitie să constituie una din preocupările
majore ale etnografiei româneşti în etapa actuală. Fireşte însă că nu
singura. Ea nu exclude cercetarea unor aspecte ale procesuJu i contemporan
al culturii populare, a unor probleme de profundă acuitate în această etapă,
care de fapt şi ocupă un loc important în preocupările cercetării etnogra
fice româneşti contemporane.
Astăzi, după îndelungate eforturi de documentare asupra proble
melor de ace t gen, efectuate de colectivul pentru atlas al institutului
n ostru, cu o largă colaborare a specialiştilor din întreaga ţară, după nu
meroase şi rodnice dezbateri, ne aflăm la sfîrşitul etapei pregătit oare,
cînd trebuie multilateral examinate şi definitivate concepţia şi per pec
tivele de alcă.tufre ale Atlasului etnografic a l României , realizînd pe plan
teoretic şi metodologic corelarea tuturor factorilor de care depinde ob
ţinerea rezultatelor aşteptate.
Atlasul poate fi realizat, după opinia noastră, la nivelul ştiinţific
cerut , în cazul cînd în această etapă pregătit oare se va da dovadă de
mult realisrn pe baza unei temeinice cunoaşteri a tad iului de cercetare a
fiecărei teme, a tematicii ce UI'mează a fi abordat ă, a situaţiei actuale a
izvoarelor etnografice, a forţelor ştiinţifice care pot şi trebuie să fie antre
nate în alcătuirea atlasului, a experienţei acumulate în realizarea atlaselor
etnografice în alte ţări. Dispunînd de aceste date, în lumina principiilor
directoare în alcătuirea Atlasului etnografic al R omâniei, se vor putea
definitiva chestionarele pentru ancheta generală, se va elabora metodologia
culegerii materialelor, a preliterării lor ştiinţifice şi a valorificliri'i lor nu
numai ca sursă documentară, ci şi prin tipărire .
Numai pe baza unei analize realiste a tuturor factorilor ce concură
la realizarea atlasului nostru etnografic vom putea obţine rezultatele
dorite. În acest context mi se pare important de subliniat că trebuie să
acordăm o atenţie cu totul deosebită corelării tuturor acestor factor i .
Aceştia se intercondiţionează reciproc ş i cer soluţii d e rezolvare î n funcţi e
d e principiile directoare ale atlasului , de structura s a tematică, d e stadiul
izvoarelor. Adoptarea uneia dintre soluţiile posibile atrage de fiecare dată
după sine implicaţii care se cer rezolvate într-un anumit mod, într-o peri
oadă dată de timp, de către personal ştiinţific calificat. Ţinînd seama de
aceste considerente vom expune în cele ce urmează punctul nostru de
vedere cu privire la principiile şi metodele de realizare ale Atlasului et
nografic al României .
*
Apreciind contextul general, cît şi cel particular, în care se elabo
rează Atlasul etnografic al R omâniei, se p oate afirma că el beneficiază
de condiţii care înlesnesc în mod evident obţinerea unui înalt nivel ştiin
ţific. Avem în vedere cel puţin trei asemenea stări de fapt. :în primul rînd,
bogăţia materialului concret de teren care poate fi încă în bună măsură
ION VLADUŢIU 6
438
studiat pe viu, fără a se recurge prea mult la reconstituiri, deşi ni�i ace�tea
nu prezintă întotdeauna mari dificultăţi, .d�oarece se pot înca . ep1sta �
informatori mai în vîrstă care cunosc temem1c fenomenele culturu popu
.
lare tradiţionale ce se află în centrul preocupărilor atlasului
în al doilea rînd ' rnitzeele si arh ivele institiitelor de specialitate deţin
însemnate mărturii de cnltură p�pulară tradiţională, materială şi spiri
tuală, ce pot fi utilizate cu mult folos pe parcur ul elaborării atlasu ui �
etnografic, cu deo ebire în tudiile ce se întreprind în contextul acestma.
În al treilea rînd, experie11ţa dobîndită de atlasele etnografice din alte
ţări înlesneşte mult acti,-itatea de elaborare a ace ·tei lucrări în diversele
, ale etape sub multiple aspecte, încf"\pînd cu principiile şi structura tema
tică, pînă la modalităţile diYer e de valorificare a rezultatelor.
Pentru a avea coordonatele generale în cadrul cărora examinăm
toate laturile legate de realizarea Atla. ului etnografic al României for
mulăm mai întîi principiile directoare care, după opinia noastră, trebuie
să . tea la temelia acestei lucrări.
1. Ne pronunţăm pentru un Atlas etnografic al României. Subliniem
faptul că optînd pentru alcătuirea unui atlas etnografic nu excludem, ci
dimpotrivă com;iderăm metodologic nece ar ă se aplice în cercetarea pen
tru atlas principiul i torismului, aducîndu-se contribuţia domeniului no. tru
la lămuriJ:ea genezei fenomenelor etnografice studiate, precum şi la cunoaş
terea evoluţiei acestora pînă la formele existente în realitatea social-cul
turală românească la sfîrşitul secolului al XIX-lea şi în primele decenii
ale secolului al XX-lea. Aplicarea principiului menţionat impune de ase
menea ca în tudiile ce în oţesc hărţile etnografice din atlas să se exami
neze evoluţia în secolul nostru, cu deosebire în ultimul sfert de veac, a
elementelor de cultură populară inelu e în atlas. Cercetarea ca atare va
trebui deci să fixeze în aceeaşi mă ură aspectele incronice şi diacronice
ale faptelor şi fen menelor studiate, deoarece numai în acest fel se va
dispune de datele nece are corelării fenomenelor, urmăririi dinamicii lor,
realizării de sinteze. Credem că, fără a se însemna pe hărţi aparte dinamica
fenomenelor, ea va putea fi expu ă pe larg şi interpretată în volumele de
comentarii, însoţită fiind şi de ample materiale ilustrative.
Soluţiile adoptate cu privire la reprezentarea colectivităţilor etnice
se deo. cbesc, după cum e bine ştiut, de la un atla la altul : unele au fo t
consacra,te unui ingur popor, altele au inelu. populaţia de pe teritoriul
ţării re. pective indiferent de apartenenţa ei etnică. Con iderăm că reali
tăţile etnografice din ţara noastră cer să optăm, sub raport ştiinţific,
pentru un atlas etnografic al Roniâniei.
2 . A„tlasul etnografic al României va reflecta, astfel, atît caracterele
.
proprii ale culturii şi rnodiilui de viaţă al poporului român si ale naţionali

'
tăfilor conlocuitoare, cît şi influenţele reciproce ce au avut ioc de-a luno·u]
Yremii. Acea,sta constituie un al doilea principiu ce trebuie să stea la b za :
întocmirii atlasului nostru.
Aplicarea în cercetările pentru atlas a acestui principiu va prilejui
<1cm�11�larea unui v �st şi inedit . material etnografic, care să permită o
. ,
analiza aprofundata a raporturilor culturale rezultate dm mdelungata
convieţuire şi trecutul comun de luptă şi muncă al poporului român şi
naţionalităţilor conlocuitoare.
7 PRuNClPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 439
3. Problematica Atlasnlni etnografic al României, cu alte cuYinte

structura t e matică a acestuia, trebuie . ă cu prindă, după opinia noa. tră,
aspectele principale ale culturii pop11,lare tradiţionale. În dez b a t erile vii ce
s-au ptutat în jurul t ematicii s-au rele,-at două .-oluţii - una de a. realiza
o te matic ă exhaustivă, a doua o tematică electiYă. Credem întru totul
argum entată ştiinţific concluzia la care s-a ajun s , şi anume ca criterinl
de bază al temati cii atlasului ă fie criterinl selectiv si nu criteriul exhaitstiv.
'
E te deo ebit de important să se asigure în Atla ui etnografic al R o mâniei
o viziune teniaticli imitară, să fie inelu e acele fenomene de cultură materială
·au spirituală care prin semnificaţia i în. emnătatea lor, prin interdepen
denţa şi întrepătrunderea lor, Yor putea da imaginea veridică a �pecifici
t ăţi i culturii noastre populare, �L t răR ă turilor ei caracteristice, proprii,
precum şi a caracterelor comune cu cultur8 altor popoare. în ace. t fel
complexul de lucrări al atla ului Ya putea contribui cu unele r zu ltate
a.le cercetărilor şi la cunoaşterea mai aprofundată a unor probleme majore
ale istoriei patriei noa. tre, cum în t pro b lema etnoge nezei p oporului
·
nostru, a c ontinuităţii ale, a unităţii culturii noastre populare ş.a.

4. Perioada istorică reflectată în atlas con stituie o pro b lemă de prin
cipiu, cu prof unde implicaţii teoretice şi metodologice. De fapt este vorba
de însuşi con ţinutu l atlas ului, adică dacă se va înfăţişa cartograf ic în
prin c ipal cultma populară tradiţională sau se vor cartogTafia şi feno m ene le
contemporane ale culturii popu lare . Este totodată vorba şi de aplicarea
principinlni diacronic în întocmirea acestei illcrări, de modalităţile în care
acesta se aplică.
Părerile exprimate în acea. tă privinţă diferă R ubstanţial. Unele
înclină să socotească a fi necesar ca pe hărţi să f ie consemnate fenomenele
etnografice din perioada ele la mijlocul veacului trecut, clin perioada de
sfîrşit a secolului al XIX-lea şi început a secolului al XX-lea şi din perioada
actuală, altele să alegem perioada ele sfîrşit a veacului trecut şi de început
a secolului nostr u.
Potrivit scopului pe care şi-l propune Atlasul etnografic al României,
izvoarelor etnografice de care di. punem, stadiulni de evoluţie a culturii
no stre populare, forţelor .�tiinţijice ce pot fi antren ate în această acţiune,
ca şi timpului necesar pentr u inv estiga ţia concretă şi elabor area lucrării,
noi opinăm ca în Atlasul etnografic al României să fie prezentată prin
hărţi cultura noastră populară din perioada de sfîrşit a secolului al XIX-lea
şi primele d eceni i ale secolului al XX-lea, cîncl îndeo. ebi în cu ltura din
m ediu l rura,l se mai păstrau încă forme tr a,diţi onale caracteristice. În legă
tură cu aceasta distingem două aspecte esenţiale : pe de o parte, necesitatea
ele a al cătui hărţi ale ră8pîndirii fenomenelor etnografice în perioa da isto
rică menţionată mai sus, pe de altă parte necesitatea ele a îngloba în
coment arii , în măsura posibilului, situaţia anterioară a fiecărui element
de cultură studiat - pe bază fie do <late etnografico, fie ist orice, carto
grafice, literare etc. -, şi obligatoriu evoluţia lui ulterioară, de la începutul
secolului nostru pînă în zilele noastre. Adoptarea acestui princ ipiu lăr
geşte substanţial posibilităţile de aplicare a principiului diacronic în în
tocmirea atlasului, de cunoaştere mai profundă a procesului de evoluţie
a tradiţiei în contextul social-cultural contemporan, de cunoaştere a feno
menelor legate de integrarea elementelor de cultură tradiţională în cul
tura noastră socialistă.
440 ION VLADUŢIU 8
5. Hărţile din atlas vor înfăţişa tipurile caracter�stic� ale fiecăr1!'i

fenomen de cultură populară, cu variantele sale, :;aport'!"rile dintre el�. Prm
aplicarea acestui principiu se � or consemna tras��urile caracteris � ice al�
.
.
culturii noastre populare tradiţionale, se vor stabili - cu m ul t mai m ulta
exactitate decît s-a putut face aceasta p e baza cercetărilor de pînă acum -
- zonele şi subzonele etnografice pe teritoriul ţării noastre, se v or contura
caracterele proprii ale culturii populare româneşti, se v or defini sisteme
de relatii structuri etc. , precum şi conexiunea cauzală a fenomenelor.
E te cre d em, evident că stabilirea definitivă a tipurilor şi variantelor
feno ::U enelor de cultură p opulară tradiţională se va considera încheiată
numai după ce t ot materialul etnografic cules de pe teren va fi clasificat,
sistematizat şi analizat în mod detaliat. Atlasul va răspunde astfel cerinţei
teoretico-met odologice de a înfăţişa varietatea şi unitatea culturii p opu
lare româneşti .
Atla. ul etnografic al României va e\idenţia, prin t oate categoriile
de material e pe care le va cuprinde, complexul factorilor istorici, geogra
fici, sociali , culturali etc. care au determ inat unitatea de an amblu a cul
turii populare româneşti, precum şi diferenţierile e i z onal-etnografice .
6. Funcţionalitatea fenomenelor etnografice studiate va evidenţia legă
turile dialectice existente între fenomenele de cultură materială şi spiri
tuală, întrepătrunderea şi influenţele lor reciproce, în condiţii social
economice şi cultmale date, mutaţiile funcţionale ce a u l oc în cultura
populară în contextul prefacerilor adînci ale culturii contemp orane .
7. Frecvenţa elementelor etnografice, în diverse perioade, va mate
rializa principiul cara.cterizării cantitative a răspîndirii fenomenelor de
cultură populară. Frecvenţa elementelor de cultură - general răspîndite,
dominante, rare sau izolate - în perioade istorice succesive constituie
un însemnat indiciu asupra dinamicii culturii p opulare, asupra c irculaţiei
elementelor de cultură populară. Este deosebit de important să înregistrăm
riguros acele elemente de cultură care a u avut o frecvenţă rară la sfîrşitul
secolului trecut sau în primele decenii ale veacului n ostru deoarece, pe
de o parte, ne putem găsi în situaţia de a de coperi supravieţuiri de stră
veche tradiţie de însemnătate ştiinţifică remarcabilă care au dăinuit
de-a lungul vremii pînă atunci sau chiar pînă într-o perioadă mai apro
piată de noi ; pe de altă parte, este p osibil ca unele elemente de cultură
care în acea vreme erau rare astăzi să fi devenit dominante sau chiar
generale. Toate acestea caracterizează multiple laturi ale dezvoltării p e
plan social-economic şi cultural a colectivităţi i studiate. î n Atlasul etno
grafic al R omâniei acest principiu trebuie concretizat, după părerea noastră,
atît pe hărţi, cît şi în comentarii .
8. O condiţie esenţială pentru realizarea celor de mai sus - prin
. .
cipm de bază în alcătuirea atlasului, după opinia noastră - constă în
.
a_ asigura c?mparaoil� tatea ştiinţifică a mărturiilor etnografice. Pentru a
�i cor:npara:_b1l� , �at erial�le et� ografice trebu ie să aparţină aceleiaşi perioade
JS torice, sa aiba acelaşi conţmut, să fie culese pe baza aceloraşi criterii
.
dm toate. l ocalităţile ce afoătuiesc reţeaua de anchetă. Aceasta presupune
ca 1!1ater1alul a�unat să fie veridic, autentic, datat cu maximum de certi
. .
tudme posibil, mterpretat nepărtinitor, obiectiv. Principiul enunţat i m
pune c a în atlas s ă f i e cartografiate numai elementele d e cultură mate
rială şi spiritua.lă rezultate din ancheta generală de teren, prin urmare s ă
9 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMÂNIEI 4 41
fie folosită aceeaşi categorie de izvoare; această chestiune o vom analiza,

sub raport teoretic şi metodologic, mai j os, în partea consacrată utilizării
i z voarelor pentru atlasul nostru .
9. 1n climatu l de rodnică colaborare între etnografii din ţările euro
pene care l ucrează la elaborarea atlaselor pe plan naţi onal, Atlasul etno
grafic al României va contribui cu datele necesare privind cultura noastră
p opi1,lară la alcătuirea A tlasului etnografic al Europei. Începuturile s-au
ş i făcut prin aportul ştiinţific al specialiştilor români la întocmirea hăr
ţ ilor cu privire la t ipurile de plug ş i focurile de peste an prezentate la con
ferinţele de la Bonn şi Helsinki . 1n acelaşi timp, în tematica Atla ului
etnografic al R omâniei au fost inelu e toate temele Atla ului etnografic
european, iar în cazurile în care există o tematică detaliată a unei probleme
sau alta acea ta a fo t inelu ă în che tionarele cu care se va înfăptui ancheta
noastră generală.
Plecînd de la ace te principii ce vor sta la temelia elaborării Atla
sului etnografic al R omâniei, v om examina, în continuare, structura
tematică a atlasului, izvoarele, criteriile de întocmire a chestionarelor,
principi ile de selecţionare a reţelei localităţilor de anchetat, metodologia
realizării atla ului, alcătuirea arhivei acestuia, colaborarea ştiinţifică
interinstituţională necesară realiză1;ii unei asemenea importante lucrări.
*
Structura tematică a A tlasuliti etnografic al României e te orientată
şi axată pe problemele specifice ale culturii populare din ţara noastră.
Ea răspunde necesităţilor izvorîte din realităţile etnografice româneşti ,
cerinţelor maj ore ale acestu i d omeni u , cerinţelor pe care le ridică în faţa
etnografiei elucidarea unor probleme fundamentale ale istoriei cultur i i
î n patria noastră.
Alegerea temelor şi a fenomenel or care v or fi inel u e în atlas 6 cons
t ituie un moment de cea mai mare răspundere , ti inţifică. Este o cerinţă
de bază ca selectarea fiecărui aspect să fie fundamentată, . ă nu se a leagă
fenomene minore în dauna celor prin al căror stud i u se pot obţine rezul
tate de mare însemnătate cultural-istorică. Este de a emenea o cerinţă
de a nu se u ita acele elemente care pot contribui la clarificarea raporturilor
existente pe planul v ieţii materiale sau spirituale, în interiorul unui grup
de fenomene sau între acestea. Am insistat asupra acestei laturi a pro
blemei deoarece trebu i e bine ch ibzuit - şi aduse corectivele necesare de
ori de cîte ori se va considera că este nevoie pe parcursul lucrării - unde
anume, î n ce probleme se pot lăsa „pete albe". Acest lucru trebu i e făcu t
fiind conştienţi de faptul c ă generaţiile viitoare d e etnografi nu vor mai putea
umple aceste goluri cit privire la cultura noastră populară tradiţională.
Aşa că a decide la ce anume ne oprim, căror probleme le acordăm priori
tate, incluzîndu-le în sfera obligatorie a cercetării etnografice contemporane
în cadrul acestei lucrări, este un act de profundă răspundere ştiinţifică.
6 în legătură cu structura tematică a atlaselor s-a realizat un studiu comparativ asupra

tematicii atl aselor etnografice din diverse ţări şi a celei propuse pentru Atlasul etnogra
fic al României la data elaborării studiului respectiv, făcîndu-se şi u nele sugestii, unele
azi depăşite, cu privire la fazele de lucru necesare pentru realizarea atlasului nostru.
Vezi Ioana-Maria Mileu, Despre structura tematică a a t laselor et nogafice naţionale şi
internaţionale , tn „Revista de etnografie şi folclor", tom. 1 4 , 1969, nr. 6, p. 503 - 516.
lU
442 ION VLADUŢIU
D i scuţ i i ample s - a u purtat pe marg inea .. t n� cturi i t em '.:1 t . �

ic at l _?i ��
sului în cadrul Com i s i e i pentru A t la s u l etnogra f t c al R omamei m anu
1968 � 1969 i ar din 1 9 7 0 cu deoseb ire în cadrul col e c t iY u l u i pentru atlas
�
al Institut l u i de etnograf i e şi folclor 7 . Acestea au scos în rel i ef i d eea
neces i tăţi i de a se cuprinde o i-;feră la.rgă de terne, şi anu m e acelea al căror
s t u d i u are o semnifica ţie i s t orico-cult urală mai adîncă . S-a a j uns la ela
borarea unei tructuri t emat i c e e c h i libra t e , care înglobează cel e m a i re
�
prezenta t i v e şi semnif i cat i ve a . pec t e ale cul t u r i noa s t re J? O:ţ>nl.a re , ma �
teriale şi p ir it u a l e . în alegerea temelor . -a a Y u t m v edere a f i e mcluse ş1
acele aspecte care în trecutul nostru istoric m a i îndepă.rta t au a vut o
semnificatie mai mare, c h iar dacă în secolul no t r u ele au aj uns în forme
mai pu ţ i �
închegate în raport cu a l te elemente de cult ură mat er i a lă au
spirituală. Sfera tematică poate însă s uferi mod i f i cări şi pe parcursul rea
l i zări i a t la ulu i , ţ i nînd seama de fapt u l că inY e s t iga ţ i a concretă ce se va
întreprinde poate scoate la lumină fenomene etnografice de o excepţio
nală Ya loare .
Structura t emat i c ă a A tl a . u l u i etnografic a l R omâniei a f o s t sta
b i l i tă, la a cest s tadi u de preparJi t i v e generale, l a următoarele capi tole
princ ipale : a) grup de hărţi introdu c t i v e ; b) a şezăr i le omeneşt i ; c ) gos
podăria tradi ţională ; d) locu inţa ; e) agricu lt ura ; f) creşterea animalelor ;
g) Y i t i culturJi ; h ) me� te:ugurile ; i ) cu l t i Yarea şi prelu cra.rea plantelor
t e x t ile ; j ) creşter a v ierm i l or de mă ta. e ; 1) creşterea, a l b i nelor ; k) vînă
toarea. ; m) peR c u i tul ; n) a,l i m entaţ ia ; o) instal a ţ i i tehnice populare ;
p) m i j loace tradi ţionale de t ranRport ; r) obice i u r i legate de c i c l u l v i e ţ i i ;
s) obi ceiur i legate de ocupa ţ i i ; ş) obi cei uri calendar i s t i ce ; t ) alte obiceiuri.
D upă cum le. ne se poat e ob erva, o preponderenţ ă evidentă s-a
acorda,t problemelor pri vind economia şi ocupa ţ i ile popul aţ i e i , meşteşu
gurile, al i mentaţ ia, mij loacele de t ransport. , o b i c e i uri lega t e de muncă,
obicei u ri famil iale şi calendari s t ice, adică tocma. i acelor aspecte prin a căror
s t ud iere se pot defini t răsătur i le caracteristice a l e c u l t u r i i populare, tră
săturile comune ori d i s t i ncte în raport cu c ultura altor naţi onali t ă ţ i sa u
a altor popoare vecine. u credem c ă în pri v inţa tema t i c i i alese ar trebu i
s ă urmăm p i lda unuia sau a a ltu ia d intre a t lasele elaborat e pînă acum.
În cazul cînd am face aceasta a m fi în s it uaţ ia de a renunţa la o serie d e
aspecte m a j ore d i n cultura noastră popu lară s a u de a i nc lude laturi c e
n u prez intă o i m p ortanţă prea mare . N o i t reb u ie s ă acordăm atenţie acelor
teme care au 8emnificaţie şi însemnătate deosebi tă, să adapt ă m conţi
nutul t emat i c a l a t las u l u i la nevoile şt i inţ i f i c e ale domen i u l u i etnooTafi e i
0
româneşt i .
C on. id erăm necesar să subliniem c ă , deşi în f ina.I va f i a. lcăt u it din
t r -un anume numă.r de h ărţi ce vor i l u stra temele asupra cărora ne-am
oprit în această etapă., atlasul rămîne în rea l i tate o l u crare permanent
desch i . ·ă, care prin bogăţia şi varie tatea materialulu i adunat va pune la
îndemîna cercetătorilo r materiale pentru s t u d i erea unui mare şi variat
număr de probleme, studiu î n contextul căruia Re va putea aplica şi ca.rto-
_7 C � l e c l i v u l , P� n l rn a l i a s al I n s l ' L u l u l u i de r l n o g rn fie şi fol c l o r e s t e

, compus din :
I. \ l a � u ţ 1 u , R; \i u l c ă n e s cu ' E . Bernca, R. O. M a i e r , P. S i m i o n c s c u , L. M u reşa n u ,
l\I . B u d 1�-Dancau, _G . Coman 1. c .1 , M . I o nesc u , L. Vas i l escu, G . M o r a r u - P o p a , A L Popescu,
l. G l1 1 n � 1 u , I. D ra goescu, M. I urgra u , S. I o s i pcscu , M . Sadovea n u , L . L an g
, P . Popovă ţ ,
L. D u 11 1 1 L resc u . O . Văduva .
1 1 PRINCIPII Ş I METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROM Â N IEI 4 4 3
� �
graf i erea e t n ograf că. Sînt cap tol � p e care col �c t i v u l pentru � t l as, d i �
cadrul I n s t i t u t u l m d e e t n ografie ŞI folcl or, n u ŞI le- a propu a le rea l i
z e z e î n această etapă. Aceasta nu înseamnă că ele n u a r putea fi a b or
d at e şi reali zate de a l te i n s t i t u t e cu profil apr opi at - au în d epl i n ă cola
b orare - , d u p ă aceleaşi criter i i u nitare pe baza cărora se a lcăt ui e ş t e
î ntregul at las . Ne gîn d i m , de p i l d ă, la teme ca cele privind co. turnul
popular , care ar p u t e a fi rea li zat e d e către I n t it u tul de i. t orie a artei .
De altfel, d atele incluse î n che t ionare oferă po ibilitatea de a se alc ătu i
şi numel'oase a lt e hărţ.i decît cele prevăzute a se întocmi în această etapă .
*
Cum va arăta, sa u mai b i ne zi cum trebu ie să arate in form a . a

finită, A t la s u l e t n ografic al R om âniei, care-i . înt părţile c onstitut iYe -
- i a t ă o che. t i une care a d a t şi d ă în c o nti mr n re prilej ele med itaţii şi
c o ntro v ers e. Experienţa a l t. or a.tl ase ne pune la îndemînă variate :oluţii
cu pr i v i r e l a conţinutul tem ati c a l a t l a. elor, la criteriile, m i j l oa cele şi
t e h n i c i l e d e cart ografiere a elementelor de cult ură , la modalităţ i le d e
punere î n valoare a rezultatelor acest or cercetări prin forme i ned i 1-e de
expre. ie cart ograf i că, pri n î m b i na.rea cartografierii cu ilustraţie şi texte
e x pl i c a t iv e pe hărţi , prin alcătuirea de volume apa.rte d e comentari i ş i
i li1stra ţie. S copu l mărturi . i t al tutur or acestor căută.ri este d e a fa c i l i ta
ş i i mpli fi c a citirea hărţilor, precum şi utilizarea l or de către Rpecialişt i .
Principalele părţi con st i t u tive ale A tlasi1ht i e t n o grafi c al Rom âniei
t r eb u i e să fie, după op i nia noastră, următoarele : a ) u n text i n t roductiv
î n care . ă s e expună . cop u l , principiile ge n er a l e ş i metodologia d e realizare
a ace. tui at la ; ace. ta ar urma să prefaţeze primul volum de hărţi ; b) uu
grup de h ărţi gen erale ( care să cuprindă c on d iţii l e naturale a le ţări i, con
d iţiile economico-geografice, harta p ol itico-adm iniRtrativă, harta satelor
l i bere şi aservi t e î n secolul al X I X - lea, har t a li ngvis t ică, harta t ipurilor
antropologice, h arta l oc a l i tă ţ i l or anchetate) ; c) hărţi etnogrnjice pe fie
care temă, grupate în fascicule pe baza c las if i c ări i etn ogr a fi c e ; d) vofo m e
de comentarii care să î nsoţească fasciculul sau volumul de hăr ţ i respective ;
e) o rigitroasii i l it straţ i e i n clusă fie n em ijloc i t pe hărţile e t n ogra fice fie î n
. ,
v ol u m e d e comentari i , f i e î n fascicule i lustrative aparte.

Gruparea h ă rţ il or e t n ografice poate fi făcută pe fascicide care s ă
î n m ănunch eze h ăr ţil e consacrate unei tern e ; l a rîndul lor a n u m it e cate
gor i i de fascicule pot fi grupate î n vol u m e d u p ă apartenenţa lor la o proble
m a t i că c om plexă c o m u n ă . Pot f i i ncluse î n cîte u n volu m , · pre p i ld ă ,
fasciculele privind aşezările, gospodăria sau l ocu inţ.a , s a u cele cuprinzînd
ocupaţ i i l e principale sau ocu p aţ i i l e se c u ndar e, sau c el e p r i v i n d meşteşu
guril e ori obiceiurile. Alte teme, c u m s î n t de exemplu a l imentaţ ia, mij
l oacele trad i ţ i onale de transport ori ins t a l aţ i i le tehn ice p opulare, vor
trebu i să aibă forma unor fasci cule aparte, î nsoţite fiecare de cîte un volum
d e comentar i i ş i de i l u straţia necesară . .În t oate ace st ea trebuie păstrată,
în măsura î n care c onsiderentele şti i nţifice o cer, p e lî ngă s u cc esi un e a teme
l or ş i o concordanţă între conţinutul tematic general al a t lasului, temat ica
h ărţi l or i ncluse în chestionare, fascicul u l d e h ărţi , volumul de coment ari i
şi i l u straţi e . Credem că nu este nevoie să accentuăm î m prej urarea că,
d acă materialele o îngăduie, acordarea unui spaţi u mai mare în volumele
d e comentari i ş i în i lustraţi e acelor teme care sînt mai puţin sau aproape
ION VLADUŢIU 12
444
delvc cunoscu te în literatura românească d e specialitate v a fi u n cîştig

însemnat pentru domeni ul nostru. . . V •
A upra părţii introduct ive, a text ulm ca .ş 1 a harţilor . ge�er� le n�

credem că trebuie ă insi tăm prea m ult. Am opma d oar ca ş1 noi sa apli
căm metoda ce -a dovedit rodnică la alte atlase, şi anume de a realiza
şi hărţi generale introductiv e, p � c � lc, care � ă fi� inelu e în fie ?are fas
�
ciculă şi care suprapu e pe alte harţ 1 etnografice sa uşureze exammarea rn
profunzim e a oricărei hărţi a atlasulu i .
Hărţile etnografice con tituie una din componentele centrale a� e
atla ului no tru. Ele vor fi realizate, după cum este b ine cunoscut, fie
ca hărţi analitice, fie ca hărţi sintet ice au de generalizare . Este, credem,
încă prea devreme ca ă discutăm în a mănunt de cîte hărţi s intetice vom
avea nevoie . Pe parcur ul lucrării vor mai ieşi la i veală necesităţi care se
vor adăuga la cele la care ne gîndim acum . O problemă a cărei rezolvare
nu suferă amînare este cea a hărţii de bază . E ste foarte important de
definit care-i vor fi elementele constitutive. 1n această privinţă o variată
gamă de posibilităţi ne este oferi tă de hărţile de bază ale altaselor etno
grafice editate pînă în prezent. Credem că e necesar ca anumite elemente
să nu l ipsea că, şi anum e : reţeaua h idrografică, principalele oraşe, l oca
lităţile unde -au întreprins anchetele ( p oate că pe hărţile în emnate c u
semne c e simbolizează tipuTi sau variante d e fenomene să se consemneze
localitatea doar cu cîte o cifră) , iar cu un fond de culoare foarte fin prin
cipalele forme de relief - munte, deal, cîmpie, luncă, baltă, deltă. R ea
lizarea grafică a tuturor ace tor elemente să fie subordonată unui singur
scop, şi anume unei cît mai j udicioase şi facile citiri a hărţilor, pentru a
înlesni în ace t fel aprofundarea ştiinţifică a temelor incluse în a t las . N u
credem c ă menţionarea graniţelor actuale ale j udeţelor ar facilita cu ceva
citirea hărţi i de bază ; dimpotrivă, mi se pare că aceasta ar încărca inutil
harta. 1n această privinţă e te de asemenea b ine ştiut că limitele actuale
ale j udeţelor administrative nu coincid c u limitele z onelor etnografice .
Ce avantaje aduce adoptarea unei asemenea soluţii c u privire la
harta de bază � 1n primul rînd posibilitatea ca cercetătorul să dispună
de toate datele necesare unei analize temeinice a relaţiilor dintre fenomene
generate sau influenţate de diverşi factori. tn al doilea rînd se evită adop
tarea unei hărţi de bază cu careuri care nu spune nimic cititorului . O
c ?n� ultare d� fond, pe această problemă, c u i ns ti tutul cartografic de spe
cialitate se impune, credem , chiar în această etapă .
Hărţile etnografice propriu-zise, din Atlasul etnogTafic al R omâniei,
trebuie să cuprindă, după părerea noastră, u rmătoarele el emente :
a) răspîndirea t ipurilor, variantelor etc. ale fiecăruia dintre elemen
tele cartografiat e (fie prin semne, fie prin pată de culoare acolo unde e
'
cazul, fie prin haşuri) ;
b ) un scurt text explicativ care să înfăţişeze caracteristicile de b ază
ale elementelor cartografiate pe h arta respectivă. Îmbinarea într - o serie
il e cazuri, a acestui text c u scheme privind tehnica diversel or elemente
cart ?grafiate va facilita înţelegerea hărţ i i . Pentru a include Atlasul etno
grafic al R omâniei în circuitul ştiinţific internaţional textele explicative
.
vor fi publicate integral în l imbile română şi franc� ză ;
c) imaginea tip urilor de fenomene incluse pe harta respectivă, acolo
unde este cazul, prm desen sau fotografie ; s-ar p utea aplica şi ideea de
13 PRJINCIPIT Ş I METODE D E REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 44 5
a expune într- o parte a hărţi i ilustraţia completă tipologică a fenomenului

cartografiat . AI fi extrem de important ca pentru o seamă de aspecte
etnografice ilustraţia să fie redată în culori ;
d ) legenda hărţii;
e) titlul hărţii .
Ultimele două con iderăm că trebuie publicate integral în limbile
română şi franceză.
Partea ilitstrativă a Atlasului etnogTafic al R omâniei o vedem rea
liz ată prin fotografii, desene, schiţe. Pentru arhiva ce se va forma cu acest
prilej vedem nece ară de asemenea şi folosirea filmului alb - negru şi în
culori . în lucrările ce se v or publica, fotografiile şi desenele necesare ur
mează a fi incluse : a) pe hărţi ; b) în comentarii ; c) în tăbliţe ilustra
t ive aparte . Pe hărţi pot fi redate imaginile t ipurilor şi variantelor elemen
telor cart ogTafiate. Volumele de comentarii trebuie să fie mai b ogat ilu-
trate, redîndu-se nu numai tipurile şi variantele fenomenelor, ci şi feno
m enele mai izolate , precum şi complexele din care fac parte elementele de
cultură tudiate. În tăbl iţe sau albume ilustrative aparte p ot fi i ncluse
s uite de imagini alcătuite din tipurile de fenomene şi variantele lor, dis
puse n u numai tipologic, ci şi zonal-etnografic.
Experienţa atlaselor etnografice publicate pînă în prezent dovedeşte
cu prisosinţă necesitatea de a alcătui volume de comentarii ştiinţifice care
să însoţea că hărţile etnogTafice propriu-zise . R olul şi scopul acestor co
m entarii ale Atlasului etnografic al României este, după părerea noastră,
multipl u : în primul rînd comentariile trebuie să faciliteze înţelegerea
fenomenelor cartografiate ; în al doilea rînd să pună în atenţia cercetăto
rului problemele mai importante care se desprind din analiza cart ograme
lor, înlesnind a tfel cercetările ulterioare ale a numitor probleme şi împli
nind şi în acest mod misiunea de instrument ştiinţific de lucru pe care o are
atlasul ; în al treilea rînd , ele trebuie să dea o primă interpretare, în măsura
în care acest lucru este posibil, a fenomenelor etnografice cuprinse în
harta sau hărţile respective . Explicaţiile trebuie axate, după opinia
n oastră, m a i întîi de toate pe rezultatele anchetei generale de teren, efec
tuată pe baza chestionarelor elaborate anume în acest scop .
Ex istă şi părerea conform căreia comentariile să se rezume strict
la explicarea fenomenelor cartografiate fără nici o încercare de i nterpre
tare. Un asemenea punct de vedere, raportat la situaţia materialelor etno
grafice publicate, precum şi la menirea pe care trebuie să o aibă atlasul
etnografic al ţării noastre, apare fără nici un. temei.
Comentariile ştiinţijice vor fi alcătuite sub formă de volume pentru
fiecare grup de teme, iar în unele cazuri chiar şi pentru o temă distinctă
ce are o mai accentuată semnificaţi e etnografică. Această formulă experi
mentată şi de alte atlase ni se pare întru totul aplicabilă şi la atlasul n ostru.
Volumele de comentarii trebuie să cuprindă, după părerea n oastră,
d ouă laturi fundamentale : una introductivă şi o alta descriptiv-interpre
tativă. Partea introductivă are menirea de a explica teoria şi metodologia
respectivei lucrări, de a expune informaţi ile necesare cu privire la princi
p iile călăuzitoare ale lucrării, la metodologia adoptată în culegerea ş i
prelucrarea materialelor etnografice. Tot aici vor fi făcute precizările
necesare referitoare la datarea elementelor de cultură materială sau spiri·
2 - c. 2882
ION VLADUŢIU 14
446
tuală incluse p e hărţile c omentate , l a gradul d e comp�r.�, b ilita e a materia ţ

lelor la dificultăti le î ntîmpi nate pe parcursul cercet am , l a mvelul de cu
n oa ş ere a f eno m e nel or de către d iverse c a tegori � de i nform a t or i ,. l a �a �u!
t
de eroare în răspînclirea, elementelo r de cultura d e care trebme . a ţma
s e a ma c i ti t orul. în aceeaş i parte i ntroductiv ă credem că treb u i e făcută o
trecere în re v istă a preocupărilo r de pînă acum în problemele re spe ct i v e ,
o s ubliniere a n, p ortulu i înaintaşi l or n oştri î n c u noaşterea ş i i nterpretarea,
fenomenelor studiate .
în cea d e a doua parte a acest or v ol u m e , cea m ai însemnată şi cu
un spaţiu adec-va t , se va face o p rimă descriere amplă a ele m en te l or de
cultură materială sau spiri t uală, c u specijicarea p a rticitlarităţilor lor zonale.
In i stăm asupra acestei latm·i deoarece împlinirea acestui d e z i derat , la
scara întregii ţări, p rm trn fiecare elem ent de cultură cercetat, v a umple golu
rile mari exis tente încă pînă a st ă z i î n cun oaşterea, sub rap ortul faptelor,
a reali tăţilor etnografice din ţara noastră atît în perioada d e sfîrşit a
secolulu i trecut ş i de început a secolului n ostru , cît ş i în per i oada actuală.
Credem că n u e necesar să m n,i subliniem împrej urarea că î n l i t em t ura
românească de specialitate l ipse c îndeaj u ns de m ulte v olume p u b licate,
care r:;ă f i pus la îndemîna cercetătorului datele necesare pentru anal i z e
mai aprofundate s a u pentru sinteze. Considerăm că î n ace t e volume d e
comentar i i trebuie ă se încerce şi o p r i m ă i nt erpr et a re a fen o m en el o r
cartografiate pe h ărţile ana l i tice s a u de sinteză, folo. i n d u - s e ş i date l i ngvis
t ice, geografice, antropologice, i storice, dem ografice, econ o m i ce e tc . , că
e s t e l ocul să se d i c u t e t ip ologia fenomenului re pecti...- ( d e pe f i ecare h artă )
în raport cu ceea ce cunoaştem pînă acum pe baza i nf orm a ţ i e i b ib l i ogra
fice şi cu cee a
ce rezultă d i n cercetările speciale pentru a tlas . T ot a i c i
trebu ie s ă se acorde în emnă tat ea cuvenită acelor fenomene etn ografice
care deşi n u pot f i cartografiate au o deosebită v al oare s t i i ntifică ş i con
tribui e substanţial la lămurirea unor pr o b le m e . O prim :'ii tip�logie zon ală
completă a f iecărui element sau complex de elemente etnografi c e s e
poate realiza ab i a acum , cînd e v or a n a l i z a a celeaşi categor i i de feno
m ene d e Ţ>e întreg cuprin u l ţări i .
Pri � concluz i i le ce s e desprind d i ntr- o pri m ă despui ere ş i a na l iză
�
a marturulor d e ...- iată m aterială ş i spirit u a l ă , în v olum ele de comentar i i

se vo� pune în val oare specificul etnogra f i c l ocal - z ona.I, original i t ate a,
'.
cul � u �·n p opulare româneş t i , se vor de c ifra aspectele e t n ografice carac
t eris t i ce, d e străveche tradi ţ i e , care în felurite forme au c ontinuat să d ă i
n u i e i1înă î n z ilele n oastre .
În afară ele tex t , volumele de comentarii vor c on ţ ine şi i lu s t raţ i a
necesară scoater i i î n evidenţă a lat urilor caracteris t,ice ale fenom enelor
etnografice exam i na,te. Aceasta se va re:.i.liza prin fot ografo , d esene sau
planşe .
� ol urnele d e comentari i t rebu i e să cuprindă, d u p ă părerea, n oastră,
. .
ŞI b i bli ograf i a de special i tate, românească şi străină ' pentru f iecare capi
t o l î n parte. Ar f i credem cazul să m e d i tăm dacă n u ar f i b ine să anexăm
�a ?
f i ec �r� ca:pi � ol o i b l i ografi e a mplă, rezolvînd î n acest fel şi problem a
.
1 nformaru b 1 b h ograf1ce asupra pri ncipalelor t em e de e t n ografie r om ânească .
D ate f i i n d s ol i c i ta.rea ş i c i rcul aţ i a ş t iinţifică pe care credem că le
vor avea v olumele de comenta ri i împreu nă cu h ărţi l e ce vor constitui
15 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 4 4 7
Atlasul etnografic al R om âniei , volumele de c oment arii urm ează 3'. fi

publicate în limbile română i franceză, în. oţi t e de largi rezu m a t e în h �
bile engleză, germană, rusă ş i spaniolă. Î n ac � s t fel se va r e p ecta prm
cipiul unităţ i i de limbă î ntre hărţile etnografice ale atla ulm , y�1:1rnel
de com entarii ş i legenda i lustraţiilor ş i t o t odată se va crea pos1b1ht � tc�b
ca rezultatele muncii noastre , ă fie larg cunoscute.
S -ar p utea discuta de pe acum şi format u l p e care ar t rebui să-l
aibă v olumele de comentari i ale atla ului no tru, deşi a upra acestei
chestiuni se pot lua h otărîri şi ulterior. Î n orice caz m od elele nu lip esc
în această privinţă. Se p oate adopta formatul mare, egal cu a l atlasului ,
u n f ormat i ntermedia.r î ntre mărimea hărţilor din atlas şi mărimea unei
cărţi sau dimensiunile unei cărţi obi ş nu i t e Noi opinăm pentru u n forrn a. t
.
de c �rte m are, care să îngăduie să se includă şi o seamă de hărţi ce v or însoţ;i

textul comentari ilor şi, eventual, un text p ara lel în d ouă limbi - română
şi franceză.
*
Principalele izvoare care pot fi utilizate în alcătu irea Atlasului etno-

grafi c al R omâniei înt următoarele :
a ) materialele etnografice de pe teren ;
b ) p iesele etnografice aflate în muzee ;
c ) mărturii etnografice cuprin e în docurnente ele arh i1:ă ;
d ) mărturi i etnografice din litera tm·a de special itate ;
e ) mărturii iconografice.
E ste l impede că starea diferitelor categorii de izvoare se Ya răsfrînge
în modul cel m a i nem ijlocit şi asupra reprezentării în atlas a diverselor
fenomene etnografice. S ituaţia i zvoarelor etnografice determ ină şi anum i t e
limite ale atlasului nostru etnografic ; această împrej urare va impune o
folosire, pe cît posibil mai amplă, a t uturor celorlalte categorii de i zv oare
care pot aj uta la lămurirea anum itor fenomene etnografice pentru care
mărturiile de civilizaţie şi cultură p opulară de care dispune m sînt mai
sărace .
I d eal ar fi dacă pentru Atlasul etnografic al R omâniei am dispune
de m ărtur i i de viaţă materială şi spirituală care să ne înfăţişeze p e deplin
evoluţia acestora cel puţin în ultima sută de ani ( dacă nu pe o perioadă
i storică mai îndelungat ă ) . Or, cum o asemenea situaţie ideală nu există,
credem că trebuie să exam inăm cu toată atenţia şi răspunderea ce anum e
e. te realizab il pe baza i zvoarelor de care dispunem ş i cum folosim în Atla.sul
etnografic a.I R om âniei diferitele categorii de izvoare.
O cerinţă teoretică şi metodologică, fundamentală după opm1a
n oastră, este aceea de a utiliza în alcătuirea hărţilor etnografice ale atlasu
l u i n ostru o singură categorie de materiale etnogra.fice, şi anume materia
lele etnografice rezultate din ancheta generală pentru atlas . Argumentele
pentru aplicarea acestui principiu ni se par h otărîtoare :
1 ) p entru întreaga tematică a Atlasului etnografic al R omâniei ,
m aterialele vor fi culese pe baza aceloraşi criterii şi cu o metodologie ştiin
ţifică 'unitară ;
2 ) n ivelul cunoaşter i i de către i nformatori, din toate z onele ţării,
a fenomenelor de cultură p opulară tradiţională de la sfîrşitul secolului
I O N VLADUŢ IU 16
4 .4 8
trecut şi primele decenii a l� ve � cului nos ţ ru, c a şi m odul l or . d e a

l� în
ţelege, sînt, teoretic, aprox 1mat1v aceleaşi , ceea ce va confe�1 . m ateriale
lor etnooTab
fice culese pe teren gTadul necesar de comparabihtate ; •
3 ) toate categorii le de m ateriale adunate în cursul anchetei gene-

rale de teren vor p utea fi datate, ceea ce nu se p oate spune despre toate
mărtu riile cuprinse în l iteratura de specialita t e sau pe � tru t ?ateA p iesele
�
aflate în muzeele de e tnografie, din cauze, dupa cum e bme ştmt, m mare
parte obiective. Datarea t u t uror categori ilor de fapte incluse în �tlas
va constitui un temei important pentru c orelarea fenomenelor studiate,
pentru o analiză aprofundat ă a relaţiilor existente între fenomene ;
4 ) se va evita astfel amestecarea rezultatelor u nor anchete de
teren care au fost efectuate în peri oade d iferite d e timp şi care f iecare
p oartă pecetea concepţiei teoretico-metod ologice a cercetătorulu i respectiv,
precum şi a nivelului general al şti inţei etnografice d i n vremea cînd s-au
efectuat cercetările, a teh nic ilor d e culegere a materialelor, a mentali
tăţii şi nivelului general de cultură şi cunoaştere a i nformatoril or etc.
E vitînd ace t amestec de date din anchete, efectuate în perioade d iferite
de timp, se va m icşora în mare măsură şi gradul de subiectivism, înclinaţi i
ş i preferinţe în anal iza „i interpretarea materialelor.
Celelalte categor i i de izvoare - piesele etnografice din m uzee, cele
iconografice, mărturiile etnografice aflate în d ocumente de arhivă şi cele
pe care le găsim în l i teratur a de specialitate şi în lucrări publicate cu carac
ter mai general - vor fi j ud i c i os şi amplu folosite în munca de elaborare
a Atlasului etnografi c al R omâniei. în esenţă categoriile de izvoare pe
care le preconizăm a fi utilizate în realizarea atlasului se completează
reciproc şi , e corijează reciproc . Importa nt e te să folosim întreg complexul
de date etnografice care pot să contribuie la lămuri rea problemelor ce ne
propunem a le trata în această lucrare . în con ecinţă, se impune o folosire
d iferenţiată a izvoarelor. Ţinem să subliniem încă o dată că nu ignorăm
deloc însemnătatea celorlalte date - istorice, econom ice, geografice, an
tropologice, lingvistice etc. - ca re concură la adînci rea temelor studiate,
dar facem o d istincţie clară între datele etnografice pe baza cărora se în
tocmesc h ărţi l e etnograf ice . i datele altor ştiinţe, ce sînt utilizate în analiza
problemelor tratate î n vol,u mele de cornentarii.
Pentru alcătuirea h ă rţilor e t n ografice, aşa cum am sublini at mai
sus, considerăm că trebuie folosite numai datele c ulese în cadrul anchetei
de teren. Pentru ilustraţii se vor utiliza atît imaginile culese în cadrul
anc�e ţ ei generale, cît şi cele realizate după p iese etnografice m uzeale
specifice u n or zone şi care nu mai p ot fi găsite pe t eren . Pentru proble
mele dezbătu te în vol1mwle de comentarii se v or fol osi t oate cateo·oriile
. b
d � izvoare etnografice, a lătuTi de cele a le disciplinelor îmudite sau apro
piate cu etnograf ia.
Î n legătură cu explorarea multilaterală , în toate etapele de reali
zare a Atlasului etnografic a l R omâniei, a m aterialelor etnografice
muzea le, credem că aceasta s-ar p utea realiza cu m a x i m u m de eficienţă
dacă s-ar înfăptui în peri oada i mediat următoare un i nventar al materia
lelor etn:,og�aj!ce di:n m1tzeele ţării noastre pe bază de fişă unitară. Necesita
tea alcatu m i unm asemenea i nventar a fost subliniat ă de multe ori pînă
acum şi cr� de� că ea trebuie subliniat ă din n ou în acest m oment şi în con
textul acţmnilor p e care l e întreprin dem pentru realizare a atlasului.
17 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL RO!VlA NIEI 449
Desigur că însemnătatea şi roadele unei asemenea a cţ iu ni p e scară naţio

nală depăşe c pe cele reclamate de alcătuirea A t lasului etnografic al R o
mâniei . Printr-un asemenea i nventar muzeal naţional al materia lelor etno
grafice s-ar obţine mai întîi de t oate o evidenţă clară şi sigură a patrimo
niului culturii p opulare aflate î n muzee ; în al d oilea rînd, -ar pune la
îndemîna cercetăt orilor numeroase m ateriale privi nd cultura n oastră tra
diţională care pot fi gă ite numai în muzee ; în al t reilea rînd , ar i ntra î n
circuitul ştiinţific t oa te materialele etnogra .fice din t oate z onele ţări i ;
i ar î n al patrulea rînd , un asemenea i nventar ar consolida baza faptică
nece ară pentru efectuarea unor studii comparativ-istori ce a upra culturii
noa tre p opulare. Acest inventa.r al m aterialelor etnografice muzeale ş i-ar
dovedi utilitatea şi pentru elaborarea Atla ului etnografic al R omâniei ,
cu deo ebire î n ceea ce priveşte definirea t ipologiei fen omenel or d e cultură
p op ulară trad i ţ i onală din fiecare zonă etnografi că, alcătuirea com entari ilor
hărţilor atlasului, precum şi alcătuirea ilu. traţiei .
Aceste d ouă acţiuni - Atla ul etnografic al R omâniei ş i I nventarul
muzeal etnografic pe plan naţi onal - nu sînt, fireşte, ubord onat e una
a lteia şi prin urm are realizarea l or p oate decurge concom i tent, i nventarul
t rebuind însă să . e încheie ceva m a i devreme, pen t ru a fi integral uti
lizat î n înt ocm irea atla ului etnografi c .
C on. iderăm , î n aceeaşi ordine de idei , c ă a r f i extrem d e ut ilă, pen
tru alcătu irea Atlasulu i etnogra fic al R omâniei, p u b licarea unor materiale
etn ograf ice cuprinse î n clocion e n tele istorice aflate în arh ivele d i n ţara, noa
stră, d ocumente ined ite în care se află c onsemnate m ărturii deosebi t de
importante cu privire la aspectele etnografice ale ocupaţii lor pop oru lui
român, ale aşezărilor, gospodăriei, locuinţe i , meşteşuguril or, p ortului
p op ular, m ij l oacelor de transport , obiceiurilor, v ie1;ii sociale etc . , cu deose
bire din secolele XVII - XI X . D ocumentele cu conţinut etnografi c la
care ne referim ar constitui un aj utor efi cace interpretării materialelor
i ncluse în atlasul etnografic, dacă ar fi adunate şi publicate în volitme
speciale, alcătuind p oate un fel de corpus etnograf ic, şi ar fi pu ·e astfel
la îndemîna cercetătorilor din ace t d omen i u . Ca şi în cazul preceden t , o
asemenea lucrare se p oate înfăptui concomitent cu ancheta generală de
culegere a materialelor pentru atlas, ele a ceastă dată însă printr - o strînsă
c olab orare între istoric\ şi et nogra.f i .
Examinarea realităţilor etnografice rom âneşt i , prin prisma semni
ficaţiilor l or c a i zvor d ocumenta.r pent.ru întocm irea A tlasului etn ografic
al R omâniei , conduce la concluzia ferm ă că în etapa actuală d ispunem
încă ele materialele necesare realizării unei lucrări ele o asemenea am
ploa.re şi însemnătate.
*
Ou priv ire la criteriile şi modul de alcătuire a ch estionarelor. Acestei

probleme i s-a acordat atenţia cuvenită pe întreg parcursul etapei pregăti
toare pentru ancheta generală de teren, conştienţi fiind de însemnătatea
ştiinţifică cu totul deosebită pe care o are pentru conţinutul Atlasului
etnografic al R omâniei culegerea materialelor etnografice î n condi ţ i i
optime şi la un nivel ştiinţific corespunzător. C a urmare, proiectele d e
chestionare a u fost experimentate pînă acum în d ouă l ocali tăţi cu profil
s ocial-economic şi cultura.I dist i nct - Păuneşti ( j ud . Vrancea) şi Mîneciu-
ION VLADUŢilJ 18
450
Unguren i ( j ud . Pra h oYa) - şi l i s - a u a dus . m b unăt ţi ri l � ?

. �
e ne esare a t î t�
,
s u b raportul conţinut ului lor, c i t ş 1 a l m od ulm . m ? are .·mt al.ca t m e, pentr � �
a se p utea cu uşurinţă nota pe ele ră s p u n s u r i le mformat ori l or ŞI t ot odata
pentru a se putea u tiliza fără n i c i o greutate în prelucrar ea datelor de teren .
în urma dezbaterilo r periodice ş i sistematice purtat e de colectivul
pentru a t l a al S ecţi ei de etnografie a I nstitutulu i de etnografie ş i folclor,
�
p re c u m şi p baza examinări i m ul t i l a e�ale a .exper ienţei î n . ace� stă p � o
b l em ă a atla elor etnografice din a l t e ţan, s-a a3uns la concluzia ca chestio
�.
narele p en t ru Atlasul etnografic a l R omâniei trebuie s reflecte următoa
rele principi i de b az ă : a) con semnarea tuturor categoriilor de fapte etno
grafice care ar u rm a să fie cuprinse în hărţ �le �a t l as ulu � i . b ) J; incţionalitatea
�
a vu tă de fiecare element de cultura m a ten a l a sau pmtuala ; c) frecvenţa
elementelor de cult ură ; d ) dinamica elementelor studiate ; e ) cauzalitatea
prefacerilor ce au a v ut . au au loc în evoluţia fenomenelor examinate .
S - a aj uns la c oncluzi a că toate categorii le de fapt e etnografice exis
t ente la sfîrş itul secolului trecut ş i în primele dece n i i a le veacului n os tru -
- f ireşte, pe gama de t eme select ive care alcătuiesc atla ul să fie -
c on s e mn at e în che. t i onare în cursul anchetei generale de t eren d i n con s i

derentul că nu ş t i m pe deplin, în a ceastă etapă a cunoaşter i i realităţilor
n oa tre etnografice din a cea vreme, ce semni fic aţ i e ş i ce rol a avut în
v iaţa ocial-culturală, în evoluţi a cultur i i n oa tre p opulare î n general,
fi eca r e din elementele de cultură studiate . T ot odată se pleacă de la c on s i
derentul c ă , d a c ă în finalul lucrărilor pentru at las d orim să tabi l i m r i
g u r o s ştiinţific tipologia şi \ar ia n t e le fenomenelor de cultură p opulară
cercetate şi să uti l i z ă m datele obţinute pentru a def i n i m odele culturale,
e te necesar să di punem de întregul i nventar de fapte concret e privind
a pectele de cultură studiate, culese pe b ază de c h e st i onare întocmite
anume . Pentru a e xclude de la bun început orice nedumeri r i , precizăm
că în lucrările pentru atlas, i nclusi v în a lcătuirea chestionarelor, a m folosit
din plin tipologiile elab orat e pînă î n prezent asupra d iferitelor aspecte a le
culturii noa tre populare, tot ceea ce c onstit u i e b unuri cîştigate pe acest
tărî m . S - a u exam inat sub raport teoretic, îndeosebi , c onceptele de re
prezentare cartografică scheme, t ipur i ş i m odele culturale
- , precum -
şi posibilităţi! de folosire a e şa ntio n ăr i i î n a lcătuirea atlasului n ostru 8.

Î n t rebări le d in che, tfonare au fost formulate î n a ş a fel încît să p oată fi
.
c odifi c ate �i prelucrate cu calculatoare .

Che. t i onarele , în forma l or actuală, cuprind t oate î ntrebările nece
? are pentru a se putea ră ·punde unor probleme c omplexe, deoseb i t de
import a n t e pentru c onclu z i i d e ordi n i s t ori c o - et nograf i c pri v i nd fnncţio-
. . 8_ \' c z i Romulus Vulcănc cu, Concepte de reprezentare cartografică

_ în etnografie : scheme
t 1 pim Ş I '!1- odele, în „Revi s t a de e t n ografic şi fo l c l o r " , t om . 1 5 , 1 9 70, nr
. 3, p. 1 8 1 - 1 96 ; Corne l i a
B e l c m_ ş 1 Akxa � dru P pescu , A plicaţiile eşantionării î n realizarea A tlasulu
i etnografic al Ro
mâm e 1 , în „�ev1sta de c l nog1 afie şi fo l c l o r " , t o rn . 1 4 , 1 969, n r . 6, p.
� 4 4 7 - 4 60 . Uncie probleme
d e cartografie re au fost c xammate de asem e n e a de P. S i m io n escu ş i
c . Iri m i c . Vezi P. S i mio
nescu, C_c1rtografierea - ist m de re rezentare a fenomene/o r corelate
� i; r, - tn unele discipline sociale,
î n ' :i;. ev1st a de e t n o grafie ş1 folclor , tom . 1 4 , 1 96 9 , nr. 6, p . 4 6
'. 1 - 4 78 ; i de m , Jsograma etno
logica - un nou concept de determinar e c rtografică, î n „Revista
� de et nografie şi fo lclor", t o m .
1 5 , 1 9 70, n r . 4 , p . 335 - 34 2 ; Cornel I r u11
.
1 e , Aspecte a l e zonării î n Atlasul etnografic a l României
'
î n „Revista de etnografie şi fo lclor", tom. 1 4 , 1 969, nr. 6, p
. 439 - 4 4 3 .
19 PRINC IPII Ş I METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETN OGRAFIC AL R OMANIE.I 4 5 1
nalitatea fenomenelor de cultură populară pe care le înglobează .Atla. ul

etnografic al R omâniei, precum ş i cauzalitatea voluţiei lor.
Principiul cantitativ, adică al frecvenţei fenomenului etnografi c ,
este reflectat cu grija cuvenită pe parcursul ch estionarelor a cestui atla s .
Se are în vedere c a î n cursul cercetării s ă s e c onsem neze c u mult ă exac
titate dacă fenomenul cercetat a avut un caracter general, dacă era pre
d om i nant sau dacă în perioada de sfîrşit a veacului t recut �i în cea de în
.cepu t a secolului no tru el nu se mai întilnea decît rar. O cerinţă m e t o
d ologică în aplicarea chesti onarelor c onstă în con emnarea ş i a ceea ce a fost
anterior perioadei su -menţi onate, chiar dacă unele forme de cultură
de străveche t radiţie vor putea fi consemnate d oar parţial. Vom întîlni
elemente de cultură p opulară care în acea vreme deja aveau o frecvenţă
mai redusă sau erau c.h iar rare ca urma,re a unor prefaceri petrecute în
v iaţa econom ico-socială şi culturală în epoca de trecere de la feudalism la
capitali m . Valoarea lor ştiinţifică este însă indi c utabil foa.rte mare. Con
semnarea exactă a frecvenţei p oate să sc oa.t ă în evidenţă ş i a cele elemente
care în primele decenii ale veacului no tru constituiau d oar lă · t ar i ai
unor fenomene devenite astăzi dominante.
Includerea, în chesti onare a întrebărilor privind dinam ica elemente
l or de cultură p oulară, în contextul în care opinăm ca h ărţile etnografice
să înfăţişeze numa i aspectele fundamentale ale culturi i n oastre p op ulare
tradiţionale, ar putea trezi unele nedumeriri ş i de aceea vom insi t a puţin
asupra ace tei che tiuni . D e fapt problema ar putea fi formulată ş i altfel,
i anume de ce nu adoptăm i deea de a întocmi un atlas etnografico-socio
l ogic, adică de a alcătui u n atlas care să înfăţişeze prin h ărţ i şi stadiul
actual al evoluţiei fiecăru i element de cultură � S-a meditat mult asupra
acestei laturi a problemei şi s-a aj uns la concluzia că realizarea unui ase
m enea deziderat ar cere eforturi suplimentare considerabile, acţiuni spe
.ciale de cerceta,re concretă pentru a defini specificul etnografic contem
p oran în t oate domeniile culturii p opulare, o perioadă de timp mai înde
lungată pentru cu legerea şi prelucrarea de m ateriale, un colectiv de
specialişti mult mai mare, care să- ş i concentreze preocupările numai în
j urul acestei lucrări . Trebuie de altfel spus că ş i atlasele etnografice pu
blicate pînă acum în alte ţări sînt concentrate tot pe prezentarea aspec
telor de cultură p opulară tradiţi onală. .Am i nclus însă în chesti onare
dinamica clementelor st.udiate, deci ne pronunţăm pentru cercetarea dia
cronică şi sincronică a fenomenelor pentru că astfel vom avea o i magine
veridică a stadiului lor de evoluţie în etapa în care efectuăm ancheta gene
rală de teren, a particularităţilor şi caracteristicilor lor, a cauzelor acestei
evoluţ i i . T otodată în acest fel se va putea include în comentariile ce vor
însoţi h ărţile ş i examina cauzal evoluţia pînă la contemporaneitate a
fenomenelor de cultură populară tratate.
Ţ inîndu-se seama de importanţa pe care o au în cercetarea etnogra
fică cunoaşterea şi răspîndirea terminologiei specifice, s-au inclus în ches
t ionare întrebările necesare ş i pentru a consemna terminologia locală a
elementelor etnografice studiate.
în elaborarea chestionarelor s-a avut în vedere atît specificul fiecărui
capitol al culturii p opulare, cît ş i cuantumul necesar pentru realizarea
lui, în funcţie de însemnătatea pe care o are problema respectivă în istoria
ION VLADUŢIU 20
452
şi cu l tura noa�tră. Ca urmar�, u n el e chestionare a u căJ.>ătat o amploare

mai m are, altele mai redusă.
Aplicate unitar în l ocalităţile stabilit� în reţeaua �e anchetat, ches
t ionarele, prin m aterialele ce le vor conţme, vor oferi datele . necesa.r e
pentru studierea am plă, m u l t i l at era l ă , a fe n om e n el or etnogra.fice cerce
tat e de pe întreg cuprinsul ţării .
*
Selecţionarea localităţilor ce urmează a fi incluse în reţeau,a de anch etat

a constit u i t o problemă ce a fost exam inată într- o măsură mai mare sau
mai mică în mai rn.alte studii 9 . Î n m omentul de fa ţă, cînd colectivul pentru
atlas a trecut la elaborarea concretă a reţelei, u ne l e d i n soluţiile propuse
în anumite studi i s- a u d ovedit a fi depăşite. Problema elec ţ i on ă r i i l o ca l i
tăţ i l or a fost privită cu simţul de răspundere şti inţifică necesar, date fiind
con ecinţele ce decurg din a c ea s t ă a l egere . S oluţiile a d optate de atlasele
din alte ţări în a legerea reţelei de an c h etat înt, după cum e bine cunoscut,
variate de la o ţ ar ă la alta, de la un atlas etn ogra f ic la a l tul, începînd cu
criteriul matematic ş i term inînd c u ignorarea l u i t o ta l ă .
Î n ceea ce p riv e ş te de imea re ţ el e i , întiln i m de asemenea opţiun i
d iferite faţă d e ra p or t u l d i ntre n u m ă r u l l oc a l i t ăţ i l or d i n re ţ e a u a d e a n c h et ă
şi desimea aşezărilor umane şi a p o p u laţ i e i . Iată, de pild ă , cum a r a tă
ace t r ap or t ş i sca ra h ăr ţ i i de b a z ă a a t l a . e l or e t nogra fic e din cîteva ţă.ri :
în Danemarca patru l ocalităţi/400 km 2 ; în R . F . a Germ a n i e i p a t ru l o c a
l i tăţ i /4 00 km 2 (la s c a r a h ă.rţilor de 1 : 1 O O O O O O şi 1 : 2 O O O O O O ) ; în F i n l a nd a
o locali tate /20 k m 2 ( cara 1 : 2 O O O O O O ) ; în Iugo laYia p a t r u l o c a l i t ă ţ i /
/400 k m 2 ( scara 1 : 2 OOO O O O ) ; în Ola n d a 20 lo c a l i t ă ţ i / 400 k m 2 ( scara 1 :
1 OOO OOO ) ; în Au tria 36 loc a l it ă ţi /400 k m 2 ( sc a ra 1 : 1 O O O O O O ) ; în Por
t uga l i a o l o c a l ita t e / 40 0 k m 2 ; în Suedia 0,5 l o c a l it ă ţ i / 40 0 k m 2 ; în E l v eţi a
o localitate/107 km 2 ( c u sc a ra 1 : 1 O O O O O O ) ; în Cehoslovacia d ou ă l oca li t ă ţ i
la 400 k m 2 ( c a ra 1 : 1 OOO O O O ) ; în ng a r i a o lo c a l i t a t e /3 7 2 k m 2 ( s ca ra
1 : 1 OOO OOO ) .
D upă c u m rezultă din c i fre l e d e mai u s , criteriu l adoptat este de
parte de a fi u nitar, el v ari a z ă de la a t l a s u l u n e i ţă.ri la altul datorită
mai multor fact ori , i a r simpla c om p a ra re a numă1·ul u i de loc a l ităţ i a n
ch etate cu n u m ărul aşezări l or u m a ne ş i densitatea l o c u i t ori lor oferă
e x p l i caţ i a , cel pu ţ i n într- o anu m e m ăsură, a a c e s t e i ituaţii atît de d iver
si f i c a t e .
C on s i d erăm , pe baza e x p erie n ţ e i atlaselor etnografice realizate pînă
acu m , p1·ec um şi pe baza ex perienţei n oa st re , că p e n t ru Atla ul e t n ografi c
a l R om â n i e i , elecţi o n a rea l o ca l i t ă ţ i l o r ş i defin H i va re a r e ţ e l e i d e anchetat
t r e? u ie să ?- i b ă la, b a z ă criterii complexe. în acest fe l se va ţine s e am a de
.
toţi factor i i c a re pot c o n t r i b u i ca A t l a su l et n ogra f i c al R omâniei să-şi
9 \'c z i î n accas t :i p r iv i n \ ii l . G o l i a t , A l/asul etnografic al României î n R e v i s t a de e t n o

grnf ie ş i fo l � lor", t � m . 1 -l l !'l G !'l , n r . 6 , p . 4 3 5 ; Corne l i a B c lc i n ş i A lex�nd1'.�
_ t _ ,_
PŞa� 1_ o n r i 1_ 1 n rea l 1 : a 1 eu A tl s.u lu 1 e tn ografi
Popescu , A pli
caf1 1 te
_ .
� � c al României, i b i d e m , p. 4 52 - 4 59 ; Ion
G h rno 1 u , C r 1 ler 1 1 d seler l a e a locu 11<. f i lor de anche t a i
� � � pentru A . E . R . , i b i d e m , p . 4 7 9 - 4 8 9 ; i de m ,
Prol>leme a le f1_ xăru_ re(ele 1 -a nche.'<1 p e n tru A . E . R„ î n „ R ev i s t a de e g
t n o raf i e ş i folclor", tom.
l �, l 9 7 1 , nr. 3 ; P u l I�cl rescu', .Dcspi e
� inregislrarea construc/iilor ln al/asele etnografice, î n „ Re
v1sla
_
de e l n o f? raf 1 e ş1 folclor , L o m . 1 4 , 1 9 69, m . 6 , p . 500 - 50 1 ; I o a n a-Maria M i l e u ari.
,
c i l„ p . 5 1 5 . În fiecare din acest e s t u d i i s-a acordal a l e n ţ i c deose b i t ă s
t ab i l i r i i n u m ă ru l u i de p u n c t e
u n d e ar t r b u i sii f i e făcut ă anche t a de t er e n .
21 PRINCIPII ŞI METODE DE REALlZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 45 3
realizeze scopul prop u s . î n consecinţă, în alegerea localităţilor de anchetat

trebuie avut în vedere ca principii d e bază un complex de criterii :
1 . Reprezentativitatea localităţilor alese. Î nţelegem prin acea ta î n
primul rînd c ă localităţile a lese întrun esc întregul complex d e criterii ce
se cer pentru c a alegerea „ă cadă pe re pectiva l ocal i t ate. S-au pus în dis
cuţia d e lucru , pentru a fi selecţionate, t oate aşezările omeneşti din ţară .
Teoretic au fost create deci condiţiile ca fiecare local i t at e ă p oat ă deveni
u n u l d i n viit oarele puncte î n care urmează ă se înfăptui ască a nc heta
generală pentru adunarea materialul u i necesar elaborării Atla ului etno
grafic al Rom âniei . Nu putem însă l ă a această alegere l a la t i t u d in ea h azar
d u l u i , supusă împrejurării că întîm plător o l o cal itate sau al t a este sit uată
geogr afi ceşt e într-un punct care ar fi, d upă criteri i le trict matematice,
necesar s ă fie inelu în atla . Aceasta, fireşte, d acă dorim - şi n e exprimăm
convingerea că aş a t rebuie să proce d ă m - c a Atlasul etnografic al R o
mâniei să-şi ating ă scopul propu .
Localitatea a lea s ă trebuie ă întrunea că, după părerea noa tră,
m a.i multe c ondiţii :
a) ă a ibă pe terit oriul ău cea mai mare parte, iar dacă e te po ibil
chiar t oate aspect ele elective de cult ură populal'ă t radiţională care fac
obiect ul Atlasului etnografic al R omâniei . Ac asta ar perm i t e exa minarea
i nterdependenţei fenomenelor etnografice în peri oade i torice date, pe
,
un anume teritoriu d at ceea ce const ituie una din cerinţele de bază pentru
o ana.liză comparativ-istorică a fenomenelor de cult ură populară t ud iate.
F ireş t e că nu avem în vedere acele categorii de fenomene care în genere
l ip e c din zona re pect ivă, dar nici nu va trebui să optăm pentru o loca
litate în care lip esc, de pildă , in talaţiile tehnice populare t radiţionale
sau meşteşuguri tradiţionale ce se pot găsi în aşezarea vecină în care
î ntîlni m ş i t oate celelalte mărturii trad it.ionale de cultură populară ce
fac obiectul atlasului ;
b ) localitatea ă aibă o veche şi boga t ă tradiţie, pent ru a se putea
surprinde, eventua.l, forme de geneză, vechimea şi continuitatea elemen
t ul u i tradiţional de cultură. Credem că trebuie acordată prioritate î n ale
gerea localităţilor şi vechi m i i aşezări i , adică să se ţină seama de trecut ul
i storic mai îndelungat al satului, cu alte cuvinte de continu itatea tradiţiei
a c estu ia ;
c ) aşezarea selecţi onată să posede încă şi astăzi, pe cît posibil, com
plexe tradiţi onale de cultuTă -' atît materială , cit, şi spirituală -, pentru
a nu fi nev oiţi să recurgem în t oate cazurile la reconstitu iri . Desigur că
pentrn o seamă de aspecte de cultură populară tradiţională vom aplica
şi metoda reconstituirii, dar valoarea ştiinţifică a atlasului nostru va cîşt iga
cu atît mai mult cu cît fenomenele ce se vor cartografia au fost stu<'Uate
d i rect ş i n u s-au consemnat numai pe bază de rec onstit uiri .
2 . Repartizarea geografică echilibrată, adică dispitn erea judicioasă,
n u arbitrară, a răspîndirii localităţilor de anch etat în spaţiul geografic
al ţării.
Aici n e exprim ăm d e la bun început pu n ctul de vedere cu privire
la metoda careiaj u lu i , concretizată, după cum se ştie, în împărţirea
s up rafeţe i ţ ăr i i î n <ll'e pt unghiu r i sau pătrate şi în i ncluderea obligatorie
în reţea a anum i tor l ocal ităţi care se află situate în anu mite punct e „no
d a le " , determ i nate m ate matic, în spaţ i u l respect iv. Un a s em e ne a procedeu
ION VLAD UŢIU 22
454
ar fi j u stificat şi astăzi în cazul în care c ultura n oastră p opulară tradi ţ i o

nală ' d i n etapa pe care o studiem , s-ar afla pe a ceeaşi treaptă de dezvol
tare în t oate z onele ţării , în cazul cînd nu ar exista deosebir i , care în re�
litate sînt de multe ori substanţiale, de la o z onă la alta. Or, cum evoluţia
culturii populare tradiţi onale î n R omânia prezintă deo ebiri de la o z onă
la alta o asemenea metodă nu p oate fi acceptată.
A ceasta nu înseamnă însă că în procesul de selecţionare a localită
tilor de anchetat nu trebuie utilizate şi unele procedee tehn ice folosite î n
aplicarea metodei careiajulu i . N e gîndi m mai întîi de t oate la elimi narea
posibilităţ i i de a ignora de pe o suprafaţă ter itorială dată existenţa de
l ocalităţi, deci implicit de atestarea ş i consemnarea pe h ărţi a mărturiilor
de cultură materială ş i spiri t uală tradi ţ ională d i n acel spaţi u . Prin urmare
un „careiaj de lucru" , pentru această e tapă pregăti t oare a anchetei gene
rale, poate fi folositor elaboratului pe care-l pregăti m acum . Credem că î n
acelaşi fel t rebuie priv i t ă ş i problema unităţ i i d istanţei d i ntre punctele
anchetate, care nu trebuie să fie mecanică, c i să servea că dispuner i i
echilibrate pe hartă a răspîndirii fenomenelor de cultură, să contribuie la
conturarea cît m a i precis c u putinţă a m i croz onelor de răspîndire a aspec
telor de cultură p opulară, precum ş i la precizarea l i m it el or z onelor etno
grafice 1 0 . în acest fel se asigură ca limita geografi c ă de eroare în răspîn
d irea în spaţiu a fenomenelor etnografice să fie, p e cît posibi l , m a i m ică.
Î n contextul celor expuse considerăm ca element obligatoriu i nclu
derea în structura reţelei de anchetat a aşezărilor care să aparţină prin
cipalelor forme de relief de pe întin ul unui j u deţ : munte, deal, i a r acolo
unde este cazul cîmpie, luncă, baltă, deltă. Aceasta să fie însă subordonată
s c opului etnogra.fi c al atlasului pe care-l elab orăm.
3 . Reţeaua stabilă de localităţi de bază este de asemenea u n criteriu
i mperio nece a.r realizării unui atlas etnografic pe baze strict ş t iinţifice .
Reţeaua stabilă a localităţilor de bază presupune :
a) un număr constant de l ocalităţi reprezentati ve , c onsiderate ca
puncte de bază pentru f ixarea răspîndirii fenomenelor etnografice î n
spaţ i ul geografi c şi, î n consecinţă, sitp use obligatoriu investigaţiei de teren
în cursul anchetei generale ;
b ) un n umăr fix de l ocalităţi pe 100 km 2 ş i acelaşi număr fix de l o
calităţi raportat la numărul t otal de comune rurale ;
c ) efectuarea anchetei generale, obligatorie î n fiecare localitate
a leasă, pe toate temele i ncluse în atla şi cartografierea fenomenelor etno
grafice î n aceste puncte constante.
P ornind de la i deea că datele pentru a lcătuirea hărţilor etnografice,
î n Atlasul etnografi c al R omâniei , v or fi cele culese în cursul anchetei de
teren, stabi lirea nmnăruliti total al localităţilor d e an ch etat devine o pro
b lemă cheie pentru valoarea ştiinţ ifică a atlasului . în acea tă privintii.
trebuie să ţinem seama în primul rînd de cerinţele ştiinţ ifice pe care 'ie
reclamă scopul acestei lucrări . "u este î nsă mai puţin adevărat că t rebuie
să priv i m c u � � �t '� alism problema ş i să o examinăm cu t oată atenţia
. } 1lor c oncrete
în lumma pos1bil1taţ de realizare a anchetei de t eren.
T eoreti c , ar fi ideal ca numă.rul de localităţi anc h etate să fie mare
mergînd spre jumă tatea numărulu i l or t otal, deoarece în acest fel s-a;
1 0• Cu privire .1� zonarea

etnografică, vezi Cornel I ri mic, A specte ale zondrii fn A tlas ul
.
etnografic al Român iei în „Revista de etnografie şi folclor'', tom . 1 4, 1 969, nr. 6, p. 43 7 - 446 .
23 PRJJNC lPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 4 55
asigura o cunoaştere foarte detaliată a răspîndirii f iecărui element de cul

tură studiat. Soluţia aceasta nu este aplicabilă din mai multe m ot ive :
ar necesita c oncentrarea m uncii unui m are număr de cercetători numai pe
această problemă, ar s olicita mij loace materiale c onsiderabile, iar timpul
î n care s-ar realiza lucrările pentru atlas ar fi foarte î ndelungat, depăşind cu
m ult un deceniu . De fapt credem că aplicarea unei asemenea s oluţii nu
ar fi de loc în avantaj ul cercetării etnografice româneşti, pentru că lu
crarea întinzîndu-se pe o perioadă de t imp foa,rte îndelungată ar absorbi
forţele ştiinţifice de la problematica m odernă a i nve tigaţiilor în domeniul
n ostru, problematică însă care cere o rezolva.re mai imediată.
C on iderăm că o cincime din t otalul comunelor rurale satisface exi
genţele ştiinţifice ale scopului pe care ni-l propunem în atlas . Dacă avem
în vedere totalul satelor din ţară , procentul s-ar ridica la c irca 2660 de loca
lităţ i , ceea ce întrece cu m u lt p osibilităţile la care ne-am referit mai sus.
Dar cum deosebirile pe planul culturii p opulare tradiţion ale, intre sat şi
comună de obicei, nu sînt prea pronunţate, iar astăzi se p oate vorbi mai
degrabă de deo ebiri în gradul de păstrare a aspectelor specific tradiţio
nale de cultu ră p opulară - mai arhaice în satele mai izolate în raport cu
centrele de c omună - , considerăm că o cincim e din nitm ărid total actual
de comm1 e de 2706, adică 541 de localităţi care trebuie sitpitse investigaţiei
concrete în cursul an ch etei gen erale, este suficientă pentru ca Atlasul etno
grafic al R omâniei să răspundă exigenţelor ştiinţifice reclamate de acest
gen de lucrări. De altfel, şi dacă raportăm numărul prop u s la desimea
reţelei adoptată în atlasele din alte ţări un asemenea număr n i se pa,re
judicios, pentru că la realităţile româneşti el va putea acoperi cu pleni
tud ine nu numai zonele etnogTafice ale ţării , ci şi subz onele etnografice,
reducînd în acelaşi timp, în m od evident, gradul de eroare geografică în
răspîndirea fenomenelor etnografice.
N u excludem nici ipoteza ca procentul de localităţi selecţionate pen
tru anchetă să fie ceva mai m i c de o cincime sau ceva mai mare, adoptîn
du-se şi o altă hartă de bază la scara corespunzătoare. Î ntr-un asemenea
caz ar rămîne de examinat toate i mplicaţiile teoretice şi practice, cu avan
tajele şi dezavantajele respective.
D at fiind faptul că la baza alcătuirii reţelei de anchetat am adoptat
ideea unui complex de criterii, considerăm că augmentarea numărului de
l ocalităţi se poate face în funcţie de necesităţile impuse de criteriile res
pective, prin adăugiri la numărul constant, de bază. Aceste adăugiri tre
buie făcute cu mult discernămînt şi precauţie ştiinţifică - fie în această
etapă, fie în parte pe parcursul cercetărilor - , fără însă a urca în mod
exagerat numărul total al localităţilor în care se va efectua ancheta gene
ral ă de teren.
Credem că în această etapă trebuie să luăm în discuţie şi să ne pro
nunţăm şi asupra următoarei probleme : dacă este sau nu necesar ca pe
lingă reţeaua de bază să elaborăm şi o reţea variabilă, adică o reţea de loca
lităţi situate geograficeşte între cele de bază şi care ar putea fi stabi lite -
- în funcţie de valoarea materialului etnografic pe care-l posedăm - fie
chiar de la început, fie în cursul cercetărilor de teren.
Avantajele creării şi a unei asemenea reţele secundare, reţeaua
variabilă cum ar putea fi denumită, pentru care ne pronunţăm, ar consta
4 56 ION VLADUŢIU
în : a) lărgirea sferei geografice a i nvestigaţiei concrete etnografice pentru

atlas ; b) asigurarea posibilit �ţ i i de a def � n ţ c_u mare �xa� tit.ate .lim! tele
zonelor �i subzonelor etnografice, precum ş1 lumtele de raspmdire ş1 micro
zonele de i nterferenţă a fiecărui fenomen de cultură materială sau spirituală
studiat. Aceasta ar contribui la crearea unei temel i i şi mai solide pentru
studiul comparativ-i storic al culturii populare din ţara n oastră.
Se va pune dintr- o dată întrebarea cine va efectua cercetarea, î n
localitătile reţelei variabile. Credem c ă i nvestigaţia î n aceste localităţi
ar pute� fi real izată prin corespondenţi voluntari, perma nenţi , selecţionaţi
din rîndul i ntelectuamor locali . Subliniem necesitatea ca aceşti corespon
denţi să fie permanenţi, deoa.rece pe parcursul publicării materialelor o
parte din problemele ce s-ar ivi ş i ar nece i ta lămuriri ar putea fi rezolvată
pe cale de corespondenţă.
Dezavantajele adoptării reţ.elei secundare ar consta mai întîi d e
toate î n faptul c ă nivelul materialului cules de corespondenţi ar fi m a i
căzut , datorită lipsei lor d e pregăt ire d e peciali tate ş i de experienţă î n
cercetare. Totuşi, ş i î n această situaţie materialele etnografice d i n locali
tăţile reţelei ecundare ar constitui un preţios indiciu pentru cunoaşterea
fiecărui fenomen etnografic studiat şi în ca.zurile în care s - ar considera
necesar - ar putea efectua cercetări în anumite l ocal ităţi de către colec
t ivul pentru atlas. Ele ar servi la efectuarea u ne i a.nalize m a i detali ate,
pe care o vor cuprinde v olumele de comentarii . În acest caz nu opinăm
deci pentru i ncluderea ace t or materiale pe hărţ.ile etnografice, c i ne pro
nunţăm pentru ampla lor util izare î n Tolurnele de comentarii .
Î n concluzie, cu t oate dificultăţile pe care le-ar ridica organ izarea
unei reţele secundare ş i , cu t oate l i m i tele datelor culese, cîştigul pentru
examina.rea multilaterală a fenomenelor etnografice, cuprinse în Atlasul
etnografic al R omân i e i , e t e eviden t .
4- . Specijicul econorn ico-cil ltiiral a l zon ei trebuie să fie a l patrulea
criteriu în fixarea reţelei în funcţie de care se poat.c augmenta mm1ărul
de localităţi ce u rmează a f i studiate. Pentru a surprinde şi reda carto
grafic acest , pecific, con.·iderăm n ecesar ca î n reţea u a l o ca l i t ă ţ i l or de an
chetat . ă fie i n elu, un număr mai marc ( 1 - 2 de l a caz la caz) al acelor
localităţi ( î n principal din numărul total atribuit judeţului respectiv )
care reflectă specificul economico- cultural a, l zonei ( sate de agricultor i
în zone agricole, sa.te d e viticultori î n z one v i t i c ole, sate de crescător i de
a n i m a le î n zone pastorale, sate d e meşteşugari spec i a l i za t e în zonele c u
u n asemenea specific, sate d e p e cari în zonele cu deose b i tă dez v o l t m· e a
a,cestei ocuµaţi i etc. ) . Oa urmare a apl icării acest u i criteriu, î n hărţ i le
atlasului v or apărea mai pregnant s p e c i f i c i tatea cultur i i populare a fie
cărei zone, a. pectele ei caracteristice în contextul vietii ' economice a z onei
re pect ive.
5 . Raportu � d int �' e nu m ănll de localităţi din reţea, cel al aşezărilor
urnan e, p1·�cmn şi den sitatea p op u l aţiei . Un rap ort m a tema t i c proporţional
int�e numarul �e sat e . şi al populaţiei şi cel al punctelor de anchetat fără
a ţ m e seama şi de ce1la.lţi factori pe care trebuie să-i întruneasc
ă selec
ta.rea unei a.şezări ar conduce la o mărire m e ca ni c ă a numărulu i de l ocali
t �ti î n z onele de m a x i m ă concentra ţie a aşezăr i l or şi populaţie i sau la o
d.m 1 1_ n � a.re a lor în z ? nele i: nai puţin i ntens populate , aju ngîndu-s e în
situaţia de a avea mari goluri pe plan spaţial-geografic. Ideea de a ne opri
25 PRJNCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIEI 4 5 7
la l ocalităţi cu u n număr mediu de l ocuitori nu poate fi acceptată ca

etalon definitoriu, deoarece, pe de o parte există posibilitatea - şi rea
l itatea c oncretă la teren pe care o cunoaştem ne întăreşte aceas t ă afir
maţie - ca fenomenele etnografice tradiţi onale, ce const ituie de fapt
obiectul primordial al atlasu lui n ostru , să se găsească în loca l ităţi cu un
număr mai mare sau mai mic de locuitori decît media pe ţară, iar pe de
altă parte concentrarea de aşezări sau desi mea populaţiei să fie urmarea
u nor acţiuni sau măsuri mai apropiate de epoca n oastră ş i deci să n u poată
întruni t oate condiţiile pentru a le include intre localităţile reprezenta t i v e .
6. 1n t repătrmulerile ş i i nfluenţele reciproce c e ait avit t ş i ait loc î n
citltura p oporulili român şi a naţionalităţilor conlocu itoare constituie de
asemenea u n criteriu important în alegerea localităţilor de anchet a t . În
c onsecinţă, c onsiderăm necesar ca în zonele în care există o atare s i t u a ţ ie
să fie i ncluse în reţea d ouă categorii de loca l it ă ţ i : a ) localităţi pe ba z a
cercetării concrete a cărora s ă s e poat ă contrib u i l a definirea caracterelor
proprii ale cult ur i i comunităţilor etnice respect ive, a ..:pecificului lor cul
tural ; b ) lo calităţi mixte în care să . e poa tă examina c oncret proces ul
influenţelor reciproce în cultura populară trad iţi onală . Î n cazul în care
elucidarea unor probleme mai complexe o solicit ă , est e necesar a se adăuga
î ncă u n punct în reţea ua local ităţi lor de a nchetat . Numărul lo ca lit ă ţilor
de anchetat, pentru fiecare naţi onalitate conlocuit oare, trebuie să fie
definit de criteriile generale ce stau la baza selecţi onări i loca lităţilor. Î n
acest sen.· cred em c ă trebuie ă se adopte criteriul i ncluderii proporţ ionale
de loc a l i t ăţ i în funcţie de numărul de aşezări ru rale ş i de n u m ărul popu
laţiei naţionalit ă ţii respective, în respectivele localităţi.
7. Raportul, pe plan i t l c u l t u r ii , î n t re sat ş i oraş trebuie să fie un alt
criteriu definitoriu în alegerea localităţilor ce urmează a fi i nclu se în re
ţeaua .A t lasului etnografic al R om âniei . Opinăm să fie incluse în reţea ,
în mod ech ilibrat, localităţi rurale în care exodul sau munca sez onieră
în oraşele ţării au const ituit o verigă importantă în procesul culturii din
aceea vreme, contribuind la intensifi carea raportului cult ural dintre sat şi
oraş, precu m şi localităţi urbane sem nificative în acest sens .
8 . I nclu,derea î n reţea a titturor ca tegor'i ilor de aşezări - de răzeşi,
de m oşneni, de clăcaşi, de ungureni, de pămînteni, acordîndu-se o anume
prioritate satelor libere faţă de cele aservite în decur ul istoriei - tre
b u i e să cons t ituie la rîndul său un important criteriu . .Ar f i de prisos să
m ai s ub l i nie m semnificaţia deosebită pe care o poate căpăta, pentru pro
blemele maj ore ale istoriei poporului român, cercetarea etnografică a sa
tel or libere . .Augmentarea, în caz ul în care se consideră necesar, a număru
lui de sate libere este pe deplin j ustificată, d ar subliniem din nou că nu
trebuie u itat că .Atlasul etnografic al R omâniei va reflecta întregul şi
vastul tablou al dezvoltării culturale tradiţionale şi ca atare în reţea
trebuie i ncluse în mod c orespunzător şi celelalte categorii de aşezări .
Considerăm de asemenea că ar fi în cîştigul analizei materialelor

etnografice dacă unele localităţi, în care urmează să se întreprindă in
vestigaţii etnografice complete, ar coincide cu l ocalităţ i în care s-au efec
tuat sau se vor face cercetări pentru atlasele lingvi stic, antropologic, geo
grafic, sociologic etc . .Acordăm însă acestui lucru o importanţă secundară
458 ION VLADUŢIU 21>
deoarece întreaga reţea de l ocalităţ i trebuie să fie s:ubordonat� S ?�Pll! ilor

et nografice pe care ş i le propune Atla u l etnografic a l R omamei .ş1 � u
, copurilor altor d i cipline. Aceeaşi însemnătate secundară o atribuim
s i coincideri i cu satele în care s-au făcut pînă acum cercetă.ri mai ample
etnografice ş i folclorice. E le pot să constituie un i ndiciu important în
cercetare, dar nu u n criteriu definitoriu .
înainte de a înch eia consideraţiile noa stre cu privire la reţea a m sub

l inia cîteva reguli , a căror respect are, după opinia n oastră, va face foarte
eficientă i nvestigaţia etnogTafică concret ă în reţeaua de localităţi selectate :
a) Localităţ ile alese să ră m î n ă aceleaş i , pentru că numai în acest fel
v om putea realiza corelarea atît î ntre fenomenele etnografice ale l ocal i
tăţi i cercetate, c î t şi î ntre a cestea ş i fenomenele i m ilare d i n celelalte
l ocalităţi studiate. Cercetarea trebuie efect uată nu obligatoriu î n centrul
de comună, ci in acel sat al comu nei unde se întîlnesc şi astăzi pe v i u feno
menele etnografice pe care contăm să le surpri ndem în forma l or tradiţio
nală. Met oda aplicată în cercetările u nor a tlase de a fixa o l ocali t ate ca
punct de bază, efectuînd i nve. t igaţi i şi î n , atele din împrej uri m i , pentru
a găsi categorii de fenomene cercetate, nu ni se pare a fi cea m a i p otri
v i t ă ; realizînd cercet area t u t uror elementel or de cultură într- o singură
l ocalitate se p ot surprinde rap orturile existente între ele, specificitatea l or.
Materialele Atla ului etnografic a l R omâniei v or reprezenta astfel n u
simple c onsemnări, ate. tări d e fapte, într- o peri oadă i storică d ată, ci
raporturi între fenomene, raporturi intre om ş i natură , rap orturi între om
ş i s ocietate, raporturi între colecti vi tăţi , raporturi exprimate prin măr
turii de cultură populară tradiţională. La întrebarea dacă m ărturiile etno
grafice, dintr- o anume l ocalitate, trebuie privite drept caracteristice numa i
pentru l ocalitatea respectivă sau pentru sub z ona etnografică din care
acea. ta face parte se p oate răspunde că ele p ot să întrunească în unele
cazuri ambele situaţ i i . în c on. ecinţă se cere ca ace. t e aspecte să fie expl i
cate în comentarii .
b ) Poziţia geog r f i că a localităţii cercetate s ă fi e î nsemnată exact
a
pe h artă .
c ) Datele etnografice, obţ i nu te în cursul a nchetei generale, să fie
c ulese î n aceeaşi p e rioadă ele t imp , care după cum vom vedea mai j os, cînd
vom examina metodologia lucrări i , p oate să acopere o perioadă de t imp
de circa cinci ani.
*
111 etoclolog i a realizăr i i atlasulu i este concepută în deplină c oncor

danţă c u principiile fundamentale ale acestei m ari lucrări, prevăzîndu-se
m odalităţil e cele mai adecvate - la condiţiile ţări i n oastre şi la posibili
tăţile ştiinţif i ce de care dispune în prezent - de efectuare a anchetei
g� �erale, d e folosire j \1dicioasă şi completă a izvoa.relor, precum şi m odal i
t aţ1le de prel ucrare ş1 cartografier e a datel or de elaborare a volumelor
'
de comentarii .
Metodologi a real izării atlasulu i n oastru cuprinde cîteva laturi fun
dam � n � ale, asup�a c �rora - î n baza experienţe i a.cu mulate, a analizei
.
cond1ţulor specifice dm ţara n oastră - trebuie să ne pronunţăm : a) ela-
27 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL HOMĂNIEI 4 59
b orarea concepţiei generale teoretice a atlasului ş i efectuarea lucrărilor

pregătitoare pentr u înfăptuirea e i ; b) elaborarea m odalităţilor de efec
tuare a anchetei generale ; c) stabil irea m odali t ăţilor de verificare a
datelor culese ; d ) stabilirea modalităţilor de prelucrare, cla ificare şi
cart ografiere a faptelor ; e ) m odurile de alcătuire a comentariilor.
E t apa pregătit.oare a fost parcursă în cea mai mare parte, definit ivîn
du-se în ace t răsti mp concepţia generală teoretică a Atla. ului etnografic
a l României , structu ra sa tematică, cuprinsu l şi forma che. t ionarelor ce
se vor folosi pentru culege rea m a teria.lelor etnografice în cadrul anchetei
generale, reţeaua locali t ăţ;ilor pentru a nchet a t . Ex p erimentarea che t i onare
lor în două zone, u na viticolă şi alta forest i er-pastorală,, prevă,zntă ca parte
i nt egra n t ă a acţiunilor pregăt itoare, a oferit o bază t e m e i nică atît p en t ru
îmbunătăţi rea conţ i nutului şi perfecţionarea formei che tiona re lor,
cît ş i pentru rectificări şi precizări în însăşi structura t emat i că a atlasu l u i .
E x p erimentarea a fost un prilej şi pentru a măsura t i mpul real necesa r
pentru efectuarea a nch etei pe fiecare t emă..
Reţeaua loca l ităţilor de anchetat a fost elabora t ă pe baza criteriilor
expu. e ma i sus. Credem însă că concluzi ile la cam a .m ajuns, pe b a z ă
de consi derente teoretice , în selecţi onarea localităţi lor de a nch e t ă , necesi tă
metodologic să fie verificate, înainte de a le a d opta ca defini t i ve, p rin
două mijloace : 1 ) prin analizarea reţelei cu cercetători din i ns t itutele
şi muzeele de , peci ali t at e ; 2 ) prin consultarea comitetelor j udeţene pentru
cultură şi educaţie socialistă şi pri n a cestea a activului cultural jude
ţean. Acest din urmă m ijloc il considerăm efi cace în rezolvarea proble
mei care ne i nt ere sează - şi i ntenţionăm i<ă-1 re::Llizăm ch iar dacă o
a semenea metodă a fost mai puţin u z itat ă pînă acu m în cercetare -
deoarece lucrători i comitetelor j u d e ţe n e pentru cu ltură şi artă ş i a i
aşezămintelor de cultură cunosc bine realităţile din zonele unde lucrează
şi pot face sugesti i utile asupra cărei localităţ i dintr-o comună sau alta
, ă cadă alegerea.
Tot printr-o cons u ltare , cu institutul de cartografie, se vor defini

t iva ş i harta de bază a At lasului etnogra fic al României , precum şi hărţile
de lucru .
O operaţie necesară, care va preceda începerea anchetei generale,
este cca a tipăririi în cantitatea necesară şi în forma cea ma i adecva tă
a chestionarelor şi a hărţilor de lucru . Preconizăm ca acelaşi chestionar
să fie folosit şi în cercetări le ce se vor efectua în loca lităţile din reţeaua
de ba ză şi în cele din localităţile reţelei variabile.
Modali tăţile de efectuare a anch etei generale reprezintă, pe plan
me to dologic , v. n complex de măsuri strîns corelate în tre ele, care concură
în egală măsură la dobîndirea rezultatelor scontate. Preci zăm că ancheta
în localităţile d i n reţeaua constantă, de b ază , diferă s ub s t anţ ial ca modal i
tăţ i d e reali zare , faţă de ancheta din re ţeaua variabilă. A vînd în v-e dere
ponderea şi însemnă tatea hotărîtoare pe care o are pentru realizarea Atlasu
lui etnografic a l României ancheta generală î n localităţile reţelei constante,
pre ze n tăm mai jos modul în care concepem orientati v desfăşurarea ei .
Distingem de la bun început două m omente esenţ iale a le desfăşurări i
anch etei generale în reţeaua de bază : A. 01t l egerea de date prelim inare
asupra localit ăţii în care se va ejectua a n ch et a de teren şi B. 01t legerea date
lor etnografice în cadru l anchetei generale de teren propriit-zisă. Înfăptuirea
460 ION VLADUŢIU 28
ambelor momente presu pune ca definitivă lista localităţilor d i n reţeaua

de bază.
A . Cons i derăm , ca postulat teoretic ş i metodologic, obligatoriu
ca cercetători i să cunoască preli m i nar datele principale asupra localităţi i
î n care e va efectua ancheta. Parte d i n aceste date se pot obţine : ·
a ) în Bucureşti de la i nstituţiile de specialitate � i
b ) pe teren, de l a organele de s tat comunale, de la instituţi i le cultu
rale comunale sau muzeele j udeţene.
a) Cons iderăm că în etapa ce precedă ancheta de teren trebuie culese
în B u cureşti :
1 ) datele stati . t ice c u privire l a demografia localităţii î n diferite
etape i storice ;
2 ) datele statistice a upra comp o n e n ţ e i etnice a populaţ iei în diverse
etape ;
3 ) principalele date - tatistice, i s torice, etnografice - asupra ocu
,
p aţ i ilor p op iilaţiei d i n localitatea respectivă ( ş i , dacă e po. ibil, din micro

zona d i n care face parte) în diferite etape i storice ;
4 ) principalele date istorice a upra localităţii cercetate ;
5 ) datele cartograf ice de bază; cu privire la structura aşe z ăr i lor
cercetate la firşitul secolului trecut ş i primele decenii a le secolu lui nostru ,
şi, în mă. ura posibi lulu i , datele topo ni mice a.le localităţ i i . R ăm îne să e
studieze ipoteza ca cercetarea concretă, î n cadrul a nchetei generale, asupra
aşezărilor din reţea să fie precedată de o m inuţioasă studiere a h ărţilor
topografice şi a celor cadastrale, stabilindu - se , în măsura în care se poate,
tipurile ş i variantele de aşezări de la începu t ul veacului nostru , urmînd
ca apoi să . e verifice şi completeze datele obţinute cu cele de pe teren.
6 ) Date cu privire la evolu ţ ia n i velului de culturalizare a popul aiţ iei
din localitatea ce urmează a fi cercetată (circulaţia de carte în b ibliotecile
ăteşt i , şcolare, evoluţia numărulu i de r adiouri , televizoare etc . ) .
b ) Con i derăm c ă în acelaşi t i mp trebu i e s ă obţinem ele p e teren ,
pentru fiecare local itate inclusă în reţea, următoarele date :
1 ) Ch estionare i njormat ive d i n localitatea prevăzută a fi cercetată .
Trebuie ă fa cem unele precizări deoarece este vorba de un a pect metod o
logic nou î n cercetarea, pentru atlas. Plecînd de la i deea de a înarma pe
cercetătorii care vor efectua ancheta cu cunoş t inţe etnografice cît se poate
de ampl e şi concre t e asupra elementelor de cultură materială şi cultură
spirituală existente în fiecare d i n localităţile u nde se vor face cercetări ,
considerăm că trebuie trimise în aceste loca lităţi c h estionare care, comple
tate cu grijă de i ntelectuali din acele sate, să ne dea posibilitatea
de a ne i nforma în prealabil asupra elementelor concrete d i n fiecare sat
din reţea. Avantajele acestor chestionare informative sînt foarte evidente :
vor pune pe cercetă t or în curent cu situaţia concretă, d i n satul respectiv,
a te m elor pe care el le va aprofunda, vor semna.la aspecte ce vor necesita
� .adîncire în cursul anchetei generale, vor crea prem i sele reale ca i ntelectua
lu satelor care le-au completat să colaboreze strîns cu colectivele de cercetă
tori ce rea l izează ancheta generală. Desigur că se va ridica întrebarea
cum se va reali za instruirea acestor i ntelectuali d i n localităţile alese pen
tru a da rezultatul scontat ? Practi c credem că două soluţii ar f i eficiente :
una, de a a1:1-exa la chestionare u n i nstructaj detaliat asupra modului
în care trebme completate, şi a doua, de a folosi în acest scop m ijloacele
29 PRJNCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANrEI 4 6 1
moderne de comunicaţie c u masele, în speţă emisiuni speciale la radio

şi televiziune. Atlasul etnografic al R omâniei fiind o lucrare de însemnă
tate naţională, sîntem convinşi că se j ustifică utilizarea celor mai moderne
mijloace pentru a se asigura realizarea lui. Se mai poate pune încă o pro
b lemă, şi anume cine va desemna pe intelectualii din localităţile selectate,
pentru a efectua această misiune de mare răspundere faţă de cultura
noastră naţională. Ne exprimăm încrederea că vom găsi tot sprij inul
la Ministerul invăţămîntului şi la organele de resor t j udeţene pentru
a însărcina pe directorii de şcoli să încredinţeze această sarcină celor
mai compone nte cadre locale .
2 ) Monograjia localităţii în care se va efectua ancheta generală
sau a comunei din care aceasta face parte. Ea va sluj i aceluiaşi scop informa
tiv şi se va obţine în urma colaborării directe cu primăria şi directorul cămi
nului cultu ral din fiecare localitate selectată.
3) Numele, vîrsta, ocupaţia exactă a celor mai buni i1�formatori
pe fiecare temă, precum şi datele necesare pentru a fi mai uşor de găsit ;
este limpede că dispunînd dinainte de asemenea date se va micşora durata
generală a anchetei. Indicarea i nformatorilor o poate face cu multă răspun
dere i ntelectualul care completează chestionarul informativ.
4) Fişe injormative muzeale de obiect, în care să se i ndice cu exacti
tate ce categorie de obiecte, din localităţile care se vor studia, există
în patrimoniul muzeelor şi măsura în care ele pot fi utilizate pentru diferi
tele categorii de lucrări ale atlasului ; colaborarea cu muzeele etnografice
constituie o constantă în activitatea noastră, aşa că nu credem a mai
fi nevoie să zăbovim asupra modalităţilor în care s-ar putea înfăptui cele pro
puse mai sus.
B. Pentru a realiza în cele mai bune condiţi i ancheta generală
de teren în situaţia în care în această etapă deja cunoaştem structura
tematică, conţinutul şi numărul total de hărţi ale atlasului, categoriile
de probleme selectate pentru atlas, numărul de întrebări din chestionare,
numărul de localităţi de anchetat, trebuie să dăm un răspuns clar
·
la întrebările :
a) ce categorii de materiale etnografice culegem ;
b ) cum asigurăm probitatea ştiinţij ică a datelor culese pe teren
şi cu cîţi injormatori e necesar să lucrăm pentru aceasta ;
c ) cine va efectua cercetarea ;
d) c u m se va desfăşura ancheta generală ;
e) ce durată va avea ancheta generală şi prelucrarea materialelor ţ
Trebuie deci să ne pronunţăm asupra metodelor de lucru pe care le consi
derăm a fi mai eficace în condiţiile concrete de alcătuire a Atlasului ( tno
grafic al României .
a) Categoriile de materiale etnografice ce se vor culege în cadrul
anchetei generale de teren vor fi : 1) texte, prin completarea chestionarului
pe fiecare temă, şi 2) ilustraţii-fotografii (alb-negru şi color) făcute nemi j
locit d e către fiecare cercetător pe tema p e care o urmăreşte, diapozitive
executate în aceleaşi condiţii, desene ale principalelor piese şi complexe
care vor i ntra parţial şi în hărţile şi volumele de comentarii, jilme documen
tare alb-negru şi color, asupra celor mai reprezentative piese şi complexe
I - c. �2
de cultură populară studiate. Pe:i:tru cazurile în car� �e �· cetătorul de �coperă
�
aspecte inedite de cultură populara, s - a pr�văzut pos 1b1 1 tatea de a se mgloba
descrierea pe larg a fenomenelor respective în chestionarul de cercetare.
b) Veridicitatea materialelor etnografice, probitatea ştiinţifică a
datelor culese se vor asigura m a i întîi de t oate prin răspunderea, compe
tenţa profesională şi rigurozitatea ştiinţifică a cercetătorilor care înfăp
tuiesc culegerea. Prin soluţiile diverse propuse mai sus se asigură infor
marea preliminară a cercetătorului, la care se adaugă informarea m inu
ţ i oasă bibliografică asupra fiecărei z one î n cai:e s e efectuează ancheta ge
nerală. Cercetarea concretă 1şi are însă normele ei obligatorii ş i fiecare
fapt cules de pe teren trebuie testat, trebuie verificat. D at fiind faptul c ă
cercetarea c oncretă pentru atlas s e bazează p e metoda chestionarelor,
metodă folosită şi la atlasele realizate în alte ţări, considerăm metodologic
necesar verificarea informaţi H or cu cel puţin trei informatori din locali
tatea re. pectivă. În cazul în care este p osibil, verificarea să se facă cu u n
număr d e patru sau chiar cinci informatori, alegînd u - i î n aşa fel încît să
cunoască bine tema abordată, dar să aibă vîrst e diferit e .
Problema utilizării j udicioase a informatorilor e s t e mult mai com
plicată pentru cercetarea concretă ce s e va întreprinde pentru atlas în raport
cu o cercetare tematică obişnuită. C omplexitatea problemei porneşte în
primul rînd de l a faptul că, pentru culegerea datelor menite să ilustreze
cultura noastră p opulară tradiţională în ceea ce a avut ea reprezentativ
la sfîrşitul secolului trecut ş i în primele decen i i ale secolului n ostru , teo
retic s-ar impune să avem ca informatori numai localnici în vîrstă, care
să fi fost în contact nemij l ocit cu elementele de cultură pe care le relatează ;
or, este bine cunoscut d i n practica cercetării de teren că nu întotdeauna
l ocalnicii cei mai î n vîrstă s e dovedesc a fi ş i cei mai înzestraţi informatori
ş i în asemenea cazuri chestiunea constă în a descoperi informatori ceva
mai tineri ca vîrstă, dar care în urma unor î mprej urări c oncrete date s ă
cunoască foarte bine fenomenele d e cultură p e care l e studiem .
C omplexitatea problemei derivă în al d oilea rînd din faptul că
pentru ancheta generală a Atlasului este necesar să s e lucreze cu u n număr
mare şi variat d e informatori, deoarece problemele tratate în atlas sînt şi
ele foarte variate, iar un informator sau c hiar cîţiva nu ar fi în măsură să
dea răspunsuri competente la o seamă d e probleme.
Pentru a sublinia această stare de fapt precizăm că, de p i ldă, in
formatorul care cunoaşte bine lucrarea pămîntului nu p oate furniza datele
necesare referitoare la creşterea animalelor şi invers, că păstorul nu cunoaşte
viticultura, care reclamă cunoştinţe aparte, că vînătorul nu cunoaşte
creşterea albinelor etc. ; cu alte cuvinte, marea maj oritate a temelor incluse
în atlasul nostru reclamă cunoştinţe speciale din partea informatorului.
Aşa sînt te� ele privind aşezările, gospodăria ş i l ocuinţa, agricultura„
creşterea am malelor; mu nca forestieră, viticultura, vînătoarea, pescuitul,
.
creşterea albmelor, creşterea viermilor de mătase, cultivarea plantelor tex
t.ile, mij loacele trad iţionale de transport, meşteşugurile de diverse catego
rii - dulgherie, rotărie, drăniţit, lucru în piele, lucru î n os şi metal fieră
rie, olărie etc. - instalaţiile teh nice p opulare, alimentaţia tradiţional i obi
ceiurile calendaristice, obiceiurile legate de naştere, de nuntă, de î mor- �
31 PRINCIPII Ş I METODE D E REALIZARE A ATLASULl.'I ETNOGRAFIC A L ROMANIEI 4 63
mîntare, alte obiceiuri ş i credinţe. După un calcul preliminar efectuat de

n oi , în fiece localitate se va lucra cu aproximativ 25 d e informatori, com
pensîndu-se diferenţele prin numărul diferit de meşteşugari existenţi
î n sate şi prin faptul că în unele cazuri un informator p oate da răspunsuri
şi la d ouă sau mai multe teme din chesti onar. Luînd ca bază faptul că î n
fiecare localitate din reţeaua constantă a atlasului fiecare temă v a f i cer
cetată cu minimum trei informatori, pentru Atlasul etnografic al R omâniei
se vor culege date etnografice de la aproximativ 45 OOO de informatori.
Aceasta înseamnă totodată un minimum de date de la 1800 de informatori
pentru fiecare temă în parte inclusă în atlas. C onlucrarea strînsă cu inte
lectuali i din fiecare sat şi sprij inul ce sîntem încredinţaţi că ni se va da
din partea organelor j udeţene de partid şi de stat vor crea condiţiile pen
tru ca în cursul anchetei generale să se p oată efectua consemnarea fapte
l or cu numărul de informatori necesar, în aşa fel î ncît să se asigure probi
tatea ştiinţifică a materialelor culese.
c ) R otărîtoare în alcătuirea Atlasului etnografic al R omâniei este
soluţia ce se va adopta în următoarea problemă : cine va efectua cerce
tarea concretă şi cine va prelucra datele obţinute. Soluţiile aplicate î n
alte ţări sînt variate ; l a atlasele german, elveţian ş i austriac, d e pildă,
materialele au fost adunate pe bază de chestionare prin folosiTea exclusivă
de corespondenţi voluntari. În alte cazuri, cum este atlasul suedez , spe
cialiştii au mers pe teren şi au verificat datele obţinute de la corespondenţii
v oluntari, abordînd şi alte probleme . Specialiştii p olonezi au efectuat
pentru seria nouă cercetarea i ntegrală de teren pentru tema urmărită.
Din analiza experienţei întocmirii altor atlase se desprinde limpede con
cluzia că, în marea maj oritate a cazurilor, colectivele care au cules datele
de pe teren nu au coincis cu cele care au prelucrat şi publicat materialele .
Teoretic, ancheta generală pentru atlas s-ar putea efectua :
1 ) prin corespondenţi locali, trimiţîndu -li-se chesti onare pe care
odată completate să le retrimită Institutului, u nde să se prelucreze datele ;
2 ) prin corespondenţi locali şi cercetători, aceştia din urmă depla
sîndu-se într-o serie de localităţi pentru a verifica datele obţinute şi a le
completa ;
3 ) de către colectivul de cercetători pentru atlas (al Institutului
de etnografie şi folclor, care ar cuprinde, fireşte, şi cercetători de la alte
institute specializate care sînt interesate în efectuarea u nei asemenea lu
crări, cum sînt, de pild ă, Institutul de istorie a artei şi Institutul de studii
sud- est europene) ;
4 ) de către colectivul de cercetători pentru atlas, de la alte insti
tute ş i de muzeografi din cadrul muzeelor cu profil sau preocupări etno
grafice ;
5 ) de către un grup de intelectuali cu pregătiTe superioară ( sau
studenţi instruiţi anume pentru culegerea de materiale pe grupe de pro
bleme) , sub îndrumarea nemijlocită a specialiştilor.
Fiecare din soluţiile înfăţişate prezintă avantaje şi dezavantaje .
Ideal a r f i s ă dispunem de un număr suficient de mare de cercetători ,
c u o experienţă mai îndelungată, şi d e timp mai îndelungat î n care s ă S E'
efectueze ancheta generală ; c u alte cuvinte, ancheta generală să f i e rea
lizată de un colectiv de cercetători specializat pentru atlas . Acest lucru
464 I O N VLADUŢIU 32
este dificil de realizat ş i cere t imp pentru a-l înfăptu i . Considerăm , pe

d e altă parte, că a ne limita la datele obţinute prin chestionare comple
tate de corespondenţ i i l ocali ar însemna să limităm n ivelul i nf ormaţional,
baza de fapte a atlasulu i .
E xaminîn d multilateral p osibilităţile existente l a n o i , credem c ă
s oluţia optimă pentru înfăptuirea acestei lucrări este de a efectua anchet a
generală de teren cu un colectiv format d i n cercetători ai secţiei de
etnografie a Institutului de etnografie ş i folclor - care de fapt consti
t u ie un nucleu de bază al Atlasului etnografic al R omâniei - , a i alt or
i nstitute de pecialitate cointeresate ş i din muzeografi d i n cadrul muzeelor
de specialitate din întreaga ţară.
Modalităţile organizatorice în care să se î nchege aceste colective
şi să-şi de făşoare activitatea rămîn a f i examinate. Este foarte important
ca din cadrul muzeelor etnografice, îndeosebi al unităţilor mari, să par
ticipe în mod con tant, pe întrea.g a duTată a culegerii materialelor în cadrul
anchetei generale, aceiaşi cercetăt ori, pe aceleaşi probleme. E i ar putea
forma colective m ixte cu cercetătorii c olecti vului pentru atlas ai Insti
tutului de etnografie şi folclor. Se p oate apoi examina de la a n la a n ce
teme din ce j udeţe e acoperă prin această c olaborare. Specificăm faptul
că sarcina prim ordială a acestui c olectiv constă în a culege datele etno
grafice, urmînd ca prelucrarea ace tora, care necesită operaţiuni speciale
şi complicate, să fie încredinţată unui grup mai restrîns, în principal al
Institutulu i . Ne gîndim la această s oluţie, deoarece nu ne p utem îngădui
ca pe o perioadă de cîţiva ani să d i locăm t otalmente , de la m uzeele res
pecti ve, personal ştiinţific, care are şi alte atribuţii de îndeplinit în aceeaşi
Tiem e .
În caz uri deosebite s-ar putea opta ş i pentru s oluţia ca m aterialul
unui grup de hărţi, pe o anume temă, să fie prelucrat de către un anume
muzeu, care d i pune, pri n profilul său, de bogate materiale tradiţionale
în problema respectivă şi de personalul ştiinţ ific necesar. Un asemenea
caz ar putea fi tema industriile p opulare ţărăneşti pe care să ş i - o asume
Muzeul Brukenthal sau, cum am mai specificat, p ortul p opular care să
fie realizat de către Institutul de istorie a artei . Atragem numai atenţi a
c ă pe durata anchetei generale cercetătorii i nstituţi ilor respective, înglo
ba.ţi în act ivitatea pentru atlas, vor avea de depus eforturi suplimentare
determinate toc mai de natura acestei cercetări.
Avantajele s oluţiei propuse sînt mult iple : 1 ) datele etnografice
din fiecare localitate inclusă în reţeaua de bază vor fi culese de oameni
de specialitate care activează în acest d omeniu ; 2) n ivelul ştiinţific al
materialelor culese va fi în acest fel cel coresp unzător ; 3) instruirea spe
cială, care credem că va f i necesar să se facă, se va realiza cu m a i m ultă
eficienţă, avînd în vedere că se face cu personal ştiinţific ce lucrează î n
muzee d e specialitate ; 4 ) metoda este avantaj oasă ş i d i n punct de vedere
economic în raport cu soluţia de a i nstrui un grup de i ntelectuali t ineri
sau studenţi, care ar necesita să fie scoşi din producţi e anume pentru
acest lucru şi să se suporte t oate cheltuielile pentru participarea l or la
această acţiune.
Desigur că se va pune întrebarea la cît ar trebui să se ridice numărul
t otal de cercetători şi m uzeografi care v or f orma colectivul pentru atlas.
După opinia noastră el ar trebu i să fie de c irca 30, iar orice - augmentare
33 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLA SULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIE.I 4 65
a acestui număr va d iminua durata generală a cercetării, chestiune pe

care o vom trata mai j os .
d ) Modalitatea optimă d e a desjăşitra ancheta generală trebuie s ă
constituie o soluţie realistă, perfect realizabilă cu număru l şi calificarea
personalului ştiinţific de care dispunem, cu mijloacele materiale exis
tente. E xperienţa adunării materialelor pentru atla e din alte ţări suge
rează unele soluţii, dar nu oferă o rezolvare specifică condiţiilor ţării
n oastre .
O chestiune fundamentală o constituie opţiu nea pentru simultanei
tatea sau succesi unea pe provincii istorice a cercetării de teren. Cu alte
cuvinte, dacă cercetarea concretă se va desfăşura simultan în t oate locali
tăţile reţelei de bază sau dacă cercetarea de teren se va efectua pe mari
z one istorico-geografice. Au fost exprimate opinii conform cărora ancheta
generală ar trebu i să se desfăşoare simultan . D upă cum am specificat
mai sus, condiţiile concrete de care dispunem nu ne îngăduie să a d optăm
o asemenea soluţie. Noi opinăm pentru cea de a doua soluţie. Preconizăm
ca cercetarea concretă să se ejectiteze pe provincii istorice, iar în cadritl aces
tora pe judeţe şi zone etnografice. Să începem , de pildă, ancheta generală
în Oltenia, după care să extindem i nvestigaţi a în Muntenia, D obrogea,
M old ova, Transilvania, Banat .
Realizînd cercetarea l ocalităţilor din reţeaua de bază într-o per ioadă
de timp relativ curtă, există garanţia de a dispune de toate datele con
cludente pentru perioada cartografiată în atlas .
Alegerea acestei căi pentru efectuarea anchetei generale atrage
după sine acceptarea unui alt principiu, fundamental în realizarea la înalt
nivel ştiinţific a atlasului nostru, şi anume ca odată cu ancheta generală
de . teren să se ejectiteze şi prelucrarea datelor etnografice culese.
Preconizăm aplicarea acestor două principii pentru că ele prezintă
o seamă de avantaj e : 1 ) cercetarea concretă în cadrul anchetei generale
se va efectua în l ocalităţile reţelei de bază de către acelaşi colectiv de
specialişti ; 2) desfăşurînd cercetarea pe regiuni istorice se vor putea efec
tua concomitent şi prelucrarea datelor culese, precum şi verificările nece
sare ; 3) aspectele etnografice l ocale vor putea fi surprinse mai lesne dacă
prelucrarea materialului se realizează în scurtă vreme de la culegerea lui ;
4 ) se vor putea mai uşor rezolva unele aspecte organizatorice legate de
deplasarea colectivului de cercetare.
Cum să se desfăşoare ancheta � Teoretic există mai multe m oda
lităţi :
1 ) fiecare cercetător şi muzeograf din colectivul pentru atlas să
completeze răspunsurile la toate chestionarele, in fiecare l ocalitate ;
2 ) pentru fiecare grup de teme să existe un mic colectiv care să com
pleteze chestionarele respective, în fiecare l ocalitate ;
3 ) un cercetător să răspundă de o regiune istorică sau de un grup
de j udeţe, chestionarele fiind completate în acest caz de către corespon
denţi l ocali ;
4 ) să se cerceteze o temă sau un grup de teme pe t oată ţara, urmind
ca după încheierea prelucrării datelor culese să se abordeze în aceeaşi
manieră alte teme sau grupuri de teme.
Fiecare din m odalităţile expuse prezintă avantaj e şi . dezavantaj e.
Cea mai eficace pentru realizarea Atlasului etnografic al R omâniei este,
după opinia noastră, aceea ca membrii fiecărui �olectiv r� strîns de cer
cetători şi muzeografi, care se preocupa� cu studiul anum1t �r proble!lle,
să completeze chestionarele axate pe grupul de teme respectiv. Conside
rentele de ordin ştiinţific şi organizatoric care ne fac să opinăm pentru
această soluţie sînt următoarele : se va asigura mai întîi de t oate nivelul
ştiinţific corespunzător al materialului etnografic consemnat, deoarece
c ulegerea datelor se va efectua de specialişti în respectiva problemă sau
cu afinităţi pentru respectiva problemă ; în al doilea rînd, adunarea sis
tematică unitară, de pe întreg cuprinsul ţării, a datelor pe o anumită
problem �tică de către un anume colectiv de cercetători va facilita obţi
nerea unei viziuni unitare asupra fenomenelor urmărite, asupra corelării
lor, ceea ce va îngădui o mai profundă şi multilaterală analiză şi interpre
tare a datelor culese ; în al treilea rînd1 acest mod de lucru va conduce la
elaborarea unor volume de comentarii, substanţiale ub raportul cunoaş
terii concrete a materialelor etnografice, deci al exactităţii datelor cuprinse
în atlas, precum şi sub raportul i nterpretării lor ; în al patrulea rînd, acest
m od de lucru va îngădui ca pe parcur ul desfăşurării anchetei generale,
prin perfecţionarea şi experienţa obţinută de membrii colectivului res
pectiv, chestionarele aparţinătoare aceluiaşi grup de teme să p oată fi
completate de fiecare membru al colectivului restrîns ; el va îngădui tot
odată ca schimbul de opinii a, upra rezultatelor obţinute şi a mersului
anchetei să se efectueze cu regularitate, aducînd u- e, la nevoie, corecti
vele necesare ; în al cincilea rînd, deplasările de la o localitate la alta în
cadrul j udeţului studiat se pot efectua mai uşor.
Rămîn încă două aspecte care se cer a fi lămurite pe plan metodo
logic şi organizatoric ;
1 . Dacă întregul colectiv de cercetare pentru atla va efectua î n
acelaşi t imp cercetarea într-o localitate, au dacă cercetarea se v a realiza
î n cadrul unui j udeţ prin rotaţie de la o localitate la alta de către colecti
vele restrînse, tematice. În situaţia în care deţinem toate datele prelimi
nare pentru locailitatea ce urmează să o investigăm, desigur că ş i primul
procedeu şi al doilea p ot fi aplicate . Pentru a ne putea în ă pronunţa
asupra avantajelor şi dezavantajelor uneia dintre cele două s oluţii va
trebui să cunoaştem cu certitudine de ce anume mij loace moderne de trans
port va di pune colectivul de cercetare pentru atlas ; noi opi năm să se
asigure două sau trei microbuze care să îngăduie depla ările rapide ale
membrilor colectivelor î n perimetrul comunelor sau chiar al unui sat .
Această dotare constituie o necesitate şi sub raportul eficienţei cercetării
pe planul scurtării duratei anchetei generale de teren.
2. Al doilea aspect se referă la raportul între culegerea informaţiilor
şi culegerea ilustraţi ilor. Este limpede pentru orici ne cunoaşte regulile
de cercetare că i nvestigaţia concretă precedă selecţionarea pieselor etno�
grafice ce urmează a fi culese ca material ilustrativ. î n ceea ce priveşte
desenele, acest fapt este deosebit de grăitor. De aceea considerăm că teh
nica de lucru pe care s - o adoptăm va trebui să fie următoarea : cercetă
torul să efectueze culegerea injormaţiilor, să jotograjieze fenomenele re
prezentative studiate, ă întocmească, fişe-semnal pentru piesele ce urmează
a fi desenate de desen'.1to:i, să întocmească fişe-semnal pentru p iesele
sau compl�xele ce trebuie filmate documentar, să întocmească fişe-semnal
pentru obiectele rare descoperite care trebuie să-şi găsească locul în mu-
35 PRJINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIBI 467
zeele etnografice locale, judeţene sau chiar republicane. Pe baza fişelor

semnal se va alcătui ilustraţia cu desene, relevee, schiţe etc. şi cu film
documentar. Fără îndoială că se va crea un decalaj între consemnarea
informaţiilor în chestionare şi realizarea desenelor. Acest decalaj este
însă inevitabil, şi în mod obiectiv durata alcătuirii acestui gen de ilustraţie
se va prelungi cu cîteva zile pentru fiecare zonă studiată. Chiar şi în acest
caz mărirea numărului de desenatori faţă de cel existent în prezent î n
i nstitutul nostru s e impune. D ocumentarea prin folosirea filmului poate
căpăta un caracter organizat aparte, el efectuîndu-se chiar şi după reîn-
·
toarcerea colectivului de cercetare de pe teren.

Am subliniat mai sus ideea de a efectua concomitent adunarea date
lor etnografice cu prelucrarea lor. Asupra metodelor de clasificare a mate
rialelor culese pentru atlas, ca şi a procedeelor tehnice de însemnare pe
hartă nu vom insista întrucît etnografia disp une în prezent de o vastă
experienţă în aceste privinţe şi o dezbatere consacrată acestor probleme
va arăta la ce soluţii tehnice ne vom opri. Unui moment ni se pare însă
că trebuie să-i acordăm de pe acum întreaga atenţie. Este vorba de veri
ficarea unor date culese şi completarea lor. Momentul poate avea în multe
cazuri importanţă hotărîtoare pentru nivelul ştiinţific al rezultatelor ce
se vor obţine, ca şi pentru progresul întregii lucrări la atlas, pentru că
prin verificări sau completări se asigură însăşi probitatea datelor. De aceea
în ansamblul de măsmi organizatorice preconizăm ca după încheierea
cercetărilor concrete într-o regi une istorică sau într-un grup mai mare de
judeţe să se prevadă o anume perioadă de timp necesară verificărilor
de teren .
Desigur că va mai fi nevoie de unele reveniri în anumite microzone
şi în perioada elaborării comentariilor şi mai ales a definitivării acestora.
Chestiunea nu va afecta însă durata generală a anchetei de teren pentru atlas.
S-a di cutat mult cu privire la cartografierea datelor etnografice
culese de pe teren, dacă acest lucru să fie efectuat de cartografi ai Secţiei
de etnografie sau de un insti tut specializat în aceste probleme de carto
grafiere. Este fără îndoială un fapt că în ultimele decenii metoda carto
grafierii etnografice s-a impus în domeniul nostru. Realizarea ei se face
în unele ţări de către sectoare specializate în cartografie din cadrul insti
tutelor de etnografie, cum e de pildă în U.R . S . S . , sau de către institute
de cartografie, cum e de pildă în R . F. a Germaniei. Credem că ştiinţific
nu se poate lua în discuţie o altă alternativă decît aceea ca cercetătorii
fiecărei probleme să cartografieze într-o etapă iniţială datele adunate şi
sistematizate, adică să întocmească proiectul fiecărei hărţi din atlas.
Fireşte că pe parcursul acestei activităţi va trebui să se asigure o strînsă
c olaborare cu specialiştii Institutului de cartografie. Pregătirea hărţilor
etnografice pentru tipărire o vedem însă realizată numai de către specia
liştii Institutului de cartografie. Î n ceea ce priveşte tipărirea volumelor
de comentarii, acesta se poate realiza pe cale obişnuită, la edituri.
e) O chestiune fundamentală la care rămîne să mai răspundem se
referă la durata anchetei generale şi a elaborării întregii lucrări. Acum cînd
dispunem de toate datele înfăţişate mai sus, perspectivele realizării acestei
m onumentale lucrări se conturează destul de limpede. Ou colectivele pro
puse, în condiţiile în care am vorbit, ancheta generală ar urma să se efec
tueze - paralel cu prelucrarea datelor deja culese - într-o perioadă de
patru-cinci ani urrnînd ca în următorii doi ani să se definitiveze hărţile şi

comentariile pregătindu-se pentru publicare. Experienţa ce se va acumula
pe parcurs ul lucrării va putea influenţa şi durata generală a elaborării
acestei lucrări într-un sens sau altul.
*
Din datele înfăţişate mai sus rezultă clar că în următorii ani arhiva
Institutului de etnografie şi folclor se va îmbogăţi cu o cantitate consi
derabilă de materiale etnografice. Modul cum am conceput desfăşurarea
activităţii stiinţifice de alcătuire a Atlasului etnografic al R omâniei ne
obligă să l� ăm în discuţie şi p roblema arhivării m aterialului etnografia
ce se va culege, a criteriilor orientative în organizarea şi vehicularea lui p e
întreg parcur u l lucrării .
Tinînd seama de faptul că a m conceput chestionarele în aşa fel încît
'
el e ă servească şi drept fişă de bază pentru clasificarea fenomenelor stu
diate, fără a mai fi nevoie de recopierea lor, ca şi de faptul că utilizarea
datelor va fi permanentă, chiar şi după elabora.rea lucrării, considerăm
că materialele culese în cadrul anchetei generale trebuie să fie arhivate
aparte în A rhiva A tlasulili etn ografic al Rom â n iei. Acest lucru va facilita
consultarea, oricînd, a acestui material întrucît, prin însăşi structura in
ternă a atlasului şi a che ti onarelor, el e te organizat pe principiul clasi
ficării tematice şi al repartizării geografice.
Arhiva Atlasului etnografic al R omâniei va trebui să cuprindă atît
textele - informaţiile din che t ionare şi cele suplimentare, cît şi ilustraţia
coresp unzătoare ad unată - fotografii, diapozitive, desene, filme, orga
nizate după principii unitare.
*
Atlasul etnografic este o lucrare de amploare, prin excelenţă colec-
tivă. Ea se realizează prin unirea eforturilor t uturor specialiştilor ce lu
crează în acest d omeniu . Interesul pentru elaborarea acestei lucrări s - a
materializat pînă în prezent prin colaborarea rodnică, dil'ectă, a colecti
vului pentru atlas al Institutului de etnografie şi folclor cu specialiş t i
de la Institutul d e istorie a artei, Inst itutul d e stud ii sud-est europene,
de la filialele din Cluj şi Craiova a. le Academiei Republicii S ocialiste
R omânia, de la marile muzee etnografice - Muzeul satului, Muzeul d e
artă popula.ră al Republicii S ocialiste R omânia, Muzeul Bruk enthal din
Sibiu, Muzeul etnografic al Transilvaniei, Muzeul etnografic al Moldovei,
Muzeul etnografic al Banatului. Dezbateri fructuoase, pe m arginea pro
blemelor Atlasului etn ografic al României a u fost p tutate în cadrul
Comisiei pentru atlas care reuneşte specialişti de presti giu din d om eniul
etnografiei şi domenii apropiate etnografiei, precum şi în cadrul şedin
ţelor operative de lucru ale colectivului pentru atlas. Considerăm că
e necear ca într-un viitor apropiat să dezbatem în cadrul Com isiei pentru
atlasul etnografic ceea ce ne propunem să facem, s oluţiile cărora d orim
să le dăm viaţă, soluţii şi rezultate pe care să le examinăm apoi în fiecare
etapă principală de realizare a atla,sului, pînă inclusiv în etapa de elabo
rare a unor hărţi de probă şi a h ărţilor definitive ale atlasului.
î ncepînd c� acest an co!aborarea cu celelalte instituţii, inclusiv cu
muzeele etnografice , va trebm să se realizeze prin coordonarea planurilor
de cercetare, ceea c e pre. u p u n e i m plicit re a. l i z a.re a în termenul fixa.t a
37 PRINCIPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMANIBI 469
sarcinilor asumate de către fiecare i nstituţie pentru a nu stînjeni ritmul

general al înfăptuirii Atlasului etnografic al R omâniei. Atlasul păşeşte
într - o etapă h otărîtoare a realizării sale, bucurîndu-se din plin de climatul
de constantă colaborare pe tărîm ştiinţific, care, prin condiţiile create
de partidul n ostru, caracterizează întreaga viaţă ştiinţifică a ţării.
D acă am găsi t şi găsim o deplină înţelegere ş i conlucrare la cercetă
torii de la institute şi m uzee, sîntem convinşi că vom găsi cea m a i deplină
înţelegere şi cel mai eficient sprijin atit la comitetele j udeţene pentru
cultură şi educaţie socialistă, activul cultural şi intelectualitatea locală, cit şi
la masa largă de oameni a căror cultuTă şi m od de viaţă le vom înfăţişa în
Atlasul etnografic al R omâniei . C onsiderăm că este necesară o amplă punere
în temă a publicului românesc asupra scopului pe care-l urmărim prin înfăp
tuil'ea Atlasului etnografic a.I R omâniei . Această punere în temă va tre
b u i făcut ă prin folosil'ea t uturor mijloacelor de comunicaţie cu masele,
în special presa, radioul, televiziunea. De asemenea credem că este impor
tant ca în mod sistematic să . e prezinte publicului, prin aceleaşi mijloace
de comunicaţie cu masele, principalele rezultate şi probleme ce se i vesc
pe parcurs ul efectuării lucrării. C unoscînd bine ceea ce ne propunem, nădăj
duim că publicul ne va oferi cel mai competent sprij in în rea.Iizarea atlasului.
Este p oate încă -prea devreme să v orbim despre multilaterala în
semnătate pe care o va avea, pentru cercetarea etnografică românească,
investigaţ i a ce se va realiza pentru Atlasu] etnografic al R omâniei . Putem
însă afirma de pe acum că prin realizarea lui se va pune o temelie puter
nică edificiului etnografiei româneşti, se va deschide calea elaboratelor de
sinteză, vom dispune de un valoros material pentru cercetări etnografice,
m oderne. Prin alcătuirea acestei lucrări asupra bogatei ş i originalei cul
t uri p opulare din ţara noastră, etnografii români îşi împlinesc o 'înalt ă
îndatoril'e ştiinţifică ş i patriotică.
LES PRINCIPES ET LE S METHODES DE LA REALI SATION

DE L'ATLAS E THNO GRAPH I QUE D E L A ROUMANIE
L ' auteur exam ine au debut de cette etude le contex t e general dans
lequel on realise Ies Atlas E thnographiques et met en evidence le fait d'in
elure la constitut i on d'un Atlas ethnogTaphiqne parmi Ies preoccupations
de base de l'ethnographie roumaine a cette etape . Ceci etant la suite d ' une
appreciation reelle, objective, du degre atteint auj ourd'hui par la recherche
etbn ographique roumaine, ainsi q ue des requetes imposees a ce domaine
par la recherche m oderne. Cette acti on, d'une grande responsabilite
scientifique assumee par Ies ethnographes roumains, c'est-a-dire celle de
recueillil' syst.ematiquement, employant une methodologie unitaire basee
sur des principes materialiste-dialectiques sur la vie et le m onde, Ies te
moignages de la civilisation et de la culture p opulaire sur tout le terri
toil'e de notre pays et de Ies mettre en valeur de maniere scientifique,
peut etre comprise dans la vaste action conduite et soutenue par l'Etat
roumain, celle de reunir, de conserver, d'etudier et valorifier le riche patri
moine de n otre culture populaire.
L'Atlas ethnographique de la Roumanie est egalement congu comme
u n instrument de t.ravaiJ et comme u n precieux fondement p our des ela-
b ores de synthese et comme une premiere interpretation des materiaux

recueillis, plus ample, quand meme approfondie.
On souligne dans cette etude les conditions particulierement favo
rables dont j ouit l 'Atlas ethnographique de la R oumanie, a savoir : la
richesse des materiaux de terrain, le vaste patrimoine de temoignages
de la culture populaire existant dans les musees et dans les archives des
institutions de specialite, l'experience acquise par Ies autres pays quant
a realiser les Atlas ethnograph iques.
Dans l'etude presente on a formule les principes di.rigeants de ces
travaux. On realisera ainsi un A tlas ethnographique de la Roumanie qui
reflechira en meme temps les caracteres propres de la culture et du m ode
de vie de notre peuple et ceux des nations cohabitantes ainsi que les
i nfluences reciproques le long du temps. La structure de l'Atlas comprendra,
la selection aidant, les principaux aspects de la culture populaire tradi
tionnelle. On assurera de la sorte une vision thematique unitai.re. Confor
mement aux buts de cet Atlas, aux sources ethnograph iques dont nous
disposons, a l'etape actuelle de l'evolution de notre culture p opulaire,
aux forces scientifiques q ui peuvent etre entraînees dans cette action,
ainsi qu'au temps nece saiTe p our elaborer ce travail, on presentera dans
l'Atlas ethnographique de la R oumanie, m oyennant des cartes ethno
graphiques, la civilisation et la culture p opulaire, de la fin du x r xe
siecle et des premieres decennies du xxe, avec les formes traditionnelles
caracteristiques qui se maintenaient encore et tout particulierement dans
les milieux villageois . Dans les volumes de commentaires on presentera
l 'evolution avant et apres la periode mentionnee, j usqu'a nos j ours, appli
quant de la sorte les principes synchroniques et diachroniques. On pre
sente ensuite sur des cartes i mprimees les caracteres propres a chaque
phenomene de culture populai.re ainsi que Ies variantes et les r apports
entre celle -ci. On presentera de meme la fonctionnalite et la f requence
des phenomenes ethnographiques. On assurera la maniere de comparer
cientifiquement les temoignages ethnogra phiques et a l'aide des d onnees
recueillies dans le cadre de l'Atlas ethnograph ique de la R oumanie, on
contribuera a la realisation de l'Atlas ethnographique de l'Europe. On
a inelu dans notre problematique tous Ies themes de l'Atlas ethnographique
de l'Europe.
Partant de ces principes, l'auteur examine ensuite la structure
thematique de l'Atlas ethnographique de la R oumanie, la maniere dont
on utilisera les sources, Ies criteres mis a la base des questionnaires, Ies
principes de selection concernant le reseau des localites a enqueter, la
meth odologie dont on use, la constitution de l'archive de l' Atlas, la colla
boration scientifique interinstitutionnelle.
� cet etat de preparatifs generaux, la structure de l' Atlas ethno
� aph1que de la R oumanie a ete etablie aux suivants chapitres p rin
cipaux :
a) group � �e cartes introductives ; b ) les habitats humains ; c ) l'ex
.
plo1t.at10n trad �t � onnelle ; d ) la maison ; e) l'agriculture ; f) l 'elevage du
b etail ; g) la v1twulture ; h ) les metiers populaires . i) la culture et l'u
.
smage des plantes textiles ; j) l'elevage des vers a. � oie ; k) l 'apiculture ;
1 ) l a c h_asse ; m ) la peche ; n ) l'alimentation ; o) les installations techniques
p opulall'es ; p) les m oyens de transport ; r) les coutumes en relation avec
le cycle de la vie ( naissance, mariage, enterrement) ; s) coutumes en
·
39 PRINC IPII ŞI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC AL ROMÂNIEI 47 1
relation avec Ies occupations ; t) eoutumes calendaires ; u) autres cou

tumes. On a accorde donc une preponderance aux problemes dont l'etude
peut definir Ies traits caracteristiques de notre culture populaire, Ies
traits communs et distinctifs par rapport a la culture d'autres natio
nalites ou des peuples voisins.
L 'auteur expose amplement sa conception quant aux parties cons
titutives de !'Atlas ethnographique de la R oumanie. Celles-ci seront :
un texte introductif comprenant le but, Ies principes generaux, la metho
d ologie de travail qui constituera la preface du premier volume des cartes ;
ensuite un groupe de cartes generales, les cartes ethnographiques pour chaque
theme, groupees en fascicules ; un volume de commentaires qui accompa
gnera chaque fascicule ou le volume respectif de cartes, et I'ill·ustration
necessaire. On presente de maniere complete ce que doit comprendre cha
cune de ces parties composantes. On souligne pa.rticulierement le fait
que Ies volumes de commentaires auront un cote introductif qui expli
quera Ies cartes respectives et un autre descript if-interpretatif ou l'on
fera une premiere description ample des elements etudies, en specifiant
leurs particularites zonales, une premiere interpretation des donnees re
cueillies, une ample bibliographie sur le theme et une riche illustration.
Les sources utilisees seront Ies materiaux ethnographiques de ter
rain ( pour Ies cartes ethnogTaphiques), Ies pieces ethnographiques des
musees, Ies temoignages ethnographiques existant dans Ies documents
des archives, Ies temoignages ethuograph i ques de la litterature de specia
lite, des temoignages iconographiques (dans Ies v olumes et Ies commen
taires et partiellement sur des cartes) . On presente de maniere detaillee
la fa9on dont on utilisera chacune de ces categories de sources et on milite
pour l'institution en meme temps, sur plan national, d'un inventaire des
m ateriaux ethnographiques des musees, base sur des fiches unitaires et
p our la publication da ns des volumes a part, d'un corpus de documents
pour certains materiaux ethnographiques, compris dans des documents
historiques des archives de n otre pays .
L 'auteur, en exposant Ies criteres de constitution des questionnaires,
souligne qu'ils refletent comme principes de base, la consignation de tou
tes Ies categories de faits ethnographiques rencontres sur le terrain, la
fonctionnalite des phenomenes de culture populaire, leur frequence, leur
dynamique, la causalite des changements qui ont eu ou qui ont lieu dans
l 'evolution des phenomenes etudies .
On a amplement expose le complexe de criteres pour la selection
des localites qui doivent etre inclues dans le reseau a enqueter. On aboutit
a la conclusion que leur nombre doit representer un cinquieme du total
du nombre actuel des communes de notre pays et on propose qu'en dehors
du reseau constant, de base, on adopte aussi u'n autre de variables ou
l ' on puisse accumuler le materiei ethnograph ique. On preconise aussi de
choisir certaines localites ou des recherches ont ete effectuees pour Ies
atlas linguistique et anthropologique, etc.
On presente dans cette etude avec bien de details, la meth odologie
de l'enquete generale, de la verification des donnees recueillies, de la fre
quence, la classification et la cartographie des donnees, de la constitu
tion des commentaires.
4 72 ION VLADUŢIU 40
On presen.te un ample complexe des mesures qui sont e n etroite

correlation pour l ' obtention des re ultats envisages. On preconise que la re
cherche dans Ies localites du reseau constant s oit faite par un groupe de
recberche pour l'atlas forme par des chercheurs des instituts de specialite
et des musees .
On expose ensuite la modalite dont on organise dans Ies archives Ies
materiaux recueillis sur le terrain, Ies criteres orientatifs p our l 'organisa
tion et la vehiculation de l'archive sur t out le parcours du travail.
On met en relief d ans la partie finale, l'importance de l 'effort col
lectif des ethnographes roumains, le role de la O ommission p our l'Atlas
etbnogra.p hique, l'importance des resultats de ce travail.
I M PLICATl l LE,
STR U CTURALISTE ALE ISOGRAM E I ETN O LOGICE
PA U L S I M IO N ES C U
La prima vedere s-ar părea că o anumită ireconciliabilitate a celor

d ouă perspective metodologice în etnologie - pe de o parte, cartograma
ca formulare a diversităţi i fenomenelor prezentate î n desfăşurarea lor
spaţială şi, pe de altă parte, „ modelarea" structuralistă - este de ne
depăşit. Pe de o parte, deci , o intuitivă expresivitate a răspîndirii spa
ţiale a fenomenelor abordate ; pe de altă parte, o anumită descifrare, prin
surprinderea coeziunii , a i nterdependenţei corelative a elementelor com
p ozite ale unui întreg, privit ca un sistem ireductibil de relaţi i .
!ntr- o anumită măsură, această perspectivă, rezultată d i n supra
punerea celor două formulări sau i ndicaţ i i metodologice - reprezentarea
cartografică în semnificaţia impusă mai cu seamă de aşa-num itele atlase
etnografice şi analiza structuralistă - , ne-a fost sugerată de unele studi i
care vizau interferenţe similare în cadrul cercetării l ingvistice, m a i exact
în cadrul geografiei lingv istice sau dialectologiei cu un termen mai propriu .
D iscuţia purtată î n unele studii d e lingvistică, d i n care aş aminti c u pre
cădere două : unul publicat cu aproape patru decenii în urmă sub semnă
t ura lui N. S. Trubetskoy 1 şi altul, după opinia noastră mult mai conclu
dent, publicat relativ recent de Uriel Weinreich sub titlul Is a striwtural
dialectology possible 2, subliniază şi delimitează tocmai această problemă :
dacă şi în ce condiţii este posibil studiul variabilităţi i teritoriale a lim b i i
prin i ntermedi u l principiilor ş i cu aj ut orul tehnicii elaborate de lingvis
tica structuralistă. O u alte cuvinte, în ce condiţi i este p osibilă o „dialec
tologie structurală".
Transmutarea acestei perspecti ve de înţelegere în sfera preocupări
lor etnologice ni s-a părut firească, m a i cu seamă prin implicaţiile acelei
reţele de linii pe care le numisem într-un studiu anterior 3 isograme etno
logice sau isoetnii echivalente, funcţional vorbind, isogloselor folosite
-
în lingvistică. Această m odalitate de i nterpretare a u nei serii de fonomene
1 Phonologie und Sprachgeograph ie, în „T. C . L . P . " , IV ( 1 93 1 ) , p . 228 - 234.

2 ln „Word", X ( 1 954), nr. 2 -3, p . 388 - 400.
3
Paul Simionescu , Isograma etnologicd, un nou concept de determinare carlograficd,
tn „Revista de etnografie şi folclor", XV ( 1 970), nr. 4 , p. 335 -342.
Rev. etn. folc„ tom. 16, n r . t!, P. 473 - 480, Bucurestl, 197 1
PAUL SIMIONESCU 2
474
etnografice anal izate cartografic ne-a du la ideea j u tificări_ i , în preze�

tarea de faţă, a ceea ce s-ar putea numi, cu un termen ge i;i er1c, etno��fle
structurală. Cu alte cuvinte, ca şi în cazul i nve t igaţii lor ş 1 rep1:eze�tari �_or
de ord i n lingvistic, unde conceptul de isoglosă ( ca şi t oate i m plicaţ ule
imilare acestuia : isotone, isolexe, isom01je , isosi n tagm e ) , isogra ma etno
logică sau isoetnia exprimă - în general v orbind - determinări în an
samblul de fenomene pri n gruparea echivalenţelor în cadrul datelor res
pective.
Lini ile isogramelor etnologice sau l iniile i · oetnice 4 au o d ublă ft� nc
ţi onalitate : mai întîi o delimitare spaţială a configura,ţiei ariilor . urprmse
în d i ver ificarea coloraturii sau pecificităţii lor etnografice (dintr - o per-
pectivă fie tematică - deci unilaterală - , fie generală) ; apoi o expresie
a interferenţelor tuturor punctelor de pe h artă cu emnifica ţ i i comune.
Aria relevată de i ograma etnol ogică sau aria i oetnică reprezintă acel
cadru , acea z onă a cărei particu laritate de ordin etnografic o detaşează
stratificat din contextul general . Altfel pu , ariile i ogram elor etnologice
sau ariile isoetnice s urprind un fenomen sau o serie de fenomene com une,
au o notă sau mai m ulte n ote caracteristice similare, au u n anumit fel
identic de a reacţi ona în faţa unor „stimulenţi " , o anum i t ă amprentă def i
nitorie.
Ce semnificaţie i mplică în ă determinarea ari ilor ş i liniilor i ogra
m elor etnologice sau, într-un ens mai larg, a ariilor şi liniilor i s oetnice oţ
Circumscriu ele - într- o n ouă m odalitate de înţelegere metodologică -
acele centre de tradiţie i torică deta ate, cunoscute evident î ntr- o
oarecare m ă ură, anticipat, u b denumirile locale de ţări � S e vor p utea
surprinde, prin convergenţa acestei reţele de linii, unele arii care reflectă
încă in v iaţa contemporană o anumită p ulsaţie de originalitate, de a uten
ticitate şi, implicit, detaşarea d in contextul general a z onelor de i nter
ferenţă, „de mi xtură" � Vor putea aceste noi expre ii ale abstractizării
ştiinţifice să exprime mai lămurit fizionomia caracteri. tică şi n otele spe
cifice diferenţiate ale ariilor geografice � Vor putea aceste d eterminante
să expri me mai lămurit, de pildă, emnificaţia ş i gradul de puritate al
aşa-numitelor „izolate " , sau implicaţiile fenomenului de „ m igraţ ie cul
turală" � N oi credem că da. T oate problemele enunţate mai sus şi încă
m ulte altele, tot atît de importante, pe care le-am omis d i n scurta înş i
ruire, mai m ult exemplificativă, devin, într - o oa.recare m ăsuTă, d a c ă n u
probleme elucidate c omplet pe această cale, oricum cu m ulte, f oarte
multe simplificări şi ordonări în vederea unei înţelegeri cît m a i deplin
ştiinţifice .
Se poate obiecta că, î n genere, evaluarea diferenţierilor z onale ale
fenomenelor reprezentate cartografic prin intermediul linii lor i s ogramelor
etnologice sau i s oetn i ilor nu va constitu i , mai m u lt . au mai puţin ' decît
un n esemnificati v J?lus d � �unoaşte�e faţă de ceea ce expri m ă sau p oate
_
exprimrL metodologia clasica. Acelaşi lucru se p oate conchide, într- o mare
4 D i s t i n ţ i a d ! n t re
•
� �onccp t u l ? e isogr a mă e t n o l � gică şi concep t u l de isoe t n i e v i zea ză
evident exclusiv o d 1 ferenţ 1 ere numai i n raport cn spaţ m l geogr afic l u a t t n c o n s i derar e : l i
nia
ş i aria i soet n i c: ă fii � d d i n această r. cr �� e� t ivă expresia u n e i a n u m i t e c o m u n i t ă ţ i e t n ice , c
. . a nu
poate const 1 t u 1 deci formu larea ş t 1 1 nţ 1 f1ca adecvată p e n t r u determinare a ace lor u n i t ă ţ i
zo nale
st rat if i cate l n cadru l stru c t u r i l o r e t n ice propriu-zise.
3 IMPLICAŢIILE STRUCTURALISTE ALE ISOGRAME'I ETNOLOGICE 4 75
măsură, ş i atunci cînd ne referim la metodologia specializată a reprezen

tărilor cartografice, aşa cum acestea au fost folosite pînă în prezent, d e
p ildă î n atlasele etnografice, indiferent d e întinderea ariei lor de i nvesti
gaţie.
Evident, nici noi nu credem că, în genere, i mplicaţiile rezultate din
aplicativitatea liniilor ş i confluenţelor i s ogramelor etnologice vor putea
determina - cu unele excepţi i - n oi stări de fap t , m a i m u lt sau mai
p u ţ i n neenunţate prin cercetările şi anchetele de teren anterioare.
Dincolo de limita convenită a anumi t or E>xcepţi i , prima notă de
originalitate a acestei metode de lucru propuse se remarcă, mai cu seamă,
în aceea că prin intermediul ei avem putinţa de a verifica - pe o altă
cale, fireşte - unele rezultate finale sau parţiale propuse anticipat.
î n al d oilea rînd, ş i asupra acestui fapt se cuvine p oate să i nsistăm
mai m ult, rezultatele obţinute prin expresivi tatea ş i aplicativitatea linii
l or isogramelor etnologice sau liniilor i s oet nice conferă datelor au feno
m enelor abordate o anumi t ă înţelegere globa.Iă, de structură. Cartogra
m ele etnografi ce, con tituite pe baza acestor indicaţii spaţial directoare,
v or exprima în m od pregnant cu deosebire structura răspîndirii datelor,
fen omenelor sau asp ectelor respecti v analizate. D in acest punct de vedere
şi d i n această perspectivă de înţelegere a realităţii se desprinde o anumi tă
semnificaţie metod ologică, nesubliniată pînă în prezent, după cunoştinţa
n oastră. Isograma etnologică imprimă d eci , în realitatea i nvestigată, în
sensul tematic propus, o serie de structuri� adevărate m icro-formaţiun i .
Dacă acest stadi u iniţial de i nvestigaţie s e depăşeşte pri ntr- o cal
care, printr-o comparare şi analiză în suită a unei serii de cart ograme,
concretizate - la rîndul lor - pe baza lini ilor isogramelor etnologi ce
(fiecare în parte urmărind, evident, un anumit aspect tematic de civili
z aţ i e sau cultură populară) , în cazul acesta analiza situaţiilor propuse
dev ine din ce în ce mai concludentă, mai plină de înţeles. Se creează,
pe această cale, un adevărat portret sau tablou compozit. Prin cercetările
rez ultate din suprapunerile propuse, unităţi le de structură devin implicit
m ai concludente, mai revelatoare, mai semnificative, mai încărcate de
sens.
Dec i , mai întîi o conturare, o surprindere pe hartă a datelor echi
valente, consemnate în răspîndirea lor spaţială. Bineînţeles cu corectivul
că această consemnare se face, sau trebuie să fie făcută, printr-un proces
prealabil de prelucrare, de abstractizare a m aterialului respectiv, pe baza
schemelor sau tipurilor -- categorii fundamentale în elaborarea atlaselor
etnografice. În al doilea rînd: aceste structuri, orientate fiecare în parte
tematic, trebuie anal izate comparativ. Ou cît seria temelor, a subiec
telor analizate astfel, este mai lărgită, cu atît corelaţiile ce pot fi stab i lite
sînt mai concludente şi mai edificatoare. Analiza acestor structuri tema
t ice, prin raportarea fiecărei cartograme în parte la restul cartogramelor·
constituite, este cu atît mai concludentă cu cît numărul acestor comparaţi i
este mai mare. Fără îndoială, rezultatele raportării acestor cartograme,
structurate tematic pe fundalul traseelor stab il ite, prin liniile directoare
ale isogramelor etnologice sau isoetniilor, sînt diferenţiate nu numai
de specialitatea temelor luate în consideraţie, c i mai cu seamă de m odali
tatea în care au fost prelucrate, în m omentul elab orări i cartogramelor„
datele consemnate . Acest lucru cu atît mai m ult, cu cît ne referim exclusiv
PAUL SIMIONESCU 4
476
la acele cartograme etnologice sau etnografice care dep:lşesc prin elab �

rarea lor con emnarea datelor în m od simplist, ca prezenţă d e harta,
chiar şi pentru cazul cînd aceast ă prezenţă formuleaz � �r� dări de repar
tiţii, bazate evident pe o prealabilă prelucrare statistica.
Este v orba deci d e acele cartogram e capabile să exprim e , prin i n
termedi ul schematizăr ii s a u tipologizări i, s oluţ i i şi perspective d e înţele
gere a reali tăţilor abordate cu un procent mărit d � genera:lizare ş i� abstrac
t i zare. Acea tă raportare şi prelucrare a m a terialelor mcluse m carto
gramele etnologice - cu precădere în seria ceJ or inelu e în cadr n1: a.tlaselor
c u un a, tfel de prof i l - , prin i ntermediul categoriilor de schemă şi tip , c on
feră o anumită originalitate şi specificitate cercetăr i i cartografice î n a cest
domeniu. Pentru cadrul problemelor ş i realităţilor etn ol ogice sau etno
grafice, schema implică, înainte de toate, detaşarea din realitatea empirică
a datelor caracteris t i ce (a acelor simplificate) , capabile ă s urprindă,
prin descompunerea obiectul u i respectiv, e enţialitatea lui. Se operează
desigur o reducţie, cu precizarea î nsă că reducţia la care ne referim n u
v i zează o anulare treptată a datului sau fenomenul u i respectiv printr- o
elim i nare a componentelor, c i mai degrabă selectarea l or pentru relevarea
esenţialităţ i i particulare, în raport cu întregul ca atare .
Spre cleo ebire d e reducţia schematizatoare, t ipul ş i formu larea tipo
l ogică con tituie. încercarea metod ologică de a gă i , pentru reprezentarea
fenomenelor respective i nvestigate, expresi a sau echivalenţa m ed i at oare
eriilor de m ultiplicitate individuală . .Încadrarea schematizat oare a fen o
menelor ş i datelor etn ologice implică de cifrarea cu precădere a concor
danţelor sau neconcordanţelor, faci litînd, prin procesul analizei l ogice,
detaşarea structurii variabilităţ i i fenomenulu i ca atare, precum şi legea
dependenţei acestor variabile în raport cu unitatea i ntrin. ecă, aşa c u m
apare ca atare . Formularea tipologică i n dică esenţial itatea aceloraşi feno
m ene sau date, într- o perspect i vă de generalizare s inteti că, prin ceea ce
este mai expresiv, mai autentic, mai caracteristic pentru înţelegerea sen
sului acestor semnificaţ.i i detaşate din realitatea empirică s .
D e aici decurg î n m od firesc d ouă principale c oncluz i i : a ) R ap or
tarea diferitelor cartograme etnologice - prin i s ogramele respective -
- vizînd fiecare în parte un anumi t aspect temat ic de civilizaţie ş i cul
tură p opulară nu se p oate face clecît în măsura î n care această raportare
indică exclusiv serii de echivalări, bazate fie pe analiza s chematizatoare ,
fie pe s i nteza „ i deală" a tipologizării . Nu pot fi c onstitui te, deci raportări
ale i sogramelor, folosind, în suita reprezentărilor respective cî � d i nd ica
ţ iile bazate pe ordonarea schematică, cînd indicaţiile bazat � pe structura
t� P ?l ogi �ă . b) R ezult a:tele acestor raport�ri de cartograme, tratate prin
.
hrnile directoare a le isogramelor etnologice sau i s oetni i l or sînt evident
cu �ţît �'.l i c �nclu?-e:°-te, cu cî.t r esp �ctivele reprezent ări ca�·tografice sînt
.
mai J u d i ci os şi mai fidel c onstitmte, m acord sau cu a bateri m inime faţă
de realitatea empirică propriu-zisă.
mă în parte, surp �i nsă î n d i versificar ea pe care o
. . F i�ecar� c�r � ?gra_
imprrma seria l i nnlor isogramel or etnol ogice,c onstituie , după părerea noas-
6 P en t r a tntreaga această proble mat ică vez i , c u precădere,

stud iul de sinteză : Romu lus
Vulcănescu, Scheme, t ipuri, modele, t n „ Revista de etnografie şi folclor", XV (1 970), nr.
3 , p . 1 8 1 - 1 96 .
5 IMPLICAŢIILE STRUCTURALISTE ALE ISOGRA.MEI ETNOLOGICE 477
tră, n u numai o p osibilitate de înţelegere a diversificării spaţiale a fenome

nului respectiv, ci mai cu seamă o înţelegere a convergenţelor şi divergen
ţelor unui tot, o p osibilitate în plus de a surprinde o originalitate, o struc
tură privită într- o latură a legităţii ei. Fiecare cartogramă, analizată
prin liniatura i sogramelor, conturează deci o structură tematică bine
determi nată, constituită la rîndul ei, eventual, din „microstructuri",
ca urmare firească a diferenţierilor i mpuse de această perspectivă anali
tică pe hartă. Urmărirea în suită a succesiunii acestor structuri şi micro
structuri tematice, a fluctuaţiilor pe care le prezintă liniile isogramelor,
impuse de necesitatea sesizării diversificării, va oferi, sîntem convinşi ,
p osibilitatea înţelegerii unor „informaţii spaţiale" şi a unor „modele
de comportament" aproape ininteligibile fără o astfel de formulare meto
d ologică.
Este, fără îndoială, în această urmărire a cartogramelor din aproape
în aproape, pe serii de structuri tematice privite în suita lor, o p osibilitate
sui-generis de aprofundare a realităţii investigate, o posibilitate de a trece
de la fenomen spre esenţă, sau, mai bine zis, de a trece prin gradări sau
trepte de esenţialitate.
Dacă datele de civilizaţie şi cultură populară, tradiţională, au un
sens, putem spune - parafrazînd una dintre ideile de bază ale lui Claude
Levi- Strauss - că sensul nu poate fi degajat din analiza i ndividuală a
acestor date privite izolat, ci mai cu seamă din felul în care aceste elemente
sînt grupate relaţionat şi combinatoriu. Ca atare, din suprapunerea ş i
compararea acestor „unităţi organice" , selectate ş i izolate prin i sogramele
respective, unităţi pe care le-am numit structuri tematice, se p ot. urmări
serii de relaţii posibile, care la rîndul lor ne indică - credem - un anumit
„ m odel" morfologic sau funcţional explicativ. Odată relevate aceste
„modele", aceste expresii caracteristice, ireductibile şi constante, care
definesc semnificaţia mai adîncă a realităţilor investigate, sîntem în mă
sură să depistăm însuşi înţelesul şi semnificaţia structurii sau structurilor
respectiv analizate.
„Le principe fondamental est que la notion de structure sociale ne
se rapporte pas a la realite empirique, mais aux modeles construits d'apres
celle-ci . . . Les recherches de structure ne revendiquent un domaine pro
pre, parmi les faits de societe, elles constituent plutot une methode sus
ceptible d'etre appliquee a divers problemes ethnologiques . . . Il s'agit
alors de savoir en quoi consistent ces modeles qui sont l'objet propre
des analyses structurales" 6 •
Prin determinarea acelor nuclee sau elemente constitutive, mai m ult
sau mai puţin ireductibile - stabilite printr- o atentă şi j udicioasă ana
liză schematică sau sinteză tipologică - , realitatea etnografică, fie în la
tura ei de civilizaţie, fie în latura ei de cultură populară, este d ivizată
în fragmente a căror semnificaţie deplină rezultă exclusiv din urmărirea
legăturilor p osibile ale acestor fragmente între ele şi, i mplicit, printr-o
raportare firească la ansamblul din care fac parte . Numai în aceste con
diţii, prin deplasarea i nteresului de la relaţiile mai mult sau mai puţin
exterioare spre sfera relaţiilor interne, care se stabilesc î n însuşi cadrul
• Claude Levi - Strauss, Anlhropolog ie structurale, Pion, 1 957, p . 303 .
• - c. 28112
478 PA UL SIMIONESCU
ace tei realităţi, datul etnografi c va releva un anumit sens, o anumită

c oerenţă. . .
E tnografia structurală n u î n eamnă numai descrierea acelor s isteme
de tructuri determina te de liniile i sogramelo r sau isoetniilor respective ;
ea pre upune, î n sen ul celor remarcate, m a i cu seamă . � tudi u}- relaţiilor
p osibile, aşa cum ele se profilează î n cadrul acestor seru de sisteme sau
structuri tematice. Se elimină astfel, într- o mare m ăsură, p ulverizarea
pe care o i mpune, d irect sau indirect, orice cercetare i z olată, concret i n
dividuală. D intr- o astfel de per pectivă se conturează, evi dent, ideea
„Gestalt"-i tă după care cunoa terea întregului trebuie să avan eze cunoaş
terea datelor componente. Ou corectivul că nu suma m ecanică a acelor
particularităţi etnogeografice poate alcătui tructura cea m a i autentic
reprezentativă a realităţilor au fenomenelor cercetate. Pentru descifra
rea unui înţeles „ tructurali t" se cere determinarea prin analiză a acelui
mecanism interior - conştient sau incon tient - care, reprodu ca m odel,
imprimă o pecete de autenticitate şi originalitate oricărei realităţi pri
vite în sub tratul său explicativ. Noţiunea de bază în cadrul oricărei
i nve tigaţ ii structuraliste e te, fără îndoială, aceea de m odel, considerînd,
fireşte, aşa cum ob erva Jean Pouillon 7 într-un studiu, că „m odelul tre
buie acceptat şi înţele în emnificaţia sa instrumentală, nu ont ologică :
„Le m odele est non pas l ' objet de la comprehen ion, mais on m oyen " .
Prima condiţie nece ară înţelegerii acestor formulări, care v izează,
fără îndoială, în final în uşi conţinutul idea t i v al etnogeografiei structurale,
este ca eria tructurilor tematice, constituite pe baza acelor isom orfisme
de care am amintit mai sus, să reprezinte într-adevăr, fiecare î n parte,
un tot închegat, în aşa fel încît elementele componente să nu p oată fi
analizate decît printr-o referire la ace t întreg.
În al doilea rînd , ·u prapunerea şi compararea a cestor structuri
tematice pe grupe sau serii convergente va trebui în aşa, fel realizată încît
din acest supra i tem de date să rezulte coerenţa, int erdependen ţa sis
t emul d e relaţii şi, în prim ul rînd , acea. n otă de pecificitate a u nu i � odel
care ă definea că şi să oglindea că pe ele o parte fiecare conţinut tematic
particular propu , iar pe de altă parte ă exprime, pentru c onţinutu l
integral al realităţilor d e civilizaţie ş i cultură inve t igate o anu m i t ă
'
„formă plasmatică", u n anumit „cadru format iv " . Analiza tructuralistă
orientată spre eria reprezentărilor cartografice, în sensul celor grupate
. v introd ucă
în atlasele etnografice, va putea - credem - s a o anumită
ordine explicativă, să introducă o anu mită semnificaţie fenomenelor inves
t igate . .or ice a_naliz ă structurali.stă impl �că, î n m od evident, o depăşire
.
a descrierilor _
srmphste ; ea se d1stanţeaza ca metodă de lucru în aceeaş i
'
măsură în care se profilează d istanţat esenţa d e aparenţ ă s .
După cum observa pe b ună dreptate Jean Piag e t î n afara acelui
s �ructura.� ism p e care .1-a TI?- putea numi m �.i � u � t sau m�i puţin simplist
ş1 care v1zeaza exclusiv sistemul de relaţu ş 1 mteracţiu ni, se profilează
7 L 'reuv e de Claude Levi-Slrauss, l n „!ernps modernes"

: , 1 956, n r . 1 26 ; sttţdi u l a fost
reprodus u l tenor ş 1. t n volumul : C l aude Lev 1 - St rauss, Race PI hisloire, Paris G ont iers 1 9 6 l
' ' '
130 p.
8 . V� z � f n această pri v i n ţ ă R aymo n d B ouden
. . , :-4- q u o i seri la notion „slructure ". Essa i
sur la s1 gmf1ca lwn de la notwn de slrnclure dans Ies sc1 ences hum a ines, Paris G a l l i m ard
' ' 1 958 '
2 4 4 p.
7 IMPLICAŢIILE STRUCTURALISTE ALE ISOGRAMEI ETNOLOG ICE 479
în tehnica şi c oncepţia metodologică contemporană un înţeles mult mai

profund pentru perspectiva structuralistă. E ste vorba, fireşte, de deter
m inarea acelor componente care definesc m odelul structurilor respective,
cu alte cuvinte, care definesc originalitatea profundă şi explicat ivă a feno
menelor respective. „Le propre d'un tructuralisme methodique est de
chercher l 'explication d u systeme dans une structure sous-j acente qui
en permette l'interpretation en quelque sorte deductive et qu'il s 'agi t
de reconstituer par la c onstructi on de m odeles logico-mathemat iques :
en ce cas, et ceci est fondamental, la structure ne rentre pas dans le do
maine des « faits » constatables et, en particulier, demem·e « i nconsciente »
chez Ies membres ind ividuels du groupe considere " 9 .
Cartogramele atlaselor etnografice, surprinse în diferenţierile lor
prin reţeaua liniilor de echivalenţe - isomorfice - , tratate în gruparea
l or tematică printr- o analiză structuralistă, iată ceea ce, în linii mari,
am încercat să j ustificăm - foarte pe curt de a ltfel - în prezentarea
n oastră.
Considerînd că cele remarcate nu reprezintă pînă acum decît o
simplă ipoteză de lucru, aş încheia acest „eseu metodologic" cu una din
aserţiunile sociologu l u i american R obert K . Merton, care, referindu-se
la acele preocupări şi generalizări, mai mult sau mai puţin formale, fără
o verificare susţinută, bazată pe experienţa directă, consideră : „N ous
ignorons si ce que nous disons est vrai , mais nous savons que �a a un sens" .
IMPLICAT IONS STR UCTURALI STE SJ D E L ' I SO GRAMME

ETHNOLO GI QUE
La ligne et l'aire de l'is(Jgramme ethnologiqiie ( la ligne et l 'aire iso

ethnique) peuvent etre generalement considerees comme une expression
scientifique equivalant pour la plupart aux isoglosses util isee par Ies
inve tigations l inguistique s , ou p lus exactement encore, par ce que nous
nommons, d'une maniere generale, la geographie linguistique. La ligne
des isogrammes ethnologiqirns dans le sens d e nos precisions, a une double
fonctionnalitee ; en premier lieu une delimitation dans l'espace de la con
figurati on des aires prises dans la d iversification de leur coloris ethno
graphique, ou bien une expression des interferences de tous les points,
ayant une signification commune sur la cartogramme respective. Les
aires des isogram mes ethnologiques ou les aires isoethniqiies surprennent
des phenomenes ou une serie des phenomenes communs, possedent une
ou plusieurs notes caracteristiques communes, ont une certaine empreinte
specifique definitoire. Les cartogrammes ethnographiques constituees a
l'aide de c es indications spatiales directrices expriment surtout la struc
ture de l a diffusion des donnees, des phenomenes ou des aspects que l ' on
a analyse.
Chaque cartogramme a part, prise dans l a diversification i mprimee
par la serie des l ignes des isogrammes ethnologiques, constitue non
9 Jean Piaget, Le structuralisme, Paris, Presses Universitaires de France, 1 968, p. 1 1 8.
4 80 PAUL SfMIONESC U 8
seulement une possibilite de comprendre la d iver ification dans l'espace

du phenomene respectu, mais s urtout la comprehension de convergences
et des divergences d'un entier, une po ibilite de saisir Ies d iversifications
dans l'espace du phenomene respectif, mai surtout une possibilite e n
plus p our surprendre une originalite, une structure, consideree d'un cer
tain angle de la Iegite qui lui est propre . La p oursuite en serie - de proche
en proche - par groupements de structure thematiques des fluctua
tions presentees par Ies lignes des isogrammes, impo ees par la necessite
de saisir Ies diversifications dans l'unite, offriront une possibilite n ouvelle
p our comprendre certaines « formations patiale » et certains « m odeles
de comport.ement » presque inintelligible an une telle formulation me
thodologique.
M A TERIA LE
D I N C H EST I O NARELE- MAC H ETĂ A L E ATLAS U L U I

ETNOGRA F I C A L ROMÂN I E I
I . Hărţi generale ( I A ) . A şezări ( I B ) . G ospodărie

(I O ) . Locuinţă ( I D ) .
I I . Agricultura ( II A ) . Creşterea animalelor ( I I B ) .
Viticultura ( I I C ) . Pomicultura ( I I D ) . Cultivarea
şi prelucrarea plantel or textile (II E ) . Cr şterea vier
milor de mătase ( I I F ) . Creşterea albinelor ( II G ).
Vînătoarea ( I I H ) . Pescuitul ( II I ) . Alimentaţia
(II J ) .
I I I . Meşteşuguri ( II I A ) . Instalaţii tehnice p opulare
( III B ) . Mij l oace de transport (III C ) .
IV . Obiceiuri legate d e ciclul v ieţii ( IV A ) . Obiceiuri
legate de ocupaţii ( IV B ) . Obiceiuri calendaristice
(IV C ) . Alte obiceiuri ( IV D ) .
Rev. etn. fol o „ t o m . 1 6, or. 6, I!. 481 - 602, Bucuref,U, 1971.
CONS I L I UL C U LT U R I I Ş I EDUCAŢIEI SOC IALISTE
I NSTITUTUL DE ETNOGRAFIE Ş I FOLCLOR
F I ŞĂ DE I NFORMATOR
N U M ELE Ş I PRENUMELE :
Porecla : Codul localităţii :

Localitatea de baştină : L ocul culegerii :
D e cînd este domiciliat în comună : Satul ____
Î mpărţirea administrativă veche Comuna ____
sat : comună : Judeţ1�11�--

plasă : j udeţ : Data culegerii :
Î mpărţirea administrativă raională Trimitere la d ocumente :
sat : comună : Culegător :
raion : regiune : funcţia____
Î mpărţirea administrativă actuală Instituţia unde lucrează :

sat : comună :
j udeţ :
Vîrsta :
Naţionalitatea :
Ştiinţa de carte :
Ocupaţia principală în trecut :
în prezent :
Unde s-a deplasat pînă acum :
Observaţii ( caracterizări etc. )
AGRICULTURA
20 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 6 0/ 61 - 70/ 71 nr. cod. I I.A.
HARTA 1. CULTURI ACTUALE
Legenda :
- Culturi de plante cerealiere
- Culturi de plante textile
- Culturi de plante medicinale
t . C e soiuri d e plante s e cultivă t n satul dv. :
a) griul
b) orzul
c) ovăzul
d) alacul
e) secara
f) meiul
g) hrişca
h) porumbul (cucuruzul)
i) cartoful ( crumpăna, barabula)
j) clnepa
k) inul
l) floarea soarelui
m) rapiţa
n) tutunul
o) altele.
2. Care din ele se cultivă cu precădere : De ce ?

a) griul a)
b) orzul b)
c) ovăzul c)
d) alacul d)
e) secara e)
f) meiul f)
g) hrişca g)
h) porumbul h)
i) cartoful i)
484 4
20 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I. A
j ) cînepa j)
k) i n u l k)
1) floarea so11relui 1)
m ) rap i ţ a m)
n) tutunul n)
o ) altele. o)
H A R TA 2 . CUL'f U R I TRA D I Ţ I O ALE
Legenda :
- Culturi de plante cerealiere

- Culturi de plante tex tile
- Culturi de p l ante medicinale
1 . Ce soi uri de plante se cul tivau în j urul

anilor 1 900 - 1 9 1 0 în saitul dv. :
a) griul
b ) orzul
c) o văzul
d) alacul
e ) secara
f ) meiul
g) hrişca
h ) porumbul
i ) cartoful
j ) cînepa
k) i n u l
l) floarea soarel ui
m ) rapiţa
n) tutunul
o ) altele.
2. Care din ele se cultivau mai m u l l :

D e ce ?
a) griul a)
b) orzul
J,)
c) ovăzul c)
d ) alacul d)
e) secara c)
f) meiul f)
g) h rişca
g)
h ) porumbul h)
i) cartoful i)
j ) clnepa j)
k) i n u l k)
1) floart!a soarel u i I)
m) rapiţa m}
n) t u t u n u l n)
o ) al tele. O)
485
2 0 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I.A.
3 . La ce foloseaţi fiecare din aceste plante : La ce s!nt

folosite
astăzi ?
a) griul a)
b) orzul b)
c) ovăzul c)
d) alacul d)
c) secara e)
f) meiul f)
g) hrişca g)
h) poru mbul h)
i) cartoful i)
j ) clnepa j)
k) inul k)
1) floarea soarelui I)
m) rapiţa m)
n ) t u tunul n)
o) altele. u)
4 . Cc schi m bări s-au prod u s ! n folosirea

lor şi de ce?
HARTA 3. S I STEME DE CULTIVARE

A P Ă M Î TUL U !
1 . Prin ce mijloace se obţineau loturi d e cul
t ură în hotarul satului :
a) curătură
b ) lăzuire
c) runcuire
d ) incendiere (ardere)
e) arătură
f) altele.
2 . Care din ele predominau acum 60- 70
de ani : De ce ? Care se men
ţin şi astăzi ?
a) curătură a) a)
b) lăzuire b) b)
c) runcuire c) c)
d) incendiere d) d)
e) arătură e) e)
f) altele. f) f)
3. Cum se obţ ineau practic aceste loturi : Cu ce unelt e ?
a) curătura a)
b) lăzuirea b)
c) runcuirea c)
486
20 - 30/ 31 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 61 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I.A.
d) incendierea d)
e) arătura e)
f) altele. f\
4. In cite părţi era tmpărţit hotarul satului

pentru a obţine recoltă mai bogată ?
Cum numeaţi această tmpărţire :
a) agricultură într-un ctmp

b) agricultură tn doi ctmpi
c) agricultură în trei clmpi
d) cum altfel.
5. Care din aceste tehnici agricole predo

minau tn satul dv., pe la 1 900- 1 920 : De ce ? Care predo
mină astăzi
a) agricultura tntr-un clmp a) a)
b ) agricultura ln doi clmpi b) b)
c) agricultura în trei ctmpi c) c)
d) cum altfel. d) d)
6. Ce cultivaţi pe fiecare parte a hotarului

satului 'l De ce ?
7. Cum făceaţi rotaţia culturilor de la u n
clmp la altul şi c u m numeaţi această Se mai face De ce s-a
rotaţie 'l şi astăzi ? renunţat 'l
Prin 1 900 - 1 920 ?
8. Existau locuri lăsate tn plrloagă pentru a

Mai lăsaţi
fi după un timp din nou cultivate 'l şi astăzi
De ce ? locuri în
pîrloagă ?
De ce ?
9. Ce feluri de plante se cultivau în satul dv.,
pe aceeaşi bucată de pămtnt (ex. porumb,
fasole, dovleci etc.) 'l
Acum 60 - 70 de ani
Dar astăzi ?
HARTA 4 . S I STEME DE ARĂTURĂ
Legenda :
- Arătură în plrloagă
- Arătură tn ctmp
- Arătură în tarlale
- Arătură ln ocol
- Pe o brazdă
- Pe două brazde
7 487
20- 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I.A.
l . Ce fel de arătură se făcea Io jurul anului

1 900 : De ce ? Astăzi ce fel
de arătură
faceţi ?
a) tn ptrloagă a) a)
b) tn ctmp de arătură b) b)
c) tn tarlale c) c)
d) tn ocol d) d)
e) pe o brazdă e) e)
f) pe două brazde f) f)
g) cum altfel. g) g)
2. Ce fel de arătură se făcea pe terenul neted : De ce ? Dar astăzi 'P

a) arătură dreaptă a) a)
b) tn cea(lă) b) b)
c) tn hăis c) c)
d) spre hat d) d)
e) spre brazdă e) e)
f) cum altfel. f) f)
3. Ce fel de arătură se făcea pe terenul acci
dentat : De c e 1 Dar astăzi 'l
a) arătură tn coastă (in lungiş şi curme1iş) a) a)
b) arătură pe culme b) b)
c) arătură ln şea c) c)
d) cum altfel. d) d)
"4. Ce fel de arătură făceaţi în luncile şi băl
ţile ce ţineau de sat ?
HARTA 5. I R I GAŢI I ŞI DRENAJ

Legenda :
- Localităţi în terenuri irigate
- Localităţi în terenuri drenate
1. Foloseaţi irigarea pămtntului acum 60-

70 ani ? De ce ? Acum se mai
fac irigaţii ?
2. Cit erau de întinse suprafeţele irigabile
tn raport cu suprafaţa arabilă a satului ?
3. Ce mijloace, din bătrîni, foloseaţi pentru

a iriga pămtntul ? Dar astăzi ?
4. Ce mijloace foloseaţi pentru a tnlătura
surplusul de apă din pămtnturile supra
tmbibate ? Pe care din
Cum numeaţi aceste mijloace? aceste mijloace le
mai folosiţi
şi astăzi ?
488 8
20 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 61 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I .A.
HARTA 6. UNELTE D E S Ă PAT

Legenda :
- Băţul de săpat
- Sapa
- Hîrleţul
1. Ce u nelte se foloseau la săpat acu m 60 -
70 ani : Dar astăzi
ce folosi ţ i ?
a) băţul de săpat a)
b) sapa b)
c) h irleţul c)
2. Ce fel de sapă fol oseaţi şi l a ce m uncă Care din ele Care 5c mai
anume : erau folosite folosesc ?
d e majori ta Care a u dis
tea săten i · părut şi
lor ? de ce ?
a) de lemn a) a)
b) ferecată c u fier b) b)
c) d e fier c) c)
d) altfel d) d)
3. Ce forme d e hîrleţ se folo�eau acum La ce anume? Care din ele Pe care le
60 - 70 ani : erau folosite m a i folosiţi
mai mult, astăzi ?
care erau
folosite mai
puţin ?
a) de lemn a) <1) a)
b) ferecat cu fier 1.J) b) b)
c) de fier c) 1· ) c)
� . Ce s-a schimbat şi d e ce ?
HARTA 7. PLU G U R I
Legenda :
I. Aralrul
A. tipul ctrlig
B . t i p ul rari ţă
I I . Plugul de lemn
C. plug simetric fix
D . plug simetric schimbător
E. plug asimetric
1 1 1 . Plugul m i xl
F. tipul mixt fix
G. tipul mixt schimbător
9 489
2 0 - 30/ 3 1 - 40 / 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70{ 71 - nr. cod. I I.A.
1 . Care este cel mai vechi plug de lemn des

pre care aţi auzit că s-a folosit aici tn sat ?
Cum se numea :
a) plug de lemn
b) plug cu corman ă fix ă
c) plug cu corman ă schimbătoare
d) plug cirlig
e) aratru
f) rlmoc
g) rariţă
h ) al tfel.
2. Ce fel de plug de lemn se folosea mai Care din Pe care clin

mult şi la ce anume : aceste forme ele li mai
erau rare pe la folosiţi şi
1 900 - 1 920 ? astăzi ?
În ce
măsură ?
a) piu� de lemn a) a)
b) plug cu cormană fixă b) b)
c) plug cu cormană schimbăt.oare .: ) c)
d) plug clrlig d) d)
e) aratru e) e)
f) rlmoc f) f)
g) rariţ ă g) g)
b) altfel. h) h)
3. Dacă aţi folosit şi alte feluri de pluguri Care clin ele Care din ele
de lemn tn munci agricole auxiliare ? erau folosite se mai folo
Cum le n u meaţi : de toţi, care sesc astăzi
folosite mai şi de ce ?
puţin ?
a) la aratul viilor şi grădinilor a) a)

b) la prăşitul porumbului b) b)
c) la prăşitul cartofului c) c)
d) ln alte munci agricole. d) d)
4. Care dintre plugurile folosite tn muncile

agricole auxiliare puteau fi lntrebuinţate
şi la aratul ogorului ? Ctnd şi l n ce si Prin Care :se mai
tuaţie ? 1 91 0 - 1 920 folosesc şi
astăzi ?
a) a •)
b) b) b)
c) c) c)
d) d) d)
490 10
20 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I.A.
5 . I n dicaţii care dintre plugurile din tabelele de mai jos s-au folosit în :
1 880 - 1 900 1 91 0 - 1 920 1 94 5 1 970 Obs.
I I
A.
I.
B.
---
c.
II. D.
E.
--- -
F.
I
-
I I I.
G.
6. Dacă aţi folosit pe l a 1 900 - 1 920 plu gul

de lemn c u trupiţă de tuci (sau fier) şi
cormana de fier ?
a) c u m îl n u meaţi ?
b) au existat pluguri cu cormana de
fier schimbătoare ?
7. Cind au apărut în satul dv. plugurile de

fier ? Cine le-a i ntrodu s ?
8. I ndicaţ i pe care din plugurile desenate

le-aţi folosit sau le-aţi văzu t ? Dacă cele cunoscute de
dv. prezintă u nele modificări, v ă rugăm
să ne spuneţi care sînt aceste modificări ?
Dacă cunoaşteţ i şi alte feluri de plug care
n u figurează în desene vă rugăm să le
descrieţi :
A NEXĂ
1 . C u m n u m i ţ i parlea plugului care se ţine

cu mina :
a) corn
b) miner
c) altfel.
A . Cite coarne avea plugul de lemn :

a) u n singur corn
b) două coarne unite într-un singur
t runchi (in formă de Y)
c) două coarne despărţite care se fixează
separat :
ln grindei
t n talpa plugului
d) mai m ule minere
11 491
20 - 30/ 31 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I .A.
B. Descrieţi forma cornul u i sau a (coar

nelor) şi a legăturilor dintre ele. C u m
se n umesc acestea ?
2. C u m n u mi ţ i partea p lu gului care aj ută la

tracţiune :
a) gri ndei
b) prăj ină
c) p roţap
d) altfel.
A. - Ce formă are :
a) l un gă ş i dreaptă, se prinde direct de
j u gu l boilor
b) curbă ; în ce parte ş i c u m se prinde
de j ug.
B. - Această piesă este formată din două

sau mai multe bucăţi prinse intre
ele ? C u ce anume ?
C. - Sau este scurtă şi se fixează pe ro
tilele plugu lu i ?
D. - Cum se prinde, de j u g sau de roţi ?

Cu ce ?
E. - Cum se reglează adincimea brazdei

tn păml n t la grindeiul prins direct
de j u g ?
F. - Unde se fixează grindeiul :

a) de corn
b) ln talpă (curbat sau drept)
c) ln locul de unire a cornului cu talpa
d) ln alt mod.
E. Detalii de construcţie a grindeiu l u i :
a) u nde se fixează bîrsa
b) unde se fixează cuţitul
c) alt e elemente.
3. Cum se n umeşte partea plugului care

alunecă p e pămlnt :
a) talpă
b) plaz
c) cum altfel.
- Ce formă are :
a) la plugurile cu u n corn
b) la plugurile cu două coarne prinse
de grindei
492 12
20 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. l i. A.
c) la plugurile c u două coarne prinse

tn talpă.
- Este talpa în partea din spate despicată
sau mai lăţită pentru a fi fixată cu
picioru l ?
- Î n ce mod se face legătura intre talpă
ş i corn :
a) printr-un corn încastrat tn talpă
b) printr-un corn prins în ş u ruburi
c) cum altfel,
- Dacă a u existat pluguri a căror talpă
era unită c u cornul, formată dintr-o
singură b ucată de lemn :
- c u m arăta, dacă partea de j os era
Incovoiat ă ca un călcii ?
- Dacă au existat pluguri a căror talpă
era fixată oblic sub forma unui pinten
(ca ! n planşa I , C.) ;
- dacă pintenul se bifurca in partea
de jos ?
�. Cum se n u meşte b ucata de lemn care face

legătura Intre grindei şi talpa plugului :
a) blrsă
b) trupiţă
c) c u m altfel.
- Ce formă are ?
- Cum se fiJr.:cază :
a) ln grindei
b) l n talpă.
- Cum se reglează di�tanţa din tre grindei
şi talpă :
a) cu ce
b) pentru ce.
- Dacă slnt pluguri care nu a u blrsă :
- care slnt acelea ?
5. C u m se n umeşte piesa din fier a plugului

care sparge pămlntul :
a) brăzdar
b) fier !al
c) sapa plugului
d) c u m altfel .
Ce formă are :
a) ca o lopăţică cu coadă mai lungă sau
mai scurtă
13 4 93
2 0 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. 11. A.
b) ca o sapă cu u rechi ce se prinde d e

talpa p l u g u l u i
c ) c a o s a p ă c u o parte mai lată ( e x . :

planşa nr. I V , V)
- C u m se fixează brăzdarul de talpa
p l ugul u i ?
- De cine era confecţionat brăz darul :
Prin 1 9 1 0 - 920 1 Dar astăzi?
- Dacă unele p l uguri a u o vergea din
fier care fixează brăzdarul de grindei ?
Cum se nu meşte această vergea ?
- Dacă au existat pl uguri care n u a u
a v u t brăzdar d i n fier ?
- Cum se n u m eşte unealta cu care se
curăţă brăzdaru l de pămln t ? Ce formă
are ?
6. C u m se n u meşte piesa din fier fixată pe

gri ndei care t aie pămint ul ? (ex . : c u ţit,
fier l u n g etc.) ?
- Ce formă arc '/

- Cum se fixează t n grindei ?
- Cum şi cu ce se reglează cuţitul cu
birsa :
a) cu o n u i a
b ) cu c e al tceva.
- Dacă slnt sau a u fost p l uguri care
nu a u c u ţ i t ?
7 . Cum s e n u mnşte acea piesă a plugului

care răstoarnă brazda :
a) cormana
b) cucura
c) răsturnătoarea
d) poli ţ a
e ) vîrşa
f) sclndura plugului
g) c u m a l t fe l .
- Ce formă a r e :
- la plugurile cu un singur corn
- la plugurile cu două coarne care se
prind l n talpă ş i de care corn se
prinde cormana) ?
- la plugurile cu cormană schimhătoare .
- Dacă slnt pl uguri care au două cormane ?
- Ce formă au cormanele ?
- Cum se fixează cormanele de plug ?
li - e . 21\82.
494 14
20- 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70 / 7 1 - n r. cod. I I. A .
- L a c e fel d e m unci agricole s e folosesc

plugurile cu două cormane ?
- Dacă unele pluguri folosesc cormanele
temporar sau permanent ?
- Dacă sin t sau a u existat pluguri care
nu au cormană ? Care anume ?
- Dacă se folosesc i alte elemente anexe
temporare la cormană :
a) mănunchi de nuiele
b) mănunchi de paie
c) ce altceva.
8. Mijloace anexe <le manevrare a plugului :

a) carul (cotiuga) cu două rotile
- Care e denu mirea părţilor sale compo
nente ? (Rugăm a le descrie)
- Dacă există deosebiri de construcţie
intre roat a dreaptă ş i roata stingă a
carul ui. De ce ?
- Cum e reglează adincimea brazdei
în pămin t de la rotile ?
- Cum şi cu ce se face legătura cu j ugul
boilor ?
b) dacă există pluguri cu o singură
roată D e c e n umai
o singură
roat ă ?
- Cum se fixează roata de gri ndei ?

c) dacă există p luguri care au un picior
tlrîtor ca l a sanie.
9. Alte elemente anexe locale ale plugului

sau detalii de construcţie dco ebită (daţi
denumirea şi descrierea lor a mănunţită).
HA R TA 8. U ELTE D E MĂRUNŢIT Ş I
ETE Z I T P Ă M Î NTUL
Legenda :
- Tir!ş
- Tăvălug din t runchi de lemn
- Grapă cu <lin \ i de lemn
1 . Ce unelte folose a \ i pentrn măru nţit şi ne
t ezit arăt ura acum 60 - 70 ani : Dar astăzi
ce unelte
folosiţi _?
a) l îrşul .
a)
b) grapa b)
15 495
20 - 30/ 3 1 - .J O/ .J l - 50/ 51 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. II. A.
c) boroana c)
d) tăvălugul d)
e) a ltele. e)
2 . D i n ce erau făcute grapele .
a) d i n lemn
b) d i n împle t it uri d e crăci
c) cu din ţi de fier
d) cum altfel.
3 . Cc formă aveau grapele, de cc ?
I,. Cind şi c u m se folosea u ?

5. D i n ce m a teriale erau făcu te tăvăl ugurile :
a) din buşteni cu cioate

b) din buşteni netezi\ i
c) d i n ce altceva.
H A R T A 9. � I O D U R I DE SE;\l Ă NAT
Legenda :
- Semănatul pe piele
- Semănatul sub brazdă
- Semănatul pe brazdă
t . Ce fel d e semănături se făceau acu m
60 - 70 ani : Dar astăzi ?
a) semănătură pe pămintul nearat (se
mănătură pe piele) a)
b) semănătură î n t i m p u l ai-ăl ur i i (se m ă
nătură sub brazdă) b)
c) semănătură după arătură şi grăpare
(semănătură pc brazdă) c)
d) c u m allfel.
2. Ce plante anume se semănau n umai de d)
bărbaţi sau n u mai de femei - acum
circa 70 de a n i ? Dar astăzi ?
3. I n ce anume se purtau boabele la in

sămînţat acum 60 - 70 de ani : Dar astăzi ?
a) în poală a)
b) î n traistă h)
c) î n coş c)
d) in găleată d)
e ) cum altfel. e)
I, . Se m a i obişnuiau acum 60 - 70 de ani
unele forme vechi de semănat : Astăzi sc mai obiş-
nuieşte ?
a) cu băţul a)
b) cu călcliul b)
c) cu mina. c)
496 16
20 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - GO/ 6 1 - 70 / 7 1 n r. cod. II. A.
H A RTA 1 0. T I PU R I D E SECE R I Ş I
SECERATUL
l . Ce feluri de seceri se c u noşteau acum

60 - 70 de ani ? Ast ăzi ce
fel uri de
Cum le mai n u me a ţi ? Ce formă aveau : seceri se
c unosc ?
a) seceri cu zim ţ i a)
b ) seceri fără zimţi. b)
2. Se folosea acelaşi fel de seceră pentru
secerat toate păioasele, a c u m circa 70 de
ani ? Astăzi se
f olosesc la
fel ?
a. Cine secera şi cum se numea cel ce secera : A s tăzi cine
seceră ?
a) secerau numai bărbaţii a)

b ) secerau nu mai femeile b)
c) secerau numai copiii c)
d) ecerau numai bătrinii. d)
4 . Cum se î m părţea lotul de secerat I n t re Astăzi c u m
secerători acu m 60 - 70 de ani : se î mparte
lotul de
secerat I ntre
secerători ?
a) lucrau toţi într-u n rînd a)
b) lucrau toţi unul după altul b)
::) cum al tfel. c)
HA RTA 1 1 . T I P U R I DE COA S E
Legenda :
- Coasă cu un picior
- Coasă c u două picioare
- Coasă c u hreapcă
1 . Cite feluri de coase se cunoşteau acum Care din ele Care d i n ele
6 0 - 70 de ani ? erau folosite s e m a i folo
Cc forme aveau ? Cum le n u meaţi : de m aj oritatea seşte ? Care
sătenilor şi a dispăru t
la ce anume ? �i de ce ?
a) coase cu un picior a) a)
b) coase c u două picioare b) b)
c) coase cu hreapcă c) c)
d) altfel. d) d)
17 497
20 - 30/ 3 1 - 4 0 / 4 1 - 50 / 5 1 - 60 / 6 1 - 70/ 7 1 - n r. cod. I I.A.
2. Din ce părţi erau alcăt u i te fiecare fel de

coasă ?
3. Ce fel de recolte se coseau acu m 6 0 - Ce fel de
70 de ani ? recoi te se co
sesc astăzi ?
�. Cine cosea în t recut : A stăzi cine
coseşte ?
a) numai bărbaţi i a)
b) numai femeile b)
c) numai copiii c)
d) numai bătrlnii. d)
5 . Cum se î mpărţea m unca cosaşilor pe Cum se î m
terenul de cosit : parte astăzi
locul de
cosit intre
cosaşi ?
a) lucrau toţi l ntr-un rlnd a)
b) l ucrau toţi unul după altul b)
c) cum altfel. c)
Legenda :
- Feluri de legat snopii
- Forme de clăi (pe pămlnt, în copac etc.)
- Feluri de stoguri
1 . Cine lega snopii acum 60 - 70 de ani : Astăzi cine
leagă în
deobşt e
snopi i ?
a) bărbaţ i i a)
b) femeile b)
c) copiii c)
d) bătrlnii. d)
2. Cum se aşezau snopii in j u mătate şi în Astăzi cum
claie acum 60 - 70 de ani : se aşază
snopii l n
j u mătate ş i
î n clai e ?
a) direct pe pămlnt (în ce fel) a)
b) pe pari b)
c) cum altfel. c)
3. Din clţi snopi se alcătuia o j u mătate Astăzi din
şi din clţi o claie acum 60 - 70 de ani ? clţ i snopi
se alcătuieşte
o j umătate
ş i din clţi
o claie ?
498 18
2 0 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 51 - 60/ 6 1 - 7 0/ 7 1 - nr. cod. I I . A.
�. Din cite clăi se alcătuia u n stog ? Astăzi d i n

cite clăi se
alcătuieşte
un stog ?
5. Cite feluri de clăi existau acum 60 - 70 A stăzi cite

de ani : feluri de clăi
se folosesc ?
a) claie în copac a)
b) claie de pămint b)
c) claie pc pătuiag c)
d) cum altfel. d)
HARTA 13. M I J LOACE DE U SCA R E

A CEREALELOR
1. S e uscau cerealele lăsindu-le pe pămînt Astăzi cum se

s a u punindu-le p e suportu ri ? Ce formă procedează ?
aveau aceste suporturi ş i cum se n u
meau ?
H ARTA 1 4 . ELTE D E CUR Ă ŢAT Ş I

B Ă T T POR MBUL
Legenda :
- Răzătoare de mină
- Mai u l cu leasă
- Treierătoare de mină
1. Cum ş i c uc c se recolta poru mbul

Astăzi c u m
acum 6 0 - 70 de ani ? şi c u c e se
recoltează
poru m b u l ?
2. Cum se numeau şi din ce părţi se com

p u neau uneltele folosite la tăiatu l ş ti u le
ţilor de poruml.J ?
3. Cum se c u răţau boabele de porumb de pe

ştiulete acum 60 - 70 de ani : Astăzi c u m se
procedează ?
a) prin frecarea ş t iulcţilor
a)
b) cu răzătoarea de mină b)
c) cu maiul în leasă c)
d) cu treierătoarea de mină d)
e) cum altfel.
e)
19 499
20 - 30 / 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60 / 6 1 - 70/ 'il - nr . cod. I I . A.
HARTA 1 5. UNELT E Ş I TEH ICI DE

TR E I ERAT
Legenda :
Treieratu l : 1- cu picioarele
- c u î mblăciul
- c u armanu l
- c u maşina d e mină
,
1. Exista u n loc anume destinat t reierat ului,
acu m 60 - 70 de ani : Astăzi există
un astfel de
loc ?
a) în sat a)
b) în afara satului b)
c) î n gospodărie c)
d) unde în altă parte. d)
2. Ce formă aveau ariile, acu m 60 - 70 de

ani : Astăzi ce
formă a u ?
a) rotundă a)
b) dreptunghiu lară b)
c) cum altfel. c)
3 . Cum se aşeza griul pe arie, acum 60 - 70

de ani : Astăzi c u m
s e aşază?
a) în rtnduri a)
b) în cerc b)
c) c u m altfel. c)
4. Ce mijloace se foloseau pen tru scutu Astăzi c u m

rarea spicelor, acum 60 - 70 de ani : se procedeaz ă ?
a) se frecau c u palmele a)
b) se băteau cu băţul b)
c) se băteau cu îmblăciul c)
d) se călcau cu picioarele (de animale) d)
e) se treierau c u armanu l e)
f) c u maşina d e mină f)
g) cum altfel. g)
5. Î n ce ordine erau aşezaţi treierătorii

acum 60 - 70 de ani ?
6. Cum era confecţionat îmblăciul şi părţile

lui componente, acum 60 - 70 de ani ? Astăzi se mai
foloseşte
îmblăciu l ?
500 2()
2 0 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 6 0/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. cod. I I . A.
7. Cum era confecţionat arman u l şi care

erau părţile lui componente, acum 60- 70
de ani ? Astăzi se mai
foloseşte
arman u l ?
HARTA 1 6. U N E LTE Ş I TEH N I C I D E
VÎ TURAT
Legenda :
- cu lopata
- cu copaia
- cu găleata
Vinlura l u l : - cu coşul
- cu ciurul
- cu dirmonul
- cu vin t u rătoarea
1 . Cum se vinturau cerealele acum 6 0 - 70
de ani (pentru fiecare fel de cereale) : Astăzi c u m
s e pro ce-
deaz ă ?
a) prin aruncarea boabelor in sus cu mina a)
b) cu lopata b)
c) cu copaia c)
d) cu găleata d)
e ) cu coşul e)
f) cu ciurul f)
g) cu dlrmonul g)
h) c u vinturătoarea h)
i) cum al tfel. i)
2. Cine obişnuia să vinlure cerealele : Astăzi cine
o b işnuieşte să
vinlure
cerealele ?
a) copiii a)
b) femeile b)
c) bărbaţii c)
d) bătrlnii. d)
HARTA 1 7. M I J L OACE DE TRANSPOR

TAT P R O D U S E L E A GR ICOLE PE
O GOR ŞI DE LA OGOR
Legenda :
- cu clrligul
- cu baniţa
Transportul : - cu sacul
- cu desagul
- cu carul
21 50 1
20 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70 /71 - nr. cod . I I . A.
1 . C u ce mij loace se t ransportau prod u sele

agricole pe ogor şi de la ogor î n gospodărie
}
acum 60 - 70 d e ani : Astăzi cum se
obişnuieşte 'l
a) ln mlini a)
b) cu cirligul b)
c) c u baniţ a c)
d) cu sacul d)
e) cu desagul e)
f) c u carul f)
g) cum al tfel. g)
HA R TA 18. P Ă STRAREA P R O D U SELOR

A GR ICOLE
Legenda :
- Gropi de cereale
- Vase de păstrare
- Construcţii special amenaj ate
I. Ce mijloace se foloseau pentru păstrarea

produselor agricole acum 60 - 70 de ani : Astăzi ce
mij loace se
folosesc
pentru
păstrarea
produselor
agricole 'l
a) gropi de cereale (ce formă aveau, cum
se amenaj a u ) a)
b ) uleie, buduroaie h)
c) coşuri de nuiele lipite cu I u l (coşare) c)
d) lăzi (hambare) d)
e) pătule e)
f) grînare f)
g) şuri g)
h ) porumllare h)
i) alte mijloace. i)
2. Se obişnuia cu 60 - 70 de ani în u rmă să

se păstreze cerealele l n podurile caselor,
cum anume ? Astăzi se
obişnuieşte
păstrarea
cerealelor
l n podurile
caselor, cum
anume ?
502 22
20 - 3 0/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 7 0/ 7 1 - nr. cod. I I. A.
HARTA 1 9. D R U '.\ l U R I A G R ICOLE SE

ZONIERE
1. Existau acum 60 - 70 de ani drumuri

sezoniere folosite de l ocalnici sau de lo
cuitorii altor comune î nvecinate, exclusiv Astăzi mai
pentru deplasarea lor, în Yederea efec există astfel
tuării unor munci agricole ? de dru muri ?
2. C u m e n u meau în t recut aceste dru C u m se

muri ? n u mesc ele
astăzi ?
3. Aceste drum uri erau stabile acu m 60 -
70 de ani ? Dar astăzi ?
�. Prin satul dv. t recea Yreun asemenea
d ru m ? Cum se n u mea ? Dar astăzi ?
::>. Prin ce localităţi treceau ele ? D acă ast ăzi
există astfe l
de drumuri
sezoniere,
prin c e loca
li tă ţ i trec ele ?
OBICE I U R I CALE N DARISTICE
(fragment)
2 0 - 30/ 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 601 6 1 - 70/ 71 - nr. cod. IV C .
HARTA 2 . O BI C E I UR I DE ANUL NOU
1. Clnd se mergea la dvs. în sat c u Plugu

şorul acum 60 - 70 de ani : De cc ? D a r azi ?
a) de cu noaptea spre aj unul Anului
Nou a) a)
b) in dimineaţa aj unului Anului !'\ou b) b)
c) î n seara aj unului Anului Nou c) c)
d) în aj unul Anului ou ziua şi noap t ea d) d)
e) alte date. e) e)
2. Cum se numea uratul de Anul Nou : Azi c u m l i
numiţi ?
a) cu u ratul a)
b) c u plugul b)
c) pluguleţul c)
d) pluguşorul d)
e) pl ugurile e)
f) c u b uhaiul f)
g) c u aratu l g)
h) alte den u miri. h)
3 . Ce vîrstă aveau t i nerii care mergeau c u
uratul de A n u l Nou ? D ar azi ?
4. Cum î i n u meaţi : Azi cum le
spuneţ i ?
a) colindători a)
b) colăceri b)
c) plugari c)
d) plugăraşi d)
e) c u m alt fel. e)
Rev. etn. folc„ tom. 16, nr. 6, p. 503- 508, Bucureşti, 1971
504 2
2 0 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60, 6 1 - 7 0/ 7 1 - nr. cod. IV C .
5. Ce purtau cu ei urătorii : Toţi , m aj ori De ce ? Dar azi ?

tatea sau
numai u n i i ?
a) plug a) a) a)
b ) clopote b) b) b)
c) bice c) c) c)
d) b u h a i e d) d) d)
e) ciocane e) c) e)
f) t ălăngi f) f) f)
g) pistoale g) g) g)
h ) i nstru m e n te m uzicale (fluier, tobă,
scripcă) h) h) h)
i) alte obiecte. i) i) i)
G. Unde se coli nda î n sat : Dar azi ?
a) d i n casă în casă a)
b) în tr-o a n u m i t ă parte a satului b)
c) l a casele cu fete mari c)
d) la rude d)
e) n u mai în satul col indă torilor e)
f) î n alte s a l e f)
g ) altfel. g)
7. U n d e se colinda !n fiecare ca ă : D e ce ? Dar a z i ?
a) la fereastră a) a)
b) pe prispă b) b)
c) î n casă c) c)
d) în curte d) d)
e) altfel. e) e)
8. Ce daruri primeau col i n d ă torii : Care în mod Azi ce
special ? primesc ?
a) fructe : nuci, mere, prune, g u t u i a) a)
b) covrigi, colaci b) b)
c) carne de porc c) c)
d) b ău t u r ă d) d)
e) bani c) e)
f) al lele. f) f)
9 . C u m se desfăşura urarea ?
D ar azi ?
1 0. Ce deosebiri există Intre colindatul c u
Pluguşorul d i n trecut şi c e l de azi ? D e ce ?
J J . Clnd se u mbla cu semănatul ?
Dar azi ?
1 2. Cine u mbla cu semănatul : Cine în mod
deosebit 1 Dar azi ?
a) copiii a) a)
b ) flăcăii h) b)
c) bărbaţii însuraţi c) c)
d) alte categorii. d) d)
3 505
20 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 70/ 7 1 - nr. c o d. IV C .
1 3. Cum se n umeau aceşti colindători ? Dar azi ?

M. Ce fel de seminţe se împrăştiau : Care ln mod deosebi t ? Dar azi ?
a) de griu a) a)
b) de porumb b) b)
c) de orez c) c)
d) de orz d) d)
e) de secară e) e)
f) de ctnepă f) f)
g) de mei g) g)
h) altele. h) h)
1 5. U nde se l mprăştiau seminţele : Unde în mod
deosebit ? D a r azi ?
a) ln curte a) a)
b) în casă b) b)
c) în faţa celui mai băl rîn tlin familie c) c)
d) ln faţ a icoanei d) d)
e) ln alte locuri. e) e)
1 6. De ce se împrăştiau aceste seminţe ? D ar azi ?
1 7 . Clnd se u mbla cu sorcova : Dar azi ?
a) ln aj un de Anul Nou a)
b) in noaptea de Anul Nou b)
c) în dimineaţa Anului Nou c)
d) în ziua de Anul N o u d)
e) la a l t e date. e)
1 8. Ce era sorcova : D ar azi ?
a) ramură de pom a)
b) flori artificiale. b)
1 9. Cine umbla c u son ova : Cine i n mod
deosebit ? Dar azi ?
a) copili a) a)
b) flăcăii b) b)
c) fetele c) c)
20. Cl ţ i copii erau in tr-un gru p ?

21 . Cine era sorcovi t : Dar ali ?
a) rudele a)
b) sătenii b)
c) se sorcoveau vitele. c)
22. Cum se ura c u sorcov a ? D a r azi ?
23. Ce primeau colindătorii ln dar : Dar a?:i ?
a) poame a)
b) covrigi, colaci b)
c) carne c)
d) bani d)
e) altele. e)
506 4
20 - 30 / 3 1 - 4 0 /4 1 - 50/ 5 1 - 60/61 - 70/i l - n r . cod. I V C.
24 . Ce deosebir i sint intre colinda l u l cu

sorcova de azi şi cel d i n trecut ? D e cc ?
25. Se u mbla acum 6 0 - 70 de ani cu

Vasilca ? Dar azi ?
26. Ce era Vasilca ? Dar azi ?
27. Cine u m b l a cu Vasilca : Dar azi ?

a) ţ igani i
b ) arga ţ i i
c) t inerelul.
2 8 . C u m era î m podobi l ă Vasilca ? Dar azi ?
29. nde slăteau col indă lorii cînd urau ş i

u nde se aşeza Vasilca ? A z i unde
s tau ?
30. Ce primeau în dar colindătorii : Dar azi ?

a) fructe : nuci, mere, g u t u i , prune a)
b) covri g i , colaci b)
c) carne c)
d) băutură d)
e) bani. e)
3 1 . Ce deosebiri există in tre colindatul de
azi cu Vasilca şi cel d i n trec u l ? De cc ?
H A R TA 3. JOCUR I L E CU M ĂŞTI, L A
S Ă R B Ă TOR I L E D E I A R N Ă
J . Care erau j ocurile cu măşt i care se des

făşurau la dvs. la sărbălorile de iarnă : Care se j uca
mai mul t ? Dar azi ?
a) capra a) a)
b) ursul b) b)
c) malanca c) c)
d) căiuţii ci) d)
e) ce alte j ocuri. e) e)
2. Au dispărut unele dintre aceslca ? De ce ?
a. Sub ce n u m e erau ele cunoscute in zonă :
Dar azi ?
a) capra a)
li) u rsul b)
c) malanca
c)
<l) căi u ţ i i
d)
e ) a l t e j ocuri.
e)
4 . La ce dală se desfăşura fiecare :
Dar azi ?
a) capra a)
b) ursul
b)
5 507
20 - 30 / 3 1 - 40/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60 / 6 1 - 70/ 71- nr. cod. IV C.
c ) malanca c)
d) căiuţii d)
e) alte j o curi. e)
5. Cine participa la desfăşurarea jocului : De ce ? Şi azi cine

participă ?
a) băieţii a) a)
b) bărba\ii b) b)
c) copiii c) c)
d) alţii. d) d)
6 . Ciţi participanţi avea fiecare ceată : De ce atiţia ? Dar azi ?

a) capra a) a)
lJ) ursul b) b)
c) malanca c) c)
d) căiuţii d) rl )
e) alte jocuri. e) e)
7 . Cîle cele col indau l n sal ?
8. C u m se n u mea f ie care par t i c i pant d i n ceat ă : C u m le spune ţ i az i ?

a) la capră a)
b) la urs b)
c) la m alan c ă c)
d) la căiup d)
e) la alte joc u r i . e)
9 . Cum e r a costumat fiecare participant : Dar azi ?

a)
la capră a)
b)
la u rs b)
c)
la malancă c)
d)
l a căi u ţ i d)
e) alte jocuri. e)
J O. Unde se desfăşura j ocul (în ce parte
a satului, ln ce gospodări i) ? De ce ? D a r azi ?
1 1 . Descrieţi cum se desfăşura jocu l : Dar azi ?

a) la capră a)
b) la urs b)
c) la malancă c)
d) la căiuţi d)
e) la alte jocuri. e)
1 2. Cine asista la desfăşurarea jocului : De ce ? Dar azi ?

a) căsenii a) a)
b) tot satul b) b)
c) o parte din sat. c) c)
50 8 6
20 - 30/ 3 1 - 4 0/ 4 1 - 50/ 5 1 - 60/ 6 1 - 7 0/ 7 1 - nr. cod. I V C.
1 3. Ce pri meau l n dar participan ţ ii ? Dar azi ?

a) colaci
b) turte
c) poame : n u ci , mere, pe re
d) ptine
e) carne
f) băutură
g) bani
h) altceva
l � . Cum se spărgea j ocul ? Dar az i ?
R E V I STA DE ETN O G RA F IE Ş I FOLCL O R publică studii ş i
materiale etnografice ş i {o/clorice, cuprinzlnd deci înt reg domeniul
culturii populare, cerce lat prin perspectiva etnografie i , a folcloris
ticii literare, m u z icale şi coregrafice. Revista p u ne t n d i s cu \ i e , la
rubrica note ş i recenz i i , problemele actuale ale etnografiei şi folclo
risticii şi i n formează asupra l ucrărilor d e svecialilate ce apar ln
ţară ş i peste hotare.
NOTĂ CĂTR E A U T O R I
Autorii s i n t r u gaţi s ă înainteze articolele, notele şi recenziile

dactilografiate la două rînduri. Tabelele vor fi dactilografiate p e
p agini separate, i a r diagramele vor f i executate î n tuş, p c hirtie
de calc. Tabelele şi i l ustra ţ i i l e vor f i n u merotate cu cifre arabe.
Figurile d i n p l anşe vor fi n u merotate l n continuarea celor cl in text.
Se va evita repetarea acel oraşi date în text, tabele şi grafice. E x p l i
c a ţ i a figurilor î n t e x t se va face în ordinea n u merelor. · u rnele
autorilor va f i precedat de i n i ţ ială. T i l l u rilc citate î n b i b l iogra fie
vor fi prescurtate conform uzanţelor internaţionale.
A u torii a u drep tul l a u n n u m ăr d e 50 extrase gratu i t .
Responsabilitatea asupra con ţ i n u t u l u i articolelor revine excl usiv
autorilor.
Corespon denţa privind man uscrisele, schimbul d e publicaţii
etc., se va trimite pe adresa comitet u l u i d e redacţ ie : B u cureşti,
str. N ikos B eloiannis, nr. 25.

Revista-De-folclor an-XVI NR 06 1971

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista-De-folclor an-XVI NR 06 1971

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMITE TUL DE RE DACŢIE

Redactor responsabil : Redactor responsabil adjunct:

l\IATEI SOCOR, membru corespondent al Academiei Republicii

Pentru a vă asigura colecţia completă şi primirea la timp

•La revue d'etnographie el de folk/ore» parait 6 fois par an.

APARE DE 6 ORI PE AN ADRESA REDACŢIE! :

ION VLĂDUŢIU - Principii şi metode de realizare a

PAUL SIMIONESCU - Implicaţiile structuraliste ale iso-

Din chestionarele-machetă ale Atlasului etnografic al Ro-

Rev. etn. folc. Tom. 16, nr. 6 p. <129-508

10 VLĂDUŢIU, Principes et melhodes pour la realisation

de !'Atlas clhnographique de la Rournanie 433

PAl"L SIMIONESCU, Implications structuralistes de !'iso-

Quelques donnees extrailes des qucstionnaires-maquette de

Rev. ethn. lolkl. Tomme 1G N' 6 1>. 429-SCS Bucarest, 1971

PRINCIPII SI METODE DE REALIZARE A ATLASULUI ETNOGRAFIC

Ideea alcătuirii atla elor etnografice, a cartografierii răspînclirii

Rev_ etn. folc„ tom. 16, nr. 6, P. 483-472, Bucureşti. 1971

Austria Suedia Portugalia etc.) 1. Lăsînd la o parte pe cele etnice, este

Am înfăţişat ace t context o·eneral pentru a pune în evidenţă con­

României. De altfel acesta beneficiază şi de o vastă şi valoroa ă experienţă

emnătatea pe care o va aYea Atla ul etnografic al României şi. -au expu ,

terialist-dialectice, cu o metodolo ·i.... de pe întreg cuprinsul ţării,

rnărtuTiile ele cultură materia ă şi spirituală şi de a le 1alorifica ştiin-

ţ ific se înglobeaz ă în m od organi c în vasta activitate îndrumat ă şi sp � i ­

civilizaţiei tradiţionale, că pentru elucidarea multor probleme va trebui

proprii ale culturii şi rnodiilui de viaţă al poporului român si ale naţionali­

3. Problematica Atlasnlni etnografic al României, cu alte cuYinte

nostru, a c ontinuităţii ale, a unităţii culturii noastre populare ş.a.

5. Hărţile din atlas vor înfăţişa tipurile caracter�stic� ale fiecăr1!'i

fie folosită aceeaşi categorie de izvoare; această chestiune o vom analiza,

6 în legătură cu structura tematică a atlaselor s-a realizat un studiu comparativ asupra

D i scuţ i i ample s - a u purtat pe marg inea .. t n� cturi i t em '.:1 t . �

_7 C � l e c l i v u l , P� n l rn a l i a s al I n s l ' L u l u l u i de r l n o g rn fie şi fol c l o r e s t e

Cum va arăta, sa u mai b i ne zi cum trebu ie să arate in form a . a

v ol u m e d e comentari i , f i e î n fascicule i lustrative aparte.

delvc cunoscu te în literatura românească d e specialitate v a fi u n cîştig

A upra părţii introduct ive, a text ulm ca .ş 1 a harţilor . ge�er� le n�

a expune într- o parte a hărţi i ilustraţia completă tipologică a fenomenului

tuală incluse p e hărţile c omentate , l a gradul d e comp�r.�, b ilita e a materia­ ţ

a marturulor d e ...- iată m aterială ş i spirit u a l ă , în v olum ele de comentar i i

Atlasul etnografic al R om âniei , volumele de c oment arii urm ează 3'. fi

de c �rte m are, care să îngăduie să se includă şi o seamă de hărţi ce v or însoţ;i

Principalele izvoare care pot fi utilizate în alcătu irea Atlasului etno-

trecut şi primele decenii a l� ve � cului nos ţ ru, c a şi m odul l or . d e a

3 ) toate categorii le de m ateriale adunate în cursul anchetei gene-

Desigur că însemnătatea şi roadele unei asemenea a cţ iu ni p e scară naţio­

Ou priv ire la criteriile şi modul de alcătuire a ch estionarelor. Acestei

Unguren i ( j ud . Pra h oYa) - şi l i s - a u a dus . m b unăt ţi ri l � ?

c on s e mn at e în che. t i onare în cursul anchetei generale de t eren d i n con s i ­

şi posibilităţi! de folosire a e şa ntio n ăr i i î n a lcătuirea atlasului n ostru 8.

c odifi c ate �i prelucrate cu calculatoare .

. . 8_ \' c z i Romulus Vulcănc cu, Concepte de reprezentare cartografică

nalitatea fenomenelor de cultură populară pe care le înglobează .Atla. ul

şi cu l tura noa�tră. Ca urmar�, u n el e chestionare a u căJ.>ătat o amploare

Selecţionarea localităţilor ce urmează a fi incluse în reţeau,a de anch etat

9 \'c z i î n accas t :i p r iv i n \ ii l . G o l i a t , A l/asul etnografic al României î n R e v i s t a de e t n o ­

realizeze scopul prop u s . î n consecinţă, în alegerea localităţilor de anchetat

ar fi j u stificat şi astăzi în cazul în care c ultura n oastră p opulară tradi ţ i o ­

1 0• Cu privire .1� zonarea

asigura o cunoaştere foarte detaliată a răspîndirii f iecărui element de cul­

în : a) lărgirea sferei geografice a i nvestigaţiei concrete etnografice pentru

la l ocalităţi cu u n număr mediu de l ocuitori nu poate fi acceptată ca

Am înfăţişat ace t context o·eneral pentru a pune în evidenţă con

ţ ific se înglobeaz ă în m od organi c în vasta activitate îndrumat ă şi sp � i

proprii ale culturii şi rnodiilui de viaţă al poporului român si ale naţionali

tuală incluse p e hărţile c omentate , l a gradul d e comp�r.�, b ilita e a materia ţ

Desigur că însemnătatea şi roadele unei asemenea a cţ iu ni p e scară naţio

c on s e mn at e în che. t i onare în cursul anchetei generale de t eren d i n con s i

9 \'c z i î n accas t :i p r iv i n \ ii l . G o l i a t , A l/asul etnografic al României î n R e v i s t a de e t n o

ar fi j u stificat şi astăzi în cazul în care c ultura n oastră p opulară tradi ţ i o

asigura o cunoaştere foarte detaliată a răspîndirii f iecărui element de cul

înainte de a înch eia consideraţiile noa stre cu privire la reţea a m sub

111 etoclolog i a realizăr i i atlasulu i este concepută în deplină c oncor

Tot printr-o cons u ltare , cu institutul de cartografie, se vor defini

p aţ i ilor p op iilaţiei d i n localitatea respectivă ( ş i , dacă e po. ibil, din micro

zeele etnografice locale, judeţene sau chiar republicane. Pe baza fişelor

relation avec Ies occupations ; t) eoutumes calendaires ; u) autres cou

etnografice anal izate cartografic ne-a du la ideea j u tificări_ i , în preze�

măsură, ş i atunci cînd ne referim la metodologia specializată a reprezen

la acele cartograme etnologice sau etnografice care dep:lşesc prin elab �

tră, n u numai o p osibilitate de înţelegere a diversificării spaţiale a fenome

La ligne et l'aire de l'is(Jgramme ethnologiqiie ( la ligne et l 'aire iso

sat : comună : Judeţ1�11�--

5. Care din aceste tehnici agricole predo