INSULA PASTELUI

DISCURS SI INDICATII

PREZENTARE GENERALA: PROBABIL, IN ASPECTELE ENUMERATE MAI JOS

SUNT INFORMATII DESTUL DE SIMPLE, INSA CATEVA PROBABIL NE AU ATRAS
ATENTIA TUTUROR. LIMBA RAPA NUI ESTE O LIMBA VORBITA DE 2000-3000
DE OAMENI DE PE INSULA SI ESTE O LIMBA POLINEZIANA DE ASEMENEA
FOLOSESTE ALFABETUL LATIN. MONEDA INSULEI, PESO CHILIAN ESTE
ECHIVALENT CU 0.01 LEI. CHILE A ANEXAT INSULA PASTELUI IN 1888. SE
NUMESTE ASA DEOARECE A FOST DESCOPERITA INTR O ZI DE PASTE.

STATUILE MOAI  : SLIDE 1INSULA PASTELUI ESTE FAIMOASA PENTRU

STATUILE MOAI. SUNT IN NUMAR DE 887 INTR O STARE MAI MULT SAU MAI
PUTIN BUNA. ELE SE AFLA IMPRASTIATE PESTE TOT PE INSULA. ACESTEA AU
FOST FACUTE DINTR UN SINGUR BLOC DE PIATRA. EXISTA POSIBILITATEA CA
UNELE SA FIE FACUTE CHIAR DIN LEMN, DAR ACUM SUNT PIERDUTE PENTRU
TOTDEAUNA. MAJORITATEA OAMNILOR CUNOSC ACESTE STATUI SUB
NUMELE DE CAPETELE DE PE IN SULA PASTELUI, INSA ACESTEA ERAU DE
OBICEI FIGUTI COMPLETE STAND IN GENUNCHI CU MAINILE PE ABDOMEN
SAU IN ALTE IPOSTAZE. MULTE AU FOST INGROPATE PANA LA GAT DIN
CAUZA ALUNECARILOR DE TEREN. PARO ESTE CEL MAI MARE MOAI. ARE 9,8
metri si 82 de tone. IN PREZENT ESTE PRABUSIT DAR PE MATERIAL SE POATE
OBSERVA SI VARIANTA LUI RECONSTITUITA DIGITAL. TUKUTURI ESTE UN
MOAI MAI SPECIIAL, CU BARBA

SLIDE 2 Aproape toate statuile moai (95%) au fost sculptate în roci din cenușă vulcanică
solidificată sau în tuf provenit dintr-un singur loc din craterul vulcanului Rano Raraku, acum
stins. Pietrele vulcanice din care erau sculptate statuile erai mai întâi umezite iar apoi, în
timpul procesului de sculptare erau udate periodic. Lucrul la statui era făcut în echipe
numeroase, simultan la mai multe statui. O singură echipă compusă din cinci sau șase oameni
ar fi avut nevoie de un an pentru sculptarea unui singur moai. Fiecare statuie reprezenta
liderul decedat al unui neam sau familie extinsă.

SLIDE 3. AHU SUNT PLATFORMELE DE PIATRA PE CARE STATEAU STATUILE.

MAI PUTIN DE JUMATATE DINTRE ELE POARTA MOAI, IN MARE PARTE DIN
CAUZA DIFICULTATII TRANSPORTARII STATUILOR.

MITURI
Pentru acest slide am ales sa discut despre unul dintre cele mai mari mituri de pe insula Pas-
telui. Omul pasare. Intr un fel, toate dintre miturile de mai sus se leaga cu acesta. Omul-
Pasăre era câștigătorul unui concurs care se desfășura în fiecare an pe Insula Paștelui. Cri-
teriile sale erau curajul si indemanarea

În fiecare an, războinicii aleși din triburi coborau pe Rano Kau și înotau până la mica insulă
Motu Nui pentru a recupera un ou de chiră cenușie. Bărbații trebuiau să parcurgă acest traseu
dificil, să înoate și să escaladeze stâncile. La sfârșit, trebuiau să ofere șefului lor de trib un ou
întreg. Șeful tribului care primea primul oul nevătămat, avea să conducă Insula Paștelui până
la următoarea întrecere.

CADRUL NATURAL slide 1 Insula Paștelui are un climat umed Iernile sunt blânde. Luna
cea mai ploiasă este aprilie și nu există un anotimp secetos. Deoarce insula se află poziționată
în Anticiclonul Pacificului de Sud și în afara zonei de convergență intertropicale, aici nu apar
furtuni de tip tropical (cicloane și uragane). A fost create de 3 vulcani apropiati , acum stinsi.
Terevaka este cel mai masiv dintre aceștia și se află în partea de nord. Ceilalți doi vulcani,
Poike și Rano Kau, se află dispuși la est și sud împreună dând forma caracteristică, de
triunghi, a insulei. Insula Paștelui, împreună cu insulițele din preajmă, reprezintă piscul unui
vulcan submarin care se ridică la peste două mii de metri deasupra fundului oceanului. Insula
Paștelui face parte din creasta Sala y Gomez, un lanț muntos submarin care începe cu muntele
Pukao și continuă cu muntele Moai, munți submarini aflați la vest de Insula Paștelui. Primul
Vulcan este Poike, iar cel de al doilea este Terevaka. Rano Kau va putea fi observat in
ultimul slide.

slide 2 În ziua de astăzi pădurile tropicale și subtropicale originale sunt dispărute, dar studiile
mulajelor trunchiurilor de copaci întipărite în lava alaturi de altele, au indicat faptul că, în
trecut, insula a avut o vegetație bogată care cuprindea o serie întreagă de specii de arbori,
arbuști, ferigi și ierburi. Arborele dominant făcea parte dintr-o specie de palmier acum
dispărută (Paschalococos disperta. Acest palmier ajungea la maturitate în circa 100 de ani.
Eforturile cercetatorilor au demonstrat faptul că șobolanul polinezian, adus de primii
coloniști, a avut un rol major în dispariția palmierului din Rapa Nui. Urme de dinți de șobolan
pot fi văzute pe 99% dintre nucile descoperite în peșteri sau în diferite situri arheologice, ceea
ce a dus la concluzia că șobolanul polinezian a împiedicat, practic, reproducerea acestor
arbori. Acest lucru, plus faptul că multe zone au fost defrișate pentru a face loc noilor așezări
au condus în cele din urmă la extincția palmierului din Rapa Nui acum circa 350 de ani.
Înainte de sosirea primilor oameni, Insula Paștelui oferea adăpost unor colonii de păsări
marine grupate în circa 30 de specii rezidente, colonii care astăzi sunt dispărute. Există
mărturii fosile care atestă existența a cinci specii de păsări de uscat, și acestea dispărute.

Turismul

Insula pastelui este una dintre cele mai vizitate insule din America de Sud, dar, in mod ironic,
este si cea maai putin populata. Acum cateva secole, insula avea destul de multi locuitori,
acestia din pacate murind din cauza bolilor aduse de colonisti sau foametei. In secolul 20
insula a devenit o baza militara a statului Chile si turismul s a oprit, dar in prezent a fost
reluat.

Pe acest slide se afla de asemenea si ce de al treilea Vulcan care a ajutat in procesul de

formare a insulei, vulcanul Rano kau.