Misiva a treia

Dragul meu drag, stai pe coasa lui Creier!

Fă-te comod şi cântă-mi ca un greier.
Cântă-mi cu gândul, dacă glas nu ai
Şi-ţi voi vorbi şi eu dulcele grai.

Şi de-ai fi mut, probabil că aş şti:

Ai semăna c-o lebădă rănită
Iar eu, de teamă, cred, te-aş ocoli
Şi ţi-aş lăsa muţenia neprihănită.

Dragul meu drag, nu căuta vreun timbru

Pe plicul vechi care miroase-a cimbru.
Ţi-am spus cândva cât mi-eşti de preţios
Fiindcă nicicând o vorbă nu ai scos?

Aş vrea să construim un pod mai trainic -

Nu din beton; un pod din curcubeu;
Să ne unească lumile-n chip tainic,
Să ne apropie mai mult de Dumnezeu.

Dar tu, dragul meu drag, eşti prea departe

Că toate curcubeele-s deşarte
Şi nu-ncapi în septetul ROGVAIV
Ce-a-mprumutat zâmbetul meu naiv.

N-ai vrea să mergem pe-un deal violet,

Doar violet, nici urmă de septet?
Să-i ascultăm pe Coldplay în tăcere,
Stinşi de crepusculara adiere?

Dragul meu drag, rost n-are să semnez

Misiva-n care singură mă estompez
Nu sunt artist, însă te creionez
Cu gândul pe hârtie de orez

Şi c-un cărbune ce-mi aduce aminte

De întunericul ce-l port în minte.
20 septembrie 2012