UNIVERSITATEA

Facultatea

LUCRARE

Teoria inteligentelor multiple

Profesor Coordonator
Nume Prenume
Absolvent
Nume Prenume

2023
 CUPRINS
INTRODUCERE 4

1 CAPITOLUL 1 Teoria psihologica a inteligentelor multiple-model alternative

de valorizare a personalitatii prescolarului 7

1.1 Inteligenta-arta pentru infrumusetarea personalitatii.....................................................................7

1.1.1 Definirea conceptului 7
1.1.2 Teoria inteligentelor multiple-elemente definitorii 9
1.2 Inteligente multiple......................................................................................................................14
1.2.1 Definitie, structura, carcteristici 14
1.2.2 Inteligenta verbal-lingvistica 15
1.2.3 Inteligenta logico-matematica 17
1.2.4 Inteligenta muzical-ritmica 19
1.2.5 Inteligenta vizual-spatiala 21
1.2.6 Inteligenta corporal-kinestezica 23
1.2.7 Inteligenta naturalista 25
1.2.8 Inteligenta sociala 27
1.2.9 Inteligenta intrapersonala 28
1.2.10 Inteligenta existentiala 30

2 CAPITOLUL 2 Grupa de prescolari -grup social, microstructural, favorabil

dezvoltarii inteligentelor multiple 35

2.1 Grupa de prescolari-cadru educational al dezvoltarii inteligentelor multiple.............................35

2.1.1 Teoria inteligentelor multiple este o schimbare de paradigma? 38
2.1.2 Educabilitatea inteligentelor multiple 43
2.2 Modalitati de dezvoltare a inteligentei multiple in grupa de prescolari......................................46

3 CAPITOLUL 3 Aplicarea teoriei inteligentelor multiple la nivelul activitatii i

nstructive-educative 52

3.1 Aspecte ale proiectarii unei activitati bazate pe teoria inteligentelor multiple............................52
3.2 Proiectarea activitatii, bazata pe aplicarea teoriei inteligentelor multiple, din perspectiva paradi
gmei centrarii pe educat (pe invatare)......................................................................................................53
3.2.1 Proiectarea scopurilor si stabilirea obiectivelor 54
3.2.2 Stabilirea continutului stiintific 55
3.3 Evaluarea.....................................................................................................................................77
3.3.1 Cunoașterea nivelului de cunoștințe, priceperi şi deprinderi al preșcolarilor în mediul
înconjurător 77
3.3.2 Evaluarea rezultatelor 79
 4 CAPITOLUL 4 Cercetare - Observarea activităților desfăşurate in
învățământul preșcolar 88

4.1.1 Fundamentarea teoretică a cercetării – teorii principale 89

4.1.2 Teoria inteligenţelor multiple 91
4.1.3 Interacțiuni ale tipurilor de inteligență 93
4.1.4 Importanţa creativităţii 93
4.1.5 Testul de creativitate 94
4.1.6 Inteligenţele multiple – o evoluție continuă 95
4.2 Sinteza principalelor argumente ale studiului..............................................................................96
4.2.1 Metodologia cercetării 96
4.2.2 Obiectivele cercetării 97
4.2.3 Ipotezele cercetării 98
4.2.4 Eşantionul de participanți 98
4.2.5 Metodologia cercetării – abordarea metodelor mixte 98
4.2.6 Variabilele cercetării 98
4.2.7 Instrumente de cercetare 99
4.2.8 Desfășurarea cercetării. Cercetarea-acţiune 101
4.3 Rezultatele cercetării..................................................................................................................103
4.3.1 Analiza cantitativă a rezultatelor testelor aplicate 103
4.3.2 Analiza rezultatelor testului pentru inteligența emoţională 103
4.3.3 Rezultate statistice – abordare cantitativă 105
4.3.4 Metoda de analiză a datelor 105
4.3.5 Rezultate statistice 106
4.3.6 Sinteza rezultatelor statistice 108
CONCLUZII..........................................................................................................................................110

BIBLIOGRAFIE 112
 INTRODUCERE

Teoria inteligențelor multiple a fost formulată de către Profesorul Howard Gardner în a

nul 1983 și a reprezentat o extindere importantă a abordării conceptului de inteligență, înțeles cel
mai adesea din perspectiva îngustă, monolitică a coeficientului de inteligență, cu care te naști și
pe care nu stă în puterea ta să îl mai modifici. Cercetările sale, rod al sintezei unui volum foarte
mare de informații și studii din diferite domenii precum psihologia cognitivă, psihologia dezvo
ltării, neurobiologie, antropologie au demonstrat că fiecare ființă umană posedă un profil cogniti
v unic și extrem de complex, alcătuit din cel puțin opt tipuri de inteligență și anume: inteligența
logico-matematică, inteligența lingvistică, inteligența spațială, inteligența corporal-kinestezică, i
nteligența muzicală, inteligența naturalistă, inteligența interpersonală și inteligența intrapersona
lă. Aceste opt tipuri de inteligență au o localizare independentă la nivel cerebral, dar în viața de
zi cu zi se află într-o permanentă interdependență. De asemenea, ele se găsesc în diferite stadii de
dezvoltare la un moment dat, în strânsă legătură cu contextul cultural, însă pot fi continuu îmbu
nătățite, așadar noutatea e că potențialul cognitiv uman poate fi permanent actualizat dacă există
condiții de mediu favorabile. Rezultă astfel că inteligența este un fenomen mult prea complex pe
ntru a fi măsurată cu un simplu test, Gardner adoptând o poziție fermă împotriva determinării psi
hometrice a gradului de inteligență și propunând în loc metoda observației în medii variate și sti
mulative.
Unul din argumentele sale este că testele de inteligență au putere predictivă pentru medi
ul școlar, dar aceasta scade în afara acestui context, succesul școlar nefiind o garanție a succesu
lui în viață. Acest fapt a dus la apariția a numeroase critici ale teoriei din partea psihologilor ade
pți ai teoriei factorului general g (pe care Gardner nu o contestă, ci el doar extinde perspectiva).
În schimb, teoria inteligențelor multiple a avut, încă de la apariția sa, un ecou extrem de favorabi
l în domeniul educației, dovadă fiind tirajul impresionant al cărții Cadre ale minții în care autorul
și-a expus pentru prima dată teoria, vândută în peste 50 de milioane de exemplare și tradusă în di
ferite limbi, precum și numărul mare de profesori și școli din întreaga lume care au preluat-o ca i
nstrument de lucru la clasă, unele țări, precum China, chiar adoptând-o oficial drept cadru teoreti
c al reformei lor educaționale.
Gardner contestă eficiența sistemului educațional tradițional, care, după spusele sale, e
ste un fel de pat procustian care pregătește profesori la Drept, deoarece valorizează în proporție
covârșitoare inteligențele logico-matematică și verbală în defavoarea celorlalte. Iar cine are neno
rocul de a nu avea aceste inteligențe dezvoltate la intrarea în sistem, cel mai probabil nu va putea
ține pasul, deși dacă abordarea acestor elevi s-ar face pornind de la inteligențele lor dominante,

4
s-ar obține rezultate foarte bune în ce privește și dezvoltarea inteligențelor academice, așa cum a
u arătat diferite studii și cum vom descrie și noi cazuri concrete în cadrul părții practice a lucrării
de față.
Alături de Howard Gardner există, desigur, și alte voci care contestă sistemele de educa
ție de tip tradițional, care nu asigură contextul necesar dezvoltării minții absorbante cu care copi
lul se naște și care astfel treptat ajunge să își piardă curiozitatea, interesul, creativitatea, curajul,
dorința de a explora, bogăția posibilităților sale de exprimare și devenire fiind drastic redusă la si
mple funcții de memorare și reproducere. Educația de tip tradițional este adesea o educație ruptă
de viață, de context, excesiv de teoretică și de aceea neatrăgătoare, centrată în primul rând nu pe
nevoile de învățare ale elevului, ci pe parcurgerea programei- aceleași conținuturi și același ritm
pentru toți.
Dintre aceste voci poate că cea mai cunoscută este cea a expertului în educație și creati
vitate Ken Robinson, care a sintetizat foarte bine starea educației contemporane într-un celebru
discurs de tip TED, susținut în anul 2007 și intitutlat Do Schools Kill Creativity, ce a înregistrat
un număr impresionant de vizualizări, aproximativ 40 de milioane (pe site-ul TED și pe youtube
împreună) și a devenit cel mai popular discurs TED. Ken Robinson explică în această intervenție
că sistemele educaționale au apărut în secolul XIX din nevoia de a satisface cerințele de producți
e ale Revoluției industriale prin pregătirea de muncitori calificați și buni executanți, punând astfe
l pe planul secund materii precum artele și promovând uniformitatea în detrimentul creativității
și unicității elevilor. La fel ca și Gardner, el este de părere că sistemul educațional actual e croit
pentru a forma profesori universitari, deoarece se bazează pe competitivitate, pentru că doar cei
mai buni contează și sunt recompensați și tot ceea ce se urmărește este exclusiv dezvoltarea abili
tăților academice.
Teoria lui Gardner este în acord și susține dezvoltarea celor opt competențe cheie propu
se de Cadrul european pentru învățare pe tot parcursul vieții. Astfel, competența de comunicare
în limba maternă și în alte limbi se dobândesc prin dezvoltarea inteligenței

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu I., Predarea si invatarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactica apli

cata. Bucuresti: Editura Polirom, 2017
2. Birch A., Diferente interindividuale. Bucuresti: Editura Tehnica, 2016
3. Blideanu E., Serdean I., Orientari noi in metodologia studierii limbii romane la ciclul pri
mar. Bucuresti: Editura Didactica si Pedagogica, 2017

5
4. Boboc I., Psihologia educatiei scolare si managementul educational. Bucuresti: Editura
Didactica si pedagogica, 2015
5. Bocos M., Instruire interactiva. Repere pentru reflectii si actiune. Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitara Clujeana, 2017
6. Bogdan-Tucicov A., Dictionar de psihologie sociala. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enci
clopedica, 2019
7. Bouillerce B., Cum sa ne dezvoltam creativitatea. Bucuresti: Editura Polirom, 2018
8. Breben S., Activitatile bazate pe inteligente multiple. Craiova: Editura Reprograph, 2019
9. Breben S., Metode interactive de grup. Craiova: Editura Arves, 2014
10. Carter P., Cartea completa a testelor de inteligenta. Bucuresti: Editura Meteor Press, 2013
11. Cerghit I., Prelegeri pedagogice. Bucuresti: Editura Meteor Press, 2017
12. Cerkez, M., Evaluare competente si calificative, Limba romana / Matematica. Bucuresti:
Editura Sigma, 2016
13. Chelcea S., Din universul autocunoasterii. Bucuresti: Editura Militara, 2018
14. Cherejea F., Dezvoltarea gandirii critice in invatamantul primar. Bucuresti: Editura Hu
manitas Educational, 2018
15. Cojocaru V.-M., Educatie pentru schimbare si creativitate. Bucuresti: Editura Didactica si
pedagogica, 2019
16. Corti M., Principiile comunicarii literare. Bucuresti: Editura Univers, 2018
17. Costner J., Introducere in psihologia emotiilor si a sentimentelor. Iasi: Editura Polirom,
2017
18. Cretu C., Psihopedagogia succesului. Iasi: Editura Polirom
19. Cristea, S., Curriculum pedagogic pentru formarea personalului didactic. Bucuresti: Editu
ra Didactica si Pedagogica RA, 2016
20. Crahay M., Psihologia educatiei. (traducere de Simona Reghintovschi), Bucuresti: Editu
ra Trei, 2017
21. Cucos C., Teoria si metodologia evaluarii. Bucuresti: Editura Polirom, 2018
22. Deary I., Inteligenta. Foarte scurta introducere. Bucuresti: Editura All, 2017
23. Dragomir M., Managementul activitatii didactice. Cluj-Napoca: Editura Eurodidact, 2014
24. Enachescu C., Tratat de teoria cercetarii stiintifice, Bucuresti: Editura Polirom, 2017
25. Evans D., Emotia. Foarte scurta introducere. Bucuresti: Editura All, 2016
26. Frumos F., Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste. Bucuresti: Editura Polirom,
2015
27. Gardner H., Inteligente multiple. Noi orizonturi. (traducere de Nicolae Damaschin), Bucu
resti: Editura Sigma, 2015
6
28. Gardner H., Mintea disciplinata. Educatia pe care o merita orice copil, dincolo de info
rmatii si teste standardizate, Bucuresti: Editura Sigma, 2015
29. Gardner H., Inteligente multiple. Noi orizonturi, (traducere de Nicolae Damaschin), Bucu
resti, Editura Sigma, 2016
30. Garboveanu M., Stimularea creativitatii in procesul de invatamant. Bucuresti: Editura Di
dactica si Pedagogica, 2017
31. Gherghina D., Dincolo de hotarul orei de clasa. Craiova: Editura Didactica Nova, 2013
32. Goleman D., Inteligenta emotionala. Bucuresti: Editura Curtea Veche, 2017
33. Nicola I., Pedagogie scolara. Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica, 2014
34. Oprea C. L. Strategii didactice interactive. Bucuresti: Editura Didactica si pedagogica
R.A, 2018
35. Panagoret O., Tehnici de superinvatare. Alexandria: Editura Tipoalex, 2017
36. Paun, E., Noi orizonturi teoretice in analiza clasei de elevi meseria de elev in Revista I
nvatamantului primar. nr. 4, Bucuresti: Editura Discipol, 2015
37. Paun E., Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative. Bucuresti: Editura Po
lirom, 2018
38. Piaget J., Psihologia inteligentei. Bucuresti: Editura Cartier, 2018
39. Golu M., Natura si bazele neurofiziologice ale psihicului. Bucuresti. Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 2014
40. Golu P., Invatare si dezvoltare. Bucuresti: Editura Stiintifica si Enciclopedica, 2015
41. Ionescu M., Demersuri creative in predare si invatare. Cluj-Napoca: Editura Presa Unive
rsitara Clujeana, 2017
42. Ionescu M., Pedagogia aplicata. Cluj-Napoca: Editura Eikon, 2014
43. Iosifescu S., Elemente de management strategic si proiectare. Bucuresti: Editura Corint,
2013
44. Iucu R., Pedagogie. Bucuresti: Editura Fundatiei Culturale Dimitrie Bolintineanu, 2014