TIPURI DE POLUARE

I.Dupa provenienta poluantilor :

1.Poluare naturala 2.Poluare industriala 3.Poluare agricola

II.Dupa natura poluantilor: 1.Poluare fizica 2.Poluare chimica 3.Poluare biologica 4. Poluarea ,,estetica

POLUAREA AERULUI

Poluarea aerului se produce inegal, neuniform, fiind de obicei deosebit de mare in concentrarile urbane si industriale, ea nu depaseste de regula inaltimea de cateva sute de metri,poluantii coexista si se amesteca cu aerul din aceleasi spatii limitate in care traiesc milioane de oameni.

PRINCIPALELE SURSE DE POLUARE

ATMOSFERICA
Industria

chimica Intreprinderile termoenergetice Siderurgia Metalurgia neferoasa Industria materialelor de constructii. Mijloacele de transport

EFECTE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

Efectele poluarii cu dioxid de carbon:

Dioxidul de carbon rezultat din combustii industriale prin utilizarea carbunelui si petrolului favorizeaza retinerea caldurii aproape de sol si impiedica dispersia ei pe verticala(,,efect de sera").

Efectele poluarii cu dioxid de sulf:

In aerul poluat puternic cu dioxid de sulf si oxizi de azot in prezenta umiditatii se pot forma acizi sulfurici si azotici, care cad odata cu precipitatiile provocand arsuri vegetatiei(ploi acide).

POLUAREA APEI
Surse de poluare: -Industria -Hidrocentralele -Deseurile menajere -Accidentele navale Efecte asupra mediului inconjurator -Periclitarea sanatatii -Vatamarea faunei si florei -Degradarea zonelor turistice si de agrement

POLUAREA SOLULUI

Poluarea solului inseamna orice actiune care produce dereglarea functionarii normale a solului ca suport si mediu de viata in cadrul ecosistemelor naturale sau antropice.

CAUZELE POLUARII SOLULUI - Activitatea extractiva de materii prime si materiale Activitatea industriala
-

EFECTELE POLUANTE
-

impuritatile, reziduurile din procesul de fabricatie contaminarea apelor freatice lipsa purificarii si curatirii ingrasamintelor industriale excesul de nitrati superfertilizarea cu ingrasaminte fosfatice

Activitatea agricola Activitatea rutiera

-

Gospodaria comunala

DATE DESPRE STAREA MEDIULUI N ORAUL CHIINU

Estimativ, cantitatea anual de degajri ale gazelor de emisie constituie pentru oraul Chiinu aproape 100 mii de tone, fiecrui locuitor revenindu-i cte 115-120 kg de substane nocive. Spltoriile autorizate deservesc doar 47% din numrul total de maini din Chiinu, restul fiind splate pe malul rului Bc prin intermediul aa-ziselor spltorii mobile ilegale. Spltorii iau cu gleata apa direct din ru, care ulterior cu reziduuri de carburani, ulei i detergeni se scurge n Bc.

DATE DESPRE STAREA MEDIULUI N ORAUL CHIINU

Conform Centrului Municipal de Medicin Preventiv,aerul din Chiinu este poluat cu gaze toxice n 50 % din zilele anului, sau fiecare a doua zi. Cercetrile de laborator ale mostrelor de aer efectuate au artat c un grad mai nalt de poluare a atmosferei se atest n preajma strzilor Bnulescu Bodoni, Alecsandri Hnceti, Gagarin, Tighina, AlbaIulia unde concentraiile maxime ale aldehidei formice au depit norma cu 1,2 5,7 ori. O problem serioas pentru mediu i sntate sunt cantitile sporite de pulberi din atmosfer care se formeaz din cauza insalubritii i strii proaste a drumurilor. Specialitii consider c anume aceste particule solide microscopice atac n primul rnd cile respiratorii i constituie cauza principal a mbolnvirilor n ora.

DATE DESPRE STAREA MEDIULUI N ORAUL CHIINU

Apreciind factorii nocivi, fiecare al cincilea orean situeaz pe prim plan influena negativ a zgomotului generat de automobile. Investigaiile Centrului Municipal de Medicin Preventiv au artat c nivelul echivalent al zgomotului este depit n toate punctele cercetate, iar nivelul maximal al zgomotului - n 7 din ele.
Nr. Adresa Nivelul zgomotului echivalent (norma -70 dBA)
74-75 74-76 74-76 76-77 73-75 76-78 78-79 75-77

Nivelul zgomotului maximal (norma - 85 dBA)

93-85 86-88 83-85 84-86 84-85 86-87 88 82-84

1 2 3 4 5 6 7 8

M. Viteazul M. Dosoftei Moscovei A. Ruso Hnceti - Academic Dacia Traian I. Creang Ieilor Negruzzi Gagarin tefan cel Mare Ismail tefan cel Mare - Alecsandri

CTEVA CURIOZITI DESPRE POLUARE

tiai c:

Ziua Internationala a Apei se sarbatoreste in fiecare an pe 22 martie? Mazda Motor Corporation ii recompenseaza pe angajatii din Japonia cu 12 dolari pe luna daca vin la serviciu pe jos?

O calatorie transatlantica cu avionul genereaza la fel de multe emisii de gaze cu efecte toxice ca si o masina condusa timp de un an?
Pungile din plastic i alte deeuri din acelai material, aruncate n ocean, omoar 1.000.000 de exemplare din speciile acvatice, n fiecare an? Prin reciclarea unei tone de hrtie se economisesc 30.000 l ap, se folosete ntre 28 i 80 % mai puin energie electric fa de fabricarea hrtiei obinuite, se reduce poluarea aerului cu 95% i sunt salvai 17 copaci? Din 100 t hrtie colectat se pot replanta 30 ha de pdure? Fiecare persoana foloseste cca. 475 de litri de apa pe zi? Scurtarea timpului de dus cu un minut poate economisi cca. 1653 de litri de apa pe luna? Mucurile de igar aruncate degradeaz n 2 ani?

n Pacific exist 2 insule gigantice alctuite din gunoaie?

In partea nordica a oceanului Pacific exista un curent, curentul subtropical al Pacificului de Nord, un fel de spirala unde se intalnesc mai multi curenti oceanici creati initial de miscarea maselor de aer.

Curentul a dat nastere de fapt la doua mase de deseuri, ambele in crestere, una in vest si una in est, ca niste insule plutitoare. Cea estica este situata intre Hawaii si California, iar specialistii estimeaza ca are suprafata cam de 2 ori mai mare decat cea a Texasului. Cea vestica s-a format in estul Japoniei adica vestul insulelor Hawaii. Din cauza actiunii oceanului, majoritatea deseurilor s-au rupt in bucatele, ceea ce face si mai grea gasirea unui plan de curatare.

CONCLUZII
Natura ne-a oferit cele mai frumoase comori ale sale pentru ca noi sa trim mai bine... Deci, s nu uitm de datoria noastr de a pstra aceste daruri... Pentru c aproape toate n lumea aceasta pot fi reciclate,nafar de Terra!