Coordonator Nori na FOR NA

PROTETICĂ DENTARĂ
Voi. I
GNATOLOGIE
PROTEZA UNIDENTARĂ
EDENTATIA PARTIALĂ REDUSĂ
' '

UNIVERSITATEA
DE MEDICINĂ SI FARMACIE
I Tar·gu-1\/lureş
j Biblioteca Centrală

!lnv. Nr. 1!J G 093

Editura Enciclopedică
201 1
EDITURA ENCICLOPEDICĂ
Str.Luigi Cazzavillan nr. 17,sector !,Bucureşti
Tel.: 021.317 .90.35; Fax: 021.317.88.42
e-mail: difuzare@universenciclopedic.ro
enciclopedica2006@yahoo. cam
www.universenciclopedic.ro

Tiparul executat la Regia Autonomă „Monitorul Oficial"

 Protetica dentară reprezintă
domeniu
Medicinei Dentare contemporane, cu
implicaţii
curentă. Publicaţia actuală oferă o
cu un Înalt grad de dificultate. Nu În
decât dacă privim În mod corect Întregul, a unei
gnatologice ce Îşi pun amprenta pe
entităţi
clinice.
Această apariţie editorială la un numitor
noţiunile proteticii dentare, detaliind fiecare entitate clinică În după
un algoritm clar, de la tabloul clinic până la solutiile terapeutice specifice.
Includerea În colectivul de elaborare a celor două volume a
Profesorului Cees de Baat, Preşedintele Efect al European
Prosthodontic Association 2011, specialist În domeniul
proteticii dentare nu este
Întâmplătoare, calitatea acestuia de referent şi autor oferind certitudinea
racordării la exigenţele europene.
 Le soussigne Jean Paul Louis accepte la qualite de referent
du manuel unique de prothetique dentaire, elabore sous la coordination
de Prof. Forna Norina, considerant Ies deux volumes comme une
publication de succes, qui offre le support necessaire pour la
preparation de /'examen de residence sur le territoire de la Roumanie.
En meme temps, Ies deux volumes sont tres utiles pour tous
Ies praticiens, du point du vue du raccord aux notions actuelles de
prothetique dentaire.

La signiture
 lt was an honour and a plesure for me, being the President
the European Prosthodontic Association to be invited to review
English translated „Prosthetic Dentistry" .
ln my opinion, these two volumes describe extensively
accurately the state-of-the-art of Prosthetic making them
guideline for a specalisation programme in
 COORDONATOR:
Prof. Univ. Dr. Norina Consuela Forna

Medic Primar Stomatologie Generală, Chirurgie Oro-Maxilo-Facială, Medic Medicină

Generală
Doctor în Medicină - Implantologie
Şef Disciplină Reabilitare lmplanto-Protetică şi Proteze Par[ial Amovibile
Fellow Diplomate /COI (lnternational Congress of Oral lmplantologists)
Coordonator Program Studii Complementare - Implantologie Orală
Supracalificare În Protetică Dentară,Chirurgie Oro-Maxilo-Facială
şi Implantologie (Paris 5, Paris 6)
Master În Implantologie şi Protetică Dentară (/COI - lnternational Congress of Oral
lmplantologists)
Ambasador /COI (lnternational Congress of Oral lmplantologists)
Consilier pentru România : BASS (Balkan Stomatologica/ Society), CIDCDF
(Confedera[ia lnterna[ională a Decanilor de Expresie Total sau Par[ial Franceză),
ADEE (Asocia[ia Dentară Europeană pentru Educa[ie)
Membru al Academiei Franceze de Chirurgie Dentară (Academie Nationale
Francaise de Chirurgie Dento-Alveolaire), al Academiei Americane de Implantologie
(American Academy of lmplantology), al Colegiului Regal Britanic de Chirurgie
O.M.F. (Faculty of General Practice, The Roya/ Co/lege of Surgeons of Englands) şi
al Asocia[iei Europene de Protetică (European Association of Prosthetics)
Preşedintele Societă[ii Române de Reabilitare Orală şi al Asocia[iei Dentare Române
pentru Educa[ie
Decan Facultatea de Medicină Dentară, UMF „Gr. T.Popa': laşi
 REFERENŢI:

Prof. Dr. JEAN PAUL LOUIS, PU, PH

President de /'Academie Nationale de Chirurgie Dentaire
Ancien doyen de la tacu/te de Nancy
Exercice exclusif en Prothese amovible Complete

Prof. Univ. Dr. GEORGES KHOURY

Chirurg dentist
Preşedinte al Societătii Franceze de Estetică Dentară (SFDE)
Membru al Asociafjei Franceze de Implantologie Orală (AFI)
Associate Fellow al American Academy of Implant Dentistry (AAID)

Profesor CEES DE BAAT

Departamentul Protetică Dentară, Free University,
Amsterdam, Olanda
Membru al Consiliului Asociafjei Europene de Protetică
Fondator al Colegiului European de Gerontologie

ÎN COLABORARE CU:

Tehn. RICHARD ABULIUS

- Vice-Preşedinte al Societătii Franceze de Estetică Dentară
- Preşedinte Fondator al Institutului European de Formare În domeniul
Medicinei Dentare
- Autor a peste 80 de publicaţii despre estetica protezării pe implante
- Formator În cadrul DIU - Chirurgie Reconstructivă Pre- şi Post-
Implantară, Facultatea de Medicină UFR Pitie-Salpetriere

SERGE GOLDSTEIN

The CEO of MO Simulation

 AUTORI

Prof. Univ. Dr. DORIN BRATU

Medic primar Stomatologie Generală,
Şef Disciplină Protetică Dentară, U.M.F. „Victor Babeş" Timişoara
Membru al Academiei de Implantologie Americane

Prof. Univ. Dr. NORINA CONSUELA .-'-'"'"-

Medic primar Stomatologie Generală şi Chirurgie Oro-Maxilo-Facială,
Şef Disciplină Reabilitare lmplanto-Protetică şi Proteze Parţial
Amovibile

Prof. Univ. Dr. LIANA LASCU

Medic primar Stomatologie Generală, Şef Disciplină Protetică Dentară,
U.M.F. „Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca

Prof. Univ. Dr. MIHAELA

Medic primar Stomatologie Generală, Şef Disciplină Proteze Mobile,
U.M.F. „Carol Davila" Bucureşti

Prof. Univ. Dr. SORIN POPŞOR

Medic primar Stomatologie Generală, Şef Disciplină Protetică
Dentară, U.M.F. Târgu Mureş

Prof. Univ. Dr.

Şef Disciplină Protetică Dentară
Decan, Facultatea de Medicină Dentară, U.M.F. Craiova
 CUPRINS

GNATOLOGIE
Autori: Sorin Popşor, Norina Consuela Forna, Veronica Mercuţ
1 Implicaţii ale sistemului orofacial în gnatologie ......„...„....... 5
2„..........
Funcţiile esenţiale ale S.O.F ......„...................„.. 1
„................................ 5
3 Factorii şi forţele care determină poziţia dinţilor pe arcade.
Determinanţii ocluziei şi criteriile ocluziei funcţionale ................... 2
4 Poziţii fundamentale craniomandibulare ........................................... 5
4
5 Cinematică mandibulară ..............„.............................. 4
5
6„....................
Examinări paraclinice în disfuncţia craniomandibulară ..... 8
8
„...............
7 Bruxismul............................ 8
l
„............................................................... 0
PROTEZA UNIDENTARĂ
Autori: Liana Lascu, Dorin Bratu, Norina Consuela Forna
8 Examene clinice şi paraclinice în leziunile odontale coronare şi edentaţia
parţială redusă „„„„„.............„.....„..•.....• „...•....•.„„..•...„...........••.•• „..

147
9 Restaurări unidentare intracoronare şi extracoronare ........................... 170

EDENTAŢIE PARŢIALĂ REDUSĂ

Autori: Dorin Bratu, Norina Consuela Forna
10 Formele clinice ale edentaţiei parţiale „.„.„„.„.
„„...........„..•..• „„......• 401
11 Dinamica evoluţiei şi complicaţiilor produse de edentaţie „..„„„..„„. 414
12 Elemente structurale ale punţilor dentare „„„„.„„.....„.„„...„..„.„....„ 434
13 Principiile de tratament în restaurările unidentare şi prin punţi dentare.... 500
14 Algoritmul de tratament în edentaţia parţială redusă „...„....••••• „.„..... 541
15 Solut,ii terapeutice în edentat,ia part'ială redusă .................................. 775
Bibliografie ............ „............................................................................. 805
 CAPITOLUL 1

IMPLICATll ALE SISTEMULUI OROFACIAL

ÎN GNATOLOG IE

În esenţă, sistemul orofacial (SOF) te una de tip particular, ginglimo-artro-

este unul musculo-scheletal, dar de fapt se idală, adică permite atât rotaţia, cât şi alu-
constituie într-o entitate funcţională corn- necarea (translaţia) condilului mandibular;
plexă, cu componente variate structural, c) Unitatea funcţională dinte-parodon-
filogenetic şi ontogenetic, a căror activitate ţiu constituie şi ea un gen de articulaţie -
permite efectuarea funcţiilor esenţiale spe- articulaţia dento-alveolară;
cifice: masticaţia, fonaţia, fizionomia, respi-
raţia, deglutiţia şi automenţinerea (cu com
ponentele ei de autoreglare şi autostimu
lare).
Sistemul orofacial este un sistem bio
logic eficient, de tip cibernetic, cu interacţi
uni condiţionate reciproc, de tip feed-back,
între variatele sale componente: oase ma
xilare, elemente odonto-parodontal e,
mus culatura, glandele salivare, limba,
Fig. 1.1. Ocluzia dentară este rela[ia integrată a
articulaţi ile temporomandibulare. El
unităţilor odonto-parodontale antagoniste,a articula
prezintă câteva particularităţi definitorii:
tiilor temporo-mandibulare şi a neuromusculaturii
a) Mandibula umană este un os dis masticatorii şi cervicale.
pus transversal pe linia mediană a
corpului, cu două articulaţii separate, d) Forţele dirijate de musculatură şi
legate de o singură altă structură osoasă mişcările mandibulare ce compun funcţia
(baza craniu lui), fenomen unic în masticatorie au un punct final fix, instalat
organismul uman. Fiecare din cele două brusc şi rigid, reprezentat de ocluzia denta-
articulaţii este mobi-
lizată în primul rând de propria musculatură ră, sau articulaţia dento-dentară. Din
asociată ei, dar legătura relativ rigidă dintre această perspectivă, ocluzia este definită
articulaţii implică necesitatea cooperării şi ca fiind relaţia integrată a dinţilor, parodon
sincronizării activităţii ambelor grupe mus ţiului, articulaţiilor temporomandibulare, a
culare; neuromusculaturii şi nu exclusiv contacta
b) Articulaţia temporo-mandibulară rea dinţilor. Acesta este motivul pentru care
es-
 5
termenul de ocluzologie atribuit gnatologiei realizată de către fibrele ligamentelor
este unul prea limitativ.
Bazele gnatologiei ca ramură a ştiin
ţei au fost puse de către Mc Collum şi
Stallard, care au definit şi conceptul de sis
tem stomatognat ca alternativă la denumi
rea mai veche, de aparat dento-maxilar.
Gnatologia este ramura ştiinţei care
se ocupă cu studiul morfologiei, al funcţiei
şi al disfuncţiei sistemului orofacial, în sco
pul cunoaşterii, menţinerii, sau instaurării
echilibrului biologic şi mecanic între ele
mentele acestui sistem.
Aplicarea principiilor gnatologice în
protetica dentară poartă denumirea de
gnatoprotetică. Având în vedere legătura
strânsă între elementele care compun sis
temul amintit, orice alterare (factori favori
zanţi sau declanşatori) survenită la una
dintre componente influenţează implicit şi
celelalte elemente ale sistemului.
Înţelegerea fiziologiei şi a fiziopatolo
giei ocluziei, a conceptelor gnatologice
contemporane, este indispensabilă activită
ţii stomatologice propriu-zise, fiind la baza
întregii asistenţe curative şi profilactice. La
instituirea oricărui tratament stomatologic
trebuie avut în vedere răspunsul individual
al pacientului la suprasolicitări (rolul terenu
lui). În acest context, este importantă cu
noaşterea mijloacelor proprii de protecţie
de care dispune sistemul orofacial, mijloa
ce ce pot fi sintetizate în principal după
cum urmează ( Ieremia şi Dociu, î 987) :
A. Structura parodontală cu rol ho
meostazie biomecanic:
a) reducerea mecanică a solicitărilor
ocluzale de către factori nevasculari,
 periodontale, prin forma spiralată şi
structura dispersată în jurul rădăcinii,
ca re menţin dintele în suspensie şi
permit, în condiţii fiziologice,
înfundarea dintelui în alveolă O,î mm
şi revenirea.
b) mecanismele de amortizare
hidraulică a solicitărilor ocluzale de
către factori vasculari. Specificul
vascularitaţiei pa rodontale, în sensul
dispoziţiei în reţea glomerulară a
acesteia, permite amor tizarea forţelor
care se exercită asupra dintelui graţie
presiunii arteriale din aceste capilare.
B. Elementele morfofuncţionale cu
rol de automenţinere:
a) convexităţile maxime vestibule-orale
şi proximale ale dinţilor:
b) morfologia specifică a dinţilor frontali
tăţilor glenoide prin direcţia de acţiune
(vezi relaţia centrică);
h) corelarea înclinaţiei pantei tuberculului I. abraziune limitată la smalţ;
articular cu cea a feţelor de ghidaj fron
tale.
C. Morfologia primară şi secundară a
arcadelor:
Prin morfologie primară se înţelege
aspectul dinţilor şi al arcadelor dentare în
perioada imediată după erupţie. Această
morfologie este însă supusă acţiunii unei
multitudini de factori (acţiunea părţilor moi, a I. abraziune care interesează numai
diferitelor alimente, factori funcţionali
ocluzo-articulari, calitatea implantării, canti-
şi calitatea salivei, forţa musculară,
morfologia articulaţiei temporo-mandibulare,
periajul dentar, factori endogeni ce condiţio-
rezistenţa dinţilor uzură) care pro-
inferiori, aplatizată vestibulo-oral în tre
imea incizală şi îngustată cervical în
sens mezio-distal, cu aliniere în arc de
cerc, protejând parodonţiul de presiuni
le vestibulo-orale;
c) forma generală conică a rădăcinilor
evită solicitările inegale ale pereţilor al
veolari;
d) numărul rădăcinilor şi dispoziţia aces
tora (poligonul de susţinere);
e) înclinarea linguală a molarilor inferiori
şi vestibulară a celor superiori dirijează
optim presiunile ocluzale şi le concen
trează spre interiorul masivului facial;
f) păstrarea dimensiunii verticale de
ocluzie protejează cavităţile glenoide
de presiunile nefiziologice transmise
prin pierderea dinţilor;
g) acţiunea muşchilor mobilizatori ai
mandibulei are rol de protecţie a cavi-
6
de abraziune dentară, cea a lui
deosebeşte patru grade de uzură dentară :
II. abraziunea interesează smalţul, fiind
evidente insule de dentină;
abraziunea a eliminat în întregime stratul
de smalţ, fiind evidentă numai dentina;
IV. abraziunea a distrus peste jumătate din
înălţimea coroanei, interesând chiar
camera pulpară.
După se pot deosebi 5 gra-
de de abraziune:
smalţul;
abraziunea limitată la smalţ, cu
unor insule
dentină sunt vizibile şi
punţi legătură;
d uc alterări şi o
transformă într-o dentinei, înconjurată un
morfologie secundară. metamorfoze V. subţire;
morfologice se produc prin fenomenul excesivă, cu
abraziune fiziologică şi patologică. camerei
Abraziunea fiziologică este caracteris
tică activităţii funcţionale normale mastica
torii, care produce o uzură evidentă la nive
lul marginilor incizale şi a feţelor ocluzale
ale dinţilor, în timp ce cea patologică este
caracteristică îndeosebi bruxismului, altor
obiceiuri vicioase şi iatrogeniei protetice,
sau chiar odontologice. În funcţie de direc
ţiile de deplasare ale mandibulei în cursul
masticaţiei, corelate stereotipului mastica
tor şi tipului de ocluzie, abraziunea poate
avea diferite forme şi grade avansare, Fig. 1.2. Gradele de abraziune dentară după Perier
apreciabile clinic prin utilizarea diferitelor
sisteme de clasificare. Astfel, una dintre propune o sistematizare
cele mai uzitate sistematizări ale gradelor a gradelor abraziune după direcţia spa-

7
tială a uzurii (orientarea faţetelor de abra-
ziune):
!. abraziune ad palatum, caracteristică
ocluziilor adânci;
a b
Fig .1.3. Abraziunea dentară ad palatum
li. abraziune helicoidală, întâlnită uneori în
ocluziile cap la cap;
Fig. 1.4. Abraziunea helicoidală
Ackermann: pasul helicoidal la molarul/
III. abraziune care accentuează curba
sagi tală a planului de ocluzie şi o
aplatizează pe cea transversală, vizibilă
tot în ocluzii cap la cap;
abraziunea ad linguam, caracteristică
rapoartelor de ocluzii încrucişate.
Fig. 1.5. Abraziune ad linguam
8
Uzura dentară patologică poate însă
îmbrăca şi aspecte particulare de localiza-
re, altele decât suprafeţele ocluzale sau
marginile incizale ale dinţilor. Un exemplu
în acest sens este abfractia, leziune trau
matică cu pierdere de substanţă dură den
tară localizată la nivelul coletului dinţilor.
Ea trebuie diferenţiată de caria de colet şi
de eroziunile de natură chimică.
Fig. 1.6. Abfractia, leziune cu pierdere de substan
tă la nivelul coletului, apărută ca urmare a traumei
ocluzale
Dacă abraziunea dentară patologică
are evidente efecte nedorite, absenta
abraziunii dentare fiziologice este de ase
menea patogenă. Ea se poate observa în
cazul existentei unei masticaţii leneşe, în
situaţia prezentei unor leziuni carioase
multiple, a bolii parodontale şi a parodon
topatiei juvenile, ca şi în ocluziile acoperite
sau deschise.
D. Reflexul de programare al mişcărilor
mandibulei:
Constituie un factor esenţial de adap
tare şi de apărare a elementelor sistemului
orofacial fată de diferitele solicitări la care
este supus.
Cinematica mandibulară este rezulta
tul acţiunii sistemului nervos central, a
efectorilor musculari, împreună cu determi nanţii vului cranian amintit. Grupul
posteriori articulari temporo-mandi bulari ai tiv trigemenului cuprinde trei nuclei:
ocluziei şi cu determinanţii anteri ori dentari. a) nucleul tractu!ui spinal: se situează
Masticaţia constă din mişcări automatizate segmentul pontin şi spinal C1
ritmice ale mandibulei, care nu sunt dirijate în substanţa gelatinoasă a lui Rolando.
conştient de către scoarţa cerebrală, ci indirect Primeşte informaţii dureroase, termice şi
prin intermediul unui reflex de programare cu tactile grosiere ale feţei;
sediul în centrii subcorticali. b) nucleul senzitiv principal, situat în porţi unea
Receptorii arcului reflex de programa re a supero-laterală a tegmentului pontin, fiind
mişcărilor mandibulare primesc şi somatosenzitiv discrimina tiv al pielii feţei;
transmit spre centru informaţii variate din c) nucleul tractului
teritoriul orofacial: parodonţiu, pulpă denta- ră,
alungit paramedian mezen-
muşchi, tendoane, ATM, tegumente şi mucoase, ia cefalului,
acestea adăugându-se şi se sizările senzoriale
gustative, olfactive, labi-
rintice şi chiar cadrul

culii tactili
Golgi-Mazonişi
Proprioceptorii sunt parodontali,
articulaţiile temporo-mandibulare şi
musculari. Ei au un rol esenţial în reglarea termediul
cum
neuromusculară a ocluzale, ;;:)l;J;;:l·•.i:..a•
urmează:
modificări extrem de mici la nivel ocluzal,
- V- limbii;
chiar 8 microni. - V- pentru reflexul deglutiţie;
Calea aferentă reprezentată către - V - I pentru şi
fibre la receptorii parodontali - cel cornean.
dendrite ale neuronilor din ganglionul Nucleul motor este generatorul cen tral al
Gasser- care iau calea nervilor V/2 şi V/3, mişcărilor mandibulare fiind cunoscut sub
precum şi de către fibre venite la proprioceptorii nucleu
ATM şi cei musculari, care iau calea nervului
mandibular, fără în ganglionul lui
UO.>:OiJl:il

Centrul reflex

ticafiei se situează în trunchiul cerebral şi conexiunile constituit

din grupul nucleilor senzitivi
ai trigemenului şi nucleul motor al ner- ţiunii

9
 contro- laterale (inervaţie bilaterală).

Fig. 1.7. Sistemul trigeminal (după Bridgemann, 1992)

eferentă este reprezentată

LJCL•=a

de: b) reflexul nociceptiv (flexor).

- nervul mandibular (maseter, tempo a) Reflexul miotatic (de întindere) es
ral, pterigoidieni, milohioidian, pântecele te monosinaptic şi ia naştere prin activarea
anterior al digastricului) fusurilor neuromusculare. Este un reflex
- nervul facial (musculatura orofacială) protector al muşchiului ca răspuns la pro
- nervul hipoglos (muşchii limbii, pria sa întindere. El apare fără implicarea
geniohioidian, muşchii subhioidieni). cortexului, fiind deosebit de important în
în funcţiei şi a disfuncţiei sis- determinarea poziţiei de postură (repaus) a
temului activitatea neuro-muscu- mandibulei. Reflexul miotatic este principa
lară reflexă un esenţial. Din varie- lul determinant al tonusului muscular al
de reflexe care se evoca la nivelul ridicătorilor mandibulei. Tonusul muscular
musculaturii masticatorii, două sunt mai se află însă şi sub dependenţa altor influ
enţe, cum sunt impulsurile senzitive venite
a) miotatic; la receptorii tegumentari şi ai mucoasei
 10
bucale, impulsuri la centrii nervoşi su- că se procedează la evocarea reflexului
periori, pe calea sistemului fuzomotor, res miotatic, cu arcadele în intercuspidare,
pectiv creşterea activităţii aferente gamma se obţine un răspuns reflex denumit perioa
la fibrele intrafuzale ale fusului dă de linişte electromiografică a muşchilor
neuromuscu lar. Aceste influenţe complexe ridicători ai mandibulei. El poate fi sesizat
pot determi na tulburări de tonus ale electromiografie şi este definit ca fiind răs
muşchilor extremi tăţii cefalice, ducând la punsul reflex inhibitor, apărut la nivelul
hipertonii şi consti tuind o cale musculaturii ridicătoare a mandibulei, evo
etiopatogenică importantă de instalare a cat prin aplicarea oriunde în organism a
sindromului disfuncţional cranio unui stimul puternic.
mandibular. Din punct de vedere clinic, da-

Evocarea reflexului Provocarea pauzei motorii prin Aspectul electromiografie al perioa-

miotatic maseterin stimulare mecanică dei de linişte EMG: semnalul brut şi
(după SE Widmalm, 1976) (după S.E. Widmalm, 1976) cel desfăşurat ( cazuistică proprie)
Fig. 1.8. Reflexul miotatic maseterin şi perioada de linişte EMG

Cu cât stimulul este mai aproape de identifică cu faza

cavitatea bucală, pragul de producere al
reflexului este mai coborât, astfel încât în
regiunea cavităţii bucale chiar stimuli nedu
reroşi pot produce o perioadă de linişte,
aşa cum se observă în timpul contactului
interdentar din timpul masticaţiei. Semnifi
caţia funcţională a acestui reflex poate fi
aceea de apărare, de dozare a presiunilor
prin reflexe gingivo-dentare, respectiv
parodonto-musculare, sau ca fază incipien
tă a reflexului de deschidere a gurii. Apăru
tă în momentul contactului interdentar, se
trecere de la contrac-
ţia izotonică la cea izometrică. un re
flex polisinaptic, care poate fi evidenţiat la
toţi muşchii masticatori, având o durată de
î 6-35 ms. Studierea intensă de către
gnatologi a acestui reflex se datorează
faptului că s-a considerat că ar putea avea
valoare în sindroamele disfunc
ţionale craniomandibulare. Datorită rezulta
telor contradictorii, majoritatea studiilor în
treprinse în direcţie au fost aban
donate.
b) Reflexul nociceptiv (flexor) este, ca
11
 şi pauza motorie, un reflex la
stimuli nocivi, fiind prin urmare considerat
protector. atunci când de exemplu în
cursul masticaţiei între arcadele antagonis-
se interpune un obiect dur (pietricică,
fragment os, etc.) Stimulul este recepţi-
onat de către organele specializate din din-
te şi structurile parodontale, fibrele aferente
trimiţând informaţia la nucleul tractului spi-
nai, unde fac sinapsă cu interneuronii.
"'-""'"'L•= reprezintă calea spre nucleul motor
trigeminal. Răspunsul motor este ceva mai
Nucleul tractului
al trig.eml' nwm
Efect excitator ..-
Fig. 1.9. Reprezentare schematică a reflexului
nococeptor ( după OKESON, 1993)
® Durerea (în special cea muscula
ră): reprezintă senzaţia fizică asociată unei
agresiuni sau unei boli, fiind un proces
neurofiziologic extrem de complex. Ea re
prezintă însă mai degrabă un mecanism
reflex protector, cu rol de alarmă. Pentru
înţelegerea şi tratarea durerii, trebuie să se
diferenţieze sursa şi localizarea acesteia.
12
complicat decât cel miotatic, constând atât
în activarea coborâtorilor, cât şi inhibarea
muşchilor ridicători. Acest mecanism poar-
tă denumirea de inhibiţie autogenică şi
apare în cazul multor reflexe nociceptive
din organism. În cadrul sistemului mastica-
tor există numeroase alte acţiuni reflexe,
multe dintre ele controlate de centrii ner-
voşi superiori. Acţiunile reflexe joacă un rol
funcţional major într-o serie de acte, pre-
cum masticaţia, deglutiţia, tusea, căscatul,
vorbirea.
Fibre arerente
a) durerea primară : are sursa şi locul de
manifestare identice (de exemplu dure
rea dentară);
b) durerea heterotopică: sediul şi originea
durerii nu coincid :
durerea centrală;
durerea proiectată;
durerea referită ( în ecou).