NOEMBRIE 1924 No.

BULETINUL INSTITUTULUI
ECONOMIC
DIRECTORUL INSTITUTCILUI :

Dr. NETTA

CUPRINSUL:
ECONOMICE

Institatului Economic Romanesc.

PROBLEMA

Valuta bugetul, I. Raducanu.

Politica a Danemarcei, C. I. Karadja.
PROBLEMA LOCUINTELOR :
Vadul comercial Italia, Dr. Jean
PETROLULUI:
Dona masuri, Topliceanu.

ECONOMICA ROMANA

URMERZA 4)

SEDIUL INSTITUTULUI:

www.dacoromanica.ro
CONDUCEREA INSTITUTULUI ECONOMIC

Presedinte :
OSCAR fost Ministru, Director la Banca Nationalä a
Vice-presedinte :
L. MRAZEK,') Profesor universitar, Directorul Institutului Geologic.
Administratori-delegati:
DR. L. Fost director general al Statisticei.
Pentru sec(ia de
ING. C. lndustrias.
Administratori:
DR. I. N. ANGELESCU, Secretar General al Ministerului de Industrie Comert.
C. I. Director la Banca Nationalä a Rominiei.
D. D. BRAGADIRU,
BRÁTIANU, Ministru de Finante.
C. D. BuILA,') Profesor la politechnia
DR. C. BUNGETEANU, Profesor la Academia de studii comerciale
industriale.
DR. Sr. CERKEZ, Presedintele Uniunei industriasilor al Camerei de
mert din Bucuresti.
ING.
CIPAIANU, Subsecretar de Stat.
ING. M. CONSTANTINESCU.
DR. D.
DR. GR. DUMITRESCU, Profesor universitar.
ING. T. EREMIA. Administratorul delegat al Creditului Technic.
D. OHEORGHIU, Secretar General al Ministerului de Finante.
E. N. GIURGEA, Directorul Buletinului Statistic al României.
V. fost Ministru.
DR. D. Profesor Universitar, Presedintele Institutului Social Român.
R. HALFON,' Administrator delegat la Uniunea Comercialä la Banca
Chrissoveloni.
DR. G. Profesor la superioarl de agriculturä, Direc-
tor General al Indrumarilor agricole.
LUCASSIEVICI, fost Ministru.
DR. VASILE MARCU, Directorul general al Bäncei Regionale din
I. LUCA P. fost
ING. OSICEANU, Directorul General al Soc. Steaua-Romana.
CHR. STAICOVICI, Secretarul General al Camerei de Comert din Bucurestl,
AL. N. fost Director la Banca Nationalä a României.
ING. N. P. Directorul General al Bäncei Românesti.
ERHARD WOLFF, mare industrias.
DR. AL. ZAHARIA, Profesor universitar.
Censori
E. Director de
GR. GOLESCU.
R. Director la Banca de Scont a României.
Censori supleanti :
DR. ERNEST ENE, Director Banca Elvetianä-Rominä.
G. LEONTE, Profesor Secundar, functionar superior la Banca a
României.
DR. V. Directorul Societätei Nationale de Credit Industrial.
Directorul Institutului :
GHERON

Constituesc Comitetul de Directiune al Institutului.

www.dacoromanica.ro
ANUL HI NOEMBRIE 1924 No. 11.

BULETINUL INSTITUTULUI
ECONOMIC ROMÂNESC
DIRECTORUL

Dr. GHERON NETTA

colaborare largä, a
deauna repede mai la sfortarea izo-
laid
Convins de adevär, Economic Românesc l-a adoplat
dele in metodele cercetare a problemelor economice
financiare.
Astlel el a utunci cârul sd se din
asupra celei mai grele probleme, pe care tara
sd o deslege domPniul economiei publice private,
asupra problem2i monetar2", se ian
de rezolvirea cärora va se
al
cercetarea problemei Economic
nesc a deschis o ipaginele publicatiunilor sale ace-
lora cari aduceau un pentru studierea problemei ce-1 preo-
iar pe parle a la tribuna sale
organelor autorizate in acest
De se Economic Românesc,
propane cerceleZe alte probleme in mod
problemelor cercelale trecut.
Este vorba de cercetarea probl2melor productiunei", tare
a la colaborare.
de ce se vor face problemele produc-

www.dacoromanica.ro
714

vor fi cercetale ciclu de conferinte pe care le

primele pagini cari
aceasta de colaborare a nu
luminarea fefelor problemelor propuse, dar ea cores-
pande membrilor noastre care o aprobá

In de la problema publicám: con-

la Economic de D-1 I. Räducanu, profesor
Academia de Comerciale Indu.striale, Valuta
expunerea D-lui C. Karadja, privitoare la Politica
a Danemarcei", profesoral Gustav Cassel
Ca contribufiune la problema att de azi a locuinfelor
a regimului sub care locuinfa fie aducem
cercetarea D-lui Dr. Jean Rntohi, care despre Vadul
Comercial Italia" .
Incheem prima parte a buletinului arlicolul D-lui Topliceanu
la politica de Douä masuri" pe care
a petrolului ni le aplice e
vorba sau pe noi cercul de

www.dacoromanica.ro
 Problemele prodawanei.

Conferintele Economic Românesc.

Institutul Economic Românesc activilaiea
sa de cerceiare a economice de
dire a economice masele mai largi ale poporului
un ciclu de la Problemele
Productiunei".
trecut, in cari Problema
cercetatii din vedrre, au un pulernic
cuprinsul
De sigur vor mai
productiunea aceea care
primul va de viiloiire a monetei
Ciclul anului cuprinde conferinte:
Dr. N. Productiunea valuta.
Dr. G. Anlipa: escäriilor noastre.
Dr. C. Cooperativele productiunea.
Dr. Aristide Organizarea comertului productiunea.
Dr. C. Bungetianu: Exploatarea pädurilor in cadrul nouei legislatiuni.
C. Rolul in problema productiunei.
Ing. C. Casassovici: Relativitatea bogätiilor noastre naturale.
Dr. Exportul stimularea productiunei.
Dr. I. Gr. Dumitrescu: Regimul capitalului sträin
N. Georgescu: valoare a terenurilor inundabile.
Dr. Problemele zootechnice ale productiunei.
Dr. G. Reforma agrarä productiunea.
Dr. V. Madgearu: Exploatarea intreprinderilor publice.
Dr. Glieron Productiunea cercetarea debuseului extern..
Ing. Cezar Popescu: Productiunea industrialä perspectivele ei.

www.dacoromanica.ro
716

G. Popescu: Productiunea fatä de organizarea

pe C. F. R., N. F. R. i S. M. R.
Dr. V. Productiunea i organizarea creditului i

privat.
Dr. Educatia economica a productiunei.
Dr. G. Productiunea organizarea muncei.
Audierea conferintelor este liberä pentru oricine. Ele amfi-
Fundatiunei Universitare 'Carol 1, in fiecare dela
p. m.

www.dacoromanica.ro
 Problema

Valuta bugetul.
In expunerea sa asupra problemei monetare, publicatä Buletinul
Institutului Economic Românesc D-1 C. Garofild ajungea in incheere
un deseori enuntat: toate bale mcmetare vornesc dela
buget".
Incep cu a D-sa, incercInd sä dau uncle lamuriri.
Intre buget problema cum se pune, mai ales dela
marele räzboiu incoace - existä o directä Problema
dela räzboi incoace, nu poate fi analizata cu argumente
nici solutionata cu scoase din teoriile economice dinainte
de räzboi. sunt schimbate, sunt cu altele
atunci.
Ceeace numim azi moneta, este in cea mai mare parte o deteriorare
a monetei, este un de public sub forma de moneta,
plinind functiunea de monetä.
Creditul public a apel, ca la ratio, la ultima resursä
pentru gospodaria la falsificarea monetei. Lucrul e cunoscut
din trecut. Domnitorii nostri, cari n'aveau mijloace financiare pentru
duce räzboi, falsificau Din dela se trime-
teau slingii" avariati pe pietele la
Danzig. Lucru cunoscut in trecut, atunci se acoperea nevoile
bugetare momentane prin drept monetA, de credit
public de multe ori care n'are o valoare intrinseca,
garantie mai mare s'au mai a aceluia care o semneazä, a
42mitentului.
Dela in timpul räzboiului din cauza räzboiului, apoi
in epoca de refacere, - negäsind economii disponibile pentru
contracta imprumuturi voluntare, a fäcut apel la imprumuturi
sub
Emisiune.
Existä
de

o a doua
in cele mai multe (cazuri prin Banca de
de
-
direct de Stat,
pe direct de banca emisiune.
In ultimul caz, - pro -se fmprumutä la banca
emisiune, de a emite, obligatia sä
biletul de banca, ceeace a fost etalon, de
in aur; se curs fortat biletului banc.

www.dacoromanica.ro
718

Un fortat este monetä sau, cum s'a spus foarte

bine, impozit, nu sub forma obisnuitä, ci un impozit
mobiliare, in primul
monetä pe o putere artificiala de achizitie.
dati voe lämuresc acest lucru; dela a
acestui lucru problemei de
nu o avere, nu este - cum unii dintre colegii
mei au sustinut, un post activul national, ea este, din
indiciu de säracire, este cel putin partial, avere
se fac de avere nationalä se trec sumele.
de monetä in statisticä la activ, se o regreta-
se produce o confuzi2 prirnejdioasa se o contributie-
de in problema monetarä. cu mai putin valoare
are aceastä monetä, cu ea a distrus mai multe
econmoice in timpul rdzboiului, cu gospodaria Statului
apel la ea, a consumat mai mult din gospodäria nationalä.
este cauza deprecierei monetei: care
a fost natural in timpul rdzboiului, din cauza cheltuelilor extra-
ordinare, de cari veniturile ordinare nu erau indestulatoare
fatä de cari nici robinetul unui credit public, din sau dinauntru,
nu fi utilizat.
aruncare de putere artificialä de cumpärare pe
a valoare se numeste ceeace a lämurit indeajuns intreaga
serie de conferentiari: Ei bine, este de ce
are inflatiunea monetarä asupra bugetului public nu numai asupra.
bugetului public, dar asupra oricarui buget din economiile indi-
viduale.
In primul ea are un efect prin oscilatiunile in
puterea de achizitie a Rcest lucru face cu un.
serios in intreprindere o temelie rationalá de
evaluare, un plan economic-financiar, in gospodäria Gos-
publica pornpeaza veniturile ei din veniturile fiecarei
individuale; ea trebue sa in cea mai mare parte,
interna, - depreciatä de Statul prin inflatiune.
Privind bugetul Statului sub iniluenta se constatä
genere, urmatoarele lucruri:
De o la Stat, ca la particulari, iluziunea unui
de altä parte, o perdere reala, care rämäne din cauza inflatiunei. S'a
constatat ca ambundenta de emisä pentru Stat,
bugetul public, adu'ce cu ea o urcare nominalä a veniturilor,
dupa cum pentru fiecare particular, masurä mare
sau mai mica, inflatiunea aduce un venit nominal urcat, in
o sporire mult mai mare a cheltuelilor. S'a spus, nu
dreptate - formula: inflatiunea veniturile publice
progresie aritmetica cheltuelile publice progresie geomtricä".
vom vedea cum, de inflatiune bugetele fac
salturi din ce in ce mai mari la cheltueli nu intervine altä

www.dacoromanica.ro
 719

de ordin economic, acolo existä totdeauna un deficit bugetar,

deficit datorit in masura in care aceasta. 1)
arät un singur lucru, pentru a desechilibrul
bugetar in perioada de inflatiune.
Bugetul de venituri al Statului se dupe o anumitä
de cheltueli o mäsurä. Bugetul de venituri se
construeste dupä nivelul aparent al vietei economice, bugetul de cheltueli
se construeste - sau ar trebui pretutinderri se construiascd
gros, pentru materiale pentru salarii.
$i pentru sunt mäsuri diferite, in mod firesc apare deficitul
bugetar. Natural, in tärile unde nu avem mäsura fireascd, pentru
bugetul de cheltueli,-preturile de en gros-ci o sälbatecä
de comprimare a o cheltueald sub minimum de existentä
al salariatilor sub nevoile institutiilor natural, acolo avem
un excedent, dar acel excedent, este numai aparent, fiindcä este un
excedent al unui buget nesincer, nereal, al unui buget fictiv; am
spune mai mult: este un excedent al unui buget imoral.
Problema care se pune teroie rämänem deocamdatä incä
la partea generalä - este aceasta: de
Cea mai mare piedecä pentru echilibrul bugetar
este inflatiunea monetara; de altä parte aci avefi legatura
nu este posibilä o rezolvire a problemei monetare
echilibrul bugetar.
nu este rezolvirea problemei monetare färä echilibrul

economice:
-
Bugetul Statului - pentru a nu mai vorbi de bugetele celor-
corporatii
este decât re/lexul progresului
a

regresului Din venitul fiecärei economii indi-

viduale, din venitul contribuabil, se alcätueste grämada de
venituri cari stau la dispozitie, ca venituri ordinare, in
Dacä gospoddriile au economii reale dau
venituri importante, atunci veniturile gospodärii pot fi
urcate. Nu exista posibilitate sä nu ai un echilibrat, sau cu
excedent, economie nationalä desechilibratä, sau cu deficit real.
national, care este totalitatea veniturilor individuale reale dintr'o
nationalä, este isvorul de alimentare al bugetului public;
mai mult: limita maxima a enitului ordinar din
limita venitului Dacä
nesocotesti acest adevär, veniturile ordinare
mai mult de venitul contribuabililor, insearnnä distrugi putinta
productiune, de desvoltare a vietei economice mergi la
de gospoddria a Statului pentru
nationalä.
State le au fäcut uz - la nevoe imprumutul fortat, sub forma
Cele mai multe s'au adresat bäncilor de emisiune.

i) Cu privire la efectele inflatiei asupra din Germania, :

fiskalische von Fritz revista :
Nationalökonomie und Statistik". Aug. 97 m.

www.dacoromanica.ro
720

cari n'au putut cari a trebuit sä colaboreze in rázboiu, prim

in functiune a robinetului de
Am stabilim un adevär elementar eu am fäcut-o
poate stabili oricine. Nu e nevoe amanuntit situatia
finantelor publice dintr'o ci numai sä faceti o comparatie
intre bilanturile bäncilor de emisiune. in
de emisiune, printre operatiunile plasamente
de Stat veti gäsi un ast-fel de plasament mai mare sau
mai in celelalte
atunci puteti sä deduceti exactitate aproape matematicä puterea
cumpärare a
de
emisiune, europene,
- cursul de schimb
spun in
era care
- din
plasamente
Stat: Banca cursul de schimb al monetei
un curs stabilitate. lucru, s'ar spune de
Banca Greciei.
momentul in care o bancä de emisiune devine o pentru
creditul public in dela activ; repet
puteti constatati situatia monetara a

Problema care se pune azi, este: ne ce

a avut, pentru Tara inflatiunea asupra
bugetului.
S'ar spune inflatiunea la noi, a adus un
gospodäriei publice, cu ceace se in.
intreprinderi pierderi de exploatare" continue din ce in ce rnui
mari. Bugetul nostru a fäcut salturi din in ce mai mari: dela
7 miliarde cheltueli, a trecut, in ultimii 4 ani, la 10 rniliarde; dela
10 miliarde la 20 miliarde; dela 20 la 24 de miliarde, cifra bugetului
actual, pe 1924. salturi de cheltueli se nu
inzestrarea serviciilor corespunzand necesitätile normale ale
tervicii nu printr'o lärgire a Statului, - in cea
mai mare salturile sunt o urcare
functiune de inflatiune monetara. n'am fi avut - vorbesc
de tara -o de comprimare a cheltuelilor, de
salturile acestea ar fi fost mai Imi este
viitoare, cu toatä dorinta cu toate mäsurile luate impo-
cheltuelilor, vor fie mult sporite; nu,
cu bugetul actual de cheltueli, cu pretul desor-
ganzäiri, din ce ce mai pronuntate, a serviciilor - cu
a salariatilor publici cari nu pot prirneascä nici salariile
necesitate de minimum de existentd.
vedem la in general, observäm in special la un post
de cheltueli, la postul privitor la datoria Bugetul
un pas înainte, întrucât bugetarä.
acest buget sunt trecute anuitätile pentru imprurnuturi externe in-
terne; - nu sunt trecute toate posturile, dar sunt inscrise putin
anuitätile. Acestea fac, laolaltä, suma 3.340.000.000. - lei din

www.dacoromanica.ro
 mai mare parte, slujesc pentru plata cupoanelor externe ale
datoriei consolidate pentru datoria care a fost, acuma de
curánd, anul trecut, consolidatä, (datoria bonurilor de tezaur).
bugetului la noi, este in functie de
S'a vorbit, cu prilejul bugetului 1924, de un de stabilizare,
a valutei. Sá-mi dati lämuresc acest punct.
Ce se prin stabilizare? inteleege oare prin stabilizare,
cota leului nostru fatä de francul francez; reesi din expunerea
de motive la bugetul general al Statului, (pag. 7) sau, se intelege
prin stabilizare puterea de achizitie la un nivel stabil, interior?
D-lor dacä se se deduce un inceput de stabilizare din
raportul leului fatä de francul francez, atunci vrem sa
ne hränim o iluzie, care nu ne poate aduce desamägiri.
Francul francez a sckut, in 1923, au alte mute
fatä de dolar. Dacä scade francul, leul se urcä, nu
scäded el mai mult. R fost o directä intre moneta noastrá
cea in ani, a Ifost direct&
moneta noasträ marca marca germanä a
inceput sä se Ceeace este cert, este in 1923, afirm,
din nenorocire, leul noslru a la mai
mull a 1922 in 1921. $i ca sä dovedesc aceasta,
voi sä dau date, privitoare la cota leului nostru la
Londra, in lire sterline, pentruca pe urmä deduc cotarea medie
a leului nostru de dolar.
Dupa Stock Exchange Gazette" 1) cursul pe 1921, al
sterline, in lei, a fo3t de 355; in 1922, cursul mediu a fost
660 lei, prin urmare, a scazut dela 355 la 660; in 1923, -
un document oficial vine sä vorbeascä de un de stabilizare
al monedei nationale, cursul al sterline exprimat in lei,
este de 943. - Cred ar trebui sa sfârsim odata cotarea
fictivä a leului intr'o care a inceput oscileze mai mult
a noastra - pentruca dam asupra realitatilor dela noi.
Prin urmare, un slabilizaree, lun?,
fie; dar, inceputul acesta de stabilizare al monetei, nu
este permis clädesti nimic, n'ai siguranta aceastä stabilizare
rämäne un caracter permanent. Or, priveste stabilizarea
puterei de achizitiune a in interior, sä-mi dati voe
aduc experienta fiecaruia dintre noi. Nu
achizitiune este mai sändtoasä, ci din ce ce, ea scade.
Suferim o urcare aproape vertiginoasä a preturilor interne.
aduc aminte de o cunoscutä vorba a lui Goethe: Wir wollen
Tage sparren und brauchen alle Tage mehr". Vrem fiecare
zi, facem economii in zi trebuie sä cheltuim mai mult".
Nu putem däm o solutiune; multi acei cari vin cu sacul
N-rul din 10 lanuaric 1923, pag. 42. In anul 1923, cursul mijlociu
cel mal scâzut, a fost de 808 lei, iar cel mai ridicat de 1.153 lei.
maxim a fost de 1,275 lei, la 29 lanuarie, minim, de 780 lei a, fost
registrat 3 lanuarie...
Aceasta e stabilizare?
Economic

www.dacoromanica.ro
 de solutiuni in problema monetarä. Veti
o desamagire, nu de aci, cu o in chestiunea
monetara. Eu nu voi voi aduce numai fapte.
in nici un caz, pe baza acestui de stabilizare, ni
se aratä de of icilitate, nu putem clädi o nu
putem sä serios, pentrucä Tara Romäneascä nu reprezintä
economicä independentd, de ziduri chinezesti;
ea nu este pärticica dintr'un edificiu imens, real:
o economie mondialä nu vom o
nationalä quasi -
Putini dau de schimbärile adânci, cari au fäcut din Europa
un labirint. Putini dau in
azi, dupä Dar, uncle cifre pot sä lämureasca bine
multe cuvinte, ceiace vrern sa
este vasala economicä a Statelor-Unite. Suma a
datoriei statelor europene cätre Statele-Unite, se ridicä la suma
de 10 miliarde dolari. In tabloul acesta, al datorii
europene fatä de Statele-Unite România este trecutä cu suma de
40 de milioane de dolari, suma confirmatä de raportul expertiIor
nostri oficiali, in special raportul d-lui Niculcea.
Ce inseamnä, pentru problema schimbului, aceastä imensä?
Nu numai o
timp, o de a valutelor
abstractie, de una singurä - fata de dolarul american.
-
de vasalitate fatä de Statele-Unite, dar, in

In 1923, luLti cota dela New-York veti cum toate

din Europa cad fatä de dolar; francul francez tine recordul
apoi vine francul cu lira sterlinä cu
coroana ceho-slovacd, pe care noi o socotim, unii, ca un dolar
Europei Centrale, cu 60 lira de asemenea cu
acestea ne dau siguranta problema a jari din Europa
nu se poate rezolvi oricât de formule teoretice,
sau prin deziderate de acelea cari - nuanta politicd, vä rog -
s'ar putea da ast-fel: prin noi insine". Nu se poate! Prin
adicä numai prin mijloacele noastre, farä ca sä seamä se
petrece dincolo de hotare, ca tinem seamä de interdependenta
intre tara noasträ ca unitate celelalte unitäti economice,
- aceasta iese din cadrul realitätilor. Sau, noi tinem sä
mergern pe aceastä inseamnä platim scurnp experienta
muncä româneascd in sä ajungem la rezultate extrem de
neinsemnate. Or, din punct de vedere economic, nu numai pentru.
economic individuala, dar din punct de vedere al economii
generale a unei tari, existä principiul, elementar: ca sa porti, cu
minimum de energie, sä maximum de utilitäti.
$i acuma, dupace am fäcut aceastä constatare, cä problema
a täri nu pode fi rezolvatd deck in cadrul vietii economice
mondiale numai seamä de aceasta, privim structura
bugetului nostru, sub fluctuatiunile dela noi, ca sä vedem:
se poate bugetul in acest regim?
Veniturile pe anul 1924 sunt trecute echilibrate cu bugetul de

www.dacoromanica.ro
theltueli la suma de 24 miliarde lei In aceste avem
mari capitole: venituri din impozite, numite venituri derivate,
cari sunt de fiecare economie Statului, ca dare sub
formä sau alta; veniturile originale din diferite domenii ale
Statului, din industriale, in sfär5it, din diferite intre-
prinderi domeniale, din Statului, cäi ferate, sau alte
prinderi, transport, cari apartin Statului.
Veniturile s'au urcat, cum am gratie puterii nomi-
nale de cumpärare avem 141/2 miliarde impozite, restul sunt
cu caracter particular sau din monopoluri.
Partea a produsului impozitelor din
impozitele indirecte. Impozitele indirecte, aproape 4/5 din
totalul impozitelor, pe când impozitul venituri sau pe avere,
meazä, ultimul timp, in urma reformei impozitelor directe;
de de actualul ministru de finante, o cincime
din total. Este un raport däunator, din punct de vedere al echitatii
este un raport, in timp, care pune bugetul
dentä mai mare de fluctuatiunile valutare il face sä fie lipsit
de elasticitate.
posturi insemnate, dela capitolul impozitelor indirecte, sunt
posturile cele mai pentru a vä dovedi ce influenta are
monetei asupra veniturilor publice: unul impozitul
pe consumatie, pe cifra de care este dupa mea,
un impozit inferior, pentru este proportional; nu face
deosebire consulul lui X al lui Y, ci atinge cu o cotä
proportionalá, al consumului; acest irnpozit se el
singur, 850.000.000 lei; iar impozit, conceptia politicei
linanciare actuale, este mai mult dictat de de comprimare
decät de necesitäti sau consideratii pur fiscale: impozitul
sub denurnirea de taxe de export, atinge, in mod nedrept, o
mare parte din venitul agricultorilor. taxa de export
este de mult reflexul politicii de a preturilor,
voie sä fac o altä de .mai general.
Politica de comprimare a preturilor a atins spre comprimarea
turilor individuale indirect, a comprimarea cheltuelilor
Rezultatul adevärat la care s'a ajuns este altul:
productii. Politica preturilor
s'a dovedit acest lucru - n'a avut
pentru anumite -
urmare decät scumpirea
articole in interior, pentru simplul motiv din cauza
dictate de Stat - un fel de Stat politienist viata economicä
productia s'a rarificat.
Intre politica financiarä cu la buget dezideratele
exprimate acum vreme la congresul numit: La de la
monnaie" din Franta, o mare asemänare. Sunt anumite puncte
din dezideratele acelea, pe cari le aidoma in politica noasträ
financiará oficialä; - dar cä nu s'au luat toate dezideratele,
ci numai unele, astfel nu s'a aplicat intregul sistem al dezideratelor
formulate politica financiarä de Saptämäna monetei"
anta.

www.dacoromanica.ro
724

dati voie citesc acele deziderate. Veti in

puncte, aproape cuvintele pe cari le argumentele politicii
noastre financiare, in ce priveste politica oficialä in
cu bugetul.
dezideratele din La semaine de la monnaie" (pag. 537
Considerdnd echilibrul nu e posibil
sale veniturile sale
Considerand urcarea normale ale
proveni generald a
pe de Germania
a daunele pe care agresiunea ei l-a
dezideratul:
1. nu de sale
abandeneze curând posibil, chip
ce se vor industriale
2. Ca statul sä comprime cheltuelile sale serviciile
3. se legislativd sau
care ar se micsoreze productiei"...
opresc.
Comprimarea cheltuelilor publice la strictul necesar, dar absolut
necesar; in timp, inläturarea Statului politist din viata
economicä, ceiace se ultimul timp: o economie
pentru economicd, care sä dea posibilitalea de
a o a nu
productiunqa nu este des-
intr'un cadru de libertate, ci este prin preturi
maximale cari nu corespund rentabilitätii capitalului din acea
de productie, atunci productia tinde se micsoreze este o
bilitate facem o politicä pentru o consolidare
veniturilor.
In Säptämäna monetei prevede pästrarea atributiilor Statului
la un anumit de activitate.
Voi una nu avem vreme prea
mimai o singurä institutie de stat, de ne mai bine
situatia Statului intreprinzator: cäile fierate. Cäile ferate sunt trecute
in buget, in proiect, cu un deficit un miliard
din nenorocire, se poate spune cu sigurantä va fi mai
mare. Pentruce? Fiindcä cheltuelile vor fi mai mari in al
o cum sunt cäile ferate, ar trebui
amortizeze o parte din inventar la capitalul
investit. Or, aceasta nu se face atunci vedeti cum putem sä
excedent bugetul nostru, care, sä fie excedent real,
bugetul nu cuprinde toate - ce trebui trecute, la chelLueli, amor-
tizäri... nu cuprinde toate sumele necesare, de
foame al functionarilor nu poate fi socotit ca o
poate din zi in zi sä fie urcat; in al doilea in
gestiunile intreprinderilor de Stat deficitele sunt cu mult mai mari
sunt

www.dacoromanica.ro
 725

Prin urmare, 2 de o parte o adaptare a unora din deziderate

pe de parte, avem o nesocotire a altor deziderate din La
semaine de la monnaie", natural cä dacä nu iei iritregul sistem
aplici -nici chiar gäsesti bun,-o aplicara a sistemului
nu duce decät la rezultate negative.
Fata de situatia actual& avem nu buget real, ci un
care aceasta vorbind in mod sincer, ca un modest dascäl de
finante deci ca unul care vrea sä priveasca lucrurile ci
un buget care nu indestuleazd nevoile Statului, nu poate fi
de excedente. $1, accentuez acest lucru, pentru o a problernei
nwnetare.
Acei cari au venit acuma cu solutiuni la noi in
pot in douä, Unii sunt altii sunt
partizanii devalorizärei leului.
se gäsesc in randurile oficialitätii, locurile
din cari azi conduc politica economica a Chiar
azi, ore, am avut prilejul sä citesc raportul foarte instruc-
tiv al bäncii noastre de emsiiune, care, pentru expune,
in intregime, conceptiunea ei in materie de politicä
de acord cu politica oficiald, pentru deflatiune. nevoit,
termeni se poate de obiectivi, sä-mi spun pärerea mea.
Deosebirea banca de emisiune actualul ministru de finante,
in cestiunea deflatiunei, s'ar esta de minima importantä.
Ministrul de finante urniäreste, dupä propriile lui cuvinte, o urcare
a leului - nu pänä la paritatea ci la paritatea celor
mai valute, - spunând vrea sä leul egal, la paritatea
dolarului. la francului
am din raportul institutiei noastre de emisiune,
banca nationalä merge mai spune: nu!
mergem la leulai egal paritalea
a o expropriere; doua exproprieree
Tara Româneascä, o expropriere, daca voiti, nelegald, dar realä:
insernnat exproprierea tuturor detinätorilor de capitaluri, a
clase de creditori, de care au profitat debitorii - poate,
anumit moment, o clasä de intreprinzätori, de producdtori.
Deflatiunea, fara excedente, bugetare, paralizarea
vietei economice. Excedentele bugetare, da! pot sluji, in anumite
täri, in anumite imprejuräri, ca singurul isvor firesc pentru inceputuI
unei politice de deflatiune. Excedent bugetar cä Statul dispune,
la un moment dat, prin impozitul din veniturile particulare, de o
putere de achizitiune, de o pe care n'o mai dä in circulatie,
ci cu care amortizeazd moneta pe care tot Stalul a pus-o
in circulatie provocand inflatiunea. Dar, excedente bugetare i
epocä de a a noasträ, de adaptare a puterei
la paritatea cursului de schimb al monedei noastre, de adaptare
a puterii de achizitiune interne, printr'o economie mai liberä, la pari-
mondialä, - a inoepe o deflatiune, este a patul
pentru economicä. Accentuam primejdia, a
propusä la noi. Din fericire, - relativä - nu

www.dacoromanica.ro
 temeti de primejdia deflatiunii nu vä temeti,
situatia este de dezideratul, ori de unde veal
poate sä realitätile, ci realitätile infräng
luate dintr'o doctrinä oarecare.
Nu sunt nici deflationist, nici inflationist. intereseazä mai
in vremurile de azi, la o monetä, este stabilitatea!
intereseaza mai mult, in imprejurärile noastre economice
economice mondiale de azi, ar sä fie - mai
presus de formulele importate in problema monetard, mai presus de cät
discutiunile - care vor rämäne multä vreme cu un caracter
academic - in rezolvarea problemei monetare, deflatiune sau
devalorizare.
Ceho-Slovacia, care a intreprins o de deflatie,
numai gratie unei politici active in domeniul publice
impozitul pe dvere!) a politici economice, spre o cat
mai largä libertate, - nu indräznege pä5eascä la devalorizare,
ci urmäre5te politica de stabilizare a monetei.
de stabilizare a e singura care paate fi incercatä,
- bineinteles nu prin decretarea de cursuri fictive, (vezi cotarea
oficialä a leului la Bucure5ti, ca contrapondere!!? a cotärei din
nätate), nici prin paliative, ca centralele de devize.
de - expresia lui Irving
Fisher, - trebue sä fie ultimul scop al restabilirii unei valori stabile
a monetei" - care incercare de echilibrare realä a bugetului
public e dintr'un inceput zädärnicitä.
Dar, - restabilirea unei valori stabile a nu poate fi
realizatä - la noi ca aiurea - decât numai in politica
economicd generala favorizeazä maximum de productiune, care sä
deä posibilitatea unei balanti de conturi cu streinätatea cu solduri
active favoarea noasträ.
Nici buget echilibrat, monetä nu vom vreme
balanta de conturi de sträinätate se inchee anual cu deficite.
In unele s'a izbutit prin aducerea capitalului sträin -
numitele imprumuturi schimb" - ca sä se acopere defi-
caul din de conturi, productia s'a
desvoltat a räu5it sá transforme balanta de conturi cu excedente
in favoarea respective. Nu numai Ceho-Slovacia, care a fäcut
uz - acesta a fost primul pas in politica rnonetarä - de creciitul
extern, poate fi luatä ca in aceastä alte state mici,
ar fi aci.
La noi, contributia capitalului din afarä, astäzi este foarte
nu numai pentru creditul public ci pentru creditul intreprinderilor
particulare.
de noi, increderea streinätätei, din cauza oscilatiunilor
politica economicä, a scäzut mare mäsurä.
Economistul Keynes, in Economice ale afirma
cä pri-ce României ar fi prada claselor
toare", - de curând un ziar din Praga (Prager din
1 Februarie a. c.) aratá credit de investire nu se poate

www.dacoromanica.ro
 727

obtine din strainatate pentru comuna Bucuresti - din cauza felului

cum a fost plätilor partea debitorilor
Atmosfera nefavorabila a
un factor, care nu trebue
- de
pierdem din vedere, -
- este
muncii de refacere economica, straduintele
pentru stabilizarea valutei.
Datoria
care
ca multi
e sa risipim
monetei noastre care
- consolidarea finantelor
-
neincredere,

In ultima politica economica direct

bugetul valuta.
economie de drept, - ce ne ca
pe de o parte avem cadrul necesar pentru o stabilizare
pe de parte creem conditiile materiale - resursele din
productia - pentru echilibrarea a bugetelor publice.
Politica politica se reciproc, ambele
sunt in functie de generala.
1. Ráducanu.

www.dacoromanica.ro
 a Danemarcei.
S'a in limp asupra cari ar rebut
Banca Nalionala, pentru cererilor de credit de
merar ale noastre asupra pe care Banca de
o anormale de azi,
in
In probleme, folositor ream in cari
cuprinsul articol, Gustav
holm, in Svenska din 18 Octombrie
pentru nostra, de C. I. Karadja.
In de valoarea de al ideilor expuse
extrage din el sugestiuni practice, aplicabile noi.
noastre in general, de ale Danemarcei, in ambele
pentru problema Refinem
ca profesoral politica Daneze,
a rezultatul de a risipi stocul de devize pentru o
void nafionale un curs superior valorii reale,
interioare un spor al fiduciare
al la un superior de de econo-
a
A dar, acela$ considerabile a pretinde tot-
stabilizarea este o contrazicere pe care expe-
prematurd a daneze, a pus-o in
Profesorul Cassel, aratä limp, procentalai de scout,
n'are totdeauna asteptat. ca ea provoace o a
de credit, fie de la limpid
Oportunitatea aceasta dela o alta flepinde de
cari conditioneazd organizarea distribuirea creditulni.
fard a prea mare di/ere* procental de scout al
private, modificarea procentului
de emisiune devine spre deosebire de cari
procente, asigurd de emisiune maximum de
am analogia politica Danemarcii, putem aminti
o analogie de data aceasta politica Ea ne
este de comentarii pe care Profesoral Rist, le
al Revistei de Economie Politicä dela Paris,
vorbind despre politica A vreme, rzboi,

www.dacoromanica.ro
 729

Banca a lost zid de

monetare la Probas, sau a demagogilor la Klotz, cari
Area M lament in lumea ascultau

In a politici de
aceastd nu avea - constltuià
cea mai continui a Banca
ludnd serviciu".

In Svenslw Dagbladel" 18 Octombrie 1924 cetim urmätorul

iscälit de prof. Gustav Cassel. De oarece este, cum cred, de un
interes documentar pentru noi, traduc in rezumat.
Banca Nationalä a Danemarcei a publicat zilele acestea dareä de
pe 1923-1924, din care reiese, cu ciaritate putin
politica
Darea de prin rearnintirea conferintei valubre din
lulie 1923, al prim rezultat a fost votarea legei dela 16 XI/1923,
prin care se deosebil egalizareea cursurilor de
schimb. Un credit 5 milioane sterline fu obtinut in
America. credit fu intrebuintat pentru ridicarea coroanei (lira
ajunse la 9 Noembrie la 26:50). In zile se
un curs de 24:50 care mentinut la 19/1/1924 - prin
repetate din fondul de egalizare. Spre mijlocul lunei lanuarie
acest fond se de redus, nu mai cu putinta
de-a cursul stabilizat. Lira se urcä repede la 28 coroane
(la 11/4 Nici nu s'a dovedit mai de-a se
de-a curs valuta
Fondul de egalizare fu prin valute
valoarea ceeace aduse natural cu sine o stimulane a
importului o piedicä pentru export, cu alte cuvinte o ingreunare a
sfortarilor pentru nientinerea valoarei internationale a
fondul fu intr'o mare epuizat, situatia deveni inca mai
rea
Fevruarie 1924 taxele urcate, la 29
o a Noul drept de inchizitie asupra disponi-
private de valute streine aduse cu sine o oferb destul de
insemnatä de divize, sterlinä la 25:65 (10/5). Banca
iaräsi o stabilizare. Pe la lunei ea un
credit de 5 milioane dolari, mai ales pentru procurarea fondurilor
necesare pentru plata cuponului exterior. De disponibilitatile
propriu zise ale bäncei, precum fondul de egalizare erau pe atuncea
epuizate, se ivi din nou o subitä urcare a valutelor sträine. Numai
o intärire serioasa, devizele iaräsi pe nu
altcevä cä se incercase o mentinere a devizelor sub
situatia adevarata a pietei sau, in la un nivel care nu inspira.
incredere. Lira sterlinä se urcä la 12/8 la 28:25,

www.dacoromanica.ro
 spre lunei septembrie la 26 26:59. Din cauza
sale precare, banca fu silitä eontracteze un imprumut
la 17 lunie.
Ce a Banca pentru valulei
cursul anului trecut? ce ne darea La 17
1924, de egalizare mult mic$orat
banca se silitä mai scoboare cursul coroanei,
ridicat deli 6 7 0/0 la 6 fu publicata o
din bäncei severe
mai ales de consumalie inutile. de economii
bäncilor li se recomandä cele mai mari economii, restrangere de
credit chiar pentru municipalitäti a.
in ochi citim despre aceste mäsuri este
mult prea erau necesare este evident ar fi trebuit
luate ca sä se fi cheltuit fondul de stabilizare.
creditului se spre primävara ne dovede$te lämurit
acest fond precum stocul de devize al bäncei
menlinerea credit peste Politica valutarä urmata
rezultatul de-a mai din capitalul
o inaintare mai departe calea
Mai este evident ca ridicarea scontului micä. drept
rezultat, chiar cu ajutorul restrangerei de credite, o a
cererilor capital in proportie cu adeväratele economii nou create
tarä. Suma a scontului a imprumuturilor acordate de
bäncile private de 2.764 milioane cor., in 1923. In 1924
la 2.722 milioane. Suma depunerilor se micsorä timp
dela 2.970 mil. la 2.767 mil. Pentru a putea satisface cererile
legitime ale vietii economice", darea de seama, bancile
private sä cheltueasca din cassele din
lor sä mai apel la Banca Creditele acordate
de aceasta se urcara, Iunie 1923 1924 dela 356.6
cor., la 477.7 deci o sporire de 120 milioane coroane,
Urcarea preturilor rezultä in mod firesc - indexul trecut 207
la 233 cursul dolaruiui dela 5.17 la 6.25. Circulatia cresca dela 447 3
la 470.3 milioane cor.
Un exemplu mai clasic de ce inflatie nu se poate
de capital intrec cu economiile in curs. In
la limp se alunci fondul de egalizare
se o putere de Banca neglijease datoria
ei de-a reduce cererile de capital pânä ce vor
egaliza economiile curs.
este scontul tu urcat; prea tärziu nu de ajuns.
Lipsa de capital fapt atät de mare un scont de nici
6 nici nu mai aduce echilibrul, Banca ar fi trebuit
mai ridice scontul la un nivel ce ar fi restabilirea echilibrului.
spune adesea scontului nu mai este efectiv in vremurile
anormale de azi. exemplul Finlandei care ne
un scont de 9 sau 10 divine necesar
echilibrul poate fi mentinut.

www.dacoromanica.ro
 Banca Danezä a mai fost insä sä acorde Statului
avansuri nelegitime. Intr'o democraticä este absolut necesar ca
poporul intreg invete n'are disponibilitäti nelimitate,
chiar dacä poate sä-si procure bani de päcate se
pedepsesc insä Trebue dacä impozitele nu mai pot fi sporite
nu mai sunt economii de imprumutat trebue reduse cheltuelile
pentru consumatie ca pentru investitiuni.
Situatia balantei a Danemarcei nu nici o scuzä pentru politica
Exportul este in crestere. Preturile pentru unt ouä sunt in
urcare, deficitul s'a (dela 358 la 281 cor.).
Chestiunea valutei Daneze nu este una
care trebue numai cu de
N'ar trebui sä se iveascä greutate pentru stabilizarea
daneze la cursul ei actual.
Valoarea internationalä a coroanei s'a urcat acum In timpul din
urmä la paritatea puterei ei de cumpärare in interior, cursul actual
o de echilibru a mentinere este absolut posibili.
Ceeace impiedicä o solutie de simplä este numai faptul nu
s'a ajuns, acum, in Danemarca un scop
In darea de seamä se vorbeste chiar de politica deflationistä pentru
valorei a coroanei", pretutind2ni se
dorinta de stabilizare cea de urcare valoare a coroanei. In
Danemarca problema va fi
de o restabilire a vechei Guvernul actual a
numit acum de in directiunea bäncei care s'a
pronuntat in mod hotärit o Scopul politicei
valutare a Danemarcei pare deci hotärit, vorbe de
spre ajungerea la convestibilitate reducere
loarea coroanei nu pot sä
Constantin I. Karadja.

www.dacoromanica.ro
 locuinielor.

Vadul Comercial Italia.

Consideratiuni asupra legislatiel.
Ruptura echilibrului economic ce s'a produs in timpul s'a conti-
nuat rdzboi, a dat posibilitate - datoritä conditiilor exceptionale
in care ne gásim se evidentieze individualizeze multe probleme
de un viu interes economic social - cari vreme se
timid la intervale destul rare care acum se
o solutionare.
Printre aceste probleme este aceea a vadului comercial care e
sträns cu normele referitoare la prelungirea silita a con-
tractelor de inchiriere.

Nu credern aceasta problema intra in tarilor

abia acum; in glorioasa a republicelor toscane (in statutele
florentine) gäsim recunoasterea comercial ca un produs
activitätei oneste a comerciantului care separat dis-
tinct de proprietatea localurilor uncle comertul era exercitat.
In Statute le Florentine, se mentionat pentru oar&
di - dreptul de intrare - care
tr'un drept de rämänere in Fondaco" - (in pravalie)
drept negozio"-de indrumare a präväliei
Sub acest aspect chiriasii aveau un drept de
drumare, vom chiema noi - evaluabil intr'un cedibil
rabil or care era considerat ca o rdsplatä a
prävaliei prin afluenta mai sau mai mare a clientelei ce fusese
atrasä prin industria sau comertul exercitat de stäpänul praväliei.
Acest de Indrumare - drept personal, spre o deosebire de
acela de rämänere (jus ce era impersonal - se putea tran-
smite de chiriasi era fructul operei personale
nu se pierdea nici prin lerinenul de prin
nici prin neobservarea nici

1) Del Diritto di entratura secondo i nostri statuti delle Firenze

www.dacoromanica.ro
 733

vre-o ci intact neschimbat chiriasului.

Unui asem2nea i da o atM de mare importanta, incät desi se
prin sau distrugerea praväliei, totusi clädirea
din reconstruitä, acest drept din chiriasului.
In caz proprietarul clädirei ar fi voit o intrebuinteze
pentru uzul atunci in favoarea lui
dreptul de (jus stantiandi); in schimb daca proprietarul
ar fi uzat de clädire pentru acelasi de comert ce fusese exercitat mai
de chirias, atunci acesta aveä dreptul la indemnizatia
indrumarea präväliet.
Cele expuse mai sus, formeazä istoricul chestiunei, odatä
Italia, aceste legiuiri n'au rämas de in uzul comercial sub forma
unei plus-valori a fondului comercial in caz de cesiune a präväliei
nici de cum sub forma legiferäri.
trebuit vinä desechilibrul economic de räzboi pentru ca
aceastä problemä din in discutie; intr'adevar,
serie de legiuiri asupra contractelor de inchiriere s'au un
ceput de reglementare a acestei chestiuni.

Spre a comercianti contra pericolului de a distrusä

azienda prin simplul fapt cä proprietarul .pretinde localul in
care aceasta - datoritä faptului ca i-a fost dedicata o lunga
activitate precum sacrificii nu usoare - au fost
la inceput doua
1) Care programul minim care se concretiza in posibi-
litatea ce ar trebui chiriasul de a exercitä un de preferintd
de ceilalti postulanti;
2) Programul maxim, de scop recunoasterea unui
perpetuu drept real de
La aceasta de a doua solutiune, pare ca s'a in practicä, de
oarece observat ca ar fi o excesiva de a sanctiona dreptul
de expropriere chiar fata de proprietarul clädiri pe
baza unei cote corespunzatoare indrumärei afacerei.
unei asemenea teze ar fi determinat de ra-
porturi de a proprietatei, fapt care ar fi dat
la procese. S'ar fi afirmat apoi posibilitatea unei exproprieri
fortate sä se verifice utilitäti cerutä de toate
latiile in materie de expropriere fortatä.
deci cealaltä a dreptului de preferinta,
care desi mai putin absolutä, totusi atinge insäsi ei, conceptia
de proprietate libera dispozitiune asupra imobilului.

Credem interesant unii juristi considerä vadul comer-

cial ca o proprietate comercialä in analogie cu proprietatea artisticä,
literarä industrialä, deci o solutie pe baze analoage.

www.dacoromanica.ro
734

Asupra acestei proprietati comerciale proprietarii

comerciantii nu sunt de acord in ceia ce priveste definitia.
Intr'adevär, denumire se preteaza la discutiuni mai
ales faptul conceptia a proprietatei priveste numai
bunurile materiale de cari proprietarii pot dispune in modul mai
absolut. fi exclus din seria acestor bunuri plus valoarea
patrimonialä pe care chiriasul ar forma-o incetul cu incetul
activitatea sa revine c2-1 ocupa
automat gratuit, la scadenta contractului, aceastä plus valoare e
transmisa proprietarului casei.
ar plus-valori; -mai
sau mai putin fondate proprietarii de case ii
legitimare ea consistä in speranta cä un anume nu,mar de persoane
cari clientela, va sä frecventeze acea prävalie, fie
din cauza produselor ce se acolo, fie pentru felul cum
sunt tratati fie in pentru locul unde este asezat
-prävälia.
Nu se nega o anumitä constitue
complexul ei un bun, sä fie considerat tot astfel apt la o
oarecare valorizare economicd toate elementele ce o formeaza,
printre care predominä cota de indrumare a
In practica afacerilor, vedem zilnic cum plus-valoare a
este cedatä contra unui pret uneori ridicat,
valoare a märfurilor din prävälia aceasta tocmai
pentru mai mult de märfurile, obiectul de
comert chiar a4iendei comerciale.
Prin urmare, principiu admite ca putin din punct ae
vedere economic indrumare are o valoare - este un bun,
ca atare apartine cui-va, acel cine-va este in mod logic
präväliei - atunci nu este temei comerciantului care
se vede spoliat de asemenea valoare.
In urma acestei spoliatiuni, cine Proprietarul
sau noul care ocupä prävälia care sä exerciteze
negot ca vechiul chirias?
Prima impresiune fi acesta din este acela care -se
nedrept. Dacä insä se cum se in
realitate lucrurile, trebue proprietarul nu este
sträin situatie, de oarece se foloseste de plus-valoarea
sale spre a obtine imediat o majorare de o
jorare a säu.
In practicä proprietarul trage imediat un pe
seama noului noua sarcinä, exclus bine cazul chiar
acesta se face vinovat de concurenta nelealä; mai ales
noul exercitá comert ca predecesorul
Pe de altä parte e o de a se cu titlul rambursare
de daune, o indemnizatie de chiriasul care
chiar in local nu se exercitä acelasi fel de ca mai
Din toate acestea rämäne conceptia de ce se

www.dacoromanica.ro
 735

ca o moderatoare. a celor doua tendinte opuse: aceea

a aceea a proprietarului.
echitabila a acestei chetiuni, nu fi data de
printr'o. concilianta a concursului pe care proprietatea
dau la formarea indrumärei unei aziende - factori ce
comertul
coopereaza la un comun, greu de precizat, deoarece
nu se poate spune este comerciantul care valorifica localul
este pozitia - (ubicatiunea) - favorabila a clädirei care acrediteaza
pe acela care-1
Dupä expunerea pe care am crezut necesar o facem spre a
lämuri principiile acestei chestiuni, sä vedem cum a fost consideratá
de cere italian in diversele decrete la ce punct a
fost
cum spuneam la inceputul acestei relatiuni, problema vadului
comercial a fost atinsä cu ocazia masurilor luate in materia elungirei
contractelor de inchiriere, fixate serie de decrete-legi.
Din aceste decrete, acele care au atins problema sunt
cretele-legi No. 331 din 3 Aprilie 1921, No. 8 din 7 1923
No. 1476 din 9 lie 1923.
Decretul-lege din 3 1921 - No. 331 - .prevede
materie doua ordine de idei:
a) una la determinaree mäsurei indemnizatiei datorite
riasului care pleacä din casä in cazul noul care sau
insusi proprietarul, exercitand comert, pot trage profit din
marea procuratä prävaliei de vechiul chirias. 6 lit. c,
Art. 9);
b) a doua, relativa la determinarea chiriei de platlä in caz de reinoirea
contractului, comisiunea de arbitri obligatä de a exclude
majorare in valoarea localului care ar din indrumarea sau plus-
valoarea industrialä, comercialä sau profesionalä datoritä operei per-
soanele a (Art. 8 lit. b).
R2producem textele articolelor citate mai sus:

No. 331. - II.

6. - Toate controversele relative la contractele de inchiriere

la care se poate extinde judecata Comisiunei de cuprind;
a) acordarea unei prelungiri a contractului de inchiriere;
b) determinarea chiriei, fie in cazul ca hotaritä pre-
lungirea - partile nu se asupra chiriei, fie in cazul pro-
prietarul nu neagä prelungirea dar cere o pe care
o considerä prea
c) pe care chiriasul este drept o
din partea proprietarului ipoteza cii el - fie direct, printr'un
profit din plus-valoarea de
chirias.
Art. Comisiunea de arbitri va trebui in justa socotealä,.
motivele aduse de fiecare din de aceea:
a)

www.dacoromanica.ro
736

b) in ceiace mäsura chiriei va trebui sä se

yariatiunile deprecierei in raport inceputul contractului
durata lui succesiva; de taxelor sarcinelor de
cari schimbarile intarnplate in starea
in situatiunea lui sau in localurilor precum
elemente ce face sä sau sä micsoreze beneficiul.
calcularea chiriel,Comisiunea va
de valoare a ce din valoarea
operei chiriasului.
Art. In la c 6. din decret-
lege, care se va la o indemnizafie
de proprietar, numai caZul sau noul
comer' sau aceeasi industrie.
No. 8 din 7 1923.
14. - Comisiunile de arbitri, etc. vor avea
f acultatea sä acorde sau mai multe prelungiri succesive, etc.
tinänd in specialä consideratiune acele prävälii de
interes public, cari ar fi supuse la norme speciale ce ar determinä ase-
sau ar influentà rentabilitätei

Decrelul-lege No. 1476 din 17 Julie 1923.

Art. 2. - In vanz'rile de de locuit, sau

de
sau
- ori
are fie -la

transcrierea articolelor de lege cele ce am expus

sus, putin ne mai de in chestie.
Art. 6. principiul unei indemnizäri pe care chiriasul este
drept sä o aib dela proprietarul care de indrumarea pro-
curatä pe care e obligat a o päräsi; e usor de inteles in ce
un asemenea profit:
renumele dobändit un comerciant e cauza principalä a
afluentei clientelei, este probabil ca un care,
local läsat de vechiul chirias, deschide o nouä pentru
de comert, va un numär cari vor
frecventeze acea va traditia predece-
sorului prima este greu de fäcut. tot astfel, rroprietarul
va aveä mai multe oferte de märite o mare parte din
majorare de nu e de corespunzätor al
bunului nume läsat de fostul chirias.
In priveste mäsura legea nu nici
o mäsurä. Conform Statutelor Florentine, regula in general
sä S2 valuteze l'entratura" - dreptul de intrare - la 501e sau

www.dacoromanica.ro
 737

sumä a trei sau patru ani de Noua legislatie

italianä aceasta mäsurä la arbitrul Comisiunei. Rceasta va trebui
sä tinä seamä de importanta präväliei läsate de atre chirias, suma
afacerilor ce le influenta ce sä conditiile sau mai
bine zis calitätile personale ale comerciantului-chirias atragerea
clientelei sale, etc.
Trebue de seamä de fäcut deosebirea iritre factorii per-
sonali ai comerciantului tot sä derive din transformarea
comercialä a gräzii, a zon.ei sau a cartierului unde este asezatä pravälia.
Aceastä transformare fi provocatä de un complex de circumstante,
cari calitatea comertului exercitat de cätre chiriasul ce pleaca
nu e nici ultima, dar nici singura.
Cum vedem, o definitie bine determinatä nu e usor de fäcut.
insä legiuitorul a prin indemniZatie cred am putea-o preciza
ca o compensaie a pagubei suferitä de fostul chiria
numai la concurenta obtine proprietarul din indru-
marea präväliei pe care o utilizeazä. Nu e vorba deci de a
comerciantului ci de a i se cuvine, care
ar rämäne in favoarea proprietarului clädirei sub forma
mai mari stipulate cu noul chirias, sau care ar fi putut fie stipulatä,
in cazul pxoprietarul de acele pentru exer-
citarea comertului sau industriei fostului chirias.
Dreptul de preferintä a - la paritate de conditiuni
terte persoan2, in caz de inchiriere sau de vänzare, trebue nu
ca o ci ca un al dreptului de proprietate.
2 din Decretul-Lege No 1476).
9 din Decretul-Lege No. 331 - acolo unde
comer sau aceiasi industrie trebue de inteles in mod restrictiv, in
sensul cä e de un comert sau o industrie nu similara.
urmare cum legiuitorul italian a pus din nou in
goare uncle principii din Statute Florentine adaptändu-le
in träim. Rstfel prin texte de legi a sanctionat
principii, subordonând aplicarea aprecierei unei Comisiuni de
arbitri, formatä magistrat de carierä ca presedinte.
Comisiei de Arbitri drept regulator intre
exigentele celor interesati principiile legei, care nici un caz nu
printr'o unia sä reglementeze sä rezolve cazurile
ce se ivesc in aplicarea practia a acestei chestiuni. solutie echita-
- a diferitelor chestiuni in aceastä materie, nu fi
sub forma unor formule rigide legislative, - odatä principiile admise
judecata a fost läsatä arbitrajului al Comisiunilor.
Dr. Jean Antohi.

auletinul Economic

www.dacoromanica.ro
 Politica

m5suri.
lupta ce se da actualmente intre trusturile
engleze pentru dominatia in petrol, este natural cä tärile,mai
putin puternice bogate petrol, fie de disputa intre
doi adversari.
Cazul nostru nu este unic. este privitä atät de americani
de englezi ca o de cucerit, petrolului ca un
pas inaintea concurentului. Odatä ajunsä câmp de tara aceasta
implicit va avea de suferit soarta acelora care, mai putin rezistente,
au fost constränse la cedare. Cazul Mexicului ne poate servi de
exemplu cum nu se poate mai edificator.
este mai dificil pentru in care ne gäsim, e faptul cä
in când se lupta pentru petrolul nostru, noi
vem neapäratä nevoe capitalurile sträine pentru aparatului
nostru productiv. aceastä imperioasä atinge chestiunea
trolului cu mai mult cu banii ce ne nu-i putem gasi
decät numai pe una din cele piete financiare aflate azi in
pentru noastre petrolifere.
Färä indoialä nu poate fi adversar al capitalurilor
timp pi*i interne nu sunt nici pe departe
in stare sä satisfaca curente. Nimeni nu poate sustine cu ar-
gumente faptul cä ajutorul capitalurilor sträine trebue5te
refuzat - ori cät de mare ar fi nevoia ce avem ele - numai
pentru faptul sunt sträine.
Dela aceasta la sacrificarea complectä a independentei
economice este o distantä mare, o präpastie pe care o pot numai
lucruri: Interesul personal sau lipsa de bunä
La noi chestiunea aceasta a fost discutatä cu patimä.
este faptul cä in au intrat numai punctele extreme
sulutia intermediarä cu totul läsatä in afara cadrului
rilor. Aceasta cu mai cu nevoia noasträ devenea mai
imperioasä.
lucrurile, ar fi mare gre5ealä ne inchipuim cä
cari tind la cucerirea petrolului românesc, au rämas in necu-
nostintä asupra curentelor de fapt dela noi.
$i dovada cea mai evidentä cä este, e faptul atät

www.dacoromanica.ro
 739

englez i cel american ajuta puterile ingenu-

cherii in fata nevoilor. Mijloacele de constrangere au in luptä
de propaganda scrisä vorbita. De pe urma acestor argu-
mente" noi avem de suferit.
Imposibilitatea desfacerei produselor noastre petrolifere pe piata
Orientului a Cehoslovaciei are in eforturile pe care
Standard Oil sensul constrangerei noastre. Se prin
nici mai mult nici mai putin deck paralizetaza industriei noastre
trolifere.
americanii au aceastä cale luptä, trustul englez a
gäsit alta, poate chiar mai puternicä incercatä de
dard Oil.
Exploatarea ipocrita a datoriei pe care bäncile noastre particulare
o au fatä de Anglo-Persian Oil pentru cele actiuni
Steaua nu are alt scop deck noasträ,
pentru intreprincierile aflate in sfera acestui grup financiar, o mai
mare portiune din terenurile petrolifere proprietate a statului
Cu arma präbusirei bäncilor noastre in trustul
zilnic obiectiuni in contra legiuirei noastre miniere, care, dacä are
lacune parti foarte discutabile, tinde putin la
statului nostru.
$i interventiile engleze merg de departe nu se dau in
de a ne cere chiar inlaturarea unor clauze care nu au alt scop deck
irnpiedecarea unui furt scandalos.
nu este prea tare vom dovedi-o in cele ce urmeazil.
Se petrolul in subsol nu este limitat dupa granitele peri-
metrelor dela suprafata. In consecintä o de petrol poate trece
prin subsolul a mai multe terenuri, cu proprietari
diferiti. lucrurile, este evident ca sonde puse in imediata
apropiere a unui perimetru de teren recunoscut ca bogat in petrol,
pot extrage o bunä parte din petrolul aflat in subsolul vecin. Cum
terenurile statului sunt azi neexploatate, intreprinderile
profitand de posibilitatea mai sus, au asezat sonde numeroase
mai aproape de limita statului, exträgand astfel o
parte din acestuia.
Sistemul s'a practicat de mult pretutindeni, luat mäsuri
pentru impiedecarea furtului. In primul pe cale lege
fixat o anumita distanta de limita unui teren, inäuntrul
de sonde pe tarenurile vecine era interzisä. Dispozitia a pus
oarecare abuzului, totusi fixatä prin vechea legea nu era
impiedecarea hotarita a furtului. In noua
legiuire miniera distanta veche de 7 m. s'a marit la 30 metri,
dupa parerea noasträ, inca nu este suficient.
bine, in contra mäsuri de purä se azi
proteste energice din partea grupului capitalist englez.
Nu se pretinde nici mai mult, nici mai putin
furtul cäci nu vä dam bani imprumut deasupra
gem bäncile de
Dar, s'ar putea crede cä numai noi am indräznit sä ne apäräm
resele in materie de petral. In acest caz evident,

www.dacoromanica.ro
740

un timp in coace, ar fi oare cum justificate sau putin expli-

Cestiunea cu totul tocmai in acest sistem de
stä ipocrizia.
Un exemplu edificator. In lie, coloniile, dominionurile
protectoratele engleze, nimeni, absolut nimeni in de cetätenii
nu au voe exploateze petrol nici mäcar prospecteze
in petrol. In 1919, prospectorii americani ce se aventurasera in
lestina pe coastele märei noastre, au fost pur simplu de
guvernatorul englez al provinciei, sup motiv Palestina se
sub protectoratul britanic. Numai in urma urtei discutiuni diplomatiee
de luni de zile, cetätenii au fost eliberati expulzati.
doilea exemplu tot de doveditor. un
englezi, proprietand dela vre-o
-societate
Ce ar oare guvernul grupul capitalist cane azi
se indigneaza de tare contra unei dispozitii pentru
impiedecarea furtului, am legiferäm ceva?
Färä consecintele diferendului diplomatic", ar fi din cale
de grele - bine les - pentru mica
Pentru a constata flagranda contradictie intre ce ni se cere
ce fac la aceia care sä forteze azi
mäna in petrol, este deajuns ca lipseasca interesul personal
nu lipseascd buna credinta. In aceasta in politica
luptele inerente vieti politice violente sau anumite
bii de chiar in chestiunea petrolului, nu pot nu trebue sa
judecata.
de toate ,toatä trebue sa fie de acord ca
- pe
- nostru nu poate fi
de unul sau
intereselor românesti. Indiferent
altul dintre conducätorii politici, nu
de
trebue sä pierdem un din vedere situptia care
ca noi, au inchis ochii s'au acaparati.
acest lucru, oricare ar fi divergentele de in amänunt, ori-
care ar fi politica de unii sau de nu fi de
nimeni care mai are judecata care dupä
exagerarea increderei in propriile forte in refuzul
ajutorului capitalurilor numai pentruca sunt sträine au
ele interese ce nu pot fi toate este o mult mai
pentru noi este plecarea neconditionatä in fata oricärui
interes
Alexandru Topliceanu.

www.dacoromanica.ro
 Produse agricole, animate forestiere.

a de Ministerul agriculturei la data de Oc-

mil. chintale) cum : 13.71 de 18.42
in anul precedent), 5.80 (7.94), orz 3.25 (5.93), 2.48 (3.98), porumb 20.34
cartofi 19.12 (13.34), de 14.26 (6.83).
(Industrie und Handelszeitung, Berlin. 19 1924).

de

de Lumbac dela 1901-1923 a urmdtoarea 1.000

a 500 lbs) :
1901 21.551
1902 18.129 1913 22.612
1903 18.074 1914 24.861
1904 19.668 1915 18.461
1905 16.471 1916 18.946
1906 20.859 1917 18.140
1907 272 1918 18.755
1908 20.601 1919
1909 16.997 1920 19.665
1910 18.856 1921 14.686
1911 1922 17.647
1923 19.125

Productiunea se repartizeazd pe diferitele cum urmeazd (in 1.000 baloturi

500 :

1913 1922 1923

Statele-Un te 14.156 9.762 10.081
India britanicd 3.862 4.048 3.919
China 649 1.300 2.000
Egipt 1.565 1.170 1.213
439 553 500
Rusia 1.077 55 200
Mexic 157 178 138
Peru 115 137 200
Alte 592 444 874
Total productiune 22.612 17.647 19.125

www.dacoromanica.ro
742

Participarea Unite la productiunea de bumbac dela

lost (in 1.000 baloturi a 500 lbs In %) :

mondiald
%
1901 16.639 9.510 57
1906 20.859 13.274 64
1911 22.247 15.693 71
1916 18.946 11.450
921 14.686 9.954 54
1922 17.647 9.762 55
19.125 10.081 53

Archim Jena. Oct.

lu Rusia.

Asupra culturii de Rusia, existS urmatoarele date :

Desfutine
Cultura .. 750.000 100.0%
1922 447.000 57.7%
., in 1923 467.500 62.3%
Exportul a (in 1.000 puduri) : : 2.200 ; 1922/23 : 2.720; 1923/24

1.500 puduri. redus din ultimii ani se atribue crc5terei consumului

(Der Osten, Berlin, 25 Sept. 1924).

Recolla de soarelui a Bulgariel.

Recolta de foarea a anului corent a fost 2.00 vagoane fatä de 500

precedent. Aceastá o desvoltare ImbucurStoare este
pentru acoperirea interne de
Nr. 42. Hamburg,

Produeliunea de ulei a Spaniel.

Recolta de a Spaniel, pentru sezonul 1923-24, a dat 2.844.089 chintale me

trice de o cantitate ultimilor ani, inferioarä
din 1917, care a atins 4.278.379 chintale.
de mäsline se face In toate provinciile Spaniei ; productiunea cea mai mare-
este acea din Andaluzia.
Printre cumpärätoare de de spaniole, Italia ocup primul rang,
6% kgr. anual, ocazional, ca 1921, 14% ;
Franta, Argentina, Statele-Unite, Cuba, Norvegia, Belgia, Mexic Uru
guay. Espana Economica y Financiera", Italia Franta cumpärä uleiurile
spaniole pentru a le revinde apoi strintate ca uleiul franceze
o concurentä uleiurilor exportate direct de Spania America..
(L'Exportateur Belge. Bruxelles, 15 Oct. 1924).

www.dacoromanica.ro
 de unt al

de unt al Danemarcei primele 8 luni ale curent a dupa

statistici, urmatorul : 83.9 kgr. de 75.02 mil. kgr. In
precedent. Din cantitate s'a exportat In Germania 15.88 kgr.
448.800 kgr. In anul precedent. Din exportul total 5.22 kgr. de 4.25
mil. kgr. s'a spre Germania, 2.1 mil. kgr. In precedent.
19 1921).

Rusia.
stastiticile oficiale ruse, situatia insemintárilor in nordul
centrul In nord-estul este deasemenea ; in

-seceta prejudicii culturilor. Gonsiliul comisarilor poporului a decis trimiterea

aceste regiuni amenintate de foamete 21.600.000 puduri de scminte, pentru ca toate
regiunile poatil fi
(Gazelle de Prague. 11 1924).

de a
Productiunea a Britanii ultimii ani a fost :

in
1000 1000
1908
1911/13
1920
31.332
29.025
23.329
-
1.250

1.000
378
355
220
1921 24.198 970 351
1922 23.689 810 613
1923 24.150 830 579

40.

Produse miniere industriale.

de zinc a Canadei.
Productiunea a Canadei a fost in primul semestru al anului
tone, fatä de 13.300 t. in perioadá a precedent. Exportul de zinc al
nadei a fost 3.571 tone de 1.904 tone in lulie 1923. cantitatea pro-
in cursul lunei August a. 2.509 tone au fost cumpárate Japonia.
und Berlin. 1921).

In 1923.

Productiunea a Jugoslaviei anul 1923 a lost

1. Vechia Serbie :
tone
Cilrbuni de . 374 147
1.ignit 530 344

www.dacoromanica.ro
744

Minereu de 123.230 tone

Aramä 6.787
Minereu de antimoniu 546
27

11. Bosnia i Herzegovina:

1.623
Lignit 347.545
Manganez 5.145
Minereu de 81.537
Fier 23.026

Croatia-Slavonia:
168.647
Lignit 233.891
Minereu de tier 81.536

IV. Dalmatia:
98.951
Lignit 3.111
Antimoniu 26.758

Y. Slovenia:
1 496 410 tone
Lignit 200.546
Minereu de fier 81.536
plumb 10.142
zinc 618
(Revue Economique Financiére de Belgrade. Sept. 1924)

de a Bulgariei.

Productiunea de a Bulgariei a ultimii de mii de tone)

1915 533.7
1916 639.8
1917 761.3
1918 672.9
1919 583.0
1920 742.7
1921 911.7
1922 1 021 3
1923 1 063,7
Nr. 42. Hamburg,

Produetlunea de petrol a Polonlel.

Productiunea de petrol a a fost In prirnul semestru 1924 de 387.331 tone
adicS cu 28.249 tone 7 % mai mare ca perioadá a anului precedent.
Nr. .39. Hamburg, 1924)

www.dacoromanica.ro
 745

Industria de a

Industria de a Bulgaria pentru de productiune 1924 o pro-

de record. Recolta 25.000 hectare de culturi de sfeclä este evaluatä la 370.000
tone, cantitatea de rafinat la 40.000 tone. Productiunea de sfeclä a fost de
40-50 tone de la hectar.
Viena, 17 1924).

Produeliunea de a
de zahär a Braziliie a fost ulthnul an mai mare ca anul precedent ;
totusi exportul a In 1923 produtciunea a fost de 628.000 tone (in 1920 340.000
tone), exportul de 153.000 tone 1920 109.000 tone). Desvoltarea exportului in
10 ani a fost
1913 5.370 tone 65.000 L.
1922 252.111 3.323.000
1923 153.175 3.171.000
Brazilia al patrulea rang producAtoare de zahär din trestle.
Nr. 40. 1924).

Scbimbul de
de Angliei.
Exportul de al Angliei se repartizeazá asupra diferitelor täri ur-
tone) :
1913 1922 1923
5 35 3.49 3.60
America West . 7.13 5.45
Asia 89 1.56 0.46
Australia India . 0.06 0.13 0.07
Germania, Belgia
Olanda
Restul Europei
Total
...... 78
34.17
73 40
31.48
19.69
64.20
46.93
21.43
77.96

(Economist, Londra, 27 Sept. 1924).

exterior al Japoniel.
al in primul semestru 1924 a fost de 1.627.500.000 yeni
Import mil. yeni la export. Cresterea importului de perioada anului pre-
cedent de 358 yeni a exportului 111
(L' Information, 17

exterior al In 1923 primul trimestru

Balanla comercialá a Jugoslaviei pentru 1923 un excedent la import,
export, de 260.791.542 dinari. exportului, acea a importului
ieste :

www.dacoromanica.ro
746

In 1919 23.03%
1920 10%
1921 %
1922 29%
1923 86%
Principalele articole importate cursul anului 1923 stint urm5toarele dinari) :
Bumbäcärie, 1.750 ; ; fier, ; fire de bumbac, ; aparate, ;
; ; zahär, ; orez, ; electro technice, ;
constructiuni metalice pentru poduri, ; bumbac brut, 99; i vegetale, ; fier,
90; petrol, ; ; crude, 81, etc.
Repartitia importurilor principalele state de originä este urmiltoarea :
1921 1922 1923
(milioane dinari)
Austria 1 160 1.816 2.238
Cehoslovacia 1.278 1.537
Italia 855 985 1.470
Anglia 246 458 823
Germania 174 462
Statele-Unite 99 306
Franta 188 196 270
Romdnia 77 243 212
Grecia 181 167
1 169 146
India 58 88
Olanda 47 95 76
Elvetia 39 26 54
12 40 33
Polonia 23 25 20
Diverse 52 150
Total 4 6.442

In ceeace primul trimestru 1924, comercialá se astfel :

Import 1 928 057 575 dinari
Export 2 061 738.454
Excedentul exportului . . 133.321.039

(Moniteur olliciel du Commerce el de l'Industrie. Paris, 15 Oct.

Regimul vamal, probibiri la import export.

Conventitinea pentru simplificarea
Adesiunea Belgiei. -Belgia a aderat, la 31 1921, la conventiunea
pentru simplificarea formalitätilor vamalc, la Geneva, la 3 Noembrie 1923.
Adesiunea lege din 4 Mai 1924, publcati Gazzetta Ufficiale" din 18
1924, a aprobat internationalä pentru simplificarea formalitätilor
vamale, tncheiate la Geneva la 3 1923. Conventitmea de mai sus se va
de asemenea coloniilor italiene.
trimestrielle des Lois, de Commerce de International
du Commerce Nr. 5. Brucxelles, 20 Sept.

www.dacoromanica.ro
 747

al Tratatelor Comerelale.

5 1924. Conventiunea radiografica internationalä. Adesiunea teritoriului Tan-

ganika.
22 1924. Conventiunea Ratificarea Islandei.
1 Mai 1924 Conventiunea pentru unui Institut de agriculturä. Ratificarea
insulelor Philipine, Hawai, Porto-Rico Virginia.
4 Mai 1924. pentru simplificarea formalitatilor vamale. Adesiunea

1924. Conventiunea pentru publicarea tarifului vamal. Adesiunea Marelul

Ducat de Luxemburg.
4 Julie 1924. Conventiunea de Ratificarea Portugaliei.
15 August 1924. Conferinta dela Londra.
31 1924. Conventiunea pentru simplificarea formalitatilor vamale. Adesiunea

6 August 1924. Conventiunea unificarea sistemului metric. Ratificarea

Februarie 1924.
22 1924. Islanda-Polonia.
31 1924. Costa Rica-Statele-Unite.
Mai 1924. Grecia-Persia.
9 Mai 1924. Rusia-Suedia.
10 Mai 1924. Lituania-Olanda.
22 1924. Austria--Anglia.
1924. Spania-Japoni.a
24 lunie 1924. Ungaria-Jugoslax
27 lunie 1924. Spania-Anglia.
2 lulie 1924.
3 Julie 1921. Gernrania-Grecia. Canada-Uniunea
4 1924. Finlanda-Anglia.
Julie 1924. Canada-Olanda.
Julie 1954. Statele-Unite--Nicaragua.
Julie 1924. Italia-Jugoslavia.
25 1924. Geimania-Spania.
25 1924. Japonia-Uniunea belgo-luxemburgezii.
.31 1924. Germania-Cehoslovacia.
8 August 1924. Anglia-Rusia.

comercial ungaro-jugoslav.
Guvernul ungar a Ministerul jugoslav al Afacerilor este dis-
pus cu guvernamentul din Belgrad, tratativele In incheierei unei
comerciale ungaro-jugoslave.
(Ga:ette de Prague. Oct. 1924).

vamale de export In

Ministerul eehoslovace a decis publice un decret privitor la

vamale care se produse (pro-

www.dacoromanica.ro
 748

duse manufacturate prime). categorii de malt destinate ex-

fi In viitor scutite de viza
(Gazette de Prague. 4 Oct. 1924).

liber de

Journal publicä o deciziune a Ministerului de Agricultura, care se des-

legea din 7 Aug. 1920 pentru prohibirea importului de vite In Franta. Vitele
importate din Germania fie expediate direct la abatoriile din Nancy
Strassburg. Deasemenea se permite din exportul cartofilor.
(Industrie und Handels:eitung. Berlin, 17 Oct. 1924).

Modificarea regimului fiscal In

lege din 26 lie 1924 modifica vamal In ceeace priveste importul

preparatelor cu alcoolic, importate din Noul regim
vamal, cu taxe sensibil urcate, a intrat In 20 1924.
(Revue trimestrielle des Lois, Décrets et de Commerce de International
du Commerce, Bruxelles, Sep, 1924).

Denunlarea comereiale
Conventiunea comerciala provizorie dintre Grecia Cehoslovacia a fost
pe ziva 10 Dec. anul corent.
(Oesterreichiseher Volksvist. Viena, 27 Sept.

Tratatul tureo-eehoslovae.

Incheierea tratatului de cu Turcia, Cehoslovacia va tratative

vederea Incheierei conventiuni comerciale cu guvernul din Angora, care sä
glementeze definitiva relatiunile comericale aceste Vor fi
un de consulate cehoslovace In Turcia.
(Gazette de Prague, 15 Oct.

Noi prohibiri de Import In

polonez a publicat la 23 Sept. un decret la import

toarele articole : bonbonerii, conserve de fructe, ciocolata cacao rom, coniac.
spirtoase, licheruri, vin, vin din fructe, parfumuri, etc. Exportul de ulei brut de
este prohibit 1 Dec. 1924. In virtutea unui decret, secara,
vor fi scutite de taxe de import.
(L'Exportateur Bruxelles, 15 Oct. 1924).

taxelor de export pentru in Jugoslavia.

Consiliul de jugosiav a decis reducerea taxelor de export pentru

modul :

www.dacoromanica.ro
 749

1. . . . . 16 dinari.
2. Secard . . . . 10
3. Porumb . . , 10

4. Grisul, Mina de de porumb, secara sunt scutite de taxe vamale la

export.
(L'Exporttateur Bruxelles, 15 Oct. 1924).

Tratatul comercial

Presedintele Republicei finlandeze a semnat un decret. in virtutea cáruia intrd in

tratatul comercial
(Agence et Financiare. Paris, Oct. 1924).

Mijloace de comunicatie transport.

Materialul al ellor ferate ruse.

Situatia materialului rulant al ferate ruse s'a ameliorat cursul

1923-24, comparatie precedent. se poate
tabloul de mai :

1922-23 1923-24
Numárul total al locomotivelor 19.525 19.588
Din : in stare 7.941 8.531
Numärul total al vagoanelor de 403.907 418.734
Din care : stare 260.834 279.274
Numärul al vagoanelor de cälätori . 25.958 27.930
care stare 9.586 10.426
(Agence Economigue et Financiére. Paris, 10 Oct. 1924).

Marina comerelaid rusä.

de mai jos aratá compunerea ruse, se gäseste

sub directiunea Gostorgflott, adicá sub directia comerciale a statului :
Numärul vapoarelor Tonajul
Ian. Ian. 1 Ian. 1 Ian.
1923 1924 1923 1924
. . . . 44 41 83.327 89.561
Nordului . . . . 138 139 21.111 20.659
Azof . 297 323 108.622 127.654
Total . . . 479 503 213.060 237.874
S'a transportat de marina comercialá :

(lone) (Num. pas.)

Mama Baltica 363.760 482.999
Nordului 93.748 20.310
Neagrd Azof . . . 480.480 742.747
Total 937.988 1.246.056

www.dacoromanica.ro
 750

Marina nu o neinsemnatá parte din mrfurile im

portate exportate :

1912 %
1922 %
1923 %

(Agence Economique el Paris, 10 Oct. 1924).

de navigalie

Societatea Aero-Express' din Roma a cu grec un acord privitor

la de navigatie aerianä intre Brindisi-Athena-Constantinopol.
Serviciul va fi vor fi hidroavioane
färä fir. Posturi meteorologice vor fi pe Intregul parcurs de
Parcursul Brindisi-Athena va fi fäcut In circa 4 ; acela dela Athena Constan-
tinopol In 3 ore jumätate.
Statul grec acordá societätei italene.. gratuit terenurile necesare constructiei hanga
ateliere de reparatiuni, etc., pe coastele pe insula Naxos.
conventiune este analoagá aceleia semnatä Compania francezä Telemedia
pentru linia Marsilia-Athena-Siria.
(La Journée Industrielle. Paris, 10 19 24).

francese.

marilor Mnii de ferate, pentru perioada 1 Ian.-29 Sept., s'au

la unnätoarele comparative acelea din perioada corespunzaoare anului pre
cedent :
192.1
mii de
Stat 938.550 776.461
P. L. M. 1 731 539 1.431.070
Nord 1 016 085 893.722
Orleans 860.068 742.709
Est 885.986 778.237
Midi 430.866 370.333
Alsacia 5i Lorena 551.423 778.723

Paris, 19 Oct. 1924).

Soul eablu Intro Germania America.

Deutsche Adriatische Telegraphen Gesellschaft a un Commercial

Cable Co. pentru unui cablu direct Germania-America.

(Agence Economique el Financière. Paris, 18 Oct. 1924).

www.dacoromanica.ro
 751

Trafleul ferate uugare.

Asupra traficului eilor ferate ungare existá urmiitoarele date :

Trafic de Trafic de
1000 1000 1000 tone
1920/21 1 259 6.075 232
1 639 6.898 336
1922/23 1 709 7.314 332
1923/21 1.822 7.533 555

Nr. 40. Hamburg, 4)

comerciale.
1925.
:

Leicester. pielärie. 12-19 Ian. 1925.

Londra. Aprilie 1925.
11 Aprilie-2 Mai 1925.
Tutun. 9-16 Mai 1925.
Imprimerie. 16-30 Mai 1925.
Navigatie, Mecanica. 1925.
pielärie. 29-30 Ian. 1925.
Coloniale. Primävara 1925.
Brutárie, patiserie. Martie 1925.
Constructii. 3-14 Martie 1925.
interinare. 13-28 Febr. 1925.
:

alimentatie. Aprilic-Mai 1925.

iena. de mostrc. Printävara 1925.
:
Praga. dde Primiivara 1925.
Agriculturä. Mai 1925.
Industrie. 1925.
Elvelia.
Mostre. ie 1925.
Franta:
Arles. Agriculturä. 3-20 Mai 1925.
Avignon. Agriculturd. Horticulturä. Aprilie-Mai 1925.
Besancon. Comert, Industrie. Mai-Iunie 1925.
Bordeaux. Mostre, 15-30 lunie 1925.
Chalon-sur-Saone. 27 Februaric 1925.
Jhalon-sur-Saonc. 1925.
Grenoble. 9125.
Agriculturá. 1925.
Lyon. Mostre. Martie 1925.
Mai 1925.

www.dacoromanica.ro
752

Paris. agricolc, Lin. 1925.

Alimentatie. Ian. 1925.
Agriculturg. Feb. 1925.
Horticulturg. Primgvara 1925.
Arte industriale. Aprilie-Oct.
Comert, Indus trie. 10-25 Mai 1925.
Podiers. Agriculturg, Aprilie 1925.
Tourcoing. Coinert, Industrie. 1925.
Tours. Agriculturg, Horticulturg. Mai 1925.
Vimontiers. Aprilie 1925.
Germania :
Frankfurt pe Main. Mostre. 19125.
Hamburg. Textile. Feb. 1925.
Industria hotelurilor. Primgvara 19125.
Technicg. 20-24 Aprilie 1925.
Kiel. Industrie. Primgvara 1925.
Konigsberg. Mostre, Lemngrie. Primgvara 1925.
Lipsca. Mostre, Constructii. 1-7 Martie 1925.
Pielgrie, Blängrie, Perieril. 1925.
Mostre, Constructii. 30 Aug.-Sept. 1925.
Mannheim. Industrii. Aprilie-Mai 1925..
Stuttgart. .Giuvaergerie. Primgvara 1925.
Agriculturil. 27 Mai-1 1925.
Wesel. Agriculturg, Comert, Industrie. Primgvara 1925.
Italia :
Fogia. Industrie. Mai 1925.
:

Zagreb. Agriculturg, Industrie. 1925.

Mostre. Primgvara 1925.
Olanda :
Utrecht. Mostre. Primalvara 1925.
Polonia :
Poznan. Inventiuni 1925.
Mostre. Primgvara 1925.
Varpovia. Automobile. 1925.
:

Kharkow. Agriculturg, Comert. 6 1925.

Nifni-Novgorod. Agriculturl, Industrie. 1 August-15 Sept. 1925.
Spania :
Barcelona. Comert, Industrie. 1925.
Mostre. 1925.
Sevila. Hispano-Americang. Oct. 1925-Mai 1926.
:

Budapesta. Mostre. 1925.

America :
Argentina:
Buenos-Ayres. Industrie. 1925.

www.dacoromanica.ro
 753

Canada:
Montreal. Comert, Industrie. Toamna 1925.
Winipeg. Automobile. Februarie 1925.
Mostre. Februarie 1925.
:

Chicago III. Incält5minte. 1925.

Automobile. Ian.-Febr. 1925.
.Délroil. Automobile. Ian. 1925.
Los Angelos. Telegrafie fir. Febr. 1925.
New-York. Automobile. Ian. 1925.
Florärie. 12-21 Martie 1925.
6-12 Aprilie 1925.
Sporturi. 25-30 Mai 1925.
Produse farmaceutice. 28 Sept.-3 Oct. 1925.
Industrie 1925.
Portland. Drumuri, Electricitate. 1925.
Tulsa. Petrol. 2-11 Oct. 1924.
Waco, Texas. Bumbac. 25 -3 Noembrie. 1925.

China. Hong-Kong. Anglo-Ahinezä. lama 1925.

Indochina. Saigon. Mostre. Sept.-Oct. 1925.
:

Egipt. Alexandria. Italian5. 15 Aprilie-15 1925.

Oceania :
Noua Zeland. Indus Lie. 1925-31 Martie 1926.

de valori, moneta, burse,

finante, etc.
Olandel.
Din circulara lunaM a Rotterdamsche Bankvereenigung", extragem tabloul
care ne la Inceputul fiecärui an, dela 1913 totalul
olandeze :

totalä
(Milioane
1913 1 156 3 1.159
1914 1 148 13 1.161
1915 1 149 174 1.314
1916 406 168 1.574
1917 1 508 251 1.759
1918 1 609 335 1.944
1919 1 851 614 2.465
1920 2 183 643 2.826
1921 514 3.083
1922 2 502 839 3.361
1923 2 838 3.583
1924 583 3.371
(L'Economisle Europeen. Paris, 19 1924).
Buletinul Economic Romanesc.

www.dacoromanica.ro
754

Germania.

Banca Sachs din New-York a acordat Sindicatului german de

din Ruhr un credit de 2.500.000 dolad, destinati finantärei exportului german de
(La Journée Industrielle. Paris, 8 1924).

Introdueerea shillingulul Austria.

Cu 1925, schilHngul va fi mijloc de legal

Austria. Toate preturile vor stabilite In schillingi. Bilanturile Incheiate 31
1924 vor fi Incheiate coroane hartie, dela Ian. toate conturile vor fi expri
mate schillingi.
(Gazelle de Prague, 11 1924).

Situa a Ungariel.
Al 4-lea raport al comisarului general al Natiunilor veniturile Tezau
pentru Julie August au fost evaluate 52.700.000 coroane au atins.
996.6 miliarde coroane 57.700.000 coroane aur.
Veniturile destinate serviciului Imprurnutului au produs 10.500.000 cor. aur In
11.300.000 In 13.200.000 In August, pentru 3 un superior
anuale, care se la 31.000.000 aur.
Gratie excedentului Incasärilor bugetare peste prevederi, deficitul bugetar
acest an va In lirnitele prevazute.
(Agence Economigue el Financiire. Paris, 16 1924).

Bugetul austriae.
Bugetul a definitiv a depus parlamentului la 21 Oct.
Cifra prin acordul Geneva pentru 475 coroane aur pentru
cheltuelile ordinare 50 pentru cheltuelile extraordinare a putut mentinutä.
In bugetul cbeltuelilor extraordinare s'au sunt
numai cheltueHle cu productive.
(Gazelle de Prague, 18

a Spaniel.
Datoria a Spaniei a fost In anul 1923 de 3.456 milioane pesetas, iar In
count s'a ridicat la 4.050 milloane. Prin urmare, a crescut In decursul ultimului an
594 milioane pesetas,
(Industrie and Berlin, 16 Oct. 1924).

Repaus la
Adunarea a vo tat In din 10 a. aplicarei repao-
duminical obligatoriu la
Votarea acestei a cauzat o maie impresiune cornerciantii israeliti din acest
de oarece In viitor vor sä tie magazinele 2 zile pe
(Revue Commerciale du Levant. Sept. 1924)

www.dacoromanica.ro
&,"..6"Nftgar/11
ghs.1406"NarwW.borsdrirvieV,a,...4."......ar

de economie
economica a Rusiei Sovietice.
Situatia economich a Republicelor Sovietice se
anereu. Motive le principale ale acestei :

Statul este fortat deburseze anual 62 ruble aur pentru ajutorarea

milor contaminate de foamete ;
2) Incashrile bugetare scad din cauzá Guvernämântele din Sud-Est nu
pot impozitele populatie ca anü precedenti din cauza recoltei slabe.
3) Puterea de cumpärare a monetei sovietice a a recoltei
care o urcare a
4. Imposibilitatea de a mari cantitti de cereale priveazá tezaurul
vietic de o intrare de devize care se bazeazá meainerea sta-
cursului cervonetzului.
5) Cererile de sporire ale muncitorilor de stat. Organele
sovietice recunosc cinstit sunt aceste fapte au pus
statul mare De exemplu din este cunoscut banul
n devenit rar In tara In special la din Moscova.
Stint e institutiuni bancare care cer termen de 3 zile pentru a achita 1000 cer-
(100.000 frs.). Furnizorii strini sunt : astfel, de exemplu

un furnizor care avea de primit o de circa 2400 L. st. a fost rugat astepte
Indelungat. Lucrátorii sunt de 6 la 2 luni.
Pare un Imprumut extern este capabil salveze Guvernul dela Moscova
financiare.
Asupra recoltei slabe lipsesc date, urcate ale ne
tanta deficitului de cereale, deficit care nu poate fi compensat prin sporirea suprafetei
terenurilor (6-8 % In raport cu anul precedent).
Prin urmare pare putin probabil ca Guvernul sovietic planurile sale
export de cereale. De almintrelea, acest export a fie rentabil din cauza
scumpetei cerealelor din cauza scumpetei transportului la porturile de
Apoi acest export, o vie nemunumire In massele populatiei care nu are ce
minca priveasch amáráciune expeditiile de cereale In sträinätate.
Raritatea relativá a cerealelor In Rusia are alte consecinte anume face
sau secara lui la care plätesc o rubli
pentru ce statul numai 75 copeici. Din au
grhz secará.
Pentru a remedia aceastá stare de lucruri, un oarecare numär de membrii
Consiliului Economic au opinat pentru Inlocuirea fixate preturi
zonabile.
In ultimul an a Rusia, o industriali foarte pronuntat. Deficitul In in
textili a la 40 ruble aur. Aces criza a lost pu.

www.dacoromanica.ro
756

nerei In a unui mare stoc de märfuri datänd dinainte A

atunci o mare de de capacitatea slabä de cumpárare a populatiei.
S'au redus atunci preturile au fost pe
Din conta, In acest an, este o mare lipsä de fiinda stocurile existente
1923 au fost epuizate fabricile existente lucreaa cu o capacitate de
tiune de din acea dinainte de räzboL
(Agence Economique et. Financiere Paris 24 Oct. 1924).

Bock (Dr. Augugt), bas Systeme der Nationalökonomie und Finanzwissenschaft_

Uelzen u. Leipzig, 1924. A. H. Steincke. 333 p.
Bruck (Dr. Ernst), Zwischenstaatliches Versicherungsrecht. Mannheim, Berlin u.
Leipzig, 1924. L Beusheimer. 51 p.
Cassau (Theodor O.), Die Konsumvereinsbewegung in Deutschland. München
Leipzig, 1924. Dencker u. Humblot. XII+142 p.
Heimann (Eduard), Der Sozialismus als sittliche Idee und die materialistische
(Separatabdruck aus dem Archiv für Sozialivissenschaft Sozialpo-
52 B. Heft 1). Tübingen, 1924. J. C. B. Mohr, p. 139-176.
Huber (Dr. Fortunat), Das Verhältnis der Nationalökonomie zur Psychologie. Basel,
1923. Kober, C. F. Spittlers Nachf. 88 p.
Krebs (Ing. Dr. Paul), Die deutschen Kohlenpreise seit Beginn des Weltkrieges-
u. Kempten 1924. J. Kösel u. Fr. Pustet. X+84 p.
Kuczynski (R.), Deutschland und Franckreich. Wirtschaft und ihre Politik 1923/24.
Berlin, 1924. R. L Prager. 411 p.
(C.), Wirtschaft und Kultur. Berlin, 1924. Otto 32 p.
Olphe (G.), Histoire économique et financiére de la guerre 1914-1918. 504-
p. 30 fr.
Prokopowiich (S. N.), The Economic Condition of Soviet Russia. London 1924.
S. King et Son. 220 p.
Zisek (Prof. Dr. Franz), Meinen Kritikern. Erläuterungen und Ergänzungen zu
Grundniss der Statistik" und zu Hauptprobleme der statistischen Methoden-
lehre", München, Berlin u. Leipzig, 1924. J. Schweizer. 48 p.

Dr. Kempski, Die Viehzucht NiederländiSche Indiens. Mit 86 Abbildungen.

1924. P. 82 p. 5 G.
Dr. Kempski, Die Forstwirtschaft Niederländisch-Indiens. Mit 40 Abbildungen. Berlin,.
1924. P. Parey. 60 p. 4 G. m.
Die Krisis in der und Mittel zu ihrer Behebung (Veröffentlichungen
der Preussischen Hauptlandwisrtschaftskammer. Heft 6). Berlin, 1924. P. Parey. 110-
p. 3 G. in.
Weber (Heinlich Wilhelm), Das System der Forstwirtschaftslehre. Giessen, 1923.
Wilhelm Herr. 169, 48 p.

munca.
Rusia.
industria Rusiei
Capitalurile care sub regim, au alimentat industria, comertul
financiare, fost capitaluri sociale capitaluri-obligatiuni se
repartizeazá dupá cum :

www.dacoromanica.ro
 757

Capitaluri sociale : 1.986.700.000 ruble, 88.6 %;

Capitaluri obligatiuni : 256.200.000 ruble, 11.4 %.
In total 2.242.900.000 ruble
Aceste capitaluri se asupra ramuri industriale comerciale
cum :

Industria minierd 834.300.000

Industria metalurgicA 392.700.000
Industria constructilmilor 259.400.000
Institute de credit 237.200.000
Industria textild 192.400.000
Industria 83.500.000
Comertul In general 80.700.000
Industria alimentard 37.300.000
Industria 31.400.000
Transporturi 26.600.000
forestierd 25.700.000
Industria minerald 18.200.000
Productiuni animale 14.400.000
8.700.000
Total ...... 2.242.900.000
mai sus ne cd industria minierd metalurgicd cea mai
parte din capitalurile : 1.227.000.00 ruble, 54.7 %, din care 242.900.000
ruble (sau, alte statistici 253.500.000 ruble) au fost angajate industria
trollferd alte cuvinte 30.3 % din toate capitalurile Investite Industria
minierA).

DacA provenienta capitalurilor de mai sus, constatdm cd Franta

In fruntea prilor interesate la Intreprinderile anume :
731.700.000 ruble 32.6 %
Anglia 507.400.000 22.6 %
Germania 441.500.000 19.7 %
Belgia 321.600.000 11.5 %
Statele-Unite 117.700.000 %
Olanda 36.400.000 %
Elvetia 33.400.000 ,, %
Suedia 23.700.000 %
Danemarca 14.700.000 0.7
Austria 7.500.000 %
Italia 2.500.000 ,, %
Norvegia 2.300.000 0.1 %
2.000.000 %
Total 2.242.700.000 ruble %

2.242.900.000 ruble aur = 5.831.540.000 aur, alte cuvinte la de

aproape 20.650.000.000 franci hrtie. aur valordnd 2.60

www.dacoromanica.ro
758

Din tabloul de mai sus se vede participatia a Frantei Angliei a

1.239.200.000 ruble, participatia globalä a tuturor
1.681.000.000 ruble, 75%, pe grupul austro-german nu a fost interesat
Rusia pentru 449.100.000 ruble.

Capitalul

Participatia se repartizeaza astfel :

Capital social 644.000.000 ruble
obligatiuni 87.600.000
alimenta 175 Intreprinderi, cari :

55 Intreprinderi de industrie
36 constructiuni de masini
18 ,, industrie
15
15 constructiuni
11 stabilimente de credit.
Rolul capitalului a lost preponderent industria metalurgica (78.8 % a
productiunei gloabe), precumsi industria de (50.9 % din productiunea basinului
Donetzului In 1905).

englez.

lista cu repartitia capitalului englez in Rusia, revolutie :

Industria 307.6 ruble 60.7 %
69.7 130.7 %
28.0 5.5 %
Institutele de credit 25.7 5.1 %
Total 507.5 mil. ruble

Din suma globalä a participatiei (2.242 ruble), industria petrolifera

a atras 242.9 ruble, cu alte cuvinte 30.3 raport cu toate capita-
sträine industria In general.
Anglia a aceia, care a jucat rolul preponderent industria petrolifera.
repartitia acestor capitaluri :
Capital englez 171.4 ruble 71.5 %
51.1 20.2 %
german 13.6 %
belgian ,.

Capitalul englez alimenta un mare de petrolifere, repartizate

regiunile petrolifere ale Rusiei.
Astfel a interesat la

www.dacoromanica.ro
 Baku 10.800.000 ruble
Emba-Ural 31.200.000
Grosny-Tesek 25.500.000
Maikop
Tchelenvend
Sahalin
24.000.000
23.600.000
10.500.000
.
Fergana 4.700.000
Chatina 1.800.000
tala 200.000
Total ruble
In de a se concentra, vedem deci capitalul englez räspandit In toate
land parte la toate industriile din toate regiunile presupuse ca petrolifere.
La Baku participa 17 petrolifere 60% din toatä productiunea.
La Grosny, mult de jumätate din productiune a fost sub controlul englezilor,
la Emba-Ural 80% a fost In
Participatia juca pdn urmare un rol secundar comparatie cu Anglia.
Suma a capitalurilor Investite In industria petrolifera rusk datele
statistice dinainte de rásboi, de 365 ruble, participatia figura
In propoilie de 7/10.

Daloriile
calculele expertilor sovietici, datoriile evaluate In capital nominal,
rezultate din nationalizarea industriilor de toate felurile sunt de :

de 648.000.000
Anglia 500.500.000
Germania 317.400.000
Belgia 311.800.000
Statele-Unile 117.700.000
total de 1.895.400.000 ruble
(Le Courrier des Pélroles, Paris

Entwicklung und Bedeutung der Milteldeutschen Industrie (Ein

Vortrag) Halberstadt, 1924. H. Meyer, 27 p.
Baron (Dr. I.), Die politische Theorie Ferdinand Lassalle's. Leipzig, 1923. C. L.
Hirschfeld. p.
Bucher (Karl), Arbeit und Rhythmus. 6, u. Aufl. Mit 26 Abildungen auf
14 Leipzig, 1924. Emmanuel ReinicIk. XII, 497, XIV S.
Fimen (Edo), Vereinigte Staaten Europas Europa A.-G. Iena. a. J.
Verlagsanstalt. 127 p. 1.80 G. in.
Frick (Dr. Gustav Adolf), Die sckweizerische Papierfabrikation miter besonderer
Berücksichtigung des Standortes (Schweizer-Industrie-und Handelsstudien. Heft 14).
Paris, Weinfelden u. Konstanz 1923. Neuenschwander. 116 p. 7 Frs.
Honisch (Dr. Han's Egon), Die Rationalisierung des Industriellen Produktionspro-
zesses. (Greifswalde; Staats-Wisenschaft. Abhandlungen. 23). Greifswald, Ratsbuchhdlg.
L. Bamberg. 1924. 112 p. 3 Gm.
Karsten (Ing. Fritz), Organisation und Leitung technischer Betriebe. w. spe-
Vorschlage. Berlin, Springer, 1924, p.

www.dacoromanica.ro
 760

Losowsky (A.), Grundzüge der Entwicklung der internationalen Gewerkschefsbe--

wegung. Berlin, 1924. Führer Verlag 23 p. 0.15 Gin.
(W.), Die Erhöhung der landwirtschaftlichen durch
wendung des Taylors-System. Paul Percy. 32 p. 1.20 G. m.
Gechmann (Dr. Günther), Die Qualitätsarbeit, Ein Handbuch für Industrielle,
leute, Gewerbepolitiker. Frankfurt a. Frankfurter Sozietäts.
Rager (Dr. Fritz), Der Arbeiterschutz in Oester.eich der sozialpoli-
tischen Bestimmungen für Jugendliche Wien, Leipzig u. New-York, 1924. Deutscher
lag für Jugend und Volk. 120 p. 2,40 Gm.
Blase (Fr. R. A.), Betriebsstillegungen und Betriebseinschränkungen. Einschläg.
Entscheidungen zusam men gest,. DüsselVerlag u. Druckerei, 1924strie- Indudorf,
p.
Schilling (Dr. Ernst), Die Faserstoffe des Pflanzenreiches f Weberei, Spinnerei,
Seilerei, Flechterei, Papierfabrikation, für Binde, Bürsten, und Stopfmaterial, mit
Namen in Ursprungsland, Handel und Wissenschaft Leipzig, 1924. L Hirzel.
p. 11 Gm.
Stamm (Henri), L'approvisionnement en soie. La soie grége du Japon. Weinfelden
Konstanz, 1923. Neuenschwander, 123 p. 7 Frs.
von Tilly (Dr. Helmuth), Internationales Arbeitsrecht (Sammlung Göschen
R82). Berlin u. Leipzig, 1924. Walter de Gruyter et Co. 120 p. 1,25 Gm.
(Paul) und Carl Stinnes und seine Konzerne. Berlin, 1924. Verlag
für Sozialwissenschaft 206 p. 8 Gm.
Varga (E.), Aufstieg oder Niedergang des Kapitalismus. Hamburg, 1924. Carl
Nachf. Lowis Cahnbleg. 86. p.

Unite.
de al Unite.
Sub semnätura T. D. Hammat, a apärut revista americant Foreign Affairs",
un artico, care prevederile de export de ale Statelor-Unite. Reproducem
acest o traducere a revistei L'Exportateur Belge".
Ultimii 10 ani dinainte de au marcati printr'o sporire a
prafctelor cultivate In Canada, Argentina 5i Australia, la
100% In Canada 40% In celelalte ariitate. 3
lelalte 2 de anume le-Unite Rusia nu au
progrese In cursul perioade, Canada a sporit exportul
183%, Australia 70%, Rusia India cu 32%, in timp ce exportul din
le-Unite Argentina era In din cauza recoltei slabe. Toate aceste
mente last st se pentru viitor o concurent mai intensii.
Rcducerea expeditiunilor de din Rusia 5i India rtzboiului mondial
a7 avut ca urmare o productiune mai In State le Unite, Canada, Argentina
Australia.
Ofertele de acestor din cauza scäderei productiunei Europa
au creat un tâcg de cumpärätori, importatoare st cumpere
de preturile obiinuite din tart. de cereale disponibile
export din cele 4 mai sus, au cauzat o sadere a In
3 statistice ale anilor 1904-1913 relatiunea recoltele
mondiale preturile mondiale mondiale expeditiunile mondiale.

www.dacoromanica.ro
 761.

crejtere a are ca preturilor

mai multe cereale preturile sunt mai In anii preturi
urcate, ele recurg la produse surogate sau la alte alimente.
Exporturile marl, de generala, rezultatul nu
marl un fapt de mare pentru cultivalorii americani.
Diferiti factori contribuesc desavantajeze State le-Unite de celelalte 3
concurente. Canada Argentina Australia. In cheltueibe de productiune
arenda de sunt mai scumpe. pentru culturile de
este mai malt ca dublu de celelalte 3 Argentina In tot cazul, sa-
lariile sunt cu mai Apoi vin cheltuelile de transport. In Australia eco-
nomia cheltuelilor de transport pe cile ferate poate fi compensate prin cheltuelile
-de transport maritime mai ridicate ; Argentina, de parte, este stare trans-
porte de la porturile Europei, aproape 10 de bushel mai
ieftin ca Statele Unite domnul Hammnt susline ieftinatatea transporturilor, a
de lucru, a etc., vor contribui la o mare expansiune a cul-
turilor de In Argentina. In al Canada a.e marele avantaj poate
produce 85% pentru export comertul In
Cheltuelile de productiune sunt acolo mai de o calitate excelentk
5i instalatiuni splendide de elevatoare precum un sistem de orga-
nizal mod remarcabil ; 1922-23, Canada a smuls Statelor-Unite primal de
exportatoare de In 1923-21 mai ameliorat acest In
al exportat de Statele-Unite este de calitate inferioark de
acela exportat de concurentii de oarece calitatea mai este absorbita
piata In celelalte trei populatia este recolta mare, ceeace le
exporte tot ceeace este mai bun calitativ.
Judecand bine, este oare avantajos pentru Statele-Unite alrce de
terenuri noui, de lucru capital suficient pentru a produce un execedent
pentru export? Intrebarea care se pune. Natural fermierii vor fi aceia vor
decid e.
Reducerea progresive a suprafetelor 76.683.000 In 1919
57.111.000 In arii) arata fermieri au ajuns la
concluzia reducerea productiunei la capacitatea de absorbire a pietei indigene este
mai politica ce trebue5te Pentru a decide asupra politici
permanente a Statele-Unite, o mai Indepartate este mult
deck una urmári mai scurte, prima nu
Incurajare credinta productiunea o mare va fi mai
Statelor-Unite.
a D-lui Hanunatt ne aminte de strigatul de de
20 congres la Gand, D-1 Jules fostul Ministru
AgriculturO al om de stat francez, a Inteun viitor
prea Indepärtat, Statele Unite ale Americei de Nord vor ajunge la o de populatie,
care nu numai nu le va mai permite exporte ci din are sä le foi-
leze s-1 importe. el statele Europei, In special sporeasa
ductiunea sa de Eventualitatea IncetOrei importului de pare
pe punctul se realizeze, pentru alte motive de cAt acela al suprapopulatiei ; In
timp Canada, Argentina Australia sporesc productiunea
pentru export. Europa teribilele consecinte ale grozavului rázboi au Impiedecat
sporirea ; In spcial a este problematica.
devine din ce ce mai
(L'Exporlaleur Belge, Bruxelles 5 Noemb. 1924).

www.dacoromanica.ro
 Aeschlimaim (Otto), Der Radioverekr im Wirtschaft und Bümpliz,
G. Verlag, 1924, 128 p. 5.50 Gm.
.Bek (Friederich), Die Handelsbeziehungen zwischen lien und der Schweiz mit
lesonderer Berücksichtigung der Kriegsjahre. Berner Dissertation. Weinfelden, 1921.
Neuenschwander, 180 p.
Gerstenbeg (Charles Financial organisation and management of
New-York. Prentice-Hall. 739 p.
Gignoux (Cl. J.), L'aprs-guerre et la politique commerciale. A. Colin, 5 frs.
(Hugo), Die Enstehung des Warenpreisses. Ein Grundriss der Winschafs-
und Hannover, C. V. Engelhard et Co. 1924. 272 p. 4 Gin.
(Prof. Dr. Theodor), Deutsche Handelspolitik, ihre Geschichte, Ziele und Mittel.
Eine Leipzig. B. G. Teubner, 1924. X+246, Gm.
(Ludwig Dan), Das Dumping. Preisunterbietung im \Velthandel. München, Berlin
u. Leipzig, 1921. J. Schweitzer. VIII+139 p.
Reuter (Fritz), Die Exportmöglichkeiten der deutschen Maschinenindustrie. Mit
nem Geleitwort von Prof. Ludwig Bernhard. Berlin, Julius Springer. 1924.
Stephenson (James), The principles of business economics. London, Pitman, 1924.
285 p.
(V.), Cours de correspondance commerciale francaise. IL Correspon,.
des affaires en marchandises et des transports terrestre et maritimes.
1924. Tipografiile Române Unite. 480 p. 150 lei.
Supino (Prof. Comillo), Protezionismo e libero scambis. Mailando Federatzione Ita-
liana delle Biblioteche Popolari. 72 p.
Del Vecchio (G.), Teoria del commercio internazionale. Parte III : problemi di
tica economica internazionale. Padova, La Litotipo. p.

Transport
Criza construdiunilor navale in Anglia.
1ndustria a constructiunilor navale este aceia care mai mult
din crizei economice actuale.
Astfel, In ultimul timp, societatea Anglo-Saxon Petroleum Co., având nevoe de
tancuri, comandat la o cash de a mai comandat la
cash Inch 4 alte vase. Singurul este ch preturile olandeze sunt 25.000
livre sterline mai reduse pentru de 10.000 tone deck
engleze. mare se poate spune cc In industria este din
cauza Aceste preturi nu sunt din cauza beneficiilor exa-
gerate ale constnictorilor, ace5tia In momentele de fatä se lipsesc de toate be-
numai pentru vechea clientelh, nici din cauza salariilor urcate ale-
muncitorilor din santiere, sunt cei mai toath industria

acesta provine din cauza scumpetei materialelor produse de industriile

industriei navale, scumpete de salariile excesive ale personalului acestora.
De exemplu, salariile muncitorilor de transport ating chiar peste 4 Lst. pe

De parte, industraisii consklerabile prin can

sindicatele profesionale (trade-unions).
Acum vre-o 20 de ani, lucrhtorii necesari constructiunilor navale puteau nu

www.dacoromanica.ro
 763

la cinci sindicate profesionale diferite, la acelasi

santier sunt reprezentate sindicate profesionale, tiecare de drepturile sale
veghind ca sá nu lucrárile vopAitorilor acelea ale tapite-
lor.
dar ceeace este : cresterea numrului lucrátorilor In astfel
de organizaliuni
stabilite Lloyd Register of Shipping" se constatá au fost
In curs de In lumea la lunei Septembrie a. c. 737 vapoare
de märfuri de 100 de tone mai mult un tonaj brut de 2.581. 012 tone.
Aceste 737 vapoare se repartizeazá urmeazá Marea Britanie
Islanda 337 vapoare cu un tonaj brut de 1.468.408 tone; In Germania, 114 vapoare
378.522 tone brute; In celelalte 286 vapoare cu 734. 082 tone brute.
In cursul celui de al trimestru 1924, s'a anuntat constructia a 212 vapoare,
un tonaj total brut de 530.833 tone anume :
In Germania : 52 vapoare 137.784 tone bruto Statele-Unite ale Americei,
29 vapoare 15.700 tone brute; In Marea Britanie 78 vapoare cu 252.745
tone brute; In Franta, 8 vapoare 13.840 tione brute ; In Italia, 10 vapoare
29.150 tone brute; Norvegia, 9 vapoare 8.440 tone brute; In Suedia, 4 vapoare
cu 10.700 tone brute.
In perioad s'au lansat 225 vapoare un tonaj brut de 552.591
anume :
In Germania : 32 vapoare 60.040 tone brute; In Statele-Unite ale Americei de
Nord, 19 39.326 tone brute ; In Marea Britanie In Irlanda, 119 vapoare
360.219 tone brute; In Olanda, 9 vapoare 18.550 tone brute; In Norvegia, 11
vapoare 9.417 tione brute; In 2 vapoare 5.760 tone brute.
43 vase aburi sau cu motor, de 1000 tone mai mult, destinate transportului de
petrol In cisterne, se gásiau In curs de construclie lumea la finele
Septembrie 1924; tonajul total s'a ridicat la 290.220 tone brute.
Printre acestea, se In Germania 11 95.500 tone 22 In Marea Britanie
Irlanda cu 133.820 tone.
(L'Exporlaleur Bruxelles 12 Nov. 1924

Chamberlain (J. P.), The Regime of the International Rivers : Danube and Rhines
New-York, 1923. Columbia University Press. 319 p.
Jones (Eliot), Principles of transportation. New-York, Macmillan, 632 p.
Marchel (Prof. Julius), Dr. Nowolny, Prof. Dr. Adolf siermayer, Die
balmgütertarife für die Land- und Forstwirtschaft. Nebst Anh. Wien, Carl Gerold,
1924, 112 p.
(Ing. Herbert R.), Das Transportwesen in Industriellen Betrieben gemein-
dargest. (Bibliothek Gesamten Technik 304), Leipzig, Dr.
1924. p.

Finante
monetare ale Europei.
Credem interesant cititorii nogri rezumdm articol foarte documental
D-lui Jaques sub titlul Les maladies monetaires de l'Europe"
revista Revue des MondtS".

www.dacoromanica.ro
764

chestiune este de actualitate : cine nu de nestabi-

litatea monetarA? industriasii In special stAnjenite.
din acestui fapt : operatiunile de lung sunt legate de astfel de
nimeni nu se angajeze. de o a
a contra-lovituriA se repercuteazA asupra statului.
are de almintrelea un caracter aproape general, de oarece actualmente-
numai Statele-Unite Suedia, se pot de a avea o
: aceste douA aurul se liber biletele-
se la vedere contra aur, l'ArA vre-o Toate celelalte sunt con-
taminate, nu In aceeasi D-nul examineaz
chestiunea numai pentru Europa, 3 categorii
1) cu usor depreciat, acestea : Olanda Spania ;
2) TAri schhnbul mai depreciat. In categoric intrA : Belgia, Italia,
Cehoslovacia, Danemarca, Norvegia, Finlanda Grecia ;
3) TAri ca Germania, Rusia, Polonia, Austria, Ungaria.
D-nul In special Frantei sAu. IntorcAndu-ne numai
la Revolutie, putem spune cit boala a fost dela 3
accese : a fost al esignatelor ; al 2-lea a Revolutia dela 1848,.
dar nu a durat zile ; treilea a urmat dela 1870, nu a fost
gray de oarece nu a niciodatA mai primA 4% cursul
al biletelor bancA, la Inceputul rAzboiului, a fost desfiintat la 1878.
Accesul de care actualmente, mai putin gray spre norocul nostru ca acela
al asignatelor, este din mai avantajos ca celelalte douA special
acela din dela 1917-1918 se poate compara din un
de vedere acela dela 1870, ca duratA, distrugeri felurile care
ca vieti umane cAt deasemenea prin importanta mijloacelor-
financiare necesare care ne-au Indatorat In mod considerabil fatA de din
nostri.
Prima aurului asupra francului, care a fost 1914, a atins aproape 280% In 1924.
Pentru a remedia situatiune, domnul Kulp preconizeaa o actiune In douA.
: stabilizarea francului la cursul actual, apoi, ce stabili-
zarea a fost consolidatA In cursul mai multor reintoarcerea la francul
Obiectivul imediat este Este ea oare ? Autorul crede da
ajutorul sale exemplul Italiei, care, bine de 18 luni, a
lira la un curs aproape neschimbat f de Lira sterlina.
Mijloacele preconizate pentru a atinge acest rezultat sunt : echilibrul bugetar, echi-
librul balantei comerciale financiare, de rezeve devize aur
nerea de credite permanente In dolari sau In Lire sterline care fie mAnuite pentru
contul statului de technicieni a servi ca regulator lmpiedice, prin
sau salturile deasupra de desubtul cursului fixat.
In ceeace de D-nul bazAndu-se taxa
aur, crede poate fi fixat la 18 dolarul, aproape 80 franci Lst.
stabilizare consolidatA cursul unei de mai multi
ani, autorul propune revie la francul raport fix, francul
In el un precedent anume exemplul Argentinei.
Guvernul consacrand de almintrelea o stare de fapt, a decretat 1899
are de aci douA monete piastrul piastrul
-44 centime piastrul alte cuvinte 100 aur 227
Pentru a realiza acest fix, i-a creat lege o CassA de conversiune

www.dacoromanica.ro
 dea nid o restricpune aur contra
contra aur la cursul fixat.
Experienta aceasta oare trebue Franta?
D-nul lp crede un motiv serios nu se opune. ar fi
In aplicare, aceasta ar Insemna proclamarea a francului
la : A pretinde se ingoreze
deprecierea francului la care de 6 pe care lumea e poate
constata deschizAnd un jurnal sau pe brutarul urmarea politicei
absurde periculoase a strusului, a opri progresul grave,
se nu
rezumate scurt, considerentele desvoltate de D-nul In interesantul,
studiu. Ele nu vor fi de dupé scrie autorul, nu are-
o pretentie de El noi, o disctie se va
deschide chestiune fincnaiarii, industrialii Dupé cum zice-
un vechi proverb, va fi o discutie care va
(Revue valeurs regionales Banque Renauld Nancy

Arena (Celestino), Problemi internazionali cmigrazione alla Conferenza di Roma

(Rivista Internazionale di Scienza e Discipline Ausiliai e. Anno XXXIII, vol.
XCIX, CCCLXXIX, p. 207-222), Roma, 1924.
Baldacci (A.), L'imperialisme italien dans la Mediterranée (Revue Economique In-
ternationale, 16 année, vol. II, No. 3, p. 574-595), Brüssel, 1924.
(Ludwig), Die Lehre den Völkerrechtlichen Vertragsurkunden. Stuttgart.
Berlin u. Leipzig, 1924. Deutsche Verlags-Anstalt XIV+314 p.
Engels (Friederich) und Karl Radek, Die Entwicklung des Spzialismus zur Wissen-
schaft und Tat. Berlin. 1924. Vereinigung Internationaler Verlags-Anstalten. 91 p.
(CDr. Josef), Theorie der Volskwirtschaft 2, umgearb. Aufl. der Wirschaf-
lichen Begriffe". Wien u. Leipzig. 1923. Hölder-Pichler-Tempsky; G. Freitag. 212 p.
Jevons (W. Stanley), Die der Politischen Oekonomie. Jena, 1924.
Fischer. LXVIII+280
Krause (Hans), Die Demokratische Partei von 1848 und die soziale Frage. Frankfurt
a. M. 1923. Frankfurter ts-Druckerei. 202 p.
(Theodor), Individuum und Gemeinschaft 2, Völlig neu bearb. Leipzig u.
Berlin 1924. B. G. Teubner. p. 7 Gm.
Rimscha von), Der russische Bürgerrkieg und die russische Emigration.
1921. 2 Karten. Jena, 1924. Fromman. X+170 p.
Sartorius von Walterhausen, Einführung in die Volkswirtschaftslehre. Geschichte,
Theorie und Politik. Leipzig u. Berlin, 1922. B. G. Teubner. VIII+283 p.
Singer (Kurt), Staat und Wirtschaftseit dem Waffenstillstand. Jena, 1924.
Fischer. IV+233 p.
Sinowjew (G.), Geschichte der Kommunistische Partei Russlands (Bolschewiki).
Abriss in 6 Vortragen, Hamburg, 1923. Carl Hoyen Nacht 230 p.

(W.), La dévalorisation de la monnaie et ses repercussions sur el agricole

en Allemagne. (Revue des Institutions Economique et socilaes.
II, No. 2, p. 171-202), Roma, 1924. Institut Internationale d'agriculture.

Dr. Dalberg, Die neue deutsche Währung nach dem Dawes-Plan. 1924.
Heymann. 63 p. 1.20 Gm.

www.dacoromanica.ro
766

Fischer (Dr. Julius), Das Steueurwessen des Deutschen Reiches. Stuttgart,

W. Kohlhammer, p. 6 Gm.
(D. Erich). Sozialer Kapitalismus. Tübingen, 1924. J. C. B. Mohr. 59 p.
Goldwasser (Dr. Ludwig), Die Wirtschatsrikse und dihre Ueberwindung. Berlin, 1924.
Franz Vahlen, 20 p. 0.760 Gm.
Galdenagel (Dr. Karl), Umstellung Aktien, Geschäftsanteilen und Genussscheinen-
Mit praktischen Beispielen. Berlin, 1924. Spaeth et Linde. 58 p. 1.80 Gm.
Höpker (Dr. H.), Die Deutschen Sparkassen. Berlin, 1924. Robert Gürgens. 204 p.
20 Gm.
(Dr. R. A.), Die Wiederherstellung der Wärungen. Stuttgart, 1924. W. Kohl-
hammer. 144 p. 3.60 Gm.
Lehnich (Dr. O.), Währung und \Virtschaf t in Lettland und Estland.
Mit Kursübersichten und 2 graphischen Darstellungen. Berlin, 1923. L. Prager.
p.
Abschluss und Abwicklung der Effektengeschäfte Wiener Bör-
senverkehr. Wien, 1924. Hölder-Pichler Tempsky. VI+144 p. 4 Gm.
Mises (Ludwig), Theorie des Geldes der Umfaufsmittel München u. Leipzig, 1924.
Duncker et Humbolt. XV+420 p. 9.50 Gm.
(Dr. Bruno), Probleme der Finanzwissrnschaft. Leipzig, 1924. Akademische
Verlagsgesellschaft. p.
Gaillard (Georges), Les grands financiers. Lausanne u. Genf. 1924. Payot
Co. 40 p. 1.50 frs.
Preuss (Dr. Ernst G.), Die Kapitalanlage im Anslande. Berlin, 1923. Druckerei und
Verlagsanstalt Norden, 184
(Dr. Egon), Das Bankwesen in Oesterreich. (Deutschösterreichische Bücherei.
4. Bd.), Wien. 1924. Burgverlag. 408 p. u. 1. Tabelle. 70.000 K.
Sclzulze-Gaev emits (Dr. Gerovon), Din englische Kreditpolitik 1914-1921. Berlin,
1924. et Linde. 92 J. 270 Gm.
Schulz-Mehrin (Otto), Die Umstellung Gold in der Selbstkosten und Preisberech-
und in der Bilanzzierung. Mit 3 Ablbildungen Text. Berlin, 1924. Julius
VI+97 p. 2.40 Gm.
Stuck' (Dr. Waltei), Die schweizerischen Effektenbörsen Während und nach
Weltkrieg 1914-1927. Zurich, 1924. Rascher et Co. p. 7.90 Gm.
fermann (Paul), Könige der Inflation. Berlin, 1924. Verlag Sozialwissenschaft.
104 p. 2.50 Gm.
Vogel (Dr. Joachim), Das Devisentermingeschäft. Berlin, 1924. Julius Springer.
p. 2 Gm.
Zalman (Dr. Moritz), Die Valorisierung von Kronen-forderungen nach österreichischem
Rechte. Wien 1921. Verlag der Buchhandlung Alles Tathaus", 84 p.

www.dacoromanica.ro
Supratata terenurilor productiunea de (Urmare din No. 10).

T I Saprafata (mii de hectare) de chintale)

EMISFERA Media Media

1924 1923 1924 1923
1918-1922 1918-1922

Africa
Algeria 1.386.4 1.281.2 1.242.2 4.723.1 9.905.0 6.740.5
Cyrenaica 126 10.2 - - -
Egipt - 622.0 548.4 10.084.5 11.061.2 9.125.2
Maroc 910.1 809.5 6.850.0
Tunis 631.0 558.1 1.200.0 2.70 ).0 2.002.3
EM1SFERA Media Media
1924-25 1924-25 1923-24
1918-19, 1922-23 1918-19,

America
Argentina
..... .
--
7.100.0 6.966.8 -- -
67.232.8
Brazilia
Chili
Uruguay -
61.7

896.1
106.8
521.5
299.1
-- 7.490.1 6.149.2
1.943.4
Africa
Uniunea Africei de
Oceania
- - 368.2 - 1.984.0

Australia
Noua Zelanda -
4.046.8 3.828.6
69.4
3.477.4
96.8
-- 1.112.2
27.544.3
2.011.8

Total . . . 62.731.3 64.662.6 609.261,5 680.992.2 598.703.0

de agricole et commerciale, Boma Sept. 1924).

www.dacoromanica.ro
 terenurilor Insemintate productiunea de porumb
T 1 Saprafata (mli de hectare) Productiunea (mii de tale)

EMIS Media Media

1924 1923 1924 1923
1918 -1922 1918-1922

Austria
......
Oehoslovacia
. 494.7
157.3
58.4
552.0
160.9
47.2
557.3 4.720.0
2.420.8
876.4
6824.4
2.697.8
650.4
4.344.1
2452.4
Elvetia 1.5 1.6 2.3 40.0 42.0 67.5
Fran ta 333.5 342.0 321.5 - 3.219.0 3.076.6
Grecia , - - 185.5 - -
Italia 1.520.0 1.533.8 1.537.4 22.659.0
Jugoslavia - 1.8 )1.6 1.868.8 - 21.535.7
21.782.4
27.919.2
Polonia 76.9 76.3 63.6 - 973.2 610.3
Portugalia - - 290.2 - - 2.736.1
Romania 3.621.5 3.404.5 3.381.1 -
Rusia
Spania ..... 427.0 471.9
1.501.4
473.7
- 6594.6
38.958.5
-
6.077.1
14.447.6

Ungaria 999.2 995.2 20.343.4 12.590.4 11.057.2

ada 119.4 128.6 3.828.0 3.456.6 3.769.1

Guatemala - 219.8 - 0
ic - - 457.9 - -
1.341.1

www.dacoromanica.ro
 Suprafata terenurilor productiunea mondialä de porumb (Urmare).
T R. I prata(a de hectare) (mli de chintale)

EMISPERA Media Media

Septentrionali 1924 1923 1924 1923
1918-1922 1918-1922

Salvador
Statele Unite
-
42.736.9
- 174.0
40.511.4
-
624.562.1
2.5000.2 1.680.2
42.151.7 775.846.9 721.839.9
Asia
Corea -
-- - 89.1 - -
Filipine 55.77 496.9 - 4.579.9 3.676.2

-- - -
India britanica 2.506.2 21.969.6
Indochina - 161.8 - -
Japonia
Marele Liban
- 9.0
- 7.5
59.5
13.0
-
180.0
-
150.0
1706.9
972.4
90.0
usia asiatica - 3.0 2.0 - - -
Africa
equat. franc. .
Algeria
. - 16.0
6.5
- 608
- 80.0
50.0
Egipt
Erythreia
-
- 782.0
6.8
-- 18.723.3
46.0 63.1
Maroc. franc. . . - 270.1 217.6 - 1.220.5 1.122.1
-
.

Somalia
Tunisia
- 18.2 - 136.5 -
16,6 18,0 14,3 52,0 72.0 8

www.dacoromanica.ro
 Suprafata terenurile productiunea de porumb (Urmare)
T AR I Saprafata (mil hectare) Prodactiunea (mii de dintale)

EMISFERA Media Media

1924-1925 1923 -1924 1924-1925 1923-1924
1918-19-1922-23 1918-19-1922.23

America
Argentina 3.425.4 3.214.9 90.300.0 54.136.8
Brazilia 3.424.3 48.647.9
Chili 32.4 26.3 523.7 399.7
Paraguay 38.9 466.9
Uruguay 230.4 1.650.9 1.543.4
Asia
Java Madura . . 1.7470 1.629.9 1.703.3 13.729.0 12.673.0 13.532.3
Africa
Congo belgian 88.0
Madagascar . . . 90.9 1.077.0
Mauriciu 1.2 27.7
meridionall . . 93.1 753.0 979.7
Uniunea Africei de . 1.656.0 11.482.6
Oceania
Australia 117.8 1.837.2
Noua 3.5 4.1 117.0 117.6
Total 48.235.7 47.657.4 45.983.1 707.030.7 843.066.7 776.596.2
(Bulletin de Statistique agricole et commerciale. Roma. Oct. 1924).
www.dacoromanica.ro
 Emigrärile din principalele f europene dela 1920-1923.
Anglia Austria Belgia Ceho-slovacia Danemarca Finlanda Germania

1920 285.105 7.500 9.384 16.857 6.300 9.276 5.595 8.458

1921 199.177 5.116 2.200 17.086 5.309 7.120 3.557 23.254

1922 164.096 10.579 870 20.363 4.054 5.715 35511.

1923 256.284 2.256 15.795 7.601 8.006 13.843 115.416

A NII Italia Iugoslavia Norvegia Olanda Polo nia Suedia Ungaria

1920 194.224 5.600 74.121. 197.918 6.078

1921 182.040 12.967 4.627 3.376 87.334 2.949 62.479 5.762 1.218

1922 121.410 6.086 6.456 2.377 38.716 16.812 63.512 7.389 1.701

1922 177.853 9.370 18.287 6.930 - 93.241 22.327 1.935

Arhiv Jena 1924.)

www.dacoromanica.ro
772

Numár indice al valoarei pentru diferite titluri de stat,

convertite dolari
Decembrie 1923 100)

Aprilie u lie Septemb.

1924 1924 1924 1924 1924 1924

Anglia 102.3 100.6 99.7 102.6 105 94

Argentina . . . 108.7 95.9 103.7 101.3 97.6 101
Austria 96.7 84.1 89 95.3 104.4 98.9
Belgia . . . . 122 105 105.2 103.3 114 109
Brazilia . . . . 104.2 102.7 102.7 103.9 102.2 107
Bulgaria . . . . 124.8 99.8 102.2 96.4 105.5
Cehoslovacia . . 97.6 98.7 94.4 94.4 94.2 96
Chili 97.1 97.5 96.7 93.6 95.9 94
China 106.4 89.6 96.1 106.4 110 102
Danernarca . . . 98.9 95.1 88.9 99.1 106.2 110
Egipt 101.1 99.1 100.9 102.4 104.5 104
Finlanda . . . . 137.7 140.7 149 134.6 132 126
Franta 133 104.7 105.7 100.9 2 105
Grecia 113.9 116 112.1 109.1 123,8 118
India . 98.6 100.5 99.2 102.8 104 104
Italia 111 111.2 109.8 104.5 112 110
Japonia 96.8 93.5 93.9 97.3 101 97
Jugoslavia . . . 132 105.9 95 99 110.9 107
Letonia 99.1 99.1 99.1 99.1 99.1 99
Mexic 115.9 88.2 77.6 72.8 68 81
Norvegia . . . . 99.3 93.4 89.1 98.1
Olanda 94.9 96.4 99 103 103.7 103
Portugalia . . . 83.4 82.2 59.1 58.2 63.7 61
. . . . 120.1 93.1 81 90.4 100 103
Rusia 102.7 82.1 85.5 75.8 84 72
Spania 113.5 105.1 110.1 104.8 114.9 111
State le-Unite . . 101.3 101.6 103.2 105.2 100.5 103
Suedia 101.3 101.5 101.1 101.7 102 101
Turcia 119.5 85.2 84.41 94 116 130
Ungaria . . . . 137.5 110 112.4 205.8 117 111
Uruguay . . . . 106 945 97.4 92.9 101.2 102

(Recueil mensuel de L'Institut International du Commerce Bruxelles Oct. 1924)

www.dacoromanica.ro
 cablurilor submarine ale giobului.
BLURI POSESIUNEA SOCIETÄTILOR I
CABLURI
I. IN POSESIUNEA PARTICULARE
STATULUI Lungimea
km. Sediu In km.

EUROPA:
Anglia si Irlanda . . . 276
Deutsch-Atlantische Telegra-
Belgia 4 187
phen Gesellschaft Cclonia I
Danemarca 181 976 4.446
Elvetia 3 26 African Direct. Teleg. Comp Londra 8 5.347
Estonia 23 All America JCables. Inc. . New-York 36 33
Commercial cable Comp. . . 32.462
Finlanda 6 244 of.Cuha 2 2.874
Franta 96 Pacific cable Comp. 6
Germania 3.275
Grecia Comp. des cables sudamen-
Islanda 32 Paris 4 5.153
Italia 5.832 Comp. franc. des
97 graphiques' . 25
Jugoslavia 47 535 Comp. telegraficotelefonico
Letonia del Plata B 155
Norvegia 1294 3
Cuba Submarine Teleg. Comp. Londra 12 2.750
Olanda . . . . 502
Direct Spanish Teleg. Comp. 2 1.308
Portugalia . 6 224
West India Teleg
I 179 2 2.350
Rusia europeana . . . 12
Eastern Teleg. . . 153
Spania 34 6.613 and South African
Suedia . . legr. Comp
Turcia europeana . . . . 848
Eastern Extension, Australa-
sia and China Telegr. Comp. 51.276
AFRICA : Europa and Azores Telegr.
2
Africa portugheza . . . 2 48 Grande des Telegr. du
Senegal 5 Nord . . . . Kopenhaga 26 15.614
(Statistischcs Jahrbuch für das Deutsche Reich. Berlin 1924)

www.dacoromanica.ro
 Reteaua cablurilor submarine ale globului. (Urmaro)
CABLURI II. IN POSESIUNE A
I. IN POSESIUNEA PARTICULAR E
STATULUI Lungimea Lungimea
Numärul In km. Sediu In km.

ASIA :
China 4 1.481 Halifax and Bermudes Cable
Filipine 33 Comp Londra I
Indo China I 1.481 Telegr. Comp
India britanicd 4 355
9 4.218 Mexican Tel. New-York 5.824
India 34 12.726
River Plate Tel. Comp. .
5
Japonia 214 14.486 . Londra 4 410
Persia I 28 anonyme des
Rusia cables teleg . 2 112
9 United States and Hayti
leg. and Cable Comp.. . New-Y ork 2.580
OCEANIA: West African Tel. Comp.. . Londra 8 2.734
Amer. Teleg
Australia 34 925 b 7 3.786
Noua Zeelanda 42 757 Western Teleg. Comp. . . 37 53.466
Western Union Teleg. Comp 33 40.462
AMERICA : West and Panama Tel
Comp Londra 22 8,078
Alasca
Argentina 20 131
Brazilia 35 88
Canada 68 936
Pacific Cable Board . 7
Statele Unite 4.143
Uruguay 17
Venezuela 7 1.124

Istatistisches Jahrbuch das Reich, Berlin

www.dacoromanica.ro
 Preful de en-gros al la 8 Noemvrie 1924 pe diferite piefe mondiale.
Unitatea de
MARFURILE U SA Specificatia m Arfei PRETUL
- I
Buenos-Ayres . .
Chicago Hard Winter
- Bushel
kgr
Cents
centavos 15.40
136 (disp.)
New-York . . No. 2. Red Winter . . ,, Cents 150.-
Orz Buenos-Ayres . . kgr Dolari centavos 11.15
OvAz
Porumb
New-York . Clipped
. . . . Buenos-Ayres . . -- Bushel
100 .
Cents
Dolari centavos 11.40

Zah5r
Chicago . . .
Amsterdam
New-York .
.
. . .
.
Cristalizat alb
Raw-sugar
Bushel
100
L
.
Cents
Florini
Cents
.
-
104.74
578.-
Cafea Amsterdam . . . Santos 50 kgr. . 55.-
Le Havre . . Goadarevage 50 kgr Frs
Orez
Bumbac . . . .
New-York .
Londra
Alexandria
. .

, .
.

.
Rio No. 7
Burma No. 2 . .
Sakellaridis
. .
Pound
Cwt
Quantar
Cents
Sh
Talaris
-
44.90
Liverpol . . . . American fully . . . . Pence 12.87
New-York . . . New. middling . . . Lb. engl Cents
Le Havre . . . Buenos-Ayres fine . . . . 100 . Frs 17.69
Lyon Cevenes 12/16 I Fr 280.-
Fier Midlesbrough . . Cleveland 3 Tona Sh 80.-
New-York . . . No. 2. Northern Tona Dolari
Berlin Electrolitic 1 . Marci aur 127.-

Orbuni . . . .
Londra
New-York
Cardif
. .
Electrolitic
Electrolitic
Best Admirality
Tona
Lb
Tona F. O. . Sh
Lst
Cents -
62.17

27. -
New-Castle . . . Best Tona Sh 18.-
Lemn
Petrol
Bordeaux .
New-York .
Paris
. .
.
Poteaux de mines
Standardwithe
Rafinat
Tona
100 galoni
litri . .
Franci
Dolari -
53.-

. . . Paris Benzina tourisme . . Franci

www.dacoromanica.ro
 Cursul schimbului la Paris paritatea lei pe luna Octomvrie 1924.
1924 Belgia Italia Cehoslovacia
Pentru i Pentru 100 Frs
DATA burs. Cursul I Ours. Ours. Paritat Curs.
In lei In lei Frs. lei in In lei in lei In Frand lei In

1 9.60 1041.67 84.15 56 18.84 91.40 952.08 82.50 859.37 359.- 3739.59 56.35 584.89

3 9.85 1015.- 84.68 859.50 18.98 192.64 930.45 844.98 362.75 3682.92 56.70 575.50

7 10.20 980.- 84.98 51/, 186.70 91.70 998.66 83 844.38 364.50 3572.60 56.50

lo 10.30 970.- 86.85 842.44 19.28% 187.06 92.35 895.79 83.80 812.86 370.- 3599.- 57.75 561.27

13 10.30 970.- 85.67 830.99 19.03 184.59 91.62 888.71 82.90 804.13 364.50 3535.64 56.70

15 30 970.- 85.95 833.71 19.20 186.24 92.15 83.60 810.92 368.- 3569.60 57.- 552.90
17 10.50 85.87 817.48 19.13 182.13 91.84 874.31 83.60 863.52 367.- 3493.84 56.80
20 10.85 9.22- 86.17 794.48 176.24 91.95 847.77 83.70 771.71 369.- 57.10 526.46
23 10.75 930.- 86.17 881.38 19.14 178.04 91.97 46 83.15 773.29 367.25 3415.25 510.10

27 10.70 943.- 86.42 815.94 19.20V, 181.10 92.12 868.69 82.70 779.76 369.25 3481.99 532.16

23 10.90 917.- 86.27 791.90 19.14Y, 91.83 842.08 82.70 758.35 368.50 3379.14 57.20 524.52

29 10 65 939.- 85.89 796.40 19.04 178.85 91.70 861.C6 82.50 761.67 366.50 3431.39 57.-
30 86.28 187.58 91.77 853.46 82.75 769.57 366.75 3410.77 - -
www.dacoromanica.ro
 indice al costului vietei diferite
Anglia Austria Belgia Bulgaria Danemarca Elvetia Estonia Finlanda Franta
Menaj burg. Paris
Baza (100) Julie 1914 Julie 1914 1914 1924 Julie 1914
1914

1920 269 - - - 249 - 1.103

1921 199 59.400 - - 212 192 - 1.172 297

n 1922 178 1 96 2.616 198 160 92.6 1.157

. 1,124.943 120 2.582 - 162 106.6 345

1924 177 1.174.029 - 209 167 110.9 1.155

Februarie . 179 1.194.036 - - 166 112.7 1.143 -

n . 1.199.562 132 2.563 - 166 115.4 1.141 365

. 173 1.197.308 126 2.589 165 1.121 -

Mai t . 171 1.22.0.930 119 - 166 - 1.121 -
. 1.244.225 124 - - 168 - 366
. 1:249.085 - 214 168 -
1.314.157 128 - 165 -
Septembrie 3.72 1.316.200 128 164 - 1 199

Octombrie » 134 169 - -

www.dacoromanica.ro
 indice al costului viefei diferite (Urmare)

ri Germania Grecia Italia Jugoslavia Estonia Lituania Luxemburg

.
Norvegia Olanda

Athena Milano Riga de

Baza 1914
e 1914
1914 1913 tun. 1914 1914
1914 191 1911/13

Decemlwie 1920. 916 - - - 335 222

1921 1,550 842 - - 398 283
s 1922. 68.606 76 - 399 242 176
i 1923. 124 1.263 2.312 100 236 178

1924. 110 2.414 103 114.5 487 - -

104 1.314 617 2.360 104 114.8 500 - -
107 1.359 119.6 249 179

112 1.343 522 2.100 133.0 486

Mai 115 1.285 518 2.120 - 141.4 471 - -
112 1.240 518 - 133.9 468 251 173

116 138.3 481 -

August 114 1.263 511 - 135.1 498
116 1.291 516 - - 503 260 176

Octombrie - - 511

pe baza aur
www.dacoromanica.ro
 Numär indice al viefei diferite (Urmare)

Spania Suedia Ungaria Canada Stat. Unite houa Zelan India

Madrid 1914 1914

Baza 1916 1914 1913 14 1914 1914

Decembria 1920 11.163 - 271 - 181 198 157 181

1921 . 46.740 1.305 181 236 152 174 152 179

1922. 230.976 1.633 177 190 25.654 169 - 161

1923. 119.657 2.405 182 - 150 173 148 153

1924') 120.5* 2.580 178 176 - 150

Februarie . 127.4 2.740 196 - 1.800.182 149 -

Martie 126.3 2.700 180 148 170

Aprilie . 126.5 2.630 195 173 1.339.457 154

Mai . 125.6 - 1.527.072 143 - - 150

. 123.7 2.640 186 - 1.595.350 143 169 153

Julie . 127.2 2.660 182 171 1.636.590 143 156

August . 134.7 180 .- 1.627.300 145 160

Soptembrie n . 141.1 2.900 189 1.635.784 146 171 100

Octombrie . - - 174

(Recueil Mensuel L'institut Inlernational du Commerce. 19241.

baza aur.
www.dacoromanica.ro
 SUMARUL
Pagina

Studii, Cercetäri rapoarte economice

Problema productiunei :
Conferintele lustitutului Economic Românesc. 715

Problema :

Valuta bugetul, I. 717

Politica a Dane narcei, C. Karadja. 728

Problema
Vadul comercial in Italia, Dr. Antohi. 732

Politica petrolului.
Al. Topliceanu .. 738

Note inforrnatiuni economice :

Produse agricole forestiere. 741
Produse miniere industriale. 743
de märfuri 745
Regimul vamal, prohibiri la import export. 746
Mijloace de comunicatie, transport.
expozitiuni comerciale 751
Schimbul de valori, bänci, burse, etc. 753

Arhiva presei economice :

Chestiuni de economie
Agriculturä.
...... 56
Industria munca 756
Comert. . 760
Transporturi. . 762
Finante ................. .
.

763
Statistica :

Suprafata terenurilor productiunea mondialä de . 767

Suprafata terenurilor insemintate productiunea mondialä de porumb 768
Emigrärile din principalele europene dela 1920-1923 771
Numär indice al valoarei pentru diferitele de stat, convertite
dolari 772
Reteaua cablurilor submarine ale globului
Pretul de en-gros al tnárfurilor la 8 Noembrie 1924 pe diferite piete mondiale.. 775
Cursul schimbului la Paris paritatea in lei pe luna Octombrie 1924. . . 776
Numärul indice al vietei diferite 777

.,CAR TEA VlANEASCA" S. A. - 9021.

www.dacoromanica.ro