Stomatologie

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie
,,Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova
Argentina Chiriac Tatiana Trebeș

Aliona Busuioc Victoria Vîntu
Coordonator: Ion Lupan, dr. hab. șt. med., prof. univ.
LIMBA ROMÂNĂ
Limbaj stomatologic
(manual cu suport video)
Chișinău ◆ 2017
AUTORI:
Chiriac Argentina, doctor în pedagogie, conferențiar universitar
Trebeș Tatiana, asistent universitar
Busuioc Aliona, lector superior
Vîntu Victoria, doctor în filologie, lector superior
Textele: Sistemul imunitar, Sistemul nervos, Infecțiile oro-maxilo-faciale au fost

alcătuite în colaborare cu Țurcan Natalia, lector superior
COORDONATOR:
Ion Lupan, decan al Facultății de Stomatologie, doctor habilitat în științe medicale,
profesor universitar
REDACTORI:
Uncuța Diana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, șefă a
Catedrei de Propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”, USMF „Nicolae Testemițanu”
Botnarciuc Vasile, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, Catedra de
Limba Română și terminologie medicală, USMF „Nicolae Testemițanu”
RECENZENȚI:
Guțu Vladimir, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar, decan al Facul-
tății de Științe ale Educației, USM;
Botnarciuc Vasile, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, Catedra de
Limba Română și terminologie medicală, USMF „Nicolae Testemițanu”;
Stepco Elena, vicedecan al Facultății de Stomatologie, conferențiar universitar,
Catedra Oro-maxilo-facială pediatrică, pedodonție și ortodonție, USMF „Nicolae
Testemițanu”;
Uncuța Diana, doctor habilitat în științe medicale, conferențiar universitar, șefă a
Catedrei de Propedeutică stomatologică „Pavel Godoroja”, USMF „Nicolae Testemițanu”
Matieț Violeta, doctor în filologie, UPS „Ion Creangă”.
Limba română : Limbaj stomatologic / Chiriac Argentina, Trebeş Tatiana, Busuioc Aliona,
Vîntu Victoria; coordonator: Ion Lupan. – Chişinău : S. n., 2017 (Tipogr. „Print-Caro”). – 228 p.:
fig., tab.
Referinţe bibliogr. în subsol. – 300 ex.
ISBN 978-9975-56-453-3.
811.135.1’276.6:616.31
L 62
Cuprins
Repere conceptuale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Unitatea 1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” . 8

Unitatea 2. Din istoria stomatologiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Unitatea 3. Organizarea generală a corpului uman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Unitatea 4. Sistemul imunitar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Unitatea 5. Sistemul nervos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Unitatea 6. Sistemul cardiovascular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Unitatea 7. Sistemul digestiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62
Unitatea 8. Sistemul osos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74
Unitatea 9. Aparatul dento-maxilar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Unitatea 10. Structura dentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Unitatea 11. Igiena cavității bucale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Unitatea 12. Cabinetul stomatologic modern . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Unitatea 13. Instrumente și utilaje. Fișa medicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Unitatea 14. Diagnosticul în stomatologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Unitatea 15. Clasificarea celor mai frecvente afecțiuni stomatologice . . . . . . . . . . . 135
Unitatea 16. Caria dentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Unitatea 17. Obturația dentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Unitatea 18. Maladii ale gingiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Unitatea 19. Extracția dentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Unitatea 20. Implantul dentar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
Unitatea 21. Anestezia în medicina dentară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Unitatea 22. Infecțiile oro-maxilo-faciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Glosar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 216
3
REPERE CONCEPTUALE
Manualul Limba Română. Limbaj Stomatologic cu suport video este destinat

studenților de la facultatea Stomatologie, care urmează să posede limba română la
nivelul B1- B2. Acest manual are la bază CECRL elaborat de Comisia Europeană și
conține structuri ale limbii române, specifice acestor nivele de competență lingvistică
(înțelegere, comunicare, scriere), vizând noțiunile metodice esențiale pentru optimiza-
rea însușirii românei ca limbă străină de către vorbitorii de alte limbi. Toate acțiunile,
atât ale profesorului, cât și ale studentului sunt focusate pe eficientizarea procesului de
predare/învățare a limbii române de către studenți. La baza predării este pusă metoda
funcțional-comunicativă.
Autorii acestui manual își propun să cultive limbajul medical stomatologic al stu-
denților, lucrarea având menirea de a pregăti viitorii medici stomatologi, actualmente
mediciniști care trebuie să posede limba de stat ca limbă de comunicare orală și scrisă
pe teritoriul R. Moldova în vederea integrării socioprofesionale, să fie toleranți faţă de
diversitatea de opinii a colegilor, care aparțin unor culturi diferite, să manifeste respect
și atitudine pozitivă față de sine și de alții.
Manualul are la bază următoarele obiective:
• De a le forma abilitățile pentru asimilarea unui volum (circumscris) de cu-
noștințe teoretice privind terminologia medicală profesională, având ca reper
materia însușită în anul I. Asimilarea terminologiei medicale stomatologice este
o necesitate stringentă pentru viitorul stomatolog, având în vedere conexiunea
dintre sistemul medical și cel al culturii medicale.
• De a le forma și dezvolta competențe de comunicare orală și scrisă, în contexte
specifice, necesitate condiționată de rolul cunoașterii limbii în asigurarea comu-
nicării fluente și înțelegerii reciproce.
• De a le facilita mediciniștilor stomatologi aprofundarea cunoștințelor de ter-
minologie stomatologică. Resursele didactice cu limbaj terminologic, specific
domeniului pe care-l studiază (în cazul nostru terminologie stomatologică) vor
completa bibliografia didactică în domeniul predării limbii române ca limbă
străină.
Pentru a înlesni realizarea acestui deziderat studenților li s-a pus la dispoziție un
vocabular tematic, cupluri sinonimice, antonimice, familii de cuvinte, elemente de
terminologie stomatologică și diferite situații de comunicare.
Manualul include 22 de unități, bine structurate. Fiecare unitate conținând mai
multe compartimente:
I. Textul de bază, în sem. I, include terminologia anatomică, care are tangențe cu
tratamentul dinților și terminologia stomatologică, ce se aprofundează pe parcursul
sem. II. Tematica textelor incluse în acest manual îi oferă studentului posibilitatea
să însușească terminologia medicală, în general, și cea stomatologică, în special, să
actualizeze și să-și îmbogățească vocabularul învățat atât la disciplinele de profil, cât
și la limba română.
4 Limba română. Limbaj stomatologic

II. Vocabularul tematic, care include definiția unor termeni, noțiuni noi, ce le oferă
mediciniștilor oportunitatea de a exersa pronunția și accentuarea corectă a cuvintelor,
de a-și lărgi cunoștințele în domeniul stomatologic, ajutându-l să-și sistematizeze in-
formația și să exerseze în limba română. Or, exersarea reprezintă nivelul superior de
studiere a unei limbi străine, pentru că studentul are posibilitatea să efectueze analize
etimologice, morfologice, lexicale și să-și verifice corectitudinea exprimării lingvistice
și terminologice.
III. Fișa lexicală. Exerciții. Include exerciții de cultivare a vocabularului: familii
de cuvinte, sinonime, antonime. Facilitează formarea unor competențe de exprimare
fluentă, corectă, favorizând însușirea valorilor morfosintactice și semantice ale unui
cuvânt și utilizarea acestora în producerea situațiilor comunicative.
IV. Exerciții de comprehensiune a textului, care facilitează procesul de asimilare a
informației, precum și oferă posibilitate profesorului de a evalua nivelul de înțelegere a
textului, dezvoltând gândirea, imaginația și logica; sintetizarea și aprofundarea noilor
informații; înlănțuirea logică de idei prin concluzii parțiale și finale, captarea atenției
și a interesului. În același timp, rubrica Exerciții de comprehensiune a textului este un
proces de creare a semnificației vizavi de noua informare și de cunoștințele studiate
anterior, de transformare a structurilor cognitive ale studentului, consecințe ale încor-
porării noilor achiziții (cunoștințe, capacități) prin angajarea eforturilor intelectuale și
psiho-motorii de construire a cunoașterii.
V. Exerciții gramaticale, includ o actualizare a gramaticii aferente nivelurilor A1-A2
și o prezentare a elementelor de gramatică nou-introduse (modul indicativ, aspectele
imperfect, mai mult ca perfectul), a elementelor de sintaxă (exprimarea timpului, a
condiției, a concesiei etc.), specifice nivelului B1-B2. Aceste exerciții contribuie la
dezvoltarea unor capacități și aptitudini intelectuale, verificarea și corectarea deprin-
derilor formate eronat, incorect, oferind posibilitatea de a aplica cunoștințele obținute
în variate contexte.
VI. Să comunicăm. Această rubrică este axată pe dezvoltarea și evaluarea compe-
tențelor comunicative și include elaborarea unui text în baza unei situații propuse. Sunt
stimulate capacitățile de exprimare ale studenților în diverse situații de comunicare,
datorită cărora se antrenează competențele lingvistice prin adoptarea comportamentelor
verbal-atitudinale în circumstanțe variate pentru învățarea continuă a limbilor străine,
a românei, în special, autorii considerând comunicarea ca acțiune interactivă, unde
studenții sunt puși în situația de a folosi limba în cele mai diverse contexte și domenii
sociale. Pentru a-și atinge scopurile comunicative, studenții (participanți la comunicare)
vor folosi limba strategic realizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma
lingvistică, asumându-și roluri bine definite, social, profesional sau de tip personal.
Formarea competenței de comunicare într-o limbă străină necesită apropierea de
conținuturile socioculturale în procesul de studiu, ce le oferă studenților atât repere
cognitive, științifice, lingvistice, cât și abilități ce asigură receptarea mesajelor scrise /
Repere conceptuale 5
orale în diverse situații de comunicare. Ținând cont de faptul că studenții trebuie să
posede competențe de comunicare într-o societate determinată, ei au nevoie de cunoaș-
terea referențialului cultural, a comportamentului adecvat și a modului de interpretare
a fenomenelor înconjurătoare.
VII. Verificați-vă cunoștințele! – rubrică care include elemente de terminologie
stomatologică, extrem de utilă în activitatea viitorului medic dentist și contribuie la
consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea, generalizarea și aplicarea lor
în variate ipostaze, învățând studenții să-și expună opiniile liber și independent.
VIII. Citiți și procesați informația! – permite o diversificare a lecției și provoacă
la comunicare. Formează și consolidează atitudini pozitive de cunoaștere, dezvoltând
empatia și stimulând abilitățile de identificare a ideilor noi, de expunere a acestora și
de observare a similitudinilor și diferențelor, generalizând informația.
Abordarea temelor de civilizație se fundamentează pe acte și resurse autentice care
facilitează perceperea fenomenelor sociale, științifice, etice și estetice. Temele selectate
au o legătură indisolubilă cu elemente de civilizație ale epocii contemporane.
Scopul rubricii Citiți și procesați informația! constă în a propune instrumentele
necesare studentului pentru a decodifica și a percepe realități socioculturale, a se ma-
nifesta în societate, a interacționa cu vorbitorii limbii țintă. Rolul profesorului este cel
de mediator între student și societate.
IX. Suportul video, cu diferite filme, realizate în clinicile stomatologice autohtone
în colaborare cu medicii de la catedrele de profil ale USMF Nicolae Testemițanu, facul-
tatea Stomatologie, care conțin elemente de terminologie stomatologică, le va dezvolta
mediciniștilor competențele de comunicare și înțelegere vizual-auditive. Exercițiile
propuse spre efectuare după vizionarea unui film cu limbaj medical stomatologic
vor forma abilități de autoexprimare, argumentare și explicare în scris a noțiunilor
noi, dat fiind faptul că manualul conține un vocabular destul de amplu în domeniul
stomatologic, apt să pună bazele formulării unei opinii proprii și a sugestiilor asupra
unui subiect vizionat.
Integrarea suportului video la etapa conceptualizării, a elaborării noțiunilor, ideilor
este importantă prin valoarea demonstrativă și intuitivă a surselor de informare, vizând
subiecte din domeniul medicinei dentare la tema studiată, actualizând informația.
Pe lângă faptul că acest manual are scopul de a-i familiariza pe studenți cu elemente
de terminologie stomatologică prin studierea unor texte cu limbaj stomatologic di-
versificat și folosirea acestora în procesul de comunicare cu pacienții, această lucrare
didactică mai presupune și următorul avantaj:
Temele incluse în acest manual produc o interrelaționare a disciplinelor studiate la
anul II, Facultatea Stomatologie, satisfăcând necesitățile și interesele studenților, reali-
zând o conexiune între ceea ce învață și experiențele lor (interacțiunea cu pacienții în
timpul practicii). Aici rolul profesorului este cel de inspirator, observator și consilier,
mentor și educator, moderator și evaluator. Studenții având roluri de: manager de
proiect, prezentator, chestionator și rezolvator creativ de probleme. În cazul nostru,

studenții sunt obligați să-și asume mai multe roluri (medic, asistent, tehnician, pacient
etc.), aceasta făcându-i să intre în rețeaua de relații interpersonale de reciprocitate și
empatie.
Referindu-ne la concepțiile Curricumului Educațional Universitar care este un
model de pluridisciplinaritate și care, în cazul nostru, reprezentă corelarea eforturilor
și a potențialităților diferitelor discipline de a oferi o perspectivă cât mai amplă de
abordare a obiectivului propus, fiind în același timp și un exemplu de interdiscipli-
naritate pentru că propune o intersectare a diferitelor arii disciplinare (odontologie,
endontologie, paradontologie, implantologie etc.)
Considerăm că interdisciplinaritatea va contribui la atingerea scopului de studiere
a terminologiei stomatologice românești, la formarea competențelor (transversale) de
comunicare sinceră, deschisă, cooperantă în diverse situații, studenții având disponi-
bilitate de analiză și interpretare a valorilor ce descriu o situație, un eveniment sau un
comportament, fiind capabili să-și exprime și să-și argumenteze opiniile, participând
la luarea de decizii și soluționare a problemelor evidențiind avantajele și dezavantajele
diferitelor soluții.
Acest manual oferă oportunități de dezvoltare pentru o diversitate de stiluri de în-
vățare (stilul cognitiv: global, analitic, stilul auditiv și stilul vizual), de inteligență și de
abilități, promovează colaborarea între student-student, student – profesor. Simbioza
competențelor incluse în această lucrare didactică, buna lor dozare în desfășurarea pro-
cesului instructiv-educativ argumentează o dată în plus că nu există o altă metodă mai
eficientă de învățare a limbilor străine, a românei în special, decât în și prin comunicare.
La finalizarea cursului de limbă română, studenții vor folosi limba strategic, re-
alizând anumite corelații între intenția comunicativă și forma lingvistică. Sarcinile /
exercițiile incluse în manual transmit anumite semnificații lexicale și gramaticale,
urmând realizarea unui efect asupra studierii.
Autorii
Repere conceptuale 7
1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemițanu”
Activitatea USMF „Nicolae Testemițanu” este axată pe
concepția învățământului medical și farmaceutic în Re- VOCABULAR TEMATIC
publica Moldova, care include două trepte: învățământul Învățământ, -e; s.n. – dome-
universitar, asigurat în cadrul celor trei facultăți (Medi- niul și activitatea de instruire
cină, Farmacie, Stomatologie); rezidențiat și secundariat și de educare.
clinic. Rezidențiat, s.n. – etapă în
Anul fondării Institutului de Stat de Medicină din pregătirea unui medic, con-
Moldova, 1945, este semnificativ pentru evoluția me- stând într-un stagiu de practi-
că și specializare în spital, ime-
dicinei autohtone și a învățământului medical superior.
diat după absolvirea facultății.
Procesul a fost inițiat prin transferul Institutului de Me-
Secundariat, s.n. – perioadă
dicină din Kislovodsk la Chișinău, primul director fiind de timp în care își face stagiul
desemnat Ipatie Sorocean (1945-1948). un medic secundar.
La momentul fondării, în ISMC funcționa doar Fa- Fondare, -i; s.f. – acțiunea de
cultatea de Medicină Generală, ce includea 32 de cate- înființare, creare.
dre. Următoarele facultăți formate sunt cele de Pediatrie A desemna (-ez); vb. – a
(1954) și Stomatologie (1959). numi într-o funcție.
Nicolae Testemițanu este medicul și savantul al cărui Savant, -i; s.m. – persoană cu
nume rămâne înscris în istoria USMF. Contribuția incon- cunoștințe vaste și temeini-
ce, care creează în domeniul
testabilă a acestuia la reorganizarea asistenței medicale
științei.
specializate, a serviciului de urgență pentru populația
rurală, a determinat ca în anul 1996, prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova, nr.
705, instituția să fie redenumită Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae
Testemițanu” din Republica Moldova. În prezent, conducerea USMF include următoa-
rele organe: Senatul, Consiliul Științific, Biroul Senatului, Consiliul de administrație.
Scopul, obiectivele și strategiile primordiale urmărite de conducerea USMF sunt
fundamentate pe principiul internaționalizării învățământului medical superior. Recep-
tivitatea la tendințele moderne de dezvoltare a învățământului superior, la inovațiile din
domeniul medical, precum și la desfășurarea activității clinice la un nivel înalt, formează
imaginea actuală a Universității de Stat de Medicină și Farmacie, „Nicolae Testemițanu”.
Fișă lexicală. Exerciții
FAMILII DE CUVINTE
1. Citiți familiile de cuvinte și completați spațiile libere cu forma adecvată contextului:
A conduce Senatul este un organ de ________________ al universității.

conducător ________ un vehicul fără permis este inadmisibil.
conducere _____________ bun are calități de lider.
condus Instituția este ________________ de câteva organe speciale.

Conferința a fost ____________ la nivel înalt.
A organiza __________ procesului de studiu la universitate implică efortul
organizator multor persoane.
organizare Institutul a fost ________________ în Universitatea de Me-
dicină.
organizat Profesorii __________ activități interactive pentru a stimula
reorganizat interesul studenților.
neorganizat O acțiune ___________ e sortită eșecului.
__________ s-au bucurat de succes.
2. Găsiți în text:
A) sinonimele următoarelor cuvinte: B) antonimele următoarelor cuvinte:
important –�� distruge –��
decizie –�� inferior –��
dezvoltare –�� a finaliza –��
numit –�� neînsemnat –��
3. Completați spațiile libere cu lexemul potrivit din Vocabularul tematic:

a) După absolvirea facultății, studenții vor urma cursurile de _______________.
b) __________ USMF reprezintă un pas important în dezvoltarea medicinei din
Republica Moldova.
c) În anul 1959, Nicolae Testemițanu a fost _________ rector al Universității de
Medicină.
d) Activitatea științifică este asigurată de _____________, profesori universitari.
e) ______________ medical superior din Republica Moldova evoluează constant.
Exerciții de comprehensiune a textului
1. Determinați dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false:
a) Primul director al ISMC a fost Nicolae Testemițanu. A F

b) Învățământul medical din Republica Moldova cuprinde două trepte. A F
c) În anul 1996, prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova, nr. 705,
instituția este redenumită Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie A F
„Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.
d) Conducerea USMF „Nicolae Testemițanu” include următoarele or-
A F
gane: Senatul, Biroul Senatului, Consiliul de administrație.
1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” 9

e) Strategiile primordiale urmărite de conducerea USMF „Nicolae Tes-
temițanu” sunt fundamentate pe principiul internaționalizării învățămân- A F
tului medical superior.
2. Formați enunțuri complete, unind secvențele din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1 2
1. Învățământul medical și farmaceutic din a) este Nicolae Testemițanu.

Republica Moldova include
2. Anul fondării Institutului de Stat de Medi- b) transferul Institutului de Medi-
cină din Republica Moldova cină din Kislovodsk la Chișinău.
3. Fondarea Institutului de Stat de Medicină c) învățământul universitar, rezi-
a fost inițiată prin dențiatul și secundariatul clinic.
4. Medicul și savantul al cărui nume rămâne d) Universitatea de Stat de Medicină
înscris în istoria USMF și Farmacie „Nicolae Testemița-
5. În anul 1996, prin hotărârea Guvernului nu” din Republica Moldova.
Republicii Moldova, nr. 705, instituția este
redenumită e) este 1945.
3. Formulați întrebări pentru următoarele enunțuri:

a) _____________________________________________________________?
Institutul de Stat de Medicină din Republica Moldova a fost fondat în anul 1945.
b) _____________________________________________________________?
La momentul fondării, în ISMC funcționa doar Facultatea de Medicină Generală.
c) _____________________________________________________________?
Nicolae Testemițanu a reorganizat asistența medicală specializată, serviciul de ur-
gență pentru populația rurală.
d) _____________________________________________________________?
Scopul USMF este internaționalizarea învățământului medical superior.
e) _____________________________________________________________?
Conducerea USMF include următoarele organe: Senatul, Consiliul Științific, Biroul
Senatului, Consiliul de administrație.
4. Restabiliți ordinea logică a informațiilor și întocmiți rezumatul textului Universitatea

de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”:
a) redenumirea Institutului de Stat de Medicină din Republica Moldova;
b) obiectivele USMF „Nicolae Testemițanu”;
c) desemnarea primului director al Institutului de Stat de Medicină din Republica
Moldova;
d) treptele învățământului medical și farmaceutic în Republica Moldova.

5. Identificați cuvintele care indică treptele învățământului medical:
deceestefrumoasaprimavatrsuportdvbuotevcswopuitfck
universitarradorneimuntemareqdfuiopbfluorbromclomp
cartepoatrezidențiatamarectpkalertuplovbajumarebineș
cvartuiopqhjkilohematosecundariatparteimportuiopcalgs
miscoudermasteratdincoptaracademiciandeprovastturom
6. Completați textul Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” cu

informații suplimentare.
Exerciții gramaticale
1. Identificați diftongii, triftongii și hiaturile din urmă-

toarele cuvinte: maree, teamă, voință, pleoapă, alveolă, AMINTIȚI-VĂ!
miere, doină, trăiai, iarbă, noi, creioane, aer. Fonetica este ramura lingvis-
ticii, care studiază producerea,
2. a) Subliniați diftongii din cuvintele: boală, floare, școa- structura acustică, transmite-
rea, audiția și evoluția sunete-
lă, iarbă, băiat, amiază, piatră, seară, gheață, gheată.
lor limbajului articulat.
b) Scrieți forma de plural a acestor substantive. Ce Diftongul este grupul de su-
observați? nete alcătuit dintr-o vocală și
o semivocală. pronunțate în
aceeași silabă.
3. Explicați rolul accentului în următoarele cuvinte: trafic, Triftongul este grupul de su-
companie, adună, acele, mobilă, veselă. nete alcătuit dintr-o vocală și
două semivocale pronunțate
în aceeași silabă.
4. Citiți textul și identificați cuvintele ce conțin diftongi, Hiatul este o succesiune de
triftongi și hiat: două vocale care fac parte
din silabe separate.
Din anul 1990, Institutul poartă numele lui Nicolae
Accentul este pronunțarea
Testemițanu (1927–1986) – Om Emerit, ilustru savant, mai intensă, pe un ton mai
talentat pedagog și educator, om de stat, organizator înalt a unei silabe dintr-un
experimentat în domeniul sănătății publice, care a cuvânt sau a unui cuvânt din-
contribuit substanțial la organizarea și dezvoltarea tr-un grup sintactic.
sistemului de ocrotire a sănătății în țara noastră. A
fost un promotor militant al renașterii naționale, al suveranității și independenței
Republicii Moldova.1
1
http://usmf.md/despre-universitate/in-vizita-la-usmf/scurt-istoric

Să comunicăm!
1. Se dă situația: Marius este absolvent al unui liceu din Chișinău. El visează să devină
medic. Dan, student la USMF „Nicolae Testemițanu”, îi vorbește despre avantajele
studierii la Universitatea de Medicină.
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de minimum 10-15 replici în care
să folosiți cuvintele din vocabularul tematic.
b) Transformați vorbirea directă în vorbire indirectă.
Verificați-vă cunoștințele!
1. Completați propozițiile de mai jos cu termenul potrivit:

a) Absolvenții universității își pot aprofunda cunoștințele în cadrul cursurilor
________________ .
b) Studenții pasionați de sport au participat la ________________.
c) Învățământul __________________ este structurat conform unui regulament
al ministerului.
d) Clinica ___________________ de asistență medicală primară se află pe strada
31 august 1989.
2. Încercuiți varianta corectă:

ELEMENTE DE
A. Cursurile care precedă universitatea se numesc: TERMINOLOGIE
a) universitare; STOMATOLOGICĂ
b) preuniversitare; Universiadă, s. f. – compe-
c) postuniversitare. tiție sportivă internațională,
la care participă tineri din
B. Competiția sportivă între studenți se numește: universități.
a) universiadă; Universitar, -ă, -i, -e; adj. –
b) olimpiadă; care aparține universității.
c) concurs. Preuniversitar, -ă, -i, -e; adj.
C. Absolvenții cu rezultate remarcabile optează pentru – care precedă universitatea.
studii: Postuniversitar, -ă, -i, -e; adj.
– care are loc după absolvi-
a) universitare;
rea studiilor superioare.
b) universiadă;
c) postuniversitare.
D. Activitatea USMF „Nicolae Testemițanu” este axată pe învățământul medical:
a) universitar și postuniversitar;
b) universitar;
c) preuniversitar, universitar și postuniversitar.

3. A) Studiați imaginea ce prezintă
experiența unui student de la Fa-
cultatea de Stomatologie:
B) Exprimați-vă părerea! Ce calități

trebuie să posede un bun medici-
nist și un stomatolog de succes?
http://www.25.md/stire-realitatea-md-reportaj
Citiți și procesați informația!
MEDICI ILUȘTRI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Nicolae Eșanu, profesor universitar, prorector pentru activitate didactică, șeful
catedrei de Histologie, Citologie și Embriologie, specialist morfopatolog de categorie
superioară. Timp de 43 de ani s-a afirmat ca pedagog de vocație, manager iscusit, om
de înaltă noblețe sufletească. A cultivat cunoștințe temeinice, bazate pe gândire logică
și era foarte înalt apreciat de studenți.
A publicat peste 100 de lucrări științifico-didactice, inclusiv, manuale, monografii,
articole, elaborări metodice pentru studenți. Rezultatele investigațiilor științifice ale
savantului, profesorului Nicolae Eșanu, au fost prezentate la numeroase congrese și
simpozioane naționale și internaționale.1
Nicolae Savca este unul dintre medicii remarcabili ai ortopediei, traumatologiei
pediatrice. Concomitent cu activitatea didactică de chirurg, ortoped-traumatolog
iscusit, este și savant ilustru, care abordează diverse probleme ale ortopediei-trauma-
tologiei pediatrice.
La inițiativa Domniei Sale a fost organizată prima Clinica de Vertebrologie Pedi-
atrică în componența Centrului Național Ştiințifico-Practic de Chirurgie Pediatrică,
care poartă numele academicianului Natalia Gheorghiu.2
Nicolae Anestiadi este considerat unul dintre pilonii serviciului chirurgical autoh-
ton, el fiind cel care a trasat direcțiile principale de dezvoltare a chirurgiei din Moldova.
Sub conducerea și cu participarea nemijlocită a profesorului Nicolae Anestiadi, în
1964 a fost organizată prima secție de chirurgie cardiovasculară din Moldova, iar în
1979 – Secția de chirurgie vasculară în cadrul Spitalului Clinic Republican. Aici, Nicolae
Anestiadi a efectuat prima operație la inimă din istoria medicinei moldave. Ultimele
ore ale vieții sale le-a petrecut la o prelegere în fața studenților, în sala de operații, după
care, cu simțul datoriei împlinit, s-a întors acasă și a adormit pe veci.3
1
http://www.sanatatea.com/pub/medici/1085-nicolae-esanu-profesor-universitar.html
2
http://www.sanatatea.com/pub/medici/1087-nicolae-savga-unul-dintre-medicii-sacri-ai-ortopedi-
ei-traumatologiei-pediatrice.html
3
http://usmf.md/news/in-memoriam-nicolae-anestiadi/

2. Din istoria stomatologiei
Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul for-
mațiunilor anatomice și cu tratarea bolilor care apar la VOCABULAR TEMATIC
nivelul cavității orale. Formațiunile anatomice care fac Burghiu, -e; s. n. – unealtă
obiectul stomatologiei sunt grupate sub numele de aparat formată dintr-o tijă ascuțită
de oțel, în formă de spirală,
dento-maxilar. Specialiștii care asigură asistența stomato-
care, prin mișcări de înșu-
logică se numesc stomatologi. Stomatologii sunt medici rubare servește la găurirea
cu un larg spectru de instruire: medicină stomatologică, cilindrică a materialelor.
medicină generală, medico-biologică, științifică, econo- Dispozitiv, -e; s.n. – ansam-
mică, socială, informațională, umanitară, culturală etc. blu de piese legate între
Numele provine de la stoma (gură) și logos (știință). ele într-un anumit fel, care
îndeplinește o funcție bine
Stomatologia a fost practicată încă din Epoca Antică, determinată într-un sistem
însă sub o formă rudimentară, de popoarele de pe Valea tehnic.
Indului din Pakistan. Din anul 7000 î. Cr., aici se folosea Formațiune, -i; s. f. – structu-
un fel de burghiu pe post de instrument, pentru tratarea ră anatomică.
maladiilor ce apăreau la nivelul aparatului stomatognat. Fractura (-ez); vb.; – a pro-
Cu toate acestea Mesopotamia și Egiptul Antic sunt conduce sau a suferi o fractură.
siderate leagănul stomatologiei. Se presupune că egiptenii Operativ, -ă, -i, -e; adj. – care
practicau intervenții chirurgicale dentare încă din anul lucreză repede, activ; care
are efect (rapid).
2500 î. Cr. Primul stomatolog cunoscut fiind Hesi-Re,
Reconstrucție, -i; s.f. – refa-
egiptean de origine.
cere, reclădire, reconstruire.
În scrierile lui Hippocrate și Aristotel se face referire
Forceps, -uri; s.n. – instru-
la tratamente împotriva deteriorării dinților, împotriva ment folosit pentru extra-
gingivitei și a ceea ce mai târziu au fost numite boli pa- gerea fătului în cazul unei
rodontale, se descrie procesul de extracție a dinților cu nașteri grele.
forcepsul și procesul de stabilizare cu fire a dinților care Șnur, -uri; s.n. – sfoară de
se mișcau sau a maxilarelor fracturate. bumbac, de lână sau de me-
tal, folosită ca ornament la
În jurul anului 600 î. Cr. în Phoenicia, Libanul de azi,
haine sau la mobilier.
au fost făcute primele încercări de înlocuire a dinților
(implant dentar), care presupunea înlocuirea dinților lipsă cu dinți de animale, care
erau fixați cu un șnur.
În Evul Mediu, asistența stomatologică era asigurată de către călugări, mai apoi,
procedurile stomatologice fiind efectuate de către bărbieri sau medici generaliști.
Prima carte în domeniul stomatologiei „Artzneturăy Buchein” a apărut în 1530, în
Germania. Aceasta reprezenta un ghid absolut indispensabil pentru medicii preocupați
de problemele cavității bucale. Ghidul oferea sfaturi în ceea ce privește igiena orală sau
procedeul de extragere a dinților.
Între 1650 și 1800, se dezvoltă stomatologia ca ştiinţă modernă. Părintele stoma-
tologiei moderne este considerat Pierre Fauchard. A fost primul stomatolog francez
care a prezentat într-un mod inteligibil un sistem medical complex, descriind aspecte
de bază ale anatomiei și fiziologiei orale, diverse tehnici operative de reconstrucție a
dinților, inventând și protezele dentare.

Începutul tratamentului dentar fără durere datează din 1772, când chimistul Joseph
Priestley a obținut protoxidul de azot, ale cărui efecte anestezice au fost sesizate în scurt
timp, însa acesta nu a fost folosit până în 1844, când dentistul Horace Wells descoperă
anestezia cu protoxid de azot (inhalosedare). Descoperirile care au urmat după 1844
ridică stomatologia la un nou nivel științific:
1871 – James B. Morrison inventează primul motor acționat de o pedală, pentru
intervențiile dentare;
1895 – G. V. Black perfecționează o formulă de realizare a amalgamului pentru plom-
bele dentare: 68% argint și cantități mici de cupru, staniu și zinc. Contracția
și dilatarea plombei este acum controlată;
1900 – Profesorul Edward Angle înființează în SUA prima școală de ortodonție,
Angle School of Orthodontia. După ce a clasificat anomaliile dento-maxilare,
acesta a creat dispozitive de tratament și a descris tehnici chirurgicale pentru
corectarea diverselor probleme;
1945 – Grand Rapids din Michigan, SUA, devine primul oraș din lume care adaugă
fluor în apa de băut;
1952 – Profesorul suedez, doctor ortoped, Per-Ingvar Branemark, descoperă procesul
de integrare osoasă a implantului, numit „osteointegrare”;
1957 – Doctorul John V. Borden inventează cu succes prima turbină cu aer pentru
stomatologie, Airotor;
1965 – Profesorul suedez Branemarck introduce primul implant dentar din titan
compatriotului său Gosta Larsson, care prezintă lipsa dinților și care a devenit
primul pacient din lume ce a primit un implant dentar de titan;
1980 – Se utilizează pentru prima dată sigilarea dentară;
1990 – Se aprobă primul laser pentru utilizarea pe țesut moale, folosit în procedurile
dentare și care provoacă mai puțină durere.
Astăzi, medicina dentară este mult mai specializată. Cariile nu mai sunt de multă
vreme o problemă, implantul dentar și-a perfecționat tehnicile, iar accentul s-a mutat
spre ameliorarea unor probleme de sănătate spre reducerea lor totală și întreținerea
cosmetică a danturii.
2. Din istoria stomatologiei 15

FAMILII DE CUVINTE
Acest pacient are o ________________ perfectă.

Dinte Aparatul ______________se folosește la recomandarea medi-
dentiție cului stomatolog.
Specialitatea medicinei care se ocupă cu prevenirea și tratarea
dentist
bolilor de dinți se numește _______________.
dentistică În această clinică activează cei mai buni chirurgi ___________.
dentar Organul osos mic, acoperit cu un strat de smalț și situat în ca-
vitatea bucală se numește _____________.
Dințat înseamnă a avea ______________ unui dinte.
A (se) forma Un bun medic stomatolog ___________________ încă de pe
formă băncile universității.
Dinții sunt niște ________________ anatomice dure ale orga-
format nismului.
formațiune Arcada dentară este ____________________ din totalitatea
dinților situați în alveolele osului maxilar.
A) sinonimele următoarelor cuvinte:
vechi –__________________________
a face –_________________________
a utiliza –________________________
a provoca –______________________
B) antonimele următoarelor cuvinte:
lipsă –__________________________
controlat –_______________________
modern –_______________________
a ridica –________________________
3. Completați enunțurile de mai jos cu lexemul potrivit din Vocabularul tematic:

a) În antichitate, pentru tratarea maladiilor de la nivelul aparatului dento-maxilar,
în calitate de instrument stomatologic era folosit ____________________.
b) Primele tratamente împotriva _____________________ și a bolilor paradontale
au fost oferite de către Hippocrates și Aristotel.
c) Stabilizarea maxilarelor ____________________, în epoca antică, era realizată
cu ajutorul unor fire.

d) Piere Fauchard a fost primul medic stomatolog, care a descris tehnici de recon-
strucție _________________ a dinților.
e) Restaurarea totală a dinților presupune _____________________ individuală
a fiecărui dinte.
a) Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul și cu tratarea bolilor

A F
atestate la nivelul cavității bucale.
b) China Antică este considerată leagănul stomatologiei. A F
c) Prima lucrare în domeniul stomatologiei a apărut în Egiptul Antic. A F
d) Părintele stomatologiei moderne este considerat Pierre Fauchard. A F
e) Primul implant dentar a fost realizat în anul 1980, de către profesorul
A F
suedez Branemarck.
1 2
1. Structurile anatomice care constituie obiec- a) era practicată sub formă ru-
tul de studiu al stomatologiei … dimentară.
2. În Epoca Antică, stomatologia … b) sunt grupate sub numele de
3. Primele încercări de înlocuire a dinților lip- aparat stomatognat.
să au fost realizate
c) în Germania, în 1530.
4. Primul ghid în domeniul dentisticii a apărut …
d) de către călugări și bărbieri.
5. În Evul Mediu, asistența stomatologică era
oferită … e) în Phoenicia, Libanul de astăzi.

a) _____________________________________________________________?
Specialiștii care asigură asistența stomatologică se numesc stomatologi.
b) _____________________________________________________________?
Primul stomatolog cunoscut a fost Hesi-Re.
c) _____________________________________________________________?
Primul ghid stomatologic oferea sfaturi cu referire la igiena orală și efectuarea
procedurilor de extracție dentară.
d) _____________________________________________________________?
Începutul tratamentului dentar fără durere datează din 1772.
e) _____________________________________________________________?

Stomatologul care a descris pentru prima dată aspecte de bază ale anatomiei și
fiziologiei orale este Pierre Fuchard.
4. Completați textul „Din istoria stomatologiei” cu informații suplimentare.
Exerciții gramaticale AMINTIȚI-VĂ!
Pronumele „a fi” „a fi”

1. Înlocuiți cuvântul evidențiat cu un personale afirmativ negativ
pronume personal. nu sunt
eu sunt
nu-s
a) Stomatologul tratează dinții.
tu ești nu ești
b) Pacienții ascultă indicațiile medi- nu este,
cului. el, ea este, e
nu e, nu-i
c) Maladiile apar atunci când influ- noi suntem nu suntem
ența diferitor factori ai mediului voi / dvs. sunteți nu sunteți
ambiant depășește limitele posi- ei, ele sunt nu sunt
bilităților pe care le poate suporta
Pronumele „a avea” „a avea”
organismul. personale afirmativ negativ
d) Asistenta completează fișa paci- eu am nu am,
entului. tu ai nu ai
e) Eu și colegul meu studiem stoma- el, ea are nu are
tologia. noi avem nu avem
voi / dvs. aveți nu aveți
f) Tu și colegii tăi analizați structura
ei, ele au nu au
dintelui.
2. Înlocuiți cuvintele evidențiate cu pronumele personal de politețe.
a) În lucrările sale, savantul descrie unele oase ale craniului, structura inimii,
structura ochiului etc.
b) Medicii americani au inventat un scaner de dimensiunea unei pilule, care în
timpul înghițirii, scanează esofagul și depistează boli. (2013)
c) Profesoara ne-a vorbit despre istoria stomatologiei.
d) Zi de zi, pe fluxurile de știri, ajung informații cu privire la noi descoperiri din
diferite domenii, dar tu poți să alegi ce te interesează.
3. Puneți în locul punctelor forma corectă a verbului „a fi”.
a) Capul _________ polul superior al corpului uman.
b) Medicamentul ___________ o substanță simplă, o asociere de substanțe sau un
produs complex capabil sa producă un efect terapeutic.
c) Totalitatea caracterelor unui organism ________ determinate de factori genetici,
care alcătuiesc aparatul genetic al organismului.
d) Noi __________ alături de voi, pentru a vă apăra drepturile.
e) Voi __________ principalii vinovați în acest caz.

4. Completați spațiile libere cu formele verbului „a avea”.
a) Corpul uman _________ o mulțime de mistere pe care nici oamenii de știință
nu au reușit să le deslușească.
b) Oamenii de știință susțin că serotonina ______ rolul de a regla percepția durerii
din corp.
c) Fiziopatologia _______ datoria de a lămuri comportamentul: mecanismele de
reglare, integrare și adaptare la condițiile neobișnuite de mediu.
d) Noi ______ doctori excepționali, care ne reprezintă țara la diferite conferințe
științifice.
e) Stomatologii ______________ scopul de a informa populația despre profilaxia
cavității bucale.
5. Scrieți verbele din paranteze la forma corectă:

a) Anatomia (a fi) _____ știința formelor vii, a transformărilor și reorganizărilor
structurii corpului omenesc.
b) Anatomia (a avea) _____ un rol instructiv și stă la baza studierii celorlalte dis-
cipline medicale teoretice și clinice.
c) Nu ne putem baza pe o medicină modernă fără (a fi) _____ informați despre
reușitele și descoperirile predecesorilor.
d) Metodele de studiu ale anatomiei omului viu (a fi) _____ foarte variate.
e) Problema determinării normei în morfologie, în anatomia variabilității indivi-
duale și a anomaliilor, (a avea) _____ o semnificație deosebită și astăzi.
6. Scrieți forma corectă a verbelor „a fi” și „a avea” din textul de mai jos:
Pierre Fauchard (a fi ) _________________ unul dintre cei mai importanți medici
francezi, (a fi) _______________ considerat „părintele stomatologiei moderne”.
Fauchard s-a născut în Franța, în anul 1678. În 1693 se înrolează în Marina Re-
gală Franceză, unde îl cunoaște pe Alexander Poteleret, maior chirurg, ce (a avea)
______________ o puternică influență asupra tânărului Fauchard.
7. Formulați întrebări pe baza enunțurilor, pornind de la cuvântul marcat. Utilizați

verbul „a fi”.
a) _____________________________________________________________?
Eu sunt Maria, studentă de la universitatea de medicină.
b) _____________________________________________________________?
Eu sunt din Chișinău, iar colega mea este din București.
c) _____________________________________________________________?
Acum, eu sunt în Chișinău, particip la o conferință în domeniul stomatologiei.
d) _____________________________________________________________?
Colegele mele sunt în Chișinău de o săptămână.
e) _____________________________________________________________?
Suntem din Grecia și am venit în Republica Moldova pentru un schimb de experiență.

8. Completați spațiile libere cu următoarele cuvinte: instrument, recunoscut, dentar,
probe, taxe, inițiatorii, pedeapsă:
Chinezii sunt ___________________ drept primii oameni, care au tratat îmbolnă-
virile dentare cu un __________________ sub formă de cuțit (o variantă rudimentară
a bisturiului de astăzi), cateterul, și prin tehnici de acupunctură (metodă prin care se
fac puncții cu un ac în diverse zone ale corpului). Nu există _______________ care
să arate folosirea instrumentarului mecanic în tratamentul _________________ la
chinezi, dar Marco Polo a afirmat că această populație își acoperea dinții cu fâșii subțiri
de aur în scopuri decorative (1.280 A.D.).
Fenicienii sunt _______________ proteticii dentare. Conducătorul Hammarabi,
din Mesopotamia de Jos, a realizat o economie controlată de stat, în care au fost fixate
și _______________ pentru tratamentul stomatologic.
Extracția dinților sănătoși era o formă de ____________ la aceste civilizații timpurii.
1. Includeți în spațiile dintre paranteze

pronumele de politețe corespunză- AMINTIȚI-VĂ!
toare:
Pronumele personal de politețe
a) Ei ( __________ ) sunt studenți în Persoana
anul doi. a II-a
Singular Plural
b) Voi ( __________ ) aveți practica dumneata,
N. – Ac. dumneavoastră
stomatologică de trei ori pe săptă- dumneavoastră
mână. dumitale,
D. – G. dumneavoastră
c) Ea ( __________ ) asistă la o in- dumneavoastră
tervenție chirurgicală. Persoana
Singular plural
a III-a
d) Tu ( __________ ) poți să mode-
N., A., feminin masculin feminin masculin
lezi acest dinte?
D., G. dumneaei dumnealui dumnealor dumnealor
e) El ( __________ ) solicită o con-
sultație repetată.
2. Completați tabelul:
Enunțul Pronumele Persoana Numărul

Noi vrem să studiem acest subiect.
Ei întârzie.
Va intra la dumneata astăzi.
Când ați fost dumneavoastră în vizită la noi?
Dumnealui nu are nevoie de anestezie.

3. Subliniați forma pronumelui personal de politețe adecvată contextului:
a) Dumnealui/dumnealor vor dota cabinetul cu cele necesare.
b) Dumneata/dumneaei poate să realizeze această lucrare.
c) Dumneavoastră/dumnealui răsplătiți pacienții cu zâmbete.
d) Acțiunile dumitale/dumneata sunt bazate pe experiență.
e) Vizita dumneaei/dumneata a fost o urgență.
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Sunteți la clinica stomatologică universitară și vreți să aflați informații

despre medicii specialiști și serviciile acordate.
ELEMENTE DE
Verificați-vă cunoștințele! TERMINOLOGIE
STOMATOLOGICĂ
1. Completați propozițiile de mai jos cu termenul potri- Stomatologie; s.f. – ramură a
vit din rubrica Elemente de terminologie stomatologică”: medicinei, care studiază ana-
tomia, fiziologia și patologia
a) În această clinică activează unul dintre cei mai buni
cavității bucale și a dinților
_______________________________________. [gr. stoma „gură” + logos
b) La sugestia părinților, am ales să studiez _______ ”studiu, cuvânt”].
_______________________________________. Odontoiatrie; s.f. – stoma-
tologie [gr. odous, odontos
2. Încercuiți varianta corectă: „dinte” + gr. iatros „medic”,
„ramură a medicinei, care se
A. Elementul „-logie” din structura cuvântului „stomato- ocupă cu studiul și tratamen-
logie” înseamnă: tul bolilor”].
a) specialist; Stomatolog, -i; s.m. – medic
b) specialitate; specialist în stomatologie
c) disciplină, știință. [gr. stoma „gură” + logos
„studiu”].
B. Elementul „-iatrie” din structura cuvântului „odonto-
Odontoiatru, -i; s.m. – sto-
iatrie” înseamnă:
matolog [gr. odous, odontos
a) dinte; „dinte” + gr. iatros „medic”].
b) medic;
c) disciplină, știință.
C. Elementul „-odont” din structura cuvântului „odontoiatru” înseamnă:
a) dinte;
b) gură;
c) medic.

3. Numiți instrumentele și procedurile stomatologice, care apar în imaginile de
mai jos și argumentați în 5-10 enunțuri care este rolul acestora în evoluția
stomatologiei.
1. __________________ 2. _____________________ 3. ______________
4. _____________________________
FACULTATEA STOMATOLOGIE A USMF „NICOLAE TESTEMIȚANU”1

Stomatologia, ca parte componentă a medicinei, are scopul de a asigura populația
cu asistență medicală stomatologică. Realizarea acestui scop e în seama specialiștilor
cu studii stomatologice medii și superioare. În conformitate cu Legea ocrotirii sănătății
din Republica Moldova Nr. 411-XIII din 28.03.1995, specialiștii cu studii stomatologice
superioare se numesc medici stomatologi.
Facultatea de Stomatologie și-a început activitatea în august 1959, când primii 50
de studenți au fost înmatriculați în anul I de studii, în baza examenelor de admitere.
1
După http://stomatologie.usmf.md/istoric

Tot atunci, Institutul trimite la facultatea similară din Odessa ultimii 15 tineri pentru
a studia stomatologia.
Primul decan al facultății a fost numit conferențiarul Gheorghe Moskonko. Ulterior,
din august 1966, funcția de decan al Facultăților de Stomatologie și Farmacie a fost
preluată, prin ordin nr.326 din 23.08.66, §1, de conferențiarul Arsenie Guțan, urmat
de Ilarion Postolachi, Gheorghe Nicolau, Sofia Sârbu, Pavel Godoroja. Din 2011 și
până în prezent, decanul Facultații de Stomatologie este profesorul universitar, doctor
habilitat în științe medicale, șef al catedrei Chirurgie OMF Pediatrică, Pedodonție și
Ortodonție, Ion Lupan.
În perioada 24-28 noiembrie 2001, Facultatea de Stomatologie a fost evaluată de
Comisia Europeană Dent-ED, în componență sa fiind Ierome Rotgans, decan din
Aachen, Germania; Meta Schoonheim, profesor Universitar, Amsterdam, Olanda;
Dvina Onisei, vicedecan Timișoara, România, profesor; Sergiu Barna, profesor asociat
Iași, România. Facultății i s-a conferit certificatul Dent Ex al Asociației de Educație
Dentară din Europa.
Conform ordinului nr.126 din 7 martie 2007 al Ministerului Educației și Tineretului
al Republicii Moldova și Regulamentului de activitate al comisiilor specializate de eva-
luare academică și acreditare a instituțiilor de învățământ superior și postuniversitar,
Comisia specializată a acreditat specialitatea 1702 „Stomatologie” prin Hotărârea MET
nr. 8 p.1.p.5 din 19 iulie 2007.
La 19 martie 2001, Asociația Americană Dentară (Carolina de Nord) și Faculta-
tea de Stomatologie au organizat vizite ale voluntarilor din SUA la USMF „Nicolae
Testemițanu”. Directorul programului a fost Stephan Makler, coordonator – Pavel
Godoroja, decan.
În prezent, Facultatea de Stomatologie este supusă unei reorganizări academice
moderne prin extinderea colectivului profesoral și creșterea numărului de studenți,
modernizarea clinicilor de profil și dotarea lor în conformitate cu exigențele timpului.
Toate acestea au făcut ca facultatea să reprezinte un adevărat model pentru învățământul
medical stomatologic.

3. Organizarea generală a corpului uman
Medicina dentară este o ramură a medicinei umane în
care teritoriul anatomic reprezintă cea mai bogată și diver- VOCABULAR TEMATIC
sificată asociere morfofuncțională din întregul organism. Cavitate, -ți; s.f.– spațiu în in-
Corpul uman este alcătuit din sisteme, organe, țesuturi teriorul organismului sau al
și un număr considerabil de celule. unui organ din corpul omu-
Celula este un element constitutiv fundamental al orga- lui sau al animalelor, în care
se află anumite organe.
nismelor vii și reprezintă cea mai mică unitate anatomică.
Considerabil, -ă, -i, -e; adj.–
Părțile componente ale celulei sunt membrana, citoplasma
care merită să fie luat în sea-
și nucleul. Celulele au forme diferite în funcție de țesutul pe mă; de importanță deosebi-
care îl formează și de rolul pe care îl îndeplinesc. Oamenii de tă; remarcabil.
știință au descoperit peste 200 de tipuri de celule. Exemple Fundamental, -ă, -i, -e; adj.–
de celule: celula adipoasă, celula sangvină (eritrocit, leucocit de bază, principal.
etc.), celula nervoasă (neuron), ovulul, spermatozoidul etc. Amorf, -ă, -i, -e; adj. – 1. (des-
Țesuturile sunt grupări de celule diferențiate, cu morfo- pre substanțe) care nu pre-
logie, structură și funcție asemănătoare. Există 5 tipuri fun- zintă o structură cristalină,
regulată.
damentale de țesuturi: țesut conjunctiv, țesut epitelial, țesut
muscular, țesut nervos, țesut sanguin. Țesuturile cuprind Corelație, -ii; s. f. – relație, le-
gătură reciprocă între două
o substanță amorfă, neorganizată celular, care leagă celu- sau mai multe lucruri sau
lele între ele, numită substanță intercelulară. Ea se găsește fenomene.
în cantitate mică în unele țesuturi (țesutul epitelial) și în A îndeplini (-esc); vb. – a
cantitate mare (țesutul conjunctiv).Țesuturile se grupează face, a realiza ceva.
și formează organe. Organele conțin cel puțin 2 tipuri de Viscere, s. n. pl. – totalitatea
țesuturi. Organele care funcționează în corelație cu alte organelor care se află în ma-
organe formează sistemele. De exemplu: sistemul nervos, rile cavități ale corpurilor.
sistemul osos, sistemul muscular, sistemul respirator etc.
Părțile corpului uman sunt: capul, gâtul, trunchiul, membrele superioare și inferi-
oare. Extremitatea cefalică reprezintă capul și gâtul. Capul este format din viscerocraniu
(scheletul feței) și neurocraniu (cutia craniană). Gâtul (regiunea cervicală) leagă capul de
trunchi. Regiunea anterioară include elementele somatice (mușchi, fascii și osul hioid) și
organele gâtului: laringele, tiroida și porțiunile superioare ale traheei și esofagului. Regiu-
nea posterioară este formată din vertebrele cervicale și mușchii cefei. Trunchiul cuprinde
trei părți: toracele, abdomenul și pelvisul, în interiorul cărora se găsesc cavități. Acestea
adăpostesc organele interne – viscerele toracice, abdominale și pelviene. Cavitatea toracică
și cavitatea abdomino-pelvină sunt separate prin mușchiul diafragmei. În cutia toracică
sunt adăpostite organe vitale: inima, vasele mari de sânge, plămânii. La nivelul cavității
abdomino-pelvine sunt localizate organe digestive, ale sistemului urinar și genital. În
partea inferioară a cavității abdomino-pelvine se găsește perineul. Membrul superior se
leagă de trunchi prin centura scapulară, formată din omoplat și claviculă. Partea liberă
a membrului superior este formată din braț, antebraț și mână. Membrul inferior se leagă
de trunchi prin centura pelviană, formată din osul coxal, care se articulează cu regiunea
sacrală a coloanei vertebrale. Partea liberă a membrelor inferioare este formată din trei
segmente: coapsa, gamba și piciorul.

FAMILII DE CUVINTE
A fost construit un azil de câini pentru __________ animale.

A adăposti
S-a organizat o manifestație pentru protejarea animalelor fără
adăpost __________.
adăpostire Cea mai bună _______ în caz de cutremur sunt locurile sigure.
adăpostesc În Moldova sunt multe mănăstiri și biserici care ____________
icoane și picturi valoroase.
Aceste subiecte ___________________ esențialul temei.
A fundamenta
________________ raportului presupune argumente veridice.
fundamental Descoperirile recente despre corpul uman sunt _____________
fundamentare științific.
fundamentat Vitaminele participă la numeroase procese ________________
și sunt indispensabile creșterii și sănătății corpului.
A. sinonimele următoarelor cuvinte:

corp –_____________________
regiune –___________________
centură –___________________
cantitate –__________________
rol –_______________________
B. antonimele următoarelor cuvinte:
a diversifica –_______________
a separa –__________________
a acoperi –__________________
a include –__________________
anterior –__________________
3. Formați sintagme corelând cuvintele din coloanele de mai jos. Alcătuiți enunțuri:
�� viscerele viscerală
�� corelație trunchiului
�� cavitate fixă
�� corp fundamental
�� raport amorf
�� număr considerabil
3. Organizarea generală a corpului uman 25

4. Restabiliți ordinea logică a enunțurilor:
a) La nivelul cavității abdomino-pelvine sunt localizate organe digestive, ale siste-
mului urinar și genital.
b) În partea inferioară a cavității abdomino-pelvine se găsește perineul.
c) Un sistem este format din mai multe organe, organele sunt alcătuite din țesuturi.
d) Corpul tău este constituit din mai multe sisteme.
a) Membrul inferior se leagă de trunchi prin centura pelviană. A F

b) În cutia toracică sunt adăpostite organele vitale: inima, vasele mari
A F
de sânge, plămânii și stomacul.
c) Țesuturile se grupează și formează aparate. A F
d) Țesuturile cuprind o substanță amorfă, neorganizată celular, care leagă
A F
celulele între ele, numită substanță celulară.
e) Corpul tău este constituit din puține sisteme. A F
1. 2.
a) Parte din corpul unei ființe vii, care îndeplinește una sau
1. Corp
mai multe funcții vitale sau utile vieții.
2. Celulă b) Activitate proprie a fiecărui organ, aparat, țesut din orga-
nismele vii ale viețuitoarelor.
3. Organism c) Știință care studiază forma și structura organismelor plan-
telor și animalelor la nivel macroscopic sau microscopic.
4. Funcție d) Element constitutiv fundamental al organismelor vii, alcă-
tuit din membrană, citoplasmă și nucleu.
5. Organ e) Totalitatea organelor unei ființe vii.
f) Sistem viu (animal, plantă, microorganism) care este capa-
6. Cavitate bil de reproducere, creștere și întreținere.
g) Spațiu în interiorul organismului sau al unui organ din
7. Segment corpul omului sau al animalelor, în care se află anumite
organe.
8. Morfologie
h) Porțiune definită dintr-un întreg, nedetașată de acesta.

a) _____________________________________________________________?
Forma celulelor este variabilă de la un țesut la altul și de la o specie la alta.
b) _____________________________________________________________?
Celulele sunt alcătuite din trei componente principale: citoplasmă, nucleu și mem-
brană plasmatică.
c) _____________________________________________________________?
Obiectul de cercetare al anatomiei este organismul omului viu.
d) _____________________________________________________________?
După formă, structură și dimensiune, oasele se împart în 5 grupe.
e) _____________________________________________________________?
Coloana vertebrală este o parte componentă a scheletului axial al corpului.
4. Identificați cuvintele care denumesc părțile corpului uman:

Frecvebnytcapsedefhjkilgotymasăgâtnjykinimcaresdfrecefglum
Pentruybikltrunchilângăelementesențialtoraceflibertateagângirii
Cvdterenumeabdomencelelaltevieformeazăpronumelepersonalf
Literaanatomiepelvisdupăcaresefaceunnormalpentrusuprafațăin
5. Completați textul cu informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
Substantivul este partea de vorbire care denumește nume de obiecte: ființe (medic,
student), lucruri (carte, masă), plante (stejar, trandafir), fenomene (vânt, ploaie), acțiuni
(mișcare, alergare), stări (bucurie, tristețe), însușiri (bunătate, frumusețe) etc.
Genul și numărul substantivului
MASCULIN FEMININ NEUTRU

Singular Plural Singular Plural Singular Plural
un medic doi medici o infirmieră două infirmiere un bisturiu două bisturiuri
un pacient doi pacienți o colegă două colege un stetoscop două stetoscoape

Numărul
Singu-
Plural Exemple
lar
Genul
–Ø –i medicØ – medici, colegØ – colegi, plămânØ – plămâni
–u –i metru – metri, membru – membri
Masculin
–e –i dinte – dinți, arbore – arbori
(un–doi)
ochi – ochi, genunchi – genunchi, mușchi – mușchi,
–i –i
rinichi- rinichi
infirmieră – infirmiere, asistentă – asistente, pensă
–ă –e
(dentară) – pense (dentare)
–ă –i seringă – serngi, sală – săli, stradă – străzi
–e –i universitate – universități, facultate – facultăți, carte- cărți
Feminin
–e –uri mâncare – mâncăruri
(o–două)
–e –e învățătoare- învățătoare
–ea –e măsea- măsele, podea – podele, cafea – cafele
–a –le basma – basmale, mușama – mușamale
–ie –i cheie – chei, foaie – foi, lămâie – lămâi,
–Ø –uri cursØ – cursuri, locØ – locuri, vaccinØ – vaccinuri
–Ø –e scaunØ – scaune, cuvântØ – cuvinte, poporØ – popoare
–u –uri lucru – lucruri, cadou – cadouri, tablou – tablouri
Neutru –u –e exemplu – exemple, registru – registre, bisturiu – bisturie
(un–două) –u –i exercițiu – exerciții, studiu – studii
–i –uri taxi – taxiuri, meci- meciuri
pronume – pronume, nume – nume, prenume – prenume,
–e –e
renume – renume
1. Scrieți substantivele din paranteză la forma de plural:

(Aparat) 1._______ sunt (grupare) 2.______ de (organ) 3._________ cu funcția
principală comună, deși structura lor morfologică este diferită. Ele sunt (unitate)
4.______ funcționale ale corpului, de unde derivă și denumirea lor. De exemplu:
aparatul locomotor, aparatul digestiv, aparatul cardiovascular.
Aparatul locomotor, alcătuit din (os) 5.__________, (articulație) 6.__________
și (mușchi) 7._________, cu (funcție) 8.________ principale de susținere a corpului
și de locomoție.
2. Scrieți substantivele din paranteză la numărul singular:

(Sistemele) 1._________ este (unități) 2._________ morfologică și funcțională
alcătuită din organe care au aceeași structură, este format din același țesut.

Baza funcțională a sistemelor biologice o constituie (mecanismele) 3._________
de recepție, transmitere a (mesajelor) 4.____________ integrarea acestora și
răspunsul către (efectorii) 5.________ din (țesuturi) 6.________ și (organe)
7.____________.
3. Completați spațiile libere cu articolul nedefinit corespunzător:

1._____ organism uman reprezintă 2._____ sistem biologic deschis care are
capacitatea de autoreglare, autoorganizare și autoreproducere. Autoreglarea se efec-
tuează printr- 3._______ conexiune inversă sau feedback, datorită ei realizându-se
homeostazia.
4._____ mușchi este mult mai puternic decât pare să fie. Puterea noastră este
limitată pentru a proteja tendoanele și mușchii de leziuni. Această limită poate fi
depășită în timpul afluxului mare de adrenalină, timp în care 5._____ oameni au
dat dovadă de puteri supranaturale.
4. Articulați cu articol definit substantivele din paranteză:

Unii savanți consideră că (renunțare) 1.__________ la (produse) 2.________
lactate înseamnă renunțarea la zahăr. Asta va duce cu siguranță la (pierdere)
3.____________ în greutate.
Multe persoane au observat că, renunțând la lapte nu s-au mai simțit balonate.
E adevărat, chiar dacă nu ai intoleranță la lactoză, (lactate) 4._________ produc
un pic de balonare.
Niciun doctor nu va recomanda (excludere) 5.__________ totală a acestei grupe
alimentare extrem de sănătoase pentru (organism) 6._________ uman. (Medici)
7.______ recomandă (micșorare) 8.__________ porțiilor la două pe zi pentru a slăbi.
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Cum să ne păstrăm corpul sănătos?

Trebuie să recunoaștem că practicarea
unui sport sau efectuarea sistematică a
unor exerciții, nu este doar avantajoasă,
ci și esențială în menținerea sănătății.
Este important nu doar să practicăm
sportul, dar și să mâncăm sănătos, mode-
rat și divers. De asemenea, e apreciabil să
învățăm să ne destindem, să nu consumăm
alcool și să renunțăm la fumat.
Ansamblul de acte fizice și psihice ser-
vesc la menținerea sănătății. Deși, strădu-
ințele noastre de a încetini degradarea in-

telectuală nu pot opri regresul de natură
cognitiv, în mod uluitor, o legătură puter-
nică între efortul fizic și prospețimea men-
tală face în așa fel încât un tonus bun să
ne mențină și cunoașterea mai viguroasă.
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți

un dialog de minimum 10-15 replici.
b) Transformați vorbirea directă în vor-
bire indirectă.
1. Completați propozițiile de mai jos cu termenul

potrivit din rubrica Elemente de terminologie ana- ELEMENTE DE TERMINOLOGIE
tomică: ANATOMICĂ
a) Planul __________ este cel care divide corpul Anterior – Care este așezat în partea de
dinainte.
într-o parte anterioară și una posterioară.
Median – Care se află la mijloc; medial.
b) O mișcare în plan frontal care duce o regiune
Frontal – Care ține de regiunea frunții.
a corpului spre linia _________ a corpului se
Transversal – Care are direcția perpendi-
numește aducție. culară pe lungimea unui corp, a unei su-
c) Planul _____________ este cel care împarte prafețe. Secțiune transversală = suprafață
corpul într-o parte superioară și una inferi- obținută prin secționarea unui obiect cu
un plan perpendicular pe lungimea lui.
oară.
Ligament – Fascicul de fibre conjunctive,
d) Fiecare articulație este întărită de numeroase variabil ca formă și mărime, rezistent și pu-
mici ________________. țin extensibil, realizând legătura între oase
e) Centura scapulară este formată posterior de la nivelul articulațiilor sau fixând anumite
scapule și _________ de clavicule. organe.
1. 2.
a) Care ține de corp (1), privitor la corp; aplicat corpului; trupesc.
1. Corp
b) Sistem economic în care statul limitează, orientează și contro-
2. Corpolent lează unitățile constitutive (corporațiile), în scopul eliminării
concurenței și asigurării reușitei economice.
3. Corporal c) (Despre oameni) Care are corpul mare și gras; voinic, trupeș.
4. Corporatism d) Totalitatea organelor unei ființe vii; organismul considerat ca
un întreg anatomic și funcțional; trup.

3. Completați enunțul cu termenul potrivit: limfocite, celule, epiteliale, țesuturi, ro-
tunde.
a) Celula este unitatea morfologică și funcțională din care sunt alcătuite __________
_________________ organele, aparatele și sistemele tuturor organismelor.
b) Cel mai frecvent celulele sunt descrise ca fiind __________________ ovale,
prismatice, cilindrice.
c) Dimensiunile ___________________________ sunt variabile de la un țesut la
altul.
d) Printre cele mai mici celule din organism menționăm __________________
din sânge.
e) În organismul uman există cinci tipuri fundamentale de țesuturi: __________
__________________ conjunctiv, muscular, nervos și sanguin.

A. Corpul uman este constituit din:
– cap, gât, trunchi;
– cap, gât, trunchi, torace;
– cap, gât, trunchi, membru.
B. Trunchiul este format din:
– torace, pelvis, abdomen;
– abdomen, torace, stomac;
– abdomen, torace, gât.
C. Membrele superioare sunt alcătuite din:
– centura scapulară, braț, mână;
– brat, antebraț, mână;
– centura scapulară, braț, antebraț, mână.
D. Membrele inferioare sunt constituite din:
– centura pelviană, gamba și piciorul;
– coapsa, centura pelviană, gamba;
– coapsa, gamba, centura pelviană și piciorul.
E. Țesutul este o grupare de celule diferențiate și interdependente, care au:
– aceeași structură și îndeplinesc diferite funcții;
– aceeași structură și îndeplinesc aceeași funcție;
– o structură diferită și îndeplinesc aceeași funcție.

5. Numiți părțile corpului uman pe care unele celebrități le-au asigurat cu sume fa-
buloase.1
1. Jennifer Lopez 2 2. Taylor Swift3 3. David Beckham4
4. Keith Richards 5. America Ferrera 6. Heidi Klum
1
http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/foto-costa-corpul-umana-sumele-fabuloase-fost-asigurate-di-
verse-organe-membre-1_547b496ca0eb96501e3b2808/index.html
2
http://adevarul.ro/entertainment/celebritati/cat-valoreaza-trup-vedetat-celebritati-si-au-asigurat-par-
ti-corpului-milioane-dolari-1_552cd03c448e03c0fd99928a/index.html
3
http://www.protv.ro/stiri/kim-kardashian-tocmai-a-fost-detronata-cum-arata-posteriorul-lui-jenni-
fer-lopez-in-cea-mai-stramta-pereche.html
4
http://static2.libertatea.ro/typo3temp/pics/14-Beckham-fotbalist_75b58950b3.jpg

RISCURI SPECIFICE ÎN ACTIVITATEA

PERSONALULUI MEDICAL DIN REPUBLICA MOLDOVA
Una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă la momentul dat toți
angajații din sfera muncii, sunt factorii de risc și bolile profesionale specifice. Aceste
aspecte ale muncii influențează atât activitatea profesională, cât și cea personală a
lucrătorilor prin diminuarea considerabilă a calității vieții lor. Angajații în sfera medi-
cinei se confruntă în activitatea lor profesională cu factorii de risc ca: suprasolicitarea
neuropsihică și musculară cu un regim de muncă irațional, contactul cu substanțe
chimice, alergizante și deșeuri biologice purtătoare de germeni infecțioși. Repartizarea
factorilor de risc pentru lucrătorii medicali din Uniunea Europeană: locul I – supra-
solicitarea musculară și epuizarea fizică; locul II – stresul psihosenzorial în muncă.
Un studiu efectuat în SUA, în anul 2000, a demonstrat că o asistentă medicală petrece
timpul său la lucru: – 60-80% în picioare; – 10% în poziție aplecată; – 11 % pentru
poziționarea pacientului; – 24 % le petrece într-o altă poziție nefiziologică. OMS es-
timează că aproximativ 3 milioane din cei 35 de milioane de lucrători din domeniul
sănătății din întreaga lume sunt expuși anual pericolului prezentat de agenții patogeni
transmisibili prin sânge. Au fost estimate următoarele riscuri generate de expunerea
la sângele infectat: Hepatita B – risc de 30% de infectare; Hepatita C – risc de 10 % de
infectare; HIV – risc de 0,3% de infectare.

4. Sistemul imunitar
Sistemul imunitar reprezintă totalitatea mecanis-
melor de apărare a organismelor vii împotriva bolilor VOCABULAR TEMATIC
și a infecțiilor. Acest sistem este format dintr-o rețea de A apăra, vb. – a interveni
celule, țesuturi și organe care lucrează împreună și au ca în ajutorul cuiva sau a ceva
scop protecția organismului. O trăsătură importantă a pentru a-l susține împotriva
sistemului imunitar este capacitatea acestuia de a distin- unei acțiuni ostile, a apăra, a
proteja.
ge celulele propriului organism (self) de celulele străine
Atac, -uri; s. n. – 1. acțiune
(non-self). Celulele proprii conțin molecule ce marchează puternică cu scopul de a
apartenența celulei și le identifică drept prieten. Celulele distruge; 2. apariție bruscă
străine (non-self) reprezintă o structură străină pentru sis- și puternică a unei boli.
temul imunologic al organismului; se abat de la modelul Antigen, -i; s. m. – substanță
informațional propriu, sistemul imunitar răspunde prin proteică care, introdusă în or-
ganism, stimulează formarea
mecanisme specifice de apărare. Orice produce o reacție
de anticorpi.
de apărare a sistemului imunitar se numește antigen.
Agresiune, -i; s.f. – atac îm-
Mijloacele de apărare a organismului sunt naturale potriva unui organism.
(specifice și nespecifice), dobândite. Adaptativ, -ă, -i, -e; adj. –
Imunitatea nespecifică, numită și înnăscută, repre- care se poate adapta; adap-
zintă prima linie de apărare a organismului și cuprinde tiv.
totalitatea mecanismelor de apărare, ce sunt transmise Dobândit, -ă, -i, -e; adj. –
genetic. Aceste mecanisme de apărare sunt nespecifice, obținut în urma unui efort.
cum ar fi: barierele anatomice (tegumentele și mucoasele), Anticorp, -i; s. m. – substan-
inflamația, reacția febrilă, hemostaza, precum și celulele ță de natură albuminoasă
care ia naștere în organism
care recunosc clase de molecule prezente pe membranele (mai ales în plasma sângelui)
agenților patogeni frecvent întâlniți. în urma unei infecții, având
Sistemul imunitar specific sau adaptativ are capacitatea rolul de a apăra organismul.
de a recunoaște și de a elimina în mod specific anumite Agent patogen – (sau agen-
microorganisme și molecule. În timpul vieții unui orga- tul infecțios) este un microor-
ganism sau macroorganism
nism răspunsul imun specific se realizează prin inter-
care, într-un organism ani-
mediul limfocitelor T și B ca o adaptare la contactul cu mal sau vegetal, determină
un anumit agent patogen. După expunerea la un antigen apariția unui proces pato-
specific, organismul dezvoltă o memorie imunologică. logic. Exemple de agenți
Sistemul imunitar dobândit este căpătat în timpul vie- patogeni: microbi, virusuri,
paraziți.
ții, după ce organismul s-a aflat deja în contact cu agentul
Imun, -ă, -i, -e; adj. – care
patogen. prezintă imunitate; care nu
Structura sistemului imunitar. Celulele și moleculele poate contracta o anumită
sistemului imunitar sunt distribuite în toate organismele, boală infecțioasă.
dar în unele organe și țesuturi densitatea celulelor cu
funcții imune este foarte crescută. Aceste organe se numesc organe limfoide, deoarece
sunt unități anatomice distincte și reprezintă locul de desfășurare a răspunsului imun.
1. Organe limfoide primare (centrale) – în care se formează leucocitele și se matu-
rizează limfocitele:

Măduva osoasă are ca funcție esențială furnizarea de celule sângelui. Majoritatea
celulelor produse sunt celulele roșii, eritrocitele și celulele albe, leucocitele.
Timusul este organul în care limfocitele T (celulele T), care se nasc în măduvă, se
maturizează. Tot aici celulele T învață să identifice celulele propriului organism și se
specializează în lupta împotriva microbilor.
2. Organele limfoide secundare (periferice) captează agenții patogeni și reprezintă
un mediu favorabil interacțiunii între aceștia și limfocite. Acestea sunt ganglionii
limfatici și splina.
Când celulele T și B ating maturitatea, acestea migrează către ganglionii limfatici
și splină. Avem o splină, dar sute de ganglioni limfatici.
Splina are atât rol de „punct de control”, cât și acela de a curăța sângele de celule moarte.
Celulele imunitare în sistemul imunitar
Limfocitele, plasmocitele (rezultă anticorpi) și macrofagele alcătuiesc sistemul imu-
nologic. Limfocitele sunt celule ale sistemului imunitar, responsabile de reacțiile de
apărare ale organismului față de substanțele pe care le consideră străine. Limfocitele
sunt singurele celule din organism capabile să recunoască diferitele specii de antigen,
fiind responsabile de două dintre proprietățile fundamentale ale răspunsului imun,
specificitate și memorie.
Fagocitele sunt celule care acționează absorbind și digerând particule străine sau
microorganisme; macrofagiile acționează în țesuturi, iar monocitele sunt răspândite
prin sânge.
Anticorpii sunt parte a familiei de molecule numite imunoglobuline.
Sistemul imunitar protejează organismul nostru împotriva atacurilor agenților
patologici (bacterii, viruși, paraziți sau organisme din clasa fungus).
FAMILII DE CUVINTE
a) Răceala este o infecție ______________ care apare frecvent.

Virus b) ______________ este un agent submicroscopic, care cauzează
o infecție în organism.
viral
c) ______________ este știința ce se ocupă cu studierea tipurilor
virusolog de virus și acțiunea lor asupra organismelor vii.
virusologie d) _____________ Constantin Spânu a realizat un studiu despre
hepatită.
viroză e) Gripa este cea mai periculoasă __________ respiratorie, fiind
provocată de virusul gripal.
4. Sistemul imunitar 35

a) Răspunsul __________ implică în mod absolut necesar stimu-
larea și proliferarea limfocitelor antigen-specifice.
b) Sistemul __________ uman este la fel de complex ca și sistemul
A imuniza nervos.
imun c) __________ depinde de capacitatea celulelor B si T de a recu-

noaște bacteriile și virușii ce pătrund în organism.
imunitar d) După expunerea la un antigen specific, organismul dezvoltă o
imunitate memorie ________________.
e) ______________ este ramura științelor medicale care se ocupă
imunologie cu studiul sistemului imunitar normal și al patologiei acestuia.
imunologic, f) Dr. David Greenberg, cel mai mare medic ______________ a
oferit un interviu în exclusivitate despre rolul vaccinării și problemele
imunolog sistemului medical.
autoimun h) Pentru a __________ copilul este nevoie de a se ține cont de
graficul vaccinurilor, pentru fiecare perioadă a vieții.
i) Tot mai mulți oameni suferă de boli __________ ca scleroza
multiplă, artrita reumatoidă sau colopatiile cronice.
A. sinonimele următoarelor cuvinte: B. antonimele următoarelor cuvinte:
a apăra – �� specific – ��
a distruge – �� propriu – ��
infecțios – �� nerezistent – ��
a realiza – �� a nega – ��
celule albe – �� interzice – ��
3. Alcătuiți întrebări pentru următoarele enunțuri:

a) _____________________________________________________________?
Sistemul imunitar reprezintă totalitatea mecanismelor de apărare a organismelor
vii împotriva bolilor și a infecțiilor.
b) _____________________________________________________________?
Ganglionii limfatici sunt localizați de-a lungul întregului corp și conțin celule B.
c) _____________________________________________________________?
Memoria imunologică a organismului se dezvoltă după expunerea la un antigen
specific.
d) _____________________________________________________________?
Răspunsul imun specific se realizează prin intermediul limfocitelor T și B ca o
adaptare la contactul cu un anumit agent patogen.

e) _____________________________________________________________?
Limfocitele sunt celule ale sistemului imunitar, responsabile de reacțiile de apărare
ale organismului față de substanțele pe care le consideră străine.
4. Rescrieți enunțurile în ordinea în care apar în text:

a) Mijloacele de apărare a organismului sunt naturale (specifice și nespecifice) și
dobândite.
b) Cea mai importantă trăsătură a sistemului imunitar este capacitatea acestuia de
a distinge celulele propriului organism (self) de celulele străine (non-self).
c) Limfocitele, plasmocitele (rezultă anticorpi) și macrofagele alcătuiesc sistemul
imunologic.
d) Reacția de apărare a sistemului imunitar se numește antigen.
e) Sistemul imunitar este format dintr-o rețea de celule, țesuturi și organe care
funcționează împreună și au ca scop protecția organismului împotriva atacurilor
agenților patogeni.
a) Sistemul imunitar are rolul atât de a îndepărta sau de distruge cor-
purile străine sau nefavorabile sănătății, pătrunse în organism (agenți A F
patogeni), cât și de a distruge unele structuri proprii dăunătoare.
b) Cea mai importantă trăsătură a sistemului imunitar este capacita-
tea acestuia de a distinge celulele propriului organism (self) de celulele A F
străine (non-self).
c) Celulele și moleculele sistemului imunitar sunt distribuite doar în
A F
unele organe și țesuturi.
d) Memoria imunologică se dezvoltă înainte de expunerea la un antigen
A F
specific.
e) Limfocitele sunt singurele celule din organism capabile să recunoască
A F
diferitele specii de antigen.
f) Splina are rolul de a curăța sângele de celule moarte. A F

1 2
a) molecule ce marchează apartenența celulei,
ce le identifică drept prieten, sistemul imu-
1. Sistemul imunitar este for-
nitar nu reacționează împotriva „selfului”.
mat
b) totalitatea mecanismelor de apărare ce sunt
2. Măduva osoasă are ca func- transmise genetic, și sunt prezente înaintea
țiune esențială contactului cu agentul patogen.
3. Sistemul imunitar specific c) a recunoaște și de a elimina în mod specific

sau adaptativ are capacitatea de anumite microorganisme și molecule.
d) furnizarea de celule sângelui.
4. Celulele proprii conțin
e) limfocitele, plasmocitele, fagocitele.
5. Timusul este organul în care f) dintr-o rețea de celule, țesuturi și organe
care funcționează împreună și au ca scop
6. Imunitatea nespecifică nu- protecția organismului împotriva atacurilor
mită și înnăscută reprezintă agenților patologici.
prima linie de apărare a orga-
nismului și cuprinde g) limfocitele T (celulele T), care se nasc în
măduvă, se maturizează.
7. Termenul „celulele străine h) o structură străină pentru sistemul imuno-
(non-self)” reprezintă logic al organismului respectiv și, deoarece
structurile „non-self ” se abat de la modelul
8. Celulele imunitare în siste-
informațional propriu, sistemul imunitar
mul imunitar sunt următoarele:
răspunde prin mecanisme specifice de apă-
rare.
3. Identificați cuvintele care indică celulele sistemului imunitar:

Ffthbvfghbgvfgtyhbgyhujlimfocitecdrtfderfxswerfddrtyhgyujhyujhirpoticar
gyujbgyplasmocitevcvcvdvcvVcfgdfrtgfdfrtgvcdfrtgfdfrthgvfgtgvfgtdefluiz
gnbhyujuimacrofagecftgfghgfdfgthygfgtyhhgftyhgfgthgfgnbvcxdsfrtperiscart
gfvcdfrtyhgbvfrtgvcdfrtyhgvfgtyyyyyyyyhfgtyujujioiuhgbnmjknhyptgiprof
uikjhgyuijhgyuuhfftgvcfgthvftyhghfdsderfggyhjfagocitecfghgvcdfddifruga
rgfdrtgftftgfrtygfdsadfgfdfgvcfgtyuhujhujhujhrefubamicunestiruspicgepr
4. Completați textul „Sistemul imunitar” cu informații suplimentare.

��
��
��
��

AMINTIȚI-VĂ!
Substantivul. Articolul nedefinit și articolul definit
Numărul Articolul nedefinit

Genul Singular Plural
Masculin un medic niște medici
Feminin o infirmieră niște infirmiere
Neutru un exemplu niște exemple
Numărul Articolul definit

Genul Singular Plural
Masculin -(u)l, -le medicul, fratele -i medicii, frații
Feminin -a pacienta -le pacientele
Neutru -(u)l, -le bisturiul -le bisturíele
1. Completați enunțurile cu articolul nedefinit corespunzător: un, o, niște:

a) _______ componentă a imunității este sistemul limfatic.
b) Este bine să consumăm mai mult de _______ măr pe zi pentru a avea o imunitate
puternică.
c) Toate organismele vii dispun de ___________ sistem de apărare.
d) ____________ fructe și legume ne pot fortifica organismul.
e) ____________ infecții sunt cauzate de deficitul de vitamine.
2. Articulați corect cuvintele:

(Regim) ___________ alimentar are (impact) ___________ major asupra sănă-
tății. Prin (exces) ___________ de zahăr, sare sau alcool poate fi cauzată (scădere)
___________ a imunității.
(Imunitate) ___________ scăzută se manifestă printr- (serie) ___________ de
semne și simptome ușor confundabile cu alte afecțiuni.

3. Schimbați forma substantivelor:
A. articol definit → articol nedefinit B. articol nedefinit → articol definit
Celula →_____________________ O măduvă →__________________
Impulsul →___________________ Un organism →________________
Simptomul →_________________ Un vas →_____________________
Organele →___________________ O apărare →__________________
Limfocitele →_________________ Niște tipuri →_________________
Originea →___________________ Niște atacuri →________________
Bariera →____________________ Niște anticorpi →______________
Să comunicăm!
Se dă situația: Sunteți medic imunolog. S-a adresat un pacient care are senzația de
oboseală cronică, este palid și suferă din cauza infecțiilor frecvente.
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de minimum 10-15 replici, în
care să utilizați cuvintele: imunitate, virus, sistem imunitar, celule imunitare.
ELEMENTE DE
1. Completați enunțurile cu termenul potrivit din rubri- TERMINOLOGIE
ca Elemente de terminologie stomatologică: STOMATOLOGICĂ
a) ___________________ este reacția organismului Imunoterapie, s.f. – Trata-
prin care acesta produce efectorii imuni consecu- ment în administrarea de
tivi unui stimul antigenic. seruri și vaccinuri care con-
țin antigeni sau anticorpi
b) Analiza medicală numită _________________ specifici bolii respective.
este capabilă să depisteze cantitatea de imunoglo- [lat. Immunis „imunitate, li-
buline din sânge și să stabilească dacă organismul ber, curat”+ gr. „ therapheia
”tratament, îngrijire”].
este afectat de o boală.
Imunologie, s.f. – Ramură
c) Dacă se găsesc în sânge într-un număr mai mare sau a biologiei care se ocupă cu
mai mic decât cel normal, ___________________ studiul imunității.[lat. Immu-
semnalează prezența unor boli. nis „imunitate, liber, curat”+
d) _______________ reprezintă o nouă metodă de gr. logos ”cuvânt, știință”].
tratament revoluționar al bolilor oncologice, baza- Imunogeneză, s.f. – [lat. Im-
munis „imunitate, liber, curat
tă pe stimularea sistemului imunitar al pacientului. + gr. genesis– „care produce,
e) Reacțiile Ag-Ac in vivo, mai sunt numite și reacții generează”]. Teorie a legilor
_____________ , care apar, în special, în procesele de dezvoltare și de manifes-
infecțioase și sunt însoțite de consecințe defavora- tare a rezistenței la organis-
mele animale și vegetale.
bile pentru organism.

f) Celula care asigură funcționarea sistemului imu-
nitar se numește ____________. ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
STOMATOLOGICĂ
Imunoglobulină, s.f. – (Biol.)
A. Elementul „immunis-” din structura termenului „imu- Glicoproteidă care are func-
nologie” înseamnă: ție de anticorp. [lat. Immunis
a) boală; „imunitate, liber, curat + gr.
b) curat, liber, imunitate; globus „rotund”].
Imunogramă, s.f. – este ca-
c) text.
pabilă sa depisteze cantita-
B. Elementul „-logie” din structura termenului „imuno- tea de imunoglobuline din
logie” înseamnă: sânge și să stabilească dacă
organismul este afectat de o
a) literă; boală. [lat. Immunis „imunita-
b) știință; te, liber, curat + gr. gramma
c) boală. „înregistrare, scriere”].
Imunopatologie, s.f. – Ra-
C. Elementul „-pato-” din structura termenului „imuno- mură a imunologiei care
patologie” înseamnă: studiază imunitatea organis-
a) sănătate; mului în relație cu boala. [lat.
Immunis „imunitate, liber, cu-
b) boală;
rat + gr. patheia„boală”, logos
c) știință. „știință”], de ex.: reacție imu-
nopatologică.
Imunocit – Celulă care asi-
gură funcționarea sistemului
imunitar. [lat. Immunis „imu-
3. Analizați imaginile de mai jos și numiți alimentele ce nitate, liber, curat + gr. kyotos
„celulă”.
contribuie la îmbunătățirea sistemului imunitar:
1. ______________________________________ 2. ____________________

EDWARD JENNER ȘI PRIMUL VACCIN1

Fiecare dintre noi a făcut un vaccin. Ştim că previne diferite boli, știm că avem nevoie
de el pentru a ne păstra sănătatea, știm că este dureros și incomod. Totuși, v-ați întrebat
cui datorăm protecția pe care o avem astăzi împotriva anumitor virusuri?
El este Edward Jenner, un savant englez, care a pus bazele imunologiei, făcând po-
sibilă nașterea unei noi strategii de luptă împotriva pericolelor biologice, care mișună
în jurul nostru.
În timpul vieții, Jenner a fost măcinat de o problemă a cărei rezolvare i-a adus titlul
de părinte al imunologiei. Această problemă era variola, o boală foarte comună în se-
colul al XVIII-lea, dar și foarte periculoasă, 400.000 de oameni murind pe atunci anual
în Europa din această cauză. În medie, murea unul din trei oameni, supraviețuitorii
rămânând cu cicatrici grave pentru tot restul vieții.
Deși se bănuia că variola taurină ar fi soluția perfectă pentru boala care omora
mii de oameni, de abia în anul 1796 Jenner a și demonstrat asta, procedura fiind în
cele din urmă înțeleasă cu adevărat. Pe data de 14 mai a aceluiași an, a primit vizita
lăptăresei Sarah Nelmes, care prezenta simptomele variolei taurine. A fost ocazia
perfectă de a preleva lichid din rănile ei. Teoria lui Jenner era că germenii de variolă
taurină ar acționa ca un sistem de apărare, făcând astfel organismul respectiv imun
la variolă.
Jenner a inoculat virusul prelevat de la Sarah unui băiețel de 8 ani, James Phipps,
după care a așteptat ca acesta să-și facă efectul. Băiatul a avut de suferit, făcând febră
și având dureri, dar cu siguranță nu era ceva letal. Apoi i-a inoculat lui James virusul
variolei, însă nu s-a întâmplat nimic. El devenise imun, iar Jenner a considerat expe-
rimentul un succes, dovedind o dată pentru totdeauna eficacitatea acestei metode.
Deși ideea lui Jenner de a vaccina oamenii pentru a preveni apariția variolei nu
era una originală, aceasta fiind cunoscută de mai mult timp, el își merită titlul de
părinte al imunologiei, deoarece a creat o bază științifică pentru acea teorie. Mai
mult, el a fost primul care a încercat să controleze o epidemie folosind o abordare
științifică și rămânând pentru totdeauna în istorie ca un adevărat erou, care a salvat
milioane de vieți.
1
http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/istoria-ideilor-si-descoperirilor-stiintifice/1364-edwar-jen-
ner-si-realizarea-primului-vaccin.html

5. Sistemul nervos
Sistemul nervos este format din organele care
alcătuiesc encefalul, măduva spinării și o rețea de VOCABULAR TEMATIC
nervi, care ajung în toate părțile corpului, contro- Voluntar, -ă, -i, -e; adj. – care acționea-
lează toate acțiunile voluntare, reglează funcțio- ză de bună voie, din proprie inițiativă.
narea automată a organismului, culege informații Involuntar, -ă, -i, -e; adj. – care este
făcut fără voie, neintenționat.
asigurând relația cu mediul exterior și constituie
Localizat, -ă, -i, -e; adj. – care este
locul activității intelectuale. fixat într-un anumit loc, limitat pe un
anumit spațiu.
Structura sistemului nervos
A coordona, -ez; vb. – a pune de
Din punct de vedere anatomic, sistemul ner- acord părțile unui tot, a îndruma în
vos poate fi împărțit în: sens unitar o serie de activități desfă-
șurate în vederea aceluiași scop.
– Sistemul nervos central (SNC) – care este al-
Reflex, -e; s. n. – reacție bruscă și auto-
cătuit din două componente de bază: encefalul mată a organismului animal sau uman
(ce cuprinde trunchiul cerebral, aflat în prelun- la o modificare a mediului; răspuns
girea măduvei spinării, pe care se află cele două secretor sau motor al organismului la
emisfere cerebrale – creierul mare (cerebrum), acțiunea unei astfel de modificări.
locul gândirii conștiente, iar sub cele două emi- A sincroniza, -ez; vb. – a face ca două
sfere, în spate, se găsește a treia parte, creierul sau mai multe acțiuni, fapte sau eveni-
mente, fenomene etc. să se petreacă
mic (cerebelum) și măduva spinării. Aceste două în același timp.
componente sunt protejate de cutia craniană și de Plex, -uri; s. n. – rețea de fibre nervoa-
coloana vertebrală. se sau de vase sangvine ori limfatice
Partea cea mai importantă a sistemului nervos împletite între ele (aflate în diferite
central la om este creierul, organ al gândirii și al părți ale corpului); rețea de nervi sim-
patici situată lângă stomac.
conștiinței umane. Creierul este situat în cutia cra-
Periferic, -ă, -i, -e; adj. – (în opoziție
niană și este alcătuit din: creierul mare, trunchiul cu central) care e situat la periferie, la
cerebral și cerebel. Creierul mare controlează toată margine, de la periferie, care ține de
activitatea voluntară și o mare parte din activitatea periferie.
involuntară a corpului, reprezentând și locul de Inervație, – ii; s. f. – 1. distribuție a
unde pornesc procesele mentale. Trunchiul ce- nervilor într-un organ sau țesut; iner-
vare. Rețeaua de nervi dintr-un țesut
rebral este localizat în continuarea măduvei spi-
sau organ. 2. Activitate fiziologică ca-
nării, coordonează numeroase reflexe vegetative racteristică nervilor.
involuntare, cum ar fi: tuse, strănuturi, masticație, Tactil, -ă, -i, -e; adj. – adj. care ține
respirație, secreție salivară etc. Cerebelul (creierul de simțul pipăitului, privitor la simțul
mic) participă la controlul echilibrului și sincro- pipăitului; care se poate percepe prin
nizează mișcările corpului. pipăit.
– Sistemul nervos periferic (SNP), care cuprin- Receptor, -oare, -i; adj. – care recep-
tează, care primește (o acțiune meca-
de 12 perechi de nervi cranieni, 31 perechi de nică, un curent, un semnal etc.).
nervi spinali cu ramurile și plexurile nervoase, Impuls, – uri; s. n. – (fiziol.) mișcare
ganglionii nervoși formați din corpurile neuro- bruscă și momentană, determinată de
nilor, terminațiile nervoase. acțiunea stimulenților nervoși și orien-
tată spre executarea unui anumit act.
5. Sistemul nervos 43

Sistemul nervos periferic are rolul de a conecta sistemul nervos central cu organele
și țesuturile corpului.
Din punct de vedere funcțional, sistemul nervos periferic se diferențiază în:
– Sistemul nervos somatic – realizează inervația pielii, mușchilor scheletici, liga-
mentelor, articulațiilor, oaselor, comandând mișcările și poziția corpului, și permițând
perceperea de către piele a diferitelor senzații (de ex. : tactile, căldură, durere). Prin
intermediul organelor de simț și a receptorilor distribuiți sub piele, organismul face
legătura cu mediul înconjurător (văz, auz, miros). El este alcătuit din neuroni senzitivi
și neuroni motori.
– Sistemul nervos vegetativ realizează inervația glandelor, viscerelor, musculatura
netedă a viscerelor, a pielii, a vaselor sangvine și a celor limfatice, a cordului. Prin ur-
mare, sistemul nervos vegetativ reglează respirația, digestia, excrețiile, circulația (bătăile
cardiace, presiunea arterială) etc.
Ca unitate morfofuncțională de bază a sistemului nervos sunt considerate celulele
nervoase specializate, pe care Waldeyer le-a numit neuroni.
În alcătuirea unui neuron distingem corpul celular și una sau mai multe prelungiri.
Acestea pot fi de două tipuri: dendritele, prelungiri arborescente (majoritatea neuronilor
au mai multe dendrite), prin care neuronul primește impulsuri nervoase, și axonul,
prelungire unică a neuronului ce transportă impulsurile nervoase de la corpul neuro-
nului către alte structuri.
Forma neuronilor este variabilă: stelată, sferică sau ovală, piramidală și fusiformă.
În funcție de numărul prelungirilor, neuronii pot fi (figura 1):
– unipolari – cu o singură prelungire axonică (celulele cu conuri și bastonașe din retină);
– pseudounipolari – cu o prelungire în formă de T: prelungirea inițială se desparte
în două;
– bipolari – de formă rotundă, ovală sau fusiformă;
– multipolari – au o formă stelată, piramidală sau piriformă.
Neuronul are două proprietăți fundamentale: excitabilitatea și conductibilitatea.
Excitabilitatea reprezintă proprietatea neuronului de a răspunde la un stimul printr-un
potențial de acțiune. Conductibilitatea este proprietatea neuronului de a propaga exci-
tația în lungul prelungirilor
sale și necesită consum de Tipuri de neuroni
energie și oxigen. Unipolar Bipolar Pseudopolar Multipolar
Celulele gliale (nevro-
gliile) sunt de 10 ori mai
numeroase decât neuronii.
Ele au rolul de susținere
a neuronilor, de hrănire a
acestora, de transmitere a
influxului nervos și de di-
gestie a resturilor neuro-
nale.

Funcțiile principale ale sistemului nervos central sunt:
1. adaptarea la condițiile în continuă schimbare ale mediului extern;
2. menținerea constantă a mediului intern;
3. memoria și inteligența, în sensul adaptării răspunsului la o situație nouă prin
raportarea ei la experiența trecutului, stocată în structurile sale;
4. având la bază funcția reflexă, stabilește legătura organismului cu mediul în care
activează și se dezvoltă, realizând unitatea organism – mediu;
5. coordonează activitatea organelor și aparatelor corpului, realizând unitatea func-
țională a organismului. Prin intermediul sistemului nervos are loc integrarea tuturor
organelor și sistemelor de organe într-un tot unitar.
FAMILII DE CUVINTE
Sistemul ____________ central este reprezentat de organele

nervoase, care constituie encefalul, adăpostit de cutia craniană și
Nerv măduva spinării în canalul medular al coloanei vertebrale.
nervos ________ este un organ anatomic de transmitere a impulsurilor.
Ablațiunea sau secționarea unui nerv, a unui grup de nervi ori a
a inerva unui ganglion nervos se numește _____________________
enervație Conducătorii auto se __________ când pe stradă este ambuteiaj.
inervație Sistemul nervos vegetativ realizează __________ glandelor, vis-
cerelor, musculatura netedă a viscerelor, a pielii, a vaselor sangvine
a enerva și a celor limfatice, a cordului.
nervozitate Creierul este _____________ de impulsuri.
____________ este o reacție normală a situației de stres, de
necunoscut sau de intimidare.
Alimentele grase trebuie evitate deoarece suprasolicită nervii
pentru că aceștia trebuie să ___________ organele (în acest caz,
Stimul vezica biliară) să secrete o cantitate mai mare de substanță.
Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul volun-
a stimula tar al mișcărilor prin acțiunea mușchilor scheletici, cât și recepția
stimulator ____________ externi.
Primele ____________ cardiace au apărut, și au fost implantate,
stimulent
în anul 1958, fiind produse de firma Siemens-Elema în Suedia.
biostimulent Cafeaua este considerată un bun _________ al sistemului nervos.
Polenul are o mare concentrație de aminoacizi ceea ce explică
rolul său de __________

__________ este medicul specialist în boli ale sistemului nervos.
Neuron
Celula nervoasă (element de bază al sistemului nervos) speciali-
neurolog zată în conducerea impulsurilor nervoase se numește ___________.
neurologie ______________ este o ramură a medicinei, care studiază for-
marea, structura, funcțiile și bolile sistemului nervos.
localizat – ___________________ aferent – ____________________
cerebel – ____________________ periferic – ___________________
compus – ___________________ involuntar – _________________
format – ____________________ central – ____________________
verifica – ____________________ voluntar – ___________________

a) Totalitatea centrilor nervoși și nervilor, care asigură comanda și coordonarea
viscerelor și a aparatului locomotor, primirea mesajelor senzoriale și funcțiile
psihice și intelectuale constituie sistemul _____________.
b) Trunchiul cerebral este localizat în continuarea măduvei spinării, coordonează
numeroase reflexe vegetative _____________ cum ar fi: tuse, strănuturi, mas-
ticație, respirație, secreție salivară etc.
c) Reflexele _______________ sunt dobândite pe parcursul vieții; au caracter
temporar; se manifesta diferit la indivizii aceleiași specii – reflexe individuale.
d) Cerebelul este ____________ în partea posterioară a cutiei craniene.
e) Sistemul nervos _____________ poate fi clasificat în: sistemul nervos somatic
și sistemul nervos vegetativ.
f) Neuronii ___________ (sau aferenți): trimit informația de la receptorii senzitivi
(exemplu: în piele, ochi, nas, limbă, urechi) către sistemul nervos central.
g) Țesutul nervos este compus din niște celule specializate, numite _____________,
de forme și dimensiuni diferite.
a) Sistemul nervos este format din organele care alcătuiesc encefalul,
A F
măduva spinării și o rețea de nervi, care ajung în toate părțile corpului.
b) Din punct de vedere anatomic sistemul nervos poate fi împărțit în
A F
sistem nervos central (SNC) și sistem nervos vegetativ.
c) Partea cea mai importantă a sistemului nervos central la om este creierul. A F

d) Sistemul nervos periferic are rolul de a conecta sistemul nervos central
A F
cu organele și țesuturile corpului.
e) Din punct de vedere funcțional, sistemul nervos periferic se diferen-
A F
țiază în: sistem nervos somatic și sistem nervos central.
f) Unitatea morfofuncțională de bază a sistemului nervos sunt conside-
A F
rate celulele epiteliale.
1 2
1. Sistemul nervos este a) prin trimiterea semnalelor aferente și eferente.
b) excitabilitatea și conductibilitatea.
2. Sistemul nervos (SNC)
c) unipolari, pseudounipolari, bipolari, multipo-
este
lari.
3. Fiecare neuron are un d) sistem nervos periferic.
corp celular din care pornesc e) format din encefal (care cuprinde: creierul
două prelungiri: mare, creierul mic si trunchiul cerebral) și mă-
4. Celulele gliale duva spinării.
5. Prin intermediul sistemu- f) dendritele, ramificații scurte și arborescente
lui nervos are loc prin care influxurile provenite din alte celule
nervose ajung în corpul celular, și axonul, o
6. În funcție de numărul prelungire unică și alungită, prin care se trans-
prelungirilor, neuronii pot fi mit impulsurile la alte celule nervoase.
7. Neuronul are două pro- g) au rolul de susținere a neuronilor, de hrănire a
prietăți fundamentale: acestora, de transmitere a influxului nervos și
de digestie a resturilor neuronale.
8. Din punct de vedere ana-
tomic este împărțit în: sistem h) format din organele care alcătuiesc encefalul,
nervos central și măduva spinării și o rețea de nervi răspândiți
în toate părțile corpului.
9. Sistemul nervos periferic i) integrarea tuturor organelor și sistemelor de
este răspunzător organe într-un tot unitar.

a) _____________________________________________________________?
Sistemul nervos central uman reprezintă cea mai înaltă treaptă de organizare și
perfecționare a țesutului nervos din toată seria animală.
b) _____________________________________________________________?
Trunchiul cerebral coordonează numeroase reflexe vegetative involuntare cum ar
fi: tuse, strănuturi, masticație, respirație, secreție salivară etc.

c) _____________________________________________________________?
Sistemul nervos somatic este alcătuit din neuroni senzitivi și neuroni motori.
d) _____________________________________________________________?
Neuronii și celulele gliale constituie elementele neuronale ale sistemului nervos.
e) _____________________________________________________________?
Neuronii au rolul de a transmite impulsuri nervoase.

a) Prin intermediul sistemului nervos are loc integrarea tuturor organelor și siste-
melor de organe într-un tot unitar.
b) În structura unui neuron distingem corpul celular și una sau mai multe prelun-
giri. Din punct de vedere anatomic, sistemul nervos poate fi împărțit în: sistemul
nervos central (SNC), sistemul nervos periferic (SNP).
c) Unitatea morfofuncțională de bază a sistemului nervos este considerată celula
nervoasă specializată pe care Waldeyer a numit-o neuron.
d) Funcțiile principale ale sistemului nervos central sunt: adaptarea la condițiile
în continuă schimbare ale mediului extern; menținerea constantă a mediului
intern; memoria și inteligența, în sensul adaptării răspunsului la o situație nouă
prin raportarea ei la experiența trecutului, stocată în structurile sale.
e) Din punct de vedere funcțional, sistemul nervos periferic se diferențiază în:
sistemul nervos somatic și vegetativ.
f) Prelungirile neuronului pot fi de două tipuri: dendritele, prelungiri arborescente
(majoritatea neuronilor au mai multe dendrite), prin care neuronul recepționea-
ză impulsuri nervoase, și axonul, prelungire unică a neuronului ce transportă
impulsurile nervoase de la corpul neuronului către alte structuri.
5. Identificați cuvintele care indică tipurile de neuroni:

Kllkjhggfhjkokjhgfdcdfghyujikujhgfvdfgtyhuunipolarihjkjhgfghgfghgffg
nmklkjhgfdghyjuikolkijuhgfvghjukilokijuhygfdcfghyjuiujhygfghjjjjjhhsh
bvcghjkjhgfghuiopl,mnnpseudounipolarimnjhgnjnhghgvbnjhggfcxdeesd
gfdfdbipolarighjkolokijuhygtfrdfgbhjkjuytfdfghjikjuhgfcbnmnhgfcvbvbb
6. Completați textul „Sistemul nervos” cu informații suplimentare.
1. Completați spațiile libere cu articolul posesiv corespunzător:

a) O funcție ____________ sistemului nervos este coordonarea activității aparatului
locomotor.

b) Sistemul nervos somatic permite
AMINTIȚI-VĂ!
perceperea de către piele _______
diferitor senzații. Articolul posesiv
c) Deosebim o varietate de afecțiuni singular plural
________ sistemului nervos central. Masculin al ai
d) În cazul epilepsiei, are loc o excitație Feminin a ale
anormală ____________ unor zone Exemple:
________________ cortexului. semn al bolii;
e) Stilul de viață ______ pacientului îi afecțiune a sistemului nervos;
prelungiri ale nervului;
pune în pericol sănătatea sistemului
specialiști ai institutului.
nervos.
f) Un simptom ____ depresiei este de- Articolul adjectival
reglarea somnului. Nominativ /
cel m. sg. cei m. pl.
g) Aceștia sunt pacienți _____ clinicii cea f. sg. cele f. pl.
Acuzativ cel n. sg cele n. pl.
stomatologice.
celui m.sg. celor m. pl.
Genitiv /
2. Schimbați următoarele îmbinări la nu- celei f. sg. celor f. pl.
Dativ celui n. sg. celor n. pl.
mărul plural:
studenta cea abilă – studentei celei abile
a) Element al sistemului nervos / �� studentul cel abil – studentului celui abil
________________;
Exemple:
b) Emisferă a creierului / ___________; În clinica stomatologică activează cei mai buni
c) Funcție a glandei / ______________; specialiști.
d) Coordonator al proiectului /�� ; Studenta cea activă ajunge să obțină rezul-
tatul dorit.
e) Student al universității / �� . Medicinistul cel iscusit va avea succes în ac-
tivitatea teoretică și practică a activității sale.
3. Completați enunțurile:
Model: Eu solicit lucrarea cea nouă și nu … . Eu solicit lucrarea cea nouă și nu cea veche.
a) El achiziționează piesele cele rare și nu _______________________________
b) Noi vrem manualele cele verzi și nu __________________________________
d) Doctorul îmbracă halatul cel alb și nu ________________________________
e) Preferă investigația cea precoce și nu _________________________________
f) Eu examinez radiografia cea pulmonară și nu __________________________
4. Completați spațiile libere cu articolul adjectival:

Model. _____ mai bun doctor a primit titlul meritat. Cel mai bun doctor a primit
titlul meritat.
a) _____ mai reușită intervenție a avut loc astăzi la spitalul Clinic Municipal de Urgență.
b) _____ mai noi blocuri sunt construite în centrul orașului.
c) _____ mai concludent răspuns a fost remarcat.
d) _____ mai pesimist om este predispus la diferite boli.
e) _____ mai curajoase fapte vor fi un bun exemplu pentru ceilalți.

5. Completați spațiile libere cu articolele corespunzătoare (posesiv sau demonstrativ):
a) Pacientul nu este de-acord cu unele concluzii ___________ medicului.
b) Păstrarea informațiilor furnizate de organele de simț este un rol important _____
____________ creierului.
c) Sistemul nervos reprezintă ______________ mai importantă rețea de control.
d) ______________ mai mici neuroni au patru microni lățime.
e) Numărul de extensii care pornesc de la corpul celular __________ neuronului
este variat.
Să comunicăm!
Se dă situația: Sunteți medic neurolog. S-a adresat un pacient cu dureri de cap pul-
sative, pe o parte a craniului, care se accentuează odată cu desfășurarea diferitelor
activități fizice cotidiene, sensibilitate crescută la lumină, la stimuli sonori, uneori
chiar și la anumite mirosuri.
să utilizați cuvintele: sistem nervos, creier, cutia craniană, migrenă, cefalee.
b) Transformați dialogul în monolog.
1. Completați enunțurile cu termenul potrivit din rubri-

ca Elemente de terminologie stomatologică: ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
a) _______________ este cea mai frecventă tumoră STOMATOLOGICĂ
solidă extracraniană la copil și reprezinta 10% din Neuroblastom, s.m. – tu-
malignitățile perioadei copilăriei. moare malignă îtâlnită la co-
b) Tumora benignă formată din tecile fibrelor ner- pii, care provine din celulele –
tulpină ale ganglionilor sim-
voase, localizată mai frecvent în piele și în țesutul patico și ale suprarenalelor
adipos subcutanat cunoscută și sub denumirea de [gr. neuron „nerv” + lat. blas-
schwannom, se numește �� . toma „tumoare malignă”].
c) Examinarea directă a nervilor cu scopul de a de- Neurilemom – tumoare
termina viteza de conducere nervoasă se numește benigna, care se dezvolta
din celulele schwanniene
_____________________. ale tecilor nervilor periferici.
d) Examinarea funcției sistemului nervos central al Microscopic este caracteristi-
creierului se realizează prin �� . ca dispoziția celulelor tumo-
rale in fascicule și vârtejuri
2. Încercuiți varianta corectă: (structuri ritmice, palisadice)
și corpii Verocay (aglomerări
A. Elementul „neuron –” din structura termenului neu- celulare circumscrise) [gr. ne-
roblastom înseamnă: uron „nerv” + gr. lemma „te-
a) boală; gument, pieliță, coajă”].

b) curat;
ELEMENTE DE
c) nerv.
TERMINOLOGIE
B. Elementul „-pato-” din structura termenului neuro- STOMATOLOGICĂ
patie înseamnă: Electroneurografia – este
a) sănătate; metoda prin intermediul că-
b) boală; reia se examinează direct ner-
vii(determinarea vitezelor de
c) știință. conducere nervoasa) [gr. ele-
C. Elementul „blastoma-” din structura termenului ne- ktrtron „electricitate” + gr. neu-
ro„nev” + gr. graphein„scriere,
uroblastom înseamnă:
care scrie, înregistrează].
a) funcție; Electroencefalografia – re-
b) tumoare, prezintă modalitatea de exa-
c) examinare. minare a funcției sistemului
nervos central (a creierului),
D. Elemental „- grafia-” din structura termenului elec- fiind cea mai importanta exa-
troencefalografia înseamnă: minare în epilepsie și în toate
a) text; afecțiunile, care evoluează cu
pierderea stării de conștiență,
b) maladie; precum și în stările confuzive,
c) scriere. în deteriorările cognitive, și în
tulburările somnului, precum
E. Elemental „-encefalo-” din structura termenului elec- și evaluarea funcției corticale
troencefalografia înseamnă: la pacienții comatoși (inclu-
a) memorie; siv pentru transplant!) [gr.
elektrtron „electricitate” +
b) boală; gr. encephalos „creier” + gr.
c) creier. graphein „scriere, care scrie,
înregistrează].
Neurofibrom – tumoare
3. Priviți atent imaginile de mai jos și asociați fiecare benignă, care provine din
imagine cu tipul de neuron corespunzător . tecile fibrelor nervoase, fiind
localizată mai frecvent în pie-
le și în țesutul adipos subcu-
tanat [gr. neuron „nerv”+ lat.
fibroma „fibrom”].
Neuropatie – stare patologi-
că, determinată de leziunile
1. _______________________________ degenerative primare ale
nervilor periferici. [gr. neuron
„nerv”+ lat. pathos „boală”].
Nevrită – afecțiune inflama-
torie a unui nerv de origine
infecțioasă (difterie, gripă), to-
xică, traumatic, dismetabolică
(diabet, podagră), profesiona-
2. _______________________________ lă [gr. neuron „nerv”+ lat. itis].

4. Analizați imaginile de mai jos și numiți examenele paraclinice neurologice, ținând
cont de indicațiile realizării acestora de la exercițiul 1: electroencefalografia, elec-
troneurografia.
1. __________________________________ 2. _________________________
NEUROLOGIA
Neurologia este o ramură specială a medicinei, care se ocupă cu diagnosticul și tra-
tamentul bolilor organice, care afectează sistemul nervos central sau periferic. Primele
indicații asupra unor încercări de tratamente „neurologice” rezultă din descoperirile
„arheologice”. Aproximativ cu 10.000 de ani a. Chr. au fost efectuate trepanații craniene.
Deschiderea cutiei craniene este singura dovadă a unei metode de tratament, pentru că
modificările osoase se pot constata și după mii de ani. Întrucât s-au observat procese de
regenerare osoasă, rezultă că mulți dintre „pacienții” trepanați au supraviețuit. Primele
documente, în care se descriu afecțiuni neurologice provin din Egiptul antic, în care,
în jurul secolului al XIV-lea a. Chr., sunt menționate dureri de cap, crize epileptice
sau amețeli, paralizii sau hemoragii din nas sau urechi după fracturi ale craniului.
Au fost depistate, de asemenea, descrieri anatomice ale creierului și ale structurilor
înconjurătoare.
În Grecia antică, Pitagora și Anaxagora au atribuit pentru prima dată creierului facul-
tatea gândirii și simțirii, socotindu-l sediul sufletului, și descriind legăturile dintre creier și
nervi. Descrieri ale diverselor boli neurologice au fost depistate în scrierile lui Hippocrate.
Deși Charles Bell scrisese deja, în anul 1830, o valoroasă monografie asupra sistemului
nervos, iar James Parkinson descrisese, în 1817, semnele bolii care îi poartă numele, ne-
urologia modernă își are originea în Franța, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În

anul 1882 se înființează prima catedră de maladii nervoase
la spitalul Salpêtrière, în cadrul facultății de medicină din
Paris, condusă de Charcot. Și neurologul român Gheorghe
Marinescu, întemeietorul Școlii românești de neurologie, Tip Babinski
a fost și elevul lui Charcot. În 1924, Hans Berger reușește
să înregistreze grafic curenții electrici din creier, punând
astfel bazele electroencefalografiei.
Din istoria elementului distinctiv al unui neurolog – Tip Dejerine

ciocanul de reflexe
Ciocanul de reflexe este un instrument folosit de me-

dici, în special în cadrul examenului neurologic, pentru a
Tip Berliner
testa reflexele tendinoase (de întindere, miotatice). După
descoperirea simultană, în 1875, a reflexelor musculare de
întindere de către Heinrich Erb și Carl Westphal, neuro-
logii percutau tendoanele cu degetele pentru a declanșa
acest fenomen. Ulterior au fost perfecționate diverse in- Tip Trömner
strumente, majoritatea având forma unui ciocan. În 1888,
J. Madison Taylor, lucrând din însărcinarea neurologu-
lui S. Weir Mitchell, la spitalul ortopedic din Filadelfia,
a proiectat pentru prima dată un asemenea „ciocan de
reflexe”, cu un cap triunghiular de cauciuc, având forma
Tip Buck
unui tomahawk Indian.
Diverse modele aflate în uz. În principiu, diversele
instrumente folosite au, cu mici excepții (vezi modelul
Babinski), forma unui ciocan, cu un mâner de metal și un
cap de cauciuc, cu care se percută tendoanele. Unele au
înglobate în mâner o mică pensulă și un ac, pentru exami- Tip Vario
narea diferitelor moduri de sensibilitate (modelul Buck).

6. Sistemul cardiovascular
Starea de bine a organismului depinde de funcționarea
VOCABULAR TEMATIC
armonioasă a organelor și sistemelor. Adevărul acestei
afirmații poate fi probat printr-o mulțime de exemple, Parodontoză, -e; s.f. – pro-
cum ar fi interdependența dintre buna funcționare a ces patologic al parodonțiu-
lui.
aparatului dento-maxilar și cea a sistemului cardiovas-
Țesut, -uri; s.n. – ansamblu
cular. Este demonstrat că parodontoza, afecțiune dentară, de celule cu aceeași structură
favorizează declanșarea bolilor inimii datorită faptului și aceleași funcții.
că bacteriile din cavitatea bucală pot pătrunde în sânge Placă ateromatoasă – acu-
prin leziunile țesutului parodontal. Acestea contribuie la mulare de lipide la nivelul
formarea plăcilor ateromatoase și la declanșarea aritmiei, vaselor sangvine.
hipertensiunii, cardiomiopatiei ischemice, infarctului sau Aritmie, -i; s.f. – tulburare în
activitatea inimii.
insuficienței cardiace.
Hipertensiune, -i; s.f. –
Funcția de bază a aparatului cardiovascular este de a creșterea presiunii sângelui
asigura circulația sângelui prin inimă și vase sangvine. în sistemul arterial sau în cel
Sistemul vaselor sangvine include vasele de sânge: venos.
mari (artere, vene), mici (capilare) și intermediare (ar- Cardiomiopatie ischemică –
teriole, venule). afecțiune a inimii cauzată de
Arterele transportă sângele de la inimă spre organe. scăderea fluxului în miocard.
Infarct, -e; s.n. – astuparea
Capilarele asigură schimbul de substanțe dintre sânge
unui vas de sânge care are ca
și țesuturi. urmare distrugerea țesutului
Venele transportă sângele de la capilare spre inimă. pe care îl hrănește.
Inima reprezintă un organ musculo-cavitar situat în Mediastin, -e; s.n. – spațiu
etajul superior al mediastinului, între cei doi plămâni și toracic cuprins între cele
deasupra diafragmei. două cavități pleurale.
Configurația internă a inimii prezintă o structură te- Sept, -uri; s.n. – perete ce se-
pară două cavități.
tracamerală, fiind împărțită în 4 cavități: 2 atrii și 2 ventri-
Tunică, -i; s.f. – membrană
cule, separate prin septurile interatrial și interventricular. fibroasă, ce învelește unele
Inima este alcătuită din trei tunici: endocardul (tunica organe ale corpului.
internă), miocardul (tunica medie) și pericardul (tunica Presiune arterială – presi-
externă). une exercitată de fluxul de
Sângele este un țesut lichid format din elemente figu- sânge asupra vaselor și asu-
pra inimii.
rate (eritrocite, leucocite, trombocite) și plasmă. Acesta
Densitate, -i; s.f. – mărime
prezintă anumite proprietăți fizico-chimice precum: cu-
fizică definită prin raportul
loare, densitate, temperatură, vâscozitate. dintre masa și volumul unui
Sângele are o multitudine de funcții distincte: corp.
– funcția circulatorie: menținerea presiunii arteriale; Umoral, -ă, -i, -e; adj. – care
– funcția respiratorie: transportul de gaze, furnizarea se referă la umori.
necesarului de oxigen pentru realizarea metabolis- Perete capilar – element
mului, preluarea și eliminarea dioxidului de carbon; anatomic, membrană.
– funcția nutritivă: transportul glucozei, aminoaci- Focar de infecție – centru al
unui proces inflamator.
zilor, lipidelor;

– funcția de termoreglare: menținerea constantă a temperaturii corpului;
– funcția de apărare: realizată de leucocite, la nivelul imunității celulare, și de
plasmocite, la nivelul imunității umorale.
Circulația sângelui în organism se desfășoară în două circuite distincte: circulația
mare și circulația mică.
Circulația mare sau sistemică începe din ventriculul stâng spre organe și înapoi spre
atriul drept. Sângele transportă substanțele nutritive și oxigenul la țesuturi, iar la nivelul
acestora, acumulează substanțe ce urmează a fi eliminate prin organele de excreție.
Circulația mică sau pulmonară începe din atriul drept. Sângele trece prin ventriculul
drept spre plămâni. În deplasarea lui prin capilarele pulmonare, se încarcă cu oxigen și
elimină bioxidul de carbon. Oxigenul este transportat prin vene până în atriul stâng,
unde se termină mica circulație.
Circulația capilară asigură schimbul de apă și substanțe între sânge și țesuturi. Prin
peretele capilar leucocitele ajung la focarul de infecție.
FAMILII DE CUVINTE
A circula Sângele este un lichid _____________ .

circulație Tulburările ______ sunt tratate cu medicamente vasodilatatoare.
circulatoriu Sistemul _______ este constituit din inimă, vene, artere, capilare.
circulant ________ are funcția de transport al sângelui la nivel pulmonar.
circulator Prin artere, sângele __________ de la inimă spre celelalte organe.
Ritm Modificarea ritmului normal al inimii reprezintă ___________.

ritmicitate Activitatea cardiacă __________ prezintă 60-100 bătăi pe minut.
aritmie ________ cardiac este diferit pentru fiecare persoană.
ritmic _____________ este o proprietate a mușchiului cardiac.
Nuanța __________ a gingiilor nu îi provoca suspiciuni.

Sânge
Rana pacientului _____________ puternic.
sângerare
Nerespectarea regulilor de circulație rutieră este cauza unui ac-
a sângera
cident ________.
sângeros
_________ gingiei poate fi simptomul unei boli grave.
sângeriu
Funcția de bază a ______________ este de transport.
6. Sistemul cardiovascular 55

a diviza – �� instabil – ��
a oferi – �� neclar – ��
evacuare – �� a modifica – ��
a porni – �� atac – ��

a) ____________ separă camerele cardiace în cavitatea dreaptă și stângă.
b) Pacientul a fost diagnosticat cu ______________.
c) Medicul a depistat locul de unde a pornit inflamația, altfel spus _______________.
d) ______________ externă a arterei e formată din țesut conjunctiv.
e) ______________ cardiacă este o modificare a ritmului normal al inimii.
a) Buna funcționare a sistemului cardiovascular depinde de cea a apa-

A F
ratului dento-maxilar.
b) Sângele nu contribuie la menținerea presiunii arteriale. A F
c) Configurația internă a inimii prezintă o structură bicamerală. A F
d) Sângele are culoare, densitate, vâscozitate. A F
e) Circulația mică sau sistemică începe din ventriculul drept. A F
2. Formați enunțuri, unind secvențele din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1 2
1. Miocardul a) are funcția de transport al substanțelor nutritive.

2. Eritrocitele b) este asigurată prin contracțiile mușchiului cardiac.
3. Leucocitele c) este un mușchi striat.
4. Trombocitele d) au un rol important în coagularea sângelui.
5. Temperatura
e) sunt alcătuite din stromă, membrană eritrocitară, hemoglobină.
6. Inima
7. Sângele f) este o proprietate a sângelui.
8. Circulația g) luptă împotriva infecțiilor.
sângelui h) pompează sângele.

a) _____________________________________________________________?
Sângele transportă substanțele nutritive și oxigenul la țesuturi.
b) _____________________________________________________________?
Circulația sângelui în organism se realizează în două circuite.
c) _____________________________________________________________?
Inima este situată în etajul superior al mediastinului, între cei doi plămâni și dea-
supra diafragmei.
d) _____________________________________________________________?
Parodontoza favorizează declanșarea bolilor inimii datorită faptului că bacteriile din
cavitatea bucală pot pătrunde în sânge prin leziunile țesutului parodontal.
e) _____________________________________________________________?
Sângele circulă de la inimă spre țesuturi prin artere.
4. Alcătuiți enunțuri cu următoarele îmbinări de cuvinte: structura inimii; compoziția

sângelui; circulația mică; circulația capilară; circulația mare.
5. Identificați cuvintele care indică funcțiile sângelui:

multevariatediverseșisănătoasetermoreglareșimaipuținaș
cumintebunverdealbastrunegrumovbineșimaipuținseverit
nutritivăfuncțiesângeleapăraredarinimjaqsdgtgotgplavrde
circulatoriexcjuoprtuondipladetrzplurespiratoriemailungd
6. Completați textul „Sistemul cardiovascular” cu informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
DECLINAREA SUBSTANTIVELOR
Declinarea substantivelor cu articol nedefinit
Caz Singular Plural Singular Plural Singular Plural
niște medica-
N. un pacient niște pacienți o pacientă niște paciente un medicament
mente
(al, a, ai ale) (al, a, ai ale)
(al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale)
G. unui medica- unor medica-
unui pacient unor pacienți unei paciente unor paciente
ment mente
unui medica- unor medica-
D. unui pacient unor pacienți unei paciente unor paciente
ment mente
niște medica-
Ac. un pacient niște pacienți o pacientă niște paciente un medicament
mente

Declinarea substantivelor cu articol definit
Caz Singular Plural Singular Plural Singular Plural
N. pacientul pacienții pacienta pacientele medicamentul medicamentele
(al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale) (al, a, ai ale)
G.
pacientului pacienților pacientei pacientelor medicamentului medicamentelor
D. pacientului pacienților pacientei pacientelor medicamentului medicamentelor
Ac. pacientul pacienții pacienta pacientele medicamentul medicamentele
1. Scrieți următoarele îmbinări de cuvinte la numărul plural:

a) afecțiune a organismului / _____________
b) simptom al bolii / ____________________
c) leziune a țesutului / __________________
d) formare a plăcii / ____________________
e) sfat al dentistului / ___________________
2. Completați spațiile libere cu articolul posesiv corespunzător (al, a, ai, ale):

a) evoluție __________ bolii; d) impact ___________ bolilor;
b) afecțiuni _________ inimii; e) pacienți ___________ cardiologului;
c) circulație _________ sângelui; f) semn _____________ maladiei.
3. Transformați substantivele din paranteze la cazul genitiv:

a) Datele statistice demonstrează faptul că afecțiunile (gingii)_______________
afectează sistemul cardiovascular și cauzează boli ale (inimă) _____________ .
b) Infecțiile bacteriene contribuie la evoluția (niște boli) ____________ ce afectează
alte sisteme ale (organism) ________________ .
c) Fiecare persoană trebuie să respecte regulile (igienă) ____________ orale.
d) Infecția bacteriană duce la lezarea (valve) ________ cardiace și a (țesut) __________.
e) Pentru a avea dinți sănătoși e important să respectăm recomandările (medic).
______________.
4. Completați spațiile libere cu următoarele substantive la cazul genitiv: unui medic,

unei afecțiuni, unor dinți, unui pacient, unei bolnave, unor simptome:
a) Forma ________________ a fost deteriorată vizibil.
b) Programul _____________ este nelimitat.
c) Destinul _______________ depinde de arta medicului.
d) Evoluția ________________ poate fi stopată printr-un tratament corect.
e) Manifestarea ________________ indică afecțiunea de care suferă bolnavul.
f) Medicul răspunde la întrebarea __________________.

5. Modificați forma substantivelor din paranteze conform contextului:
Circulația (sânge)__________ este posibilă datorită (contracții)__________ ei
ritmice. (Revoluție)__________ cardiacă începe cu umplerea (atrii) ___________
în timpul (diastolă)___________ atriale, (sânge) __________ venos din venele cave
intrând în atriul drept, iar sângele din (vene)__________ pulmonare în cel stâng.
Pătrunderea (sânge)__________ destinde pereții relaxați ai (atrii) _________, până
la o anumită limită, când începe contracția atrială, deci sistola atrială, care evacuează
tot sângele atrial în ventricule.
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Pacientul se adresează medicului stomatolog cu acuze de dureri ale

maxilarelor. Durerea apare brusc și se intensifică în cazul efortului fizic. Medicul
a depistat că pacientul are amețeli și extenuare fizică, i-a recomandat să consulte
cardiologul.
b) Transformați vorbirea directă în vorbire indirectă
1. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit

din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
a) Pacientul este diagnosticat cu _______________ STOMATOLOGICĂ
și îi sunt prescrise analgezice.
Angioplastie, s.f.– refacerea
b) ___________________ are efecte negative asupra unui vas sangvin sau limfatic
vederii. [angeion, angio - gr. „vas ana-
c) Medicul a indicat un șir de investigații paraclinice, tomic”, plastis – gr. „formare”].
inclusiv _______________. Angiografie, s.f. – studiu ra-
diografic al vaselor sanguine
d) Simptomele ____________ sunt febra, frisoane, [grafo – gr. „scriere”].
dureri de cap, mușchi, articulații. Angiopatie, s.f. – denumire
e) Creșterea în volum a unui vas sangvin se numește dată oricărei boli a vaselor
_________________. sanguine [pato –gr. „boală”].
Angioblast, s.n. – celulă
2. Încercuiți varianta corectă: primitivă mezenchimală din
care se formează vasele și
A) Situarea unui vas sangvin într-o altă parte decât cea celulele sangvine ale embri-
normală se numește: onului [blasto– gr. „germen”].
a) angioplastie;
b) angioblast;
c) angiectopie.

B) Intervenția chirurgicală ce constă în repararea unui vas deformat se numește:
a) angiopatie;
b) angialgie;
c) angioplastie.
C) Orice boală a vaselor sangvine este numită:
a) angioblast;
b) angialgie;
c) angiopatie.
D) Pentru o diagnosticare corectă este necesară:
a) angiectazia;
b) angiografia;
c) angiectopia.
3. A) Studiați imaginea ce prezintă funcționarea armonioasă a sistemelor organismului

uman și explicați corespondența: Dinți sănătoși → O inimă sănătoasă.

B) Exprimați-vă părerea! Argumentați efectele bolilor de dinți asupra sistemului
cardiovascular.
RELAȚIA „BOALĂ PARODONTALĂ–AFECȚIUNI CARDIOVASCULARE”1

Este straniu faptul că două grupe de boli atât de diferite precum boala parodontală
și cea coronară au fost asociate, fără nici o conexiune aparentă. Inițial, singurul lucru,
pe care păreau să-l aibă în comun era frecvența mare în societățile dezvoltate. Dato-
rită progresului în cunoașterea mecanismelor care stau la baza celor două entități, s-a
reușit în ultima vreme să se stabilească o neașteptata legătură între cele două maladii.
Analizând etiologia bolii parodontale, un rol important îl joacă indiscutabil bacte-
riile gram-negative, atât în inițierea, cât și în evoluția bolii. Microorganismele impli-
cate sau produșii lor metabolici pot pătrunde în circulația generală, creându-se astfel
posibilitatea unui transfer al toxinelor bacteriene din punga parodontală în sistemul
circulator. În anumite circumstanțe, aceste bacterii pot fi dăunătoare (deficite imunitare,
afecțiuni generale). Se cunoaște influența lor în etiologia endocarditei bacteriene, iar
recent au fost asociate și cu creșterea agregării plachetare.
Pe de altă parte, pierderea integrității epiteliale a țesuturilor parodontale permite
bacteriilor să treacă în torentul sangvin, astfel încât concentrația bacteriilor în sânge
va fi proporțională în intensitate și durată cu severitatea bolii parodontale. În acest fel
se creează un schimb continuu de bacterii și produși, care nu este sesizat nici de paci-
ent, nici de doctor, favorizând afectarea organelor la distanță (sistem cardio-vascular,
sistemul renal, ficat etc.).
Deși multe cazuri de complicații cardiace cu origine în cavitatea bucală survin la
pacienți dentați, o mică parte apar și la pacienții edentați. Bacteremia se poate dezvolta
în urma ulcerațiilor traumatice care rezultă din cauza protezațiilor mobile.
Pacienții considerați la risc în a dezvolta complicații cardiace sunt sfătuiți a-și însuși
mesajul sanogen pentru profilaxia acestor complicații. În primul rând, ei trebuie să fie
complianți la recomandările medicului. Vizitele periodice la medic sunt recomandate,
inclusiv pentru pacienții protezați total în vederea retușurilor protezelor, având ca
scop evitarea apariției leziunilor de decubit. De asemenea, trebuie respectată profilaxia
antibiotică în anumite intervenții stomatologice. Igiena orală trebuie menținută cu
strictețe – periajul dentar după fiecare masă, utilizarea aței dentare. Nu trebuie uitată
igienizarea profesională periodică (detartraj, periaj profesional, air-flow). Folosirea
apelor de gură este indicată pentru că reduce bacteriemia de origine orală (clorhexidina
0,12-0.2 %, 30 secunde, de două ori pe zi).
1
http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gingiilor/influenta-bolii-parodontale-in-afectiunile-car-
diovasculare_422

7. Sistemul digestiv
Alimentele constituie principala sursă de energie in-
VOCABULAR TEMATIC
dispensabilă diverselor forme de activitate vitală. Siste-
mul digestiv asigură aportul de substanțe organice, anor- Indispensabil, -ă, -i, -e; adj.
ganice, vitamine și apă necesare funcționării celulelor. – care este absolut necesar,
neapărat trebuincios.
Alimentele, principala sursă de energie a organismului,
A propulsa (-ez); vb. – a im-
suferă transformări mecanice, fizice și chimice, pentru prima unui obiect (de obicei
trecerea în mediul intern și utilizarea de către celule. La unui vehicul) o mișcare de
nivelul tubului digestiv, hrana este mărunțită, propulsată, înaintare (cu ajutorul unui
amestecată cu sucurile digestive și descompusă în mole- propulsor).
cule mici, absorbabile, prin procesul de digestie. Produșii Nutriment, -e; s. n. – hrană;
rezultați în urma digestiei – nutrimentele – trec în sânge alimentație; mijloace de trai.
sau limfă prin procesul de absorbție. A descompune; vb. – a des-
face în părți component
Structura peretelui tubului digestiv Mărunt, -ă, -i, -e; adj. – de
Peretele tubului digestiv are o structură unitară de la dimensiuni, de proporții re-
duse; (foarte mic
esofag până la anus, fiind format din patru tunici, cu unele
Plex, -uri; s.n. – țesut for-
diferențe structurale zonale. Cele patru tunici sunt: tunica mat din fibre nervoase sau
mucoasă (internă), tunica submucoasă, tunica musculară din vase sangvine împletite
și tunica externă. nesistematizat între ele, care
1. Tunica mucoasă căptușește tubul digestiv și înde- se află în diferite puncte ale
plinește roluri diferite: secretă mucus, enzime digestive organismului. ◊ Plex solar =
plex care se găsește în ca-
și hormoni; asigură absorbția nutrimentelor. vitatea abdominală, lângă
2. Tunica submucoasă conține o bogată rețea vascu- stomac.
lară, vase limfatice și un plex vegetativ intrinsec – plexul Intrinsec, -ă, -i, -e; adj. –
submucos (Meisnner). Acesta reglează activitatea secre- care constituie partea lăun-
torie de la nivelul tunicii mucoase. trică, proprie și esențială a
unui lucru.
3. Tunica musculară asigură și controlează motilita-
Peritoneu, -e; s.n. – mem-
tea tubului digestiv.
brană seroasă subțire care
4. Tunica externă – la nivelul organelor din cavitatea căptușește peretele cavității
abdominală este formată din foița viscerală a peritone- abdomenului și acoperă or-
ului. ganele cuprinse în această
cavitate.
Glandele anexe ale tubului digestiv
Glandele anexe ale tubului digestiv sunt: glandele salivare, ficatul, pancreasul exo-
crin și căile biliare. Ele își varsă produșii prin canalele de excreție la nivelul diferitelor
segmente ale tubului digestiv.
Segmentele tubului digestiv sunt:
Cavitatea bucală reprezintă prima parte a tubului digestiv, ce comunică în partea
anterioară cu mediul extern prin orificiul bucal și posterior cu faringele, fiind despărțită
de fosele nazale prin bolta palatină.
Arcadele dentare împart cavitatea în două compartimente: vestibulul bucal și cavitatea
bucală propriu-zisă, în care se găsesc organe specializate: limba și dinții.

Cavitatea bucală este tapetată cu o membrană mucoasă, ce se extinde până la nivelul
buzelor cu un epiteliu stratificat, asemănător pielii.
Mucoasa bucală secretă mucus și enzime, dar cea mai mare parte a secreției cavității
bucale provine din glandele salivare. Mușchii bucali sunt sub control voluntar, fiind
implicați în masticație și parțial în deglutiție.
Limba este un organ musculo-fibros, acoperit de mucoasă prevăzută cu ridicături
numite papile, în pereții cărora se găsesc mugurii gustativi, ce reprezintă receptorii
analizatorului gustativ.
Faringele este un tub larg, prin care trec alimentele și aerul, constituind o răspântie
a căilor respiratorie și digestivă, făcând legătura dintre fosele nazale și laringe, precum
și dintre cavitatea bucală și esofag.
Esofagul, situat în torace, reprezintă un segment tubular, lung de 25-30 cm la indi-
vidul adult, ce realizează legătura dintre faringe și stomac.
Stomacul, cel mai dilatat segment al tubului digestiv, se găsește în abdomen, având
forma de cârlig de undiță, cu două fețe (anterioară și posterioară), două margini sau
curburi (marea și mica curbură) și două orificii: cardia, prin care comunică cu esofagul,
și pilorul, ce asigură legătura cu intestinul subțire. Stomacul prezintă o porțiune verti-
cală, constituită din fundul stomacului și corpul stomacului, și o porțiune orizontală.
Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m). Prima porțiune, duodenul,
cuprinde la concavitatea sa capul pancreasului. Jejunul și ileonul prezintă, la nivelul
mucoasei, vilozități care măresc suprafața de absorbție.
Intestinul gros, ultimul segment al tubului digestiv, de 1,7-2 m, are în compunerea
sa cecul și colonul, care formează un cadru prin segmentele sale – ascendent, transvers,
descendent și sigmoid; rectul, ultima porțiune a intestinului gros, se termină cu canalul
anal, care se deschide prin anus.
În concluzie, digestia realizează ingerarea, prelucrarea și dezintegrarea alimentelor
complexe în principii alimentare simple, pentru a putea fi utilizate la nivelul țesuturilor
și organelor în scop plastic, energetic și funcțional.
FAMILII DE CUVINTE
Cum ______________ sistemul digestiv uman?

A funcționa
Tulburările ____________ sunt cele întâlnite atunci când siste-
funcționar mul digestiv nu funcționează corect.
funcțional Activitățile desfășurate de _____________ publici implică multe
responsabilități.
funcționalitate
Cum redobândești ________________ articulațiilor?
7. Sistemul digestiv 63

Aceste analize medicale sunt __________ de polița de asigurare.
Asigurarea de sănătate cu _____________ internațională vă
A acoperi
oferă posibilitatea de a alege orice spital din lume.
acoperire În unele state asigurările sociale obligatorii acordă un pachet
acoperit de beneficii.
_____________ pentru aproximativ 99% din populație.
acoperitor
Epiglota _____________ calea respiratorie în momentul de-
glutiției.
progresiv –________________ ulterior –__________________________
lărgit –____________________ așteptat –__________________________
resorbție –_________________
simplu –__________________ precedent –________________________
inutil –____________________ pur –_____________________________
convex –__________________
3. Construiți sintagme și enunțuri, corelând cuvintele de mai jos:

��
Totalitatea porțiune
�� _
Absorbția verticală
��
�� Porțiunea anterioară
�� Partea substanțelor
�� Ultima fenomenelor
��

a) Produșii rezultați în urma digestiei – nutrimentele – trec în sânge sau limfă prin
procesul de absorbție.
b) Jejunul și ileonul prezintă, la nivelul mucoasei niște vilozități care măresc supra-
fața de absorbție.
c) Arcadele dentare împart cavitatea în două compartimente: vestibulul bucal și
cavitatea bucală propriu-zisă, în care se găsesc organe specializate: limba și dinții.
d) Alimentele, principala sursă de energie a organismului, suferă transformări
mecanice, fizice și chimice, pentru trecerea în mediul intern și utilizarea de către
celule.

a) Prin digestie se înțelege totalitatea fenomenelor mecanice și chimice. A F

b) Cavitatea bucală este tapetată cu o membrană submucoasă. A F
c) Esofagul la individul adult, realizează legătura dintre faringe și stomac. A F
d) Produșii rezultați în urma digestiei – nutrimentele – trec în sânge sau
A F
limfă prin procesul de absorbție.
e) Mușchii bucali sunt sub control voluntar, fiind implicați în masticație
A F
și parțial în deglutiție.
2. Găsiți în coloana 2 definițiile cuvintelor din coloana 1:
1 2
a) Secreție produsă de celulele mucoase ale unor glande.
1. Limbă
b) Organ musculos mobil, care se află în cavitatea bucală, servind
la perceperea gustului, la mestecarea și la înghițirea alimentelor, la
2. Mucoasă om fiind și organul principal de vorbire.
c) Fiecare dintre cele două glande de natură limfatică, situate de o
3. Deglutiție
parte și de alta a omușorului.
d) Mestecarea alimentelor în gură cu ajutorul limbii, al dinților și al
4. Mucus
mușchilor masticatori.
e) Membrană care căptușește organele cavitare și canalele ce se des-
5. Enzimă
chid la exterior sau în altă cavitate.
f) Act fiziologic reflex, prin care bolul alimentar trece din gură,
6. Amigdală
prin esofag, în stomac; înghițire.
7. Masticație g) Membrană fibroasă, care învelește unele organe ale corpului.
h) Compus organic de natură proteică, prezent în celulele vii, care ca-
8. Tunică talizează procesele de sinteză și de degradare din organismele anima-
lelor, plantelor și microorganismelor, producând și păstrând energie.

a) _____________________________________________________________?
Glandele salivare mari sunt: glanda parotidă, submandibulară și sublinguală.
b) _____________________________________________________________?
Disfagia apare atât în afecțiuni esofagiene, cât și în afecțiuni ale organelor din ve-
cinătatea esofagului, precum și unele afecțiuni sistemice.

c) _____________________________________________________________?
De cele mai multe ori durerea esofagiană este însoțită și de alte simptome esofagiene
(eructații, pirozis, regurgitații).
d) _____________________________________________________________?
Greața și vărsăturile apar cel mai frecvent în următoarele suferințe digestive: gastrite
acute și cronice, duodenite, ulcer gastric și duodenal, cancer gastric, stenoze pilorice
și stenoze gastrice, hepatite acute, colecistite acute și cronice.
e) _____________________________________________________________?
Senzația de foame este generată la nivelul centrului foamei din mezencefal, fiind
indusă de variațiile glicemiei.
4. Completați textul de mai jos cu informații suplimentare.
BOLILE SISTEMULUI DIGESTIV

Caria dentară este cea mai frecventă boală a omenirii, 98% dintre oameni fiind
afectați. Desemnează un proces distructiv al smalțului și dentinei care poate ajunge până
la pulpa dintelui. Netratate, cariile dentare pot da complicații grave, cum ar fi granulo-
mul sau gangrena dentară. Este recomandat consultul stomatologic de două ori pe an.
Paradontoza este o inflamație a gingiilor și a alveolelor dentare, care determină mobili-
zarea dinților și pierderea lor. Dintre cauzele paradontozei face parte tartrul dentar (piatra)
care se depune pe partea internă a dinților din față. Acesta este un sediment bacterian cu
reacție acidă, care erodează legătura dintre dinte și gingie, determinând retracția gingiei
și distrucția ligamentelor periodontale, urmate de ieșirea dinților din alveole.
Boli ale stomacului
Gastritele _________________________________________________________
_________________________________________________________________
Ulcerul gastric _____________________________________________________

_________________________________________________________________
Boli ale intestinului subțire
Dizenteria este ____________________________________________________
_________________________________________________________________
Boli ale intestinului gros
Colita ____________________________________________________________
Constipația _______________________________________________________
Apendicita ________________________________________________________
5. Identificați segmentele tubului digestiv:

Cvnimenicavitatebucalăpoatefiindispensabilpentrufaringe
Fărăesofagputereanoastrăferacoperireprincipalăestedeocas
Slpeșfîserestomacesteacelorganduodenurmeazăurmăionere
sfîrwertunrefetnecesaresuntcauzeleileondraslumecaredenti

AMINTIȚI-VĂ!
Adjectivul. Categorii gramaticale. Gen, număr, caz, grad de comparație.
Ex. student capabil studenți capabili
Adjective variabile: bun, bună, buni, bune; înalt, înaltă, înalți, înalte; nou, nouă, noi.
Adjective invariabile: maro, bej, eficace, crem, gri.
În limba română adjectivele au trei grade de comparație: pozitiv; comparativ; superlativ.
1. Gradul pozitiv. Ex. mare, bun, sănătos, proaspăt, lung etc.
2. Gradul comparativ de superioritate. mai + adjectiv + decât / ca + substantiv
Ex. Sănătatea e mai scumpă ca orice.
3. Gradul comparativ de egalitate. tot așa de / tot atât de / la fel de + adjectiv+ ca
(și) + substantiv
Ex. Oasele sunt la fel de rezistente ca piatra.
4. Gradul comparativ de inferioritate. mai puțin + adjectiv + decât / ca + substantiv
Ex. Bolile de dinți sunt mai puțin riscante decât cele de inimă.
5. Gradul superlativ relativ. cel, cea, cei, cele + mai + adjectiv la gradul pozitiv
Ex. Stomacul reprezintă porțiunea cea mai dilatată a tubului digestiv.
6. Gradul superlativ absolut. foarte, tare, extrem de + adjectiv la gradul pozitiv
Ex. Medicul e o persoană foarte calmă și înțelegătoare.
Adjective care nu au grade de comparație: superior, inferior, prim, ultim, perfect,
anterior, ulterior, asemenea, optim, unic, suprem.
___________________________________________________________________
1. Completați spațiile libere cu forma cerută de context a următoarelor cuvinte: con-

dimentat, alimentar, crescut, fierbinte, chirurgical, abdominal, intens, vegetal.
Gastritele sunt inflamații ale mucoasei stomacului, cauzate de ingerarea de ali-
mente prea ________________ , ________________ , de alcool și fumat, care
determină secreția ________________ de acid clorhidric.
Semnele colitei sunt: dureri ________________ , balonări, greață și o alternanță
de constipație cu diaree.
În caz de constipație se recomandă includerea în rația _____________ a fibrelor
________________ și a crudităților (legume și fructe).
Semnele peritonitei sunt dureri ________________ , care cuprind tot abdome-
nul și se accentuează la palpare. Constituie o urgență ________________ deoarece
netratată, peritonita este fatală.
2. Transformați îmbinările de cuvinte la numărul plural. Alcătuiți enunțuri.

a) Boală gravă – ______________________________

b) Agent etiologic – ___________________________
c) Perete abdominal – _________________________
d) Durere mare – _____________________________
e) Parte dreaptă – _____________________________
f) Hepatită virală – ____________________________
g) Virus hepatic – _____________________________
3. Oferiți cât mai multe adjective pentru fiecare substantiv din imagine:
1. ____________________________ 2. _____________________________
3. ____________________________ 4. _____________________________
5. ____________________________ 6. _____________________________

4. Selectați 10 substantive din text și formați adjective prin adăugare de sufixe. Al-
cătuiți enunțuri cu adjectivele obținute.
Model: Segment – segmental
5. Propuneți câte un substantiv pentru fiecare adjectiv și alcătuiți câte un enunț cu

fiecare îmbinare.
___________ esențial; ___________ corect; ___________ greșit;
___________ desăvârșit; ___________ imensă; ___________ fundamental.
6. Completați spațiile libere, transformând cuvintele marcate la gradul comparativ:

a) Starea pacientului este gravă _______________ decât ___________________.
b) Pastilele sunt eficiente _____________________________________________.
c) Durata tratamentului medicamentos este mare ___________ decât ___________.
d) Ciocolata este dăunătoare _______________ decât ____________________ .
e) Stomatologul este atent _________________ decât _____________________.
7. Alcătuiți enunțuri cu următoarele adjective. Determinați gradul de comparație:

a) __________________ mai puțin utile decât __________________.
b) ___________________________ foarte rezistent.
c) __________________ tot așa de periculoase ca __________________ .
d) Cea mai importantă ___________________________ .
e) __________________ mai scumpe decât __________________ .
ELEMENTE DE SINTAXĂ
EXPRIMAREA
1. Completați enunțurile: COMPARAȚIEI
a) Băuturile carbogazoase sunt la fel de ________ Model:

_________ ca și �� . Sistemul digestiv este la fel
de important ca și celelalte
b) Alimentația nesănătoasă este tot așa de _________ sisteme.
_____________ ca și �� . Ulcerul gastric este o boală
c) Tutunul și alcoolul sunt cele mai distrugătoare mai severă decât gastrita.
dintre �� . Gastrita este cea mai răs-
pândită boală dintre bolile
d) Complexul de exerciții fizice este tot atât de digestive.
____________ ca �� .
e) O boală netratată poate fi mai gravă decât _____________________________.
2. Alcătuiți enunțuri, utilizând cuvintele:

a) _________________________ decât _______________________________ .
b) _________________________ dintre ______________________________ .
c) _________________________ din _________________________________ .
d) _________________________ ca __________________________________ .
e) _________________________ ca și cum ____________________________ .

3. Completați prima parte a enunțurilor conform modelului:
Model: __________________ decât se presupune. El a fost mai exigent decât se
presupune.
a)_____________________ decât se poate.
b)_____________________ față de cât cunoștea în anul I.
c)_____________________ față de cum se știa anul trecut.
d)_____________________ de cum se consideră.
e)_____________________ decât înțelegea inițial.
Să comunicăm!
1. Cercetați imaginile de mai jos și oferiți sfaturi pentru o digestie sănătoasă.

Ceea ce vă puneți în fiecare zi în farfurie are mare legătură cu o digestie și o sănătate
bună. Dar nu numai ce mâncați este important. Cât de mult mâncați și modul în
care o faceți – relaxat sau pe grabă e la fel de important.
1. ____________________________ 2. _____________________________
3. ____________________________ 4. _____________________________

5. ____________________________ 6. _____________________________
2. Identificați semnele și simptomele bolilor, unind structurile din cele două coloane.
Boli Semne și simptome

a) tranzit intestinal accelerat
1. Caria dentară
b) dureri abdominale
2. Gastrita c) lipsa poftei de mâncare
3. Diareea d) greață și vărsături
4. Apendicita e) dureri în partea dreaptă de jos a abdomenului
f) inflamația gingiei
5. Paradontoza
g) sensibilitate la cald, rece sau dulce
3. Restabiliți ordinea logică a enunțurilor și alcătuiți un text, completându-l cu alte

informații.
a) Afecțiunile stomacului sunt severe.
b) Alimentația incorectă duce la îmbolnăvirea stomacului.
c) Acordarea primului ajutor în caz de intoxicație este importantă.
d) Gastrologul este medic iscusit.
e) Investigațiile de laborator vor contribui la stabilirea diagnosticului.
1. Găsiți în coloana 2 definițiile cuvintelor din coloana 1:
1 2
a) Celulă vegetală alungită situată în țesutul diverselor părți ale unei plante.
1. Legumă
b) Nume generic dat unor vegetale cultivate pentru hrana omului.
2. Fibră c) Substanță unsuroasă răspândită în țesuturile animale și în plan-
3. A mânca te, formând, la om și la unele animale, primul strat de sub piele,
4. A înghiți care acoperă mușchii.
5. Grăsime d) A mesteca un aliment în gură și a-l înghiți.
e) A sfărâma un aliment cu dinții.
6. A mesteca
f) A face să treacă mâncarea, băutura în stomac prin faringe și esofag.

2. Completați propozițiile de mai jos
cu termenul potrivit: ELEMENTE DE TERMINOLOGIE
STOMATOLOGICĂ
a) Unul dintre hormonii care con-
Gastralgie, s.f. – (gastr/o/ – elem. „stomac” fr.
trolează digestia este �� .
Gastr/o/-, gr. gaster, -tros) – algie elem. „durere”, gr.
b) _________________________ algos) durere de stomac (de natură nervoasă).
totală este indicată, în cazul Gastrină, -e; s.f. – substanță secretată de mucoasa
unui cancer avansat de stomac. gastrică din regiunea pilorică.
c) Refacerea continuității digestive Gastrectomie, s.f. – (ectomie „elem. „excizie, extir-
se face prin ________________ pare, ablațiune”. gr. ektomie) rezecție a stomacului.
, utilizând alte segmente digesti- Gastrectazie, s.f. – (-ectazie elem. „dilatație, ex-
tensie”, gr. ektasis, lungire) dilatație a stomacului.
ve: stomac, colon, intestin subți-
Esofagism, s. n. – (esofag (o)-elem. „esofag”, gr.
re.
oisophagos, care duce cele ce se mănâncă) spasm
d) Dacă acuzați tulburări gastroin- al esofagului care apare la bolnavii de tetanos, în
testinale precum �� , isterie, turbare etc.
greață, vomă e necesar să con- Esofagoplastie, s.f. – (-plastie, elem. „modelare,
sultați gastrologul. formare”, „plasticitate”, gr. plastis, plastos) operație
de refacere a unei porțiuni din esofag.
e) Afecțiunile veziculei biliare pot
Duodenopexie – (-pexie elem. „fixare”, gr. pexis)
fi tratate prin �� . fixare chirurgicală a duodenului.
Pancreatografie, s.f. – (pancreat(o)- elem. „pancre-
as”. gr. pankreas, -atos; (-grafie, elem. „scriere”, „care
scrie, înregistrează”. gr. graphein, a scrie) -radiografie
a pancreasului după injectarea acestuia cu izotopi
radioactivi.
3. Completați spațiile libere cu următorii termeni: cereale, proaspăt, fibră, sănătate, mare,
fibră, alimentar.
____________ nu vor lipsi din dieta ta, fie sub forma ____________ , fie a fructelor
și legumelor _______________. Ajută la eliminarea rezidurilor _____________, iar
o carență semnifică de fapt lipsa scaunului, forțarea colonului și dereglări _________
ale digestiei. Specialiștii recomandă între 15 și 25 de grame de __________ într-o zi.
Pentru a vă optimiza consumul de fibre și pentru a promova o bună ____________
generală, iată care sunt tipurile de alimente recomandate: derivatele din grâne,
legumele și fructele.
4. Alegeți varianta corectă de răspuns:

A. Legumele au:
– puține calorii și aproape deloc grăsimi;
– multe calorii și aproape deloc grăsimi;
– aproape deloc grăsimi și zero calorii.
B. Cerealele, pâinea, orezul și pastele sunt bogate în:
– carbohidrați complecși, plini de energie;
– carbohidrați complecși, săraci în energie;
– carbohidrați complecși, fără energie.

C. Grăsimile în exces încetinesc digestia și pot determina:
– arsuri la stomac, balonare și constipație;
– arsuri la stomac și balonare;
– arsuri la stomac și constipație.
D. Fructele uscate conțin:
– multe fibre și puține calorii;
– puține fibre și multe calorii;
– multe calorii și multe fibre.
E. Fast-foodurile și mâncarea semipreparată:
– sunt hrănitoare, dar pot produce dezechilibre ale aparatului digestiv;
– nu sunt hrănitoare și pot produce dezechilibre ale aparatului digestiv;
– nu sunt hrănitoare și nu pot produce dezechilibre ale aparatului digestiv.
PARTICULARITĂȚI CLINICO-EVOLUTIVE
ALE ULCERULUI GASTRIC ȘI DUODENAL LA VÂRSTNICI1
Ulcerul gastroduodenal (UGD) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite
la vârstnici. Cel mai frecvent se îmbolnăvește populația de 40-60 ani și ating în această
grupă 13%, iar la o vârstă mai mare de 60 de ani, ating aproximativ 9%. La vârstnicii
instituționalizați, ulcerul gastroduodenal se întâlnește la circa 58,6% cazuri.
Factorii de risc principali în dezvoltarea ulcerului gastroduodenal (UGD) la vârst-
nici sunt infecția cu H.Pylori, hipercolesterolemia, bolile cronice asociate, alimentația
inadecvată, tabagismul, alcoolul, ereditatea. Morbiditățile pacienților vârstnici cu UGD
sunt numeroase (preponderent digestive și cardio-vasculare) și au influență conside-
rabilă asupra producerii ulcerelor, cu diminuarea proceselor reparative și de protecție
locală. Particularitățile tabloului clinic la pacienții vârstnici cu UGD sunt incidența mai
scăzută a sindromului algic, cu modificarea frecventă a caracteristicilor lui, uneori chiar
cu absența durerilor, manifestări frecvente numai cu sindrom dispeptic, dimensiuni
mai mari ale ulcerelor și frecvente complicații ce pun în pericol viața pacienților. La
pacienții vârstnici predomină localizarea gastrică comparativ cu localizarea duodenală
a ulcerelor.
1
Ghenadie Bezu, Ion Țîbîrnă, Irina Gîrleanu, Liliana Gîrbu,Ion Arteni Catedra Medicină internă nr.3
USMF „Nicolae Testemițanu” IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”, Anale Științifice USMF „N. Tes-
temițanu”, 2013, Ediția a XIV-a, Volumul 3, p.284

8. Sistemul osos
Sistemul osos (scheletul) este definit ca totalitatea
structurilor osoase ale corpului uman, care se leagă între VOCABULAR TEMATIC
ele prin articulații, având următoarele funcții: Articulație, -i; s.f. – legătura
– de susținere a corpului; dintre două sau mai multe oase.
– de suport pentru inserția sistemului muscular, con- Susținere, -i; s.f. – servire drept
suport, sprijin.
stituind astfel organele pasive ale mișcării, determinând
Inserție, -i; s.f. – mod de fixare
și forma organismului; a capătului unui mușchi pe os.
– oasele conturează cavități (cutia craniană, canalul A adăposti (-esc); vb. – a as-
vertebral, cutia toracică) în care sunt adăpostite organe cunde într-un loc ferit.
vitale (creierul, măduva spinării, inima, plămânii etc.), Depozitare, -i; s.f. – acțiunea
îndeplinind un rol protector pentru acestea; de a păstra.
– de depozitare a calciului, fosforului și a altor mi- Hematopoieză, s.f. – proces
nerale; de formare și de maturizare a
celulelor sangvine.
– rol în hematopoieză (formarea celulelor sangvine)
Centură, -i; s.f. – ansamblu
prin măduva roșie. osos, prin care extremitățile se
Scheletul unui adult este format din aproximativ 206 leagă de trunchi.
oase. În funcție de localizare, scheletul este împărțit în: Fosă, -e; s.f. – orificiu pe supra-
– scheletul axial (craniul, coloana vertebrală, coas- fața unei structuri anatomice.
tele și sternul); Ram, -uri; s.f. – ramură.
– scheletul apendicular, format din centuri (scapu- Mestecare, -i; s.f. – amesteca-
lară și pelviană) și membrele propriu-zise (superioare rea alimentelor în gură.
și inferioare). Bazin, -e; s.n. – cavitate situată
în partea inferioară a abdome-
Scheletul capului este constituit din 29 de oase. Cra- nului.
niul cerebral (neurocraniul sau cutia craniană) unde se află Curbat, -ă, -i, -e; adj. – încovo-
encefalul este compus din 8 oase; acestea sunt bine sudate iat, îndoit.
pentru a proteja creierul sensibil la acțiunile din exterior. Sudare, -i; s.f. – acțiunea de a
Craniul cerebral este alcătuit din oase mediane neperechi: uni două elemente.
frontal, etmoid, sfenoid și occipital, iar patru sunt perechi Canal vertebral – canal din
vertebre care conține măduva
și așezate lateral: oasele temporale și parietale. spinării.
Alte 14 oase formează craniul visceral (viscerocraniul
sau oasele feței); în cele două urechi mai există câte 3 oscioare auditive, iar următorul și
totodată ultimul os este mandibula. Aceasta se articulează la baza craniului la nivelul fosei
mandibulare a osului temporal și formează articulația temporo-mandibulară. Este formată
din două porțiuni: un ram frontal și unul vertical. Oasele feței protejează organele senzori-
ale ale capului, printre care ochiul și limba. Pe lângă aceasta, oferă un sprijin solid în mes-
tecarea hranei, în vorbire și pentru mușchii responsabili de exteriorizarea sentimentelor.
Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrală, coastele și sternul. Coloana
vertebrală reprezintă scheletul axial, situat în planul median posterior al corpului și este
alcătuită din 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar
acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacrum, situat între oasele care formează
bazinul, este alcătuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebră a coloanei este coccisul.

Toracele este format din 25 de oase. Cele 12 perechi de coaste lungi și curbate sunt
aliniate una sub alta și unesc regiunea toracală a coloanei vertebrale cu sternul.
Scheletul membrelor superioare include:
– centura scapulară, constituită din scapulă și claviculă;
– membrul liber, format din scheletul brațului (humerus), al antebrațului (radius,
ulna) și scheletul mâinii (carpiene, metacarpiene, falangele).
Scheletul membrelor inferioare cuprinde:
– centura pelviană, alcătuită din osul coxal, care împreună cu osul sacrum și coc-
cisul formează bazinul;
– membrul liber, format din femur, patela, gamba (fibula și tibia), scheletul picio-
rului (tarsiene, metatarsiene, falangele).
O caracteristică importantă a oaselor este capacitatea lor de a crește impunându-se
prin forma adecvată funcției. Modelarea oaselor are loc în special în timpul creșterii și
persistă toată viața.
FAMILII DE CUVINTE
Os _________ este o tumoare benignă.

osos _________ brațului a fost fracturat în urma traumatismului.
osificat Consumul de calciu contribuie la ______________ .
osteom Sistemul __________ este alcătuit din 206 oase.
osificație Craniul ___________ prematur este un semn al rahitismului.
____________ este o maladie cauzată de unele tulburări de
Condro condrogeneză.
condrită ___________ este o celulă cartilaginoasă matură.
condromalacie Tratamentul ___________ constă în administrarea de antiin-
condrodistrofie flamatoare.
condrocalcinoză ____________ este detectată prin artroscopie.
condrocit ______________ constă în depunerea pirofosfatului de calciu
la nivelul articulațiilor.
Scheletul capului este ___________ din 29 de oase.
A forma
Scapula și clavicula ____________ centura scapulară
formațiune
Uvula palatină este o ___________ anatomică.
formare
Procesul de ____________ a celulelor sangvine are loc în mă-
format
duva roșie.
8. Sistemul osos 75

a forma – �� nesimțitor – ��
suport – ___________________ neclar – ��
mâncare – �� a modifica – ��
a conecta – �� atac – ��

a) Măduva spinării se află în _____________________ .
b) Persoana și-a fracturat _______________ în accident.
c) Coastele ce formează toracele sunt lungi și ________________ .
d) O funcție importantă a scheletului este de ________________ .
e) Mandibula este formată dintr-un _____________ frontal și unul vertical.
a) Hematopoieza reprezintă formarea celulelor nervoase. A F

b) Sistemul osos are funcția de depozitare a mineralelor. A F
c) Osul coxal este o componentă a centurii scapulare. A F
d) Toracele este format din 26 de oase. A F
e) Coloana vertebrală, coastele și sternul formează scheletul trunchiului. A F
1 2
1. Oasele se leagă a) scheletul este împărțit în axial și apendicular.
2. În cavități sunt b) organele senzoriale ale capului.
3. În funcție de localizare, c) este format din 14 oase.
4. Scheletul capului
d) prin articulații.
5. Oasele feței apără
e) sunt radius și ulna.
6. Craniul visceral
7. Coastele sunt aliniate una f) este constituit din 29 de oase.
sub alta și g) adăpostite organele vitale.
8. Oasele antebrațului h) unesc regiunea toracală a coloanei cu sternul.

a) _____________________________________________________________?
Sistemul osos are funcția de suport pentru inserția sistemului muscular.
b) _____________________________________________________________?
Creierul este adăpostit în cutia craniană.
c) _____________________________________________________________?
Scheletul capului e format din 29 de oase.
d) _____________________________________________________________?
Scheletul apendicular este format din centuri și membre.
e) _____________________________________________________________?
Modelarea oaselor durează toată viața.
4. Numiți oasele care fac parte din: scheletul capului; scheletul trunchiului; scheletul mem-
brelor superioare; scheletul membrelor inferioare.
5. Identificați cuvintele care indică funcțiile scheletului:

deceestefrumoasaprimavatrsuportdvbuotevcswopuitfck
depozitarevatradorneimuntemareqdfuiopbfluorbromclo
cartepoatratgreuestesusținerekalertuplovbajumarebineș
cvartuiopqhjkilohematopoiezadfropbiujlpavertuiopcalgs
6. Completați textul „Sistemul osos” cu informații suplimentare.
DECLINAREA ADJECTIVELOR
Adjectivul se declină numai împreună cu substantivul determinat. În cursul decli-
nării, adjectivul poate sta după sau înaintea substantivului.
Declinarea adjectivelor
care stau pe lângă un substantiv articulat nedefinit:
Ca- Singular Plural
zul Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
un medic o asistentă un aparat niște medici niște asistente niște aparate
N.
profesionist competentă performant profesioniști competente performante
al unui medic al unei asistente al unui aparat al unor medici al unor asistente al unor aparate
G.
profesionist competente performant profesioniști competente performante
unui medic unei asistente unui aparat unor medici unor asistente unor aparate
D.
(pe) un medic (pe) o asistentă (cu) un aparat (pe)niște medici (pe) niște asistente (cu) niște aparate
Ac.
8. Sistemul osos 77

Declinarea adjectivelor
care stau pe lângă un substantiv articulat definit:
Ca- Singular Plural
zul Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. medicul asistenta aparatul medicii asistentele aparatele
G. al medicului al asistentei al aparatului al medicilor al asistentelor al aparatelor
D. medicului asistentei aparatului medicilor asistentelor aparatelor
Ac. (pe) medicul (pe) asistenta (cu) aparatul (pe) medicii (pe) asistentele (cu) aparatele
1. Scrieți forma corectă a sintagmelor din paranteze:

a) Factorii care au o (acțiune latentă) ____________________ asupra dezvoltării
sistemului osos sunt greu de studiat.__________________________________
b) Formele clinice variate, întâlnite în cadrul (anomalii dento-maxilare)
________________ sunt consecința unor disfuncții ale aparatului dento-maxilar.
c) Poziția (braț fracturat) ________________ este neschimbată.
d) Prețul (serviciu acordat) _________________ nu este mare.
e) Numărul (pacienți infectați) _________________ este în creștere.
2. Includeți în contexte adjectivele din paranteze, acordându-le cu substantivele:

a) Pacientului îi este adus la cunoștință numele asistentei (medicală) _________ .
b) Arhitectura clădirii (nouă) ______________ este modernă.
c) Dezvoltarea armonioasă a oaselor este preocuparea (esențial) _____________
a ortopedului.
d) Starea de boală este rezultatul influenței (reciprocă) __________________ dintre
organism și factorii infecțioși.
e) Simptomul maladiei (depistată) _____________________ este durerea acută.
3. Transformați propozițiile la forma de plural.

a) Fiecare caz clinic trebuie abordat în mod unic.
b) Alegerea soluției terapeutice a fost determinată de specificul bolii.
c) Pacientul cu fractură la braț s-a adresat traumatologului.
d) Afecțiunea are multiple cauze.
4. Scrieți următoarele îmbinări la cazul genitiv și includeți-le în enunțuri:

a) măduvă osoasă /__________ /______________________________________
b) membre superioare/ __________ /___________________________________
c) organ senzorial / __________ /_____________________________________
d) centură scapulară / __________ /____________________________________

5. Declinați în enunțuri îmbinarea de cuvinte sistem osos :
N. ______________________________________________________________
G. ______________________________________________________________
D. ______________________________________________________________
Ac. ______________________________________________________________
Să comunicăm!
Se dă situația: Pacienta este o doamnă cu vârsta de 64 de ani. Doamna are durere maxilară
acută îndeosebi după masticație, febră spontană. În urma examenului fizic, medicul a
suspectat osteomielită. Pentru a fi sigur de diagnosticul stabilit, i-a recomandat pacientei
să facă radiografie de maxilar, tomografie computerizată. Medicul i-a prescris pacientei
tratament cu antibiotice și i-a spus să revină pentru un consult repetat, peste zece zile.
care să folosiți termenii din vocabularul tematic.
1. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit din rubrica Elemente de ter-
minologie stomatologică:
ELEMENTE DE
a) Durerea în zona ___________________ poate fi TERMINOLOGIE
prevenită. STOMATOLOGICĂ
b) Utilizarea excesivă a calculatorului cauzează ___ Cervicalgie, s.f. – durere a
____________________. gâtului [cervico – lat. „gât,
ceafă”, algie – gr. „durere”].
c) ____________________ este o inflamație a colului
uterin. Cervicartroză, s.f. – artroza
rahisului cervical [ algie – gr.
d) ______________________ afectează mobilitatea „durere”].
gâtului. Cervicită, s.f. – inflamație
a colului uterin, de origine
2. Încercuiți varianta corectă: bacteriană, virală sau parazi-
A. Inflamația unei articulații se numește: tară și survine pe o mucoasă
lezată sau normală. [cervico
a) artrologie;
– lat. „gât, ceafă”, itis – gr. „in-
b) artroscopie; flamație”].
c) artrită. Cervical, adj. – care se referă
B. Știința care studiază locomoția umană este: la gât sau la colul unui organ.
Artrită, s.f. – orice afecțiune
a) artrografia; inflamatorie cronică sau acu-
b) artrologia; tă care afectează articulațiile
c) artroplastia. [artro – gr. „articulație”, itis –
gr. „inflamație”].
8. Sistemul osos 79

C. Intervenția chirurgicală ortopedică cu scop dia-
ELEMENTE DE
gnostic este:
TERMINOLOGIE
a) artroscopia; STOMATOLOGICĂ
b) artrografia;
c) artrita. Artrografie, s.f. – radiografia unei
articulații [grafo – gr. „scriere”].
D. Pacientul are articulațiile înțepenite și necesită: Artrologie, s.f. – ramura anato-
a) artroplastie; miei care studiază articulațiile
b) artroscopie; [logos – gr. „știință”].
c) artrologie. Artroscopie, s.f. – examinare a
leziunilor unei articulații cu artro-
E. Detectarea leziunii de menisc se efectuează prin: scopul [skopos – gr. „examinare”].
a) artrită; Artroplastie, s.f. – intervenție
b) artrografie; chirurgicală pentru redarea miș-
cărilor unei articulații anchiloza-
c) artroscopie.
te [artro – gr. „articulație”, plastie
– gr. „a modela”].
3. a) Asociați informația cu imaginea corespunzătoare:
Afecțiunea articulației dintre maxilar și mandibulă are următoarele simptome:
1. Durere de cap, de urechi sau localizată în spatele globului ocular;
2. Durere la deschiderea largă a gurii sau masticație;
3. Blocaj al maxilarelor sau deplasarea acestora;
4. Sensibilitate a mușchilor maxilari;
5. O modificare bruscă a ocluziei dentare.
1. ____________________________ 2. _____________________________
3. ______________________ 4. ___________________ 5. ____________

b) Exprimați-vă opinia! Descrieți metodele de diagnosticare și tratament a afecțiunii
articulației dintre maxilar și mandibulă.

– Unele boli ale măduvei osoase pot fi vindecate prin transplant de măduvă. Ini-
țial, măduva bolnavului este distrusă cu medicamente sau iradiații, apoi se introduce
intravenos măduva extrasă din bazinul sau sternul donatorului.
– Unele persoane își pot îndoi membrele într-un mod și o măsură neobișnuită.
Despre ei spunem că au oase din cauciuc, deși, în realitate, mobilitatea ieșită din comun
nu se datorează oaselor, ci laxității articulațiilor.
– Dacă ați trăi în Evul mediu și ați avea dureri puternice de cap, este posibil ca
doctorul să le pună pe seama spiritelor rele, care au pătruns în dumneavoastră, și v-ar
tăia o gaură în craniu, pentru ca răul să poată ieși prin aceasta.
8. Sistemul osos 81

9. Aparatul dento-maxilar
Aparatul dento-maxilar reprezintă un ansamblu de țesuturi și organe, diferite din
punct de vedere anatomic, dar care sunt armonizate morfologic în scopul îndeplinirii
funcțiilor de masticație, deglutiție, fonație și fizionomie. Elementele constitutive ale
aparatului dento-maxilar sunt (ADM): oasele maxilare; articulațiile temporo-mandi-
bulare (ATM): stângă și dreaptă; musculatura aparatului dento-maxilar, din care fac
parte mușchii mobilizatori ai mandibulei, mușchii oro-faciali (mușchii mimicii) și
musculatura limbii; dinții; glandele salivare, care se clasifică în glande salivare majore
și glande salivare minore; mucoasa cavității bucale.
La om, începând cu a 6-a săptămână de viață intrauterină, în țesuturile ectomezoder-
mice ale stomodeumului, printr-un proces de transformări celulare, sunt inițiate struc-
turile ADM moi și dure. Părțile dure ale ADM sunt reprezentate de trei componente:
– Baza maxilarelor;
– Osul alveolar;
– Dinții.
Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului facial. Maxilarul este
format dintr-o pereche de oase care se dezvoltă independent din mezoderm, în cursul
ontogenezei, dar care se sudează pe linia mediană între ele, precum și cu osul incisiv
(numit și osul intermaxilar), formând osul maxilar propriu-zis. Din punct de vedere
anatomic, fiecare jumătate a osului maxilar este formată dintr-un corp și patru apofize.
Mandibula sau maxilarul inferior este un os nepereche, amplasat pe linia mediană
și este singurul os mobil al viscerocraniului.
Articulația temporo-mandibulară leagă mandibula de neurocraniu. Din punct de
vedere anatomic, componentele fiecărei ATM sunt: osul temporal, condilul mandibular,
meniscul articular și capsula articulară.
Mușchii aparatului dento-maxilar sunt: mușchii masticatori, responsabili de închi-
derea și deschiderea gurii, de mișcările de protruzie / retruzie ale mandibulei, precum
și de mișcările de lateralitate ale acesteia, permițând în acest fel desfășurarea funcțiilor
de masticație, deglutiție și fonație. Acești mușchi primesc inervație de la nervul maxi-
lar inferior, ramură a trigemenului; mușchii limbii, mușchii mimici, mușchiul maseter,
mușchiul temporal, mușchiul pterigoidian extern (lateral, medial).
Dinții sunt cele mai dure structuri ale organismului uman. Totalitatea dinților din
cavitatea bucală se numește dentiție.
În mod normal, omul are 32 de dinți permanenți: 16 pe arcada superioară și 16 pe
arcada inferioară. Dinții sunt împărțiți în 4 categorii, fiecare având poziție și roluri
bine definite:
– Incisivii (centrali și laterali), în număr de 8, rolul principal fiind fonator, în
pronunția consoanelor și mușcarea alimentelor.
– Caninii, în număr de 4: 2 superiori și 2 inferiori. Sunt cei mai importanți dinți,
de aceea, extracția acestora se face doar în cazuri extreme. Caninii fac trecerea
dintre incisivi și premolari și molari, fiind situați în locul unde arcada dentară
se curbează. Au funcția de sfâșiere a alimentelor și un rol estetic.

– Premolarii, în număr de 8: 4 superiori și 4 inferiori. Spre deosebire de canini, au
2 cuspizi. Au rol în mestecarea alimentelor, dar nu așa de important ca și molarii.
– Molarii, în număr de 12: 6 superiori și 6 inferiori, care realizează mestecarea
alimentelor.
Apariția dintelui pe scară animală a fost rezultatul unui îndelungat proces adaptativ,
determinat de însăși necesitatea supraviețuirii speciei, atributul major al dintelui fiind
acela de armă de atac și apărare.
FAMILII DE CUVINTE
Mușchiul situat între cele două maxilare și care pune în mișcare

falca inferioară se numește mușchi _____________________.
A mastica
În cavitatea bucală are loc ___________________ alimentelor.
masticator
Procesul de fragmentare a alimentelor în cavitatea bucală este
masticație numit _______________.
masticat Pentru a sfâșia și _______________ hrana, este nevoie ca dinții
să fie sănătoși.
masticare
Pentru a fi declanșată deglutiția, hrana trebuie să fie foarte bine
____________________________.
Mobilizarea oaselor se datorează unei formațiuni anatomice, nu-
mită ___________________.
A articula
Apofiza frontală ______________ cu osul frontal și osul nazal.
articulație
Mandibula este singurul os al craniului, _____________ cu osul
articulatoriu temporal.
articulat Osul hiod este singurul os ____________, fiind înconjurat de
mușchi și ligament.
nearticulat
Fonetica ______________ este responsabilă de producerea su-
netelor, vizând poziția și mișcarea buzelor, a limbii și a maxilarelor.
Ficatul este un organ ____________ și cel mai voluminos viscer.
Glandă Rolul __________________ salivare este de a înmuia alimentele
și de a participa la formarea bolului alimentar.
glandular
Sindroamele ___________________ autoimune sunt caracteri-
aglandular zate prin insuficiența mai multor glande endocrine.
poliglandulare Corionul, stratul profund al pielii, în care se găsesc doar vase
sanguine și nervi este un țesut conjunctiv _______________.
periglandular
Disecția glandelor suprarenale presupune îndepărtarea țesutului
______________.
9. Aparatul dento-maxilar 83

temporar –______________________
totalitate –_______________________
funcție –________________________
modificare –_____________________
minor –________________________
dur –__________________________
dependent –____________________
permanent –____________________
3. Completați enunțurile cu un lexem din Vocabularul tematic:

Disfagia sau _______________ este termenul care se referă la tulburările de în-
ghițire a hranei.
Cele două procese palatine se articulează pe linia _______________.
Aspectul și funcția dinților pot fi afectate de _____________ incisivilor superiori.
____________________ este procesul de deplasare spre posterior a maxilarelor
și a dinților.
Caninii sunt dinți conici, folosiți pentru ___________________ hranei.
a) ADM reprezintă un ansamblu de celule eucariote. A F

b) Funcțiile ADM sunt masticarea și digerarea hranei. A F
c) ADM este constituit din ATM și mușchi. A F
d) Maxilarul este format din țesuturi și organe. A F
e) Mușchii masticatori sunt responsabili de închiderea și deschiderea gurii. A F

a) _____________________________________________________________?
Mușchii masticatori sunt responsabili de închiderea și deschiderea gurii.
b) _____________________________________________________________?
Cele mai dure structuri ale organismului uman sunt dinții.
c) _____________________________________________________________?
Dentiția este totalitatea dinților din cavitatea bucală.

d) _____________________________________________________________?
Osul nepereche situat pe linia mediană se numește mandibulă.
e) _____________________________________________________________?
Dinții, baza maxilarelor și osul alveolar sunt părțile dure ale ADM.
1. a) Scrieți în spațiile libere numeralul corespunzător: două, trei, șase, douăzeci, treizeci
și doi, câte zece, primul, al doilea, primii.
Pe parcursul vieții, omul are ___________ dentiții: permanentă și provizorie.
Dinții de lapte se formează încă din perioada embrionară și erup de la vârsta de
__________ luni până la _______ ani. Dinții de lapte, __________ la număr, sunt
situați _________ pe fiecare arcadă dentară. De obicei, în jurul vârstei de _______
ani, toți dinții de lapte sunt înlocuiți de dinții permanenți. Dinții permanenți consti-
tuie ______________ set de dinți și, în mod normal, constituie _______________
de dinți. _________ dinți permanenți erup în jurul vârstei de 6 ani, când erup
_________ molari.1
b) Extrageți numeralele din textul de mai sus și numiți tipul lor.
2. Scrieți formele neologice ale numeralelor: doi / îndoit,

AMINTIȚI-VĂ!
trei / întreit, amândoi / amândouă, al doilea, al treilea.
Numeralul este partea de
3. Alcătuiți enunțuri în care cuvântul nouă să fie nume- vorbire, care exprimă determi-
narea numerică a obiectelor.
ral, pronume, adjectiv.
Numeralele se împart în sim-
ple (unu, una, doi, două, trei
4. Scrieți cu litere forma corectă a numeralelor din pa- etc.) și compuse (unsprezece,
ranteză. Explicați cu ajutorul dicționarului sensul douăzeci; al doilea, a doua;
acestor expresii: de două ori; o treime etc.).
a) Mai bine să întrebi de (100) ________________ Din punctul de vedere al sen-
sului, pe care îl exprimă, nu-
de ori, decât să greșești (1) _____ dată. Cine
merale se împart în 2 clase:
aleargă după (2) _______ iepuri, nu prinde nici cardinale și ordinale.
(1) ______. Numai cu (1) ________ floare nu faci Numerale cardinale expri-
primăvara. mă un număr concret când
b) A vorbi între (4) _________ ochi; om cu (2) însoțesc un substantiv sau
un număr abstract, când nu
_________ fețe; a nu se lăsa cu (1) ______ cu (2)
sunt legate de un substantiv.
________; în (2) _________ timpi și (3) ______
Numeralele ordinale expri-
mișcări; a umbla pe (2) _________ cărări; a lua la mă ordinea numerică, locul
(3) ___________ păzește; a fi în (9) _________ cer. pe care îl ocupă obiectele
sau acțiunile într-o succesi-
une (întâiul, primul, a doua,
al doilea).
1
după http://www.infodentis.com/explicatii-si-sfaturi/dentitia.html

5. Completați spațiile libere utilizând numeralul colectiv:
AMINTIȚI-VĂ!
a) În sala de așteptare sunt doi pacienți. __________
acuză durere de dinți. Numeralul colectiv
(desemnează un ansamblu
b) Stomatologul mi-a recomandat două tipuri de pas- de obiecte numărate)
te de dinți. ______________ conțin fluor.
Exemple:
c) Am un frate și o soră. _____________ suntem amândoi / amândouă
adepții unui mod sănătos de viață. ambii / ambele
d) Dan, Mihai și Sorin sunt din România. __________ tustrei / tustrele
tuspatru / tusopt...
studiază stomatologia. toți șase / toți unsprezece...
e) Ana merge în excursie împreună cu două colege.
Numeralul fracționar
____________ sunt bune prietene. (desemnează o fracție)
6. Scrieți numeralul fracționar corespunzător: Exemple:

un sfert
1/2 – ______________ 1/7 – �� o jumătate / o doime
1/4 – ______________ 1/5 – �� o treime
o cincime ...
1/3 – ______________ 1/ 8 – ��
Numeralul
7. Modificați sintagmele, utilizând numerale multipli- multiplicativ
cative: (desemnează proporția în
care crește o cantitate)
a) Citește de două ori mai mult. – ��
Exemple:
b) Muncește de zece ori mai mult. – �� îndoit / dublu
c) Câștigă de trei ori mai mult. –�� întreit / triplu
d) Depune de o sută de ori mai mult efort. – �� împătrit / cvadruplu
înzecit ...
8. Completați spațiile libere utilizând numeralul distri- Numeralul distributiv
butiv. (desemnează repartizarea
numerică a lucrurilor)
a) 10 persoane au intrat �� .
Exemple:
b) 16 cutii au fost repartizate �� . câte unul
c) 3 au ieșit �� . câte doi
d) 8 cărți au fost aduse �� . câte trei...
unul câte unul
e) 20 manuale au fost distribuite în mod egal �� . doi câte doi...
9. Completați spațiile libere modificând forma numeralului evidențiat:

a) Pentru a reuși, e nevoie de un efort (100) _____________.
b) Detartrajul și polizarea sunt două metode de igienizare, _____________ efec-
tuate de medicul stomatolog.
c) 1/3 ______________ din medicamentele administrate nu sunt eficiente.

Să comunicăm!
1. Se dă situația. Sunteți medic ortodont. S-a adresat un părinte al cărui copil are nevoie
să poarte aparat dentar.
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de 10-15 replici, în care să folosiți
cuvintele din vocabularul tematic.

TERMINOLOGIE
a) Un aparat dento-maxilar bine dezvoltat presupune STOMATOLOGICĂ
o __________________________________. Ocluzie dentară corectă –
b) Pacientul a fost diagnosticat cu ____________ este atunci când nu există
_____________________, care a fost provocată semne de afectare a articu-
de situarea maxilarului inferior în fața celui supe- lației temporo-mandibula-
re, iar masticația, vorbirea
rior. și aspectul fizionomic sunt
c) __________________________ a declanșat dez- satisfăcătoare.
voltarea asimetrică a maxilarelor. Ocluzie dentară inversă –
d) Lipsa contactului între dinții superiori și cei infe- maxilarul inferior este mai în
riori se numește _______________. față decât maxilarul superior,
astfel, dinții superiori calcă în
e) Dinții frontali superiori ai pacientului acoperă ju- spatele celor inferiori.
mătate din înălțimea dinților frontali inferiori, deci Ocluzie încrucișată – din-
vorbim despre __________________________. ții de pe maxilarul superior
sunt situați la interior față de
2. Încercuiți varianta corectă: cei inferiori de pe maxilarul
A. Ocluzia dentară corectă înseamnă: inferior, ceea ce poate cauza
dezvolarea asimetrică a ma-
a) un aspect fizionomic satisfăcător; xilarelor și, implicit, a feței.
b) afectarea funcției de masticare a aparatului den- Ocluzie dentară adâncă –
to-maxilar; dinții frontali superiori aco-
c) lipsa semnelor de afectare a articulației den- peră vertical mai mult de ju-
mătate din înălțimea dinților
to-maxilare. frontali inferiori.
B. Ocluzia încrucișată duce la: Protuzie – dinții din față, de
a) dezvoltarea simetrică a maxilarelor: pe maxilarul superior sunt
poziționați înainte față de
b) o dezvoltare mai bună a dinților frontali; dinții frontali inferiori, astfel
c) dezvoltarea asimetrică a maxilarelor și a feței. încât nu există contact între
aceștia.

C. Când dinții din față de pe maxilarul superior sunt situați înainte față de dinții
frontali inferiori, este vorba de:
a) protruzie;
b) ocluzie dentară;
c) ocluzie încrucișată.
CLASIFICAREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE

În pofida faptului că există numeroase grupări ale anomaliilor dento-maxilare,
nu a fost realizată încă o clasificare atotcuprinzătoare, care să includă și să definească
întreaga varietate a tablourilor clinice.
Clasificarea ocluzionistă a lui Angle (școala americană) include trei tipuri de clase
de malocluzii, clasificate conform raportului dentar static, pozițional al molarilor de 6
ani, considerat „cheia ocluziei dentare”.
Clasa I
Se caracterizează prin rapoarte nor-
male la nivelul molarilor de 6 ani, astfel
cuspidul mezio-vestibular al molarului
superior de 6 ani se articulează cu primul
șant mezial intercuspidian al molarului
de 6 ani inferior (cheia de ocluzie a lui
Angle). În această clasă se încadrează toa-
te anomaliile situate mezial de molarul
de 6 ani. Rapoarte neutrale de ocluzie
Clasa a II-a
Presupune rapoarte distalizate la nivelul molarilor de 6 ani (reperul inferior este
deplasat posterior față de cel superior). În această clasă sunt descrise două forme cli-
nice, cunoscute:
Ocluzie adâncă în acoperiș Ocluzie adâncă acoperită

Subdiviziunea 1 – este caracterizată prin rapoarte distalizate asociate cu prodenție
frontală superioară (ocluzia adâncă în acoperiș).
Subdiviziunea 2 – se caracterizează prin rapoarte distalizate și retrodenția frontalilor
superiori (ocluzia acoperită).
Clasa a III-a
Se caracterizează prin rapoarte meziale la nivelul molarilor de 6 ani respectiv po-
ziționarea reperului inferior mezial față de cel superior. Și aici se pot descrie două
subdiviziuni:
Subdiviziunea 1 – în care există o prognație inferioară, asociată uneori cu proalveolie
și prodenție, consecința unei creșteri mandibulare în raport cu maxilarul sub influența
factorilor ereditari și neuro-endocrini.
Subdiviziunea 2 – în care există un
fals prognatism mandibular, rapoartele
meziale ale ocluziei datorându-se nedez-
voltării maxilarului superior, ca o conse-
cință a factorilor generali sau a celor lo-
cali. Această clasificare foarte simplă are
dezavantajul că ia drept criteriu poziția
molarilor de 6 ani, care este variabilă și
totodată nu reflectă complexitatea factori-
lor etiologici; rămâne însă o clasificare de
referință foarte folosită în zilele noastre. Clasa a III-a / Subdiviziunea 1

10. Structura dentară
Dintele constituie unitatea morfologică și funcțională
a aparatului masticator, acțiunea căruia este dependen- VOCABULAR TEMATIC
tă de forța musculară, fiziologic necesară, dezvoltată de A acoperi; vb. – a pune ceva
mușchii masticatori. Din punct de vedere anatomic, din- peste un obiect cu scopul de
tele are două regiuni: a-l proteja.
a) coroana – porțiune a dintelui din afara osului, aco- Concomitent, ă, i, e; adj.,
adv. – care se petrece în ace-
perită de smalț, vizibilă în cavitatea bucală, care
lași timp (cu altceva).
contribuie la masticație (triturare), fonație, iar în
A erupe; vb. – a apărea, a se
zona anterioară a arcadelor dentare la fizionomie; forma.
b) rădăcina – parte a dintelui situată în osul maxilar, A împărți; vb. – a separa, a
care asigură implantarea dintelui. Un dinte poa- diviza.
te avea una sau mai multe rădăcini. Rădăcina se A lega; vb. – a uni.
prinde de osul maxilar cu ajutorul unor ligamente Provizoriu, -ie, -ii; adj. –
speciale numite ligamente periodontale. care durează un timp limitat;
Structura dinților cuprinde 4 tipuri distincte de țesut: temporar.
1. Smalțul dentar – țesut de origine ectodermală cu A se prinde; vb. – a se fixa.
cel mai mare grad de mineralizare din organism. Conține Vitalitate; s.f. – intensitate a
cantități mari de calciu și este foarte dur. Prin smalț nu proceselor de viață.
trec vase de sânge, motiv pentru care acesta nu poate fi
vindecat după ce este lezat. Smalțul protejează zonele mai profunde ale dintelui: dentina
și camera pulpară.
2. Dentina – structură organo-minerală, care formează masa de bază a dintelui atât
la coroană, cât și la rădăcină. Alcătuiește cea mai mare parte a dintelui și are o duritate
mai mică decât smalțul și cementul, la nivelul ei, ajungând atât vase de sânge, cât și
nervi din pulpa dentară prin niște canalicule dentinare microscopice.
3. Pulpa dentară – țesut conjunctiv lax, care asigură vitalitatea și nutriția dintelui.
Este format din vase de sânge și nervi, care împreună alcătuiesc un pachet vasculo-ner-
vos. În funcție de poziție, este împărțită in 2 zone: pulpa coronară și pulpa radiculară.
4. Cementul – țesut dur, care acoperă dentina radiculară de la colet (linia care
separă coroana de rădăcină) până la apex (vârful rădăcinii și locul de comunicare a
pulpei dentare cu țesuturile înconjurătoare, ce contribuie la inervația și menținearea
dintelui în alveolă). Cementul are două funcții importante: închiderea canaliculelor
dentinare și fixarea fibrelor periodontale pe suprafața sa.
În momentul în care coroana dentară este formată, osificarea maxilarului și a man-
dibulei este avansată. Concomitent cu formarea noii structuri osoase în jurul dintelui
ce erupe, fibrele de colagen leagă osul alveolar de cementul radicular, organizându-se
astfel ligamentul parodontal.
Parodonțiul este un complex de țesuturi, care topografic prezintă două forme dis-
tincte: a) parodonțiul apical – țesutul situat sub dinte, în continuarea rădăcinilor,
comunicând cu pulpa dentară prin foramenul apical. Este format din osul alveolar de
sub dinte, ligamentele periodontale, care ajută la implantarea dintelui, vase și nervi.

b) parodonțiul marginal – aparatul cu ajutorul căruia dintele se fixează în osul
alveolar, fiind compus din gingie, cement dentar, os alveolar și ligamente periodontale.
Totalitatea dinților din cavitatea bucală se numește dentiție. Dentiția poate fi pro-
vizorie și permanentă.
Dinții provizorii se mai numesc dinți de lapte sau dinți temporari. Dinții de lapte
încep să se formeze încă din perioada embrionară și erup de la vârsta de 6 luni până la 3
ani. În mod normal există 20 de dinți de lapte, 10 pe fiecare arcadă: 4 incisivi (2 incisivi
centrali și 2 incisivi laterali), 2 canini și 4 molari.
Dinții permanenți reprezintă al doilea set de dinți și, în condiții normale, numără
32 de dinți. Primii dinți permanenți apar până la vârsta de 6 ani, când erup primii mo-
lari și până la vârsta de 13 ani, 28 de dinți permanenți vor apărea pe arcadă. Ultimii 4
dinți permanenți, molarii de minte, apar, de obicei, între 18 și 25 de ani, însă de multe
ori aceștia erup chiar mai târziu sau pot rămâne incluși în osul maxilar.
FAMILII DE CUVINTE
Dentiția este un suport _____________ pentru mușchii feței.

A structura Alimentația nerațională cauzează o ____________________
deficitară a țesuturilor dentare.
structură
Anatomia dintelui se ocupă cu studiul ________________ din
structurare care este alcătuit dintele.
structurat Profesorul le explică studenților etapele în care ___________
protocoalele terapeutice.
structural
Medicul a prezentat, într-un mod bine _____________________,
motivele pentru care trebuie să facem regulat consultul stomatologic.
A inerva Nervul trigemen contribuie la ________ dinților și gingiilor.
inervație Nervii cranieni ________ organele de simț și mușchii capului.
Dintele este un organ dur, irigat de vase sangvine și ___________
inervare de nervi.
inervat Nervul trigemen prin ramurile sale asigură __________ dinților.
tratat – �� a forma– ��
a apăra – �� divizat – ��
10. Structura dentară 91

independent –�� moale – ��
posterior –�� a uni, a conecta- ��

a) Opiniile medicilor stomatologi referitor la albirea profesională a dinților sunt
_____________.
b) Rădăcina unui dinte ____________________ de osul maxilar cu ajutorul unor
ligamente.
c) Îngrijirea corectă a dinților contribuie la păstrarea sănătății și _______________
dinților.
d) Dinții ________________ sau dinții de lapte încep __________________ de la
vârsta de 6 luni.
e) Smalțul ___________________ coroana dentară.
a) Structura dinților cuprinde patru țesuturi distincte. A F

b) Smalțul dentar conține cantități mici de calciu. A F
c) Dentina are o duritate mai mare decât smalțul și cementul. A F
d) Parodonțiul este o complexitate de țesuturi clasificate în parodonțiul
A F
apical și marginal.
e) Dintele se fixează în osul alveolar cu ajutorul parodonțiului apical. A F
2. Formați enunțuri complete, unind secvențele din coloana 1 cu cele din coloana 2.
1 2
1. Porțiunea dintelui vizibilă în cavitatea bucală a) de pulpa dentară.
2. Din cauza că nu este un țesut vascularizat, b) este coroana.
c) cementului dentar.
3. Vitalitatea și nutriția dintelui este asigurată
d) pot rămâne incluși în osul
4. Închiderea canaliculelor dentinare este una maxilar.
dintre funcțiile
e) smalțul dentar nu poate fi
5. De multe ori molarii de minte tratat.

a) _____________________________________________________________?
Dintele este unitatea morfologică și funcțională a aparatului dento-maxilar.

b) _____________________________________________________________?
Din punct de vedere anatomic, dinții sunt formați din 2 regiuni: coroană și dentină.
c) _____________________________________________________________?
Funcția smalțului este de a proteja zonele profunde ale dintelui.
d) _____________________________________________________________?
Osificarea maxilarului și a mandibulei este avansată, dacă coroana dentară este formată.
e) _____________________________________________________________?
Vasele de sânge și nervii din pulpa dentară ajung la nivelul dentinei prin intermediul
canaliculelor dentinare microscopice.
4. Aranjați în ordine cronologică etapele de formare a aparatului dento-maxilar:

a) formarea dinților provizorii în perioada embrionară;
b) eruperea dinților permanenți;
c) formarea coroanei dentare;
d) eruperea dinților de lapte la vârsta de 6 luni;
e) osificarea maxilarului și a mandibulei;
f) apariția molarilor de minte.
5. Identificați cuvintele care denumesc structuri ale dintelui:

Structuradentarăcoroanădințiprovizoriiaparpearcadadentarășirădăcinăformează
smalțdentareruplavârstadeșaselunipânălatreianidentinăseformeazăînperioadaem
începsăaparămolariidemintepulpădentarăvaseledesângeșinerviicementavansatăet
parodonțiuprinintermediulcanaliculelordentinaremicroscopiceaprotejazoneledin
6. Completați textul „Structura dentară” cu informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
1. Scrieți forma corectă a adjectivului pronominal po- Pronumele / adjectivul

sesiv: pronominal posesiv
a) Dinții (eu) ____________ sunt sănătoși. Eu → (al) meu, (a) mea

(ai) mei, (ale) mele
b) Dinții (ei) ____________ provizorii erup la vârsta Tu → (al) tău, (a) ta
de 6 luni. (ai) tăi, (ale) tale
c) Rezultatele (el) _____________ accentuează exer- El, ea → (al) său, (a) sa
citarea profesiunii de medic stomatolog. (ai) săi, (ale) sale
d) În activitatea (dvs.) ____________ un factor de- Noi → (al) nostru, (a) noastră
terminant este profesionalismul. (ai) noștri, (ale) noastre
Voi → (al) vostru, (a) voastră
e) Unul din obiectivele studiului (tu) __________ a
(ai) voștri, (ale) voastre
fost considerația pacientului.
Ei, ele → (al) lor, (a) lor
(ai) lor, (ale) lor

2. Transformați îmbinările la plural. Alcătuiți propoziții.
a) Dentiția mea – ___________________
b) Dintele tău – _____________________
c) Structura lui – ___________________
d) Regiunea lui – ___________________
e) Nivelul ei – ______________________
3. Înlocuiți substantivele cu un adjectiv pronominal posesiv corespunzător:

Formarea dinților – _________________________________________________
Regiunile dinților – _________________________________________________
Funcția smalțului – _________________________________________________
Osificarea mandibulei și maxilarului – __________________________________
Nivelul dentinei –___________________________________________________
4. Completați enunțurile cu formele pronumelui posesiv.

a) Organizația este __________ (noi). d) Lucrările sunt _____________ (tu).
b) Tratamentul este __________ (ea). e) Operațiile sunt ____________ (eu).
c) Procedura este ___________ (tu). f) Chestionarul este __________ (ei).
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Sunteți medic pedodont. Explicați-i unei mame ce trebuie să facă

atunci când copilului îi apar primii dinți și de ce este importantă îngrijirea corectă a
dinților de lapte. Folosiți cuvintele: dinți de lapte, vârstă de 6 luni, simptome, iritabilitate,
a penetra, gingie, disconfort, a curăța, cavitate bucală, badijonare, pastă de dinți pentru uz
infantil, smalț fragil, carii dentare, a afecta, dentiție permanentă:
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de 10-15 replici, în care să folosiți
ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: STOMATOLOGICĂ
a) _________________ este o afecțiune rar întâlnită. Anodontiție, s. f. – anomalie
b) Dintele cu un volum foarte mic este numit dentară de număr, caracteri-
_______. zată prin absența unuia sau
mai multor dinți de pe ar-
c) ________________ sunt celule care inițiază for- cadă [gr. an ”fără” + odous –
marea cementului radicular. dinte].

d) Cementul dentar este țesutul care acoperă supra-
fața radiculară a dinților, iar celulele mature, spe- ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
cifice lui, sunt _____________. STOMATOLOGICĂ
e) Dacă la nivelul genelor responsabile de dezvoltarea
Denticul, -e; s. n- formațiu-
dentinei au loc mutații apare ________________ ne dentinară sferică, care se
imperfectă. formează în cavitatea pulpa-
ră a dinților. Cu acest termen
2. Încercuiți varianta corectă: sunt denumiți, uneori, dinții
foarte mici ca volum.
A. Elementul „an” din structura termenului „anodonție”
Dentinogeneză, s. f. – for-
înseamnă:
mare progresivă a dentinei
a) durere; [gr. odous ”dinte” + genos,
b) lipsă a durerii; genesis ”care produce, care
ia naștere”]/
c) fără.
Cementoblast, -e; s. n. – ce-
B. Elementul „blast” din structura termenului „cemen- lulă mezenchimală participă
toblast” înseamnă: la formarea cementului den-
a) piatră; tar, în procesul mineralizării
acestuia, formând substan-
b) cement; ța preosoasă, și organică a
c) germen. viitorului cement [lat. cae-
mentum,i ”piatră brută de
C. Denticulul este: construcție” + gr. blastos
a) un dinte mic ca volum; ”germen, embrion”].
b) un dinte mare ca volum; Cementocit, -e; s. n – celulă
matură, care face parte din
c) un dinte neerupt. structura țesutului dentar
[lat. caementum, i ”piatră
3. Analizați imaginea alăturată. Numiți elementele din brută de construcție” + gr.
care este format un dinte. kytos ”celulă”].

MODIFICĂRILE DE STRUCTURĂ DENTARĂ

Modificările de structură dentară apar fie în perioada de formare a matricilor
organice (hipoplazii), fie în cea a mineralizării (displazii, hipocalcifieri). Diagnostica-
rea lor este simplă, fiind vizibile pe fețele vestibulare, odată cu erupția dinților, având
forma de puncte, gropițe, fisuri, depresiuni, linii sau benzi paralele cu marginea liberă
a dintelui. Culoarea smalțului afectat poate fi albicioasă, gălbuie, brună, negricioasă,
iar suprafața smalțului este rugoasă, dar rezistentă.
Factorii care determină apariția modificărilor de structură dentară sunt: rubeola,
deficitul de vitamina A, C, D, precum și insuficiența de calciu sau fosfor. Alături de alte
simptome, hipoplaziile întregesc tabloul clinic al rahitismului. Disfuncțiile endocrine,
în special, hiposecreția de parathormon, influențează mineralizarea și pot determina
hipoplazii. Hipoplaziile de smalț pot fi asociate cu unele anomalii ereditare din cadrul
sindroamelor generale. Pot fi prezente la copiii cu tulburări cerebrale, sindrom nefrotic,
intoxicații cu plumb sau fluor, în zonele industriale.
La nivel dentar, Fluoroza se manifestă prin pătarea smalțului, care devine rugos și
friabil și are o culoare brună.
Displaziile izolate ale unor dinți permanenți apar din cauza infecției sau a unor
traumatisme de care a suferit dentiția temporară. De exemplu, hipoplaziile premo-
larilor secunzi apar din cauza proceselor infecțioase ale molarilor temporari și sunt
cunoscute ca dinții Turner. Premolarii doi erup precoce cu rădăcina incomplet for-
mată, cu modificări de volum, formă, structură și cu susceptibilitate crescută la carie.
Traumatismele incisivilor temporari și procesele inflamatorii ale acestora pot interfera
cu formarea incisivilor permanenți, determinând apariția unor hipoplazii, în special
spre marginea incizală.
Colorațiile dentare intrinseci pot fi cauzate de pigmenții melanici, hemoragii in-
trapulpare, terapii endodontice sau tratament cu tetraciclină. Copiii care au primit
tratament cu tetraciclină în perioada calcificării dinților temporari sau permanenți vor
prezenta o culoare galben-brună a acestora sau colorații de la gri spre negru.

11. Igiena cavității bucale
Igiena cavității bucale reprezintă o metodă importantă
de profilaxie și tratament a diverselor boli ale gingiei. VOCABULAR TEMATIC
Procesul presupune curățarea dinților, a gingiilor și chiar Curățare, -i; s.f. – îndepărta-
a limbii într-un timp relativ scurt. rea impurităților.
Principalele procedee de igienizare a cavității bucale Periaj, -e; s.n. – a curăța cu
sunt: periajul, folosirea aței dentare sau a apei de gură, ajutorul unei perii.
alimentația corectă, consultul de specialitate. Ață dentară – fibra subțire,
Periajul dentar se poate efectua cu periuța clasică, elec- ce servește la îndepărtarea
resturilor alimentare din
trică sau cu ultrasunete. Specialiștii ne recomandă perierea
spațiile interdentare.
dinților de 2-3 ori pe zi, acordând atenție tehnicii de spălare
Apă de gură – produs anti-
corectă. Periajul trebuie să se realizeze cu periuța în unghi septic, ce participă la înde-
de 45 de grade față de suprafața dinților; se execută mișcări părtarea plăcii bacteriene.
rotative, pe exteriorul și interiorul dinților (pe verticală). Periuță, -e; s.f. – obiect folo-
O periuță se schimbă în fiecare 3-6 luni. Aceasta trebu- sit la curățat.
ie înlocuită la primele semne de uzură, pentru a nu reduce Filament, -e; s.n. – formație
eficiența periajului. Adulții și copiii cu vârsta peste 10 ani în formă de fir lung și subți-
trebuie să folosească periuțe pe care e specificat „mediu” re din țesuturile animale sau
vegetale.
(duritatea filamentelor este medie). Copiii și pacienții cu
probleme parodontale, la recomandarea medicului, vor Uzură, -i; s.f. – deteriorare.
folosi periuțe „soft” (moi) și vor fi atenționați să adopte Duritate, -i; s.f. – calitate a
unui lucru de a fi dur, sever,
o tehnică specială de periaj. aspru.
Ața dentară, folosită corect, ajută la îndepărtarea plă-
Îndepărtare, -i; s.f. – acțiu-
cii bacteriene și a resturilor alimentare din spațiile inter- nea de înlăturare, eliminare.
dentare și sub joncțiunea dentogingivală. Placa bacteriană Tartru, -e; s.n. – substanță
este principala cauză a cariilor dentare și parodontopatii- calcaroasă de culoare gălbu-
lor, de aceea se recomandă utilizarea zilnică a aței dentare. ie, ce se depune pe coroana
Apa de gură este un mijloc eficient de igienizare a dinților.
cavității bucale. Folosirea apei de gură după curățarea Abraziv, -ă, -i, -e; adj. – care
dinților previne apariția cariilor, protejează cavitatea bu- are proprietatea de a roade
prin frecare.
cală și consolidează smalțul dinților.
Alimentația corectă presupune consumul de alimente
ce conțin o cantitate redusă de zahăr, carbohidrați sau amidon. Pentru a avea dinți
sănătoși, se recomandă consumul de fructe și legume, carne, lapte, brânzeturi.
Cea mai eficientă metodă de evaluare a stării igienei bucale și a metodelor folosite
este vizita la medicul stomatolog. Doar în cabinetul specialistului se poate efectua o
igienizare profesională periodică.
Controlul stomatologic de rutină include următoarele proceduri:
1. Detartrajul: îndepărtarea tartrului dentar, a plăcii bacteriene efectuată manual
sau cu ajutorul unor instrumente speciale (aparate cu ultrasunete).
2. Polizarea dinților: procedeu necesar după îndepărtarea tartrului, se realizează
cu ajutorul unei substanțe abrazive sau a unei periuțe speciale cu cap rotativ.
3. Radiografii dentare cu raze X, recomandate numai dacă este cazul.
11. Igiena cavității bucale 97

FAMILII DE CUVINTE
Într-o instituție de învățământ este importantă respectarea con-

Igienă
dițiilor ______________.
igienizare ____________ orală păstrează dinții curați.
igienic ____________ dentar realizează periajul profesional.
Medicii recomandă ____________ profesională cel puțin o dată
igienist
la șase luni.
__________ corectă a dinților presupune respectarea unui șir

A curăța de reguli.
Tartrul a fost __________ manual ceea ce i-a provocat pacien-
curățare
tului durere.
curățat Medicul ___________ dinții cu aparatul ultrasunet pentru a
evita incomoditățile.
Spălatul pe mâini e o importantă acțiune ______________ a

Profilaxie bolilor respiratorii.
profilactic Igienizarea dentară reprezintă un tratament _______________ .
profilactiv Alimentația sănătoasă este o metodă de ___________ a bolilor
dentare.
utilizare – ______________________________________________________
metodă – ______________________________________________________
eliminare – _____________________________________________________
a face – ________________________________________________________
lipsă – _________________________________________________________
controlat – _____________________________________________________
modern – ______________________________________________________
a ridica – ______________________________________________________

a) ____________ trebuie efectuat de cel puțin două ori pe zi.

b) ____________ este utilizată pentru îndepărtarea plăcii dentare.
c) Igiena cavității bucale include procedeele de ___________ a dinților, gingiilor.
d) __________________ este îndepărtarea tartrului.
e) Folosirea ___________________ se recomandă după periajul dinților.
a) Igiena cavității bucale reprezintă o metodă de tratament. A F

b) Periajul se realizează cu periuța în unghi de 45 de grade față de su-
A F
prafața dinților.
c) Alimentația corectă presupune consumul de alimente ce conțin o
A F
cantitate redusă de zahăr.
d) Placa bacteriană este principala cauză a cariilor dentare. A F
e) Detartrajul reprezintă o metodă de tratament al cariilor dentare. A F
1 2
1. Igiena cavității a) reprezintă imaginea dinților obținută prin expunerea
bucale la raze electromagnetice.
2. Periajul este b) este îndepărtarea profesională a tartrului și a plăcii
bacteriene.
3. Ața dentară
c) metodă de prevenție a cariilor dentare.
4. Polizarea dinților
d) include periajul, folosirea aței dentare și a apei de
5. Apa de gură gură.
6. Detartrajul e) este numită și șlefuirea dinților.
7. Alimentația f) presupune consumul de fructe și legume.
corectă g) ajută la îndepărtarea resturilor alimentare din spațiile
8. Radiografia interdentare.
dentară h) este o soluție antiseptică.

a) _____________________________________________________________?
Vizita la stomatolog este cea mai importantă metodă de evaluare a igienei cavității
bucale.
b) _____________________________________________________________?
Periajul dinților se efectuează cu periuța clasică, electrică sau cu ultrasunete.

c) _____________________________________________________________?
Periuța de dinți trebuie schimbată la primele semne de uzură.
d) _____________________________________________________________?
Alimentația optimă menține sănătatea dinților.
e) _____________________________________________________________?
Se recomandă vizita la medicul stomatolog o dată sau de două ori pe an.
4. Identificați intrusul. Argumentați alegerea.

a) periajul dentar;
b) îndepărtarea plăcii bacteriene;
c) folosirea apei de gură;
d) folosirea aței dentare;
e) formarea plăcii bacteriene.
5. Recunoașteți cuvintele care indică procedeele de igienizare a cavității bucale:

bdlortuiaertucvperiajboldtraenbfoautrioplanfhkiolos
vasrtuioprtevnațădentarăaopoutruibnfrtuipansament
varteuiopapadegurăvadreuipolitrafruiplcvasrteiopvtic
alimentațiacorectăiopartesdiopvcadramiupzadrabvale
6. Completați textul „Igiena cavității bucale” cu informații suplimentare.
Pronumele relativ:
1. Completați spațiile libere cu pronumele interogativ
corespunzător: ce?, cine?, care?, pe cine?, al cui?, cui? cine, care, ce, cât, câți, câte;
a) ______ alimente afectează sănătatea dinților ? Pronumele interogativ:

b) ______ efectuează igienizarea profesională? care?, cine?, ce?, cât?, câți?,
c) ______ clinică oferă pacienților servicii de calitate? câte?.
d) ______ dinte vă doare? Pronumele
e) ______ a realizat această intervenție chirurgicală? demonstrativ:
f) ______ i se adresează medicul? – pronume demonstrativ de
g) ______ este manualul de stomatologie? apropiere: acesta, aceasta,
aceștia, acestea;
h) ______ ai examinat acum?
– pronume demonstrativ
i) ______ ai remarcat în timpul practicii stomatologice? de depărtare: acela, aceea,
j) ______ este pacientul? aceia, acelea;
– pronume demonstrativ de
identitate: același, aceeași,
aceiași, aceleași.

2. Includeți în contexte următoarele forme ale pronumelor relative: pe care, ce, cine, al
cui, care:
a) Am ales stomatologia _______ mi-a plăcut mereu.
b) Prefer să examinez lucrurile despre ______ v-am întrebat.
c) Am ales specialitatea __________ mi-am dorit-o.
d) Mă întreb ______________ pastă de dinți să aleg.
e) ______________ studiază mult reușește.
f) Profesorul a întrebat __________ este manualul.
g) Am tratat ____________ mi-a spus el.
3. Transcrieți enunțurile, utilizând formele de singular și plural ale pronumelui de-

monstrativ:
a) Aceeași programare poate fi efectuată telefonic sau pe internet.
b) Aceeași reglementare obligă stomatologul să realizeze fișa pacientului.
c) Radiografiile dentare se efectuează în aceeași clădire.
d) Repartizarea uniformă a luminii în aceeași zonă de lucru asigură confort medi-
cului și pacientului.
e) Un cabinet modern respectă aceeași regulă și același principiu.
4. Completați enunțurile cu formele pronumelor demonstrative corespunzătoare:

Perceperea ________________ tratament stomatologic de către _____________
pacient se realizează prin intermediul durerii, dar și prin __________________
zgomot. __________________ turbină, __________________ aspirator de saliva
produc tulburări și incomodități pacienților. Pentru a evita __________________
stres emoțional, doctorii utilizează diferite programe muzicale în sala de așteptare.
Pacienții apreciază __________________ atmosfera plăcută, comoditatea și igiena
din cabinetul stomatologic.
5. Scrieți forma corectă a pronumelui demonstrativ:

– _________________ examinări
– _________________ încredere
– _________________ asigurare
– _________________ recomandare
– _________________ documente
– _________________ motive

Să comunicăm!
1. Se dă situația: Pacientul se află în cabinetul stomatologic pentru un control de rutină.

Medicul constată depunerea tartrului de 3 mm pe smalț și îi recomandă pacientului
efectuarea detartrajului.
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de 10-15 replici în care să folosiți
ELEMENTE DE
1. Completați propozițiile de mai jos cu termenul potri- TERMINOLOGIE
vit din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: STOMATOLOGICĂ
a) Tartrul supragingival este îndepărtat prin ____ Igienizare, -i; s.n. – acțiunea
de a face să corespundă nor-
________________ cu ultrasunete. melor igienice.
b) _____________ se efectuează cu ajutorul turbinei Detartraj, -e; s.n. – acțiunea
dentare. de a curăța de tartru.
c) Periajul profesional și detartrajul sunt metode de Polizare, -i; s.f. – acțiunea de
__________ profesională. prelucrare a unei suprafețe;
șlefuire.
d) _______________ dinților este recomandat după
Periaj, -e; s.n. – curățare de
fiecare masă.
impurități.
A. O metodă modernă de prevenire a cariilor dentare la copii reprezintă:
a) polizarea;
b) sigilarea;
c) bruxismul.
B. Tratamentul stomatologic ce constă în suplinirea cantității de fluor a dinților este:
a) igienizarea;
b) bruxismul;
c) fluorizarea.
C. Tulburarea caracterizată prin încleștarea maxilarelor și durerea cronică a articulației
temporo-mandibulare se numește:
a) bruxism;
b) periaj;
c) detartraj.

3. A) Identificați procedurile stomatologice din următoarele imagini și argumentați
în 5 enunțuri eficiența acestora:
1. ____________________________ 2.
_____________________________
3. ____________________________ 4. _____________________________
____________________________________________________________________
B) Exprimați-vă opinia!
Elaborați textul unui spot publicitar pentru o pastă de dinți eficientă, utilizând
următoarele repere: de unde poate fi cumpărat produsul, preț, ambalaj, garanție,
componență…1
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
_______________________________________________
1
http://www.itsybitsy.ro/enciclopedie-zimitot/pasta-de-dinti/

DESPRE AIR-FLOW1
Air-flow-ul este o procedură modernă de igienizare profesională a dinților, destinată
îndepărtării în detaliu a plăcii bacteriene și a petelor de nicotină, cafea și alimente colo-
rate. De asemenea, air-flow-ul oferă și un masaj gingival eficient, care stimulează circu-
lația sangvină locală, fiind recomandat în asociere cu detartrajul ultrasonic și periajul
profesional sau ca procedură unică, repetată odată la 3 luni. Air-flow-ul proiectează pe
dinți un jet de particule cu un conținut ridicat de bicarbonat de sodiu și apă, asigurând
o curățare intensă a zonelor mai greu accesibile și o senzație de prospețime a cavității
bucale. S-a observat că la 98% dintre cazuri care și-au realizat un tratament profilactic
Air-flow, sângerările gingivale au dispărut și culoarea gingiei a revenit la normal.
Când se folosește?
• Ca procedură de profilaxie dentară, pentru igienizarea cavității bucale, o dată la
3 luni;
• Pentru curățarea suprafețelor ocluzale, înaintea efectuării sigilărilor dentare;
• Înaintea aplicării aparatelor ortodontice fixe și în timpul purtării lor;
• Curățarea bonturilor dentare înaintea cimentării definitive a unei lucrări
protetice;
• După realizarea detartrajului pentru finisare;
• Pentru curățarea cu eficiență maximă a colorațiilor extrinseci datorate consu-
mului de alimente și băuturi colorate, cafea, tutun.
DESPRE DUȘUL BUCAL2

Primul duș bucal a fost fabricat în Statele Unite în anul 1962 și până azi se bazează pe
același principiu: o pompă puternică și de mici dimensiuni propulsează un jet de lichid
intermitent, în spațiile interdentare și subgingivale, îndepărtând resturile alimentare și
bacteriile colonizate acolo. Majoritatea producătorilor de dușuri bucale au făcut doar
modificări de design și au inovat în principal asupra fiabilității, comodității în utilizare
și mărirea arealului de utilizare.
Utilitatea acestui instrument se explică prin faptul că în cavitatea bucală există su-
prafețe ce nu puteau fi curățate, creând importante beneficii medicilor dentiști. Jetul
de apă pătrunde în spații în care periuța de dinți nu poate pătrunde, iar ața dentară,
uneori, neutilizată corect, împinge resturile alimentare și mai mult subgingival. În plus,
curățarea sub punțile dentare sau aparatele ortodontice devenea foarte greoaie, dacă
nu imposibilă, fără un duș bucal.
EXERCIȚIU: Numiți alte metode de igienizare bucală.
1
http://lifedentalspa.ro/index.php/despre-air-flow
2
http://dus-bucal.com/2013/10/17/ce-este-un-dus-bucal/

12. Cabinetul stomatologic modern1
O clinică dentară trebuie să dispună de o locație ul-
tramodernă. VOCABULAR TEMATIC
Obiectivul clinicii este să ofere pacienților săi trata- Echipament, -e; s.n. – an-
mente și soluții orice de problemă prin servicii de: en- samblul pieselor, dispoziti-
dodonție, chirurgie, estetică dentară și facială, protetică, velor, aparatelor și mașinilor
care deservesc un sistem
ortodonție, prevenție oncologică, imagistică. tehnic.
Clinica dentară trebuie să corespundă celor mai înalte A dota, vb. – a utila o insti-
standarde în domeniul echipamentului medical. Clinica tuție, o întreprindere etc. cu
urmează să fie dotată cu aparatură de ultimă generație. cele necesare desfășurării
Pe lângă o ambianță agreabilă, echipa de medici inclu- activității.
de doctori bine pregătiți profesional. Pentru a presta ser- Empatie, -ii; s. f. – 1. formă
vicii de calitate, este nevoie de o relație bună între medic de intuire a realității prin
identificare afectivă.
și pacient și de empatie față de acesta. Medicul își exercită
Abnegație, -ii; s. f. – devota-
serviciul prin muncă, abnegație și conștiinciozitate. ment (dus până la sacrificiu);
Într-un cabinet stomatologic modern, datorită meto- abnegare.
delor tehnologice noi, pacienții au acces la diferite tra- Conștiinciozitate, -i; s. f. –
tamente dentare de calitate, eficiente și lipsite de durere. însușirea de a fi conștiincios;
Echipa stomatologică se constituie din câteva persoane: corectitudine, seriozitate,
o asistentă dentară, un tehnician dentar, un chirurg, un scrupulozitate.
ortodont, un implantolog, un protetician, un endodont Primat, -e; s. n. – importan-
ță primordială; întâietate,
și un pedodont. primordialitate.
Într-o clinică stomatologică modernă activează spe- Manoperă, -e; s. f. – mun-
cialiști în toate domeniile medicinei dentare: ortodonție, că manuală depusă pentru
pedodonție, endodonție, protetică, implantologie, estetică efectuarea unei lucrări; plată
dentară și chirurgie dentară. pentru această muncă.
Epoca digitală a revoluționat știința medicală, inclusiv Ramură, -i; s. f. – diviziu-
stomatologia. Aplicarea tehnologiilor moderne și a mate- ne, sector al unei discipline
științifice, al unei activități
rialelor noi înlesnesc metodele de lucru ale medicului în practice etc.
executarea unui act medical corect și desăvârșit. Edentat, -ă, -ți, -te; adj., s.n. –
care nu are dinți; fără dinți.
Serviciile care se realizează în cabinetul stomatologic
Chirurgia stomatologică este una dintre ramurile cele mai importante și solicitante.
Printre manoperele incluse în chirurgie sunt: extracții simple, extracții de molari de
minte, odontectomii, chistectomii, remodelări gingivale, repoziționări de nerv etc.
Chirurgia stomatologică orală se divide în două subramuri:
1. Chirurgia oro-dentară (oro-maxilo-facială – OMF sau buco-maxilo-facială –
BMF). Chirurgia oro-maxilo-facială se referă la intervențiile de amploare, reducerea
fracturilor oro-maxilo-faciale, tumori (cancer oral) etc.
2. Chirurgia dento-alveolară. De exemplu: extracțiile dentare, rezecția apicală,
chirurgia parodontală, implantul dentar etc.
1
http://www.doctorstoma.ro/servicii/chirurgie-orala-dentarahttp://dentalx.ro/servicii-stomatologice/
12. Cabinetul stomatologic modern 105

Protetica se ocupă de realizarea coroanelor și punților din porțelan, zirconiu sau
ceramică, inlay-uri și onlay-uri, elemente din metale prețioase.
Ortodonția se ocupă cu îndreptarea dinților și corectarea tuturor defectelor de
ordin estetic sau funcțional prin aplicarea de aparate ortodontice (gutiere, aparate
mobile, aparate fixe).
Implantologia este o ramură a chirurgiei. Procedurile incluse cuprind inserarea
implanturilor redând pacienților estetica, funcționalitatea care ameliorează calitatea
vieții pacienților edentați.
Odontologia se ocupă cu tratarea cariilor și refacerea directă a formei și aspectului
dinților. Pentru a preveni afecțiuni grave și a prelungi sănătatea dentară, odontologul
va reface dinții afectați de carii și de traumatisme.
Endodonția se ocupă cu tratamentele de canal.
Profilaxia ține de sănătatea orală completă, ce constă în manoperele efectuate la
controlul periodic recomandat la fiecare 6 luni.
Estetica dentară cuprinde toate manoperele și lucrările necesare pentru reabilitarea
estetică a zâmbetului, cuprinzând albiri profesionale, fațete dentare ceramice, proceduri
parodontale de remodelare a gingiei.
Parodontologia se ocupă cu tratarea și menținerea stării de sănătate a gingiilor și
a țesutului parodontal.
FAMILII DE CUVINTE
____________ sunt accidente frecvent întâlnite la copii.

Traumatizare
În vacanță a avut o experiență ____________ .
traumatolog
Un dinte ____________ și afectat de carie poate dezvolta boli
traumatizat ale pulpitei.
traumatism O extracție complicată, cu ____________ osului, va fi însoțită
de o vindecare de lungă durată.
traumatizant
____________ a acordat primul ajutor în cazul unui accident.
A soluționa Câteva din aceste ____________ pot fi aplicate direct pe gingie.
soluție Primul centru clinic privat oferă ____________ diferitor tipuri
de tratamente la standarde europene.
soluționare
Orice devine ____________ dacă apelăm la specialiști.
soluționabil Acea situație a fost ____________ cu succes.
soluționat Doctorul din această clinică ____________ doar cazuri grave.

refacere = ___________________ restabilire = ______________________
utilizare = ___________________ corijare = ________________________
asamblare =__________________
perfecțiune ≠ ________________ complex ≠ ________________________
identic ≠ ____________________ pentru ≠__________________________
înnegrire ≠__________________

a) ____________ dentare uzate trebuie înlocuite.
b) Odontologia este ____________ stomatologiei care se ocupă cu tratarea cariilor
și refacerea formei dinților.
c) Restabilirea integrității estetice și a funcției masticatorii la pacienții ____________
necesită implantare și protezare.
d) Această clinică angajează specialiști cu experiență, cunoștințe de limba română,
rusă, engleză, ____________ , seriozitate și perseverență.
e) Stomatologii își practică cu ____________ profesiunea.
4. Alcătuiți enunțuri cu următoarele sintagme:

Echipamente stomatologice ��
Suprafețe dentare ��
Pulbere specială ��
Intervenții complicate ��
Reabilitare dentară ��
a) Parodontologia este specialitatea dentară care se ocupă cu tratamen-

A F
tele de canal.
b) Utilările clinicii includ aparatură de ultimă generație. A F
c) Pentru a presta servicii de calitate este nevoie de o relație bună între
A F
medic și pacient.
d) Pacienții au acces la câteva tratamente dentare de calitate, eficiente
A F
și lipsite de durere.
e) Specialistul de protetică corectează defectele de ordin estetic sau func-
A F
țional.

2. Găsiți în coloana a doua definițiile cuvintelor din prima coloană:
1 2
a) Tratament special efectuat în unități sanitare pentru vin-
1. Ciment decarea diverselor boli.
b) Închiriere. ◆ Chirie plătită pentru anumite lucruri luate în
2. A infiltra folosință temporară. Un loc anume, precis determinat.
c) Material de construcție în formă de pulbere fină, obținut
3. Procedură prin măcinarea clincherului și care, în contact cu apa, face
priză și se întărește.
4. Locație
d) A atrage cuiva atenția asupra consecințelor (negative ale)
unor acțiuni; a informa în prealabil.
5. Pedodonție
e) A îndeplini o muncă, a desfășura o activitate.
6. A dispune f) Îngrijire a dinților la copii.
g) A hotărî, a decide; a ordona. 2. Intranz. A avea la dispozi-
7. A preveni ție, a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva după
propria dorință.
8. A presta h) A pătrunde și a curge, a trece, a străbate, a se strecura
treptat într-un mediu poros.

a) _____________________________________________________________?
Coroanele pot fi realizate fie pentru a preveni pierderea dinților tratați pe canal, fie
în scop estetic.
b) _____________________________________________________________?
Chirurgia oro-maxilo-facială se efectuează de cele mai multe ori în spitale specializate,
cu internare, deoarece este nevoie de asistența permanentă a personalului medical.
c) _____________________________________________________________?
Metodele moderne de sterilizare asigură un mediu perfect aseptic și antiseptic.
d) _____________________________________________________________?
Avantajele unei clinici dentare sunt: serviciile stomatologice integrate și timpul scurt
de soluționare a problemelor dentare.
e) _____________________________________________________________?
Profilaxia și detartrajul sunt o condiție esențială pentru menținerea sănătății orale.

a) Epoca digitală a creat mari avantaje în stomatologie.
b) Dotările clinicii se fac cu aparatură de ultimă generație.
c) Specialistul de protetică realizează: coroane și punți din porțelan.
d) Chirurgia stomatologică este una dintre ramurile cele mai importante și solicitante.

5. Identificați cuvintele care indică manoperele incluse în chirurgia stomatologică:
compleextracțiisimpleclasiceceaiatentpielecatibdse
savureazăchistectomieviațădoarlamaximumlainfor
funcțiiprogrameremodelărigingivalesuplimentares
instantodontectomiimairepoziționăridenervuneori
6. Completați textul cu informații suplimentare. Enumerați pașii ce urmează a fi realizați.

Orice cabinet stomatologic trebuie să respecte câteva reguli și principii de bază.
Pentru a crea o atmosferă potrivită tratamentului stomatologic e necesar:
a) Să avem o iluminare perfectă și pe cât posibil lumina să fie naturală.
b) Să oferim o acuitate vizuală exactă în zona de lucru, pentru a asigura condiții
potrivite medicului.
c) Să avem nuanțe delicate și agreabile ale culorilor în cabinetul stomatologic,
pentru a predispune la calmitate și pentru crearea unei ambianțe potrivite tra-
tamentului stomatologic.
d) Să reducem stresul emoțional ��
e) Să folosim aparatură modernă ��
f) Să lucrăm în echipă ��
g) ��
h) ��
CONJUGĂRILE VERBULUI
I II III IV
-a, -ia -ea -e -i -î
a discuta (Ø) a putea a zice a vorbi (-esc) a coborî
a trata (-ez) a vedea a merge a gândi (-esc) a urî
a copia (-ez) a cădea a trece a veni (Ø) a târî
a asculta (Ø) a vrea a face a ști (Ø) a hotărî
FORMELE VERBALE NONFINITE

Modul infinitiv
Situații comunicative ce necesită utilizarea verbelor la modul infinitiv:
A iubi înseamnă a ierta.
A ști să asculți este o artă.
Înainte de a pleca, și-a luat rămas bun.
Pentru a înțelege, citește de mai multe ori.

Modul gerunziu
Conj. I, -a Conj. a II-a, -ea Conj. a III-a, -e Conj. a IV-a, -i, -î

Infinitiv a trata a vrea a spune a primi a hotărî
Gerunziu tratând vrând spunând primind hotărând
Exemple:
Fiind o persoană responsabilă, a reușit să-și atingă scopul.
Nefiind programat, poți intra la medic numai în caz de urgență.
Vorbind cu medicul, a uitat de durere.
Modul participiu
conjugarea conjugarea a II-a,

conjugarea a III-a, -e conjugarea a IV-a
I, -a -ea
-at -ut -ut -s -t -it -ît
diagnosticat vrut, tăcut, apărut, făcut spus, mers, copt gândit hotărât
examinat băut cerut înțeles, ex- fiert vorbit coborât
tratat tras primit
prezentat
Modul supin
Prepoziția (de, la, pentru, după) + participiul verbului
Exemple:
Comportamentul lui e un model de urmat.
Am multe probleme de soluționat.
___________________________________________________________________
1. Includeți în contexte verbele la modul infinitiv: a cunoaște, a atenua, a lua, a fi:
a) Pentru ____________ durerea, pacientul a administrat analgezice.
b) Fără ______________ limba română, e dificil să te integrezi în societate.
c) Înainte de ____________ pastilele, a citit indicațiile.
d) Până _______________ internat, s-a tratat ambulatoriu.
2. Stabiliți forma de infinitiv a verbelor care au stat la baza formării substantivelor:

Investigare – ___________________ Întâlnire – ________________________
Tratare – ______________________ Plecare – _________________________
Cunoaștere – ___________________ Întrebare – _______________________

3. Reformulați enunțurile conform modelului:
Muncind cu pasiune, nu vei simți oboseala. / Pentru că muncești cu pasiune, nu
simți oboseala.
a) Examinând gingia afectată, medicul a stabilit diagnosticul. /��
��.
b) Profesorul citea, corectând greșelile studentului. / ��
��.
c) Medicul asculta acuzele pacientului, analizând rezultatele investigațiilor. / ___
��.
d) Procurând medicamentele, a ieșit din farmacie. / ��
��.
4. Transcrieți enunțurile, utilizând verbele la modul gerunziu.

a) (A citi) mesajul, mă gândeam la tine. / ��.
b) L-am auzit (a răspunde) tema. / ��.
c) Am văzut-o (a ieși) din clădire. / ��.
d) I-am așteptat (a se plimba) în parc. / ��.
e) Am rezolvat exercițiul, (a consulta) manualul. /��.
5. Formați participiul următoarelor verbe:

A investiga – ___________________ A înlocui – _______________________
A închide – ____________________ A extrage – _______________________
A acoperi – _____________________ A îndepărta – _____________________
6. Includeți în contexte forma de participiu a verbelor din paranteze:

a) Medicamentele (a procura) _____________ sunt eficiente.
b) Molarul (a trata) __________ nu-i provoacă dureri.
c) Tratatul (a citi) ____________ este despre inovațiile din domeniul stomatologiei.
d) Dinții (a extrage) _____________ au fost poziționați neuniform.
e) Medicul operează doar cu instrumente (a steriliza) _____________ .
7. Transformați verbele din paranteze la modul supin:

a) Pacientul are mai multe investigații (a efectua) �� .
b) Acestea sunt taxele (a plăti) ��.
c) Duminică, ne relaxăm (a pescui) ��.
d) E un text dificil (a traduce) ��.
e) Propunerea lasă (a gândi) ��.

Să comunicăm!
1. În baza imaginilor de mai jos, numiți acțiunile și aranjați-le în ordine.
1. �� 2. ��
3. �� 4. �� 5. ��
6. ��
2. Formați perechi logice, unind prin săgeți cuvintele din cele două coloane:
A B
a) mănuși
b) trusă stomatologică
1. Stomatolog c) bavete
d) măști
2. Pacient e) mediu perfect aseptic
f) fotoliu
3. Cabinet g) zonă Wi-Fi
h) imagistică
i) echipament medical

1 2
a) Obligația de a efectua un lucru, de a răspunde, de a da
socoteală de ceva, de a accepta și de a suporta consecin-
1. Sterilizare țele.
b) Procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării
2. Îndreptare unui scop.
c) Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în
3. Responsabilitate mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul
practicii social-istorice, al interacțiunii materiale dintre om și
lumea exterioară.
4. Modalitate d) Acțiunea de a steriliza și rezultatul ei; îndepărtare a mi-
crobilor.
5. Intervenție e) Acțiunea de a (se) îndrepta și rezultatul ei; corectare, co-
rectiv.
6. Experiență f) 1. Faptul de a interveni într-o acțiune, într-un proces,
într-o discuție ◆ Operație. 2. Acțiune, efort, demers fă-
cut pentru a obține ceva, mai ales o favoare.
2. Restabiliți ordinea logică a cuvintelor în enunțuri:

ELEMENTE DE
a) Perioada / a creat / digitală / beneficii / mari / sto- TERMINOLOGIE
matologiei /. STOMATOLOGICĂ
b) Implementarea / în / tehnologii / și / tratamentului Digital, adj. – (despre apara-
/ noilor / ajută / stomatologul / material / realizarea te, dispozitive, sisteme) care
/. măsoară, prelucrează, sto-
chează asemenea semnale.
c) Estetica / corecteze / dentară / să / care / doresc /
o / pacienților / imperfecțiune / a / se / zâmbetului Odontolog, s.m.– (odon-
t(o)-, elem. „dinte”) – specia-
/ își / adresează /. list în odontologie.
d) Fiecare / de / stomatologic / soluții / și / ofere / ca- Ortodonție, s.f. – (orto –
binet / eficiente / să / dorește / pacienților / simple elem. „drept, adevărat, co-
/ tratament /. rect”; din fr. ortho-, cf. gr. or-
thos) parte a stomatologiei
e) Scopul / sănătate / de / tratamente / de / care / de /
care se ocupă cu prevenirea
asigura / echipe / profesioniste / calitate / garanteze și tratamentul pozițiilor de-
/ menținerea / să / unei / a / este / stării / dentară /. fectuoase ale dinților.

3. Alegeți varianta corectă de răspuns:
A. Cabinetul stomatologic oferă tratamente în:

a) endodonție, chirurgie, estetică dentară, protetică, ortodonție, prevenție;
b) chirurgie, estetică dentară, ortodonție, prevenție, imagistică;
c) endodonție, chirurgie, estetică dentară, protetică, ortodonție, prevenție.
B. Echipa stomatologică include:
a) medic, asistentă dentară, tehnician dentar, chirurg, ortodont, implantolog,
protetician, endodont, pediatru;
b) medic, asistentă dentară, tehnician dentar, chirurg, ortoped, implantolog,
protetician, endodont, pedodont;
c) medic, asistentă dentară, tehnician dentar, chirurg, ortodont, implantolog,
protetician, endodont, pedodont.
C. Vizita unui cabinet stomatologic începe prin:
a) realizarea unei programări;
b) adresarea unei întrebări;
c) expedierea unui mesaj.
D. Noile reglementări obligă medicul stomatolog să realizeze:
a) fișa pacientului;
b) fișa de evidență;
c) fișa personală. 
E. Consultul stomatologic include:
a) examinarea cavității orale, utilizând în acest scop trusa de consultație, aerul
și apa;
b) examinarea cavității orale, utilizând în acest scop pivotul, aerul și apa;
c) examinarea cavității orale, utilizând în acest scop trusa de consultație și apa.
20 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII ORALE

Dantură sănătoasă – corp sănătos
Conform OMS, sănătatea orală reprezintă absența afecțiunilor dentare și a
durerii faciale cronice, a cancerului orofaringian, a inflamațiilor orale, a afecțiu-
nilor gingivale, a cariilor dentare, a pierderii dinților și a altor boli care afectează
cavitatea orală.
Afecțiunile orale reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un
cost social și economic considerabil. Cariile dentare, boala periodontală, pierderea
dinților, leziunile mucoasei orale, cancerul orofaringian, manifestările orale ale

HIV/SIDA, stomatita ulcerativă necrozantă sau traumatismele orodentale au un
impact major asupra indivizilor și societății în termeni economici și de reducere a
calității vieții. Neglijate și netratate la timp, pot cauza probleme grave de sănătate.
Opt din zece moldoveni suferă de carii dentare, potrivit datelor Organizației
Mondiale a Sanătății. Aceste date plasează Moldova în rândul țărilor cu o incidență
înaltă a cariei dentare.
Măsuri de prevenire1:
• asigurarea unui nivel scăzut, dar constant, de fluor în cavitatea bucală;
• scăderea consumului de zahăr din alimentație;
• nutriția echilibrată;
• consumul de fructe și legume;
• renunțarea la fumat, interzicerea fumatului la copii și tineri;
• reducerea consumului de alcool;
• igienă orală corectă;
• vizitele regulate (cel puțin două pe an) la medicul dentist;
• asigurarea accesului la apă curată de băut pentru o igienă generală mai bună și
o igienă orală corespunzătoare;
• folosirea efectivă a echipamentelor de protecție adecvate în cazul practicării
anumitor sporturi sau a utilizării vehiculelor;
• educația mamelor tinere privind sănătatea orală în timpul sarcinii și prima vizită
la medicul dentist;
• încurajarea părinților de a se spăla pe dinți împreună cu copiii lor, pentru for-
marea unor deprinderi corecte de la o vârstă fragedă;
• prevenirea cancerului cavității orale și a leziunilor pre-canceroase prin implicarea
specialiștilor în sănătate dentară în realizarea acțiunilor de screening, diagnostic
precoce, intervenții adecvate în cazul prezenței unor factori de risc, cum ar fi
fumatul sau consumul excesiv de alcool.
1
http://www.fiisanatos.md/ro/main/news_item?id=523 vizitat la 03.05.2016

13. Instrumente și utilaje. Fișa medicală
În Republica Moldova funcționează o mulțime de VOCABULAR TEMATIC
instituții stomatologice, cabinete stomatologice, clinici
Clinică, -i; s. f. – așezământ
și centre de profil particulare, care prestează servicii de spitalicesc sau secție într-un
asistență medicală stomatologică populației. spital în care viitorii medici își
Calitatea serviciilor medicale și profesionalismul lu- fac practica la patul bolnavilor,
crătorilor medicali conduce spre rezultate pozitive ale sub îndrumarea profesorilor.
tratamentului și determină sentimente de mulțumire atât Utilaj, -e; s. n. – totalitatea
din partea pacientului, cât și a medicului. Pentru a avea uneltelor, aparatelor, mașini-
lor necesare pentru efectua-
toate cele menționate mai sus, e necesar de asigurat carea unei anumite lucrări sau
binetul stomatologic cu instrumente și utilaje de calitate. pentru asigurarea procesului
Instrumentele și utilajele sunt indispensabile. de lucru într-o întreprindere,
Aparatura de cabinet: într-un laborator.
– Unit dentar; Negatoscop, -oape; s. n.
– ecran luminos pentru exa-
– Autoclavă; minarea prin transparență a
– Aparat RX; negativelor fotografice și a
– Aparat de detartraj cu ultrasunete; radiografiilor.
– Aparat UV; Indispensabil, -ă, -i, -e; adj. –
– Aparat cu raze UV pentru materiale compozite; care este absolut necesar.
– Aparat laser; Ultrasonic, -ă, -i, -e; adj. – refe-
– Panou negatoscop; ritor la ultrasunete; ultrasonor.
– Aparat diatermic; A steriliza, vb. – a distruge
microbii dintr-un mediu sau
– Aparat panoramic; de pe un obiect; a face să fie
Aparatură de sterilizare: steril.
– Etuvă 50–100 dm3; A asigura; vb. – a oferi o ga-
– Pupinel; ranție pentru înfăptuirea unui
– Sterilizator rapid SR; lucru; a face ca înfăptuirea să
fie sigură; a pregăti ceva în
– Autoclavă; mod sigur, durabil; a garanta.
– Aparat de sterilizare cu US.
II. INSTRUMENTAR NECESAR ACTULUI MEDICAL STOMATOLOGIC:
– Instrumentar de consultație: oglindă, sondă, pensă, escavator, spatulă bucală.
– Instrumentar necesar pentru prepararea cavităților: instrumente rotative: freze
dentare, pietre dentare, discuri dentare, perii, pufuri, polipanturi dentare.
– Instrumentar pentru tratamentul endodontic.
– Intrumentar pentru detartraj (manual, ultrasonic etc.).
– Instrumentar pentru igienizarea lucrărilor protetice (fixe, mobile) și ortodontice.
– Indicele gingival Loe si Silness; indicele gingival modificat de Lobene; indicele
de hemoragie a șanțului gingival Muhlemann și Son; indicele de hemoragie papilară
a lui Muhlemann.
– Tehnicile de periaj: individualizarea periajului, curățirea limbii, efectele negative
ale periajului; tehnica de acțiune topică a fluorului; tehnici de aplicare locală a sub-

stanțelor chimoterapeutice; tehnica realizării anamnezei medico-sociale pentru copil,
operat cu implant, cardiac.
III. MATERIALE UTILIZATE ÎN STOMATOLOGIE1
a) Materiale utilizate în stomatologia profilactică: fluoruri; dentifrice; agenți de
curățare și lustruire profilactică; ape de gură; indicatori de placă; perii de dinți; mijloace
suplimentare utilizate la îndepărtarea plăcii bacteriene;
b) Materiale pentru sigilarea șanțurilor și fosetelor;
c) Materiale de restaurare a coroanelor dentare – amalgame de argint, materiale
compozite – aurul;
d) Materiale pentru protecția și tratamentul plăgilor pulpo-dentare;
e) Materiale pentru obturarea canalelor radiculare;
– Pansamente parodontale;
– Materiale restaurative pe bază de rășini: rășini acrilice, rășini diacrilice.
f) Materiale de amprentă:
– materiale rigide, semirigide, ireversibile: ghipsul; rășini acrilice;
– materiale rigide reversibile;
– materiale elastice.
g) Materiale pentru dezinfecția amprentelor.
– dezinfectante/spray-uri.
FAMILII DE CUVINTE
A instrumenta ________________ dentar utilizat în diferite proceduri stoma-

tologice reunește un set de _______________ chirurgicale.
instrument
_______________ unui caz dificil, necesită abilități deosebite
instrumental din partea stomatologului.
instrumentar A câștigat concursul de interpretare _________________.
instrumentare Ei ______________ tinerii specialiști.
A utila E _______________ să amintim faptul că această problemă nu

poate fi soluționată.
utilaj
Cât costă ________________ unui cabinet stomatologic?
utilare
În această lucrare, autorul tratează concepții și aptitudini
utilitar _______________ în comunicarea medicală.
utilitate Această descoperire este de mare _________ practică.
inutil El trebuie să __________ laboratorul cu __________ necesar.
1
https://docs.google.com/document/d/1GA6k-gg2nStSkjaLlaGB2Q7wRKomKxNInUAL8HCus/edit?pli=1
13. Instrumente și utilaje. Fișa medicală 117

a efectua = _____________________
sprijin = _______________________
a lucra = _______________________
bandaj = ______________________
indicație =_____________________
flexibil ≠ ______________________
a desigila ≠ ____________________
reversibil ≠ ____________________
afirmativ ≠ _____________________
a infecta ≠______________________

a) Unele proceduri stomatologice pot fi realizate doar în __________________
DentalPrima.
b) Detartrajul ________________ este indicat pentru îndepărtarea tartrului sub-
gingival, din spațiile interdentare și greu accesibile.
c) Periajul dinților după fiecare masă va ________________ o bună curățare și
igienizare a cavității bucale.
d) Toate dispozitivele medicale trebuie supuse unui proces de ________________.
e) Un zâmbet plăcut reprezintă un accesoriu ________________ pentru fiecare
dintre noi.
a) Instituțiile stomatologice din Republica Moldova efectuează servicii

A F
de asistență medicală stomatologică de calitate.
b) Detartrajul manual și ultrasonic este principalul instrumentar pentru
A F
detartraj.
c) În stomatologia profilactică sunt utilizate pansamentele parodontale. A F
d) Materialele de amprentă sunt pe bază de rășini. A F
e) Frezele dentare fac parte din instrumentarul de consultație. A F

1 2
a) Organ, țesut (sau aparat) care se introduce pe cale chirurgica-
1. Spatulă lă sub piele sau în mușchi.
b) Care poate reveni, care poate fi adus sau întors înapoi.
2. Oglindă c) Mică unealtă în formă de lopățică, folosită în sculptură, far-
macie etc. pentru a lua, a amesteca și a întinde diferite substanțe
3. Implant pulverulente sau vâscoase.
d) Element chimic, gaz foarte activ, de culoare galbenă-verzuie,
cu miros înăbușitor, care face parte din grupa halogenilor.
4. Plagă
e) Imagine, urmă întipărită prin presare pe o suprafață (plastică).
5. Reversibil f) Leziune a țesuturilor corpului, provocată accidental (arsură,
tăietură etc.) sau chirurgical; rană.
g) Obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme, fă-
6. Sondă
cut din metal sau din sticlă, acoperit pe o față cu un strat metalic
și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma
7. Fluor astfel, pe partea lucioasă, imaginea obiectelor.
h) Instrument chirurgical în formă de tub cilindric de metal, de
8. Amprentă cauciuc etc. care servește la explorarea sau la evacuarea unor ca-
nale sau cavități din organism ori la drenarea plăgilor.
3. Formulați întrebări pentru următoarele enunţuri:

a) _____________________________________________________________?
În domeniul stomatologiei la ora actuală putem constata o adevărată revoluție
tehnico-științifică.
b) _____________________________________________________________?
Prețul se formează în baza cheltuielilor pentru materialele necesare, volumul și
complexitatea lucrului.
c) _____________________________________________________________?
De regulă, în cabinete, activează mai mulți medici, o asistentă medicală, o infirmieră
și secretara de la recepție.
d) _____________________________________________________________?
Oglinzile dentare pot fi plane și reflectă o imagine de dimensiuni reale sau concave
care redau o imagine mărită.
e) _____________________________________________________________?
Pentru a preveni riscul de îmbolnăvire a pacienților, este necesar să folosim toate
măsurile de precauție și prevenție.

4. Completați textul cu informații corespunzătoare.
Care sunt activitățile de bază ale următorilor subiecți?
Stomatologul ��
Tehnicianul dentar ��
Asistenta /sora medicală��
Secretara��
Pacientul��
1. Extrage dinții de minte.
2. Execută și repară coroane dentare, punți și danturi din diferite materiale (plastic,
rășini, ceramică, metale).
3. Dezinfectează și sterilizează instrumentele medicale.
4. Stabilește programările pentru serviciul de consultație a pacienților.
5. Pregătește materialele dentare.
6. Pregătește materialele pentru luarea de mulaje.
7. Prepară plombele dentare.
8. Pregătește instrumentele stomatologice.
9. Pregătește injecțiile pentru anestezia locală înainte de extracții.
10. Dă sfaturi cu privire la igiena dentară.
11. Întreține camera de așteptare în ordine și curățenie.
12. Modelează cu mâinile și cu unelte fine.
13. Lucrează cu mașini de modelat și finisează cu mașinile de finisat.
14. Folosește instrumente de luat mulaje, arzătoare de gaz, mașini de șlefuit, de
perforat, pile etc.
15. Simte în zona de anesteziat furnicături cu diminuarea treptată a percepției în
zona interesată.
16. Nu consumă băuturi fierbinți timp de 2-3 ore.
17. Transmite amprente corect efectuate.
18. Transmite culoarea dintelui, textura.
19. Confecționează lucrări protetice, care să respecte necesitățile pacientului din
punct de vedere funcțional, morfologic și estetic.
20. Mănâncă bine înainte de efectuarea anesteziei dentare.
21. Poate efectua mișcări limitate ale gurii.
22. Stabilește planul de tratament.
23. Pregătește fișele medicale ale pacienților.
24. Lucrează în laboratorul de proteze dentare.
5. Recunoașteți cuvintele care indică instrumentarul necesar pentru prepararea ca-

vităților:
compleextracțiisimpleclasiceceaiatentpifrezedentarepr
savureazăchistectomieviațădoarlapietredentaremedide
funcțiiprogrameremodelărigingialesupperiidentarelrst
inspolipanturitectomiimpufuridentareiționăridenervie

AMINTIȚI-VĂ!
MODEL DE CONJUGARE A VERBELOR LA TIMPUL PREZENT, MODUL INDICATIV
A AŞTEPTA / A INTRA A LUCRA / A STUDIA
singular plural singular plural
I. -Ø – aștept -ăm – așteptăm I. -ez, Ø – lucrez -ă-m, e-m – lucrăm
-u – intru – intrăm – studiez – studiem
II. -i – aștepți -a-ți – așteptați II. -ez-i – lucrezi -a-ți – lucrați
– intri – intrați – studiezi – studiați
III. -ă – așteaptă -ă – așteaptă III. -eaz-ă – lucrează -eaz-ă – lucrează
– intră – intră – studiază – studiază
A PUTEA / A VREA A ZICE / A PUNE
I. Ø – pot -em – putem I. Ø – zic -e-m – zicem
-u – vreau – vrem – pun – punem
II. -i – poți -e-ți – puteți II. -i – zici -e-ți – ziceți
– vrei – vreți – pui – puneți
III. -e – poate Ø – pot III. -e – zice Ø – zic
-a – vrea – vor – pune – pun
A VORBI / A VENI A COBORÎ
I. -Ø – vin -m – venim I. Ø – cobor -â-m – coborâm
-esc – vorbesc – vorbim
II. -i – vii -i-ți – veniți II. -i – cobori -â-ți – coborâți
-ești – vorbești – vorbiți
III. -e – vine Ø – vin III. -ă – coboară -ă- – coboară
-ește – vorbește -esc – vorbesc
MODEL DE CONJUGARE A VERBELOR
LA MODUL INDICATIV TIMPUL PERFECT (PERFECTUL COMPUS)
CONJUGAREA I (-a) II (-ea) III (-e) IV (-i, -î)
-at -ut -ut, -s -it, -ît
PARTICIPIU a lucra – lucrat a vrea – vrut a zice – zis a vorbi – vorbit
a face – făcut a coborî – coborît
I am lucrat am vrut am zis am vorbit
SINGULAR II ai lucrat ai vrut ai zis ai vorbit
III a lucrat a vrut a zis a vorbit
I am lucrat am vrut am zis am vorbit
PLURAL II ați lucrat ați vrut ați zis ați vorbit
III au lucrat au vrut au zis au vorbit

1. Includeți în spațiile libere forma corectă a verbelor din paranteze:
a) Stomatologii (a lucra) ______________ mult cu bormașina.
b) Pacientul (a avea) _____________ periodontită purulentă acută.
c) Eu (a acuza) ___________ dureri permanente, pulsatile în dintele 35, îndeosebi
la atingere.
d) Toți (a cunoaște) ___________ regulile de igienă orală.
e) Dumneavoastră (a simți) ____________ dureri în regiunea gingiei?
f) Obturația (a restabili) _______________ complet forma dintelui.
g) Noi (a vrea) ____________ să fim consultați de doctorul Petrescu.
2. Selectați verbele din următorul text și completați tabelul conform modelului:
Timpul prezent Timpul perfect

(dumneavoastră) sunteți (dumneavoastră) ați fost
Sunt în cabinetul stomatologului. Am dureri acute de dinți și necesit consultația

unui specialist. Medicul constată țesuturi inflamate și dinte mobil. Diagnosticul
este periodontită purulentă acută. Stomatologul lucrează atent: fixează dintele
pentru a reduce durerile.
3. Transformați verbele din paranteze la forma corectă:

a) (A simți) ______________ disconfort și durere la apăsare.
b) Deoarece (a avea) ______________ plombe vechi, sub ele se pot forma carii.
c) În timpul unui control profesional, stomatologul (a atenționa) ______________
asupra importanței periajului dentar.
d) La acest pacient (a apărea) _____________ fisuri de smalț.
e) Procesul inflamator cronic al bolilor parodontale (a duce) ________________
la pierderea dinților.
4. Scrieți verbele dintre paranteze la modul indicativ, timpul prezent și perfect:

a) Sistemul de aer abraziv (a finaliza) ____________ procesul de curățare.
b) Nu a fost necesar de (a recurge) _____________ la alte servicii stomatologice.
c) Tratamentul corect și efectiv (a asigura)______________________________
longevitatea dintelui.
d) Acest aparat (a permite) __________ medicului de a lucra cu exactitate în ca-
vitatea carioasă.
e) Intervenția (a avea) ___________ succes datorită chirurgului perseverent.

Să comunicăm!
1. Numiți fiecare instrument stomatologic.
2. Folosind imaginea, alcătuiți un text, în care

să prezentați definiția și funcția fiecărui
instrument.
3. Completați textul obținut cu alte exemple

de instrumente stomatologice.
ELEMENTE DE
1. Includeți termenii din tabel în contextele date: TERMINOLOGIE
STOMATOLOGICĂ
a) ______________ apare frecvent la nivelul canini-
Ectopie, s.f. (-ectopie „depla-
lor superiori. sare, dislocare”, – erupția unui
b) Acest aparat medical de ______________ cu unde dinte la distanța de locul său
scurte generează energie sub formă de radiație normal de erupție, de o par-
te sau alta a arcului dentar.
electromagnetică.
Etuvă, -e; s.f. – aparat me-
c) Smalțul dentar are o duritate extrem de ridicată, talic format dintr-o incintă
de aceea se utilizează ________diamantate. etanșă, folosit pentru sterili-
d) Sterilizarea aparatelor poate fi efectuată în ____ zare și deparazitare prin mij-
loace chimice și fizice pentru
_______________. menținerea la o temperatu-
re ridicată a unor substanțe
2. Alegeți varianta corectă de răspuns corectă: sau piese.
A. Care din aceste instrumente sunt pentru o consultație Diatermie, s.f. (-termie
elem. „căldură, temperature,
stomatologică:
termic”) – terapie constând
a) sondă, oglindă, escavator, spatulă, freză; în ridicarea temperaturii
b) oglindă, sondă, escavator, pensă, perie; unor organe interne cu
c) pensă, sondă, oglindă, escavator, spatulă. ajutorul curenților de înaltă
frecvență.
B. Ce instrumente sunt folosite pentru prepararea cavi-
Freză, -e; s.f. – unealtă așchi-
tăților: etoare cu unul sau mai multe
a) freze dentare, discuri dentare, oglindă dentară, tăișuri, dispuse simetric în ju-
pietre dentare, polipanturi dentare; rul unui ax și având o mișcare
b) freze dentare, discuri dentare, pensă dentară, de rotație, folosită la prelu-
crarea metalelor, a lemnului
pietre dentare, polipanturi dentare;
și a altor materiale dure.
c) freze dentare, discuri dentare, pietre dentare,
perii dentare, polipanturi dentare.

C. Identificați utilajul din cabinetul stomatologului:
a) unit dentar, aparat laser, autoclavă, panou negatoscop, pansamente parodon-
tale;
b) unit dentar, aparat laser, autoclavă, panou negatoscop, aparat UV;
c) unit dentar, aparat laser, autoclavă, aparat de detartraj, pansamente parodon-
tale.
D. Care sunt materialele de amprentă:
a) rigide, semirigide, rigide reversibile, rigide ireversibile, elastice;
b) rigide, semirigide, rigide reversibile, rigide ireversibile, polipanturi;
c) rigide, semirigide, rigide reversibile, amalgame, elastic.
E. Alegeți materialele care sunt folosite în stomatologia profilactică:
a) perii de dinți, fluoruri, apă de gură, indicatori de placă, agenți de curățare;
b) autoclavă, fluoruri, apă de gură, indicatori de placă, agenți de curățare;
c) perii de dinți, amalgame, apă de gură, indicatori de placă, agenți de curățare.
3. Identificați instrumentele: spatulă, etuvă, pupinel, freză dentară, instrument pentru

detartraj, excavator dentar.
1. ___________________ 2. ___________________ 3. ___________________
4. ___________________ 5. ___________________ 6. ___________________

DIAGNOCAM KAVO1
Aparat pentru diagnosticarea noninvazivă a cariilor în timp real
Imagini de calitate superioară fără radiații X
Imaginile acestui aparat vă oferă o diagnosticare exactă, datorită calității revoluționa-
re a imaginii. Cu Diagnocam Kavo puteți vedea structuri ale dintelui cum ar fi leziunile
carioase sau fisurile care sunt practic imposibil de văzut cu alte mijloace de diagnostic.
De asemenea, sunt mai ușor de văzut cariile proximale și ocluzale. Mai mult, cariile
secundare pot fi văzute sub stratul de compozit (până la o anumită profunzime).
Cum este posibil să obții o astfel de imagine fără a folosi raze X? Datorită tehnologiei
DIFOTI (Digital Imaging Fiberoptic Transillumination). Diagnocam Kavo oferă imagini
care vă trimit la razele X, dar care sunt obținute complet fără nicio formă de iradiere –
prin intermediul unei lumini care este perfect adaptată acestei metode de examinare.
Structura dintelui permite trecerea luminii de la zona de intrare către cameră. Zonele
care blochează transmiterea luminii (ex: leziunile carioase) au aspect clar și conturat
de zona întunecată. O cameră video digitală captează momentul și imaginea devine
vizibilă pe ecran.
Avantaje:
• identificarea tuturor tipurilor și mărimilor de carii, de la cele incipiente, la cele
de la nivelul dentinei;
• nivel 0 de iradiere – se poate face diagnosticare și la femeile însărcinate, la copii,
la bolnavii de cancer sau la persoanele imobilizate;
• redarea imaginii în timp real pe monitor.
1
http://www.terradent.ro/cabinet/aparatura/altele/diagnocam-kavo-aparat-diagnosticare-carii.html

14. Diagnosticul în stomatologie
Examenul clinic stomatologic, reprezintă primul act medical, pe care medicul sto-
matolog îl efectuează atunci când pacientul se prezintă la cabinet și redă modalitatea
de investigare a bolnavului, în vederea acumulării informațiilor necesare stabilirii unui
diagnostic și instituirii unui plan de tratament.
Etapele principale ale examinării pacientului sunt:
a) Examenul subiectiv:
1. culegerea datelor informative;
2. anamneza (cuvântul grecesc anamnesis = aducere aminte), care reprezintă metoda
de investigație clinică, prin care medicul află din relatările bolnavului starea de sănătate
a acestuia, suferințele, precum și istoricul bolii.
b) Examenul obiectiv:
1. examenul obiectiv general;
2. examenul obiectiv loco-regional, examenul extraoral (cervico-facial) și cel intraoral;
3. examenul relațiilor fundamentale mandibulo-craniene și al dinamicii mandibulare;
4. examenul funcțional;
5. examinarea stării de igienă și a gradului de educație sanitară.
Examenul clinic se poate completa cu examene paraclinice:
– stabilirea indicilor clinico-biologici (pozitivi și ne-
gativi); VOCABULAR TEMATIC
– stabilirea diagnosticului și a planului de tratament; A investiga (-ez); vb. – a
– consultația altor specialiști (în caz de necesitate). supune unei investigații; a
Din analiza, interpretarea și sinteza diferitelor simpto- studia; a cerceta; a analiza; a
considera.
me, semne și date de laborator se elaborează diagnosticul.
Sanitar, -ă, -i, -e; adj., s.m. –
Examenul clinic loco-regional care se referă la sănătate, pri-
Particularitățile examenului obiectiv al feței: vitor la sănătate; (despre legi,
– teritoriul OMF este expus vederii, în comparație măsuri, servicii) destinat ocro-
cu alte părți ale corpului; tirii și îngrijirii sănătății publice.
– acesta este ușor accesibil examenului clinic. A stabili (-esc); vb. – a deter-
mina, a fixa, a hotărî, a decide,
Examenul clinic e necesar de efectuat: complet, sis-
a preciza.
tematic și minuțios.
A relata (-ez); vb. – a povesti
Părțile componente ale examenului loco – regional: ceva amănunțit, detaliat; a ex-
– examenul exobucal – al feței și al regiunilor înve- pune, a istorisi.
cinate; Complementar, -ă, -i, -e; adj.
– examenul endobucal – al dinților și al conținutu- – care complinește, care com-
lui cavității bucale, (instrumentarul necesar este: pletează.
oglinda dentară, pensa dentară, sonda dentară, A elabora, vb. – a realiza, a da
o formă definitive unei idei,
seringa și acele pentru puncții exploratorii).
unui text de lege; a alcătui.
Se va efectua prin mijloacele clinice obișnuite: inspec-
Minuțios, -oasă, -oși, -oase;
ția, palpația, percuția, auscultația. adj. – care cercetează lucrurile
Examenul se efectuează pe toate suprafețele dentare cu în amănunt, cu multă atenție
o atenție deosebită pentru fețele aproximale ale molarilor și răbdare.

și ale premolarilor (sediul cariilor). Se diferențiază displaziile, distrofiile și leziunile
traumatice de cele carioase. Pozițiile diferite ale dinților pe arcadă (migrări, dinți se-
miincluși, dinți rotați) vor fi trecute în fișa clinică. Se stabilește nivelul plăcii bacteriene
și al tartrului supragingival. Se continuă cu determinarea factorilor de microrotație,
inflamație, retracție, existența pungilor parodontale, migrărilor, implantării restante
și gradului de mobilitate dentară.
Toate datele examenului clinic se înregistrează în fișa medicală a pacientului, unde
acesta semnează (un acord informativ) în privința diagnosticului și tratamentului ce
va fi efectuat.
FAMILII DE CUVINTE
________________ – se manifestă prin durere, temperatură,

înroșirea și umflarea locului bolnav.
A se inflama
Când germenii patogeni pătrund la pulpă, ea începe să ____
Antiinflamator ________________ .
Inflamat Stomatologul poate stabili localizarea procesului __________
________________ .
Inflamator
Medicația ________________ poate rezolva unele simptome
Inflamație pe o perioadă scurtă de timp.
Doctorul aplică medicamentul pe locul ________________ .
________________ țesuturilor moi ale cavității bucale este
A examina
importantă pentru diagnosticul precoce și succesul tratamentului.
Examen Experiența ________________ oferă încredere pacientului.
Examinare Semiologia gurii include și ________________ buzelor.
Medicul, când ________________ un pacient, respectă câteva
Examinator
reguli stricte.
suplimentar = __________________ însușire = ______________________
așezare = ______________________ convenabil = ____________________
rană =________________________
ultimul ≠ _____________________ analog ≠ _______________________
inutil ≠ _______________________ dezacord ≠ _____________________
secundar ≠____________________
14. Diagnosticul în stomatologie 127

a) Consiliul doctorilor ________________ acest caz dificil.
b) De ce este importantă ________________ cavității bucale?
c) ________________ direcțiilor de evoluție și a prognosticului fac parte din scopul
efectuării examenului clinic.
d) După stabilirea diagnosticului corect, urmează _______________________
tratamentului.
e) Se realizează studii ___________________ în stomatologia chirurgicală.
4. Restabiliți ordinea enunțurilor conform eșalonării acestora în text:

a) Examenul se efectuează pe toate suprafețele dentare, cu o atenție deosebită pentru
fețele aproximale ale molarilor și premolarilor.
b) Alcătuirea unui plan de tratament și stabilirea corectă a diagnosticului reprezintă
scopul examenului clinic.
c) Examenul clinic redă modalitatea de investigare a bolnavului, în vederea selectării
informațiilor necesare pentru stabilirea unui diagnostic veridic și trasarea unui
plan de tratament.
d) Se continuă cu determinarea factorilor de microrotație, inflamație, retracție,
existența pungilor parodontale, migrărilor, implantării restante și gradului de
mobilitate dentară.
5. Scrieți în ordine logică etapele de stabilire a diagnosticului:

a) consultația la alți specialiști;
b) examenul clinic general;
c) examenul clinic loco-regional;
d) anamneza;
e) examenele complementare.
5. Identificați cuvintele care indică părțile componente ale examenului endobucal:

cvbrmoreoglindanecesarenuferaceimposibilderealizatunelecarese
lucruridesfregtpensalikiodorestelinistesondacarevainstrucbinerec
greusefacerepedeseringădupăviclupoaretrebuienimenicarieafecțiu
maladiefrekloptusecarteprntyuiodlvmjumătatedinteprintrelocuripe
6. Completați textul „Diagnosticul în stomatologie” cu informații suplimentare.

��
��
��
��

a) Stabilirea diagnosticului stă la baza unui plan de tratament indivi-

A F
dualizat.
b) Pe baza examenului clinic se stabilește diagnosticul inițial. A F
c) Desfășurarea examenului clinic nu are nevoie de condiții specifice, cu
A F
respectarea unor reguli stricte.
d) Discuția medicului cu pacientul urmărește stabilirea unui raport de
A F
încredere și colaborare.
e) Uneori, doctorul trebuie să fie echipat cu: mănuși, mască, halat, bonetă. A F
1 2
a) A da din nou cuiva un lucru, o situație etc.; a restitui. 2. Fig.
1. Semiologie A descrie, a exprima ceva prin viu grai, prin scris sau prin di-
verse mijloace artistice; a reproduce.
b) Care constituie o realitate independentă de conștiință sau
2. Modalitate
care este conform acestei realități. 2. Care are însușirea de a
reda fidel, netrunchiat realitatea, detașat de impresii subiective.
3. A reda c) Parte a medicinei care se ocupă cu descrierea simptomelor și
a semnelor diferitelor boli, precum și a metodelor de a le pune
4. Obiectiv în evidență și de a le diagnostica.
d) Procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui
5. Cervical scop; mod (1), manieră.
e) Durere fizică sau morală; suferire; starea celui care suferă.
6. Suferință f) Însușire a unui țesut sau a unui organ de a se contracta, de
a-și reduce dimensiunile din cauza unei excitații, a unei boli.
g) Care ține de partea dinapoi a gâtului; de la ceafă.
7. Sinteză
h) Metodă științifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe tre-
cerea de la particular la general, de la simplu la compus, pentru
8. Retracție a se ajunge la generalizare; îmbinare a două sau a mai multor
elemente care pot forma un tot întreg.

a) _____________________________________________________________?
Examenul clinic în stomatologie presupune respectarea unei ordini de examinare,
etapele desfășurându-se într-o succesiune logică.

b) _____________________________________________________________?
Etica medicală se bazează pe principiile eticii general-umane.
c) _____________________________________________________________?
Limba uscată este cauzată de pierderea umidității normale.
d) _____________________________________________________________?
Anamneza se efectuează conform unui plan în etape.
e) _____________________________________________________________?
Avantajele examinării pe etape sunt: eficiența, complexitatea și randamentul.
4. Alcătuiți un text în care să includeți informațiile de mai jos.

a) Există trei modalități de a lua anamneza:
– Monologul (ascultarea): bolnavul ��
– Dialogul: un interogatoriu ��
– Chestionarul (comunicarea în scris): ��
b) Anamneza se efectuează conform unui plan în etape:
– date personale: sex, vârstă, ��
– condiții de viață și muncă: alimentația, ��
– istoricul bolii: debutul bolii,��
5. Identificați cuvintele (în acest chenar sunt în număr de 7 cuvinte sau îmbinări de
cuvinte) care indică examenul obiectiv:
exaobiectivccccdsfvaregeneralexlocoregionalburnetextraoracervintraoralmin
imumrelațiifundamentalenuserdmandibulocranieneșvesteexamenedelafuncțio
nalminareastăreadeigienăaduluipentruoarecareeficacitatechimieregulimanife
staresimptomioeducațiesanitarăsrtomatofiecareregiuneimplantdintreedregtvf
AMINTIȚI-VĂ!
MODUL INDICATIV. IMPERFECT
Nr. Conjugarea I (-a), IV (-î) Conjugarea II (-ea), III (-e), IV (-i)
I -am ascultam / coboram I -eam vedeam / mergeam / vorbeam
Singular II -ai ascultai / coborai II -eai vedeai / mergeai / vorbeai
III -a asculta / cobora III -ea vedea / mergea / vorbea
I -am ascultam / coboram I -eam vedeam / mergeam / vorbeam
Plural II -ați ascultați / coborați II -eați vedeați / mergeați / vorbeați
III -au ascultau / coborau III -eau vedeau / mergeau / vorbeau

MODUL INDICATIV. MAI MULT CA PERFECTUL
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
a aștepta a tăcea a trece a gândi
I așteptasem tăcusem trecusem gândisem
Singular II așteptaseși tăcuseși trecuseși gândiseși
III așteptase tăcuse trecuse gândise
I așteptaserăm tăcuserăm trecuserăm gândiserăm
Plural II așteptaserăți tăcuserăți trecuserăți gândiserăți
III așteptaseră tăcuseră trecuseră gândiseră
1. Scrieți verbele din paranteze la modul indicativ, forma de imperfect:

a) Medicul (a fi) ____________ foarte atent, (a ști) ___________ să asculte și să
încurajeze.
b) Tu (a simți) _____________ durere, atunci când (a consuma) ____________
ceva rece sau fierbinte.
c) Stomatologul îmi (a sugera) ____________ mai multe metode de tratament
alternativ.
d) Eu (a se gândi) ______________ la avantajele și dezavantajele implantului dentar.
e) Gingia (a-și schimba) _____________ culoarea și acest fapt mă (a îngrijora)
____________ mult.
2. Completați spațiile libere cu verbul corespunzător, la imperfect: a peria, a fi, a evita,

a folosi, a clăti, a fi.
Mereu am avut grijă de sănătatea dinților. __________________ pastele cu fluor.
_________________ dinții corect, neagresiv pentru gingie și ________________
cu apă de gură. Astfel, _________________________ curățate suprafețele den-
tare greu accesibile și _____________________ prevenită sensibilitatea dentară.
__________________ băuturile acide.
3. Schimbați timpul verbului (perfectul compus → mai mult ca perfectul):

a administrat → _________________ ai văzut → ________________________
am relatat → ____________________ au știut → _________________________
ați încercat →___________________
4. Scrieți verbele din paranteze la forma de mai mult ca perfect:

În timpul vizitelor periodice, medicii (a realiza) _____________________ diferite
tratamente profilactice, care (a contribui) ________________________ la menți-
nerea sănătății orale a pacienților. Acele tratamente profilactice (a fi) ____________

____________ detartrajul supra și subgingival cu ultrasunete, curățarea dinților
cu jetul de apă ce conține bicarbonat de sodiu, sigilarea molarilor definitivi la copii
și la pacienții tineri.
Să comunicăm!
1. Examenul clinic stomatologic necesită și o succesiune de acțiuni prealabile. Com-

pletați tabelul cu acțiunile corespunzătoare.
– a fixa tetiera; a dezinfecta unitul dentar; a fixa poziția fotoliului dentar;
– a se spăla pe mâini; a utiliza husa de unică folosință; a fixa baveta; a pune mănuși;
– a regla lampa; a pune masca; a pune ochelari de protecție; a dezinfecta mâinile.
unitul dentar pacientul stomatologul
2. Alcătuiți un text în baza tabelului completat, respectând succesiunea acțiunilor.

��
��
3. Restabiliți ordinea logică a întrebărilor adresate de către medicul stomatolog:
– Unde aveți dureri? – Aveți o stare neplăcută în timpul mas-

– De ce vă doare? ticației sau după?
– Când aveți dureri ziua sau noaptea? – Aveți dureri când mușcați?
– Cât timp ține durerea? – Ce vă deranjează?
– Vă doare la rece, cald, dulce? – Puteți mesteca?
– Cum vă doare? – Iradiază durerea și la alți dinți?
– Când a început durerea? – De când vă doare?
1 2
a) 1. A învinui, a învinovăți; a imputa. 2. A arăta, a vădi, a mani-
1. A iradia
festa o reacție.
2. A durea b) A trimite, a împrăștia raze de lumină, de căldură etc.; a emite.
3. A acuza c) A face să simtă o suferință fizică.
d) A tulbura liniștea sau activitatea cuiva, a stânjeni, a stingheri, a
4. A deranja
incomoda pe cineva.

2. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit: condiționa, determinat, sufe-
rință, interogare, necomplete, dispoziție, etapă:
Anamneza pune la ________________ cea mai mare parte a datelor prodiagnos-
tice, având o importanță de 70% din examenul clinic; 20% din examenul clinic se
atribuie examenului obiectiv, și doar 10% – examenelor paraclinice. Un diagnostic
_______________ pe baza unei anamneze ______________ sau inexacte poa-
te _________________ un pericol sporit în erori și
agravări nedorite. ____________ bolnavului consti- ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
tuie cel mai simplu mod de obținere a informațiilor.
STOMATOLOGICĂ
Anamneza începe cu ascultarea bolnavului de către
stomatolog, ________________ în care i se permi- Glosită, s.f. – (-glot elem.
„limbă”, „vorbire”, fr. glos/o/) –
te pacientului să-și expună _________________ în inflamație a limbii, care înso-
limbaj propriu. țește de obicei anumite boli.
Stomatoscop, s.n. – (Med.)
3. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit (-scop, elem. „examinare”,
din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: „explorare”, gr.skopos, sko-
pia) – instrument pentru exa-
a) �� mandibular poate fi minarea (mucoasei) cavității
corectat de un specialist în domeniu. bucale.
b) Cursul de �� medicală Semiologie, s.f. – (semio-
este absolut necesar tuturor mediciniștilor. elem. „semn, simptom”, gr.
semeion)- parte a medicinei
c) ____________ reprezintă o inflamație a limbii care care se ocupă cu descrierea
modifică dimensiunea, culoarea și textura acesteia. simptomelor și a semnelor
d) În stomatoscopie este utilizat instrumentul �� diferitelor boli, precum și a
metodelor de a le pune în
__________________ . evidență și de a le diagnos-
e) Contactul dintre dinți este maxim în cazul �� tica; simptomatologie.
__________________ dentare. Prognatism, s.n. – (pro-„an-
terior”, lat. gr. pro; -gnat, elem.
„maxilar”gr. gnathos) – confor-
mație particulară a feței omu-
Citiți și procesați informația! lui care constă în proeminența
anterioară a maxilarelor sau a
arcadelor dentare ale acestora.
DIAGNOSTICAREA COMPUTERIZATĂ –
Ocluziune, s.f. – închidere,
SIGURANȚĂ ȘI COMODITATE1 astupare a unui orificiu, a
În epoca medicală actuală, în stomatologie, diagnosti- unei conducte etc. în scopul
opririi unui fluid care trece
carea computerizată are un rol fundamental. Dacă înainte prin conducta respectivă.
medicii reușeau în câteva cazuri dintr-o sută să identifice Xerostomie, s.f. – (xero-,
boala la o etapă incipientă, atunci astăzi diagnosticarea „uscat, uscăciune, ariditate”
corectă ocupă doar câteva minute. Cel mai important este gr. xeros) Senzație de uscare
să vizitați o clinică stomatologică modernă. a gurii, datorită unei insufici-
ente salivații.
Care sunt avantajele în diagnosticarea computerizată?
Trismus, s.n. – contracție
spastică involuntară a muș-
chilor mandibulei, care îm-
1
http://dent.md/ro/diagnosticarea-bolilor-de-din vizitat la
piedică deschiderea gurii.
03.05.2016

Radioviziograful – aparatul Roentgen, care are o cantitate minimă de radiații
electromagnetice (de aproape de 10 ori este mai mică decât unul obișnuit). Astfel
de examinare se face și la copii, ceea ce demonstrează că acest aparat este unul de
siguranță.
Aparatul oferă posibilitatea de a arăta pe ecran pozele dintelui chiar în momen-
tul când se efectuează examinarea, ceea ce înseamnă o economie de timp. Aparatul
permite vizionarea celor mai mici tulburări în structura maxilarului și în țesuturile
moi ale cavității bucale.
Diagnosticarea computerizată permite identificarea exactă a micilor deteriorări
a smalțului sau identificarea adâncimii paradontitei.
Diagnosticarea computerizată este o metodă confortabilă atât pentru pacient,
cât și pentru medic, accesibil pentru toate păturile sociale, iar rezultatul întrece ori-
ce așteptări. Bazându-se pe datele receptate, stomatologul va da sfaturile necesare
pentru îngrijirea dinților, iar în cazul maladiilor va pregăti un tratament individual
pentru pacient.

15. Clasificarea celor mai frecvente afecțiuni stomatologice1
Una dintre cele mai cunoscute și mai răspândite boli
dentare este caria. Această afecțiune dentară apare ca rezul- VOCABULAR TEMATIC
tat al contactului dintre tartrul, format la suprafața dinților Mijloc, -e; s.n. – poziție in-
și anumite substanțe precum zahărul sau amidonul din termediară între două extre-
alimentele consumate. Caria dentară poate fi prevenită mități.
prin respectarea mijloacelor de igienă dentară, alimentația Înghițire, -i; s.f.– deglutiție.
sănătoasă și vizitele regulate la dentist. A dura (-ez); vb. – a se desfă-
șura într-o anumită perioadă
Cariile dentare sunt clasificate în funcție de evoluție în
de timp.
acute și cronice. Febră, -e; s. f. – temperatură
După topografie, caria poate fi incipientă, medie, pro- ridicată a organismului.
fundă și superficială. Ulcer, -e; s. n. – leziune pe
În funcție de localizare, caria dentară este aproximală, suprafața pielii sau mucoasei
circulară, de colet și fisurală. stomacului, duodenului.
O altă afecțiune stomatologică este boala paradontală, Răceală, -i; s. f. – temperatu-
numită și boală a gingiilor. Afecțiunile parodonțiului sunt ră scăzută.
Deformare, -i; s. f. –acțiunea
gingivita, parodontita și parodontoza.
de alterare și rezultatul ei.
Gingivitele sunt de trei tipuri: Eroziune, -i; s.f. – proces
1) Catarală: apare în cazul în care sistemul imun nu complex de roadere a unei
poate face față patogenității microorganismelor din cauza suprafețe sub acțiunea agen-
ților externi.
unor factori nefavorabili.
Viral, -ă, -i, -e; adj. – specific
2) Hipertrofică: se manifestă sub forma unei tumefieri unui virus.
a papilei interdentare și a marginii gingivale, iar în stadi- Aftă, -e; s. f. – ulcerație dure-
ile inițiale apare sub forma unui burete în jurul coletului roasă pe mucoasa gurii sau a
dentar, ce se mărește până acoperă o porțiune de coroană. faringelui.
3) Ulcero-necrotice: infecție acută a gingiei fără impli- Tumefiere, -i; s. f. – inflama-
carea altor țesuturi ale parodonțiului. ție; mărire în volum.
Gingivitele se clasifică, în funcție de gradul de gravitate Papilă, -e; s. f. – mică proe-
minență a pielii, a unor mu-
(ușoară, medie și gravă); evoluție (acută, cronică, acutizată);
coase sau a feței externe sau
răspândire (localizată și generalizată). interne a unui organ.
Parodontitele se împart, în funcție de gradul de evo- Interdentar, -ă, -i, -e; adj. –
luție, în: acute, cronice, acutizate și în remisiune; după răs- situat între dinți.
pândire, în: localizate și generalizate; în funcție de gradul Colet dentar – locul de întâl-
nire dintre coroana și rădăci-
de gravitate, în: ușoare, medii și grave. na dintelui.
Parodontoza este cronică și în remisiune (după evolu- Remisiune, -i; s. f. – amelio-
ție); generalizată (după răspândire); ușoară, medie și gravă rare sau dispariție temporară
(după gradul de gravitate). a manifestărilor unei boli.
Eroziunea dinților reprezintă deformarea dintelui și e cauzată de atac acid asupra

smalțului dintelui. Deși consumul de alimente acide – citrice, cafea, sucuri de fructe, bă-
1
http://uzinadezambete.ro/clasificarea-celor-mai-comune-afectiuni-dentare/
http://www.dentfix.ro/2014/08/eroziunea-dentara/
15. Clasificarea celor mai frecvente afecțiuni stomatologice 135

uturi acidulate etc. – reprezintă una dintre principalele cauze ale eroziunii dentare, există
și alte afecțiuni ce pot duce la distrugerea dintelui, precum: fluxul salivar scăzut, bruxis-
mul, refluxul gastroesofagian sever ș.a. Simptomele eroziunii variază de la sensibilitate la
probleme grave, cum ar fi crăparea dintelui. Este o afecțiune răspândită și ușor tratabilă.
Cea mai gravă maladie stomatologică este cancerul bucal, ce poate afecta gura, buzele
sau gâtul. Semnele ce indică prezența bolii sunt: ganglioni măriți, dificultate la înghițire,
dureri de dinți, sângerări. Diagnosticarea în stadiile timpurii de evoluție oferă pacientului
șansa de a fi tratat.
Herpesul reprezintă o infecție virală localizată la nivelul gurii și al gingiilor, deter-
minată de virusul herpex simplex de tip 1 sau ca urmare a variantei genitale. De obicei,
durează cel mult două săptămâni și este provocată de febră, ulcer, răceală. Odată infectat
cu virusul Herpes simplex, vei putea doar să tratezi simptomele și durata persistenței.
Virusul poate trece oricând din stare latentă în stare recurentă, dovadă fiind faptul că
majoritatea persoanelor infectate suferă chiar și trei recurențe pe an.
Stomatita aftoasă sau afta bucală este o afecțiune ce provoacă ulcerații dureroase
în cavitatea bucală, de obicei, în interiorul buzei, pe obraji sau limbă. Afecțiunea are un
caracter recurent. Unele persoane prezintă doar unul sau două episoade pe an, în timp
ce altele manifestă serii continue de afte.
FAMILII DE CUVINTE
A eroda Există o serie de substanțe cu acțiune ___________ asupra dinților.

erodat Tulburările somatice sunt o cauză a ____________ dinților.
erodabil Persoanele care suferă de bruxism au adesea dinții ____________ .
erodare Periajul trebuie efectuat cu atenție pentru a nu __________ dinții.
erodant Dinții sunt ușor ____________ , de aceea necesită o îngrijire aparte.
_________________ este o complicație a bolii.
A tumefia
Membrana mucoasă _____________ și nu permite drenajul fluidului
tumefiat
din sinus spre gât.
tumefiere
Gingia __________ are culoarea roz și sângerează.
tumefacție
Infecția virală a cauzat ______________ feței.
Loc Medicul palpează zona afectată pentru a determina _______ durerii.
a localiza Boala nu poate fi _________ fără investigații suplimentare.
localizare Durerea _____________ în stomac.
localizat _____ stomatologiei este unul de frunte în ierarhia științelor medicale.


consecință = ___________________ precoce = ________________________
a cauza = ______________________ deglutiție = _______________________
generalizat ≠ ___________________ exterior ≠ ________________________
cronic ≠ _______________________ neregulat ≠ _______________________

a) Placa dentară provoacă apariția cariei de ___________.
b) În perioada de ___________ a bolii pacientul poate reveni la viața activă.
c) Eroziunea dinților e o afecțiune _____________.
d) Gingivita hipertrofică reprezintă o _____________a papilei interdentare.
e) Pacientul necesită o curățare ______________.
a) În funcție de topografie, cariile dentare se clasifică în acute și cronice. A F

b) Afecțiunile parodonțiului sunt gingivita, parodontoza și caria. A F
c) Herpesul este o infecție virală. A F
d) Eroziunea dentară afectează smalțul dintelui. A F
e) Stomatita aftoasă este de-obicei localizată în interiorul buzei, pe obraji
A F
sau limbă.
2. Formați enunțuri complete, unind sintagmele din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1 2
1. Caria dentară a) gingiei este cauzată de creșterea numărului de bacterii.
incipientă, multiplă
b) se transmite prin contact direct.
2. Gingivita c) atacă îndeosebi coletele dinților.
3. Parodontoza d) este numită și pulpă dentară primitivă.
4. Eroziunea e) se manifestă prin hemoragii și dureri la atingere.
5. Herpesul bucal f) reprezintă deteriorarea structurii dintelui.
6. Stomatita g) este o afecțiune dentară ce duce la pierderea dinților.
7. Papila h) este o inflamație a cavității bucale cauzată de alergii
8. Tumefierea sau infecții.

a) _____________________________________________________________?
Gingivita catarală se intensifică în cazul unui sistem imun slăbit.
b) _____________________________________________________________?
Parodontita și parodontoza sunt afecțiuni ale parodonțiului.
c) _____________________________________________________________?
Hemoragia și dificultatea la deglutiție reprezintă semne ale cancerului bucal.
d) _____________________________________________________________?
Herpesul bucal durează cel mult două săptămâni.
e) _____________________________________________________________?
Eroziunea e cauzată de atacul acid asupra dinților.

a) Stomatita este o afecțiune cu un caracter recurent.
b) Simptomele eroziunii variază de la sensibilitate la probleme grave, cum ar fi
crăparea dintelui.
c) Herpesul reprezintă o infecție virală localizată la nivelul gurii și al gingiilor.
d) Caria dentară poate fi prevenită prin respectarea mijloacelor de igienă dentară,
alimentația sănătoasă și vizitele regulate la dentist.
5. Identificați cele mai frecvente boli stomatologice:

dacănuparodontozaconsumizahăralimentedăunătoaresănătății
dințilorșigingiilorcariaamidonzahărcarbogazoasegingivitașim
ltealteboliherpesulșisimptomevariatestomatitanumaivorbimși
deformareaeroziuneadințilorcancerulbucalceamaigravaboalae
6. Completați textul „Clasificarea celor mai frecvente afecțiuni stomatologice” cu

informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
VORBIREA DIRECTĂ ȘI VORBIREA INDIRECTĂ
A menționa
A spune
că verb
A zice
A răspunde
cine, ce, când,
A întreba verb
unde, cum, dacă...

MODUL INDICATIV. VIITOR
Conjugarea a Conjugarea a Conjugarea a
Conjugarea I
II-a III-a IV-a
a discuta
a vedea a spune a primi
I. voi discuta voi vedea voi spune voi primi
Singular II. vei discuta vei vedea vei spune vei primi
III. va discuta va vedea va spune va primi
I. vom discuta vom vedea vom spune vom primi
Plural II. veți discuta veți vedea veți spune veți primi
III. vor discuta vor vedea vor spune vor primi
Exemplu:
Medicul a întrebat când se intensifică durerea. Pacientul a răspuns că durerea se inten-
sifică atunci când consumă alimente reci sau fierbinți. Medicul a întrebat pacientul dacă
a făcut radiografie. Pacientul a afirmat că a făcut. Medicul a constatat că dintele e cariat.
Medicul: Când se intensifică durerea?
Pacientul: Atunci când consum alimente reci sau fierbinți.
Medicul: Ați făcut radiografie?
Pacientul: Da.
Medicul: Dintele este afectat de o carie profundă.
ANTERIORITATE
în enunț în frază
înainte de + subst. Ac. înainte +verb conj.
Înainte de extracție, dentistul Înainte să realizeze extracția, dentistul anestezia-
anesteziază local pacientul. ză local pacientul.
înainte de + vb. Inf.: Înainte ca +verb conj.
Înainte de a extrage dintele, Înainte ca să înceapă tratamentul, dentistul reco-
dentistul anesteziază pacientul. mandă examenele paraclinice.
Înaintea + GN-G: Până + verb indicativ / conj.
Până vom începe tratamentul, faceți radiografie.
Înaintea extracției,
Până să începem tratamentul, faceți radiografia.
o dată+ vb1, (Part.acordat) + vb2 :
O data tratată problema, pacientul
nu mai simte dureri.
vb + acum...ore / zile / luni / vb. +
cu...zile / luni / aniînainte/
vb. + de...zile / luni / ani...:
Am făcut un control de rutină, acum
3 luni.
Am făcut un control de rutină cu trei
luni înainte. / Nu am făcut un con-
trol de rutină de 3 luni.

POSTERIORITATE
După ce/ imediat ce+ vb1 + vb2: vb1 + înainte să+ vb2:
După tratament, mă simt mai bine. A făcut radiografie înainte să solicite consultație.
peste...ore / zile / luni...+ vb:
SIMULTANEITATE
În timpul / În cursul, În timp ce/ când / + vb1, vb2
În timpul operației, medicul este ajutat În timp ce / când vorbește cu pacientul,
de către asistentă. medicul este foarte atent.
În cursul practicii, studenții consultă pa-
cienții împreună cu medicii.
În timp de, pe vreme de În momentul când / + vb1, vb2
În momentul când scrie biletul de trimitere
pentru radiografie, medicul îi explică paci-
entului de ce trebuie să o facă.
În același timp cu, o dată cu Până când / până ce + vb1, vb2
Medicul și tehnicianul dentar analizează Până când eu completez formularul, așe-
radiografia în același timp. zați-vă pe scaun.
O dată cu radiografia, medicul a cerut și
analizele de laborator.
/ cât timp+ vb1, vb2
Cât timp veți urma tratamentul, să fiți atent
la ce produse consumați.
1. Scrieți verbele din paranteze la timpul viitor:

Sigilate, măselele (a deveni) __________________ mai rezistente la atacul cari-
ilor. Fără carii, copilul (a avea) _______________________ poftă de mâncare, iar
dinții permanenți (a fi) _________________________ albi și sănătoși. Un control
la fiecare 6 luni îl (a familiariza) ___________________ cu anturajul.
Datorită acestor controale, copiii (a beneficia) ___________________ de periaje
profesionale cu paste speciale. În plus, ei (a se obișnui) _____________________
cu atmosfera dintr-un cabinet stomatologic.
2. Schimbați verbele din următorul text la timpul viitor:

În cazul dinților de lapte, caria dentară evoluează _______________________ foarte
rapid și ajung ________________________ într-un timp foarte scurt la nerv. Dacă
sunt ________________ lăsate netratate, cariile provoacă ______________ durere,
precum și infecția gingiilor, a oaselor maxilare, ceea ce duce _________________la

necesitatea extracției dintelui respectiv. Aceste infecții se răspândesc __________
_____________ atât la dinții de lapte învecinați, cât și la dinții permanenți aflați
în stadiul de mugure.1
3. Transformați următoarele enunțuri în vorbire directă:

1. Spune că dintele trebuie urgent tratat.
2. Zice că îi sângerează gingiile.
3. Întreabă de cât timp are dureri.
4. Răspunde că intervenția se va efectua cu anestezie locală.
4. Transformați enunțul de mai jos, astfel încât să folosiți și structurile care exprimă
anterioritatea.
Înainte de obturare, medicul tratează cavitatea carioasă.
Înainte de a ��.
Înaintea ��:
Odată ��.
Acum ��.
5. Sunteți medic stomatolog, în timpul unui consult stomatologic trebuie să-i explicați
pacientului care sunt etapele unei igienizări profesionale. Folosiți cât mai multe
expresii care exprimă timpul (anterioritate, simultanietate, posterioritate).
6. Transformați enunțurile, conform modelui:

Asistenta a notat tot în timpul examinării.
Asistenta a notat tot în timp ce medicul examina pacientul.
a) Pacientul a respectat toate prescripțiile în timpul tratamentului.
b) Pacientul era foarte atent în timpul examinării.
c) Tehnicianul dentar analiza mulajul în timpul realizării protezei dentare.
d) Simt dureri dentare în timpul consumării dulciurilor.
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Pacientul solicită opinia medicului despre posibilitățile de a trata un

dinte deteriorat. Stomatologul confirmă prezența unei ușoare eroziuni dentare.
Dentina din zona erodată poate fi acoperită cu o plombă. Netratată la timp, afec-
țiunea se poate agrava și atunci va fi recomandabilă fațetarea ceramică.
1
http://www.teddycare.ro/dintii-de-lapte-au-nerv/

a) __________ apare din cauza forțelor de fricțiune ce apar între dinții superiori
și cei inferiori în timpul masticației.
b) __________ este asociată cu diabetul zaharat.
c) ________________ este o boală ereditară.
d) Un exemplu de ________________ este situarea caninului între incisivii centrali.
e) ____________ este o anomalie caracterizată prin neformarea mugurilor dentari
sau distrucția lor în fazele incipiente de dezvoltare.
2. Încercuiți varianta corectă: ELEMENTE DE

A. Lipsa dinților pe arcade reprezintă: TERMINOLOGIE
a) odontalgie; STOMATOLOGICĂ
b) oligodonție; Anodonție, s.f. – absență
c) odontolit. congenitală a unui mugure
dentar [an, gr. – lipsă; odont,
B. _________ poate fi îndepărtată atât manual, cât și cu gr. – dinte];
mijloace tehnice: Abrazie, s.f. – uzura suprafețe-
a) parodontomul; lor dentare;
b) oligodonția; Agenezie dentară – lipsa mu-
c) odontolitul. gurilor dentari;
Heterotopie dentară – situ-
C. Evoluția dinților reprezintă: area unui dinte într-un alt loc
a) hipodonția; decât cel stabilit pe arcadă;
b) odontalgia; Acidoză bucală – scăderea ph-
c) odontogenia. ului salivar.
D. Protezele sau implanturile dentare reprezintă un mij- Hipodonție, s.f. – absența unui
număr redus de dinți [hypo- gr.
loc de tratament în caz de:
„sub”, odont – gr. „dinte”];
a) parodontom;
Oligodonție, s.f. – absența
b) odontolit; unui număr mare de dinți de
c) hipodonție. pe arcade [oligos- gr. „rar”];
E. ___________ este o afecțiune a țesutului parodontal: Odontalgie, s.f. – durere de
dinți [algie – gr. „durere”];
a) parodontomul;
Odontogenie, s.f. – procesul
b) odontolitul;
de dezvoltare a dinților [geno
c) odontogenia. – gr. „care ia naștere”];
F. Un simptom al afecțiunilor stomatologice este: Parodontom, s.n. – tumoare a
a) hipodonția; țesutului parodontal [paro- gr.
„pe lângă, oma – gr.„tumoare”];
b) odontolitul;
Odontolit, s.n. – tartru dentar
c) odontalgia.
[lithos – gr. „piatră”].

3. a) Identificați în următoarele imagini afecțiunile stomatologice studiate:
1. __________________________________________ 2. ___________________
3. __________________________________________________________________
4. ______________________________ 5.
_______________________________
b) Exprimați-vă părerea! Descrieți una dintre maladiile identificate:

_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

CHISTUL DENTAR1
La fel ca oricare chist, chisturile dentare sunt saci cu fluid sau cu un alt material
moale, care apare în subțesutul din jurul dintelui. De asemenea, multe dintre chisturile
dentare sunt benigne și reprezintă cauza unei îngrijorări. Acestea se pot infecta sau
pot afecta zona din jurul dintelui. În cazul în care se întâmplă acest lucru, ar trebui să
consultăm medicul dentist.
Chisturile dentare tind a se forma când dinții și nervii din jurul unei zone afectate
sunt atacați. Cea mai comună formă de chist este pe rădăcina moartă a unui dinte.
De ce se formează chisturile dentare?
Majoritatea chisturilor se formează în urma unor infecții ale dinților sau în urma
unei traume. Alte chisturi se formează în urma unei dezvoltări incorecte a dinților. Ra-
reori, chisturile dentare sunt rezultatul unui sindrom genetic, care are alte simptome.
Medicul dentist sau chirurgul buco-maxilo-facial îți poate explica în detalii cauzele
apariției chisturilor.
Ce probleme poate cauza un chist dentar?
Un chist dentar poate cauza diferite probleme, dacă nu este detectat la timp.
Probleme apar atunci când:
– aceste chisturi se infectează;
– presează structura altor dinți;
– împiedică funcționarea normală a cavității bucale.
Cum se depistează chisturile dentare?
Un medic dentist, de obicei, identifică un chist dentar în urma unei radiografii a
cavității bucale. Dacă simți un nodul mic și care se mișcă sub gingie este posibil să ai
un chist. Ar trebui, în acest caz, să consulți un medic dentist pentru un rezultat clar.
1
http://www.dentist.ro/chisturile-dentare

16. Caria dentară
Cariile dentare sunt maladiile ce apar ca urmare a
unui dezechilibru prelungit la nivelul cavității bucale în- VOCABULAR TEMATIC
tre factorii care provoacă demineralizarea smalțului și a A atenționa (-ez); vb. – a
dentinei. atrage atenția; a preveni.
Mult timp s-a crezut că formarea cariei dentare este A chestiona (-ez); vb. – a
un proces ireversibil de demineralizare a cristalelor smal- pune cuiva întrebări în legă-
țului, urmat de degradarea dentinei și formarea cavității tură cu o anumită problemă.
carioase, dar cercetările recente demonstrează că etiologia Degradare, – i; s.f. – stricare,
deteriorare.
bacteriană este cauza primară a degradării dentare.
Deși în cavitatea bucală există numeroase tipuri de Demineralizare, -i; s.f. –
eliminare a componenților
bacterii, cum ar fi: S treptococcus mutans, Lactobacillus, minerali dintr-o substanță
care se pot depune pe suprafața dintelui, formând placa de natură organică.
dentară – factorul primar, care cauzează apariția maladi- Fermentabil, -ă, -i, -e; adj. –
ei, este frecvența consumării hidrocarbonatelor fermen- care se poate fermenta.
tabile. Din fermentația hidrocarbonatelor rezultă acizi A inhiba; vb. – a împiedica, a
organici slabi, care în majoritatea cazurilor vor produce încetini un proces fiziologic.
carii cu evoluție lentă, formând o leziune tipică, situată Substituție, -i; s.f. – înlocu-
profund. Cariile vor evolua rapid, dacă există o deficiență ire.
serioasă a factorilor protectori naturali ai pacientului.
Cel mai des caria atacă fisurile dinților masticatori, răspândindu-se pe traiectul
prismelor smalțiere în profunzime până la joncțiunea smalț-dentină sub formă de con
cu vârful orientat spre punctul de origine. Această maladie afectează și dentina, spre
periferie, de-a lungul canaliculelor dentinale și în joncțiunea smalț-dentină.
În funcție de stadiul de evoluție, se deosebesc mai multe tipuri de carii: carie den-
tară cervicală, carie dentară secundară, carie dentară cu evoluție rapidă, carie dentară
acută, carie în șanțuri și fosete, carie dentară cronică, carie dentară cu evoluție lentă,
carie dentară pe suprafețe aproximale, carie dentară recidivantă, carie dentară staționară.
Pentru a evita caria dentară, este indicat consultul periodic al stomatologului, de-
oarece afecțiunea nu determină simptome decât după ce este prezentă cavitatea sau
infecția. Simptomele cariei dentare sunt: durerea, sensibilitate la rece, cald sau dulce,
halena, pete albe, gri, maro sau negre pe dinte.
Medicul stomatolog, care consultă un pacient cu carie dentară, va respecta următoa-
rele etape de stabilire a diagnosticului: va chestiona pacientul referitor la simptome și
antecedente dentare, va examina dinții cu ajutorul unei sonde dentare și a unei oglinzi,
pentru a observa dacă există suprafețele decolorate ale dintelui sau cavități carioase,
va efectua radiografia dentară, apoi, în funcție de severitatea procesului carios, va
recomanda tratamentul:
• Periajul cu paste fluorurate (în cazul procesului carios incipient);
• Obturația (în cazul în care cavitatea este prezentă);
• Coroana de substituție (se reconstruiește o parte sau dintele, în cazul în care
acesta este sever afectat);
16. Caria dentară 145

• Tratament de canal (în cazul în care este infectată pulpa dentară).
Pentru tratarea cariei dentare, medicul va folosi următoarele instrumente: instru-
mente tăietoare rotative (freze de oțel, freze de tungsten-carbide, freze diamantate) și
instrumente de mână, bizotatoare de prag gingival, excavatoare.
De asemenea, medicul trebuie să atenționeze pacientul cu referire la profilaxia ca-
riei dentare – cea mai eficientă metodă în acest sens fiind contactul zilnic frecvent al
dinților cu concentrații scăzute de fluor, pentru a inhiba demineralizarea și a stimula
remineralizarea.
FAMILII DE CUVINTE
Pentru a împiedica ______________________ cariei dentare,

A evolua medicul dentist mi-a recomandat un tratament fluorurant.
evoluat Manifestările bolii sunt _______________ .
Caracteristica acestei maladii este _____________________.
evoluție
Din cauza că a ignorat tratamentul, caria _________________
evoluare și a dus la pierderea dintelui.
evolutiv Modul în care a descris afecțiunea și a indicat tratamentul a
demonstrat că practicianul este un om ________________.
Tratamentul cu fluor previne cariile și stimulează ___________
smalțului.
Mineral
____________________sunt elemente nutritive, absolut indis-
a mineraliza pensabile pentru buna funcționare a organismului.
mineralizare Un smalț __________________ înseamnă un dinte cariat.
demineralizare _____________________ dinților duce la îmbolnăvirea dinților
și la apariția cariilor.
demineralizat
Țesutul cu cel mai înalt grad de ________________ din corpul
uman este smalțul dentar.
deteriorare –�� echilibru –��
variate, diverse –�� reversibil –��
dezvoltare –�� lent –��
forță, putere –�� scurt –��

a) Consumul excesiv de fructe poate _______________ smalțul.
b) Înainte de a începe tratamentul, medicul trebuie _____________________
pacientul.
c) Coroana de ___________________ se folosește în cazul în care procesul carios
este avansat și obturația nu este suficientă.
d) Factorul primar în apariția cariei dentare nu este cantitatea hidrocarbonatelor
____________________, ci frecvența consumării lor.
e) În rândul specialiștilor, Xylitolul, substanța care ____________ cariile, este
cunoscută de mai bine de 30 de ani.
a) Cariile dentare sunt provocate de mineralizarea smalțului și a dentinei. A F

b) Fermentația hidrocarbonatelor produce acizi organici slabi. A F
c) Pentru a preveni apariția cariei dentare se recomandă consultul pe-
A F
riodic al stomatologului.
d) Caria dentară este o afecțiune asimptomatică. A F
e) Tratamentul de canal se realizează în cazul în care este infectată pulpa
A F
dentară.
2. Formulați enunțuri complete, unind secvențele din coloana 1 cu cele din coloana 2:
1. 2.
1. Stomatologul examinează dinții cu a) care se depune pe supafața dintelui.
sonda și oglinda,
2. Steptococcus mutans este o bacte- b) de consumul frecvent al dulciurilor.
rie c) astfel poate să observe suprafețele de-
3. Dacă pH-ul din placa dentară colorate sau cavitățile carioase.
ajunge la nivel critic,
d) în protejarea dinților împotriva atacu-
4. Evoluția rapidă a cariilor dentare lui acid.
este determinată
5. Saliva joacă un rol important e) începe demineralizarea smalțului.

a) _____________________________________________________________?
Caria dentară este o maladie a dinților, apărută ca rezultat al demineralizării
smalțului.

b) _____________________________________________________________?
Bacteriile care contribuie la formarea plăcii dentare sunt Streptococcus mutans și
Lactobacillus.
c) _____________________________________________________________?
Acizii organici slabi produc carii cu evoluție lentă.
d) _____________________________________________________________?
În funcție de stadiul de evoluție, există mai multe tipuri de carie dentară.
e) _____________________________________________________________?
Pentru a stabili un diagnostic corect, medicul va chestiona pacientul, va examina
dinții și va ruga pacientul să facă o radiografie.
4. Restabiliți ordinea logică a informațiilor:

a) tratamentul cariei dentare;
b) consumul de alimente bogate în zaharuri;
c) bacteriile cariogene atacă dintele;
d) descompunerea resturilor alimentare;
e) bacteriile cariogene afectează camera pulpară;
f) glandele salivare produc puțină salivă;
g) bacteriile cariogene distrug țesuturile dure ale dintelui.
5. Identificați cuvintele care indică simptomele cariei dentare:

Cariauuesdentarăbacmaladiicareatacăfisuriledureredințilormasticstori
Înfuncțiedestadiulsensibilitatelarececalssaudulcepentruaevitacariadent
Petealbesaunegrepedinteformândoleziunetipizamulttimpsacrezutcanum
Eroasetipuridebacteriirespirațiehalenadiagnostidegradaredentarscuvirf
Ulorientatsprepunctuldeorigineafecteazadentinacanaliculeledentinalepr
6. Completați textul „Caria dentară” cu informații suplimentare.

Cazurile pronumelui
1. Înlocuiți cuvintele subliniate cu pronumele Nominativ Acuzativ
corespunzătoare în cazul acuzativ: (subiect) (complement indirect)
a) Smalțul protejează zonele mai profunde Eu (prep.) mine, mă, m-
ale dintelui. Tu (prep.) tine, te, te-
El (prep.) el, îl, l-
b) Dentina formează structura de bază a
Ea (prep.) ea, o, -o
dintelui. Noi (prep.) noi, ne, ne-
c) Placa dentară atacă dinții. Voi (prep.) voi, vă, v-
d) Stomatatologul tratează dintele. Ei (prep.) ei, îi, i-
Ele (prep.) ele, le, le-

e) Consumul excesiv de fructe poate eroda smalțul.
f) Medicul stomatolog va respecta următoarele etape de stabilire a diagnosticului.
g) Pacientul va face o radiografie dentară.
2. Scrieți verbele din enunțurile de la exercițiul 1, la timpul perfect. Înlocuiți cuvintele

subliniate cu pronumele în cazul acuzativ.
3. Scrieți forma corectă a cuvintelor din paranteză1:

Înainte de apariția (carie) 1. __________ propriu-zise, există însă un proces
de acumulare a (bacterii) 2. _________________ ____ care, împreună cu restu-
rile (alimentar) 3. ______________ și saliva, formează un biofilm (subțire) 4.
______________ cunoscut sub denumirea de placă dentară.
În momentul în care (a consuma / dvs.) 5. ____________________ alimente
sau băuturi cu concentrații (ridicat) 6. ____________________ de carbohidrați,
bacteriile din placa dentară (a transforma) 7. ____________________ acești car-
bohidrați în energie pentru supraviețuirea (ei) 8. ____________________ și astfel
sunt produși acizii, care în timp (a distrug) 9. ____________________ straturile
dentare și astfel (a apărea) 10. ____________________ caria.
(Recomandare) 11. ____________________ specialiștilor este să tratăm în
stadii cât mai (incipient) 12. ____________________ placa dentară, deoarece dacă
este lăsată netratată aceasta (a crește) 13. ____________________ riscul de carii și
deteriorări (grav) 14. ____________________ ale structurii dintelui, care se pot (a
manifesta) 15. ____________________ prin dureri intense iar tratamentul se poate
(a dovedi) 16. ____________________ un proces destul de complicat și costisitor.
Cu toate că incidența (carii) 17. ____________________ dentare este ex-
trem de crescută, această afecțiune poate fi foarte ușor de prevenit, cu condi-
ția respectării (igienă orală) 18. ____________________ și a (vizită periodică)
19. ____________________ la medicul stomatolog.
4. Scrieți verbele din paranteză la modul indicativ, timpul perfect:

Cazurile de degradare avansată a țesutului dentar care (a fi lăsat) _____________
netratate (a duce) la infecții grave ale gingiilor și ale osului de sub ele, ambele
având rol de susținere a dintelui. Aceste infecții (a produce)________________,
prin acutizare, un abces dentar, care (a se manifesta) prin dureri intense, umflarea
zonei respective, febră și stare de rău general, iar în acest stadiu dintele (a nu mai
putea fi) ________________ recuperat și (a nu exista) ________________ altă
soluție decât extracția.
Acumularea de placă bacteriană în exces (a favoriza) _______________ apariția
gingivitei, gingiile (a căpăta) _______________ culoarea roșie, sunt inflamate,
sângerează la periaj și sunt dureroase.
Caria avansată (a conduce) _______________ la colectarea puroiului la baza
rădăcinii dintelui și astfel (a se eroda) _______________ osul care susține din-
1
http://www.csid.ro/boli-afectiuni/afectiuni-dentare-si-igiena-orala/cariile-dentare-de-la-a-la-z-11561529

tele, infecția (a se extinde) _______________, din această cauză (a fi necesar)
_______________ să fie tratată chirurgical, prin intermediul unui drenaj, sau mai
bine spus, a unei incizii a tegumentului sau mucoasei pentru a elimina colecția de
puroi.
5. Completați textul cu lexemele care lipsesc1: evoluție, cavitate, incipientă, dentare,

găuri, aplicarea, nerv, pacientul, avansată, coroană, tratament, țesutul, obturația, cement,
recomandată:
Tratamentul cariilor 1. ______________________ diferă foarte mult în funcție
de stadiul de 2. _______________ al afecțiunii dentare. Astfel, o carie în forma sa
3. ________________, deci fără a forma o cavitate, poate fi simplu tratată de către
medicul stomatolog prin 4. ______________ unei soluții cu fluor, care are rolul
de a stopa procesul de degradare a dintelui, cu condiția ca 5. _______________ să
respecte cu strictețe regulile elementare de igienă orală. Dacă stadiul cariei ajunge
deja la lipsă de substanță, deci la apariția acelei așa-numite 6. _______________
în stratul dentar, medicul va apela la curățarea țesutului dentar alterat și infectat și
va umple această 7. _________________ printr-o obturație, popular denumită
plombă.
Cazurile grave de carii, cu evoluție 8. ________________și deteriorare adâncă în
stratul dentar, necesită cel mai probabil un 9. ______________________ de canal,
care presupune în primul rând înlăturarea 10. ____________________ și sigilarea
dintelui (în scopul prevenirii transmiterii bacteriilor în restul organismului), după
care se trece la procedura de acoperire a dintelui cu o 11. _______________ de
înveliș sau se restaurează dintele afectat printr-o obturație simplă sau armată.
Să comunicăm!
1. Se dă situația. Sunteți medic stomatolog. Oferiți-le câteva sfaturi pacienților dum-

neavoastră referitor la măsurile de prevenire a cariei dentare. Folosiți cuvintele:
metodă eficientă, igienă orală, periaj, periuță, unghi de 45 de grade, presiune pe dinți, ață
dentară, apă de gură, resturi alimentare, alimentați, carbohidrați, fumat, a afecta dantura,
consult, medic stomatolog.
1
http://www.csid.ro/boli-afectiuni/afectiuni-dentare-si-igiena-orala/cariile-dentare-de-la-a-la-z-11561529/


TERMINOLOGIE
a) ____________ se realizează cu scopul de a evalua STOMATOLOGICĂ
riscul carios și a stabili intervalul repetării exame-
Cariologie, s.f. – ramură a
nului clinic. stomatologiei, care se ocupă
b) Unul dintre simptomele cariei dentare este cu studiul și tratamentul cari-
____________. ei dentare [lat. caries „carie” +
gr. logos „știință, cercetare”].
c) Există mai multe teorii care explică __________
sau formarea și evoluția procesului carios. Cariogeneză, s.f. – proces
de formare a unei carii den-
d) Acest manual cuprinde probleme legate de tare [lat. caries „carie” + gr.
____________ și parodontologie. genos,genesis ”care produce,
e) Caria dentară are ____________ bacteriană. care ia naștere”].
Cariogramă, s. f. – înregis-
trare grafică realizată cu sco-
pul de a evalua riscul carios
[lat. caries „carie” + gr. gram-
1. Elementul ,,-aitia” (eti) din structura termenului eti- ma „scriere, înregistrare”].
logie înseamnă: Etiologie, s.f. – ramură a
a) origine; medicinii, care studiază cau-
zele și factorii care determină
b) scriere, înregistrare, apariția diverselor boli [gr. ai-
c) cauză. tia „factor, cauză” + gr. logos
„știință, cercetare”].
2. Elementul ,,-algie” din structura termenului odontal-
Odontalgie, s.f. – durere
gie înseamnă:
de dinți [gr. odous,odontos
a) știință; „dinte” + gr. algos, algesis
b) lipsa durerii; „durere”].
c) durere.
3. Elementul ,,-odont” (odontos) din structura termenului odontalgie înseamnă:
a) dinte;
b) factor, cauză;
c) cavitate bucală.

3. a) Analizați imaginile de mai jos și identificați tipurile de carie: carie interdentară,
carie de biberon, carie în șanțuri și fosete, carie marginală, carie radiculară, carie recidivă:
1. ______________________________ 2.
_______________________________
3. ______________________________ 4.
_______________________________
5. _____________ 6. ______________________ 7. ________________________
b) Descrieți unul dintre tipurile de carie, folosind expresiile: cred că, sunt de părerea
că, am senzația că.

ISTORIA FREZEI DENTARE1

Freza dentară sau „piesa de mână” este un instrument indispensabil stomatologului
modern și reprezintă un dispozitiv utilizat în intervenții stomatologice, de regulă, pentru
a curăța zonele carioase care urmează a fi obturate sau pentru a pregăti dintele pentru o
coroană dentară.
Frezele dentare au fost utilizate încă de primii stomatologi ai omenirii; urmele utilizării
lor au fost descoperite în dinții scheletelor găsite în diverse zone ale lumii. Studii arheolo-
gice au revelat că Maiașii utilizau mecanisme primitive de găurire a dinților unor persoane
pentru inserarea pietrelor prețioase, cu scop de înfrumusețare. Frezele acționate manual
aveau viteze de rotație reduse, de aproximativ 15 rotații pe minut.
De-a lungul timpului, frezele dentare au fost perfecționate de către mai mulți medici
dentiști, printre care:
George Fellows Harrington, dentist englez, care inventează freza manuală cu mecanism
de ceas, pe care o numește Erado. Aceasta era mult mai rapidă decât frezele dentare utilizate
până atunci, dar și foarte zgomotoasă. Mecanismul de ceas era plasat într-o carcasă de argint
și permitea o funcționare a frezei de aproximativ două minute.
James B Morrison, stomatologul care inventează freza dentară acționată cu piciorul în
același mod în care erau acționate și mașinile de cusut. Acest mecanism asigura o viteză
de rotație a frezei de aproximativ 2000 de rotații pe minut, mult superioară vitezelor atinse
până atunci. Pacienții au găsit imediat procedurile în care se utiliza acest echipament, net
superioare celor anterioare, ceea ce a făcut ca echipamentul să devină popular.
Americanul George F. Green, inventatorul primei freze dentare electrice, care deși era
considerată una foarte bună, era inaccesibilă pentru foarte multe cabinete dentare, din
cauza costurilor ridicate și a lipsei de electricitate din anumite zone. Abia prin 1905, aceste
echipamente au devenit disponibile și accesibile, iar prin 1914, după îmbunătățiri succesive,
au ajuns la viteze de rotație de aproximativ 3000 de rotații pe minut.
Sir John Patrick Walsh este creatorul primului prototip al turbinei cu aer, cu vibrații
reduse, ce utiliza principii ce stau la baza frezelor dentare moderne. Prototipul avea câteva
neajunsuri, care au făcut ca la momentul respectiv guvernul din Noua Zeelandă să nu in-
vestească bani în dezvoltarea lui.
În prezent, frezele dentare au ajuns să dezvolte viteze mai mari de 400 000 de rotații pe
minut. În pofida tuturor descoperirilor științifice și îmbunătățirilor tehnice, astăzi mai există
pacienți pentru care auzul frezei dentare este asociat cu durerea. Cercetătorii japonezi de la
Universitatea Stomatologică Nippon din Tokyo studiază ce se întâmplă în creierul pacientului
la auzul zgomotului frezei. Studiul lor a scos la iveală că în nucleul caudat stâng (în creier) la
persoanele anxioase se produce într-adevăr o activitate mai intensă, în timpul intervenției,
ce se presupune că duce la memorarea sunetelor produse de instrumentele dentare și la
amintirea acestora mai târziu. Oricum, până la elucidarea acestor mistere, pacienții cu teamă
de stomatolog, trebuie să realizeze că știința a evoluat foarte mult și că există mijloace care
asigură pacientului o vizită agreabilă la dentist, fără durere sau disconfort.
1
http://www.artdent-total.ro/blog/istoria-frezei-dentare/

17. Obturația dentară
Obturația dentară reprezintă faza finală a tratamentu-
lui cariei dentare. De asemenea, acest tip de tratament de VOCABULAR TEMATIC
odontologie restauratoare poate fi folosit pentru a repara A șlefui, vb. – a prelucra o
fracturi ale dinților sau alte daune produse la suprafața suprafață dură prin frecare,
dinților. pilire, tăiere sau rindeluire,
pentru a o netezi sau pen-
Scopul obturației dentare este restabilirea actului de tru a-i da o anumită formă;
masticație și eliminarea defectului fizionomic al arcadei a lustrui.
dentare și constă din următoarele etape: izolarea dintelui Mulaj, -e; s.n. – reproducere
de salivă, prelucrarea antiseptică a cavității carioase, us- a unui obiect, obținută prin
carea cavității carioase, aplicarea unei obturații izolatorii, mulare.
introducerea în cavitatea carioasă a masei obturatorii și A ajusta (-ez); vb. – a adap-
ta, a potrivi o piesă la un an-
condensarea ei, modelarea obturației, izolarea obturației
samblu.
de salivă, șlefuirea și lustruirea obturației.
Cement, -uri, s.n. – material
Există două tipuri de restaurare dentară prin obturații: folosit în obturația provizo-
restaurări directe și indirecte. rie a cariilor și la fixarea unor
Restaurările directe reprezintă plombele ce sunt pla- proteze.
sate imediat în cavitatea carioasă, după pregătirea prea- A (se) întuneca; vb. – a de-
labilă a acesteia, într-o ședință stomatologică. Ele includ veni mai închis la culoare.
amalgamuri dentare, ionometri de sticlă sau compozit. Deciduali (dinți); adj. – dinți
Restaurările indirecte se realizează în cazurile în care temporari, de lapte.
sunt necesare cel puțin două ședințe stomatologice. În
această categorie se includ: inlay-urile, utilizate pentru a restaura conturul unui dinte;
onlay-urile, care sunt utilizate pentru a acoperi suprafața dintelui ce este supusă mes-
tecării; fațetele dentare – o peliculă dentară ce acoperă suprafața frontală a dintelui;
coroanele dentare – pentru a îmbrăca întreg dintele; și punțile dentare, fabricate din
aliaje de metale neprețioase, ceramică sau compozite.
În cazul restaurărilor indirecte, în timpul primei vizite, medicul dentist pregătește
dintele și realizează mulajul dintelui ce va fi supus restaurării. În urma amprentelor luate
de medicul stomatolog, restaurările indirecte sunt confecționate în laboratorul dentar.
Următoarea ședință va consta în cementarea materialelor de obturație în cavitatea
carioasă și realizarea ajustărilor necesare a reda funcționalitatea și fizionomia dinților.
Tipul de obturație se alege în funcție de localizarea cavităților carioase, de aparte-
nența de grup a dintelui, adâncimea leziunii și de prezența unor proprietăți pozitive și
negative ale materialelor de obturare.
De dimensiunea spațiului de obturare, estetică, durabilitatea materialelor de obtu-
rație depinde și tehnica aleasă de medicul stomatolog: tehnica de lucru cu material de
obturare compozite fotopolimerizabile, tehnica de lucru cu cementuri glasionomere
autopolimerizabile, tehnica de lucru cu Vitremer-ul, tehnica sandwich de obturare.
Tehnica de lucru cu materiale de obturare compozite fotopolimerizabile se utili-
zează, de obicei, în cazul restaurărilor estetice, care presupun restabilirea sau corectarea
parametrilor estetici și funcționali ai dintelui în tratamentul cariei și al complicațiilor

acesteia, leziuni necarioase și a traumatismelor. Se realizează cu ajutorul unor materiale
de obturare compozite nemijlocit în cavitatea bucală.
Tehnica de lucru cu cementuri glasionomere autopolimerizabile presupune o
respectare strictă a metodicii de aplicare a CIS, care depinde de tipul materialului,
indicațiile clinice și compoziție. De asemenea, medicul trebuie să țină cont de faptul că
la solidificarea completă cementul se poate întuneca la culoare – aproximativ peste 2-3
săptămâni. De aceea, în restaurările fizionomice trebuie de ales o nuanță mai deschisă
la culoare a materialului glasionomer.
Tehnica de lucru cu Vitremer-ul – un cement glasionomer hibrid cu polimerizare
triplă – se folosește pentru obturarea cavităților de clasa I, a II-a, a III-a și a V-a, la
tratamentul pacienților cu indicele de igienă scăzut, tratamentul leziunilor necarioase
și obturarea dinților deciduali. Priza acestui material se produce datorită polimerizării
auto și foto.
Tehnica sandwich de obturare, utilizată frecvent în stomatologia restaurativă mo-
dernă, presupune utilizarea cementurilor în combinație cu materiale compozite, pen-
tru a restabili integritatea dintelui distrus de un proces carios. La baza acestei tehnici
stă aplicarea unei obturații din două straturi – stratul intern este restabilit cu cement
glasionomer, iar cel extern – cu materiale compozite.
FAMILII DE CUVINTE
Umplerea unei carii dentare cu o materie solidă se numește

_________________.
A fost nevoie să fac o vizită la medicul stomatolog pentru a-mi
A obtura _______________dintele.
obturație Există mai multe tipuri de ___________________ dentare.
obturare Este posibil ca după realizarea _________________ dentare să
aveți o sensibilitate postoperatorie.
Tehnologia ProArgint se bazează pe un proces natural de
_________________ a canaliculelor dentinare.
Medicul a stabilit planul de tratament _____________________.
A restaura Imitarea țesuturilor dentare cu ajutorul materialelor artificiale
restaurare redă dinților _________________ un aspect natural.
Pentru _____________ estetică a dinților au fost folosite mate-
restaurat riale compozite.
restaurativ Dacă se vor ____________ dinții, se va restabili și funcția mas-
ticatorie a acestora.
17. Obturația dentară 155

După ce realizează proba lucrării protetice, medicul recurge la
_____________ provizorie sau definitivă a acesteia.
Cement Rădăcinile dentare sunt acoperite de _____________________
a cementa dentar.
Stomatologul a realizat adaptarea ocluzală a coroanei ______
cementare _______, pentru a evita senzația de disconfort la masticație.
cementat Pentru că cementarea provizorie are o rezistență scăzută, den-
tistul trebuie să ________________ definitiv lucrarea în maximum
3-4 săptămâni.
a înlătura –�� incomplet –��
rezistență –�� rar –��
a adapta –�� demodat, vechi –��
mulaj -�� crescut, ridicat –��

a) După ce a tratat dintele, medicul l-a ________________.
b) ________________ dentar a fost trimis la laborator pentru realizarea lucrării
protetice.
c) După ce a finalizat obturarea dintelui, medicul ________________ înălțimea
obturației.
d) Cementurile glasionomere se pot __________________ la culoare după solidi-
ficarea completă.
e) Eroziunea dinților este o ________________ dentară, care apare sub acțiunea
acizilor din cavitatea bucală.

a) Obturația dentară este etapa inițială a tratamentului cariei dentare. A F
b) Restaurările dentare pot fi directe și indirecte. A F
c) Restaurările indirecte se realizează într-o singură ședință stomatologică. A F
d) Onlay-urile se utilizează pentru a realiza conturul unui dinte. A F
e) Tehnica sandwich de obturare se folosește frecvent în stomatologia
A F
restaurativă modernă.
f) Când alege tehnica de obturare, medicul ține cont doar de localizarea
A F
cavității carioase.

1. 2.
1. Scopul obturației dentare este a) izolarea dintelui de salivă.
2. Prima etapă a obturației den- b) restaurarea parametrilor estetici și funcți-
tare este onali ai dintelui.
c) restabilirea actului de masticație.
3. Restaurarea directă
d) se realizează cu ajutorul tehnicii de lucru
4. Vitremer-ul este un cement
Vitremer.
glasiomer hibrid
e) presupune plasarea imediată a plombei în
5. Restaurarea estetică înseamnă cavitatea carioasă.
6. Obturarea dinților deciduali f) cu polimerizare triplă.

a) _____________________________________________________________?
Faza finală a tratamentului cariei dentare este obturația dentară.
b) _____________________________________________________________?
Există două tipuri de restaurare dentară prin obturare: directă și indirectă.
c) _____________________________________________________________?
Onlay-urile sunt folosite pentru a acoperi suprafața dintelui supusă mestecării.
d) _____________________________________________________________?
Restaurile directe reprezintă plombe care sunt plasate imediat în cavitatea carioasă.
e) _____________________________________________________________?
Tehnica de lucru pentru obturarea cavității carioase se alege în funcție de dimen-
siunea spațiului de obturare, estetică și durabilitatea materialelor.
4. Identificați cuvintele care indică tipurile și tehnicile de obturare dentară:

Inlayfazainitialaatratamentuluidentarmaterialecompositefolositepentruacoperisuprafata
Dintilorcavitatecarioasasealegeinfunctiededimensiuneaspatiuluideesteticasidurabilitatea
Existamaimultetipurideobturaredentaraonlayrestaurareesteticacupolimerizaretriplahybri
Fațetedentarecimentglasiomerpresupuneplasareaimediataaplombeiincavitateasandwich
scopultratamentuluiestepunțidentareacoperisuprafatadinteluisupusamastecariifoneticeurt
Vitremerconfectionainlaboratoruldentarcementuriglasiomereprimaetapaarestaurariidenta
5. Restabiliți ordinea logică a acțiunilor întreprinse de medic:

a) realizarea planului de tratament;
b) izolarea dintelui de salivă;
c) consultația stomatologică;
d) prelucrarea antiseptică a cavității carioase;
e) stabilirea diagnosticului – carie dentară;
f) șlefuirea și lustruirea obturației;

g) modelarea obturației;
h) aplicarea unei obturații.
6. Completați textul ,,Obturația dentară” cu informații suplimentare.

Pronumele personal.
1. Scrieți pronumele dintre paranteze la cazul dativ:
Cazul dativ
a) Medicul (el) _______recomandă administrarea Nominativ Dativ
analgezicelor.
cine? cui?
b) Respectarea igienei bucale (noi)_______ asigură
Eu → mie, îmi, mi-
gingii sănătoase.
Tu → ție, îți, ți-
c) Asistenta (tu) _________ răspunde politicos.
El → lui, îi, i-
d) Pacientul (voi) ________ vorbește despre acuzele
sale. Ea → ei, îi, i-
e) El (eu) ______ arată unde se află clinica stomato- Noi → nouă, ne

logică. Voi → vouă, vă, v-
Ei → lor, le-
2. Completați enunțurile cu forma corectă a expresiilor: Ele → lor, le-
a-i fi dor, a-i fi bine, a-i fi frig, a-i fi frică, a-i fi somn.
a) Noi ne întoarcem acasă, pentru că _______________de părinți.
b) Eu închid fereastra când _________________ .
c) Copiilor ________________ de stomatolog.
d) Tu administrezi medicamente când nu ____________.
e) E târziu și mie ___________________.
3. Transformați enunțurile, utilizând verbele la timpul perfect:

a) Îmi spune. → ____________________________________________________
b) Ne explică. → ___________________________________________________
c) Îți dă. → _______________________________________________________
d) Le cumpără. → __________________________________________________
e) Îi răspunde. → ___________________________________________________
4. Completați spațiile libere cu un pronume corespunzător în cazul dativ:

a) Eu sunt în cabinetul stomatologului. Asistenta ___________ solicită datele
personale. Eu ______ răspund la întrebări.
b) A intrat un pacient cu gingia infectată. Medicul _____ a arătat fotoliul și _____
a zis să stea calm.
c) Știm că o pastă de dinți aleasă corect ______ asigură un zâmbet frumos.

5. Scrieți pronumele dintre paranteze la cazul dativ și schimbați verbul la timpul
perfect:
Prezent Perfect
(eu) place mie îmi place mie mi-a plăcut
(tu) trebuie
(noi) imagina
(voi) cumpăra
(eu) planifica
Să comunicăm!
1. Se dă situaţia: Sunteți medic stomatolog. Unul dintre pacienții dvs. are nevoie de
obturație de canal. În baza imaginilor de mai jos, explicați-i de ce este necesar acest
tratament și care sunt etapele de realizare a procesului de obturare.
OBTURAŢIA DE CANAL
(Tratament endodontic)
Dinte infectat Deschidere în dinte Țesut infectat îndepărtat;

canalele curățate
Canale umplute cu un Apertura sigilată cu obturație. Coroana nouă cimentată

material permanent În unele cazuri se introduce peste dintele reconstruit
(gutaperca) un pivot pentru extra suport


TERMINOLOGIE
a) Cavitatea bucală comunică cu vestibulul bucal prin STOMATOLOGICĂ
intermediul _______________ determinate de ar-
cadele dentare. Endodonția, s. f. – ramură
a medicinii dentare care se
b) Din cauza că dintele a fost afectat de agresiunile mi- ocupă cu studiul și trata-
crobiene, medicul a recurs la __________________ mentul afecțiunilor pulpei
c) Știința care se ocupă cu studiul tehnicilor de conser- dentare și a parodonțiului
apical (gr. endon – în interior;
vare a danturii este numită _________________.
odontos – dinte).
d) Apariția cariilor secundare a determinat necesita- Tratament endodontic –
tea ___________________. succesiune de proceduri te-
e) Procedura stomatologică care folosește oxid de rapeutice pentru eliminarea
aluminiu propulsat cu ajutorul dispozitivului de infecției de la nivelul pulpei
dentare și protejarea zonelor
aer comprimat pentru îndepărtarea cariilor den- afectate de anumite agresi-
tare este ______________________. uni microbiene.
Retratament endodontic –
2. Încercuiți varianta corectă: tratament de canal realizat
A. Elementul ,,- endon” din structura termenului ,,endo- pe dinții care anterior au fost
tratați endodontic și obturați
donție” înseamnă:
pe canal.
a) exterior; Apertură, s. f. – grad de des-
b) interior; chidere a unei cavități.
c) dinte. Abraziune dentară cu
aer – tehnică stomatologică
B. Tratamentul endodontic presupune: utilizată pentru îndepărtarea
a) eliminarea țesutul inflamat sau infectat; cariilor dentare, în special, în
b) dezinfectarea pereților exteriori ai dintelui; restaurări conservative.
c) extracția nervului.
C. Abraziunea cu aer este o alternativă a:
a) frezei dentare;
b) obturației dentare;
c) îndepărtării cariilor fără a atinge dintele.

3. a) Analizați imaginile de mai jos și identificați metodele de tratament a dinților
cariați: freza dentară, obturația, abraziunea cu aer, laser, terapia cu ozon:
1. ______________________________ 2.
_______________________________
3. ______________________________ 4.
_______________________________
5. _____________________________________
b) În opinia dumneavoastră, care sunt avantajele și dezavantajele acestor metode

de tratament stomatologic.
��
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

OZONOTERAPIA ÎN STOMATOLOGIE1
Ozonoterapia reprezintă o metodă inovatoare de tratament, utilizată în diferite
domenii medicale, cum ar fi: ortopedie, afecțiuni vasculare, dermatologie, stomato-
logie etc.
Cercetătorii au demonstrat că un nivel ridicat de oxigen în țesuturi poate distruge
virusurile și celulele țesutului afectat, permițând celulelor sănătoase să supraviețuiască
și să se multiplice mai repede, deoarece ozonul are proprietăți antibacteriene, antivirale
și antifungice.
Primele încercări de utilizare a ozonului în stomatologie au fost realizate acum circa
70 de ani, în Franța, dar abia în anii ‘80 ai secolului trecut, Eduard Lynch, de la Royal
London Hospital Medical College, a reușit să demonstreze că leziunile carioase radi-
culare pot fi remineralizate după o singură expunere la concentrații mari de ozon, fapt
care a dus la elaborarea de aparate capabile să emane ozon în concentrațiile necesare,
direct în leziune și în deplină siguranță pentru pacienți.
Administrarea ozonului se realizează prin intermediul unei anse de sticlă (de diferite
dimensiuni), care este conectată la generatorul de ozon. Ansa se pune în contact cu
zona infectată / inflamată și se produce un masaj ușor, în sens circulator.
În stomatologie, indicațiile ozonoterapiei sunt:
• tratarea pungilor paradontale;
• înainte și după intervențiile oro-chirurgicale;
• tratarea non-invazivă a leziunilor carioase necavitare;
• dezinfectarea cariei dentare;
• în endodonție, la dezinfectarea canalului radicular;
• tratarea gingivitei necrotice;
• extracții dentare și oprirea hemoragiilor;
• trismus etc.
1
După http://www.doctoruldedinti.info/ozonoterapia-stomatologie

18. Maladii ale gingiei
Afecțiunile gingiei, gingivita și parodontoza, se ma-
VOCABULAR TEMATIC
nifestă prin inflamarea, înroșirea și infectarea gingiilor.
Simptomele comune ale acestor boli sunt: respirația urât A înroși (-esc); vb. – a (se)
mirositoare, sângerările. Ignorarea acestor semne poate face roșu.
duce la parodontoză. Gingivita netratată cauzează re- Mirositor, -e; -i; adj. – care
are miros.
tragerea gingiilor de pe dinți și descoperirea rădăcinii.
Sângerare, -i; s.f. – pierdere
Apar spații adânci, în care se formează placa, afectând de sânge.
astfel atât gingia, cât și osul în care sunt implantați dinții.
Ignorare, -i; s.f. – neglijare.
Afectarea osului cauzează mobilitatea dinților și chiar
Dăunător, -e, -i; adj.– care
pierderea acestora. produce pagube.
Cauza de bază a bolilor parodontale este acumularea Acumulare, -i; s.f. – sporirea
plăcii bacteriene pe suprafața dinților. Placa bacteriană cantității.
constă din bacterii dăunătoare sănătății, ce trebuie eli- Fumat; s.n. – obiceiul de a
minate prin respectarea igienei (periaj și folosirea aței aspira fum de tutun din ți-
dentare), în caz contrar, gingiile se pot inflama. gară.
Dacă bacteriile sunt cauzele principale ale bolilor Antecedent, s.n. – întâmpla-
re anterioară unei anumite
paradontale, o serie de alți factori afectează sănătatea
date sau stări.
gingiilor. Distingem următorii factori de risc:
A îndepărta (-ez); vb. – a
– fumatul; face să fie sau a ține departe.
– antecedente familiale; Curățare; s.f. – înlăturarea
– medicamente (antidepresive, medicamente pentru impurităților.
boli cardiace); A deteriora (-ez); vb.– a
– boli ale sistemului imunitar (diabetul zaharat, uza prin întrebuințare înde-
SIDA, leucemia). lungată sau în urma unui
Tratamentul afecțiunilor gingivale depinde de gravita- accident.
tea acestora. Cazurile ușoare sunt prevenite și tratate prin Clătire, -i; s.f. – curățare cu
apă.
respectarea igienei orale. Pentru a ameliora durerea și a
Mușețel, -i; s.m. – plantă er-
reduce inflamația, trebuie să clătim gura 30 de secunde cu bacee, medicinală.
apă cu sare. Plantele medicinale sunt un remediu folosit Gălbenea, -le; s.f. – plantă
de mult timp pentru vindecarea leziunilor. Eficientă în erbacee cu tulpina groasă,
tratarea gingivitei este gargara, clătirea gurii cu ceai de frunze ascuțite, flori galbene.
mușețel sau de gălbenele.
Dacă este necesar, medicul dentist poate efectua o curățare profesională și detartraj,
pentru a îndepărta tartrul sau placa bacteriană.
În cazul bolilor paradontale grave, este necesar un tratament chirurgical.
Dacă afecțiunile gingivale nu sunt tratate la timp, apar anumite complicații, cum
ar fi:
– abcese dentare și gingivale;
– deteriorarea ligamentului paradontal;
– îndepărtarea gingiilor;
– pierderea definitivă a dinților.
18. Maladii ale gingiei 163

O clasificare mai vastă a bolilor paradontale cuprinde:
– gingivopatii incluse sau nu de placa bacteriană;
– parodontite agresive, localizate sau generalizate;
– parodontite cronice, localizate sau generalizate;
– parodontite ca manifestări ale bolilor sistemice;
– boli parodontale necrotice: gingivita și parodontita ulceronecrotice;
– abcese parodontale: gingival, parodontal și pericoronar;
– parodontita asociată cu leziuni endodontice.
FAMILII DE CUVINTE
Gingie _______________ este o inflamație a gingiei.

gingival ________ se realizează cu un bisturiu sau cu o unitate cu laser.
gingivită ___________ inflamată este un semn al afecțiunii parodontale.
gingivectomie Administrarea medicamentelor previne riscul retracției _______.
gingivoragie Traumatismul reprezintă o cauză frecventă a ___________ .
Grav În perioada rece bolile parodontale _______________ .

Tratamentul este prescris în funcție de _____________ bolii.
a agrava
Parodontoza este o afecțiune _______________ ce, netratată,
agravare
poate duce la complicații.
gravitate În cazul _______________ trebuie să vă prezentați la medic.
a strica –_____________________
semn –_______________________
a înlătura –___________________
hemoragie –__________________
a găsi –______________________
parțial –______________________
grav –_______________________
favorabil –____________________

a) _______________ este un simptom al unei afecțiuni paradontale.
b) _______________ dintelui e una dintre complicațiile bolilor gingivale.
c) Detartrajul constă în _______________ tartrului.
d) _______________ este un factor de risc ce provoacă bolile gingivale.
e) _______________ urât e un simptom al infectării gingiilor.
a) Gingivita netratată cauzează hemoragii. A F

b) Antecedentele familiale reprezintă un factor de risc în cazul bolilor
A F
paradontale.
c) Bolile paradontale necesită tratament chirurgical. A F
d) Pierderea dinților reprezintă un simptom al afecțiunilor gingivale. A F
e) Acumularea plăcii bacteriene este cauza bolilor paradontale. A F
1. 2.
1. Gingivita este a) reprezintă un factor ce afectează sănătatea gingiilor.
2. Paradontoza este b) un simptom al infectării gingiilor.
3. Gingia este c) se manifestă prin inflamarea gingiilor.
4. Fumatul este d) este o complicație a afecțiunilor gingivale.
5. Sângerarea este e) o afecțiune gingivală.
6. Abcesul dentar f) sunt substanțe utilizate pentru tratarea unei boli.
7. Medicamentele g) partea de la baza unui dinte.
8. Bolile paradontale i) sunt afecțiuni de tip inflamator.

a) _____________________________________________________________?
Afecțiunile gingivale sunt prevenite prin respectarea igienei orale.
b) _____________________________________________________________?
Îndepărtarea gingiei e o posibilă complicație a bolilor paradontale.
c) _____________________________________________________________?
Placa afectează osul în care e fixat dintele.

d) _____________________________________________________________?
Curățarea profesională e o metodă de a trata afecțiunile gingivale.
e) _____________________________________________________________?
Fumatul cauzează infectarea gingiilor.
4. Restabiliți ordinea logică a informațiilor:

a) descoperirea rădăcinii;
b) formarea plăcii;
c) retragerea gingiilor de pe dinți;
d) pierderea dinților;
e) mobilitatea dinților.
5. Identificați cuvintele care indică complicațiile în caz de gingivită:

complicațiimulteaubolilededințiabcesedentaredacănu
serespectăigienadentarădeteriorarealigamentelorșialte
fumatulșicarbogazoaseleșiîndepărtareagingiilorșiinfo
rmațiipgrtopqwbnsbineîmiparecasuntmedcinistșinum
pierdereadințilorafecteazășinmultebomboaneduciama
6. Completați textul „Maladii ale gingiei” cu informații suplimentare.

��
��
��
��
AMINTIȚI-VĂ!
DIATEZELE VERBELOR
Diateza activă Diateza pasivă Diateza reflexivă
– acțiunea e făcută de su- – se formează dintr-un verb – verbul e însoțit de pronu-
biectul gramatical. auxiliar și participiul verbului. me reflexiv.
Eu pun pastilele pe raft. Pastilele sunt puse pe raft.Pastilele se administrează
regulat.
Tu vei discuta despre diag Diagnosticul va fi discutat. Diagnosticul se discută.
nosticul stabilit.
El a tratat dintele bolnav. Dintele bolnav a fost tratat. Dinții se tratează în clinică
specializată.

A. Indicativ, prezent
Numărul Persoana Cazul acuzativ Cazul dativ
mă îmi
I
Eu mă tratez la medicul Rotaru. Eu îmi tratez dintele.
te îți
Singular II
Tu te tratezi la medicul Rotaru. Tu îți tratezi dintele.
se își
III
El se tratează la medicul Rotaru. El își tratează dintele.
ne ne
I
Noi ne tratăm la medicul Rotaru. Noi ne tratăm dinții.
vă vă
Plural II
Voi vă tratați la medicul Rotaru. Voi vă tratați dinții.
se își
III
Ei/ele se tratează la medicul Rotaru Ei/ele își tratează dinții.
B. Indicativ, perfectul compus

Numărul Persoana Cazul acuzativ Cazul dativ
mă am → m-am mi am → mi-am
I
Eu m-am tratat la medicul Rotaru. Eu mi-am tratat dintele.
te ai → te-ai ți ai → ți-ai
Singular II
Tu te-ai tratat la medicul Rotaru. Tu ți-ai tratat dintele.
se a → s-a și a→ și-a
III
El s-a tratat la medicul Rotaru. El și-a tratat dintele.
ne am → ne-am ne am → ne-am
I
Noi ne-am tratat la medicul Rotaru. Noi ne-am tratat dintele.
vă ați → v-ați vă ați → v-ați
Plural II
Voi v-ați tratat la medicul Rotaru. Voi v-ați tratat dintele.
se au → s-au și au → și-au
III
Ei / ele s-au tratat la medicul Rotaru. Ei / ele și-au tratat dintele.
1. Scrieți verbele din paranteză la forma corectă:

a) Pacientul (a se înțelege) _______________________ / ______________ cu
medicul în privința tratamentului stomatologic.
b) Eu (a se înscrie) ______________________ / ________________________ la
un control stomatologic.
c) Copiii trebuie învățați de mici (a se spăla) ______________________ /
________________________ pe dinți de două ori pe zi.

d) Din cauza durerii (a se simți / tu) _____________/ _________________ rău.
e) Pentru (a-și menține) ______________________ / ____________________
dantura sănătoasă, pacienții trebuie să facă controale de rutină din 6 în 6 luni.
f) Dacă există o schimbare în starea dvs. de sănătate, nu uitați (a-și informa)
____________________ / _________________________ medicul.
2. Alegeți varianta corectă a verbelor:

a) Igienistul dentar curăță dinții și îndepărtează/se îndepărtează placa bacteriană și tartrul.
b) Medicul a identificat și a tratat/s-a tratat problemele dentare ale pacientului.
c) Din cauza durerilor insuportabile, m-am adresat/am adresat medicului stomatolog.
d) Înainte de a face radiografia dentară, am adresat/m-am adresat medicului o întrebare.
e) Medicul se uită/uită atent la ortopantomograma prezentată de pacient.
f) La invitația asistentei medicale, pacientul se așază / așază în fotoliu.
g) Asistenta medicală așază / se așază fișele cu antecedentele personale ale pacienților.
3. Transformați enunțurile de mai jos, scriind verbele la timpul perfect.

a) Medicul își pune masca și îmbracă mănușile chirurgicale.
_________________________________________________________________
b) Asistentele medicale își spală mâinile cu apă și săpun.
_________________________________________________________________
c) Înainte de a consulta pacientul, medicul se spală pe mâini.
_________________________________________________________________
d) Personalul medical trebuie să își trateze pacienții cu multă grijă.
_________________________________________________________________
e) Mă duc la clinică pentru un control de rutină.
_________________________________________________________________
4. Descrieți o vizită la stomatolog, în care să folosiți următoarele verbe reflexive: a se

simți, a se înscrie, a se duce, a se afla, a se gândi, a se așeza, a se uita, a se trata.
5. a) Schimbați diateza verbelor (activă → pasivă):

1. El clătește gura cu soluție de bicarbonat de sodiu.
______________________________________________________________
2. Medicul prescrie tratamentul.
______________________________________________________________
3. Stomatologul extrage dintele mobil.
______________________________________________________________
4. El acoperă dintele cu o coroniță.
______________________________________________________________
b) Transformați enunțurile, scriind verbele la timpul perfect, diateza pasivă.

6. Subliniați verbele din următoarele enunțuri și clasificați-le conform diatezelor:
Pacientul vorbește cu medicul. Manualul a fost luat de un student.
Colegul meu răspunde. Infecția se răspândește rapid.
Molarul a fost extras de medicul specialist. Clinica se află în centrul orașului.
Diateza pasivă Diateza activă Diateza reflexivă

______________ _________________ ____________________
______________ _________________ ____________________
Să comunicăm!
1. Se dă situația: Pacientul s-a adresat medicului stomatolog cu acuze de hemoragii,

îndeosebi în timpul periajului sau masticației. În urma inspecției efectuate, den-
tistul explică posibilele cauze ale gingivoragiei.
ELEMENTE DE
Verificați-vă cunoștințele! TERMINOLOGIE
STOMATOLOGICĂ
Parodontal, -ă, -i, -e, -i; adj. –
1. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit aparține țesutului în care e fi-
din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: xat dintele.
a) Țesutul __________ înconjoară dintele. Parodontologie, -i; s.f. – ra-
mură a medicinii ce se ocupă
b) __________ – inflamație a gingiei. de parodontopatii.
c) Medicul __________ a prescris tratamentul. Parodontolog, -i; s.m. – spe-
cialist în parodontologie.
d) Denumirea generică pentru afecțiunile dinților
Parodontoză, -e; s.f. – boa-
este _____________. lă degenerativă a țesuturilor
e) La conferința științifică au fost invitați specialiști care susțin și fixează dinții.
în ____________________. Parodontopatie, -i; s.f. – de-
numire generică pentru afec-
țiunile dentare.
Parodontopatie agresivă – se
1. Afecțiune profundă sau superficială, asimptomatică manifestă prin pierderea rapidă
sau manifestând simptome specifice în dependență a atașamentului și a osului.
de stadiul de evoluție: Parodontopatie cronică – se
manifestă prin inflamarea gingiei.
a) parodontopatia agresivă;
Parodontopatie necrozan-
b) parodontopatia cronică; tă – infecție caracterizată prin
c) parodontopatia necrozantă. necroza țesutului gingival, a
ligamentului periodontal.
Halitoză, s.f. – miros neplă-
cut al gurii.

2. Acest tip de parodontită mai este numită și „parodontită cu debut precoce” și afecteză,
îndeosebi, tinerii:
a) parodontopatie cronică;
b) parodontopatie necrozată;
c) parodontopatie agresivă.
3. Halitoza caracteristică și pronunțată este un semn al:
a) parodontopatiei cronice;
b) parodontopatiei necrozate;
c) parodontopatiei agresive.
3. A) Analizați imaginile și identificați care sunt factorii de risc, complicațiile și trata-

mentul pentru maladiile gingiei:
1. ________________________ 2. _________________ 3. ___________________
4. ________________________ 5. ________________ 6. ___________________
B) Exprimați-vă părerea! Argumentați efectul factorilor de risc asupra sănătății gingiilor.

��
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

AFECȚIUNILE GINGIVALE ȘI OBEZITATEA1

Mulți medici specialiști consideră obezitatea o boală cronică. Este cunoscut faptul
că obezitatea este în creștere și că membrii tineri ai comunității devin obezi la vârste
tot mai fragede datorită alimentației defectuoase. Cercetările au demonstrat că obe-
zitatea va spori riscul de hipertensiune, de diabet zaharat de tip 2, de artrită, de BCV
(boală cardiovasculară), de probleme respiratorii și de cancer endometrial, mamar,
de prostată și de colon. De asemenea, în cadrul unui studiu recent, s-a demonstrat că
obezitatea sporește și riscul de afecțiuni gingivale, iar rezistența la insulină poate fi cea
care stabilește relația între obezitate și afecțiunea gingivală. Totodată, s-a stabilit faptul
că persoanele cu indici de masă corporală ridicați (IMC) produc un nivel mai ridicat
de proteine inflamatorii.
Clasificările ca supraponderal sau obez pot descrie peste 60% din adulții americani.
Este vital ca oamenii să înțeleagă incidența crescută a obezității și să ia măsuri pro-
active în vederea abordării acestei probleme, atât la nivel personal, cât și în ceea ce îi
privește pe membrii familiei care sunt obezi. Trebuie subliniată importanța alimentației
corespunzătoare și exercițiilor fizice, iar persoanele trebuie educate în ceea ce privește
rolul pe care-l poate juca obezitatea în apariția diabetului, bolilor cardiovasculare și a
cancerului.
Medicii dentiști vor efectua o anamneză detaliată și vor revizui orice problemă me-
dicală, care poate indica cauza obezității, trimițându-și pacientul la medicul curant în
vederea evaluării. Se va evalua starea de sănătate orală, iar tratamentul va fi prescris în
temeiul diagnosticului. Se va pune accent pe reducerea plăcii bacteriene și a inflama-
țiilor asociate atât deasupra, cât și sub joncțiunea mucogingivală. Trebuie consolidată
îngrijirea la domiciliu, iar pacienții trebuie încurajați să folosească ața dentară în mod
regulat și să se spele pe dinți de două ori pe zi, cu o pastă de dinți care oferă protecție
antibacteriană.
1
http://www.colgate.ro/app/CP/RO/OC/Information/Articles/Oral-and-Dental-Health-Basics

19. Extracția dentară
Extracția dentară constituie o manoperă terapeutică
VOCABULAR TEMATIC
de îndepărtare a unui dinte bolnav de pe arcada dentară,
care cauzează și menține procesele patologice locale, re- Abord, -uri; s.n. – cale de
gionale și generale, ce nu pot fi rezolvate prin tratamente acces la un organ.
conservatoare. A asana (-ez); vb. – a înlătura
un focar de infecție prin tra-
Utilizând instrumente și tehnici specifice, această tament medicamentos sau
intervenție chirurgicală poate fi efectuată de medicul intervenție chirurgicală.
dentist, de chirurgul dento-alveolar sau de chirurgul Flegmon, -e; s.n. – inflama-
maxilo-facial. ție purulentă a țesutului con-
Indicațiile extracției dentare sunt multiple, fiind conjunctiv subcutanat, cauzată
diționate de starea dintelui, de patologia structurilor adi- de o infecție cu stafilococi
sau cu streptococi.
acente, de afecțiunile adiacente și se realizează în cazul în
A îndepărta (-ez); vb. – a
care există indicații legate de patologia dento-parodontală, face să fie departe; a înlătura.
cum ar fi: dinții cu distrucții corono-radiculare întinse, A înghesui; vb. – a înconjura
care nu mai pot fi restaurați cu ajutorul unor obturații pe cineva sau cava din toate
sau prin mijloace protetice; dinții cu gangrene complicate părțile, limitându-i spațiul de
cu parodontită apicală cronică; dinții care au determinat mișcare.
complicații supurative (abcese periculoase, adenite supu- A întreține; vb. – a păstra
rate) sau care au determinat complicații supurative grave în stare bună, în condiții de
funcționare; a menține.
(abcese ale spațiilor fasciale, flegmoane); dinții care au de-
Leziune, -i; s.f. – rană obți-
terminat sau / și întrețin procese supurative sinuzale (sinu- nută prin lovire sau ca urma-
zita maxilară de cauză dentară); dinții cu parodontopatie re a unei boli.
marginală cronică profundă și mobilitate de gradul II/III, Manoperă, -e; s.f; – mane-
la care tratamentul parodental conservator nu este indicat; vră; totalitatea mișcărilor
și indicațiile legate de formă, poziție a dinților, cum ar fi: executate,după un plan
bine stabilit, în cursul unei
dinți incluși, ce nu pot erupe; dinți incluși sau erupți ce
intervenții.
provoacă înghesuiri, provoacă erupția sau redresarea or-
Precauție -i; s.f. – prudență,
todontică a dinților vecini; unele tratamente ortodontice; circumspecție.
Există unele situații în care extracția dentară este o A temporiza (-ez); vb. – a
intervenție de excepție. De exemplu, în cazul pacienți- amâna o acțiune în aștepta-
lor cu afecțiuni generale, care impun asanarea focarelor rea unor condiții mai bune.
infecțioase din cavitatea bucală înaintea unei intervenții
chirurgicale majore, sau înainte de tratamentul radiant, sau în cazul pacienților în
vârstă sau a pacienților cu handicap psihomotor, când este imposibilă realizarea unui
tratament conservator, chiar dacă acesta ar fi indicat.
Deși extracția dentară este o manoperă de necesitate, în unele situații, extracția
dentară trebuie amânată temporar din cauza apariției unor conjuncturi nefavorabile
pentru realizarea intervenției, determinate de afecțiunile locale sau generale ale paci-
entului, cum ar fi:
– Contraindicații absolute ale extracției dentare, în cazul leucemiei acute și a
infarctului miocardic recent (mai puțin de 6 luni);

– Contraindicații relative, în cazul unor afecțiuni locale sau generale, acestea im-
plicând în temporizarea extracției dentare sau aplicarea unui tratament specific pentru
afecțiunea locală sau pentru compensarea afecțiunii generale.
– Contraindicații locale, în cazul leziunilor locale ale mucoasei orale (stomatite,
cheilite, herpes, candidoză), sinuzitei maxilare rinogene sau a proceselor supurative
acute (abcese periodice, periconarite acute, flegmoane).
– Contraindicații generale, care țin de terenul pacientului și necesită, de cele mai
multe ori, un abord interdisciplinar. Se aplică, de obicei, în cazul bolilor cardiovasculare,
al tratamentelor anticoagulante, al diabetului zaharat, al leucemiilor acute, al tulbură-
rilor hepatice etc., temporizarea extracției dentare fiind necesară până la compensarea
afecțiunii de bază.
Înainte de extracție, medicul dentist va analiza atent antecedentele medicale (inter-
venții chirurgicale, reacții la alergii, tratamente medicamentoase trecute sau în curs)
și dentare ale pacientului, va efectua un examen clinic și radiologic. Examenul clinic
local va contribui la stabilirea indicației de extracție dentară și la evaluarea gradului
de dificultate al unei extracții: abordul dintelui, starea coroanei, mobilitatea dintelui,
imposibilitatea deschiderii gurii, constricție, poziția dintelui pe arcadă sau în afara
acesteia (malpoziție), iar examenul radiologic va fi reprezentat de o radiografie simplă
sau ortopantomogramă. Examenul radiologic este necesar înaintea oricărei extracții
dentare, pentru a evidenția: numărul, mărimea și forma rădăcinilor, densitatea osoasă,
direcția rădăcinilor, septul interradicular, raporturile cu elementele anatomice adia-
cente, prezența sau absența leziunilor periapicale.
Extracția dentară se realizează sub efectul anesteziei locale, generale sau sedare
conștientă. După efectuarea anesteziei, dintele este mobilizat din alveolă cu ajutorul
unui elevator, apoi este extras cu cleștele dentar. Pentru extracția dentară, în mod uzual,
mai sunt necesare sindesmotoame, bisturiu e-port-ac, fire de sutură, chiurete alveolare.
Instrumentarul pentru extracție și câmpul pe care stau acestea trebuie să fie sterile.
FAMILII DE CUVINTE
Procesul de ______________________ a unui dinte presupune

și anumite riscuri.
A extrage
După o anumită perioadă de vindecare, dintele _______________
extacție poate fi înlocuit cu unul artificial.
extragere Pentru a împiedica răspândirea infecției la alți dinți, medicul i-a
recomandat pacientului să _______________ dintele.
extras
Dentiștii recomandă ca _________________ celor 4 molari de
minte să se realizeze într-o singură ședință.
19. Extracția dentară 173

Dacă pacientul suferă de leucemie, extracția dentară este o
A indica ______________ absolută.
indicat Pentru a preveni pătrunderea infecției în sistemul sangvin, den-
tistul _______ extracția dentară.
indicație Când este ________________ intervenția chirurgicală, medicul
contraindicație trebuie să fie atent la antecedentele medicale ale pacientului.
________________ medicului trebuie respectate cu strictețe.
Specialitatea medicală, care utilizează imagistica pen-
tru stabilirea diagnosticului și tratarea bolilor, se numește
Radiolog ____________________
radiologie Examenul clinic și cel _______________ a evidențiat numărul,
mărimea și direcția rădăcinilor.
radiologic
Pentru a diagnostica și trata boli, _______________ utilizează
diverse tehnologii imagistice.
a examina– �� simplu – ��
a cauza– �� minor– ��
a amâna– �� indicație– ��
manevră – �� inconștient –��
a) În cazul bolilor cardiovasculare, extracția dentară este contraindicată, iar terenul
pacientului necesită un ___________________ interdisciplinar.
b) Inflamația țesutului subcutanat, care se manifestă local prin edem și supurare,
se numește _______________.
c) Extracția dentară este o manoperă terapeutică, care presupune _______________
unui dinte de pe arcada dentară.
d) În cazul tratamentelor ortodontice, dacă dinții sunt _____________________,
se recomandă extracția dentară.
e) Chirurgul maxilo-facial, care efectuează o extracție chirurgicală, trebuie să dea
dovadă de multă ___________________.
a) Extracția dentară este efectuată doar de către chirurgul maxilo-facial. A F

b) Extracția dentară nu este niciodată o intervenție de excepție. A F

c) Indicațiile extracției dentare sunt condiționate de starea dintelui, de
A F
patologia și afecțiunile structurilor adiacente.
d) În cazul leucemiei și infarctului miocardic, extracția dentară este o
A F
contraindicație relativă.
e) Odată indicată extracția dentară, dentistul trebuie să fie atent la an-
A F
tecedentele medicale și dentare ale pacientului.
2. Găsiți continuarea enunțurilor. Spuneți când trebuie realizată extracția dentară?
O extracție dentară se realizează atunci când:

a) și nu există o alternativă de tratament pen-
1. Caria dentară
tru a îndepărta infecția.
2. Abcesul dentar este sever b) sunt înghesuiți.
3. Infecția a distrus c) a afectat dintele în totalitate.
d) necesită extracții dentare, pentru a face loc
4. Dinții astfel dinților care urmează să fie îndepăr-
5. Unii dinți tați corespunzător.
e) o mare parte a dintelui și a osului maxilar.
6. Unele tratamente endodontice f) împiedică erupția altora.
(aparate dentare)
g) extracția măselelor de minte, înainte sau
7. În cazul persoanelor care după ce erup, din cauza creării unui blocaj
urmează să suporte un trans- de creștere.
plant de organe h) este necesară extracția dinților care ar pu-
tea cauza infecție în organism după efec-
8. Incluzia dentară
tuarea intervenției.

a) _____________________________________________________________?
Extracția dentară se realizează în cazul în care există indicații legate de patologia
dento-parodontală sau indicații legate de forma și poziția dinților.
b) _____________________________________________________________?
Stomatitele, cheilitele și herpesul sunt contraindicații locale ale extracției dentare.
c) _____________________________________________________________?
Examenul radiologic este necesar pentru a evidenția numărul, mărimea, forma
rădăcinilor, densitatea osoasă și direcția rădăcinilor.
d) _____________________________________________________________?
Extracția dentară se realizează sub efectul anesteziei.
e) _____________________________________________________________?
Pentru efectuarea extracției dentare, de obicei, se folosește sindesmotomul, bisturiul,
e-port-acul și firele de sutură.

4. Scrieți ordinea logică a acțiunilor întreprinse de medicul stomatolog:
a) îndepărtarea dintelui;
b) analiza antecedentelor medicale;
c) realizarea anesteziei locale sau generale;
d) stabilirea indicației de extracție;
e) efectuarea examenului clinic și radiologic.
5. Identificați cuvintele care denumesc tipuri de instrumente folosite pentru extracția

dentară:
Elevatoresteefectuareaanestezieilocalesaugeneralecontribuielaîndepcleștedentar
unuidintedepearcadadentarăsindesmotomcarenupoatefirestauratrbisturiuanali
Eportacanatecedentelemedicalealergiifiredesuturăefectuareaexamenuluiclinicși
Evaluareagraduludedificultatealuneichiuretealveolareextracțiidentareestefoarte
6. Completați textul „Extracția dentară” cu informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
MODUL CONJUNCTIV
Verbele la modul conjunctiv exprimă o acțiune posibilă și se disting prin prezența
conjuncției să, utilizată, de obicei, după verbele: a putea, a trebui, a spera, a dori, a
vrea, a încerca etc.
Verbele la modul conjunctiv persoanele I și II au aceeași formă ca și cele la indicativ
prezent.
Nr. /Pers. Indicativ, prezent Conjunctiv, prezent
I examinez Trebuie să examinez
Sg.
II examinezi Trebuie să examinezi
I examinăm Trebuie să examinăm
Pl.
II examinați Trebuie să examinați
Verbele la modul conjunctiv persoana a III-a își modifică desinența în raport cu

indicativul prezent.
Pers. Indicativ, prezent Conjunctiv, prezent
ă > e; ează > eze; ea >e
examinează să examineze
speră să spere
III
coboară să coboare
încearcă să încerce

Pers. Indicativ, prezent Conjunctiv, prezent
e > ă; ește > ească; e >ea
poate să poată
face să facă
III
citește să citească
merge să meargă
Notă! Modul conjunctiv are și valoare de imperativ: Să pleci imediat! Să examinezi
atent pacientul!
1. Scrieți verbele dintre paranteze la modul conjunctiv, timpul prezent:

Extracția dentară se realizează din motive structurale, de poziție și economice.
Adesea, incluzia dentară poate (a crea) ____________ o serie de probleme în dezvol-
tarea corectă și armonioasă a danturii, iar extracția este singura alternativă care poate
(a împiedica) ______________aceste probleme.
Extracția dintelui în incluzie poate (a preveni) ___________________infecția,
distrugerea osoasă și a dinților învecinați, și poate (a evita) _________________ ast-
fel apariția unor efecte dureroase în anii în care vor urma. Extracția dentară este și o
metodă utilă pentru (a se face) __________________ mai mult loc pe arcada dentară
pentru (a corecta) _________________ poziția unor dinți sau atunci când nu există
nicio posibilitate de (a îndepărta) ______________________poziția acestora, afectând
sever desfășurarea proceselor obișnuite de ocluzie, masticație, ingerare.
2. Scrieți verbele din paranteze la modul conjunctiv, timpul perfect:

a) (a fronta) __________________ marginile plăgii
postextracționale, se grăbea procesul de vindecare. CONJUNCTIVUL PERFECT
este format din conjunctivul
b) (a înlocui) ____________________ dintele extras prezent al verbului a fi – for-
cu un implant, nu se agrava situația. ma să fi și participiul verbului
c) (a discuta) __________________ cu pacientul de conjugat. Are aceeași for-
toate alternativele de tratament, dintele era salvat. mă pentru toate persoanele,
la singular și plural: să fi citit,
d) (a nu fi luat) ________________ decizia de a extra- să fi ajuns, să fi respectat etc.
ge dintele, se ajungea la traumatism dento-maxilar.
3. Completați textul de mai jos cu lexemele care lipsesc: îndepărtarea, tratamente, dinte-
lui, dentară, generale, chirurgicală, parodontale, dento-alveolar, a provoca, slăbit, dentistul,
specializat, procedura:
Extracția ______________ este o intervenție ce constă în ________________
unui dinte bolnav, care ________________ și întreține procesele patologice locale,
regionale, _____________ ce nu pot fi rezolvate prin _____________ conservatoare.
Această intervenție _____________________ poate fi efectuată fie de către
medicul dentist, fie de chirurgul _______________ __________________, fie de
chirurgul maxilo-facial.
Atunci când afecțiunile ______________ au determinat îmbolnăvirea severă a
________________, dintele este mobil și _________________ din structura sa de

susținere, iar _______________ îl poate extrage cu ajutorul unui clește dentar, fără
a realiza o intervenție chirurgicală efectivă. Dacă ____________ este complicată
și _________________ este necesar, ca un chirurg maxilo-facial sau un medic
___________________ în chirurgia orală să realizeze extracția.
4. Puneți verbele din paranteză la forma cerută de context:

Extracția dentară (a fi) __________ o intervenție de necesitate care (a se re-
comanda) ____________________ în cazurile în care metodele (conservator)
____________ de tratament nu se pot aplica sau (a nu da) ___________rezultate.
Contraindicațiile, în cazul extracției dentare, sunt datorate (niște factori)
________________ locali sau generali, care împiedică (efectuare) _______________
extracției dentare în orice moment, situații în care (a se impune) _______________
o temporizare a intervenției până când aceasta poate fi efectuată fără riscuri.
5. Cu toate că este o procedură des întâlnită, extracția dentară prezintă și câteva

riscuri postextracționale, ce pot fi evitate dacă sunt respectate următoarele indi-
cații. Scrieți verbele dintre paranteze la modul indicativ și la modul conjunctiv (cu
valoare de imperativ) singular și plural:
MODUL IMPERATIV
a) (A aplica) ________________ / ______________
un pansament peste zona în care a fost extras din- Modul imperativ este mo-
dul personal, care exprimă o
tele.
poruncă un îndemn, o rugă-
b) (A ține) _______________ / _________________ minte sau un sfat.
pansamentul cel puțin 1-2 ore, pentru a permite Imperativul are forme doar
formarea cheagului de sânge, ce protejează zona. pentru persoana a II-a singu-
c) Dacă sângerarea nu se oprește, (a reveni)�� lar și plural. De exemplu:
______________ /_______________ la cabinetul Forma afirmativă:
stomatologic.
Tu extrage! / Voi extrageți!
d) (A relua) _______________ / ________________ Tu lucrează! / Voi lucrați!
alimentația doar după ce s-a oprit sângerarea.
Forma negativă:
e) (A evita) __________________ / ______________
iritarea zonei prin atingere cu limba sau degetul. Tu nu extrage! / Voi nu ex-
trageți!
f) (A consuma)______________/ _____________
Tu nu lucra! / Voi nu lucrați!
alimente semilichide.
g) (A mesteca) ______________/__________ alimentele în zona opusă extracției
pentru a nu îndepărta cheagul de sânge postextracțional.
h) (A evita) ____________ / __________________ consumul de substanțe iritante.
i) (A nu consuma) ___________________ / _______________________ alimente
reci sau fierbinți, zona afectată prezintă o sensibilitate crescută.
j) (A evita) __________________ / ____________________ consumul de alcool
și fumatul, acestea încetinesc procesul de vindecare a plăgii.
k) (A-și clăti) ______________ / __________________ gura cu antiseptice orale.
l) (A efectua) ________________ / __________________ periajul începând cu a
doua zi. (a-l efectua) _______________ / __________________cu mare grijă.

Să comunicăm!
1. Se dă situația. Sunteți medic stomatolog. S-a adresat un pacient care recent a suferit
un infarct miocardic și care necesită o intervenție chirurgicală pentru extragerea
unei măsele.
cuvintele extragere, precauție, temporizare, contraindicație, situație generală,
tratament conservator.
a) Există mai multe tipuri de extracție dentară, de ELEMENTE DE
exemplu, extracție cu �� TERMINOLOGIE
______________, când se modelează osul al- STOMATOLOGICĂ
veolar în urma extracției dentare și extracție cu Alveolectomíe, s.f. – inter-
____________________, când se efectuează o venție chirurgicală la nivelul
incizie chirurgicală a alveolelor dentare. unei alveole dentare. [lat. al-
veolă ”alveolă” + gr. ectome
b) ___________ este manopera terapeutică efectuată ”excizie, extirpare”].
după extracția dentară, pentru a contura osul alve- Alveolotomíe, s.f. – deschi-
olar sau pentru a înlătura proeminențele osoase. dere chirurgicală a alveolelor
c) Înainte de a indica tratamentul ortodontic, me- dentare [lat. alveolus ”alveo-
dicul stomatolog i-a recomandat pacientului să lă” + gr. tome ”tăiere, incizie”].
realizeze o _________________, pentru a evalua Alveoloplastie, s.f. – reconsti-
tuire a crestei alveolare denta-
corect raporturile stabilite între structurile apara- re. [lat. alveolus ”alveolă” + gr.
tului stomatognat. plastis ”modelare, formare”].
d) Manopera terapeutică realizată cu ajutorul unui
sindesmotom, pentru secționarea ligamentului circular al dintelui este ��.
A. Elementul ,,-gramma” din structura termenului ,,ortopantomograma” înseamnă:

a) film;
b) scriere, înregistrare;
c) radiografie.
B. Elementul ,,-tomie” din structura termenilor „sindesmotomie”, alveolotomie înseamnă:
a) tăiere;
b) incizie;
c) intervenție chirurgicală.

C. Elementul ,,-ectomie” din structura termenului „alveolectomie” înseamnă:
a) extirpare;
b) alveole dentare;
c) incizie.
3. În cazurile în care particularitățile anatomice sau alte procese patologice fac im-
posibil tratamentul endodontic, se pot utiliza metode chirurgicale ajutătoare, care
prelungesc viața dintelui natural pe arcada dentară și amână extracția. Priviți ima-
ginile de mai jos și stabiliți care este definiția pentru fiecare metodă chirurgicală
ajutătoare:
ELEMENTE DE
a) Îndepărtarea TERMINOLOGIE
vârfului rădăci- STOMATOLOGICĂ
nii, urmată de Ortopantomogramă, s.f. –
curățarea țesu- radiografie extraorală, care
tului patologic include mandibula si maxi-
din jurul rădă- larul pe un singur film. [gr.
Orthos ”drept, corect” + pan-
cinii dintelui.
tos ”tot, întreg” + gramma
”scriere, înregistrare].
Sindesmotomíe, s.f. – sec-
1. chiuretaj periapical ționarea chirurgicală a unui
ligament. [gr. syndesmos – li-
gament, tome – tăiere].
b) Tehnică
Amputație radiculară –
chirurgicală, metodă chirurgicală de sec-
care se folosește ționare și înlăturare totală a
pentru conser- uneia dintre rădăcinile netra-
varea unor mo- tabile ale dinților pluriradi-
lari la care una culari, pentru a face posibilă
dintre rădăcini păstrarea dintelui pe arcadă.
este irecupera- Apicectomie, s.f. – metodă
bilă. chirurgicală conservatoare,
constând în extirparea por-
2. rezecție apicală țiunii apexiene a rădăcinii și
înlăturarea țesutului infec-
țios periapical, în vederea
executării unui tratament
corect. [lat. apex, apicis ,,vârf,
extremitate” + gr. ectome ”ex-
c) Curățarea tirpare, excizie”].
țesuturilor pa- Apicotomie, s.f. – chiuretaj
tologice de la periapical prin trepanare
vârful rădăcinii. transosoasă la nivel apical
[lat. apex, apicis ,,vârf, extre-
mitate” + gr. tome – tăiere].
3. amputație radiculară

4. Analizați imaginile de mai jos și identificați instrumentele stomatologice folosi-
te pentru extracția dentară și funcția acestora: elevatoare, clești, bisturiu, e-port-ac,
sindesmotoame, chiurete alveolare.
1. ____________________________
4. ____________________________
2. ____________________________
5. ____________________________
3. ____________________________ 6. ____________________________

ISTORIA ORTODONȚIEI 1
Îndreptarea dinților prin intermediul extracției dentare, pentru o aliniere corespunzătoare
a danturii, era practicată încă din vremurile antice, deși ortodonția ca ramură a stomatolo-
giei a apărut abia în anii 1880, bazele acestei științe fiind puse de Pierre Fauchard, părintele
stomatologiei.
În lucrarea sa, ,,Chirurgul dentist” (1728), Pierre Fauchard dedică un întreg capitol me-
todelor de îndreptare a danturii. Pentru îndreptarea dinților, Fauchard folosea un dispozitiv,
numit bandeau. Acesta reprezenta o bucată de metal prețios, care avea forma unei potcoave
și avea rolul de a extinde arcada maxilarului.
Câțiva ani mai târziu, în 1757, un alt dentist francez, Bourdet, publică cartea „Arta den-
tistului”, care conține un capitol în care sunt descrise modalitațile de aliniere corectă a dinților
și dispozitivele folosite în acest scop. Bourdet a fost și dentistul regelui Franței, a perfecționat
bandeau-ul lui Fauchard, fiind primul stomatolog, care a recomandat extracția premolarilor,
pentru a corecta „aglomerarea” dinților și care a demonstrat științific creșterea maxilarului.
În 1771, chirurgul scoțian, John Hunter, scrie lucrările „Istoria naturală a dinților” și ,,Tra-
tat practic asupra bolilor dinților,” descriind în detaliu anatomia dintelui, respectiv patologia
dentară. Tot el a fost cel care a inventat termenii „cuspid”, „bicuspid”, „incisiv” și „molar”.
În 1819, Delabarre a introdus în practicile de îndreptare a dinților crosetul de sârmă, iar
în 1841, Joachim Lafoulon a inventat termenul de „ortodonție”.
Cu toate acestea, se consideră că titlul de ,,părinți ai ortodonției” le revine lui lui Norman
W. Kingsley, dentist, sculptor, scriitor și artist, autorul lucrării „Tratat asupra anomaliilor
maxilarului” (1880), și lui J. N. Farrar, autorul lucrării în două volume „Tratat asupra ire-
gularitaților dentare și a modalitaților de corectare a danturii”. J. N. Farrar este inventatorul
aparatelor dentare și primul dentist, care a sugerat folosirea presiunii asupra dinților la intervale
regulate, pentru a-i îndrepta.
La evoluția ortodonției a contribuit și Edward H. Angle (1855-1930), care a dezvoltat
primul sistem de clasificare a malocluziilor. Clasificarea malocluziilor le oferea dentiștilor o
metodă simplă de a descrie cât de strâmbi sunt dinții, în ce direcție sunt îndreptați și cum
sunt ei aliniați în cavitatea bucală. Tot Angle este cel care, în 1901, a pus bazele primei școli de
ortodonție și a organizat Societatea Americană de Ortodonție, care, în 1930, devine Asociația
Americană a Ortodonților.
Alte figuri marcante din istoria ortodonției sunt: doctorul new-yorkez S.C. Barnum, care a
inventat diga (folia extensibilă din cauciuc, ce se utilizează pentru izolarea dinților în momentul
realizării unei manopere dentare); Eugene Solomon Talbot’s (1847-1924), primul medic care
a folosit radiografiile în ortodonție; Calvin S. Case, prima persoană, care a utilizat cauciucul
elastic pentru aparatele dentare; Zia Chisti, care a inventat aparatul dentar ,,invizibil”, și care,
împreună cu Kelsey Wirth, înființează Align Technology, în 1997, firmă care produce și comer-
cializează aparatele Invisalign. Acestea au fost comercializate, pentru prima dată, în mai 2000.
1
http://www.dentist.ro/istoria-ortodontiei

20. Implantul dentar
Implantul dentar reprezintă un material aloplastic de
diferite forme și dimensiuni, ce se introduce în organism VOCABULAR TEMATIC
cu scopul restaurării morfologice și funcționale a țesutu- Aloplastică; s.f. – metodă
rilor afectate. Materialul aloplastic, din care este confec- medicală de înlocuire a țe-
suturilor cu ajutorul unor
ționat implantul, nu reface structural țesuturile afectate.
materiale străine.
Tratamentul implanto-protetic a devenit, la nivel mon-
Confecționa (-ez); vb. -a
dial, o modalitate bine definită de restaurare a edentații- efectua prelucrarea unui ma-
lor, constituind o parte componentă a chirurgiei plastice terial sau a unui semifabricat
și estetice orale. pentru a obține un obiect.
Implantul dentar se introduce printr-o intervenție chi- Bont (protetic) – dispozitiv
rurgicală la nivelul osului maxilar și / sau mandibular în ce înlocuiește partea corona-
ră a dintelui.
zonele edentate și funcționează ca element de suport al
Decompensa (-ez); vb. – a
viitoarei restaurări protetice. Împreună cu bontul prote-
face să-și modifice sau a-și
tic și coroana artificială, înlocuiește dintele lipsă și preia modifica starea de echilibru
funcțiile acestuia (masticație, fizionomie, fonație). funcțional.
Tratamentul implanto-protetic implică atât intervenția Depista (-ez); vb.; – a iden-
de chirurgie orală, cât și realizarea restaurării protetice. tifica.
Inserția implanturilor în os trebuie efectuată cu un Focar, e; s. n.; – centru al
traumatism osos minim, într-o topografie asemănătoare unui proces inflamator.
cu cea a dinților naturali pierduți. A anticipa (-ez); vb; – a re-
aliza înainte de termenul
Integrarea osoasă reprezintă realizarea unei legături
prevăzut.
puternice între implant și os prin intermediul unui strat
Pasagere (stări) – care trec.
subțire de proteoglicani și echivalează cu acceptarea im-
plantului de către organism. Realizarea procesului de integrare osoasă a implantului
inserat în os are nevoie de o perioadă de, cel puțin, 3 luni la mandibulă și aproximativ
5-6 luni la maxilar.
Fiind o alternativă a metodelor clasice de restaurare a edentațiilor, aceasta presupune
și o bună pregătire (rezistență) medicală din partea pacienților.
Informațiile asupra stării generale de sănătate a pacientului se obțin prin: anam-
neză, chestionar de sănătate, realizat în formă scrisă, examen clinic general, examen
clinic loco-regional, examinări complementare, examinări de laborator, colaborarea cu
medicul curant al pacientului. În caz de necesitate, pot fi efectuate și investigații supli-
mentare, cum ar fi: examenul clinic general (tensiunea arterială, pulsul, temperatura,
respirația); procedee complementare de diagnostic (radiografii, examinări ecografice,
examinări CT, RMN, biopsii); examene de laborator (tablou sanguin, glicemie, coles-
terol, creatinină, bilirubină, evaluarea homeostazei).
Prin acumularea tuturor informațiilor, medicul trebuie să anticipeze modul în care
va reacționa organismul pacientului la anestezie și traumatismul operator.
Implantul dentar, ca formă de tratament stomatologic, presupune o serie de con-
traindicații generale, care au o importanță deosebită în reușita tratamentului implan-
to-protetic și chiar asupra vieții pacientului.
20. Implantul dentar 183

Contraindicațiile generale ale tratamentului implanto-protetic sunt împărțite în
trei grupe:
Grupa A: Contraindicațiile absolute: cardiopatii decompensate, infarct miocardic
recent, la mai puțin de 6 luni, infecții de focar cu complicații cardiace, hipertensiune
arterială majoră, diabet insulino-dependent decompensat, epilepsie, distrofii osoase:
boala Paget, osteoporoza, osteomalacia, persoane în vârstă.
Grupa B: Contraindicațiile relative: TBC manifest, SIDA, diabet compensat, aler-
gii, boli psihice, alcoolism (predispoziție la infecții și vindecare cu întârziere), fumat
(scăderea imunității, a absorbției calciului și favorizarea apariției parodontopatiilor).
Grupa C: Contraindicațiile temporare: afecțiuni acute care sunt tratate corect și
dispar fără urmări, stări fiziologice pasagere, graviditate (stresul, medicația și radio-
grafiile pot influența negativ viața intrauterină a fătului).
Depistarea pacienților alergici la anumite substanțe anestezice, utilizate în medicina
dentară, este, de asemenea, foarte importantă.
FAMILII DE CUVINTE
implant Materialul aloplastic a fost _______________ în os.

implantat _____________ dinților este o metodă modernă de restaurare
a edentațiilor.
implantare Doctorul Popescu este cel mai bun specialist în _____ dentară.
implantologie ____________ dentar presupune înlocuirea dinților lipsă.
a chestiona Pacientul completează un ______________________.
chestionar Anamneza presupune ______________ pacienților.
Înainte de a stabili diagnosticul, medicul ___________ pacienții.
chestionat
După ce a fost ______________, pacientul a primit un bilet de
chestionare trimitere pentru investigații paraclinice.
a prevedea –�� vechi –��
succes –�� dependent –��
a identifica –�� compensat –��
separate – �� indicație –��

a) Implantul a fost ________________ din material aloplastic.
b) Înainte de a începe tratamentul, medicul trebuie să _____________ dacă paci-
entul este alergic la substanțele anestezice.
c) Anamneza ajută medicul dentist să ________________ anticipeze modul în
care organismul va reacționa la tratament.
d) În urma analizelor de laborator, s-a depistat un _________________ de infecție.
e) Stările fiziologice _________________ sunt contraindicații temporare ale im-
plantului dentar.
a) Implantul dentar se introduce în organism pentru a restaura țesutul afectat. A F

b) Integrarea osoasă a implantului se realizează în scurt timp. A F
c) Integrarea osoasă se realizează prin intermediul unei legături slabe între
A F
implant și os.
d) Implantul dentar este indicat tuturor pacienților, fără a presupune vreo
A F
contraindicație.
e) Distrofiile osoase reprezintă o contraindicație absolută a implantului dentar. A F
1. 2.
a) după tratarea leziunilor paradontale.
1. Anamneza oferă posibiltatea de
b) o alternativă la metodele clasice de
2. Inserția implanturilor a fost inițiată restaurare a edentațiilor.
c) află informații despre etiologia și ve-
3. Oferta osoasă necorespunzătoare chimea edentației.
este d) partea implantului endoosos, care
4. După realizarea integrării osoase, este introdusă în os prin intermediul
unei intervenții chirurgicale.
5. Corpul implantului este e) o contraindicație anatomică pentru
realizarea implantului.
6. Tratamentul implanto-protetic este
f) medicul a efectuat lucrarea protetică.

a) _____________________________________________________________?
Implantul dentar constituie o parte componentă a chirurgiei plastice și a esteticii orale.

b) _____________________________________________________________?
În cazul implantului dentar, dintele lipsă este înlocuit de către bontul protetic și
coroana artificială.
c) _____________________________________________________________?
Contraindicațiile generale ale tratamentului implanto-protetic sunt împărțite în trei
grupe: contraindicații absolute, contraindicații relative și contraindicații temporare.
d) _____________________________________________________________?
Contraindicațiile temporare reprezintă afecțiunile acute, care în urma tratamentului
dispar fără urmări.
e) _____________________________________________________________?
Fumatul reprezintă o contraindicație relativă a realizării implantului dentar, deoarece
scade imunitatea și favorizează apariția parodontopatiilor.
4. Scrieți în ordine logică acțiunile întreprinse de către medicul stomatolog:

a) colectarea informațiilor despre starea generală de sănătate a pacientului;
b) inserarea implantului în os;
c) realizarea investigațiilor suplimentare (tensiune arterială, puls);
d) acceptarea implantului de către os;
e) analiza radiografiilor și evaluarea homeostazei.
5. Completați textul „Implantul dentar” cu informații suplimentare.
AMINTIȚI-VĂ!
CONDIȚIONALUL-OPTATIV PREZENT
Condiționalul-optativ prezent se formează de la verbul auxiliar a avea și infinitivul
verbului de conjugat.
SINGULAR PLURAL
verbul infinitivul verbu- verbul infinitivul verbu-
persoana persoana
auxiliar lui de conjugat auxiliar lui de conjugat
I aș lua I am lua
II ai lua II ați lua
III ar lua III ar lua

1. Scrieți verbele din paranteze la modul condițional, timpul prezent1:
Candidatul ideal la tratamentul prin implant dentar (a fi) ______________ per-
soana care și-a încheiat creșterea osoasă (18-75 de ani), care (a nu prezenta)
_____________ afecțiuni grave ale organismului, care (a prezenta) _____________
o bună ofertă osoasă atât din punct de vedere calitativ, cât și din punct de ve-
dere cantitativ, care (a deține) _______________ o bună igienă orală sau (a fi)
______________ capabilă să-și îmbunătățească igiena orală, (a fi) _________
nefumătoare sau (a putea) __________________ renunța definitiv la fumat și
care (a conștientiza) _______________ până la traducerea în fapte prezentarea la
fiecare șase luni pentru un control stomatologic.
2. Transformați enunțurile de mai jos, utilizând verbele la modul indicativ prezent:

Implantul dentar ar reprezenta înlocuitorul artificial al rădăcinii dintelui natural.
El ar avea forma unui „șurub”, ce s-ar ancora în os la nivelul alveolei dintelui lipsă,
și ar susține pe porțiunea sa superioară o coroană artificială, o punte sau ar oferi
sprijin pentru fixarea unei proteze dentare.
Implanturile ar fi confecționate din materiale bine tolerate, care s-ar integra
eficient în țesutul osos.
În cursul aplicării unui implant dentar, scopul principal ar fi de a realiza un con-
tact intim între suprafața externă a implantului și țesutul osos înconjurător, pentru
ca ele să poată „fuziona” sau osteointegra și pentru a crea un suport stabil pentru
viitoarea coroană, ce ar fi susținută de implant.
3. Transformați enunțurile de mai jos, scriind verbele la modul condițional, timpul

perfect:
Implantul dentar reprezintă tratamentul recomandat în cazul pierderii dinților și
asigură un suport pentru întreaga dantură sau parțial. Procedura face parte din ca-
tegoria manoperelor odontologiei protetice, dar
poate fi încadrată și în domeniul esteticii dentare. Modul condițional, timpul perfect
Dinții cu mobilitate dentară foarte mare nu Verbul + Verbul +
mai pot fi recuperați, deoarece împrejurul lor auxiliar a fi Participiu
nu mai există os care poate conduce elementul aș fi acuzat
regenerator, ci țesut inflamator imposibil de re- ai fi acuzat
generat. Aceștia sunt extrași și înlocuiți cu im- ar fi acuzat
planturi dentare, a căror optimă fiabilitate trebuie am fi acuzat
să se bazeze pe aceeași tehnică de regenerare în
ați fi acuzat
vederea prevenirii apariției mobilității implantu-
ar fi acuzat
lui – periimplantita.
1
Sursa: http://www.dentaltv.ro/video/Implantul-dentar-53.html

Exprimarea condiției: Ce condiții? Ce situații?
La nivelul sintagmei, în enunț: În frază:
Dacă studiezi lecție de lec- dacă / în caz că / în ca-
ție, vei susține examenul. zul în care / cu condiția
Dacă, de, să
De ai multe obiecte de stu- să / în ipoteza că + vb1,
diat, mai selectează din ele. vb2
În caz de / în condiții de GN-A:
cu condiția de + vb. Inf.:
În cazul
vb1 Ger. + vb2:
(o dată) vb1 Part., + vb2:
Îndată ce
În cazul când
Exprimarea condiției: Ce condiții? Ce situații?
Exercițiu: Includeți enunțurile de mai jos în dreptul schemelor din tabel:
a) Respectând recomandările medicului, pacientul a suportat ușor operația.
b) În caz că pacientul are bruxism, va trebui să poarte gutiere, pentru protejarea
lucrărilor protetice și a implanturilor.
c) Vom reduce afecțiunile incipiente ale dinților și ale gingiei, cu condiția să evităm
băuturile dulci.
d) Nu se recomandă implantul dentar în caz de graviditate.
e) În caz că au forma avansată de diabet, pacienții au contraindicație la inserarea
implanturilor.
f) Să alternezi munca intelectuală cu sportul, altfel te vei îmbolnăvi.
g) Implantul dentar va avea o rată de reușită de peste 95%, cu condiția de a respecta
toate sfaturile medicului.
EXERCIȚII
1. Completați spațiile libere cu expresii care exprimă condiția:
a) … nu este posibilă fuziunea dintre os și implant, procedura stomatologică eșuează.
b) … se îndepărtează firele, se ia și amprenta pentru o proteză provizorie.
c) … volumul de os nu este suficient, se vor face intervenții de adiție osoasă.
d) …pacientul suferă de boli cardiovasculare sau afecțiuni grave ale ficatului, afec-
țiuni autoimune, acesta are contraindicație la implant.
2. Rescrieți enunțurile, înlocuind cuvintele evidențiate prin enunțuri care exprimă o

condiție:
a) Consumând zilnic fructe și legume, ajutați organismul la combaterea inflamației.
b) În caz de insuficiență de calciu, includeți în meniul zilnic lactate.
c) În cazul durerilor acute, folosiți ceai de coacăză neagră.

d) Dacă veți folosi fructul Afroditei – gutuiul – veți aduce o serie de beneficii or-
ganismului, datorită conținutului bogat de vitamine.
3. Alegeți variantele corecte și continuați enunțurile:

Implantul dentar are o rată de reușită de 95% dacă...
a) pacientul suferă de boli cardiovasculare.
b) nu are alergie.
c) nu este în așteptare pentru un transplant de organe.
d) pacientul are formă avansată de diabet.
e) femeia este gravidă sau alăptează.
4. Transformați frazele, folosind elementele propuse:

a) Dacă cunoști toate contraindicațiile la inserarea unui implant dentar, ești un medic
bun.
Vei cunoaște – vei fi ��
Ai cunoscut – ai fost ��
Cunoșteai – erai ��
Ai cunoaște – ai ��
b) Dacă studiezi toate etapele realizării implanturilor, utilizează instrumentele necesare.
Să utilizezi ��
Să ��
Să comunicăm! ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
1) a) Analizați imaginea și numiți tipurile de implant STOMATOLOGICĂ
dentar: Endoosos – referitor la inte-
1. �� 4. �� riorul osului, [endo- + osos].
2. �� 5. �� Periost – țesut fibros care
acoperă osul. ◊ Periost alveolar
3. �� = țesutul fibros dintre alveola
dentară și rădăcina dintelui.
Transosos: trans – element
de compunere însemnând
„dincolo”, „peste”; osos – pri-
vitor la oase.

b) Citiți definiția și încercați să numiți tipul de implant dentar:
1) _____________________________ este implantul plasat transosos, cu doua
subtipuri: cilindric și lamă.
2) _____________________________ are un diametru ce variază între 3,3-
5mm și o lungime între 7-13 mm, deși anumite companii au introdus implanturile
subțiri 2-2,8 mm pentru creasta resorbită orizontal, cu diametru de 6 mm pentru
cazurile de atrofie severă, sau de 30-52,5 mm pentru implanturile zigomatice.
3) _________________________ este implantul ce nu poate fi utilizat pentru
înlocuirea independentă a unui singur dinte lipsă. Nefiind stabil, sprijinul protetic
se realizează pe dinte și pe implant.
4) ___________________ este un implant construit după amprentarea câmpu-
lui osos, expus chirurgical (alveolar și bazal). Are forma de „dantelă” așezată intim
pe os, sub periost, cu bonturi transgingivale sau bare. Are avantajul de a distribui
forța masticatorie pe întreaga creastă alveolară.
5) ___________________ este implantul cu o placă de stabilizare submandi-
bulară, care traversează osul mandibular de la bază până la creasta alveolară.
2. Citiți textul de mai jos și alcătuiți patru fraze în care să exprimați:

Cauza: ___________________________________________________________
Condiția: _________________________________________________________
Scopul: ___________________________________________________________
Concluzia: ________________________________________________________
Implantul este inserat în osul maxilar sau mandibular printr-o intervenție chi-
rurgicală, în cele mai multe cazuri sub anestezie locală. Ulterior, se așteaptă o pe-
rioadă de timp (perioadă de osteointegrare), până se stabilește o relație de legătură
între implant și os, astfel ca implantul să poată servi drept sprijin pentru o coroană,
proteză fixă (punte) sau proteză mobilă.
Implantele dentare pot să înlocuiască un singur dinte sau mai mulți dinți. Pro-
tezele cu sprijin implantar se confundă ca aspect cu dinții naturali, iar funcțional
acesta se comportă aproape ca o rădăcină naturală.
Implantele dentare, odată osteointegrate, păstrează integritatea structurii faciale
(împiedică resorbțiile osoase) și reduc inconvenientele asociate pierderii dinților.
Ele devin parte integrantă a organismului, fiind imperceptibile pentru pacient.1
4. Sunteți o echipă de 3 medici stomatologi specialiști în implantologie. S-a adresat

un pacient care are nevoie de un implant dentar. Lucrați în grup și realizați urmă-
toarele sarcini:
Medicul 1: Explică ce este implantul dentar.
Medicul 2: Compară implantul cu proteza și explică avantajele implantului.
Medicul 3: Prezintă etapele de tratament.2
1
Sursa: http://www.dentaltv.ro/video/Implantul-dentar-53.html
2
Sursa: http://www.dentistul.info/stomatologie/implantologie/istoria-implantului-dentar-1920.html

ISTORIA IMPLANTULUI DENTAR

Deși implanturile au fost folosite în diferite forme improvizate, încă din cele mai
vechi timpuri ale istoriei umanității, apariția implantologiei ca știință coincide cu in-
troducerea conceptului de osteointegrare de către Brånemark, în 1952, când a realizat
implantul cu filet, constituit din titan pur.
Până atunci, descoperirile arheologice demonstrează că implanturile erau folosite
în China, Europa, Orientul Apropiat, nordul Africii și America Centrală. De exemplu,
în descoperirile arheologice din anul 1931, pe platoul de la Los Muertos, Republica de
Honduras, doctorul D. Popenoe a găsit un fragment al maxilarului inferior, datând din
secolul 6 î. Hr. În alveolele dinților 31, 41, 42 s-au păstrat implantele dentare confec-
ționate din cochilia midiilor. În anul 1998, E. Crubezy, G. Murail și J. P. Bernadou au
anunțat despre găsirea unui craniu (Franța), care aparținea unei femei de 30 de ani, care
ar fi trăit în secolul I e. n., cu un implant dentar metalic în alveola caninului superior.
În jurul anului 1100, Alabucasim a fost primul care a recomandat transplantarea și
retranslantarea dentară, ca metodă de tratament al edentației parțiale.
Date directe despre folosirea implantelor dentare în secolul 6–18 e. n. încă nu sunt.
Abia în 1556, G. Bauer, în tratalul despre istoria medicinei, pomenește despre folosirea
implantelor metalice dentare în Sicilia.
Implantele dentare endoosoase probabil au început în Egipt, unde se spune că cei
bogați își înlocuiau dinții pierduți cu cei extrași de la sclavi sau de la oameni săraci,
care își vindeau dinții. Când nu se găseau dinți umani, se foloseau chiar dinți de la țapi,
de la maimuță, de la câine etc.
La începutul secolului al XVI-lea, omul a început să reimplanteze dinții avulsionați
accidental din alveolă. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Bugnot a încercat să folosească
mugurii dentari, iar Younger a transplantat dinți în alveolele create artificial.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, S. Perry a studiat posibilitatea folosirii implantelor
din aur, porțelan și platină, aplicate în neoalveola formată chirurgical.
În 1891, A. Hartmann a anunțat despre posibilitatea folosirii implantului în locul
dintelui lipsă și a propus o metodă originală de fixare a coroanei artificiale către implant
cu ajutorul șurubului. Tot în această perioadă, au fost descoperite și folosite antisepti-
cele, au facilitat lucru savanților în cercetarea materialelor rezistente la corozie.
În anul 1906, Greenfield introduce, pentru prima dată, implantul în formă de os, care
a fost realizat din aliaj de iridiu-platină și poate fi considerat prototipul implanturilor
cilindrice utilizate în prezent.
În anul 1909, Greenfield realizează primul implant de formă radiculară din aliaj
de iridiu și platină.
În 1937, Müller descrie implantul subperiostal total, iar în 1938, frații Strock folosesc
implanturi șurub din oțel inoxidabil. Aceiași frați Strock sunt primii care descriu, în

anul 1946, implanturile dentare radiculare, alcătuite din două componente separate,
denumite ulterior implanturi two-stage.
În anul 1940, Bothe utilizează pentru prima dată implanturile dentare din titan.
Între 1965–1977, studiile efectuate la pacienții cu implanturi cu șurub din titan,
au dus la implementarea conceptului de osteointegrare de către școala din Göteborg,
condusă de Branemark. Rezultatul acestor studii marchează apariția implantologiei
ca știință medicală. Branemark a efectuat, de asemenea, o serie de studii clinice care
includ cercetări privind materialele, caracteristicile suprafețelor implanturilor, fiziologia
și chirurgia osoasă, procesul de vindecare a țesuturilor dure și moi periimplantare.
În 1967, Linkow introduce în practica medicală implantul lamă din titan, iar în
1973, Sandhaus utilizează pentru prima dată implanturi radiculare ceramice din oxid
de aluminiu și zirconiu, obținute prin piroliză peste 2000 °C.
La sfârșitul anilor ’80, se foloseau, următoarele tipuri de implanturi: închise, deschise,
endoosoase etc.
În continuare, cercetările s-au axat pe confecționarea unor noi tipuri de implanturi
endoosoase radiculare cu șurub și cilindru, pe adoptarea unor metode și tehnici de
aplicare a implanturilor cât mai puțin nocive pentru suportul osos și pe optimizarea
acestuia, inițial cu ajutorul procedeelor de augmentare, ce folosesc o gamă extrem de
variată de grefe osoase.
Eminentul savant român, Dorin Bratu, divizează evoluția implantologiei dentare
în cinci etape:
Perioada medievală (1001–1799) – în această perioadă se folosesc în arsenalul
terapeutic implanturile artizanale.
Perioada fundamentală a implantologiei dentare începe cu secolul al XIX-lea odată
cu apariția tratatului Maggiolo, intitulat „Manual de Artă Dentară” (1808).
Perioada premodernă – începe în 1913, când Greenfield prezintă la Academia din
Philadelphia un studiu privind un implant cilindric din iridium-platină în formă de
grătar pe care aplică o coroană culisantă.
Perioada modernă – începe în anul 1938, odată cu utilizarea metalelor inoxidabile
(inerte), precum: cromul, cobaltul, molibdenul, vitaliumul.
Perioada contemporană – care durează până în prezent, demarând odată cu de-
finirea biomaterialelor și a fenomenului de osteointegrare a implanturilor descrise de
Pier Branemark.

21. Anestezia în medicina dentară
Anestezia reprezintă un ansamblu de tehnici carac-
terizate prin introducerea în organism a unor substanțe VOCABULAR TEMATIC
care au proprietatea de a provoca dispariția sensibilității, A administra (-ez); vb. – a
prin suprimarea temporară și reversibilă a funcțiilor sis- da unui bolnav un medica-
temului nervos central. ment.
Ansamblu, -uri; s.n. – tota-
Anestezia în stomatologie este indicată pentru proce- litate.
durile dureroase și de lungă durată – cele mai frecvente A consta; vb. – a fi compus
fiind extracțiile dentare, tratarea infecțiilor dentare și a din.., a constitui.
celor gingivale. De asemenea, se folosește în cazul în care A executa; vb. – a face, a
pacientul suferă de reflex faringian sau are o rezistență efectua.
foarte mică la durere. Efecte adverse – efecte opu-
În practica stomatologică, majoritatea manoperelor se, contrare.
Incidență, -e; s. f. –totalita-
presupune efectuarea unei anestezii. Aceasta fiind indis- tea cazurilor de îmbolnăvire
pensabilă în procedurile ce presupun prepararea cavită- provocate de o boală infec-
ților profunde, depulparea vitală, extracția dentară sau țioasă (o substanță) pe o
chirurgie protetică. perioadă dată, raportată la
În funcție de segmentul sau zona asupra căreia acți- totalul populației.
Înțepare, -i; s. f. – împunge-
onează substanțele anestezice și mecanismul lor la acest re (cu acul).
nivel, există trei tipuri de anestezie: anestezie locală, ane- Suprimare, -i; s. f. – dispa-
stezie de conducere (regională sau tronculară), anestezie riție.
generală.
Anestezia locală este tipul de anestezie ce acționează asupra receptorilor algici și
a terminațiilor nervoase periferice și suprimă sensibilitatea nervoasă periferică, fiind
strict limitată la teritoriul unde se execută intervenția chirurgicală dentară. Anestezicul
local utilizat în dentistică, trebuie să posede efect anestezic puternic, care să asigure o
anestezie completă pentru toate tipurile de tratament stomatologic. Inducția acestuia
trebuie să fie scurtă, iar durata, pentru tratamentele stomatologice standard, trebuie
să varieze între 30 și 60 de minute. De asemenea, anestezicul trebuie să aibă toxicitate
sistemică redusă, incidență scăzută a efectelor adverse și să nu producă iritații locale.
Anestezia regională (tronculară) este introducerea substanței de-a lungul ramu-
rilor și trunchiurilor nervoase la nivelul cărora se realizează o adevărată întrerupere
funcțională a căilor senzitive.
Anestezia generală este anestezia care se efectuează în cabinetul stomatologic și
constă în administrarea unei substanțe anestezice cu acțiune generală, utilizată în ur-
mătoarele situații: în ambulator, la copiii sau adulții a căror anxietate, nervozitate, nu
permite o intervenție normală sub anestezia loco-regională, în afecțiuni inflamatorii
mai întinse. Anestezia loco-regională este cel mai des folosită în cabinetul stomatologic,
pentru efectuarea tratamentelor odontale, gnato-protetice, parodontale, ortodontice
și intervenții de chirurgie orală.
Înaintea efectuării anesteziei, medicul este obligat să realizeze un examen general
complet al pacientului, pentru a evita eventualele complicații, trebuie să ia în considerare
particularitățile de teren ale pacientului și farmacologia substanței anestezice folosite.
21. Anestezia în medicina dentară 193

În stomatologie, riscurile provocate de anestezie, pot fi cauzate de acțiunea substan-
țelor administrate, de lezarea traumatică a țesuturilor sau de greșeli de tehnică, sunt:
durerea, leziunile vasculare (hematomul, înțeparea vaselor), pareza facială tranzitorie,
tulburările oculare, ruperea acului, descumarea epitelială și ulcerațiile ale mucoasei,
necroza mucoasei, injecțiile postanestezice, trismusul persistent, paresteziile persistente,
alveolita postextracțională.
FAMILII DE CUVINTE
Starea de sensibilitate a organismului a fost suprimată cu ajutorul

unui ___________________.
A anestezia Medicul a ____________________ pacientul pentru a evita un
eventual accident.
anestezie
Substanțele ______________________ se utilizează fie pe cale
anesteziat intravenoasă, fie pe cale respiratorie.
anestezic _____________________ presupune diminuarea și suprimarea
sensibilității la durere.
Pentru a nu-i provoca frică pacientului, medicul îl ____________.
Dacă persoana este alergică la acest medicament, ea poate dez-
volta ____________________ și la anestezie.
A sensibiliza
Testele arată că pacientul este ___________ la această substanță.
sensibilizare Discursul profesorului a avut scopul de a _________________
sensibilitate studenții la situația persoanelor cu dizabilități.
Acest spot publicitar a avut drept scop _________________
sensibil
opiniei publice referitor la necesitatea ocrotirii mediului ambiant.
sensibilizat Nu vă fie frică. Cu ajutorul acestui anestezic vom provoca
insensibilitate ______________ zonei.
Este _______________ la problemele celor din jur.
insensibil
Unii oameni sunt _________________________ de dreptate,
alţii – de avantaj.
a selecta –�� ireversibil –��
folosit –�� rar –��
a efectua –�� neimplicat –��
vindecare – �� slab –��

a) Din cauza că infecția s-a răspândit, va trebui să ___________________ o inter-
venție chirurgicală.
b) Anestezia este un __________________ de tehnici folosite în cazul extracției
dentare și a intervențiilor de chirurgie dentară.
c) Pentru a evita ______________ _____________ ale anesteziei, medicul dentist
trebuie să fie foarte precaut.
d) Luați acest analgezic. Va __________________ temporar durerea.
a) Anestezia provoacă insensibilitate prin suprimarea temporară a func-

A F
țiilor sistemului nervos central.
b) În practica stomatologică toate manoperele terapeutice presupun
A F
afectuarea anesteziei.
c) Anestezia generală presupune administrarea unei substanțe anestezice
A F
cu acțiune locală.
d) La efectuarea anesteziei, se va ține cont de starea generală și psihică
A F
a pacientului.
e) Riscurile implicate în anestezia stomatologică sunt provocate de acți-
A F
unea substanțelor administrate și nu de greșelile de tehnică.
1. 2.
1. Anestezia se folosește a) doar sub efectul anesteziei.
2. Extracțiile dentare se realizează b) este anestezia.
3. Efectul anesteziei locale se limitează c) în cazul pacienților cu o rezistență
4. O soluție în lupta cu frica de dentist mică la durere.
5. Pentru a evita accidentele locale d) vom efectua anestezia.
provocate de reflexele de apărare ale e) doar la teritoriul unde se efectuează
pacientului, intervenția chirurgicală dentară.

a) _____________________________________________________________?
Anestezia este o manoperă terapeutică indicată în cazul procedurilor dureroase și
de lungă durată.

b) _____________________________________________________________?
În funcție de zona asupra căreia acționează substanța anestezică, există mai multe
tipuri de anestezie.
c) _____________________________________________________________?
Pentru anestezia locală se utilizează substanțe cu efect anestezic puternic, apte să
asigure suprimarea durerii în toate tipurile de tratament stomatologic.
d) _____________________________________________________________?
Tehnica de efectuare a anesteziei se alege în funcție de starea generală și psihică a
pacientului și în funcție de complexitatea și durata intervenției.
e) _____________________________________________________________?
Riscurile anesteziei dentare pot fi: durerea, hematomul, tulburările oculare, alveolita
postextracțională.
4. Scrieți în ordine logică acțiunile întreprinse de chirurgul dentar:

a) analizează farmacologia substanțelor anestezice;
b) alege tehnica de efectuare a anesteziei;
c) realizează anestezia;
d) alege tipul de anestezie;
e) analizează starea generală și psihică a pacientului;
f) alege locul unde va realiza intervenția: ambulatoriu sau spital.
5. Identificați cuvintele care exprimă riscurile provocate de anestezia în stomatologie:

Durereînmedicinadentarămediculalegehematomtipulde
anestezialocalăsauparezăfacialătehnicadeefectuareanes
tulburăriocularevarealizaintervențiaspitalsauamtrismus
analizeazașialegeloculundevarealizaanesteziașitipuldesu
alveolitărealizeazăfarmacologiaelementnecrozamucoasei
efectputernicșiasigurarupereaaculuicomplexitateainterv
6. Completați textul ,,Anestezia în medicina dentară” cu informații suplimentare

��
��
��
��
��
��
��

1. Completați tabelul cu adverbele corespunzătoare:

azi, aidoma, acum, aici, anapoda, aproape, mâine-seară, AMINTIȚI-VĂ!
atunci, așa, bine, jos, ieri, cum, când, de abia, mereu, mâi- ADVERBUL exprimă carac-
ne, întocmai, foarte, nicăieri, undeva, tocmai, unde, forte, teristica unei acțiuni sau a
înainte, încă, încotro, încoace, oriunde, orișicând: unei stări, caracteristica unei
însușiri, împrejurarea în care
Adverbe Adverbe Adverbe Adverbe Adverbe se desfășoară o acțiune.
de loc de timp de mod simple compuse Clasificarea adverbelor:
– După formă: simple (abia,
destul, așa); compuse (mâi-
ne-seară, cândva, azi-dimi-
neață);
– După înțeles: de loc (unde,
departe, aproape); de timp
(acum, atunci, astăzi); de
mod (abia, bine, degrabă,
românește).
Adverbele de mod au sensuri
2. Alcătuiți enunțuri cu următoarele omofone: variate și pot indica: modul
desfășurării acțiunii (încet,
demult – �� repede); cantitatea (atât,
de mult – �� destul); afirmația (da, desi-
gur, firește); probabilitatea
altfel – �� (poate, probabil); negația
alt fel – �� (nu, nicidecum).
odată – ��
o dată – ��
3. De la următoarele substantive, formați adverbe cu ajutorul sufixelor -ește, -îș, -iș,

-(a)mente:
Bărbat – �� Chior – ��
Român – �� Real – ��
Părinte – �� Social – ��
Om – �� Total – ��
Suflet – �� Complet – ��
Lung – �� Actual – ��
Lat – ��
4. Scrieți antonimele adverbelor evidențiate în enunțurile de mai jos:

Rana suferindă odinioară a fost tratată. Acela, de acolo e fratele tău. Se află aparent
aproape. Merge repede. Studenții străini de pretutindeni învață limba română.

5. Formați comparativul și superlativul adverbelor care
se pretează la această operație: AMINTIȚI-VĂ!
Corect, frumos, excelent, foarte, optim, târziu, devre- Asemenea adjectivului, unele
me, odată, primăvara, definitiv, ușurel, binișor, depar- adverbe au grade de compa-
rație. Astfel, la adverb se dis-
te-departe, aidoma, deja, încotro, forte, încet, bine. ting trei grade de comparație:
6. Scrieți cuvintele dintre paranteze la forma cerută de 1. forma tip a adverbului (nu-
mită și GRAD POZITIV): bine,
context:
rău, departe, devreme.
Cele mai multe proceduri (dentar) ______________ 2. GRADUL COMPARATIV:
pot fi realizate doar prin anestezie locală și, uneori, îm- – de superioriate: mai bine,
preună cu un (sedative) ______________ oral sau o mai departe, mai devreme
sedare cu protoxid de azot. Totuși, în cazul (pacienți) – de egalitate: la fel de bine,
_______________ anxioși, cu nevoi speciale sau cu tot așa de departe, tot atât de
devreme;
probleme (complex) ____________, precum și în ca- – de inferioritate: mai puțin
zul copiilor, este posibil să fie nevoie de o anesteziere bine, mai puțin departe, mai
(profunde) _____________. Nivelul de anesteziere în puțin devreme.
aceste situații poate (a varia) ____________________ 3. GRADUL SUPERLATIV:
de la sedare moderată sau profundă până la (anestezii) – Superlativ relativ de superi-
_________________ generală. oritate: cel mai bine, cel mai
departe, cel mai devreme;
Pentru a adormi un pacient este nevoie de (admi- – superlativ relativ de inferio-
nistrare) ________________ intravenoasă a sedati- ritate: cel mai puțin bine, cel
vului. Pentru cei care (a se teme) ________________ mai puțin departe, cel mai
de ace, medicul anestezist (a apela) _____________ puțin devreme;
la inhalatoare cu gaz ilariant sau la medicamente. – superlativ absolut de superi-
oritate: foarte (prea, extraor-
Adulții care pot tolera administrarea (intravenoase) dinar de) bine, foarte departe,
________________, nu mai necesită injecție, pas- foarte devreme;
tile sau mască de inhalare. Trezirea din acest tip de – superlativ absolut de inferi-
anestezie este (rapid) ____________________. Dacă oritate: foarte puțin bine etc.
pacientul are nevoie de un medicament care să (a-i Nu toate adverbele au grade
de comparație.
reduce) ___________________anxietatea înain-
te de inserarea cateterului, recuperarea durează mai mult, iar pacientul (a avea)
__________________ o stare de oboseală și (a se simți) __________________
adormit câteva ore după tratament.
Exprimarea modului
În enunț: În frază:
Verb + adverb Verb + așa cum, precum… + verb
Mă simt bine. A procedat după cum a fost învățat.
Vorbește fluent. A vorbit precum i-a fost indicat.
Gândește pozitiv.

În enunț: În frază:
Verb + substantiv și prepoziție Verb + fără + verb
Vorbește cu respect. A mers la farmacie fără să ia rețeta.
Examinează cu atenție. Medicul nu tratează dintele fără să exami-
Îl felicită din inimă. neze radiografia.
Se află în siguranță.
1. Completați spațiile libere cu lexemele lipsă:

Unele cazuri de carie avansată pot duce la colectarea puroiului
incorect
la baza rădăcinii dintelui și astfel se erodează osul care susține
rapid
dintele, dar se extinde și infecția, care va fi tratată ___________,
chirurgical
prin intermediul unui drenaj.
frecvent
Durerile dentare pun în alertă pacientul, care trebuie să urmeze
iremediabil
__________ un tratament corespunzător. Ignorarea acestora duce
__________ la avansarea bolii și chiar pierderea dintelui.
Bacteriile de la nivelul cavității orale iau naștere ____________ca urmare a unui
periaj efectuat___________.1
2. Găsiți continuarea enunțurilor:

1. Pacientul administrează medicamentele a) precum le expune pacientul.
2. A tratat dintele b) fără să prezinte complicații.
3. Maladia a fost tratată c) așa cum este indicat în rețetă.
4. Medicul fixează informațiile d) fără să aplice anestezie.
5. Legumele ajută dinții e) exact cum o face și pasta de dinți.
Să comunicăm!
1. Se dă situația. Sunteți medic pedodont. Pacientul dumneavoastră este un copil de 6

ani, căruia îi este frică de durere. Are nevoie de o extracție dentară, care presupune
și utilizarea anesteziei.
care să folosiți cuvintele din vocabularul tematic.
1
sursa: http://www.csid.ro/boli-afectiuni/afectiuni-dentare-si-igiena-orala/cariile-dentare-de-la-a-la-z-
11561529/


TERMINOLOGIE
a) ___________________ are o importanță deosebi- STOMATOLOGICĂ
tă, deoarece condiționează eficiența medicamen- Analgezie, s. f. – insensibilita-
tului. te temporară a unui organism,
b) Din cauza traumatismului, au apărut __________. provocată de influența unei
substanțe analgezice. [gr. a
c) Victima a fost internată în spital cu o rană deschisă, „fără” + algos „durere”].
care a provocat ___________. Posologie, s. f. – studiu al
d) În timpul efectuării anesteziei, din cauza unei dozelor în care trebuie admi-
erori comise de medicul dentist, a fost provată nistrate medicamentele [gr.
posos „cât” + logos „studiu”].
_________ tranzitorie a nervului facial.
Hematóm, -oame; s.n. – tu-
e) ________________ este starea cauzată prin dis- moare care conține o aglome-
pariția durerii. rare de sânge închistat, cauza-
tă de o hemoragie[gr. haima
2. Încercuiți varianta corectă: „sânge” + oma „tumoare”].
Hemoragie; s. f. – scurgere
A. Elementul ,,-algezie” din structura termenului ,,anal- (abundentă) de sânge cauza-
gezie” înseamnă: tă de ruperea unui vas sangu-
a) durere; in [gr. haima„sânge” + rrhagia
„scurgere de sânge”].
b) lipsă a durerii;
Pareză, -e; s. f. – paralizie
c) insensibilitate. ușoară, incompletă, care per-
B. Elementul ,,-pos” din structura termenului ,,posolo- mite mișcări de amplitudine
gie” înseamnă: redusă și cu forță diminuată.
Necroză, -e; s.f. – moartea
a) doză, cât; unui țesut provocată de între-
b) administrare a medicamentelor; ruperea circulației sangvine.
c) efect. Trismus, -uri; s. n. – contrac-
ție spasmatică involuntară a
C. Elementul ,,-rhagia” din structura termenului ,,hemo- mușchilor mandibulei, care
ragie” înseamnă: împiedică deschiderea gurii.
a) sânge;
b) scurgere de sânge;
c) ruptură a unui vas sanguin.

3. Analizați în imaginile de mai jos și identificați tipul de complicație apărut în urma
anesteziei. Oferiți-le pacienților câteva sfaturi.
1. ______________________________________ 2. _______________________
3. ______________________________ 4. _______________________________
4. Descrieți starea pacientului în timpul anesteziei locale și a celei generale, folosind

cuvintele: anestezie locală / generală, a amorți, zonă, intervenție chirurgicală, puține riscuri,
efect de 2-3 ore, stare de necunoștință, a nu simți durere, a nu mișca, a nu-și aminti nimic, a
monitoriza ritmul cardiac, presiunea arterială, frecvență respiratorie, saturație cu oxigen.
În timpul anesteziei locale, pacientul ___________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________

În timpul anesteziei generale, pacientul _________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
_________________________________________________________________
ANESTEZIA1
Anestezia generală. Istoria anesteziei chirurgicale moderne începe în Statele Unite
ale Americii, în 1842 când, Crawford W. Long, administrează vaporii de eter unui
pacient care necesită executarea unei intervenții chirurgicale. Cu toate acestea, ,,inven-
tatorul anesteziei dentare” se consideră Horace Wells, dentistul care, în 1884, utilizează
pentru prima dată protoxidul de azot (gazul ilariant) pentru extracții dentare fară
durere, substanță utilizată și în prezent ca adjuvant în tehnicile de anestezie generală.
În octombrie 1846, Thomas Green Morton, un alt redutabil dentist, face la Boston
prima demonstrație publică de anestezie cu eter dietilic, considerată de mulți ca recu-
noașterea oficială a anesteziei generale, deoarece, în noiembrie, este publicată prima
lucrare ştiinţifică despre analgezia cu eter dietilic în timpul intervențiilor chirurgicale.
Noutatea se răspândește rapid, tehnica fiind preluată și de către dentiștii francezi și
cei englezi.
În prima jumătate a sec. al XX-lea, în calitate de anestezice se folosesc substanțele
volatile și gazoase (cloroformul, clorura de etil, etilenul, ciclopropanul) și drogurile
adjuvante ale anesteziei generale, precum: barbituricele, tranchilizantele și morfinicele.
Utilizarea acestor substanțe a impus folosirea unor aparate care să dozeze adminis-
trarea anesteziei. Astfel, apar dozimetrele, pentru administrarea de gaze anestezice, și
vaporizatoarele pentru administrarea substanțelor volatile. Sunt descoperite sistemele
(circuitele) anestezice Waters (1923) și Sword (1928), iar, în 1921, Magill construiește
sonda de cauciuc pentru intubația traheală.
În 1942, Griffith introduce utilizarea substanțelor relaxante musculare în anestezie,
fapt care marchează începutul anesteziei generale contemporane, cu intubație traheală.
Anestezia regională. Anestezia regională apare mult mai târziu decât anestezia
generală, în 1884, când Koller demonstrează acțiunea locală de contact a cocainei.
Mai apoi, în 1892, Schleich introduce anestezia locală prin infiltrare, iar în 1898, Bier
efectuează prima anestezie subarahnoidiană (rahianestezia) cu cocaină. Mai târziu, sunt
sintetizate noi substanțe anestezice locale: procaina, lidocaina, prilocaina, bupivacaina,
mepivacaina, ropivacaina, care au permis dezvoltarea tuturor tehnicilor de anestezie
regională, ajungându-se la performanțele actuale.
1
Sursa: http://www.esanatos.com/ghid-medical/anestezia/Anestezia-definitie istoric33534.php

22. Infecțiile oro-maxilo-faciale
Regiunea oro-maxilo-facială este frecvent sediul unor
procese supurative. Amploarea acestora variază, de la in- VOCABULAR TEMATIC
fecții limitate (abcesul spațiului vestibular), până la infecții Supurație, -i; s. f. – formare
de o gravitate deosebită (flegmonul planșeului bucal), care și eliminare de puroi în urma
pune în pericol viața bolnavului. Infecțiile apar din cau- unui proces infecțios micro-
za pătrunderii microorganismelor la nivelul țesuturilor, bian.
care, în mod normal, sunt sterile. Cel mai frecvent, ger- Flegmon, -e; s. n. – inflama-
ție purulentă acută a țesutu-
menii care provoacă apariția proceselor septice din sfera lui conjunctiv subcutanat,
maxilo-facială provin de la nivelul cavității bucale și al cauzată de o infecție cu sta-
faringelui. Procesul infecțios al țesuturilor este determi- filococi sau cu streptococi.
nat de mai multe categorii de cauze implicate în apariția Steril, -ă, -i, -e; adj. – care a
supurațiilor maxilo-faciale și anume: cauze determinante fost dezinfectat.
și cauze favorizante. Septic, -ă, -i, -e; adj. – infec-
Cauzele determinante sunt reprezentate de diferite tat cu microbi; care produce
infecție.
microorganisme, care pot fi stabilite endooral, la nivelul
A perturba; vb. – a împie-
unor structuri anatomice sau din mediul extern și, care dica funcționarea normală a
prin diverse metode, pătrund la nivelul tisular, ducând la unui sistem, a unui organism.
apariția supurațiilor, cum ar fi: leziunile dento-paradonta- Virulență, -e; s. f. – însuși-
le, leziunile traumatice, osteomielita maxilarelor, infecțiile re a microbilor patogeni de
faringo-amigdaliene, tumorile maxilarelor, corpii străini a se înmulți în țesuturile vii
pătrunși accidental, complicațiile anesteziei loco-regio- ale organismului, rezistând
la reacțiile de apărare ale
nale, complicațiile extracției dentare. acestuia; grad de intensitate
Cauzele favorizante sunt reprezentate de diverse ac- infecțioasă a unei boli.
țiuni ale organismului ce scad capacitatea acestuia de a Anaerob, -ă; adj. – (despre
se opune invaziei microbilor și de creșterea virulenței organisme) care este capabil
germenilor. Astfel de cauze sunt: narcomania, alcoolis- să trăiască într-un mediu lip-
sit de oxigen.
mul, bolile sistemice.
Infecțiile regiunii oro-maxilo-faciale se întâlnesc la Odontogen, -ă, -i, -e; adj. –
care se referă la procesul de
orice vârstă, dar mai frecvent, în caz de scădere a imu- dezvoltare a dinților.
nității organismului, a afectării funcției aparatului den- Patogen, – ă, -i, -e; adj. –
to-maxilar, a scăderii reactivității organismului la acțiu- care se referă la boală; care
nea agentului patogen. provoacă boli, infecții; purtă-
Infecțiile oro-maxilo-faciale se clasifică : 1. în funcție tor de boli.
de agentul infecțios: a) infecție aerobă (stafilococi, strep- Endogen, -ă, -i, -e; adj. –
tococi, pneumococi); b) infecție anaerobă – neclostridi- care se datorează unor cauze
interne.
ana: gram „+” (peptococus, bacteroides fragilis, bacte-
Exogen, -ă, -i, -e; adj. – care
roides melaninogenicus etc.), gram „-” (fusobacterii); – se datorează unei cauze ex-
clostridiana (cl. perfringens, cl. edematicus, cl. septicum, terne.
cl. histolliticum); c) mixtă. 2. după localizarea infecției
în regiunea oro-maxilo-facială: a) infecții nespecifice: odontogene: a) a țesuturilor moi
perimaxilare: abcese ale lojelor (superficiale, profunde, periosoase), flegmoane, celu-
22. Infecțiile oro-maxilo-faciale 203

lite (infiltrate inflamator), pericoronarită; b) a țesuturilor
dure (osoase): osteita, periostita, osteomielita, artrita tem- VOCABULAR TEMATIC
poro-mandibulară, sinusita, periodontita; neodontogene: Antibiogramă, -e; s. f. – de-
furunculul, carbunculul feței, sialoadenita, limfadenita, terminare, prin diverse proce-
dee de laborator, a gradului
hematomul; b) infecții nespecifice: actinomicoză, tuber-
de sensibilitate a unui microb
culoză, sifilis. 3. după forma clinică: acută, cronică, în la antibiotice.
faza de acutizare. Frotiu, -uri; s.n. – picătură de
Procesele infecțioase perimaxilare pot avea din punct sânge, suspensie de microbi
de vedere anatomo-patologic forme variate, în funcție etc. întinse în strat subțire și
de virulența agenților patogeni, de calea de pătrundere omogen pe o lamă de sticlă
pentru a fi examinate la mi-
(exogenă sau endogenă – hematogenă, limfogenă), de croscop.
starea loco-regională a țesuturilor și de capacitatea de
Bacterioscopie, -i; s. f. –
apărare a organismului. examen al unui preparat mi-
Manifestările clinice locale ale infecțiilor se caracte- croscopic, pentru a depista
rizează prin: rubor (hiperemie), adică dilatarea vaselor prezența bacteriilor.
sangvine cu apariția roșeții locale; calor (hipertermie) Aerobioză, -e; s. f. – (în opo-
se caracterizează prin accelerarea reacțiilor catabolice și ziție cu anaerobioză) formă
de viață a unor organisme
eliminarea căldurii, se determină prin palparea cu dosul (de obicei, bacterii) în pre-
mâinii; tumor (edem) se caracterizează prin dereglarea zența oxigenului liber din aer.
permeabilității pereților vasculari pentru plasmă, se de-
termină prin inspecție vizuală; dolor (durere), apare din cauza comprimării terminațiu-
nilor nervoase de către edem, durerea este pulsativă; functio leasae (dereglarea funcției).
Manifestările clinice generale ale infecțiilor sunt de două tipuri: subiective (acuzele
pacienților) frisoane cu transpirații, cefalee, slăbiciune, inapetență; obiective: febră,
tahicardie, tahipnoee, inhibare a sistemului nervos central, paliditate etc. Deoarece
manifestările clinice ale infecțiilor sunt destul de variate, tratamentul acestora poate
fi foarte simplu, dar uneori este extrem de dificil, fiind necesar să se facă intervenții
chirurgicale destul de complicate, dar și consultații interdisciplinare.
Principiile generale de diagnosticare ale pacienților cu infecții oro-maxilo-faciale
sunt următoarele: A) Examenul clinic: subiectiv (acuzele pacientului); obiectiv (hi-
peremia, edematierea, fluctuanța mucoasei sau a pielei etc.); B) Examenul paraclinic:
1. Explorări (analizele) necesare identificării germenului și a sensibilității sale
la antibiotice:
• examenul de laborator:
– antibiograma (pentru identificarea germenilor și a sensibilității lor la antibio-
tice);
– frotiu din plagă sau secreție (identifică natura germenilor și orientează aplicarea
tratamentului empiric, de urgență);
– hemoculturi (pentru identificarea germenilor și a sensibilității acestora).
2. Explorări necesare evaluării potențialului biologic al organismului:
• hemoleucograma: precizează eventuala anemie, gradul leucocitozei și formula
leucocitară;

• reactanți de faza acută cu valori crescute (fibrinogen, proteina C reactivă, etc.);
VSH crescut, hiper-γ-globulinemie; sunt indicatori nespecifici;
• dozări ale ureei, glicemiei, transaminazelor etc. (arată alterarea funcției unor
organe în cadrul procesului infecțios).
După ce s-au făcut explorările (analizele) indicate, în caz de infecție, pot fi observate
următoarele devieri de la normă: leucocitoza (mărirea numărului de leucocite în sânge
peste 6000–6500); devierea formulei leucocitare spre stânga, limfocitopenia, imunoci-
topenia (scăderea imunității); creșterea VSH (VSH-ul se referă la viteza de sedimentare
a hematiilor și este una dintre analizele care ar trebui să fie efectuate anual. Rezultatele
acestei investigații nu pot stabili existența certă a unei anumite afecțiuni, însă valorile
anormale indică unele anomalii, care nu trebuie trecute cu vederea).
FIȘĂ LEXICALĂ. EXERCIȚII
FAMILII DE CUVINTE
Antibioticele au un efect ______________ în procesul de tratare

a flegmonului.
Procesul_____________ al țesuturilor este determinat de mai multe
Infecție cauze implicate în apariția supurațiilor maxilo-faciale și anume: cauze
determinante și cauze favorizante.
antiinfecțios
Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor
infectat agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși) și din reacția țesuturilor
la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc. se
infecțios numește ______________ .
Granulomul apical este o consecință a infiltrării bacteriene a vârfului
rădăcinii și a osului înconjurător, iar aceste bacterii provin din canalul
__________ al dintelui.
Gingivita ______________ este o inflamație a țesutului gingival din
Microb jurul unuia sau a mai multor dinți
Acest __________ este rezistent la câteva tipuri de antibiotice.
microbian ______________ este știința care studiază morfologia, biochimia,
genetica sistematică, răspândirea în natură și rolul microorganismelor
microbiolog
în circuitul substanțelor, precum și rolul lor ca agenți patogeni.
antimicrobian ________________ Mircea Popa a scris un proiect cu tema „Uti-
lizarea microcalorimetriei în Microbilologie”.
microbilogie ______________ este un termen general dat substanțelor, inclusiv
medicamentelor care ucid sau încetinesc creșterea de microbi.

________________ analiză a sângelui prin care se determină anti-
bioticul cel mai indicat pentru a trata o infecție microbiană.
_______________ sistemică în stomatologie se face în scop terapeu-
Antibiotic tic, în tratamentul de bază, într-o infecție postoperatorie și ca tratament
ajutător într-o infecție chirurgicală (abcese, infecția glandelor salivare),
antibiogramă
dar și în scop profilactic: în profilaxia suprainfecției.
antibioterapie ______________ este o substanță organică solubilă, produsă de
unele microorganisme animale și vegetale, care are capacitatea de a
distruge anumiți microbi sau de a le opri dezvoltarea, fapt pentru care
se utilizează în tratamentul bolilor infecțioase.
Notă informativă !
infectat cu microbi.
Septic, -ă, adj.
Exemplu: Maladie septică = boală provocată de microbi.
(med.) calitatea a ceea ce este septic; infectat. // Element secund de
Sepsie, s. f.
compunere savantă cu semnificația ,,infecta”, ,,septic”, ,,infecție”.
(despre instrumente medicale, pansamente etc.) care este lipsit de
Aseptic, adj. microorganisme, de microbi; sterilizat.
Exemplu: Medicul i-a făcut un pansament aseptic.
(PASTEUR 1878) – ansamblul de măsuri și metode prin care este
Asepsie, s. f. prevenită contaminarea unui produs, obiect, organism, adică se
(a = fără, împiedică pătrunderea microorganismelor în câmpul operator,
sepsis = putre- obținându-se condiții de operație la adăpost de germeni. Asepsia se
facție) obține prin sterilizare și dezinfecție.
Exemplu: Asepsia previne infectarea rănilor.
care împiedică putrefacțiunea sau gangrena: acidul fenic e un pu-
ternic antiseptic. Principalele antiseptice: boraxul, clorul, clorofor-
Antiseptic,
mul, clorura de zinc, fenolul, formolul, mentolul, nitratul de argint,
adj.
permanganatul de potasă, sublimatul coroziv.
Exemplu: Alcoolul este un antiseptic.
(SEMELWEIS 1846, LISTER 1878) – constă în omorârea sau
Antisepsie, inhibarea germenilor de pe învelișurile organismului (tegumente,
s. f. mucoase), sau din plăgi, prin utilizarea unor substanțe chimice.
(anti = împo- Exemplu: Antisepsia se realizează cu ajutorul substanțelor care dis-
triva, sepsis = trug microorganismele, dar nu sunt toxice pentru organismul viu,
putrefacție) ele fiind utilizate în aplicații pentru tegumente și mucoase și pentru
spălarea plăgilor.
N. B.! DEZINFECȚIA – același procedeu ca și antisepsia, dar se aplică pe medii
inerte – instrumentar, aparatură stomatologică, chirurgicală, lenjerie, mobilier, veselă,
pereți, podea.

Concluzie: se face antiseptizarea mâinilor, gurii, plăgilor, respectiv se face
dezinfecția instrumentarului etc.
Sterilizarea– metodele și procedeele (cel mai frecvent fizice) prin care sunt distruse
toate formele vegetative și sporulate ale microorganismelor patogene și nepatogene de
pe suprafețe sau din interiorul unui corp (obiect, preparat, substanță).
Steril este un obiect sau mediu lipsit de orice formă de existență a microorganis-
melor (absență totală a vieții).
Utilizați în enunțuri cuvintele din nota informativă.
a diminua – �� plurimicrobian – ��
loc – �� intern – ��
infectat – �� subiectiv – ��
rezistență – �� exogen – ��
3. Completați enunțurile de mai jos cu lexemul potrivit selectat din Vocabularul tematic:
a) Izbucnirea proceselor inflamatorii în țesuturile organelor regiunii oro-maxi-
lo-faciale se efectuează datorită acțiunii agresive a diferitor agenți ____________
infecțioși (microbieni) și rezistenței scăzute a țesuturilor organismului întreg
(imunitate locală și generală scăzută din diferite cauze).
b) Flegmonul este o _______________ difuză cu caracter extensiv.
c) Infecțiile apar din cauza pătrunderii _______________ la nivelul țesuturilor
care, în mod normal, sunt sterile.
d) ______________ este o analiză efectuată în laborator, când la nivelul infecției
sau abcesului se prelevează secreții care contactează ulterior cu diverse antibi-
otice, pentru a observa care dintre ele este mai activă pentru microbii prezenți
la fiecare pacient.
e) După extracție, în gaură ar trebui să se formeze un cheag de sânge pentru pro-
tecție, dacă acesta nu s-a format în rană pot ____________ bacterii care duc la
inflamarea mucoasei gingiilor (alveolita) sau a osului (osteomielita).
f) Stomatologul trebuie să utilizeze instrumente ______________, bine dezinfectate
pentru a preveni anumite infecții.
a) Procesul infecțios al țesuturilor este determinat de o singură cauză im-

A F
plicată în apariția supurațiilor maxilo-faciale și anume – cauza favorizantă.
b) Regiunea OMF este frecvent sediul unor procese supurative. A F

c) Cauzele favorizante sunt reprezentate de diverse acțiuni ale organis-
mului ce fortifică capacitatea acestuia de a contracara invazia microbilor, A F
diminuând astfel creșterea virulenței germenilor.
d) Infecțiile oro-maxilo-faciale sunt caracteristice doar pentru pacienții
A F
care au o vârstă înaintată.
e) Fiecare om prezintă un polimorfism microbian, speciile de la acest
A F
nivel aflându-se în echilibru.
f) Manifestările clinice generale ale infecțiilor se caracterizează prin:
rubor (hiperemie), calor (hipertermie), tumor (edem), dolor (durere), A F
functio leasae (dereglarea funcției).
1. Restabiliți enunțurile, unind secvențele din coloanele de mai jos:

Infecțiile oro-maxilo-faciale (OMF) sunt:
a) este determinat de mai multe cauze.
1. Procesele supurative
b) rubor (hiperemie), calor (hipertermie);
tumor (edem); dolor (durere); functio
2. Apariția proceselor septice din
leasae (dereglarea funcției).
sfera maxilo-facială
c) caracteristice pentru orice vârstă.
3. Infecțiile regiunii OMF sunt d) – agentul infecțios;
– de localizare a infecției în regiunea
(OMF);
4. În lipsa antibiogramei
– după forma clinică.
e) își au locul, frecvent, în regiunea oro-ma-
5. Manifestările clinice locale ale
xilo-facială.
infecțiilor se caracterizează
prin: f) – examenul clinic: subiectiv (acuzele pa-
cientului); obiectiv (hiperemie, edematie-
re etc.);
6. Procesul infecțios al țesuturilor
– examenul paraclinic: examenul radiolo-
gic și cel de laborator.
7. Principiile generale de diagnos-
g) este provocată, adesea, de germenii care
ticare ale pacienților sunt:
provin atât de la nivelul cavității bucale,
cât și de la cel al faringelui.
8. Infecțiile regiunii oro-maxilo-fa-
h) administrarea antibioticelor trebuie con-
ciale se clasifică în funcție de:
damnată.

a) _____________________________________________________________?
Infecțiile OMF sunt urgențe medico-chirurgicale.

b) _____________________________________________________________?
Germenii cel mai des implicați în infecțiile OMF sunt: Streptococul beta-hemolitic,
Stafilococul auriu și Pseudomonas aeruginosa.
c) _____________________________________________________________?
Procesul infecțios al țesuturilor este determinat de diferite microorganisme care
pot fi stabilite endooral la nivelul unor structuri anatomice.
d) _____________________________________________________________?
Medicul stabilește antibioticele indicate pentru tratarea bolii, în conformitate cu
rezultatele antibiogramei.
e) _____________________________________________________________?
Cauzele cele mai frecvente ale infecțiilor oro-maxilo-faciale se datorează complica-
țiilor cariei dentare, paradontitei apicale acute, a parodontopatiilor etc.
3. Restabiliți ordinea informațiilor:

a) Procesul infecțios al țesuturilor este determinat de mai multe cauze, printre care
se impun cele determinante și cele favorizante.
b) Examenul clinic este: subiectiv (acuzele pacientului); obiectiv (hiperemie, ede-
matiere, fluctuanță a mucoasei sau a pielii etc.)
c) Manifestările clinice generale ale infecțiilor sunt de două tipuri: subiective (acuze-
le pacienților) frisoane cu transpirații, cefalee, slăbiciune, inapetență și obiective:
febra, tahicardia, tahipnoea, inhibarea sistemului nervos central, paliditatea etc.
d) Manifestările clinice locale ale infecțiilor se caracterizează prin: hiperemie, edem,
dereglare a funcției.
e) Regiunea oro-maxilo-facială este frecvent sediul unor procese supurative.
f) Examenul paraclinic cuprinde: explorări (analizele) necesare identificării germe-
nului și a sensibilității sale la antibiotice; explorări necesare evaluării potențialului
biologic al organismului; explorări destinate precizării existenței unor eventuale
focare infecțioase (colecții profunde) greu de identificat clinic.
4. Recunoașteți cuvintele care indică manifestările clinice locale ale infecțiilor oro-ma-
xilo-faciale:
bnnfsdguyyokjgjruborjhdfkhgdfhgjxfhgbjdhxkhgkjmrskfnhdhjdbfgdgfrft
gyujhgfdertyuhgftfgyyukjhgfdbbvsrtyuiokjhgyuikjgyukfdtyujhgfdrtyujhgfr
tyujhgftyuiopkjuytruijtyuityututuseptomruruersdfnpiihpcaloraamrggaeuf
ghsvvchyrtitgsdteywuifjdbhfkjshkboiltumormvzxjytsytrgesafvjsasyuyghgdtfbd
giuyirhgdbfjgskgjlmdvndsfvbjsdfhgvgfsjvdolorumfcnioirtegfjsdrdytrwteywee
bfnmvtrewsaxcvbhgfdertyuiolkjhgfnmkloiuytrfgvbhjnkoiuytrfghjuiytredf
ghjfunctioleasaeyrsdtgcfghnbvcxsadfghujkmnbvcderftyujhgfrftyujhgftynbvt
5. Completați textul „Infecțiile oro-maxilo-faciale” cu informații suplimentare.

AMINTIȚI-VĂ!
PREPOZIȚIA este o parte de vorbire neflexibilă, cu rol de instrument gramatical,
care leagă logoformele cu funcție sintactică, atributele și complementele de cuvintele
pe care le determină.
Prepozițiile
În, pe, la, din, sub, după, lângă, la, prin, din, spre = înspre = către, de
Spațiale
la, dinspre, pe la, de pe, de la, peste, deasupra, în fața.
La, în, pe la, după, înainte de, înaintea, în timpul, în cursul, în timp
Temporale
de, în curs de, în jur de, până la.
Cauzale Din cauza, din pricina, datorită, mulțumită.
Instrumentale Cu, la, prin, prin intermediul, datorită, mulțumită.
Finale În scopul, spre, pentru, în vederea.
CONJUNCȚIA este o parte de vorbire neflexibilă, care leagă părți de prepoziție,

propoziții omogene sau introduce propoziții subordonate.
Conjuncția. Clasificarea conjuncțiilor
1. După formă
simple că, și, să, dacă, dar, fie, iar.
compuse ca să, ci și, deoarece, cum că, deși.
locuțiuni cu toate că, ori de câte ori, în afară că, după ce, odată ce, și
conjuncționale cu, cât și, dar și.
2. După raporturi sintactice
Conjuncții coordonatoare:
copulative și, nici, precum și.
adversative dar, iar, însă, ci.
conclusive deci, așadar, prin urmare.
disjunctive fie, sau, ori, sau .... sau.
Conjuncții subordonatoare:
cauzale deoarece, că, căci, din cauza că, fiindcă, pentru că.
modale cum, după cum, precum, întrucât.
concesive chiar dacă, chiar de, nici dacă, nici de.
condiționale dacă, cum, oare, când, de unde nu.

temporale pe când, de când, până când, câtă vreme.
de loc de pe unde, pe unde, încotro, dincotro.
1. Completați enunțurile, utilizând prepozițiile corespunzătoare:

a) de, în, din, de, cu, la, de
Antibioticele constituie un adjuvant important 1. _______ terapia infecțiilor de
cauză dentară, fără însă a înlocui tratamentul chirurgical în colecțiile deja constituite
sau în supurațiile 2. ____ caracter difuz. Deoarece procesele septice 3. ______ cauză
dentară au o evoluție foarte rapidă, iar germenii provin 4. ______ sfera saprofită a
cavității bucale, în 20 % din cazuri speciile microbiene fiind streptococi aerobi și
anaerobi, peptococi, peptostreptococi, și bacterioides, se recurge 5. ______ o anti-
bioterapie de rutină, fără să se facă antibiograma, aceasta întrucât actualele metode,
6. ____ laborator nu permit testarea la antibiotice mai devreme de 24 7. ____ ore,
timp în care procesele septice de cauză dentară se pot extinde sau agrava.
b) de, după, în, de.
Starea generală alterată, fenomenele infecțioase loco-regionale, la care se adaugă
durerile, au repercusiuni grave asupra mecanismelor proprii 1. _____ apărare ale
organismului. Ca atare, se impune 2. _____ primul rând hidratarea și hrănirea bol-
navilor în mod corespunzător. Reechilibrarea hidro-electrolitică, un aport 3. _____
glucide și proteine corespunzător vârstei și, mai ales, terenului sunt indispensabile.
La aceste elemente se mai adaugă administrarea de analgetice, durerile fiind
prezente în perioada de stare a supurației, iar 4. ______ incizie, deși mai atenuate
persistă.
2. Completați spațiile libere utilizând conjuncțiile corespunzătoare: când, deși, prin

urmare, așadar, deci, și, până când, dar.
a) Andrei nu a făcut gripă, __________ i s-a administrat vaccin antigripal.
b) Emanuel a vrut să meargă la spital, ______ s-a început ploaia.
c) În timpul examinării, medicul a depistat o tumoare în faza l, __________ paci-
entul va suporta o intervenție chirurgicală.
d) Eduard nu a urmat prescripțiile medicului, ____________ boala s-a agravat.
e) Pe Emad îl dor dinții, _________ va fi necesar să facă o consultație la stomatolog.
f) Profesoara explică tema studenților, __________ în sală este liniște.
g) Pacientul din salonul 6 va rămâne în spital ____________ se face bine.
h) __________ pacientul era într-o stare foarte gravă, medicul a reușit să-l salveze,
dând dovadă de profesionalism.
i) Medicul i-a stabilit diagnosticul ____ i-a prescris tratamentul.
j) Aceste medicamente se iau înainte de masă, __________ acestea după masă.

3. Utilizați prepozițiile necesare în locul spațiilor libere: din , cu, de, din, pentru, pe, la,
de, cu, în.
Osteonecroza maxilarelor, asociată tratamentului cu bifosfonați, a fost identifi-
cată și definită ca entitate patologică încă_______ anul 2003. În anii următori, în
ciuda creșterii spectaculoase a numărului ______ cazuri observate în clinicile de
specialitate, majoritatea studiilor din literatură au avut ca obiect epidemiologia,
patogeneza și măsurile de prevenire afecțiunii, și mai puțin enunțarea unor prin-
cipii terapeutice _________ această patologie. În consecință, considerăm necesară
definirea _______ bază științifică a opțiunilor chirurgicale ______ tratamentul
osteonecrozei maxilarelor asociată tratamentului cronic cu bifosfonați.
Bifosfonații au fost introduși pe scară largă în practica medicală pentru terapia
afecțiunilor asociate ______ resorbție osoasă ridicată (boala Paget), a hipercalce-
miei______ leziunile maligne, mielomului multiplu sau metastazelor osteolitice
secundare tumorilor maligne. De asemenea, bifosfonații sunt recomandați pe scară
largă în tratamentul osteoporozei.
Osteonecroza oaselor maxilare, asociată tratamentului _______ bifosfonați a
fost definită ca entitate patologică________ anul 2004 de către Ruggiero. În anii
următori, numărul raportărilor din literatura______ specialitate a crescut în mod
spectaculos, epidemiologia, patogeneza și principiile terapeutice ale afecțiunii sus-
citând numeroase controverse.
4. Utilizați conjuncțiile necesare în locul spațiilor libere:

a) A absentat de la ore, _________ a fost bolnav.
b) Samira a ales facultatea de Stomatologie, __________ îi place nespus de mult.
c) Pacienții cărora li s-a făcut intervenție chirurgicală trebuie să respecte recoman-
dările medicului, ___________ a avea rezultate bune la finele tratamentului.
d) ___________ intru în sala de lectură, consult cartoteca noilor achiziții.
e) Olimpia a studiat minuțios materia, _____________ va avea o medie bună.
f) Sterilizarea instrumentelor stomatologice este necesară, _____________ a nu
infecta pacienții.
g) Acest medicament se poate administra _____________ curativ.
h) S-a dus la spital ______________ a face analizele de rigoare.
i) Mohamed a făcut o entorsă ______________ neatenției.
j) _________ v-ați infectat este necesar să se facă o dezinfecție.
5. Extrageți din text prepozițiile. Alcătuiți alte enunțuri cu acestea.1

Necroza maxilarelor se poate manifesta precoce, după tratamentul cu radiații io-
nizante sau tardiv, la interval de câteva luni, și chiar la 1 – 2 ani de la roentgenterapie.
Primul semn clinic este adesea o durere dentară; dacă se face extracția dintelui, se
observă că alveola nu se închide, supurează, apare tumefacția inflamatorie a părților
1
Fiziologie umană, editor Ioan Haulică, ediția a III-a, revizuită și adăugită, editura medicală, București,
2007, 1051p

moi, trismus. Osul necrozat se denudează parțial, are un aspect alb-cenușiu sau
negricios, este rugos și adesea dur (eburnat). Porțiunea de os mortificat se izolează
extrem de încet de osul sănătos, sechestrul rămânând multă vreme dezgolit și fixat
la maxilar. Frecvent se produc fracturi patologice. Radiografia arată imaginea de
osteomielită necrotică cu sechestru mare, cu limite neprecise, sub forma unei pete
neregulate, de o radioopacitate mult mai intensă decât osul normal.
Pentru prevenirea necrozelor toxice ale maxilarelor, în timpul tratamentelor cu
diverse preparate medicamentoase, mercuri aleși, arsenicale sau în vederea Roen-
tgen și radiumterapiei se va face o asanare minuțioasă a cavității bucale (detartraj,
extracția resturilor radiculare, obturația cariilor) și se va menține o igienă riguroasă.
Asanarea și igiena cavității bucale trebuie strict respectată la muncitorii din
mediile toxice. În aplicațiile de raze X sau radium se vor înlătura lucrările protetice
metalice, care pot provoca radiații secundare deosebit de nocive. Dozajul și filtra-
rea iradierii vor fi riguros controlate. După aplicarea iradierii se vor evita pentru o
perioadă de timp, de aproximativ șase luni, orice tratamente chirurgicale și chiar
extracțiile dentare, spre a nu declanșa radionecroza.
Să comunicăm!
ELEMENTE DE
TERMINOLOGIE
Se dă situația: Sunteți medic stomatolog. S-a adresat STOMATOLOGICĂ
un pacient care acuză durere pulsativă, dificultăți la
masticație, stare generală proastă: febră, insomnie, tu- Flegmon, s.n. – inflamație
mefacție. supurativă difuză care inte-
resează diverse țesuturi, poa-
a) În baza situației de mai sus, alcătuiți un dialog de te evolua spre colectare. [gr.
minimum 10-15 replici în care să utilizați cuvintele: „ phlegmone” fierbințeală”].
infecție, abces, antibioticogramă, incizie, anestezie. Abces, s.n. – infecție locali-
zată cu acumulare de puroi
b) Transformați vorbirea directă în vorbire indirectă. și inflamație masivă, cauza-
tă de o bacterie – stafilococ,
streptococ etc. [lat. abcessus
Verificați-vă cunoștințele! „corupere, distrugere”].
Osteită, s.f. – inflamație a
1. Completați enunțurile de mai jos cu termenul potrivit osului [gr. osteon „os” +ită
din rubrica Elemente de terminologie stomatologică: „inflamație”].
Limfadenită, s.f. – inflama-
a) Inflamația difuză acută sau subacută a țesutului ție acută sau cronică a unui
conjunctiv subcutanat sau profund, de origine in- ganglion limfatic [gr. lym-
fecțioasă, ce provoacă distrugerea țesuturilor și pha „apă curată”+ gr. aden
formarea de puroi se numește ________________. „glandă” + ită „inflamație”].
b) ______________ este boala ce constă în inflama- Periostită, s.f. – inflamația
periostului, care poate fi
rea ganglionilor limfatici. simplă, fibroasă, supurată
c) Dintele care prezintă un _____________ este un etc. [gr. peri „înjurul, împre-
dinte care are o pungă cu puroi, în interiorul țesu- jurul” + gr. osteon „os” +ită
turilor din jurul lui. „inflamație”].

d) Reacția inflamatorie a periostului maxilarelor, ce
apare mai frecvent la copii și la adolescenți, fiind ELEMENTEDE
TERMINOLOGIE
urmată adeseori de o mineralizare excesivă a osu- STOMATOLOGICĂ
lui și chiar de o deformare a acestuia, se numește
Periostită, s.f. – inflamația
_____________.
periostului, care poate fi
e) ______________oaselor este o tehnică imagistică, simplă, fibroasă, supurată
ce are menirea de a depista zonele anormale în etc. [gr. peri „înjurul, împre-
oase. jurul” + gr. osteon „os” +ită
„inflamație”].
2. Încercuiți varianta corectă: Periodontită, s.f. – inflama-
ția periodontului, țesuturilor
A. Elementul ,,immunis-” din structura termenului ,,imu- pararadiculare ale dintelui,
nologie” înseamnă: de origine infecțioasă [gr.
a) boală; peri „în jurul, împrejurul” + gr.
osteon „os” +ită „inflamație”].
b) curat, liber, imunitate;
Scintigrafie , s.f.– este o
c) text. tehnică de imagine ce se
B. Elementul ,,-logie” din structura termenului ,,imuno- face printr-o camera spe-
cială (camera cu scintilație
logie” înseamnă:
sau gamma-camera) înre-
a) literă; gistrează în continuare radi-
b) știință; ația emisă de organul sau de
țesutul respectiv, indicând
c) boală. zonele anormale ale oaselor
C. Elementul ,,-pato-” din structura termenului ,,imuno- [lat.scintilla „scânteie” + gr.
patologie” înseamnă: graphein „care scrie, înregis-
trează”].
a) sănătate;
b) boală;
c) știință.
CATEDRA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALĂ. SCURT ISTORIC1

Catedra chirurgie oro-maxilo-facială a Universității de Stat de Medicină și Far-
macie „Nicolae Testermițanu” a fost fondată în anul 1961. Până la 1 iulie 1968, șef al
catedrei a fost Nicolai Fetisov, savant Emerit, doctor habilitat în medicină, profesor
universitar. În această perioadă, cu suportul conferențiarilor V. Titarev, A. Guțan, V.
Ocușco, au fost puse bazele clinice ale catedrei, au fost trasate direcțiile principale
de dezvoltare a specialității și inițiată pregătirea prin doctorat și secundariat clinic a
cadrelor naționale.
Din 1968 până în 1994, catedra a fost condusă de profesorul Arsenie Guțan. În
această perioadă, potențialul științifico-didactic al catedrei a crescut considerabil, a
1
Surse: http://www.sanatatea.com/pub/medici/1041-arsenie-gutan.html, http://stomatologie.usmf.md/
istoric

fost perfecționat procesul de studii, au fost modernizate bazele clinice, a fost organizat
cursul de instruire postuniversitară, ulterior acesta fiind transferat în componența
facultății de perfecționare a medicilor.
În perioada 1995–2012, catedra a fost condusă de către Dumitru Şcerbatiuc, doctor
habilitat în medicină, profesor universitar. Din 2010, la inițiativa colectivului, catedra
poartă numele eminentului savant și pedagog, Arsenie Guțan.
Arsenie Guțan, medic stomatolog și chirurg generalist, absolvent al Institutului

de Medicină „I. P. Pavlov” din Leningrad (Sankt-Petersburg), în cadrul catedrei
Chirurgie Maxilo-Facială și Stomatologie. În perioada 1962–1994, activează în ca-
litate de colaborator al Institutului (Universității) de Stat de Medicină și Farmacie
„Nicolae Testemițanu”, unde consecutiv deține funcțiile de: asistent, conferențiar,
profesor universitar; iar din 1971 devine șef de catedră Stomatologie Chirurgicală
(chirurgie oromaxilo-facială), apoi decan al Facultății Stomatologie (1966–1971).
În anii 1994–2002, a activat la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, în
funcțiile de: șef de catedră Stomatologie, apoi Chirurgie OMF, decan al Facultății
Stomatologie.
În timpul deținerii funcției de șef de catedră, A. Guțan a pregătit 7 doctori în ști-
ințe medicale și a consultat pregătirea a 3 teze de doctor habilitat. Este autor a peste
130 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii, 2 îndreptare, 1 compendiu, 3 indicații
metodice, 2 invenții și 23 de inovații, deține titlul de Inventator al URSS.

Glosar
A Anticorp – substanță de natură albuminoasă
care ia naștere în organism (mai ales în plasma
Abnegație – devotament (dus până la sacrifi- sângelui) în urma unei infecții, având rolul de
ciu); abnegare. ◆ Renunțare; sacrificiu voluntar. a apăra organismul.
Abord, -uri; s.n. – cale de acces la un organ. Antigen – substanță proteică care, introdusă
Abraziv, -ă, -i, -e; adj. – care are proprietatea în organism, stimulează formarea de anticorpi.
de a roade prin frecare. Apă de gură – produs antiseptic ce participă
Acoperi (a ~) vb. – a pune ceva peste un obiect la îndepărtarea plăcii bacteriene.
cu scopul de a-l proteja. Apăra (a ~) vb., – a interveni în ajutorul cuiva
Acumulare, -i; s.f.– sporirea cantității. sau a ceva pentru a-l susține împotriva unei
Adăposti (a ~) vb., – a ascunde într-un loc acțiuni ostile, a apăra, a proteja.
ferit. Apofiză, -e; s. f. – proeminență pe suprafața
Adaptativ – care se poate adapta; adaptiv. unui os.
Administra (-ez) vb. – a da unui bolnav un Aritmie, -i; s.f. – tulburare în activitatea inimii.
medicament. Articulație, -i; s.f. – legătura dintre două sau
Aerobioză – s. f. (în opoziție cu anaerobioză) mai multe oase.
formă de viață a unor organisme (de obicei Asana (ez) vb. – a înlătura un focar de infecție
bacterii) în prezența oxigenului liber din aer. prin tratament medicamentos sau intervenție
Aftă, -e; s.f. – ulcerație dureroasă pe mucoasa chirurgicală.
gurii sau a faringelui. Asigura (a ~) vb., – a oferi o garanție pentru
Agent patogen – (sau agentul infecțios) este înfăptuirea unui lucru; a face ca înfăptuirea să
un microorganism sau macroorganism care, fie sigură; a pregăti ceva în mod sigur, durabil;
într-un organism animal sau vegetal, deter- a garanta.
mină apariția unui proces patologic. Exemple Ață dentară – fibra subțire ce servește la în-
de agenți patogeni: microbi, virusuri, paraziți. depărtarea resturilor alimentare din spațiile
Agresiune, s.f. – atac împotriva unui orga- interdentare.
nism. Atac, -uri, s.n. – 1. acțiune puternică cu scopul
Ajusta (a ~) vb., – a adapta, a potrivi o piesă de a distruge; 2. apariție bruscă și puternică a
la un ansamblu. unei boli.
Amorf, amorfi, -e, adj.– 1. (despre substanțe) Atenționa (a ~) vb., (-ez), – a atrage atenția;
care nu prezintă o structură cristalină, regu- a preveni.
lată.
Anaerob,-ă, adj. – (despre organisme) care
este capabil să trăiască într-un mediu lipsit de
B
oxigen.
Bacterioscopie – s.f. (med.) examen al unui
Ansamblu, -uri; s.n. – tot unitar rezultat din
preparat microscopic, pentru a depista pre-
unirea unor elemente izolate aparținând ace-
zența bacteriilor.
luiași domeniu; totalitate.
Bazin, -e; s. n. – cavitate situată în partea in-
Antecedent, s.n.– întâmplare anterioară unei
ferioară a abdomenului.
anumite date sau stări.
Burghiu, -e; s. n. – unealtă formată dintr-o
Antibiogramă, s. f. – determinare, prin diverse
tijă ascuțită de oțel, în formă de spirală, care,
procedee de laborator, a gradului de sensibili-
prin mișcări de înșurubare servește la găurirea
tate a unui microb la antibiotice.
cilindrică a materialelor.

C Deglutiție, -i, s. f. – act fiziologic reflex, prin
care bolul alimentar trece din gură, prin eso-
Canal vertebral – canal din vertebre care con- fag, în stomac; înghițire.
ține măduva spinării. Degradare, – i; s.f. – stricare, deteriorare.
Cardiomiopatie ischemică – afecțiune a ini- Demineralizare, -i; s.f. – eliminare a compo-
mii cauzată de scăderea fluxului în miocard. nenților minerali dintr-o substanță de natură
Cavitate, cavități, s.f.– Spațiu în interiorul or- organică.
ganismului sau al unui organ din corpul omu- Densitate, -i; s.f. – mărime fizică definită prin
lui sau al animalelor, în care se află anumite raportul dintre masa și volumul unui corp.
organe. Depozitare, -i; s.f. – acțiunea de a păstra.
Cement, cementuri, s.n. – material folosit în Descompune (a ~) vb., – 1. Tranz. A desface
obturația provizorie a cariilor și la fixarea unor în părți componente.◆ Refl. Fig. a se destrăma,
proteze. a se dezmembra. (Despre materii și corpuri
Centură, -i; s.f. – ansamblu osos, prin care organice) A se altera, a se strica; a putrezi.
extremitățile se leagă de trunchi. Desemna (a ~) vb., – a numi într-o funcție.
Chestiona (-ez) vb. – a pune cuiva întrebări în Deteriora (-ez) vb. – a uza prin întrebuințare
legătură cu o anumită problemă. îndelungată sau în urma unui accident.
Clătire, -i; s.f. – curățare cu apă. Dispozitiv,- e, s.n. – ansamblu de piese legate
Colet dentar – locul de întâlnire dintre coroa- între ele într-un anumit fel, care îndeplinește o
na și rădăcina dintelui. funcție bine determinată într-un sistem tehnic.
Complementar, -ri, -re, adj. – care complineș- Dobândi, (a ~) vb. – a obține în urma unui
te, care completează. efort.
Concomitent, ă, i, e – adj. adv. – care se petrece Dota (a ~) vb., – a utila o instituție, o între-
în același timp (cu altceva). prindere etc. cu cele necesare desfășurării ac-
Considerabil, -li, -e, adj. – care merită să fie tivității; a înzestra.
luat în seamă; de importanță deosebită; remar- Dura (-ez) vb. – a se desfășura într-o anumită
cabil. perioadă de timp.
Consta (a ~) vb. – a fi compus din.., a constitui. Duritate, -i; s.f. – calitate a unui lucru de a fi
Conștiinciozitate, s.f. – însușirea de a fi con- dur, sever, aspru.
știincios; corectitudine, seriozitate, scrupulo-
zitate.
Coordona (-ez) vb. – a pune de acord părțile
E
unui tot, a îndruma în sens unitar o serie de
Echipament, -te, s.n. – ansamblul pieselor,
activități desfășurate în vederea aceluiași scop.
dispozitivelor, aparatelor și mașinilor care de-
Corelație – relație, legătură reciprocă între
servesc un sistem tehnic.
două sau mai multe lucruri sau fenomene.
Ectomezodermic, s.n. – mezoderm provenit
Curățare, -i; s.f. – îndepărtarea impurităților.
din ectodermul primar. Învelișul extern al
Curățare, s.f. – înlăturarea impurităților.
embrionului, din care se formează epiderma,
Curbat, -ă, -i, -e; adj. – încovoiat, îndoit.
sistemul nervos, organele de simț, porțiunile
anterioare și posterioare ale tractului digestiv.
D Edentat, -ă, adj. – care nu are dinți; fără dinți.
Efecte adverse – efecte opuse, contrare.
Dăunător, -e, -i; adj.– care produce pagube. Elabora (a ~) vb., – a realiza, a da o formă
Deciduali (dinți) – dinți temporari, de lapte. definitivă unei idei, unui text de lege; a alcătui.
Deformare, -i; s.f. – acțiunea de alterare și Empatie, s.f. – 1. formă de intuire a realității
rezultatul ei. prin identificare afectivă. 2. tendință a recepto-
Glosar 217
rului de a trăi afectiv, prin transpunere simpa- Glosită, s. f. – inflamație a limbii, care însoțește
tetică, viața eroilor din opere literare, filme etc. de obicei anumite boli.
Endogen, endogeni, -e, adj.– care se datorează
unor cauze interne.
Eroziune, -i; s.f. – proces complex de roadere H
a unei suprafețe sub acțiunea agenților externi.
Hematopoieză, s.f. – proces de formare și de
Erupe (a ~) vb., – a apărea, a se forma.
maturizare a celulelor sangvine.
Executa (a ~) vb., – a face, a efectua.
Hipertensiune, -i; s.f. – creșterea presiunii
Exogen – adj. care se datorează unei cauze
sângelui în sistemul arterial sau în cel venos.
externe.
F I
Ignorare, -i; s.f.– faptul de a ignora, neglijare.
Febră, -e; s. f.– temperatură ridicată a timpului.
Impuls, -uri, s. n. – 1. îndemn, stimulent,
Fermentabil, -ă, -i, -e; adj. – care se poate fer-
avânt (în realizarea unei acțiuni); (fiziol.)
menta.
mișcare bruscă și momentană, determinată
Filament, -e; s.n. – formație în formă de fir
de acțiunea stimulenților nervoși și orientată
lung și subțire din țesuturile animale sau ve-
spre executarea unui anumit act.
getale.
Imun, -ă, -i, -e, adj. – care prezintă imunita-
Flegmon, -e, s. n. – inflamație purulentă acută
te; care nu poate contracta o anumită boală
a țesutului conjunctiv subcutanat, cauzată de o
infecțioasă.
infecție cu stafilococi sau cu streptococi.
Incidență, -e; s.f. – totalitatea cazurilor de
Flegmon, -e; s.n. – inflamație purulentă a țe-
îmbolnăvire provocate de o boală infecțioasă
sutului conjunctiv subcutanat, cauzată de o
(o substanță) pe o perioadă dată, raportată la
infecție cu stafilococi sau cu streptococi.
totalul populației.
Focar de infecție – centru al unui proces in-
Indispensabil, -ă, indispensabili, -e, adj. –
flamator.
care este absolut necesar, neapărat trebuin-
Fondare, -i; s.f. – acțiunea de înființare, creare.
cios.
Formațiune, -i; s. f. – structură anatomică.
Inervație, – ii, s.f. – 1. distribuție a nervilor
Fosă, -e; s. f. – orificiu pe suprafața unei struc-
într-un organ sau țesut; inervare. Rețeaua de
turi anatomice.
nervi dintr-un țesut sau organ. 2. Activitate
Fractura (-ez) vb. – a produce sau a suferi o
fiziologică caracteristică nervilor.
fractură.
Infarct, -e; s.n. – astuparea unui vas de sânge
Frotiu, frotiuri, s.n. – picătură de sânge, sus-
care are ca urmare distrugerea țesutului pe
pensie de microbi etc. întinse în strat subțire
care îl hrănește.
și omogen pe o lamă de sticlă pentru a fi exa-
Inhiba (a ~) vb. – a împiedica, a încetini un
minate la microscop.
proces fiziologic.
Fumat, s.n. – obiceiul de a aspira fum de tutun
Inserție, -i; s.f. – mod de fixare a capătului
din țigară.
unui mușchi pe os.
Fundamental, -ă, -li, -e, adj. – de bază, prin-
Interdentar, -adj. – situat între dinți.
cipal.
Intrinsec, -ă, intrinseci, -ce, adj. – care con-
stituie partea lăuntrică, proprie și esențială a
G unui lucru; care există prin sine însuși (inde-
pendent de relațiile sale cu alt lucru).
Gălbenea, -le; s.f. – plantă erbacee cu tulpina Investiga (a ~) vb. – a supune unei investiga-
groasă, frunze ascuțite, flori galbene. ții; a studia; a cerceta; a analiza; a considera.

Involuntar,- ă, -i, -e, adj. – care este făcut fără Mediastin, -e; s.n. – spațiu toracic cuprins în-
voie, neintenționat. tre cele două cavități pleurale.
Mestecare, -i; s.f. – amestecarea alimentelor
în gură.
Î Mijloc, -e; s.n. – poziție intermediară între
două extremități.
Împărți (a ~) vb., – a separa, a diviza.
Minuțios – care cercetează lucrurile în amă-
Îndepărta (a ~), (-ez) vb. – a face să fie departe;
nunt, cu multă atenție și răbdare.
a înlătura.
Mirositor, -e; -i; adj. – care are miros.
Îndepărta (-ez), vb. – a face să fie sau a ține
Mulaj, mulaje, s.n. – reproducere a unui obiect,
departe.
obținută prin mulare.
Îndepărtare, -i; s.f. – acțiunea de înlăturare,
Mușețel, -i; s.m. – plantă erbacee, medicinală.
eliminare.
Îndeplini (a ~) vb., – a face, a realiza ceva.
Înghesui (a ~) vb. – a înconjura pe cineva sau N
ceva din toate părțile, limitându-i spațiul de
mișcare. Negatoscop, -oape, s.n. – ecran luminos pen-
Înghițire, -i; s.f.– deglutiție. tru examinarea prin transparență a negativelor
Înroși (a ~) vb., (esc) vb, – a (se) face roșu. fotografice și a radiografiilor.
Înțepare, -i; s.f. – împungere (cu acul). Nutriment, -e, s.n. – hrană; alimentație; mij-
Întreține (a ~) vb., – a păstra în stare bună, în loace de trai, cele necesare traiului.
condiții de funcționare; a menține.
Întuneca (a (se) ~) vb. – a deveni mai închis
la culoare. O
Învățământ, -e; s.n. – domeniul și activitatea
Ocluziune, s.f. – închidere, astupare a unui
de instruire și de educare.
orificiu, a unei conducte etc. în scopul opririi
unui fluid care trece prin conducta respectivă.
L Odontogen, adj. – care se referă la procesul de
dezvoltare a dinților.
Lega (a ~) vb., – a uni. Operativ, -ă, -i, -e; adj. – care lucreză repede,
Leziune, -i; s.f. – rană obținută prin lovire sau activ; care are efect (rapid).
ca urmare aunei boli.
Localizat, -ă, localizați, -te, adj. – care este fi-
xat într-un anumit loc, limitat pe un anumit P
spațiu.
Papilă, -e; s.f. – mică proeminență a pielii, a
unor mucoase sau a feței externe sau interne
M a unui organ.
Parodontoză, -e; s.f. – proces patologic al pa-
Manoperă, -e; s. f; – manevră; totalitatea miș- rodonțiului.
cărilor executate, după un plan bine stabilit, în Patogen, – ă, adj. care se referă la boală; care
cursul unei intervenții. provoacă boli, infecții; purtător de boli.
Mărunt, -ă, mărunți, -te, adj. – 1. de dimen- Perete capilar – element anatomic, membrană.
siuni, de proporții reduse; (foarte mic).◆ cu Periaj, -e; s.n. – a curăța cu ajutorul unei perii.
elemente component foarte mici; fin.◆ (adesea Periferic, adj. – (în opoziție cu central) care e
adverbial) tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de di- situat la periferie, la margine, de la periferie,
mensiuni reduse. care ține de periferie.
Glosar 219
Peritoneu, peritonee; s.n. – membrană seroa- Remisiune, -i; s.f. – ameliorare sau dispariție
să subțire, care căptușește peretele cavității temporară a manifestărilor unei boli.
abdomenului și acoperă organele cuprinse în Rezidențiat, s.n. – etapă în pregătirea unui
această cavitate. medic, constând într-un stagiu de practică și
Periuță, -e; s.f. – obiect folosit la curățat. specializare în spital, imediat după absolvirea
Perturba (a ~) vb. – a împiedica funcționarea facultății.
normală a unui sistem, a unui organism.
Placă ateromatoasă – acumulare de lipide la
nivelul vaselor sangvine. S
Plex, -uri; s. n. – rețea de fibre nervoase sau de
Sângerare, -i; s.f. – pierdere de sânge.
vase sangvine ori limfatice împletite între ele
Sanitar – care se referă la sănătate, privitor la
(aflate în diferite părți ale corpului); rețea de
sănătate; (despre legi, măsuri, servicii) destinat
nervi simpatici situată lângă stomac.
ocrotirii și îngrijirii sănătății publice.
Precauție –i; s.f. – prudență, circumspecție.
Savant, -i; s.m. – persoană cu cunoștințe vaste
Presiune arterială – presiune exercitată de
și temeinice, care creează în domeniul științei.
fluxul de sânge asupra vaselor și asupra inimii.
Secundariat, s.n. – perioadă de timp în care
Primat, s.n. – importanță primordială; întâi-
își face stagiul un medic secundar.
etate, primordialitate.
Semiologie, s.f. – parte a medicinei care se
Prinde (a (se) ~) vb. – a se fixa.
ocupă cu descrierea simptomelor și a semne-
Prognatism, s. n. – conformație particulară a
lor diferitelor boli, precum și a metodelor de
feței omului care constă în proeminența an-
a le pune în evidență și de a le diagnostica;
terioară a maxilarelor sau a arcadelor dentare
simptomatologie.
ale acestora.
Sept, -uri; s.n. – perete ce separă două cavități.
Propulsa (a ~) vb. – a imprima unui obiect (de
Septic -ă, septici, -ce; adj. – infectat cu microbi;
obicei unui vehicul) o mișcare de înaintare (cu
care produce infecție.
ajutorul unui propulsor).
Sfâșia, (a ~) vb. – a rupe fără a folosi instru-
Provizoriu, -ie, -ii; adj. – care durează un timp
mente tăioase.
limitat; temporar.
Sincroniza (-ez) vb. – a face ca două sau mai
multe acțiuni, fapte sau evenimente, fenomene
R etc. să se petreacă în același timp.
Stabili (a ~) vb. – a determina, a fixa, a hotărî,
Răceală, -i; s.f. – temperatură scăzută. a decide, a preciza.
Ram, -uri; s.f. – ramură. Steril, – e, adj. – care a fost dezinfectat.
Ramură, -i; s.f. – diviziune, sector al unei dis- Steriliza (a ~) vb. – a distruge microbii din-
cipline științifice, al unei activități practice etc. tr-un mediu sau de pe un obiect; a face să fie
Receptor, adj. – care receptează, care primeș- steril.
te (o acțiune mecanică, un curent, un semnal Stomatoscop, s.n. (Med.) – instrument pentru
etc.) examinarea (mucoasei) cavității bucale.
Reconstrucție, -i; s.f. – refacere, reclădire, re- Substituție, -i; s.f. – substituire, înlocuire.
construire. Sudare, -i; s.f. – acțiunea de a uni două ele-
Reflex, -e, s. n. – reacție bruscă și automată a mente.
organismului animal sau uman la o modificare Suprimare, -i; s.f. – acțiunea de a suprima și
a mediului; răspuns secretor sau motor al orga- rezultatul ei; înlăturare; nimicire; dispariție.
nismului la acțiunea unei astfel de modificări. Supurație, -i, s. f. – formare și eliminare de
Relata (a ~) vb. – a povesti ceva amănunțit, puroi în urma unui proces infecțios microbian.
detaliat; a expune, a istorisi. Susținere, -i; s.f. – servire drept suport, sprijin.

Ș U
Șlefui (a ~) vb. – a prelucra o suprafață dură Ulcer, -e; s.n. – leziune pe suprafața pielii sau
prin frecare, pilire, tăiere sau rindeluire, pentru mucoasei stomacului, duodenului.
a o netezi sau pentru a-i da o anumită formă; Ultrasonic, -ă, ultrasonici, -ce, adj. – referitor
a lustrui. la ultrasunete; ultrasonor.
Șnur, -uri; s.n. – sfoară de bumbac, de lână sau Umoral, -ă, -i, -e; adj. – care se referă la umori.
de metal, folosită ca ornament la haine sau la Utilaj, utilaje, s.n. – totalitatea uneltelor, apa-
mobilier. ratelor, mașinilor necesare pentru efectuarea
unei anumite lucrări sau pentru asigurarea pro-
cesului de lucru într-o întreprindere, într-un
T laborator.
Uzură, -i; s.f. – deteriorare.
Tactil, -ă, tactili, e, adj. – care ține de simțul
pipăitului, privitor la simțul pipăitului; care
se poate percepe prin pipăit. V
Tartru, -e; s.n. – substanță calcaroasă de cu-
loare gălbuie ce se depune pe coroana dinților. Viral, -ă, -i, -e; adj. – specific unui virus.
Temporiza (a ~) vb. – a amâna o acțiune în Virulență, -ă, s.f. – însușire a microbilor pato-
așteptarea unor condiții mai bune. geni de a se înmulți în țesuturile vii ale organis-
Trismus, s.n. – contracție spastică involun- mului, rezistând la reacțiile de apărare ale aces-
tară a mușchilor mandibulei, care împiedică tuia; grad de intensitate infecțioasă a unei boli.
deschiderea gurii. Viscere, s.n. pl. – totalitatea organelor care se
Tumefiere, -i; s.f. – inflamație; mărire în află în marile cavități ale corpurilor.
volum. Vitalitate, s.f. – intensitate a proceselor de viață.
Tunică, -i; s.f. – membrană fibroasă, ce înve- Voluntar, -ă, voluntari, -e, adj. – care acționează
lește unele organe ale corpului. de bună voie, din proprie inițiativă.
Ț X
Țesut, -uri; s.n. – ansamblu de celule cu aceeași Xerostomie, s.f. – senzație de uscare a gurii,
structură și aceleași funcții. datorită unei insuficiente salivații.
Glosar 221
Bibliografie
1. Avramescu, E. T. Curs practic pentru studenții facultăților de kinetoterapie. Bazele anato-
mice ale mișcării. 108p. (p.8,24) (http://cis01.central.ucv.ro/educatie_fizica-kineto /pdf/studenti/
cursuri%20licenta/carte_anatomie_LP.pdf).
2. Bezu, G.; Țîbîrnă, I.; Gîrleanu, I.; Gîrbu, L.; Arteni, I. Particularităţi clinico-evolutive ale ulce-
rului gastric şi duodenal la vârstnici. În: Anale Științifice USMF „N. Testemițanu”, Catedra Medicină
internă nr.3 USMF „Nicolae Testemițanu” IMSP SCM „Sfântul Arhanghel Mihail”, Chișinău: CEP
„Medicina”, 2013, Ediția a XIV-a, Volumul 3, p.284.
3. Bucur, A.; Gănuță, N.; Canavea, I.; Ulici, R.; Nichifor, A. Anestezia în medicina dentară. În:
compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială. București: Editura Q Med Publishing, Vol. l. 2009.
4. Bucur, A.; Navarro, C.V.; Lowry, J.; Acer, J. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-facială. Bu-
curești: Editura Q Med Publishing, Vol. l. 2009.
5. Chele, N. Scurt istoric al Implantologiei orale, manuscris.
6. Chira, Iu. Morfopatologia funcțională a aparatului dento-maxilar. București: Ed. Didactică și
Pedagogică, 1981.
7. Ciornîi, I. Limba română. Îndreptar fonetic și gramatical. Chișinău: Lumina, 1991.
8. Cotuțiu, C.; Dobre, S. Elemente de imunologie stomatologică. Iași: Editura Apollonia, 1997.
9. David, V. D. Morfologie dentară. București: Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol
Davila”, 2003.
10. Dicționar Explicativ al Limbii Române. București: Univers Enciclopedic, Academia Română.
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”. 1996.
11. Drosescu, P.; Poeană, M. Anatomia. Iași: Universitatea „Al. I. Cuza”. (http://www.medicinas-
portiva.ro/dr.drosescu/ curs/Anatomie% 20IFR.pdf).
12. Graham, J. Mount.; Hume, W. R. Conservarea și restaurarea structurii dentare. Ed. ALL, 1999.
13. Grejdeanu, T.; Lupacescu, Iu.; Buzatu, L. Riscuri specifice în activitatea personalului medical
din Republica Moldova. În: Anale Științifice USMF „Nicolae Testemițanu”, Chișinău: CEP „Medicina”,
2013, Ediția a XIV-a, Volumul 2, Probleme actuale de sănătate publică şi management, p. 178-182.
14. Începutul unei vieți sănătoase. ABC Darul sănătății. Modulul II, Nr. 1, Structura corpului
uman. Proiect susținut de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (http://www.
abc-darulsanatatii.ro/modulul-4/).
15. Marcu-Lapadat, M. Biologie. Anatomia omului și elemente de educație pentru sănătate.
Ministerul Educației și Cercetării Proiectul pentru Învățământul Rural 2006. p.6.ISBN 10 973-0-
04577-1; ISBN 13 978-973-0-04577-2.
16. Mincu, E.; Lupu, L. Mic dicționar de elemente terminologice. Chișinău: Centrul Editori-
al-Poligrafic Medicina, 2009.
17. Niculae I.; Creangă, A. Infecțiile oro-maxilo-faciale. Chișinău: Editura Tehnica –Info, 2000,
136p.
18. Nimigean, V. Anatomie clinică și topografică a capului și gîtului. Note de curs și lucrări prac-
tice pentru studenții facultății de medicină dentară. București: Editura Universitară Carol Devila,
2008, p.13.
19. Ștefăneț, M. Anatomia omului. Chişinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina 2007. Volumul
I, Ministerul Sănătății al Republicii Moldova ISBN 978-9975-915-18-2 Vol. 1.– 2007.– 372 p.– ISBN
978-9975-915-19-9: 600 ex. 611(075.8) (p.8,9,11,15).
20. Ștefaneț, M. Anatomia omului. Chișinău: Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, Vol. 2. 2008.
21. Terehov, A.; Nastase, C.; Nicolau, Gh.; Nicolaiciuc, V. Odontologie practică modernă. Chi-
șinău, Nasticor; Iași: Vector, 2010.
22. Timuș, A. Enciclopedie medicală populară. Chișinău: 1984.
23. Zota Ie.; Vatamanu V. Dicționar terminologic român-latin-rus de patologie generală. Chi-
șinău: Știința, 1991.

Surse internet:
24. https://www.google.com/search?q=freza+dentara+images&source=lnms&tbm=isch&sa=X&-
ved=0ahUKEwiRvPzu5J7QAhUBEiwKHUAQAqoQ_AUICCgB&biw=1366&bih=658#imgrc=x-
kRI-VK8kAZNBM%3A
25. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=658&tbm=isch&sa=1&q=obturatia&oq=ob-
turatia&gs_l=img.3...96271.98741.0.99173.0.0.0.0.0.0.0.0..0.0....0...1c.1.64.img..0.0.0.Mj-g9UXls-
KI#imgrc=OcgP7J84rKIEvM%3A
26. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=658&tbm=isch&sa=1&q=abraziu-
ne+cu+aer&oq= abraziune+cu+aer&gs_l=img.3...33603.39375.0.39882.0.0.0.0.0.0.0.0..0.0....0...
1c.1.64.img..0.0.0.dGPV6F3hnDY#imgrc=WlgRGdZ4dpPqqM%3A
27. https://www.google.com/search?biw=1366&bih=658&tbm=isch&sa=1&q=ozonoterapia+in
+stomatologie&oq=ozonoterapia+in+stomatologie&gs_l=img.3...2634.6390.0.6741.0.0.0.0.0.0.0.0
..0.0....0...1c.1.64.img..0.0.0.I7781PuOZWM#imgrc=htuuR3xardb4EM%3A
28. http://www.romedic.ro/extractie-dentara-0P12839
29. http://www.dentist.ro/istoria-ortodontiei
30. https://www.google.com/search?q=chiuretaj+periapical&biw=1536&bih=747&source=ln-
ms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi9lpSWi5nQAhWK6xQKHZrQA74Q_AUIBigB#imgrc=N-
MY2p7IlQJHx1M%3A
ms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi9lpSWi5nQAhWK6xQKHZrQA74Q_AUIBigB#tbm=is-
ch&q=rezectie+apicala
ch&q=amputatie+radiculara&imgrc=EsO4EsyhzlCpIM%3A
ch&q=elevatoare+stomatologic&imgrc=mJsjN17g3nw6MM%3A
ch&q=clesti+stomatologic&imgrc=my4mn6pIgUCXuM%3A
35. https://www.google.com/search?q=chiuretaj+periapical&biw=1536&bih=747&source=l-
nms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwi9lpSWi5nQAhWK6xQKHZrQA74Q_AUIBigB#tb-
m=isch&q=bisturiu+stomatologic&imgdii=Lc5JCnCXu12uDM%3A%3BLc5JCnCXu12uD-
M%3A%3Bl4o3QloX05coSM%3A&imgrc=Lc5JCnCXu12uDM%3A
ch&q=sindestomotom+stomatologie&imgrc=hV8XCHaokXR0iM%3A
37. http://www.dentist.ro/istoria-ortodontiei
38. http://www.sfatulmedicului.ro/Caria-dentara/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiati-despre-din-
tii-dumneavoastra_5036
39. http://orto-dentist.ro/anomalii-dentare-de-forma-structura-si-de-marime/
40. http://proceduri.romedic.ro/anestezia-in-stomatologie
41. http://www.csid.ro/boli-afectiuni/afectiuni-dentare-si-igiena-orala/cariile-denta-
re-de-la-a-la-z- 11561529/)
42. http://www.esanatos.com/ghid-medical/anestezia/Anestezia-definitie-istoric33534.php
43. http://www.dentist.ro/acupunctura-te-scapa-de-frica-de-medicul-dentist
44. http://www.dentist.ro/dentofobia-s-ar-putea-trata-cu-ajutorul-unui-nou-dispozitiv
45. http://www.dentist.ro/cat-de-mult-rezista-plombele-dentare
46. http://stomatologie.usmf.md/istoric
47. http://www.dentist.ro/povestea-stomatologiei-in-imagini
Bibliografie 223
48. https://www.google.com/search?q=obturatia+de+canal&biw=1536&bih=747&source=ln-
ms&tbm=isch&sa=X&sqi=2&ved=0ahUKEwjEoreKkpnQAhUsJcAKHUEfDoYQ_AUIBigB#im-
grc=3lQKca73UMUrFM%3A
49. http://www.doctoruldedinti.info/ozonoterapia-stomatologie
re-de-la-a-la-z- 11561529/)
re-de-la-a-la-z- 11561529/)
re-de-la-a-la-z- 11561529/)
ch&q=carie+interdentara&imgrc=8wguy9JFQrJMNM%3A
ch&q=carie+de+biberon&imgrc=4GWyUQ0_6ve0_M%3A
ch&q=carie+%5Dn+santuri&imgrc=Sj6eeCuB2hIk1M%3A
ch&q=carie+radiculara
ch&q=carie+recidiva&i
58. http://www.artdent-total.ro/blog/istoria-frezei-dentare/
59. http://netdent.ro/articole-diverse/anatomia-dintelui
60. http://www.infodentis.com/explicatii-si-sfaturi/anatomia-dintelui.html
61. http://www.sfatulmedicului.ro/Caria-dentara/5-lucruri-pe-care-nu-le-stiati-despre-din-
tii-dumneavoastra_5036
62. http://orto-dentist.ro/anomalii-dentare-de-forma-structura-si-de-marime
63. http://www.chirurgie-orala.ro/articole/ortodontie/clasificarea-anomaliilor-dento-maxilare/
64. http://www.infodentis.com/explicatii-si-sfaturi/dentitia.html
65. http://www.dentaltv.ro/video/Implantul-dentar-53.html
67. http://www.dentistul.info/stomatologie/implantologie/istoria-implantului-dentar-1920.html
69. http://www.zambetsanatos.com/sanatate-orala/durerile-de-maxilar /
70. http://www.bzv.ro/scapi-de-durerea-de-cap-in-30-de-secunde-vezi-cum-9093
71. http://www.infodentis.com/explicatii-si-sfaturi/dentitia.html)
72. http://www.romedic.ro/durerea-de-dinti-0P12615
73. http://www.dentalprogress.ro/ro/cazuri-clinice-60.html
74. http://www.wowbiz.ro
75. http://www.doctoruldedinti.info/mit-sau-adevar-despre-caria-dentara/
76. http://www.medici-stomatologi.ro/infodent/gingivita
77. http://www.infodentis.com/parodontologie/paradontoza.html
78. http://www.dentistul.info/stomatologie/cariologie/generalitati-despre-abrazie-atritie-si-ero-
ziune-1773.htmlhttp://viverepiusani.com/come-frenare-lherpes-labiale-in-una-notte/
79. http://www.dentist.ro/chisturile-dentare
80. https://clinicadeparodontologie.files.wordpress.com/2014/06/poster-igiena-orala-si-boali-
le-organismului.jpg

81. http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-gingiilor/influenta-bolii-parodontale-in-afecti-
unile-cardiovasculare_422
82. http://www.pianocabinet.ro
83. http://www.acasa.ro
84. http://www.oral-dent.ro
85. http://www.itsybitsy.ro/enciclopedie-zimitot/pasta-de-dinti/
86. http://lifedentalspa.ro/index.php/despre-air-flow
87. http://dus-bucal.com/2013/10/17/ce-este-un-dus-bucal/
88. http://www.teddycare.ro/dintii-de-lapte-au-nerv/)
89. http://uzinadezambete.ro/clasificarea-celor-mai-comune-afectiuni-dentare/
90. http://www.dentfix.ro/2014/08/eroziunea-dentara/
91. http://www.tarancutaurbana.ro/wp-content/uploads/2015/05/cirese.jpg
92. http://www.antena3.ro/thumbs/big2/2015/07/17/slabeste-cu-caise-sunt-super-sanatoa-
se-si-ajuta-la-316502.jpg
93. http://jurnalul.ro/thumbs/big/2014/08/04/dieta-cu-struguri-recomandata-cardiacilor-ce-al-
te-boli-pot-fi-tratate-sau-ameliorate-cu-ajutorul-acestor-fructe-miracol-18489573.jpg
94. http://www.divahair.ro/images/speciale/articole/andreea/2011.01.31/1.jpg
95. https://encryptedtbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcSaU7mSIlM0vmWrKlr7TmnU3u-
OpQ7OxGW7TND196pZ3XOz0hxciWg
96. https://encryptedtbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTzWSaIkIt5YnzMR0o0aazjt-
b7X9RUj7xy-wP33EHPJlcetG3y7
97. http://www.daciccool.ro/images/stories/Dacicool/Sanatate_frumusete_articole/Sanatate/
Cum_sati_imbogatesti_dieta_cu_fibre/O%20alimentatie%20bogata%20in%20fibre%20contribu-
ie%20la%20reducerea%20colesterol%20rau%20din%20organism.jpg
98. http://3.bp.blogspot.com/_NDMEIWLQA0I/TU2jzvcNsuI/AAAAAAAAGyA/BYHpImko-
DCQ/s1600/water+bottle.jpg
99. http://www.cugetliber.ro/imagini/original/sport-1357914354.jpg
100. http://www.imedic.ro/sites/default/files/sa_na_controlam_stresul.jpg
101. http://www.doctorstoma.ro/servicii/chirurgie-orala-dentarahttp://dentalx.ro/servicii-stoma-
tologice/
102. http://www.femeia-si-copilul.eu/wp-content/uploads/2015/06/bautura.jpeg
103. http://www.bzv.ro/public/upload/photos/157/fumatul.jpg
104. http://www.brasovultau.ro/images/stiri/atentie-700-de-medicamente-interzise-in-euro-
pa-vezi-lista-completa-0.jpg
105. http://vivodent.md/wp-content/uploads/2013/04/slide11.jpg
106. http://vivodent.md/wp-content/uploads/2013/04/dabi-1024.jpg
107. http://vivodent.md/wp-content/uploads/2013/04/vrach-izrail-58.jpg
108. http://vivodent.md/wp-content/uploads/2013/04/anestezia-in-stomatologie.jpg
109. http://vivodent.md/wp-content/uploads/2013/04/anestezie.jpg
110. http://www.tipomagazin.ro/imagini/mari/FISA_DE_TRATAMENT_STOMATOLOGIC.jpg
111. http://www.fiisanatos.md/ro/main/news_item?id=523 vizitat la 03.05.2016
112. http://dent.md/ro/diagnosticarea-bolilor-de-din vizitat la 03.05.2016
113. https://docs.google.com/document/d/1GA6kgg2nStSkjaLlaGB2Q7wRKomKxNInUAL-
8HCus/edit?pli=1
114. http://www.medfarmshop.ro/upl/uplphoto/product_1401_98203.jpg
115. http://img28.olx.ro/images_mercadorro/86716588_1_1000x700_pupinel-sterilizator-har-
vey-chemiclave-mdt-ec5500-dentar-stomatologie-oradea.jpg
116. http://cabinet.tehnicaldent.ro/5247-thickbox_default/instrument-detartraj-gheara.jpg
117. http://www.magazinmedical.ro/produse/f807e34165a67929bc1973830bdf7852/f807e34165a-
67929bc1973830bdf7852.jpg
118. http://cabinet.tehnicaldent.ro/1986-thickbox_default/excavator.jpg
Bibliografie 225
119. http://cabinet.tehnicaldent.ro/1767-thickbox_default/spatule-ciment.jpg
120. http://dentalmarket.ro/content/images/thumbs/0000635_freze_dentare_extradure_de_abla-
tie_300.jpeg
121. http://www.terradent.ro/cabinet/aparatura/altele/diagnocam-kavo-aparat-diagnosticare-carii.
html
122. http://usmf.md/despre-universitate/in-vizita-la-usmf/scurt-istoric/
123. http://www.25.md/stire-realitatea-md-reportaj
124. http://www.sanatatea.com/pub/medici/1085-nicolae-esanu-profesor-universitar.html
125. http://www.sanatatea.com/pub/medici/1087-nicolae-savga-unul-dintre-medicii-sacri-ai-or-
topediei-traumatologiei-pediatrice.html
126. http://usmf.md/news/in-memoriam-nicolae-anestiadi/
127. http://www.pianocabinet.ro
128. http://tv-h.ro/o-lume-sub-lupa/
129. http://stiri-medicale.clinicistomatologice.rohttp://www.acasa.ro/periaj-dentar
130. http://stiri-medicale.clinicistomatologice.rohttp://www.acasa.ro/periaj-dentar
131. http://www.descopera.ro/stiinta/4941117-mens-sana-in-corpore-sano-antrenand-cor-
pul-antrenam-mintea
132. http://dietafit.it/wp-content/uploads/2013/03/vitamine-e-proprieta.jpg
133. http://www.marillys.ro/wp-content/uploads/2013/10/corp-sanatos-si-frumos-cu-echili-
bru-miscare-si-ambitie.jpg
134. http://adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/foto-costa-corpul-umana-sumele-fabuloase-fost-a-
sigurate-diverse-organe-membre 1_547b496ca0eb96501e3b2808/index.html
135. http://adevarul.ro/entertainment/celebritati/cat-valoreaza-trup-vedetat-celebritati-si-au-asi-
gurat-parti-corpului-milioane-dolari-1_552cd03c448e03c0fd99928a/index.html
136. http://www.protv.ro/stiri/kim-kardashian-tocmai-a-fost-detronata-cum-arata-posterio-
rul-lui-jennifer-lopez-in-cea-mai-stramta-pereche.html
137. http://static2.libertatea.ro/typo3temp/pics/14-Beckham-fotbalist_75b58950b3.jpg
138. http://www.agentiadepresamondena.com/adpm-special-ce-parti-ale-corpului-si-au-asigurat-ve-
detele/
139. http://www.scientia.ro/biologie/corpul-omenesc/54-cum-functioneaza-sistemul-imunitar.
html
140. https://www.scribd.com/doc/184122986/carte-imunologie-pdf
141. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-imunitar
142. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vaccin
143. http://www.doctorulzilei.ro/cinci-simptome-ca-ai-sistemul-imunitar-slabit/
144. http://www.eva.ro/sanatate/sistemul-imunitar/10-solutii-pentru-intarirea-imunitatii-arti-
col-25415.html
145. http://medlive.hotnews.ro/cel-de-al-doilea-creier-al-organismului-sistemul-imuni-
tar-cum-poate-fi-imbunatatit.html
146. http://www.clicksanatate.ro/Inamicii-sistemului-imunitar_0_3874.html
147. http://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/istoria-ideilor-si-descoperirilor-stiintifi-
ce/1364-edwar- jenner-si-realizarea-primului-vaccin.html)
148. http://www.surplusdesanatate.info/cea-mai-simpla-metoda-pentru-a-elimina-pesticide-
le-din- fructe-si-legume/
149. http://www.clujmanifest.ro/administratie/fructe-proaspete-pentru-prescolari/
150. http://www.scientia.ro/biologie/corpul-omenesc/3767-diviziunile-si-rolul-sistemului-nervos.
html
151. http://anatomie.romedic.ro/sistemul-nervos-central
152. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_nervos
153. http://www.academia.edu/11317356/anatomia_func%c5%a2ional%c4%82_a_sistemului_
nervos_central

154. http://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3767-diviziunile-si-ro-
lul-sist...www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3767-diviziunile-si-ro-
lul-sistemul
155. http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Odihna-la-pat-Somnul-Refacerea83624.php
156. https://ro.wikipedia.org/wiki/Neurologie
157. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocan_de_reflexe
158. http://anatomie.romedic.ro/maduva-spinarii
159. http://sergiourrutia-tarea.blogspot.md/2013/04/aparatos-que-se-utilizan-en-la-area-de.html
160. http://www.schlaganfall.org/J3.3/en/26-english-cat/department-cat/132-area-of-activity
161. https://faculty.washington.edu/chudler/cbcell22.html
162. http://www.anatomyzone.com/anatomy-feed/bipolar-neuron/
163. http://www.popmech.ru/science/7286-mikro-mysli-sila-neyrona/
164. http://www.sciencepicture.co/images/5403/Unipolar-Neuron.html
165. http://www.ms.ro/documente/Anexa%201%20%20Ghid%20chirurgie%20OMF_424_876.pdf
166. http://medicinadentara.blogspot.md/2013/04/profilaxia-infectiilor-chirurgicale.html
167. https://ru.scribd.com/document/282248948/Curs-2-Asistenta-Medicala
168. http://www.revistaomf.ro/(1)Colectia-pe-ani/(15)Anul-2011/(37)Numarul-3-2011/(43)Os-
teonecroza-oaselor-maxilare-consecutiva-terapiei-cu-bifosfonatii
169. http://www.favoritdentalclinic.ro/articol/necroza-maxilarelor/
170. http://www.dental-med.ro/Radiologie-dentara-107.htmll
Bibliografie 227

Stomatologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stomatologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

,,Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova

Argentina Chiriac Tatiana Trebeș

Coordonator: Ion Lupan, dr. hab. șt. med., prof. univ.

Textele: Sistemul imunitar, Sistemul nervos, Infecțiile oro-maxilo-faciale au fost

Unitatea 1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” . 8

Manualul Limba Română. Limbaj Stomatologic cu suport video este destinat

4 Limba română. Limbaj stomatologic

6 Limba română. Limbaj stomatologic

Fișă lexicală. Exerciții

A conduce Senatul este un organ de ________________ al universității.

8 Limba română. Limbaj stomatologic

3. Completați spațiile libere cu lexemul potrivit din Vocabularul tematic:

Exerciții de comprehensiune a textului

1. Determinați dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false:

a) Primul director al ISMC a fost Nicolae Testemițanu. A F

1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” 9

1. Învățământul medical și farmaceutic din a) este Nicolae Testemițanu.

3. Formulați întrebări pentru următoarele enunțuri:

4. Restabiliți ordinea logică a informațiilor și întocmiți rezumatul textului Universitatea

10 Limba română. Limbaj stomatologic

6. Completați textul Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” cu

1. Identificați diftongii, triftongii și hiaturile din urmă-

1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” 11

1. Completați propozițiile de mai jos cu termenul potrivit:

2. Încercuiți varianta corectă:

12 Limba română. Limbaj stomatologic

B) Exprimați-vă părerea! Ce calități

Citiți și procesați informația!

MEDICI ILUȘTRI DIN REPUBLICA MOLDOVA

1. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” 13

14 Limba română. Limbaj stomatologic

2. Din istoria stomatologiei 15

Acest pacient are o ________________ perfectă.

3. Completați enunțurile de mai jos cu lexemul potrivit din Vocabularul tematic:

16 Limba română. Limbaj stomatologic

Exerciții de comprehensiune a textului

1. Determinați dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false:

a) Stomatologia este știința care se ocupă cu studiul și cu tratarea bolilor

3. Formulați întrebări pentru următoarele enunțuri:

2. Din istoria stomatologiei 17

4. Completați textul „Din istoria stomatologiei” cu informații suplimentare.

Exerciții gramaticale AMINTIȚI-VĂ!

Pronumele „a fi” „a fi”

18 Limba română. Limbaj stomatologic

5. Scrieți verbele din paranteze la forma corectă:

7. Formulați întrebări pe baza enunțurilor, pornind de la cuvântul marcat. Utilizați

2. Din istoria stomatologiei 19

1. Includeți în spațiile dintre paranteze

Enunțul Pronumele Persoana Numărul

20 Limba română. Limbaj stomatologic

1. Se dă situația: Sunteți la clinica stomatologică universitară și vreți să aflați informații

2. Din istoria stomatologiei 21

1. __________________ 2. _____________________ 3. ______________

Citiți și procesați informația!

FACULTATEA STOMATOLOGIE A USMF „NICOLAE TESTEMIȚANU”1

22 Limba română. Limbaj stomatologic

2. Din istoria stomatologiei 23

24 Limba română. Limbaj stomatologic

A fost construit un azil de câini pentru __________ animale.

A. sinonimele următoarelor cuvinte:

3. Organizarea generală a corpului uman 25

Exerciții de comprehensiune a textului

1. Determinați dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false:

1. ________ 2. _ 3. ____

1. Jennifer Lopez 2 2. Taylor Swift3 3. David Beckham4

1. __________________ 2.