Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 1-2 Ocluzologie

OCLUZOLOGIA DENTARĂ

APARATUL DENTO-MAXILAR
 Aparatul dento-maxilar (A.D.M.) este unul dintre cele mai complexe sisteme ale
organismului uman, atât în ceea ce priveşte componentele sale morfologice cât şi în
raport cu funcţionalitatea sa foarte diversă.

Componentele A.D.M. sunt reprezentate de:


• DINŢI = smalţ + dentină + pulpă dentară
• PARODONŢIUL = structuri osoase de suport + gingie + membrană periodontală,
inclusiv cementul radicular
• SISTEMUL ARTICULAR = articulaţia temporo-mandibulară (A.T.M.) + sistemul
neuromuscular + ocluzia dentară

RELAŢII MANDIBULO-MAXILARE
Studiul relaţiilor mandibulo-maxilare este deosebit de important în cadrul proteticii
dentare deoarece:
• Orice tratament protetic trebuie aplicat numai după o temeinică analiză ocluzală
(morfologică şi funcţională) care să depisteze eventualele abateri de la normal,
funcţional, în vederea eliminării lor;
• Fără această pregătire preprotetică ocluzală tratamentul protetic va permanentiza
situaţia anormală şi va contribui nemijlocit la evoluţia nefavorabilă în sensul
deteriorării structuriilor şi funcţiilor A.D.M.

Elemente de morfofiziologie ocluzală


1. Elemente de relief pozitiv:
• Cuspizii
• Cingulum-ul
• Crestele
• Tuberculii
• Mameloane
2. Elemente de relief negativ:
• Şanţuri principale
• Şanţuri secundare
• Sulcus
• Fose, fisuri, fosete
• Depresiuni

STOPURI ŞI CONTACTE OCLUZALE


Sub acţiunea muşchilor ridicători mandibula efectuează o mişcare de apropiere spre
maxilar, mişcare care este oprită, stopată, de contactul dintre cele două arcade dentare, cunoscute
sub numele de stopuri ocluzale.
STOPURI OCLUZALE DE GRADUL I
Primul grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii vestibulari ai premolarilor şi
molarilor mandibulari care intră în contact cu fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale
ale dinţilor laterali maxilari.
STOPURI OCLUZALE DE GRADUL II

Al doilea grup de stopuri ocluzale este realizat de marginea liberă a dinţilor frontali
mandibulari care articulează cu faţa palatinală a dinţilor frontali maxilari în imediata vecinătate
a cingulumului (infracingular).

STOPURI OCLUZALE DE GRADUL III


Al treilea grup de stopuri ocluzale este realizat de cuspizii orali ai premolarilor şi
molarilor maxilari care articulează cu fosele centrale şi fosele dintre crestele marginale ale
antagoniştilor mandibulari.
IMPORTANŢA STOPURILOR OCLUZALE
• Prin stabilirea stopurilor ocluzale se realizează una din poziţiile esenţiale ale mandibulei:
poziţia de intercuspidare maximă, în care contactele dento-dentare dintre cele două
arcade sunt în numărul cel mai mare.
• Stopurile ocluzale prezintă importanţă în funcţionalitatea A.D.M. respectiv pentru
triturarea alimentelor şi deglutiţie.
• Au de asemenea, un rol determinant în menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie.

CONTACTELE OCLUZALE
CONTACTELE FUNCŢIONALE
• CONTACT VÂRF CUSPID – FUND FOSĂ
• CONTACTUL VERSANTELOR CUSPIDULUI CU VERSANTELE FOSEI
• CONTACTUL DINTRE MARGINEA LIBERĂ A DINŢILOR FRONTALI
MANDIBULARI ŞI FAŢA LINGUALĂ A DINŢILOR FRONTALI MAXILARI -
INFRACINGULAR

CONTACT VÂRF CUSPID-FUND FOSĂ CONTACT TRIPODIC

CONTACTELE NEFUNCŢIONALE
• CONTACTUL VÂRF CUSPID – VERSANT FOSĂ
• CONTACTUL VERSANT CUSPID - VERSANT FOSĂ
• CONTACTUL VÂRF CUSPID – VÂRF CUSPID
• CONTACTUL ÎN SUPRAFAŢÂ
• REDUCEREA NUMĂRULUI DE CONTACTE OCLUZALE

CONTACT VERSANT CUSPID – VERSANT FOSĂ CONTACT VÂRF CUSPID – VÂRF


CUSPID

CINEMATICA MANDIBULARĂ
POSSELT – a studiat mişcările mandibulei urmărind deplasările efectuate de un singur
punct, punctul de contact între unghiurile mezio-incizale ale incisivilor centrali mandibulari.

Direcţia şi amplitudinea mişcărilor mandibulei este determinată de:


• structurile particulare ale articulaţiilor temporo-mandibulare,
• contracţia muşchilor mobilizatori
• relieful ocluzal al celor două arcade dentare.

Astfel cele trei categorii de elemente anatomice poartă numele de determinanţi:


• Posterior (articular)
• Mijlociu (muscular)
• Anterior (dentar)

Practic este vorba de mişcările de deschidere, închidere, propulsie, retruzie precum şi de


rezultatele compunerii acestora în plan sagital.
Înregistrarea acestor mişcări maxime, limită, în plan sagital
obţinerea unei forme grafice asemănătoare cu aceea a unui premolar, sau aria mişcărilor
maxime în plan sagital.
IMPORTANŢA RELAŢIEI CENTRICE
R.C. – ESTE O POZIŢIE CONSTANTĂ TOATĂ VIAŢA
R.C. – ESTE O POZIŢIE DIAGNOSTICĂ DE LA CARE PORNEŞTE ORICE ANALIZĂ
OCLUZALĂ
R.C. – POATE FI DETERMINATĂ ŞI TRANSFERATĂ
R.C. – ESTE O POZIŢIE FUNCŢIONALĂ

Este o axă imaginară care trece prin cei doi condili mandibulari atunci când aceştia
realizează o mişcare de rotaţie pură, situaţie întâlnită în timpul mişcării de deschidere a gurii, şi
la revenirea mandibulei pe o distanţă de maximum 20 mm.

TRANSFERUL A.B.T.
• SE FOLOSEŞTE UN DISPOZITIV NUMIT ARC FACIAL DE TRANSFER -
permite transferul poziţiei arcadei maxilare faţă de A.B.T.

DETERMINAREA A.B.T.
• METODA ANTROPOMETRICĂ
• METODA GRAFICĂ
• METODA PALPATORIE