ANUL III No. 7-8.

UL INSTITUTULUT
IC ROMAN ESC
DIRECTORUL :

Dr. GHERON NETTA

CUPRINSUL:
ECONOPIICE

Relatiunile cconomice polono-romane, Dr. Netta

Politica reforma Polonia, Dr. Stefan

Poloniei, Dr. N. Da§covici

ECONOMICA

ECA

SEDIUL INSTITUTULUI: BUCURETI

ROPIANIEI
www.dacoromanica.ro
CONDUCEREA INSTITUTULUI ECONOMIC ROMANESC

Presedinte :
OCAR fost Ministru, Director la Banca Nationalä a României.
Vice-presedinte :
L. Profesor universitar, Directorul Institutului Geologic.
Administratori-delegati:
Pentru sec(ia
DR. L. Fost director general al Statisticei.
Pentru sectia de
ING. C.
Administratori :
DR. I. N. ANGELESCU, Secretar General al Ministerului de Industrie Comert.
DR. C. I. Director la Banca Nationalä a
D. D.
VINTILÁ Ministru de Finante.
ING. C. D. Profesor la politechnia.
DR. C. Profesor la Academia de studii comerciale
industriale.
DR. ST. Presedintele Uniunei industriasilor al Camerei de
mert Bucuresti.
ING.
OH. CIPAIANU, Subsecretar de Stat.
ING. M. CONSTANTINESCU.
DR. G. D.
Profesor universitar.
ING. T. EREMIA. Administratorul delegat al Creditului Technic.
D. GREORGHIU, Secretar General al Ministerului de Finante.
E. N. Directorul Buletinului Statistic al Rornâniei.
V. fost Ministru.
DR. D. Profesor Universitar, Presedintele Institutului Social
R. HALFON,') Administrator delegat la Uniunea Comercialä la Banca
Chrissoveloni.
DR. G. Profesor la superioarä de agriculturg, Dec-
tor General al Indrumariior agricole.
fost Ministru.
VASILE Directorul general al Bäncei Regionale Cernäuti.
I. LUCA P. fost Ministru.
ING. OSICEANU, Directorul General al Soc.
CHE. STAlcovicr, Secretarul General al Camerei de Comert din
AL. N. fost Director la Banca Nationalä a României.
ING. N. P. Directorul General al Bäncei Românesti.
ERHARD WOLFF, mare industrias.
DR. AL. ZAHARIA, Profesor universitar.
Censori :
E. BERCOVICI, Director de Bana.
GR.
R. Director la Banca de Scont a Romäniej.
Censori supleanti :
DR. ERNEST ENE, Director Banca Elvetianä-Românä.
LEONTE, Profesor Secundar, functionar superior la Banca Nationalä a
României.
DR. V. Directorul Societätei Nationale de Credit Industrial.
Directorul Institutului:
GHERON NETTAi.

Constituesc Comitetul de Directiune al Institutulut.

www.dacoromanica.ro
 III 1924 7-8

BULETINUL INSTITUTULUI
ECONOMIC
DIRECTOKUL INSTITUTULUI:

Dr. RON ETTA

ne
a -
intere.se economice
a celor invecinate
militare, sau de cari
de
ne sau de mai - s'a
experienfele rdzboiului mondial o din cele
de
Buletinul Institutului Economic Românesc" a acuma
la rezolvarea probleme de mare national:
al a mici asupra ce
ne Jugoslaviei, Bulgariei, Ungariei, Polonlei $
convins nu problema elucidatd
un aspect de ansamblu, care dea o repede
orientare asupra economice, militare morale ale
diver,silor vecini. De aceea, din am
earea de studii detaliate, documentate cu slatistice: am
cu Rusia sovieticA, asupra cdreia d-lui Liviu P. Nasta
ne-a o a de
cea din 1913.
Cu de mergem mai el este
de noi: Poloniei.
Asupra intereselor cari ne de nu mai e
Dar trebuie fi stare de da
seama ce Polonia de pace
va putea de vastul ei
industrial.
a posibilitate opiniei publice In-
stitutul Economic Românesc" a patronal lunei lunie o serje
de Poloniei anume:

www.dacoromanica.ro
486

uni 2 N. Rolul poporului polon slave,

Miercuri Dr. Zalplachta, Geneza, evolufla
a culturii polone".
Vineri 6 T. Porucic, Aspecte geografice geologice ale Polo-
niel".
9 Dr. Gheron Netta, Relafiunile economice
române";
loi 12 Dr. Stänescu,

loi 19 Dr. N. Dascovici, Constilufia Poloniei".

Din de con-
ferinfelor d-lor: dr. Gheron Netta, directorul Institutului Economic
Romänesc", dr. Stänescu dr. N. Dascovici,
sitar, regretul de a nu pulea reproduce interesanta de
deschidere a prof. N. regre-
pare vedere.
conferinfe, delalial
speciale ale economice publice ale sunt
complectate de un al d-lui Liviu P. Nasta, asupra eco-
de astazi a vecin, a evolufiei sale dela
situafiunea dinaintea rázboiului.
pe doritori de a
*

Acesta este inceputul: consacrat

Poloniei, vor urma nu peste allele, pe Ungariei,
Jugoslaviel Cehoslovaclei.
vom pe acest drum, apto-
Bare a opiniei

www.dacoromanica.ro
 Relapunile economice Polono-Române
Relatiunile economice dintre popoare au mai de toate nevoe
de bune indivizii formele de stat
ale acelor popoare. Din cercetärile istoricilor cari s'au ocupat de tärile
din sudul räsäritul Europei rezultä intre poporul polon poporul
românesc au existat dela intemeierea principatelor nu numai
latiuni de bunä vecinätate, dar mai mult, legäturi de sprijin
de influentä culturalä.
Paralelismul isbitor dintre evenimentele pe care soarta le-a abätut
asupra capului poporului polon a fäcut ca douä täri märgina$e
sä nu se dumäneascä niciodatä cu ura care din se
de obicei invecinate.
Relatiunile de prietenie dintre Poloni, cari la bazä
legäturi de inrudire, de afinitate culturalä, de interese economice
politice de suferinte comune, au rämas pästrate in sufletele
ambelor popoare.
de pasärile de pradä trimisese peste
frontiere pe cei mai de seamá ai acestia de a se
turna cu Po au adunat, departe de
'tr'un altar tot ce avea mai scump natiunea polonezä.
In Elvetia, la poalele ple$uvului Sentis, pe lacul Turicum al vietei
romane, castel vechi din Rapperswil,
risipitá muzäu national aläturi de sufletul
ckiewicz de vie a lui Kosciuszko, amintirea prietenilor
curati ai Poloniei, amintirea domnitorului Cuza. Acest simbol al
nismului insemna, pribeagul polonez, care la
se ducea sä ingenuncheze in reliquelor scumpe adunate la
Rapperswil, nu numai trecutul de prietenie dintre Moldo-Valahi
Poloni. El representa solidaritatea sprijinul popoare pentru
libertate mai mult chezäsia pentru o viitoare colabo-
rare comunä din care rezulte consolidarea in pace a celor douä nai
tiuni o contributiune pentru desvoltarea culturalä a lumei.
Pentru urmärirea relatiunilor economice dintre in
trecutul am stabilit urmare un prim insemnat necesar
desvoltärei acestui de relatiuni: de
ambele popoare.

www.dacoromanica.ro
488

Tratatele de sau de pace scurt turburatä, dintre principatele

ne vorbesc in toate imprejurärile de legdturile
comerciale dintre aoeste de nevoia ce se simtia de ambele pärti
de a läsa drum liber comertului pe apä pe uscat de a da
vietei avutului negustorilor. Astfel tratatul din dintre
Mare, Domnul Moldovei Casimir Regele Poloniei stipu-
leazä orice negociator sau comerciant sä poatä trece prin
Moldovei, sä negotul plata taxelor
viincioase".
Mai precis se consfinte$te reciprocitatea, in ceeace comertul
prin tratatul de pace aliantä la 1499 intre
Mare Albert prin tratatul din 1510 incheiat intre
Bogdan Domnul Moldovei Sigismund Regele Poloniei. Va
fi trebue fie sigurantä libertate negociatorilor lui Voevod
zice tratatul din 1499, a trece prin täri a face tot asemenea
Voevod trebue permitä negociatorilor din
noastre a trece in sigurantä prin tara Moldaviei sä facä negot in
bunä voe".
Tratatul dela 1510 aratä mai unde se intindeau
tärile afacerile ale negustorilor poloni. In el se
precizeazä Negutätorilor no$tri poloni lituani li se va läsa
trecere negociarea Moldova precum mergerea in Turcia,
Tara Munteneascä sau Basarabia, vämile locurile de
vechile legi. Aceleasi privilegii vor negutätorii
moldoveni in posesiunile regelui Poloniei".
clauze privitoare la relatiunile comerciale dintre
Moldova sunt mai departe reproduse sau in tratatele
dintre ambele täri dela 1527 la 1554.
Dar dupä cum am spus, relatiunile ale cu
sunt anterioare tratatelor citate. Aceste relatiuni se incep
de atunci de pentru alte treburi, cele comerciale,
dincolo, pentru a-5i cerceta neamurile, sau supusi de-ai
gelui Polon, de obicei Germani se a$eazä Wile noastre pentru
exercitarea unui
Cu consolidarea principatului moldovean, cu sigurantei
drumurile noastre, cu ridicarea importantei lui politice, aceste
se intäreascd se inmultesc.
Cu legäturile de rudenie intre locuitorii mai
frequente, cu refugiile, de sau de se
dintr'o tarä in alta, cu colonisärile sau
dintr'o parte in alta mai numeroase,
poporul din ambele se cunosc mai bine cu mai necesar se
lace schimbul de dintre noastre. Alexandru
Läpusneanu märitä ficele dupä nobili polanezi, fiul lui Chi-
mielnicki in cäsätorie Roxana fica lui Vasile Lupu. frati
Simeon Gheorghe Mitropolitul se refugiazd in in
domniei lui Sasul, ca acesta ins*.
Petru gäse$te refugiul tot in sub domnia
lui Aron fiul lui Alexandru Läpu$neanu, se produce acea
tarä o puternicä emigrare de boeri care trebue mentionez pa

www.dacoromanica.ro
 489

Nestor Ureche. Petru, Voevodul Moldovei se indigeneazä in

cu urmasii säi in baza diplomei regale din 1676.
Aceste de rudenie dintr'o parte in cari se
multä vreme intre cei plecati cei introduc de o parte
de alta obiceiuri necesitäti cari trebuesc acoperite
cu produse aduse din tara de
Ceeace un schimb de intre Moldo-
Valachia era structura economicä a acestor In timp
ce tärile noastre multä vreme täri crescatoare de vite
täri agricole, din cauza influentelor directe la care a fost su-
pusä prin contactul cu Wile de mestesugari din apusul apropiat,
prin influentele indirecte din acest domeniu cari veneau prin
cirea caselor domnitoare stränse legäturi de rudenie in tärik
nufacturiere ale mai incepe sä desvolte mestesu-
gurile manufacturele care ajung la o situatiune infloritoare. In
afarä de tesutului postavului, se in
veacului al cunoscute fabrici
la Urzeacze la Noliboki. In urmätor se la
Korzec in Volhgnia o fabricä de portelanuri care a produs ce
puteau pune de portelanurile produse in manufacturele
apusene.
industrie destul de insemnatä pe care o 1750 prin-
cipii de Radziwill la Slack, este industria de centure, de incingätori.
In din secolul al 17-lea se in masse obiceiul
de centure, care existä in Wile noastre. Aceste cen-
ture de metal confectionate uneori cu multä ornate pietre
pretioase se pe sau se aduceau din orient de wide veneau
centurele de mätase lucrate in Persia Turcia.
Din tärile noastre cumpärau foarte multe lucruri pe care
cereau nevoile zilnice, luxul sau obligatiunile domnitorului curtilor
noastre boeresti. lucruri erau in mare parte produse in
majoritatea erau aduse din tärile apusene care sta in
foarte relatiuni comerciale.
Vasile Lupu toarnä litere pentru tipografiile sale la Lemberg.
zeci de ani mai Duca, voevodul Moldovei comanda la tipografia
breslei Stavropighiei din Lemberg o psaltire in 400 exem-
plare o cazanie in 200 exemplare.
Domnul Moldovei trimitea in 1659 o scrisoare consilierilor
municipali din Lemberg care ii ruga trimisului
Condrea sä cumpere stofe pentru curtea domneasca, amintindu-le
acest lucru a permis intotdeauna predecesorilor
Din tärile noastre in de mai
scumpe, cutite, clopote turnate din Danzig.
schimb treceau in vite, cereale, cearä, miere,
tasä etc.
In ceeace priveste comertul pe care il Moldova
avem o de documente intre cari cele mai importante
sunt acelea dintre anii 1671 1689 in care se desbate lung proces
vestiernicul moldovean Ursaki negustorul polon Balaban din
Lemberg. Din aceste acte aflärn comertul de al Moldovei se

www.dacoromanica.ro
490

intindea dela Mama Mediteranä la Marea Balticä, gratie abun-

dentei acestui produs in Moldova care era foarte bogatä in din
care se exträgea potasa. Din docurnentele citate putem date
foarte pretioase privitoare la uzantele intrebuintate in comertul dintre
Moldova la in care se plata
furilor, la in preturile de transport etc. etc.
Produsele manufacturate ale ale celorlalte apusene
o industrie desvoltata gäseau debuseu in tärile noastr2 nu numai
toritä faptului prin inrudiri, emigratiuni, refugil, colonizäri,
ocupatiuni, ele intrau in viata poporului nostru, dar
jurärei in obiceiurile tärilor noastre erau impämäntenite darurile
In tärile noastre ca in intreg orientul de festivitate
nuntä, botez, aniversare, anul nou, särbatoarea unui patron etc., era
insotitä de daruri. se pace sau se atragerea
unei persoane influente anumite se trimeteau daruri.
cari au in timpurile tärile noastre.
ei adesea cu daruri scumpe se minuneazä de obiceiurile
acestea de importantele sume cari se cheltuesc pentru Aceste
daruri de obicei in cai frumo5i, dar produse industriale.
De ele fäceau uz nu numai principii domnitori, dar familiile de boeri
mari mici, dela cari obiceiul s'a in clasele mai
ale poporului.
Principii moldo-valahi, spune Raicevich in secolul al XVIII-lea,
cumpärä peste ceeace le este necesar o de de po-
galanterie din pe care ei le intrebuinteaza ca
daruri".
In ceeace prive5te din Wile noastre calätorii cari au trecut
pe la curtile domnitorilor sau nostri se minuneazä uneori de
lucrurile
Din descrierea pe care patriarhul Macarie din Antiohia
a fäcut-o in Wile romäne pe la secolului al 17-lea,
la lad femeile poartä pärul acoperit cu o invelitoare sau bonet de
catifea de culoare rosie. Ele pe umeri un de stofä de
de azurä, cele mai avute un de mätase La
femeile poartä calpace tot de catifea rosie garnisitä samur. La
Golia usilor sanctuarului sunt patru candelabre de
bronz, mai frumoase mai strälucitoare aurul lucrate la Danzig.
sunt plätite se zice cu greutatea in argint. La masa printului
cälätorul vede talere cu linguri furculite de argint aur, iar
Vodä se pe un jet in catifea in cue
argint aurite.
altä descriere a unui cälätor ne aratä s2rviciul de mass
rilor este de majolica, adusä mari cantitati in Moldova de cätre
negustori cari o dela Danzig.
In ca sä seria marturisirilor neaumärate pe care
le fac privitoare la luxul din principate, mai citäm pe
Andreas Wolf care lucrarea sa din 1805 asupra Moldovei spunea:
Este o diferentä ca d2la cer la intre o a unui print
moldovean al unui graf german, intre aceea a unui boer

www.dacoromanica.ro
 491

a unui burghez saxon. In privintä nici nu se compara

print grec cu vre-un nobil de-al nostru, dupä cum un boer moldo-
vean ar trebui sä se ru5ineze ar vedea o de-a
noasträ".
Am vazut ad din exemplele datoritä relatiunilor de
vecinätate dintre Moldova pe de o parte pe de altä
parte datoritä structurei economice diferite pe care o aveau princi-
patele dunärene tara vecinä dela nord, intre noastre
s'au tesut timpului o de economice cari din
cercetärile pe care le-am fäcut acum se prezintä sub forme foarte
diferite. Dar buna vecinätate dintre arnbele täri structura
economica diferitä n'ar fi putut sä la o desvoltare de
mare a relatiunilor economice, ca acelea pe care le cunoa5tem
tärile noastre, nu mai fi intervenit un alt factor
pe care 1-am socotit in trecut pe care il vom socoti de
cea mai mare importantä. Este vorba de a5ezarea geograficä a ambelor
f de Wile de productiune ale lumei de drumurile de comert
internationale.
Principatele ca vecine a5ezate aproape pe
acelea5i grade de longitudine s'au gäsit in tot decursul
aproape, calea sau in apropierea marilor drumuri de comert ale
lumii. intre Wile de productivitate diferitä din
apus le-a predestinat ca de transit pentru märfurile ce tre-
buiau sä se schimbe intre continente.
In timp ce nordul nostru pentru stäpanirea comer-
lului pe mare in foarte bunä parte chiar pe uscat se constituia in
veacul al treisprezecelea al patrusprezecelea acea ligä hanseaticr cu
ramificatiuni in interiorul continentului care au ajuns la un moment dat
Cracovia, in sud estul Europei Neagrä era
nitä de negustorii genovezi a5ezati in Crimeea, la Caffa. Legätura
comertul pe care genovezii Marea Neagrä intre
hauseatic trecea peste romäne5ti Regii po-
intelegand importanta in comertul de transit intre
nord-vest sud-est, in de a trage un profit pentru ei
ora5ele din aceastä situatiune aleg Lemberg ca centru
pentru schimbul de märfuri din cele mari regiuni europene.
Lemberg fondat in anul 1250 de printul de Halicz, Lew
se gäsea tocmai la mijlocul drumului care lega porturile Märei Negre
porturile dela baltica.
Pentru importanta pe care acest va avea o comertul
polonez, el este pe de insemnätate privilegii. Un
prim de capätä Lemberg dela Regina Hed-
wig de Anjou in 1387.
Dreptul de de care am se pomene5te in tratatele
noastre parte din sistemul de organizare comerciald
de prin care unui tinut anumit era concentrat pe anu-
mite piete. care era däruit cu acest drept putea
trecerea mai departe a märfurilor cari mergeau dintr'o regiune in
alta. Uneori acest drept se reduce la avantajul pe care are un centru
de a pretinde negustorilor in treacät ofere acolo timp de mai multe
www.dacoromanica.ro
492

zile märfurile spre sä continue apoi drumul numai cu

restul. Alteori acest drept numai dreptul de pe care
au de a duce mai departe märfurile venite acolo. Au
fost ora$e in cari negustorii sträini nu numai cä nu puteau merge mai
departe märfurile dar erau obligati chiar aceste
cetätenilor acelui ora$. Asemenea restrictiuni priveau uneori nu-
mai anumite
Privilegiul pe care ora$ul Lemberg il in anul 1424 dela
gele Ladislav mentioneazd cä negustorii nu pot alt
drum de trecere din sud in nord drumul Lembergului nici
pot f aiurea depozit de aci.
In la 1460, privilegiul lui Casimir dispunea
din jos de Lemberg, din spre tara Moldovei, cum sunt
Stryi etc., nu pot depue märfurile spre
deck la Lemberg, ele totu$i vor mai departe la
Prezmysl etc., in niciun caz sä nu ocoleaseä Lembergul.
In ceeace noastre, in privilegiul citat al Ladislav
Jagello se negustorii valahi, sau de reliigiune,
cari fac comert peste mare, nu pot sä depozit sä märfuri
in parte Lemberg, märfurile pe cari ei le din
Lemberg nu fie in Muntenia, ci ele trebue sä fie duse
departe este mare".
In acest privilegiu intrevedem intreg comertul de tranzit
care se intre Marea Balticä Marea Neagrä. Intrevedem
puntea de continentalä care se intre comertul han-
seatic dela nord genovez din sud-est prin mijlocirea negusto-
rilor sau poloni.
in vreme Dunärei de jos
Cetatea Lembergul se lega Caffa genovezä printr'un drum
noscut sub numele de drumul porturile
dela Dunäre prin drumul moldovenesc".
Dar comerttil nord sud, pe drumure arätate, este in a
doua jumätate a secolului al 15-lea turburat prin cäderea sub
a Constantinopolei la 1453, a coloniei genoveze Caffa in 1475,
a Cetätei Albe in 1484. Marea se transformä mare
turceasca vreme pentru comert. In acest timp drumul
decade el genovez din Crimeea
influenta lui care trecea departe dincolo de Kiew.
In schimb comertul sud-estul un drum nou dela nord
in spre sud se deschide peste noastre, a
moldovenesc,
Cu Turcii in vremuri de pace se putea face un bun coruert el se
chiar. Turcii nu prea luau parte insä$i la ei insä nu erau
dumani ai negotului. Dispozitiunile cari ne-au dela ei privitoare
la siguranta intretinerea drumurilor, la regularea chestiunilor de
transport in interiorul tärei ne dau credinta prin tinu-
ocupate de se puteau continua legäturile comerciale intre
cele regiuni opuse ale continentului.
care pe la 1685 descrie un voiaj al säu
prin ne despre mäsurile luate de pentru favo-
www.dacoromanica.ro
 493

rizarea comertului. El spune pe toate drumurile mari se gäseau

Caravanseraiuri" pentru calätorilor. Mijloacele toate erau
intrebuintate pentru starpirea räufäcätorilor de pe drumurile de
Autoritatea turceascd a bätäi de starpirea
tilor la drumul mare dintr'o anumitä regiune. Astfel cu toatä
disparitia genovezilor din Marea Neagrä cu a
ligei hanseatice din secolul al 16-lea 17-lea comertul dintre nord
.sud peste noastre nu se stinge.
Lembergul pästreaza mai departe insemnätatea lui ca de
pozit. Drumul dela Lemberg in spre sud trecea in Moldova, de aci in
Tara apoi pe la Silistra in turcime, pentru a ajunge
pe la Adrianopol la Tarigracl sau pentru a se indrepta in spre Ragusa
dupä ce s'a intretaiat la Sofia cu drumul care ducea la Belgradul
besc. Pe acest drum se aduceau märfurile levantine in Polonia.
ordonantä polonezä dela secolului al 17-lea dispune trecerea
vinurilor dulci dela sud peste La 1611 Lembergul capätä
drept de depozit in Polonia pentru aceste vinuri.
timp ce comertul cu märfuri orientale se mutä din Marea Neagrä
la Constantinopol in Marea Egee, nord liga hanseaticä se
pentru a läsa de desvoltare industrialä tinu-
turilor Europa de mijloc, Silezia Saxonia, care vor juca un
foarte mare rol in comertul cu sud estul continentului. Lembergul se
face astfel de depozit pentru produsele acestea germane din Europa
de mijloc.
Dupä cum in secolul al 12, 13 14-lea targurile din Champagne
inlesneascä schimbul de märfuri insulele britanice,
orasele italiene de nord, tot din al XVII-lea
la gäsirea drumului de fier orasele Saxonia Silezia
aveau mijloceascd comertul dintre nord-vestul sud-estul Europei
pe drumurile cari treceau peste Polonia noastre. LegAturile
peste Polonia cu Breslau, Frankfurt pe Oder
Lipsca in aceastä perioadä, inlocuesc legäturile cari väzut cä mer-
geau la secolului al 15 al 16-lea cätre Marea
Din cercetärile pe care le-am fäcut timp de mai multi ani in Saxonia
Silezia, cä se:olul al desvoltarea oraselor Leipzig
Breslau se datorea tocmai relatiunilor cu Polbnia sud-estul
european. Comertul cu produse prime, cu special, adusä din
räsärit la Leipzig se face la inceputul acestui secol de
Leipzigul este däruit la 1615 cu un privilegiu pentru tinerea unui
anual de Dela Leipzig mergea mai in Saxa, in
celelalte täri germane chiar in
Tot afluenta de vite cari veneau din est sud-est peste Polonia
la Lipsca provoacä zece ani mai infiintarea a unui mare
de vite. Din foarte multe acte se constatä numärul de vite din
principatele dunärene cari veneau prin intermediul Poloniei la
Lipsca era foarte cu toate dispozitiunile cari opreau
e$irea vitelor Moldova Muntenia.
In timpul ocupatiunei de care Suedeji in anul 1642 a orasului Leip-
zig, generalul Trostenson impune pe negustorii gäsiti aci la insemnate
contributiuni. Negustorii Poloneji trebuesc sä pläteascd suma de 22.000

www.dacoromanica.ro
494

Ei astfel cu 140/e din intreaga sumä de

neralul suedez. Acest lucru face credem participarea acestora
la comertul lipscan era foarte puternicä.
Participarea negustorilor poloneji la targurile din Lipsca era cea
mai importantä decursul secolului al 18-lea al 19-lea.
Din cercetarile fäcute de mine in arhivele ora$ului Leipzig am putut
adun cifre foarte interesante privitoare la aceste relatiuni. Dela
1765 la 1839, mi-a fost posibil sä socotesc numeri-
negustorii sträini cari au venit la Leipzig, am gäsit un
total de 67.349 negustori nu mai putin 47.332 negustori
evrei veniti din
Mai mult de trei sferturi prin urmare din negustorii sträini cari
vizitau targurile dela Lipsca erau din
negustori nu cumpärau numai pentru populatiunea din
tarä. Ei erau mijlocitorii mai importanti intre apasul, räsäritul
sud-estul Europei pe cari i-a avut vreodatä metropola de
Din numeroasele acte documente pe cari le-am citit in arhivele
dela Dresda, acte documente care fost publicate reese evi-
dent importante de pe cari negustorii poloneji le
fäceau mai ales in desfacerei märfurilor acestora in sud-est
mai ales noastre.
care culege incä dela 1750 informatiuni asupra comer-
din räsäritul Europei, in calitate de Consul General al Frantei,
care 1753 este mutat calitate in ne la 1787 p
lucrare intitulata Traité le Commerce de la mer noir" in care
putem urmäri rostul Poloniei in acest timp ca mijlocitoare in comertul
din sud-estul Europei.
Din cele schitate asupra relatiunilor economice polono-
romäne rezultä din legäturile de bunä vecinätate din cauza struc-
turei economice diferite a ambelor täri a existat in tot trecutul istoric
al acestor douä popoare un foarte larg schimb de märfuri. Acest schimb
de märfuri a fost mai mult favorizat de a$ezarea geograficä a
belor intre tinuturi cu o productivitate diferitä pe mari
internationale de
timp Polonia era independenta iar.principatele Dunärene
sub directa influentä a Turcilor, cari de$i nu erau negustori, favori-
zau comertul, drumurile mari de comert amenintate se mute
aiurea din cauze mari politice, erau abätute totu$i printeo cuminte poli-
prin aceste interesate la
Odatä ce Polonia pierde independenta, ce puterea
turceascä principatele in planurile de
economica ale Austriei, drumurile de comert destul de impor-
tante legau nordul continentului cu sudul peste Polonia
dispar, pentru a fi inlocuite aiurea cu altele. In
mertul european de transit Polonia sau nu mai
nimic sau foarte putin. Relatiunile economice polono-romane
rezultau din acest schimb international de märfuri se Intre
ambele natiuni se neinsemnate raporturi comerciale de fron-
Drumul dela nord-vest la sud-est care sträbätea continentul

www.dacoromanica.ro
 495

Marea la Mama Neagrä este rupt in trei, ca

tara Polonejilor.
Dela Lemberg Cracovia drumul duce la Viena Triest; dela
drumurile nu mai sudul ci Moscova Petersburgul, Thorn-
Posen nu mai cu Berlinul Hamburgul.
Drumuri de fier aceste centre poloneze cu cele trei mari por-
turi ale statelor räpitoare, nimic nu poate sä ese sau sä intre in
Triest, Hamburg sau Petersburg.
cerea politica economicä a Austriei, Rusiei Prusiei tre-
buia sä fie.
Principatele dundrene sunt invelite ele de politica economid a
care intindea pinza peste sud-estul apropiat.
rene nu mai träiau acum economiceste cu Austria Austria.
Toate produsele prime mergeau intracolo, toate fabricatele din sud-
est erau direct sau indirect de provenientä austriacä. Timp de peste o
sutä de relatiunile noastre economice directe cu sunt
trerupte. Ele se intretin numai prin mijlocirea Vienei, Berlinului
Petersburgului.
mare insä intrerupe stare de lucruri.
se libereazä se reconstitueste, România se in
granitele ei etnice.
Relatiunile economice intre cele state se reiau se vor des-
volta din ce in ce mai mult in datoritä acelorasi cauze cari
acum o sutá cincizeci de au provocat comerciale
pe care le-am schitat.
in trecut relafiunile de prietenie ambele popoare
erau cerute de pästrarea credintei comune in fata Turcilor nävälitori,
in prezent in viitor aceste relatiuni de prietenie vor trebui sä
se cimenteze ce ce mai mult, pentrucä numai astfel cele
natiuni vor putea pästreze nestirbite patriile amenintate
de dela apus.
Structura econoinicd actualä a Poloniei care merge repezi
spre o puternicä industrializare va provoca desigur un activ schimb
cu Romänia agricolä.
Desi n'a fost suficient desvoltatä industrialiceste de
räzboi, din cauza intereselor contrare ale tärilor cari au stäpdnit-o, ea
totusi conditiunile necesare pentru o asemenea d2svoltare.
Intre statele europene ocupä al treilea rang in ceeace pri-
veste bogätiile huilifere, tot in al rang se gäseste in ceea ce
priveste productiunea de combustibile minerale.
semnate zäcdminte de fier, zinc plumb.
Industria ei metalurgica de masine se in desvoltare.
Instrumente masini agricole, pompe, aparate de distilat
pentru fabricile de motoare, locomotive, vagoane, articole ema-
electro-technice etc., sunt produsele principale ale acestei
dustrii.
Industria alcoolului stä printre industriile de fel in al treilea
ränd in Europa, industria zahdrului in al
Textile le filaturile de o deosebitä desvoltare, sunt concentrate
in regiunea Lodz, Biala, Bielsk Bialystok, Industria bum-

www.dacoromanica.ro
496

bacului numärä actualmente peste 3 milioane fuse peste 125.000

lucrätori.
Industria Poloniei, in parte in timpul räzboiului, s'a
complect in ultimii ani merge cu pa$i repezi spre o mai mare
desvoltare. In anul 1922 productiunea cärbunelui a minereurilor
a textilelor intrecuse eu mult productiunea din 1913.
insemnatä parte din produsele industriei poloneze sunt exportate
in
Schimbul de märfuri intre cele douä tari se face din an in an
a exportat in in primul al
1922 un total de 130.000 chintale metrice diferite, in valoare
91/2 milioane franci elvetieni. In 1923 acest export s'a ridicat
pentru primele luni la 554.000 chintale metrice, in valpare de
milione franci, elvetieni.
a produse textile de bumbac fier
turnat prelucrat, cazane, ma$ini, unelte instrumente agricole,
tricotaje, confectiuni, sticlarie, faiantä, articole de galanterie,
buni, heringi zahär.
In ceea ce exportul de textile din este
clientul cel mai important, cumpärärile de aceste produse
se fac din ce in ce mai importante. Pentru industria polonezä
este un bun client. Produsele importate sunt in mare parte
consumate in aci trebue notäm cä Basarabia ca veche pro-
vincie a Rusiei consuma de textile fabricate in
o parte sunt reexpediate prin in centrele din räsäritul
sudul apropiat: Grecia, Bulgaria, Turcia
Din a importat cereale, leguminoase.
fructe uscate, vite, vin, seminte diferite, piei, ingrä$äminte lemn.
Totalul importului din in primele luni ale anului
1922 se la 81.000 chintale metrice, sau la 2.160.000 fr.
in 1923 acest total ne aratä 140.000 chintale metrice sau 3.878.000
fr. elvetieni. Produsele agricole vinul vor gäsi intotdeauna
debu$eu in care din cauza climatului a calitätei
nu poate satisfacä toate trebuintele. Din din urmä
are un mare debu$eu in pentru desfacerea
mintelor sale artificiale de care dispune in cantitäti considerabile.
Färä conventiunile cari s'au incheiat vor mai in-
cheia vor tinti, din consideratiunile arätate
aci, din ce in ce mai mult relatiunile economice dintre
cele douä täri, cu mai mult cu Romania vor avea
joace un mare rol in transitul european. Rena$terea natiunei po-
lone in Europei, pe linia care desparte lumea orien-
talä de lumea occidental& intre cele douä märi, de nord de sud ale
continentului, va avea ca urmare reinvierea marilor drumuri de
mert in aceastä parte a Europei.
Legarea Märii Negre Baltica, a gurilor Dunärei Vistula
sunt chestiuni cari intereseaza de mult de vital pe
pe Poloneji.
In privintä Konopka, inginer in ministerul

www.dacoromanica.ro
 497

de publice al de fluvial.2 ale

Ionia in transitul international, tara sa este pe
de sudurá a comunicatiunilor pe dintre Nord-Vest
(Mama Marea Nordului) Sud-Est (Marea Neagrá
Mama
Domnia-sa linfe de comunicatie se la
un trafic fluvial in vedere conditiunile topografice
logice. Intre Marea Marea se pot realiza trei drumuri
fluviale, toate dela gura Vistulei, Danzig.
Primul urma cursul al säu Bug, ca-
nalul regal, de Paloni secolul al 18-lea, Niprul.
Al drum ar tot din Vistula, ar trece in afluentul
San, care in apropiere de Prezemysl s'ar lega printr'un canal cu
Nistrul.
Al s'ar continua cum am arätat la Nistru,
Nistrul ar trebui fie care 1-ar duce la
Am avea trei drumuri intre Baltica, Danzig prin urmare
Neagrä, drumuri de lungimi diferite.
Primul drum al Niprului ar avea o lungime de 2160 km.; at doilea
drum al Nistrului ar avea cu nouä zeci de km., mai putin,
2070 km.; iar al drum ar 1560 km. 600 km.
mai putin drumul Niprului. Acest din urmä drum,
scurt care aproape direct istmul dintre Marea
Marea Neagrä, va fi preferit celorlalte douä, el trece
numai peste polonez.
D-1 Konopka ocupandu-se mai de aproape de acest drum fluvial
spune: Este adevärat cä Prutul e tributar Dunärei, in care se varsä
la Reni, cum vasele de mare tonagiu pot sä urce Dunärea
la Renii pot fi considerati ca port de mare. drum pre-
marele avantagiu traverseazd in totalitatea lui teritoriu
ca Nistrul marele a fi un drum de
intre Ucraina sovietistä
In acordul polono-roman, - spune Konopka mai departe, -
semnat la Bucuresti la lie 1921, a fost prevazutä constituirea unei
comisiuni mixte pentru examinarea problemei racordärei Prutului
Nistrul, in täerea canalului proectat San-Nistru. avea
astfel o nouä foarte importantä cale Vistula-San-Nistru-
Presupunand terminatä lucrare, gratie canalurilor exis-
tente in un de märfuri imbarcat la la Stettin
sau la Danzig, va putea, trecând prin la Kiev
la Reni färä sä fi parcurs un singur kilometru cu drumul de fier".
Din concluziunile trase de D-1 Konopka in studiul extragem
mätoarele observatiuni cari privesc relatiunile economice viitoare dintre
Polonia:
Chestiunea drumurilor fluviale ale se in aparentä
sub un dublu aspect: unul din punct de vedere polonez al doilea
din punct de vedere international. In mod efectiv, situa-
tiunea geografica a Poloniei, de transit, aceste aspecte nu
tormeazä deck unul singur; cele puncte de vedere se
Economic 32

www.dacoromanica.ro
498

vedere prima linie execularea acelor

lucrdri dea impulsiune propriei sale economice.
Ea trebue se preocupe apoi de scurgerea marfurilor sale in
le indrepte pietele naturale de scurgere, San-Nistru-
Marea expansiunea ei epropiat.
acest am pus piciorul pe de transit international
care special statele limitrofe ale traficul
mondial".
Noi am mai interesele Poloniei de a ajunge pe
directe la gurele nu privesc numai politica ei de expansiune
economica In apropiat Mama Mediterana, dar poliitca
ei de aprovizionare a vietei industriale in desvoltare, cu
prime produsele streine de care are nevoe. $i aceasta o spu-
nem cu convingerea, ne prea bine
boiul mare care a schimbat de mult fata lumei conditiunile
economice In care a omenirea, nu a readus numai drumurile po-
lono-romane la importanta de dar el a un mare
Negre gurelor la care este
Am din expunerea pe care am acum cu
Poloniei intrarea sud-estului sfera de influenta
economica a drumurile comert polono-romane au
pierdut complect insemnatatea
In schimb Austro-Ungaria a creeat drumuri peste Wile sale
stabilind la mare centre mari pentru schimbul international de
Aceste centre au fost Triestul mai tärzin Fiume, ambele pe coasta
de a Adriaticei.
Cine a cunoscut Triestul, frumoasa lui organizare desvoltarea pe
care o luase de cu privire la schimbul international de
putea cu drept afirme in viitor acesta va fi
centrul care va influenta lui estul sud-estul Europei.
Devi cu o avezare geografica nu tocmai potrivita, Austria prin
litica ei economica a ridice la rangul de mare port.
Triestului era rea nu faptul se gäsea in imediata
apropiere a concurente, dar mai ales era inconjurat
de regiuni se putea cu greu lega de hinterlandul bogat
productiv. Totuvi in ultimii 50 ani Austria a din el o
insemnata pentru produsele coloniale tropicale destinate cen-
trului, estului sud-estului Europei.
Prin intermediul Triestului se in Europa cea
cantitati foarte insemnate de: bumbac, cafea, tutun,
orez, ceai, seminte oleaginoase etc.
Starea de inflorire a Triestului era de o politica
economica a Austro-Ungariei, de o anume situatiune a
poarelor din centrul sud-estul continentului: Numai dar
se ingrämädi pentru un schimb international. Despre
o intrepozitare la gurele timp cat Monarhia Austro-
sub forma ei de eri, nu putea fi vorba.
Dela ridicarea statelor nationale in Balcani Carpati, Austria
a fost intotdeauna pentru Ea nu a uzat de
europeana, a putut acopere nevoile

www.dacoromanica.ro
 499

economice sä desvolte pe care o croia la Marea Adria-

tica.
Mare le a despartit elementele ci
componente odatä aceasta artificialitate porturile Triest Fiume
a fost demonstrata. Triestul... dela terminarea e mort.
incercare a de a-i reda de odinioard este zadarnica. Lucrul
acesta constatä consulul polonez Triest publicat
intr'o Viena. lucru la Fiume. au crescut
bälariile de mari, in chip straniu grui
cari descarcau märfurile cu ani mai
In situatiune se vorbeste la noi in Wile vecine
Cehoslovacia de o intrepozitare de märfuri coloniale,
picale produse fabricate din aceste la
Färä numai dupä schimbärile politice economice cari
s'au produs in ani, gurele se fac potrivite pentru
intrepozitari. In spiritul de organizare al tärilor cari au interese
imecliate la gurele Dunärei Neagrä se pare incepe se
destepte o orientare, aceastä orientare am väzut priveste
pe Polon. Evolufiunea normala a pare
merge gurelor Dunärei ca de de
mal rang schimbul de este am
de aproape direct in nouä schimbare de lucruri.
timp Cehoslovacia erau subjugate, singure
cipatele dunärene interese la Dunäre. Dar cum acestea in
parte erau stäpanite economi:este de Austria, comertul de
import export se in cea mai mare parte peste Carpati in
susul
In acest gurele insemnau foarte putin pentru
mare al cu tot regimul nou sub care a fost pus acest
in a doua jumätate a secolului trecut.
Evenimentele politice dela unire incoace repedea desvoltare eco-
culturalä a noastre, au intru soarta
Dunärei a ei. cu räzboiul 1886 cu Austro-
Ungaria, indreptat cätre Mare privirile ei, pentru
econdmice internationale.
In adevär ea a reusit sä gurele Dunärei Marea
intreaga ei miscare comercialä.
Cu schimbarea de front a Romaniei, gurele Dunärei n'au putut
de räzboi cu mult peste importanta pe care o
Desi Dunärea culegea din intreaga mijlocie, cu
toate apele ei se undeva cu apele dela
continentului, ei la värsare nu serveau unui de
Situatiunea atunci era de nici pe departe nu
fi vorba de ingrämädirea la gurele Dunärei a märfurilor cu insemnätate
comercialä mondialä.
Cauzele pentru care marelui fluviu nu insemnatate in
cu importanta lui, erau numeroase:
de intrare in Marea Dardanelele Bosforul,
gäseau sub un regim nesigur, pe care nu se reazime o
miscare de vase internationale. Cursul Dunärei era pus sub mai

www.dacoromanica.ro
500

multe regimuri, sub care Austro-Ungaria avea eel

torizat. Ea cäuta intrebuinteze fluviul numai in interesul comer-
sale. Cu toatä schimbarea de front a
pentru comertul cu produse coloniale tropicale ea a trebuit sä se
supue influentei Monarhiei Austro-Ungare. a acesteia in ceea
ce priveste comertul se exercita nu numai asupra tärilor dunärene
balcanice ci asupra tinuturilor dela est nord est, la Odessa
dincolo de Varsovia.
Politica economicä a Rustriei cistigase pentru desvoltarea Tries-
tului o foarte mare parte din comertul continentului. Influentei
merciale a Triestului in Europa se adaogä
din 1886 incoace influenta Sub atari
auspicii o incercare de a depozita la gurele Dunärei märfuri de con-
sumare imediatä transit indepartat, nu era de
räzboi.
Dupä räzboi ideea intrepozitärei de generale de materii
prime coloniale tropicale la Dunärei incepe sä preocupe serios
spiritele nu numai la noi in Wile vecine
dar dincolo de ocean in tärile produckoare de materii prime.
In adevär situatiunea gurelor este totul alta
de räzboiul mondial. transformärile politice din
ultimii ani, se pare cä gurele Dunärei sunt chernate sä joace un mare
rol in comertul international de märfuri.
In primul piedicele pe care le-am mentionat mai au
fost bunä parte inläturate.
Stramtorile sunt puse sub un nou regim cu caracter international.
care va asigura esirea din Marea Neagrä, de
la Sulina la Ulm este condusä de un nou statut pe care stat4
centrale nu-1 mai pot exploata interesul exclusiv. El va asigura
desvoltarea cu caracter international a navigatiunei pe Dunäre.
Teritoriul imens, care se gäsea pentru importul transitul
de produse coloniale tropicale sub influenta Triestului, a scäpat
de influentä prin cäderea Austriei, cum iaräsi a scapat in
parte de influenta Hamburgului.
Teritoriul eri de politica economicä a Austro-Uungariei
aprovizionat märfuri prin utilajul extraordinar al porturilor Triest
Fiume, s'a despärtit in nationale.
Unele din aceste amice, cum sunt Serbia, Cehoslovacia,
au interese comune interese economice
apropiate. Alte täri nationale dusmane, ca Ungaria Bulgaria,
terese politice contrare statelor amintite sunt economiceste
bune toate celelalte state care sunt
prinse, pentrucä numai gospodäria nationalä va prospera.
Populatiunea acestor state, de peste 83 milioane suflete, va cäuta
prin urmare vaduri nouä pentru schimbul de märfuri necesar vietei de
toate zilele industriilor bor.
Vadurile cele vor trebui sä le asigure nu numai de tran-
sport convenabile, dar o atitudine prieteneascä. Pentru
cea mai mare parte din Wile amintite, gurele incleplinesc
conditiune. Ele vor trebui deci prefere gurele Dunärei, por-
turilor Triest Hamburg.

www.dacoromanica.ro
 501.

Dacä Tiestul ar mai putea incä s se in pentru comertul

import al produselor coloniale tropicale, apoi pentru el
va rämäne importantA.
Nici din statele cele nouä nu vor mai declt in inci-
dental Triestul.
Serbia incearcä sä-si organizeze uncle-va cheuri proprii pentru
portul exportul produselor necesare vietei ei economice. ten-
de a-si creea o puternicä comerciald pe Dunäre, ea
pare cä d prea bine seama de importanta pe care o va juca in
rul comert mondial marele fluviu care o
Cehostovacia importantele cheltueli pe care le face pentru ridi-
carea portului ei Bratislava, considerat drept poartä principalä pentru
importul exportul ei de socoteste la mare ca
drum principal pentru politica ei de desvoltare expansiune eco-
Ungaria lipsitä de Triest Fiume, va trebui fatal urmeze calea
cea naturalä a Dunärei pentru exportul ei de cereale.
are prin Danzig o esire la Mama Balticä. Dar aceastä esire
este deocamdatä dusmänoasä natiunei paloneze. Autorii polonezi ne-o
confirma. D-1 Skorewicz in revista L'est Européen" spune cä: Po-
realizänd aspiratiunile sale economice exercitänd drepturile
la mare cari i-au recunoscute, s'a impielicat in drumul
de un obstacol care posibilitatea de a beneficia de
avantajele de cari i-au fost acordate prin tratatul dela
Versailles. Acest obstacol este orasul Tiber al Danzigului, al cärui
rader din punctul de vedere al dreptului public n'a fost nu este
definit, a cärui activitate este astäzi deschis indreptatä in
contra intereselor poloneze".
Din aceastä dupä cum am väzut pe drumuri interne directe
se indreaptä ea gurele Dar chiar atunci
cänd va fi complect pe Danzig, desvoltarea activitätii
acestuia ca in trecut va atärna in mare mäsurä de desvoltarea comer-
a gurelor Dunärei.
Pe aci va intra in din India, Egipt Australia materia
primä industriei ei textile desvoltate tot aci se vor des-
in vasele ei de navigatiune fluvialá produsele oniale
picale.
la gurele Dunärei vor pentru expansiunea ei comercialä, pro-
dusele industriei poloneze sau märfurile de transit destinate sud-estului
Europei Mici.
Din cele ce am expus acum cred cä am putut lämuri intrucdt-va
chestiunea relatiunilor economice
România. Aceste relatiuni au fot vor fi o necesitate
pentru desvoltarea ambelor popoare.
Ele vor trebui fie mereu intretinute cultivate.
De aceea Economic RoMânesc, care in programul i-a
inscris cercetarea economice a aliate
a intreprins cu toatä cäldura un studiu special privitor la

Dr. Gheron Netta.

www.dacoromanica.ro
 Politica

In primävara acestui an problema finantelor polone a o

actualitate deosebita. Dupä grele vicisitudini nenumärate
a sä crizä in care s'a zbätut de
mai bine de cinci incoace. Republica nobilul popor
aliat au intrat de abia de luni nouä fazä a organizatiei
financiare monetare. In domeniul acesta sunt asemänäri
inrudiri intre noi invätäturile ce am putea culege
de pe urma experientei poloneze sunt invätäminte extrem de instruc-
tive pentru noi cari trecem printr'o asemänätoare. La noi
acum criza este mai putin dramatica aceea din care
a reusit Dar la noi manifestärile boalei sunt mai
tardive mai putin violente, urmärite ei sunt poate cu
mai primejdioase. La lumina incercärilor a teoriilor experimentate
in marele laboratbr care este Europa de räzboiu vom sä
numai situatia faptele, incercand subliniem pe alocuri
strälucita elocventä.

efectele financiare monetare din au in toate

au atins toate fibrele structurei economice a tärii, origina
a fost pur accidentalä de mai mult ne
putem permite expresia. Acest fapt l'a dovedit cu rezultatele
de acum ale operei de asanare.
Ea nu este de originä in sensul nu provine nici din
lipsa de vitalitate a neamului polon, nici din vreo lipsä esentialä in
politicä sau din vre-un inerent structurei economice cu
care a fost zämislit polon, la renasterea lui.
In noua asezare a Europei, statornicitä prin tratatul dela
Versailles, a fost bogat inzestratä cu toate naturale,
cari necesare in viata economicä a popoarelor moderne, pentru a
le asigura independenta prosperitatea.
Ea are o admirabilä retea de comunicatii pe ei
de sunt printre bogate din Europa. Pe teritoriul ei
se gäsesc pduri frumoase intinse iar in subsol avutii minerale
zäcäminte de petrol a intindere capacitate, de consta-
tatä n'a fost definitiv stabilitä.

www.dacoromanica.ro
 täränime isteatä rnuncitoare cu metode perfectionate
pe un pämänt roditor, cultivand suprafete mari, cea mai rentabilä
dintre plante, de Desi principala ocupatie a
este agriculture, Polonia industrie foarte bine in
masini perfectionate in conditiuni sänätoase.
In ultimii stabilirea granitelor ei definitive prin
pot area Sileziei a provinciei Posen de bogate in
industrii, Polonia a devenit un organism economic. nu viabil dar
chiar capabil de expansiune.
Cresterea productiunii, a exportului micsorarea
a importului, cu toate efectele ale nestabilitätii
monetare, au dovedit Polonia este nu numai se intre-
tinä dar chiar sä suporte sarcinele ale unei
guvernäri moderne.
mai lipsa datorii publice prea importante, care
greveze bugetul statului, abia depäseste
de franci aur ne pentru ce acest popor de 27 de
milioane de locuitori, stäpanind 388 de mii de km. are drept
in steaua lui care a räsärit din o de inde-
eclipsä.
Ceeace explicä accidentele prin cari polon a trebuit treacä
din primele momente ale reinvierii sale, sunt de pe o parte
pe le-a läsat mondial, pe de parte duretoasele
mosteniri ale trecutului de robire politica.
Timp de patru ani armatele a trei au cutreerat in lung.
tara, foc pärjol. Sute de mii de case au fost distruse,
devastate, vitele furate, cäile aruncate in aer, fabricile
bombm date, masinile demontate. In cele trei armate care
pe teritoriul Polonia a pierdut milioane de vieti tinere, pentru
contrarii, din cari nici unul nu era la ei, o
de acum doi ani, Polonia avea in 1922, un milion jumätate
de suflete mai putin in 1910.
Dar mai mult poate deck aceste distrugeri, efectele unei indelungate
dominatiuni au o piedicä mai mare pentru
consolidarea statului polon.
Dela impärtirea Poloniei timp de mai bine secol, cele trei
cari tara ca o s'au luat la intrecere,
toate sfortarile ca, prin metode diferite, sä imprime in tinuturile
mentalitatea metodele administrative ale
La reconstituirea noului stat polon prima problemä care s'a
pus n'a se creeze institutiile cari lipseau, dar mai
ales ca impue, asimileze contopeasa din din
diferite din cari nici unul nu mai era potrivit cu geniul
polone.
Reteaua cäilor ferate avea trei directii divergente de trafic. Ele
constructii noi importante pentru a fi legate impreunä. Acti-
vitatea industriilor a era cu sistemul al
statelor cotropitoare, nesiguranta situatiei Europa le impiedeca
mereir de a cäpäta o orientare nouä.

www.dacoromanica.ro
504

In fine, din pricinä a ca

de lipsa elementelor pentru servicii administrative
ale Statului. $i dupä cum la noi vechiul regat a trebuit dea o
administratie, insuficientä noilor provincii, tot in
Galitia a fost singura provincie din care putut recruta
cu elementele biurocrate necesare intregi.
Aceste lipsuri au fost simtite in domeniul finantelor publice mai
viu deck in alte ale administratiei.
fiscali au fost la pregätire färä expe-
rientä.
Contribuabilii supusi la trei chiar patru fiscale diferite
complicate erau dispusi dupä cum constata chiar d-1 Young expertul
englez, sä in un instrument al asupririi sträine, sä
fie lipsiti sims al räspunderii civice:
Aparatul fiscal sistemul monetar sunt mecanismele cele
delicate ale vietii economice in imprejurärile extrem de grele de
dupä räsboiu, ele au fost piatra de incercare pentru guvernarea
ficcärui stat in deosebi in acele State cari au trebuit sä improvizeze
intreaga organizatie complicatä azi oricärui stat modern.
Intre provinciile desmembrate ale Poloniei, Galitia mai ales
ajunseserá aibä o putenicá bancarä;
bäncile cooperative ale erau dintre cele mai vechi din Europa
prinseserä adânci in viata mult incercatului popor, dar o
traditie pentru administrarea finantelor publice pentru intelegerea
rolului pe care il are statul in regularea circulatiei monetare, lipsia

Nici unul din noile state näscute pe ruinele vechilor monarhii

defuncte n'a cunoscut un haos monetar ca
La anului 1918 se aflau pe teritoriul de azi al Poloniei
ca monete o puzderie de bilete de toate varietätile, dela märcile ger-
mane ale Cassei de imprumut, infiintate de germani la Varsovia in
1917, coroane austro-ungare de tot felul, ruble Romanoff Kerenski,
ruble Denekin - pánä la biletele, numite carbovanfi, emise
Galitia de republica democraticä ucrainianä, republica
taranilor".
Pentru a realiza primul simbol al unitätii econo-
mice, polonezä 26 Martie 1919, o lege dupä care
moneta de trebuia sä fie stampilatä la la institutit
desemnate de guvern, stampilare care de altfel nu s'a fäcut in realitate
decät in primävara anului 1920, preocuparea de cäpetenie in
materie monetarä era ca sä se creeze mai o monetä de hârtie
proprie a Statului polon, mäsurä frumoasä din punct de vedere pa-
triotic, dar care a fost prima gresealä economicä sävärsitä in
monetarä a Poloniei. Cassa de a provinciei
polone" mostenitä dela ocupatia cu numile de Polnische
Landes Darlehenskasse", preluatä guvern ca o sectie a
Ministerului de Finante, cu numele de Polska Kasa
syckova", a fost autorizatä, prin decretul dela 9 1919, sä
o ncuä marcä polonezä de härtie, pe care s'a mentionat inscriptia

www.dacoromanica.ro
 pare azi cam ciudatä: Statul polon garanteazä rambursarea acestor
bilete in moneta viitoare pe un curs care va fixat de Constituantr.
aceasta, Ministrul de Finante atunci Ladislav
bski, care este acum prim ministru, opreste diferite decrete
importul coroanelor austriace stabile$te din raportul intre
marca polonä la cea la 150 mk. ger-
mane, intre mk. polonä coroana la cor.
striace=70 mk. polone.
Aceste monete a fi instrumente de plata
de liberare a datoriilor, decret.special le conf
o speculatie se desvolte, bazatä de diferenta
cursul real de pe libere intre cursul fixat din
Polonia astfel mai mult timp chiar Un-
ultimul refugiu altima a contrabandi$tilor sträini din
din Wile a tuturor detinatorilor rämasi posesori de coroane
Abia anului 1919, coroana devine in-
legal de pe teritoriul republicei poloneze abia in
primävara lui 1920 se inchid frontierele intre 17 26
Aprilie $tampilarea monetelor sträine, care la
Pagubele produse de intárzierea $tampilärii a modului defectuos
cum a lost au fost enorme; ele au pierdut din
in comparatie rezultatele mai funeste pe care le-a dat
politica financiara (sau mai bine zis de politicä), cu care au
fost gerate finantele publice ale Poloniei.
In aceastä privinta, Polonia se de Romänia, unde prima
principala a deprecierii monetare a fost mai putin
turile Statului, mai ales conditiunile detestabile in cari s'a
unificarea

Prima din istoria financiarä a Poloniei renäscute

primii ani - mai grei - ai republici, in cari
ea a nici un fel de buget real, din de bancnote, din
produsul a cinci mici imprumuturi din financiare
ca sechestrarea metalelor pretioase, amenintandu-se clasele
avute, un impozit pe capital care mereu care n'a
fost infiintat de in 1921).
Bugetul pe 1919-1920 este un simulacru de buget care abia
acest nume, nefiind fost nici prezentat Parlamentului. El pre-
vedea 3 miliarde la 15 miliarcle la cheltueli, un deficit
de 12 miliarde nu corespunde nici pe departe operatiilor efectuate
de fapt. In realitate cheltuelile primilor ani Noemvrie 1918
la Noemvrie 1921) au fost de 324 miliarde, de 162
incasári, inregistrand deci un deficit de 222 miliarde. Haosul acestei
perioade este caracterizat prin aceea Presedintele republicei
mai ales ministrul de räsboiu cheltueli contracteaza.
in sträinatate, färä ca sä consulte mäcar Ministerul de
Finante.

www.dacoromanica.ro
 Cea mai mare parte a acestui deficit a trebuit fie acoperitä,
natural, prin emisiunea de härtie-monetä.
Biletele Casei lone de Imprumuturi, a täror total, la consti-
tuirea Statului polon nu trecuse de 870 de milioane de märci, ajung
la 1.300 milioane in 1919 la 6.700 in 1920
apoi treptat cu deprecierea acceleratá a märcii, trece la 21 miliarde
1920, la 49 miliarde in 1921, la 94 de miliarde in
la 140 de miliarde in Septembrie 1921.
E de asteptat ca crestere sä fie datoritä, ca de obiceiu, avan-
surilor Statului dela oficiul de bancä. Ceeace e mai neobicinuit poate
unic in analele inflatiunii, este in tot acest timp chiar
lanuarie 1922, biletelor este sensibli inferior
avansurilor de de Emisiune. Ca o ade-
väratä institutie de stat, Casa de Imprumuturi, pune la dispozitia
zaurului veniturile disponibilitätile ei, in plus peste cantitätile de
monete emise pentru Stat. Accelerarea inflatiei merge cu un
tempo de gräbit, industria comertul au la de
atat de mare in nimeni n'are nevoe la
muturile pe cari Banca de Emisiune sä le la
zitie. Ca Rusia, ca ca mai târziu, Germania,
a toate formele inflatiei fräu cu feluritele nenumä-
ei manifestärii. Toate sfortärile fäcute la cea din
(despre care vom vorbi in partea doua a acestei expuneri) toate au
succes.

Un ziarist englez Norman Angell a vorbit intr'o carte popularä

apärutä de räsboiu, despre marea iluzie, pe care o aveau toate
popoarele, de a crede cä se pot prin raptul organizat
care se räsboiu. Dacä cataclismului mondial
au spulberat in masele populare o bunä parte din iluzie,
räzboiul ne-a läsat o iluzie, nu mai dar
desigur mult mai ispititoare, nu initial nici un
sacrificiu - aceea de a crede un popor poate consuma
produce, - fabricAnd artificial unitäti monetare creând abuziv
putere de cumpärare
Polonia a suferit a simtit toate efectele dezastruoase a acestei
nefericite deprinderi a trecut prin toate fazele cercului vitios cu care
ea organismul economic:Scumpirea vietei, deprecierea va-
lutarä care la din nou viata, - prima a
cercului vitios, apoi märirea cheltuelilor statului, ceeace noua
inmultire a unitätilor monetare care produce din scumpire
vietii depreciere valutard, - al doilea cerc
lar când nestabilitatea valorilor devine puterea de cum-
pärare a monetei se apropie cu accelerare de neant, moneta pierde, una
câte una, - La aceea a fi in-
strument de imagazinare pästrare a valorilor economiilor apoi pe
aceea de etalon de valori pästreazä doar numai functiunea de
instrument de platä de liberare a datoriilor, - pânä la completa
desfiintare a monetei.

www.dacoromanica.ro
 507

distrugere a unei monete atrage in mod inevitabil

ruinarea consumarea capitalurilor. Exact ceeace guvernele
cari fabricä astfel de putere de cuparare, exact valoare o
de in primul comerciantii, industriasii ca-
pitalistii. De aceea, contrar aparentelor, inflatia este in realitate un
impozit pe stabilit norme rationale nici
in asezare. agravarea a duce la singurele
iesiri fatale: oprirea infatiei prin din sau desfiintarea
monetei,-criza de numerar de credit, face
derile cari n'au fost destul de pentruca constitue
rezerve abundente in perioada artificial, ajung consume
ele capitalurile proprii.
la aceste distrugeri materiale, ravagiile morale, patima de
färä de jocuri la noroc general& anarhia
de jos abuzurile de sus; acest proces
odatä declansat, se cu accelerare de avalansä - aveti in
imagini cinematice, istoria care se in toate tärile
crud incercate de in special istoria financiarä
a 1918

Efectele desastruoase ale acestei politici s'au dela inceput

au alarmat din primul moment opinia publicä. In 1920 marca
scade la Zurich dela 35 centime elvetiene in 1919, la 15
centime, la 4 centime in in la centimä in 1921, la
0,55 centime in 1921, la 0,19 centime in Septembrie 0,02
centime, la 4 centime Iulie, la in la
care era de 16.613 in Decembre 1920 ajunge la 74.695 in 1921.
Fatä de aceastä alarmä incepe reactiunea; la inceput slabä
succes.
din 1919 Polonia insä färä energie sä apuce-
calea adeväratä, märind veniturile prin crearea de impozite
straduindu-se sä comprime cheltuelile.
real prezentat parlamentului este bugetul
pentru anul 1921. El prevede 135 miliarde la venituri 208 miliarde
la cheltueli, adicä un deficit initial de 73 acceptate
slaba consolare din aceastä numai 25 de miliarde ar repre-
zenta deficitul cheltuelilor ordinare; de deprecierea a
märcii face ca nici bugetul acesta sä nu fi executat.
doilea buget, prezentat in 1922 prevedea la venituri 458
de miliarde 591 la cheltueli ,deficitul initial era de 133 de
din care 112 pentru ferate plasamente. nid el nu putu fi
executat. In Octombrie an, noul Ministru de Finante Sigismond
aräta din cauza a se
deja peste 1.115 miliarde, cä deficitul numai
500 miliarde de märci, numai putea fi vorba de deflatie
operatia monetare incepuse sä se impunä, ca singura
posibilä.
Mentionam ca o curioasä inovatie din perioadä, un imprumut
sub inteadevär originalä in istoria creditului public. Imprumutul
lansat la 15 Octombrie pe termen de 5 ani avea titlu de obli-
gatiune, libelat pe jumätate in pe jumätate in po-

www.dacoromanica.ro
 de aur purta o de exprimatä ea, pe
in märci-hartie, pe in florini de aur.
Aceasta a doua perioadä din istoria financiara a Poloniei, pe-
care se intinde din toamna anului 1921, la inceputul anului
1923, este o a sim( a principiilor sänätoase
marea cu indolenta, cu spiritul demagogic. Ceeace
de obiceiu triumful simt este prejudecata carmuitorilor
de putere, cari cred decretand preturi maximale, pot ridica
in mod artificial puterea de cumparare a monete avariate
controland operatiile de devize, la nevoe monopolizandu-le
cursuri fictive din oficiu, pot inälta valoarea a mo-
netei nationale la nivelul la care ar ridica-o in mod artificial
näuntru. Dar, D-lor ne-ar trebui ceasuri ca enumeräm ese-
curile lamentabile ale acestor incercari absurde. Chiar atunci ele
par a avea un succes trecätor, experientele au arätat totdeauna el
este scump plätit mai Vom renunta dar cercetäm motivele
speciale psihologice pentru cari guvernele persistä cu
in absurde al rezultat final, nu
este funest, este totdeauna nul.
a jertfit ea nici mai mult mai putin alte pe
altarul acestui idol desigur o parte din intarzierea pe care a
suferit-o insänätosirea ei, se datoreste acestui fapt.
Trebue sä recunoastem timp ea pe aceste cäi
gresite, calea cea nu era din vedere. Pe deoparte Polonia
sporea regulat impozitele, reusind ca deficitele, din ce in ce mai
considerabile ca cifre nominale de märci depreciate, fie din ce in ce
mai ca procent fatä de totalul cheltuelilor.
s'a calculat pe in 1919 veniturile Poloniei au acoperit
abia din cheltueli, in 1921 venituile reusise acopere
cheltueli, in 1922,
In de präbusirea a ceeace a mai impiedecat
echilibrea bugetului, fost in deosebi imposibilitatea de a comprima
cele mari surse de cheltueli de deficit, cheltuelile ale
cäilor ferate.
Gratie sträduintelor depuse, dar mai ales dela alipirea
regiunilor contestate, deosebi a Posnaniei a Silesiei, industria
un incepe sä lucreze din ce ce mai activ
pcntru export. Pe ce marca ei de mäsurä, de
al valorilor, industria polonezä reusia scape o parte din
efectele nefaste ale inflatiunii, comenzile a fi plätite in dolari
sau franci elvetieni preturile de cost calculate in monete
stabile; urmare efectele inflatiunii se simtiau din ce ce putin
din cele mai importante ramuri ale vietii economice. Industria
polonä, beneficiind de salarii materii prime mai reduse ale
concurentilor ei din balanta comercialä a Poloniei devenea
din ce ce mai favorabilä. Pe exportul Poloniei creste dela 630
de mii de tone metrice in 1920, la 2.028 mii t. m. in 1921 la 6
milioane 355 mii de tone 1921, pentru a ajunge, cum vom
vedea, la 15 391 mii de t. m. in 1923, importul care a fost
de 3 milioane 529 mii de tone in 1920 se urcase chiar la 4

www.dacoromanica.ro
 509

lioanc 45 mii de tone in 1921, scade la 3.569.261 in 1922 pentru a

se reduce, mai mult in 1923, la 2 milioane 658 de mii de tone
metrice.
Intre alte manifestäri aceastä situatie a comertului exterior era o
dovadá palpabilä cu dezordinea financiará monetara, alcä-
economicä a era se chiar pe cale de
insänätosire.

Cu luni ale anului 1923, incepe a din istoria

finantelor poloneze. Viata se scumpise din 1921 la finele
1922 5 ori. Circulatia fiduciarä trecuse dela 49 miliarde la finele lui
1920; la 229 miliarde la sfärsitul lui Decembrie 1921, la 793
miliarde la lui 1922 la 909 miliarde in 1923.
Dupä o urcare trecátoare a poloneze in toamna anuluii 1921,
urcare care aträsese o industriald in urma pentru prima
oarä industria comertul au fäcut in mod apel la creditull
institutului de emisiune, - marca polonezá reia präbusirea ei
acceleratä, uneori la interval de douä-trei mai mult de
ju,mätate din valoare. Valoarea ei in dolari in
anului 1922, la a parte din valoarea ei la inceputul anului;
cursul a 100 de in dolari, scâzänd dela 3,27 centi in
0,57 centi in Decembrie.
Totusi bizuindu-se pe consolidarea realä a economiei nationale, cer-
curile conducätoare au ajuns la concluzia cä a sosit momentul se
o reformá radicalä, care echilibreze bugetul introducd
in timp o de aur, cu valoare durabilä.
La 15 1922 Presedintele Republicei Voicicovski numeste
o comisiune alcätuitä din toate somitätile financiare ale tärii, fostii
ministri Jastrebski, Stecicovski, Mihalski Grabski, ca
in comun un plan de care fie pus de deasupra de
luptele politicei partid.
Cu redactarea lui este insärcinat fostul ministru Ladislas Grabski
profesorul dela Universitatea din Lwow (Lemberg), o personalitate
totul deosebitd, bucurandu-se de o reputatie bine stabilitä de
litate, de energie de desi conceptiile lui teoretice au fost
uneori viu contraversate.
Apartinand partidului national, democrat de dreapta, Grabski ia
portofoliul finantelor in cabinetul format in Februarie de Generalul
Sikorski, cu concursul partidelor de stänga.
La 3 Martie programul lui Grabski forma proect de lege
este depus in Parlament. El e primul pas adevärat spre o
temeinicä; este prima incercare serioasä a drei sä fie garantatä
prin echilibrarea bugetului. Am avut la o traducere
a acestui proect insotitä de expunerea de motive voi culege din el
amänunte interesante.
Incurajat de exemplul recent al convins bazele
economice ale Poloniei sunt mai solide incá decát ale Austriei.
pentruca sä se poatá evita controlul sträin pa care l'ar fi implicat un
ajutor international, Ladislas Grabski un program de actiune

www.dacoromanica.ro
MO

care trebuia pe o de in care sfortarile

trebuiau fie coordonate in toate domeniile finantelor publice,simultan
cu reforma monetara. situatia generald, Grabski
una din efectele präbusiri a fost disparitia economiilor
mulate in bänci, economii cari de räzboiu atingeau sub forma de
la miliard 771 milioane de franci, economiile sub
toate la un atingeau probabil 3 miliarde de franci
elvetieni.
Ele in ultimul timp la abia 30 de milioane de franci in
eel mult 50 de milioane in total, de depunerile la
Casa de Economie a la Cooperative la alte societäti pe
actiuni. Grabski apoi efectele nefaste asupra finantelor publice,
pe cari le-a produs lipsa etalon fix:
In 1922 impozitul funciar a produs ndminal suma prevazutä,
care reprezintä ca putere de cumpärare abia Iluzia este
mai periculoasä la impozitele industriale, cari au produs nominal
adicä aproape indoit cat prevederile, dar suma nu reprezinta
ca valoare excedentul aparent este un deficit.
Impozitul pe venit a adus in realitate numai
In fine impozitul pe avere, danina" a atins dar sumele
obtinute reprezintä abia din prevederi.
Subliniind necesitatea imperioasä de a creea un fix de valori,
chiar ca viitoarea fi fost introdusä in circulatie,
(nu destul de conceptia sa pe care
s'o aplice proectul reformei sale, anume acest etalon fix
trebue fie bazat pe aur definit printr'o cantitale de aur, ci pe
de a unitätii monetare de pe
indexul preturilor en gros, o idee inruditä cu conceptiile mai apro-
fundate mai complicate ale profesorului american Irving Fisher dela
Yale ale profesorului dela Londra.
In conditiile noastre, in zice Grabski, aurul, ca obiect
care se poate vinde cumpära, aproape se ideea de
speculatiune. De asemenea secara, francul se pot
lua ca pentru definitia viitorului etalon monetar
suferä prea mari fluctuatiuni". $i propune in proectul
säu urmätoarea definitie a etalonului nou care se avea se cheme
1. - Pänä in knomentul se va executa reforma
se va introduce ca de evaluare in calcu-
larea estimarea impozitelor a contributiunilor a tuturor
in statului a institutiilor autonome, in sta-
tarifelor
2. - ca unitate de calcul va corespunde puterii de
cumpärare a cantitätii de aur continuta Ministerul de
Finante va stabili va publica periodic valoarea in
poloneze pe baza indexului prescurtat al preturilor en gros, de
General de Statisticä.
Pentru echilibrarea bugetului propune Austriei despär-
bugetului in douä distincte 1. bugetul administrativ 2.
bugetul intreprinderilor a de Stat, din
aparatul administrativ al tot ce are caracter de
www.dacoromanica.ro
 511.

pur nu functiuni speciale strict politice.

amploiatilor din aceste intreprinderi, de aproape 200.000
intrece cifra functionarilor Statului aratá importanta bor. Aceste
treprinderi sä fie comercializate, transformate in unitäti eco-
nomice distincte calitate de persoane morale, responsabile de
rezultatele administratiei Comercializarea evaluärile lui
Grabski, trebuia in 2 jumätate 658 de milioane de
fatä de 350 de milioane fi putut aduce ele necomer-
cializate.
Intrepriliderile monopolurile cari urmau sä juri-
dice, cu drept la gestiune proprie cu facultatea de a, contractá impru-
muturi, erau cäile padurile, celelalte proprietäti funciare ale
Statului, minele, salinele, monopolurile al tutunului, al alcoolulai,
imprimeria Statului, atelierele militare, telefoanele telegrafia, sta-
tiunile balneare.
Pentru a putea realiza economii, Grabski propune principiul unui
bagel trienal pe semestre, in cari probabil, al anilor 1923, 24
25, de miliard 333 milioane de fie atenuat trep tat
la suprimare acoperit, pentru aproape jumätate, 600 de milioane)
printr'un mare impozit pe avere de 650 de milioane prin
imprumuturi in special necesare pentru sporirea retelei de
ferate ori pentru alte investitiuni utile. pentru a putea face u§or
la timp toate operatiile necesare executdrü acestui program, el
depline puteri dela Dieta, adicä dreptul de a le efectua o
zatie prealabila a Parlamentului.
Dupä cum vedem, la temelia programului lai Grabski, este un mare
impozit pe avere, lucru cu mai interesant de notat cu Grabski
parte din partidul national democrat al dreptei.
Art. 23 al proectului prevede introducerea sau mai bine zis
ducerea impozitului pe avere care fusese creat prin legea din 16 lie
1920 suspendat prin legea dela 16 Decembrie 1921.
Acest impozit e bazat pe o evaluare de a bunurilor.
de valoare sub 1.000 zloti erau scutite de impozit; et achitat
in värsäminte semestriale dela Septembre 1923.
interesanta a acestui impozit pe avere este
nu cota progresiunii ci se spune numai suma pe care
trebue s'o producä norma care urmeazä sä fie stabilitä
progresivä; cotele fi modificate semestrial, dupä rezultatele
incasärilor. El trebuia sä 600 de milioane de zloti, iar
progresivä sä fie alcätuitä cota cea mai fie maxi-
mum de 5 ori cota cea mai
Eo originalä de impozit, care la mijloc intre impozitele
impozitele de

Proectul lui Grabski in Martie este in general primit in mod

favorabil de toate partidele politice. In Ministrul de Fi-
nante prepará un proect pentru crearea unei bänci de emisiune la 15
un imprumut de 50 de milioane de zloti in obligatiuni
de Imprumuturile obtine un succes remarcabil; pänä la 21
fusese deja värsati 12 milioane de zloti, pentru cari publicul depusese
94 miliarde de märci

www.dacoromanica.ro
 Balanta comerciala a fi favorabila. Pe in
importul intrecuse exportul cu 18 milioane de in Februarie balanta
devine activä; importul scade la 81 de milioane exportul se urcä la
la 94 milioane de zloti iar excedentul este mai pronuntat in Martie
importul atinge 98 de milioane, exportul 143 de
Dela Martie situatia incepe din nou slabeascä, excedentul balantei
cornerciale micsorat in Aprilie, se transformä Mai inteun
deficit. Indexul preturilor en gros, care fusese la 608 mii in
1923, se la 998 de mii in Februarie trece de un milion in Mar-
tie. Circulatia financiara se dela 909 miliarde in la 2.566
in Februarie la 4.478 miliarde in Martie 6.871 miliarde in
Aprilie.
In acest timp insä situatia a Guvernului incepe se
täteasca. La lui Mai de opozitie, partidul agra
numit Piast" uniunea nationala inchee un acord.
depune primul buget in la venituri 990 de
milioane de la cheltueli 1.700 de milioane deci un deficit initial
de 710 milioane de cu mult superior preväzut in programul
bugetar din Martie
Numai o parte din financiare propuse sunt votate in
luna anume impozitul pe avere care e pentru la
toamnä. In acest timp marca incepe sufere o cädere din ce in ce
mai precipitatä. Casa de imprumuturi incepe din nou o actiune despe-
ratä costisitoare pentru sustiner2a cursului, rezerva ei de
sufere o reducere simlitoare.
La mijlocul lunei Vitos cu agrarianii desidenti
lui Dabski, Cabinetul Sikorski este rästurnat ia locul, cabinetul
care Grabski portofoliul. Marca pierde
din valoarea in saptämäni.
Grabski atunci vestitele despre cari ziarele au
publicat la timp telegrame. Infiinteaza biurou de cu
drept exclusiv nu numai de a vinde de a cumpära, oprind
Dperatiuni de devize prin dar cu dreptul de a fixa arbit?ar un
curs oficial al devizelor. Rezultatele sunt cele asteptate: caursul oficial
al este fixat cu mui sus cursul pietei, de
lipsä de devize, operatii clandestine desperate ale
dustriei, care n'are cu ce achite comenzile.
In tot cursul lui lie marca sä in fluctuatiuni spas-
modice. La lunei Grabski demisioneazä lucra cu
Vitos.
Le finante urmeazä Linde, fost director al Casei de Eco-
nomie a Postei. La plangerile repetate ale industriei se desfiinteazä
monopolul operatiilor de devize se revine la vechiul sistem, care per-
numai bäncilor autorizate, (100 la marca
incepe din fie cotatä la in timp indiferenta de aceste
ea neturburatä rostogolirea, cel mult inceti-
nindu-si putin viteza.
Opera financiara a lui H. Linde este foarte Programul de
echibrare a bugetului este ca calcularea in zloti a bugetului
a impozitelor. Nu se mai vorbeste de comercializare. Dieta Sena

www.dacoromanica.ro
 513

la finele lui August impozitul pe avere, cu modificäri; se

acum dela el miliard de aur din cari 500 milioane
dela agricultura, 375 milioane dela industrie 125 dela celelalte ca-
tegorii. Se stabileste scara progresiva de pentru averile
dela 12 milioane in sus).
Situatia devine insä din ce in ce mai Circulatia creste
dela 6.871 de miliarde in August la 11.197 miliarde in Septembrie.
In fata acestei situatii serioase H. Linde opune teorii vagi monetare,
precurn desvoltarea operatiilor de clearing precum o asociere a
Caselor postale de economii din Europa. In a lui
Septembrie Linde este inlocuit Inginerul Ladislas
Kucharski, fost comisar polon in Silezia fost ministru de industrie
intr'un cabinet Vitos anterior.
Intreaga actiune financiara a lui Kucharski este de zigzaguri
incoeherente gräbind definitiva a märcii.
La din Lwow noul ministru promite buget echilibrat. In
restimp, cu avalansa de emisiiuni incepe sä se simtä criza de
numerar.
Impozitele pe venit nu mai produc normal jumätate din
estimarea abia din valoarea realä asteptatä. Pe
in Aprilie incasärile acoperiau in Mai in Noembrie ele
ating abia din cheltueli. In luna octombrie circulatia biletelor este
dela 11.197 miliarde in Septembrie, la 23.000 de
miliarde, (in Noembrie atinge 53.000 de miliarde).
Kucharski prezintä la 30 Octombre un buget fantezist calculat in
cu un excedent 23 de milioane, ce desfiintase mai
mäsurile administrative luate de Grabski pentru transformarea
impozitelor in mai apoi norocul succes,
imprurnuturi imposibile la Londra.
Situatia a guvernului se agraveazä. La finele cabinetul
este reconstituit cu Dmowski mai dureazä la
Cráciun, in fata situatiei financiare inteadevär desperate se for-
un cabinet neutru a presidentie este incredintata lui
dislas Grabski, insarcinat in special sä execute planul de reformä
monetarä financiara.
La 11 1924 parlamentul ii lui Grabski depline puteri
in materie financiara, numai pe o de 6 luni) ii
legea pentru finantelor publice..

Prima cea mai urgentä mäsurä era in acel moment crearea

monete noi. Depreciarea valorii märcii mai
repede ei, valoarea a bile telor in circulatie a
ajuns nu mai fie de 50 de de franci elvetieni
de aproape 2 miliarde totalul estimat al circulatiei fiduciare din nainte
de Socotind la. 100 de milioane de franci elvetieni cheltuelile
lunare ale Statului, se vede chiar numai pentru acestea, a mai
tine de transactiile particulare, emisiune ar fi trebuit
circule de ori intr'o luna.
Legea asanarea pentru reforma monetara, pro-
Bulelinul Economic 33

www.dacoromanica.ro
514

mulgatä la mijlocul lui 1924, reproduce realizeazä in parte

programul lui Grabski, din Martie 1923. Ea prevede sporirea cotelor
impozite, scurtarea scadentelor la impozitele pe capital pe venit,
imprumuturi de Stat, in valoare de 50 milioane de franci
aur, aprobä insträinarea intreprinderilor industriale pänä in valoare
de 100 miliane de franci, introducerea noului etalon monetar, valori-
impozitelor a imprumuturilor, lichidarea casei polone de Im-
prumuturi infiintarea unei bänci de emisiune.
Mai toate aceste au fost ulterior realizate prin legi speciale
sau prin simple decrete date in baza legii imputernicire. 1)
La Februarie un comunicat oficial anuntä inflatiunii
vernamentale promisiunea a fost tinutä in prezent.
Inteadevär circulatia dela 313.659 miliarde
la 528.913 de miliarde de märci, intreg acest spor este absorbit de
comert industrie. Marca este in timp stabilizatä la 39 de
milioane de märci pentru livra sterling aceasta färä vre-o inter-
ventie a institutului de emisiune, ceeace se poate intrevedea din
faptul rezerva ei metalicä in acest timp dela 52 la 92 milioane.
opiniunea in deosebi a experttilui en§lez
Hilton Young fusese ca finantele publice sä fi fost echi-
librate, monetarä crearea unei bänci de emisiune era prema-
turä, inutilä chiar periculoasä-se pare d-1 Grabski impär-
täsise pärere putin timp inainte,-toate cercurile conducätoare ale
urmeazä sfaturile instinctului popular, care este reputat ca
infailibil (ori de ori dau lui); incepe
a pune in aplicare in timp ambele reforme, cäutându-se echi-
librarea bugetului sä fie realiztä simultan paralel cu ele.
Aceastä divergentä de opinii are o mare insemnätate practicá
teoreticä contraversa pe care o va tran$a numai rezultatul final al
experientei poloneze, va fi extrem de instructivä pentru toate State le
cari se sbat in crizä asemänätoare.
baza legii pentru asanarea finantelor a deplinelor puteri acor-
date lui Grabski incepe seria de legi de ordonante ale Pre$edintelui
republicei polone, seria care fixeazä fisionomia sistemului monetar
nanciar polonez. Textul a fost integral reprodus, regulat la timp
in Nachrichten", care apar la Viena.
ce o ordonantä din 24 stabilege regimul societätilor
pe actiuni, minimul de capital modul de impärtire a emisiunilor
noi, la 15 Februarie apare ordonanta pentru transformarea, valorizarea
impozitului pe venit, la 13 Martie cea pentru aprobarea unui
exterior de 400 milioane lire italiene cu dela 25 Februarie
este promulgatS legea nouäi bänci de emisiune Bank (care
a inceput la 28 Aprilie).
1) In tezaurul la bursä contra speculatiei. «La 10
dolarul atinsese cursul maximum de 10.250.000 mk. Speculatorii o multime
de la termen pentru 31 lanuarie, la cursul de 26 de milioane...
persoane substituite a acceptat pariurile pentru sumele cele mai ridicate. Si la 31
lanuarie... dolarul era la 9.650.000. Contramina, toad bursa era zdrobitä,
tezaurul sume enorme. Din acea zi speculatia a fost omorâtä». (Din
articolul Kurnatowski,
192-1», 'Revue politiquo, Mai-Juin, 1924.

www.dacoromanica.ro
 515

Posedäm Biblioteca Institutului Economic statutele ei regret cä

spatiul nu permite deck un scurt rezumat al principalelor ei particu-
laritäti., Ea este o institutie cu un caracter privat foarte pro-
nuntat; amestecul Statului, in de participarea lui la capital
tänd s fie mai redusä urmärind maximul de control cu minimum
de ingerentä
Capitalul lui Bank Polski" este de milioane de zloti, in
actiuni de 100 de Toate actiunile sunt nominative
personate, transfertul nu se face decät aprobarea Presedin-
telui
Sporirea capitalului nu se poate decide cu aprobarea
sterului de Finante, lichidarea ei numai sanctionarea corpurilor
legiuitoare.
25 de actiuni dreptul la un vot nu poate avea
maximum 500 de voturi.
Banca este guvernatä de un presedinte pe care il numeste prese-
dintele Republicei pe timp de 5 ani; remuneratia lui este stabilitä de
Ministerul de Finante la propunerea Consiliului de administratie.
El are atributiuni intinse; intre altele poate suspenda
a Consiliului de administratie, dacä o gäseste Statutelor
in este dator un raport despre situatia
vitatea institutiei.
Biletele, rambursabile in aur cu incepere dela o pe care o va
stabili Ministerul de Finante, mai trebue sä fie acoperite cel
la din totul printr'o fie de fie de
monete sträine cu fix& fie de devize (trate, cecuri sau
nibil monete).
de asemenea mentiune participarea la beneficiile
Bäncii. Ea este de din totalul biletelor emise se calcu-
la zece zile procentul metalice;
aceastä .acoperire este de peste impozitul datorit Statului este de
parte, circa din totalul biletelor; când acope-
rirea scode sub ea este de 1/36 a parte totalul emisiunei, sau
vre-o
Banca indeplineste serviciul de al e scutitä de
impozite, de impozitul funciar.
In timp ce se infiintarea Bäncii preluarea de ea,
a operatiilor Casei lone de Imprumutari, la Aprilie apare ordo-
nanta de pentru regimul monetar aceea
care urma sä se schimbe märcile de contra monetei 1.800.000
care se decide sclzimbarea etalonalui monetar (vezi textul in
schaftliche Nachrichten" din 25 Aprilie), care raportul in
märci pentru un zlot. la 30 plätile puteau sä se facä la
alegere vechia sau in noua dela lie noua monetä a
venit singura monetä cu putere liberatorie, pe care pot s'o ofere
debitorii pentru plata datoriilor Ca de transitie se mai
autorizeazä provizoriu Ministerul de Finante ca sä emitä bilete
zionare la 150 de având putere liberatoare
limitatä la data de 1925 pänä in de 10

www.dacoromanica.ro
516

Dupä ce o ordonantä din 31 Alarlie usureazä formalitätile pentru

exercitarea comertului de devize, taxele vamale incep sä se perceapä
in aur sau dela 24 Aprilie pentru a se procura Statului creditele
necesare la echilibrarea desävär$itä a bugetului, se trei
tipuri originale de imprumuturi in primul in valoare totalá
de 50 de milioane, sub de bonuri de impozile, emise contra
plätii anticipate a ratelor de impozite sub forma de titluri in va-
loam de 5, 10, 15, 25, 50 de al doilea imprumut sub
forma de ale cäilor ferate, cu al treilea un
imprumut in dolari, pe 2 ani, cu avänd loturi (premii)
de 400.000 de dolari. Se baterea de monete divizio-
nare de argint nichel in de 21 milioane de
In fine, exact o lunä dela schimbarea etalonului la 2
dupä ce incepuse operatiile bäncii de emi§iune, apare la 14 Mai (vezi
W. Nachrichten din 30 Mai, 6 13 ordonanta pentru valo-
ri2area crean(elor a depozitelor de tot felul (modificatä la 28
ca un compliment necesar schimbärii etalonului a inceperii ope-
ratiilor de credit in cea Toate datoiile creantele par-
ticulare de 28 Aprilie 1924, - fie au fost expri-
mate in ruble coroane austriace fie in märci germane sau poloneze,
sunt transformate zloti, o scarä care fixeazä cursuri de
transformare variind lunar, pentru fie care an urmá
1919, cursuri de transformare variind trimestrial dela 1918-1917
semestrial dela 1917-1914. Datoriile ipotecare, transformate pe
aceastä sunt apoi reduse cu dupá diferite
regiuni ale tärii. Se prevede de asemenea convertirea scrisurilor
fonciare a obligatiunilor la din cursul stabilit prin scara
pentru creantele obicinuite.
Operatiile Bäncei Poloniei", incepute sub cele mai frumoase
spicii, au fost o reconfortare generalä a spiritelor o otelire a
resistentei nationale fatä de dificultätile pe cari greaua de
era fatal oä le stärneasca.
Insu$i rezultatul subscriMiei, care a intrecut a fost
considerat ca o victorie nationalä. Listele la 31 Martie
cuprindeau 52.000 de actionari, drept la 7000 de voturi.
subscris peste 820 de mii de actiuni de cätre particulari, restul de
170 de mii au fost preluate de Minister, care a cedat chiar o parte
din ele industriei miniere din regiunea Katowitz. Din sumele subscrise
au fost integral värsate; regiuni provin din fostele
provincii ruse$ti; din fostul teritoriu prusian, din
Galitia. profesiunea scriitorilor, provin din lumea bäncilor,
din industrie, din comert, 8,3 'din agriculturd,
dela Ministerul de Finante.
La 28 Aprilie Banca operatiile intr'o atmosferd de
optimism general, la 10 Mai a apärut prima ei situatie.
pläcutä, care a märit entuziasmul public a convingerea in
intreprinderii, a fost abundenta nea$teptatä pentru public,
a valorilor a monetelor sträine prezentate la bäncii.
Pe längä activul Casei de Imprumuturi, in lichidare, pe
argintul cules de tezaur rescumpärat interior de

www.dacoromanica.ro
 517

acest disponibil devize cari in ultimul timp inlocuise marca

din circulatie din rezervele particularilor, a fost prima
tatoare de cu care Banca Poloniei inceput activitatea.
Biletele, emise imediat, au fost bancnote de 5, 10, 20, 50, 100,
500 de tiparite, in diferite culori, de bronz, violet, grenat,
vignete in stil renaissance" pe ele portretele lui Ponia-
towki sau Kosciusko. Avem la Institut situatiile intocmite de band
la fie care zece zile am extras de pe ele un tablou grafic din
care progresiunea a tuturor operatiilor
Emisiunea biletelor a crescut simultan cu marirea stocului metalic.
Dela 70 de milioane de zloti, era stocul ei metalic, de aur, la
10 Mai, el a crescut regulat a ajuns la 93.6 milioane de zloti
la 31 lie; rezerva ei in monete devize disponibil la
din a trecut dela 207 la 272 de milioane.
Totalul emisiunii, care a crescut dela 110 milioane, la 10 Mai,
la 394 milioane la 31 lie, avea ultima situatie pe
care o avem la o acoperire de 365 de milioane aur
sau forte, o acoperire de vre-o 92 la
de acoperire Banca Poloniei ar emite peste
1.100.000 de bilete, aproape de ori
se azi in circulatie, ca limita prin
statute.
emisiune se prin aceea directia
trecutului, se creeze o putere de cum-
*are artificiala se la o emisiune rezultand din ope-
normale, imprumuturi scont. Printr'o
de credit, aceste operatii au crescut foarte putin, dela 119
milioane la 10 mai, la abia 174 de milioane, 31 lie.
principiile sänatoase, confirmate marilor
apusene, Banca Poloniei n'a printr'o
de credit, efectele crizei fatale, criza de care
a cu aplicarea reformei rnonetare, cu oprirea
monetare cu stabilizarea valorii etalonului.
o din War5ovia, a revistei Economist" dela
Londra, se vede moderatia emisiunii n'a adus zis o
jenire a afacerilor, intru valoarea
de valoarea in aur a a in cre5tere continua,
dela 75 milioane de franci aur, era la inceputul reformei, ea
s'a s'a la 440 de milioane;
fire5te din nainte de care a fost
calculatä pentru toate teritoriile Poloniei de azi la peste 1.750.000.0000
de
Din cauza mai reduse a multor intreprinderi,
piogresului operatiilor de scripte de concentrarea
credit, cantitatea numerar comertului
s'a schimbat comparatia cifrelor din nainte de cu cele
de acum este Ar fi exagerat credem
cantitate de ar fi azi necesara, - este o
parte din clientela industiei polone, lientela care se

www.dacoromanica.ro
518

aflä in Wile respective, de cari tineau provinciile desmembrate, se

aflä azi in sträinätate achitä comenzile in franci elvetieni sau
dolari. corespondentului lui Economist ceeace lipseste in
nu sunt mijloacele de platä a creditelor scurte ci ales
creditele lungi.
autorul reformei cät majoritatea opiniei publice au conslderat
criza de insänätovire ca fatalä, am zice chiar necesarä in
plängerilor celor loviti mai aspru de efectele crizei, a inceput
o operä de asanare a intreprinderilor. cu disparitia intre-
prinderilor parazitare; fructul epocei de inflatiune, intreprinderi lu-
marginea rentabilitätii numai datoritä continue a
preturilor, disparitie care a intärit situatia intreprinderilor rämase,-
a inceput in timp o operä de concentrare de fuzionare accen-
tuatä mai ales domeniul in care se mai nevoe de ea,
in domeniul bancar.

La sfârsitul lui implinindu-se cele de puteri depline,

Grabski a fäcut Dietei un raport amänuntit asupra reformei, care
tocmai atunci se putea considera ca terminatä a cerut o prelungire
de luni, necesarä pentru punerea in aplicare pentru
svArsirea ei. Spatiul lipsevte pentru a examina pe
lui Grabski, (reproduse in Neue Freie Presse").
Retinem numai constatarea cä efectele crizei incepuse
se mic$oreze (devi statisticile oficiale nu vorbesc de lucrätorii
ziva necomplectä), cä reducerea cheltuelilor progreseazä prin supri-
marea a 20.000 de functionari cä rezultatele bugetare pe cele
vase sunt relativ satisfäcätoare.
Bugetul incä n'a fost echilibrat; de 693 de la chel-
tueli, incasärile s'au ridicat numai la 581 de milioane de Difi-
citul de 112 milioarie este datorit intärzierii, explicabile, fncasarea
impozitului pe capital. Faptul cä veniturile curente monopoluri-
a celorlalte impozite indirecte au corespuns chiar au
avteptärile bugetare, speranta ca exercitiul curs sä fie
in cele din echilibrat.
de aceste constatäri conform sentimentului general, Grabski
a obtinut prelungirea deplinelor puteri pe o perioadä de incä

Aceasta ar fi situatia financiarä de azi a Poloniei. nu

s'au terminat dar o parte din ele au fost invinse. Reforma monetarä
a fost executatä in conditiile cele mai satisfäcatoare cu
S'a spus timpul e prea scurt pentru ca ne gräbim a trage o
concluzie s'au exprimat indoeala in durabilitatea stabilizäri
care nu practicä pänä acum convertibilitatea biletelor in aur.
Aurul azi inlocuit in mare parte prin devizele forte ale sta-
telor cu moneta sänätoasä, convertibilitatea biletelor pohne in devize
nobile la un curs stabil, este mai mult ca suficientd.
sterling a incontinuu mentinut la 22 23 mereu
deasupra paritätii, care este de 25.22 livra.

www.dacoromanica.ro
 519

Ar fi fost o neiertatä, s'ar fi amdnat reforma, atep-

tandu-se momentul conversiunea in ar fi fost
credem Grabski a dat de adevarata intelepciune,
la invechite, dinnainte de razboiu.
indoealä viitorul va decide. Dar dacä, in imprejuräri de fortä
major* valoarea externä internä a nu va putea fi
prin mijloace, aceasta nu va putea constitui o condam-
a principiului - dupä cum nimänui nu-i trece azi prin minte
sä condamne etalonul aur pentru n'a fost in stare sä apere
monetei in razboiului mondial.
Ori cari ar fi concluziile de tehnicä bancarä, le-am
trage din experienta rezultatele pe care ea le-a dat
acum, ne aratä finantele con-
de pe marginea atunci
nergiile concentrate vederea sactificiilor necesare
opera de consolidare este din de
Dupä cum a arätat omandorul oung in raportul asupra
finantelor poloneze Polonia nu poate un insemnat ajutor
in momentul va fi restabilit increderea a
strainätätii in conducerea sa economicä financiara.
Rezultatele favorabile obtinute acum de ne
in tar& sfortarea trebue dusä la capät prin
proprii numai ea a fost de succes deplin, se poate
un ajutor bänesc serios din
Din punct de vedere economic financiar, experienta polonezä
transeazä contraversa de care am amintit ne cä reforma mo-
nu fi nici ci simultan ca opera
de echilibrare a bugetului, ea o serie
de chibzuite, cari sä pregateascä tranzitia. Ele nu se
pot atunci incepe
fie asiguratä prin adaptarea economice, a
a consumatiunii la un de pentru a
cheltuelile curente exceptionale.
Din punct de vedere monetar bancar, ea ne aratä
capitalului bäncii de emisiune ca märimea stocului de aur, au mai
putinä importantä plasamentelor abondenta dis-
precum in deosebi
de buni cunoscätori ai conjuncturii internationale,
inzestrati cu afacerilor, independenti de guvern
de populare.
De aceea, experienta bazatä pe teoriile traditionaliste
in materie de banck dar de prejudecata invechite,-
färá a fi o eondamnare principala a empirismului radical intrebuintat
in Germania, este un model bun de studiat, la nevoe de urmat, in
imprejurarile noastre actuale.
tefan C. Stänescu.

www.dacoromanica.ro
 Poloniei.
vorbi despre Constitutia insemneazä sä formulezi o
judecatä asupra unei natiuni, sä incerci a sintetiza conceptiile ei de
viatä colectivä prin coordonarea indivizilor din care este alcatuitä
apoi, asupra acestor conceptii privite
lumina realizdrilor practice, traduse forma diferitelor institutii natio-
nale, sä conchizi asupra conceptülor fundamentale din felul
cum aceste conceptii au corespuns nevoilor vietei natiunii respective in
clipele decisive ale istoriei.
Pentru aceste consideratii, e nevoie civilizatia
natiuni spre a putea pricepe spiritul institutiilor sale a
formula o judecatä Cum aceste cunostiinte
chiar cunogiinta limbei polone,
sfiala cu care m'am apropiat de subiectul conferintei.
Cu mijloacelor directe, voi cerceta elementele de
ansamblu mijlocul sau prin care a träit o Constitutie polo-
veacuri in o Polonie präbu5it pentru un
veac jumätate ca renascä la viatä cu ocazia mondial.
Montesquieu ne invatä cä pentru a putea sä judeci Constitutia
popor, nu-i de ajuns o cercetezi ea in elementele ei interne,
ci trebue seama de conditiunile istorice externe in care este
nevoit sä poporul acela.
Prin urmare, categorii de elemente, unele interne altele
externe, ne pot intelegerea judecata Constitutiei unui popor,
cu mai mult cänd e vorba de un popor de veche civilizatie de
traditii, de un popor avänd un mare trecut, precum este cazul popo-
ului polonez.
Dintre elementele interne, vom retine primul ränd pe mai
important: alcätuirea a poporului polonez constituit din
clase, nobili tärani.
Despre tärani nu ei pare a nu fi jucat nici un rol,
dar vom vorbi despre nobili. Trebue sä dela inceput
deosebire de alte popoare, nobilimea polonä nu era o ci o
De unde, alte nobilimea nu era alcdtuitä, la veacului
al XVIII-lea, de maximum din populatie, in Polonia numärul
nobililor crescuse, la aceea5i la De aci vom intelege
caracterul specific al zisei nobilimi polone: ea totalitatea
oamenilor liberi. Ridicarea la rangul nobiliar era foarte

www.dacoromanica.ro
 521

tuturor. In Lituania Evreii botezati deveneau nobili de drept. Apoi,

era destul ca martori de credintä s se facä garanti despre
nobletea unui pentru ca el s fie inscris in rändurile
Evident nobilimea aceasta, de la ei, se
in clase. Erau, nobilii proletari, cari n'aveau nimic se
in serviciul marilor seniori. Era, apoi, nobletea micilor proprietari de
pämänt, simpli muncitori independenti mândri, cari alcatuiau ca-
tegoria cea mai numeroasä de nobili. acestia veniau cei din
bine instäritä, stäpânitoare de averi träind din munca servitorilor.
In cea din urmä, a patra clasä nobiliará de jos in sus, era clasa
magnatilor, eel câtiva nobili de mare suprafatä influentä
prin averea ca prin prestigiul numelui care rolul de
ocrotitori ai republicei.
Toatä viata organizarea Statului polon avea s deci,
de existenta acestei nobilimi numeroase, de masa cetätenilor liberi.
acestui mare numär de nobili, gäsi explicatia pasiunei de
libertate a poporului polon, concretizatä de timpuriu prin
sale fundamentale, dar tot din el vom avea explicatia vitiilor funda-
mentale care au primejduit existenta Poloniei.
Din vremuri depärtate, ne apare ca o monarhie aproape
constitutionalä, condusä de regi cari n'au putut deveni stäpâni tiranici
orgoliosi. In veacul al XVI-lea când despotismul monarhic fäcea
ravagii in State le vecine, la Moscoviti, Turci, Tätari, Polonii träiau
sub un regirn de monarhie aproape constitutionalä ceeace indreptätia
s li-se spunä de sträini: Voi, voi n'aveti rege" (vos, Poloni,
regem non la care ei räspundeau de inteles: da, nu
avem rege, dar aveti voi".
Regii au fost ereditari ,apoi dela al XVI-lea au
devenit electivi. nobilimea, seniorii in frunte, sositi se
aduna in câmp regele la fiecare La lui,
regele numea pe viatä - spre a se asigura stabilitatea administra-
tiei de stat, -pe marü ofiteri ai sau ministrü, episcopii,
castelanii palatinii.
Provincille erau administrate prin douä Dietine corespunzänd, oare-
cum, consiliului comunal din capitalä consiliului judetean de
trebue retinut este caracterul specific al administratiei
locale, autonomä detinänd chiar drepturile constitutive de suvera-
nitate, o individualitate distinctä. Dietinele locale desfäsurau
o mare activitate de a cärei unitate era de
Diete. Un adevärat sistem federalist gäsim aplicat in raporturile
Poloniei cu marele ducat al Lituaniei, precum diferite alte
provincii.
Triumful liberalismului politic in detrimentul puterii statului era
complet.
Conducerea de ansamblu a Statului se realiza de rege in colaborare
cu Senatul Camera Nuntilor.
Statul era din ministri, episcopi, palatini castelani,
total 130-140 persoane,- constituind consiliul regelui.
Camera Nuntilor, dintr'un numär aproape egal de deputati, se
aduna nurnai la 2 ani. Fiecare Dietiná alegea un reprezentant care lua

www.dacoromanica.ro
titlul de Nuntiu la curte când se deschidea sesiunea. Traditia
cerea ca provinciile cucerite de dusmani fie reprezentate in.
de un Nuntiu ales de republica n'a consimtit
niciodatä la recunoasterea unei ceziuni teritoriale.
Regele Senatul studiau alcatuiau proectele de legi de
adunarea Camerii, - apoi era convocatä in solemna.
Proectele erau metodic expuse explicate, - fiecare senator
regele insusi trebuiau sä-si dea pe votul.
Nuntii, dupä ce ascultau in tacere, se reträgeau spre a delibera. Ho-
asupra admiterii legei trebuia cu unanimitate,
apoi se raportau concluziile. Dar conditia unanimitätii, in abstracto-
perfect justificabilä expresia cea mai a libertgii
egalitätii cetätenilor din Stat, a condus in practicä la aberatia lui
liberum veto care a fost nenorocirea Poloniei.
Pe la 1652 un nobil a refuzat sä accepte un vot al Dietei (Camera
Nuntilor) declarandu-se gata päräseasca adunarea s'o impiedece,
astfel, de a lucra in cadrul sistemului federalist al rcprezentantilor
alesi de locale. prim caz de liberum oprind in
activitatea aruncând in anarhie, a interventii
din afará sub diferite forme. De gäsim in veacul al XVIII-lea
din 55 Dietc adunate, 48 au fost dizolvate dela primele prin
exercitiul liberului veto, dela 1733 la 1764 nici una n'a mai
putut lucra.
Astfel inaintea cärora trebuiau sä dea socoteald de-
un mit, ministrii rämâneau de a face
bazele responsabilitgii in Stat, erau desfiintate prin veto.

spus Polonii (nobili) erau pasionati de libertate aceasta

din institutiile fundamentale ale Statutului bor. impu-
natoare a libertätilor publice in modern o gäsim in respectul.
libertätii individuale. Habeas corpus de care se Englezii..
existä in din veacul al XIV-lea: era interzis oricui, regelui
sau magistratilor, de a aresta inchide un liber judecata
(formula a epocii era: captivabimus, nisi
victum).
Prin urmare, un adevärat regim in favoarea
nobililor, a tuturor oamenilor liberi.
Dar monarhia ereditarä, republicä aristocratica, purta
in ei germenii disolutiei pe care evenimentele din i-a facut
incolteasca.
Guvernarea era excelentä pentru vremurile de pace,
timp a avut vecini cari o respectau pentru prestigiul ei de cul-
civilizatie au au f de proprfile greutäti interne. Cáci
apusul era chinuit de rdzboaele religioase .Rusia nu se
Turcii nu-si fäcuserä aparitia impunátoare pe scena lumei. De
ce Rusia cu Petru Mare devine puternicd in
tatea Turcia asaltul in Europei, viata
se vede primejduita.
Sistemul regelui introdus moartea ultimului Ja-

www.dacoromanica.ro
 523

gellon, la finele veacului al XVI-lea, dä cele rezultate dezas-

truoase, in vremurile de primejdii externe sau de turburare europeand.
Tocmai se ivea un räzboi puterile natiunei trebuiau concentrate
in afarä, vacanta deruta atentia sfortarea a natiunei
da electorale. Simtind primejdia, a vrut
s'o timp de aproape douä veacuri, al XVII al XVIII-lea,
incereat vitiul alegerii regale, dar a fost impiedecatä prin
interventia vecinilor cari au uzat de argumente, de bani chiar de
fortä spre a opri reforma. 1750, Prusia, Rusia
amenintat cu räzboi sub pretextul libertätilor
poloneze voia sä suprime sistemul alegerii regale. lucru
cu apärarea dreptului de veto prin interventii sträine.
Polonezii singuri au isbutit, totusi, sä marele act al
primärii dreptului de veto al reintroducerii monarhiei ereditare, prin
Constitutia dela 3 Mai 1791, era prea Constitutia aceasta a
fost urmatä imediat de ultima impärtire a Poloniei intre cei vecini
prädalnici, iar celebra menitä sä asigure viata viitorul
a rämas ca un testament al ei de ultima orä, precum caracteriza
cineva actul dela 3 Mai 1791.
Prin cele 11 articole, Constitutia aceasta, am spus, reintroducea
monarhia ereditarä, tronul atribuit electorului de Saxa, Frederic
August säi. Deputatii erau sistemul majoritar,
desfiintat, confederatiile suprimate organizatiile
autonome locale cu caracter politic primejduind unitatea Statului),
pu$i sub ocrotirea legii, - in la fiecare 25 ani o
specialä, adeväratä revizionista, sä revadä Constitutia
s'o pun& la curent cu nevoile vietei cursul vremii.
constitutionale pe care sträinatatea le mentinuse le
incurajase, erau, in inläturate prin vointa constientä a natiunei
in deplinä libertate violentä, dupä revo-
lutiei franceze.
Dar cum am spus, era prea vecinii dusmani hräpäreti au
dat ultima distrugätoare!
Nu vom intra in amanuntele incercdri zadarnice ale Polo-
niei de a se ridica la viatä liberä in contra asasinilor ei. Dupä 1831
s'ar cä toate puterile materiale päräsind-o, s'a refugiat
in viata intelectualä religioasä. N'a mai avut generali luptatori,
dar a avut poeti profeti. Unul dintre acestia, cel mai mare al natiei
polödeze unul dintre cu care se omenirea intreagd,
Mickiewicz in litaniile care inchee volumul Pelerinilor polo-
nezi cerea, cu 80 de ani in räzboiul general pentru libertatea
popoarelor", räzboiul care a isbucnit la 1914 in care spiritul profetic
al poetului polonez a intrevazut ziva supremä a celor opri-
mati din lumea prin urmare, ziva mäntuirei Poloniei.
Pacea generalá, mai mai bine interesate
ale Tarului Rusiei sau realizärile perfide al Centralifor, i-a dat
loniei putinta sä la viatä liberä in comunitatea internatio-
ca unul din membrii demni de o asemenea viatä capabili
a contribui cu aportul la opera civilizatiei umane.

www.dacoromanica.ro
524

In cadrul nouei sale vieti de Stat independent, dupa un veac

de asuprire dominatie dat la 17 Martie
1921, doui ani de desbateri, uneori foarte agitate, furtuna
bolsevicü, o Constitutie care asigure viata des-
voltarea viitoare, firul traditiei constitutionale cu adap-
corectiunile necesare.
Importanta chestiunei, actualitatea ei, pilda pentru
altii in special pentru State le din fosta Rusie, fac din Con-
stitutia un model demn de studiat 'n oarecare chiar
de
Ceeace izbeste dela din examinarea acestei este
suprematia a puterii legislative de celelalte puteri din Sat,
exacutiva judiciara. ne la liberum de odinioara,
faptul este perfect explicabil.
Din cele proecte guvernamentale patru datorite initiativei
parlamentare, noua Constitutie, rezultat al tranzactiei curentelor asupra
unor puncte, este o inspiratie a Constitutiei franceze dela 1875
imprejurarilor. Polonia este o republic& - desi primul proect de
Constitutie prevedea regim monarhhic constitutional - in care
ranitatea de Parlament.
In timp ce, in alte Constitutii noui (Prusia, Cehoslovacia) figureaza
dispozitii de vot popular materie legislativa),
in cea numai Parlamentul legifereaza prin cele corpuri:
(Camera) Senatul.
Ambele, acestea, sunt alese prin vot universal, egal, secret, direct
proportional - dar pentru Senat cerandu-se de 30
minimum alegatorului 40 spre a fi ales, cu domiciliul de cel
un in fie reprezentanta corpurilor autonome
a ca in Franta, Senatul este un corp reprezentativ
electiv, asemenea Dietei, - dar cu puteri mai reduse.
Initiativa materie legislativa apartine numai guvernului
nu Senatului, - deosebire de Constitutia republicei franceze.
votate de trebuesc discutate de Senat in maximum 30
de zile, iar caz de readuse la Dien in alte 30 de zile. In
caz de din partea Senatului, cele 30 de zile proectul votat
de devine lege, -de asemeni Dieta prin simpla
majoritate a unel treimi cel putin din deputatilor un proect,
respins ori modificat de Senat, el devine lege cu opunere
a maturului corp. Ad, spre deosebire de toate Constitutiile vechi, ca
de cea din 1875, cele Camere nu mai sunt tratate pe
picior de egalitate.
Asemenea dispozitie in nouile Constitutii din Austria,
Prusia, nu la noi in Noua Constitutie.
Dar numai fata de Senat, Dieta are un rol superior in materie
ci f de Statului. Spre deosebire de republicele
veto suspensiv
nici-o putere
de votate in
materie legislativa.
-
francez& americana sau cehoslvaca, presedintele Poloniei nu are drept
nu are
Deci, separatia puterilor e completa; dar cu o -evidenta suprematie
legislativei. De Dieta ziva de o lege

www.dacoromanica.ro
 525

in vigoare (art. 3), presedintele republicei contra

numai publicarea in jurnalul oficial al republicei.
Suprematia legislativei de executiva de judiciara se
din art. 81 prin care se precizeaza tribunalele nu pot
discuta validitatea legilor regulat votate, deci nu pot aprecia consti-
tutionalitatea ca la noi.
Dreptul de interpelare la adresa guvernului este in mod egal recu-
noscut deputatilor senatorilor, totusi ministrii sunt
numai de Dietä, nu de Senat, cum proect de
lege trebuc depus la
dispozitie interesanta, materie de interpelare, care poate duce
la anihilarea dreptului este facultatea constitutionala recunoscutä
expres ca prin declaratie se de a
punde la fondul unei interpelari, - ceeace aiurea se face in mod
curent, motivare text constitutional!
Ambele Camere legislative se aleg pe 5 ani se reinoesc
Presedintele republicei poate dizolva Dieta cu
a 3/5 din senatorilor, - dispozitie din
Constitutia franceza. In plus, Dieta se dizolva
joritate de 2/3 din cel putin majoritatea deputatilor pentru
lucrarile legislative ordinare. In ambele cazuri, Senatul
soarta Dietei, este el dizolvat.
Lupta in jurul existentei Senatului a fost foarte vie, elementele din
singure Camere legislative.
Presedintele republicei este executive ales de ambele
Camere intrunite in adunarea sistemul francez.
mare s'a dat intre curentul din dreapta cel din
asupra puterilor presedintelui, dar ea s'a terminat prin acordarea unor
atributiuni politice mai reduse acelea ale presedintelui republicei
franceze.
Elementele din era in joc persoana maresalului
Pilsudski, au voit confere presedintelui comanda a arma-
telor in vreme de nu nutnai de pace, nu se
nici Franta nici in State le Unite, - precum alegerea lui
prin votul popular, ca in State le Unite, dar ambele tendinte au
Convocarea Camerilor se face la termene fixe, in caz de negli-
ele se oficiu. Cat priveste numirea ministrilor
a slujbasilor Statului, semnarea legilor, decretelor regulamentelor,
acestea constituesc principalele atributii ale presedintelui ales pe 7
reelegibil. In toate cazurile de prezidentialk presedintele
Camerii, numit Dietei, il suplineste, adunarea
nationala prezideaza noua alegere presidentiala.
Exercitiul puterii executive de presedinte se face prin Consiliul
de ministri, responsabili solidar in bloc fiecare parte dinaintea
Dietei, dar cum am mai spus nu a Senatului (ca in Franta). Cu
toate acestea, responsabilitatea a ministrilorr pentru actele
de rea gestiune sau pricinuind daune materiale Statului, din inca-
pacitate, n'a fost desi fi fost in ca

www.dacoromanica.ro
526

In prive$te organizarea administrativä, Constitutia polonezä

un progres prin atentia deosebitä ce o dä acestei
chestiuni in comparatie alte Constitutii vechi sau noui. Decon-
centrarea" administrativä este proclamatä esentialä in organizatia
internä a statului, dar deconcentrare nu trebue inteleasä ca
descentralizare", ci trebue numai sensul de repartitie egalä
a puterilor a sarcinilor administrative organele administratiei
locale. pot sä asociatiuni locale cu participarea
cetätenilor ale$i pentru luarea hotärarilor de interes local. Dar tocmai
ca mäsurä de prevedere fatä de autonomia teritorialä de odinioarä,
care primejduise unitatea Statului tendintele federaliste
a impärtitä sub trei stäpaniri autonomia localä este
strict limitatä in domeniul administrativ, cultural economic, prin
legi speciale anuntate de Constitutie, dar sub conducerea centralizatä
a unui guvern care lege intim diferitele tinuturi reconstituite in
unitätii nationale.
Justitia e organizatä ca in toatele Statele moderne, magistratii
numiti de pre$edintele republicei, cu judecätorilor de pace
ale$i de Constitutia prevede constituirea de Tribunale
militare cu o compentintä ce se va stabili lege speciald.
Libertatea presei cu interzicerea cenzurei, secretul corespondentei,
dreptul de asociare coalitie, libertatea con$tiintei, sunt asigurate
ca in toate Constitutiile moderne.
Se proclamä din nou drepturile omului ca o afirmatie
regimul opresiunii tariste din care a scäpat Polonia, precum pen tru
minoritätile etnice se prevede oricare cetätean are dreptul de a-si
pästra sale nationale de cultiva limba nationalä".
Articolele 109-110 reproduc, pe scurt, principalele dispozitiuni din
tratatul special pentru ocrotirea minoritätilor semnat de Polonia ca
de Cehoslovacia Jugoslavia, precum
grijc deosebitä pentru viitorul desvoltarea rasei a manifestat.
legiuitorul constituant polonez prin art. 103 care stabile$te ocrotifea
maternitätii, interzice munca sub 15 ani, munca de noapte
pentru femei adolescenti, precum munca salariatä pentru copii in
värsta obligativitätii
In ceeace prive$te, organizarea economicä a Statului,
concomitent cu cea politicä, in Cons titutia ca in
celelalte vechi sau noui nu gäsim vre-o preocupare deosebitä. Totu$i
art. 68 prevede o colaborare intre reprezentantii organizatiunilor eco-
nomice profesionale, (camerile de comert industrie, de cor-
etc.) cu puterile publice ale Statului pentru gestiunea
a vietii economice domeniul legislativ". organizatiuni
economice cu reprezentantii Statului au sä
Camera economicä supremä a republicei, in conditiunile ce se vor stabili
prin legi speciale a misiune va fi organizarea economicä a
Statului, Statul, organizat astäzi mimai politiceste, a
dat, cum faliment de ori a intervenit in domeniul economic..
Dreptul de proprietate, fie individualä, fie colectivä, este proclamat
ca unul din principiile fundamentale ale organizatiei sociale ale
ordinei idice din Polonia prin art. 99, dar se lasä posibilitatea

www.dacoromanica.ro
 527

limitätei sau inläturärei proprietätii, exprimarea pentru cazuri

de utilitate generalä contra justä despägubire. lege specialä va
termina conditiunile atingerilor la dreptul de proprietate. In
ultimul aliniat din art. 99 pämäntul este unul din
principalii factori in viata a Statului" precizeazA el
nu poate face obiectul unei circulatiuni ilimitate. vor fixa ce
Statu! are drept la cumpärarea fortatä a bunurilor rurale.
precum vor reglementa transfertul acestor bunuri conform princi-
piului structura a poloneze trebue sä ca
bazA exploatatiuni agricole capabile de o productiune normalä
proprietate individualä".
In o ultimä dispozitiune specialä pe care n'o gäsim aiurea
care e reproducerea unei dispozitiuni, traditionale astäzi, din Cons-
de la 3 Mai 1791, este aceea privitoare la revizuire, la fiecare
25 ani, dupä un vot prealabil al intrunitä cu Senatul in Adunare
nationalä, vot dat cu majoritate (art. 125).
articol posibilitatea unor revizuiri mai dese, dupä
,cererea unui sfert din numärul deputatilor fixat prin lege, confirmatA
dintr'o majoritate de 2/3 din cel putin jumätatea numärului legal
deputati senatori.
Din aceste dispozitiuni de revizuire constitutionalä la
dinainte fixate, combinate cu revizuiri posibile o cere nevoia,
pe baza unei speciale majoritäti, constatäm din nou marea autoritate
ce s'a asigurat legislativei in raport chiar cu Constitutia, nu numai
de executivä judiciarä, - spre deosebire de regimul Constitutiilor
rigide unde revizuirea cere forme mult mai grele, convocarea
Camerelor speciale de revizuire.
cuprindä inovatiuni indräsnete sau dispozitiuni inuzitate,
Constitutia Poloniei cuprinde, indoialä, dispozitiuni
spre a evita nenorocirile trecutului. Ea a fost adoptatä de toate partidele
politice, destul de numeroase, - chiar de de populistii
radicali cari au rezerve numai in privinta unor dispozitiuni nu
de inaintate, dar au afirmat progresul ce-1 reprezintä ea
pentru democratizarea Statului renäscut, precum necesitatea repedei
sale de Corpurile legiuitoare.
aceastä mentionare voi termina spunând noi, vecini aliati,
putem gäsi in unanimitatea constiintei nationale poloneze afirmatä cu
cu prilejul acceptärii Constitutiei din 17 Martie 1921, o manifestare
strälucitä despre disciplina Poloniei renäscute, despre intelegerea
a trecutului despre vointa ei neinfräntä de a evita pe
viitor pentruca polon fie asiguratä vesnic in interesul
aliate, in interesul europene spre folosul pro-
gresul civilizatiel omenesti.
Dr. N. Da§covici.

www.dacoromanica.ro
6,Vs.T/.OV,i^"..W..
Produse agricole, forestiere.
Coneesiune pentru exploatarea de
Societatea anglo-letoná pentru comertul lemnului a semnat un contract cu
polonez pentru exploatarea diferitelor páduri ale statului, In special acelea Grodno
Bialowicz, a atinge aproape 100.000 hectare.
Durata contractului este pe 10 ani. Se sá se metri cubi de
lemne anual. Societatea se angajeazA sá pláteascá guvernului o care
raporteze pentru aceastá 2 milioane lire sterline. Societatea se
de almintrelea sá construiasa diferite de transport care vor rámáne pro-
prietatea statului dupá expriarea contractului.
(L'Exporlaleur Belge, Bruxelles, Mai 1924)

Lucrátorii centrelor industriale s'au decis nu accepte miScarea salariilor,

numai cazul cá o comisiune guvernamentalá va putea prin aceste
crificii, industria se va ridica. In mod provizoriu, cea mai mare parte din fabricile
de din Lodz au redus lucrul la 2-3 zile pe 17 Intreprinderi
Incetat complect exploatarea.
Statistica semnaleazA Lodz Imprejurimi 70.000 de din care
46.000 la Lodz. De asemenea alte centre de a Incetat. Astfel
la Balianice 15 sunt Inchise 6.000 lucrátori au fost concediati la Bialistock
12.000 lucrátori sunt de lucru. Banca Economiei Populare a distribuit ajutoare
pentru un total de 35 milioane zloty din fondurile puse la dispozitie pentru acest scop
de guvern.
In Silezia de sus, turnátoriile industriile miniere au anuntat prin
de la salariile vor fi reduse cu 30% lucrAtorii vor fi concediati pe
ziva de 11. Vor fi retinuti numai lucrAtorii cari consimt sá lucreze 10 ore pe zi.
Industriile au adresat guvernului un memoriu reducerea impozitelor, ridi-
carea taxelor de import pentru prime precum reducerea tarifelor pe cáile
ferate. comisiuneformatá din guvernului din reprezentantii muncitorilor
vor examina pentru a putea decidá dacá cererile industriasilor sunt Intemelate.
(La 12 Julie 1924).

Produse miniere industriale.

Exploatarea de noul petrolifere.
Guvernul polon, preocupat de continuá a productiunei, studiazá toate má-
surile care s'ar putea lua vederea exploatArei noilor petrolifere.
De aproape 6 darea In arendá a terenurilor statului se desvolta

www.dacoromanica.ro
din ce In ce mai mult. Contractele de arendare a 20 de
pentru fiecare concesiune.
Pentru Incurajarea forajului, guvernul polon a decis se scuteascA de taxe vamale
materialele importate necesare forajului.
de aceasta, o sectiune a petrolului a Institutului Geologic al sta-
tului va o explorare geologicA a
Guvernul de de moderniza legislatia asupra
regulamentele politiene§ti la puturi, pentru
fi metodele cele mai rationale.
sunt importante petrolifere se la picioarele
Carpatilor d'abia 7% din zona petroliferA existentA din Galitia este In exploatare.
calculele Domnului Grzybovski, profesor de geologie, se gäsesc In subsolul
Poloniei la 160 milioane tone de petrol, din care d'abia s'au extras
26 milioane de tone. dubla productiunea trebul un secol pentru
epuizarea cAmpurilor petrolifere ale Poloniei.
(L'Exportateur Belge Bruxelles Julie 1924)

pentru combaterea In Industria

de a combate industriei textile In Guvernul a hat

dispozitiuni scopul de a reduce cheltuelile de productiune : reducerea impozitului
pe dimlnuarea 60% a impozitului industrial pe export. de acestea
guvernul a acordat importante credite industriei textile poloneze.
Moniteur ficiel du Commerce de L'Industrie, Paris, Julie 1924)

de plumb.

Productiunea de plumb a Poloniei a ulor la Inceputul anului 1924.

In 1924 a fost de 1.246 tone
Februarie 1.392 ,,
ff Martie 1.317
Media In 1923 a fost de . 1.517
Productiunea In 1923 a de 18.209
Valoarea productiunei de plumb In 1923 a de 10.000.000 zloty. S'a exportat
In 1923: 16.121 tone de plumb 434 tone articole de plumb.
(Moniteur iciel du Comermce de L'Industrie, Paris Julie 1924,)

exportul de

este articolul a productiune a pe dinainte de In 1913

productiunea de sare nu a trecut de 202.660 tone, In 1921 a ajuns la 301.600tone,
In 1922 la 295.400 tone In primele 11 luni ale 1923 la 330.000 tone.
Exportul de a In 1922 de 10.940 tone de 9445 tone In primele 9 luni
ale anului 1923. Exportul se face In special In Cehoslovacia, Danemarca, Letonia
In celelalte baltice.
(Bollettino di notizie commerciali. Roma 19 1924).

Buletinul Institutului Economic Rominesc.

www.dacoromanica.ro
 In 1923.

Productiunea de minereu de fier a s'a ridicat In 1923 la 449.466 tone.

rázboi extractiunea a progresat In mod regulat in diferitele regiuni :

Producjiunea de minereu de

tone)
Anii Silezia de sus Polonia Congresului) Total
(fosta Polonie
1913 104.739 311.218 415.957
1919 660.915 92.724 153.639
1920 62.342 120.324 182.666
1921 62.407 241.406 303.813
1912 78.230 316.987
1923 52.779 396.687 449.466

Rezultatele pentru vechea sunt superioare acelora din 1913.

din Silezia de sus, nu dau nici jumätate din productiunea
de räzboi.
Polonia de parte a importat, In 1923, 265.532 tone de minereu.
Productiunea siderurgia a fost In 1923 urmätoarea In tone :

Produs. Silezia de sus. Polonia Congresului Total

408.266 111.847 520.213
Otel 866.833 247.550 1.116.383
Semi produse 103.655 16.753 120.408
Lame 592.664 172.396 765.060
Table de fier de 3 min. 47.820 9.456 57.276
. subtiri 103.066 3.762 106.828

Productiunea siderurgick numai a Poloniei Congresului, a fost In 1913 urinätoarea :

418.416 tone
588.629
Lame 465.639

Aceastä productiunea corespundea la 19.873 lucrátori. Numärul total al lucrátorilor

In industria siderurgica polonezá este actualmente de 60.246.
(L'Economisie Francais, Paris 12

pentru industrin

Cele 150.000 tone de zahär, destinate exportului campaniei 1924-25 vor servi la
acoperirea In Anglia a unui credit de 3 L. st., din care jumátate va fi värsat
imediat pentru finantarea campaniei de zahär.
(Agence Economique & Financiére, Paris 7 Julie 1924)

www.dacoromanica.ro
 Producliunea de petrol 1923

Productiunea de petrol brut a Poloniei in 1923 a tone de

590.000 tone in 1922, o cre§tere de 7%. Din cantitate s'au extras ur-
mMoarele produse tone :

83.218
Petrol 199.557
Petrol lampant 96.081
Ulei mineral
Parafinä 27.097
Lumnäri 1.345
Vaselin 311
Unsoare consistent6 917

Nr. 27. Hamburg i lulie 1921).

Ziva de 10 ore de in Silezia de Sus.

In urma tratativelor ce au avut guvernul polon industriasii din Siliez:a

de sus, s'a decis sä se ca incercare, mai multe intreprinderi industriale
de 10 ore de lucru.
(La Paris 21 Julie 1924)

de mArfuri.
exterior 1923.

statisticile oficiale publicate de curând, exterior al Poloniei 1923,

comparat acela din 1922 a dat urmAtoarele rezultate, in valori :

Imporlul (in 1000 Ir. aur) :

1922 1923
Animale vii 784 1.736
Produse alimentare 118.504 157.410
Materii prime 327.431 366.651
Produse semifabricate 30.586 74.634
fabricate 367.096 575.900
Diverse 183

Total 844.584 1.116.474

Valoarea importului exercitiul 1923 este superioará 271.890.000

din 1922.

www.dacoromanica.ro
532

1922
vii 2.475 1.520
Produse alimentare 88.333 107.526
prime 155.900 421.608
Produse semifabricate 66.923 232.186
,, fabricate 341.413 432.670
Diverse 107 76
Total 655.151 1.195.586
Valoarea exportului in 1923 a fost deci superioarä 540.439.000 fr. aceleia din 1922.
(L'Expansion Economique Paris 1924)

Regimul vamal, la Import export.

Exportul de

Consiliul de Mini§trii a aprobat exportul de porci din contra unei taxe de

export de 3 Zloty de fiecare porc.
(Der Oesterreichische Volkswirt. Viena 1924)

prohibirel exportului de

In ultima a comisiunei superioare economice poloneze pentru import export

s'a decis desfiintarea exportului de orz la
export a acestor cereale In cantitate contra taxe de 15 Zloty de
(Industrie und Handelszeitung, Berlin 13 Julie 1924).

taxelor vamale

Directiunea generalä a vämilor a desfiintat dela 13 Julie taxele va-

male In aur. de de taxe vamale va apare In curând In Dziennik
Ustaw".
(Industrie und Handelszeitung, Berlin 16 1924).

Noul vamal.
Se din Consiliul de mini§trii a aprobat proectul noului
vamal. Taxele tarifului din 1919 fi reduse In mod simtitor.
(L'exportateur Bruxelles 9 Julie 1924).

de comunicatie transport.
Compleetarea ferate.

Constructia de ferate este pentru o necesitate de oarece

reteaua actualä de ferate a fost necesitätile economice stra.
tegice ale Rusiei, Austriei Germaniei nu necesitätile actualului stat polonez-

www.dacoromanica.ro
 533

Complectarea retelei ferate, a fost de toate guvernele ca o chestiune

s'am chiar diferite a executare a fost
din cauza crizei financiare.
De oarece creditele acordate ferate pentru acest scop au fost Intrebuintate
pentru asanarea executarea acestor planuri a fost consideratA ca numal
ajutorul capitalului Pentru aceasta guvernul a Inceput tratative un con-
sortiu englez francez pentru executarea acestor Grupul francez format
Société Générale d'Entreprise Union de Crédit Industriel, toate
va principalele strategice din Vest, iar linille din Est vor
fi construite de grupul Armstrong, Whitnorth et Co.
Grupul francez a fost timp de guvernul francez. Grupul
francez a In timp cu consortiul englez cu de a
fuziona ambele grupe, au refuzat franceze ca
fiecare din grupuri independent.
Viena 6 1924).

Gdynia.

Ministrul Industriel a semnat contractul cu franco-polonez, Battignoles-

Creuzot, pentru portului Gdynia. Constructia care se va In 1930,
va suma de 5 milioane zloty.
(Agence economique & financiire, Paris 5 Jul. 1924).

Veniturile

pentru prima Jan-1 Martie ne :

196.362.800 zloty
Subventia tezaurului 51.202.000
Total 247.564.800
Cheltuieli 220.743.900
(La Bulgarie, 18 1924).

comerciale.
la Constantinopole.

industriale 1i comerciale poloneze, Indemnul guvernului au organizat

cursul lunei Septembrie o expozitie la Constantinopole care va fi o
a Intregei vieti economice a acestei
Vor fi reprezentate, printre arte, arta decorativA polonezä. Se
pozitie va servi la strAngerea relatiunilor comerciale polono-turce.
(Agence Economique el Financiare, Paris 16 Julie 1924)

de din Lwow (Lemberg).

Al 4-lea de Lwow va avea Intre 5 15 Septembrie 1924. In

timp va avea o expozitie agricolA.

www.dacoromanica.ro
534

Tdrgul de din Gdainsk (Dantzig).

de care urma se intre 3 6 August a. a

fost 2-5 Oct. 1924.
irlschall, iena 27 Junie 1924).

de moneta, burse,
banenotelor In mrel poloneze.

dccizie a Tezaurului data de 27 Mai a.

dela Junie a. biletele libelate márci poloneze vor fi preschimbate contra bile-
telor libelate zloty. Preschimbarea va fi la 30 Noembrie
a. c. de Casieria tezaurului public, administratiile financiare, sucursalele Bäncei
casa de stat din Dantzig dela 1 Dec. a. pánä 31 Mai 1925, numai
de Casieria a statului de care sucursalele Bäncei Poloniei.
Pn5 la 30 Noemb. 1924, marca va fi primitä la plti de care Casieriile
statului, pentru
(L'Economisle Paris 11 Julie 1924)

polonea

Cu Incepere dela 1 lulie, marca de a avea curs legal. Toate su-

cursalele Báncei poloneze preschimbä märcile contra zloty.
information, Paris 5 1924).

Industria particular5 de tutun a fost definitiv lichidatä la 31 In 1923 a

portat din striinätate peste 8 mil. kgr. de tutun, statul timp 3.035.000 kgr..
Monopolul tutunului a raportat In primul al anului corent 49.000.008 zloty,
36% mai mult ca In anul precedent.
(Agence Economique el Financiare Paris 17 1924

Proeentul dobänzel.

decizie ministerial5 interzice se la Imprumuturi mai mari de 24%

pe an.
Paris, 8 1924).

Asanarea

Delegatii polonezi aclualmente in America chestiunea consolidärei

de poloneze de 185 mil. dolari. Aceste tratative se numai la consolidare
la Incheerea unui nou Imprumut.
(Prager Presse 9 Julie 1924).

www.dacoromanica.ro
 Monopolul

Guvernul a supus parlamentului un de lege pentru introducerea monopolului

spirtului.
(Wirlschallsdiensl, No. 26 din 27 lunie Hamburg 1924

Redueerea pe eombustibll.

Guvernul a decis impozitul pe la 5%. Impozitul a acum un

an de 40%.
(Oeslereichischer Volkswir(, Viena 21 Junie 1924).

Chestiunea fondurilor poloneze depuse In Rusia Inainte de rizbol.

Comisiunea In virtutea tratatului dela Riga, examinarea chestiunei

fondurilor poloneze depuse In Rusia de nu a ajuns la un acord, de
arece restituire.
(L'Informalion, Paris 8 Julie 1924).

Diverse.
de economied.

Guvernul polon a un Consiliu de propagandä economicd care va studia

chestiunile ce intereseazd exterior al Poloniei va face In strái-
In favoarea industriel poloneze.
(Agence el Financire, Paris 7 Julie 1924)

primul trintestru 1921.

Numárul celor de lucru a fost la Ian. a. de 67.581, la Febr. de 100.530,

la 1 Martie 110.737, la 8 Martie de 118.247, la 15 Martie 116.502, la 22
de 115.125 la 5 Apri lie de 107.741 persoane.
(Der Oeslerreichische Volkswirl, Viena lunie 1924).

Convenjiunea consular Rusia

Conventiunea consulard Intre Rusia a fost semnatä la Moscova.

sovietic prezent nu semnase o o conventiune consulard. Functiu-
nile consulilor vor exercitate autorizatiuni speciale.
(Franklurer Zeilung, 20 Julie 1924).

le

Se din. Moscova Sovietul Comisarilor poporului a ratificat la 5

conventiunea Incheiatá cu privitoare la reglementarea incidentelor de frontierd
ambele
(Gazelle de Prague, 1924).

www.dacoromanica.ro
WINdhANNVIITIIIVbAKA/
p.,0AP.S.."
Cbestluni de economie generalä
Alt vecin a cunoastere ne intereseazA putin tot de ca
a Rusiei Sovietice (vezi Bulet. Inst. Ec. Rom. No. 5 din 1924) este
Intr'adevAr dintre toate cari ne este sihgura ale
terese uneori converg ale noastre, de cele mai multe ori se In
nu se ciocnesc niciodatA.
Din cauza situatiunei externe speciale, In momentul de mai mult
eo a ne cunoastem singurul aliat sincer, care, desi
a gemut sub teroarea a Infruntat urgia a Rusiei rosii.
Dar din alte motive cunoasterea exacte din ne va fi de
anume problemele pe cari efectele fericite ale rAzboiului mondial le-au pus
de stat polonezi spre a le rezolva, au asemAnare acelea
azi consolidarea a cum aproape
sunt efectele nefericite ale aceluiasi mondial : criza financiarA.
Din acess punct de vedere din Polonia In momentele de o
din cele mai interesante mai de : de tare a primulul
vistiernic, Wladislaw economia a
pe calea a Cale obositoare, de primejdii, la
limanul muncii rodnice, a pe de factori economici
solizi.
Cum vom vedea cele ce hopul al noului drum a fost trecut.
D-1 Wladistaw Grabski, sobrietatea caracterizeazA In vorbele sale In
discursul dela 10 rostit In fata Sejmului din Varsovia (Camera Deputatilor)
Polonia nu propriu ca aceea care a reforma
din Ceho-Slooacia sau din Germania, ci se doar de eco-
o Afirmatiunile sale, D-1 Grabski le documenta cifre
foarte interesante, asupra caora vom mai
*
In genere evolutia economicA a Poloniei de la mondial Incoace este
cele mai interesante. Dela marea zi a sale, Polonia n'a avut de a
In la desvoltarea a sale economice. Polonia a In tot
cursul rAsboiului mondial, de Diferitele sale provincii au fost pe bom-
bardate, ocupate, jefuite incendiate, de de austro-germani. ce
o austro-germanA, am noi... Abia plecate ostile
puterilor centrale, mii mii de motoare masini demontate, sute de kilometri
de curele de transmisiune, adunate din toate fabricile Poloniei - Varsovia
In bolsevicilor. Alt crâncen costisitor, a dezechilibrat
ganismul economic, In vreme ce restul In liniste vindecarea rA-
nilor economice de cari deopotrivA A urmat
de cAtre Ucraineni abia aceea Polonezil caute
de trebile

www.dacoromanica.ro
 Erau prinsi vitios fatal. RAzboaiele, o noi,
de datorii externe interne. atunci a recurs ,ca lumea
epoca de atunci, - la la bancnote, iftlense,
progresiv deprecierea serveau primul la acoperirea golurilor
getare.
Inflatia o iluzie de prin care am trecut noi In 1920-1921.
In Polonia n'au fost cele dela noi. majoritatea capitalului
a trecut investiri serioase, cari au Capitalul n'a
mai sau putin fanteziste, ci s'au grupat In jurul intreprinderilor
existente, pe cari le-a demn de - au partici-
patiuni Insemnate ale capitalului german, care fugea. E drept cA majoritatea beneficiilor
economiilor realizaté de comer industrie, cari n'au fost Investite pe
fost pierdute de dar restul, majoritatea,
au rAmas neatinse sub formA de bunuri iniobiliare plusvaloare corespunzAtoare.
Astf el Polonia a putut relativ vreme, utilajul ruinat de
de armatele de ocupatie, productia a Intrecut simtitor pe cea
dinainte de balanta comercialA a e devenit activA ; dar cu introdu-
cerea zlotului-aur, industria au rAmas de
rulment s'a produs una din cauzele esentiale ale släbiciunii" de azi.
disparitia acestui fond de rulment, s'a produs scumpirea prin
scumpirea de lucru iar lAncezirea pietii, diminuarea a puterii de
sorbtiune a prin lipsa de numerar, fenomen al acute provo-
cate de ministrul de finante - au complectat mod desigur neavantajos perioada
de economicA, de Grabski.
La agravarea situatiunii au mai contribuit alte ImprejurAri. Ministrul de
finante a vrut ca o parte din capitalul-aur al nouei de emisiune sA
realizat pe cale de Imprumut extern, altA parte, ie acoperitá
anume de industrii Mai apoi
impozitele mari aur cari asupra tuturor ramurilor de productie, de cari
nu se spre a nu echilibrul budgetar - vom
plexul cauzelor cari au determinat criza de
Un fapt ImbucurAtor pentru Polonia este cA in trimestru al
1924, balanta comercialA era activA, economicA cA dupA ulti-
mele date, este In budgetul e activ, valuta nu mai
Bazele economice sunt date dar e generalA credinta
europini, cA Polonia nu se va opri progresul real important pe care
l'a In chip constant dela renasterea sa pAnA la criza actualä.
CercetArile de mai jos ne vor sA apreciem mai limpede mai terneinie
aceasta.

Polonia, a RomAnia, este rAnd o agricolA. Din cele 27 milioane

locuitori, de milioane numai 6.354.850 este lo-
cuitorilor de Din Intinderea de 10.104.522 ha, 3.771.783 sunt arabil,
913.958 454.041 86.617 grAdini de pomi zarzavaturi, 3.851.850 ha
lacuri teren 108.916 ha. de constructie.
In asemenea ImprejurAri, problema cea mai de cApetenie pe care ur-

www.dacoromanica.ro
538

sale sociale a pus-o In a o mai justa repartizare a

rurale prin reforma agrara.
Un de se Polonia din Noembrie 1916, de catre
toritä4ile militare germane, cari administrau statul polon, creat de calculele politice
ale Centralllor. Un minister al agriculturii polonez, a abia In 1918 (August).
Primul lucru pe care l'a a anularea exproprierilor
de autoritätile de ocupatie sau de sine putere. Pretutindeni marea
prietate a fost refacutä, spre a se asigura o productie indispensabill - spre
putea bolcevicii (1920) pentru a Inlätura o scumpire a
perioadelor de transitie dela mare la proprietate, subproductiunea
ce-o
Partidele din Polonia, la congresul pe care de con-
guvern al Poloniel renascute, au formulat principiile ce urmau
stea la baza viitoarei reforme agrare, principii cari de mult,
colectivitätii al statului, de acelea puse In practica alte de partide burgheze
chiar
Partidele au cerut :
1. Inscrierea lege a statului de a marea proprietate la
anume ;

2) proprietäti la o Intindere de 150-200 ha.

3) Räscumpararea a padurilor, cari trec In patrimoniul Statului ;
4) Mica proprietate ce fie nu poate trece de 14 ha.
suficient teren spre a nevoile
5) cu avere, sä rascumpere bani gata.
6) Rdscumpärarea ia rurale va
condifiunile agricole o vor permite; atunci ele fie
supuse unui impozit funciar special.
Acestea, o subliniem. au principiile formulate de urmare,
citatea de a intereselor generale din partea celor direct interesati
la expropriere, a fost foarte mare de aceea reforma agrará din Polonia n'a avut
un caracter eminamente politic, ca alte ci, vom vedea, a fost de
interesle superioare economice.
Bazele Legii agrare au de Parlamentul polonez la 10 fulie 1919 ;
Parlament a admis principiul fost alte tocmeli asupra
maxime a proprietätilor rurale. neexpropriabila, reductibild numai
pentru reacultura sau neglijare complecta a fost la 400 ha.
De parte, Statul gasindu-se In rele financiare, s'a multumit
rolul regulator al trecerii de dintr'o tntr'alta nu s'a
operatiunea Intinderilor expropriate.
Legea, In forma fusese la 10 Julie, era prea de preciziune
a fost complectata la 15 printr'o Lege asupra aplicdrii
Prin aceastä lege detaliata s'a creat iciul Central Funciar,
ridicarea noului cadastru spiritul Legea prevede ca anual se dea celor
200.000 ha. creandu-se anual aproximativ 15.000 de gospodarii rurale.
cad subt expropriere, categorii, In ordinea :
1) de bunurile Tezaurului, fostului Tar, cele confiscate
guvernul rus ca foste domenii regale polone, confiscate de regimul tarist
nobililor polonezi deportati In Siberia pentru rebeliune (992 de de aceastä
.categorie) nobililor colonizati printre polonezi. Proprietätile
rusesti, care proprietati spre a le revinde loturi

www.dacoromanica.ro
 bunurile Comisiei de Colonizare care Posnania, de sub-
importanti a
2) Bunurile de ale clerului ale minstirilor (1.008 bunuri
ha. din care 96.236 arabil).
3) Bunurile institulitlor publice, a a fi asigurati pe
cale (233 163,290 ha. din cari 30.566 arabil).
epuizarea a acestor cari au imedial In
se.siunca Statului, va exproprierea bunurilor private.
aci s'a o arendare a pe pro-
prietarii din diferite motive nu In stare le lucreze.
obligatorie a private se va face urmitoarele
principii :
Numai cei cari singuri sau moltenitorii pot fi
proprietari de pimânturi cultivate. Prin ideia marei este admisä,
ca proprietarul o administreze singur.
Munca salariati deasemenea este la exploatirile In cazul
fi teren In anumite regiuni, atunci statul va micfora intinderea
private va obliga proprietarii ale nu un randament
suficient Deasemenea vor imediat proprietitile exploa-
tate cele cumpirate de neagricultori In cursul rizboiului (speculanti).
Numai a tuturor acestora, va marei proprietti
bine cultivate, Insemneazi zeci de ani pni la scoaterea In
zare sau parcelare
Pretul de a bunurilor private a fost fixat la din media
pretului zilei ; cu pimntul se.rscumpir edificiile exploalárii, ele au
fost ridicate 1 August 1919.
Legea mai prevede la urm, terminarea reformei agrare (peste
60 de ant) propriretatea suburbani din vecinitatea centrelor industriale, nu poate
fie mai mare de 60 ha., de restul tärii la 400 ha. In regiu-
nile pe cari le va fixa consiliul de miniltri.
de este opritä Central Funciar,
marea proprietate nu poate fi un al Dielci respective, ea
nu trece In asociatii de agricultori.
Tipul gospodiriei rurale noui e de 15 ha. maximum. Statul le de a
aceste bunuri, iar Banca Agricola, Stat In Februarie
avanseazi credite lungi -a ciror rambursare Incepe abia In al laselea an de ex-
ploatar - pentru a putea face o intensivi Rambursarea
acestor imprumuturi se face In 30 de ani, dela 30-100 kgr. de pe an..
cinci de aceste nu pot fi nici divizate, nici vândute.

Aceste sunt ale reformei agrare din Polonia,

ca 1i la noi subt bubuitul tunului prezentati In parte ca o compensatie pentru
rtorii Dar deosebire de conceptie, deli legea a de un par-
lament In care partidul mai bine reprezentat, era.... partidul täränesc.
Spre complectare mai In 1921, proprietatea era astfeL
reprezentati Polonia :
Dela 50-100 ha: 5.543 bunuri 388.108 ha (239.788

www.dacoromanica.ro
540

Dela 100-500 : 8.118 proprietäti 1.955.463 ha. (1.169.879

Dela 500 ha tn sus (mare proprietate): 4.004 7.376.537 ha.(din cari
2.235.214
Pentru a ne face o idee de ritmul agrare, aia cum se aplic In Polonia,
precum de intentiunea care conduce pe cei o aplia, avem urmätoarele cifre:

Bunuri Intinderea in ha
Total De De Total Expropriate de

1919
1920
25
91
25
91
-- 6.426
18.966
6.426
18.966
--vole

1921 1532 827 705 218.011 170.22 47.799

1922 1596 424 1172 119.637 74.069 45.568
3244 1367 1877 363.040 269.673 93.367

Din acestea s'au 40.503 gospodärii, anume :

2.029 invalizi soldati decorati ;
2.857 personalul local al fostelor ;
1.031 fermieri ;
9.679 pämânt ;
21.663 cari aveau pämânt putin;
2.056 alti
1.188 gospodárii de cari nu fäcuserá agriculturä.
de acestea au mai fost repartizate la 1 1923, 8732 parcele de
colonizare (dealungul frontierel de Est) 6563 loturi, din cari 1.953 colective
4.610 individuale.
*

intactS marea proprietate cu ei utilaj se resimte In

mare másurá care e In constantS.
In 1922, 49,2% din totalul cultivabile erau Insemântate cereale, din
cari 24,8% erau secará, principalul articol de consumatiune al popula-
tiei, fatS de 27,5% dinainte de Cu toate acestea productia pe 1922 a
prezentat 91,5% din productia antebellia.
Cultura de grdu deasemenea este In sadere. In 1922 s'au Insemantat numai
5,6% din totalul arabil, de 7,6% lnainte de Cauza a acestei
minari a de este lipsa scumpetea chimice, din cari
Polonia consuma de räzboi peste 100.000 vagoane pe an, azi nu dispune
deat de vre-o 16.000 vagoane. Totalul productiei de pe 1922 nu reprezenta
In consecintä 69% din productia antebellicá.
Orzul deasemenea prezinth o dirninuare : In de 7,3% nu s'au cultivat 6,2%
din terenul orz, recolta pe 1922 reprezentand 89,1% din productia dinainte
-de räzboi.
La terenul cultivat prezintá deasemenea o sadere (12,9% fatS de 15,8%
de räzboi). Randamentul este In väditä cre§tere, poductia pe 1922 reprezen-
de 92,50% din productia antebellia.
Terenurile au diminuat ele, dela 13.6% la 11,9% din
arabil : dar productia a In chip uimitor, reprezentand
diminuarea suprafetei Insemântate, 155% din productia antebellia.

www.dacoromanica.ro
 Felul
ilor
1919
Suprafata terenurilor cultivabile

1920
TA

1921
hectare)

1922 1923 1919

productiunea

1920 1921 1922

a Poloniei.

chintale)

1923
4
MEDIA PE HEOTAR
chintale)

1919 1920 1921 1922 1923

430.415 724.632 846.837 1 041.614 1.017 400 4.287.58 6.189.086 10.181.200 11.553.42 13.535.700 8. 1.11 11.1 13.3

2.618.346 2.928.181 3.587.96 4.542.531 4.644.800 26.174.60 18.710.549 2.662.036 50.135.341 59.623.900 99 6. 11.9 11.0 12.8

Orz 532.065 786.631 991.725 1.143.092 1.199.500 6.064.606 8.397.003 12.277.167 12.967.50: 16.565.100 11.4 10.7 12.3 11.3 13.8

987.84 1.666.71' 1.923.70 .379.163 11.072.30 18.733.290 21.814.163 35.224.000 11.2 11.2 11. 14.7

Porumb 43.52 53.302 73.994 76.300 - 274.809 705.037 6.3 9. 12.8

151.727 1.643.657 1.940.739 r.279.200 105.138.837 180.963.439 167.995.613 331.189.921 264.942.500 91.3 110.1 I51. 116.6

de
zahár 65.919 70.901 109.342 136.200 12.411.684 13.848.195 11.287.918 26.714.254 25.746.200 188.3 195.3 141.8 244. 189

Tutun 1.172 - - 9.138 - 7.:

Hamei 1.952 2 000 - - - - 8.3 9.6

34.111 41.09 45.338 - 296.131 299.916 204.301 369.726 - 8.7 6.2 8.

In (semintä) 32.701 40.987 70.86 101.778 103,500 141.13. 161.697 326.962 593.900 4.3 3.9 4.. 5.1

32 304 41.769 42.700 41.927 120.275 168.296 258.572 4. 5.3 5.2 6. 6.8

(Prelucrat Annuaire International de Statietique agricole de Statistique et

merciale dela Roma).

www.dacoromanica.ro
542

Productia medie pe ha. de produtia medie dela noi, prezintá

urmatoarele cifre edificatoare sute de kgr.) :
Media Polonia
Specii 1923 Antebelica 1923 1923

9,3 10,2 13,3 12,9 10,4

10,1 9,2 12,8 9,2 8,9
Orz 11,1 11,3 13,8 10,2
11,3 12,0 14,0 9,4 6,8
Porumb 14,8 20.8 12,8 13,0 13,0
Cartofi . 96,9 1o4,4 116,0 85,5 50,22 (in 1922)
-Sfecl 234,0 207,6 189,0 335,5 176,92 )

* *

Productia agricohi a Poloniei, In raport productia mondiala

procente :
de rázboi 1921
2,3% 1,12%
24,7% 20,2 %
Orz 7,2% 4,4%
6,2% 4,6%
Cartofi 19,9% 20,9%

Opera Statului mai este mult de initiativa particulara, care o

mult
proprietari, vechi noui, au o organizatie de agricole,
toate la un Cercurilor agricole. Stint acum de agricole,
concentrate In 59 de uniuni pe arondismente grupate In 3 voivodate (pro-
peste 100.000 de membri. Aceste organizatii au 83 de agronomi-instruc-
5 ferme model, o pentru de de
de agriculturá o
Uniunea este In chipul
de supraveghere tndrumare a randamentului ;
Sectia a micilor exploatafiuni rurale;
Biroul agricol, pentru perfectionarea mijloacelor de productiune, depozit de
strumente agricole ; consortii de producatori, vite de repro-
asociatiile fermierilor de lapte are pepiniere de pomi,
de albine, etc. ;
Biroul agricole, sine cursuri populare de agricola, colaboreaza
la fondarea de organizeaza expozitii, biblioteci, etc.;
Biroul agricele, organizeaza de a produselor agricole,
depozite de cooperative de seminte de tipului
rational de ;
Biroul ocupandu-se de instructia munca profe-
la
Mai este ..Uniunea a tineretului rura' (Cracovia), 1358 Cercuri,
28 judetene 65.000 membrii, de scop educarea a
setului rural de ambe sexe.

www.dacoromanica.ro
 Agricola, avea In 1922 :
3.500 cercuri agricole;
81 federatii judetene;
191.700 ;
1.700 magazine proprii de desfacere;
600 servicii de incendiu
550 cercuri pentru tineret.
de acestea, mai are 123 de depozite de en gros, cari mar-
furile celor 1700 de magazine de desfacere
Asociatia de asemenea de propaganda agricola,
practice de agricultura, .cursuri de comercializare a produselor agricole etc. etc.
Alte Asociatii agricole sunt Asociatia din Cieszyn (Teschen),
5000 de membri, niunca silezianá 60.000 membri o publicatie care
apare in 20.000 exemplare a Colonilor militari 10.000 de
membri.

_Stocul de vite al Poloniei era

In 1921 La de Pe de
ha arabil locuitort
Cai . , 3.385.414 3.201.166 13,5 12,6
Cornute 8,351.163 7.894.586 33,2 31,1
Oi 4.267.530 2.178.216 9,2 8,6
Porci 5.231.345 5.170.612 21,8 20,4

Ar mai fi multe de spus despre agricultura Poloniei, ne-ar permite..

Nu prezentul studiu strictul necesar pentru cunoasterea In
generale a asezámintelor organizatiei poloneze, spre a putea da
seama de ceeace reprezinta

Industria munca.
Ca agricultura, situatia industriei poloneze, prezenta In 1923 de 1922
progres important. Reforma monetará a d-lui Grabski, stabilizarea monetará
In aur, ca tot balastul de impozite scumpirea corespun-
a de lucru- a lovit greu primul industria. de suficient
capital de rulement, industria e lucreze in mare parte numerar
Imprumutat, ruinatoare, cari scumpesc productia industriala In
a mai figureze In concurenta internationalá.
Sunt zile, de industriasii au prezentat guvernului un rnemoriu, In care
au formulat o serie de propuneri de deziderate spre a le salva.
Industriasii cer In primul reducerca impozitului pe cifra de suprimarea
sisternului de a o de mai mite ori la producator, apoi la
grosist, micul negustor In fine la consumator); s'a cerut acordarea de termene
mai lungi de gratie pentru plata impozitului pe avere impunerea societätilor pe
actiuni beneficiul realizat, ci rentabilitatea ce-o suprimarea
impozitului pe cifra de la destinate liberarea complecta
de taxe a carbunilor exportati (ceeace s'a N. A.).

www.dacoromanica.ro
 Din punct de vedere vamal, industriasii au cerut suprimarea tuturor taxelor va-
male de export la produsele industriale introducerea unui tarif protectionist
la import, spre a Impiedeca invadarea polone streine,
cari produse mai
Au mai cerut modificarea muncii, sensul la
de 48 ore Germania nu mai conventia dela Washington din 1919;
jorarea cuantumului admis de ore suplimentare reducerea tarifului orelor suplimen-
tare dela 50-100% la 25-50%; reducerea la 6 zile (In de a
concediului ce se muncitorului; reducerea la 10 a
pe an usurarea sarcinilor de asigurare a muncitorilor. Au mai cerut sistemulul
In acord premii Inlesnirea sindicalizArii industriilor de specialitate.
la au cerut, cea mai mare credite, reescompt ieftin
lesne de obtinut; unui credit special termen lung pentru Investiri
industriale.
Acestea sunt In cererile industriasilor, cari actualmente tocmai
studiul Comisiunei Superioare Economice, care de acord industriasii va lua
rile necesare pentru In care se zbate industria.

Producfia a Poloniei pe anii 1919-1924, In comparatie cu 1913,

cifre

Productia minierä a Poloniei

tone)

Producliunea 1920 1921 1922 1923 1924 1913

. . . . 6.892.115 7.782.188 84.882 86 8.478.528 40.727.0000

Lign 148.949 248.477 270.415 171.084 197.000

831.704 704.874 787.187 189.465 1.114.000

Ozokeritä . . . 299 868 - - -

169.203 .604 301.612 295.408 863.807 189.000

Säruri de 2.500 10.293 - 61.503 -

Minerenri de fier 120.824 238.000 885.217 449.466 - 461. 000

zinc
plumb
67.645

-
198.000

11.000
275.000

16 .000 15.000
- 78.000

Fier brut . .. . 15.214 60.000 489.000 - - 937.000

Zinc 4.652 87.000 68.000 85.000 - - 192.000

metan In mil. 450.000.000 403.717.000 4000.000.00 870.000.000 - 600.000.000

Plumb (metal) . . 6* 14.000 - -
In ce priveste exploatarea carbunelui, asadar pe 1923 un progres im-
portant de 1922, 36.097 tone de 34.832..105 tone In 1922. Totalul
extractiei din 1923 reprezintA 88,63% din extractia din 1913.
trimestru al anului 1924, un regres de 8182 tone de 1923 :
In primele 1924 s'au extras numai 8.473.522 tone, ceeace face 33.894.088
tone anual, In de 36 milioane In 1923.

www.dacoromanica.ro
 545

Din cantitatea extrasä In primul trimestru 1924, 121.302 tone, 0,97% au

fost exportate In
mult de trei sferturi din de ale Poloniei, sunt In Silezia
de Nord; apoi basinul Dombrowa al Cracoviel.
Cu totul In se azi 131 de mine de In functiune, cu 212.913
lucratori.
cu de a cantitatea de
din minele Poloniei.
In 1923 s'au extras abia 171,035 tone fatä de 219,983 tone In 1922 270A15 tone
In 1921 (192.488 tone In 1913).

In ce petrolul, cel mai important generator de energie, a produs In 1923,

73.718 cisterne de de 71.243 In 1922 (70.559 In 1921 111.367
In 1913).
Fatä de 1922, anul 1923 prezintä un spor foarte important de productiune. Din
cantitatea produsä 1747, 2 cisterne de au fost utilizate pe §antiere. In industria
petrolifera au lucrat In cursul anului 1923 In medie 13.761 muncitori, de 13.689
In 1922, 13.341 In 1921 8.628 In 1913.
dispunea In 1923 de 33 rafinerii, transformand 6,539,434 tone de
brut. Activitatea rat ineriilor pe ultimii patru ani a fost urmatoarea tone).
1923 1922 1921 1920
ei prelucrat 6.539.434 7.294.730 6.267.000 6.687.650
832.175 798.400 617.410 769.030
Lampant 1.995.571 2.o49.630 1.629.660 1.788.770
Uleiuri ware 960.307 1.118.650 1026.200 993.930
grele 993.076 1.108.100 963.740 898.600
270.975 354.320
--
224.770
--
214.180

---
13.451 13.820

Asfalt
Koks
3.111
151.635
63.063
-- --
Semifabricate

Total
810.327
9.166
6.103.347
906.830
11.000
6.583.116
1.075.780
9.570
5.716.710
-
1.407.790

6.082.250
Consumul intern de produse petrolifere al 1923, a fost de (coloana din
de cantitätile exportate (coloana din dreapta) :
204.016 tone 616.893
1.165.820 lampant 654.364
263.838 ulei 663.792
466.155 greu 604.822
90.184 parafing 241.308
11.459 2.970
3.169 vasiling 356
46.248 asfalt 39.176
1.072 koks 62.507
275.696 semifabricate 262.826
9.970 ceará 391
2.537.627 total 3.149.405
Buletinul Economic Românesc 35

www.dacoromanica.ro
 546

Din produselor petrolifere exportate, .Romdnia a 1923, 19.029 tone.

In ce privege productia ea prezint pe 1923 un important regres

de 1922 de anii premergátori, cum reese din urmtoare:e cifre
1913 600.000.000 ni°.
1920 450.000.000
1921 400.305.000
1922 402.000.000
1923 370.229.000
Po mai are o insemnatä industrie de a produclie pe ani
a fost precum :
Gazolina
gaz prelucrat kgr.
1923 19.076.932 2.075.127
1922 6.950.421 922.261
1921 5.265.461 661.358
1920 4.683.632 593.060.
1919 3.585.300 462.700
Pe prelucriirii gazului metan, inregisträm aladar un progres foarte impor-
tant ; 1920 10% din cantitatea obtinutá de gaz metan nu era transformatii
gazoliná, vreme 1923 a prelucrat deja 5%. Gazul desbenzinat a
utilizat ca generator de luminá sau combustibil chiar din cele 200 de cisterne
produse, n'au fost exportate 23.

Minele de lier au ajuns sä productia din 1913, 5i anume pro-

anualá tone pe ultimii ani in comparatie cea din 1913 :
1913 311.000 tone
1923 395.000
1922 317.000
i
Ramura industrial greu lovitä de urmärile valutare, este In-
doialä, industria siderurgicd, una din cele mai de seamä ale Poloniei, care ne inte-
pe noi indeaproape din majoritatea de foraj petrolifer,
ni le din (Bismarck-Huette); tot din Polonia ne vine mai fin
otel pentru instrumente, fabricat Hutta-Bankowa (Bank-Huette).
Productia uzinelor siderurgice polone, deli este mult celei din 1913, totuli
gratä un progres real important, cum reese din tabloul ce urmeaa :
Productia de otel tone
Female Cuptoare In tone
Anii stabilimen- Muneitori Martin
telor De Total Martin electroli-

1913 15 19.873 11 32 936.603 1.695.569 584.260 421

1922 44 42.076 22 62 273.515 566.381 473.523 83.557
1921 16 12838. 7 8 60.443 118.032 116.664
1920 16 7.798 5 10 42.610 68.892 67.598 7
1919 16 3.923 2 3 15.214 17.586 16.113

www.dacoromanica.ro
 547

altá industrie foarte desvoltata care deasemenea ne deaproape este

industria de
La Inceputul 1923, avea 837 de stabilimente de tesatorie,
149.576 muncitori : 139 filaturi 21.944 215 mixte, filaturi tesatorii
cu 103.504 lucratori. Din acestea 621 se gäsese la Lodz, acest Manchester con'inental,
la Inceputul anului 1923, 127.295 lucratori.
Industria e reprezentata de 237 stabilimente 406.834 fusuri pentru piep-
450.272 fusuri de räsucit ; 411 stabilimente de tesut 15.286
canice 2.259 de tesut
Industria bumbacului 116 stabilimente 1.247.407 fuse pentru fire fine
218.398 fuse pentru rasucitul a semibumbacurilor. Produsul filaturilor
de bumbac e prelucrat de 317 stabilimente 45.058 mecanice 757
de
Industria de 6 stabilimente 26.054 fuse 538 mecanice.
e In 4 stabilimente 15.676 fuse 1.272 räzboaie,
Sunt 8 filaturi de cu fuse 1.451 de tesut.
reprezentate prin 120 de stabilimente 6.368 räzboaie de tesut.
Dougsprezece fabrici de o productie : 496.700 kg. fire de bumbac, 645
kgr. fire de 100 kgr. fire de in (1922).
Unsprezece fabrici de o producti.e de 426
In general, industria bumbacului a itntrecut mult productia antebellica ; este
regres.
La anului 1923,-vom cita aceste cifre spre a progresul realizat cursul
unui an, -industriile de bumbac de prezentau urmatoarea situatie:

Industria de bumbac : Inceputul anului Finea anului

Fusuri fine : 1.247.404 2.369.806
Fusuri pt. deseuri 218.398 124.717
mecanice : 45.058 46.354
Muncitori 82.417
Industria
Fusuri pt. pieptänat : 406.834 351.248
de räsucit 450.272 481.150
mecanice : 15.286 753
de 2.259 667
Muncitori : 37.612
Este evident prin urmare progresul enorm pe care l'a realizat industria cotonierá
In dauna industriei de care e In descrqtere. Cauza e Polonia nu
produce e totusi tie piept vechea industrie sirni-
din Cehoslovacia, pe care o de dumping.

Cele 25 de de zahär ale Poloniei au produs brut tone) :

1913-14 4.3.76.668
1919-20 562.129
1920-21 1.209.092
1921-22 1.118.730
1922 -23 1.252.267

www.dacoromanica.ro
548

industrie, care a luat un avant ce trebue ne luarea

aminte, este lemnului.
9.176.000 ha. de terenuri paduroase. Materialul lemnos este prelucrat
In 977 de Intreprinderi industriale. Din totalul (tone) :

1910 1920 1921 1922 1923

2.200.000 102.243 856.771 1.300.000 2.449.000

Cu alte cuvinte exportul pe 1923 a pe antebellic cu nu

de 249.000 tone.
*

Foarte desvoltate sunt In industria de vase emailate, de sticldrie,

industria industria de alcool etc. etc.
In genere poate fi caracterizatA prin cifre, sunt
rezultatul unei vaste industriale asupra situatii 1922 :

P.
telor
Fabrici de zahár 70 57.879 36.116
Distilerii de alcool 1202 30.554 7.332
Brasserie 247 15.094 6.276
Fabrici de tutun 120 4.015 12..979
de chibrituri 17 1.216 4.838
Filaturi 940 157.413 154.219
Fabrici de 11 622 472
Fabrici de fire 10 151 191
153 10,282 5.310
Fabrici de carton
29.920 7.898
Fabrici de ciment
de var
41
13
57
-- 5.860

Comert.
D-1 Dr. Gheron Netta, Directorul Institutului Economic Romanesc, a In
cumentata sa asupra LegAturilor economice dintre Romania Polonia,
portanta pe care structura economicA asezarea geograficA a celor au avut-o
le vor mai avea asupra desvoltärli reciproce a
Schimbul de märfuri dintre cele cum ne-o dovedesc cifrele, devine din
zi In zi mai activ.
In 1920 totalul importului polon din a fost de 45.622 tone, In 1921 de
128.498 tone In primele 9 lunt ale anulut 1922 de 10.749 tone, repartizate astfel
pe articole tone) :

www.dacoromanica.ro
 1920 1921 Jan.-Sept.
1922
le 42.452 124.079 6.383
Fructe uscate 1.232 761

- 283 1
259

. 15 109

3 0 224
de 14 1 275
(capett) 1.698 1.282

a In de timp tone)
4920 1921

634
Zahhr
Lemne .... 1.246 260

Articole de
110
121

de
Filaturi
Produse 51 stofe
-441 888
11
1.912
80

34 116 192
Art. de ...... . 42
....... .... 92 131
.... . 46
24 38
de boiangei .. 64 60 105
253 1.12
de metal . 1.716
gata . ... -- 662
Total 3 179 21 261 31.685 tone

ainlor 1922 55 1923, ei cu

toarele cifre :
din
1923 1922 1923
In de 487 5 916 72.304 136.067

45 lei aur 157 123

In de totalul co-
0 11,4 %

www.dacoromanica.ro
 In general comertul exterior al ani, prezintá urmh'toarea

MII DE TONE IN MII FR. &UR

ata e
1938 1923
a
1922 1924

Imp. Exp. Exp. Imp. Exp. Imp. 1922 1923

Total cu . 4.126 9.14 8.194 17.648 845.150 665.150 1.116.482 1.195.586 107.1

. 1.679 8.7 2.927 798.817 669 1.107.902 868.440 71.2 78.8

de coneumatle . 233 887 246 426 119.286 157.410 107.526 74.1

447 5.43 267 85.665 8.580 184.1

Alte materli . 1.042 1.60 2.120 2.055 280.881 94.460 26.8
SemlfabriCate . . . . 25 1.00 176 1.502 80.587 66.928 74.635 218.8 811.1
. . . . 7 772 867.096 841.412 515.996 432.670 83.8
variate . . . - - - - 188 107 53 77 53.5
Animale 4.192 9.800 784 2.475 1.787 1.521 815.6 87.5

1923, comerciala a Poloniei a devenit activa, exportul reprezen-

4.116.474.000 zloti, de 1.195.586.000 la import.
Pe anul curs, datele ce ne sunt cunoscute acuma, este tot
prezentand pe lanuarie 80.050.000 zloti la 91 96.819.000 la export,
pe Februarie: 107.889.000 zloti la import 108.184.000 zloti la export.

Pentru facilitatarea exterior, Polonia a 13 conventii

comerciale urmatoarele state :
1921 ; Cehoslovacia 20 Oct. 1921 ; Franta 6 Februarie 1922 ; Italia
12 1922 ; Elvetia 26 1922 ; Austria 25 Sept. 1922 ; Jugoslavia 23 Oct. 1922 ;
Japonia Dec. 1922 ; Luxemburg 30 Dec. 1922 ; 23 1923 ;
Finlanda 10 Noembrie 1923 ; Anglia 26 Noernbrie 1923 ; Danemarca Islanda 22
Martie 1924.
Sunt terminate deasemenea proectele de conventiuni comerciale Grecia 91
Olanda proectate conventiuni Suedia, Norvegia, Statele-Unite Siam.
Ungaria tratativele au esuat, din cauza atitudinei guvernului ungar de unii
polonezi.
e sä deschidem o :
a fost Stat care a o comerciala Polonia,
totu5i interesele reale ale nationale n'au fost
A fost neglijatä primul Incurajarea exportului de vinuri Polonia
de fructe proaspete. Avem Ardeal, Vechiul Regat Basarabia sute de
de vinuri de excelentä calitate, cari nu pot fi din cauzai
de a le exporta. Ori Inainte de Basarabia furniza vinurile cele mai fine Rusiei
Poloniei, secondata de vinurile grele din Ardeal, trecute subt ungure5ti.
Astäzi nu vinuri romane9ti intinderea Poloniei, din cauza
gregtei redactdri a comerciale. Este o omisiune care a fi
ocazia conventiunii.

www.dacoromanica.ro
 ramurä importantà de de care comercialá n'a
spre a-i un bogat constant - este productia de fructe nobile ;
In anului 1923, cu ocazia unei foarte interesante de studii prin
industriale ale Poloniei, ni s'au servit la mesele oficiale, ca
de Australia. Costau, aduse Polonia, 120 lei kgr. (calculat pe cursul zilei s'a
fácut importul). In perioadá de timp gäseam la detailist, nu la produ-
cnor, mere pätule mere mai gustoase mai frumoase cele austra-
liene, 15 lei kilogramul.
totusi Polonia, dela Lemberg, la Cracovia, Posen,
120 lei kgr. pe mere din

intern ca la noi dealtfel, din cauza lipsei de numerar a

publicului de a mai cumpâra cantitätile obisnuite.
Prin tmprejurare Polonia sperä scape de toate tntreprinderile comerciale,
cari bazau existenta exclusiv pe comertul intermediar, scumpind viata. Toate aceste
ntreprinderi, capitalul de acontate - ajung
lichideze. de o care a tmpiedecat ea mult
sibilitatea apropierii de normalizare a vietii economice.
Aceasta este mai usor cu cu Polonia are o
de cooperative. Cooperativele se Impart In chipul pe categorii :

1922 1923
Total 12.264 13.435
De 4.196 4.874
Constructii 475 561
Credit 5.343 5.544
Agricole, comerciale 786 839
Comerciale 302 334
Pentru de materii
prime atelierelor 324 357
ferme 502 520
Agricole 79 88
Industrii agricole 67 67
Industriale 70 78
edituri 53 63
67 110

Mare parte din ele au fost mostenite dela fosta ruseascl, aproxi-
mativ 25% au fost dela Incoace.
Aceste cooperative mai au 51 de sucursale sunt organizate In 46 de Uniuni, con-
trolate de Stat.
Numärul membrilor acestor Uniunt era 1922 de 2.365.568.

Transporturi.
Refacerea industriei polone nu s'a putut realiza
ferate. Progresul pe care administratia ferate poloneze a realizaze, cu
tot cu bollevicii este foarte remarcabil reese din cifrele tabloului
de mai jos :

www.dacoromanica.ro
 feaM

1919
km.
Lungimea limilor exploatate 7.413 13.150 15.400 16.260 16.750
locomotivelor 2.827 3.763 4.373 4.968
vag. de 4.859 7.259 8.680 9.454 11.158
marM 41.953 67.750 97.145 117.718
Incarcate zilnic
(medi e) 4.100 4.180 5.790 7.267
trimise de
600
Efectivul personalului 114.441

de rboi, o
ce

a de
en fast acdpetite (Baldwin). IC t?mp
Guvernul pólón elé polone de
motive :
72 pentru 1922
1923
164 1924
298 1925

fabricatiunea vagoanelor de de ea se
In uzine speciale, din cari mai multe existau de Polonia
produce anual 2000 vagoane de cisterne (o la Sanok, alta la Cra-
Guvernul a 1922 o mai mare, livrarea pe 4
:a 1000 vagoane 8000 vagoane de
ferate ama de bine qrganizate Polonia a devenit o Impor-
de transit.
In cursul anului 1923 ferate polone au transitat 9.454.973 tone de
din cari 1.154.998 tone expediate din 1.033.532 tone destinate Romaniei.

de 16.730 km. linie Polonia 16.125 km. de

de comunicalie pe :

5.522 km.
Niemen 4.337
Niprul
Warta
Nist
Dv. 678
Prutul 2.24

km. mimai sunt

de acestea, Polonia mai are 264 km. de canaluri, anume :

www.dacoromanica.ro
 Canalul Augustowo
Krolewski (Vistula-Nipru) kin.
Oginski (Niemen:Nipru) 54 km.
Bydgoszcz (Vistula-Warta) 27 km.
Peore proectat lege cu Marea Neagra, vorbit
dr. Gheron Netta in expunerea care o

in polonia o 4esvoltare 4e
oficiilor a crescut precura
1920 3702
3660
1922 3784

inandatelor a de:
5.091.000 in 920 3.245
6.276.000 1921 28.837
6.638.000 1922 133.051
192.000 mandate expediate In 1922 Germania reprezentind
478 milioane polone.
Scrisorl, esantiloane s'au :

403.491 in

1932
dispunea :

2.792 statiuni telegrafice ta 1920 1570 aparate

3.494 1921 1869
3.731 1922 2016

153.821 km. fir telegrafic In 1920

159.780 1921
166.774 1922
txpedind 11.571 In 1920
14.008 1921
13.881 1922
:

1.296 In 1920 47.450 aparate

1.236 1921
1.353 1922 60.629
cari :
43.500 in 1920
46.377 1921
57.638 1922

convorbiri
120.114 1921
158.837 1922

www.dacoromanica.ro
 Asupra acestor doua capitole nu rämne mult de : toate
detaliile conferinta pe care dr. Stänescu a In seria de
asupra Poloniel, organizatá de Economic Românesc, conferintä al text
In cuprinsul acestui
Mai doar sá constat6m, cä de un an, de profesorul universitar Grabski
a pre4edintia cabinetului a obtinut dela Sejm o quasi-dictaturä
economick politica economic5 e tot mai spre libertate complectä.
Anul acesta au Mate libere export, färá taxe, fasolea, mazärea, carnea pre-
paratä, päsärile, s'a permis exportul de porci ivite con-
tingentare dar plata unor taxe export, s'a permis In exportul
al orzului, al (35 vagoane) de de casä 900
goane de zabär etc.

Acordarea acestei dictaturi financiaro-economice a d-lui Grabski, dovedelte o deo-

sebitä maturitate din partea membrilor Sejmului (Camera deputaplor) care,
cum ne-a arätat d-1 profesor universitar N. Dalcovici In interesanta sa conferintä asupra
Polone - un rol totul In puterea e cu
mai de admirat acest vot al Sejmului, prezintä un mozaic de
politice. Sejmul are 450 de locuri, cari se repartizeazá astfel :
la rând dela dreapta spre :

1. Partidul care extrema dreaptä In Parlament,

98 de mandate condus de d. Grabski, Glombinski, Sejda fostul titular la externe,
Lutoslavski, etc.
2. Partldul populist con dus de Dubanovicz, Stroinsky, Mihalski, fost
ministru de finante, generalul Haller, etc.
E partidul marilor latifundiari. Dispune de 23 de mandate.
3. crestini-sociali din Austria),
de Korfanty de Gdyk ; e partidul muncitorilor
Are 43 de In parlament.
Partidele ad, constitue aripa a Sejmului.
Centrul e din paridul al d-lor Witos, preiedintele
Rataj.
Este partid eminamente agrar dispune de 68 mndate.
Opozitia aia nationalä, - se compune din urmátoarele partide :
1. care s'a desprins tot din partidul
d-lui Witos, un program ceva mai aripa a
12 scaune In Sejm.
2. Partidul formând aripa dreaptá a condus de
Thugut de Poniatowski.
Partid eminamente agrar, urmäre§te o agrará radicall
Are 48 In
3. condus de Wachowizkiy, 18 mandate.
4. apoi seria partidelor de
In contrast cu toate partidele de aci, cari partide poloneze.
87 de voturi, anume :
35, Ucrainienii 20, Rutenii (din orientalS) 5, Germanii 16,
albi 11.

www.dacoromanica.ro
 5. Intre se condus de Morawszki.
Au 31 voturi.
6. Partidul 4 voturi
7. voturi.

Alt fapt remarcabil este frontul unic national al partidelor poloneze de nece-
sitatea industriei din Polonia.
S'a dat de toate guvernele se un mare sprijin populare
cooperativelor de colonizare dealungul granitelor, pentruca duce succes lupta
de nationalizare economicA. Toate partidele poloneze sunt asupra principiilor
cari vor sta la baza reglementArii legislative a de societAti anonime.
In Silezia de sus In Posnania, chestiunea capitalurilor este reglementatá
prin speciale ale tratatelor de pace respective. In Polonia
s'a stabilit deja principiul la sau sindicate industriale cari produc
In actiunile trebue fie nominale iar 51% din capita)
trebue fie polonez. Mai mult de din membrii consiliilor de administratie
trebue fie de asemenea polonezi, ca directorul general. In genere actiunile fa-
bricilor de automobile, arme, fier a carboMfere sunt blocate.
Pentru alte industrii, cari nu sunt cu nationalä, pot
fi constituite capital cu persoane.

In genere In chestiunea Intreprinderilor industriale, financiare agri-

cole avem foarte instructive In Polonia
Puternica din (Posen) care a
trei din bunurile imobiliare industriale germane, metoda de lnarire a
efementului economic polon In practicA In subt conducerea fostului
ministru de Michalski, pe atunci IncA directorul celei din

Organizatia din Posen metoda de finanta din Lemberg a avut

rezultate asa de neasteptate ele formeze obiectul unui studiu special,
pe vom publica Inteunul din numerile viitoare ale Buletinului.
deocamdatA numai (Posen) admirabil 150.000
locuitori, era la terminarea mondial caracter
pur german. el este mai polonez din Polonia, 95% din e po-
In economicA abia se mai urme de proprietate germanA.
acest mare proces de nationalizare s'a fäcut mijloace economice
sociale pe cari Germani nu le pot critica asupra cum am spus
mai reveni.
In ce subsolul, el este proprietate exlcusivA a proprietarului
In ce terenurile petrolifere.
Statul vre-o 290.000 ha. petrolifere, a exploatare o concesio-
pe bazele
Termenul de concesionare de putin 25-35 de ; beneficiarul concesiunei este
obligat un anumit de sonde pe an; o de
6.-12% din productiune concesionarul este obligat despAgubeascA statul pentru
pagubele cauzate eruptiunea sondelor.

www.dacoromanica.ro
 d-lui
a act datoriel a pe 1920, 1921
1922 31 Dec. ale an):

IN MONEDA IMPRUMUTULU1 IN MII DE ZLOTI

1920 1921 1920 1922

2.481 877.463

a) conaolidatä 15.121.113 19 897.54

b) . 236 108 884.810 384

1.709.180 1.467 911

. 179.11

.
. . . . 82. 8

. 800.000 18.218.087 14.218 181

Italia - - 40 480 40.974 19.584

fr. aur - - 825

lire 75.003 000 - 142 19.584

fr. - -
Norvegia . . . 13.341 832 16.497.417 92'.
. . » dan. - 858 850 - 860 885

. . . . - 173.080 -
. . . 73.809 73 -
P.

de la La Juillet 4. no.
Agricutture Pologne). Agence de
économique quotidten. Varsovte, 1922, Septembre 5.
Annuaire Statistique de la Republique Polonaise. Varsovie 1924. p
(Publication Central de Statistique.
(Georges). Ce qu'il faut savoir de la p.
Commerce Polonais. Agence télégraphique de l'Est. au
mique quotidien, Varsovle, 1922, Septembre, 5.
La éconamique polonaise. Le Temps.
Daszgnska- Golinska (Dr. S.). La en p.
iile ministru polon, D-l.
polonez ; internS ; Reforma ; Respactul tratatetor.
Octombrie 19.

www.dacoromanica.ro
 557

Die industrielle Entwicklung Polnisch-Schlesien. Prager Presse. 177, p.

Esquisse du développement et de l'organisation des la petite pro-
priété en Pologne. Varsovie, 14 p.
Forets, Industrie et du Bois en Pologne. Agence de Est.
au Bulletin économique quotidien. Varsovle, Septembre 5.
Ein polonisches Gesetz gegen Zinswucher. Industrie und 1924,
Juli, 13, nr. 163.
poinische Goldbilanzierungsverordnung. Wirtschaftliche Wien, tQ24,
Juli 18, Jahrg. nr. 22, p. 581-582.
Grabski (Ladislaus). Voraussetzungen und Folgen der Waehrungsstabilisiertmg
Polen. Mitteleuropäische Wien, 1924, Juli 18. nr. 38.
Guide du Commerce mondial Tome Pologne - 1922.
Guicodial).
Herabsetzung polnischen Kohlensteuer. Industrie und
Juli 12, Nr. 162.
Industrie agricole (en Fologne). tilégraphique de au
.économique quotidien. Warsovie, 1922, Septembre 5.
Industrie Métallurgique (en Pologne). Agence de au
Bulletin économique quotidien. Vgrsovie, 1922, Septembre 5.
Industrie de métaux (en Pologne. Agence télégraphique Supplémeint au Bul-
letin économique quotidien. Varsovie, 1912, Septembre 5.
Industrie miniére (en Pologne). Agence télegraphique de au Bulletin
4conomique quotidien. 1922, Septembre 5.
L'Industrie dans le Monde. Pologne. Le Courriar des
1924, Juillet 19, V No. 189.
Industrie Pétrolifére en Pologne. Agence télégraphique de Supplément au
letin économique quotidien. Varsovie, 1922, Septembre 5.
L'Industrie polonaise en 1923. L' Economiste Europeen. 1924, Mai 2, No. 1678, p.
L'Industrie polonaise en 1923. L'Economiste Franfais. 1924, 31 Mai 1924, 52 ann.
No. 22 p. 681.
L'Industrie du sucre de betterave en eccidentale dWrés 1920-21
de la production du sucre pendant la campagne 1921-122. 1922, 59
(-61) p.
Kipper (Dr. H.). Die finanzielle Lage Polens. irtschaftliche Nachrichten. Wien, 1924,
Juli, 11, 1. Jahrg. nr. 21, p. 554.
Krolikowski (Etienne). Etat de l'agriculture en Pologne. Varsovie, 1923, 69 16

Kutrzeba (Stanislaw). La questition juive en Pologne. Essai historique. Cracovie,

1919. 57 p.
Die polnische Landes- Wirtschaltsbank. Industrie- und Handels- Zeitung. 1924, Juli, 12
162.
Die Montanindustrie Polnisch- Oberschlesiens. Kattowitz. 48 p.
Nasta (Livia P.). Criza de guvern din Polonia. Cum s'a remanierea. Plutus,
1923, Noembrie 2.
(Liviu P.). Programul de asanare al finantelor poloneze. Declaratiile
ministru Grabski. Argus. 1923, 8. No. 3062.
Nasta (Liviu P.). Programul noului ministru de al Poloniei, Argus. 1923,
7, No. 3061.
Nasta (Liviu P.). Rostul Polone de Emisiune ei fat5 de

www.dacoromanica.ro
558

Industrie. Interview d. Rybinski, al de Stat. Argus.

lulie 5, No. 3059 p. 3.
len. Wirtschaftdienst. Hamburg, 1924, Juli, 11, Heft 28 p. 892-893.
lens neue Minderheitsgesetze. Prager Presse. 1924, Juli 25, 4 ahrg. nr. 203.
Pologne. extérieur en 1923. Bulletin Commercial Bruxelles, 1924, Juin 2,
43. ann. No. 22, p. 510-512.
Réforme monétaire (en Pologne). Moniteur 011iciel du Commerce et de l'Industrie
Paris, 1924, Juin 11, No. 85. p. 2909.
Le Role de la Chambre d'Agriculture Poznan et l'agriculture en grande Pologne
Poznan, 1923, 53 p.
Salpeter (Dr. Norbert). Die wirtschaftliche Seite der Sanierungsaktion in
Mitteleuropäische irtschall Wien, 1924, Juni 13, nr. 33, p. 1.
L'attuale situazione economico-finanziaria (Polonia). Bollettino di notizie commerciali.
Roma, Aprile 10-17, p. 310-311.
Unificarea administrativA In Polonia. Dacia. Bucuresti. 1924, Octombrie 22.
der polnischen Industrie zur Behebung Wirtschaftskrise. irtschaft-
liche Nachrichten. Wien, 1924, Juli 18, 1. Jahrg. nr. 22, p. 583.
Zalplachta (Dr. 1.). Refacerea finantelor poloneze. IncercArile noului ministru de
Plutus. 1923, Octomvrie 19.

www.dacoromanica.ro
 Indexul pretului de en gros
(Baza 100 1914).

1921 1922 1923 1924

- 59.231 551.904 252.168*

Februarie
Martie
-- 63.445 859.110
988.500
248.430*
245.278*
priHe - 73.465
75.106 1.058.920 109.1
Mai -- 78.634
81.530
1.175.350
1.881.400
104.0

- 87.820 3.069.970
August - 103.342 5.294 680
Septembrie . . . . 60.203 135.786 7.302.200
Octombrie 65.539 152.365 279.332*
Noembrie 58.583 201.326 686.427*
Decembrie 275.646 1.423.007*

Indexul de detaliu al articolelor alimentare

de
(Baza 100 1914)

1921 1922 1923 1924

25.140 73.631 493.132 415.092*

Februarie 31.827 75.157 857.964 400.555*
Martie 81.269 1.132,960 376.149*
Aprilie 31.711 91.865 1.247.837 167,0
Mai 32.640 101.458 1.378.881 160.7
35.393 108.069 1.636.650 161.0
. . . . . 45.655 129.311 2,419 723
August
.
53.100 157.396 -
Septembrie . . . . 60.728 17.207 6.410.000
Octombrie 75.174 227.228 21.589.530
75.848 - 53.148.510
Decembrie 74.626 323.829 152.627*

*) Oct. 1923 numärul de este-1.

mil.

www.dacoromanica.ro
506

Polonia.
(Baaa 100 1914.1

1921

46.883 352.695
. . . 8.085 570.625 292.417*
. 17.974 761.821
. . . 58.627 835.113 3
Mai 17.909 63.914 916.657 429.0
1.277.967
25 709 78.798 2.093.646
August 90.823
Septembrie 107.663 15.600
Octombrie 48.06 1.899.480
Noembrie . 47.628 179.987
230.9'76 119.657*
Decembrie

al Poloniei dela 1920-1923.

Valorile In de Sloty. Cantitätile In tone rnetrice.
Ba1anta

PERIQADA
Sloty Tone Sloty

1920 - - 620.315 -
1921 - - 2.028.044 -
1922 4.123.500 633.2 9.109.400

1923 17.647.718

de

www.dacoromanica.ro
 531.

Rezerva de
(In miiri)

1923 1924

Ianuarie
. .
- -
12.811
26.32
158
41.125 45.412
45.427
66.191
66.6
13 41.682 45.434 67.978
Aprilie 13 39.500 43.875 41.875 45.478 55.656 20.311
Mai 5038.900 44.015 41.941 70.804 21.090
lunié 39.700 30.9444.081 43.887 41.082 82.822
40.300 31.4944.107 46.857 36.07
August . . 31.6244.132 47.953 34.198
Septembrie . . 19.387 41.190 32.4C44.153 53.180 22.02
Octombrie . . 41.617 33 44.175 20.409
Noembrie . . 44 193
22.58. 42.239 33 81( 54,258
Decembrie . . 24.921 42.621 41.01' 44.126 54.908 19.546

Circulafia
(In mii de márci poloneze)

NA 1921 1922 193 1924

. 239.615.266 9119.160.307 313.659.830.014

Februarie. 62.560 247.209.505 1.177.300.803 528.913.418.744
Martie 74.087.403 250.665.464 1.841.205.620
Aprilie . 86.755.300 260.553.764 2.382.396.795 570.697.000.000
. 94.675.800 276.001.108 2.733.794.113
lunie 102.697.300 300.101.133 3.566.649.072
115.242.300 4.478.709.058
August 133.734.200 6.871.776.622
Septembrie 152.792.057 463.706.017 11.197.737.897
Octombrie 182.777.296 579.972.769 23.080.402.211
Noembrie . 207.029.096 53.217.494.679
Decembrie 793.437.499 126.371.955.360

In

www.dacoromanica.ro
562

Depozitele casselor de economii postale .Poinnia.

(In mii de márci Poloneze)

LUNA 1921 1922 1923 1924

- 4.039.106 5.339.164 2.445.913.034

Februarie 1.254.700 4.195.200 5.481.6112.796.361.246
Martie 1.447.300 4.330.300 6.072.587 3.026.681.814
Aprilie 1.707.900 4.448.600 6.487.1793.510.454.791
Mai 1.965.900 4.532.700 13.680.178 2.044'
2 128.700 4.587.900 29.892.174
2.312.800 4.699.030 50.597.506
August 2.622.500 88.415.766
Septembrie . 2.624.400 4.757.000 125.693.599
Octombrie . 2.754.30.0 4.909.000 568.454.549
Noembrie 3.106.100 5.168.508 1.264.409:684
Decembrie 3.701.900 6.296.273 1.144.360.239

Miscarea cassei de compensatiuni Polonia.

(In mii)

LUNA 1 2 3 4

lanuarie 3.179.660 25.787.122 210.425.084 15.931.719*

Februarie . . 4.220.895 33.856.972 275.387.671
Martie 7.018.449 38.000.573 314.483.244 17.247.184
Aprilie 5.849.798 46.294.252 382.585.874 20.200.586
Mai ..... . 8.890.840 47.866.830 435.061.360 15.949.334
8.460.906 50.226.899 503.356.440 12.545.068
11.782.609 65.216.506 814.090.058
August 12.434.085 81.068.853 1.043.882.280
Septembrie . 16.001.952 95.803.599 1.094.407122
Octombrie . . 23.190.033 103,610.171 3.187.691.290
Noembrie . . 25.697.253 143.197.501 6.885.042.98
Decembrie . . 21.914.186 143.480.876 12.545 07'
Total . . 148.640.666 874.410.163

In zloty.

www.dacoromanica.ro
 Cursul schimbului la Paris paritatea lei pe lunie lulie 1924.
1924 Anglia State le-Unite Elvetia Cehoslovacia
tru Pentru 100 Lire Pentru 100 Franci
Lei Pentru 1 Pentru 100 Franci ital iene elieni cehe
CURSUL LA
curs parita curs I curs curs curs e curs
in frs. frs in lei frs.I in lei frs. In lei in frs. in lei in in lei in frs in lei

2 8.65 1136.- 87.55 1012.07 21.30 246.22 87.45 1009.92 87.85 1015.34 358.- 4138.48 59.-
4 8.40 1190.48 85.70 1021.43 19.90 236.30 87.50 1041.67 86.25 1026.71 349.50 4160.72 58.50 696.43
6 » 8.25 1212.- 85.90 19.90 241.18 87.32 1058.11 86.15 1044.13 4242.- 58.60 710.71
11 8.- 1250.- 81.67 1013.37 18.80 86.20 1023.75 331.- 706.-
17 8.10 1227.- 80.18 975.79 225.75 86.95 983.58 328.75 4032.95
1058.18 80.82 55.30 31
24 8.25 1212.12 81.80 991.51 18.92 229.33 87.- 1054.54 81.50 987.87 337.- 4084.84 672.72
30 7.80 1282.- 81.93 1050.34 18.94 242.81 87.07 1126.23 81.45 1044.18 4317.13 56.30 721.76
2 7.80 1282.06 83.25 1067.31 19.23 87.75 1125.- 83.- 1064.10 344.50 4416.69 57.25 733.77
8 7.90 1265.83 84.52 1069.82 19.50 246.83 - - 83.25 1053.80 348.- 4405.08 57.- 721.52
11 8.50 1176.- 85.62 1007.49 230.79 88.70 1048.11 83.50 981.96 356.75 4165.35 - -
15 9.- 1111.- 84.53 939.12 19.35 215.63 88.05 978.23 85.50 927.68 352.- 3910.72 57.40 637.71
18 8.70 1149.- 85.90 987.22 19.40 222.90 88.35 1026.63 84.70 977.20 358.75 4122.03 58.86 675.71
21 8.55 1169.- 84.64% 989.50 19.34% 226.25 89.70 1042.73 973.19 354.25 4141.18 57.70 674.51
23 » 8.50 85.28 1003.74 19.35 227.74 89.45 1052.82 83.60 983.97 356.50 4190.- 57.50 676.77
25 8.35 1199.- 85.85 1029.34 19.49% 233.74 89.40 1071.- 84.37 1011.591358.25 4295.41 58.40 699.11
28 8.50 1176.- 86.84 1022.10 19.79 232.92 90.07 1060.12 85.20 1002.80 363.- 4272.51 58.75 691.48
31 » 8.65 1156.- 88.39 1021.78 20.05 231.77 91.10 1053.11 84.80 980.26 59.80 692.11

www.dacoromanica.ro
 SUMARUL
.
Studii, Cercetäri Rapoarte economice :
Relatiuni econornice polono-rom5ne de Dr Gheron Netta 487
Politica reforma monetará Polonia de Dr Stänescu 502
Constitutia de Dr N. Da$covici 520
Note informatiuni economice :
Produse agricole animale forestiere 528
Produse miniere industriale 528
Schimbul de 531
Regimul vamal prohibiri import export 532
Mijloace de comunicatie, transporturi 532
Târguri expozitii comerciale 533
Schimbul de valori, monedá, burse, finante, etc 534
Diverse 53&

Arhiva presei economice:

Polonia de Liviu Nasta :
Chestiuni de economie generalg: 536
Agriculturä 537
Industria munca
Comert 548
Transport 551
Politica economicA 554
Idicatiuni bibliografice asupra 557
Statistica economicä :
Indexul pretului de en-gros in Polonia
Indexul pretului de detaliu al articolelor alimentare de
..........
in Polonia . 559
Indexul costului vietei Polonia 560
Comertui exterior al Poloniei dela 1920-1923 560
Rezerva a casei de imprumuturi poloneze ....... .
Circulatia fiduciará Poloniei 561
Depozitele casselor de economii postale in Polonia 562
Miscarea casei de compensatiuni Polonia 562
Cursul schimbului la Paris paritatea in lei pe luna Mai 1924 563

www.dacoromanica.ro