Sunteți pe pagina 1din 2

Portret

lui tefan Luchian


n Grecia Antica, chipul sculptat era idol, adic idee. Portretul n pictur exploateaz
lumina si culoarea si sugereaz volumele (ceea ce ar apropia-o de sculptur) n faa unei flori,
care poate cpta atribute de portret, pictorul mai nti o ntmpina cu lumina si culoarea,
pentru ca mai apoi s o creeze dup viziunea sa (s se creeze pe sine), s-i confere atributele
personalitii sale. Artistul svrete deci un act de "catharsis" si nu de "mimesis", adic de
imitare servil a Naturii.
LUCHIAN a realizat din florile sale,n general, i din "Anemonele" sale n mod special,
propriul su autoportret.
De altfel i peisajele sale constituiau oglinzi ale sufletului su blnd, cald si iubitor.
Artistul nnobileaz obiectul pe care l reprezint, conferindu-i din pasiunea si geniul sau;
nnobilndu-l i confer fora sa spiritual, care mbogete obiectul reprezentat, ridicandu-1
la o "cota" superioar transfigurndu-l.
n cazul n care artistul are o puternica personalitate el poate imprima involuntar
caracteristicile sale proprii sau "aerul" su portretelor pe care le realizeaz. Un exemplu n acest
scop este "Mona Lisa" a lui Leonardo da Vinci. n plus, artistul care provine dintr-un popor cu
cultur strveche, pregnant, bogat, cum este cazul culturii poporului romn, de cele mai
multe ori imprim tot involuntar portretele realizate de el, caracteristicile tradiiei pe care a
motenit-o.
Un exemplu este Nicolae Grigorescu, al crui optimism, senintate, bogie sufleteasca
si luminozitate sunt transmise ca unele dintre vechile caracteristici ale poporului romn care
transpar n opera sa. Un alt exemplu poate fi tefan Luchian care poate constitui o oglind a
sufletului poporului romn, privind alte faete dect n cazul lui Nicolae Grigorescu.
Portretul lui tefan Luchian a fost mbibat de o veche tradiie bizantin, n stilul creia,
bunicul su, boierul Andrei a pictat biserici. Autoportretele lui Luchian dezvluie luciditatea,
clarviziunea, dar si buntatea, blndeea si generozitatea artistului, care s-a autonfiat mai ales
cu pensula n mn, mijlocitorul prin care sublimul l-a destinat s "vorbeasc".
tefan Luchian a realizat si portrete colective, precum capodopera intitulat:
- "La mprirea porumbului" (portrete de rani, brbai, femei si copii).
De remarcat mai sunt si tablourile;
- "1907";
- "Episod din rscoala din 1907" - n prim plan aprnd portretul unei femei care-i
plnge brbatul;
- "Conac incendiat";
- "Cap de btrn";
- "Mo Nicolae cobzarul" - portretul unui btrn copleit de tristeea vrstei;
- "La amiezi"- portretul unui ran istovit, odihnindu-se dup munc;
- "Alecu Literatu" - portretul expresiv al unui brbat intelectual, cu privirea
ptrunztoare, scormonitoare;
- "Cu colindul" - portret colectiv de copii, i n sfrit, capodopera intitulat:
- "Un zugrav" - autoportret cu pensula n mn, ce eman certitudinea si mulumirea unui
om suferind, contient c s-a realizat, linitea si mpcarea, dragostea si satisfacia artistului
care a ngemnat opera sa cu armonie cosmosului, convingtoare prin puterea de seducie, mai
pot fi considerate drept portrete marea i florile n pictura lui Luchian.
n acest consens, se poate spune c pictura lui Luchian descinde din lumina naturii si
civilizaiei romaneti, veche de milenii, ca i din mnstirile Bucovina sau fresca veche a
mnstirilor muntene, din icoanele pe sticl, ia si scoara romneasc, pridvorul caselor i portul

ranului roman... Dintre flori, anemonele par a fi rscolit cel mai adnc geniul lui Luchian.
Celebra pnza din anul 1908 poate fi socotit culmea creaiei sale, testamentul marelui
pictor. Anemona slbatic este "Floarea Patelui" sau arhaic a acestui cuvnt... Anemonele lui
Luchian sunt o... mrturie de izbnda asupra morii si ntunericului.
Anemonele violete sunt tocmai simbolul acestei dureri."
n limbile greac si latin, ca i n limbile moderne europene, din punct de vedere
etimologic, anemona provine de la "anemon" = vnt, de unde vine "animus" - etimologia cuvntului
suflet,suflare. n vechime, atribut al frumuseii, anemona este floarea consolrii, a uitrii,
floarea cu care se mpodobeau sanctuarele strvechi, n timpul ceremoniilor deteptrii naturii
la via, cnd trupul frumos al lui Adonis piere, rnit, n locul lui aprnd anemona, la noi floarea
Sfintei Vineri ( Venus ), la francezi Fleur-du-Vendredi-saint, n pictura lui Luchian "un strigat de
purpur"( loan Alexandru ), cntec de lebd al acestui mare artist.
MONICA TOMESCU