CURSUL 1

Poluant = o substanţă sub orice formă de agregare sau o formă de

energie de tip elctromagnetic, ionizantă, termică, fonică sau vibraţii, care
introdusă în mediul ambiant produce efecte negative asupra acestuia.

Poluant:
- substanţă - solidă
- lichidă
- gazoasă

- formă de energie - electromagnetică

- ionizantă
- termică
- fonică
- vibraţii
Poluantul acţionează asupra mediului ambiant având un impact (efect)
negativ.
Mediul ambiant:
- atmosfera (aer)
- apele de suprafaţă şi subterane (medii acvatice)
- sol şi subsol
Catostrofe de poluare în lume

1928 - emisie de gaz fosgen la uzina chimică din Stolzenberg.

Efecte: 10 morţi, 1100 răniţi.
1938 – 1968 - evacuare de mercur în golful Minamata- Japonia. În1953
a apărut primul caz de îmbolnăvire. În 1970 au fost 300 de morţi
(fenomen de poluare în timp).
1947 - explozia unui rezervor de nitraţi în Texas City; 550 de
morţi şi 300 de răniţi.
1951 - poluare cu praf radioactiv de uraniu, 200 t. evacuate în
atmosferă la uzinele Fernalt – Ohio.
1958 - contaminare radioactivă (nedeclarată) în Urali pe o rază
de 100 km.
1966 - poluare radioactivă la Palamare. Un bombardier B52 a
căzut în mare cu încărcătură nucleară la bord.
1966 – Marea Nordului – 16800 t. petrol deversate de petrolierul
,,AN MILDRED BRAVIG”.
1967 - În apropierea insulelor Scilly, 120000 t. petrol deversat
de vasul “TORREY CAYON”.
1978 - estul Franţei, Provincia Bretania, petrolierul "AMOCO
CARDIZ”, 230000 t. petrol deversate în mare.
1979 – cea mai mare catastrofă martitimă, ciocnirea a două
petroliere, ”ATLANTIK EMPRES” şi ”AEGEN CAPITANE”, 276000 t. petrol
deversate în mare.
1986 – Cernobîl, 35 morţi în prima fază; 135000 persoane
evacuate
1993 – petrolierul ”BRAIE”, insula Sheltland (nordul Scoţiei),
85000 t.

Zone critice sub aspectul poluării în Romania

Au fost identificate cel puţin 16 zone critice de poluare a atmosferei,

apelor şi solului. În timp, unele zone au fost reabilitate
(reabilitare/reconstrucţie ecologică) în general prin limitarea activităţii
industriale din zona respectivă.

Reabilitarea zonelor se poate face numai prin lucrări extrem de

costisitoare. În România, în anul 2000, a fost promulgată o lege de
înfiinţare a Fondului Naţional de Mediu, cu scopul de finanţare a proiectelor
de reabilitare a mediului.

Exemple de zone critice

Platforma industrială Copşa Mică

• atmosferă – evacuare de gaze reziduale cu conţinut de plumb, dioxid de
sulf, cadmiu etc. Concentraţiile maxime admisibile au fost depăşite de 20
de ori la dioxid de sulf şi de 5 ori la plumb.
• ape de suprafaţă: râul Târnava Mică – evacuare ape uzate încărcate cu
compuşi de plumb, zinc, cadmiu, fier. Concentraţiile maxime admisibile au
fost depăşite de 320 de ori la la plumb.
• zone afectate - este afectată o suprafaţă de 1000 ha. pădure şi peste
1000 ha. teren agricol.
• starea de sănătate a populaţiei – sunt afectaţi peste 100.000 locuitori

S.C. AMPELUM S.A. Zlatna

• atmosferă - concentraţii de substanţe poluante (în special cupru)
depăşind de peste 10 ori pe cele maxim admisibile
• ape de suprafaţă: râul Ampoi - concentraţii de substanţe poluante (în
special cupru) depăşind de peste 100 ori pe cele maxim admisibile
• sol - concentraţii de substanţe poluante (în special cupru) depăşind de
peste 10 ori pe cele maxim admisibile
• zone afectate – 1000 ha. teren agricol, 800 ha. Pădure
• starea de sănătate a populaţiei – sunt afectaţi peste 10.000 de locuitori.

Platforma industrială Baia-Mare

• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf,
pulberi, metale grele, plumb, cadmiu etc.
• ape de suprafaţă: râul Săsar – deversări de ape uzate cu conţinut de
suspensii şi metale grele
• zone afectate atmosferic - peste 200 km., 1200 ha. pădure şi 1000 ha.
teren agricol.
• starea de sănătate a populaţiei – peste 170000 de locuitori afectaţi.
Platforma industrială Işalniţa - Craiova
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de oxizi de azot,
amoniac, dioxid de sulf
• ape de suprafaţă: râurile Jiu şi Amaradia – deversări de ape uzate
încărcate cu suspensii, amoniu, azotaţi, reziduuri petroliere, cupru, mercur

S.C. COLOROM - Codlea

• atmosferă – emisii de dioxid de carbon, dioxid de azot, clor
• ape de suprafaţă – substanţe poluante: nitroderivaţi, amine, sulfuri,
fenoli
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 5-10 km., în apele de
suprafaţă: noxele ajung până la Oltul Inferior

Platforma Săvineşti
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf,
amoniac, dioxid de carbon, clor
• ape de suprafaţă: râul Bârsa – substanţe poluante: suspensii, substanţe
organice
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 8-10 km., în apele de
suprafaţă: râul Bârsa este poluat complet
Platforma industrială Târgu Mureş
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniac, oxizi de
azot
• ape de suprafaţă – deversări de ape uzate cu conţinut de amoniac, uree,
nitraţi, cloruri, sulfaţi, arsen
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 10 km.

Zona Suceava – S.C. AMBRO S.A.

• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de hidrogen sulfurat,
dioxid de sulf, pulberi, sulfat de sodiu
• ape de suprafaţă – substanţe poluante: suspensii, substanţe organice,
fenoli
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 10 km.
Zona Turnu Severin – S.C. TURNU S.A.
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniac, dioxid de
azot
• ape de suprafaţă: fluviul Dunărea – deversări de ape uzate cu conţinut
de suspensii, clor, calciu, sulfaţi, fosfaţi şi metale grele, crom
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 10-15 km., peste 200
ha. de pădure şi 750 ha. de terenuri agricole
• starea de sănătate a populaţiei – sunt afectaţi peste 150.000 de
locuitori.
Zona Brazi – S.C. PETROBRAZI
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniu, dioxid de
sulf
• ape de suprafaţă: râul Prahova – deversări de ape uzate cu conţinut de
fenoli
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 5 km.

Zona Teleajen – S.C. PETROTEL

• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de oxid de carbon,
dioxid de carbon, dioxid de sulf şi fenoli
• ape de suprafaţă: râul Teleajen – deversări de ape uzate cu conţinut de
substanţe organice, cloruri, sulfaţi
• zone afectate – arie de răspândire: peste 600 ha. afectate
• starea de sănătate a populaţiei – sunt afectaţi peste 200.000 de
locuitori.

Zona Piteşti – ARPECHIM

• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de dioxid de sulf, negru
de fum
• ape de suprafaţă: râul Dâmbovnic – deversări de ape uzate cu conţinut
de substanţe organice, fenoli, reziduuri petroliere
RAFO ONEŞTI
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniac, dioxid de
sulf, dioxid de carbon
• ape de suprafaţă: râul Trotuş – deversări de ape uzate cu conţinut de
suspensii, reziduuri petroliere, fenoli
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 25 - 30 km., 2000 ha.
pădure afectate, 150 ha. terenuri agricole

Zona Bacău - SOFERT

• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniac, dioxid de
sulf, cloruri
• ape de suprafaţă: râul Bistriţa – deversări de ape uzate cu conţinut de
fluor, amoniac, uree, fosfor
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 5 km., peste 800 ha. de
pădure şi 1400 ha. de terenuri agricole

Zona Borzeşti
• atmosferă – emisii de gaze reziduale cu conţinut de amoniac, oxid de
carbon, dioxid de carbon, cloruri, acid clorhidric
• ape de suprafaţă – deversări de ape uzate cu conţinut de suspensii,
cloruri, substanţe organice, fenoli, cianuri
• zone afectate – arie de răspândire în atmosferă: 20-30 km., peste 2000
ha. de pădure şi 850 ha. de terenuri agricole
SURSE DE POLUARE

Sursele de poluare sunt multiple şi pot fi localizate:

- la suprafaţa terenului
- în subteran

Sursele de poluare pot fi:

- naturale
-antropice (produse de om)

În majoritatea cazurilor, este dificil de a face o distincţie clară între sursele

poluării determinate de om şi cele declanşate de cauze naturale.
O clasificare generală a surselor de poluare prezintă 6 categorii de
activităţi care generează fenomene de poluare:
1 – surse de poluare datorate unor construcţii şi instalaţii destinate
evacuării aumitor substanţe în mediu (conducte de canalizare, rezervoare
septice, coşuri de evacuare a gazelor de ardere etc.)
2 – surse de poluare datorate unor construcţii pentru depozitarea şi/sau
tratarea unor substanţe (depozite de deşeuri neimpermeabilizate,
rezervoare subterane sau supraterane)
3 – surse de poluare datorate unor construcţii pentru transportul unor
substanţe (conducte de tip industrial pentru transportul unor anumite
substanţe chimice sau al apelor uzate)
4 – surse indirecte (irigaţii, folosirea pesticidelor, ierbicidelor,
fertilizanţilor, depozite de deşeuri, ape uzate şi ape din precipitaţii
încărcate cu substanţe poluante etc.)
5 – surse de poluare datorate unor construcţii care favorizează
descărcarea poluanţilor pe sol, subsol şi în apa subterană (infiltraţii de ape
poluate prin lucrări de foraj, puţuri de observaţie incorect realizate,
excavaţii pentru construcţii etc.)
6 – surse naturale de poluare a căror activare este provocată de activităţi
umane (străpungerea unor pungi de gaze naturale subterane sau de
petrol, alunecări de masive de pământ datorită excavaţiilor sau defrişărilor
necontrolate)