JUDE}UL TECUCI :N PERIOADA INTERBELIC|

FOSTUL JUDE} TECUCI AP|REA PE HARTA ROM+NIEI MARI CA O

REGIUNE DISTINCT| CU VECHI TRADI}II SITUAT| DE-A LUNGUL R+ULUI
SIRET :N VESTUL MOLDOVEI. DE FORMA ALUNGIT| PUTEA FI V|ZUT PE
HART| CA O F+{IE LUNG| DE 150 KM PE DIREC}IA N-S CU L|}IME
VARIABIL|, DAR DE MAXIM 32 KM.
F|C+ND PARTE DIN PODI{UL MOLDOVEI ACEST TERITORIU ERA
:NCADRAT DE R+URILE SIRET, B+RLAD, TUTOVA SI AP|REA DOMINAT :N
NORD DE DEALURI MAI :NALTE CARE DESCRE{TEAU SPRE SUD P+N|
AJUNGEAU LA ASPECTUL UNUI {ES PLAN. CLIMA ESTE DOMINAT| DE
CULOARUL SIRETULUI, V|ILE LONGITUDINALE ALE UNOR AFLUIEN}I DAR {I
DE INFLUIEN}ELE DIN STEPELE NORD PONTICE, LA CARE SE ADAUG| {I
INSUFICIEN}A SUPRAFE}ELOR :MP|DURITE. TOATE ACESTEA DETERMIN|
CARACTERUL SECETOS AL REGIUNII ASPECT AGRAVAT {I DE V+NTUL
NUMIT CRIV|}.
DIN PUNCT DE VEDERE AL EXPOAT|RII AGRICOLE, SOLUL DIN SUD
ESTE MAI BUN, CEL DIN NORD FIIND ARGILOS DOMINAT FIIND DE DEALURI
UNELE

INPADURITE,

MAI

PU}IN

PROPICE.

ACESTE

PREMISE

AU

DETERMINAT {I STUCTURAREA ECONOMIEI LOCALE> DIN 2408 KM P|

TRA}I SUPRAFA}A TOTAL| A JUDE}ULUI APROAPE 64% ERA CONSIDERAT
TEREN ARABIL [CAM 153000 HECTARE) VITICULTURA OCUPA APROAPE
3%, LIVEZILE 2%, PADURILE 7%. LIPSA INVESTI}IILOR :N ALTE DOMENII,
LIPSA UNUI SECTOR URBAN DEZVOLTAT [:N AFARA CAPITALEI, TECUCI
NEMAIEXISTIND ALTE ORA{E) A DETERMINAT ORIENTAREA MASIV| A
LOCUITORILOR DIN ACEA VREME SPRE AGRICULTUR| AJUNGINDU-SE LA
SITUA}IA CA 90% DIN POPULA}IA JUDE}ULUI S| LOCUIASC| IN MEDIUL
RURAL, IAR 86% DIN ACEASTA S| AIB| OCUPA}II DOAR DIN DOMENIUL
AGRICOL> MICI AGRICULTORI, CRESC|TORI DE ANIMALE SAU VITICULTORI.
C+TEVA INFORMA}II DESPRE AGRICULTURA :NTRUC+T STUCTURA
TERENULUI A PERMIS S-AU CULTIVAT :N SPECIAL PORUMB, {I MAI ALES
VI}| DE VIE, CULTURA CU VECHI TRADI}II :N :NTREAGA ZONA RENUMIT|
DE ALT FEL PRIN PODGORIILE SALE. PENTRU A NE FACE O IDEE DESPRE

AGRICULTURA VREMII AM EXEMPLIFICAT CULTURILE EXPLOATATE :N ANUL

1937>
l) GR+U - 22543 HECTARE CULTIVATE, 1050 KG LA HECTAR {I UN
PRE} DE APROXIMATIV 49 LEI SUTA DE KG LA VALOAREA BANILOR DE
ATUNCI
2) OVAZ - 20931 HECTARE CULTIVATE, 525 KG LA HECTAR - 46 LEI
/SUTA KG V+NDUT|
3) ORZ - 15722 HECTARE CULTIVATE, 520 KG LA HECTAR 36LEI/SUTA DE KG V+NDUT|
4) PORUMB - 89484 HECTARE CULTIVATE, - 400 DE KG LA HECTAR29 LEI /KG V+NDUT|
VITICULTURA S-A PRACTICAT :N PARTICULAR PE SUPRAFE}E MICI,
MAI PU}IN RENTABILE {I MAI ALES F|R| MIJLOACE MODERNE, ACEST
SEGMENT FIIND MAI PU}IN DESTINAT COMERCIALIZ|RII [POATE DOAR
PENTRU PIA}A LOCAL|). :N A DOUA JUM|TATE AL DECENIULUI AL
PATRULEA CELE MAI BINE REPREZENTATE CULTURI AU FOST> PRUNII,
MERELE PERELE, GUTUILE, CAISELE, CIRE{ELE. PRETURILE AU OSCILAT>
1) PRUNELE> PRETURI NTRE

5-10 LEI

2) MERELE>

-II-

6-20 LEI

3) PERELE>

-II-

5-20 LEI

4) CIRE{ELE>

-II-

12-14 LEI

DIN

P|CATE

LIPSESC

MARILE

LIVEZI

EXPLOATATE

:N

REGIM

INDUSTRIAL CA :N ALTE ZONE, MA{INI SAU ALTE UTILAJE SPECIFICE, DAR

TREBUIE AMINTITE C+TEVA FERME MODEL DIN JUDE}> LA LIE{TI FERMA
STEFEN MOISE, FERMA DE STAT DE L+NGA TECUCI, FERMA ACADEMIEI DE
LA UNGURENI, {I O SCOAL| DE AGRICULTUR| DIN ACEIA{I LOCA}IE.
CU
CRE{TERII

TOATE

CONDI}IILE

ANIMALELOR,

TIMPULUI

NU

RELEV|

SECTOR.

:N

PERIOADA

PRIELNICE

REZULTATELE

REZULTATE

MEN}IONAT|
CAPETE

OFERITE

DE

SPECTACULOASE

URMATOARELE EFECTIVE DE ANIMALE>

1) VITE - 49783

FAVORABILE

AU

FOST

SECTORULUI

DOCUMENTELE
NICI

:N

ACEST

:NREGISTRATE

2) CAPRE -1800

-II-

3) CAI

-II-

- 18217

4) P|S|RI - 747293

-II-

5) STUPI ALBINE -6350 -II-

[STATISTICA PT. ANUL1937)

LIPSA UNOR INVESTI}II PRECISE, INSUFICIEN}A SPA}IILOR DE P|

{UNAT, NEINTRODUCEREA UNOR RASE PERFORMANTE DIN STR|IN|TATE,
SAU AMELIORAREA CELOR EXISTENTE SUNT C+TEVA DIN CAUZELE LIPSEI
PRODUCTIVIT|}II DIN ACEST SECTOR.
VITICULTURA A FOST UN SECTOR ECONOMIC FOARTE PREGNANT IN
CADRUL JUDE}ULUI, REPREZENTATIV DE ALTFEL PRIN PODGORIILE SALE
CUNOSCUTE DIN EVUL MEDIU. EXISTAU NUMEROASE PARCELE MICI CU
SOIURI HIBRIDE INFERIOARE, CULTIVATE TRADI}IONAL DAR {I MARI
MO{II :NTINSE PE ZECI DE HECTARE LUCRATE PROFESIONIST DESTUL DE
MODERN :N EPOC|. PRODUC}IILE MEDII LA HECTAR AU FOST CUPRINSE
:NTRE 300-400 DAL., IAR PRE}URILE FOARTE OSCILANTE :NTRE 50-100
LEI/ DAL., ACEASTA CA URMARE A CONDI}IILOR LOCALE SECETA, DAUN|
TORI, E.T.C)
:N CONCLUZIE, DE{I JUDE}UL AVEA O ECONOMIE PREDOMINANT
AGRAR|, ACEST SECTOR NU FOST EXPLOATAT LA CAPACITATEA MAXIM|
DIN MAI MULTE MOTIVE. :N PRIMUL R+ND POLITICILE ECONOMICE ALE
GUVERNELOR

INTERBELICE

NU

AU

AVUT

:N

VEDERE

PROGRAME

COERENTE PT. ACEST SECTOR NESUS}IN+NDUL CA :N CAZUL ALTOR

SECTOARE CA INDUSTRIA, TRANSPORTURILE PE C|ILE FERATE E.T.C. NU
AU EXISTAT PROGRAME DE MODERNIZARE CA :N ALTE STATE, POLITICI
VAMALE, FISCALE CA :N ALTE DOMENI. DE{I AU EXISTAT NUMEROASE
INSTITU}II DE CREDIT SPECILIZATE, MAREA CRIZA ECONOMICA, LEGILE
CONVERSIUNII DATORIILOR AGRARE AU CREAT PROBLEME PRODUC|
TORILOR DIN JUDE} {I DIN }AR|.
DOCTORAND, MANOLACHE MARIUS